PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ: [622003]
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ:
MANAGEMENT
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.Dr. Mar ius MOTOCU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ:
MANAGEMENT
LUC RARE DE LICENȚĂ
ANALIZA PERFORMANȚELOR
ECONOMICO – FINANCIARE
A S.C. BEYFIN ROMÂNIA S.R.L.
HOTEL BEYFIN
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.Dr. Marius MOTOCU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019
Cu multă recunoștință, sincere mulțumiri d-nului Profesor Universitar
Doctor Marius MOTOCU pentru prețioasele îndrumări acordate pe parcursul
efectuării și redactării prezentei lucrări.
Mulțumesc tot odată întregului colectiv de cadre didactice pentru
formarea mea profesională.
CUPRINS
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
INTRODUCE RE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 8
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 10
1. PREZENTAREA GENERAL Ă A S.C. BEYFIN ROMANIA S.R.L. HOTEL BEYFIN …………………….. 10
1.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10
1.2. Organizarea si structura funcțională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 13
2. ANALIZA ECONOMICO -FINANCIARĂ GENERALĂ A AGENȚILOR ECONOMICI ………………… 13
2.1. Generalități despre analiza economico -financiara ………………………….. ………………………….. …………………. 13
2.2. Analiza de ansamblu a situației financiar -patrimoniale ………………………….. ………………………….. ………….. 15
2.2.1. Analiza di namică a structurii activelor la HOTEL BEYFIN ………………………….. …………………… 17
2.2.2. Analiza dinamică a structurii datoriilor și capitalului propriu la HOTEL BEYFIN ……………… 22
A. Capitaluri proprii; ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
2.3. Analia structurii patrimoniale pe baza bilanțului financiar ………………………….. ………………………….. ……… 26
Active lichide (100%) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 26
DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 26
CONTABILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
ACTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
CAPITALURI PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
ACTIVE LICHIDE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 27
DATORII PE TERMEN SCURT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 27
2.4. Analiza structurii patrimoniale pe baza bilanțului functional ………………………….. ………………………….. ….. 27
ACTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
UTILIZAREA RESURSELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 27
RESURSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 27
2.4.1. Analiza activelor funcționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 28
2.4.2. Analiza datoriilor și capitalurilor proprii funcționale ………………………….. ………………………….. … 28
2.5. Analiza patrimoniala cu ajutorul ratelor de structură a Hotelului Beyfin ………………………….. ………………. 29
2.5.1. Analiza ratelor de structură ale activelor ………………………….. ………………………….. …………………… 29
Imobilizările necorporale ale HOTELULUI BEYFIN . sunt de natura „alte imobilizări necorporale” și
reprezintă soft -urile de contabilitate și management hotelier achiziționate conform legislației în vig oare privind
drepturile de autor. Rata imobilizărilor necorporale crește în 2017 față de anul 2016, activitatea hotelieră
înregistrând o expansiune comercială si perfecționarea sistemului informațional. ………………………….. ………… 31
RI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 36
3.RATA CHELTUIELILOR ÎN AVANS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 36
2.5.2. Analiza ratelor de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii ………………………….. …………… 36
Ratele de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii evidențiază următoarele două aspecte: …………………….. 36
SIMBOL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 38
SIMBOL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 40
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 41
3. ANALIZA INDICATORLILOR PERFORMANȚELOR ………………………….. ………………………….. ……….. 41
ECONOMICO – FINANCIARE LA HOTEL BEYFIN ………………………….. ………………………….. ……………… 41
3.1. Analiza rentabilitații activității la Hotel Beyfin ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
3.1.1. Analiza rentabilității pe baza contului de profit și pierdere ………………………….. …………………….. 41
RE=VE – CE
exploataredin pierdere0,exploataredin profit 0, ………………………….. ………………………….. ………………. 42
RF=VF – CF
financiara aactivitatedin pierdere ,0financiara aactivitatedin profit 0, ………………………….. ………………………….. 42
UM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 43
RE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 43
CA=VM+Qv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 43
QE=Qv+Qs+Qi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 44
MC = VM – CD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 44
VA = MC + MI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 45
RNE = RBE – IP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 45
3.1.2. Analiza ratelor rentabilității economice ………………………….. ………………………….. …………………….. 46
SIMBOL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
3.2. Analiza indicatorilor de gestiune la Hotel Beyfin ………………………….. ………………………….. …………………. 48
3.3. Analiza indicatorilor de lichiditate la HOTEL BEYFIN ………………………….. ………………………….. ………… 51
INDICATORI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 53
3.4. Analiza echilibrului financiar la Hotel Beyfin ………………………….. ………………………….. ………………………. 54
3.4.1. Analiza echilibrulu i financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 54
3.4.2. Analiza echilibrului fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. ………………. 59
3.4.3. Analiza riscului de faliment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 61
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 65
4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 65
4.1. Concluzii privind activitatea desfășurată de Hotel Beyfin ………………………….. ………………………….. ………. 65
4.2 Propuneri cu privire la activitat ea viitoare a Hotelului Beyfin ………………………….. ………………………….. …. 67
ACTIVE IMOBILIZATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 69
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.33 + 34 + 35 + 36) ………………………….. ………………………….. …………. 72
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 72
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
6
LISTA FIGURILOR
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
7
LISTA TABELELOR
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
8
INTRODUCERE
În aceată lucare este prezentată analiza performanțelor economico –financirare cu
exemplificare la HOTEL BEYFIN.
Analiza financiar ă este sursa principală de informaț ii necesare fundamentarii deciziilor
tactice și strategice la nivel microeconomic. Ea const ă într-un ansamblu de instrumente și
metode care permite aprecierea situaț iei financiare (gestiune, echilibru f inanciar, structura
financiara ) și a performan țelor u nui agent economic .
În ultimul timp importanț a anal izei financiare este amplificată de numero asele
solici tari, de un grad mare de sinteză , generate in special de:
necesitatea informaț iilor financiare prelucrate, pentru îmbunatățirea gestionă rii
companiei și luării deciziilor de participare pe piata financiar ă;
dezvoltarea și diversificarea pie ței financiare;
necesitatea informă rii actionari lor despre performan țele companiei .
Analiza economico -financiară este practic indispensabilă î n conducerea și gestionarea
unei afaceri, motiv pentru care ea se constituie într-un in strument de baza la î ndemana
managementului companiei .
Informa țiile necesare analizei financiare sunt preluate din conturile anuale, care
cuprind: bilan țul, contul de profit și pierdere, anexa la bilan ț. Prezentarea informaț iilor în
bilan țul contabil ref eritoare la sursele financiare ș i mijloacele economice raspunde unor
cerințe de ordin fiscal, contabil și juridic, fară a raspunde cu promptitudine obiectivelor
financiare, care urmar esc mai ales probleme prezente ș i viitoare decat probleme trecute.
Lucrarea „Analiza performantelor econo mico -financiare a S.C. BEYFIN ROMÂNIA
S.R.L. – Hotel Beyfin ” este un model de analiză care îmbină teoria cu un studiu de caz
ilustrativ pentru modul de util izare a instrumentelor analizei î n cunoașterea s i interpretarea
situatiei financiare a agentului econ omic .
Obiectivul prezentei lucrări este reprezentat de analiza performanțelor economico –
financiare a Hotelului Beyfin luate în studiu în perioada 01.01.2016 – 31.12.2018,
considerand anul 2016 drept an de referinta.
Scopul lucrării constă în:
aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori economico -financiari ai agentului
economic ;
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
9
analiza structurii financiare a firmei;
analiza gestiunii creanț elor și datoriilor;
aprecierea echilibrului financiar al agentului economic prezentat;
analiza rentabilit ății comerciale, economice ș i financiare a Hotelului Beyfin .
Astfel, În Capitolul I al lucrarii se abordează prezentarea generală agentului economic
S.C. BEYFIN ROMÂNIA S.R.L., care cuprinde istoricul, obiectivul de activitate și structura
organizatorică a ace stuia. Apoi ne îndreptăm atenția catre Hotelul Beyfin, activitate secundară
a agentului economic mai sus menționat.
Capitolul II face referire la aspectele genera le ale analizei economic -financiare a
agentului economic. Acestă analiză ne prezintă rezultat e exercițiilor financiare asupra situaț iei
hotelului în baza bilanțului , în comparație cu Capitolul III unde sunt analizați indicatorii
performanțelor economico -financiare .
În cel de -al IV -lea Capitolul sunt prezentate concluziile analizei economico -finan ciare
și propuneri pentru îmbunatațirea activitații Hotelului Beyfin .
În perioada analizată 2016 – 2018 activitatea desfășurată de Hotel Beyfin a înregistrat
unele fluctuații atât crescătoare, cât și descrescătoare datorită factorilor interni și externi care
au avut influență asupra activității hotelului.
Propunerea principală pentru exercițiile financiare următoare este deschiderea de
puncte de lucru sau filiale în alte localități ceea ce ar conduce la creșterea volumului activității
și deci , a cifrei de afaceri.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
10
CAPITOLUL I
1. PREZENTAREA GENERALĂ A
S.C. BEYFIN ROMANIA S.R.L.
HOTEL BEYFIN
1.1. Scurt istoric
Societate a a fost înființată în anul 2002 , ac tivitatea a început în anul 2002 . Forma
juridică este de societate cu răspudere limitată, înființată în baza Legii 31/1990 cu privire la
socitățile comerciale.
S.C. BEYFIN ROMÂNIA S.R.L. este înregistrată la Oficiul Registrul Come rțului cu
numărul J 12/1466/2002 , cod unic de înregistrare 14802160, cu atribut fi scal RO, fiind
plătitoare de T.V.A. Sediul societații este în Cluj Napoca, Piața Avram Iancu nr.3, județul
Cluj.
Societatea a început activitatea cu un capital social de 68.282 ron împărțit în 20 de
părți sociale a câte 3.414 lei deținute de unicul asoci at.
Principalul obiect de activitate este lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și
nerezidențiale cu cod CAEN 4120. Societatea are ca activitate secundara servicii hoteliere
prin construirea Hotelului Beyfin în anul 2009, hotel care și -a începu t activitatea în anul
2012.
Societatea Beyfin România SRL se încadreaza în categoria IMM pe baza urmatoarelor
criterii:
– Număr de salariați : 20 de persoane
– Cifra de afaceri mai mica de 50 mil. euro: 7.525.784 ron
– Active sub limita de 43 mil. euro : 20.136.943 ron
Tabel 1.1. Principalii furnizori a Hotelului Beyfin
Nr.
Crt. Denumire furnizor Denumire servicii
1. SELGROS CLUJ -NAPOCA Produse de consum ( zahăr , cafea, apa, sucuri,
etc.)
2. ASSIST -TREND GEMELLO SRL Produse de curătenie
3. LA IMACULATA SRL Servicii spălătorie lenjerie
4. ASCENSO SRL Întretinere ascensoare
5 MIATOUR SRL Servicii restaurant
6. SORAL ONE TRADING SRL Produse în camere (papuci, bureti, prduse
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
11
cosmetice, etc. )
7. TEHNOMON SRL Servicii SSM și SU
8. BOOKING. COM Servicii intermediere cazare
9. DATAEYE SRL Servicii GDPR
10. TINOLI CONSULTING SRL Servicii intreținere calculatoare
11. PYROSTOP SECURITY SRL Servicii paza
Tabel 1.2. Principalii clienti a Hotelului Beyfin
Nr.
Crt. Denumire client Denumire servi ciu
1. EXIMTUR S.R.L. Servicii cazare și evenimente
2. NTT DATA ROMANIA Servicii cazare și evenimente
3. ROBERT BOSCH GMBH Servicii cazare
4. MSG SYSTEMS ROMANIA S.R.L. Servicii cazare și evenimente
5. MSG SYSTEMS GMBH Servicii cazare
6. OTA – Agenț ii Turistice Online Servicii cazare
7. Persoane fizice Servicii cazare și evenimente
Figura 1.1. Evoluția cifrei de afaceri a Hotelului Beyfin în perioada 2016 – 2018
1.2. O rganizarea si structura funcțională
Societatea comercială în baza prevederi lor Legii nr. 31/1990 și în baza Statutului este
condusă de d -nul Abrudan Aug ustin în calitate de Director , acesta are decizia final ă asupra
strategiei de dezvoltare e conomico -financiară , asupra garanțiilor constituite și aprobă structura
organizatorică .
Asociatul unic examinează și aprobă bilanțul contabil încheiat anual, repartizarea
profitului, bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitatea fiecărui an. Mai hotărăște cu
2016 2017 20183,000,0003,100,0003,200,0003,300,0003,400,0003,500,0003,600,0003,700,000
3,223,0383,604,469 3,606,500
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
12
privire la mărirea sau reducerea c apitalului social, a numărului și valorii părților sociale,
hotărăște orice modificare a contractului și a statutului societății.
Conducerea operativă S.C. BEYFIN ROMANIA S.R.L. este asigurată tot de Director
care conduce și angajează unitatea în relațiile cu furnizorii, clienții, băncile, bugetul statului și
celelalte bugete și fonduri speciale. În problemele de fiscalitate privind plata obligațiilor de
impozite, taxe și contribuții la diverse fonduri este asigurată de contabilul unității.
În cadrul societății se desfășoară următoarele activităț i distincte:
Construirea de imobile
Servicii hoteliere
Structura organizatorică a hotelului are următoarea configurație:
A. Conducerea – formată din asociat și director
B. Departament financiar contabil – contabil șef și contabil
C. Manager Hotel
D. Șef Recepție
E. Recep ționere
F. Cameriste
G. Valeți
Descrierea activității hoteliere:
– personalul din recepție pelucreaza solicitarile din partea clienților prin mediul online,
telefonic sau direct la recepție ;
– personalul din receptie întâmpină clienții și sunt procesate datel e necesare pentru
check -in;
– departamentul Housekeeping asigură serviciile de curățenie în camere și spațiile
comune ale hotelului;
– pe perioada șederii în cadrul hotelului, clientul este asistat ori de cate ori solicită
personalului;
– incasarea contr avalorii serviciilor oferite – prelucrarea plaților și emiterea facturilor;
– servicii oferite: parcare, transfer aeroport, restaurant, room service, spălătorie, sala de
conferinta, internet wirless WIFI, casetă securizată de valori (seif), serviciu de ch eck-in și
check -out non -stop,
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
13
CAPITOLUL II
2. ANALIZA ECONOMICO -FINANCIARĂ GENERALĂ A
AGENȚILOR ECONOMICI
2.1. G eneralități despre analiza economico -financiara
Analiza financiară a societăților comerciale este o componentă principală a
managementului financiar, care câștigă tot mai mult teren în practica economică. Este tot mai
evident faptul că analiza financiară a activității agenților economici reprezintă o prioritate
fundamentală pentru succesul în afaceri al oricărui întreprinzător.
Analiza economică este componentă a analizei proceselor și fenomenelor ce se
desfășoară în natură și societate, care vizeaz ă fenomenele ce au loc în domeniul economic.
Esențialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relațiilor structural –
funcționale și a celor cauză – efect.
Analiza financiară fiind o componentă a analizei fundamentale implică o examinare a
bilanțului, conturilor anuale, a poziției pe piață și a perspectivelor unei întreprinderi în
contextul macroeconomic, a sectoarelor și ramurilor economice.
Analiza financiară a bilanțului contabil servește reflectării echilibrului f inanciar scurt
și lung sub două aspecte și anume: modul cum s -a realizat și consecințele în planul
solvabilității, lichidității și riscul de neplată al întreprinderii.
Analiza financiară evidențiază performanța agentului economic în termeni de
rentabilitate și risc, performanțe cu care s -a încheiat exercițiul anterior și care va începe altul.
Analiza financiară este o formă complexă de tratare a informațiilor economice trecute
și viitoare a societății comerciale, sistem baz at pe metode de cercetare , cu următoarele
obiective:
– îmbun ătățirea conducerii firmei pornind în baza un diagno stic precis;
– ofera element e de decizie în contractarea unui împrumut;
– asigură baza informațională pentru cumpărarea sau vânzarea de acțiuni la bursă
– asigură stadiul stării solvabil ității sau al rentabilității sale.
