PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILI TATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [621955]
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC ĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILI TATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Daniela -Cristina SOLOMON
AANNAALLIIZZĂĂ
EECCOONNOOMMIICCOO–FFIINNAANNCCIIAARRĂĂ II
CURS UNIVERSITAR
Editura ALMA MATER
Bacău, 201 2
Actualizat
Referenți științifici:
Prof. univ. dr. Mihai DEJU
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău , Facultatea de Științe Economice
Conf. univ. dr. Mircea MUNTEAN
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău , Facultatea de Științe Economic e
Autor:
Daniela -Cristina SOLOMON
Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Științe Economice
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
SOLOMON, DANIELA
Analiză economico -financiară: curs universitar / Daniela -Cristin a
Solomon; referenți științifici: prof. univ. dr. Mihai Deju – Universitatea ''Vasile
Alecsandri'' din Bacău, conf. univ. dr. Mircea Muntean – Universitatea ''Vasile
Alecsandri'' din Bacău. – Bacău: Alma Mater, 2012 -2013
2 vol.
ISBN 978 -606-527-253 -8
Vol. 1. – 2012 . – Bibliogr. – ISBN 978 -606 -527-254 -5
I. Deju, Mihai
II. Muntean, Mircea
658.1(075.8)
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITA TE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Daniela -Cristina SOLOMON
AANNAALLIIZZĂĂ
EECCOONNOOMMIICCOO–FFIINNAANNCCIIAARRĂĂ II
CURS UNIVERSITAR
Editura ALMA MATER
Bacău, 2012
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………….. …………….. …………… 7
PARTEA I BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI
ECONOMICO – FINANCIARE ………………………………………………………………….. 9
Modulul 1. Necesitatea analizei economico -financiare. Rolul analizei
economico -financiare și utilizatorii acesteia ………………………………… 11
Modulul 2. Sistemul informațional al analizei economico -financiare.
Obiectul analizei economico -financiare și etapele procesului de
analiză. Tipuri de anali ză ……………………………………………………………………. 21
Modulul 3. Metodologia analizei economico -financiare …………………………………. 29
PARTEA A II -A ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE …. 45
Modulul 4. Analiza situației generale a activității de producție și
comercializare pe baza indicatorilor valorici ………………………………. 47
Modulul 5. Analiza cifrei de afaceri ……………………………………………… ……………………… 55
5.1. Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri ……………………………….. 56
5.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri …………………………………………………… 61
5.3. Analiz a cotei de piață …………………………………………………………………………….. 65
5.4. Reflectarea modificării cifrei de afaceri în principalii indicatori
economico -financiari …………………………………………. …………………………………. 66
Modulul 6. Analiza valorii adăugate ………………………………………………………………….. 71
6.1. Metode de determinare a valorii adăugate ……………………………………. 71
6.2. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate ……………………………. 73
6.3. Analiza factorială a valorii adăugate ……………………………………………….. 75
Modulul 7. Analiza producției fizice …………. ………………………………………………………. 83
7.1. Analiza realizării programului de producție pe total și pe
sortimente ……………………………………………………………………………………………….. . 83
7.2. Analiza st ructurii producției ……………………………………………………………….. 86
7.3. Reflectarea modificării producției în structură în principalii
indicatori economico -financiari ………………………….. ……………………………… 90
Modulul 8. Analiza ritmicită ții și calită ții producției ……………………………………… 94
8.1. Analiza ritmicității producției …………………………………………………………… . 94
8.2. Analiza calității producției ………………………………………………………………….. 97
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII ……….. 103
Modulul 9. Analiza gestiunii resurselor umane ……………………………………………….. 105
9.1. Analiza dimensiunii potențialului uman ………………………………………… 105
9.2. Analiza mobilității și stabilității forței de muncă …………………………….. 108
9.3. Analiza utilizării forței de muncă ………………………………………………………. 109
9.4. Reflectarea modificării timpului de muncă în principalii
indicatori economico -financiari …………………………………….. …………………… 111
9.5. Reflectarea modificării productivității muncii în principalii
indicatori economico -financiari ………………………………………………………….. 113
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale ………………………………………… 116
10.1.Analiza gestiunii mijloacelor fixe ………………………………………………………. 116
10.2. Analiza gestiunii activelor circulante materiale ………………………….. .. 126
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………….. ……….. 135
ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ I Daniela -Cristina S OLOMON
7
INTRODUCERE
Realizarea de către întreprinderi a unor performanțe economice și financiare ridicate și a
unei competitivități durabile, în condițiile unei concurențe tot mai puternice pe piață, impune un
management eficient și de calitate orientat spre obținerea de rezu ltate maxime cu eforturi
minime. Acestui scop îi servește analiza economico -financiară , disciplină științifică cu caracter
teoretico -aplicativ , indispensabilă managementului modern al întreprinderii .
