Dedic această carte, [622050]

Dedic această carte,
străbunicului, bunicii și părinților mei,

Conventurile
franciscanilor observanți din cadrul custodiei Ineului
(secolele al XV- lea și al XVI -lea)

Melinda Gabriela Keresztes

Descrierea CIP

Editura Gutenberg Univers Arad-
Editură recunoscută de C.N.C.S.I.S.

Tiparul executat la tipografia Gutenberg
Arad, Calea Victoriei, Nr. 41
Tel.: 0257 254 330, Fax: 0257 254 339
E-mail: [anonimizat]

5
Cuprins
Introducere
Capitolul I
Caracteristicile generale ale Ordinului Franciscan 11
1.1 Apariția și răspândirea Ordinului Franciscan 11
1.2 Controversele din interiorul Ordinului Franciscan: formarea
ramurii observante 19
1.3 Trăsăturile specifice ale funcționării ramurii observante
franciscane in regatul Ungariei 25

Capitolul II
Rețeau conventurilor franciscanilor observanți 31
2.1 Formarea vicariatului observanților franciscani în Ungaria 31
2.2 Formarea custodiei Ineului 39
Capitolul III
Impactul social și economic al funcționării conventurilor
franciscanilor observanți 55
3.1 A existat un specific urba n al așezărilor franciscanilor observanți
din custodia Ineului? 55
3.2 Inițiative nobiliare și conventurile franciscanilor observanți din
custodia Ineului. 63
Concluzii 69
Bibliografie 75

7
Introducere

Motivația acestui demers științific este legată de dorința
de-a descoperi isto ria Ineului, mai precis modalitățile î n care s -a
format această localitate. Un alt motiv, de asemenea, tot
personal este legat de faptul că orice istorie locală merită să i se
releve identitatea, de aceea, mi -am propus să încep un studiu de
caz cu privire la activitatea franciscanilor observanți din Ineu.
Întâia oară mi -am ales ca subiect de cercetare conventul
franciscanil or observanți din Ineu. Prin acest demers mi -am
propus să mă familiarizez cu sursele primare și secundare, motiv
pentru care am realizat o analiză cu prilejul sesiunii de co mu-
nicări științifice din cadrul Conferinței Naționale Philo –
HistoRiSs, intitulată „Istoriografia conventului fran ciscanilor
observanți din Ineu”.1 Pe baza acestei analize, m -am familiarizat
cu diferitele abordă ri ale istoricilor față de acest subiect, dar și
problemele c are au apărut în istoriografie în ceea ce priveș te
localizarea și fondarea conventului respectiv . Prin a cest studiu
istoriografic a m evidențiat cele mai vechi și noi cercetări ale
autorilor precum Fábian Gábor, Sz obó Gzörgy Piusy, János
Karácsonzi, Sorbán Kornél, Beatrix F. Romhányi, Adrian
Andrei Rusu, George Hurezan și Marie -Madeleine.2 După ce
am analizat l ucările acestor cercetători am ajuns la câteva
rezultate cu privire la conventul fra nciscanilor observanți din

1 Am susținut această prezentare la Sesiunea de comunicări științifice din
cadrul Conferinței Naționale PhiloHistoRiSs, ediția a III -a, 1-5 noiembrie
2017, organizată de Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității
Babeș Bolyai, Cluj -Napoca ș i Asociația studențească PhiloHistoRiSs.
2 Melinda G. Keresztes, Istoriografia conventului franciscanilor observanți
din Ineu, în Revista Philohistoriss , Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, an 4,
nr. 6, 2018, pg.50 .

8
Ineu care după părerea mea merită să fie din nou amintite. În
sensul că au existat două lăcașuri de c ult, una era administrată
de frații augustini , cunoscută c a fiind Dienesmonostor , iar
cealaltă era a franciscani lor observanți, dar până în prezent
informațiile admit că cea din urmă a fost construită în Ineu între
anii 1395 -1415 de către nobilul Ladislau Losoncz.3
În urma acestui demers , am putut con stata că subiectul
acesta nu a fost abordat decât foarte puțin în literatura de
specialitate românească . Totuși, cele mai multe obordări legate
de istoria franciscanilor vin din partea istoriografiei maghiare și
franceze. De pildă, lucrarea în două volume a lui János Kará –
csonyi, care a fost publicată acum aproape un secol rămâne în
continuare o lucrare imp ortantă pentru acest demers științific,
deoarece a scos la lumină numeroase surse primare referitoare la
răspândirea și formarea ramurii observante a franciscanilor.4 O
altă lucrare care aduce informații noi cu privire la răspândirea și
funcționarea conve nturilor franciscanilor observanți este cea a
lui György Szabó Piusz.5 Apoi, o altă categorie utilă în această
fază inițială a cercetării o constituie dicționarele și cataloagele
care aduc informații cu privire la așezările monastice, inclusiv
cele ale franciscanilor observanți, din Transilvania, Banat,
Crișana și Maramureș.6
Cele mai recente cercetări asupra vieții economice a
Ordinelor Mendicante din Centrul Europei îi aparțin lui Beatrix

3 Ibidem ., pp. .51, 57.
4 Karácsonyi János, Szt. Ferencz rendjének története Magyarországon 1711 –
ig, vol. I -II, A Magyar Tud. Akadémia, Budapest, 1923 -1924 .
5 Szabó György Piusz, Ferencrendiek a magyar történelemben , Budapest,
Budapesti Hírlap nyomdája, 1921.
6 Adrian Andrei Rusu et. al i., Dicționarul mănăstirilor din Transilvania,
Banat, Crișana și Maramureș, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca,
2000. Beatrix Romhányi F, Kolostorok és társaskáptalanok a középkori
Magyarországon, Budapest, Editura Arcanum, 2006.

9
F. Romhányi, precum și mai multor cercetători care au activa t
în cadrul bazei de date a proiectului MARGEC.7 Un bun
exemplu în cazul acesta poate fi teza de abilitare a sa, prin care
analizează viața economică a conventurilor mendicante, precum
dominicanii, franciscanii, carmeliții și ordinul eremiților Sf.
Augusti n din mai multe perspective cum ar fi cea a
proprietăților, viilor, morilor .
După cum am putut observat, istoriografia românească
nu a manifestat un interes față de acest subiect, în ciuda faptului,
că ar putea fi un punct de plecare pentru a reconstitui v iața
franciscanilor care și -au desfășurat activitatea în comunitățile
românești și maghiare . De aceea, mi-am propus în continuare să
dezvolt acest subiect, dar începând cu un studiu de caz care să
cuprindă întreaga custodie a Ineului.
Acești pași m -au condus spre teza de licență „Sistemul
de funcționare al conventurilor franciscanilor observanți din
cadrul custodiei Ineului (secolele XV -XVI)”. Această teză de li –
cență este structurată în trei capitole. Primul capitol, ”Ca-
racteristicile generale ale Ord inului Franciscan”. În acest capitol,
am pornit de la geneza Ordinului Franciscan. Analizând Regula
din 1221 și cea din 1223, redactate de Sfântul Francisc, precum
și Testamentul, pe baza cărora am urmărit amenda mentele aduse
de Sfântul Scaun și cum au fo st aplicate acestea de către frații
minori. Apoi mi -am propus să urmăresc inovațiile care au fost
aduse la nivel instituțional de către protagoniștii ramurii
observante: Bernadino de Siena (1380 -1444), Alberto de
Sarteano (1385 -1450), Ioan de Capistrano (1 386-1456) și
Giaccomo de Marca (1394 -1478). În continuare, mi -am propus
să prezint contextul în care a luat ființă vicariatul din Ungar ia.
În privința aceasta, voi arâ ta ce impact au avut deciziile din

7 https://margec.univ -bpclermont.fr/ accesat 13.07.2018 .

10
cadrul Conciliul de la Constanz din 1415 și cum a fu ncționat
ramura observantă în contextul politicii anti -otomane. De
asemenea, voi urmări, care au fost raporturile dintre frații
conventuali și observanți din Ungaria și ce a dus la separarea
acestora din punct de vedere administrativ. În cele din urmă,
doresc să arat care au fost trasăturile specifice ale funcționării
ramurii observante franciscane în regatul Ungariei.
Al doilea capitol l -am intitulat ”Rețeaua conventurilor
franciscanilor observanți,,. În acest capitol, doresc să arat în ce
cond iții au apărut conventurile franciscanilor observanți și cum
s-a format vicariatul în Ungaria. Accentul va fi pus asupra
gradului de implicare a Sfântului Scaun, a regalității și a nobi –
limii locale în procesul de dezvoltare a ramurii observante. În
contin uare voi prezenta pe larg formarea custodiei Ineului și
cum au funcționat conventurile din cadrul acesteia.
Al treilea capitol l -am numit, ”Impactul social și
economic al funcționării conventurilor franciscanilor obser –
vanți,,. În acest capitol voi analiza dacă a existat un specific
urban al așezărilor franciscanilor observanți din cadrul custodiei
ineuane, mai precisc, dacă teoria lui Erik F ügédi poate fi
aplicată și în cazul acesta. De asemenea, doresc să urmăresc și
modul în care nobilimea a influențat sistemul de organizare al
conventurilor din cadrul custodiei ineuane.
În concluzie, propun prin această teză de licență să arat
cum a funcționat custodia Ineului î n cadrul Vicariatului
franciscanilor ob servanți. Astfel, doresc să urmăresc formarea,
componența și funcționarea conventurilor : Sacoșul Turcesc,
Caransebeș, Ineu, Szeged, Sălard, Gyula, Gerla, Cenad și
Oradea care au format custodia Ineului. În cele ce vor urma, voi
prezenta activitatea francis canilor observanți și raporturile care
au existat între aceștia cu nobilii și localnicii din Ineu și din
celelalte comunități.

11

Capitolul I
Caracteristicile generale ale Ordinului Franciscan

1.1 Apariția și răspândirea Ordinului Franciscan

Occidentul în secolul al XIII -lea a cunoscut o puternică
dezvoltare urbană, resimțită până dincolo de vechile frontiere ale
Imperiului Rom an.8 Această schimbare a impulsionat viața
religioasă prin apariția unor noi grupări care nu doar că au
redescoperit sensul literal al Evangheliei, ci l -au și urmat.9
În contextul dinamismului urban trebuie înțeleasă și
personalitatea lui Francesco Bern ardone, cel care a jucat un rol
important în religia romano -catolică. Francesco s -a născut în
1181 sau 1182 la Assisi, într -o familie de negustori.10 Din
hagiografia Sfântului Francisc, redactată de Toma de Celano se
pot desprinde mai multe episoade cu privire la tensiunile care au
existat în viața lui, pe când în hagiografia elaborată de Bona –
ventura aceste aspe cte au fost evitate. De pildă, Bonaventura,
susținea că părinții lui Francisc i-au oferit o educație bună, pe
când Toma de Celano, a criticat deciziile acestora, pentru că l-au
lăsat încă de mic copil să cunoască valoarea banilor, arta
războiul și a petrec erilor.11 Implicarea lui Francisc în război l -a

8 Jacques Le Goff, Evul Mediu și nașterea Europei , Polirom, Iași, 2005, pp.
126-127.
9 Lawrence Clifford Hugh, Medieval Monasticism. Forms of Religious Life in
Western Europe in the Middle Ages, Pearson Education, 2001, pp. 241 -243.
10 Le Goff, Sfântul Francisc din Assisi, Polirom, Iași, 2000, p. 39.
11 Ștefan Acatrinei (coord), Viața Sfântului Francisc de Assisi: opere le
fericitului Toma de Celano, î n Izvoare fr anciscane , vol III, Serafica, Roman,
2012, p. 53. Le Goff, Sfântul Francisc… p. 40. Sfântul Bonaventura , Legenda
Major , Serpol, București, 1992, pp. 14 -15.

12
îndepărtat treptat de familie, deoarece a început să î și petreacă
mai tot timpul ajutându -i pe cei săraci, leprosi , dar și ridicând
biserici.12 Acest comportament nu a fost acceptat de familia sa,
motiv pentru care, renunță la moșternirea paternă și trece sub
protecția episcopului Guido, pentru a -l slăvi pe Dumnezeu.13
Toate aceste schimbări par să se definească în momentul în care
Francisc înțelege mesajul din capitolul al X -lea din Matei
,,Mergeți c ătre oile cele pierdute ale casei lui Israel. Și mergînd,
propovăduiți (…) Să nu aveți nici aur, nici arginți nici bani în
cingătorile voastre, nici traistă pe drum, nici încălțăminte, nici
toiag (…) În orice cetate sau sat veți intra, cercetați cine este în el
vrednic și acolo rămâneți până ce veți ieși.”14
Misionarismul lui Francisc i -a impresionat pe cei din
jurul său, drept consecință unii au ales să -l urmeze, devenind la
rândul lor primii sărăcuți.15 Printre primii discipoli ai săi a fost
Bernardo din Quintav alle, care a decis asemenea lui Pietro din
Catania să iși ofere întreaga avere săracilor, lor alătura ndu-se
mai apoi fratii Silvestru și Egidio. Aceștia nu doar că l -au luat
drept model pe Francisc, dar au și răspândit tainele Evangheliei
în locuri diferit e, ceea ce a atras de partea lor un număr ș i mai
mare de laici.16 Pe fondul acesta, Francisc a avut o primă
inițiativă de -a organiza un ordin religios , iar acest pas l -a făcut
cunoscut în anul 1210 la Roma în fața pape i Inocențiu al III -lea

11 Michel Feuillet , Sfantul Francisc din Assisi, î n Viețile Sfinților Augustin,
Benedict, Bernard, Francic de Assisi, Ioan al Crucii, Editura Humanitas,
Bucureșt i, 1996, pp. 212 -217. Acatrinei, Viața Sfântului Francisc de Assisi.. ,
pp. 56 -58.
12 Feuillet, op. cit., pp. 212 -217. Acatrinei, Viața Sfântului Francisc…, pp.
56-58.
13 Acatrinei, Viața Sfântului Francisc …, pp. 65 -67.
14 Le Goff , Sfântul Francisc din Assisi , p. 46.
15 Feuillet, op. cit., pp. 224 -226.
16 Acatrinei, Viața Sfântului Francisc …, pp. 80 -82.

13
(1198 -1216) de la care nu a primit aprobarea scrisă.17 Cu toate
acestea, grupul lui Francisc a continuat să se mărească și să ducă
o viață apostolică îmbrățișând sărăcia și meditația18 Pe fondul
acesta, discipolii au considerat necesară redactarea unei regul i
care să fie ur mată de toț i.
În cadrul capitlului din 1221, Francisc le -a prezentat
fraților minori Regula ,19 care nu a fost altceva decât documentul
fundamental prin care el a definit idealul sărăciei așa cum l -a
înțeles din Sfân ta Evanghelie. Regula respectivă a fost, de fapt,
proiecția lui Francisc despre Ordinul Franciscan: frații să
trăiască în castitate, fără nimic propriu, să urmeze învățătura lui
Iisus Cristos, să nu dețină funcții în casele unde slujesc, să
muncească, bolnavii să nu recurgă la medicamente, iar
propovăduirea fraților prin lume să nu fie sprijinită de nimic.20
Frații minori au arătat că nu împărtășesc aceleași concepții ca
Francisc, tocmai de aceea i-au solicitat să pregătească o noua
regulă pe care să o poată aplica cu toții.
Sub presiunea discipolilor și a Sfântului Scaun, Francisc
a pregătit regula pe care a făcut -o cunoscută în cadrul Capitlului
General din 1223 și tot atunci a fost aprobată sub numele de
Solet annuere de că tre papa Honoriu al III -lea (1150 -1227 ).21
Nici în cazul acesta nu au lipsit criticile și nemulțumirile fraților
minori, care au apărut tot din cauza unor norme severe, care le
interziceau să primească bani de la alte persoane și nici prin
intermediul altora, de asemenea, nu aveau dreptul de -a avea casă
sau să iși însușe ască locuințe și dacă vor să meargă printre

17 Lawrence, op. cit , p. 249. Feuillet , op.cit , pp.229 -234.
18 Lawrence, op.cit , pp. 246- 248.
19 Acatrinei (coord), Scrierile Sfântului Francisc ș i ale Sfintei Clara de Assisi,
în Izvoare Franciscane , vol 2, Serafica, Roman, 2011, pp 25 -50.
20 Ibidem , pp.25 -38.
21 Ibidem , pp. 51 -60

14
necredincioși trebuiau să primească aprobarea miniștrilor
provinciali.22 Regula aceasta a fost aprobată într -o manieră
rapidă, deoarece era necesară apariția unei constituții pentru a
restabili ordinea în rândul f raților minori. Conform acestei
reguli, cei care doreau să se alăture acestui ordin vor fi
examinați de Miniștri, care se supun Sfintei Evanghelii , iar după
un an de novicie vor putea respecta Regula.23
În ceea ce privește modul lor de organizare, Regula a
stabilit că toți frații vor fi conduși de un Ministru general ales de
către ministrii provinciali și custozi în cadrul unui Capitlu
general ț inut de Rusalii, o dată la trei ani.24 Miniștrii și custozii
aveau un statut mai privilegiat în cazul în care se îm bolnăveau
sau aveau nevoie de bunuri materiale puteau beneficia de
sprijinul prietenilor, pe când frații nu benefic iau de acest
tratament.25Așadar, din cele prezentate, Regula din 1223 nu
reprezintă în totalitate versiunea lui Francisc, așa cum a fost
cazul Regulii din 1221, pentru că în unele cazuri normele au fost
modificate de către autoritatea papală, păstra ndu-se totusi
severitatea unor dintre ele. Î n ciuda acestor modificări,
problemele au persistat, unirea fra tilor fiind mai mult una
formală , deoarece câțiva dintre ei au ales să trăiască confo rm
idealului lui Francisc, iar ceilalți au încercat să modifice unele
puncte.
În ceea ce privește situația Ordinului F ranciscan deși
marcat de controversele cu privire la respectarea Regulii, acesta
a cont inuat să se extindă. In contextul agravării stării de sănă tate
a lui Francisc, câțiva dintre frați i -au cerut să le lase ceva înainte

22 Ibidem, p. 54, p. 55, pp.58 -59.
23 Ibidem , pp. 52 -53.
24 Ibidem , 56-57.
25 Ibidem, 54.

15
de a muri.26 Pe fondul acesta a apărut Testamentul care a
reprezentat o anexă a regulii.27 Deși Testamentul nu a fost o
regulă pr opriu -zisă, Francisc a ținut să precizeze prin
intermediul acestuia câteva aspecte importante, pe care în anul
1223 nu le -a putut face cunoscute. Așadar, Francisc i -a
încurajat pe frați să nu ceară vreo recomandare de la Curia
Romană pentru acțiunile lor, subliniând totodată că ei sunt
supuși în fața Ministrului general și a gardianului.28 De ase –
menea, le -a cerut să nu modifice cele stabilite în Regulă, ci să
poarte cu ei tot timpul aceste scrieri.29
Atât regula din 1221, cât și cea din 1223 au definit
idealul lui Francisc, dar cu toate acestea, frații minori n -au putut
să le respecte, iar cardinalul Ugolino cunoscând dificultățile cu
care se confruntau aceștia a intervenit pentru a le rezolva
problema, de data aceasta în calitate de suveran pontif. Prin
urmare, papa Grigore al IX -lea ( 1227 -1241) a emis în anul 1230
Bula Quo elongati prin care aducea câteva explicații și
modificări documentelor lăsate de Francisc.30 Astfel, Grigore al
IX-lea a decis că Testamentul nu trebuie respectat, deoarece fără
consensul fraților și miniștrilor nu putea fi aplicat.31 Tot pe baza
acestui document, papa a precizat că de acum, frații au dreptul
de-a cumpăra cele necesare prin repre zentantul celui de la c are
se cumpără lucrul respectiv, iar în privința bunurilor, frații nu
vor avea proprietate, ci Ordinul le va deține conform celor

26 Acatrinei, Scrierile Sfântului Francisc… , p.77. Feuillet, op. cit , pp. 272 –
273.
27 Acatrinei, Scrierile Sfântului Francisc… , pp. 77 -81.
28 Ibidem , p. 80.
29 Ibidem , p. 81.
30 Acatrinei (coord), Viața Sfantului Francisc de Assisi: cronici și mărturii
medievale f ranciscane și non -franciscane, î n Izvoare franciscane, vol 5,
Serafica, Roman, 2015 , p. 411 -419.
31 Ibidem , pp. 412 -413.