Analiza economico -financiară este un studi u metodic și sistematic al situației și
evoluției unei firme sub aspectul structurii economice, financiare și al rentabilității pe baza
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
14
bilanțului și a anexelor sale, a contului d e profit și pierdere, precum și a altor informații puse
la dispoziția analistului de către sistemul informațional al firmei.
Fiind o metodă generală de cunoaștere, analiza presupune descompunerea fenomenelor
și proceselor economice în elemente componente , evaluarea corelației dintre acestea,
evidențierea factorilor și cauzelor care determină geneza și evoluția lor, fundamentează decizii
strategice viitoare.
Cele mai importante sarcini ale analizei economico -financiare sunt următoarele :
– furnizarea uno r informații utile și operative pentru evaluarea deciziei de investire și
apelare la credite bancare. În acest scop, analiza trebuie să sintezizeze starea firmei atât pentru
actualii investitori și creditori, cât și pentru noii clienți care doresc să intre în afaceri cu firma
respectivă;
– prezentarea informațiilor legate de perspectivele fluxurilor financiare. Cu ajutorul
sistemului criteriilor de performanță, analiza va pune la dispoziția investitorilor și creditorilor
firmei informații privind :
mărimea , momentul și riscul încasării dividendelor;
câștigurile rezultate din vânzări și răscumpărări;
maturitatea stocului de acțiuni de la bursă;
oportunitatea împrumuturilor bancare.
– să furnizeze informații veridice despre resursele investite în afaceri, pos esorii resurselor și
modificările care intervin în mărimea și dinamica alocării resurselor.
Tipurile de analize economico -financiare generate de varietatea fenomenelor și
proceselor economice, de complexitatea și mobilitatea acestora, se pot împărții după mai
multe criterii, astfel :
a) după sfera cercetată într -un anumit segment întâlnim :
analize totale ale segmentilui ( de exemplu analiza totală a capitalului )
analize parțiale ale subsegmentelor ( de exemplu analiza terenurilor )
b) după perioada de r aportare distingem :
analize permanente, curente;
analize ocazionale, speciale solicitate de manageri sau acționari
c) după modalitățile de desfășurarea a analizelor întâlnim :
analize care se desfășoară la nivele organizatorice
analize pe tematici, ca de pildă analiza stării economice a societății comerciale
Pentru a -și îndeplini sarcinile stabilite, analiza stării economice și financiare a firmei
se bazează pe următoarele funcții :
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
15
funcția de diagnoză;
funcția de descompunere a rezervelor interne;
funcți a de sporire a eficienței economice;
funcția de conservare a rezultatelor precedente
Utilizatorii informațiilor furnizate de analiza economico – financiară se împart în două
mari categorii : – utilizatori interni, adică managerul firmei
– utilizator i externi : creditori, investitori, parteneri comerciali ai firmei, statul.
Managerii monitorizează în permanență activitatea firmei. Informațiile furnizate de
analiza economico –financiară trebuie să stea la baza fundamentării deciziilor operative,
curente și strategice viitoare privind traiectoriile de urmat.
Creditorii firmei acordă împrumuturi pentru investiții pentru activitatea curentă.
Fundamentarea deciziei de creditare se face în funcție de felul împrumutului :
– pentru împrumuturi pe termen scurt cre ditorul este interesat de lichiditatea firmei,
adică de capacitatea firmei de a face față plăților pe termen scurt.
– pentru împrumuturi pe tremen lung creditorul monitorizează starea de solvabilitate
financiară și rentabilitate economiocă.
Investitorii care achiziționează acțiunile firme, au un dublu scop :
să încaseze un dividend mai mare decât rata dobânzii pe piața financiară;
să speculeze valoarea titlului la Bursă. În acest caz investitorii sunt interesați de
rentabilitatea financiară a firmei, cotați a titlului la Bursă.
Partenerii comercial i sunt furnizorii și clienții unei firme.
Clenții sunt interesați de viabilitatea firmei, adică de măsura în care aceasta poate
să-și onoreze obligațiile contractuale și dacă firma va rămâne un potențial furnizor vi itor.
Riscul asumat de client este unul comercial.
Furnizorii urmăresc, pe de o parte, măsura în care firma își poate achita datoriile
conform clauzelor contractuale, iar pe de altă parte, menținerea firmei ca un client fidel.
Furnizorii își asumă riscul c omercial cât și riscul acordării de credite neperformante.
Statul , prin organele sale financiare specializate, este interesat de analiza corectă a
activității firmei în vederea încasării impozitelor și taxelor în conformitate cu legislația
financiar -fiscal ă în vigoare. Statul își asumă riscul neîncasării la termen a obligațiilor
financiar -fiscale ale agentului economic.
2.2. A naliza de ansamblu a situației financiar -patrimoniale
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
16
Analiza financiară se înscrie în problematica analizei pe bază de bilanț, a contului de
profit și pierdere a agenților economici, evidențiind în același timp substările de lichiditate,
solvabilitate, echilibru și faliment ale acestora.
Bilanțul contabil este un tablou sintetic care evidențiază starea de echilibru între
resurse și utilizarea acestora, într -o perioadă de timp, determinată de obicei de durata
exercițiului financiar.
Activul bilanțier cuprinde averea unei societăți comerciale care, în funcție de gradul de
lichiditate, se poate descompune în următoarele segmente:
active lichide, formate din sume și alte valori aflate în casieria unității, precum și din
sumele înscrise în conturile bancare
active cu lichiditate parțială, formate din stocuri, creanțe și titluri de valoare, care pot
fi transformate în lichidități într -o proporție de 50 -70%
active cu lichiditate redusă, formate din imobilizările corporale, necorporale și
financiare a căror lichiditate este cuprinsă între 20 -50%.
Activele lichide și cele cu lichiditate parțială reprezintă, din punctul de vedere al
ciclului d e exploatare, alocări ciclice , care se transformă succesiv pe parcursul unui ciclu de
exploatare.
Activele cu lichiditate redusă sunt alocări permanente , întrucât permit recuperarea
investiției financiare pe parcursul mai multor cicluri de exploatare.
Elementele componente ale datoriilor și capitalurilor proprii, după gradul lor de
exigibilitate, se grupează în:
datorii exigibile pe termen scurt, formate din datoriile față de furnizori, bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale și diverși creditori
datorii exigibile pe termen lung, formate din împrumuturile pentru investiții
capitaluri proprii, formate din capitalurile proprii și din provizioane pentru riscuri și
cheltuieli.
Analiza bilanțului contabil vizează cele două componente ale acestuia și se rea lizează
atât static, cât și în dinamică, și anume:
analiza statică care se bazează pe ponderi în care fiecare post se exprimă ca o
mărime procentuală din totalul activului sau a pasivului bilanțier
analiza în dinamică care se bazează pe indici în care post urile din bilanț sunt
exprimate sub formă de modificări procentuale față de valoarea aceleiași poziții a unui an de
bază considerat egal cu 100% (indici cu bază fixă) sau succesiv față de perioada precedentă
(indici cu bază în lanț).
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
17
2.2.1. Analiza dina mică a structurii activelor la HOTEL BEYFIN
Activul bilanțului cuprinde pe de -o parte, valoarea netă a mijloacelor materiale și
bănești, iar pe de altă parte, creanțele pe care societatea comercială le are de încasat de la terți.
Valoarea netă a unui acti v se obține deducând din valoarea sa de intrare amortismentele și
provizioanele legal constituite.
În conformitate cu prevederile legale1, activul bilanțului se structurează în următoarele
grupe:
A. active imobilizate;
B. active circulante;
C. cheltiueli înregistra te în avans;
A) Activele imobilizate sunt formate din bunuri mobile și imobile, corporale și
necorporale, achiziționate de la terți sau produse în societatea comercială și care intră în
patrimoniul acesteia pe diferite căi: investiții, donații, aport în na tură etc. Din punct de vedere
financiar, activele imobilizate participă la mai multe cicluri productive, se uzează treptat,
investiția inițială fiind recuperată în mai multe exerciții financiare, pe calea amortizării.
Activele imobilizate, din punct de ved ere al conținutului lor material, se grupează în:
1) imobilizări necorporale;
2) imobilizări corporale;
3) imobilizări financiare.
1) Imobilizările necorporale se structurează în următoarele componente:
cheltuieli cu constituirea societății comerciale;
cheltuieli de cercetare și dezvoltare;
concesiuni, brevete, licențe, mărci de fabrică și alte drepturi și valori similare;
alte active necorporale.
2) Imobilizările corporale formează componența productivă a unei firme și din care fac
parte:
terenurile și amenajările afere nte;
construcții;
instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații:
echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
aparate și instalații de măsurare, control și reglare
1 -Legea contabilit ății nr. 82/1991, publicată în M.O. nr. 265/27.12.1991, republicată în M.O. nr.
454/18.06.2008
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
18
mijloace de transport
animale și plantații
mobilier, a paratură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și
alte active corporale
3) Imobilizările financiare cuprind valoarea:
titlurilor de participare reprezintă valoarea acțiunilor sau a altor titluri de valoare, pe
care societatea comer cială le deține ca parte din capitalul social al altei societăți comerciale;
titlurilor imobilizate ale activității de portofoliu sunt achiziționate de la bursa de
valori, prin intermediul unei societăți de valori mobiliare constituită în condițiile legii.2;
altor titluri și creanțe imobilizate vizează împrumuturile acordate unităților care dețin
titluri de participații, acordarea de garanții și cauțiuni în cazul executării unei obligații.
B) Activele circulante constituie o componentă a elementelor patrimo niale, legate
nemijlocit de un singur ciclu de exploatare. De aceea și viteza lor de transformare este mai
rapidă decât în cazul imobilizărilor corporale. Din punct de vedere financiar, accelerarea
vitezei de rotație a activelor circulante înseamnă de fapt crearea premiselor necesare sporirii
capacității de autofinanțare a activității productive.
Activele circulante cuprind:
stocuri;
creanțe;
plasamente și disponibilități bănești (trezoreria unității).
1. Stocurile se referă la :
materii prime, materiale c onsumabile, obiecte de inventar și baracamente;
producția în curs de execuție;
semifabricate, produse finite și produse reziduale;
animale;
mărfuri și ambalaje.
2. Creanțele reprezintă sumele bănești imobilizate temporar la terți. Factorii de influență a
creanțelor sunt:
cifra de afaceri;
prevederile contractuale privind termenele de achiziție;
garanțiile materiale constituite în cazul insolvabilității clienților (debitorilor);
structura vânzărilor;
calitatea produselor vândute etc.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
19
3. Trezoreria unității cuprinde disponibilitățile bănești, plasamentele pe termen scurt și alte
valori aflate temporar în casieria unității. În dinamică, o sporire a trezoreriei, determină atât
consolidarea stărilor de lichiditate și solvabilitate financiară, cât și menținerea în tr-un
echilibru monetar permanent a firmei și, pe această bază, are loc întărirea capacității de
autofinanțare a firmei.
C) În categoria cheltuielilor înregistrate în avans sunt cuprinse cheltuielile
înregistrate în cursul unui exercițiu financiar, dar car e privesc costurile perioadelor următoare
și vor afecta rezultatelie unuei perioade viitoare. Ele reprezintă sumele angajate sau efectiv
plătite pentru realizarea unor lucrări sau servicii care privesc exercițiile viitoare și care nu
afectază rezultatele e xecițiului curent, cum sunt :
– chiriile sau locațiile de gestiune achitate anticipat;
– plăți anticipate pentru abonamente la publicații sau pentru alte servicii ulterioare;
– cheltuieli efectuate în avans privind reparațiile capitale, reparațiile curente și re viziile
tehnice.
1. Analiza dinamică a activelor cu bază fixă – anul 2016 este considerat anul de
bază
a) Analiza activelor imobilizate :
2017 față 2016
– imobilizări necorporale =
%71,010.11004.01440.570
– imobilizări corporale =
%92.92310024.696228.173
– total active imobilizate =
%06,93610028.710268.743
2018 față 2016
– imobilizări necorporale =
%43,5311004.01421.332
– imobilizări corporale =
%13,184.110024.696292.433
– total active imobilizate =
%87,092.110028.710313.765
b) Analiza activelor circulante :
2017 față 2016
– stocuri =
%42,21910075.609165.902
– creanțe =
%86,98100570.772564.363
2 -Legea nr . 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în M.O. nr. 1066 din 17.11.2006
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
20
– casa și conturi la bănci =
%39,111100142.299158.514
– total active circulante =
%69,112100788.680888.779
2018 față 2016
– stocuri =
%71,20810075.609157.809
– creanțe =
%33,81100570.772464.230
– casa și conturi la bănci =
%70,133100142.299190.267
– total active circulante =
%99,102100788.680812.306
c) Anali za activelor totale :
2017 față 2016 =
%61,141100390.817522.157.1
2018 față 2016 =
%76,137100390.817071.126.1
Tabel 2.1. Analiza dinamică cu bază fixă
Nr.Crt. Denumire indicator 2016 2017 față 2016 2018 față 2016
1. Imobilizări necorporale 100 %
%71,010.1
%43,531
2. Imobilizări corporale 100 %
%92.923
%13,184.1
3. Imobilizări financiare – – –
4. TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 100 %
%06,936
%87,092.1
5. Stocuri 100 %
%42,219
%71,208
6. Creanțe 100 %
%86,98
%33,81
7. Investiții finan ciare pe termen scurt – – –
8. Casa și conturi la bănci 100 %
%39,111
%70,133
9. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 100 %
%69,112
%99,102
10 Cheltuieli în a vans – – –
11. TOTAL ACTIVE 100 %
%61,141
%76,137
*Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”
Interpretările rezultatelor obținute din analiza dinamică cu bază fixă preze ntate în
tabelul nr. 2.1, sunt următoarele:
Imobilizările necorporale au înregistrat o creștere în anul 2017 față de anul 2016
datorită achizitionării unor programe de soft necesare departamentului financiar -contabil și
recepție. În anul 2018 s -a înregistrat scăderea deoarece a fost scoase din gestiune programele
utilizate anterior;
Valoarea imobilizărilor corporale pe perioada analizată a suferit o continuă creștere
datorită modernizarii hotelului prin achiziționarea de: mobilier de camera și baie, televizor în
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
21
cameră și spațiile comune, frigider minibar în cameră, amenajarea și dotarea sălii de
conferință;
Valoarea stocurilor este in cerștere in 2017 față de anul 2016 datorită modernizării
hotelului, urmând o ușoara scădere in 2018 față de 2017;
Creațele soc iatății sunt în continuă scădere deoarece clienții au achitat în timpul
prevăzut în contractul de prestării servicii.
Valoarea conturilor la bănci este mai ridicată la sfârșitul anului 2018 față de 2016
datorită faptului că nu s -a ridicat numerar pentru ef ectuarea investiții în materiale necesare
desfășurării activității hotelului.