Prin prisma problematicii abordate, cursul universitar e ste o lucr are accesibilă,
structurată în trei părți distincte, care vizează însușirea fundamentelor teoretice ale analizei
economico -financiare (concepte, principii, metodo logie de analiză a fenomenelor), înțelegerea
de către studenți a importanței analizei economico -financiare pentru utilizarea eficientă a
resurselor și mobilizarea rezervelor întreprinderii, prepararea informațiilor necesare actului
decizional, realizarea și controlul îndeplinirii obiectivelor stabilite , dezvoltarea capacității de a
privi critic și obiectiv prezentul, de a anticipa și fundamenta deciziile operative și strategice în
activitatea întreprinderii care să asigure dezvoltarea acesteia și îmbunătățirea performanțelor
ei economico -financiare.
Partea întâi prezintă bazele teo retico metodologice ale analizei economico –
financiare , reprezentând o introducere în problematica complexă a disciplinei , care vizează
expunerea rolului analizei economico -financiare, utilizatorii acesteia , sistemul informațional,
obiectul și metodologia analizei economico -financiare. Partea a doua cuprinde problematica
analizei activită ții de produc ție și comercializare prin intermediul indicatorilor valorici –
cifra de afaceri, valoarea adăugată, producția. Partea a treia tratează problematica analizei
potențialului intern al întreprinderii , respectiv analiza gestiunii resurselor umane și analiza
gestiunii resurselor materiale cu prezentarea aspectelor privind analiza gestiunii mijloacelor
fixe și analiza gestiunii activelor circulante materiale .
Lucrare a de față se adresează, în primul rând studen ților de la învă țământul fără
frecven ță, programul de s tudii Contabilitate și informatică de gestiune ( CIG – IFR), fiind
elaborată în sistem modular, reprezentând suportul cursului pentru disciplina Analiză
econ omico -financiară I, disciplină care figurează în planul de învă țământ pentru anul III,
ciclul de studii de licen ță. Lucrarea este destinată, de asemenea, tuturor studen ților economi ști
interesa ți de acest domeniu al științei și practicii economice, fiind u n îndreptar util și
speciali știlor care desfă șoară activită ți în domeniul economic și financiar.
Autor, lector univ. dr. Daniela -Cristina SOLOMON
Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău
Daniela -Cristina SOLOMON ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ I
8
9
PARTEA I.
BAZELE TEORETICO -METODOLOGICE ALE ANALIZEI
ECONOMICO -FINANCIARE
CUPRINS Modulul 1. Necesitatea analizei economico -financiare. Rolul analizei
economico -financiare și utilizatorii acesteia
Modulul 2. Sistemul informațional al analizei economico -financiare.
Obiectul analizei economico -financiare și etapele procesului
de analiză. Tipuri de analiză
Modulul 3. Metodologia analizei economico -financiare
COMPETENȚE: După parcurgerea acestei unități de conținut, studen tul va fi capabil să:
definească analiza economico -financiară ca disciplină cu
fundamentare teoretică, analiza ca activitate de cercetare științifică,
respectiv analiza ca activitate practică;
prezinte utilizatorii de informații furnizate de analiza financiară și
necesități le lor de informare;
prezinte sistemul informațional al analizei economico -financiare ;
identifice principalele tipuri de analiză economico -financiară;
prezinte obiectul de studiu al analizei economico -financiare ;
clasifice procedeele utilizate în analiza e conomico -financiară;
aplice corect metodele, tehnicile și procedeele analizei
economico -financiare.
CONCEPTE
CHEIE: analiză cantitativă, analiză calitativă, analiza economico -financiară , analiză
macroeconomică, analiză microeconomică, metoda ratelor, m etoda
substituirilor în lan ț (iterării) , procedeul corela ției.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
10
11
MODULUL 1. Necesitatea analizei economico -financiare. Rolul analizei
economico -financiare și utilizatorii acesteia
A. Necesitatea analizei economico -financiare
Termenul de analiză provine din limba franceză și are semnifica țiile1: 1. ”analiză” s. f. (fr.
analyse) , metodă științifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în
parte; examinarea amănun țită a unei probleme; 2. ”a analiza” vb. (fr. a nalyser) a cerceta un întreg, un
fenomen etc., descompunându -l în păr țile lui componente și examinând fiecare element în parte.
