SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE [622072]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolventă:
Doriana -Maria MERCA

Conducător Științific:
Lector Dr. Mihai CUCERZAN

CLUJ -NAPOCA
2020

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII SOCIO –
ECONOMICE A COMUNEI POIENI DIN
JUDETUL CLUJ

Absolvent: [anonimizat]:
Lect. dr. Mihai CUCERZAN

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
1
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 2
SUMMARY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
PARTEA I. STADIUL AC TUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI
ABORDATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
CAPITOLUL I. CAR ACTERISTICI GEOGRAFI CO-FIZICE A LOCALITĂȚI I
BOLOGA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 6
1.1 LOCALIZAREA , CLIMA ȘI HIDROGRAFIA ………………………….. ………………………….. 6
1.2 SOLUL , FLORA VEGETAȚIA ȘI F AUNA . ………………………….. ………………………….. … 7
1.3 BOLOGA ÎN TIMPUL MARILOR EVENIMENTE DIN ISTORIEI …………….. 8
CAPITOLUL II. COMPON ENȚA SPIRITUALĂ, CULTURALĂ ȘI ECONOMI CĂ
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 12
2.1 CREDINȚA ȘI BISERICA ………………………….. ………………………….. …………………… 13
2.2 ÎNVĂȚĂMÂNTUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 14
2.3 TRADIȚIILE Ș I OBICEIURILE SPECIF ICE ZONEI ………………………….. ………………… 15
2.4 PORTUL TRADIȚIONAL ………………………….. ………………………….. …………………… 18
2.5 PRINCIPALELE OBIECTIV E TURISTICE ALE COMU NEI POIENI ………………………… 21
2.6 VIAȚA ECONOMICĂ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
CAPITOLUL III. ANALI ZA CADRULUI DEMOGRAF IC ………………………….. …… 28
3.1 SITUAȚIA DEMOGRAFICĂ A COMUNEI POIENI ………………………….. ………………… 28
3.2 SPORUL NATURAL AL COM UNEI POIENI ÎN ANUL 2018 ………………………….. ……. 31
3.3 SITUAȚIA GEODEMOGRAFI CĂ A LOCALITĂȚII BOLOGA . ………………………….. ….. 32
CAPITOLUL IV. ANALIZ A SWOT A COMUNEI POI ENI ………………………….. ….. 33
PARTEA II. MATERIALU L ȘI METODA ………………………….. ………………………….. . 35
CAPITOLUL V. METODOL OGIA CERCETĂRII ………………………….. ……………….. 35
5.1 TEHNICI DE CERCETARE FOLOSITE ………………………….. …………………….. 35
5.2 SCOPUL, OBIECTIVELE IPOTEZELE CERCETĂRII ………………………….. .. 36
5.3 VARIETATEA POPULAȚIEI ȘI TIPURI DE EȘANTIONARE ………………… 37
PARTEA III. REZULTAT E ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. .. 39
CAPITOLUL VI. FIȘA C OMUNEI POIENI ………………………….. …………………………. 39
CAPITOLUL VII. ANALI ZA DATELOR ………………………….. ………………………….. .. 45
CAPITOLUL VIII. CONCLUZII ȘI RECOMAN DĂRI ………………………….. …………. 70
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 74
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 75

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
2
ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII SOCIO -ECONOMICE A COMUNEI POIENI
DIN JUDEȚUL CLUJ

Doriana -Maria MERCA, Mihai CUCERZAN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5,
400372, Cluj -Napoca, România; merca.d@yahoo.com ; m.cucerzan@usamvcluj.com

REZUMAT

Prin studiile și toate cercetările efectuate în cadrul prezentei lucrări s -a căutat
identificarea elemntelor care favorizează dezvoltarea într -o comunitate rurală, urmărind și
strategiile de dezvoltare și metodele prin care acestea pot fi implementate ș i identi ficând atât
resursele i nterne cât și pe cele externe , care pot susține domeniile cele mai optime dezvoltării.
Lucrarea de față încearcă să susțină idea de dezvoltare comunitară, ca fiind o
modalitate de rezolvare a problemelor la nivelul local având o impo rtantă componență de
sociabilitate și ducând la o schimbare socială în construirea unor comunități incluzive,
democratice, social coezive și caracterizată de o calitate înaltă a vieții.
Lucrarea este structurat ă în trei părți și cuprinde opt capitole.
În primul capitol este prezentata cercetarea caracteristicilor geografico -fizice a
localității Bologa, din comuna Poieni.
În al doilea capitol este prezentată componența spirituală, culturală și cea economică.
Capitolul al treilea cuprinde o analiză a cadrulu i demografic a comunei Poieni și
capitolul al patrulea cuprinde o analiza SWOT a comunei.
În capitolul cinci este prezentată metodologia cercetării, tehnicile de cercetare folosite,
scopul, obiectivele, ipotezele de cercetare, varietatea populației și tipu rile de eșantionare.
Capitolul șase cuprinde fișa comunei Poieni, iar în capitolul șapte sunt prezentate
datele analizate.
În ultimul capitol, capitolul opt sunt prezen tate posibile soluții și propuneri personale.

CUVINTE CHEIE
Cercetare, dezvoltare, comunitate rurală, social, cultural, economic.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
3
SOCIOECONOMICS ASPECTS OF DEVELOPMENT A COMMUNE POIENI,
CLUJ COUNTRY

Doriana -Maria MERCA, Mihai CUCERZAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur, St.,
400372, Cluj -Napoca, Romania; merca.d@yahoo.com ; m.cucerzan@usamvcluj.com

SUMMARY

Studies and research carried out in the framework of this work have sought to identify
development -enhancing elements in a rural community, by following up development
strategies and methods by which they can be implemented, and by identifying both internal
and external resources that can support the areas most development -best.
This paper seeks to support the idea of Community development as a way of solving
local problems with an important social component and leading to social change in building
inclusive, democratic, socially cohesive and high quality of life communities.
The work is str uctured in three parts and consists of eight chapters.
The first chapter describes the research into the geographical and physical
characteristics of the Bologna municipality in Poieni.
In the second section is presented the spiritual component, cultural a nd economic.
The third chapter contains an analysis of the demographic framework of Poieni and
the fourth chapter contains a SWOT analysis of the municipality.
Chapter five sets out research methodology, research techniques used, purpose,
objectives, resea rch assumptions, population variety and types of sampling.
Chapter six contains the Pouieni Comuni sheet and Chapter seven gives the analyzed
data.
In the last chapter, the section is a short outline of possible solutions and personal
proposals.

KEYWORDS
Research, development rural, social, cultural, economic community.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
4
INTRODUCERE

Cercetarea și cunoașterea, dar în special dezvoltarea mediului rural sunt niște acțiuni
cu o importanță deosebită pentru un stat, datorită dimensiunii mediului rural, ca și suprafață
deținută și ca pondere a populației ocupate în diverse activități economice. Se cunoaște faptul
că medi ul rural al Europei este repreze ntat în procent de 85% din suprafața sa totală, și
afectează atât în mod direct cât și într -un mod indirect, mai mult de jumătate din populația
europeană. Majoritatea suprafeței României îl cuprinde spațiului rural, deținând, potrivit
datelor statistice, un procent aproximativ de 93.7%, din care, un loc aparte îl o cupă zona
montană, având un procent de aproximativ 32.7% din suprafața țării și cuprinzând o populație
de aproximativ 4 milioane de l ocuitori, din care peste 2 milioane sunt agricultori montani.
Procentul populației rurale, dimensiunea suprafeței ocupate de mediul rural, dar și
importanța pe care o deține viața rurală pentru țară, fac ca problema dezvoltării mediului rural
să capete dimensiuni și o importanță atât națională cât și internațională , deosebită.
Ceea mai mare problemă și cea mai complexă temă a contemporanității este cea a
dezvoltării rurale, deoarece , presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a
spațiului rural ecologic, economic și socio -cultural al țării, pe de o parte, și tendința de
modernizare a vieții din mediul rural , pe de altă parte.
Studiul de față își propune analiza spațiului rural – comuna Poieni, județul Cluj, având
ca obiectiv principal conceptual de dezvoltare rurală. Deoarece, România se află în curs de
implementare a modelului european de dezvoltare rurală și agricultură, studiul constituie
rezultatul unei cercetăr i întreprinse pe o perioadă de 3 luni. Acest studiu sintetizează
concluziile rezultate din investigația întreprinsă și studierea documentelor puse la dispoziție
de Primăria Poieni.
Am ales aceast ă temă deoarece, am vrut să descopăr istoria și frumusețea comunei în
care am copilărit, să descopăr omul simplu de la țară și viața pe care a trăit -o în trecerea
timpului, luptele pe care le -a purtat ne -au oferit, nouă, șansa de a ne bucura și ar trebui să fim
recunoscători pentru istoria și natura pe care am primit -o în dar la naștere. Satul românesc,
unde tradiția și istoria noastră ca popor se află la loc de cinste es te considerată încă vie.
Aceste aspect e odată descoperite ne arată că urbanizarea for țată de -a lungul timpului a lăsat
urme și a făcut diverse „victime” în istorie .
Turismul rural joacă un rol important și este considerat una din cele mai optime soluții
în privința armonizării turismului care urmărește să respecte cerințele de a proteja me diul și
această permanentă dorință de dezvoltare. Aceste aspecte se definesc prin întoarcerea în
mijlocul naturii, revenirea la vechile obiceiuri tradiționale, redescoperirea vieții de la țară și

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
5
petrecerea unor scurte vacanțe în mijlocul naturii. Orizontu l turismului rural este destul de
larg, iar acesta cuprinde toate mijloacele și activitățile ocazionale care au ca scop reamintirea
istoriei, a culturii și frumusețile mediului rural. Agroturismul este o ramură mai strictă,
deoarece , presupune petrecerea v acanțelor după un format tradițional specific zonei și
locuirea în case țărănești, consumarea produselor țărănești obținute în acea gospodărie și
participarea la anumite activități agricole specific e. Comuna Poieni are un imens potenția
turistic, chiar dac ă încă nu este valorificat la maxim.
Atât pe parcursul cercetării cât și în prelucrarea datelor, am avut în vedere analiza
sistemică a faptelor. Dezvoltarea rurală a comunei se află într -un continuu proces de evoluție,
rezultatele existând atât la fața loc ului cât și în documente, ceea ce denotă faptul că strategia
adoptată de către primărie a fost una benefică având rezultate pozitive.
Printre cele pomenite mai sus și conștientizând importanța implicării cetățenilor în
elaborarea uno r proiecte de renovare și revita lizare rurală, prin cercetarea de față s -a urmărit
evaluarea principalelor problemelor din comună, și identificarea principalelor acțiuni cu
scopul dezvoltării rurale prin interogarea locuitorilor comunei, recurgând la metoda
chestionarului.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
6
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI
ABORDATE
CAPITOLUL I. CAR ACTERISTICI GEOGRAFICO -FIZICE A
LOCALITĂȚI I BOLOGA

1.1 LOCALIZARE A, CLIMA Ș I HIDROGRAFIA
Satul Bologa aparține de comuna Poieni și se află la confluența Văii Săcuieului cu
Râul Crișul Repede, la o distanță de 62 km de municipiul Cluj -Napoca,și la 12 km de orașul
Huedin, la o altitudine medie de 520 m, având casele înșirate de -a lungul văii, de la șoseaua
națională pe D.J. 128, pe o lungime de 3 km spre comuna Săcuieu. Coo rdonatele geografice
pe care se găsește localitatea sunt: 46° 53' latitudine nordică și 22° 55' longitudine.
Satul Bologa se află poziționat la poalele muntelui Vlădeasa cu 1838 metri altitudine,
iar altitudini care se întâlnesc pe perimetrul satului se enumără, în stânga vâii Dealul Rugii cu
853 metri, Măgura Bologii cu 803 metri, Dealul Sârbului cu 691 metri, iar situate pe partea
dreapă a văii se află Dealul Runcului cu 889 metri, Dealul lui Dragu cu 864 metri, Ponița cu
867 metri, dar și altele mai jo ase.
Formațiunile geologice de aici sunt prezente prin cristaline proterozoice , și în special
prin intruziunile de granit asociate. Altitudinea satului Bologa este cuprinsă între 510 metri, la
halta C.F.R. și 803 metri ai Măgurii Bologa. Intruziunile grani tice sunt conturate prin
altitudinile aflate la stânga Văii Hențului, dar și pe ambele părți ale culoarului Crișului
Repede. (sursa imagine pagina web Google Maps)

Fig. 1.1 Localizarea satului. Imagine din satelit

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
7
CLIMA
Localitatea Bolga se caracterizează printr -un climat continental -temperatt care este
specific zonelor marginale de munte, cu influențe a maselor de aer, în genera l, cele vestice și
nord-vestice .
Se poate spune că în asemenea condiții temperature medie anuală se clasează între 7,5
și 8 grade C, cea mai caldă lună fiind luna iulie, atingând medii lunare multianuale de
aproximativ 18 grade C și cea mai rece lună fiind luna ianuarie, valoarea medie lunară
multianuală fiind de -3,6 grade C. Un alt element cl imatic de luat în calcul îl reprezintă
precipitațiile, a căror valoare medie este de 750 ml/an, conform înregistrărilor.
HIDROGRAFIA
În ceea ce privește satul Bologa, caracteristicile hidrografice sunt în concordanță cu
poziția rețelei celor trei ape, și anume: Valea Hențului, Valea Călății și Crișul Repede, iar
întreaga rețea de apă este captată de râul Crișul Repede, care își capătă caracteristica numai
după confluența cu Valea Hențului tăindu -și drumul prin granitul munților realizând astfel
principalul loc de legătură cu teritoriul și locuitrii extracarpatici.
La nord de satul Scrind a fost creat un baraj de beton și arocamente formând un lac de
acumulare , de unde apa este pompată prin galeriile săpate în muntele Vlădeasa în lacul de
acumulare Floroiu de unde este dirijată Hidrocentrala Remeți.