2. Analiza dinamică a activelor cu baza în lanț
a. Analiza activelor imobilizate :
2017 față 2016
– imobilizări necorporale =
%71,010.11004.01440.570
– imobilizări corporal e =
%92.92310024.696228.173
– total active imobilizate =
%06,93610028.710268.743
2018 față 2017
– imobilizări necorporale =
%58,52100570.40332.21
– imobilizări corporale =
%16.128100173.228433.292
– total active imobili zate =
%75,116100743.268765.313
b. Analiza activelor circulante :
2017 față 2016
– stocuri =
%42,21910075.609165.902
– creanțe =
%86,98100570.772564.363
– casa și conturi la bănci =
%39,111100142.299158.514
– total active cir culante =
%69,112100788.680888.779
2018 față 2017
– stocuri =
%12,95100165.902157.809
– creanțe =
%25,82100363.564230.464
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
22
– casa și conturi la bănci =
%03,120100514.158267.190
– total active circulante =
%39,91100779.888306.812
c. Analiza activelor totale :
2017 față 2016 =
%61,141100390.817522.157.1
2018 față 2017 =
%28,97100522.157.1071.126.1
Tabel 2.2. Analiza dinamică cu baz å în lanț a acti velor
Nr. Crt. Denumire indicator 2016 2017 față 2016 2018 față 2017
1. Imobilizări necorporale –
%71,010.1
%58,52
2. Imobilizări corporale –
%92.923
%16.128
3. Imobilizări financiare – – –
4. TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE –
%06,936
%75,116
5. Stocuri –
%42,219
%12,95
6. Creanțe –
%86,98
%25,82
7. Investiții financiare pe termen scurt – – –
8. Casa și conturi la bănci –
%39,111
%03,120
9. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE –
%69,112
%39,91
10 Cheltuieli în avans – – –
11. TOTAL ACTIVE –
%61,141
%28,97
*Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”
2.2.2. Anal iza dinamică a structurii datoriilor și capitalului propriu la HOTEL
BEYFIN
Datoriile și capitalurile societății comerciale sunt grupate după gradul lor de
exigibilitate. Datoriile și capitalurile proprii cuprind următoarele grupe:
A. Capital uri proprii;
B. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli;
C. Datorii totale;
D. Venituri înregistrate în avans.
A) Capitalurile proprii (CPR) însumează toate resursele de care dispune o firmă,
resurse necesare finanțării imobilizărilor acesteia, și anume:
capit alul social cuprinde aportul pe care acționarii sau asociații l -au adus în societate
la constituirea acesteia. Capitalul social poate fi subscris și/sau vărsat;
prime legate de capital pot fi de emisiune, de aport și de fuziune, rezultând din operații
de m ajorare a capitalului;
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
23
rezerve din reevaluare vizează imobilizările corporale și financiare și se determină ca
diferență între valoarea actualizată și valoarea înregistrată în contabilitate a acestor
imobilizări ;
rezerve sunt o parte a capitalurilor prop rii constituite din profitul brut sau net repartizat
la sfârșitul exercițiului financiar și care se împart în rezerve legale, statutare și alte rezerve. ;
rezultatul reportat se referă fie la pierderea exercițiului financiar precedent, fie la
profitul amân at la repartizare conform hotărârii adunării generale a acționarilor ;
rezultatul exercițiului poate îmbrăca forma profitului net sau a pierderii totale
determinate de efectuarea unor cheltuieli peste nivelul veniturilor totale ;
fonduri reprezintă surse de autofinanțare a capitalului imobilizat, a premierii
salariaților (prin fondul de participare la profit) și a altor activități ;
subvenții pentru investiții sunt resurse constituite din alocațiile bugetare sau din alte
surse externe, destinate finanțării act ivității de producere sau de achiziție a unor echipamente,
finanțării unor activități pe termen lung sau a altor cheltuieli de natură investițională ;
provizioane reglementate se constituie pe seama cheltuielilor aferente exercițiilor
financiare viitoare și se referă , în principal, la reevaluarea stocurilor și la amortizarea
accelerată a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul firmei .
B) Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli reprezintă rezerve care se constituie
pentru elemente din activ ori din pasiv in certe sau pentru cheltuieli care devin exigibile în
perioadele următoare. În această categorie se au în vedere:
provizioanele pentru litigii, amenzi, penalități, despăgubiri incerte;
provizioanele pentru cheltuieli anticipate pe mai multe exerciții;
proviz ioanele pentru pierderi din cursul valutar pentru datorii în devize;
alte provizioane.
C) Datoriile sunt resurse externe atrase pentru finanțarea activității curente sau pentru
activitatea investițională și cuprind:
împrumuturile și datoriile asimilate reprezintă resurse externe de finanțare a activității
curente și investiționale pe termen scurt, mediu și lung;
furnizorii și conturile asimilate cuprind resursele bănești atrase temporar de la terți ;
avansurile primite de la clienți sunt resurse temporare de finanțare, constituite din
sumele avansate de clienți pentru produsele care se vor livra, lucrările care se vor executa sau
serviciile care se vor presta de unitate în perioada următoare ;
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
24
alte datorii constituie resurse temporare de finanțare a activități i firmei, fiind formate
din obligațiile pe care unitatea economică le are față de personalul propriu, bugetul statului,
bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, creditorii și asociații firmei și alții .
D) Veniturile înregistrate în avans sunt reprez entate de încasări în vederea prestării
unor servicii ulterioare sau venituri aferente perioadelor sau exercițiilor următoare care nu
trebuie să afecteze veniturile exercițiului curent, cum sunt :
– chirii încasate cu anticipație;
– taxe pentru abonamente înca sate cu anticipație;
– prime de asigurare, locații de gestiune, încasări din vânzarea de locuințe cu plata în
rate, etc., care privesc perioadele următoare
O parte din aceste venituri sunt încasate în avans, iar o altă parte sunt în situația de a fi
realizat e.
1. Analiza din amică cu bază fixă – anul 2016 e ste considerat anul de bază
a) Analiza datoriilor pe termen scurt :
2017 față 2016 =
%59,132100855.237394.315
2018 față 2016 =
%51,136100855.237704.324
b) Analiza capitalului subscris vărsat : datorită faptului că nu s -a modificat în
perioada analizată valoarea indicatorului este 100 %.
c) Analiza rezervelor : datorită faptului că nu s -au modificat în perioada analizată
valoarea indicatorului este 100 %.
d) Analiza rezultatului exercițiului financiar :
2017 față 2016 =
%19,163100116.305933.497
2018 față 2016 =
%70,171100116.305899.523
e) Analiza totalului capitalului propriu :
2017 față 2016 =
%31,145100535.579128.842
2018 față 2016 =
%27,138100535.579367.801
Tabel 2.3. Analiza dinamică cu baza fixă a datoriilor și capitalului propriu
Nr.
Crt. Denumire indicator 2016 2017 față
2016 2018 față
2016
1. Datorii pe termen scurt 100 %
%59,132
%51,136
2. Capital su bscris vărsat 100 % 100 % 100 %
3. Rezerve 100 % 100 % 100 %
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
25
4. Rezultatul exercițiului financiar 100 %
%19,163
%70,171
5. TOTAL CAPITAL PROPRIU 100 %
%31,145
%27,138
*Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”
Interpretările rezultatelor obținute din analiza dinamică cu baz ă fixă prezent ate în
tabelul 2.3, sunt următoarele:
Valoarea datoriilor pe temnen scurt a cre scut în anul 2017 față de anul 2016 datorită
creșterii valorii materialelor consumabile pentru activitatea hotelieră.
Capitalul subsris varsat și rezervele nu au suferit nici o modificare pe perioada
analizată.
Rezultatul exercițiului financir este în cont inuă crestere datorita faptului că sa
înregistrat o crestere constantă a veniturilor.
2. Analiza dinamică cu baza în lanț a datoriilor și capitalului propriu
a. Analiza datoriilor pe termen scurt :
2017 față 2016 =
%59,132100855.237394.315
2018 faț ă 2017 =
%95,102100394.315704.324
b. Analiza capitalului subscris vărsat : datorită faptului că nu s -a modificat în
perioada analizată valoarea indicatorului este 100 %.
c. Analiza rezervelor : datorită faptului că nu s -au modificat în perioada a nalizată
valoarea indicatorului este 100 %.
d. Analiza rezultatului exercițiului financiar :
2017 față 2016 =
%19,163100116.305933.497
2018 față 2017 =
%21,105100933.497899.523
e. Analiza totalului capitalului propriu :
2017 față 2016 =
%31,145100535.579128.842
2018 față 2017 =
%15,95100128.842367.801
Tabel 2.4. Analiza dinamică cu baza in lanț a datoriilor si capitalului propriu
Nr.
Crt. Denumire indicator 2016 2017 față
2016 2018 față
2017
1. Datorii pe termen scurt –
%59,132
%95,102
2. Capital subscris vărsat – 100 % 100 %
3. Rezerve – 100 % 100 %
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
26
4. Rezultatul exercițiului financiar –
%19,163
%21,105
5. TOTAL CAPITAL PROPRIU –
%31,145
%15,95
*Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”
2.3. A nalia structurii patrimoniale pe baza bilanțului financiar
Bazându -se pe datele di n bilanțul contabil și din anexele sale, bilanțul financiar
urmărește evidențierea aspectelor financiare referitoare la derularea unei afaceri. În acest sens,
activele se grupează după criteriul li chidității financiare (F igura 2.1.), iar datoriile și capit alul
propriu sunt grupate după crit eriul exigibilității (F igura 2.2.) astfel:
ACTIVE CONTABILE ACTIVE FINANCIARE
(LICHIDE)
IMOBILIZĂRI
Corporale
Necorporale
Imobilizări financiare cu o
lichiditate redusă
(30-40%) Creanțe din active imobilizate peste 1 an
Creanțe din active circulante peste 1 an
Cheltuieli înregistrate în avans peste 1 an
Creanțe: provizioane din active circulante sub 1 an
Cheltuieli înregistrate în avan s sub 1 an
Stocuri și provizioane din stocuri Imobilizări financiare cu o
lichiditate medie (50 -60%)
Titluri de plasament
Provizioane aferente
Conturi la bănci
Casa și acreditive
Active lichide (100%)
Figura 2.1. – Gruparea activelor după criteriul l ichidității
DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII
CONTABILE DATORII ȘI CAPITALURI
PROPRII FINANCIARE
(EXIGIBILE)
Capitaluri proprii Capitaluri proprii
Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
între 1 -5 ani
Datorii pe termen mediu
Datorii între 1 -5 ani
Provizioane peste 5 ani Datorii pe termen lung Datorii peste 5 ani
Datorii sub 1 an Datorii pe termen scurt
Figura 2.2. – Gruparea datoriilor și capitalului propriu după criteriul exigibilității
Gruparea activelor din bilanț după criteriul lichidi tății se bazează pe faptul că în orice
moment al derulării afacerii, imobilizările corporale, necorporale și creanțele nerecuperate în
interiorul exercițiului financiar pot fi transformate în lichidități numai în proporție de 30 -40
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
27
%, creanțele sub un an ș i stocurile sunt lichide în proporție de 50 -60%, iar disponibilitățile
bănești și plasamentele sunt lichide integral.
Analiza pe verticală a activului financiar vizează pe de o parte ponderea fiecărei grupe
de active în total, iar pe de altă parte evoluția fiecărei grupe pe parcursul mai multor exerciții
financiare.
Gruparea datoriilor și capitalului propriu după criteriul exigibilității are în vedere
modalitățile de finanțare ale investițiilor în active și anume:
capitalurile proprii, datoriile pe termen m ediu și lung constituie surse de finanțare a
investițiilor financiare cu o lichiditate redusă
datoriile pe termen scurt sunt surse de finanțare a capitalului de lucru sau a necesarului
de fond de rulment
Analiza pasivului financiar vizează două coordonate:
analiza statică – evidențiază ponderea fiecărei grupe în total
analiza în dinamică – reflectă modificările care au avut loc în structura surselor de
finanțare pe termen mediu și lung, pe de altă parte pe termen scurt .
Analiza pe orizontal ă a bilanțului financiar evidențiază modalitățile de realizare a
echilibrelor financiare pe termen scurt, mediu și lung.
ACTIVE DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII
IMOBILIZĂRI FINANCIARE CU O
LICHIDITATE REDUSĂ CAPITALURI PROPRII
IMOBILIZĂRI FINANCIARE CU O
LICHIDITATE MEDIE DATORII PE TERMEN MEDIU ȘI
LUNG
ACTIVE LICHIDE DATORII PE TERMEN SCURT
Figura 2.3. – Structuta bilianțului financiar
2.4. A naliza structurii patrimoniale pe baza bilanțului functional
Bilanțul funcțional este un tablou sintetic în ca re posturile sunt structurate atât în
activul, cât și în pasivul bilanțului în două grupe, și anume:
grupe de utilizări de resurse pentru active
grupe de resurse pentru datorii și capitaluri proprii
ACTIVE DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII
UTILIZAREA RESURSE LOR RESURSE
INVESTIȚII PERMANENTE
Active nete imobilizate RESURSE PERMANENTE
Capital social
Rezerve legale
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
28
Alte rezerve
Alte fonduri
Provizioane
Împrumuturi pe termen mediu și lung
INVESTIȚII TEMPORARE
Active de exploatare
Stocuri
Creanțe
Diferențe de conversie -activ
Debitori
Active în afara exploatării
TVA de rambursat
Impozite achitate în plus
Capital subscris și vărsat RESURSE TEMPORARE
Pentru exploatare
Furnizori
Avansuri și aconturi primite
Creditori
Diferențe de conversie -pasiv
În afara exploatării
Obligații față de buget
INVESTIȚII ÎN LICHIDITĂȚI
Disponibilități în lei și valută
Valori mobiliare de plasament RESUR SE DE LICHIDITĂȚI
Împrumuturi pe termen scurt
Soldul creditor al contului de
disponibilități
Figura 2.4. – Structura bilanțului funcțional
2.4.1. Analiza activelor funcționale
Activele funcționale grupează patrimoniul societății comerc iale după cele trei
componente ale funcției de investire, și anume:
investiția permanentă (neciclică) în imobilizări
investiția temporară (ciclică) în active de exploatare
investiția temporară (ciclică) în lichidități
Investiția permanentă în imobilizări c aracterizează strategia pe termen lung a unității
economice.
Investiția temporară în active de exploatare depinde, pe de o parte de ciclul de
fabricație (exploatare), iar pe de altă parte de strategia vânzărilor adoptată de managerii
societății comerciale. Investiția temporară în active în afara exploatării reflectă politica fiscală
a statului în domeniul rambursării datoriilor față de agenții economici.
Investiția temporară în lichidități semnifică fie angajarea societății în afacerile altor
firme, fie ne angajarea în afaceri a firmei, în cazul constituirii de depozite bancare, sau
înseamnă o fluidizare accelerată a afacerilor care asigură firmei o solidă stare de lichiditate.
Analiza se adâncește la nivelul fiecărei categorii de investiții pentru a se iden tifica
componentele decisive în mecanismul de funcționare al firmei
2.4.2. Analiza datoriilor și capitalurilor proprii funcționale
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
29
Datoriile și capitalurile proprii funcționale reflectă modalitățile de finanțare a
investițiilor permanente (neciclice) și a celorlalte investiții (ciclice).
Sursele de finanțare a investițiilor permanente pot fi proprii (capital social, rezerve
legale, alte rezerve, alte fonduri, provizioane) și străine, adică împrumuturile bancare pe
termen mediu și lung.
Sursele de finanța re ale investițiilor de exploatare sunt constituite atât din credite
comerciale, cât și din obligațiile pe care agenții economici le au față de angajați, acționari și
diverși creditori.
Sursele de finanțare ale investițiilor în afara exploatării sunt forma te din obligațiile
agenților economici față de bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale.
Resursele de lichidități sunt constituite din împrumuturile pe termen scurt, precum și
din liniile de credit angajate de unitatea economică față de bănci.
2.5. A naliza patrimonial ă în baza ratelor de structură a Hotelului Beyfin
2.5.1. Analiza ratelor de structură ale activelor
Analiza structurii patrimoniale , denumită și analiza pe verticală a bilanțului vizează
următoarele obiective:3
stabilir ea și evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale;
evidențierea principalelor mutații calitative în starea mijloacelor și a surselor generate de
schimbări interne și de interacțiunea cu mediul economico -social;
aprecierea stării patrimonia le și financiare;
fundamentarea politicii și a strategiei financiare .
Ratele de structură se determină fie ca ponderi ale grupelor de active sau datorii și
capitaluri proprii în totalul activelor sau a datoriilor și capitalurilor proprii, fie ca ponderi ale
diferitelor elemente în cadrul fiecărei grupe.
Ratele de structură a activelor se grupează în:
rata generală a imobilizărilor;
rata generală a activelor circulante, care se descompune în:
rata stocurilor;
rata creanțelor;
rata trezoreriei.