Analiza , ca metodă generală de cercetare a fenomenelor din natură și societate, înseamnă
descompunerea acestora în părțile lor componen te, în elementele lor simple, pentru a fi studiate și
descoperite relațiile de cauzalitate prin procedee specifice domeniului cercetat, analiza economică
vizează activitățile cu caracter economic, consumatoare de resurse și generatoare de rezultate.
Analiz a economico -financiară reprezintă ” un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee
și instrumente care asigură tratarea informațiilor interne și externe, în vederea formulării unor aprecieri
pertinente referitoare la situația economico -financiară a unui agent economic, identificarea factorilor,
cauzelor și condițiilor care au determinat -o, precum și a rezervelor interne de îmbunătățire a acesteia,
din punctul de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane, materiale și financiare” 2.
Astfel defini tă, analiza economico -financiară integrează trei accepțiuni: analiza ca disciplină,
analiza ca activitate de cercetare științifică, respectiv analiza ca activitate practică .
Analiza ca disciplină cu fundamentare teoretică dispune de principii generale, fii nd o
disciplină a logicii care poate fi aplicată interpretării tuturor problemelor economice
trecute sau prezente. Analiza economico -financiară este așadar, înainte de toate o
știință a interpretării3, a formulării unor judecăți de valoare pertinente.
Cu a jutorul analizei economice se cercetează fenomenele și procesele economico –
sociale, se descoperă structura, se verifică și se stabile sc: relațiile de cauzalitate, factorii
care le generează, se descoperă legile formării și de sfășurării lor, iar pe baza ace stora,
se formulează decizii pr ivind activitatea de viitor.4 Pe baza explicării cauzelor și
factorilor care au modificat indicatorii, analiza formulează legități și principii de
interpretare care trebuie generalizate, analiza fiind ” gramatica ”5 teoriei eco nomice.
1 http://dexonline.ro/defin itie/analiz a
2 Niculescu Maria, Diagnostic economic , Editura Economică, București, 2003, p.22.
3 Niculescu, M., Diagnostic global strategic , Editura București, 1997, p. 24.
4 Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Analiza economico -financiară , Concepte. Studii d e caz. Aplicații , Editura Moldavia,
Bacău, 2003, p. 14.
5 Petrescu, S., Mironiuc, M., Analiza economico -financiară, Teorie și aplicații, Iași, 2002, p. 14.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
12
Ca activitate practică , analiza economico -financiară are un caracter permanent,
indiferent dacă se efectuează de un organism (compartiment) din interiorul
întreprinderii sau din afara acesteia și nu constituie un scop în sine, ci un mijloc pentru
realizarea unui obiectiv6; este necesară conducerii agentului economic , contribuie la
fundamentarea programelor de activitate a întreprinderii, la perfecționarea
indicatorilor economico -financiari, armonizarea activității economice, controlul și
reglarea ei .
Cunoașterea economică poate fi considerată drept științifică numai în măsura în care are ca
obiect punerea în evidență a relațiilor între fenomene și procese care reclamă consum de resurse și
dacă ea cercetează și explică fenomenele economice prin inter acțiunea variabilelor care le determină,
influențându -le mărimea. Cu cât este mai bine folosită corelația dintre cunoaștere și activitatea
practică cu atât se dezvoltă mai bine atât întreprinderea, cât și societatea în ansamblu. De aceea
legătura dintre cu noaștere și activitatea practică trebuie luată în considerare la toate nivelurile de
conducere .
Cunoașterea realității economice are un rol deosebit de important atât în stabilirea
obiectivelor, cât și în controlul realizării acestora, în studierea rezulta telor înregistrate în trecut și
orientarea activității viitoare. Acestui scop îi servește analiza economico -financiară, unul dintre
instrumentele de bază ale managementului modern performant, o disciplină indispensabilă acestuia .
În domeniul economic stud ierea relațiilor cauză – efect este mult mai complexă decât în alte
domenii, ca urmare a caracterului complex al fenomenelor economice.
Caracterul complex al analizei cauzale derivă din următoarele aspecte7:
același efect poate produce cauze diferite;
efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de acțiuni sau forțe;
complexitatea și intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenului, ci și
calitatea lui;
în realitatea economică asistăm la o îmbinare a însușirilor esen țiale cu cele neesențiale, a
celor stabile, cu cele întâmplătoare .