1.2 SOLUL , FLORA VEGETAȚIA ȘI F AUNA .

Cum i se mai spune, în țarina satului se întâlnesc o varietate de soluri care sunt în
concordanță cu poziția geografică, fiind poziționate într -un spațiu submontan. La peste 700 de
metrii se întâlnesc cambrisolurile, mai jos se găsesc luvisolurile, iar pe spații restrânse se află
hidrosolurile, acestea fiind rezultate în urma proceselor de eroziune.
S-a constatat că rocile din zonă au o calitate deosebită prin duritea lor și ca a tare
rezistență în timp, ceea ce ia făcut pe bologani să se deprindă cu fasonarea și folosirea pietrei
pentru diverse nevoi, ajungând specialiști în prelucrarea pietrei.
”Dacitul de Bologa” – cu elemente de biolit, cuarțit și piroxen a ajuns să fie solicit at și
utilizat atât în țară cât și în alte țări din Europa. Conform unor studii, specialiștii i -au stabilit
caracteristicile urmatoare: o rezistență de 2300 kgf/cmp și o densitate de 2500 kg/mc.
FLORA .
Datorită elementelor geomorfologice și cele pedo -climatice s -au diferențiat tipuri de
habitate cu anumite structuri floristice. S -au constatat că există peste 300 de specii de plante,
și anume , pe pășuni se poate întâlni: păiușul roșu, ghizdeiul, trifoiul alb sau roșu, busuiocul de

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
8
câmp, mălaiul cucului, coada șoricelului , etc. Pe terenurile înclinate care dispun de un sol
brun de pădure se găsește: chimion, floarea cucului, brândușele, ochiul boului, ovăscior, etc.
Pe versanții mai puțin înclinați se găsesc specii xerofile, precum: rogozul, garofița, tri foiul
mare, iarba lăptoasă, pătrunjelul de câmp, inul galben, sânziene, etc. În luncile înmlăștinite de
pe lângă ape se găsesc plante hidrofile, precum: rogozul, barba ursului, pipirigul, gălbenele ,
etc. Pe terenurile agricole, aproximativ 1359 de ha, se c ultivă: grâu, ovăz, orz și cartofi. Pe
unde se găsesc pâlcuri de pădure se întâlnesc specii precum: fagul, goronul, mesteacănul,
alunul, păducelul, măceșul, plopul, afinul negru și roșu.
VEGETAȚIA .
Pe teritoriul din perimetrul satului se găsesc următoarele destinații: 100 ha pădure, 400
ha pășune, 300 ha fânaț, 400 ha teren arabil și 100 ha teren neproductiv.
FAUNA .
Cândva bogată și variată cu timpul s -a împuținat și au rămas mamifere mari, ca de
exemplu: mistrețul, lupul și din cele mici: iepurele, șoarece le de camp, șorecarul, veverița,
ariciul, dihorul. Ca și specii de păsări se identifică: vrabia de casă, graurul, uliul, rândunica,
gaița, codobatura, porumbelul, cucul, coțofana. Pe alocuri, în biotopurile umede se găsește:
broasca, șarpele de apă, șopârl a de alun, șopârla de câmp, iar ca specii de pești se întâlnește:
cleanul, mreana, știuca și păstrăvul. Nici insectele nu lipsesc și se întâlnesc: cărăbușul,
rădașca, coșarul și fluturi .
Ca și animale domestice crescute de localnicii satului în gospodăria proprie se
enumără: bovine, porcine, caprine, cabaline, păsările de curte și familii de albine, toate
acestea fiind sursă de hrană și unele animale de tracțiune pentru muncile agricole, care se
demonstrează că existau încă din antichitate, fiind bazate pe diferite surse istorice, arheologice
și documentare, spre exemplu , piesele de harnașament, pluguri, grape, căruțe, etc.

1.3 BOLOGA ÎN TIMPUL MARILOR EVENIMENTE DIN
ISTORI E

Satul Bologa este un loc plin de trecut cu o bogată istorie. Aici au fost descoperite
urme arheologice cu o vechime de peste două mii de ani, și anume: topoare de piatră,
descoperite la locul numit ”Gradiște”.
Despre castrul roman „ Resculum” au apărut primele știri prin an ul 1851 când a fost
menționat de către J. F. Neigenbaur, în anul 1936 M. Macrea a făcut săpături și a descris
castrul, în anii 1967 -1976 E. Chirilă și N. Goudea au continuat să cerceteze locul prin 95 de

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
9
secțiuni investigând praetentura, poarta principali s sinistras, poar ta decumana, turnul de colț,
drumurile, zona centrală, aceasta fiind distrusă din cauza exploatării de piatră .

Fig. 1.2 Reconstituire castrul roman Resculum

Pe la începutul secolului al -III-lea, după niște îmbunătățiri făcute castrului acesta se
întindea pe o suprafață de 3,24 ha și avea 213 m înălțime. Poziționarea lui era una strategică
pentru inamici, avea turnuri la colțuri și porți, cea poziționată spre nord se numea poarta
praetoria.În interiorul cast rului era Praetentura, unde se găseau 8 barăcii destinate pentru
adăpostul militarilor, praetonia, magazii și aleii pe unde se putea circula. Mai su s este atașată
o imagine unde se poate obser va reconstituirea castrului.
S-au descoperit întâmplător, tot prin săpături arheologice: coloane, cărămizi, țigle,
vase de lut romane, unelte precum sape, ciocane, arme, vârfuri de săgeți, lănci, un lănțișor de
aur, ace de păr, piese de uz casnic, fragmente de inscripții, monede, vase de sticlă, etc… .
Monedele de bronz și argint, dar și inscripțiile sunt informații clare care fac referire la datarea
lor și la unitățile care au locuit în interiorul și arealul castrului încă din perioadele împăraților
Traian, Hadrian, Nero, Antoninus Pius, Septimius Severus, Filip Ar abul. Prin alte puncte ale
castrului s -au găsit ceramică dacică, spre exemplu: vas cu baza răsfrântă, opaiț, bucăți de vase
lucrate manual din pastă fărmințată din pietricele și nisip sau fragment dintr -o ceașcă.
A fost găsit un altar funerar păstrat în în tregime, dus de la Bologa și aș ezat în fața
Liceului Teoretic „ O. Goga” din Huedin.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
10

Fig. 1.3 Altar funerar descoperit la Bologa
Ruinele castrului „ Resculum” , în zilele noastre sunt drept mărturie a vremurilor
trecute datând încă din secolul al –XIII- lea, însă există documente medievale cu referire la
cetatea Bologa care păzea zona Crișului cu mult mai înainte.

Fig.1. 4 Macheta cetății Bologa la Muzeul Militar București

În anul 1304 apare cea mai veche mențiune documentară a localității Bologa cu
numele Sebuswar, care însemna „ Cetatea de pe Râul Repede”. Amplasamentul cetății era pe
un deal, strategic și acest fapt, de unde puteau interveni pentru apărare. Cetatea era orienta tă
spre sud -nord, având 79 metri lungime, 23 metr i lățime, zidurile erau groase de 2 -2.5 metri,
cu două turnuri semicircular la vest și la est, dar acestea au fost construite mai târziu.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
11
Moment foar te important din istorie a fost când Mircea cel Bătrân (1386 -1418),
domnitor al Țării Românești a intrat în posesia cetății Bologa. Dintr -un document dat la 23
ianuarie 1399, datorită unor evenimente politice externe a reieșit și schimbarea posesiei cetăți i
care-l avea în frunte pe domnitorul Mircea cel Bătân, și care mai poseda în Transilvania și un
domeniu întins, cel al cetății Bologa, numit și cetatea Huedin. Acest document se află în
arhivele statului R.P. Ungare dat de către voievodul Transilvaniei în urma adunării de la
Turda din luna ianuarie 1399. Nu se cunosc date până când cetatea a fost aflată în posesia lui
Mircea cel Bătrân, dar există date din anul 1435 de unde reiese faptul că cetatea a reintrat în
proprietatea familiei Bunffy de Losoncs.
Pe la finele secolului al – XIV- lea, însemnătatea cetății Bologa a fost reamintită ca
fiind cetate regală.
Prin secolul al –XVI-lea, când a avut loc Războiul Țărănesc condus de Gh.Doja a luat
parte și domeniul Bologa.
În secolul al –XVIII – lea, Bologa apar e pomenită din nou, și în lupta lui Rakoczi al – II-
lea. Din documente reiese faptul că cetatea ar fi fost și la un moment dat a familia Bunffy ,
care aceasta a neglijat -o, deoarece , nu mai prezenta niciun rol important la evenimentele
istorice.
Din invent arul cetății Bologa , din anii 1720 -1799, reiese că cetatea ”Sebes Varr”
numită atunci se afla în posesia grofului Bunffy Gyorgy și Farkas. Alte informații care apar în
iventar atestă că și locuitorii locului, pădurile, fânațele erau aflate în posesia famil iei Bunffy.
Odată cu Primul Război Mondial, sosesc și în localitatea Bologa ordine de chemare a
câtorva cetățeni și ordin de prezentare a altor câtorva la regimentele din care făceau parte. La
data de 1 august 1914, s -a dat zvon în sat ca toți cetățenii ca re au făcut armata și au până în 42
de ani să se prezinte în fața primăriei unde urma să fie informați de către primar și notar că s –
au declarat ordonanțe cu referire la mobilizarea generală și că peste tot teritoriul țări s -a
introdus atunci legea marțial ă.
S-au făcut recrutări în rândul cetățenilor, mărindu -se marja de vârstă , ajungându -se
până la 60 de ani. Din cei care au luat parte la război, unii s -au întors după câteva luni, alții
după un an, alții după doi ani, sau alții la finele războiului.
La ma rea sărbătoare de la 1 decembrie 1918, locuitori ai satului Bologa, cât și din alte
sate vecine, participanți activi la realizarea dezideratului românilor din Transilvania au plecat
cu un tren special la Alba -Iulia.
În perioada dintre cele două mari războa ie, locuitorii satului Bologa au aderat la
diferite partide politice din acea vreme (Partidul Național Creștin, Partidul Național
Țărănesc), și au existat chiar și simpatizanți ai Partidului Comunist.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
12
Perioada dintre 1918 -1940 a fost dominată de liniște și bogată din punct de vedere
cultural, politic și economic până la declanșarea celui de al – II- lea Război Mondial, care a
însemnat o bună perioadă de frământare a vieții satului Bologa. Dictatul de la Viena atesta că
Bologa se afla în teritoriul Ardealulu i cedat și fiind un sat pur românesc, Bologa și locuitorii
satului , au fost împinși în război, în armata maghiară. După ce armatele s -au întors împotriva
hitleriștilor și armata română s -a alăturat armatei sovietice pentru a înlătura fascismul, mare
parte din locuitori ai satului fie refugiați, fie plecați în alte localități au cerut să fie înrolați în
armată, să lupte și să ajute la eliberarea țării.
În timpul retragerii naziste din anul 1944, locuitorii satului Bologa au întâmpinat
multe greutăți și au a sistat la distrugeri de bunuri materiale, ungurii au aruncat în aer podurile
pentru a stopa accesul și ieșirea din localitat e și au avut chiar și intenția de a da foc satului,
însă salvarea sătenilor a fost un grănicer pe nume Gylo din Tranișu care a înști ințat pe mai
mulți cetățeni despre intențiile de a incendia satul. Membrii grupelor de a părare, cetățeni din
sat, print re care și Potra Alexandru a Luchii au urmărit retragerea acestora și au împiedicat
punerea planului de incentiere a satului în aplicare, dejucându -l.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
13
CAPITOLUL II. COMPONENȚA SP IRITUALĂ, CULTURALĂ ȘI
ECONOMICĂ

2.1. CREDINȚA ȘI BISERICA

Credința în Dumnezeu pentru localnicii satului a fost considerată pe tot parcursul
întregii istorii ca fiind de nădejde, o mângâiere și un sprijin în toate.
Nu există date exacte cu privire la cea mai veche biserică din sat, dar exista mă rturiile
arheolo gice cu semnul crucii pe ele, din secolele III -IV, mai exact la muzeul din Cluj un
fragment de vas cu semnul crucii, dus în anul 1959. Mai sunt și alte dovezi la „Resculum ”,
care atestă existența credinței și a creștinilor, ca fiind un loc anume unde se ru gau, ori
mulțumeau lui Dumnezeu .
Satul Bologa a avut Biserica veche de lemn și în prezent biserica de azi . Despre
biserica veche de lemn ca și amplasare era așezată la ”Coasta Cetății”. Se știe că a fost
construită prin secolul al XVII -lea, având ”o fund ație de piatră cu o suprastructură de lemn
din bârne de brad îmbinate în chiotoare pe o talpă de stejar. Pronaosul era tăvănit și de pe
grinzile lui se ridicau stâlpii turnului -clopotnită. Acoperișul era așezat pe căpriori susținuți de
cosoroabe sprijinite pe console formate din capetele bârnelor ” – așa este descrisă biserica
veche de lemn a satului Bologa în cartea ”Bologa pe treptele istoriei” avândui ca și autori pe
N. Șteiu și Al. Petruțiu .
Despre biserica de azi se știe că până să fie zidită, ridicată și acoperită au durat câțiva
ani buni. La data de 23 decembrie 1911 s -au stabilit câteva obiective care urmau a fi puse în
practică pentru a se putea construi noua biserică, și anume trebuia loc, material, forță și mână
de lucru. După câțiva ani, abia în a nul 1925 s -au ținut slujbe în acest lăcaș sfânt, iar în anul
1932 au fost finalizate toate lucrările fiind considerată o adevărată bijiterie a arhitecturii
andezitului de Bologa. Nu se mai găsește o evidență concisă a succesiunii preoților care au
slujit biserica veche și biserica nouă de la Bologa, dar sunt amintiți câțiva: Ioan Petrișor
(1859 -1904), Septimiu Popa -1912, au urmat apoi Iuliu Truția , Iacob Mărgineanu, Victor
Nepau, Mircea Cosma, Iustin Cosma, Ștefan Lungu, Ioan Morcan, Viorel Sim a, iar din anl
1997 până în prezent slujește preotul Florin Nicoară.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
14

Fig.2.1 Biserica de azi

2.2. ÎNVĂȚĂMÂNTUL

Despre învățământ se cunosc date care indică că descoperirea literelor ar fi avut loc
încă de prin secolele II și III, de când datează fragmente sau inscripții găsite în anticul castru
„Resculum ”, chiar dacă acestea au fost incizate de către militarii roma ni. Se presupune că de
atunci ar fi intrat în contact cu scrierea latină unii din autohtoni.
Odată cu Legea Trefort, în anul 1879, cei care făceau școală atunci aveau
obligativitatea să învețe atat oral, cât și în scris limba maghiară.
S-a cons tatat că de -a lungul timpului, în satul Bologa, în timpul războiului și elevii
erau solicitați să contribuie la susținerea lui, fiindu -le atribuite mai multe sarcini: de a aduna
frunze de mure care erau necesare pentru ceaiul armatei.
Până în anul 1964, nu a existat un ciclu gimnazial de învățământ în localitate, iar cei
care doreau să continuie studiile după clasa a – IV- a aveau posibilitatea de a urma clasele
gimnaziale la Huedin, Poieni, Tranișu sau Săcuieu.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
15
Analizând fenomenul școlarizării s -a constat o curbă as cendentă până în anul 1977,
apoi una descendentă care a dus la încetarea funcționării ciclului gimnazial în anul 2003, la fel
și în anul școlar 2007 -2008 numărul de copii înscriși era în scădere : erau înregistrați 19 elevi
în toate clasele ciclului primar și o evidență tot cu 19 copii înscriși la grădiniță.
Marea majoritate a dascălilor care au predat și au învățat copii satului de -a lungul
existenței școlii, erau fii ai satului: Octavian Potra, Liviu Negru, Laura Tulbure, Ilie Toader,
Crina Potra, Eva Pot ra, Valer Gordan, Horea Matiș, Ancuța Mutuzău sau alții care au lucrat în
școala de la Bologa până la pensionare: Ana Resteman, Valeria Petruțiu, Viorica Potra,
Adriana Potra, Viorica Varodi și Alexandru Petruțiu .