3 -I. Mihai, ș.a., Analiza situației financiare a agenților economici, Ed. Mirton, Timișoara, 1997, p. 71
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
30
rata cheltuielil or în avans;
rata primelor privind rambursarea obligațiunilor.
a) Rata generală a imobilizărilor (RI) evidențiază ponderea pe care imobilizările o
dețin în totalul patrimoniului unității economice. Rata imobilizărilor se determină ca un raport
procentual între valoarea net contabilă a imobilizărilor patrimoniale ( AI) și active ( A), astfel:
100AAIRI
O sporire a ratei imobilizărilor, comparativ cu începutul exercițiului financiar,
semnifică o consolidare a infrastructurii firmei și pe această bază are loc sporirea credibilității
firmei în fața investitorilor și a creditorilor. O diminuare a ratei imobilizărilor înseamnă fie o
recuperare a investiției inițiale, fie o neangajare a firmei în programe de investiții.
Analizând situația d in bilanțul anilor 2016, 2017, 2018, la HOTEL BEYFIN, rata
generală a imobilizărilor este următoarea:
%51,3100817310710.28100AAIRI2016
%22,23100157522.1743.268100AAIRI2017
%75,28100071.126.1765.313100AAIRI2018
În perioada analizată, rata generală a imobiliz ărilor înregistrează o creștere continuă ca
urmare a modernizării hotelului.
Rata imobilizărilor se descompune în trei segmente:
i. rata imobilizărilor necorporale (RIN)
ii. rata imobilizărilor corporale (RIC)
iii. rata imobilizărilor financiare (RIF)
i) Rata imobiliz ărilor necorporale (RIN) exprimă ponderea pe care această categorie o
are în totalul imobilizărilor:
100AIANCRIN
Sporirea valorii acestui indicator semnifică fie o expansiune comercială, fie o
perfecționare a sistemului informațional economic, fie o consolidare a cercetării științifice în
domeniul în care firma își desfășoară activitatea.
%98,13100710.28014.4100AIANCRIN2016
%10,15100743.268570.40100AIANCRIN2017
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
31
%80,6100765.313332.21100AIANCRIN2018
Imobilizările necorporale ale Hotelului Beyfin sunt de natura „alte imobilizări
necorporale” și reprezintă soft -urile de contabilitate și management hotelier achiziționate
conform legislației în vigoare privind drepturile de autor. Rata imobilizărilor necorporale
crește în 2017 față de anul 2016, activitatea hotelieră înregistrând o expansiune comercială si
perfecționarea sistemului informațional.
ii) Rata imobilizărilor corporale (RIC) evidențiază ponderea pe care valoarea net
contabilă a acestei categorii o deține în totalul imobilizărilor:
100AIACPRIC
O sporire a valorii acestei rate constituie calea principală de angajare de noi credite
comerciale. Diminuarea valorii indicatorului poate însemna o restrângere a gajului comercial.
În perioada 2016 – 2018, situația ratelor imobilizărilor corporale se prezintă astfel:
%02,86100710.28696.24100AIACPRIC2016
%90,84100743.268173.228100AIACPRIC2017
%20,93100765.313433.292100AIACPRIC2018
Imobilizările corporale dețin o pondere ridicată în total active imobilizate, această
pondere păstrându -se în limite constante, cu o ușoară tendință de scădere in 2017, urmată de o
creștere în 2018. O rată ridicată a imobilizărilor corporale semnifică principala garanție de
angajare de credite în caz de necesitate.
Mărimea acestui indicator caracterizează n atura activității hoteliere care necesită
modernizarea dotărilor din camere pentru o desfășurare normală a activității.
Rata imobilizărilor corporale măsoară capacitatea agentului economic de a rezista în
cazul unor crize și de a se adapta la schimbări bru ște ale tehnicii. O rată ridicată face dificilă
conversia activelor agentului economic în disponibilități.
iii) Rata imobilizărilor financiare (RIF) pune în evidență ponderea relațiile financiar –
patrimoniale externe le au în totalul activelor imobilizate :
100AIAFRIF
O sporire a acestei rate semnifică o expansiune a mecanismelor financiare cu terțe
firme. Diminuarea indicatorului înseamnă de fapt neangajarea firmei în operațiuni de capital.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
32
Pentru că societatea nu are imbilizări fi nanciare rata imobilizărilor financiare nu se
calculează.
b) Rata generală a activelor circulante (RAC) evidențiază ponderea acestor
categorii în totalul activelor:
100AACRAC
O creștere a nivelului indicatorului comparativ cu încep utul exercițiului financiar
poate însemna fie o încetinire a procesului productiv sau a derulării afacerii (prin sporirea
stocurilor), fie o accelerare a vânzărilor prin acordarea unui credit comercial pe o perioadă mai
îndelungată sau o consolidare a lich idității imediate a agentului economic.
La HOTEL BEYFIN. situația ratei pentru anii 2016, 2017, 2018 este:
%49,96100390.817680.788100AACRAC2016
%78,76100522.157.1779.888100AACRAC2017
%14,72100071.126.1306.812100AACRAC2018
Rata înregistrează o scădere constantă de la 96,49% în 2016 la 72,14% in 2018.
Scăderea este explicată prin cresterea fluxurilor din trezorerie din 2016 față de 2018 și
scăderea creanțelor. Pentru identificarea cauzelor care au condus la această situație se impune
adâncirea analizei acestui indica tor pe componentele sale, și anume:
i. rata stocurilor (RS)
ii. rata creanțelor (RCR)
iii. rata trezoreriei (RTR)
i) Rata stocurilor (RS) se determină ca un raport procentual între stocurile existente în
unitatea economică la un moment dat și activele circulante ale a cesteia
100ACSRS
O creștere a acestui indicator determină fie dilatarea ciclului productiv, fie creșterea
producției pe stoc, fie sporirea stocului de mărfuri și ambalaje din unitate.
La HOTEL BEYFIN. situația ratei pentru anii 20 16, 2017, 2018 este:
%59,9100680.788609.75100ACSRS2016
%67,18100779.888902.165100ACSRS2017
%43,19100306.812809.157100ACSRS2018
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
33
Rata stocurilor este în continuă creștere deoarece s -au introdus porduse noi de minibar
în camere.
Rata stocurilor se analizează pe componente în funcție de gradul de transformare a
acestora, astfel:
rata stocului de materii prime (RMP)
rata stocurilor aflate la terți (RSMT)
rata stocului de producție în curs de execuție (RPCE)
rata stocului de produse finite și semifabricate (RPF)
rata efectivelor de animale (REA)
rata stocului de mărfuri și ambalaje (RM)
(a) Rata stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar,
baracamente (RMP) se determină ca un raport procentual între valoarea acestor stocuri și
stocurile totale existente în unitate la finele perioadei analizate:
100SSMPRMP
O sporire a acestui indicator semnifică o aprovizionare peste necesar, o schimbare a
structurii de fabricație sau chiar o încetinire a rotației stocurilor.
La HOT EL BEYFIN. situația ratei pentru anii 2016, 2017, 2018 este:
%55,6310075.60948.048100SSMPRMP2016
%46,45100165.90275.420100SSMPRMP2017
%85,45100157.80972.356100SSMPRMP2018
Ponderea stocului de materiale consumabile este în scădere 2018 față de 2016
deoarece apro vizionarea este corespunzătoare desfașurării activității hoteliere.
(b) Rata stocurilor aflate la terți (RSMT) se determină ca un raport procentual între
nivelul acestor stocuri și totalul stocurilor, astfel:
100SSMTRSMT
O sporire a nivelului acestui indicator semnifică creșterea imobilizărilor monetare la
terți.
(c) Rata stocului de producție în curs de execuție (RPCE) se determină ca un raport
procentual între valoarea producției în curs de execuție și stocurile existen te în unitate la un
moment dat:
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
34
100SSPCERPCE
O creștere a nivelului acestui indicator semnifică fie o mărire a duratei ciclului de
fabricație, fie o creștere a valorii producției în curs de execuție ca urmare a schimbării
structurii de fabricație.
(d) Rata stocului de produse finite și semifabricate (RPF) evidențiază ponderea acestei
categorii de active circulante în totalul stocurilor:
100SSPFRPF
O creștere a nivelului acestui indicator semn alează imobilizări monetare semnificative.
(e) Rata efectivelor de animale (REA) se calculează ca un raport procentual între
efectivele de animale și totalul stocurilor, adică:
100SEAREA
În dinamică, sporirea efectivelor constituie imobilizări monetare în cazul în care cifra
de afaceri este în scădere.
(f) Rata stocului de mărfuri și ambalaje (RM) se calculează ca un raport procentual
între stocul de mărfuri și ambalaje, pe de o parte, și stocurile totale existente în un itate la un
moment dat, pe de altă parte:
100SSMRM
În cazul în care nivelul indicatorului înregistrează o creștere comparativ cu perioada
precedentă, înseamnă că unitatea s -a aprovizionat cu mărfuri greu vandabile sau nu a reu șit să
returneze, respectiv să valorifice, ambalajele nereturnabile.
În general rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul în funcție de natura
activității, ea fiind mai mare în sfera producției de bunuri materiale. La activități cu ci clu de
producție lung, rata stocurilor este mare. Intervin și factori conjuncturali care pot influența
agentul economic în mărirea stocurilor, un exemplu fiind de natură speculativă.
La HOTEL BEYFIN. situația ratei pentru anii 2016, 2017, 2018 este:
%45,36100609.75561.27100SSMRM2016
%53,54100902.165482.90100SSMRM2017
%14,54100809.157453.85100SSMRM2018
Acest indicator este în creștere în 2017 față de 2016 și în ușosră scădere în 2018 față
de 2017.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
35
ii) Rata creanțelor (RCR) se calculează ca un raport proc entual între creanțele
neîncasate și activele circulante existente în unitate la un moment dat:
100ACCRRCR
O creștere a valorii acestei rate semnifică pe de o parte o intensificare a relațiilor
comerciale cu clienții, iar pe de altă parte, o imobilizare de lichidități.
Rata creanțelor la HOTEL BEYFIN în perioada analizată se prezintă astfel:
%37,72100680.788772.570100ACCRRCR2016
%49,63100779.888363.564100ACCRRCR2017
%14,57100306.812230.464100ACCRRCR2018
Rata creanțelor prezintă valori mari și în scădere ceea ce semnifică o imobilizare
monetară destul de mare datorată unor clienți rău platnici sau din diferite alte motive.
Aprofundarea analizei creanțelor are loc din punct de vedere al naturii creanțelor (clienți), al
certitudinii înc asării lor și al termenului de realizare pe baza datelor prezentate în bilanțu l
contabil. La agentul economic analizat creanțele datorate clienților sunt certe și sunt pe
termen de 30 de zile.
iii) Rata trezoreriei (RTR) se determină ca un raport proce ntual între disponibilitățile
bănești, valorile existente în casierie la un moment dat și plasamentele pe scurtă durată și
activele circulante ale societății comerciale:
100ACTRRTR
O sporire a nivelului indicatorului semnifică o în tărire a capacității de plată a firmei,
precum și a rentabilității sale monetare.
Această rată în anii 2016, 2017, 2018 a fost :
%04,18100680.788299.142100ACTRRTR2016
%83,17100779.888514.158100ACTRRTR2017
%42,23100306.812267.190100ACTRRTR2018
În anul 2016, agent ul economic a nalizat prezintă o rată de 18,04 % ce semnifică o
utilizare mai slabă de resurse, în 2017 s – a înregistrate o rată de 17,83 % ceea ce se explică
print – o scădere a resurselor financiare și în 2018 s – a înregistrat o scădere a ratei până la
23,42 % ceea ce semnifică o utilizare eficientă de resurse .
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
36
c) Rata cheltuielilor înregistrate în avans (RCA) se determină ca un raport
procentual între soldul contului de cheltuieli înregistrate în avans și activele de la finele
perioadei supuse analize i:
100ASRRCA
O variație pozitivă a indicatorului însemnă o creștere a cheltuielilor în avans.
În perioada analizată, la HOTEL BEYFIN. nu a înregistrat cheltuieli înregistrate în
avans.
Indicatorii de analiză a activului bilanțier înregistrați de HOTEL BEYFIN în perioada
analizată, sunt prezentați în următorul tabel :
Tabel 2. 5. Indicatorii structurii activelor la Hotel Beyfin pe perioada 2016 – 2018
RATELE DE STRUCTURĂ SIMBOL 2016
% 2017
% 2018
%
1.RATA IMOBILIZĂRILOR RI 3,51 23,22 28,75
1.1.Rata imobilizărilor necorporale RIN 13,98 15,10 6,80
1.2.Rata imobilizărilor corporale RIC 86,02 84,90 93,20
1.3.Rata imobilizărilor financiare RIF 0 0 0
2.RATA ACTIVELOR CIRCULANTE RAC 96,49 76,78 72,14
2.1. Rata stocurilor RS 9,59 18,67 19,43
2.2. Rata creanțelor RCR 72,37 63,49 57,14
2.3. Rata trezoreriei RTR 18,04 17,83 23,42
3.RATA CHELTUIELILOR ÎN AVANS RCA 0 0 0
* Sursa: Situa ția financiară pe anii 20 16 – 2018 – anexa “bilanț listă”
2.5.2. Analiza ratelor de stru ctură ale datoriilor și capitalurilor proprii
Ratele de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii evidențiază următoarele două
aspecte:
ponderea pe care grupele de posturi le dețin în totalul datoriilor și capital urilor proprii, pe
de o parte, respectiv ponderea fiecărei subgrupe de datorii și capitaluri prorpii în totalul grupei
respective, pe de altă parte;
raportul în care se află două subgrupe de datorii și capitaluri proprii.
1. În prima categorie de indicatori se evidențiază:
a) rata autonomiei financiare totale (RAFT);
b) rata provizioanelor (RPV);
c) rata generală a serviciului datoriei (RSD);
d) rata veniturilor în avans (RVA).
a) Rata autonomiei financiare totale (RAFT) sau solvabilitatea patrimonială
exprimă gradul în care unitatea patrimonială poate face obligațiilor de plată. Indicatorul se
determină ca raport între capitalurile proprii și datorii totale plus capitaluri proprii:
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
37
100CPR DTCPRRAFT
La HOTEL BEYFIN, în perioada 2016 -2018, solvabilitatea patrimonială s -a prezentat
astfel:
%85,70100390.817535.579100CPRDTCPRRAFT2016
%75,72100522.157.1128.842100CPRDTCPRRAFT2017
%16,71100071.126.1367.801100CPRDTCPRRAFT2018
La agentul economic analizat se constată că valoarea indicatorului pornește în 2016 de
la 70,85% , ajunge în 2017 l a valoarea 72,75 % datorită creșterii datoriilor și capitalurilor
proprii, iarîn 2018 scade la valoarea 71,16% datorită scăderii capitalurilor proprii.
Solvabilitatea patrimonială este considerată bună atunci când valoarea ei depășește
30%. Se observă că r ata autonomiei financiare totale este cu mult peste această limită, având o
capacitate de autofinanțare bună .
b) Rata provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli (RPV) evidențiază în mărime
procentuală rezervele create de societate în scopul evitării unor pierderi cauzate de factori
exogeni:
100CPR DTPVRPV
HOTEL BEYFIN în perioada analizată nu a constituit provizioane pentru riscuri și
cheltuieli.
c) Rata generală a serviciului datoriei (RSD) evidențiază ponderea datoriilor
societății fa ță de terți, în totalul datoriilor și capiatlurilor proprii:
100CPR DTDTRSD
În literatura economică, acest indicator este denumit rata de îndatorare globală. Cu cât
această rată se îndepărtează de 100%, cu atât sporește independența fin anciară a societății
comerciale.
La HOTEL BEYFIN se înregistrează următoarele rate:
%09,29100390.817855.237100DTCPRDTRSD2016
%24,27100522.157.1394.315100DTCPRDTRSD2017
%83,28100071.126.1704.324100DTCPRDTRSD2018
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
38
Observăm că la nivelul firmei analizate, rata generală a serviciul ui datoriei este sub
30%, ceea ce înseamnă că hotelul are independență financiară foarte bună.
d) Rata veniturilor înregistrate în avans (RVA) se determină ca un raport
procentual între veniturile înregistrate în avans și datoriitotale și capitaluri propri i.
100DTCPRVARVA
În perioada analizată hotelul nu a înregistrat venituri în avans.
În următorul table l sunt prezentați indicatorii structurii datoriilor și capitalurilor proprii
înregistrați de HOTEL BEYFIN în periada 2016 – 2018 .