6 Ișfănescu, A., Stănescu, C., Băicuși, A., Analiza economico -financiară cu aplicații în societăți le comerciale
industriale de construcții și de transporturi , Ediția a doua, Editura Economică, București, 1999, p. 11.
7 Gheorghiu, Al. (coordonator), Analiza activității economice a întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1982, p.6 .
Modulul 1. Necesitatea analizei economico -financiare. Rolul analizei economico -financiare și
utilizatorii acesteia
13
B. Rolul analizei economico -financiare și utilizatorii acesteia
Rolul analizei economico -financiare în mecanismul conducerii microeconomice decurge din
funcțiile sale. Acestea sunt8:
1. descoperirea și mobilizarea rezervelor interne;
2. consolidarea autonomiei economico – financiare și creșterea eficienței economice;
3. diagnoza și reglarea activității întreprinderii;
4. participarea activă la actul decizional.
1. Descoperirea și mobilizarea rez ervelor interne
Prin rezervă internă se înțelege tot ceea ce depășește nivelul minim necesar de resurse
materiale, umane și financiare. Rezervele interne sunt legate de modul în care se folosesc resursele
materiale, umane și financiare. Prin această funcț ie analiza contribuie la găsirea unor soluții care să
ducă la utilizarea mai bună a resurselor existente creează rezerve interne care pot fi folosite pentru
dezvoltarea activității societății comerciale. Clasificarea rezervelor interne ale unei întreprinde ri este
prezentată în tabelul 1.
Tabelul 1. Clasificarea r ezervel or interne ale unei entită ți
Criteriu de clasificare Tipuri de rezerve
1. Elementele procesului de
produc ție Rezerve privind folosirea for ței de muncă, utilajului, materiilor
prime și mater ialelor etc.
2. Locul de formare Rezerve ce se formează la locul de muncă, sec ței, liniei de fabrica ție,
societă ții comerciale, ramurii economice, economiei na ționale .
3. Efectul produs Rezerve folosite pentru cre șterea produc ției, cre șterea cifrei de
afaceri nete , creșterea productivită ții, reducerea cheltuielilor etc.
4. Sursa formării Rezerve care provin din folosirea formulelor și a metodelor
perfec ționate de organizare a activită ții, înlăturarea pierderilor și
cheltuielilor neaducătoare de profit etc.
5. Com para ția Rezerve fa ță de perioadele anterioare, fa ță de rezultatele stabilite
prin programe ale entită ții, rezultate medii pe ramură, rezultate
obținute în alte țări sau pe plan mondial.
6. Tipul de descoperire și
folosire Rezerve curente (influen țează rezult atele curente), de perspectivă
(influen țează rezultatele din perioadele următoare).
8 Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Analiza economico -financiară , Concepte. Studii de caz. Aplicații , Editura Moldavia,
Bacău, 2003, pp. 35 -43.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
14
Criteriu de clasificare Tipuri de rezerve
7. Posibilită ți de măsurare Rezerve cuantificabile (utilaj, echipament, materii prime),
necuantificabile (resurse naturale, progresul tehnic).
8. Gradul de cunoa ștere Rezerve c unoscute, necunoscute și latente.
Sursa: Duran V., Cozac Al., Duran D., Analiză economico -financiară , vol. I, Editura Eurostampa,
Timi șoara, 2004, p. 19.
2. Consolidarea autonomiei economico – financiare și creșterea eficienței economice
Rolul anal izei în realizarea acestei funcții decurge din faptul că, prin intermediul acesteia
analiza economico -financiară urmărește să prevină, descopere și lichideze fenomenele și cauzele
generatoare de rezultate negative. Analiza economico -financiară este o dimen siune a autonomiei
agentului economic pentru faptul că prin tot ce întreprinde vizează maximizarea veniturilor și
minimizarea cheltuielilor.
Autonomia unui agent economic se poate manifesta în anumite limite impuse de relațiile
subordonate unor norme, și constă deci în posibilitatea de a face tot ceea ce nu îi este interzis prin
sistemul de acte normative.
Autonomia este un concept relativ și nu absolut, demonstrat prin următoarele:
orice întreprindere își stabilește prețurile în funcție de raportul dint re cerere și ofertă;
intrarea și ieșirea întreprinderilor în și din sistemul concurențial al pieței, înființarea sau
desființarea firmelor, nu sunt absolut la latitudinea investitorilor, ei sunt obligați să țină seama
de restricții economice, sociale, tehn ice.
produsele, serviciile nu sunt numai rezultatul voinței întreprinzătorului, ci și al consecințelor
pieței.