2.3. TRADIȚIILE ȘI OBICEIU RILE SPECIFICE ZONEI

Ceea ce ține de viața poporului, a culturii naționale, viața socială și culturală, și
totodată și de valorile spirituale, având la bază niște tradiții și niște obiceiuri specific locului
care trebuie păstrate și transmise mai departe din generație în gener ație, deoarece dau o
valoare aparte spațiului, autenticitate și cu alte cuvinte exprimă iubirea față de neam.
Deși, cu timpul viața socială și economică a progresat și s -a îmbunătățit oferind și
oamenilor din mediul rural un trai mai ușor și mai lejer. În ceea ce privește comunicarea s -a
introdus radioul, telefonul, televizorul, telefonul mobil și internetul -care pare a fi cel mai nou,
iar acestea două tehnologii din urmă au îmbunătățit și mai mult comunicarea , fiind mult mai
rapidă și mai usoară pentru populația mai tânară în special. Iar ca și mijloace de transport au
apărut autovehicolele, fiind mult mai practice și mai la îndemână, însă toate aceste au produs
o oarecare schimbare în ceea ce privește viața tradițională a satului și a locuitorilor cu p rivire
la creșterea animalelor, lucrul câmpului sau restul activităților gospodărești.
Însă timpul și toate aceste schimbări care s -au produs influențează într -o măsură destul
de mare obiceiurile și tradiiile. O mare parte din populația aptă de lucru ori s -a mutat la oraș,
ori navetează la muncă, astfel agricultura rămânând pe locul al doi -lea. Tinerii pleacă să -și
facă un rost în viață la diferite școlii și puțini sunt cei care se întorc înapoi sau se întorc la
sfârșit de săptămână pentru a se recreea, a s e relaxa, a -și vizita părinții sau a se bucura și
regăsi în acest loc de suflet numit și ”acasă”.
Obiceiurile și tradițiile bologane sunt multe și variate, îmbrăcate în port și îmbogățite
prin muzică și dansul popular specific locului , exprimate în cele două mari categorii de
probleme: bucuria și durerea.
Satul Bologa cunoaște câteva obiceiuri și datini precum: cele legate de munca
câmpului, pastorit, construcția caselor și transportul materialelor necesare, activitățile

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
16
gospodărești care includ torsul, ț esutul sau confecționarea îmbrăcămintei. Cele mai cunoscute
sunt cele care urmăresc cursul firesc al vieții unui om și anume: nașterea, botezul, căsătoria,
înmormântarea. Dar și cele care se sărbătoresc peste an: Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza,
Paștele, Ru saliile.
Obiceiuri legate de principalele momente ale vieții :
Fiecare moment din viața unui om are o semnificație aparte. Primul moment important
fiind momentul nașterii, urmat de botez, apoi nunta care era considerat cel mai bogat
ceremonial, și înmormântarea.
1. Nașterea era considerată un prilej de bucurie. Când se apropia momentul, moașa
satului venea în ajutorul celei ce trebuia să nască pentru a pregăti scutecele, numite
atunci „cârpe ”. După naștere se făcea noului născut un prim botez nereligio s, în apă
călduță în care s -a pus busuioc pentru noroc și un bănuț de argint pentru bogăție. La
mână i se lega un fir roșu ca să nu fie deocheat.
2. Botezu l era făcut la 6 săptămâni de viață a noului născut, în acest timp mama nu avea
voie să iasă din curte, apoi era dus la biserică și creștinat de către preot participând
nașii și alte rudele. De la biserică se întorceau acasă pentru a sărbători evenimentul cu
mâncări alese, cu băutură și muzicanți.
3. Nunta era considerat cel mai complex eveniment din viața de familie, cel mai amplu
obicei din viața satului și cel mai bogat ceremonial, fiind , și foarte comentat apoi.
Preotul are obligația să ”îi strige în biserică” la anunțul familiilor, iar înainte cu o
săptămână de data nunții erau trimiși doi chemători la cas ele stabilite de cele două
familii , cu invitațiile la nuntă. Cu trei -patru zile înainte de data nunții se fac pregatiri
mari, mâncare, băutură, se amenajează locul pentru masă și joc. Tarostele are un rol
important, deoarece dirijează tot evenimentul, de l a momentul când s e prezintă la locul
nunții, strâ nge muzicanții și merge după „nănași ” unde se duc la casa mirelui. De la
casa mirelui, cu restul nuntașilor se îndreaptă spre casa miresei. Se rostesc diferite
strigături, descântece și iertăciuni pe tot parcursul evenimentului ori de femeile mai
învârstă ori de staroste. Apoi se îndreaptă sp re biserică unde are loc slujba religioasă ,
iar din curtea biserici toți nuntasii alături de miri se îndreaptă spre locul mesei și a
jocului.
Aici au loc alte obiceiuri: se striga „ cinstea”, era expusă ”lada de zestre”, după
ce se servea friptura și avea l oc „jocul mires ii”, alt moment așteptat era „ dusul găinii”
(o găină fiartă și împănată cu verdeață și morcovi, cu pangl ici și o țigară aprinsă în
gură, care era dusă la „nănași ” pe ritmuri și descântece lungi), și spre finalul

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
17
evenimentului mireasa își s chimba „fatiorul”, își lega coadele părului împletite pe cap,
deoarece așa era obiceiul la femeile măritate.
4. Înmormântarea face parte din momentele vieții omenești de durere, care are
și aceasta obiceiurile ei: decedatul este pregătit pentru a fi înmorm ântat, făcându -se
priveghi atâta timp cât mortul e în casă, urmând prohodul la care participă preotul,
rudele, apropiații și cunoștințe.
Dacă decedatul era tânăr și necăsătorit, acesta era îmbrăcat în mire , respective
mireasă. Prin anul 1975 exista obic eiul unde se cânta „hora mortului ”, dar cu timpul
nu s-a mai practicat.
Toate aceste tradiții și obiceiuri au caracter cultural , având ca scop organizarea
vieții omeneși ,cuprinzând funcții morale și estetice având la baza lor momente pline
de emoție și scoțând de -alungul timpului tot ceea ce este adevărat, bun, frumos și pur
ajungându -se la o continuă repetitivitate dorită de oamenii locului.
Obiceiuri legate de sărbătorile creștine :
1. Tradiții de Crăciun
Colindatul îl încep eau copiii mici , urmând elevii și apoi feciorii. Colindul se începea
de la biserică și apoi pe părți de sat din ”Josani” la ”Susani”. Aceste obiceiuri specific de
Crăciun se cunosc din cele mai vechi timpuri și predomină și azi o parte din aceste obiceiuri
care au loc , de la solstițiul de iarnă până la trecerea în noul an.
Și acum se obișnuiește obiceiul cu grupul de feciori la colindat, în special la fetele
nemăritate. Casele unde erau fete nemăritate gospodinele invită ceata de feciori să intre în
casă și să colinde „Corinda fe ciorului”, „Corinda fetei” sau „ Alduitul colacului”. Înainte cu
multe zile de Crăciun, feciorii se adunau la unul dintre ei acasă, își alegeau un conducător
numit „birău de joc ”, iar acesta organiza demersul specific angajând muzicanți, stabile a casele
cu fetele care trebuiau colindate, stabilea repertoriul și îl desemna pe cel care era responsabil
cu plata colindului.
Colindătorii erau răsplătiți cu mâncare, cu băutură sau alte bunătăți și cu bani. În ziua
de Crăciun se merge la biserică,cu mic cu mare, participând la slujbă și colindând împreună
cu peotul. Seara se organiza masa feciorilor, iar apoi , în celelalte zile de săr bătoare în
vremurile de demult se adunau în șura unui localnic , și în vremurile actuale la căminul
cultural.
2. Anul Nou
Colinzi specifice Anului Nou sunt „Plugușorul ” și „Sorcova ”. Obicei vechi care se
practica de femei în noaptea trecerii î n noul an era calendarul de ceapă. Se puneau 12 foi de
ceapă pentru fiecare lună a anului presărând sare în fiecare. Se putea constata ul terior că cele

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
18
care s -au înmuiat semnifică a fi luni mai ploioase, iar cele mai tari semnifică a fi luni mai
secetoase.
3. Boboteaza
Cu această sărbătoare se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Bobotezei ,
femeile pregăteau casa cu cele mai frumoase lucruri țesute manual și așteaptă cu toți membrii
familiei preotul cu crucea și apa sfințită. După slujbă se face și acum sfințirea apei și se duce
în gospodărie. Obiceiul acestei zile era ca după -masa din acea zi, tinerii care urmau să facă
nuntă aveau datoria să încr edințeze, iar fetele care erau „ târguite” trebuia să își pună pe cap
cunună.
4. Floriile
Această sărbătoare este închinată florilor, a vegetației. Obiceiul specific acestei zile
este cunoscut și în pr ezent. Credincioșii ducând la biserică înfloreșcențe de salcă, cunoscute și
sub denumirea de „mâțâșoare ”, sunt sfințite în biserică și luate acasă apoi , deoarece, se spune
că primesc puteri miraculoase fiind folosite ca flori de leac.
5. Tradiții de Paști
Sărbătorile Pascale sunt considerate la fel de importante ca și cele de la Crăciun.
Încep cu Joia Mare unde creștinii participă la Denia celor 12 Evanghelii, în Vinerea Mare
unde se celebrează ziua Crucii, zi ce simbolozează culmea mântuirii, în Sâmbăta Mare
localnicii satului participă la Înviere și în ziua de Paște se adună toți membrii familiei, merg la
biserică, se roagă și cântă „Hristos a Înviat”. Pe parcursul celor 3 zile de sărbătoare cei tineri
se adunau într -o șură unde cântau și jucau.
Alte datini și obiceuri care erau practicate mai demult se enumără: cântecul
ceremonial al cununei de seceriș și de la claca de tors, haba, claca de tors, impreunatul oilor
sau măsurișul laptelui

2.4. PORTUL TRADIȚIONAL

Portul popular se împărțea în două categorii: haine de sărbătoare și haine de port.
Haine le de sărbătoare se deosebeau de cele de port , prin materialul din care erau
confecționate, dar în special prin felul cum erau ornamentate, cele de port fiind mai sărace în
acest detaliu ceea ce făcea vizibilă dif erența. Hainele de sărbătoare erau purtate doar la
evenimente mai speciale din viața satului, diferite serbări, în zilele de duminică sau alte
sărbători religioase, asta până în secolul trecut, fiindcă în zilele de azi s -a cam pierdut acest
obicei, hainele populare fiind îmbrăcate doar la serbările școlare și foarte rar la biserică în zi
de sărbătoare. Au rămas păstrate în multe case ca amintire.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
19
Cele mai multe piese din costumul tradițional erau cele femeiești: cămeșa, spăcel,
poale, catrințe, zadia, năfra ma, pieptar scurt, păpucii, muruna, cununa, cojocul, barta și
sumanul. Portul bărbătesc era compus din: cămeși, gaci, cioareci, pieptar, suman, buica,
căciulă, clop, opinci și cizme.
Cămașa femeiască era confecționată din pânză albă și țesută în casă, cusută cu fir de
bumbac, în varianta veche era făcută cu crețuri la gât și gulerul brodat.Mânecile cămăși erau
largi, bufante și terminate cu dantelă. Pieptu l era confecționat cu broderie. Cămașa bărbătescă
era confecționată din cânepă lucrată în casă. Mânecil e erau simple și gulerul era mic. Pe
cămașa de sărbători se găsea broderie cu motive geometrice și mânecile, la cusături erau
cusute manual motive sub formă de cheițe, pumnari ori bănuți.
În imaginea de mai jos , (fig.2.3) se pot observa toate elementele po rtului popular din
zonă, în special cămașa bărbătescă și cea femeiască

Fig.2,3 Port tradițional bărbătesc și femeiesc

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
20

Fig. 2.4 Murună
Acest element , (fig.2.4) din portul popular era considerat un semn al bogăției, mai
scump și mai rar întâlnit, fiind confecționat dintr -o pânză tare, cu mărgele, panglici colorate,
broderie și bucăți de oglindă .

.
Fig. 2.5 Zadii -portul tradițional femeiesc

Mai sus , în fig.2.5 se poate observa un alt element din portul popular femeiesc , și
anume zadia , care era viu colorată cu broderie policromă și diverse motive florale și
geometrice, înlocuind catrința din față, deoarece cea din spate nu a mai fost întrebuințată. Se
obisnui a ca peste catrințe sau zadie să se pună un brâu tricolor.
Portul tradițional este considerat ca fiind o zestre râmasă și transmisă din generație în
generație , tocmai de aceea trebuie păstrat.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
21
2.5. PRINCIPALELE OBIECTIV E TURISTICE ALE COMU NEI POIENI

Comuna Poieni se bucură de o varietate de obiective turistice , cele mai multe din
comună se află în arealul satului Bologa.
1. Cetatea medievală de la Bologa (fig.2.6) care s -a aflat în proprietatea
domnitorului Mircea cel Bătân, iar totodată pentru domnitoru l Vlad Țepeș a fost un
refugiu în copilărie. De asemenea, cetatea Bologa a fost loc de adăpost pentru oștenii care
au luptat împotriva Imperiului Otoman, fiind situată într -o zonă de conflict , aceasta a
trecut și prin numeroase momente tensionante în încer carea respingerii atacurilor inamice.
Pe acest tărâm, ruinele cetății rotunde care acum se află în plin proces de reabilitare și
reconstituire , conferă senzația unei ave nturi timpurii și încet pătrunzâ nd în ruinele cetății
se zărește o vegetație luxuriană care automat te duce cu gândul la pădurile amazoniene ,
combinația perfectă între aspectul exotic și aerul medieval plin de încărcătură istorică.
Pășind pe scările înguste se observă turnul donjon care este situat în extremitatea sudică,
iar oadată ajunși a colo se pot zări priveliști spectaculoare ale plaiurilor mioritice.