16
stabilite de Ministrul general și Miniștrii provinciali, însă pute –
rea de decizie aparținea doar Minișt rilor generali.32 Rezolvând în
modul acesta problema sărăciei, papa a mai propus câteva
modificări și în privința organizării Ordinului Francisc an. În
cadrul Capi tlului G eneral de la Roma a hotărât că fratele E lia
este înlocuit cu Ministrul G eneral Alberto de Pisa și print re alte
măsuri luate se numara ș i cea de a -i accepta în Ordinu l
Franciscan pe cleric i.33
Aceste reforme introduse de papa Grigore al IX -lea nu
și-au atins scopul în totalitate , mai ales în ceea ce privește
impunerea acelorași norme tuturor franciscanilor. D e aceea, sub
conducerea noului papă, Inocențiu al IV -lea (1243 -1254) s -a
încercat să se pună capăt conflictului intern. Papa Inocențiu al
IV-lea, a emis în 14 noiembrie 1245, Bula Ordinem Vestrum ,
care, de fapt, nu este altceva, decât o al tă versiune a Regulii,
prin care s -a dorit să se clarifice unele aspecte, pe care
predecesorul său nu le -a făcut.34 Printre aceste măsuri, papa a
reconfirmat vechile norme, precizând că miniștrii și custozii, dar
și alți frați să îi îngrijească pe bolnavi p rin intermediul prie –
tenilor spirituali.35 De asemenea, Inocențiu al IV -lea a mai decis
că bisericile Ordinului să fie anexate unui convent format din 13
frați si declarate egale cu bisericile colegiale ale clerului.36
Intervenția autorității papale în cadr ul Ordinului
Franciscan a contribuit mai degrabă la divizarea acestuia, decât
la uniformizarea lor. O parte dintre acei frați minori care n -au

32 Ibidem , pp. 414 -415.
33 Antonel -Aurel Ilieș, Istoria franciscanismului de la origini până la
scindarea prin Ite vos: (1181/1182 -1517), Serafica, Roman, 2008, p. 72.
34 Acatrinei (coord), Viața Sfantului Francisc de Assisi: cronici și mărturii
medievale…, pp 420 -426.
35 Ibidem , p. 423.
36 Ilieș, op-cit., p. 73.

17
putut accepta reformele papalității s -au despr ins de aceștia, dar
au ales să î și continue viața conform idealului fondat orului.
Acest grup, al asa -numiți lor zelantini , în unele cazuri nu a fost
tolerat de suveranul pontif, pentru că nu îmbrățișau schimbările
din cadrul ordinului.37Acești zelantini au fost sprijiniți o
perioadă de Ministrul Giovanni Buralii de Parma (1247 -1257),
dar și acesta s -a alăturat ideilor ioachimiste, motiv pentru care
și-a încheiat activitatea în cadrul ordinului franciscan. Cel care
avea să pună capăt acestor mișcări ale zelantinilor și
ioachimiștilor, a fost Ministrul Bonaventura da Bagnore ggio
(1257 -1274).38
Cu toate acestea, în cadrul Conciliului din Lyon ținut în
anul 1274 s-au afirmat spiritualii franciscani, care de fapt
continuau strădania zelantinilor, însă originea lor nu se cunoaște ,
motiv pentru care Biserica îi va acuza de erezie .39 Aceștia au pus
bazele unor grupări reprezentate de Angelo Clareno, Pietro di
Giovanni Olivi, care militau pentru respectarea Testamentului
fără a adăuga alte interpretări în privința documentului.40 Acești
spirituali care au fost persecutați vor trece sub protecția papei
Celestin al V -lea, care i -a sprijinit să se dezvolte în provincia
Marche.41 Odată cu schimbarea papei, acești spirituali rămân
fără sprijin , iar papa Bonifaciu al VIII -lea le va dizolva grupul în
anul 1295.42
În contextul acesta, spiritual ii lips iți de sprijinul puterii
papale au continuat să trăiască și în afara ordinului franciscan,

37 Ibidem , p. 74.
38 Ibidem , p. 75.
39 Heriberth Holzapfel (OFM), History of the Franciscan Order , trad.
Antonine Tibesar (OFM) și Gervase Brinkmann (OFM), Pro Manuscripto,
Bavaria, 1942, pp. 32 -33.
40 Ilieș, op.cit , pp. 51 -52.
41 Ibidem , p. 75.
42 Ibidem , p. 76.

18
respectând sărăcia absolută, dar persecuțiile împotriva lor n -au
lipsit, ba mai mult, papa Ioan al XXII -lea (1316 -1334) s -a
remarcat prin această acțiune, int rând astfel în dispute cu regele
Ludovic al IV -lea.43 De contextul acesta tensionat a profitat
Ministrul G eneral, Michele Fuschi din Cesena (1316 -1328), care
s-a aliat cu regele, drept consecință a fost excomunicat în
1329.44 Acesta la rândul său a pus bazel e unei grupări cunoscute
sub numele de Michelisti, care la fel ca celelalte grupuri
dizidente funcționa fără aprobarea papală.45
În concluzie, formarea Ordinului Franciscan a fost un
proiect dorit de discipolii lui Francisc, care împreună cu acesta
au pus bazele comunității franciscane. Procesul de formare al
acestui ordin a fost de lungă durată, dar primele semne au fost
cunoscute în ca din anul 1210, când Francisc a dorit să
întemeieze un grup pe baza Evangheliei. După oficializa rea
ordinului în 1223 , fraț ii minori erau preocupați să rezolve
problema sărăciei, cerând ajutorul autorității papale, deoarece
Francisc a lăsat în urma sa un ordin divizat din punct de vedere
al percepțiilor față de normele stabilite de el. Intervenția
papalității asupra rezolvări i acestei chestiuni a condus la
recunoașterea diferitelor grupări, cum ar fi cea a zelantinilor ,
spiritualilor, dar și altele, care s -au format datorită nemulțu –
mirilor apărute în cadrul ordinului franciscan. Deși n -au fost
privilegiați de Sfântul Scaun, precum frații minoriți, vor juca un
rol important în cadrul ordinului franciscan, dar și în afara
acestuia, deoarece au luptat cu orice preț pentru a păstra și apăra
idealul lui Francisc.

43 Ibidem , p. p. 77.
44 Holzapfel, op. cit ., p. 54.
45 Ilieș, op.cit ., p. 77.

19

1.2 Controversele din interiorul Ordinului Franciscan:
formarea ramurii observante

Odată cu definirea Regulii de către Francisc și
recunoașterea acesteia în anul 1223 de către Sfântul Scaun se
deschide o nouă etapă în procesul de dezvoltare a Ordinului
Franciscan. Această etapă a fost mai degrabă marcată de
controver sele din jurul respectării Regulii franciscane, dar și de
intervenția papalității. Aceste neînțelegeri încep să prindă
rădăcini în secolul al XIII -lea iar până în secolul al XVI -lea ele
se vor contura sub diferite forme și avînd diverși protagoniști.
În secolul al XIII -lea s -au afirmat câteva grupări în
interiorul Ordinului Franciscan care se deosebeau prin felul în
care respectau sărăcia absolută , iar acest aspect a stat la baza
întregilor dispute ale franciscanilor. În contextul acesta,
grupările care au continuat să fie inspirate de memoria primei
fraternități a Sf ântului Francisc erau consideraț i drept eretici sau
marginali.46 Aceste două forme le regăsim la sfârșitul secolului
al XIII -lea și în secolul al XIV -lea. Prima formă era reprezentată
de fratice lii, care erau persecutați ca eretici de Sfântul Scaun,
dar în condițiile acestea au reușit să păstreze contacte cu
spiritualii, prin intermediul lui Angelo Clareno.47 Cealaltă formă
era reprezentată de spirituali, care au căutat perfecțiunea vieții
religioase în comunitățile eremite din Italia, fiind cunoscuți sub
numele de fratres simplices sau fratres devoti .48
Aceste grupări au început să fie treptat tolerate de căt re
Ordinul Franciscan. În cazul acesta, Giovanni de Valle a ceru t în

46 Andrić Stanko, The Miracles of St John Capistran , Budapesta: Central
European U.P., 2000, p. 12.
47 Ilieș, op. cit., p. 77.
48 Andrić, op.cit. , p. 12.

20
anul 1334 de la Ministrul G eneral al Ordinului Franciscan, de -a
se retrage într -un schit, pentru a -și desfășura activitatea conform
regulii primitive.49 Această inițiativă a fost acceptată , motiv
pentru care s -a stabilit în conventul Sfântului Bartolomeu din
Brugliano și a rămas sub ascultarea Ministrului General al
Ordinului Franciscan. De asemenea, Gentilo de Spoleto a primit
aprobarea din partea papei Clement al VI -lea (1342 -1352),
pentru a -și desfășura activitatea în patru schituri cu 12 frați. În
privința acestora, au apărut o serie de suspiciuni care au condus
la dizolvarea acestui grup.50 Din aceste exemple, rezultă că
politica Sfântului Scaun nu a mai fost aceeași ca în secolul al
XIII-lea, ci ea s -a schimbat, manifestându -se într -un mod
consecvent printr -o deschidere față de acele grupări care r espec –
tau doar regula primitivă ș i recunosteau autoritatea Ministrului
General al Ordinului Franciscan.
În anul 1368 Paoluccio Trinci de F oligno a câștigat
încrederea celor din Ordinul Franciscan, primind astfel, acordul
Ministrului Tommaso de Frignano de -a se retrage în schitul din
Brugliano.51 Practic din acestă zonă s -au pus bazele reformei
observante, care s -a desprins treptat de dependen ța față de
conducerea conventuală a Ordinului, inițiată prin abandonarea
conventului și a orașului în favoarea unei vieți eremitice și apoi
în virtutea asumării unor roluri specifice în slujba Sfântului
Scaun. Începutul acestei reforme coincide cu declinu l vieții
religioase, marcată de schisma papală, epidemii, războaie, care
de fapt, conduc la renașterea ordinelor religioase.52 Reforma
aceasta a avut ca scop să contureze o familie deosebită de cea a

49 Holzapfel, op. cit., p. 65.
50 Ibidem , pp. 65 -66.
51 Ilieș, op. cit., p. 79.
52http://www.worldhistory.biz/middle -ages/23566 -observant -reform -in-
religious -orders.html#1963 , accesat 20.04.2018.

21
franciscanilor conventuali, care au ajuns în anul 1391 să dețină
22 schituri cu 60 de frați , iar numărul acestora a continuat să
crească.53 Mișcări similare au fost semnalate în jurul anului
1388 în Franța, de asemenea și în Spania, mai precis în Aragon
unde au fost atestate 4 conventuri.54
În secolul al XV -lea, aceste mișcări observante nu au mai
fost simple grupări tolerate de Sfântul Scaun, ci ele au fost
recunoscute alături de celelalte ordine religioase la conciliul de
la Constanz.55 Conciliul respectiv a jucat un rol important în
procesul de formare a ramur ii observante, deoarece prin
constituția Suplicationibus personarum , emisă în 23 septembrie
1415, observanților li se garanta o largă autonomie față de
conducerea conventuală a Ordinului Franciscan.56 Cei care au
pus bazele instituționalizării ramurii Observante Regulare au
fost Bernadino de Siena (1380 -1444), Alberto de Sarteano
(1385 -1450), Ioan de Capistrano (1386 -1456) și Gia ccomo de
Marca ( 1394 -1478).57 Aceștia s -au remarcat printr -un misio –
narism activ în: Balcani, Austria, Boemia, Polonia, Ungaria,
Germania, Olanda, Belgia, Irlanda, Țările de Jos, Lituania, Da –
nemarca, Scoția și Anglia.
Această nouă generație a ramurii observante s -a deosebit
de cea din a două jumătate a secolului al XIV -lea iar această
diferență s -a văzut prin modul de viață pe care l -au adoptat.58
Observanții din secolul al XV -lea indiferent de zona în care au
activat au ales să iasă din schituri spre orașe și sate cu scopul de –

53 Ilieș, op. cit., pp. 78 -80.
54 Ibidem , p. 80.
55 Ibidem , p. 80.
56 György Piusz Szabó, Ferencrendiek a magyartörténelemben , Budapest,
Budapesti Hírlap nyomd ája, 1921, p. 53.
57 Ilieș, op. cit., p. 79.
58 Andrić, op.cit., p.13.

22
a predica Evanghelia.59 Un alt aspect prin care obse rvanții
regulari s -au remarcat a fost legat de faptul că nu au pus în prim
plan respectarea Regulii, deoarece pentru ei evanghelizarea a
ocupat un loc mult mai important, motiv pentru care s -au
adaptat cu ușurință în comunități.60 Printre alte preocupări al e
observanților regulari se afla și interesul pentru studierea ma nu-
alelor și cărților de rugăciuni.61
Cu toate acestea, observanții au continuat , spre deosebire
de conventuali , să nu depindă de bunurile materiale sau locuințe,
iar această împotrivire a declanșat neînțelegeri între cele două
ramuri ale Ordinului Franciscan. În situația aceasta, conventualii
au cerut ajutorul autorității papale cu scopul de a-i readuce sub
ascultare pe observanți.
În timpul papei Martin al V -lea a existat o încercare de -a
se pune capăt neînțelegerilor din interi orul Ordinului, însă
Ministrul G eneral Guglielmo da Casale nu a acceptat condiția
de-a renunța la bunurile imobiliare pentru a se uni cu
observanții.62 Cu toată această î mpotrivire, au fost r edactate aș a-
numitele Constituții martiniane , in a că ror redactare Ioan de
Capistran a a vut un rol important, mai ales în ceea ce priveș te
acceptarea unui compromis între necesitățile reformei și cele ale
unității.63
Această politică de deschidere față de observanți a fost
continuată și de papa Eugen al IV -lea (1431 -1447).64Acesta a
emis bula Fratrum ordinis minorum în 1443, pentru a -i separa

59 Bert Roest, Franciscans Between Observance and Reformation: T he Low
Countries ( 1400 -1600), î n Franciscan Studies , vol. 63, 2005, p. 413.
60 Ibidem , pp. 415-416.
61 Ibidem , pp. 423 -428.
62 Ilieș, op. cit., p.81.
63 Iulian Mihai Damian, Ioan de Capistrano și Cruciada Târzie , Centru de
Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2011, p.39.
64 Ilieș, op. cit., p. 82.

