Școala Națională de Studii Politice și Administrative [622052]

~ 1 ~
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Relații Internaționale și Studii Europene

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific;
Prof.Univ.Dr. Adrian Pop

Absolventă :
Livia -Ioana Melinte

București
Iulie 2019

~ 2 ~
Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Facultatea de Științe Politice
Relații Internaționale și Studii Europene

Impactul autocefaliei Bisericii Ortodoxe
din Ucraina în context geopolitic și
geostrategic

Coordonator științific:
Prof.Univ.Dr. Adrian Pop

Absolvent ă :
Livia -Ioana Melinte

București
Iulie 2019

~ 3 ~
Cuprins
CUPRINS ………………………………………………………………………….. ………………….. …………… ……3

INTRODUCERE ………………………………………………………………. ………………….. ………………. …4

Capitolul 1. CADRUL TEORETIC ………………………………………. ……………………… ………….. .7
1.1 Teoria complexului regional de securitate …………………………………………….. ………….. .7
1.2 Conceptul de securitizare…………………………………….. …………………………. ……… …….12
1.3 Geopolitica și geostartegia ……………………. …………………………… …………………….. …..13
1.4 Complexul regional de securitate: spațiul post -sovietic………………………. ………… ….16
1.5 Biserica Ortodoxă Autocefală – definire ………………………………………. ……….. ……….19

Capitolul 2. BISERICA Î N UCRAINA ………………………………………… ……………………… …..21
2.1 Scurt istoric al Bisericii Ortodoxe Autocefale din Ucraina……………………….. …………21
2.2 Biserica și statul…………………………………………………………………………………….. ………22
2.3 Obținerea Autocefaliei Biserici i Ortodoxe Ucrainene……………………………….. ………..23

Capitolul 3. STUDIU DE CAZ: IMPACTUL AUTOCEFALIEI LA NIVEL
REGIONAL………………………………………………………………………………………….. …………….. …26
3.1 Politizarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene ……………. ……………………….. ….26
3.2 Reacția Rusiei față de Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene……………… ………….28
3.3 Reacția României față de Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucraine ne………………….. …33
3.4 Reacția Republicii Moldova față de Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene…… …37
3.5 Co ncluzie………………… ………………………………………………… ……….. ………………. ………39

CONCLUZII ……………………………. …………………………………………………………………….. ……… 41

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………. …….43

ANEXE …………………….. …………………………………………………………………………………….. …….. 49

~ 4 ~
INTRODUCERE

Această lucrare tratează un fenomen actual, autocefalia Bisericii Ortodoxe din
Ucraina. Tema pe care o abordez se încadrează în domeniul Relațiilor Internaționale.
În elaborarea lucrării de licență, îmi propun să analizez impactul pe care autoce falia Bisericii
Ortodoxe din Ucraina îl are în relațiile Ucraina – Rusia, Ucraina – România, Ucraina –
Republica Moldova, din perspectiva securității. Pornind de la fapte istorice care au condus la
declanșarea acestui eveniment și continuând cu analiza doc umentelor oficiale ale
Mitropoliilor, ale Ministerelor de Afaceri Externe, ale actorilor implicați, doresc să ilustrez
cum evoluează aceste relații și cum este afectată securitatea în cadrul acestui complex
regional.

Argumentul lucrării
În această lucrare am ales să abordez un subiect nou pe scena Relațiilor Internaționale.
Ce m -a condus către alegerea și elaborarea temei, și anume autocefalia Bisericii Ortodoxe
Ucrainene, din pers pectiva securității?
În primul rând, acest eveniment este actual. Contemporaneitatea aestuia îl face destul
de greu de abordat și de analizat, dat fiind faptul că evenimentul e încă în desfășurare la
momentul în care am ales să -l discut în lucrarea mea. În ciuda acestui fapt, găsesc
provocatoare această temă, deorece Ucraina reușește să ne demonstreze că se poate elibera de
sub jugul rusesc.
În al doilea rând, abordarea din perspectiva securității este una frumoasă deoarece prin
intermediul ei se pot observa cum evoluează relaț iile dintre state. Astfel am ales să an alizez
efectele acestui fenomen asupra complexului regional de securitate a lcătuit din Ucraina,
Rusia, România și Republica Moldova. Aceste țări nu au în comun doar granițe ci și o istorie
ce le leagă atât din punct d e vedere religios cât și politic.
Prin urmare, acestea sunt motivele ce m -au determinat să aleg această temă
controversată , ce va stârni în viitorul apropiat interesul experților spe o analiză aprofundată.

Obiectivul lucrării
Obiectivul acestei lucrări este acela de a oferi instrumente de analiză în vederea
structurării înțelegerii asupra domeniului securității. Îmi propun să văd cum este afectată

~ 5 ~
securitatea la nivel regional, prin efectele pe care autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene le
generează în relațiile cu statele vecine.
Între barea de cercetare asupra căreia prezentul studiu s -a concentrat este: Care este
impactul generat de autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina asupra relațiilor dintre Rusia
și Ucraina?
Întrebările secundare la care îmi propun să mai răspund prin intermediul acestei
lucrări sunt:
 Ce a declanșat această dorință a Bisericii din Ucraina, de a fi autocefală?
 Cum sunt afectate relațiile dintre Ucraina – România și Ucraina – Rep. Moldova, la
nivelul securității, în urma acordării autocefaliei Bisericii Orodoxe din Ucraina de
către Biserica din Constantinopol?
 Care sunt efectele acestui fenomen, asupra securității, în cadrul acestui complex
regional?

Metodologia lucrării
Metodologia utilizată este descriptivă și analtică, întrucât lucrarea adoptă metoda
analizei de conținut, având drept unități de analiză documente oficiale emise de Ministerele
de Afaceri Externe și de Mitropolii, comunicate emise de Sf. Sinod Ecumenic, declarații
oficiale de presă și articole de presă (din Ucraina, Rusia, România, Rep. Moldova). Astfel,
abordarea este calitativă având rolul de a facilita înțelegerea modului în care sunt prezentate
acțiunile statelor, dar și a principalelor argumente aduse în favoarea unei anumite perspective,
sau poziții, față de situația studiată. Limitele acestei lucrări sunt reprezentate de lipsa
materialelor în limba rusă și în limba ucraineană.
Cadrul teoretic al acestei lucrări se bazează pe teoria complexului regional de
securitate. Conform Școlii de la Cop enhaga, după războiul rece, nivelul regional al securității
devine cel mai important nivel în planul securității, întrucât nivelul regional așa cum spunea
Barry Buzan în cartea sa, „Popoarele, statele și t eama”, este acel nivel în care statele sau alte
unități sunt legate împreună , suficient de strâns, astfel încât, securitățile lor nu pot fi
considerate separat una de cealaltă.1 De asemenea, pentru a putea vorbi despre o problemă de
securitate, trebuie menționat conceptul de securitizare care aduce în p rim-plan condițiile
necesare pentru care o posibilă problemă de securitate să fie cu adevărat o problemă de
securitate. Astfel, pentru a avea o problemă de securitate Ole Waever spunea în lucrarea

1 Barry Buzan, People, States, and Fear: An Agenda For International Security Studies in the Post -Cold War Era,
Brighton , Wheatsheaf Book LTD, 1983, p. 106

~ 6 ~
„Securitatea. Un nou cadru de analiză” că trebuie să existe o amenințare majoră la adresa
securității unui stat, să existe o audiență destul de mare și relevantă care să accepte ideea
existenței unei amenințări și de asemenea, problema să fie declarată de actori securitizanți,
acele persoane care au o poziție impo rtantă în stat.2 Tot aici descriu noț iunile de geopolitică și
geostrategie, pentru a avea o vedere mai amplă asupra dinamicii relațiilor de putere dintr -un
complex reg ional .
Principala contribuție a lucrării, pe lângă abordarea unui subiect actual, este
reprezentată și de selecția documentelor și a informațiilor utilizate în construirea lucrării.

Structura lucrării
Lucrarea de față are în vedere efectuarea unui studiu privind impactul pe care
autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene îl are la nivelul securității. Structura lucrării de
licență este alcătuită din trei capitole, plus concluzii, introducere, bibliografie și anexe.
Primul capitol este unul introductiv, ce v izează teoria pe baza căreia realizeaz acest
studiu. Aici preci zez despre t eoria complexului regional de s ecuritate , despre conceptul de
securitizare și despre geopopolitică și geostrategie .
Al doilea capitol urmărește istoria Bisericii din Ucraina, până în momentul în care
aceasta primește titlul de Biserică Autocefală. Astfel, aici precizez pașii pe care Biserica din
Ucraina i -a făcut pentru a duce la bun sfârșit un proces , început demult.
Al treilea capitol conține s tudiul de caz ce constă în elaborarea unui cadru
argumentativ, în care sunt explicate reacțiile Rusiei, României și Republicii Moldova
referitoare la fenomenul din Ucraina. Tot aici explic impactul pe care acest fenomen îl are la
nivelul securității, în cadrul complexului regional.
Închei această lucrare de licență printr -o serie de concluzii desprinse atât din
abordarea teoretică, cât și din analiza propriu -zisă cu privire la relațiile dintre Ucraina –
Rusia, Ucraina – România și Ucraina – Republica Moldova, punând accent pe efectel e
obținute, în urma acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina .

2 Barry Buzan, Ole Wæver, Jaap de Wilde, Security. A new Framework for Analysis , Londra, Lynne Rienner
Publishers, 1998 p. 24

~ 7 ~
Capitolul 1 . CADRUL TEORETIC

1.1 Teoria complexului regional de securitate
În această lucrare ce are drept obiectiv analiza impactului pe care Autocefalia Bisericii
Ortodoxe Ucrainene îl are la nivel geopolitic și geostrategic, teoria complexului regional de
securitate joacă un rol important în descifrarea acestui fenomen, prin abordarea diferită a
dinamicii securității pe scena Relațiilor Internaționale. „Conceptul de complex regional de
securitate este util elaborării politicilor și strategiilor de securitate ale statelor, deoarece
ținând cont de proximitatea geografică și de deschiderile sau constrângerile pe care această
proximitate le impune, statele își pot contura și apă ra mai bine interesele de securitate.”3
Sfârșitul Războiului Rece a avut un impact major asupra conceptului de securitate
internațională. Nivelul regional de securitate a devenit din ce în ce mai vizibil utilizat în
politica internațională . Ideea care stă la baza teoriei complexului regional de securitate este
aceea a interdependenței de securitate dintre statele vecine. În acest sens Friedberg (1993)
afirma: „de-a lungul istoriei cele mai multe state s -au preocupat în primul rând de
capacitățile și intențiile vecinilor lor” . 4
În cartea sa „Popoarele, statele și t eama ”, Barry Buzan descrie nivelul regional ca
fiind acel nivel în care statele sau alte unități sunt legate împreună suficient de strâns, astfel
încât, securitățile lor nu pot fi considerate separat una de cealaltă. Necesitatea dezvoltării
acestui concept de com plex regional de securitate a fost acela de a susține nivelul regional ca
fiind unul adecvat pentru o analiză practică a securității, în acest sens, nivelul regional fiind
locul în care extremele de securitate națională și globală interacționează. Sistemul
internațional cuprinde numeroase complexe regionale, existând astfel state care pot face parte
din mai multe sisteme regionale. Sunt greu de definit, în acest caz granițele unui complex
regional, dar putem clasifica aceste complexe în funcție de interesel e ce leagă statele între ele,
și anume: interese politice, economice, culturale, istorice, geografice, etc. 5
Pentru a explica modul în care aceste complexe regionale funcționează Barry Buzan
oferă drept exemplu cazul Israelului, ilustrând probleme de sec uritate din cadrul Orientului
Mijlociu, evidențiind faptul că securitatea Israelului este strâns legată de complexul regional

3 Adrian Pop, Introducere în Relațiile Internaționale , București, Școala Națională de Studii Politice și
Administrative, Facultatea de Știinte Politice, 2016 p. 26
4 Barry Buzan, Ole Wæver, Regions and Powers. The Structure of International Security , New York, Cambridge
University Press, 2003 , p. 4
5 Barry Buzan, People, States, and Fear: An Agenda For International Security Studies in the Post -Cold War Era ,
Brighto n, Wheatsheaf Book LTD, 1983, p. 106

~ 8 ~
din care face parte. Totodată el aduce în prim -plan și securitatea palestinienilor, care depinde
foarte mult de cea a Israelului. Astfel justifică Buzan importanța construirii securității
naționale din perspectiva securității la nivel regional.6
În cartea „ Securitatea.Un nou cadru de analiză ” Barry Buzan aduce completări
complexului regional de securitate definit prima oară în lucrarea „ Popoarele, statele și
teama „ dezvoltând astfel clasica teorie a complexului de securitate. „Teoria clasică a
complexului de securitate afirmă existența subsistemelor regionale ca obiecte de securitate și
oferă un cadru analitic de lucru cu aceste sisteme.” 7 Deorece această teorie a pus accentul
mai mult pe sectorul militar și sectorul politic, apare nevoia de lărgire a unghiului din care
este privit un complex regional de securitate. Pentru a clarifica imaginea unui complex
regional, Barry Buzan îl caracterizează astfel:

„1. Au fost compuse din două sau mai multe state.
2. Aceste state au constituit un grup coerent din punct de vedere geografic
(deoarece amenințările din aceste sectoare se transmit mai ușor pe distanțe
scurte decât pe distanțe m ari).
3. Relația dintre aceste state a fost marcată de interdependență în domeniul
securității, care putea fi pozitivă sau negativă, dar care trebuia să fie suficient
de puternică între ele decât între ele și statele externe.
4. Tiparul de interdepedență î n domeniul securității trebuia să fie profund și
durabil (mai mult decât o singură interacțiune), chiar dacă nu permanent.”8

În lucrarea din 2003, Barry Buzan și Ole Waever aduc completări atât în ceeea ce
privește teoria unui complex regional de securitate , cât și structura acestuia, ba chiar le
clasifică în funcție de anumite puncte.
Pentru început trebuie menționat faptul că teoria complexului regional de securitate
poate fi abordată atât din perspectivă materialstă, cât și prin prisma construc tivismului.
Abordarea materialistă, se apropie de cea neorealistă prin accentele pe care le pune pe
teritoriu, distribuția limitată a puterii. Diferența constă în faptul că neorealismul vizează mai
mult nivelul global, decât cel regional. Despre construc tivism se poate spune că aduce î n

6 Ibidem, p. 107 -111
7 Barry Buzan, Ole Wæver, Jaap de Wilde, Security. A new Framework for Analysis , Londra, Lynne Rienner
Publishers, 1998 , p. 11
8 Ibidem, p.15

~ 9 ~
prim -plan modele de amiciție și dușmănie.9 Structura internațională de după Războiul Rece
poate fi analizat ă prin intermediul a trei perspective teoretice : neorealistă, globalistă și
regionalistă. Neorealismul pune statul pe primul loc și spune că nivelul global este
fundamental. Perspectiva globalistă vizează globalizarea. Totuș i, acestea două au în comun
idea de centru -periferie care justifică existența u nui grup de state care are sub control
majoritatea resurselor tehnologice, industriale, economice, de care depinde un alt grup de
state, ce are acces limitat la toate acestea. De aici rezultă interdependența d intre state.10 În
schimb, perspectiva regionalis tă, la fel ca cea neorealistă are în vizor securitatea și
teritorialitatea.11
Un complex regional de securitate este, de obicei, afectat de factori istorici, cum ar fi,
de exemplu, antagonismul istoric și disputa dintre state sau medii culturale, civilizato rii și
istorice comune. Mai mult decât atât, "formarea complexelor regionale de securitate derivă
din interacțiunea dintre structura anarhică și echilibrul de consecințe ale puterii, pe de o parte,
iar pe de altă parte din presiunea proximității geografice locale ."12 Astfel, putem afirma că
apropierea statelor joacă un rol semnificativ în cadrul securității, creând o mai mare
interacțiune între statele vecine, decât între state situate în zone distincte.
Este posibil ca în interiorul unui comple x de securitate să se formeze un sub-complex,
din pricina unei ocupa ții străine care ar putea izola un stat de restul vecinilor săi. Cu toate
acestea, se poate afirma că la baza oricărui complex de securitate se află fricile unui stat,
legate de securitate a lui, dar și interesele pe care acesta le are în acea regiune. 13
Un aspect important este faptul că nivelul global poate fi afectat de nivelul regional,
prin amenințările la adresa securității, care se pot dispersa. În acest caz, marile puteri trebuie
să ia atitudine și să intervină. Astfel, implicarea unei puteri externe într -un complex regional
este numită de literatura de specialitate, penetrare .14
Securitatea mai poate fi analizată și prin intermediul diverselor discursuri pe care
reprezentanții statelo r le au atunci când se raportează la alte state. O caracteristică a
complexului regiona l de securitate este construcția sociala care este dependentă de practica de
securitate a actorilor. Practica este creată prin intermediul discursului. Aceasta este baza care ,
de fapt naște comportamentul de politică externă . Analiza de discurs a actorilor este baza