Fig.2.6 Cetatea medievală Bologa

2. Castrul roman „ Resculum ” de la Bologa , (fig.2.7) a fost construit în jurul
anului 106, iar acesta servea drept garnizonă a cohortelor I Aelia Gaestorum militaria și a

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
22
– II –a Hispanorum, acestea probabil având misiunea de a apăra granițele Imperiului
Roman. În secolul al – II – lea, în încercarea consoli dării garnițelor acolo au fost aduși
coloniști din Grecia despre care se crede că ar fi din zona Patras. În zona denumită popular
”Gradiște” se pot observa ruine ale castrului, deși mare parte din zonă a fost folosită de -a
lungul timpului ca și suprafață a gricolă. În apropiere se poate observa și existența unor
ruine care se crede că ar aparține unei băi romane.

Fig.2.7 Ruinele Castrului roman Resculum
3. Moara de apă , tot de la Bologa, (fig.2.8) popular cunoscută sub numele de
„vâltoare ” este folosită la curățarea ecologică a covoarelor păturilor, cergilor și a tuturor
obiectelor groase ale locuitorilor din zonă, iar apa care pune în funcțiune moara curge de
pe Valea Săcuieului.

Fig.2.8 Moara de apă Bologa

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
23
4. Biserica din piatră neagră de la Bologa este considerată și aceast a ca fiind un
obiectiv turistic . Se cunosc date că aceasta ar fi fost ridicată între anii 1927 -1929,
construită total din piatră neagră (dacit) . De -a lungul timpului a cunoscut îmbunătățiri
fiind zugrăvită atât interior cât și exterior în anul 1937, atunci adăugându -se și iconostasul,
iar în anul 1999 , aceasta a fost pictată în stil bizantin -ortodox. Odată ce ai trecut pragul îți
va rămâne în mod cert în memorie aspectul interior, dar mai al es cel exterior care este de o
raritate și frumusețe desăvârșită.

5. Barajul Drăgan -Floroiu (fig.2.9) a fost construit în anul 1987, acesta fiind
situat la aproximativ 80 km de Cluj, în drumul spre Oradea, mai exact acesta se află în
arealul localității Val ea Drăganilui. Având o înălțime de 120 metri și o deschidere de 424
metri, format la confluența râurilor Drăgan și Sebeșel , lacul de acumulare format are o
suprafață de 292 ha și 112 milioane metri cubii de apă. Fiind cunoscut ca unul dintre cele
mai mari baraje de acumulare din România, este prevăzut cu un descărcător de suprafață
cu cinci deschideri și două goluri de fund. Aici există și specii de pești cum ar fi: clean,
mreană, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu dar și păstrăv auriu iar pescuitul în zonă este
permis.

Fig.2.9 Barajul Drăgan -Floroiu

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
24
6. Cascada Moara Dracului , (fig.2.10). La o distanță de apoximativ 20 km de
Barajul Drăgan -Floroiu, în extremiatea sudică a lacului de acumulare se poate observa
superba cascadă care are cir cca 20 -25 metri înălțime, cu o că dere în două trepte, această
cascadă făcându -și remarcată imaginea este consideretă o atracție turistică a comunei
Poieni. Pe o porțiune de 15 km accesul spre cascadă se poate face cu mașina, dar mai
rămâne o porțiune de 4 km, o adevărată provocare printr -un traseu montan de o frumusețe
rară.

Fig.2.10 Cascada Moara Dracului

7. Aerodromul Poieni. Asociația „ Club Sportiv Gliding Transylvania” a fost
înființată în anul 2013 de către un grup de planoriști pasionați care au vrut să promoveze
practicarea acestui sport extrem. Această ascociație are ca obiectiv organizarea,
promovarea și practicarea sporturilor aeronautice, activitatea lor desfăș urându -se departe
de zona urbană în superba localitate Valea Drăganului de unde se poate zbura peste
culmile Apusenilor oferind priveliști și senzații de neuitat.

8. Biserica de lemn din Tranișu , (fig.2.11) a fost construită în anul 1850 și are
hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Localitatea Tranișu, din comuna Poieni
adăpostește o biserică de lemn puțin cunoscută, o cauză reprezentând -o izolarea și accesul
dificil. Predecesoarea ei a fost incendiată în timpul Revoluției de la 1848 de trupele

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
25
revoluționare maghiare conduse de generalul Bem. Aceștia au luat și un Penticostar tipărit
în 1808. Cartea a fost răscumpărată de Palade Nicolae, preotul din parohia Borod, care a
trimis -o înapoi în Tranișu în 1851, prin intermediul cântărețului S urdu Ioan.

Fig.2.11 Biserica din lemn de la Traniș

2.6. VIAȚA ECONOMICĂ

Viața economică a sătenilor și istoria satului Bologa a fost strâns legată de piatra de
granit care era exploatată din carierele comunei Poieni încă din cele mai vechi timpuri.
Se cunosc date cu privire la acest aspect din viața economică încă de pe la începutul
secolului acesta, sunt însă și mai timpurii din spusele bătrânilor satului că extragerea și
fasonarea pietrei au devenit ocupații de bază .
Prin anul 1870, din cariera d e piatră a plecat în prima cursă oficială , prima locomotivă
cu piatră către Oradea. S -au pavat mai multe curți din Oradea și observându -se avantajele
pietrei cererea a crescut. Pentru a transporta piatra din carieră s -a găsit și altă alternativă de a
trans porta piatra și s -a recurs la plutărit pe râul Crișul Repede. S -au pavat diferite străzi din
Oradea, ceea ce a provocat efectul scontat , și anume cantități noi de piatră și cereri sporite de
lucru, făcându -se noi angajări în carierele de piatră, însa pentr u antreprenorii aflați în culmea
succesului apar niște probleme și anume debitul râului Crișul Repede a scăzut brusc
nemaiputându -se realiza plutăritul pietrei către Oradea.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
26
S-a efectuat transport de piatră și extern, către Budapesta, antreprenorii propun ând
piatră pentru pavajul capitalei maghiare în schimbul asigurării transportului acesteia cu
vagoane. Din cariera de la Henț, undeva prin anul 1909 s -a exploatat piatră pentru scopuri
funerare și s -a exportat piatră către Franța, aceasta construia șoseaua între anii 1932 -1936.
Pe lângă angajările sătenilor în carierele de piatră, alții au ales să se angajeze în
ocupații de exploatare a lemnului sau la calea ferată, iar cei mai îmbătrâniți și neputincioși au
rămas la vechile ocupații cu agri cultura și creșt erea animalelor.

SOCIETATEA S.C. GRANDEMAR S.A

Fig.2.12 S.C. GRANDEMAR S.A

În prezent, principal obiect de activitate și anume extracția, producerea și
comercializarea pietrei se ocupă societatea SC GRANDEMAR SRL cu datele de contat:
sediul social Cluj Napoca, Str. Țibei, Nr. 5, Județul Cluj; Număr Registru Comerțului:
J12/365/1991, C.U.I:RO 200947, telefon (40) -264-354908, fax (40) -264-354905, e -mail:
grandemar@mail.dntcj.ro . Capital social subscris: 6.978.749,90 RON. Capital social vărsat:
6.978.749,90 RON. Director General – Ionescu Carmen.
SC GRANDEMAR SRL este o societate româno -olandeză, cu sediul administrativ în
Cluj-Napoca, i ar activiatea de producție se desfășoară în cinci cariere din județ, trei din ele
fiind mari: Bologa, Poieni și Morlaca și două mai mici ca întindere și capacitate: Valea Lungii
și Bologa -Henț. Sub patronaj privat, în anul 1873 s -au pus bazele activității de extracție și
prelucrare industrială a pietrei pentru construcții prin deschiderea carierei Poieni.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
27
În baza HG 93/1991 intreprinderea de cariere se transformă în societate pe acțiuni, sub
numirea GRANDEMAR SA, iar din anul1997 devine societate româno -olandeză, având ca
acționar majoritar societatea olandeză BLOEM INTERNATIONAL B.V.
Alt acționar important este societatea de construcții STRABAG Hungaria Epito Kft.
Această societate are implementat și certificat sistemul de management al calității, de medi u
și al sănătății și securității ocupaționale conform cerințelor standardelor SR EN ISO
9001:2015, SR EN ISO 14001:2015 și SR OHSAS 18001:2008 pentru extracția pietrei
ornamentale, pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei. (informații prelu ate de pe
pagina web S.C. GRANDEMAR S.R.L)

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
28
CAPITOLUL III. ANALIZA CADRULUI DEMOGRAFIC

3.1. SITUAȚIA DEMOGRAFICĂ A COMUNEI POIENI

Fig.3.1 Evoluția populației între anii 1850 -2020

Se poate observa evoluția populației între anii 1850 -2020, cu privire la toată comuna
Poieni.
Cel mai mic număr de locuitori pe care l -a înregistrat comuna Poieni, a fost în anul
1850, respectiv 3042 de locuitori, iar cel mai mare număr de locuitori a fost înregistrat în anul
1941, respective 8874.
Se observă în gra ficul de mai sus că anii 1930, 1956, 1966, 1977 au înregistrat cele
mai mari valori a numărului de locuitori, respectiv 8652, 8407, 8466, 8646.
De la cel mai mic număr de locuitori înregistrat în anul 1850 se poate observa
creșterea numărului de locuitori , apoi o perioadă de stagnare cu oscilații de valori cuprinse
între 8000 de locuitori între anii 1930 -1977 și apoi o descreștere bruscă la 6423 locuitori în
anul 1992 și până în prezent.
În prezent, în anul 2020 s -a înregist art un număr de 4788 locuitori. 3042 4780 5898 6955 7883 7514 8652 8874
8407 8466 8646
6423
5781
5308
4788
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000
Nr.Populației Evolu ția popula ției 1850 -2020 (nr. locuitori )
1850 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1941
1956 1966 1977 1992 2002 2012 2020

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
29

Fig.3.2 Structura populației pe vârste, anul 2011
În fig.3.2 de mai sus se poate observa structura populației din anul 2011, unde cea mai
mare rată înregistrată cu cea mai mare pondere de vârstă cuprinsă între 40 -44 ani cu un total
de 410 locuitori , din care au fost înregistrate 189 femei și 221 bărbați. Cea mai mică rată de
vârstă înregistrată este cea mai îmbătrânită, cu vârsta de 85 ani și peste cu un număr total de
83 locuitori din care 44 femei și 39 bărbați.

Fig.3.3 Structura confesională în anul 2011
Din fig.3.3 , în ceea ce privește structura confesională din anul 2011 a comunei Poieni,
cea mai mare rată o cuprinde religia ortodoxă cu 4347 locuitori. Restul religiilor: romano –
catolică a înregistrat 6 locuitori, refo rmată cu 21 locuitori, penticostală cu 211 locuitori,
Sub
5 5 –
9 10
– 14 15 –
19 20 –
24 25 –
29 30 –
34 35 –
39 40 –
44 45 –
49 50 –
54 55 –
59 60 –
64 65 –
69 70 –
74 75-
79 80-
84 85
ani
si
pest
e
Ambele sexe 180 202 243 225 234 212 257 332 410 296 336 339 369 325 331 290 178 83
Masculin 90 96 129 111 128 118 119 169 221 161 177 165 155 140 138 109 72 39
Feminin 90 106 114 114 106 94 138 163 189 135 159 174 214 185 193 181 106 44 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 Structura popula ției pe v ârste 2011 (nr.
locuitori)
Ambele sexe
Masculin
Feminin
Ortodox
a Romano
–
catolica Reform
ata Pentico
stala Greco –
catolica Baptista Adventi
sta
de ziua
a
saptea Martorii
lui
Iehova Alta
religie informa
tie
nedispo
nibila
4347 6 21 211 43 38 3 49 4 118 0 1000 2000 3000 4000 5000 Structura confesional ă 2011 (nr. locuitori)

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
30
greco -catolică cu 43 locuitori, baptistă cu 38 locuitori, cea mai mică rată înregistrată în grafic
cu 3 locuitori este religia adventistă de ziua a șaptea și martorii lui Iehova cu 49 locuitori.
De alt ă religie au fost înregistrați 4 locuitori, iar alți 118 locuitori nu au dat informații
cu privire la religia lor.

Fig.3.4 Structura etnică în anul 2011

Cu privire la structura etnică a populației comunei Poieni, din anul 2011 au fost
înregistrați: 444 5 români, 27 maghiari, 251 rromi și 118 locuitori cu o informație
indisponibilă asupra unei apartenențe etnice.

Fig.3.5 Natalitatea între anii 1990 -2018
Mai sus se poate observa rata natalității între anii 1990 -2018 , iar în anul 1990 a fost
înegistrată cea mai mare rată cu 89 locuitori și cea mai mică rată cu 27 locuitori a fost
înregistrată în anul 2018.
Romani Maghiari Romi Informatie
nedisponibila
4445 27 251 118 0 1000 2000 3000 4000 5000 Structura etnic ă 2011 (nr. locuitori)
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2018
89 58 61 41 36 37 27 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Natalitate 1990 -2018 (nr. locuitori)

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
31

Fig 3.6 Mortalitatea între anii 1990 -2018.
În ceea ce privește mortalitatea înregistrată între anii 1990 -2018, c ea mai mare rată a
fost înregistrată în anul 1995 raportată la 116 locuitori, iar cea mai mică rată a fost înregistrată
în anul 2018 raportată la 62 locuitori. (Date preluate pagina web https://cluj.insse.ro/ )

3.2 SPORUL NATURAL AL COM UNEI POIENI ÎN ANUL 2018

Pe baza calculelor de mai jos, aflând rata generală a natalității de 0.55 și rata generală
a mortalității de 1.25, apoi efectuând scaderea din aceste două raporte am obținut un spor
natural negativ, resprectiv -0.71.
Sporul natural al comunei Poieni este unul negativ, -0,71.
Rata generală a natalității am calculate astfel:
Numărul de nou născuți din anul curent/Totalul populației anului current * 1000
RGN2018 = 27 / 4923 * 100 = 0,55
Rata generală a mortalității am calculat astfel:
Numărul deceselor din anul curent/Totalul populației anului current * 100
RGM2018 = 62 / 4923 * 100 = 1.25
Sporul natural am calculat astfel:
SN= RGN – RGM
SN2018 = 0,55 – 1,25 = -0,71 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2018
107 116 108 110 100 94 62 0 20 40 60 80 100 120 140 Mortalitate 1990 -2018 (nr. locuitori)

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
32
3.3. SITUAȚIA GEODEMOGRAFI CĂ A LOCALIT ĂȚII BOLOGA .