23
pe observanți de restul ordinului și de a-i organiza pe aceștia în
două fami lii: cismontană și ultramontană .65 Conform acestui
document, obs ervanții a u beneficiat de propriul Vicar General și
Provincial, ales din rândul l or, dar confirmat de Ministrul
General al conventua lilor, de asemenea, cei din urmă nu mai
aveau dreptul de -a se amesteca în treburile administrative ale
observa nților. Î n felul acesta cei din urmă dobândeau dreptul de
a-și convoca propriile adunări.66 Aceste prevederi nu au fost
respectate de către conventuali, în schimb, aceștia urmăreau prin
diferite căi să anuleze documentul respectiv.67 În privința
aceasta, a apărut o tentat ivă de abolire a autonomiei obser –
vanților în timpul papei Sixt al IV -lea (1471 -1484), dar acesta a
ales mai degrabă să le reconfirme conventualilor vechile
prevederi.68
După cum am vă zut, secolul al XV -lea a fost unul al
instituționalizării ramurii observante , iar următorul secol mar –
chează etapa finală în constituirea acest eia. Astfel , observanții
au beneficiat de suportul papei Leon al X -lea (1513 -1521).69 În
anul 1517, papa Leon a dorit să unifice cele două ramuri
franciscane, dar a decis că, totuș i, soluția cea mai potrivită este
aceea de -a fun cționa în mod separat și acest fapt a fost confirmat
prin bula Ite vos .70 Confo rm acestui document, franciscanii
conventuali își continua u viața moderată, în schimb observanț ii
au primit propriul Ministru G eneral. Tot bula respectivă a
schimbat centru l de greutate în cadrul Ordinului Franciscan, de
acum Ministrul G eneral și provincial al conventualilor erau

65 Damian, op. cit., p. 40.
66 Szabó, op. cit ., p. 56.
67 Ibidem , p. 55-57.
68 Ilieș, op. cit., p. 84.
69 Ibidem , p. 85.
70 Ibidem , p. 87.

24
confirmați în timp de trei zile de la alegerea lor de către
Ministrul general al observanților.71
În c oncluzie, aceste tensiuni din cadrul Ordinului
Franciscan care au fost de lungă durată au contribuit la formarea
ramurii observante. Inițial mișcarea observantă a trecut de la
viața de tip conventual la cea eremitică iar prin această trecere,
de fapt, au r eușit să evite conflictele cu frații mino ri și să pună
bazele reformei. Î n fond, reforma nu a abandonat idealul lui
Francisc, dar din secolul al XV -lea, pentru a -l putea păstra,
observanții au intrat în slujba Sfântului Scaun. Prin acestă
decizie, observan ții și -au redobândit autonomia în cadrul
Ordinului Franciscan, ba mai mult decât atât, prin intervențiile
lui Ioan de Capistrano s -au pus bazele instituționalizării acestei
ramuri. Totuși, observanții nu s -au mulțumit doar cu autonomia,
ci au au militat și au obținut în secolul al XVI -lea independența
în rândul franciscanilor.

71 Ibidem , p. 87.

25
1.3 Trăsăturile specifice ale funcționării ramurii
observante franciscane î n regatul Ungariei

În decursul a trei secole, ramura observantă a reușit să se
instituționalizeze și să funcționeze în mod separat î n interiorul
Ordinului franciscan, datorită unor fra ți observanți extrem de
influenț i (Alberto Sarteano, Bernardino de Siena, Ioan de
Capistran, Iacobus de Marcca) , precum și a sprijinului primit din
partea unor dinastii europene, așa cum a fost și cazul Ungariei.
Sub dinastia de Anjou au început să se constituie primele
centre ale familiilor observante din regat.72 Unul dintre centrele
observan ților a fost Bosnia, unde în anul 1339 au fost pus bazele
unui Vicariat.73 Activitatea misionară a observanților din Bosnia
l-a determinat pe regele Ludovic I (1370 -1382) să aducă câțiva
frați în Ungaria.74 Drept urmare, observanții au beneficiat de
sprijinu l regelui Ludovic care le -a ridicat un prim convent în
localitatea Sacoșu Turceșc ( Cseri ).75 Inițial i ntregarea obser –
vanților în orașe și sate s -a realizat în funcție de campaniile
militare, care de regulă se soldau cu victoria regilor maghiari, de
aceea p rezența lor va crește spectaculos față de conventuali.76 În
condițiile acestea se formează familia observanților și în
Ungaria, dar care pentru o perioadă de timp s-a aflat sub
jurisdicția Vicariatului din Bosnia.
La începutul secolului al XV -lea, activitatea misionară a
observanților a fost recunoscută în cadrul Conciliului de la
Constantz, dar mai cu seamă, de atunci au început să benefic ieze

72 János Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története Magyarországon 1711 –
ig, vol. I, A Magyar Tud.Akadémia, Budapest, 1923, pp. 305 -310.
73 Szabó, op. cit., p. 64.
74 Karácsonyi, op. cit., p. 308.
75 Szabó, op. cit., p. 64.
76 Karácsonyi, op. cit., pp 314 -315.

26
de-o anumită autonomie (de exemplu în Franța această
autonomie a fost mult mai largă, decât în Ungaria ).77 Conform
celor stabilite la acest Conciliu, observanții din Ungaria n -au
putut accepta condițiile conventualilor, de aceea, au solicitat în
mai multe cazuri ajutorul autorității regale.78 Drept consecință,
încep să apară treptat între aceștia o deosebire și din punct de
vedere administrativ, astfel , conventualii din Ungaria s -au
format în jurul Provinciei Conventuale, pe când observanții în
Vicariate.79 Vicariatul din Bosnia a reușit să se extindă până
dincolo de Dunăre datorită relațiilor strânse cu Coroana
Ungariei. Această instituție a observanților cuprindea în jur de
43 de conve nturi și 8 custodii.80 Însă creșterea numărului de
conventuri a ridicat o problemă pentru Vicariatul Bosniei, care
nu a mai reușit să controleze într -o manieră eficientă funcți o-
narea acestora.81
În contextul acesta, observ anții au considerat necesar să
înființeze un nou Vicariat în Ungaria. Drept urmare, observanții
au primit acordul în anul 1443, atât din partea autorității regale,
cât și a papei Eugen al IV -lea (1383 -1447) , de-a pune bazele
acestuia.82 În anul următor, observanții s -au adunat în Capitlul
din Ineu și au stabilit să integreze conventurile din Ungaria sub
jurisdicția noului Vicar, pe nume Fábián Kenyeres, astfel încât,
celelalte să ramână sub jurisdicția Vicariatului din Bosnia.83
Această inițiativă nu a mai fost și aplicată, deoarece cruciada de
la Varna a provocat o instabilitate în sistemul de organizare a

77 Szabó, op. cit., p. 53.
78 Ibidem , p. 64.
79 Ibidem , pp. 62 -63.
80 Ibidem , p. 63.
81 Karácsonyi, op. cit., p. 326.
82 Szabó , op. cit., p. 63.
83 Franciscus Toldy : Analecta monumentorum Hungariae historicorum
literariorum maximum inedita, Pesthini, 1862, pp. 242 -244.

27
ramurii observante. Acest fapt a condus la restructurarea ramurii
observante din Ungaria și în cazul acesta a i ntervenit Ioan de
Capitran, care a unit cele două vicariate sub conducerea lui
Fábián Kenyeres.84
Sub guvernarea lui Ioan de Hunedoara (1444 -1456) ,
observanții din Ungaria au reluat inițiativa de -a institui un
vicariat independent de cel din Bosnia. În ca zul acesta, au cerut
ajutorul lui Ioan de Hunedoara.85 Eforturile lor au avut succes,
deoarece noul papă Nicolae al V -lea (1447 -1455) , le-a acceptat
în 10 februarie 1448, dorința de -a avea propriul Vicar în
Ungaria. Drept urmare, frații observanț i l-au ales vicar pe Mihai
Bölcsényi și tot atunci au format și primele custodii.86 In anul
1484 numărul lor a ajuns la zece custodii: Esztergom cu 6
conventuri, Diak cu 7 conventuri, Transilvania cu 7 conventuri,
Ineul cu 5 conventuri, Baia Mare cu 4 conve nturi, Ozora cu 4
conventuri, Sárospatak cu 4 conventuri, Tótországi cu 4 conven –
turi, Szentlélek cu 4 conveturi, Szécsényi cu 4 conventuri.87
În plan intern au reușit să pună bazele unei instituții
solide, dar dificultățile, atât din interiorul ordinului , cât și pe
plan extern n -au lipsit. În perioada 1444 -1471 au fost convocate
de șapte ori Capitlurile provinciale și nu în mod regulat.88 Acest
aspect, denotă, de fapt, că problemele pe plan extern, îndeosebi
creșterea pericolului otoman au încetinit dezvol tarea acestora,
deoarece regalitatea maghiară a pus accentul pe finațarea cam –
paniilor militare. Mai mult decât atât, în intervalul acesta,

84 Karácsonyi, op. cit., pp. 326 -327.
85 Ibidem , p. 329.
86 Ibidem , p. 330.
87 Ibidem , pp. 347 -348.
88 Beatrix F. Romhányi, Social Network and Resources of the Observant
Franciscans in Hungary at the End of the Middle Ages, î n György Galamb
(ed.) Chronica. Franciscan Observance between Italy and Central Europe,
Szeged, Vol. 15, 2014, p. 127.

28
observanții s -au implicat în cruciadele târzii, așa cum a fost
cazul, probabil cel mai reprezentativ, a lui Ioan de Capistran.89
Inițial acesta se afla în Frankfurt, dar la veștile alarmante pe care
le primea din partea lui Ioan de Hunedoara, a ajuns în anul 1455
în Ungaria.90
Atât Ioan de Hunedoara, cât și Ioan de Capistran au
pregătit timp de câteva luni bune expediți a militară, cu toate
acestea ei nu au pornit împreună, dar au ajuns să obțină
împreună victoria de la Belgrad din 1456 împotriva oto –
manilor.91 Victoria respectivă a condus la o stabilitate în ceea ce
privește organizarea administrativă a observanților. Dac ă înainte
de această victorie, observanții n -au putut convoca în mod
regulat Capitlurile, situația se schimbă între anii 1473 -1517.92
Ele încep să fie convoc ate în mod regulat, de 24 de ori.93
În ceea ce privesc tensiunile din cadrul Ordinulu i
Franciscan, a cestea ilustrează încă un aspect specific ramurii
observante din Ungaria. O neînțelegere a pornit chiar din rândul
observanților, care au cerut să răm ână sub guvernarea Minis –
trului G eneral al conventualilor, dar Vicarul Ștefan Varsányi s -a
opus acestor ce reri.94 Cu toate eforturile de -a menține autonomia
ramurii observante, acest proiect a eșuat, deoarece din 1458

89 Péter Kulcsár, Kapisztrán János , Budapesta, MTA Történettu dományi
Intézete, 1987, p. 170, pp. 188 -189.
90 Andrić , op. cit., p. 25.
91 Vincent Fitzgerald (OFM), Saint John Capistran , Longman, London, 1911,
pp. 92 -105.
92 Romhányi, op. cit ., p. 128
93 Următoarele capi tluri au fost ț inute la: Buda 1473; Újlak 1475; Szécsény
1477, Estergom 1479, Szántó 1481, Buda 1483, Szántó 1485, Buda în 1487
și 1489, Paks 1491, Újlak 1493, Atya 1495, Pest 1497, Atya 1499, Buda
1501 și 1503, Pest 1504, Buda 1505, Esztergom 1507, Újlak 1509, Atya
1511, Visegrád 1513, Buda 1515, Futak 1517.
94 Szabó, op. cit. , pp. 65 -67

29
până în 1502 au ră mas sub ascultarea Ministrului G eneral al
conventualilor și nu al Vicarului G eneral observant.95 În
perioada aceasta, mai precis în anul 1499, Osvaldus Laska, a
redactat Constituțiile de la Atya.96 Prin aceste constituții s -au
stabilit sarcinile custozilor, cele de -a vizita conventurile de două
ori pe an, cu scopul de -a le explica fraților Regula și C onsti –
tuțiile, de asemenea, trebuiau să se asigure că în fiecare convent
se păstrează câte o copie ale acestor reglementari.97
Cel care avea să pună capăt acestor tensiuni între cele
două ramuri franciscane a fost papa Leon al X -lea (1513 -1521) .
Acesta la presiunea familiilor regale, a emis bula Ite vos in
vineam meam , în anul 1517.98 Bula respectivă a adus modificări
în privința organizării ramurii observante. În contextul acesta,
observanții nu s -au limitat la independența față de conventuali,
de aceea a convocat în anul 1518 Capitlul de la Újlak .99 Drept
urmare, observanții au redactat Constituția Újlak care a adus
schimbări si în privința terminologiei: în loc de Vicar apare
Provincia.100 De asemenea, au înlocuit vicariatul cu ministrul,
iar capitlurile vi carilor au fost înlocuite cu capitlurile
provinciale.101 Prin aceste prevederi, de fapt , puterea revenea
observanților, de oarece confirmarea Ministrului G eneral al
conventualilor intra în sarcinile acestora. Prin această bulă,
rezultă faptul că frații conventuali sunt asimilaț i celor obser –

95 Ibidem , p. 67
96 Balázs Kertész, The 1499 Constitutions of the Hungarian Observant
Franciscan vicariate , în Chronica…. , p. 175
97 Ibidem , p. 182.
98 Szabó, op. cit., p. 70.
99 Kertész, The 1499 Constitutions of the Hungarian Observant ……, p. 183.
100 Ibidem , p.183.
101 Kertész, A magyarországi obszerváns ferencesek 1499 és 1518. évi
konstitúcióinak prológusa, în Történelmi Szemle , A Magyar Tudományos
Akadémia, 2016, nr. 4, p. 644.

30
vanți, dar pentru că trebuia să se deosebească cumva între ei, s -a
decis în anul 1523, că vec hii conventuali să fie organizați î n
cadrul Provincie i Sfânta Maria iar observanții î n Provincia
Sfintului Salvator.102
În co ncluzie, familia observanților din Ungaria a luat
naștere prin intervenția regilor maghiari, care inițial au trimis o
serie de scrisori Vicarului din Bosnia, pentru a -i trimite pe frații
observanți în campaniile lor militare . Politica anti -otomană,
adoptat ă întâia oară de regatul Ungariei și abia apoi de
observanți a contribuit la evoluția sistemului de organizare a
Ordinului Franciscan. După succesul de la Belgrad din 1456 s -a
întregistrat o stabilitate în rândul franciscanilor observanți.
Stabilitatea fra nciscanilor observanți din Vicariatul Ungariei, nu
s-a văzut doar prin convocarea Capitlurilor în mod regulat, ci
aceștia au început să pregătească propriile constituții. Prin
constituțiile Atya și Újlak s-au stabilit atât sarcinile fraț ilor, în
special c ele ale custozilor, cât și terminologia prin care au reușit
încă o dată să se deosebească de conventuali. Practic prin acest
demers constituțional s -a consolidat Provincia Franciscanilor
Observanți în Ungaria.

102 Szabó, op. cit., p. 71.

31
Capitolul II
Rețeau a conventurilor franciscanilor observanți

2.1 Formarea vicariat ului franciscanilor observanț i în
Ungaria

În prima jumătate a secolului al XIV -lea, prezența
franciscanilor observanți a fost înregistrată și în zona Peninsulei
Balcanice, mai precis în Bosn ia. Activitatea misionară a fran –
ciscanilor observanți nu s -a limitat doar la această regiune, ci s -a
răspândit în tot regatul Ungariei.103 Așadar, prin această analiză
voi urmări în ce măsură au contribuit franciscanii observanți din
Bosnia la constituirea Vicariatului din Ungaria și totodată care
au fost raporturile acestora cu regalitatea maghiară și nobilimea.
În anul 1327 franciscanii observanți au ajuns în Bosnia
cu misiunea de a raspândi religia catolică printre ,,schismatici ,,
și bogomili.104 Activitat ea lor misionară a fost încununată de
succes, ceea ce a contribuit la constituirea Vicariatului din
Bosnia în anul 1339.105 Inspirat de succesele obținute în
activitatea lor misionara, Ludovic I (1326 -1382), a făcut o serie
de solicitări Vicariatul ui din Bosnia , de-a trimite câțiva obser –
vanți în Ungaria, așa cum a fost cazul în anul 1347 la Diakó.106
Ludovic I nu doar că a dorit să coopereze cu observanții în
campaniile militare, dar acesta le -a și construit conventuri în

103 János Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története Magyarországon
1711 -ig, vol. I, Budapest, A Magyar Tud. Akadémia, 1923 -1924, pp. 305 –
306.
104 Idem , Magyarország egyháztörténete főbb vonásaiban 970 -től 1900 -ig,
vol.2 , Nagyvárad, Szent L ászló Nyomda, 1915.
105 György Piusz Szabó, Ferencrendiek a magyar történelemben , Budapest,
Budapesti Hírlap nyomd ája, 1921, p.64.
106 Karácsonyi, Magyarország egyháztörténete…. , p. 74.

32
preajma Dunării.107 Acestui sprijin i se adauga și cel venit din
partea papei Grigore al XI -lea (1370 -1378 ) în anul 1373 .108
Suveranul pontif le -a acordat dreptul de -a construi biserici,
cimitire și conventuri fraților observanți asezați în părțile din
Banat, Țara Românească și Bosnia.109 În timp ul guvernării
regelui Ludovic I, au fost ridicate conventuri în zonele cu o
popu lație preponderent ortodoxă: Orș ova, Caransebeș ( Karán –
sebes ), Hațeg ( Hátszeg ), Cseri (Sacoșu Turcesc) ș i Ineu ( Bo-
rosjenő ).110 Majoritatea conventurilor care s -au fo rmat până în
1384 au fost int egrate în cadrul celor șase custodii ale Vi ca-
riatului din Bosnia.111
Politica anti – otomană suținută de regatul Ungariei a
cunoscut o perioadă dificilă între anii 1386 -1408, motiv pentru
care nu s -au mai construit conventuri pentru obser vanți, decât în
număr redus și doar la inițiativa nobiliară.112 Drept consecință,
legăturile dintre Regatul Ungariei și Vicariatul Bosniei au fost
întrerupte, până când, Sigismund de Luxemburg (1388 -1437) a
recucerit în anul 1408 ținutul respectiv.113
Sigismund de Luxemburg a reluat politica lui Ludovic I,
aceea de -a sprijini ramura observanților. Sub guvernarea
acestuia au fost recunoscute de Sfântul Scaun acele conventuri
ridicate în timpul lui Ludovic I. În cazul acesta, un bun exemplu

107 Ibidem , p. 74.
108 Documente privind istoria romanilo r culese de Eudoxiu de Hurmuzaki,
vol I, partea 2 (1346 -1450), Bucuresti, Editura Academia Română, 1891, p.
207, nr. 153.
109 Ibidem, p. 207.
110 Karácsonyi , Magyarország egyháztörténete …, p. 74.
111 Idem , Szt. Ferencz rendjének története …, vol. I, pp. 311 -312.
112 Ibidem , pp. 313 -314.
113 Ibidem , pp. 313 -315. Adrian Magina, Parohiile catolice din Banat în epoca
lui Sigismund de Luxemburg, în Analele Banatului “Arheologie – Istorie ”,
XX, Editura Mega, Cluj -Napoca, 2012, pp. 174, 179.