9 Barry Buzan, Ole Wæver, Regions and Powers. The Structure of International Security , New York, Cambridge
University Press, 2003 , p. 4
10 Ibidem, p. 6 -8
11 Ibidem, p. 10
12 Ibidem, p. 45
13 Ibidem, p. 46
14 Ibidem, p. 49

~ 10 ~
acțiunilor efect ive. Înaintea acțiunilor se află intenția actorilor, creionată î n discursuri.15
Cele patru ni vele de analiză a unui complex regional de securitate sun t:
 nivelul domestic, care prezintă vulnerabilitățile interne ale statelor;
 nivelul interstatal, care descrie relațiile dintre state;
 nivelul interregional, care vizează interacțiunea statelor cu regi unile
vecine;
 nivelul global -regional, care simbolizează implicarea marilor puteri, din
afara complexului, în r egiune (penetrare).16
Pe baza informațiilor menționate anterior, putem observa o altă clasificare a
complexelor regionale de securitate, bazată pe tipul de state care le alcătuiesc. Astfel, se
poate vorbi despre complexe regionale de securitate inferioare și complexe regionale de
securitate superioare. Cele dintâi cuprind state a căror putere pe scena Relațiilor
Internaționale este mică, ele neputân d avea o influență vizibilă în afara granițelor
complexului. În schimb, cele superioare, au în compoziție puteri mari, sau chiar superputeri
ce pot avea un impact important asupra altor regiuni, fie ele și depărtate.
Conform lui Buzan, u n complex regional de securitate este alcătuit din:
o granițe (pentru delimitarea de restul regiunilor) ;
o structură anarhică (alcăuită din două sau mai multe unități autonome) ;
o polaritate (ce are efecte asupra distribuției puterii în regiune) ;
o construcție socială (ce stailește modelele de amiciție și dușmănie) ; 17
Tot Buzan ne indică s ituațiile în care un complex regiona l de securitate poate evolua :
 menținerea status -qoului, atunci când nu există modificări ale componenței
și structurii unui complex
 transformare internă, care constă în schimbările ce se produc fie la nivelul
structurii, fie la nivelul polarității, fie la nivelul tiparelor de
amiciție/dușmănie.
 transformarea externă, care vizează granițele unui complex regional de
securitate, care fie fuzionează cu granițele alt ui complex regional,
rezultând un super -complex regional de securiate, fie se divid în mai multe
sub-complexe regionale de securitate.18

15 Ibidem, p. 48
16 Ibidem, p. 51
17 Ibidem, p. 53
18 Ibidem, p. 53

~ 11 ~
Complexele regionale de securitate pot fi caracterizate ca fiind standarde sau centrate.
Un complex regional de securita te standard, îmbină două sau mai multe puteri, are o agendă
predominant militaro -politică și include caracteristici precum: interdependența în securitate,
(în sensul că dinamica de securitate între unitățile sistemului este mai importantă decât
dinamica di ntre divesele unități din afara sistemului, această interdependență referindu -se mai
exact la faptul că securitatea unei unități nu poate exista decât în relație cu celelalte unități
care compun complexul.) proximitatea geografică, existența unor modele durabile de
prietenie și dușmănie, și existența relaț iilor de rivalitate, balanța de putere și tiparele de
alianțe între principalele puteri din interiorul regiunii . Un complex reg ional de securitate
centrat este unul integrat și dominat fie de o superputere (SUA în America de Nord), o mare
putere (Rusia în CSI), fie de un set de instituții (UE în Europa), dominația acestei puteri fiind
marcantă.19
Pe lângă cele două tipuri de complexe, există alte două tipur i ce derivă din acestea:
complexul regional de securitate al marii puteri, caracterizat prin două sau mai multe mari
puteri, ca unități membre ale complexului și super -complexul , care se formează atunci când
se produce efectul de spill -over, în care intera cțiunile dintre mari le puteri sunt atât de mari
încât complexele respective fuzionează ș i creeaz ă un super -complex. Un exemplu de
supercomplex este cel european, compus din complexul regional de securitate UE -Europa,
dominat de UE și complexul regional de securitate post-sovietic, dominat de Rusia.20
În concluzie, putem afirma că cel mai important lucru despre securitatea regională
este faptul că securitatea regională face parte din ierarhia problemei de securitate, care se află
între securitatea națională și globală sau internațională și nu poate fi lăsată în afara acestui
puzzle . Astfel, orice stat trebuie să țină cont de complexul regional din care face pa rte pentru
a-și putea contura o strategie de securitate cât mai complexă. „Cu cât problemele interne ale
unui stat au un impact extern mai mare, cu atât statul respectiv este mai integrat în regiunea
din care face parte, contribuin d la construcția respectivului complex regional de
securitate .”21

19 Ibidem, p .55
20 Ibidem, p. 59 -60
21 Adrian Pop, Introducere în Relațiile Internaționale , București, Școala Nați onală de Studii Politice și
Administrative, Facultatea de Știinte Politice, 2016 p. 26

~ 12 ~
1.2 Conceptul de securitizare
Ole Waever în lucrarea „Securitatea. Un nou cadru de analiză” vorbește despre
conceptul de securitizare. El susține că pentru a avea o problemă de securitate trebuie să
existe o amenințare majoră la adresa securității unui stat, să existe o audiență destul de mare
și relevantă care să accepte ideea existenței unei a menințări și de asemenea, problema să fie
declarată de actori securitizanți, acele persoane care au o poziție importantă în stat.22
Procesele de securitizare sunt mai intense între actorii din interiorul unor complexe
regionale de securitate decât cele ale actorilor din interiorul complexului, ce intereacționează
cu actori din afara acestuia. Complexele de securitate pot fi foarte bine pătrunse de puterile
globale, dar dinamica lor regională are totuși un grad substanțial de autonomie față de
modelele stabil ite de puterile globale. 23 Totodată, procesele de securitizare pot defini
amenințările ca fiind provocate la nivel global (instabilitatea financiară, încălzirea globală,
americanizarea).
Pe scena Relațiilor Internaționale superputerile joacă un rol importa nt în procesele de
securitizare și desecuritizare în aproape toate regiunile din sistemul internațional.
Legitimitatea lor ca superputeri depinde în mod substanțial de succesul lor în stabilirea
legitimității acestor valori. Privind în trecut, putem observ a că în timpul secolului al XIX -lea,
Marea Britanie, Franța și Rusia aveau acest rang. După primul război mondial, s -au menținut
pe această poziție Marea Britanie, SUA și Uniunea Sovietică, dar d upă cel de -Al Doilea
Război M ondial, doar SUA și Uniunea Sovi etică. După Războiul Rece, acest statut de
superputere este deținut doar de SUA.24
În cazul de față, ce privește situația tensionată din complexul regional de securitate
alcătuit din Rusia, Ucraina, România și Republica Moldova, un actor important în regiun e
este Petro Poroshenko, fără de care noua Bis erică Ucraineană nu ar fi putut să fie numită
autocefală. El reușește să transforme o problemă, care de mulți ani este între unitățile
bisericești, într -o problemă de securitate națională. Astfel are loc proces ul de securitizare al
problemei Autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Așadar, cheia constă în atenția pe
care actorii o acordă unor probleme de securitate. O teorie bazată pe securitizare acceptă că
agenda de securitate se referă la lucruri diferit e în diferite regiuni: actorii diferă, la fel ca

22 Barry Buzan, Ole Wæver, Jaap de Wilde, Security. A new Framework for Analysis , Londra, Lynne Rienner
Publishers, 1998 , p. 24
23 Barry Buzan, Ole Wæver, Regions and Powers. The Structure of International Security , New York, Cambridge
University Press, 2003 , p. 4
24 Ibidem, p.35

~ 13 ~
importanța relativă a diferitelor sectoare. Ea evită prejudecățile cu privire la modul în care ar
trebui să reacționeze oamenii.25

1.3 Geopolitica și geostrategia
Geopolitica se face prezentă în literatura de specialitate din momentul în care interesul
experților pentru cunoașterea sistemului relațiilor internaționale se concentrează pe un anumit
spațiu geografic. În contextul relațiilor internaționale „ geopolitica are în vede re dimensiunea
politică a teritoriilor și a activităților ce se desfășoară în cuprinsul lor, altfel spus , ansamblul
condiționărilor care determină o anumită evoluție la nivelul actorilor de pe scena politicii
internaționale – instituții și persoane. ”26 Până a ajunge la această formă, geopolitica a fost
definită de mai mulți teoreticieni precum :
 Friedrich Ratzel – „știința care stabilește faptul că condițiile și caracteristici le geografice
și în special spațiale, joacă un rol decisiv în viața statelor și că individul și societatea
umană depind de terenul pe care trăiesc, având destinul determinat de legea
geografiei ”27
 Selon Karl Haushofer – „noua știință națională a statului, o doctrină a determinismului
spațial al întregului proces p olitic bazat pe geografie și mai ales pe geografie politică ”28
 Yves Lacoste – „studiul diferitelor tipuri de rivalitate a puterii pe teritorii, puterea fiind
măsurată în funcție de potențialul teritorial intern și de capacitatea de a se proiecta în
afara acestui teritoriu și la distanțe mai mari ”29
Termenul de geopolitcă este alcătuit din geo ce semnifică pământ, teritoriu, și politică .
Astfel se poate spune cu ușurință faptul că geopolitca vizează evenimentele politice dintr -un
anumit spațiu geografic.
Cuvântul geopolitică apare pentru prima dată în 1899 , când Rudolf Kjellen îl rostește
în cadrul unei conferințe, pe care, ulterior îl dezvoltă în lucrările sale de analiză a Primului
Război Mondial.30 Cu timpul, concept ul de geopolitică s -a dezvoltat. Renumiții teoreticieni ai
secolului al XX -lea au elaborat teorii ce au ajutat la o mai bună înțelege re a sistemului
internațional, a jocurilor de putere și intereselor pe care le au statele într -o regiune.

25 Ibidem, p.86
26 Adrian Pop, Geopolitica , București, Editura Sylvi, 2003, p 9
27 Pascal Boniface, La géopolitique Les relations internationales , Institut de relations internationales et
strategiques, Eyrolles, 2011 , p. 11
28 Ibidem , p.11
29 Ibidem, p.12
30 Constantin Hlihor, Geopolitica și geostrategia în analiza relațiilor internaționale contemporane : considerații
teoretice și metodologice , Bucure ști, Editura Universității Naționale de Apărare “Carol I”, 2005 p.40

~ 14 ~
Conceptul de geo strategie este întâlnit inițial la Giacomo Durando, un general italian,
și se referea strict la aspectul militar.31 Cu toate acestea Generalul Pierre Gallois consideră că
geostrategia este „ studiul relațiilor dintre conduita politică a unei mari puteri pe plan
internațional și cadr ul geografic în care aceasta se exercită" ”32 Astfel, se observă că de -a
lungul timpului geostrategia capătă un sens mai amplu, și deci este redefinită ca fiind acea
disciplină „ care studiază comportamentul actorilor ce -și dispută/ne gociază interesele într -un
câmp geopolitic ”.33 Cu alte cuvinte, ea stabilește mijloacele prin intermediul cărora un actor
poate câștica supremația într -o anumită regiune.
În ceaa ce privește activitatea actorilor internaționali trebuie menționat faptul că:

„Acțiunea geostrategică a unui actor într -o anumită regiune geopolitică este
dată de intensitatea interesului, de capacitatea de a -l promova/impune, de
viziunea pe care o aprobă/respinge privind ordinea mondială, dar mai
depinde, cu siguranță, și de comp ortamentul celorlalți actori prezenți în
respectiva regiune geopolitică. „ 34

Funcțiile teoriei geostrateg ice sunt prezentate în lucrarea lui Constantin Hlihor
„Geopolitica și geostrategia în analiza relațiilor internaționale contemporane ” după cum
urmează:
 Funcția de cunoaștere – „analistul poate să cunoască realitatea dintr -un câmp
geopolitic, principalii actori și interesele ce -i animă, capacitatea de a le impune,
mijloacele de a le materializa ”
 Funcția de orientare – „capacitatea analistului de a folosi aparatul conceptual și
metodologic pentru a elabora scenariile geostrategice adecvate realității din
câmpul geopolitic vizat ”
 Funcția predictiv -exploratorie – „capacitatea de a prefigura situații geostrategice
care nu există încă, dar care pot apăr ea într -un câmp geopolitic ”35
Astfel, în funcție de obiectivele geopolitice, pe care un actor le are, acesta își poate stabili
geostrategia, în vederea satisfacerii intereselor proprii.

31 Ibidem, p. 249
32 Ibidem, p. 150
33 Ibidem, p. 260
34 Ibidem, p. 262
35 Ibidem, p 263 -264

~ 15 ~
Este important ca atunci când se face o analiză pe un subiect, într -un context
geopolitic, ace asta să nu fie tratat ă doar din această perspectivă, ci să vină la pachet cu
geostrategia. Constantin Hlihor explică de ce este indicat ca într -un studiu să fie o corelare
între geopolitic și geostrategic, astfel:

„Geopolitica prin metodele sale de analiză poate să dea răspuns la întrebarea
de ce un actor intră în raporturi de rivalitate într -un spațiu geografic/virtual și
de ce își manifestă dezinteresul pentru un altul. Geostrategia va răspunde
întotdeauna la întrebarea prin ce mij loace (strategii) actorul își poate realiza
interesul în acel spațiu. ”36

Așadar având în vedere faptul că în ziua de azi statele nu mai recurg la violență
militară, când vine vorba despre interesele lor, geostrategia joacă un rol important, căci prin
intermediul teoriilor ei, actorii găsesc cea mai potrivită cale de a acționa într -un câmp
geopolitic, astfel încât să -și îndeplinească obiectivele.
Pentru o bună înțelegere a modului în care geopolitica și geostrategia funcționează, în
sistemul relațiilor inter naționale putem privi asupra momentului apariției Politicii Europene
de Vecinătate, ce avea drept scop asigurarea unui me diu stabil, prosper și sigur , în vecinătatea
Uniunii Europene, în special, în partea de est. Acest proiect urmărea promovarea valorilor
democratice, o bună economie de piață și cu timpul, formarea unei relații de prietenie cu
vecinii.37 Cu toate acestea, nu a reușit să își atingă scopul.
Parteneriatul Estic , față de Politica Europeană de V ecinătate, propune să ofere
condițiile prielnice în vederea asocierii politice și accelerării in tegrării economice între UE și
parteneri, asigurând astfel un parteneriat care să urmărească interesele comune. Imediat după
apariția Parteneriatului Estic, Rusia a intrat într -o „competiție geopo litică și geoec onomică cu
UE asupra noii Europe de Est .”38
Prin urmare, putem observa cum a ceastă situație evidențiază rolul spațiului geopolitic
în conturarea acțiunilor de politică externă ale marilor puteri în zonele periferice, unde
interesele lor sunt suprapuse, iar interdependența acțiunilor lor și percepțiile reciproce sunt pe

36 Ibidem, p.17
37 Adrian Pop, The European Neighbourhood Policy and the Eastern Partnership Between Idealistic Intentions
and Realistic Drawbacks , în Eastern Partnership: A Civilian Security Perspective, București, Mititary Publishing
House, 2016 , p. 198
38 Adrian Pop, From Cooperation to Confrontation: The Impact of Bilateral Perceptions, and Interactions on the
EU-Russia Relations in the Context of Shared Neighbourhood , în Eastern Journal of European Studies, 2016 ,
p.55

~ 16 ~
deplin manifestate. În relațiile bilaterale dintre UE și Rusia, o importanță majoră o au
aspectele de geopolitică și geoeconomie . 39 În jocul geopolitic și geoeconomic, Ucraina
reprezintă câmpul de luptă al Rusiei cu Occidentul, prin protestele Euromaidan, anexarea
Crimeei și războiul hibrid lansat de Rusia în estul Ucrainei. „Pe măsură ce Ucraina a devenit
epicentrul unui nou joc geopolitic și geoeconomic între Rusia și Occident, atât mișc ările
geopolitice îndrăznețe, cât și percepțiile și actele de vorbire au contribuit la crearea și
redefinirea perspectivei acestei noi realități, caracterizată de tensiuni și suspiciuni
crescânde.”40
Un nou conflict, de data aceasta de natură religioasă , apare între Ucraina și Rusia, ce
are un impact major asupra complexului regional de securitate ce le cuprinde pe cele două,
plus România și Republica Moldova. În cadrul acestuia, actorii sunt Bisericile care își
urmăresc interesele. În spațiul geopolitic, situația ia amploare ducând la implicarea altor
actori externi. E interesant de urmărit strategiile pe care le aplică actorii și modul în care
acestea duc la îndeplinirea scopurilor. Totodată se remarcă faptul că în joc este puterea
Rusiei, un actor globa l cu o influență destul de puternică asupra Ucrainei , astfel că va face tot
posibilul ca lucrurile să fie din nou în favoarea ei.