După anul 1850 au fost realizate recensăminte, lacunare, dar există și se poate observa
o creștere a numărului de locuitori până în anul 1945, fiind întreruptă de cele două războie
mondiale și de perioada în care satul se afla sub ocupația h orthystă.
Despre secolele trecute se poate constata că sporul natural a fost negative conform
înregistrărilor, și asta datorită politicii greșite duse de regimul communist de pe atunci.
Compoziția etnică a locuitorilor din secolele trecute se împărțea în două categorii, și
anume: stăpânii care erau maghiari și țăranii care erau români, purtând nume de familie care
dăinuie și în zilele actuale, precum: Potra, Crișan, Resteman Golban, Florea, Tomoș, Petruț,
Fărcaș, Gordan, Sorcoi, etc.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
33
CAPITOLUL IV. ANALIZA SWOT A COMUNEI POIENI

ANALIZĂ SWOT
Puncte tari:
– Relief variat, incluzând pe teritoriul său toate formele, de la luncă, la munte, în
cea mai mare parte sălbatice, propice pentru încurajarea turismului.
– Drumul european E60, rețea de transport feroviar, inclusiv stație de cale ferată
pe magistrala Cluj – Oradea – Budapesta.
– – Resurse naturale locale diverse și bine reprezentate, permițând crearea de
întreprinderi locale bazate pe creșterea valorii adăugate a acestora.
– Existența pe teritoriul comunei a suprafețelor silvice în proporție de peste 35%
din suprafață.
Puncte slabe:
– Inexistența unor forme de promovare a comunei pentru creșterea numărului de
turiști pe teritoriul acesteia.
– Infrastructura necorespunz ătoare, absența alimentării cu apă, si a canalizării în
multe sate și cătune, stare improprie a unora din drumurile comunale, și
a drumului județean ce permite accesul la barajul Floroiu .
– Îmbătrânirea populației (spor natural negativ și migrare a tinerilor spre centre
urbane) .
– Acces dificil, în lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, în punctele cele mai
pitorești ale comunei .
Oportinități:
– Înființarea Parcului Natural Munții Apuseni .
– Posibilitatea accesării unor programe de fi nanțare guvernamentale
pentru reconversie profesională, și crearea de noi locuri de muncă pentru
șomeri .
– Valorificarea resurselor de materiale de construcții din comună pentru
reducerea costurilor de infrastructură .
– Colaborarea zonală în cadrul Micro regiunii Huedin; disponibilitate în
accesarea resurselor comunelor vecine, și încheierea de parteneriate locale în
cadrul Microregiunii Huedin.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
34
Amenințări:
– Exploatarea fără nici un control a pădurilor va avea urmări asupra
dezvoltării durabile .
– Lipsa unui program județean și regional de dezvoltare a turismului rural, și,
implicit, nealocarea de fonduri pentru infrastructura locală de acces .
– Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comună, datorită
infrastructurii fizice și sociale neadecvate, raportat la potențialul comunei .
– Exploatarea intensivă a carierelor de piatră de la Poieni, Morlaca și Bologa, cu
impact negativ asupra cadrului natural al comunei .

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
35
PARTEA II. MATERIALUL ȘI METODA
CAPITOLUL V . METODOLOGIA CERCETĂRII

5.1 TEHNICI DE CERCETARE FOLOSITE

Tehnicile la care am apelat pentru a realiza sondajele de opinie referitoare la
cercetarea mea au fost:
1. Cercetarea față în față – aceasta presupune interacțiunea dintre un
operator și repondenți. Operatorul adresează întrebările și notează răspunsurile
subiecților – metoda interviului.
2. Cercetarea pe baza unu chestionar auto -administrat – această
operațiune implică cercetătorul care distribuie întrebările subiecților care ulterior
răspund, iar la fi nal cercetătorul colectează răspunsurile.
Interviul – reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizte metode de de cercetare,
fiind implicată atât în științele socio -umane cât și în științele sociale, dar utilizat și în
desfășurarea unor diverse activită ți profesionale.
Termenul de interviu este un neologism provenit din limba engleză (interview –
întâlnire, întrevedere și are ca echivalenți, în limba franceză – “entretien”, convorbire,
conversație și “entrevue”, întâlnire între două sau mai multe persoa ne, iar în limba
germană – interview, befragung sau unterredung, a întreba, a se informa, convorbire,
conversație, conferință cu cineva). Ceea ce înseamnă că termenul de interviu s -a impus pe
plan mondial, fiind preluat atât de sociologii francezi, cât și de către cei germani. Noi îl
folosim alături de termenul de „convorbire”, având același înțeles.
Dacă în Dicționarul de sociologie, interviul este prezentat ca fiind o „tehnică de
obținere prin întrebări și răspunsuri a informațiilor verbale de la indivizi și grupări umane
în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor
socioumane…”, în Dicționarul de psihologie, interviul este o „formă de dialog în care
interrelaționarea are un scop important și special de a surprinde cu noașterea unei anumite
persoane, a opțiunilor sale, a experienței personale cu privire la ceva, dar și a modului de a
interpreta unele probleme, situații, reacții la care a asistat ori evenimente în care a fost
implicat direct sau indirect cel solicitat în interviu”. În Dicționarul de pedagogie este
prezintat interviul ca fiind un „procedeu de investigație științifică, specific științelor
sociale, ce urmărește prin intermediul procesului de comunicare verbală dintre două

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
36
persoane (cercetător și respondent) scopul de obținere a unor informații în raport cu un
anumit obiectiv sau scop fixat”.
Utilizrea interviului ca tehnică de cercetare în științele socio -umane are ca scop
stabilirea relațiilor dintre variabile și la testarea sau verificarea ipotezelor. Ceea ce îl
deosebește de comunicarea verbală obișnuită este simplul fapt că informația este dirijată
de către cel ce intervievează. Folosit în anchete -interviul, ca de altfel și -chestionarul
sociologic, acestea fiind tehnici de cercetare ale metodei anchetei și ale sondajului de
opinie, mai are și denumirea de „anchetă prin interviu” – fiind metoda de investigare cu
cea mai mare frecvență de aplicare.
Chestionarul – este un instrument de cercetare format dintr -o serie de întrebări și
a altor solicitări având ca scop de a aduna informații de la persoanele chestionate. Deși
chestionarul a fost conceput pentru analiza statistică a răspunsurilor, acest lucru nu este
întotdeauna valabil. Cel care a inventat chestionarul a fost Sir Francis Galton.
Avantaje ale chest ionarului față de alte tipuri de studii enumeram: sunt ieftine, nu
au nevoie de prea mult efort din partea celui ce chestioneaza precum se necesită la ancheta
verbală sau prin telefon și au adesea raspunsuri standardizate care il face simplu pentru a
compi la datele. Așadar, cu toate aceste tipuri de răspunsuri standardizate pot zădărnici
utilizatori. Chestionarele sunt drastic limitate de faptul că respondenții trebuie să fie
capabili să citească și să răspundă la întrebările cuprinse, ceea ce face ca pentr u anumite
grupuri demografice, efectuarea unui studiu realizat printr -un chestionar nu poate fi
practică.
Chestionarul cuprinde partea de introducere unde se precizează cine este
cercetătorul și care este scopul cercetării. De asemenea, în partea introduc tivă subiecții
sunt asigurați că răspunsurile lor vor rămâne strict confidențiale. Ca scop al acestei
introduceri este de a câștiga încrederea subiecților.

5.2 SCOPUL, OBIECTIVELE IPOTEZELE CERCETĂRII

SCOPUL
Scopul cercetării prezente a fost de a crea o imagine de ansamblu a celor mai
importante aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei din punctul de vedere al
cetățenilor ei și pentru a descoperi și alte aspecte ale vieții care ar putea fi îmbunătățit e în
anii următori.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
37
OBIECTIVE
Obiectivele principale propuse pentru a realiza lucrarea au fost: descoperirea celor
mai importante investiții care au fost realizate în comună și au îmbunătățit semnificativ
viața cetățenilor, dar și pentru a afla care sun t cele mai mari nevoi ale cetățenilor care ar
putea fi obiectul unor proiecte viitoare pentru a dezvolta comuna și care ar putea contribui
la diminuarea diferențelor dintre mediul urban și cel rural, și la formarea unui spațiu cu
adevărat european.
IPOTEZE
Câteva ipoteze propuse în studiul practic, pornind de la conceptul de bază utilizat
în această cercetare (aspecte ale dezvoltării comunei), ar fi următoarele:
1. Existența diferențelor de opinie față de cele două aspecte vizate în
cercetare, chiar între cet ățenii comunei, în funcție de categoriile de vârstă.
2. Existența diferențelor în ceea ce privește viziunea cetățenilor care
locuiesc permanent în comună și cea a celor care au plecat de ceva timp, dar vin
ocazional din mediul urban, atât în legătură cu dezvo ltarea socio -economică a
comunei, cât și în legătură cu prioritățile de dezvoltare următoare.
3. Existența diferențelor în ceea ce privește locul de muncă, atât în
interiorul comunei, cât și înafara comunei.

5.3. VARIETATEA POPULAȚIEI ȘI TIPURI DE EȘANTIONARE

În urma celor două modalități de cercetare prin care am urmărit obiectivele
propuse, rezultă că am folosit două metode de eșantionare și două tipuri de eșantionare
diferite.
Așadar, pentru persoanele care sunt cetățeni ai comunei, prin naștere , dar sunt
plecați din comună la oraș și se întorc ocazional la părinți, am folosit ca metodă interviul,
iar pentru cetățenii care locuiesc permanent în comună am folosit ca metodă chestionarul.
Din primul eșantion – cetățenii care se întorc ocazional în c omună au răspuns la
întrebările din interviu după ce au primit informațiile din ”Fișa comunității”. Al doi -lea
eșantion – cetățenii aflați în permanență în comună, am aplicat același chestionar doar că
rezultatele vor fi prelucrate pe mai multe categorii d e vârstă: de la 18 ani la 25 de ani, de
la 26 de ani la 35, de la 36 de ani la 59 și peste 60 de ani.
Precizez că cetățenii comunei au fost informați în ceea ce privește eșantionarea,
am precizat în metoda de cercetare a chestionarului, în introducerea a cestuia care este
scopul, care sunt obiectivele și am precizat că răspunsurile sunt confidențiale fără a fi

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
38
identificată identitatea lor, informații în legătură cu proiectele de dezvoltare sau
prezentate în fișa localității, înainte de completarea chesti onarului.
Numărul de cetățeni chestionați a fost în total de 103 persoane, pentru fiecare
categorie de vârstă menționate mai sus. Au fost alese pentru toate categoriile, persoane din
toate localitățile comunei pentru o evidență completă.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
39
PARTEA III. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL V I. FIȘA COMUNEI POIENI

Primăria comunei Poieni

Fig.6.5 Stema și primaria comunei Poieni

Date de contact:
Adresă: Str. Principală, Nr. 268, Cod poștal: 407470, Județul Cluj, România
Nr. Telefon: 0264 -255010, Fax: 0264 -255099, www.primariapoieni.ro
Persoane din această instituție:
Primar: Boca Gheorghe -Constantin
Viceprimar: Dejeu Ioan
Secretar General: Crișan Viorica
Contabil: Crișan Constantin -Ioan

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
40

Organigrama Comunei Poieni (28 martie 2020) (sursa web a paginii primăriei)
Fig. 6.2 Organigrama comunei Poieni

Localizare : Ca și localizare comuna Poieni se poziționează în partea de nord -vest a
județului Cluj, fiind așezată pe cursul superior al Crișului Repede și se învecinează la vest cu
județul Bihor, la nord -est cu județul Sălaj, mai exact la nord cu comuna Ciucea, la sud și sud –
est cu comunele Săcuieu și Sâncrai, iar la est cu Orașul Huedin, fiind străbătută de șoseaua
internațională E60 și de calea ferată Oradea – Cluj-Napoca.
Comuna Poieni cuprinde 8 sate și anume: Bologa, Hodișu, Morlaca, Cerbești, Lunca
Vișagului, Traniș, Valea Drăganului și Poieni fiind localitatea de reședință a comunei și toate
fiind poziționate la poalele Vlădesei.
În ceea ce priveșt e relieful comunei, acesta este influențat de poziția sa, fiind situată la
zona de contact a Vârfului Vlădeasa, aceștia aparținând Munțiilor Apuseni cu Depresiunea
Huedinului). Pe teritoriul satelor Poieni și Hodiș, în partea de est a comunei încep Munții
Meseșului care apoi se întind pe teritoriul județului Sălaj. Despre Munții Apuseni se știe că

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
41
prezintă interfluvii largi fiind favorabile amplasării așezărilor cuprinse între altitudinii variate
între 1200 – 1300 de metri și de asemenea văi înguste și adân ci înglobăndu -se la amenajarea
câtorva importante obiective hidroenergetice precum: Săcuieul, Crișul Repede – în defileul
Bologa și Valea Drăganului.
Deoarece, poziția geografică și relieful prezentat cu o construcție petrografică bună,
comuna Poieni dețin e o bogată sursă pentru materiale de construcții împreună cu materialul
lemons. Astfel, andezitul – rocă rezistentă și cu mare răspândire în Carpați se exploatează în
comuna Poieni, la Bologa, iar dacitul – folosit la pavarea drumurilor și sub formă de mater ial
de criblură se exploatează din carierele de piatră din Poieni și Morlaca și de pe Valea
Săcuieului, la Henț. (sursa web a paginii primăriei)
Facilități le oferite de comună investitorilor ar fi:
 Turismul
 Ferme zootehnice
 Exploatare piatră
 Exploatare lemn
 Barajul de acumulare Floroiu – Drăgan

Echiparea teritoriului

Echiparea teritoriului (2019)
Suprafața totală (ha) 19003
Locuințe existente (nr.) 2593
Suprafața locuibilă (mp) 85108
Lung. Distrib. Apă pot. (km) (2018) 90
Suprafata asfaltata (%) 100%
Lungime canalizare (km) 15
Fig. 6.3 Echiparea teritoriului raportat la anul 2019

Suprafața totală de care dispune comuna Poieni este de 19003 ha, cu un număr total de
2593 locuințe, suprafața locuibilă fiind de 85108 metri pătrați. Suprafața asfaltată este în
proporție maxiă de 100%, cu 15 km lungime de canalizare, iar distribuția cu apă potabilă în
anul 2018 s -a înregistrat pe 90 km lungime.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
42

Învățământ (2018)
Unități de învățământ 11
Elevi 348
Personal didactic 31
Cultură și artă
Biblioteci 3
Fig.6.4 Învățământul și cultura

La nivel de educați, în anul 2018 au fost înregistrate 11 unități de învățământ având un
număr de 348 elevi însc riși și 31 de cadre didactice.
La nivelul de cultură și artă comuna deține 3 biblioteci.

Sănătate

Sănătate (2020)
Medici 3
Personal mediu sanitar 4
Farmacii 3
Fig.6.5 Sănătate
În sănătate comuna dispune de un dispensar, 3 farmacii, iar în acest cadru lucrează 3
medici și 4 persoane ca și personal.