33
îl constituie conventul de la Ineu, care a fost construit la sfârșitul
secolului al XIV -lea și abia prin demersurile făcute de
Sigismund Loszoncz a fost recunoscut în 1423.114 De asemenea,
conven turile din Sacoșu Turcesc , Orșova, Hațeg și Caransebeș
au beneficiat în anul 1429 de privilegiile acordate de Sigismund
de Luxemburg.115 În situația aceasta, au fost înregistrate, în
preajma râului Sava, 25 de conventuri ale observanților, în
condițiile în care Vicariatul din Bosnia, cuprindea 43 de
conventuri și 8 custodii.116 Pe fond ul acesta, a devenit din ce în
ce mai dificilă administrarea conventurilor din Ungaria de catre
Vicariatul din Bosnia.
Astfel, franciscanii observanț i, bucurându -se și de
sustinerea coroanei maghiare, au solicitat Sfântului Scaun , în
anul 1443 , dreptul de-a înființa un nou Vicariat în regatul
Ungari ei.117 Sprijinul venit din partea papei Eugen al IV -lea le-a
permis sa pregăt easca Capitlul General de la Ineu , organizat în
anul 1444 cu scopul creării Vicariatului Ungariei.118 În urma
acestei adunări, observanții au decis să integreze conventurile
din Ungaria sub conducerea vicarului Fábián Kenyeres.119 Tot în
acest an, protectorul Ordinului Franciscan, Giuliano Cesarini a
promovat ideea de -a înlo cui comunitățile conventuale cu cele
ale observanților care dădeau dovadă de fidelitate față de regula

114 Georgius Fejer, Codex Dipl omaticus Hungariae Ecclesiasticus ac Civilis ,
vol. X -1, Buda, 1834, pp. 747 -748.
115 Eusebius Fermendžin, Acta Bosnae potissimum ecclesiastica cum insertis
editorum documentorum regestis ab anno 925 usque ad annum 1752 ,
Zagrabiae, 1892, nr. DCCXII, pp. 139-140.
116 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története … , vol. I, p. 326. Szabó, op.
cit., p. 63.
117 Szabó, op. cit. , p. 63.
118 Franciscus Toldy , Analecta monumentorum Hungariae historicorum
literariorum maximum inedita , Pesthini, 1862, pp. 242 -244.
119 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története …, vol. I, p. 326.

34
fondatorului.120 Drept consecință, francisc anii conventuali au
pierdut în jur de 8 sedii în favoarea observanților.121
Eșecul de la Varna din anul 1444 a pr ovocat instabilitate
în cadrul Ordinului Franciscan. Prin urmare, Ioan de Capistran
în calitatea sa de vicar general a familiei Cismontane a urmărit
să întărească ramura observanți lor din Ungaria și Bosnia. Având
acordul Sf. Scaun, a decis în 24 ianuarie 1 445 unific area celor
două vicariate sub conducerea lui Fábián Kenyeres.122 După
această măsură numărul conventurilor a crescut, astfel, ob –
servanții au continuat să isi îndeplinească dezideratul, dar de
data aceasta cu ajutorul voievodului Ioan de Hunedoara (1444 –
1456) și al papei Nicolae al V -lea (1447 -1455) .123
În contextul acesta, observanții au reusit sa obțin ă în 10
februarie 1448 dreptul de -a avea propriul Vicariat în Ungaria ,
desprins de cel din Bosnia.124 Tot în acel an, observanții l -au
ales î n frunte a acestei instituții pe Mihai Bölcsényi și au stabilit
pentru moment formarea a 3 custodii.125 Prima a fost cea a
Caransebeșului cu conventurile Orșova, Sacușu Turcesc (Cseri)
si Hațeg, a doua era Szerémség cu conventurile Posavski
Podgajci – Varoš, Lučica (Alsán), Šarengrad (Atya), Kovil

120 Iulian Mihai Damian, Ioan de Capistrano și Cruciada Târzie , Centru de
Studii Transilvane,Cluj -Napoca, 2011, p. 185.
121 Beatrix F. Romhányi, Ferencesek a késő közé pkori Magyarországon, în
Sándor Őze, A ferences lelkiség hatása az újkori Közép Európa történetére és
kultúrájára , Piliscsaba, PPKE – BTK: METEM, vol. 1, 2005, pp. 116. În
anul 1444 au fost transferate observanților urmatoarele conventuri: Buda și
Târgu M ureș, în 1448, Esztergom și Sárospatak, iar în 1467, Gyöngyös și
Szécsény.
122 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története …,vol. I, p.329.
123 Szabó, op. cit. , p. 63. Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története …, vol.
I, p. 329.
124 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története …, pp. 329 – 330.
125 Ibidem , p. 330.

35
(Kabol), Đakovo (Diák) si Villány -Pölöcske (Perecske), iar cea
de-a treia era cea a Transilvaniei cu conventurile Târgu Mureș
(Marosvásárhely), Suseni (Felfalu), Șumuleu Ciuc (Csiksomlyo)
si Albești (Feháregyház).126 De asemenea, celelalte conventuri
Ineu (Bo rosjenő), Gyula, Sălard (Szalárd), Coșeiu (Kusaly),
Baia Mare (Nagybán ya), Ozora, Pest , Buda, Várpalota , urmau a
fi int egrate în cadrul unei custodii.127
Refoma pe care a impus -o Giuliano Cesarini a inten –
sificat conflictele dintre franciscanii conventuali și observanți,
motiv pentru care, ministrul provincial Fabian Igali a lan sat în
1454 un program de reformare a provinciei conventuale din
Ungaria.128 Prin acest program, de fapt, observanții nu mai
aveau dreptul de -a prelua alte conventuri, dar în schimb, s -a
acceptat ridicarea de noi centre pentru observanți care trebuiau
să res pecte o anumită distanță față de cele ale franciscanilor
conventuali.129
Pe plan extern, pericolul otoman era tot mai evident ceea
ce l-a determinat pe Ioan de Hunedoara să solicite colaborarea
unuia dintre cei mai reprezentativi observanți, Ioan de Ca –
pistran.130 Planul organizării apărării î mpotriva atacurilor oto –
mane a fost pregătit în anul 1455, chiar dacă din perspective
diferite.131 Cu toate acestea, Ioan de Hunedoara a primit ajutorul

126 Ibidem. pp. 330 -331. Romhányi, Kolduló barátok, gazdálkodó szerzetesek ,
(Teza de abilitare) Budapest, 2013, pp. 343 -349. Disponibil http://real –
d.mta k.hu/688/ , accesat 22.06.2018.
127 Ibidem , p. 331. Romhányi, Kolduló barátok, gazdálkodó szerzetesek , pp.
343-349.
128 Damian, op. cit. , p. 186.
129 Ibidem , p 186.
130 Péter Kulcsár, Kapisztrán János, Budapesta, Gondolat, 1987, p. 170, pp.
188-189.
131 Vincent Fitzgerald (OFM), Saint John Capistran, London, Longman,
1911, pp. 92 -105.

36
din partea regelui Ladislau care a întărit linia sud -orientală, Io an
de Capistran s -a alăturat cu noi cruciați în sudul Ungariei, la fel
a procedat și cardinalul Carvajal , iar pe lângă acest sprijin s -a
mai adăugat cel oferit de câțiva baroni.132 Pregătirea acestei
cruciade a fost importantă, atât pentru Ioan de Hunedoara care
urmărit eliberarea Balcanilor și recucerirea Constantinopului, cât
și pentru Ioan de Capistran care dorea să recucerească Locurile
Sfinte.133 Deși aveau scopuri diferite în privința acestei cruciade,
dușmanul era comun, prin urmare în 1456 au reușit să obțină
victoria de la Belgrad, probabil cea mai importantă victorie a
creștinilor din secolul al XV -lea.134 Cu toate acestea, la scurt
timp cei doi artizani ai victoriei de la Belgrad vor muri .135
Din anul 1458, papa Calixt (1455 -1458) a dat dovadă de
un inte res tot mai evident în a -l încuraja pe regele Matia Corvin,
dar și pe alți principi ai creștinătății, pentru a pregăti o nouă
cruciadă.136 Cu toate acestea, Matia Corvin nu a mai re luat
atacul, în schimb, acesta a susținut dezvoltarea ramurii obser –
vante pri n refacerea conventurilor distruse de otomani .137 De
asemenea, a dorit și, în unele cazuri a si reușit, să fondeze noi
conventuri pentru observanți, așa cum a fost cazul în Oklicsno,
si să inițieze fondarea celui din Oradea.138
În contextul acesta în care numărul conventurilor a
crescut , cele trei custodii nu au mai fost suficiente pentru a oferi
o organizare eficientă, de aceea s -a ajuns în anul 1484 s ă se

132 Damian, op. cit., pp. 249 -250.
133 Ibidem , p.268.
134 Documente privind istoria romanilor culese de Eudoxiu de Hurmuzaki,
vol I, partea 2 ( 1346 -1450) , nr 49. pag 60.
135 Damian, op. cit, p. 260.
136 Documente privind istoria romanilor culese de Eudoxiu de Hurmuzaki,
vol I, partea 2 ( 1346 -1450) nr. 84, pag. 100.
137 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története …,vol. I, pp. 339 – 344.
138 Romhányi, Ferencesek…, p. 118.

37
formeze zece custodii în cadrul Vicariatului din Ungaria.139 Cele
zece custodii au fost următoarele: Es ztergom cu coventurile
Buda, Pest, Tata, Vi segrád si Gyöngyös, Đakovo cu con ventu-
rile Posavski Podgajci -Varoš , Szerémujlak, Šarengrad , Perecs-
ke, Kölyűd si Kabol, a treia era cea a Transilvaniei în cadrul
căreia funcț ionau conventurile din Teiuș (Tövi s), Albești , Su-
seni, Târgu Mureș , Șumuleu Ciuc , Hunedoara ( Vajdahunyad ),
Hațeg si Bacau ( Báko), a patra era cea a Ineului cu conventurile
Caransebeș ( Karánsebes ), Sacoșu Turcesc, Gyula și Sălard , a
cincea era custodia Bă ii Mari cu conve nturile Medieșu Aurit
(Megyesallja ), Coșeiu (Kusaly ) si Nyirbátori.140 A șasea custo –
die din cadrul Vicariatului din Ungaria a fost Ozora cu con ven-
turile Paksi, György ș i Héderhely, a ș aptea era Sárospatak for –
mata din conventurile Abaujsz ánta, Czéke ș i Solivar (Sóvár) , a
opta era Moslavina cu conventurile ( Monoszlóvár ), Daruvar
(Szentlászla ), Poly áncz ș i Petrócz, a noua era Uzsaszentlélek cu
Pápa, Talad si Várpalota, și cea cea din urmă era Szécsényi cu
conventurile Galgócz, Szakolcza si Fil'akovo (Fülek ).141 Numă-
rul acestora a crescut nu în mod accelerat, ci mai degrabă
constant, astfel că în anul 1500 s -a ajuns la 70 de conventuri.142
În secolul al XV -lea, sistemul de organizare al francis –
canilor observanți a fost atât de bine întărit încât distrugerile pe
care le-au produs otomanii nu au afectat foarte mult funcționarea
conventurilor . Însa situația se schimbă în secolul al XVI -lea,
când pe lângă presiunea otomanilor , s-a adăugat și cea a refor –

139 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története …, vol. I, p. 347.
140 Ibidem , p. 347. Romhányi, Kolduló barátok, gazdálkodó szerzetesek, pp.
343-349.
141 Ibidem , p.348. Romhányi, Kolduló barátok, gazdálkodó szerzetesek , pp.
343-349.
142 Karácsonyi, Szt. Ferenc z rendjének története …, vol. 1 ,p. 337.

38
maților. În contextul acesta, vicariatul Ungariei a înregistrat , un
declin lent , dar profund.143
În concluzie, Vicariatul din Ungaria s -a constituit dato –
rită sprijinului venit dinspre autoritatea regală și nobilime. Ba-
lázs Kertész este de părere că politica Regatului Ungariei a con –
dus la apariția Vicariatului în această zonă și nu activitatea Vica –
riatului din Bosnia.144 În ciuda acestei afirmații, sunt de părere
că Vicariatul din Bosnia, reprezintă un start important în consti –
tuirea Vicariatului din Ungaria. Î ncă din primii ani de la consti –
tuirea Vicariatului din Bosnia, franciscanii observanți au fost
trimiși în Ungaria și treptat familia aceasta a început să crească,
ajungându -se, astfel, să se pună bazele Vicariatului în Ungaria.
Totuși, acest transfer a fost susținut de regele Ludovic I, Si gis-
mund de Luxem burg, a voievodului Ioan de Hunedoara, a fiului
lui Matia Corvinul, dar mai cu seamă a nobilimiii locale , iniți –
ative care au condus la instituționalizarea ramurii observante în
Ungaria. Sub guvernarea lui Ludovic I au fost înregistrate mai
multe conventur i construite din ordinul acestuia, pe când, în tim –
pul lui Sigismund de Luxemburg a început să crească interesul
nobilimii în privința observanților. Cu toate acestea, sub
guvernarea lui Ioan de Hunedoara și Matia Corvin, nobilimea a
reprezentat centrul de greutate în ceea ce privește construirea
conventurilor franciscanilor observanți. Dar singura putere care
a încercat să mențină constat interesul față de observanți a fost
Sfântul Scaun, chiar și în secolul al XVI -lea, atunci când atât
regalitatea , cât și nobilimea au trecut printr -o perioadă
tensionată.

143 Romhányi , Ferencesek a késő középkori…… pp. 220 -221.
144 Balázs Kertész, A magyarországi obszerváns ferencesek eredetiben
fennmaradt iratai
1448 –1526 ,Budapest, A Magyar Tudo mányos Akadémia, 2015, p. 22.

39
2.2 Formarea custodiei Ineului

Formarea custodiei Ineului s -a datorat atât poziției
geografice, cât și a factorilor interni și extern i, care au fost în
strânsă legătură cu conventul franciscanilor observanți din
localitatea respectivă. Din această perspectivă vom vedea în ce
mod au influențat cei doi factor i sistemul de organizare internă
al conventurilor franciscanilor observanți din cadrul custodiei
ineuane.
Ineul care se află la granița regatulu i Ungariei a reușit
încă din anul 1199 să se dezvolte în jurul unei mănăstiri , pe
nume Dyenus.145 Alte semne de dezvoltare au fost înregistrate în
secolul al XIV -lea, datorită lui Ștefan Losoncz .146 Fiul aces tu-
ia, Ladislau Losoncz, a construit, pentru Ine u un convent, de spre
a cărui recunoaștere papală avem informaț ii de abia din anul
1423.147 Conform acestui act , papa Martin al V -lea a recunoscut
și confirmat în 1423 dreptul de patronaj a lui Sigismund de
Losoncz asupra conventului franciscanilor observanți din
Ineu.148
De la sfârșitul secolului al XIV -lea până în secolul al
XV-lea, observanții din Ineu și -au putut desfășura propriile
activități în așa fel încât conventul lor nu doar că s-a dezvoltat ,
ci a și ajuns să joace un rol important în constituirea no ului
vicariat al Ungariei.149 Din cauza faptului că numărul
conve nturilor a crescut în Ungaria, V icariatul din Bosnia nu a

145 Fejér, op. cit., vol. II, Buda, 1829, pp. 373 -375. Doina Chiș, Ineu intinerar
sentimental în imagini și documente, Guntenberg Univers, Arad, 2013, pp.
40-42. Documente prinvind istoria românilor , seria C, veacul XI, XII, XIII,
vol 1 (1075 -1250), București , 1951, pp.17 -18, nr. 30.
146 Fejér, op. cit., vol. X -1, Buda, 1834, pp. 747 -748. Chiș, op. cit ., p. 36.
147 Fejér, op.cit., Tom X. Vol. 6, nr. 137, Buda, 1844, p. 563.
148 Ibidem , p. 563 -564.
149 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története …,vol. II, p. 86.

40
mai putut să le asigure un climat de dezvoltare eficient, motiv
pentru care observanții au cerut sprijinul reg alității, dar și pe cel
al papalității.150 Situația aceasta a fost prezentată papei Eugen al
IV-lea care în anul 1443 a aprobat constituirea unui Vicariat în
Ungaria.151 Drept urmare, observanții în anul 1444 s -au întâlnit
în Capitlul General de la Ineu, pentru a pune bazele n oului
vicariat din Ungaria.152 În cadrul acestui Capitlu l -au ales drept
vicar pe Fábián Kenyeres . În ciuda faptului că observanții
militau ca vicariatul din Ungaria să râmână independent, acest
lucru nu s -a putut realiza, din pricina dezastrului de la Varna din
anul 1444. În cazul acesta, vicarul Ioan de Capistran a primit
acordul papei pentru a unifica vicariatele din Bosnia și Ungaria
sub conducerea lui Fábián Kenyeres.153
Acest ideal al observanților din Ungaria de -a avea
propriul vicar nu a fost dat uităr ii, ci dimpotrivă, inițiativa lor a
fost reluată și sprijinită de Ioan de Hunedoara și de papa Nicolae
al V -lea.154 Drept consecință, solicitările observanților au fost
accep tate în 10 februarie 1448 de papa Nicolae al V -lea. În urma
aceastei decizii, frații observanți l -au ales în funcția de vicar pe
Mihai Bölcsényi și tot atunci au format și primele custodii.155
În contextul în care politica anti -otomană susținută de
Sfântul Scaun și principii creștini din Europa a întregistrat un
succes în anul 1456, acest fapt a impulsionat și creșterea
numărului de conventuri în rândul observanților. În anul 1484 s –
au stabilit zece custodii în cadrul Vicariatului Ungariei, printre
care, custodia Ineului cuprindea conventurile Caransebeș,

150 Ibidem, vol. I, p. 326.
151 Szabó, op. cit., p. 65.
152 Toldy, op. cit ., pp. 242 -244
153 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története …,vol. I, p.329
154 Ibidem, p. 329.
155 Ibidem , p. 330.