1.4 Complexul re gional de securitate: spațiul post -sovietic
Spațiul post -sovietic este o regiune centrată în jurul unei mari puteri, și anume Rusia.
După căderea URSS , în 1991 , Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Armenia,
Azerbaidjan, Estonia, Letonia, Lituania, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și
Uzbekistan și -au căpătat independența . În cazul acestor state, s ecuritatea internă este una
prioritară . Elitele concurente care se luptă pentru puterea politică sunt dispuse să schimbe
autonomia națională pentru sprijin extern, iar ordinea de stat este atât de slabă încât
amenințările la adresa securității regimului pot declanșa o criză generală a ordinii politi ce și,
în unele cazuri, război civil. În Rusia și în republicile occidentale (Ucraina, Moldova și
Belarus), ordinea politică este mai stabilă fie pentru că un conducător autocrat a preluat
controlul (Belarus), fie pentru că un sistem democratic este suficient de bine stabilit (Rusia,

39 Adrian Pop, The European Neighbourhood Policy and the Eastern Partnership Between Idealistic Intentions
and Realistic Drawb acks , în Eastern Partnership: A Civilian Security Perspective, București, Mititary Publishing
House, 2016 , p. 201
40 Adrian Pop, From Cooperation to Confrontation: The Impact of Bilateral Perceptions, and Interactions on the
EU-Russia Relations in the Conte xt of Shared Neighbourhood , în Eastern Journal of European Studies, 2016 ,
p.62

~ 17 ~
Ucraina și Moldova).41 După primii an i post -sovietici, Rusia a adopta t o politică externă ce
viza Vestul. În această perioadă Kozyrev era ministru pe ext erne. 42
Relația Ucraina -Rusia are multe puncte de conflict, atât în ceea ce privește un
teritoriu, Crimeea, anumite zone, porturi navale din Marea Neagră, cât și în ceea ce privește
istoria și minoritățile ruse. În primii ani de independență ai Ucrainei, situația era adesea
tensionată, iar conflictul era considerat cel mai important dintre toate conflictele post –
sovietice. În general, relația s -a stabilizat la mijlocul anilor '90. Pentru Rusia, Ucraina este de
departe cea mai importantă dintre republicile ex-sovietice. După câștigarea independenței,
Ucraina a început să -și construiscă o agendă poitică occidentală, iar în 1999, Ucraina a
început să -și exprime o preferință clară pentru NATO. Problema majoră de securitate în ceea
ce privește Ucraina este repre zentată de reticența Rusiei în a accepta ieea de independență
deplină a Ucrainei.43
În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta a avut două probleme cruciale de
politică externă. În primul rând a fost dorința de "reunificare" cu România, o dorință care a
dispărut destul de repede. În al doilea rând a apărut conflictul asupra Transnistriei cu o
revoltă a rușilor și a ucrainenilor locali. Transnistria este un caz de manevră a
"naționalismului matrioshka", a identităților etnice. Când moldovenii au început să vizeze
statalitatea independentă sau chiar unificarea cu România, minoritățile no n-titulare alcătuite
din ruși, ucraineni și găgăuzi au reacționat prin a -și propune propriile pretenții de secesiune.
Moldova a acceptat să negocieze cu Rusia un acord în c iuda l ipsei de neutralitate a Rusiei.
Moldova mai târziu a protestat împotriva prezenței continue a trupelor rusești. Armata a 14 -a
rusă adesea a acționat relativ independent de Moscova și părea a fi armata rușilor locali.
Astfel pentru Rusia motivul de me nținere a păcii nu era altceva decât un nou nume pentru
cucerire.44
Teoria complexului regional de securitate susține că pătrunderea din puterile globale a
influențat dinamica de securitate a fiecărei regiuni și a dus la un rol sporit al nivelului
regional față de nivelul global. Nivelul regional este locul în care se petrec extremele de
intersecție a securității naționale și globale și unde se produce cea mai mare parte a acțiunii.
Mai mult, se pretinde că securitatea unei națiuni nu este niciodată autonomă , iar unitățile

41 Barry Buzan, Ole Wæver, Jaap de Wilde, Security. A new Framework for Analysis , Londra, Lynne Rienner
Publishers, 1998 , p. 403
42 Mehdi Mozaffari, Security Politics in the Com monwealth of Independent States , Londra, Macmillan Press LTD,
1997 , p. 28
43 Barry Buzan, Ole Wæver, Regions and Powers. The Structure of International Security , New York, Cambridge
University Press, 2003 , p. 417
44 Ibidem, p. 418

~ 18 ~
dintr -o regiune nu pot fi astfel considerate ca fiind separate de securitatea statelor vecine
dintr -o regiune. Complexele regionale de securitate sunt denumite regiuni din perspectiva
securității.45
Pentru a înțelege mai bine rolul fundamental pe care îl joacă o putere externă, într -un
sub-complex regional de securitate, putem lua ca exemplu situația în care Rusia a intervenit
în Caucaz, un sub -complex al complexului regional de securitate post -soviet ic, ce cuprinde:
Caucazul de Nord în Federația Rusă, inclusiv Cecenia, Dagestan, Osetia de Nord și alte
republici ruse și Caucazul de Sud, format din Armenia, Azerbaidjan și Georgia, pe teritoriul
cărora au loc conflictele nerezolvate din Nagorno -Karabah, Abhazia și Osetia de Sud.
Aceste conflicte din r egiune dau naștere unor alinieri , modelul cel mai st abil fiind alianța de
facto dintre Armenia și Rusia, aceasta din urmă oferind sprijin Armeniei și Azerbaidjanului
pentru regiunea Nagorno -Karabagh.46
Cauc azul de Sud, în general și mai concret Georgia, sunt un exemplu elocvent ce
descriu întregul complex regional de securitate post-sovietic, având drept caracteristică
triunghiul sec esionist , minoritate -stat-Rusia. În vederea urmăririi interselor, Rusia a in tervenit
pentru a susține independența Abhaziei, întrucât Georgia nu dorea o întărire a structurilor
CSI, urmând ca apoi să trecă de partea Georgiei, cu scopul de a o reintroduce în CSI,
trimițând trupe militare rusești pentru a menține ordinea pe teritor iul georgian. În cele din
urmă, văzând dor ința Georgiei de a se alătura NATO, Rusia, a schimbat strategia, întorcându –
se la regiunea separatistă. 47
Un alt exemplu relevant pentru demonstrarea aplicabilității teoriei complexului
regional de securitate , îl reprezintă cazul ce privește independența Kosovo, unde sunt
subliniate interacțiunile dintre regiuni și rolul puterilor globale în regiune. Pe lângă acestea
este ilustrat caracterul de interdependență a securității complexului regional de securitate ,
prin răspândirea conflictului în regiune și în vecinătatea acesteia. Rusia a fost împotriva
independenței Kosovo în schimb Occidentul era te altă părere. Astfel, rănită în orgo liul său
din cauza faptului că ea, o putere globală , nu a reușit să se facă auzi tă, a acționat în Caucaz,
unde a recunoscut independența Abhazi ei și Oseti ei de Sud . Astfel, a intervenit în drumul
Georgiei spre aderarea la NATO.48

45 Adrian Pop, European Journal of science and teology, The Independence of Kososvo in the light of the
Regional Security Complex Theory, 2013 , p.106
46 Barry Buzan, Ole Wæver, Regions and Powers. The Structure of International Security , New York, Cambridge
University Press, 2003 , p.109
47 Ibidem, p.110
48 Ibidem, p. 112

~ 19 ~
Situația privind independența Kosovo, a divizat statele Europei, Spania, Grecia,
Cipru, Slovacia și România fiind cele care au refuzat recunoașterea Kosovo . Astfel, se poate
observa că UE ca actor global, nu a reușit să țină sub control situația. Așadar, reacțiile
actorilor globali, Rusia și UE a avut un rol important în dinamica acțiunilor din cadrul
complexe lor regionale de securitate învecinate. 49
Prin urmare , putem observa că Rusia dorește cu orice preț ca statutul său de actor
global să dăinuie și să se reflecte în deciziile pe care le ia. Este foarte clar faptul că pentru a -și
urmări interesele, Rusia intervine în orice situație. Ea are în continuare o influență majoră
asupra complexului regional de securitate post -sovietic. Complexul regional asupra căruia mă
concentre z este cel alcătuit din Rus ia, Ucraina , Republica Moldova și România . Puterea
dominantă în această regiune rămâne în continuare Rusia, astfel că politica sa externă joacă
un rol important. Conflictul asupra căruia înclin este de natură religioasă. Unul dintre cei mai
importanți actori din regi une fiind Biserica Ortodoxă Rusă, care urmărește să nu -și piardă
influența aupra Bisericii din Ucraina. În capitolul ce urmează , vom vedea influența pe care
Biserica o are într -un stat și mai ales, pe plan extern, în special în cadrul acestui complex
regio nal.

1.5 Biserica Ortodoxă A utocefală – definire
Prin definiție, noțiunea de autocefalie provine din greacă auto-chefali însemnând
conducere independentă, prin cap propriu și reprezintă independența
administrativ -jurisdicțională a unei unități bisericești ortodoxe, față de altă unitate, întemeiată
de asemenea în urma unui sinod ecumenic. Totodată, autocefalia se diferențiază de
suveranitate prin faptul că B isericile autocefale trebuie să respecte legi le impuse odată cu
dobândirea acestei poziții, ele având o independență limitată de „norme cu caracter
dogmatic, ceremonial -liturgic și canonic -disciplinar.”50
„Biserici autocefale au existat cu multă vreme înainte de a se folosi cuvântul prin
care s -a expr imat poziția lor de independență administrativ -jurisdicțioală.”51 Cu toate
acestea au existat neînțelegeri cu privire la condițiile de proclamare a autocefaliei, la nevoia
deținerii acestui titlu și la alte aspecte organizatorice. Astfel, î n iunie 1930, în cadrul Comisiei
Interortodoxe s -au stabilit condițiile ce trebuie respectate pentru ca o B iserică ortodoxă să se
poată proclama autocefală și să fi e recunoscută de către celelalte unități bisericești ca fiind

49 Ibidem, p. 113
50 Liviu Stan, Despre autocefalie, în Ortodoxia VIII, 1956, nr.3, p 369 -396
51 Ibidem

~ 20 ~
Biserică O rtodoxă Autocefală. Actul de proclamare a autocefali ei presupune implicarea a trei
Biserici:
 cea care își dorește independența;
 cea mamă, de care a depins până atunci;
 cea ecumenică, ce deține autoritatea bisericească asup ra întregii Biserici creștine.52
Fiecare dintre cele trei unit ăți bisericești trebuie să respecte anumite aspecte ce țin de poziția
lor, în ecuația obținerii unei autocefalii.53 (A se vedea Anexa 1)

52 Ibidem
53 CreștinOrtodox.ro , Despre autocefalie, publicat pe 18.07.2012 , https://www.crestinortodox.ro/biserica –
ortodoxa/organizare -b-o-r/despre -autocefalie -70975.html , , accesat în 06.2019

~ 21 ~
Capitolul 2 . BISERICA ÎN UCRAINA

2.1 Scurt istoric al Bisericii Ortodoxe Autocefale din Ucraina
În 1453 Biserica Ortodoxă Rusă își declară autocefalia, fără consimțământul
Patriarhiei de la Constantinopol, pe care, însă, îl primește în 1589.54 În 1686 Moscova ia sub
jurisdicția sa Mitropolia Ortodoxă a Kievului, ce se afla până în acel moment sub jurisdicția
Constantinopolului. Dominația Bisericii Ortodoxe Ruse a supra Bisericii Ortodoxe Ucrain ene
a reprezentat o piedică majoră în progresul poporului ucrainean față de națiune și
independență politică.55
Începutul secolului al XX -lea marchează momentul ch eie în dezvoltarea sentimentului
de conștii nță națională, în rândul ucrain enilor. Revoluția din 1917 a aprins scânteia și în
rândul clericilor, astfel apărând mișcarea bisericească ucraineană, alimentată de dorința de
libertate și de independență față de puterea r usă. Conducătorii Bisericii Ortodoxe Ucrainene
Independente erau oameni intelectuali ce își propuneau să ucrainizeze o populație ce a fost
mult timp sub conducere rusă, prin separarea de Biserica O rtodoxă Rusă. Această mișcare a
dezvoltat drept scop câștigarea autocefaliei.56 În ciuda faptului că lupta ruso -ucraineană
pentru controlul Bisericii era atât de mare, în noiembrie 1918, Biserica Ortodoxă Ucraineană
a obținut statutul de Biserică Autonomă, iar în 1919 apare decretul guvernului ucrainean cu
privire la autocefalie.57
Unul dintre lucrurile pe care Biserica Ortodoxă Ucraineană le dorea, era ca liturghiile
să nu se mai desfășoare în slavonă, ci în limba ucraineană. Creșterea influenței rusești se
putea remarca prin interzicerea producției de materiale religioase în limba ucraineană și
utilizarea acesteia în unitățile bisericești. Campania pentru o biserică autocefală condusă de
ucraineni, în perioada 1919 -1921 s -a făcut remarcată devenind un punct important pe list a
subiectelor numeroaselor consilii ce au avut loc de -a lungul anilor, în care s -a dezbătut serios
problema independenței Bisericii Ucrainene care cerea egalitate și libertate mai ales în ceea
ce privește limba utilizată în Biserici. Într-un final, în 1921 , în cadrul Consiliului Tuturor
Bisericilor Ortodoxe Ucrainene, B iserica Ortodoxă Autocefală și -a căpătat independența față
de Patriarhia Moscovei. Aceasta s -a putut bucura foarte puțin de acest statut căci a apărut

54 John Anthony McGuckin, The Orthodox Church. An Introduction to its His tory, Doctrine, and Spiritual Culture ,
Oxford, Blackwell Publishing, 2008, p. 48
55 Geoffrey A. Hosking, Church, Nation and State in Russia and Ukraine , New York, Palgrave Macmillan, 1991
p. 228
56 Ibidem, p. 229
57 Ibidem, p. 231

~ 22 ~
URSS -ul care a pus Monopol pe unitățile biserericești ucrainene.58 Ea nu s -a lăsat și a
continuat să lupte pentru drepturile sale, până când a apărut momentul oportun, ce a reușit să
descătușeze Ucraina de sub controlul rus.
24 august 1991 este o dată importantă ce marchează independența politic ă a Ucrainei.
Odată cu câștigarea acestui statut, Biserica Ortodoxă Ucraineană pornește demersurile pentru
separarea de Moscova. Ruptura la nivel bisericesc este cea care îngreunează pro cesul de
câștigare a statului de Biserică Autocef ală. Astfel, în Ucraina nu se mai poate vorbi despre o
singură unitate ci despre trei , și anume: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei de la
Kiev, Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei și Biserica Ortodoxă Autocefală
Ucraineană. 59

2.2 Biserica și s tatul
În perioada 1991 -1994, în timpul președinție i lui Leonid Kravchuk , relația dintre stat
și Biserică este una rece, întrucât el se poziționează neutru față de toate unitățile bisericești.
Leonid Kucima (preșeinte al Ucrainei în 1994 -2005) a observat că susținătorii săi aparțin de
Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei și în 1999 propune formarea unei
Biserici Ortodoxe Ucrainene locale , idee respinsă de Mitropolitul Filaret. Încântat de această
inițiativă, Viktor Yushchenko, (președinte al Uc rainei în 2005 -2010) o preia . Intenția sa este
aceea de a separa Ucraina de Moscova, astfel că dorește ca această recunoaștere a Bisericii
locale să fie făcută de Patriarhul Constantinopol ului. Cu toate acestea, dezideratul nu s -a
putut realiza. Nici în perioada ce a urmat nu s -au constat at progrese, căci odată cu venirea lui
Viktor Yanukovych, (președinte al Ucrainei în 2010 -2014) lumina reflectorul ui se mută de pe
Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei de la Kiev, pe Biserica Ortodoxă Ucraineană a
Patriarhiei Moscovei . În ciuda presiuniunilor pe care aceasta le punea pe Biserica Ortodoxă
Ucraineană a Patriarhiei de la Kiev, societatea civilă a început să ia măsuri, primind și sprijin
extern. Punctul culminant a fost atins în perioada protestelor Eur omaidan din noiembrie 2013
până la Revoluția din februarie 2014, unde Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei de la
Kiev a crescut în ochii oa menilor prin sprijinul dat de aceasta protestatarilor, prin oferirea de
adăpost în incintele Bisericilor și pri n rugăciuni. Ba chiar îndemna poporul să nu se roage

58 Nicholas Denysenko, The Ukrainian Orthodox Church and Religious Identity in Modernity ,
https://www.academia .edu/20848786/Chapter_2_of_The_Ukrainian_Orthodox_Church_and_Religious_Identi
ty_in_Modernity , accesat în 06. 2019
59 Adam Hug, Traditional religion and political power: Examining the role of the church in Georgia, Armenia,
Ukraine and Moldova , în The Foreign Policy Centre, 2015 p. 17

~ 23 ~
pentru oamenii de la conducere, favorizând astfel opoziția.60 Schimbarea , însă, a venit odată
cu mandatul fostului președinte Petro Poroshenko (2014 -2019).