Economie

Economie (2019 -2020)
Numar de firme 113
Salariați 435
Someri 67
Fig.6.6 Economia
Raportat la situația economică a comunei Poieni din 2019 -2020 sunt înregistrate: 113
firme, 435 salariați și 67 șomeri.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
43
Turismul

Turism (2020)
Unități de cazare 26
Locuri 680
Centre de informare turistică 1
Fig.6.7 Turismul
În acest domeniu al turismului, în anul 2020 s -au înregistart următoarele: 1 centru de
informare turistică și 26 de unități de cazare cu 680 locuri de cazare.

Agricultura
Agricultură (2018)
Suprafață agricolă (ha) 9191
Arabil (ha) 1346
Pășuni (ha) 3828
Fânețe (ha) 4017
Bovine 2806
Porcine 1606
Ovine 6200
Păsări 9386
Producție lapte bovine(hl) 48002
Producție lână (kg) 15000
Producție ouă (mii buc.) 550
Fig.6.8 Agricultura

Despre agricultură din datele oficiale a primăriei comunei Poieni reiese suprfața
agricolă totală din anul 2018 cu 9191 ha din care: teren arabil – 1346 ha, pășuni -3828 ha,
fânețe -4017 ha, număr de animale domestice înregistrate: 2806 – bovine, 1606 – porcine , 6200 –
ovine și 9386 – păsări de curte. În ceea ce privește producția de la aceste animale au fost
înregistrate următoarele: 48002 hl – producție lapte bovine, 15000 kg – producție lână ș i 550
mii bucăți – producție ouă.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
44
Proiecte de dezvoltare existente în comună :
Acestea sunt proiectele de dezvoltare existente în comuna Poieni.

Denumirea obiectivului de investiții Suma (lei) Program de investiții
1 INFIINTARE SI MODERNIZARE DRUMURI
FORESTIERE 4,364,758 PNDR
2 INFIINTARE RETEA DE CANALIZARE IN
LOCALITATEA VALEA DRAGANULUI 4,536,218 PNDR
3 REABILITARE ȘI PUNERE ÎN VALOARE A
CETĂȚII MEDIEVALE DE LA BOLOGA 2,260,408 PNDR
4 MODERNIZARE GRADINITA IN
LOCALITATEA VALEA DRAGANULUI 1,241,979 PNDR
5 MODERNIZARE STRAZI 4,386,552 PNDR

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
45
CAPITOLUL VII. ANALIZA DATELOR

Rezultatele obținute în urma cercetării efectuate a fost pe un eșantion de 103
persoane.
UNIVERSUL POPULAȚIEI .

Fig.7.1 Vârsta respondenților

Un aspect important care s -a dorit a fi analizat în rândul persoanelor eșantionate a fost
vârsta acestora.
În fig.7.1 procentul cel mai mare a fost înregistrat în segmentul de vârste cuprins între
18-25 de ani cu un procent de 39.2%, urmat de segmentul cu vârste cuprinse între 26 -35 ani
cu un procent de 34.3%, segmentul cu vârste cuprinse între 36 -59 de ani a înregistrat un
procent de 24.5%, iar cel mai mic procent înregistrat a fost segmentul de cetățeni cu o vârstă
de peste 60 de ani.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
46

Fig.7.2 Sexul respondenților

Un alt aspect important care s -a analizat în rândul persoanelor eșantionate a fost sexul
acestora. În fig.7.2 se poate observa că predominat au fost înregistrate în proporție de 60.8%
persoane de sex feminin, iar persoane de sex masculin au fost înregistrate în proporție de
39.2%

Fig.7.3 Nivelul de studii

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
47
Nivelul de studiu a fost testat și acesta în rândul res pondenților pentru a putea
identifica stadiul lor de pregătire în ceea ce privește învățământul. Fig.7.3 arată că la nivelul
de studiu gimnazial și cel fără studii nu a înregistrat niciun respondent procentul fiind 0%. Un
procent foarte ridicat în rândul c etățenilor a fost înregistrat în proporție de 59.8% ca având
studii superioare, iar la nivelul studiilor liceale au fost înregistrați în proporție de 40.2% din
respondenți.

Fig.7.4 Ocupațiile respondenților

În funcție de ocupațiile, din fig.7.4 reiese că din numărul celor care au răspuns la
chestionar nu a fost înregistart niciun șomer, procentul fiind 0%. Urmatoarele categorii au
înregistrat următoarele procente, și anume: angajați cu studii medii – 31.4% , angajați cu studii
superioare -38.2%, acestă categorie a înregistrat și cel mai mare procent. Iar în rândul celor
casnici s -a înregistart un procent de 11.8% si liber profesioniști de – 18.6%.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
48

Fig.7.5 Domeniul de activitate al respondenților

În fig.7.5 pe baza domeniilor principale de activi tate au fost înregistrate următoarele
date: La statutul de angajat s -a înregistart cel mai mare procent de 44.1%. În domeniul social
s-a înregistrat un procent de 11.8%, în domeniul cultural un procent de 2%, în domeniul
educației s -a înregistrat un procen t de 12.7%, iar în domeniul agriculturii s -a înregistrat un
procent de 3.9%. Dintre cei care au fost eșantionați și nu s -au încadrat în niciunul din
domeniile principale propuse, au putut să specifice liber un alt domeniul, dacă nu lucrează,
dacă este șome r, student, pensionar, etc… Aici s -a înregistrat un procent de 25,5%, din care:
17 au specificat că sunt studenți, 5 casnici, 1 șomer, 1 medical, 1 nu lucrează și 1 pensionar.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
49

Fig.7.6 Percepția cetățenilor în găsirea unui loc de muncă în comună

Aici s -a urmărit percepția cetățenilor cu privire la cât de ușor se găsește un loc de
muncă în comună. Deoarece, dintre persoanele chestionate nu toate locuiesc în permanență în
comună, în fig. 7.6 se poate observa variația răspunsurilor, iar marea major itate au răspuns cu
nu, în procent de 38.2%, cei care au răspuns că da au fost în procent de 27,5%, iar 34.3%
dintre cetățeni au răspuns că nu știu.

Fig.7.7 Câți dintre respondenți au un loc de muncă în comună

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
50

Mai departe s -a urmărit câți dintre cetățeni au un loc de munc ă stabil în comună, iar în
fig.7.7 se poate observa că dintre persoanele care au răspuns în procent de 66.7% nu au un loc
de muncă stabil în comună, ci doar 33,3% dintre aceștia lucrează în comună.

Fig.7.8 Ce au ales respondenț ii în ceea ce privește ce le place cel mai mult în
comună
Un alt aspect care s -a urmărit în rândul respondenților a fost elementele care le plac
cel mai mult din comuna, fie legat de bogățiile naturii, de oamenii si bunătatea lor, de
conducera locală, fie de punctele de atracție turistică cu care este înzestrată zona, dar având
posibilitatea de a alege și alte lucruri.
În fig.7.8 se poate observa că cei mai mulți, în procent de 36% dintre respondenți au
ales natura, 30.3% au ales punctele de atracție turis tică, 25.6% au ales oamenii din localitate și
4.7% au ales conducerea locală. La alte specificații cu privire la ce le place cel mai mult în
comună: 2 au mai adăugat poziționarea, 1familia,1 vestigiile istorice, 1 restaurantele și 2 au
menționat că nu le place nimic.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
51

Fig.7.9 Ce au ales respondenții cu privire la ce nu le place în comună

Dacă am urmărit lucrurile cele mai importante care le plac cetățenilor eșantionați, a
trebuit să aflu și pe cele care nu le plac. Din fig.7.9 reiese că în procent de 30.2% au răspuns
că locurile de muncă din comună sunt prea puține, 26% au specificat că sunt nemulțumiți de
starea drumurilor și a utilităților, 21.7% au specificat că locurile de muncă din comună nu sunt
bine plătite, iar 16.6% nu sunt m ulțumiți de conducera locală.
La specificații am întâlnit și alte nemulțumiri precum: lipsa activităților sociale, lipsa
investițiilor, legate de indolența,superficialitatea,bunul simt,ipocrizia oamenilor, refritor la
canalizare, dificultăți în practicare a agriculturii, atitudinea nepăsătoare a locuitorilor față de
curatenia localităților, migrația tinerilor spre oraș și îmbătrânirea populației, nefuncționare
canalizării din comună, tăierea ilegală a pădurilor din zonă, sau că nu se dau lemne de foc.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
52

Fig.7.10 Care este viziunea localnicilor cu privire la problemele din comună

Alt aspect important pe care l -am urmărit a fost viziunea localnicilor cu pivire la
problemele din comună și identificarea ac estora prin ochii lor. În fig.7.10 după cum apar
următoa rele date, printre problemele care au înregistrat un procet de 28.8% ar fi lipsa locurilor
de muncă, și tot cu un procent ridicat de 26% ar fi problema migrării tinerilor din localitete fie
la oraș, fie prin alte părți.
Cu un procent de 17.6% s -a identifi cat că ar trebui încurajată agricultura și creșterea
animalelor, resursele financiare insuficiente au fost considerate o problemă în proporție de
14.4%, iar conducerea locală reprezintă o insuficientă satisfacție în rândul locuitorilor
eșantionați cu un ra port de 11.6%. Alte probleme pe care le -au menționat cetățenii se
enumără: lipsa de activități socio -umane sau lipsa de material lemons .

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
53
Gradul de mulțumire a cetățenilor comunei Poieni
Am testat și gradul de mulțumire a cetățenilor în ceea ce vizează unele aspecte care
servesc atât pentru persoanele care locuiesc în comună cât și pentru persoanele care se întorc
ocazional sau sunt în trecere prin zonă, iar subiecții eșantionați au fost rugați să aprecieze
fiecare aspect menționat mai jos în fie care figură de la cel mai înalt grad, gradul de
mulțumire, la unul deloc mulțumitor.

Fig.7.11 Aprecierea localnicilor în ceea ce privește curățenia din localitate

În fig.7.11 s-a urmarit gradul de apreciere a subiecților cu privire la curățeniei din
comună de unde reiese că procentul cel mai mare nu a fost înregistrat la gradul optim de
mulțumire, care acesta a înregistrat doar un procent de 18.6%, iar cel mai mare procent a fost
înregistrat ca fiind de 33.3% din respondenți destul de mulțumiți. Cu un grad de indiferență
au răspuns 9.8% din subiecți, 32.4% au răspuns că sunt nemulțumiți de curățenia din comună
, iar deloc mulțumiți au fost înregistarați 5.9% din aceștia.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
54

Fig. 7.12 Aprecierea cetățenilor cu privire la starea drumurile din comună
În fig. 7.12 s-a testat gradul de mulțumire cu privire la starea drumurilor din comună
de unde reiese că în procent de 31.4% dintre subiecți sunt destul de mulțumiți, 16,7% sunt
mulțumți, indiferenți sunt 8.8%, iar cu un procent destul de ridicat 30,4% au răspuns că sunt
nemulțumiți în privința stării drumurilor din comuna Poieni. S -a înregistrat și un procent de
persoane, respectiv 12.7% ca fiind deloc mulțumiți.

Fig.7.13 Aprecierea cetățenilor cu privire la starea utilităților din comună
Din fig.7.13 se poate constata că procentul cel mai ridicat, respectiv 37.7% din
subiecți ca fiind sunt nemulțumiți cu privire la starea utilităților din comună, ceea ce înseamnă
că trebuie să se identifice exact problemele și să se urgenteze soluționarea sau diminuar ea
acestor nemulțumiri. Deloc mulțumiți reies ca fiind 8.8%, indiferenți 12.7% , iar cei care au
dat răspunsuri ca fiind destul de mulțumiți se regăsesc în procent de 27.5% și mulțumiți
13,7% din subiecți.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
55

Fig.7.14. Aprecierea localnicilor referitor la primăria comunei

Primăria joacă un rol important în dezvoltarea comunei, așa că am vrut să aflu care
este imaginea de ansamblu prin ochii respondenților și cât sunt cetățenii de mulțumiți de
această instituție fundamentală în viața socială, implicată și devotată locuitorilor comunei.
Din fig.7.14 , se observă clar că , cel mai mare procent înregistat, și anume 33.3% din
cei care au oferit răspunsuri s -au declarat mulțumiții în privința primăriei comunei, 20.6%
foarte mulțumiți, cu un procent de 18.6% s -au declarat a fi indiferenți,iar nemulțumiți și deloc
mulțumiți s -au înregistrat 14,7% subiecți și respective 12.7% din total.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
56

Fig.7.15 Aprecierea localnicilor în ceea ce privește situația instituțiilor medicale

Instituțiile medicale joacă un rol important în ceea ce privește sănătatea locuitorilor
dintr -un loc și de aceea trebuie pus mare accen t pe acest lucru, însă din fig.7.15 , reiese un
procent destul de mare cu privire la nemulțumirea față de mediul sanitar din comună
înregistrând un procent r idicat de nemulțumire de 34.3% în rândul locuitorilor comunei
Poieni. 28.4% din subiecți s -au declarat destul de mulțumiți, 15,7% mulțumiți, 11.8%
indiferenți, și 9,8 ca fiind deloc mulțumiți.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
57

Fig. 7.16 Aprecierea localnicilor cu privire la situația ins tituțiilor de învățământ
Gradul de mulțumire față de instituțiile de învățământ arată că procentele înregistrate
în fig.7.16 se dovesesc a fi nemulțumit oare, la fel ca și la cele medicale. Procentul destul de
ridicat care arată nemulțumirea respondenților este de 35.3%, deloc nemulțumiți fiind 6.9%,
indiferenți 10.8%.Dintre cei mulțumiți comparativ cu cei nemulțumiți, procentul este mult
mai mic, respective 27.5%, iar mulțuiți au fost înregistrați 19.6%

Fig.7.17 Aprecierea localnicilor cu privire la mijloacele de transport public
Din fig. 7.17, aprecierea localnicilor cu privire la mijloacele de transport public, nu
pare a fi una satisfăcătoare, deoarece 37.3% din respondenți s -au dovedit a fi nemulțumiți și
20.6% ca fiind deloc mulțumiți. Prea puțini s -au dovedit a fi mulțumiți de acest aspect și
11.8% au răspuns că sunt mulțumiți, 12.7% destul de mulțumiți, iar cu un procent de 17.6%
s-au dovedit a fi indiferenți.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
58
PROCENTUL DE DEZVOLTARE AL COMUNEI, PERCEPȚII ȘI
MODALITĂȚI.
Un alt aspect urmărit a fost de a depista care este nivelul actual d e dezvoltare a
comunei, care ar fi percepțiile pentru dezvoltarea comunei și care ar fi modalitățile prin care
se pot realiza aceste schimbări.