Tabel 2.5. Indicatorii structurii datoriilor și capitalurilor proprii la Hotel Beyfin in
perioada 2016 – 2018
INDICATORI
SIMBOL 2016
% 2017
% 2018
%
a. Rata autonomiei financiare totale RAFT 70,85 72,75 71,16
b. Rata proviz.pt. riscuri și cheltuieli RPV 0 0 0
c. Rata generală a serviciului datoriei RSD 29,09 27,24 28,83
d. Rata veniturilor în avans RVA 0 0 0
* Sursa: Situaț ia financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa “bilanț listă”
2. În a doua categorie de rate de structură ale pasivului bilanțier eviden țiem:
a) rata stabilității financiare (RSF);
b) rata autonomiei financiare la termen (RAFTM);
c) rata autonomiei financiare (rata generală a solvabilității) (RATF);
d) rata îndatorării la termen (RDTL);
e) rata securității financiare (RSFIN);
f) gradul de dependență financi ară (GDF).
a) Rata stabilității financiare (RSF) pune în evidență capacitatea investițională a
unei societăți comerciale. Se determină ca un raport procentual între capitalurile permanente
(CPM) și datorii totale și capitaluri proprii (DTCPR):
100DTCPRCPMRSF
La HOTEL BEYFIN se înregistrează următoarele rate:
%49,1100390.817204.12100DTCPRCPMRSF2016
%05,1100522.157.1204.12100DTCPRCPMRSF2017
%08,1100071.126.1204.12100DTCPRCPMRSF2018
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
39
Această rată înregistrează valori foarte scăzute în perioada analizată carac terizând o
capacitate investițională foarte mică.
b) Rata autonomiei financiare la termen (RAFTM)4 evidențiază procentual între
capitalul propriu și capitalul permanent . În vederea asigurării autonomiei financiare, ponderea
capitalului propriu trebuie să reprezinte minimum 50% din capitalul permanent.
100CPMCPRRAFTM
La HOTEL BEYFIN se înregistrează următoarele rate:
%72,748.4100204.12535.579100CPMCPRRAFTM2016
%42,900.6100204.12128.842100CPMCPRRAFTM2017
%42,566.6100204.12367.801100CPMCPRRAFTM2003
O valoare ridic ată a RAFTM semnifică faptul că firma are o autonomie financiară
totală consolidată, intervalul de siguranță fiind între 50 -100%.
c) Rata autonomiei financiare (RATF) sau rata solvabilității generale evidențiază
proporția între capitalurile străine (împrum utate) și capitalurile proprii:
100CPRCIMPRATF
HOTEL BEYFIN nu are capitaluri împrumutate.
d) Rata îndatorării la termen (RDTL) se determină ca un raport procentual între
împrumuturile financiare pe te rmen mediu și lung (CTL) și capitalurile proprii (CPR), adică:
100CPRCTLRDTL
e) Rata securității financiare (RSFIN) reflectă gradul în care capitalurile proprii
asigură finanțarea activității. Indicatorul se determină ca un raport proc entual între capitalurile
proprii (CPR) și datoriile pe termen mediu și lung (CTL):
100CTLCPRRSFIN
Întrucât HOTEL BEYFIN nu a contractat în perioada analizată nici un împrumut pe
termen mediu și lung, nu am putut calcula rata îndatorări i la termen (RDTL) și rata securității
financiare (RSFIN) în nici un an dintre cei analizați.
f) Gradul de dependență financiară (GDF) evidențiază proporția finanțării datoriilor
totale (DT) ale firmei din capitalurilor proprii (CPR):
4 -I. Mihai – “Analiza situației financiare a agenților econom ici”, Ed.Mirton, Timișoara, 1997, op. cit., p. 80
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
40
100CPRDTGDF
La HOTEL BEYFIN se înregistrează următoarele rate:
%04,41100535.579855.237100CPRDTGDF2016
%45,37100128.842394.315100CPRDTGDF2017
%51,40100367.801704.324100CPRDTGDF2018
Nivelul optim al acestui indicator trebuie să fie sub 200 %, adică limita superioară
acceptabilă este ca mărimea datoriilor totale să fie de cel mult două ori mai mare decât
capitalul propriu.
Gradul de dependență f inanciară înregistrează valoari sub 50% pe toată perioada
analizată, ceea ce arată că hotelul își poate acoperi datoriile din capitalul propriu .
Tabel 2.6. Indicatorii structurii datoriilor si capitalu rilor proprii la Hotel Beyfin în
perioada 2016 – 2018
INDICATORI
SIMBOL 2016
% 2017
% 2018
%
a. Rata stabilității financiare RSF 1,49 1,05 1,08
b. Rata autonomiei financiare l a
termen. RAFTM 4.748,72 6.900,42 6.566,42
c. Rata autonomiei financiare RATF 0 0 0
d. Rata îndatoririi la termen RDTL 0 0 0
e. Rata securității financiare RSFIN 0 0 0
f. Gradul de dependență financiară RDF 41,04 37,45 40,51
* Sursa: Situașia financia ră pe anii 2016 – 2018 – anexa “bilanț listă”
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
41
CAPITOLUL III
3. ANALIZA INDICATORLILOR PERFORMANȚELOR
ECONOMICO – FINANCIARE LA HOTEL BEYFIN
3.1. A naliza rentabilitații activității la Hotel Beyfin
Menținerea în afaceri a societăților comerciale es te condiționată de desfășurarea de
către acestea a unei activități raționale, eficiente. În economia de piață, activitatea economică
rațională este activitatea care generează profit. Profitul sau beneficiul este expresia bănească a
câștigului obținut în ur ma unei operațiuni, acțiuni sau activități.
Condiția generală a obținerii profitului este activitatea economică. Rezultatul acesteia
se calculează ca diferență între prețul de vânzare și costul de obținere al produsului sau
prestării serviciului către ter ți.
3.1.1. Analiza rentabilității pe baza contului de profit și pierdere
Analiza rentabilității se realizează pe baza contului de profit și pierdere care grupează
veniturile și cheltuielile unei societăți comerciale pe tipuri de activități și anume:
Activitatea de exploatare;
Activitatea financiară;
Contul de profit și pierdere este un document de sinteză contabilă care permite
determinarea rez ultatelor parțiale ale celor două activități și anume:
rezultatul exploatării;
rezultatul financiar;
Prin însu marea acestor rezultate se obține rezultatul brut al exercițiului.
Un prim aspect al analizei de ansamblu a rentabilității este acela de identificare a
ponderii fiecărei categorii de rezultate în rezultatul brut al exercițiului și anume:
ponderea rezultatu lui exploatării (GE):
100RBEREGE
ponderea rezultatului financiar (GF):
100RBERFGF
Din evaluarea acestor indicatori rezultă contribuția subactivității la eficiența (sau
ineficiența) generală a societății comer ciale pe de o parte, respectiv importanța fiecărei
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
42
subactivități în totalul activității desfășurate într -un exercițiu financiar de către unitatea
economică, pe de altă parte.
Un alt aspect urmărit în cadrul analizei de ansamblu vizează modul de formare al
fiecărui indicator în parte și anume:
Rezultatul exploatării (RE) se calculează ca diferență între veniturile din exploatare
(VE) și cheltuielile pentru exploatare (CE), adică:
RE=VE – CE
exploataredin pierdere0,exploataredin profit 0,
Rezultatul financiar (RF) se dete rmină ca diferență între veniturile financiare (VF) și
cheltuielile financiare (CF), adică:
RF=VF – CF
financiara aactivitatedin pierdere ,0financiara aactivitatedin profit 0,
Prin compunerea rezultatelor activității de exploatare și financiare se obține rezultatul
brut al exercițiului (RBE), adică:
CF CE VF VE : daca curenta a activitatedin pierdere 0,CF CE VF VE : daca curenta a activitatedin profit 0,
RF RE RBE
Din documentul de sinteză contabilă „Contul de profit și pierdere” al societății
analizate HOTEL BEYFIN pe anii 2016, 2017, 2018 vom obține următoarele rezultate:
1. Rezultatul exploatării (RE):
RE 2016= VE – CE = 3.223.038 – 2.859.805 =363.233 lei
RE 2017= VE – CE = 3.604.469 – 3.011.692 = 592.777 lei
RE 2018= VE – CE = 3.606.500 – 2.982.811 = 623.689 lei
2. Rezultatul financiar (RF):
RF2016= VF – CF = 0 – 0 = 0 lei
RF2017= VF – CF = 0 – 0 = 0 lei
RF2018= VF – CF = 0 – 0 = 0 lei
3. Rezultatul brut al exercițiului (RCE):
RBE2016= RE + RF = 363.233 + 0 = 363.233 lei
RBE2017= RE + RF = 592.777 + 0 = 592.777 lei
RBE2018= RE + RF = 623.689 + 0 = 623.689 lei
4. Ponderea rezultatului exploatării (GE):
%100100233.363363.233100RBEREGE2016
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
43
%100100777.592777.592100RBEREGE2017
%100100689.623689.623100RBEREGE2018
5. Ponderea rezultatului financiar (GF):
%0100233.3630100RBERFGF2016
%0100777.5920100RBERFGF2017
%0100689.6230100RBERFGF2018
În urma rezultatelor obținute prin analiză efectuate asupra contului de profit și pierdere
a societății analizate, centralizate în tabelul nr.8, se constată următoarele:
ponderea totală o dețin veniturile din exploatare, fapt ce evidențiază activitatea
productivă a firmei. În aceste condiții rata e xploatării evidențiază evoluția profitului din
exploatare de 100% în toți anii;
ponderea rezultatului financiar și extraordinar este 0 în toți anii deoarece nu este
activitate pe acest sector;
se observă o continuă creștere a rezultatului exploatării, de l a o valoare de 363.233lei
în 2016 la 623.689 lei în 2018;
Tabel 3.1. Rezultatele exercițiilor 2016, 2017, 2018 la Hotel Beyfin
INDICATORI SIMBOL UM 2016 2017 2018
1.Rezultatul exploatării RE lei 363.233 592.777 623.689
2.Rezultatul financiar RF lei 0 0 0
3.Rezultatul brut al exercițiului RBE lei 363.233 592.777 623.689
4.Pondere rezultat exploatare GE % 100 100 100
5.Pondere rezultat financiar GF % 0 0 0
* Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „cont profit și peirdere”
6. Cifra de afaceri este un alt indicator construit pe baza contului de profit și pierdere.
Fiind un indicator de volum, ea reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare (prin
producția vândută), cât și volumul activității desfășurate de o firmă axată pe v ânzări (prin
vânzările de mărfuri).
Cifra de afaceri evidențiază dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o
societate comercială în relațiile cu diferiți parteneri.
CA=VM+Qv
unde:
VM – reprezintă vânzările de mărfuri
Qv – reprezintă producția vândută
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
44
La HOTEL BEYFIN. se înregistrează următoarele valori ale cifrei de afaceri în anii
2016, 2017 și 2018:
CA 2016= VM + Qv = 52.431 + 3.170.607 = 3.223.038 lei
CA 2017= VM + Qv = 45.693 + 3.558.776 = 3.604.469 lei
CA 2018= VM + Qv = 37.548 + 3.568.9 52 = 3.606.500 lei
Cifra de afaceri a HOTEL BEYFINeste în continuă creștere de la o valoare de
3.223.038 lei înregistrată în 2016 până la suma de 3.606.500 lei.
7. Producția exercițiului este un alt indicator care evidențiază dimensiunea activității
comer ciale a unei firme productive, atât în relația cu clienții prin producția vândută și variația
producției stocate (Qs) pe de o parte, cât și în relația cu sine însăși prin producția de
imobilizări (Qi) pe de altă parte:
QE=Qv+Qs+Qi
unde:
QE – reprezintă p roducția exercițiului
Qv – reprezintă producția vândută
Qs – reprezintă producția stocată
Qi – reprezintă producția de imobilizări
La HOTEL BEYFIN vom avea următoarele rezultate:
QE 2016= 3.170.607 + 0 + 0 = 3.170.607 lei
QE 2017= 3.558.776 + 0 + 0 = 3.558.776 lei
QE 2018= 3.568.952 + 0 + 0 = 3.568.952 lei
Producția exercițiului este compusă doar din producția vândută deoarece s -au realizat
venituri prestarea serviciilor și închirieri, elemente componente ale cifrei de afaceri.
8. Marja co mercială (MC) reprezintă valoarea nou creată în sfera comerțului atât de
societățile de profit, cât și de societățile comerciale care își desfășoară activitatea de comerț
prin magazinele proprii. Indicatorul se determină ca diferență între veniturile rezul tate din
vânzarea mărfurilor (VM) și cheltuielile privind mărfurile (CD), adică:
MC = VM – CD
La HOTEL BEYFIN vom avea următoarele rezultate:
MC 2016 = 52.431 – 10.581 = 41.850 lei
MC 2017 = 45.693 – 11.309 = 34.384 lei
MC 2018= 37.548 – 10.927 = 26.621lei
Marja comercială este în continua scădere datorită faptului ca veniturile din vânzarea
mărfurilor scad pe toată perioada analizată.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
45
9. Marja industrială (MI) reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivă
desfășurată de o societate comercială înt r-o perioadă determinată de timp, respectiv durata
exercițiului financiar. Marja industrială se determină ca diferență între producția exercițiului
(QE) pe de o parte și cheltuielile cu materiile prime: materiale, energie etc. (CM) și lucrările
executate d e terți (Lt) pe de altă parte, astfel:
MI = QE – (CM+Lt)
MI2016= 3.170.607 – (102.936 + 11845 + 242.673 + 1.205.496) = 1.607.657 lei
MI2017= 3.558.776 – (78.003 + 23.599+ 198.631+ 1.361.438) = 1.897.105 lei
MI2018= 3.568.952 – (74.005+ 13.385 + 170.706 + 1.326.479) = 1.984.377 lei
10. Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o societate comercială
în decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exercițiului financiar.
Valoarea adăugată se determină prin însumarea marjei co merciale și a celei industriale.
VA = MC + MI
VA 2016= 41.850 + 1.607.657 = 1.649.507 lei
VA 2017= 34.384 + 1.897.105 = 1.931.489 lei
VA 2018= 26.621 + 1.984.377 = 2.010.998 lei
Valoarea adăugată reprezintă sursa principală de autofinanțare a rezultatul ui din
exploatare și a rezultatului net al exercițiului
Valoarea adăugată reprezintă sursa principală de autofinanțare a activității agenților
economici. Ea exprimă gradul de integrare economică a unei societăți comerciale.
11. Rezultatul net al exerciți ului (RNE) reprezintă un indicator care evidențiază
rezultatul final al activității unei firme după plata impozitului pe profit:
RNE = RBE – IP
unde:
IP – reprezintă impozitul pe profit
Rezultatul net al exercițiului financiar la HOTEL BEYFIN în perioad a analizată
înregistrează următoarele valori:
RNE 2016= 363.233 – 58.117= 305.116 lei
RNE 2017= 592.777 – 94.844 = 497.933 lei
RNE 2018= 623.689 – 99.790= 523.899 lei
Rezultatul net al exercițiului pe perioada analizată a înregistrat creștere de la un an la
altul, de la o valoare de 305.116 înregistratăîn 2016 la 523.899 lei în 2018.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
46
305.116497.933523.899
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000RNE2018
2017
2016
Figura 3.1. Evoluția rezultatului net în perioada 2016 – 2018
3.1.2. Analiza ratelor rentabilității economice
Starea de eficiență a unei firme poate fi evidențiată cu ajutorul ratelor rentabilității,
astfel:
1. Rata rentabilității economice (RBE) se determină ca un raport procentual între
rezultatul brut al exercițiului (RBE) și activele totale (A) ale firmei, adică:
100ARBERRE
Indicatorul pune în evidență contribuția elementelor la obținerea rezultatelor finale ale
societății comerciale.
%43,44100390.817233.363100ARBERRE2016
%21,51100522.157.1777.592100ARBERRE2017
%38,55100071.126.1689.623100ARBERRE2018
2. Rata rentabilității e xploatării (RREXP) se calculează ca un raport procentual
între rezultatul din exploatare (REXP) și activele totale (A), adică.