2.3 Obținerea Autocefaliei Biserici i Ortodoxe Ucrainene
Un prim pas făcut de Petro Poroshenko, la preluarea mandatului a fost acela de a se
îndepărta de Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei, de care aparținea , pentru a
nu fi considerat și el pro -rus. Următorii pași au fost din ce în ce mai mari și la intervale s curte
de timp, după cum urmează:
 Pe 17 februarie 2015, Poroshenko participă la o întâlnire de lucru cu membrii Consili ului
Tuturor Bisericilor și Organizațiilor Religioase Ucrainene, unde s -a avut în vedere
sprijinirea s tatalității, suveranității, independenței și integrității teritoriale ale Ucrainei. 61

„Vă îndemn să continuați să aveți grijă de popor în aceste vremuri dificile,
pentru că sprijinul spiritual și un cuvânt bun fac mult mai mult decât bunurile
materiale. Împreună putem da un exemplu de parteneriat de stat -biserică în
rezolvarea problemelor dificile și vindecarea rănilor provocate asupra
poporului nostru și țării noastre.” 62(Petro Poroshenko)

 În 2016 Parlamentul Ucrainei adresează o scrisoare Patriarhiei Ecumenice de la
Constantinopol prin care îi cere o analiză asupra posibilității de acordare a statului de
Biserică Auocefală, Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. În comunicatul emis de secretariatul
Sfântul ui Sinod al Patriarhiei Ecumenice , din 12-13 iulie 2016 , se regăsește și problema
autocefaliei Bisericii din Ucraina. 63 (A se vedea Anexa 2)
 Pe data de 9 aprilie 2018 Poroshenko se întâlnește cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu,
unde aduce în discuție tema autocefaliei.64

60 Ibidem, p. 18
61 Institute of Religious Freedom, Kyiv, President Poroshenko: Russia's Information War addresses church
issues , publicat pe 18.02.2015,
https://www.irs.in.ua/index.php?option=com_content&view=article&id=1512%3A1&catid=34%3Aua&Itemid=
61&lang=uk , accesat în 06.2019
62 Ibidem
63 Basilica.ro, Autocefalia Bisericii Ucrainei va fi analizată de o Comisie Sinodală a Patriarhiei Ecumenice ,
Aurelian Iftimiu, publicat pe 15.07.2016 , https://basilica.ro/autocefalia -bisericii -ucrainei -va-fi-analizata -de-o-
comisie -sinodala -a-patriarhiei -ecumenice/ , accesat în 06.2019
64 Religious Information Service of Ukraine , President of Ukraine met with Ecumenical Patriarc h Bartholomew ,
publicat pe 10.04.2018,
https://risu.org.ua/en/index/all_news/ukraine_and_world/international_relations/70763/ , accesat în 06.2019

~ 24 ~
 În data de 19 aprilie 2018 , Poroshenko trimite o scrisoare către Patriarhul Ecumenic
Bartolomeu al Constantinopolului pentru garantarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din
Ucraina.65 (A se vedea Anexa 3)
 Pe 12 septembrie 2018 are loc întâlnirea dintre Sam Brownback, ambasadorul Statelor
Unite al e Americii pentru libertatea religioasă și Petro Poroshenko, care i -a adus în atenție
situația din terit oriile ucrainene ocupate de ruși, dar mai ales demersurile făcute pentru
înființarea Bisericii Ortodoxe Autocefale din Ucraina. De asemenea , ambasadorul
Brownback a spus că Statele Unite vor sprijini în continuare Ucraina în lupta sa pentru
restabilirea suveranității și integrității teritoria le și dreptul de a avea Biserică Ortodoxă
Autocefală . 66
 În 17 septembrie 2018 , la Kiev, Poroshenko se întâlnește cu capetele bisericești ale
Eparhiei de Vest a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Canada și Eparhie i de Vest a
Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Statele Unite ale Americii, unde au discutat despre
încheierea procesului de acordare a Tomosului autocefaliei Biser icii Ortodoxe Ucrainene
locale. În acest sens Arhiepiscopul Daniel al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Statele
Unite ale Americii a afirmat: „ De data aceasta am sosit în Ucraina … să continuăm să
lucrăm la faimosul rezultat, căci startul procesului de ac ordare a autocefaliei Bisericii
Ortodoxe Ucraineene s -a dat. Suntem pe drumul drept, care merge la linia de sosire ” 67
 În data de 11 octombrie 2018 este anunțată oficial decizia Patriarhiei Ecumenice de
acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.68 (A se vedea Anexa 4)
 Pe 15 decembrie 2018 , în funcția de Patriarh al Bisericii Ortodoxe din Ucraina a fost
numit Epifanie. La această ceremonie a participat și Petro Poroshenko care a declarat:

65 Ortod ox Info.ro, Etapa 1: Președintele evreu al Ucrainei roagă Patriarhia Ecumenică să aprobe Biserica
Autocefală Ucraineană / Etapa 2: Rugăciune și împreună slujire cu greco -catolicii și un nou templu / Detalii
despre Petro Poroshenko și emanațiile revoluției din Ucraina , publicat pe 24.05.2018,
https://ortodoxinfo.ro/2018/05/24/etapa -1-presedintele -evreu -al-ucrainei -roaga -patriarhia -ecumenica -sa-
aprobe -biserica -autocefala -ucraineana -etapa -2-rugaciune -si-impreuna -slujire -cu-greco -catolicii -si-un-nou-
templu -detalii -despr/ , accesat în 06.2019
66 Religious Information Service of Ukraine , President Petro Poroshenko met with United States Ambassador -at-
Large for International Religious Freedom , publicat pe 12.0 9.2018,
https://risu.org.ua/en/index/all_news/ukraine_and_world/international_relations/72602/ , accesat în 06.2019
67 Religious Information Service of Ukraine , Pres ident meets with the Exarchs of the Ecumenical Patriarchate in
Ukraine , publicat pe 17.09 .2018, https://risu.org.ua/en/index/all_news/state/church_state_relations/726 83/,
accesat în 06.2019
68 Basilica.ro, Comunicatul Patriarhiei Ecumenice privind problema bisericească din Ucraina: text integral ,
Aurelian Iftimiu, publicat pe 12.10.2019, https://basilica.ro/comunicatul -patriarhiei -ecumenice -privind –
problema -bisericeasca -din-ucraina -text-integral/ , accesat în 06.2019

~ 25 ~
„Această zi sacră va intra în istorie drept cea a creării un ei Biserici autocefale unite în
Ucraina. Ziua independenței noastre definitive de Rusia.”69
 6 ianuarie 2019, reprezintă data succesului unui proces de lungă durată ce a avut ca scop
înființarea unei Biserici naționale ucrainene independente de Patriarhia M oscovei. Noului
Mitropolit Epifanie i s -a înmânat Tomosul de Autocefalie , la Istanbul, de către Patriarhul
Ecumenic Bartolomeu. 70
Istoria Ucrainei arată cum problemele afilierii bisericești pot avea o relevanță politică
semnificativă. De la sfârșitul Uniunii Sovietice, elitele politice au încercat în mod repetat să
folosească dorința unei Biserici Ortodoxe Independente Moscovei sau – în vremuri de
sentimente pro -ruse – o apropiere deosebită față de Patriarhia Moscovei în scopuri politice.
În ciuda acestui eveniment istoric, luptele de putere din cadrul bisericii subminează scopul
unificator al noii biserici și promite un viitor confl ictual pentru situația religioasă din Ucraina.

69 Agerpres, Ucraina: Poroshenko anunță crearea unei biserici ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia
Moscovei , publicat pe 15.12.2018, https://www.ager pres.ro/politica -externa/2018/12/15/ucraina -porosenko –
anunta -crearea -unei -biserici -ortodoxe -ucrainene -independente -de-patriarhia -moscovei –228517 , accesat în
06.2019
70 Radio Europa Liberă Moldova , Noua Biserică Ortodoxă Ucraineană a primit pe 6 ianuarie actul de
recunoaștere a autocefaliei , publicat pe 7.01.2019, https://moldova.europalibera.org/a/29695148.htm ,
accesat în 06.2019

~ 26 ~
Capitolul 3 . STUDIU DE CAZ: IMPACTUL AUTOCEFALIEI LA NIVEL
REGIONAL

3.1 Politizarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene
Evenimentele din perioada 2013 -2014 și anume protestele inițial pașnice și pro –
europene din Kiev, anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia și războiul din estul Ucrainei
au avut un impact puternic în rândul ucrainenilor, inclusiv a credincioșilor ortodoc și. Toate
comunitățile religioase ucrainene au demonstrat un moment remarcabil de acord ecumenic,
cerând renunțarea la violență din toate părțile conflictului și declarând solidaritatea lor cu
dreptul la autodeterminare pentru populația ucraineană. În timp ul protestelor, rugăciunea
ecumenică a avut loc cu participarea tuturor bisericilor ortodoxe, toate confesiunile au creat
puncte auxiliare și au oferit asistență pastorală. Acestea și -au pus adânc amprenta în sufletele
oamenilor, care nu mai așteptau altce va decât un om dispus să lupte pentru o Ucraină mai
indepentă, chiar și din punct de vedere religios.
Ideea unei Biserici Ortodoxe independe, așa cum am precizat în al doilea capitol a fost
preluată de Petro Poroshenko, care a știut să profite de context ul nefavorabil în care se afla
Ucraina, după ce Crimee a i-a fost luată de către Rusia, trnsformând această problemă a
Bisericii Ortodoxe Ucrainene, într -o problemă de securitate, la nivel național. A făcut acest
fenomen cunoscut în rândul oamenilor, a prez entat legătura Bisericii de Rusia ca fiind o
amenințare la adresa securității și a pornit demersurile în vederea realizării desprinderii
Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Moscova.
Poroșenko a fost prezent la Consiliului Bisericii Ortodoxe din Ucraina din 15
decembrie 2018 la Kiev unde a fost ales noul șef al Bisericii autocefale. De asemenea, el s -a
alăturat delegației de la Istanbul la ceremonia de înmânare a Tomos ului, din data de 6
ianuarie 2019. Prezența sa permanentă la toate aceste evenimente nu are o semnificație
simbolică extraordinară, deși într -un sens negativ, deoarece leagă noua Biserică încă de la
început, de o agendă politică deschisă. Discursurile lui Poroșenko din Kiev și Istanbul indică
cu tărie că singu ra sa idee de fond pentru noua B iserică este de depărtare față de Rusia și de
respingere a tuturor lucrurilor legate de aceasta .

„Ce fel de biserică este [noua Biserică ortodoxă autocefală ucraineană]? Este
o biserică fără Putin. Ce fel de biserică este asta? Este o biserică fără Kirill.
Ce fel de biserică este asta? Este o biserică fără rugăciuni pentru puterile

~ 27 ~
rusești și forțele militare rusești. Deoarece puterea rusă și forțele ruse ucid
ucrainenii. Aceasta este o biserică cu Dumnezeu. Este o biserică cu Ucraina.
Tu și cu mine stabilim acum o Ucrain ă independentă. Și acest eveniment este
la fel de important ca și referendumul pri vind independența noastră care a
avut loc acum 27 de ani.”71

Pentru a -și justifica implicarea majoră în treburile bisericești , Poroshenko susține în
continuare ideea că autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu ține numai de Biserică,
deoarece ea reprezintă o problemă de securitate. Prin faptul că a reușit să facă această
problemă cunoscută la nivel internațional, a câștigat și sprijin extern.

„Este evident, că problema autocefa liei merge mult mai departe de B iserică.
Este o chestiune a securității naționale. Este o chestiune a statalității noastre.
Este o chestiune a politicii mondiale. Nu este surprinzător că toți șefii de st at
cu care m -am întâlnit în ultimele șase luni m -au întrebat: "Cum sunt lucrurile
cu biserica voastră?” Autocefalia face parte din politica pro -europeană și
pro-ucraineană a statului nostru, pe care am implementat -o în mod consecvent
pe parcursul a aproape cinci ani. Toate acestea stau la baza propriei noastre
căi de dezvoltare, a statului Ucrainei și a națiunii noastre ucrainene .”72

Imediat după primirea Tomosului la Istanbul, Poroșenko a început un "Tomos Tour".
Analistul Oleksandr Kliuzhev a afirmat faptul că acest tur național a fost menit să facă parte
din campania sa de realegere. Analistul politic Volodymyr Fesenko prezintă noua Biserică
drept rezultatul principal al primului mandat prezidențial al lui Poroshenko și deci un
instrument principal pentru campania electorală a acestuia . În calitate de șef al n oii Biserici,
Mitropolitul Epif anie a însoț it președintele în acest turneu , în care se pregăteau și diverse
evenimente religioase ce făceau parte din program. Pentru o vizibilitate și mai mare , zeci de
panouri publicitare afișau președintele împreună cu Mitropol itul Epifanie , prezentând

71 Euromaidan Press, ‘A church without Putin, without Kirill, an d without prayers for the aggressor’ , publicat pe
17.12.2018, http://euromaidanpress.com/2018/12/17/a -church -without -putin -without -kirill -and-without –
prayers -for-the-aggressor/ , accesat în 05.2019
72 Ibidem

~ 28 ~
Tomosul pentru Ucraina.73 Este clar că noua biserică apare pe ordinea de zi a lui Poroșenko
drept un instrument socio -politic și aceasta cu siguranță nu va fi benefic pentru ea .
În 17 ianuarie 2019, parlamentul ucrainean a adoptat o lege care vizează schimbarea
afilierii cetățenilor de la o biseri că în alta. Această lege a trecut cu un total de 229 de voturi.
Legea se referă la toate parohiile fostelor biserici ortodoxe din Ucraina, care trebuie să se
înregistreze ca parohie a Bisericii Ortodoxe Ucrainene , dacă doresc să se alăture acesteia. În
timp ce această lege este necesară, având în vedere faptul că au existat mai multe cazuri de
ocupații violente ale clădirilor bisericești și preluări discutabile ale parohiilor în ultimele
decenii, încadrarea politică a legii subminează posibilele oportuni tăți pozitive.74 Poroșenko a
declarat că va apăra libertatea conștiinței pentru toți c ei care doresc să se alăture noii Biserici ,
dar, desigur, este de datoria lui să apere libertatea relig ioasă a tuturor credincioșilor, chiar și a
celor ce nu doresc o schi mbare legată de aprtenența la o Biserică anume.
Prin urmare se poate observa faptul că un aspect religios, poate deveni un punct
important pe lista intereselor naționale, și chiar internaționale. Totodată un factor major în
contextul securitizării acestei probleme îl reprezintă actorul politic, care reușește să numească
drept amenințare la adresa securității naționale, un eveniment ce ține în mod special de
orânduiala bisericească.

3.2 Reacția Rusiei față de Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene
Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și analist de politică
externă, consideră că ideea de A treia Romă a Bisericii Ruse s -a spulberat odată cu pierderea
controlului asupra Bisericii din Ucraina.