41
Sacușu Turcesc , Ineu, Gyula și Sălard.156 (Anexa 1) Cu toate
acestea, otomanii au continuat să provoace distrugeri în rândul
conventurilor, iar la începutul secolului al XVI -lea, acestor
distrugeri li s -au adaugat si cele provocate de reformați.157 Drept
consecință, observanții în anul 1517 au restabilit componența
custodiilor, iar cea a Ineului cuprindea Caransebeșul , Ineul,
Gyula, Cenad, Gerla, Szeged și Oradea.158 (Anexa 1)
Printre primele conventuri ale franciscanilor observanți a
fost cel din Sacoșu Turcesc .159 A fost construit între anii 1368 –
1369, în urma expedițiilor militare în Banat, iar finalizarea lui a
avut loc în anul 1378, când papa Urban al VI -lea a aprobat
funcționarea acestuia.160 Cu privire la modul de organizare al
observanților din conventul Sacoșu Turcesc nu se cunosc prea
multe, totuși, atât regalitatea, cât și Sfântul Scaun au sprijinit
funcționarea acestuia.161 Papa Eugeniu al IV -lea a confirmat
vechile privilegii date de papa Ioan al XXII -lea, Urban al V -lea,
Urban al VI -lea, Martin al V -lea fraț ilor din Vicariatul
Bosniei.162 Prin urmare, observanților din Cheri (Sacoșu
Turcesc) și Sebeș (Caransebes) li s -a permis să își desfășoare

156 Ibidem , p. 347.
157Fortunát Boros, Az erdélyi ferenrendiek, Cluj-Napoca, Editura Szent
Bonaventura, 1927. p. 50
158 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története … vol I, pp. 377 -378.
159 Szabó, op. cit., p. 64. Romhányi, Kolostorok és társaskáptalanok a
középkori Magyarországon, Budapest, Arcanum, 2006, p.22. Adrian Andrei
Rusu et. al ., Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crișana și
Maramureș, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2000, p. 220.
160 Ștefan Lupșa, Catolicismul și romanii din Ardeal și Ungaria până la anul
1556, Cernăuți, Editura Institutul de Arte Grafice si Editură "Glasul
Bucovinei", 1929, p. 69.
161 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története … vol. II, p. 25. Dumitru
Țeiuc, Geografia ecleziastică a Banatului medieval , Editura Banatica,
Timișoar a, 2007, p. 62. Rusu, Dicționarul mănăstirilor… p. 220.
162 Fermendžin, op. cit., p. 139, nr. DCCXII.

42
activitatea de evanghelizare printre eretici și schismatici în
teritoriile redobândite de coroana maghiară in de Harab kh,
Alsan, Chabol, Kovinum, Haram, Orsua, Kewesd, Cheri, Sebes
et Haczach, terris regi (Sigismundo) subiectis, et in quibus
heretici et schismatici plerique, nec non populus veram Dei
notitiam non habens, moram trahunt, evangelizationis mi –
nisterium prosequi .163 În anul 1517 conventul nu a mai făcut
parte din nicio custodie, ceea ce denotă că a fost distrus de către
otomani sau reformați .164
Un alt convent care a fost construit în contextul expediți –
ilor militare întreprinse de regele Ludovic I, a fost c el din Caran –
sebeș, care de altfel, a fost menționat in 1385, ca facâ nd parte
din custodia Bulgariei.165 Conventul din Caransebeș a fost
afectat de jafurile otomanilor, dar prin intervenția regelui
Sigismund lăcașul de cult a fost refăcut .166 De asemenea, prin tr-
un act emis în anul 1427 de regele Sigismund, observanților din
Caransebeș li s -au confirmat vechile scutirii și privilegii date de
Ludovic I Sigismundus rex confirmat exemptiones et privilegia a
Ludovico I. Fratribus ordinis minorum vicariae Bosnae
concessa .167
După ce conventul din Caransebeș a fost transferat în
custodia Ineului, încep să apară informații despre modul de
organizare a franciscanilor observa nți. Astfel, se cunoște faptul
că în anul 1509 au locuit 12 frați, în anul 1535 se mai găsau 11

163 Ibidem , 139 -140
164 Rusu, Dicționarul mănăstirilor, p. 220.
165 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története … , vol. II, p. 88.
166 Rusu, Dicționarul mănăstirilor… p. 220. Karácsonyi , Szt. Ferencz
rendjének története … , vol. II, p. 88.
167 Fermendžin, op. cit, p. 127, nr. DCLXXIX.

43
dintre care 6 erau preoți , iar 5 frați laici.168 Dintre aceștia au fost
aleși o singură dată ca și gardieni: Benedict Margitafalvi, Martin
Enyedi, Mihai Diákai, Dumitru Széplaki, Simon Gadnai si
Ladislaus Csomorkányi, iar de două ori, Mihai Besenyei si
Gheor ghe Tergovisti .169 Începân d cu anul 1550 situația acestuia
se schimbă, pe de -o parte, conventul intră în custodia
Transilvaniei, iar pe de altă parte, observanții au fost nevoiți să
abandoneze sediul lor din cauza reformaților.170
În privi nța celor două conv enturi, Sacușu Turcesc și
Caransebeș, apărute din ordinul regelui Ludovic I, mai existau și
alte situații când ridicarea unui sediu franciscan era rezultatul
unei decizii a elitei politice. In cazul conventurilor din Sălard ,
Ineu și Gyula inițiativa a aparținut familiilor nobiliare. În secolul
al XIV -lea, Sălard devine un târg prin eforturile depuse de
nobilul Nicolae Csáky .171 Acest a a transformat vechea parohie
în convent , iar confirmarea papală a primit -o în anul 1400.172 În
cadrul acestui convent trăiau în anul 1535, 22 de frați dintre care
12 erau preoți, 3 novici și 7 frați laici.173 Printre acești frați se
numărau câțiva care nu puteau să îndeplinească sarcinile
religioase din cauza unor boli. Această problemă a fost făcută
cunoscută în ca drul Capitlului provincial din 1533, unde au

168 https://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couvent -franciscain -obs-de-
caransebes -karansebes accesat 15.04.2018. Karácsonyi , Szt. Ferencz
rendjének története …, vol. II, p. 89.
169 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története … ,vol. II, p. 89.
170 Romh ányi, Kolostorok és társaskáptalanok…., p. 46. Karácsonyi , Szt.
Ferencz rendjének története … , vol. II, pp. 89 -90.
171 Vincze Bunyitay , A váradi püspökség története. Vol. 2: A váradi
püspökség káptalanai s monostorai a püspökség alapításától 1566. Évig,
Nagyvárad, Franklin -Társulat, 1883, p.450.
172 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története… , vol. II, p. 157 -158.
173 https://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couvent -franciscain -obs-ste-
marie -de-salard -szalard accesat 17.04.2018.

44
hotărât să transforme vechea cameră într -una mai mare, pentru
a-i îngriji pe bolnavi.174 Din perspectiva organizării conventului
putem să îi amintim pe gardienii: Nicolae Balatincyi, Toma
Kamonczi, Dumitru Ujlaki, Gáspár Vecsei, George Besenyei ,
Francisc Szerémujlaki, Mihai Besenyei, Toma Németi , precum
si pe Francisc Hartyáni și Ștefan Harsanyi care au îndeplinit
această funcție de două ori între anii 1550 si 1552.175 În anul
1556 conventul a încetat să mai funcționeze în urma acțiunii
violente a lui Farkas Csáky care i -a ucis pe observanții rămași în
Sălard.176
În cazul observanților din conventul Ineu aceștia au fost
mult mai activi în dezvoltarea ramurii observante .177Aceștia s -au
remarcat în că din anul 1444, când au găzduit Capitlul de la Ineu,
de asemenea, î n anul 1484 Custodia Ineului, a ocupat un rol
important în cadrul celorlalte nouă custodii din cadrul
Vicariatului din Ungariei .178 Custodia Ineului a fost condusă în
intervalul 1531 -1550 de zece custozi.179 În anul 1535 conventul
avea 17 observanți din tre care 8 preoți, 2 novici și 7 frați, dar pe
lângă activitățile religioase, cei din urmă mai aveau și
preocupări meșteșugărești (cizma r, strungar) iar unul dintre ei
apare menționat ca fiind învârstă și bolnav.180 Numărul acestora
scade, de la 17 observanți la 12 în anul 1542, apoi în 1544

174 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története … ,vol. II, p. 159.
175 Ibidem , p. 159.
176 Ibidem , p. 160. Rusu, Dicționarul mănăstirilor, p. 223.
177 Alexandru Roz, Dicționarul istoric al localităților din județul Arad , Arad,
Editura Universității Vasile Goldiș, 1997, pp.131 -134.
178 Adrian Andrei Rusu, George Pascu Hurezan, Biserici medievale din
județul Arad , Arad, Editura Complexul Muzeal Arad, 2000, pp. 182 -183.
179 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története … ,vol. II, p. 86.
180 https://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couvent -franciscain -obs-ste-
marie -de-ineu-jeno
accesat 17.04.2018

45
existau 6 , iar în 1548 mai locuiau în convent un gardian și unul
care îndeplinea sarcina de -a spoved i.181 După anul 1550
conventul a căzut în mâinile reformaților, prin urmar e nu a mai
funcționat. În schimb, custozii ineuani au continuat să păstreze
în intervalul 1552 -1558 acest titlu la următoarele Capitluri
provinciale .182 Cu toate acestea, o parte din fra nciscanii obser –
vanți au ales să abandoneze conventul din Ineu.183
Conventul observanților din Gyula a fost construit în a
doua jumătate a secolului al XIV-lea datorită nobilului Ioan
Maróthy, care în anul 1420 a primit aprobarea papei Martin al
V-lea de -a pune bazele acestuia.184 Abia în anul 1535 au ieșit la
lumină informații cu privire la formarea și fun cționarea con ven-
tului franciscanilor observanți din Gyula. În convent locuiau 1 0
preoți, 5 novici și 8 frați ajutători.185 În acel ași an, au primit
acordul de -a se ocupa cu viticultură, de asemenea, în paralel se
ocupau și de activitatea educațională, având propria școală.186 În
cazul acestui convent , putem remarca si stabilitatea exist enta la
nivelul conducerii, fiindcă în intervalul 1529 -1556 gardienii au
fost aleși în mod regulat.187 Situația nu a rămas î nsa, una stabilă,

181 Rusu, Dicționarul mănăstirilor, p.155. Karácsonyi, Szt. Ferencz
rendjének története … ,vol. II, p. 86.
182 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története, vol. 2, p. 86.
183 Sorbán Kornél, Az Ineui (Borosjenői) Róm. Kath. Plébánia története,
Editura Franklin Institut de Arte Grafice, Oradea, 1934, p . 72.
184 Szabó, op.cit , p. 260. Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története…, vol.
II, pp. 71 -72.
185 https://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couve nt-franciscain -obs-ste-
marie -de-gyula accesat 17.04.2018.
186 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története…. vol. II, p. 72.
187 Ibidem , p. 72.

46
deoarece observanții au ales în 155 6 să se retragă în alte locuri
din cauza pericolului otoman.188
În secolul al XVI -lea Custodia Ineului se lărgește cu încă
patru conventuri, cele de la Cenad, Szeged Gerla și Oradea .
Conventul de la Cenad nu aparținea observanților, dar a existat o
încercare în 1448 de a -l transfera acestora, însă inițiativa a
eșuat.189 Proiectul a fost reluat de papa Alexandru al VI -lea care
le-a oferit conventul și biserica observanților în anul 1493, deși
înainte aparți nuse benedictinilor.190 În cadrul acestui convent
locuiau mai puțin de 12 frați în anul 1509.191 Însă situația se
schimbă în anul 1535 când numărul observanților crește la 15,
printre care 8 preoți, 2 novici și 5 frați , iar cei d in urmă în –
deplineau și diferite activități, precum cea de croitor și șam –
belan. 192 Activitatea acestora se încheie în anul 1550, pentru că
unii dintre ei și -au părăsit conventul.193
Un caz asemănător conventului din Gyula a fost cel al
conventul ui din Szeged. Acesta din urmă ar fi trebuit transferat
în anul 1444 observanților, dar acest lucru nu s -a mai realizat.194
Totuși, cu voința loc uitorilor din Szeged și da torită sprijinului
acordat de Matia Corvinul s -a început în jurul anului 1480 să se

188 Imre Szatmári, Gyula középkori ferences temploma és kolostora, în
Andrea Haris, Koldulorendi epiteszet a kozepkori
Magyarorszagon: tanulm anyok , Budapest, Országos Műemlékvédelmi
Hivatal, 1994, p. 417.
189 https://margec.univ -bpclermont.fr/en/content/couvent -franciscain -obs-ste-
marie -de-cenad -csanad accesat 10.04.2018.
190 Țeicu, op.cit. ,p. 61.
191 https://margec.univ -bpclermont.fr/en/content/couvent -franciscain -obs-ste-
marie -de-cenad-csanad accesat 10.04.2018.
192 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története ….., vol. II, p. 23.
193 Ibidem , p. 24.
194 Szabó, op.cit., p. 340 -341.

47
construiască un convent doar pentru observanți.195 După
moartea lui Matia, mai precis între anii 1500 -1503 construcția
conventului a fost încheiată.196 În cazul acestui conven t se
cunosc puține informații, deoarece se afla în zona de influență a
otomanilor, care au jefuit acest sediu franciscan, probabil din
pricina aceasta au supr aviețuit doar 8 observanți în anul 1535 .197
Printre acești frați se numărau 5 preoți și 3 frați care erau
pricepuți în croitorie, unul producea roți , iar altul era gardianul
conventului.198 Expasiunea otomană nu a încetat, dimpotrivă, în
anul 1541, sultanul Suleiman a supus orașul Szeged, dar i-a lăsat
pe observanți să î și continue activitățile religioase. Astfel,
conventul franciscanilor observanți din Szeged a supraviețut
până -n secolul al XVIII -lea.199
În Gerla se cunoaște faptul că până la apariția franciscanilor
observanți existaseră în anul 1259 o mănăstirea a benedictinilor.200 În
momentul în care Gerla a intrat sub patronajul familiei Ábránffy, acea
mănăstire nu mai funcționa, deoarece a fost părăsită de frații
benedictini.201 Această familie a decis să îi aducă în acel lăcaș de cult
pe franciscanii observanți . Despre activitate a fraților observanți încep
să apară informații abia în secolul al XVI -lea. De pildă, la capitlul
organizat la Oradea în anul 1531 au participat și franciscanii
observanți din Gerla, tot atunci conventul lor a fost adăugat custodiei
Ineului.202 De asemene a, în anul 1535 au fost înregistrați în cadrul

195 Karácsonyi, . Szt. Ferencz rendjének története…. , vol. II, p. 161.
196 https://margec.univ -bpclermont.fr/en/node/71 accesat 10.04.2018
197 Romhányi , Kolostorok és társaskáptalanok…. p. 86. Karácsonyi ,, Szt.
Ferencz rendjének története…. , vol. II, p. 162.
198 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története…. , vol. II, p. 162.
199 Szabó, op.cit., pp. 341 -342. Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének
története…. , vol. II, pp. 162 -168.
200 Romhányi, Kolostorok és társaskáptalanok…. , p.34.
201 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének törté nete ….., vol. II, p.58.
202 Szabó, op.cit., p. 255.

48
conventului: șapte preoți și cinci frați converși.203 În anul 1536 s -a
stins familia Ábrántfy iar conventul franciscanilor observanți a intrat
sub patronajul clerului.204 În anul 1553 nu se mai cunosc alte
inform ații despre activitatea fraților observanți.205
Oradea nu a fost doar o localitate cu caracter urban , ci și
un sediu episcopal, un mediu propice pentru dezvoltare a
structuril or religioase și în cazul acesta ne vom opri asupra
conventului observanților, deș i funcționase acolo si unul al
fraților conventuali.206 Mai precis în anul 1490 franciscanii
observanți au pus bazele bisericii și conventului , iar în anul
1497 papa Alexandru al VI -lea a realizat o anchetă prin inter –
mediul episcopului de Eg er si a celui di n Esztergom care i -au
confirmart prezența observanților în conventul de la Oradea.207
În anul 1509 în cadrul conventului respectiv locuiau 12 frați, dar
numărul acestora a crescut în anul 1535, ajungându -se la 36 de
observanți.208 Dintre aceștia 18 erau preoți , 6 novici și 12
frați.209 În ciuda dezastrului de la Moh ács, activitatea lor a
continuat, fiind printre singurele conventuri care a găzduit d e
șapte ori Capitlurile provinciale.210 De asemenea, existența
novicilor , în număr de 6, a determinat î nființarea unei școli
alături de conventul și biserica observanților.211 Activitatea
francis canilor observanți din Oradea s -a încheiat în secolul al

203 http://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couvent -franciscain -obs-de-gerla
19.10.2018.
204 Szabó, op.cit., p. 255. Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története ….., vol.II, 58.
205 Bunyitay , op.cit., p. 449.
206 Romhányi, Kolostorok és társaskáptalanok…. , p. 103.
207 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története…. , vol. II, p. 204.
208https://margec.univ -bpclermont.fr/en/content/couvent -franciscain -obs-
saint -esprit -doradea -mare -nagyvarad accesat 10.04.018.
209 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…. , vol. II, p. 205.
210 Bunyitay , op.cit., p. 440.
211 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…. , vol. II, p. 206.