100AREXPRREXP
Indicatorul pune în evidență contribuția activelor la obținerea rezultatului exploatării.
%43,44100390.817233.363100AREXPRREXP2016
%21,51100522.157.1777.592100AREXPRREXP2017
%38,55100071.126.1689.623100AREXPRREXP2018
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
47
3. Rata rentabilității capitalului propriu (RRCPR) se calculează ca un raport
procentual între rezultatul brut al exercițiului și capitalurile proprii ale firmei, adică:
100CPRRBERRCPR
Rata rentabilității capitalului propriu la HOTEL BEYFIN în perioada analizată a
înregistrat următoarele valori :
%67,62100535.579233.363100CPRRBERRCPR2016
%39,70100128.842777.592100CPRRBERRCPR2017
%82,77100367.801689.623100CPRRBERRCPR2018
4. Rata rentabilității (RR) se determină ca un raport procentual între rezultatul net al
exercițiului și cifra de afaceri, adică:
100CARNERR
Indicatorul relevă contribuția veniturilor la întărirea capacității de autof inanțare a
societății comerciale.
%46,9100038.223.3116.305100CARNERR2016
%81,13100469.604.3933.497100CARNERR2017
%52,14100500.606.3899.523100CARNERR2018
5. Rata rentabilității financiare (RRF) se determină ca un raport procentual între
profitul net (RNE) și capitalul so cial al societății comerciale, adică:
100CSRNERRF
HOTEL BEYFIN în perioada analizată a înregistrat următoarele valori :
%15,000.3100170.10116.305100CSRNERRF2016
%09,896.4100170.10933.497100CSRNERRF2017
%41,151.5100170.10899.523100CSRNERRF2018
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
48
Tabe l 3.2. Evoluția ratelor de rentabilitate în perioada 2016 – 2018 la Hotel Beyfin
INDICATORI SIMBOL 2016 % 2017 % 2018 %
1. Rata rentabilității economice RRE 44,43 51,21 55,38
2. Rata rentabilității expoatării RREXP 44,43 51,21 55,38
3. Rata reantabilită ții capitalului propriu RRCPR 62,67 70,39 77,82
4. Rata rentabilității RR 9,46 13,81 14,52
5. Rata rentabilității financiare RRF 3.000,15 4.896,09 5.151,41
* Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018
Toate ratele d e rentabilitate din tabelul nr.9 înregistrează o evoluție asemănătoare, cu
evoluții favorabile ale indicatorilor analizați și cu creșteri ale nivelurilor lor de la un an la
altul.
Anul cel mai bun din punct de vedere al rentabilității a fost 2018, an în care se
înregistrează valorile cel e mai ridicate.
Rata rentabilității economice reprezintă contribuția elementelor patrimoniale la
obținerea rezultatelor finale ale activității societății, iar rata rentabilității exploatării reflectă
contribuția activelor la obținerea rezultatului din act ivitatea de exploatare. Pe baza valorilor
din tabel se poate condiționa că rentabilitatea elementelor patrimoniale și a activelor societății
este foarte eficientă în anul 2018, urmată de scăderi însemnate înregistrate în 2017 și în 2016.
Rata rentabilită ții capitalului propriu evidențiază rentabilitatea capitalului învestit într –
o afacere. Din tabelul de mai sus se poate observa că acesta are o eficiență mare în anul 2018.
Rata rentabilității și a rentabilității financiare au aceeași evoluție ca și celel alte rate,
adică eficiența capitalului social pentru obținerea rezultatului net al exercițiului este cea mai
mare în anul 2018, urmată de scăderi înregistrate în anii 2017 și în 2016.
3.2. Analiza indicatorilor de gestiune la H otel Beyfin
Indicatorii de gestiune măsoară rapidiatea, viteza cu care activele întreprinderii se
transformă în lichidități, sau în cazul datoriilor și capitalului propriu, viteza de reînoire a
resurselor. Ei se exprimă fie sub formă de coeficienți, arătând numărul de circuite pe care
săvârșește activul (sau pasivul) într -un an, fie ca durată în zile a unui singur circuit.
În cadrul acestei grupe de indicatori se încadrează următorii indicatori:
– gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile;
– perioada de încasare a creanțelor;
– perioada de rambursare a datoriilor;
– viteza de rotație a activelor circulante.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
49
1. Gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile (GAC) este raportul procentual
dintre profitul brut ( PB) plus cheltuilile cu dobânzile ( ChD ) și cheltuielile cu dobânzile
(ChD ):
100ChDChD PB GAC
Deoarece nu s -au înregistrat cheltuieli cu dobânzile în perioada analizată la HOTEL
BEYFIN nu s -a putut calcula gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile.
2. Perioada de încasare a creanțelor se utilizează în g eneral în forma „duratei în
zile”, exprimă intervalul mediu de timp în care are loc încasarea creanțelor întreprinderii de la
clienți. Acest indicator se calculează sub forma unui raport dintre soldul conturilor de creanțe
și total sume debitoare ale contu rilor de creanțe:
360creante conturi debitoare sume totalcreante de conturi sold incasare de Perioada
Sau :
360(CA) afaceri de cifracreante de conturi sold incasare de Perioada
În practică, se utilizează, de obicei, cifra de afaceri (CA), deoarece bilanțul contabil nu
furnizează informații referitoare la totalul debitor a l creanțelor.
În perioada analizată indicatorul a înregistra următoarele valori:
zile 38,43 3603.223.038388.386 încasare de Perioada2016
zile 78,28 3603.604.469288.158 încasare de Perioada2017
zile 34,15 3603.606.500153.635 încasare de Perioada2018
Perioada de încasare a creanțelor este în continua scădere în 201 6 crește față de 201 7
cu 14,60 zile, iar în 2018 față de 2017 scade cu 13,45 zile. Scăderea este motivată de achitarea
datoriilor clienților în timpul prevăzut în contract.
3. Perioada de rambursare a datoriilor măsoară perioada medie la care
întreprinderea își onorează datoriile față de furnizorii săi, cu alte cuvinte, durata medie de
timp cât ea beneficiază de creditul de furnizor, ca sursă de finanțare a activelor circulante.
Perioada de rambursare a datoriilor față de furnizori este calculată după raportul d intre soldul
conturilor de furnizori și total sume creditoare ale conturilor de furnizori:
360furnizori de contului ale creditoare sume totalfurnizori de contului soldulrambursare de Perioada
În practică, se utilizează, de obicei, cifra de afaceri (CA), deoarece bilanțul contabil nu
furnizează informații referitoare la totalul creditor al datoriilor.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
50
360CAfurnizori de conturi soldrambursare de Perioada
În perioada analizată indicatorul a înregistra următoarele valori:
zile 40,21 3603.223.038191.563 rambursare de Perioada2016
zile 56,25 3603.604.469255.894 rambursare de Perioada2017
zile 25,30 3603.606.500303.022 rambursare de Perioada2018
HOTEL BEYFIN a beneficiat în anul 2018 de un credit de furnizior pentru
aproximativ 30 zile. Perioada cea mai scurtă de rambursare a obligațiilor către furnizori a fost
înregistrată în anul 201 6 (21,40 zile).
4. Viteza de rotație a activelor circulant e relevă gradul de lichiditate al activelor
circulante și face legătura între modul de gestionare al acestora și situația finaniară a
întreprinderii, dă posibilitatea managerului financiar de a analiza și calcula nevoile de stocuri
și a altor posturi de ac tiv. Viteza de rotație este calculată sub forma raportului dintre soldul
conturilor de active circulante (fără disponibilitățile bănești) și cifra de afaceri :
360CAitătă disponibil-AC circulante activelor a rotatie de Viteza
Viteza de rotație a activelor circulante în perioada analiza tă la HOTEL BEYFIN este
următoarea:
zile 72,20 360038.223.3299.142 680.788rotatie de Viteza2016
zile 94,72 360469.604.3514.158 779.888rotatie de Viteza2017
zile 09,62 360500.606.3267.190 306.812rotatie de Viteza2018
Activele au avut o viteză de circulație mai bună în anul 201 8 (62,09 zile). Se poate
observa o crestere a viteze i de rotatie a activelor circulante în 2018 fată de 2017 cu 10,85 zile.
În figura 3.2. este prezentată evoluția imdicatorilor de gestiune înregistrați de HOTEL
BEYFIN în perioada 2016 – 2018.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
51
Figura 3.2.– Evoluția indi catorilor de gestiune
3.3. Analiza indicatorilor de lichiditate la HOTEL BEYFIN
Lichiditatea și solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăți comerciale
de a face față plăților scadente la termen. În timp ce lichiditatea financiară reflec tă capacitatea
de plată pe termen scurt (de obicei, durata exercițiului financiar) a unei firme, solvabilitatea
vizează coordonatele pe termen mediu și lung ale plăților unei firme.
În literatura economică din țară și străinătate nu există o părere unanim ă cu privire la
conceptul de lichiditate financiară.
Astfel, Mihai Toma este de părere că „lichiditatea financiară este o componentă a
diagnosticului financiar al unei societăți comerciale alături de îndatorarea financiară și
rentabilitate. Aprecierea lic hidității globale pe bază de bilanț se face prin fondul de rulment și
diverși coeficienți de lichiditate și îndatorare.”
Zves Bernard și Jean Claude Colli consideră că „lichiditatea reprezintă capacitatea de a
onora rapid angajamentele financiare. Prin ext ensie, lichiditatea este suma imediată
disponibilă care permite onorarea unui angajament financiar.”
În viziunea B.N.R. „lichiditatea este un indicator al cărui calcul relevă sincronizarea în
timp a intrărilor și ieșirilor de disponibilități, adică cât tim p îi trebuie firmei pentru a converti
activele în disponibil și a plăti o datorie. Cu cât acest indicator este mai mare cu atât pot fi
onorate mai rapid cererile de retragere a disponibilităților din partea deponenților și principala
modalitate de creștere a valorii acestui indicator este atragerea de resurse noi cu costuri mici”.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
52
Minimul adminisibil pentru acest indicator, stabilit de normele metodologice aprobate
de B.N.R. potrivit legii bancare trebuie să fie de 20%.
Din părerile prezentate rezultă următ oarele:
o Lichiditatea financiară este o componentă a diagnosticului financiar;
o Lichiditatea financiară reprezintă o formă a capacității de plată;
o Lichiditatea financiară există numai în și prin formele sale;
o Lichiditatea financiară este o componentă a capac ității de în datorare a societății .
După părerea profesorilor de analiză economică și financiară din Cluj, „lichiditatea
este o stare a echilibrului financiar care exprimă capacitatea de plată, pe termen scurt, a unei
societăți comerciale, de obicei durata exercițiului financiar.”
Lichiditatea financiară este o stare a echilibrului financiar care exprimă capacitatea de
plată, pe termen scurt, a unei societăți comerciale, de obicei durata exercițiului financiar.
Există trei forme ale lichidității, fiecare di ntre ele putând fi calculate în formă absolută
și în formă relativă.
Calculul lichidității presupune calcularea datoriilor pe termen scurt.
1. Rata lichidității generale (RLG) reflectă capacitatea activelor circulante
disponibile ( stocuri, facturi neîncasa te, plasamente pe termen scurt ) de a se transforma în
disponibilități bănești care să acopere datoriile scadente.
datoriilor a partiala acoperire o 100datoriilor a integrala acoperire o 100datoriilor a aexcedentar acoperire 100
100DTSACRLG
Se apreciază că firma are o lichiditate favorabilă în cazul în care rata lichidității este
cuprinsă între 200% și 250%.
În perioada analizată HOTEL BEYFIN a realitat următoarele valori :
%58,331100855.237680.788100DTSACRLG*
2016
%79,281100394.315779.888100DTSACRLG*
2017
%16,250100704.324306.812100DTSACRLG*
2018
2. Rata lichidității intermediare (RLI) evidențiază capacitatea activelor circulante
(altele decât stocurile) de a participa la finanțarea datoriilor scadente. Lichiditratea
intermediară este calculată ca și un raport procentual între activele circulante rămase (după
deducerea stocurilor) și datoriile scadente, adică:
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
53
partiala raintermedia acoperire 100integrala raintermedia acoperire 100aexcedentar raintermedia acoperire 100
100DTSS-ACRLI
În perioada analizată HOTEL BEYFIN a realitat următoarele valori :
%79.299100855.237071.713100DTSACRLI*
2016S
%19.229100394.315877.722100DTSACRLI*
2017S
%56,201100704.324504.654100DTSACRLI*
2018S
3. Rata lichidității efective (imediate) – RLE măsoară gradul în care disponibilitățile
bănești acoperă plățile scadente. Lichiditatea efectivă calculată ca un raport procentual între
disponibilitățile bănești și datoriile pe termen scurt, adică:
banesti itatidisponibilcu partiala acoperire 100banesti itatidisponibilcu integrală acoperire100ăexcedentar erie trezorde acoperire 100
100DTSTRRLE
Se recomandă ca rat a lichidității efective să depășească 100%. În cazul în care rata
lichidității efective este mai mică de 50%, riscul pe care și -l asumă creditorii firmei este mai
mare decât riscul pe care și -l asumă proprietarii.
În perioada analizată HOTEL BEYFIN a real itat următoarele valori :
%82,59100855.237299.142100DTSTRRLE2016
%25,50100394.315514.158100DTSTRRLE2017
%59,58100704.324267.190100DTSTRRLE2018
Tabel 3.3 . Situația lichidității la Hotel Beyfin
INDICATORI SIMBOL 2016 2017 2018
Rata lichidității generale RLG 331,58% 281,79% 250,16%
Rata lichidității intermediare RLI 299,79% 229,19% 201,56%
Rata lichidității efective RLE 59,82% 50,25% 58,59%
* Sursa : Situația financiară pe anii 2016 – 2018 – anexa „bilanț listă”
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
54
Figura 3.3. – Evoluția ratelor lichidității
Din tabelul 3.1 și figura 3.3 referitor la analiza ratelor lichidității se evidențiază
următoarele:
rata lichidității generale este peste în intervalul de siguranță stabilit de normele
Ministerului de Finanțe. A cest lucru înseamnă că starea de lichiditate a societății
comerciale înregistrează valori pozitive , adică toate activele circulante pot fi transformate
rapid în lichidități în cazul unei situații de criză, când societatea trebuie să facă față rapid
plățilo r datoriilor
rata lichidității intermediare este peste intervalul de siguranță [50%, 100%] stabilit de
Ministerul de Finanțe în toți anii analizați. Acest lucru înseamnă că firma poate să -și
acopere într -o proporție satisfăcătoare datoriile pe termen scurt pe baza trezoreriei și a
creanțelor
rata lichidității efective este satisfăcătoare pe toată perioada analizată, ceea ce înseamnă că
firma realizează o acoperire destul de bună a datoriilor pe termen scurt pe baza
disponibilităților bănești.
3.4. Analiza echilibrului financiar la Hotel Beyfin
3.4.1. Analiza echilibrului financiar
Noțiunea de echilibru în teoria economică are semnificații multiple. Într -o formulă
generală, echilibrul economico -financiar la nivelul firmei se realizează atunci când se
recuperează integral mijloacele consumate, respectiv când veniturile sunt egale cu cheltuielile.
O asemenea înțelegere are un caracter reducționist pentru că nu pune în evidență legătura
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
55
ansamblului cu componentele echilibrului general, cu stările parțiale al e lui. Astfel în cadrul
egalității generale dintre venituri și cheltuieli, trebuie avut în vedere că, în fapt, aceasta
înseamnă recuperarea mijloacelor consumate, dar și realizarea unui profit, care să permită
constituirea surselor necesare finanțării unor activități sau stingerii unor obligații .
Echilibrul financiar este o formă de manifestare a echilibrului microeconomic și
presupune asigurarea unei permanente corelații între încasări și plăți. Instrumentul principal de
realizare a echilibrului financiar este bugetul de venituri și cheltuieli.
Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate al activelor
cu gradul de exigibilitate al datoriilor totale și capitalurilor proprii.