„Gândirea cu A treia Romă era aceea de a prelua steagul ortodoxiei și de a
muta capitala ortodoxă la Moscova. În momentul de față este o ruptură a
Bisericii Ortodoxe Ruse față de Patriarhia Ecumenică și celelalte Biserici
surori, o izolare și o scădere majoră a influenței, inclusiv în spațiu l post –
sovietic. ”75

73 Kyiv Post, ‘Tomos Tour’ shows power of incumbency , Oksana Grytsenko, publicat pe 25.01.2019
https://www.kyivpost.com/ukraine -politics/tomos -tour -shows -power -of-incumbency -video.html?cn –
reloaded=1 , accesat în 05.2019
74 Radio Free Liberty, Ukrainian Parliament Adopts Law On Religious Communities' Affiliation , publicat pe
17.01.2019, https://www.rferl.org/a/ukrainian -parliament -adopts -law-on-religious -communities –
affiliation/29715359.html , accesat în 05.2019
75 Adevărul.ro , Cum „joacă“ Biserica Ortodoxă Română în conflictul Moscova -Constantinopol. „Potențialul
exploziv al poziționării față de schisma din Ucraina se amână“ , Călin Gavrilaș, publicat pe 4.03.2019,

~ 29 ~
Din nefericire pentru Biserica Ortodoxă Rusă, Constantinopolul a decis să -i ofere
autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Atât timp cât Ucraina are sprijin din partea
Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, nu mai există cale de î ntoarcere. Prima r eacți e a
Moscovei la activitățile lui Bartolomeu a fost una dură, prin decizia de a întrerupe relațiile cu
Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului.76
La sfârșitul lunii octombrie Președintele rus, Vladimir Putin și -a exprimat opinia față
de situația tensionată cauzată de acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, de
către Constantinopol. Prima sa declarație oficială legată de acest subiect a fost: „ Vreau să
subliniez un lucru: politizarea unui domeniu atât de sensibil sfâr șește întotdeauna cu cele
mai grave consecințe, în primul rând pentru cei care fac acest lucru. ” A continuat spunând
că: „Datoria noastră comună, mai presus de toate în fața oamenilor, este de a păstra unitatea
spirituală și istorică a ortodocșilor .”77
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al
Academiei Române vorbește despre ruptura dintre Rusia și Ucraina într -un interviu acordat
Digi24, în 24 octombrie 2018. El spune că pentru a putea înțelege situația, acest fenomen
trebuie analizat prin trei dimensiuni: teologic, politic și strategic.
La nivel teologic, problema este controversată. Dungaciu susține că acest demers
pentru obținerea autocefaliei nu ar mai fi avut rezultatul de astăzi, dacă Rusia ar fi particip at
la Sinodul din Creta, din 2016. De ce era atât de importantă prezență rusească? Pentru a se
acorda autocefalia, era nevoie de un acord consensual, adică toți cei prezenți trebuiau să fie
de acord cu aeastă propunere. Prin urmare, Ucraina a avut noroc și a profitat de această
absență rusească.
În ceea ce privește nivelul pol itic, Dan Dungaciu afirma:

„Aici, în spațiul ortodox, obținerea statalității merge mână în mână cu
autocefalia. Cea din urmă este un fel de împlinire a dobândirii statutului
național … Se pare că a venit și în Ucraina ca, vorba canonului apostolic 34

https://m.adevarul.ro/locale/constanta/cum -joaca -biserica -ordoxa -romana -conflictul -moscova –
constantinopol -potentialul -exploziv -pozitionarii -fata-schisma -ucraina -amana , accesat în 05.2019
76 Gândul, S candal uriaș la vârful Bisericii: Patriarhia de la Constantinopol aruncă în aer lumea ortodoxă , Gilda
Popa, publicat pe 11.10.2018, https://www.gandul.info/international/patriarhia -de-la-constantinopol –
recunoaste -autocefalie -biserica -ortodoxa -ucraina -moscova -ameninta -17553708 , accesat în 05.2019
77 Adevărul , Putin, în prima declarație despre autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei: „Politizarea sfârșește
întotdeauna cu cele mai grave consecințe“ , Ion Gaidau, publicat pe 31.10.20 19,
https://adevarul.ro/international/ rusia/putin -declaratie -despre -autocefalia -bisericii -ortodoxe -ucrainei –
politizarea -sfarseste -intotdeauna -cele-mai-grave -consecinte -1_5bd9c865df52022f750a50ff/index.html ,
accesat în 05.2019

~ 30 ~
care fundamentează autonomia și autocefalia, „episcopii fiecărui neam să
cunoască pe cel dintâi dintre dânșii și să -l socotească căpetenie”. Suntem deci
într-un ciclu istoric, poate întâ rziat, amânat, dar nu e nimic extraordinar.”78

Cel mai important nivel este cel strategic, Dungaciu explicând faptul că Autocefalia
Bisericii Ortodoxe din Ucraina reprezintă un răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia.
„E o contra -lovitură, dureroasă, cu efecte strategice mari și pe termen lung. Rușii primesc o
lovitură și de imagine și de prestigiu. În sine, e o lovitură de tip… rusesc! ” 79
Ca o încheiere pentru subiectul Rusia versus Ucraina , Dungaciu spune că Biserica
Ortodoxă Rusă va căuta să pună piedici în calea noii Biserici ucrainene, dar nu va merge atât
de departe încât să se ajungă la un război. „ Nu cred că religia în sine poate deveni motiv de
război. Nu văd o mobilizare în numele Ortodoxiei. Asta nu înseamnă însă că Moscova nu va
reacț iona. Va reacționa, să fim siguri, dur și radical, dar cred că deocamdată își caută
instrumentele. ”80
Biserica Rusă este fermă și își menține poziția pe care a anunțat -o de la început, aceea
de a nu recunoaște Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Ea s e folos ește de toate
mijloacele pe care le are pentru a împiedica această situație. Comportarea ei atrage atenția
Constantinopolului care anunță că și el poate lua măsuri în privința Bisericii Ruse. În acest
sens reprezentantul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol , Arhiepiscopul Iov de
Telmessosal, spunea: „Sperăm că Rusia va reflecta asupra acestui lucru și va reveni la
unitate cu Constantinopolul, pentru că acesta nu vrea să rupă relațiile cu ea. Dar dacă
situația va continua mult timp, bineînțeles, Constantinopolul va fi forțat să ia decizii clare
pentru a garanta unitatea bisericii. ”81
Rusia se simte din ce în ce mai neputincioasă în ceea ce privește demersur ile pentru
proclamarea autocefaliei Bisericii din Ucraina. Astfel ea se simte nevoită să apele ze la actori
externi, ce ar putea influența prin puterea lor cursul întâmplărilor. Patriarhul Kiril al Rusiei

78 Digi24, Dan Dungaciu: Autocefalia Bisericii Ucrainene, lovitură de tip… rusesc. Poate afecta imperalismul
Rusiei , Laurențiu Mihu, publicat pe 24.10.2018, https://www.digi24.ro/opinii/dan -dungaciu -autocefali a-
bisericii -ortodoxe -ucrainene -e-o-lovitura -de-tip-rusesc -e-parte -a-acelui -proiect -care -poate -bloca –
imperalismul -rusiei -spre -vest-1019036 , accesat în 05.2019
79 Ibidem
80 Ibidem
81 În linie dreaptă , Patriarhia de la Constantinopol amenință Biserica Ortodoxă R usă cu retragerea autocefaliei
dacă nu acceptă autocefalia ortodoxiei ucrainene , Costin Andrieș, publicat pe 5.11.2018,
http://inliniedreapta.net/stire/patriarhia -de-la-constantinopol -ameninta -biserica -ortodoxa -rusa -cu-
retragerea -autocefaliei -daca -nu-accepta -autocefalia -ortodoxiei –
ucrainene/?fbclid=IwAR0gOYCXd898Uol5cCiWSfHJDLKGeiYTSG4_QmnCcr8r3mvuh -_NNkAGDec , accesat în
05.2019

~ 31 ~
trimite o scrisoare Papei, la Roma și Secretarului General de la ONU, Antonio Guterres prin
care îi informează cu privire la situația tension ată. Tot aici menționează faptul că în Ucraina
Biserica este folosită în politică de Petro Poroshenko , ce urmărește să candideze din nou
pentru prezidențiale, mai spune fa ptul că încalcă drepturile credincioșilor. De asemeanea
scrisoarea a ajuns și la Eman uel Macron, preșe dintele Franței, dar și la Angela Merkel,
cancelarul Germaniei. Important de subliniat e faptul că această disperată nevoie de ajutor
apare în apropiere de data de 15 decembrie 2018, când are loc numirea Mitropolitului
Epifanie, ca șef al noii Biserici Ortodoxe din Ucraina.82
Spe finele lunii decembrie Patriarhul Kiril al Rusiei îi trim ite drept răspuns o scrisoare
Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului prin care îi spune sum stă situația de fapt.
Pentru început , el îi spune că a fost dezinformat și că la Consiliul din 15 decembrie 2018, prin
care se urmărea unificarea Bisericilor ucrainene doar doi episcopi din nouăzeci au participat ,
în acest caz ne putându -se realiza reunificarea schismaticilor din Ucraina.

„Consilierii voștri v -au asigurat că episcopatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene
a fost gata să sprijine proiectul politic al autorităților din Kiev, că un număr
considerabil, zeci de episcopi canonici abia așteptau pentru binecuvântarea
voastră să iasă din Bis erica lor. V -am avertizat în mod repetat că ați fost
dezinformat. Acum vă puteți convinge singur. Doar doi din nouăzeci de
episcopi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene au fost prezenți la așa -numitul
„Sinod Local” convocat de voi și prezidat de un grup de trei oameni –
reprezentantul vostru, un „patriarh” autointitulat (care are acum titlul de
„emerit”) și conducătorul secular al statului Ucraina .”83

După ce enumeră alte situații găsite a fi în neregulă, drept argumente prin care justifică
acțiunea necanonică a Constantinopolului, Patriarhul Kiril încheie această scrisoare cu
următoarele cuvinte: „Nu este prea târziu pentru a vă opri.” 84
Pe 6 ianuarie Biserica Ortodoxă Ucraineană primește Tomos -ul de autocefalie. Despre
acesta purtătorul de cuvânt al Patriarhiei de la Moscova , Vladimir Legoida spune: „Tomos -ul

82 deschide.md, Am ajuns să o vedem și pe asta. Patriarhul Kirill al Rusiei i se plânge Papei de la Roma , publicat
pe 14.12.2018, https://deschide.md/ro/stiri/externe/41271/Am -ajuns -s%C4%83 -o-vedem -%C8%99i -pe-asta –
Patri arhul -Kirill -al-Rusiei -i-se-pl%C3%A2nge -Papei -de-la-Roma.htm , accesat în 05.2019
83 The Russian Orthodox Church, Primate of the Russian Orthodox Church sends message to His Holiness
Patriarch Bartholomew over anti -canonical actions of the Patriarchate of Co nstantinople in Ukraine , publicat
pe 31.12.2018, https://mospat.ru/en/2018/12/31/news168541/ , accesat în 05.2019
84 Ibidem

~ 32 ~
e doar o foaie de hărtie. A fost semnat fără respectarea normelor canonice și nu are nici o
valabilitate.”85
În data de 26 februarie 2019 are loc Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, l a care
participă și reprezentanți ai Mitropoliei Chișinăului și a i întregii Moldove. Subiectul principal
pe ordinea de zi este Autocefalia Biserici Ortodoxe Ucrainene. Legat de acest fenomen
participanții la această întâlnire condamnă implicarea autorităților de stat în treburile
bisericești, acuză Rada Supremă de discriminare prin prisma legilor adoptate în ianuarie 2019
și invită toți credincioșii de sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Ruse, să se roage pentru
ucrainenii afectați de situația tensionată.86 (A se ved ea Anexa 5)
În lupta sa împotriva celor întâmplate în Ucraina, Patriarhul Kiril face un pas
important și merge la Consiliul Europei, la C omisia pentru Drepturile Omului, în mai 2019.
În data de 27 mai 2019 a avut loc întâlnirea dintre Patriarhul Kiril al Rusiei și Comisarul
pentru Drepturile Omului, la Consiliul Europei, Dunja Mijatović . Cu acest prilej Patriarhul a
povestit situația din Ucraina și cum aceasta discriminează credincioșii, prin legile adoptate în
perioada președinției lui Poroshenko, subliniind faptul că în acest eveniment de natură
religioasă nu e legitimă implicarea statul ui. De asemenea a precizat și faptul că o lege
adoptată în luna noiembrie a anului 2018 constă în schimbarea jurisdicțiilor comunităților
religioase. În acest sens, pentru a fi veridice vorbele sale, Patriarhul promite să trimită
documentele oficiale care confirmă cele menționate. Drept răspuns pentru spusele
Patriarhului, Comisarul Dunja Mijatović a spus:

„Când vine vorba de drepturile omului și violența față de credincioși, aceasta
se încadrează în mandatul meu, mă voi ocupa foarte atent de ea. Dacă ave m
același scop, și anume bunăstarea tuturor oamenilor de pe planetă, atunci
deja ne mișcăm în direcția cea bună. În calitate de comisar pentru drepturile
omului, îți voi asculta cu atenție opinia. ”87

85 Gândul, Biserica Ortodoxă a Ucrainei a devenit oficial Autocefală. Rușii nu recunosc Tomosul semnat la
Istanbul , Sorin Bogdan, publicat pe 5.01.2019, https://www.gandul.info/internationa l/biserica -ortodoxa –
ucraina -oficial -autocefala -patriarh -bartolomeu -semnare -tomos -17815721 accesat în 05.2019
86 Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove , Situația Bisericii Ortodoxe Ucrainene, discutată la prima ședință
din 2019 a Sfântului Sinod al BOR u, publicat pe 26.02.2019, http://mitropolia.md/situatia -bisericii -ortodoxe –
ucrainene -discutata -la-prima -sedinta -din-2019-a-sfantului -sinod -al-boru/ , accesat în 06.2019
87 Russian Orthodox Church, Patriarch Kirill meets with Council of Europe Commissioner for Human Rights ,
publicat pe 21.05.2019, http://www. patriarchia.ru/en/db/text/5443765.html , accesat în 06.2019

~ 33 ~
Întâlnirea Patriarhului Kiril cu Dunja Mijatović , Comisa rul pentru Drepturile O mului, poate
fi clasificată a fi un succes pentru Patriarhia Moscovei. Deși par a fi niște promisiuni, acestea
au șanse să se transforme în fapte concrete. E important de privit și în curtea vecinului, căci
evenimentul poate lua oricând o altă întorsătură .
Este interesant de privit totuși și perspectiva Ministerului de Afaceri Externe al
Rusiei. În acest sens, într -un interviu pentru presa franceză Serghei Lavrov, ministru al
Afacerilor Externe al Federației Ruse întrebat fiin d despre situația Bisericii din Ucraina a
răspuns: „În ceea ce privește chestiunile bisericii în general, intervenția în activități
bisericești este scoasă în afara legii în Ucraina și în Rusia, și sper și în orice alt stat
civilizat.”88
În concluzie, Biseri ca Ortodoxă Rusă și -a exprimat opinia clar și răspicat, despre
această autocefalie. Mai mult, Biserica Rusă a luptat până în pânzele albe pentru a împiedica
acest eveniment. A apelat la sprijin extern, pentru a demonstra faptul că nu este singura care
nu este de acord cu acțiunea Constantinopolului. Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene a
avut un impact major asupra Bisericii Ortodoxe Ruse. Tomos -ul de autocefalie acordat
Bisericii Ucrainene, în ianuarie 2019 dovedește că acest proces s -a încheiat cu suc ces pentru
Ucraina, dar pentru Rusia, această problemă nu se va rezolva curând.

3.3 Reacția României față de Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene
O primă reacție a Bisericii Ortodoxe Române a fost aceea de neutralitate față de
evenimentul din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a
declarat pentru HotNews.ro că Biserica română încurajează Bisericile implicate în acest
proces să aplaneze conflictul și să caute un mod prin care această decizie să le fie favorbilă
tuturor actorilor implicați.