Fig.7.18 Procentul care indică cât este de dezvoltată comuna

Din fig .7.18 se poate observa gradul actual de dezvoltare a comunei Poieni din
perspectiva celor care au fost înregistrați, iar procentul cel mai mare înregistrat, respectiv
52.9% afirmă că această comună se află la un nivel puțin dezvoltat, alții 34.3% o consider
dezvoltată, iar cu un procent de 7.8% o văd ca fiind deloc dezvoltată și 4.9% au răspuns că
este o comună foarte dezvoltată. Părerile cunosc variații diverse, după c um se poate observa
și în fig.7.18 , deoarece fiecare are dreptul să își expună punctul de vedere asupra gradului de
dezvoltare a comunei din perspectiva proprie.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
59

Fig.7.19 Percepții pentru dezvoltarea comunei

Din fig. 7.19, reiese că percepțiile, precum crearea de locuri de muncă și susținerea
tinerilor pentru a rămâne în comună, au înregistrat amândouă un procent de 27% în rândul
respondenților. Procent de 23.4% a înregistrat percepția cu privire la dezvoltarea și
promovarea turismului din comună și 22% au răspuns că ar trebui susținuți fermierii. Iar la
alte sp ecificații am identificat două răspunsuri diferite, unul că nu știe, iar altul că ar trebui
oferit un teren gratuit pentru locuințe pentru tineri căsătoriți

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
60

Fig.7.20 Modalități de realizarea unor schimbări

S-au investigat și care ar fi modalitățile posibile în rândul cetățenilor pentru a se
realiza niște schimbări la nivelul comunie, iar din fig. 7.20 modalitatea care a înregistrat cel
mai mare procent de 36.1% și ar fi prin obținerea unor finanțări, cu un procent aproape la fel
de ridicat – 35.1% ar fi printr -un interes mai mare din partea autorităților locale, iar prin
implicarea cetățenilor procentul înregistrat a fost de 28.3%, iar altă sugestie venită din partea
unui respondent a fost prin inițiative venite din partea localnicilor.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
61
Urmă toarul item pune în evidență convingerea că un proiect comunitar, cum ar fi
repararea unui drum, a școli sau reabilitarea atracțiilor turistice ar putea fi dus cu bine până la
capăt.

Fig.7.21 Procentul care indică rata în rândul cetățenilor care conside ră că un
proiet comunitar ar putea fi realizat

Un procentul de 95.1% dintre subiecți sunt convinși că un proiect comunitar ar putea fi
dus bine până la capăt, și doar 4.9% nu cred în reușita unui proiect local.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
62

Fig.7.22 Procentul care indică de ce cred cetățenii că ar reuși

Ca principal motiv pentru care cetățenii consideră că un proiect com unitar ar fi
finalizat cu succe s se enumără: în primul rând și cu ponderea cea mai mare înregistrtă,
respectiv 28.9% , pentru că ar fi în interesul tuturor cetățenilor, cu o pondere de 25.1%
consideră că ar reuși, datorită unei organizări bune a proiectului, C u ponderea de 19.3%
pentru că au mai finalizat și alte proiecte la nivel de comună, 13.9% din respondenți consider ă
că datorită oamenilor din sat care sunt serioși și harnici, iar cu o pondere de 10.2% au răspuns
că datorită interesului din partea autorităților. Alții 2.7% au specificat că nu se poate.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
63
În continuare s -a făcut o corelație între subiecții care au convingerea reușitei unui
proiect comunitar dus la final cu succes și cei care au răspuns că nu cred că ar reuși acest
lucru.

Fig.7.23 Procentul care indică de ce cred cetățenii că nu ar reuși

Din fig.7.23 reiese care ar fi principalele motive pentru care nu s -ar reuși ducerea unui
proiect comunitar până la capăt, iar procentul de 28.1% indică că datorită unei organizări
proaste, 26.8% din cauza lipsei de resurse financiare, 15% au răspuns din cauză că auto ritățile
locale ar fi neserioase sau incompetente, 11.8% din respondenți consideră au lăsat neterminate
și alte proiecte, iar 9.2% dau vina pe săteni că ar fi nepăsători și leneși. La alte motive unde
subiecții au putut să răspundă liber au menționat că ră spunsul lor a fost afirmativ.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
64

Fig.7.24 Importanța cetățenilor în luarea deciziilor locale

Fiecare subiect a trebuit să răspundă cât de important este implicarea personală în
luarea d eciziilor locale, iar din fig.7. 24 reies două procente egale, respectiv de 35% , una ca
fiind deloc importantă și cealaltă puțin importantă. Cei care au răspuns în proporție de 13.6%
consideră că au o implicar e importantă, iar cei care au răspuns ca au o importanța foarte mare
în luarea deciziilor locale au înregistrat răs punsuri în procent de 16.5%.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
65

Fig.7.25 Așteptările cetățenilor din partea autorităților locale

În fig.7.25 se pot identifica care sunt așteptările respondenților din partea autorităților
locale și marea majoritate au răspuns în procent de 23.8% să descute mai des cu cetățenii
despre problemele locale, 22,4% au răspuns să fie responsabili și serioși, 19.9% au răspuns ca
autoritățile locale să comunice intențiile și planurile de a face ceva în comună. Cu următoarele
procente înregistrate: 18.2% si 15.7% subiecții au sugerat prin răspunsul lor să mobilizeze
comunitatea în soluționarea problemelor locale, sau să n u își rezolve doar problemele
personale.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
66

Fig.7.26 Procentul de informarea în rândul cetățenilor de către membrii
administrației publice

În ceea ce privește informarea de către membrii administrației publice cu privire la
inițiativele și proiectele de in vestiție ale comunei în rândul cetățenilor, din fig.7.26 procentul
cel mai mare înregistrat, 62.1% arată că localnicii sunt informați uneori. Cei care au răspuns
că nu sunt informați niciodată ocupă un procent de 29.1%, iar cei care au răspuns că sunt
informați întodeauna au fost inregistrați cu o pondere de 8.7%.
Din cele analizate mai sus, se constată faptul că nu există o colaborare și o comunicare
prea mare între autoritățile locale și cetățenii comunei în sensul că cei mai mulți au răspuns că
sunt info rmați uneori sau niciodată, prea puțini au răspuns că sunt informați întotdeauna.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
67

Fig.7.27 Modul de informare cu privire la programele și activitățile locale

Ponderea la răspunsurile ”Cum aflați despre programele și activitățile locale ?”, după
cum se p oate observa ș i în fig.7.27 , cei mai mulți au răspuns în proporție de 35.4% că află de
la vecini sau prieteni. Primăria comunei deține un site web de unde reiese că 23.6% află de
acolo despre programele și activitățile locale. Din afișe sau fluturașe au ră spuns în procent de
14.2%, dar tot același procent au înregistrat și din cei care au răspuns că nu află de la nimeni.
12.6% au specificat că află despre programele și activitățile locale din alte părți printre care se
enumără: grupuri de pe rețele social -media sau că află ulterior despre acest fapt.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
68

Fig.7.28 Locuri pentru întâlniri și discuții referitoare la diverse probleme locale

La întrebarea ”Unde se organizează întâlniri pentru dezbaterea problemelor locale ?”
s-a putut c onstata după cum arată și fig.7.28 că 44% dintre cei chestionați discută la căminul
cultural, 37.6% discută la primărie și 7.2% discută la bar. În procent de 11.2% din subiecții
chestionați au specificat că discută problemele din comună altundeva, și anume: la școală sau
în alte lo curi unde se stabilește de comun acord între persoane.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
69

Fig.7.29 Perceptia cetățenilor cu privire la un domeniu profitabil de activitate în
comună

La fina l, ultimul aspect care a fost urmărit , a fost percepția respondenților cu privire la
domeniul cel mai profitabil pentru cei care doresc să își deschidă o afacere în comună , unde
s-au înregistrat următoarele domenii clasate astfel : cu cel mai mare procent înregistrat de
40.6% a fost domeniul turismul ui, apoi domeniul agricultur ii cu un procent de 30.5%,
domeniul de servicii și comerțul în proporție de 17.3% , și domeniul costrucții a înregistrat un
procent de 11.2%.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
70
CAPITOLUL V II.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

CONCLUZII

Dezvoltarea unei comunități, este într -o strânsă corelație și influență în mod direct atât
de nivelul de dezvoltare al capitalului social cât și cel uman. Așadar , acolo unde există relații
sociale neconflictuale, de întrajutorare, de toleranță față de cei din jur, de încredere în oameni
și în instituții, un nivel înalt de educație, este imposibil să nu existe și dezvoltare socială.
Cu privire la ca pitalul social putem spune că nu este foarte dezvoltat, acest aspect
rezultând din analiza încrederii în oameni și instituții, precum și muțumirea lor cu privire la
unele aspecte din comună, dar nu este nici la un nivel foarte scăzut, și preconizez că acestea se
află într -o continuă d ezvoltare.
Cu privire la nivelul de educație din rândul cetățenilor reiese că niciun ul din cei care
au răspuns nu s -au înregistrat la un nivel de: fără studii sau studii gimnaziale și predominând
într-o proporție destul de mare, respectiv 59.8% din respon denți ca având studii superioare și
în procent de 40.2% ca având studii liceale, ceea ce denotă o populație predominant educată la
un nivel ridicat în rândul cetățenilor din comună.
Așadar, ca și ocupații deținu te din cei chestionați: angajați cu studii s uperioare sunt în
procent de 38.2%, ș i angajați cu studii medii sunt în procent de 31.4 %. Din totalul celor care
au fost chestionați procentul a fost înregistrat 0% în rândul șomerilor.
Din cei eșantionați, cu privire la percepția cetățenilor în găsirea un ui loc de muncă în
comună reiese că: 38.2% susțin că nu este ușor a găsi un loc de muncă , 34.3% susțin că nu
știu, și 27.5% susțin că este ușor acest lucru . Marea majoritate din respondenți: 66.7% au
confirmat că nu au un loc sta bil de muncă în comună, ci doar sub procent de 33.3% din
acesția lucrează în comună.
În ceea ce privesc lucrurile care sunt cel mai apreciate din comună , respondenți i au
răspuns într-un procent foarte r idicat de 36% și 30.3% , că acestea ar fi natura și punctele de
atracție turistic ă, ceea ce denotă faptul că , comuna se bucură de peisaje bogate și frumoase dar
și numeroare puncte de atracție turistică. Nu s -au putut exclude nici lucrurile care nu le fac
plăcere respondenților, iar cei mai mulți dintre ei, 30.2% au menționat că locur ile de muncă
din comună sunt prea puține, dar si cele care există sunt prost platite, aceș tia care au susținut
acest lucru au fost înregistrați cu un procent de 21.7%.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
71
S-a testat și gradul de mulțumire cu privire la câteva aspecte, de unde se poate const ata
că: în ceea ce privește curățenia din localitate , într-un procent de 33.3% ar fi mulțumiți, dar și
o mare parte din respondenți au susținut că nu sunt mulțumiți de acest aspect, respectiv
32.4% , diferența dintre cei mulțumiți și cei nemulțumiți fiind extrem de mică. Despre starea
drumurilor am putut constata că la fel ca și la aspectul referitor la curățenia din localitate,
există o diferență foarte mică între cei mulțumiți, cu un procentaj de 31 .1%, și cei care s -au
declar a fi nemulțumiți, anume 30.4%. Utilitățile din comună nu par a fi foarte satisfăcătoare,
dearece , 37.3% au susținut că reprezintă un grad de nemulțumire în rândul lor. Referitor la
primăria comunei, marea majoritate din cei ch estionați s -au dovedit a fi mulțumiti cu privire
la acest aspect, respectiv 33.3% din procentul total înregistrat de persoane. Instituțiile
medicale și cele de învățământ nu s -au bucurat de rezultate la fel de satisfăcătoare precum a
înregistrat primăria, deoarece , gradul de satisfacție la ambele instituții au înregistrat procente
ridicate de nemulțumire: instituțiile medicale au înregistrat un procent de 34.3% din subiecți,
iar instituțiile de învățământ a înregistrat u n procent de 35.3% din cetățeni ca fi ind
nemulțumiți . Nici în rândul mijloacelor de transport public situația nu este mai bună, și anume
37.3% se declară nemulțumiți cu privire la acest aspect.
În opinia respondenților, comuna Poieni, din punct de vedere al dezvoltării, în procent
de 52.9% o văd ca fiind puțin dezvoltată, iar 34.3% o percep ca fiind dezvoltată la momentul
când s -a realizat eșantionarea lor.
Ca și percepții pentru a se dezvolta comuna, două din cele menționate sugestiv cu
27% din procentul total au fost: crearea de locuri d e muncă în comună și susținerea tinerilor
pentru a rămâne în comună, iar altă sugestie cu procentul de 23.4% a fost de a dezvolta si de a
promova turismul din comună, și cu rata de 22% din procentul total a fost de susținere a
fermierilor. Iar ca aceste mo dalități prin care să poată fi realizate unele schimbările au fost
menționate: în procent de 36.1% din cei chestionați susțin prin obținerea de noi finațări,
35.1% susțin printr -un interes mai mare venit din partea autorităților locale și 28.3% susțin
prin implicarea cetățenilor.
S-au testat și care ar fi așteptările localnicilor din partea autorităților locale: 23.8% din
procent arată că ar trebui să se discute mai des cu cetățenii despre problemele locale, 22.4%
au considerat că autoritățile locale să f ie mai serioase și mai responsabile, 19.9% au răspuns
că ar trebui să comunice planurile și intențiile de a face ceva în comună, și 18.2% au susținut
că ar trebui să mobilizeze comunitatea în soluționarea problemelor locale.
În ceea ce privește dezvoltarea comunitară , s-a constatat prin aspectele cercetate în
lucrare, că acestea există, însă nu la un nivel destul de ridicat. Cei mai mulți dintre subiecți
cred în reușita unui proiect comunitar în comuna lor, 95.1%, deoarece susțin că au mai fost ș i

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
72
alte proiecte care au fost finalizate cu succes, și consideră că finalizarea unui proiect este în
beneficiul tuturor existând interes din partea cetățenilor, ceilalți care consideră ca un proiect
comunitar nu ar reuși, 4.9%, susțin că principale cauze ar fi organizarea proastă sau lipsa
resurselor financiare.
La capitolul informare comuna nu stă foarte bine, deoarece 62.1% declară că sunt
informați uneori de către membrii administrației publice cu privire la inițiative și proiectele de
investiții ale comu nei. Iar cei care declară că sunt informați, află in procent de 35.4% de la
vecini sau prieteni. Locul unde se organizează pentru a se dezbate prblemele locale, mare
majoritate, 44% au răspuns că la căminul cultural se întâlnesc și 37.6% au răspuns că la
primărie.
În vederea unei percepții de viitor din partea cetățenilor cu privire la un domeniu care
ar putea fi profitabil pentru cei care doresc să îsi deschidă o afacere în comună, în vârful
clasamentului cu un procent de 40.6% se declară a fi turismul, cu 30.5% agricultura, cu
17.3% ar fi serviciile și comerțul, și cu 11.2% ar fi construcțiile.