49
XVIII -lea, când aceștia ramân fără sprijinul familiilor
nobiliare.212
Pe baza acestei prezentări se poate realiza o comparaț ie
cu scopul evidenți erii elementel or comune și deosebiril or între
conventurile observanților din cadrul custodiei din Ineu. Așadar,
se poate constata că nu a existat o e voluție liniară, ci mai
degrabă momente de stabilitate și instabilitate, care au co ndus în
unele cazuri la un progres în cadrul conventurilor. Din
informațiile acumulate, s -a putut vedea că majoritatea con ventu-
rilor funcționau alături de o biserică și alte locuințe. De
exemplu, în Sălard observanții au construit o locuință, pe care au
transformat -o într -un spital iar în Gyula și Oradea au ridicat
școli pentru pregătirea novicilor213. Conventurile din Gyula și
Oradea au fun cționat de la bun început alături de o biserică , în
schimb, despre celelalte conventuri din cadrul custodiei ineuane
nu se cunosc alte informații .214
Conform surselor care au supravieț uit se poate cunoaște
și faptul că stabilitatea acestora nu s -a limitat doar la construirea
sediilor franciscane, ci reflectă și modul de organizare a fraților
în cadrul conventur ilor. În privința aceasta, sarcinile unui
gardian în cadrul conventurilor erau importante, deoarece, toate
problemele erau cunoscute și rezolvate de acesta.215 De
asemenea, un rol important în cadrul conventurilor l -a ocupat și
custodele. Sarcina acestuia era aceea d e a-i vizita pe observanți,

212 Ibidem , pp. 206 -209.
213 Rusu, Dicționarul mănăstirilor…. p. 223. Karácsonyi, Szt. Ferencz
rendjének története…. , vol. I I, p. 157 -160.
214 http://www.templomrom.hu/bekes/gyulaf/album/index.html
acccesat 10.04.2018. Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története…. , vol. II
, pp. 161, 204.
215 Ferenc Kollányi, Magyar ferencrendiek a XVI. század első felében, în
Századok , nr. 32, 1898, pp. 413 -414.

50
dar mai cu seamă de a -i ajuta pe bolnavi și de -a le oferi cărți
religioase.216
În unele cazuri putem observa că aceste conventuri au
fost dinamice din punct de vedere economic, în sensul că nu s –
au limitat doar la construirea con venturilor sau a altor locuințe,
doarece în rândul fraților existau persoane care cunoșteau arta
meșteșugărească. În unele conventuri, acești frați converși s-au
remarcat prin diverse activități. De exemplu în conventul din
Ineu unul din rândul fraților în deplinea sarcina de strungar , iar
altul de cizmar, apoi în cel din Gyula, unii frați practicau
viticult ura.217 De asemenea, frații din Cenad erau buni croitori la
fel ca și cei din Szeged, acestora adăug indu-se un frate priceput
în producerea de roți.218 Totuș i aceasta dinamica este reflect ata
și de numărul observanților din fiecare convent, care nu este
unul fix, ci depăș este numărul de 20 de frați.219 Conventurile
care s -au bucurat de condiții prielnice au fost cel din Oradea
care de la 12 observanți înregistra ți în anul 1509 a ajuns la 36 în
anul 1535.220 Cu toate acestea, conventul din Gyula avea 23 de
observ anți, cel din Sălard 22, cel de la Ineu 17 și Cenad 15.221
Numărul acesta indică două aspecte, unul este legat de faptul că
acele conventuri dezvoltate au re prezentat un loc bun de

216 Ibidem , pp. 413 -414
217 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…. , p. 86, p. 72.
218 Ibidem. , p. 23,pp. 162.
219 Romhanyi, New Results on the Mendicant Economy in Medieval
Hungary: Spatial Distribution, Urban Context, StudiaUniversitatis Babes –
Bolyai. Historia , volumul 60, nr. 1, an 2015, p. 18.
220 https://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couvent -franciscain -obs-
saint -esprit -doradea -mare -nagyvarad
accesat 17.04.2018. Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…. vol. II,
p. 205.
221 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…. p. 158, p. 86, p. 23, p.
71.

51
retragere pentru observanții aflați în pericol, iar cel de -al doilea,
sugerează faptul că aceștia alegeau conve nturile care aveau
școală și un spital.
Dinamica observanților în conventurile din Caransebeș și
Szeged nu era atât de evidentă precum celelalte, deoarece
numărul observanților era mai redus. În cazul conventului din
Szeged care a fost atacat și totuși nu distrus de otomani , acesta a
continuat să funcționeze datorită activității a 6-8 frați care au
supraviețuit.222 În aceeaș i situație s -a aflat și conventul din
Caransebeș unde au continuat să activeze 11 franciscani
observanți.
Un alt aspect demn de semnalat este legat de faptul că
aceste conventuri ale observa nților au fost distruse în mare parte
de reformați și mai puțin d e otomani. Însă pericolul venit din
două direcții i -a determinat pe observanți să iși părăsească
propriul convent, incercând să își continu e activitatea în zone
mai protejate. Conventurile abandonate de frați au fost cele din
Caransebeș, Sacușu Turcesc , Sălard, Ineu.223 Un caz special l-a
reprezentat conventul de la Szeged care a funcționat și sub
stăpânirea otomană.224 Totuși, observanții și -au putut continua
activitatea misionară și sub stăpâni rea otomanilor, de asemenea,
conventurile nu au fost în întregime distruse de reformați, unele
dintre ele reușind să funcționeze până în secolul al XVIII -lea.225

222 https://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couvent -franciscain -obs-ste-
marie -de-neige -de-szeged
accesat 17.04.2018. Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története…. vol. II,
p. 162, p. 89.
223 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…. , vol. II, p. 90, p. 87, pp.
159-160.
224 Szabó, op.cit., pp.341 -342, Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének
története…. vol. II, pp. 162 -168.
225 Lupșa, op.cit., p. 157.

52
În concluzie, aceste informații, deși puține, au reușit într –
o oarecare măsură să arate condițiile și modul de organiza re al
observanților din cadrul c ustodiei i neuane. În unele cazuri au
existat conventuri cu un număr de peste 15 și chiar 30 de
observanți, ceea ce denotă, că acele conventuri erau mari și
dezvoltate. Plecând de la acest aspect, numărul observanților a
indicat și dinamica unui convent care avea la bază și activități
meșteșugăreșt i. Tot pe baza acestei analize s -a mai putut observa
că în secolul al XIV -lea inițiativele de -a construi conventuri
pentru observanți au venit din partea regalități, în schimb, în
secolul al XV -lea nobilimea maghiară a inter venit mai mult. În
secolul al XVI -lea, mai precis după înfrângerea de la Mohács,
sprijinul regalității și a nobilimii a fost diminuat, motiv pentru
care conventurile au fost distruse de otomani și de reformați.
Totuși, reformații au contribuit cel mai mult la declinul
observanților, pe când otomanii în unele cazuri se mulțumeau să
exploateze bogațiile din conventurile acestora și nu să le
distrugă.

53
Anexa 1 Custodia Ineului în jurul anului 1400
(realizat de Adrian George Juduc )

54
Anexa 2 Custodia Ineului în jurul anului 1500
(realizat de Adrian George Juduc)

55
Capitolul III
Impactul social și economic al funcționării conventurilor
franciscanilor observanți

3. 1 A existat un specific urban al așezărilor franciscanilor
observanți din custodia Ineului ?

Pentru a răspunde la această întrebare se cuvine să
continui același demers pe care l -a început și Erik F ügédi cu
privire la tipul de așezare al ordinelor mendicante în Ungaria
medievală. În ceea ce î i privește pe franciscanii observanț i,
acesta susț ine, că spre deosebire de situaț ia din Europa Occi –
dentatală, cei din Ungaria s -au poziționat mai degra bă în zonele
de târguri decât î n orașe.226 Plecând de la această afirmație, îmi
propun să identific dacă și în cazul conventurilor custodiei
Ineulu i (Sacoșul Turcesc, Caransebeș, Cenad, Ineu, Szeged,
Gyula, Sălard , Gerla si Oradea ) această ipoteză este confirmată .
Un prim tip de așezare al conventurilor franciscan ilor
observanți a fost cel susținut de regalitate și în cazul acesta mă
voi opri asupra Sacoșului Turcesc, Caransebeș și Szeged.
Primele două conventuri au fost fondate în contextul expedițiilor
militare suținute de regele Ludovic cel Mare (1326 -1382 ).227 În
cazul acesta, conventurile au fost poziționate în aproprierea
limesului su d-oriental al re gatului, cu scopul de -a încuraja
apostolatul franciscan în rândul populației ortodoxe .228

226 Erik F ügéd, Koldulórendek és városfejlődés Magyarországon, Századok ,
nr.106, 1972, pp. 70, 90 -92.
227Dumitru Țeiuc, Geografia ecleziastică a banatului medieval , Timișoara,
Banatica 2007, p. 62. Ștefan Lupșa, Catolicismul și romanii din Ardeal și
Ungaria până la anul 1556, Cernăuți, Editura "Glasul Bucovinei", 1929, p.
69
228 Iulian Mihai Damian, Ioan de Capistrano și Cruciada Târzie , Centrul de
Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2011, p. 183.

56
Pe baza informaț iilor recente din proiectul MARGEC ,
cunoaștem că aceste două conventuri au fost amplasate în
aproprierea râului Timiș, într -o regiune r urală.229 Conventul din
Sacoșul Turcesc a fost const ruit în preajma unei cetăți care
treptat a evoluat în secolul al XV -lea sub formă de civitas ,
oppidum și castrum .230 În cazul acesta s -a aflat și conventul din
Caransebeș, care a funcționat tot într -un civitas și ulterior
oppidum .231
În a doua jumătate a secolului al XV -lea, inițiativele
regalității de -a fonda conventuri au fost mai reduse, dar în
schimb, regele Matia Corvin a susținut dezvoltarea ramurii
observante. Cu toate că nu a mai adoptat aceeași p olitică,
precum Ludovic cel Mare, ci a construit conventuri în așezări
dezvoltate de tip oraș, care nu se aflau la granița regatului
Ungariei. Un bun exemplu, a fost orașul Szeged , unde regele
Matia Corvin a început să pună bazele unui convent pentru
franc iscanii observanți.232 Totuși, acest convent a fost finalizat
între anii 1500 -1502, datorită sprijinului venit din partea
baronului Joseph Somi .233 Construcția ace asta, probabil, a fost
printre singurele din cadrul custodiei ineuane, care a rezistat în
fața at acurilor otomane în secolul al X VI-lea.234 Sub presiunea
otomanilor, cei opt observanți, printre care trei frați converși au

229 https://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couvent -franciscain -obs-de-
caransebes -karansebes
accesat 1.05 .2018
230 Țeiuc, op.cit, p. 62.
231 Ibidem , p. 59.
232 János Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története Magyarországon
1711 -ig, vol. II, Budapest, A Magyar Tud. Akadémia, 1923 -1924 , vol. II, p.
161. https://margec.univ -bpclermont.fr/en/node/71 accesat 2.05.2018.
233 Ibidem , p.161.
234 Ibidem , p. 162. György Szabó Piusz, Ferencrendiek a
magyartörténelemben, Budapesta,1921, pp. 341 -342.

57
reușit să impulsioneze și viața economică prin diverse activități
cum ar fi producerea de roți și croitorie.235
Regalitat ea după cum am văzut a susținut construirea
conventurilor în diverse regiuni dezvoltate sau mai puțin
dezvoltate din punct de vedere economic. În schimb, nobilimea
locală, de cele mai multe ori construia conventurile în centrul
domeniul.236 De pildă, convent ul din Gyula a fost construit în a
doua jumătate a secolului al XIV -lea de către Ioan Maróthy .237
Inițial observanții doreau să își fixeze acest convent în
apropriere de Gyula, dar prin decizia nobilului Maróthy, obser –
vanții au fost amplasați în interiorul acestui târg.238 Prezența
franciscanilor observanți în acest convent din Gyula a fost
confirmată în anul 1420 de către Sfântul Scaun.239 În secolul
următor, mai precis în 1535 c onventul acesta a adăpostit 23 de
observanți ceea ce sugerează importanța acestuia în cadrul
custodiei.240
În privința construirii conventului din Ineu situația a
fost diferită. P e baza unor informații topografice realizate de
Fábián Gábor, conventul observanților din Ineu avea o dimen si-
une mai mică, comparativ cu mănăst irea Dye nus care se afla la
marginea localității .241 Între anii 1202 -1203, Ineul a fost atestat

235 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének……, vol. II, p. 162.
236 Fügédi, op.cit., p.90.
237 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének……, p. 222. Bunyitay , op.cit., p.450.
238 Fügédi, op.cit., p.90.
239 Vincze Bunyitay , A váradi püspökség története. Vol. 2: A váradi
püspökség káptalanai s monostorai a püspökség alapításától 1566. Évig,
Nagyvárad, Editura Franklin -Társulat, 1883, p.450.
240 http://www.templomrom.hu/bekes/gyulaf/album/index.html accesat
2.5.2018
241 Fábián Gábor, Arad vármegye leirása históriai, geographiai és statistikai
tekintetben, vol. I, Editura A ’Kir Egyetem’ Nyomtató -Intézetben, Buda,
1835 pp. 125 -127.

58
drept sat într -un act al regelui Emeric al Ungariei.242 Conform
acestui document, Ineul nu s -a aflat sub patronajul Bisericii din
Arad, precum satele din Juvenin, G alșa, Mghyer, Saris, Bard,
Homorok.243 Spre sfârșitul secolului al XIII -lea, mai precis în
anul 1296, Ineul este menționat într -o diplomă emisă de regele
Andrei (1265 -1301), drept castrum .244 Implicarea regalității în
această zonă a fost tot mai evidentă, luc ru demonstrat și de
faptul că în anul 1374 Ludovic cel Mare a stabilit semnele de
hotar între cetatea Ineu și moșia Sfântul Duh.245
În a doua jumătate a secolul al XIV -lea, Ștefan Losoncz,
Ban de Severin, Comite de Timișoara, a devenit stăpân asupra
posesiunilor din Ineu D.M. reginae laborabamus, se multis
casibus fortuitis, rebu et personis eorum non parcendo, exhibere
curauerunt in c ompensationem eorumdem quamdam regalem
villam duximus conferendam .246 De asemenea, fiul lui Ștefan,
Ladislau Losoncz a continuat să dezvolte Ineul, care atunci a
fost consemnat drept sat. O primă inițiativă în privința aceasta a

242 Imre Szentp étery, Az Árpád -háyi királyok okleveleinek kritikai jegzéke .
Rege sta regum stirpis Arpadiana e critico -cdiplomatica , vol 1, Budapstest,
Magyar Tudomanyos Akadémia, 1923, pp. 62 -66. Documente privind istoria
României.C. Transilvania. Vveacul al XI -lea, XII -lea, XIII -lea, vol. 1 (1075 –
1250), București, Academia Republicii Socialiste România,1951, pp . 23-27,
nr 41. Doina Chiș, Ineu intinerar sentimental în imagini și documente,
Guntenburg Univers, Arad, 2013, pp.22 -29.
243 Chiș, Ineu intinerar sentimental în imagini și documente , pp. 26 -29.
244 Ibidem , p. 56. Georgius Fejér, Codex Diplomaticus Hungariae
Ecclesiasticus ac Civilis , vol. II, Buda, 1829, pp. 373 -375.
245 Ibidem , p.35. Documente privind istoria României. C. Transilvania,
veacul XIV -lea, (1341 -1350), vol. 4, nr. 524, București, Academia Republicii
Populare Române, 1955, pp 357 -358.
246 Fejér, op. c it., vol. X -1, Buda, 1834, pp. 747 -748.

59
fost ridicarea unui convent, pe care l -a finalizat în 1395, înainte
de a deceda.247
Acest demers a fost oficializat prin actul papal din anul
1423 Martinus…claustrum pro Fratibus Minoribus in Dioecesi
Agriensi per Ladislaum de Losoncz Banum extrum confirmat .248
Tot pe baza acestui doc ument se cunosc și alte informații
precum Hinc est, quod nos, Dilecti Filii, Nobilis Viri
Sigismundi de Losont, Militis, Strigoniensis Dioecesis,
supplicationibus, inclinati, locum in oppido Janczo, Agriensis,
dioecesis, pe quondam Ladislaum Banum, eiusdem militis
genitorem, de nonis sibi a Deo collatis etc. Fundatum, atque
constructum, et Fratibus Ordinis Minorum Vicariae Boznensis
(…).249 Conform acestui act, reiese că prin prezența conventului,
Ineul nu a mai fost un sat ( villa), ci târg ( oppid um). Tot pe baza
acestui document, cunoaștem, că Ladislau Losoncz a lăsat
dreptul de patronaj asupra conventului fiului său, Sigismund. De
asemenea, importanța acestui convent al observanților crește în
anul 1444, odată cu organizarea Capitlului General la Ineu.250
În cadrul acestui Capitlu s -a luat inițiativa de -a înființa un
Vicariat în Ungaria, care să funcționeze în mod independent de
cel din Bosnia, dar acest lucru s -a realizat abia în anul 1448 cu
sprijinul papei Nicolae al V -lea.251

247 Adrian Andrei Rusu el.al, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania,
Banat, Crișana și Maramureș, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca, 2000, pp. 154 -155. Adrian Andrei Rusu, George Pascu Hurezan,
Biser ici medievale din județul Arad , Editura Complexul Muzeal Arad, Arad,
2000, p.182 -183.
248 Fejér, op. cit., Tom X. Vol. 6, nr. 137, Buda, 1844, p. 563.
249 Ibidem , pp. 563 -564.
250 Franciscus Toldy , Analecta monumentorum Hungariae historicorum
literariorum maxim um inedita , Pesthini, 1862, pp. 242 -244.
251 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története….., vol. I, pp. 329 -347.