„Patriarhia Română, ca și alte Patriarhii, pledează încă pentru vindecarea
conflictului prin găsirea unei soluții autentice în problema ucraineană.
Unitatea de credință și libertatea administrativ -pastorală nu trebuie separate
sau abandonate niciodată. Îndemnul ferm la coresponsabilitate și cooper are
între Biserici prin apărarea până la capăt a dialogului, a sinodalității
panortodoxe și a reconcilierii este unul care indică limpede discernământul ca

88 The Ministry of Foreign Affairs of the Russian Federation , Foreign Minister Sergey Lavrov’s interview with RT
France, Paris Match and Le Figaro , publicat pe 18.10.2018, http://www.mid.ru/en/web/guest/maps/fr/ –
/asset_publisher/g8RuzDvY7qyV/content/id/3377331 , accesat în 05.2019

~ 34 ~
valoare axială, inclusiv in r elațiile dintre Biserici .” 89

De asemenea , Vasile Bănescu susține faptul că până nu se liniștesc apele dintre Patriarhia
Ecumenică a Constantinopolului și Biserica Ortodoxă Rusească, și până nu se ajunge la un
consens, pe cale pașnică, e de preferat să nu se intervină, căci s -ar putea isca tensiuni mai
mari. În acest sens, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române spune:

„Nu Patriarhia Română sau o altă patriarhie, în afară de cele două aflate
momentan într -o criză de comunicare, decide în problema autoce faliei
Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Soluția unui conflict soldat cu întreruperea
temporară a dialogului se clădește, cel puțin din punct de vedere creștin, prin
abținerea de la adâncirea tensiunilor, prin încercarea reciprocă de
identificare a unor noi argumente, prin ascultare a tuturor părților interesate
în mod firesc de problema dezbătută, prin reanimarea intenției sincere de
reluare a dialogului, toate acestea în paradigma rugăciunii și a încrederii
depline in „Dumnezeul păcii" care, doar El, ne poate sfinți in toate acțiuni le
noastre .” 90

În 21 februarie 2019 a avut loc Sfântul Sinod , în urma căruia , Biserica Română a
justificat poziția sa față de autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Motivul care stă la
baza comportamentului Patriarhiei Române este acela că pe terito riul Ucrainei există
minorități române, care în urma autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene ar putea să -și
piardă dreptul la a avea slujbe religioase în limba română. Pentru ca autocefalia să fie
recunoscută și de Biserica Română, aceasta propune organizarea unui Vicariat Ortodox
Român, în Ucraina, la fel cum există pe teritoriul român un Vicariat Ortodox Ucrainean ce
funcționează din anul 1990. Totodată , amânarea luării unei decizii cu privire la acest
eveniment a constat și în neclaritatea asupra situației preoților necanonici, care țineau de
fostul Patriarhat al Kievului. 91

89 HotNews.ro, Vasile Bănescu: Nu Patriarhia Română decide în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din
Ucraina , publicat pe 26.10.2018, https://www.hotnews.ro/stiri -esential -22779290 -vasile -nescu -nu-patriarhia –
rom-decide -problema -autocefaliei -bisericii -ortodoxe -din-ucraina.htm , accesat în 05.2019
90 Ibidem
91 Basilica.ro, Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române , Iulian Dumitrașcu, publicat pe
21.02.2019, https://basilica.ro/noi -hotarari -ale-sfantului -sinod -al-bisericii -ortodoxe -romane -februarie -2019/ ,
accesat în 05.2019

~ 35 ~
Pentru G4Media.ro, consilierul patriarhal, preotul Ionuț Mavrichi a declarat
următoarele cu privirea la situația Bisericii din Ucraina :

„Poziția Sfântului Sinod înainte de a se exprima la criza bisericească din
Ucraina a fost aceea de a anunța necesitatea analizei mai multor factori în
ceea ce privește decizia de poziționare finală. Este pe de o parte contextul
etnicilor români care sunt grupați în 127 de parohii din Ucraina, pe de altă
parte este situația dificilă a clericilor necanonici care au aparținut de fostul
Patriarhat al Kievului din Occident și inclusiv urmărirea până la urmă a
dialogului bilateral dintre Patriarhia Moscovei și Patriahia Ecumenică.(…)
Biserica Ortodo xă Română nu s -a exprimat și a amânat formularea unei
poziții oficiale tocmai din perspectiva lucrurilor amintite deja. Este nevoie de
lămuriri precise cu privire la soarta românilor care trăiesc în Ucraina.”92

Așadar, în urma discuțiilor din cadrul Sinod ului din 21 februarie 2019, aceasta este
poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române, în ceea ce privește recunoașterea Autocefaliei
Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
În această situație este important de urmărit și opinia unor specialiști și experți din
dome niu. Președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și analist de politică externă,
Iulian Chifu, consider ă că o astfel de problemă necesită să fie tratată serios:

„Suntem în faza de recunoaștere, nu de acordare, a Bisericii Ortodoxe a
Ucrainei, care este un fapt și care presupune o serie de condiții și relații
bilaterale. Pe de altă parte, trebuie înțeles foarte clar că odată ce a fost emis
acel Tomos au existat discuții între biserici și este clar că, cel puțin Biserica
Ortodoxă Română sau Biserica G reacă și altele, au fost de acord cu acest pas
al Patriarhiei Ecumenice. Altfel, un asemenea gest nu putea să aibă loc pentru
că nu este o decizie unilaterală. ”93

92 G4Media.ro, Patriarhia condiționează Ucraina: Vom discuta despre autocefalia față de Rusia dacă veți
permite apariția unui vicariat românesc , Dragoș Popa, publicat pe 22.02.2019,
https://www.g4media.ro/patriarhia -conditioneaza -ucraina -vom -discuta -despre -autocefalia -fata-de-rusia -daca –
veti-permite -aparitia -unui -vicariat -roman esc.html , accesat în 05.2019
93 Adevărul.ro , Cum „joacă“ Biserica Ortodoxă Română în conflictul Moscova -Constantinopol. „Potențialul
exploziv al poziționării față de schisma din Ucraina se amână“ , Călin Gavrilaș, publicat pe 4.03.2019,
https://m.adevarul.ro/locale/constanta/cum -joaca -biserica -ordoxa -romana -conflictul -moscova –
constantinopol -potentialul -exploziv -pozitionarii -fata-schisma -ucraina -amana , accesat în 05.2019

~ 36 ~
Reiese destul de clar faptul că Biserica Română încearcă să evite luarea unei decizii
prin asi gurarea unui „larg culoar de negociere”, așa cum susține fostul diplomat al României
la Moscova, Dorin Popescu.
Într-un interviu acordat pentru Ukrainska Pravda (Adevărul Ucrainean) , Mitropolitu l
Epifanie spune că acea condiție pusă de Biserica Română pe ntru a recunoaște autocefalia
Bisericii Ortodoxe Ucrainene poate fi discutată astfel încât să se ajungă la o înșelegere:

„Suntem pregătiți să dicutăm această chestiune. Trebuie să existe decizii în
oglindă, pentru că pe teritoriul Bisericii Române a fost deja creat un vicariat
pentru parohiile ucrainene, unde se roagă ucrainenii. De ce nu am oferi
aceleași oportunități pentru români? Nu consider că este o problemă și sunt
încrezător că putem rezolva această chestiune, iar Biserica Română va
recunoaște Autocefalia noastră.”94

Se poate remarca faptul că există o dorință de a se ajunge la o înțelegere. De aseme nea
recunoașterea din partea României e importantă căci astfel Biserica din Ucraina ar putea să
mai ia de partea sa enoriași din grupurile de minorități române.
Cel mai recent sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost cel din 19 iunie 2019. De
remarcat este faptul că pe lista subiectelor abordate în cadrul ședinței, situația autocefaliei
Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu a fost a mintită. 95
Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, în cadrul unei emisiuni TV, întrebat
fiind despre situația românilor din Ucraina, a prezentat și perspectiva Ministerului de Externe
cu privire la Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene prin ca re a subliniat faptul că ac esta
susține condițiile impuse d e Patriarh ia Română:

„Insistăm foarte mult, și nu numai la nivelul Ministerului de Externe, de data
aceasta avem și Biserica Ortodoxă Română care se implică, și noi credem că cea mai
bună soluție ar fi ca, pentru cetățenii ucraineni care folosesc limba română și sunt de

94 Libertatea cuvântului, Mitropolitul Epifaniei, despre condițiile Bisericii Ortodoxe Române pentru
recunoașterea Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale (VIDEO) , publicat pe 4.03.2018,
http://lyberti.com/ mitropolitul -epifaniei -despre -conditiile -bisericii -ortodoxe -romane -pentru -recunoasterea –
bisericii -ortodoxe -ucrainene -autocefale –
video/?fbclid=IwAR3mWIsAVDMS0NuK5jPUY66x7jaH3SjsKIzSSpe9hvypEiHe7kpNjwLAyJ4 , accesat în 05.2019
95 Basilica.ro, Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române , Iulian Dumitrașcu, publicat pe
21.02.2019, https://basilica.ro/noi -hotarari -ale-sfantului -sinod -al-bisericii -ortodoxe -romane -februarie -2019/ ,
accesat în 05.2019

~ 37 ~
etnie r omână, să se creeze un vicariat special pentru românii care trăiesc în Ucraina,
astfel încât slujbele să poate fi continuate în limba română, oamenii să se ducă la
biserică, sigur, respectând toate celelalte canoane ale Bisericii .”96

Ca o concluzie în ce ea ce privește poziția României față de situația din Ucraina, se
poate observa faptul că se dorește o amânare a luării unei decizii prin invocarea unor condiții
ce ar fi greu de îndeplinit, atunci când nici situația la nivelul intern al Ucrainei nu este
propice. Astfel se optează pentru o poziție neutră ce nu ar putea pune Biserica Română într -o
lumină proastă nici față de Constantinopol, dar nici față de Moscova.

3.4 Reacția Republicii Moldova față de Autocefalia Bisericii Ortodoxe
Ucrainene
Situația în ceea ce privește Biserica, în Republica Moldova este diferită. Există două
Mitropolii pe teritoriul moldovenesc. Mitropolia Basarabiei, care este reprezentată de o
Biserică ortodoxă autonomă , pe stil vechi, ce ține de Patriarhia Română. Cealaltă este
intitulată Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove și este reprezentată de o Biserică
ortodoxă autonomă, care ține de Patriarhia Moscovei. 97
În acest caz, prin prisma faptului că Republica Moldova nu are Biserică autocefală nu
se poate spune că se așteaptă o recunoaștere a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene din
partea Bisericii din Republica Moldova. În schimb, este interesant de privit asupra modului în
care Bisericile Moldovene sunt influențat e de Bisericile de care aparțin. Astfel pozițiil e lor
față de Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene reflectă opiniile Bisericilor de care aparțin.
Cu toate acestea, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove insinua că este o
Biserică independentă care poate lua o decizie și singură, fără să fie in fluențată de Biserica
Ortodoxă Rusă. Episcopul Ioan de Soroca declara astfel:

„Biserica ortodoxă din Moldova este Biserică independentă condusă de
Mitropolitul Vladimir și se supune doar așa Patriarhiei Ruse. Suntem
idependenți în toate activitățile noast re. Slujim în limba română. Rostim

96 Ministerul Afacerilor Externe, Interviuri:Participarea ministrului afacerilor externe Teodor Meleșcanu la
emisiunea Articolul VII , publicat pe 20.03.2019, http://www.mae.ro/node/48450#null , accesat în 06.2019
97 Moldova Ortodoxă , File din istoria Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova , publicat pe 6.02.2018,
http://ortodox.md/file -din-istoria -bisericii -ortodoxe -din-republica -moldova/ , accesat în 05.2019

~ 38 ~
predici în limba română. Facem activități pentru poporul din Republica
Moldova. Nu suntem afectați cu nimic de biserica rusă. ” 98

Doctorul în teologie, Romeo Cemîrtan, din Chișinău , contrazice afirmația făcută de
Mitropolia Moldovei cu privire la independența în luarea unei decizii. El îmbracă în metafora
familiei care insuflă idei asupra Bisericii din Moldova influențând activitatea acesteia. Astfel
el consideră că inițiativa Ucraine i a fost una înțeleaptă.

”Unde din altă țară, din altă familie îți dictează, îți îndreaptă, îți recomandă
ce ai de făcut, cu m ai de făcut și din păcate nu în interesul familiei respective,
ci a celei care dictează. Situația e dramatică. Ucraina a înțele s asta și
politicienii din Ucraina au luat hotărâri foarte drastică, ca în război. Pentru
că dacă ești în război cu o țară care are structuri religioase ce au influență
asupra țării tale, trebuie să iei măsuri ca aceste influențe să fie minimale. ” 99

În urma Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolia Chișinăului și a
întregii Moldove) din 19 aprilie 2019 este atrasă atenția asupra situației din Ucraina
considerată a fi nedreaptă . Ierarhii care s -au adunat la această ședință s -au declarat ca f iind
îngrijorați de modul în care Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie noii
Biserci Ucrainene, de faptul că în loc să unească Bisericile între ele, mai mult le -a dezbinat,
creând o tensiune și în rândul credincioșilor.100
Așadar, Republica Moldova este doar un pion în spațiul geopolitic și geostrategic în
ceea ce privește Bisericile acesteia. Ca în orice complex regional de securitate, fiecare stat își
urmărește interesele. Atât Biserica Ortodoxă Română cât și Biserica Orto doxă Rusă urmăresc
să aibă în continuare o influență asupra unităților bisericești de pe teritoriul moldovenesc.

98 Radio Europa Liberă Moldova , Autocefalia bisericii ucrainene și ce înseamnă asta pentru Moldova (VIDEO) ,
Dan Alexe, Alla Ceapai, publicat pe 12.10.2018, https://moldova.europalibera.org/a/autocefalia -bisericii –
ucrainene -%C8%99i -ce-%C3%AEnseamn%C4%83 -asta -pentru -moldova/29540638.html , accesat în 06.2019
99 Ibidem
100 Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove , DECLARAȚIA Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova în
legătură cu situația actuală de prigoană a Bisericii Ortodoxe din Ucraina , publicat pe 19.04.2019,
http://mitropolia.md/declaratia -sinodului -bisericii -ortodoxe -din-moldova -in-legatura -cu-situatia -actuala -de-
prigoana -a-bisericii -ortodoxe -din-ucraina/ , accesat în 06.2019

~ 39 ~
3.5 Concluzie
Problema autocefaliei pleacă din interiorul Ucrainei, fiind reprezentată de structurile
schismatice bisericești despre care a m vorbit în capitolul al doilea. E destul de dificil de
convins Bisericile surori să recunoască această autocefalie, atât timp cât p e plan intern
Bisericile Ucarin ene nu au reușit să se înțeleagă, să se unească și să formeze un întreg. Marea
dorință a acestei Biserici autocefale a fost aceea prin care parohiile și ierarhiile subordonate
Moscovei vor trece în jurisdicția Bisericii nou formate.
În cadrul acestui complex regional alcătuit din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și
Rom ânia, statul cel mai put ernic este Rusia. Astfel, se poate spune că d eclararea autocefaliei
Bisericii Ortodoxe Ucrainene are și un scop politic, dar are și un impact geopolitic mai larg,
care implică utilizarea Bisericii Ortodoxe ca instrument al politicii externe cu scopul de a
rearanja echilibrul global al putere.
Subiectu l referito r la Bisericile Ortodoxe din Ucraina a reprezentat o ches tiune de
identitate religioasă și istorie a ucrainenilor, dar după agresiunea Rusiei prin anexarea
Crimeei, s -a schimbat perspectiva , deveni nd o chestiune de securitate pentru autoritățile
ucrainene. Deoarece Biserica Ortodoxă Rusă a devenit unul dintre simbolurile agresiunii
rusești în contextul acestei dispute, era normal ca autoritățile ucrainene să înceapă să ia
măsuri pentru a declara indep endența Bi seric ii Ucrainene.
Așa cum am putut vedea în subcapitolele precedente, statele vecine își apără interesele
în zonă și acționează în consecință. România preferă o abordare strategică, prin cererea
îndeplinirii unor condiții amânând astfel luarea unei decizii în ceea ce privește recunoașterea
Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Rusia, în schimb, își arată nemulțumirea față de
decizia Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol și rupe legătura cu aceasta. De asemenea ea
se folosește de toate te rtipurile pentru a stopa demersurile. Totodată ea apelează și la actori
externi pentru susținere și sprijin.
Privind cu atenție declarațiile oficiale, luările de poziție și comunicatele emise de
Sfintle Sinoade, din România, Rusia și Republica Moldova, pu tem remarca diferențe majore
în reacțiile acestor actori cu privire la Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. De pildă,
reacția Bisericii Ortodoxe din Rusia a fost de la început una clară prin care se menționa
nerecunoașterea autocefaliei. În comparație cu aceasta, Patriarhia Română, pentru început a
evitat să -și spună opinia, sub pretextul că intervenind ar putea crea mai mari tensiuni . Aceasta
sfătuia bisericile să găsească o soluție pentru a rezolva problema pe cale pașnică. Totodată,
prin această poz iție neutră, aceasta își dă răgaz să analizeze problema pentru a lua decizia cea