RECOMANDĂRI

Ca și recomandări în urma acestei cercetări, atât pentru autoritățile locale, cât și pentru
locuitori, menționez următoarele:
Investiții în sistemul de îngrijire al sănătății , sub următoarele aspecte: crearea unui
cabinet medical modern sau dotarea dispensarului cu aparatură performantă cât și prelungirea
programului de lucru la cabinetele medicale .
Investiții și la nivelul educațional unde să se mizeze pe următoarele aspecte: sprijinirea
copiilor care provin din familii mai defavorizate, elevii să beneficieze de o școală modernă și
dotată cu aparatură performantă pentru a le fi ușorată munca . Atât prin ajutorul primăriei cât
și prin accesar ea de fonduri europene, ar fi esențial, în primul rând reabilitarea cladirilor din
patrimoniul învățământului, construirea unei săli de sport cu vestiare și grupuri sanitare, dar și
o sală de mese unde să poată să își servească masa . S-ar mai necesita cons truirea unui
laborator unde să își poată dezvolta abilitățile, iar asigurându -se aceste condiții tind să cred că
performanțele elevilor ar fi pe măsură.
Ar mai fi necesară construirea unei biblioteci la care să poată avea acces oricine
dorește, acest fap t cred că ar îmbunătății gradul de cultură al comunității, dezvoltarea
intelectuală și a cumularea de noi informații ar duce la o mai bună dezvoltare pe toate
planurile.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
73
Cum toți locuitori își doresc o comună dezvoltată, un proiect important pentru comună
ar fi alimentarea cu apă și canalizare pe toată raza comunei, deși fiind un proiect de mare
amploare acesta s -ar putea realiza prin accesarea și obținerea de fonduri europene, aceste
utilității fiind o necesitate în viața de zi cu zi a tuturor localnicilor, iar după părerea mea
trebuie urgentate pentru a deveni o comună care se vrea cât mai dezvoltată.
Comuna fiind așezată într -o zonă cu un imens potențial turistic , prioritar ar fi
reabilitarea drumurilor și a căilor de acces spre punctele de atracție turis tică, deoarece aceste
caii se află într -o stare precară, iar refacerea lor ar atrage și mai mulți turiști dornici de o
excursie sau o vacanță de neuitat, dar totodată ar ajuta și locuitorii comunei în vederea
deplasării de zi cu zi.
În opinia mea, ar trebui să existe un interes mult mai mare din partea autorităților
locale prin dezvoltarea de proiecte care ar aduce comuna spre o modernizare mai accelerată și
ne-ar face să ne mândrim cu bogățiile cu care aceasta este înzestrată natural , dar și cu istori a
plină de încărcătură. Încercarea de a absorbi fonduri europene, dar și prin mijloace proprii,
implementarea proiectelor deja autorizate și încercarea de noi proiecte care să îmbunătățească,
să înfrumusețeze și să ridice comuna la rangul care ar trebui să fie .
Relația dintre primărie și cetățeni ar trebui să fie mai deschisă , să fie anunțați și
convocați la diferite intruniri, să se organizeze mai multe intrevederi cu privire la proiectele
următoare, dar și la cele aflate în derulare. Autoritățile locale ar trebui sa se intereseze care ar
mai fi problemele existente în comună și să accepte sugestii de soluții venite din partea
cetățenilor.
Realizarea unor campanii de curățenie în comună, în care să fie implicați atât cetățenii
cât și autoritățile locale, prin crearea unei rețele voluntare. Organizarea de campanii voluntare
și în vederea plantării de noi copaci, datorită defrișărilor masive a pădurilor.
Creearea de noi locuri de muncă, deoarece potețial există și atragerea tinerilor care
urmează studii supe rioare în mediul urban prin oferirea de locuri de muncă calificate și
specializate.
Sprijinirea fermierilor la nivel local prin promovare, informarea cu privire la măsurile
și subvențiie pe care ar putea să le primească ca și ajutor, suținerea agricultur ii prin creșterii
animalelor și dezvoltarea unor ferme, cultivarea de diverse legume care sunt propice solului
din comună.

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
74
BIBLIOGRAFIE
1. Nicolae Șteiu, Alexandru Petruțiu, Bologa pe treptele istoriei, Casa de Editură
DOKIA, Cluj -Napoca, 2008
2. Ioan Lungu, Valea Draganului Trecut și prezent , Editura Todesco ,Cluj -Napoca.2002
3. Monografia comunei „Poieni”,comuna Poieni jud.Cluj, 2002
4. Aurel Negru, Monografia satului și a școli din Traniș, Editura Grinta, Cluj –
Napoca,2016
5. Aurel Munteanu, Monografia satului Sebeșelul Mare (Valea Drăganului), Editura
Grinta, Cluj -Napoca,2016

6. https://distanta.ro / – ultima accesare 05/ 05/2020
7. https://cluju.ro / – ultima accesare 07/05/2020
8. https://cluj.com/judetul -cluj/comuna -poieni/ – ultima accesare 11/ 05/2020
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Poieni,_Cluj – ultima accesare 11/ 05/2020
10. https://ro.scribd.com/doc/24382542/Posibilitati -dezvoltare -durabila -comuna -Poieni –
judetul -Cluj – ultima accesare 13/ 05/2020
11. http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table – ultima accesare
15/05/2020
12. https://www.topfirme.com/judet/cluj/localitate/poieni/numar -angajati/ – ultima
accesare 15/ 05/2020
13. https://www.listafirme.ro/cluj/poieni/o1.htm – ultima accesare 18/05/2020
14. https://www.guvernarepsd.ro/cluj/investitii -in-derulare -pndr-cluj/- ultima accesare
19/05/2020
15. https://ro.wikipedia.org/wiki/Spor_natural – ultima accesare 22/05/2020
16. https://ro.wikipedia.org/wiki/Natalitate – ultima accesare 22/05/2020
17. https://www.turismpoieni.ro/obiective -turistice/ – ultima accesare 23/05/2020
18. https://cluju.ro/atractiile -din-muntii -apuseni -cetatea -bologa -la-doar-cativa -zeci-de-
kilometri -de-cluj-napoca -foto /- ultima acce sare 23/05/2020
19. http://www.cunoastelumea.ro/un -loc-desprins -din-rai-barajul -valea -draganului/ –
ultima accesare 23/05/2020
20. http://www.taracalatei.ro/atractii/barajul -si-lacul -de-la-valea -draganului / – ultima
accesare 24/05/2020
21. https://www.alunul.ro/imprejurimi/cascada -moara -dracului – ultima acesare
24/05/2020
22. https://www.digi24.ro/regional/digi24 -oradea/valtoarea -masina -de-spalat -ecologica –
din-bologa -761126 – ultima accesare 24/05/2020
23. http://www.taracalatei.ro/atractii/cetatea -bologa /– ultima accesare 25/05/2020
24. https://clujtravel.com/excursie -de-o-zi-judetul -cluj-cetatea -bologa -valea -draganului –
muzeul -octavian -goga / – ultima accesare 25/05/2020
25. https://insse.ro/cms/ro – ultima accesare 25/05/2020
26. https://cluj.insse.ro/ -ultima accesare 26/05/2020
27. https://ro.wikipedia.org/wiki/Spor_natural – ultima accesare 26/05/2020
28. http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/ – ultima accesare 26/05/2020
29. https://www.primariapoieni.ro/ – ultima accesare 27/05/2020
30. https://www.turismpoieni.ro/ – ultima accesare 27/05/2020

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
75
31. https://www.grandemar.ro/ – ultima accesare 28/05/2020
32. https://cluj.com/judetul -cluj/comuna -poieni/satul -bologa/ – ultima accesare 29/05/2020
33. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bologa,_Cluj – ultima accesare 29/05/2020
34. http://www.isondaje.ro/surveys/ – ultima accesare 30/05/2020
35. https://ro.wikipedia.org/wiki/Chestionar – ultima accesare 05/06/2020
36. https://ro. wikipedia.org/wiki/Interviu – ultima accesare 05/06/2020
37. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cercetare – ultima accesare 05/06/2020
38. http://www.roturism -info.ro/orase/judetul -cluj/obiective -turistice -poieni.html – ultima
accesare 11/06/2020
ANEXE

Chestionar
Bună ziua! Vă mulțumim că ați acceptat să participați la această anchetă!
Scopul acestei cercetării este de a afla părerea dumneavoastră cu privire la
dezvoltarea socio -economica a comunei noastre, în special a localității Bologa județul Cluj,
precum și sugestiile dumneavoastră pentru îmbunătățirea nivelului de trai. Durata interviului
este de maxim 10 minute, iar răspunsurile dvs. la toate întrebările din acest chestionar sunt
absolut confidențiale și vor fi utilizate numai în scop științific. Dvs. nu veți fi identificat/ă în
niciun mod.

1. Care este vârsta dumneavoastră?
a.18-25 ani
b.26-35 ani
c.36-59 ani
d.peste 60 ani
2. Care este sexul dumneavoastră?
a.Masculin
b.Feminin
3.Ce studii aveți?
a.Gimnaziale
b.Liceale
c.Superioare
d.Fără studii
4. Care este ocupația dumneavoastră?
a. Angajat cu studii medii

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
76
b.Angajat cu studii superioare
c.Șomer
d.Casnic
e.Pensionar
f.Liber profesionist
5.Care este domeniul principal de activitate?
a.Social
b.Cultural
c.Educație
d. Agricultura
e.Angajat
f.Nu lucrez (șomer, student, pensionar) (va rog
specificati):……………………………………….
6. Este ușor a găsi un loc de muncă în comună?
a.Da
b.Nu
c.Nu stiu
7. Aveți un loc de muncă stabil în comună?
a.Da
b.Nu
8.Alegeți 3 lucruri care vă plac cel mai mult în comună:
a.Natura
b.Oamenii din localitate
c.Conducerea locală
d.Punctele de atracție turistică
e.Altceva (specificați) ……………………………………………………………………
9.Dar care sunt lucrurile care nu vă plac? (alegeti 3 raspunsuri)
a.Starea drumurilor și utilitățile
b.Locuri de muncă prea puține
c.Locurile de muncă nu sunt bine plătite
d. Conducerea locală
e.Altceva(specificați)……………………………………………………………………
10.Care considerați că sunt principalele probleme la nivelul comunei? (mai multe
răspunsuri posibile)
a. Lipsa locurilor de munca

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
77
b.Migrația tinerilor
c.Resursele financiare insuficiente
d.Încurajarea agriculturii și creșterii animalelor
e.Conducerea locală
f.Altele (specificat i)……………………………………………………………………
11.Cât de mulțumit/ă sunteți de:

12.Cât de dezvoltată considerați că este comuna?
a.Foarte dezvoltată
b.Dezvoltată
c.Puțin dezvoltată Mulțumit/ă Destul de mulțumit/ă Indife rent Nemulțumit/ă Deloc mulțumit/ă
Curățenia
din localitate
Starea
drumurilor
din comună

Starea
utilităților
din comună

Primăria
comunei

Instituțiile
medicale

Instituțiile de
învățământ

Mijloacele de
transport
public

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
78
d.Deloc dezvoltată
13.Ce ar trebui să se facă pentru dezvoltarea comunei? (mai multe răspunsuri
posibile)
a. Crearea de locuri de muncă în comună
b.Sprijinirea tinerilor pentru a rămâne în comună
c.Sprijinirea fermierilor
d.Dezvoltarea și promovarea turismului din comună
e.Altceva (specificaț i)……………………………………………………………………
14.Care sunt modalitățile prin care se pot realiza aceste schimbări? (mai multe
răspunsuri posibile)
a.Prin implicarea cetățenilor
b.Prin obținerea unor finanțări
c. Printr -un interes mai mare din partea autorităților locale
d.Altceva (specificaț i)……………………………………………………………………
15.În satul dumneavoastră credeți că un proiect comunitar, cum ar fi repararea
unui drum, a școlii, construirea unui pod sau reabilitarea atracțiilor turistice ar putea fi
dus cu bine la capăt ?
a.Da, ar putea fi dus cu bine la capăt
b.Nu, nu ar putea fi realizat
16.Dacă răspunsul a fost DA, de ce credeți că ar reuși? (mai multe variabile de
răspuns)
a.Datorită unei organizări bune a proiectului
b.Pentru că au mai finalizat și alte proiecte
c.Pentru că ar fi în interesul tuturor cetățenilor
d.Pentru că e xistă interes din partea autorităților
e.Pentru că oamenii din sat sunt serioși, harnici
f.Altceva (specificați)……………… ……………………………………………………
17.Dacă răspunsul a fost NU, de ce credeți că nu ar reuși? (mai multe variabile de
răspuns)
a.Din cauza unei organiză ri proaste
b.Din cauză că au lăsat neterminate și alte proiecte
c.Din cauză că autoritățile nu ar fi serioase/incompetente
d.Lipsa resurselor financiare
e.Din cauza sătenilor nepăsători, leneși
f.Altceva (specificaț i)……………………………………………………………………

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
79

18. Câ t de importantă este implicarea dumneavoastră în luarea deciziilor locale?
a.Foarte importantă
b.Importantă
c.Puțin importantă
d.Deloc importantă
19.Care sunt aștptările dumneavoastră de la autoritățile locale? (mai multe
răspunsuri posibile)
a.Să comunice planurile și intențiile de a face ceva în localitate
b.Să discute mai des cu cetățenii problemele locale
c.Să mobilizeze comunitatea în soluționarea problemelor locale
d.Să fie responsabili și serioși
e.Să nu își rezolve doar problemele personale
20. Sunteți informați de către membrii administrației publice cu privire la
inițiative, proiecte de investiții ale comunei?
a.Întotdeauna
b.Uneori
c.Niciodată
21.Cum aflați despre programele și activitățile locale? (mai multe răspunsuri
posibile)
a.Din af ișe /fluturași
b.De la vecini/prieteni
c.De pe site -ul Primăriei
d.De la nimeni
e.Din altă parte
(specificați)…… ………. …………………………………………………………………
22.Unde se organizează întâlniri pentru dezbaterea problemelor locale? (mai
multe răspunsuri posibile)
a.La bar
b.La căminul cultural
c.La Primărie
d.Altundeva (specificaț i)…………………………………………………………………
23.Ce domeniu considerați dumneavoastră că este cel mai profitabil pentru cei
care doresc să își deschidă o afacere în comună? (mai multe răspunsuri posibile)
a.Agricu ltură

Doriana -Maria MERCA Aspecte ale dezvoltării socio -economice a comunei Poieni din județul Cluj
80
b.Turism
c.Servicii și comerț
d.Construcții
e.Altele (specificaț i)……………………………………………………………………