60
Localitatea Sălard a fost consemnat ă în secolul al XII -lea
drept villa, apoi în anul 1387 civitas și în 1395 oppidum .252
Familia Nicolae Csáki a impulsionat dezvoltarea asezarii de tip
oppidum . Drept urmare, pentru venirea observanților, Nicoale a
transfomat biserica parohiala într -un convent observant.253
Conventul din Sălard nu a fost o construcție de dimensiune
mică, deoarece în anul 1535 funcționau 22 de observanți care
beneficiau de propria infirmerie și o bibliotecă.254 În ceea ce
privește Gerla se cunoaște că din anul 1584 apare drept oraș și
tot în acea perioadă încep să apară informații despre activitatea
franciscanilor observanți.255
Pe lângă aceste inițiative, atât din partea autorității regale,
cât și din partea nobilimii, s -au mai adăugat și cele din partea
Sfântului Scaun. Intervențiile papalitații au fost frecvente în
orașe dezvoltate de tip episcopal. În cazul conventului de la
Cenad, acesta a fost transferat de la benedictini la observanți în
anul 1493, prin decizia papei Alexa ndru al VI -lea.256 Conventul
respectiv a funcționat într -un centru episcopal care a fost atestat
încă din secolul al XII -lea.257 În aceeași situație s -a aflat și
conventul franciscanilor observanți din Oradea care a fost
amplasat într -un centru episcopal în an ul 1490.258 Cu toate

252 Suciu Coriolan , Dicționar istoric al localităților din Transilvania , vol. II,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967, p. 103.
253 Rusu, Dicționarul mănăstirilor….., p. 222. Vincze Bunyitay , A váradi
püspökség története….., p.450
254 Rusu, Dicționarul mănăstirilor…… p. 223.
255 Suciu Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. I, pg.
258
256 Țeiuc, op.cit., p. 61.
257Coriolan , op.cit., p. 131.
258https://margec.univ -bpclermont.fr/en/content/couvent -franciscain -obs-
saint -esprit -doradea -mare-nagyvarad accesat 2.5.2018. Suciu, op.cit, vol. II,
p. 17.

61
acestea, prezența franciscanilor observanți în Oradea a fost
confirmată în anul 1497 de către episcopul de Eger si cel din
Esztergom.259 De asemenea, a fost unul dintre cele mai mari
conventuri din cadrul custodiei ineuane, deoarece în anul 1535 a
adăpostit 33 de observanți.260
În concluzie, prin metoda pe care am utilizat -o am reușit
să evidentiez existența a trei forme de așezări pentru
conventurile din cadrul custodiei Ineului. Pornind de la aceste
trei tipuri, voi evidenția, atât asemănările, cât și deosebirile
dintre acestea. Astfel, conventurile din Sacoșul Turcesc , Caran –
sebeș și Ineu au fost construite în secolul al XIV -lea, într -o zonă
rurală. Conform surselor, am putut desprinde un aspect impor –
tant în privința conventul ui din Ineu. Construcția acestui con –
vent a fost începută în a doua jumătate a secolului al XIV -lea,pe
vremea când Ineul era consemnat drept sat, iar oficializarea
acestuia de către Sfântul Scaun în secolul al XV -lea, a ar ătat
primele semne de pre-urbanizare prin statutul de târg ( oppidum ).
De asemenea, conventurile din Sălard și Szeged funcționau de la
bun începu t în așezări care aveau rang de târg, la fel ș i cel din
Gyula. Un alt aspect demn de reținut este că unele conventuri au
funcționat în preajma unei cetăți, ca de exemplu Sacoșul
Turcesc, Ineul și Gyula. Majoritatea dintre acestea au fost
amplasate în preajma unui râu, așa a fost cazul conventurilor din
Sacoșul Turcesc, Caransebeș, Szeged, Ineu, Sălard, Gyula și
Oradea .
În cele din urmă, teoria lui Erik F ügédi este confirmată și
în cazul custodiei Ineului, astfel așezarea specifică nu a fost cea
propriu -zis urbană, ci cea de târg și de sat. Un bun exemplu
pentru susținerea acestei afirmații sunt conventurilor așezate în
târguri, precum Sălard, Szeged și Gyula și în sate Sacoșul

259 Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének története…. , vol. II, p. 204.
260 Ibidem , p. 205.

62
Turcesc, Caransebeș și Ineu. Existau cazuri în care franciscanii
observanți au fost transferați în anul 1492 în conventul din
Cenad, care era un oraș episcopal. Tot datorită sprijinului
ierarhiei ecleziasti ce, observanții au fost aduși în Oradea, un
important centru episcopal.

63
3.2 Inițiative nobiliare și conventurile franciscanilor
observanți din custodia Ineului

Prin acest studiu de caz îmi propun să analizez în
continuare conventurile din cadrul custodiei ineuane, dar trecând
de la specificul așezării acestora la gradul de implicare al
nobilimii în procesul de funcționare al conventurilor.
În a doua jumătate a secolului al XIV -lea, au apărut în
Ineu primele semne ale activităț ii franciscanilor observanți și
acest lucru s -a datorat familiei Losoncz.261 Fiul lui Ștefan,
Ladislau Losoncz, baron al regelui, comite de Timișoara, ban de
Severin, al Croației și Sl avoniei, a construit în 1387 pentru
franciscanii observanți conventul de la Ineu.262 Conventul a fost
finalizat în anul 1395, înainte ca Ladislau să moară.263 Drept
consecință, Sigismund, fiul lui Ladislau Losoncz a făcut
demersurile necesare pentru a oficializa funcționarea acestui
convent al franciscanilor observanți din Ineu. Acesta a primit
din partea papei Martin V -lea, în 18 mai 1423 confirmarea și
recunoașterea patronajului asupra conventului franciscanilor
observanți din Ineu, care s -a aflat sub juridisdicția Vicariatului
din Bosnia.264
Sub patronajul familiei Losoncz, conventul franciscanilor
observanți din Ineu s -a dezvoltat atât de mult încât primul
Capitlul General din 1444 a fost ținut aici.265 Cu toate acestea,
nu se cunoaște dacă Sigismund de Losoncz a sprijinit financiar

261 http://genealogy.euweb.cz/hung/losoncz.html , accesat 28.04. 2018.
262 Fejér, op.cit., Tom X. Vol. 6, nr. 137, Buda, 1844, p. 563. Chiș, op.cit, p.
36. Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania……, pp. 154 -155. Rusu,
Biserici medievale din județul Arad , p. 182 -183.
263 Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania……. , p. 154.
264 Fejér, op.cit., Tomi X. Vol. 6, nr. 137, Buda, 1844, p. 563.
265 Toldy, op. cit, pp. 242 -244. Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének
története…. vol. II, p. 86.

64
această adunare, dar cert este, că a acceptat să se țină pe
domeniul său această întâlnire.266 Capitlul respectiv are un rol
fundamental pentru formarea Vicariatului din Ungaria, în ciuda
faptului că inițiativa d in acel an a eșuat. Acest demers a fost
reluat în anul 1448 cu sprijinul papei Nicolae al IV -lea și tot
atunci s -au format și cele 10 custodii ale Vicariatului din
Ungaria, printre care se numara și cea a Ineului.267
În secolul al XVI -lea, conve ntul observanților din Ineu a
cunoscut o perioadă de regres, cauzată, pe de -o parte de
expansiunea otomană și de avansul ideilor Reformei. Ace astă
afirmație este susținută de faptul că în anul 1535, conventul din
Ineu a înregistrat 8 preoți, 2 novici și 6 frați, iar în anul 1545 s -a
revenit la numărul de 12 observanți, o situatie asemanatoar e cu
cea înregistrată î n anul 1509.268 Această scădere demografică a
fost provocată în anul 1542 de nobilul Antal Losoncz, care a
devenit adept al Reformei.269 Din cauza ace stuia, conventul din
Ineu a mai înregistrat în anul 1542 doar doi franciscani obser –
vanți. Această politică, pe care a adoptat -o Losoncz împotriva
franciscanilor observanți, a dus la desființarea conventului din
Ineu în anul 1550.270 Succesorul acestuia a fo st Ștefan Losoncz
care a încercat să îi readucă pe observanți în conventul din
Ineu.271 Această inițiativă nu a putut fi dusă la bun sfârșit

266 Beatrix F. Romhányi,Social Network and Resources of the Observant
Franciscans in Hungary at the End of the Middle Ages, in György Galamb
(ed.) Chronica Franciscan Observance between Italy and Central Europe,
vol. 15, 2014, p. 127
267 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…., vol. I, p. 347.
268https://margec.univ -bpclermont.fr/fr/content/couvent -franciscain -obs-ste-
marie -de-ineu-jenoaccesat 17.04.2018
269 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének törté nete…., vol II, p.87
270 Szabó, op.cit., p. 270. Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története….., vol.
II, p. 87.
271 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…., vol. II, p. 87.

65
datorită morții lui Ștefan cu ocazia asaltului otoman împotriva
Timișoarei din anul1552.272 În situația aceasta, conven tul și casa
franciscanilor observanți au fost distruse, iar din materialul
rămas s -a întărit cetatea Ineului.273
În secolul al XV -lea nobilimea manifestă un interes tot
mai evident în construirea conventurilor pentru franciscanii
observanți. În cazul acesta , Ioan Maróthy a construit un convent
la Gyula jurul anului 1409.274 Acesta a primit în anul 1420 de la
papa Martin al V -lea, dreptul de patronaj asupra conventului
franciscanilor observanți din aceasta localitate.275 Sub patronajul
său au fost convocate două adunări în Gyula, una în anul 1452 la
care a participat Ioan de Capistran și cealaltă în anul 1533.276
Acest convent din Gyula nu a mai funcționat din 1556, deoarece
franciscanii observanți au fost nevoiți să se re tragă în alte
conventuri, mai protejate de pericolul otoman.277
Un alt convent a fost construit de către comitele de
Timișoara, Nicolae Csáky în jurul anului 1395 în Sălard.278
Conventul respectiv a început să funcționeze din 1 martie 1400,
când Nicolae Csák y a primit confirmarea din partea papei

272 Pavel Tripa, Trecutul Orașului Ineu și al Cetății Ienopolei , Editura E mia,
Deva, 2007, p. 47.
273 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…, vol. II, p. 87. Florin
Mărginean, Zsolt Csók, Keve László, Victor Sava, Unveiling History.
Archaeological Excavations in the Fortress of Ineu (Arad County), în
Ziridava Studia Archae logica, nr. 31, 2017, pp. 244 -245. Sorbán, op.cit.,
pp.26 -29.
274 Bunyitay , op.cit., p. 447. Szabó, op.cit. , p.260.
275 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…., vol. II, p. 70 -71.
276 Bunyitay, op.cit., p.447.
277 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története….., vol. II, p. 72.
278 Beatrix F. Romhányi, Kolostorok és társaskáptalanok a középkori
Magyarországon, Budapest, Editura Arcanum, 2006, p. 82. Szabó, op.cit., p.
337. Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania….. , p. 222.

66
Bonifaciu al IX -lea.279 Totuși, nici în cazul acestui convent nu
cunoaștem informații directe cu privire la sprijinul acordat de
această familie nobiliară, dar cu toate acestea, observanții au
pregătit o adunare provin cială în anul 1468 în Sălard.280 Acest
convent nu a mai funcționat din anul 1556 din pricina nobilului
Farkas Csáky care nu doar că i -a alungat, ci i -a și ucis pe
observanți.281
În Gerla situația a fost aceeași, în se nsul că familia
Ábráníly a rămas într-o situație dificilă deoarece în lăcașul de
cult nu mai locuia nici un membru din ordinul mendicant, motiv
pentru care în anul 1531 au făcut demersuri pentru a -i invita pe
frații franciscani observanți să se alăture comunității.282 În urma
adunării pr ovinciale din anul 1531 franciscaniii observanți au
decis să trimită patru frați la Gerla iar numărul acestora a crescut
până în anul 1535.283 În anul următor Ștefan Ábrántfy s -a stins
iar conventul franciscanilor observanți a intrat sub jurisdicția
clerul, dar acest fapt nu a contribuit la menținearea acestora în
localitatea Gerla.284
Un caz special spre deosebire de celelalte exemple a fost
conventul franciscanilor observanți din Szeged. Majoritatea
conventurilor au fost ridicate de familii nobiliare și de regalitate,
doar că în acest caz ambele i -au sprijinit pe observanți. Prin
demer surile localnicilor din Szeged, aceștia au reușit să obțină
în anul 1480 sustinerea din partea regelui Matia Corvin pentru a

279 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története….., vol. II, p. 158.
280 Ibidem , p. 158.
281 Rusu, Dicționarul mănăstirilor…. , p. 223. Karácsonyi , Szt. Ferencz
rendjének története…., vol. II, p. 160.
282 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…., p.58
283 Ibidem., pg . 58
284 Szabó, op.cit., pg 225. Karácsonyi, Szt. Ferencz rendjének
története…., pg.58 .

67
fonda conventul franciscanilor observanți.285 Datorită morții
regelui, acest plan ajunge sa fie finalizat de către baronului
Joseph Somi. Astfel, construcția conventului franciscanilor
observanți din Szeged a fost finalizată între anii 1501 -1503.286
Acest convent al observanților a funcționat până în secolul al
XVIII -lea, în ciuda dificultăț ilor cauzate de avansul oto –
manilor.287
În concl uzie, conventurile din cadrul custodiei Ineului au
fost patronate de către nobilimea locală, însă doar în cazul
conventurilor din Ineu, Gyula și Sălard se cunosc mai multe
informații în privința aceasta. În secolul al XIV -lea și al XV -lea,
Ladislau Losoncz (Ineu), Ioan Maróthy (Gyula), Nicolae Csáky
(Sălard) și Ștefan Ábráníly (Gerla) erau deschiși pentru a
colabora cu franciscanii observanți, motiv pentru care nu doar că
s-au implicat in construirea conventurilor, ci le -au și permis să
țină Capitlurile pe domeniile lor. Cu toate acestea, politica
nobililor s -a schimbat în secolul al XVI -lea. În privința aceasta,
conventul din Ineu a înregistrat un regres demografic în rândul
franciscanilor observanți, iar acest fapt s -a datorat nobilului
Antal Losoncz, car e și-a propus să desființeze acest sediu.
Losoncz a reușit în cele din urmă să își atingă acest obiectiv în
anul 1550. Aceeași situație o regăsim și în cazul conventului din
Sălard. În privința aceasta, politica lui Farkas Csáky a fost mult
mai radicală, d eoarece i -a și ucis pe fraciscanii observanți, motiv
pentru care în anul 1556 nu a mai funcționat conventul din
Sălard. Totuși, nu toți nobilii au adoptat această politică față de
observanți, de exemplu, conventul din Gyula în anul 1556 nu a

285 Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének története…., vol. II,p. 161.
286 https://margec.univ -bpclermont.fr/en/content/couvent -franciscain -obs-ste-
marie -de-neige -de-szeged accesat 09.06.2018.
287 Szabó, op.cit., pp. 341 -346. Karácsonyi , Szt. Ferencz rendjének
története…., vol. II, pp. 163 -168.

68
mai funcționat din cauza faptului că franciscanii observanți s -au
retras din fața pericolului otoman în zone mai sigure.