~ 40 ~
mai potrivită. În ceea ce privește opiniile Bisericilor din Republica Moldova, după cum s -a
observat în subcapitolul anterior, acestea sunt împărțite în funcție de influențele Bisericilor de
care aparțin. Astfel Biserica Ortodoxă din Moldova, de sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei,
afirmă nemulțumirea față de acțiune a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, de
acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
În timp ce Biserica Ortodoxă Rusă își menține poziția, continuând să găsească
argumente care să demonstreze faptul că acest fenomen este nelegitim, Patriarhia Româ nă
abordează o poziție strategic ă prin care impune condiții noi Bisericii din Ucraina, condiții ce
nu pot fi ușor de implementat dat fiin faptul că există mai multe Biserici pe teritoriul
Ucrainean, care de asemeaea au și ele un cuvânt de spus. Prin acest fapt B iserica Română
ocolește din nou luarea unei decizii. De remarcat, în cazul României, este faptul că Ministerul
de Afaceri Externe susține condițiile Bisericii Române, ceea ce nu se poate spune despre
Ministerul de Afaceri Externe al Rusiei, care consideră că în această problemă , intervenția
statului este nelegitimă , făcând o referire clară la Ucraina, a cărui fost președinte Petro
Poroshenko a fost piesa de rezistență în obținerea autocefaliei. Astfel Patriarhul ui Kiril al
Rusiei nu -i mai rămâne decât să încerce să -și găsească aliați externi care să -l susțină. În acest
sens, un pas important est e reprezentat de întâlnirea Patriarhului Rusiei cu Dunja Mijatović ,
Comisarul pentru Drepturile Omului , cu prilejul căreia poate face cunoscută această situație
din Ucraina , punctând toate neregulile acestui proces de acordarea a autocefaliei.
Prin urmare , acest conflict cu tematică religioasă și influențe politice va dăinui ceva
vreme până când statele afectate își vor găsi liniștea. În context geopolitic ș i geostra tegic , prin
acest fenomen se urmărește independența Ucrainei și puterea pe care o deține un stat
raportată la un alt stat. Impactul evenimentului încă se resimte, Biserica Rusă păstrându -și în
continuare poziția, neacceptând să recunoască Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

~ 41 ~
CONCLUZII

Scopul a cestei lucrări de licență este acela de a vedea impactul pe care Autocefalia
Bisericii Ortodoxe Ucrainene îl are la nivel regional, ținând cont de contextul geopolitic și
geostrategic. Pentru a putea realiza această analiză am apelat la metoda analizei de conținut,
având drept unități de analiză documente oficiale emise de Mitropolii, comunicate emise de
Sfintele Sinoade, declarații oficiale de presă și articole de presă (din Ucraina, Rusia,
România, Rep. Moldova). Abordarea a fost una calitativă ce a av ut rolul de a facilita
înțelegere a modului în care sunt prezentate acțiunile statelor, dar și a principalelor argumente
aduse în favoarea unei anumite perspective, sau poziții, față de situația studiată.
Folosind teoria complexul ui regional de securitate, am putut analiza corespunzător
situația creată în rândul statelor: Ucraina, Rusia, România și Republica Moldova. Fiecare stat
își urmărește interesele, folosindu -se astfel de toate mijloacelele posibile pentru a -și putea
face mai bine cunoscută prezența pe plan extern. Ucraina și -a folosi t asul din mânecă atunci
când a declarat drept problemă de securitate națională influența Bisericii Ortodoxe Ruse
asupra Bisericii Ortodoxe din Ucraina. În acest caz singura lor soluție de descătușare a fost
cererea de primire a autocefaliei.
Acest proces prin care Biserica Ortodoxă Ucraineană a reușit să câștige titlul de
Biserică Autocefală a fost unul destul de lung, ce a început mai întâi ca un conflict intern
între Bisericile schismatice din Ucraina și apoi prin trezirea spiritului naționalist al
ucrainenilor, acest fenomen a luat amploare. De remarcat în acest context este și prezența
unui actor ce prin statutul său de președinte, în acea perioadă a facilitat munca Bisericii.
Petro Poroshenko este cel care a reușit să obțină rezultatul mult dorit în ideea de Biserică
locală independentă.
Impactul la nivel geopolitic și geostrategic se poate remarca în cadrul acestui complex
regional de securitate prin reacțiile statelor față de apariția noii Bierici în Ucraina. În acest
sens Republia Moldova este un pion pe tabla de șah a României și a Rusiei prin faptul că cele
două Mitropolii moldovene sunt, una sub jurisd icția Patriarhiei Române și ceal altă sub
jurisdicția Pa triarhiei de la Moscova, fapt ce dovedește că deciziile la nivelul Biserice sc sunt
influenț ate de ambele direcții. Totodată, poziția Bisericii Ortodoxe Române de a fi neutră la
început, lăsând conflictul să se rezolve între cele două puteri religioase și anume Patriarhia
Ecumenică a Constantinopolului, care a acordat autocefalia și Patriarhia Mo scovei, de sub a
cărei influență s -a desprins noua Biserică, este una strategică. Mai mult, Biserica Română

~ 42 ~
prin condițiile impuse Bisericii Ucrainene deschide un larg culoar de negocieri, evitând astfel
o decizie definitivă asupra situației. Patriarhia Mo scovei, în schimb, se arată profund
nemulțumită de noua situație creată și cu toate acestea , ea nu reu șește să împiedice aces t
fenomen, în ciuda încercării de a implica în acest conflic și actori externi.
În urma analizei efectuate, am observat faptul că Autocefalia Bisericii Ortodoxe din
Ucraina a avut un impact asupra nivelului regional, teoria complexului regional de securitate
find cea prin intermediul căreia am putut justifica efectele confl ictului de natură religioasă .
Deoarece fenomenul este actual, specialiști în domeniul Relațiilor Internaționale mai
construiesc posibile scenarii în care s -ar putea îndrepta această situație.
Așadar, consider că prin analiza efect uată, am reușit să demonstrez faptul că
Autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrain ene a avu t un impact asupra nivelului regional, în
context geo politic și geostrategic și încă mai crează discuții în rândul Bisericilor surori ,
conflictul nefiind închis la momentul în care am analizat situația . De asemenea, consider că
am reușit să arăt faptul că Biserica, într -un stat , joacă un rol destul de important, ba chiar mai
mult, ea poate deveni un instument de politică externă.

~ 43 ~
BIBLIOGRAFIE
 Barry Buzan, People, States, and Fear: An Agenda For International Security Studies
in the Post -Cold War Era , Brighton, Wheatsheaf Book LTD, 1983
 Barry Buzan, Ole Wæver, Jaap de Wilde, Security. A new Framework for Analysis ,
Londra, Lynne Rienner Publishers, 1998
 Adrian Pop, Introducere în Relațiile Internaționale , București, Școala Națională de
Studii Politice și Administrative, Facultatea de Știinte Politice, 2016
 Barry Buzan, Ole Wæver, Regions and Powers. The Structure of International
Security , New York, Cambridge University Press, 2003
 Adrian Pop, European J ournal of science and teology, The Independence of Kososvo
in the light of the Regional Security Complex Theory , 2013
 Adrian Pop, Geopolitica , București, Editura Sylvi, 2003
 Pascal Boniface, La géopolitique Les relations internationales, Institut de relat ions
internationales et strategiques, Eyrolles, 2011
 Constantin Hlihor, Geopolitica și geostrategia în analiza relațiilor internaționale
contemporane : considerații teoretice și metodologice , București, Editura
Universității Naționale de Apărare “Carol I”, 2005
 Adrian Pop, From Cooperation to Confrontation: The Impact of Bilateral Perceptions,
and Interactions on the EU -Russia Relations in the Context of Shared Neighbourhood,
în Eastern Journal of European Studies, 2016
 Adrian Pop, The European Neighbourhoo d Policy and the Eastern Partnership
Between Idealistic Intentions and Realistic Drawbacks , în Eastern Partnership: A
Civilian Security Perspective, București, Mititary Publishing House, 2016
 Mehdi Mozaffari, Security Politics in the Commonwealth of Indepe ndent States ,
Londra, Macmillan Press LTD, 1997
 Liviu Stan, Deaspre autocefalie, în Ortodoxia VIII, 1956, nr.3, p 369 -396
 CreștinOrtodox.ro , Despre autocefalie, publicat pe 18.07.2012,
https://www.crestinortodox.ro/biserica -ortodoxa/organizare -b-o-r/despre -autocefalie –
70975.html , accesat în 06.2019
 John Anthony McGuckin, The Ortho dox Church. An Introduction to its His tory,
Doctrine, and Spiritual Culture , Oxford, Blackwell Publishing, 2008

~ 44 ~
 Geoffrey A. Hosking, Church, Nation and State in Russia and Ukraine , New York,
Palgrave Macmillan, 1991
 Nicholas Denysenko, The Ukrainian Orthod ox Church and Religious Identity in
Modernity ,
https://www.academia.edu/20848786/Chapter_2_of_The_Ukrainian_Orthodox_Churc
h_and _Religious_Identity_in_Modernity , accesat în 06. 2019
 Adam Hug, Traditional religion and political power: Examining the role of the
church in Georgia, Armenia, Ukraine and Moldova , în The Foreign Policy Centre,
2015
 Institute of Religious Freedom, Kyiv, President Poroshenko: Russia's Information
War addresses church issues , publicat pe 18.02.2015,
https://www.irs.in.ua/index.php?option=com _content&view=article&id=1512%3A1
&catid=34%3Aua&Itemid=61&lang=uk , accesat în 06.2019
 Basilica.ro, Autocefalia Bisericii Ucrainei va fi analizată de o Comisie Sinodală a
Patriarhiei Ecumenice , Aurelian Iftimiu, publicat pe 15.07.2016 ,
https://basilica.ro/autocefalia -bisericii -ucrainei -va-fi-analizata -de-o-comisie -sinodala –
a-patriarhiei -ecumenice/ , accesat în 06.2019
 Religious In formation Service of Ukraine , President of Ukraine met with Ecumenical
Patriarch Bartholomew , publicat pe 10.04.2018,
https://risu.org.ua/en/index/all_ne ws/ukraine_and_world/international_relations/7076
3/, accesat în 06.2019
 Ortodox Info.ro, Etapa 1: Președintele evreu al Ucrainei roagă Patriarhia
Ecumenică să aprobe Biserica Autocefală Ucraineană / Etapa 2: Rugăciune și
împreună slujire cu greco -catolicii și un nou templu / Detalii despre Petro
Poroshenko și emanațiile revoluției din Ucraina , publicat pe 24.05.2018,
https://ortodoxinfo.ro/2018/05/24/etapa -1-presedintele -evreu -al-ucrainei -roaga –
patriarhia -ecumenica -sa-aprobe -biserica -autocefala -ucraineana -etapa -2-rugaciune -si-
impreuna -slujire -cu-greco -catolicii -si-un-nou-templu -detalii -despr/ , accesat în
06.2019
 Religious Information Service of Ukraine , President Petro Poroshenko met with
United States Ambassador -at-Large for International Religious Freedom , publicat pe
12.09.2018,

~ 45 ~
https://risu.org.ua/en/index/all_news/ukraine_and_world/international_relations/7260
2/, accesat în 06.2019
 Religious Information Service of Ukraine , President meets with the Exarchs of the
Ecumenical Patriarchate in Ukraine , publicat pe 17.09.2018,
https://risu.org.ua/en/index/all_news/state/church_sta te_relations/72683/ , accesat în
06.2019
 Basilica.ro, Comunicatul Patriarhiei Ecumenice privind problema bisericească din
Ucraina: text integral , Aurelian Iftimiu, publicat pe 12.10.2019,
https://basilica.ro/comunicatul -patriarhiei -ecumenice -privind -problema -bisericeasca –
din-ucraina -text-integral/ , accesat în 06.2019
 Agerpres, Ucraina: Poroshenko anunță crearea unei biserici ortodo xe ucrainene
independente de Patriarhia Moscovei , publicat pe 15.12.2018,
https://www.agerpres.ro/politica -externa/2018/12/15/ucraina -porosenko -anunta –
crearea -unei-biserici -ortodoxe -ucrainene -independente -de-patriarhia -moscovei –
228517 , accesat în 06.2019
 Radio Europa Liberă Moldova , Noua Biserică Ortodoxă Ucraineană a primit pe 6
ianuarie actul de recunoaștere a autocefaliei , publicat pe 7.01.2019,
https://moldova.europalibera.org/a/29695148.htm , accesat în 06.2019
 Euromaidan Press, „A church without Putin, without Kiri ll, and without prayers for
the aggressor‟ , publicat pe 17.12.2018, http://euromaidanpress.com/2018/12/17/a –
church -without -putin-without -kirill -and-without -prayers -for-the-aggressor/ , accesat în
05.2019
 Kyiv Post, „Tomos Tour‟ shows power of incumbency , Oksana Grytsenko, publicat pe
25.01.2019 https://www.kyivpost.com/ukraine -politics/tomos -tour-shows -power -of-
incumbency -video.html?cn -reloaded=1 , accesat în 05.2019
 Radio Free Liberty, Ukrainian Parliament Adopts Law On Religious Communities'
Affiliation , public at pe 17.01.2019, https://www.rferl.org/a/ukrainian -parliament –
adopts -law-on-religious -communities -affiliation/29715359.html , accesat în 05.2019
 Adevărul.ro , Cum „joacă“ Biserica Ortodoxă Română în conflictul Moscova –
Constantinopol. „Potențialul exploziv al poziționării față de schisma din Ucraina se
amână“ , Călin Gavrilaș, publicat pe 4.03.2019,
https://m.adevarul.ro/locale/constanta/cum -joaca -biserica -ordoxa -romana -conflictul –

~ 46 ~
moscova -constantinopol -potenti alul-exploziv -pozitionarii -fata-schisma -ucraina –
amana , accesat în 05.2019
 Gândul, S candal uriaș la vârful Bisericii: Patriarhia de la Constantinopol aruncă în
aer lumea ortodoxă , Gilda Popa, publicat pe 11.10.2018,
https://www.gandul.info/international/patriarhia -de-la-constantinopol -recunoaste –
autocefalie -biserica-ortodoxa -ucraina -moscova -ameninta -17553708 , accesat în
05.2019
 Adevărul , Putin, în prima declarație despre autocefalia Bisericii Ortodoxe a
Ucrainei: „Politizarea sfârșește întotdeauna cu cele mai grave consecințe“ , Ion
Gaidau, publicat pe 31.10.2019, https://adevarul.ro/international/rus ia/putin –
declaratie -despre -autocefalia -bisericii -ortodoxe -ucrainei -politizarea -sfarseste –
intotdeauna -cele-mai-grave -consecinte -1_5bd9c865df52022f750a50ff/index.html ,
accesat în 05.2019
 Digi24, Dan Dungaciu: Autocefalia Bisericii Ucrainene, lovitură de tip. .. rusesc.
Poate afecta imperalismul Rusiei , Laurențiu Mihu, publicat pe 24.10.2018,
https://www.digi24.ro/opinii/dan -dungaciu -autocefalia -bisericii -ortodoxe -ucrainene –
e-o-lovitura -de-tip-rusesc -e-parte -a-acelui -proiect -care-poate -bloca -imperalismul –
rusiei -spre-vest-1019036 , accesat în 05.2019
 În linie dr eaptă , Patriarhia de la Constantinopol amenință Biserica Ortodoxă Rusă cu
retragerea autocefaliei dacă nu acceptă autocefalia ortodoxiei ucrainene , Costin
Andrieș, publicat pe 5.11.2018, http://inliniedreapta.net/stire/patriarhia -de-la-
constantinopol -ameninta -biserica -ortodoxa -rusa-cu-retragerea -autocefaliei -daca-nu-
accepta -autocefalia -ortodoxiei –
ucrainene/?fbclid=IwAR0gOYCXd898Uol5cCiWSfHJDLKGeiYTSG4_QmnCcr8r3
mvuh -_NNkAGDec , accesat în 05.2019
 deschide.md, Am ajuns să o vedem și pe asta. Patriarhul Kiril l al Rusiei i se plânge
Papei de la Roma , publicat pe 14.12.2018,
https://deschide.md/ro/s tiri/externe/41271/Am -ajuns -s%C4%83 -o-vedem -%C8%99i –
pe-asta-Patriarhul -Kirill -al-Rusiei -i-se-pl%C3%A2nge -Papei -de-la-Roma.htm ,
accesat în 05.2019
 The Russian Orthodox Church, Primate of the Russian Orthodox Church sends
message to His Holiness Patriarch Ba rtholomew over anti -canonical actions of the