Echilibrul financiar al activității vizează două co ordonate și anume:
în faza planificării financiare , echilibrul se reflectă în bugetul de venituri și cheltuieli;
în faza de execuție financiară , echilibrul este evidențiat în contul de profit și pierdere și se
poate descompune în trei componente astfel:
echilibrul activității de exploatare privit ca egalitate între veniturile (VE) și
cheltuielile de exploatare (CE): VE = CE
echilibrul activității financiare pus în evidență de egalitatea între veniturile financiare
(VF) și cheltuielile financiare (CF): VF = CF
Echilibrul financiar al activității unei firme poate fi evidențiat cu ajutorul unei matrici
a rezultatelor, astfel:
– elementele situate pe diagonala principală reprezintă rezultatele intermediare. Ecuațiile
echilibrului financiar sunt următoarele:
a) RE = 0 ↔ VE – CE = 0
b) RF = 0 ↔ VF – CF = 0
c) RCE = 0 ↔ VCR – CCR = 0
d) RBE = 0 ↔ VT – CT = 0
în care:
VT = VE+VF+VEX sau VCR+VEX = VT
CT = CE+CF+CEX sau CCR+CEX = CT
VT – veniturile totale
CT – cheltuielile totale
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
56
Venituri
Cheltuieli Venituri din
exploatare Venituri
financiare Venituri
curente CHELT.
TOTALE
Cheltuieli pentru
exploatare RE x x CE
Cheltuieli
financiare x RF x CF
Cheltuieli
curente x x RCE CCR
VENITURI
TOTALE VE VF VCR RBE
Figura 3.4. – Tabelul echilibrului financiar al activității unei firme
Tot în faza de execuție financiară, echilibrul financiar poate fi pus în evidență prin:
pragul de rentabilitate fizic;
pragul de rentabilitate valoric.
Pragul de rentabilitate fizic reflectă cantitatea de produse fabricate și vândute, astfel
încât cheltuielile să fie acoperite integral din venituri.
În acest caz, evaluarea se face la nivel de sortiment, în următoarele condiții:
i. prețul de vânzare al sortimentului este constant
ii. se stabilește costul variabil pe fiecare unitate de produs
iii. se determină suma cheltuielilor fixe totale, necesare derulării afacerilor
Aflarea stării de echilibru presupune parcurgerea următorilor pași:
calcularea contribuției marginale (c m):
cm = p – cv
unde:
p – reprezintă prețul de vânzare pe unitatea de produs
cv – reprezintă cheltuieli variabile pe unitatea de produs
determinarea punctului de echilibru:
mF
0cCQ
unde:
CF – reprezintă cheltuieli fixe totale
Q0 – reprezintă vo lumul fizic de echilibru
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
57
Graficul punctului de echilibru este redat în figura de mai jos:
cheltuieli
venituri
Punctul de Profit
echilibru valoric Venituri
Cheltuieli totale
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe
0 Q0 Q (volum fizic)
Pierderi Punctul de echilibru fizic
Figura 3.5. Graficul pragului de rentabilitate fizic
Pragul de rentabilita te valoric sau „prin vânzări” se utilizează în cazul producției
eterogene; este acel nivel al cazurilor care acoperă integral cheltuielile fixe și o parte a
cheltuielilor variabile.
În cele mai multe cazuri, datorită volumului diversificat de mărfuri ofer it clientelei,
este aproape imposibilă estimarea volumului fizic pe sortimente și de aceea se utilizează a
doua modalitate de determinare a stării generale de echilibru la nivelul firmei și anume prin
nivelul valoric al vânzărilor.
Analiza stării de echil ibru presupune clasificarea cheltuielilor firmei în două categorii:
cheltuieli fixe;
cheltuieli variabile.
Cheltuielile fixe reprezintă o componentă a cheltuielilor totale care nu depind de volumul
vânzărilor. În această categorie intră cheltuielile de ad ministrație, chiriile pentru spațiile
comerciale, amortizările etc.
Cheltuielile variabile constituie a doua componentă a cheltuielilor totale a căror evoluție
este dependentă de variația volumului desfacerilor. În această categorie includem: salariile
personalului operativ, costul mărfurilor etc.
Pragul de rentabilitate valoric sau punctul de echilibru presupune parcurgerea
următoarelor etape:
Stabilirea contribuției marginale totale ( CM), ca diferență între cifra de afaceri
(CA) și cheltuielile variabile totale ( CV), astfel:
CM = CA – CV
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
58
Calcularea contribuției marginale la un leu vânzări ( CMV ):
CACMCMV
Determinarea punctului de echilibru ( CA 0)
CMVCF CA0
Un volum al desfacerilor (vânzărilor) situat sub p unctul de echilibru nu va acoperi
integral cheltuielile perioadei de gestiune și va genera pierderi.
La HOTEL BEYFIN vom avea următoarele rezultate:
1. Contribuția marginală:
CM 2016 = CA – CV = 3.223.038 – 2.421.921 = 801.117 lei
CM 2017 = CA – CV = 3.604.46 9 – 2.566.591 = 1.037.878 lei
CM 2018 = CA – CV = 3.606.500 – 2.545.526 = 1.060.974 lei
2. Contribuția marginală la un leu vânzare:
248,0038.223.3117.801
CACMCMV2016
287,0469.604.3878.037.1
CACMCMV2017
294,0500.606.3974.060.1
CACMCMV2018
3. Punctul de echilib ru:
lei 1.765.662248,0884.437
CMVCFPE2016
lei 1.550.874287,0101.445
CMVCFPE2017
lei 364.487.1294,0285.437
CMVCFPE2018
Din rezultatele obținute pe perioada analizată se observă că HOTEL BEYFIN s – a
situat deasupra punctului de echilibru în toți ani analizați , situație reflectată și prin nivelul
profitului obținut în această perioadă. Se poate observa că punctul de echilibru este în scădere.
În figura 3.6 este prezentat punctul de echilibru financiar comparat cu cifra de afaceri
realizată de HOTEL BEYFIN în p eriada analizată.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
59
Figura 3.6. Cifra de afaceri realizată în 2016 – 2018 comparată cu punctul de echilibru
financiar
3.4.2. Analiza echilibrului fluxurilor de trezorerie
Echilibrul financiar exprimă egalitatea dint re sursele financiare și mijloacele
economice de exploatare și comercializare pe termen lung și scurt.
Echilibrul financiar depinde de principala sa componentă: nevoia de fond de rulment,
indicator a cărei mărime este dependentă în mod direct proporțional de cifra de afaceri și
poate fi previzionată în funcție de politica viitoare a conducerii întreprinderii privind
vânzările.
Echilibrul fluxurilor monetare sau a fluxurilor de trezorerie evidențiază modul de
transformare permanentă a activelor circulante în lichidități care să fie utilizate în onorarea
obligațiilor față de terți.
a) o modalitate de evidențiere a fluxurilor monetare sau de numerar este descompus ă
pe următoarele segmente:
flux de numerar din activitatea de exploatare;
flux de numerar din ac tivitatea de investiții;
flux de numerar din activitatea financiară;
flux de numerar din alte activități.
b) o altă modalitate de evaluare a echilibrului fluxurilor de trezorerie este abaterea
trezoreriei nete.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
60
Trezoreria netă (TN) se determină ca diferenț ă între fondul de rulment și necesarul
de fond de rulment, adică:
TN = FR – NFR
Fondul de rulment (FR) reprezintă partea de resurse financiare permanente a activelor
de exploatare și se determină în două moduri, și anume:
FR = Capitaluri permanente – Activ e imobilizate
FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt
Creșterea fondului de rulment se datorează creșterii volumului activelor circulante,
respectiv reducerii datoriilor pe termen scurt.
Necesarul de fond de rulment (NFR) se calculează ca diferenț ă între stocuri (S),
creanțe (CR) și titluri de plasament (TP) pe de o parte și datoriile totale (DT), pe de altă parte,
adică:
NFR = S + CR + TP – DT
Nevoia de fond de rulment depinde de variația stocurilor și creanțelor pe de o parte și
variația datoriil or nebancare pe termen scurt pe de altă parte. O sporire a nivelului
indicatorului poate fi determinată de o creștere a stocurilor, respectiv a creanțelor sau de o
scădere a obligațiilor nebancare ale agentului economic.
Trezoreria netă îmbracă trei forme și anume:
TN > 0, adică avem un excedent de trezorerie dacă fondul de rulment este superior nevoii
de finanțat
TN = 0, adică avem un echilibru de trezorerie atunci când fondul de rulment este egal cu
nevoia de fond de rulment
TN < 0, adică avem un deficit de trezorerie, concretizat într -un sold creditor al contului de
bancă, împrumuturi pe termen scurt, mediu sau lung, în situația în care fondul de rulment
este inferior nevoii de fond de rulment
Fondul de rulment este un senzor al activității financiare men it să certifice existența și
să reflecte maniera în care managementul firmei înfăptuiește echilibrul pe termen scurt.
Analiza trezoreriei în cazul HOTEL BEYFIN. a dus la obținerea următoarelor
rezultate:
Fondul de rulment
FR2016 = AC – DTS = 788.680 – 237.855 = 550.825 lei
FR2017 = AC – DTS = 888.779 – 315.394 = 573.385 lei
FR2018 = AC – DTS = 812.306 – 324.740 = 487.602 lei
Necesarul de fond de rulment
NFR 2016 = 646.381 – 237.855 = 408.526 lei
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
61
NFR 2017 = 730.265 – 315.394 = 414.871 lei
NFR 2018 = 622.039 – 324.740 = 297.299 lei
Trezoreria netă
TN 2016 = FR – NFR = 550.825 – 408.526 = 142.298 lei
TN 2017 = FR – NFR = 573.385 – 414.871 = 158.514 lei
TN 2018 = FR – NFR = 487.602 – 297.299 = 190.303 lei
Din rezultatele obținute de HOTEL BEYFIN pe parcursul perioadei analizate, se
observă următoarele:
fondul de rulment este poztiv în toată perioada analizată, adică datoriile pe termen scurt
sunt acoperite în totalitate de acitvele circulante. Valoarea fondului este în creștere în 2017
fată de 2016, urmând să scadă în 2018 ;
necesarul de fondul de rulment este pozitiv în toată perioada analizată, datorită faptului că
resursele temporare au fost mai mici decât nevoile temporare (stocuri, creanțe, titluri de
plasament). Valoarea cea mai apropiată de zero s -a înregistrat în 2018 ( 297.299 lei), iar
valoarea cea mai îndepărtată a fost în 2017 ( 414.871 lei);
trezoreria netă are o valoare pozitivă în creștere în toți anii analizați, deoarece fondul de
rulment est e superior nevoii de finanțare . În anul 2017 se înregis trează o c reștere cu
16.216 lei față de 2016, iar în 2018 cu 31.789 lei față de 2017 . Creșterea este motivată de
scăderea rapidă a datoriilor curente în comparație cu activele curente.
3.4.3. A naliza riscului de faliment
Evaluarea riscului intrării și menținerii în afaceri a firmei pe o piață concurențială
presupune utilizarea unor metode statistice între care pe termen scurt menționăm metoda
scorurilor sau „credit -scoring”. Ținta acestei metode este de a stabili pentru fiecare firmă un
indicator de sinteză denumi t „scor”, care să permită estimarea stării de faliment a firmei.
Unul dintre modelele de analiză al stării de faliment este modelul Altman, denumit și
modelul „Z”.
Modelul Altman este un model statistico -matematic de prognoză a stării de faliment a
firmel or, fiind dezvoltat în S.U.A., în anul 1968, de profesorul Altman. Modelul „Z” cuprinde
cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei companii.
Cu ajutorul acestui model, profesorul Altman a reușit să prevadă aproxim ativ 75% din
falimentele unor firme cu aproximativ doi ani înaintea producerii acestora.
Coeficienții variabilelor selectate au fost stabiliți în urma analizei stării economice și
financiare a unui număr mare de firme, dintre care unele au dat faliment.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
62
Modelul „Z” se prezintă astfel:
Z = 1,2X 1 + 1,4X 2 + 3,3X 3 + 0,6X 4 + 1,0X 5
unde:
variabila X1 este măsura flexibilității firmei și se determină ca raport între capitalul
circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de exploatare) (KC) sau f ond
de rulment (FR), și active (A):
AFRX sau AKCX1 1
variabila X2 reprezintă rata autofinanțării activelor totale și se determină ca raport între
profitul reinvestit (PRI) și active (A):
APRIX2
Profitul reinve stit se determină ca diferență între rezultatul net al exercițiului (RNE) și
dividendele acordate acționarilor (DIV), adică:
PRI = RNE – DIV
variabila X3 reprezintă rata rentabilității economice și se calculează ca raport între
rezultatul brut al exercițiu lui și active (A):
ARBEX3
variabila X4 pune în evidență capacitatea de îndatorare a firmei și se calculează ca raport
între valoarea de piață a acțiunilor (CSVP) și datoriile pe termen mediu și lung (DTML)
ale firmei:
DTMLCSVPX4
Pentru firmele necotate la bursă, valoarea de piață a acțiunilor va fi egală cu capitalul
social.
variabila X5 măsoară randamentul activelor și se calculează ca raport între cifra de afaceri
(CA) și active (A):
ACAX5
În funcție de scorul realizat, firmele se ierarhizează pe trei nivele, și anume:
nivelul I: firme solvabile pentru
) (3, Z sau
;7,2 ;
nivelul II: firme cu dificultăți financiare te mporare pentru
2,7) ; (1,8 Z ;
nivelul III: firme falimentare pentru
1,8) ;(- Z .
Între dezavantajele aplicării acestei metode amintim:
utilizarea unor informații „istorice”;
contabilizarea diferită a mișcării pat rimoniului;
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
63
contabilitate „creativă”;
evaluări contabile depășite.
Modelul profesorului Altman poate fi aplicat cu bune rezultate pentru firmele cotate la
bursa de valori.
La HOTEL BEYFIN. vom avea următoarele rezultate ale variabilelor pentru
determina rea modelului „Z”:
a) Flexibilitatea firmei:
ADTS – ACX1
673,0390.817855.237680.788X2016 1
495,0522.157.1394.315779.888X2017 1
433,0071.126.1704.324306.812X2018 1
b) Rata autofinanțării activelor totale:
ADIV – RNEX2
373,0390.817116.305X2016 2
430,0522.157.1933.497X2017 2
465,0071.126.1899.523X2003 2
c) Rata rentabilității economice:
ARBEX3
444,0390.817233.363X2016 3
512,0522.157.1777.592X2017 3
553,0071.126.1689.623X2018 3
d) Capacitatea de îndatorare:
DTMLCSX4
Întrucât firma nu a contractat în perioada analizată nici un credit pe termen mediu sau
lung, nu am putut calcula valorile pentru variabila X 4 din model ul Altman. Prin urmare,
variabila X 4 va lua valoarea 0.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
64
e) Randamentul activelor:
ACAX5
943,3390.817038.223.3X2016 5
113,3522.157.1469.604.3X2017 5
202,3071.126.1500.606.3X2018 5
Variabila „Z” din modelul Al tman va avea următoarele valori:
738,6943,30,106,0444,03,3373,04,1673,02,1Z2016
998,5113,30,106,0512,03,3430,04,1495,02,1Z2017
197,6202,30,106,0553,03,3465,04,1433,02,1Z2018
Tabel 3.4. Modelul de analiză a riscu lui ”ALTMAN”
DENUMIRE INDICATORI SIMBOL 2016 2017 2018
Flexibilitatea firmei X1 0,673 0,495 0,433
Rata autofinanțării activelor totale X2 0,373 0,430 0,465
Rata rentabilității economice X3 0,444 0,512 0,553
Capacitatea de îndatorare X4 0 0 0
Randamentul activelor X5 3,943 3,113 3,202
Variabila “Z” 6,738 5,998 6,197
* Sursa : C onform calcului propriu
În figura următoare este prezentată evoluția variabilei „Z” a modelului Altman,
înregistrată de HOTEL BEYFIN
Figura 3.7. Evoluția variabilei “Z” după modelul Altman
După cum se obse rvă și în figura nr.1 3, pe toată perioada analizată valoarea variabilei
“Z” a fost peste 3 firma are un risc redus de faliment în perioada următoare. Valoarea cea mai
ridicată s -a înregistrat în 201 6 firma înregistrând o solvabilitate ridicată, cea mai scă zută în
2017 firma adoptând o strategie corespunzătoare pentru relansarea activității, în anul 201 8,
având valoarea 6,197 .