69
Concluzii

Finalizarea acestei teze de licențe a condus la sintetizarea
unor concluzii și idei cu privire la modul de funcționare a
Ordinului Francisc, mai exact a ramurii observante a acestuia. În
privința aceasta, am trecut de la o analiză generală la una
particulară cu ajutorul căreia am investigat sistemul de funcțio –
nare a custodiei Ineului .
Încă din primul cap itol am subliniat importanța regulilor
și constituțiilor, atât cele redactate de Sfântul Francisc, cât și
cele introduse de Sfântul Scaun, pentru a evidenția schimbările
din cadrul Ordinului Franciscan și cum a luat naștere ramura
observantă. Din analiza s urselor, reiese că f ormarea Ordinului
Franciscan a fost un proiect dorit de discipolii lui Francisc, care
împreună cu acesta au pus bazele comunității franciscane. Ger-
menii disputelor din interiorul ordinului Franciscan se regăsesc
înca din ambianța anulu i 1223 atunci când a fost redactată
Regula, deoarece viziunea discipolilor și a lui Francisc nu mai
era una comună, unii dintre frați militând pentru modificarea
principiului fundamental al ordinului, cel al sărăciei. În cazul
acesta, Sfântul Scaun a susți nut modificarea acestui principiu,
prin introducerea amendamentelor asupra Regulii din 1223.
Prin urmare ordinul ajunge să fie divizat în două tabere,
cei care militau pentru ameliorarea sărăciei și cei care promovau
observarea strictă a sărăciei. Iar pe ntru ca observanța să fie
păstrată, promotorii acestui curent au trecut de la viața de tip
conventual la cea eremitică , iar prin această trecere, de fapt,
frații au reușit să evite conflictele cu minori i și să pună bazele
reforme i. Această reformă a observanței a fost recunoscută la
Conciliul de la Constanz în 1415, dar cei care doreau s -o
urmeze, erau puși sub autoritatea unui Ministru General al
conventualilor. În condițiile acestea, au apărut o serie de pro –

70
iecte constituționale menite să transfome ramura observantă într –
una independentă. Unul dintre cei mai activi în privința aceasta a
fost Ioan de Capistran care a instituționalizat ramura observantă.
Aceste schimbări au arâtat și faptul că franciscanii observanți au
avut parte ș i de susținerea Sfântului Scaun și a familiilor regale
din Europa și un bun exemplu în acest sens a fost Regatul
Ungariei.
Pe baza surselor consultate s -a putut observa că familia
franciscanilor observanț i în Ungaria s -a format datorită
intervenției regal ității, care a avut un contact strâns cu Vicariatul
din Bosnia, motiv pentru care câțiva frați au început să fondeze
în secolul al XIV -lea primele conventuri observante din regat.
Această susținere din partea celor două mari puteri din Europa, a
permis fra nciscanilor observanți să funcționeze și în Ungaria
prin intermediul unei instituții proprii. De pildă, înființarea
Vicariatului în Ungaria a fost pregătită încă din 1444, dar din
cauza presiunii otomane, abia în 1448 a început să funcționeze,
datorită apr obării primite din partea papei Nicolae al V -lea
(1447 -1455) . Sistemul de funcționare al Vicariatul din Ungaria a
fost influențat, pe de -o parte de campaniile antiotomane și de
constituțiile pe care Sfântului Scaun le -a introdus pentru a le
oferi observanț ilor o mai largă autonomie în cadrul Ordinului
Franciscan. Din punct de vedere instituțional, Vicariatul din
Ungaria se afla sub autoritatea unui vicar (1448 -1458) în cadrul
familiei cismontane, între anii 1458 -1502 s -a aflat sub au tori-
tatea Ministrul ui general al ordinului Franciscan, iar din anul
1502 a fost reintrodus sub autoritatea vicarului general
cismontan.
Un alt aspect ce definește funcționarea Vicariatului din
Ungaria este cel constituțional din care s -au desprins și alte
trăsături. De exe mplu, constituțiile aprobate la Atya in 1499 și
Újlak în 1518, au stabilit sarcinile franciscanilor observanți , în

71
special cele ale cu stozilor și au consolidat provincia acestora. În
ce privește funcț ionarea internă a vicariatului, merită amintit că
eșecul cruciadei de la Varna din anul 1444 a destabilizat
sistemul de organizare al franciscanilor observanți, aceș tia
nemaiorganizâ nd în mod regulat Capitlurile. Un deceniu mai
târziu, după victoria de la Belgrad din anul 1456, capitlurile au
fost din nou convo cate în mod regulat.
În capitolul al doilea, am demonstrat că Vicariatul din
Ungaria a reușit să formeze cele zece custodii în anul 1484,
datorită sprijinului venit îndeosebi dinspre nobilimea locală,
Sfântul Scaun și autoritatea regală. Am re marcat că, sub
guvernarea lui Ludovic I au fost înregistrate mai multe con –
venturi ridicate din inițiativa acestuia, pe când, în timpul lui
Sigismund de Luxemburg a început să crească interesul
nobilimii față de franciscanii observanți. Această observație
derivă din faptul că în perioada lui Iancu de Hunedoara și Matia
Corvin, nobilimea a fost mult mai interesată să contribuie și să
susțină financiar construirea și dezvoltarea conventurilor
franciscanilor observanți. Acestui sprijin i se adaugă interesul
constant al Sfântului Scaun față de franciscanii observanți, chiar
și-n secolul al XVI -lea, când o parte dintre nobili au adoptat
ideile Refomei, iar regatul s -a destră mat după înfrângerea de la
Mohács din anul1526.
Analiza detaliată asupra formării custodiei din Ineu, a
evidențiat atât particularitățile, dar și felul în care au funcționat
conventurile sale. În anul 1484 custodia Ineului era formată din
conventurile Caransebeș, Sacușu Turcesc, Ineu, Gyula și Sălard .
Primele două conventuri au fost construite în prima jumătate a
secolului al XIV -lea iar celelalte Ineu, Gyula și Sălard au fost
construite în a doua jumătate al aceluiaș i secol. Celelalte
conventuri care s -au adăugat c ustodiei, precum Cenad, Szeged.

72
Gerla și Oradea au fost construite în secolul al XV -lea, iar cel
din urmă, fiind finalizat doar în secolul al XVI -lea.
Pe baza informațiilor oferite de sursele avute la
îndemână, am constat că aceste conventuri au atins un grad de
dezvoltare înalt din moment ce este atestată funcționarea în
cadrul lor a unei școli, biserici, a unui spital, cum s -a întâmplat
la Sălard, Gyula și Oradea. De asemenea, franciscanii observanți
au impulsionat dezvoltarea conventurilor și prin activitățile
meșteșugărești. În cazul ac esta, frații converși din Ineu erau
strungari, cizmari, în Gyula aceștia practicau viticultura, în
Szeged produceau roți și în Cenad erau buni croitori. Un al
aspect care sugerează importanta unora dintre conventurile
custodiei Ineului este dat de demograf ia acestora. În secolul al
XVI-lea, cel mai populat convent a fost cel din Oradea care a
înregistrat 36 de franciscani observanți, i -a urmat apoi cel din
Gyula cu 23, ap oi Sălard cu 22, Ineul cu 17, Cenad 15 și
Caransebeș 11 . Celelalte conventuri care au avut un număr redus
de franciscani observanți, precum Szeged cu 6 – 8 și Gerla 9 nu
sugerează că acestea nu au fost dezvoltate, ci dimpotrivă,
denotă cât de rezistente au fost în fața atacurilor otomane.
Un alt aspect care arată importanța unui conven t este
legat de modul în care observanții pregăteau Capitlurile.
Contribuția custodiei Ineului din acest punct de vedere este
demonstrată de faptul că Ineul a găzduit o adunare capitulară în
anul 1444, la fel și Sălardul în 1468, Gyula de două ori în 1452
și 1533, respectiv Oradea de șapte ori în 1531, 1542, 1544,
1546, 1546, 1548, 1550 și 1552. Din puținele informații acu –
mulate cu privire la activitatea custodiei Ineului am aflat că a
fost condusă în intervalul 1531 -1550 de zece custozi . Un aspect
demn d e menționat este legat de faptul că acești custozi și -au
păstrat titlul și după desființarea conventului din Ineu în anul
1550.

73
În capitolul al treilea am urmărit dacă poate fi aplicată
teoria lui Erik F ügédi și în cazul conventurilor din cadrul
custodiei Ineului. Pe baza acestei ipoteze, am identificat
specificul așezărilor conventurilor, care era unul de târg și de
sat. În privința târgurilor se cunosc conventurile: Sălard, Szeged
și Gyula . A put ut, de asem enea, fi identificată și preferința
franciscanilor observanți pentru localitățile mici, asa cum au fost
Sacoșul Turcesc, Caransebeș și Ineu. Tot pe baza acestei
analize, am observat că franciscanii observanți depindeau de
politica nobilimii. Cu toate că nu știm dacă aceștia s -au implicat
în mod direct în procesul de funcționare al conventurilor, este
cert că datorită sprijinului lor s -au putut dezvolta. În cazul
acesta, majoritatea nobililor în secolul al XV -lea au susținut
dezvolvarea ramurii observante, p rin simplu fapt că le -au permis
să organizeze Capitluri pe domeniul lor, dar în secolul al XVI –
lea unii dintre aceștia au întrerupt activitatea franciscanilor
observanți prin desființarea conventurilor.
În concluzie, custodia Ineului a reprezenta t un pilon
important în sistemul de funcționare a Vicariatului din Ungaria,
iar această afirmație este susținută de dinamica și funcționarea
conventurilor sale. Prin acest studiu de caz, am încheiat doar o
primă parte de cerc etare, motiv pentru care merit ă subliniat că
și alte piste de investigație științifica pot fi deschise.
În încheiere doresc să precizez că lucrarea mea de
licență poate fi utilă pentru cei interesați de acest subiect,
deoarece reprezintă un studiu de caz, care până în prezent nu a
mai fost analizat.

75
Bibliografie

Surse primare

1. Acatrinei Ștefan (coord), Scrierile Sfântului Francisc ș i
ale Sfintei clara de Assisi, î n Izvoare Franciscane , vol 2,
Serafica, Roman, 2011.
2. Acatrinei Ștefan (coord), Viața Sfântului Francisc de
Assisi: oper ele fericitului Toma de Celano î n Izvoare
franciscane ,vol 3, Serafica, Roman, 2012.
3. Acatrinei Ștefan (coord), Viața Sfantului Francisc de
Assisi: cronici și mărturii medievale f ranciscane și non –
franciscane, î n Izvoare franciscane, vol 5, Serafica,
Roman, 2015 .
4. Documente privind istoria romanilor culese de Eudoxiu
de Hurmuzaki, vol I, partea 2(1346 -1450), Academia
Română, Bucuresti, 1891, nr 49. pag . 60; nr. 153 p.
207; nr 84, p. 100.
5. Docu mente prinvind istoria Transilvaniei veacul XI, XII,
XIII, vol 1 (1075 -1250), Academia Republcii Socialiste
Române, București, 1951, nr. 30 , nr. 41.
6. Documente privind istoria Transilvaniei, veacul XIV -lea,
vol. 4, Academia Republicii Populare Române, Bu-
curești, 1955 , nr. 524.
7. Eusebius Fermendžin, Acta Bosnae potissimum
ecclesiastica cum insertis editorum documentorum
regestis ab anno 925 usque ad annum 1752 , Zagrabiae,
1892, nr. DCCXII, nr. DCLXIX.
8. Fejer Georgius, Codex Diplomaticus Hungariae
Ecclesiasticus ac Civilis , vol. X -1, Buda, 1834, pp. 747 –
748.

76
9. Fejer Georgius, Codex Diplomaticus Hungariae
Ecclesiasticus ac Civilis , vol. II, Buda, 1829, pp. 373 –
375.
10. Fejér Georgius, Codex Diplomaticus Hungariae
Ecclesiasticus ac Civilis . Tomi X. Vol. 6, nr. 137, Buda,
1844, p. 563.
11. Feuillet Michel, Sfantul Francisc din Assisi, in Viețile
Sfinților Augustin, Benedict, Bernard, Francic de Assisi,
Ioan al Crucii , Editura Humanitas, București, 1996.
12. Kertész Balázs, A magyarországi obszerváns ferencesek
eredetiben fennmaradt iratai 1448 –1526,Magyarok
Nagyasszonya Ferences Rendtartomány , Budapest,
2015 .
13. Sfântul Bonaventura , Legenda Major , Serpol, București,
1992.
14. Szentp étery Imre , Az Árpád -háyi királyok okleveleinek
kritikai jegzéke . Rege sta regum stirpis Arpadianae
critico -diplomatica , vol 1, Budapstest, Magyar Tu doma-
nyos Akadémia, 1923, p. 62 -66.
15. Toldy Franciscus , Analecta monumentorum Hungariae
historicorum literariorum maximum inedita , Pesthini,
1862, pp. 242 -244.

Surse secundare

1. Boros Fortunát, Az erdélyi ferenrendiek, Cluj-Napoca,
Editura Szent Bonaventura, 1927.
2. Bunyitay Vincze , A váradi püspökség története. A váradi
püspökség káptalanai s monostorai a püspökség
alapításától 1566. Évig, vol. 2, Nagyvárad, Editura
Franklin -Társulat, 1883.

77
3. Chiș Doina, Ineu intinerar se ntimental în imagini și do –
cumente, Guntenberg Univers, Arad, 2013.
4. Damian Iulian Mihai, Ioan de Capistrano și Cruciada
Târzie , Centrul de Studii Transilvane,Cluj -Napoca,
2011.
5. Fűgedi Erik, A koldulórendek elterjedése Európában és
Magyarországon, în Haris Andrea , Koldulórendi építé –
szet a középkori, Budapest, Editura Orszagos Mu emlek-
vedelm i Hivatal, 1994, pp. 15 -18.
6. Fügéd Erik, Koldulórendek és városfejlődés Ma gyar-
országon, Századok , nr.106, 1972, pp. 69 -94.
7. Fitzgerald Vincent (OFM), Saint John Capistran , Edi –
tura Longman, London, 1911.
8. Gábor Fábián , Arad vármegye leirása históriai,
geographiai és statistikai tekintetben, vol. I, A ’Kir
Egyetem’ Nyomtató -Intézetben, Buda, 1835.
9. Holzapfel Heriberth (OFM), History of the Franciscan
Order, trad. An tonine Tibesar (OFM) și Gervase Brink –
mann (OFM), Pro Manuscripto, Bavaria, 1942.
10. Ilieș Antonel -Aurel, Istoria franciscanismului de la
origini până la scindarea prin Ite vos: (1181/1182 –
1517), Serafica, Roman, 2008.
11. Keresztes Melinda G., Istoriografia conv entului
franciscanilor observanți din Ineu, în Revista Philo –
historiss , Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, an 4, nr. 6,
2018.
12. Karácsonyi János, Magyarország egyháztörténete főbb
vonásaiban 970 -től 1900 -ig, vol.2 Nagyvárad, Szent
László Nyomda, 1915.
13. Idem , Szt. Ferencz rendjének története Magyarországon
1711 -ig, vol. I -II, A Magyar Tud.Akadémia, Budapest,
1923 -1924.

78
14. Kertész Balázs, A magyarországi obszerváns ferencesek
1499 és 1518 évi konstitúcióinak prológusa, în Törté-
nelmi Szemle , Magyar Tudományos Akadémia, nr.4,
2016, pp. 643-656.
15. Idem, The 1499 Constitutions of the Hungarian
Observant Franciscan vicariate, in György Galamb (ed.)
Chronica.Franciscan Observance between Italy and
Central Europe, Szeged, Vol. 15,2014, 157 -162.
16. Kollányi Ferenc, Magyar ferencrendiek a XVI. század
első felében, în Századok , nr. 32, 1898 , pp. 405 -419.
17. Lupșa Ștefan, Catolicismul și romanii din Ardeal și
Ungaria până la anul 1556, Cernăuți, Editura "Glasul
Bucovinei", 1929.
18. Lawrence Clifford Hugh, Medieval Monasticism. Forms
of Religious Life in Western Europe in the Middle Ages,
Pearson Education, 2001.
19. Le Goff Jacques, Evul Mediu și nașterea Europei ,
Polirom, Iași, 2005.
20. Idem , Sfântul Francisc din Assisi , Polirom, Iași, 2000.
21. Magina Adrian, Parohiile catolice din Banat în epoca lui
Sigismund de Luxemburg, în Analele Banatului
“Arheologie – Istorie ”, Editura Mega, Cluj -Napoca,
nr.XX, 2012 , pp. 173 -188.
22. Mărginean Flroin, Zsolt Csók, Keve László, Victor Sava,
Unveiling History. Ar chaeological Excavations in the
Fortress of Ineu (Arad County), în Ziridava Studia
Archaelogica, Mega, nr. 31, 2017 , pp. 241 -260.
23. Roest Bert, Franciscans Between Observance and
Reformation: The Low Countries (1400 -1600), în
Franciscan Studies , vol. 63, 20 05, pp. 409 -442.
24. Romhányi F. Beatrix, Social Network and Resources of
the Observant Franciscans in Hungary at the End of the

79
Middle Ages, in György Galamb (ed.) Chronica
Franciscan Observance between Italy and Central
Europe, vol. 15, Szeged, 2014 , pp. 125 -135.
25. Idem, Ferencesek a késő középkori magyarországon, în
Sándor Őze, A ferences lelkiség hatása az újkori Közép
Európa történetére és kultúrájára , Piliscsaba, Editura
PPKE – BTK: METEM, vol. 1, 2005 , pp. 116 -121.
26. Idem , New Results on the Mendicant Economy in
Medieval Hungary: Spatial Distribution, Urban Context,
Studia Universitatis Babes -Bolyai. Historia , volumul 60,
nr. 1, an 2015 , pp. 15-38.
27. Idem , Kolduló barátok, gazdálkodó szerzetesek , (Teza de
abilitare) Budapest, 2013. Disponibil http://real –
d.mtak.hu/688/ , (accesat 22.06.2018).
28. Rusu Adrian Andrei, George Pascu Hurezan, Biserici
medievale din județul Arad , Editura Complexul Muzeal
Arad, Arad, 2000.
29. Sorbán Kornél, Az Ineui (Borosjenői) Róm. Kath.
Plébáni a története, Editura Franklin Institut de Arte
Grafice, Oradea, 1934.
30. Szatmári Imre, Gyula középkori ferences temploma és
kolostora, in Haris Andrea , Koldulórendi építészet a
középkori , Budapest, Editura Orszagos Muemlekvedelmi
Hivatal, 1994 , pp. 409 -425.
31. Szabó György Piusz, Ferencrendiek a magyar tör téne-
lemben , Budapest,Budapesti Hírlap nyomdája, 1921.
32. Stanko Andrić, The Miracles of St John Capistran ,
Budapesta: Central European U.P., 2000.
33. Tripa Pavel, Trecutul Orașului Ineu și al Cetății
Ienopole i, Deva Editura Emia, , 2007.
34. Țeiuc Dumitru, Geografia ecleziastică a banatului
medieval , Timișoara, Editura Banatica, , 2007.

80
Instrumente de lucru

1. Coriolan Suciu , Dicționar istoric al localităților din
Transilvania , vol. II, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1967.
2. Romhányi F Beatrix , Kolostorok és társaskáptalanok a
középkori Magyarországon, Budapest, Editura Arcanum,
2006.
3. Rusu Adrian Andrei et. al ., Dicționarul mănăstirilor din
Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, Presa
Universita ră Clujeană, Cluj -Napoca, 2000.
4. Roz Alexandru, Dicționarul istoric al localităților din
județul Arad , Arad, Editura Universității Vasile Goldiș,
1997.

Surse disponibile online

1. https://margec.univ -bpclermont.fr/ (baza de date a
proiectului MARGEC) .
2. http://genealogy.euweb.cz/hung/losoncz.html , vocea lui
Miroslav Marek pentru familia Losoncz .
3. Roest Bert, Observant Reform in Religious Orders ,
http://www.worldhistory.biz/middle -ages/23566 –
observant -reform -in-religious -orders.html#1963 .
4. Gyula, ferences templom és kol ostor ,
http://www.templomrom.hu/bekes/gyulaf/album/index.ht
ml .