~ 47 ~
Patriarchate of Constantinople in Ukraine , publicat pe 31.12.2018,
https://mospat.ru/en/2018/12/31/news168541/ , accesat în 05.2019
 Gândul, Biserica Ortodoxă a Ucrainei a devenit oficial Autocefală. Rușii nu recunosc
Tomosul semnat la Istanbul , Sorin Bogdan, publicat pe 5.01.2019,
https://www.gandul.info/international/biserica -ortodoxa -ucraina -oficial -autocefala –
patriarh -bartolomeu -semnare -tomos -17815721 accesat în 05.2019
 Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove , Situația Bisericii Ortodoxe Ucrainene,
discutată la prima ședință din 2019 a Sfântului Sinod al BORu , publicat pe
26.02.2019, http://mitr opolia.md/situatia -bisericii -ortodoxe -ucrainene -discutata -la-
prima -sedinta -din-2019 -a-sfantului -sinod -al-boru/ , accesat în 06.2019
 Russian Orthodox Church, Patriarch Kirill meets with Council of Europe
Commissioner for Human Rights , publicat pe 21.05.2019,
http://www.patriarchia.ru/en/db/text/5443765.html , accesat în 06.2019
 The Ministry of Foreign Affairs of the Russian Federation , Foreign Minister Sergey
Lavrov‟s interview with RT France, P aris Match and Le Figaro , publicat pe
18.10.2018, http://www.mid.ru/en/web/guest/maps/fr/ –
/asset_publisher/g8RuzDvY7qyV/content/id/3377331 , accesat în 05.2019
 HotNews.ro, Vasile Bănescu: Nu Patriarhia Română decide în problema autocefaliei
Bisericii Ortodoxe din Ucraina , publicat pe 26.10.2018,
https://www.hotnews.ro/stiri -esential -22779290 -vasile -nescu -nu-patriarhia -rom-
decide -problema -autocefaliei -bisericii -ortodoxe -din-ucraina.htm , accesat în 05.2019
 Basilica.ro, Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române , Iulian
Dumitrașcu, publicat pe 21.02.2019, https://basilica.ro/noi -hotarari -ale-sfantului –
sinod -al-bisericii -ortodoxe -romane -februarie -2019/ , accesat în 05.2019
 G4Media.ro, Patriarhia condiționează Ucraina: Vom discuta despre autocefalia față
de Rusia dacă veți permite apariția unui vicariat românesc , Dragoș Popa, publicat pe
22.02.2019, https://www.g4media.ro/patriarhia -conditioneaza -ucraina -vom-discuta –
despre -autocefalia -fata-de-rusia -daca-veti-permite -aparitia -unui-vicariat –
romanesc.html , accesat în 05.2019
 Libertatea cuvântului, Mitropolitul Epifaniei, despre condițiile Bisericii Ortodoxe
Române pentru recunoașterea Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale (VIDEO) ,
publicat pe 4.03.2018, http://lyberti.com/mitro politul -epifaniei -despre -conditiile –
bisericii -ortodoxe -romane -pentru -recunoasterea -bisericii -ortodoxe -ucrainene –

~ 48 ~
autocefale –
video/?fbclid=IwAR3mWIsAVDMS0NuK5jPUY66x7jaH3SjsKIzSSpe9hvypEiHe7k
pNjwLAyJ4 , accesat în 05.2019
 Ministerul Afacerilor Externe, Interv iuri:Participarea ministrului afacerilor externe
Teodor Meleșcanu la emisiunea Articolul VII , publicat pe 20.03.2019,
http://www.mae.ro/node/48450#null , accesat în 06.2019
 Moldova Ortodoxă , File din istoria Bise ricii Ortodoxe din Republica Moldova ,
publicat pe 6.02.2018, http://ortodox.md/file -din-istoria -bisericii -ortodoxe -din-
republica -moldova/ , accesat în 05.2019
 Radio Europa Liberă Moldova , Autocefalia bisericii ucrainene și ce înseamnă asta
pentru Moldova (VIDEO) , Dan Alexe, Alla Ceapai, publicat pe 12.10.2018,
https://moldova.europalibera.org/a/autocefalia -bisericii -ucrainene -%C8%99i -ce-
%C3%AEnseamn%C4%83 -asta-pentru -moldova/29540638.html , accesat în 06.2019
 Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove , DECLARAȚIA Sinodului Bisericii
Ortodoxe din Moldova în legătură cu situația actuală de prigoană a Bisericii
Ortodoxe din Ucraina , publicat pe 19.04.2019, http://mitropolia.md/declaratia –
sinodului -bisericii -ortodoxe -din-moldova -in-legatura -cu-situatia -actuala -de-prigoana –
a-bisericii -ortodoxe -din-ucraina/, accesat în 06.2019

~ 49 ~
Anexa 1 Condițiile necesare pentru ca o Biserică Ortodoxă să poată fi numită autocefală

a) ”Condiț iile din partea Bisericii care cere autocefalia
1. Să dovedească statornicie în dreapta credință, precum și în păstrarea rânduielilor
tradiționale cu caracter ceremonial -liturgic și disciplinar canonic.
2. Să dovedească maturitate în conducerea de sine, adică să se dovedească bună
chivernisitoare a treburilor sale curente.
3. Să dispună de cel puțin 3-4 ierarhi, pentru a se putea constitui un sinod autocefal, în
conformitate cu prevederile canonice.
4. Să existe o dorin ță și o n ăzuință manifestă pentru autocefalie și în cadrul
credincio șilor, nu numai în cadrul clerului și a ierarhiei Biseric ii respective.
5. Ierarhia bisericească î n cauză, să ceară autocefalia în mod formal, în numele său și în
numele clerului și credincio șilor, adres ându-se Bisericii mame sub jurisdicț ia căreia
se gă sește și arătând temeiurile care-i îndrept ățesc cererea. Nu este îngăduit în niciun
chip, ca autocefalia s ă se proclame f ără aprobarea Bisericii mame.
6. După obț inerea autocefaliei, noua biseric ă autocefal ă trebuie s ă vesteasc ă acest lucru
prin scrisori, pe toate celelalte Biserici autocefale, rugându-le să o primeasc ă în
comuniunea lor.

b) Condiț iile din partea Bisericii care acordă autocefalia
1. Să emită un "Tomos" sinodal, prin care se conferă autocefalia. Tomosul nu poate fi
un act personal al conduc ătorului Bisericii autocefale, decât în împrejur ări
excep ționale, adic ă în cazuri de forță major ă.
2. Tomosul trebuie să arate temeinicia actului de proclamare a autocefaliei, și să
specifice drepturile pe care le primeș te o Biserică autocefal ă.
3. Să vesteasc ă toate celelalte Biserici autocefale despre crearea noii autocefalii,
comunicâ ndu-le tomosul sinodal , și rugându-le să consimt ă.

c) Condi țiile din partea Bisericii ecumenice
1. Noua autocefalie să fie recunoscut ă de toate Bisericile deja autocefale, făcându-se
cunoscut ă aceast ă recu noaștere prin scrisori sau acte de consim țământ, ca r ăspuns la
scrisoril e Bisericii mame ș i ale noii Biserici autocefale.

Pentru cazul că unei unități biserice ști nu i s-ar recunoaș te autocefalia de c ătre
Biserica mam ă, deși respectiva autocefalie ar fi legitim ă și a fost cerut ă cu respectarea
rânduielilor canonice, celelalte Biserici autocefale a u dreptul să intervin ă pentru a se acorda
autocefalia cerut ă, după cum pot să intervin ă și pentru a nu se recunoaș te autocefalia sau
pentru a se retrage autocefa lia unei Biserici, care nu îndepline ște condi țiile în acest scop. ”

Sursă: https://www.crestinortodox.ro/biserica -ortodoxa/organizare -b-o-r/despre -autocefalie –
70975.html

~ 50 ~
Anexa 2 Comunicatul emis de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice, din iulie 2016

„Sfântul Sinod [al Patriarhiei Ecumenice] s -a întrunit în ședință de lucru, sub președinția
Sanctității Sale, marți, 12 iulie, și miercuri, 13 iulie 2016, pentru a analiza subiectele înscrise
pe ordinea de zi. În timpul ședinței:
1. La propunerea Patriarhului Ecumenic, Preacuviosul Arhimandrit Visarion a fost
desemnat arhivist al Pat riarhiei, ca urmare a decesului recent al marelui econom
Nikolaos Petropellis, care a slujit pentru mulți ani cu responsabilitate și mult
devotament în această demnitate;
2. A fost analizată solicitarea Parlamentului Ucrainei adresată Patriarhiei Ecumenice
privind acordarea statutului autocefaliei Bisericii Ucrainei. Aceasta a fost transmisă
Comisiei Sinodale competente pentru studiere îndeaproape;
3. S-a decis transmiterea unor scrisori de mulțumire Preafericiților Patriarhi Irineu al
Serbiei și Ilia al Georgiei și Preafericitului Părinte Rastislav, Arhiepiscop de Prešov și
Mitropolit al Ținuturilor Cehe și Slovaciei, ca răspuns la exprimarea compasiunii din
partea acestora privind atacul terorist care a avut loc de curând la aeroportul din Oraș
[Istanbul].”

Sursă: https://basilica.ro/autocefalia -bisericii -ucrainei -va-fi-analizata -de-o-comisie -sinodala –
a-patriarhiei -ecumenice/

~ 51 ~
Anexa 3 Scrisoarea lui Petro Poroshenko către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al
Constantinopolului pentru garantarea autocefaliei Bisericii ortodoxe din Ucraina, din
19 aprilie 2018

„Sfinția Voastră!
Hristos a înviat!
Apelez la Sfinția voastră, patriarhul ecumenic și conducătorul lumii ortodoxe.
Ca șef al statului Ucraina, reprezentând cetățenii ei, inclusiv cei care aparțin de comunitatea
ortodoxă ucraineană, care datorită botezului primit de la biserica -mamă a Constantinopolului
acum 1030 de an i, care mărturisesc credința ortodoxă, vă rog stăruitor să garantați autocefalia
Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Acest document mult așteptat va deveni nu doar un triumf al Ortodoxiei ci și un act de
profundă dreptate istorică, pentru că lumina credinței c reștine a fost împânzi tă direct de la
Constantinopol ț ării noastre binecuvântate.
Acest document va ridica autoritatea patriarhiei ecumenice la un alt nivel printre ucraineni.
Sfinția voastră sunteți singura persoană în lume care are dreptul canonic de a l egitima
autoritatea care să rezolve această problemă.
Întreaga noastră națiune vă privește cu respect și speranță, pentru că este în puterea Sfinției
voastre a ne garanta unitatea, pacea și armonia de care avem mare nevoie și de care am fost
lipsiți pentr u mult timp.
Binecuvântarea S finției voastre, ca dealtfel și un contract scris garantat bisericii noastre
ucrainene ar complet a confirmarea independenței și autonomiei Ucrainei în sfera
duhovnicească.
Și iarăși, ca mai înainte suntem recunoscă tori Bisercii mame și personal S finției voastre.
Sper că S finția voastră, un păstor înțelept și corect, nu veți refuza această binecuvântare și
mult așteptată bunăvoință fiilor duhovnicețti, ucrainenilor, credincioși bisericii mame.
Iar eu rămân cu un respect profund p entru sfinția voastră, fidel ortodoxiei și credincios
bisericii mame.
Petro Poroshenko
Președintele Ucrainei”

Sursă: https://ortodoxinfo.ro/2018/05/24/etapa -1-presedintele -evreu -al-ucrainei -roaga -patriarhia –
ecumenica -sa-aprobe -biserica -autocefala -ucraineana -etapa -2-rugaciune -si-impreuna -slujire -cu-grecoc

~ 52 ~
Anexa 4 Comunicatul emis de Sfântul Sinod al Bisericii Constantinopolului, din
octombrie 2018

„Prezidat de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic, Sfântul Sinod a fost convocat în ședința sa
periodică din 9 -11 octombrie 2018, pentru a examina și a delibera asu pra subiectelor înscrise
pe ordinea de zi.
Sfântul Sinod a discutat în profunzime și pe larg problema bisericească din Ucraina, în
prezența Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Daniel de Pamfilon și a Preasfințitului
Părinte Episcopul Ilarion de Edmont on, Exarhii Patriarhali în Ucraina, și, în urma unor
deliberări îndelungate, a hotărât:
1) Reînnoirea deciziei luată deja ca Patriarhia Ecumenică să continue în direcția
acordării autocefaliei Bisericii Ucrainei.
2) Restabilirea, în acest moment, a Stavropighiei Patriarhului Ecumenic la Kiev, ca una
dintre numeroasele sale Stavropighii care au existat din secolele trecute în Ucraina.
3) În conformitate cu prerogativele canonice ale Patriarhului Constantinopolului de a
primi astfel de petiții de la ierarhi și clerici din toate Bisericile autocefale, să accepte
solicitările de recurs ale lui Filaret Denisenko, Makarie Maletych și cei dimpreună cu
ei, care s -au aflat în schismă nu din motive dogmatice. Astfel, cei menționați mai sus
au fost restabiliți canonic în rangul lor ierarhic sau preoțesc, iar credincioșii lor au fost
reașezați în comuniune cu Biserica.
4) Revocarea validității Scrisorii Sinodale din anul 1686, eliberată în circumstanțele
acelei perioade, prin care s -a acordat Patriarhului Moscovei, prin iconomie, dr eptul să
hirotonească pe Mitropolitul Kievului, ales de Adunarea clerului și a laicilor din
eparhia sa, care trebuia să pomenească pe Patriarhul Ecumenic ca Întâiul Ierarh la
orice slujbă, proclamând și afirmând dependența sa canonică față de Biserica Mamă a
Constantinopolului.
5) Să apeleze la toate părțile implicate pentru a se evita însușirea bisericilor, a
mănăstirilor și a altor proprietăți, precum și orice alt act de violență și represalii, astfel
încât pacea și iubirea lui Hristos să prevaleze.
La Patri arhia Ecumenică, 11 octombrie 2018
De la Secretariatul general al Sfântului Sinod ”

Sursă: https://basilica.ro/comunicatul -patriarhiei -ecumenice -privind -problema -bisericeasca –
din-ucraina -text-integral

~ 53 ~
Anexa 5 Declarația Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova în legătură cu Autocefalia
Bisericii Ortodoxe din Ucraina

„Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse constată cu profundă îngrijorare înrăutățirea
situației Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Acordarea de către Patriarhia de Constantinopol a
„Tomosului de autocefalie“ așa -numitei „Biserica Ortodoxă Ucraineană“, creată în mod
artificial prin fuzi unea a două structuri schismatice, a amplificat și mai mult dezbinarea între
ortodocșii din Ucraina, iar relațiile interconfesionale s -au acutizat semnificativ.
O îngrijorare deosebită trezește implicarea brutală a autorităților de stat ale Ucrainei în
viața internă a Bisericii, politicienii încercând să folosească Biserica urmărind interese
oportuniste.
În același timp, sunt călcate în picioare drepturile și libertățile fundamentale ale
persoanei, consacrate prin Constituția Ucrainei.
Totodată, în decizia Sfântului Sinod este menționat faptul că Rada Supremă a
Ucrainei a adoptat și au intrat în vigoare mai multe legi discriminatorii, scopul cărora este
privarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de numele său și legitimarea practicii de confiscare a
bisericilor și mănăstirilor sale. De asemenea și alte drepturi ale credincioșilor Bisericii
canonice le sunt încălcate: clerul acesteia este lipsit de posibilitatea de a -i călăuzi
duhovnicește pe militari, pe angajații organelor de apărare a ordinii de drept și a deți nuților.
Există deja amenințări de a lua de la Biserica Ortodoxă Ucraineană cele mai mari
mănăstiri și altarele istorice – Lavra Kiev -Pechersk și Lavra Pochaev. În cele mai multe
dintre cazuri, preluarea bisericilor de la comunitățile religioase se face co ntrar deciziilor
comunităților care doresc să rămână în Biserica canonică. Decizia comunității religioase este
înlocuită de votul adunării generale a cetățenilor care nu sunt întotdeauna membri ai parohiei
Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Aceste procesele -verbale sunt aprobate imediat de către
autorități, după care biserica este ocupată cu ajutorul structurilor de forță.
În aceste condiții, Sfântul Sinod face apel către fii duhovnicești din cadrul Bisericii
Ortodoxe Ruse să înmulțească rugăciunile pentru confr ații din Ucraina, aflați în suferință, ca
să aibă răbdare și bărbăție creștinească în calea apărării Ortodoxiei.
Solicităm autorităților de stat din Ucraina să oprească persecuția împotriva propriilor
cetățeni care nu doresc să se alăture schismaticilor.
Cerem Bisericilor Locale Ortodoxe să sprijine prin rugăciune prigonita Biserică Ortodoxă
Ucraineană, aflată sub ocrotirea Mitropolitului de Kiev și a toată Ucraina, Onufrie.
Îndemnăm comunitatea internațională să acorde atenția asupra încălcărilor strigătoa re
la cer privind încălcarea drepturilor omului și să facă o evaluare corectă asupra acestui proces
de ingerință brutală a statului ucrainean în treburile Bisericii.

Declarația a fost aprobată în cadrul ședinței Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 26
februarie 2019.”

Sursă: http://mitropolia.md/situatia -bisericii -ortodoxe -ucrainene -discutata -la-prima -sedinta –
din-2019 -a-sfantului -sinod -al-boru