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
65
CAPITOLUL IV
4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
4.1. Concluzii privind activitatea desfășurată de H otel Beyfin
În perioada analizată 2016 – 2018 activitatea desfășurată de HOTEL BEYFIN a
înregistrat unele fluctuații atât crescătoare, cât și descrescătoare datorită factorilor interni și
externi care au avut influență asupra activității hotelului .
Urmărind valorile fondului de rulment în toți cei trei an i analizați sunt valori pozitive,
adică datoriile pe termen scurt sunt acoperite în totalitate de acitvele circulante. Valoarea
fondului este în creștere în 2017 fată de 2016, urmând să scadă în 2018 ;
Necesarul de fondul de rulment este pozitiv în toată perioada analizată, datorită
faptului că resursele temporare au fost mai mici decât nevoile temporare (stocuri, creanțe,
titluri de plasament). Valoarea cea mai apropiată de zero s -a înregistrat în 2018 (297.299 lei),
iar valoarea cea mai îndepărtată a fost în 2017 (414.871 lei);
Trezoreria netă are o valoare pozitivă în creștere în toți anii analizați, deoarece fondul
de rulment este superior nevoii de finanțare. În anul 2017 se înregistrează o creștere cu 16.216
lei față de 2016, iar în 2 018 cu 31.789 lei față de 2017. Creșterea este motivată de scăderea
rapidă a datoriilor curente în comparație cu activele curente.
Lichiditatea și solvabilitatea exprimă capaci tatea hotelului de a -și onora plățile
scadente, lichiditatea vizând datoriile pe termen scurt iar solvabilitate a cele pe termen mediu
și lung. Rata lichidității generale este peste în intervalul de siguranță stabilit de normele
Ministerului de Finanțe. Acest lucru înseamnă că starea de lichiditate a societății comerciale
înregistrează valori pozitive, adică toate activele circulante pot fi transformate rapid în
lichidități în cazul unei situații de criză, când societatea trebuie să facă față rapid plăților
datoriilor .
Rata lichidității intermediare este peste intervalul de siguranță [5 0%, 100%] stabilit de
Ministerul de Finanțe în toți anii analizați. Acest lucru înseamnă că firma poate să -și acopere
într-o proporție satisfăcătoare datoriile pe termen scurt pe baza trezoreriei și a creanțelor .
Rata lichidității efective este satisfăcăto are pe toată perioada analizată, ceea ce
înseamnă că firma realizează o acoperire destul de bună a datoriilor pe termen scurt pe baza
disponibilităților bănești.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
66
Observăm că la nivelul hotelului, rata generală a serviciului datoriei este sub 30%,
ceea ce î nseamnă că hotelul are independență financiară foarte bună.
Se poate astfel afirma că firma are o capacitate de acoperire a datoriilor pe termen
scurt destul de bună. Hotelul nu are nici o datorie pe termen lung și mediu.
La societatea analizată în această lucrare rezultate obținute din activitatea de
exploatare sunt în continuă creștere. Co mparativ cu sfârșitul anului 20 16 când s -a înregistrat
un profit de 363.233 lei , la finele anului 2018 valoarea rezultatului din exploatare a crescut cu
58,24 %.
Mai pe scurt, se poate afirma că din activitatea de exploatare se obține profit în fiecare
an, profit în continuă creștere.
Din punct de vedere al rentabilității cele mai bune rezultate se obțin în cadrul ratei
rentabilității exploatării (RREXP) și a ratei de ren tabilitate financiară (RRF).
Veniturile tot ale ale firmei au o evoluție crescătoare, iar rezultatul net al exercițiului,
în fiecare an, se concretizează în profit . Profitul hotelului este și el în continuă creștere.
Datorită competitivității și experiențe i în domeniu a managerului, hotelul a înregistrat
un proces continuu de dezvoltare și modernizare.
Astfel s -a realizat modernizarea hotelului prin achiziționarea de calculatoare și
programe soft mai performante și în conformitate cu prevederile legale , îm bunătățirea
condițiilor de cazare . În urma acestor modernizări și a bunei conduceri manageriale societatea
a reușit obținerea certificării Sistemului de Asigurare a Calit ății ISO – 9001 în luna mai 2017 .
În urma obținerii certificatului de calitate ISO – 9001 se așteaptă și o îmbunătățire
majoră a imaginii firmei care și până acum s -a bucurat de o bună apreciere în rândul
beneficiarilor.
Extinderea volumului de desfacere pe piața internă s -a realizat prin diversificarea
modurilor de distribuție și îmbunăt ățirea clauzelor din contractele de prestări servicii și
adaptarea colecției proprii la cerințele pieței.
Activitatea de investiții a înregistrat o creștere continuă de la înființarea hotelului și
până în prezent.
Pe toată perioada analizată, HOTEL BEYFI N a înregistrat performanțe economico –
financiare notabile, încheind activitatea în fiecare an cu profit .
În concluzie, putem afirma că HOTEL BEYFIN este profitabil, rentabil și competitiv
pe piața națională.
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
67
4.2 Propuneri cu privire la activitatea viitoare a Hotelului Beyfin
Pentru exercițiile financiare următoare propun deschiderea de puncte de lucru sau
filiale în alte localități ceea ce ar conduce la diversificarea echipei de conducere, crearea de
noi locuri de muncă, creșterea volumului activ ității și deci a cifrei de afaceri.
Poziția actuală pe piață a hotelului este câștigată de raportul atractiv preț – calitate al
prestărilor de servicii, dar ea va putea fi menținută și consolidată doar dacă se va extinde
activitatea. Lipsa unei activități susținute de marketing poate duce la scăde rea cotei de piață a
hotelului. Promovarea unor tineri specialiști în profilul marketing ar putea îmbunătăți acest
compartiment, obținând rezultate care să ducă la creșterea lichidităților și la scăderea
împrumutu rilor pe termen scurt.
Propun înființatrea unui departament publicitar care ar î mbunătății imginea societății.
Prin inter mediul acestui departament hotelul își poate prezenta gama de servicii pe care le
oferă.
În economia de piață, analiza economico -financ iară ocupă un loc deosebit de
important, fiind metoda obiectivă de evaluare și prezentare a societăților comerciale din punct
de vedere economic și financiar în scopul identificării punctelor forte și a celor slabe ale
respectivelor societăți.
În acest sco p se propune înființarea unui compartiment de analiză economico –
financiară, care să colaboreze în condiții de eficiență cu compartimentul de contabilitate și să
pregătească periodic rapoarte cu privire la evaluarea activității productive desfășurate .
Acest compartiment de analiză ar trebui să urmărească în mod operativ și sistematic
nivelul indicatorilor ce relevă eficiența, calitatea, profitabilitatea și rentabilitatea activității
firmei, să pregătească rapoarte trimestriale sau semestriale de evaluare a a cestor indicatori și
să raporteze rezultatele obținute managerului firme .
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
68
BIBLIOGRAFIE
Achim Monica -Violeta – ,,Analiza econimico -financiară” , Editura Risoprint, Cluj –
Napoca 2010.
Bătrâncea I. – ,,Raportarea și analiza financiară a entității econmice” , Editura
Risoprint, Cluj -Napoca, 2010
Bătrâncea I. – „Analiza economică și financiară. Fundamente metodologice ”, Editura
ETA, Cluj -Napoca, 1995.
Bătrâncea I. ș.a. – „Analiza financiară pe bază de bilanț ”, Presa Universitară Clujană,
Cluj-Napoca, 2001.
Bătrâncea M. – „Analiza financiar -monetară ”, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2000
Bătrâncea M., Bătrâncea I., Barb A., Todea N. – „Diagnosticul economic al firmei ”,
Revista Tribuna Economică nr. 15, București, 1999
Bătrâncea M. – „Analiza economică și financiară – Studiu de caz ”, Editura Dacia,
Cluj – Napoca, 2002
Bătrâncea M. – „Risc și faliment ”, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2003
Bătrâncea M. – ,, Suport de curs : Analiza economico -financiară” UBV, 2014.
Dinu E. – ,, Analiza economică și financiară a f irmei”, A.S.E. București, biblioteca
digitală, 2017
Higgins R.C. – „Analysis for Financial Management ”, Irwin, Homewood, H. Boston,
MA., USA, 1992
Ișfănescu A. ș.a. – ,,Analiza economico -financiară”, Editura A.S.E. București, 2003
Lala -Popa I. – ,,Analiză economico -financiară. Elemente teoretice și studii de caz ”,
Editura Mitron, Timișoara, 2012
Mihai I. ș.a. – „Analiza situației financiare a agenților economici ”, Editura Mirton,
Timișoara, 1997
Motocu M. (coord.) – ,,Elemente de statistică și analiză econ omică ”, Editura
Risoprint, Cluj -Napoca, 2000
Petcu M. – ,,Analiza economico -financiară a întreprinderii ”, Editura Economică,
București, 2003
Petrescu S. – ,,Analiză și diagnostic financiar – contabil. Ghid teoretico – aplicativ ”,
Editura CECCAR, București, 2006
Roșca T. – „Monedă și credit ”, Editura Altip, Alba -Iulia, 2002
xxx – H.G. nr. 1553 din 1 8.12.2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale și
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în M.O. nr. 21 din 12.01.2004,
cu modificări le și completările ulterioare
xxx – Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societățile comerciale, republicată în M.O.
nr. 1066 din 17.11.2004, cu modificările și completările ulterioare
xxx – Legea contabilității nr. 82 din 24.12.1991, republicată în M.O. nr . 454 din
18.11.2008, cu modificările și completările ulterioare
xxx – Legea nr.227 / 2015 – CODUL FISCAL, publicat în M.O.688 / 10.09.2015, cu
modificările și completările ulterioare
xxx – O.M.F. nr. 1802 din 29.12.2014, pentru aprobarea Reglementărilor c ontabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate , publicat în M.O. 963 / 30.12.2014, cu modificările și completările
ulterioare
http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Analiza -echilibrului -financiar67.php
http://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Analiza -economica -SC-RIALSA –
CL3111 5.php
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
69
Anex a 1
BILANȚ LISTĂ
Încheiat la data de 31 decembrie 2016, 2017, 201 8
– lei –
Nr.
Ctr. DENUMIRE INDICATORI Nr.
rd. 2016 2017 2018
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01 4.014 40.570 21.332
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02 24.696 228.173 292.433
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03 – – –
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
(rd.01 la 03) 04 28.710 268.743 313.765
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05 75.609 165.902 157.809
II. CREANȚE 06 570.772 564.363 464.230
III. INVESTIȚII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT 07 – – –
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 08 142.299 158.514 190.267
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
(rd.05 la 08) 09 788.680 888.779 812.306
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 – – –
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
AN 11 237.855 315.394 324.704
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE,
RESPECTIV DATORII CURENTE
NETE 12 550.825 573.385 487.602
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE (rd.04 + 12 + 14) 13 579.535 842.128 801.367
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE DE
UN AN 14 – – –
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI
CHELTUIELI 15 – – –
I. VENITURI ÎN AV ANS rd.17 + 18, din
care: 16 – – –
– Subvenții pentru investiții 17 – – –
– Venituri în avans 18 – – –
J. CAPITAL ȘI REZERVE
1. CAPITAL (rd.20 la 22)
din care: 19 10.170 10.170 10.170
– capital subscris nevărsat 20 – – –
– capital subscris vărs at 21 10.170 10.170 10.170
– patrimoniul regiei 22 – – –
II. PRIME DE CAPITAL 23 – – –
III. REZERVE DIN REEVALUARE
Sold C 24 – – –
Sold D 25 – – –
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
70
IV. REZERVE 26 2.034 2.034 2.034
V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 27 262.215 331.991 265.264
Sold D 28 – – –
VI. REZULTATUL EXERCIȚIULUI
FINANCIAR Sold C 29 305.116 497.933 523.899
Sold D 30 – – –
Repartizarea profitului 31 – – –
TOTAL CAPITALUI PROPRII
(rd.19 + 23 + 24 – 25 + 26 + 27 – 28 +
29 – 30 – 31) 32 579.535 842.128 801.367
Patromoniul public 33 – – –
TOTAL CAPITALURI (rd.32 + 33) 34 579.53 5 842.128 801.367
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
71
Anexa 2
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
La data de 31 decembrie 2016, 2017, 2018
– lei –
Nr.
Ctr. DENUMIREA INDICATORULUI Nr.
Rd. 2016 2017 2018
1. CIFRA DE AFACERI NETĂ(rd.02 la 04) 01 3.223.038 3.604.469 3.606.500
Producția văndută 02 3.170.607 3.558.776 3.568.952
Venituri din vânzarea mărfurilor 03 52.431 45.693 37.548
Venituri din subvenții de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 04
2. VARIAȚIA STOCURILOR 05
3. PRODUCȚIA IMOBILIZATĂ 07
4. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 08
VENITURI DIN EXPLOATARE
(rd.01 + 05 – 06 + 07 + 08) 09 3.223.038 3.604.469 3.606.500
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile 10 102.936 78.003 74.005
Alte cheltuieli materiale 11 11.845 23.599 13.385
b) Alte cheltuieli din afară (cu energie și apă) 12 242.673 198.631 170.706
c) Cheltuieli privind mărfurile 13 10.581 11.309 10.927
6. Cheltuieli cu personal (rd.15 + 16)
în care: 14 848.390 893.611 950.024
a) Salarii 15 848.390 893.611 950.024
b) Cheltuieli cu asigurarile și protecția socială 16
7. a) Amortizări și provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor corporale și necorporale (rd.18 –
19) 17 293.306 293.306 293.306
a.1) Cheltuieli 18 293.306 293.306 293.306
a.2) Venituri 19
b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21 –
22) 20
b.1) Cheltuieli 21
b.2) Venituri 22
8. Alte cheltuieli de exploatare
(rd.24 la 26) 23 1.350.074 1.513.233 1.470.458
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe 24 1.205.496 1.361.438 1.326.479
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate 25 144.578 151.795 143.979
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele
cedate 26
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri și
cheltuieli (rd.28 – 29) 27
Cheltuieli 28
Venituri 29
CHELTUIELI EXPLOATARE – TOTAL
(rd.10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) 30 2.859.805 3.011.692 2.982.811
REZULTATUL DIN EXPLOATARE :
– Profit ( rd.09 – 30) 31 363.233 592.777 623.689
– Pierdere (rd.30 – 09) 32
9. Venituri din interese de participare 33 – – –
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
72
10. Venituri din alte investiții financiare și creanțe
care fac parte din activele imobilizate 34 – – –
11. Venituri din dobânzi 35 – – –
Alte venituri financiare 36 – – –
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (r d.33 +
34 + 35 + 36) 37 – – –
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a
investițiilor financiare deținute ca active
circulante (rd.39 – 40) 38 – – –
– Cheltuieli 39 – – –
– Venituri 40 – – –
13. Cheltuieli privind dobânzile 41 – – –
Alte cheltuieli financiare 42 – – –
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL
(rd.38 + 41 + 42) 43 – – –
REZULTATUL FINANCIAR :
– Profit (rd.37 – 43) 44
– Pierdere (rd.43 – 37) 45
VENITURI TOTALE (rd.09 + 37) 46 3.223.038 3.604.469 3.606.500
CHELTU IELI TOTALE (rd.30+43) 47 2.859.805 3.011.692 2.982.811
14. REZULTATUL BRUT:
– Profit (rd.46 – 47) 48 363.233 592.777 623.689
– Pierdere (rd.47 – 46) 49
15. IMPOZITUL PE PROFIT / VENIT 50 58.117 94.844 99.790
16. REZULTATUL NET AL EXERCIȚ IULUI
FINANCIAR:
– Profit (rd.48 – 50) 51 305.116 497.933 523.899
– Pierdere (rd.49 + 50) 52
ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO – FINANCIARE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ: [622003] (ID: 622003)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.