în momentul luării deciziei întreprinzătorii nu dispun de întreaga gamă de informații, iar
informațiile ce le posedă parțial sunt incerte.
stabil irea salariilor nu rămâne în mod absolut la discreția întreprinzătorului, ci depinde și de
acțiunea altor doi factori – statul și sindicatele.
Prin urmare, autonomia este condiționată de următorii factori: statul, piața, întreprinzătorul.
3. Funcția de d iagnoză și reglare a activității întreprinderii
În procesul conducerii științifice, eficiente a întreprinderii, analiza economică -financiară
constituie un instrument operațional de diagnoză și reglare a activității întreprinderii prin care se
depistează ”c auzele perturbatoare ale stării de normalitate, în vederea inițierii măsurilor de redresare a
funcționării”9 întreprinderii ca sistem economic.
Prin diagnoză, analiza economico -financiară localizează punctele ”tari” și punctele ”forte” din
cadrul sistemulu i, dar sensibilizează și centrele de decizie pentru a lua măsurile de reglare.
9 Petrescu, S., Mironiuc, M., Analiza economico -financiară, Teorie și aplicații, Iași, 2002, pp. 16 -17.
Modulul 1. Necesitatea analizei economico -financiare. Rolul analizei economico -financiare și
utilizatorii acesteia
15
Analiza diagnostic trebuie să se efectueze nu numai atunci când la nivelul sistemului apar
semnale de dereglare, ci și în cazul când informația sintetică de stare atestă funcțio narea normală (în
raport cu obiectivele), pentru faptul că în sistem intervin acțiuni compensatoare, abaterile favorabile
pot fi anihilate de cele nefavorabile și invers.
De regulă atunci când semnalul abaterii apare prin intermediul unor indicatori de sin teză
(profit, nivelul costurilor) reflectă rezultatul unui șir de abateri, ceea ce impune un complex de decizii
de corectare (de reglare a activității).
4. Participarea activă la actul decizional
Ca instrument al conducerii, analiza economico -financiară s e află la intersecția funcțiunilor
întreprinderii (cercetare -dezvoltare, producție, comercială, financiar -contabilă, personal) cu atributele
conducerii (prevedere, organizare, coordonare, comandă, control).10
Locul pe care -l ocupă analiza în sistemul condu cerii oricărei unități economice este prezentat în
figura 1.
Figura 1. Locul analizei economico -financiare în sistemul de conducere a unităților economice
Sursa: Cojocaru C., Analiza economico -financiară a exploatațiilor agr icole și silvice (1997), p. 33.
În concordanță cu schimbările produse în așteptările diverșilor parteneri ai întreprinderii,
analiza devine un instrument indispensabil procesului decizional , în măsură să asigure:
identificarea oportunităților de dezvolt are;
identificarea diferitelor tipuri de risc;
alegerea strategică cea mai oportună;
identificarea factorilor susceptibili de a crea valoare.
10 Petresc u, S., Diagnostic economic -financiar. Metodologie. Studii de caz , Editura Sedcom Libris, Iași, 2004, p. 12.
Organe de conducere
Compartimente funcționale specializate
Analiza
economico -financiară
a realizării obiectivelor Planul obiectivelor
(informații de plan și
norme)
Procese economice
ca obiect al conducerii Realizarea obiectivelor
(informații de stare)
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
16
Analiza reprezintă o etapă în procesul decizional în toate fazele ciclului de gestiune.
Principalele faze ale ciclului de gestiune sunt: stabilirea unui program (buget sau plan), execuția
acestuia și controlul .
Pentru a acționa cu eficacitate, întreprinderea trebuie să aibă un program stabilit ce se
concretizează în anumiți indicatori economici, financiari, contab ili. Firesc, se vor concepe mai multe
variante de program din care se va alege cea care prezintă cea mai mare siguranță în realizarea
obiectivului urmărit. Deci analiza economico -financiară reprezintă un mijloc indispensabil în
elaborarea unor planuri real e, temeinic fundamentate din punct de vedere științific. Această alegere, ce
echivalează cu un act decizional, nu este posibilă fără a avea la bază o analiză temeinică a tuturor
variantelor existente.
Odată stabilite obiectivele, se trece la faza de execuț ie. În această fază analiza economico –
financiară cercetează modul cum sunt folosiți factorii de producție: munca și capitalul (fix și circulant).
Pentru a se constata că organismul economic funcționează normal, trebuie să se exercite
controlul prin interme diul datelor și informațiilor oferite de evidența economică, în cadrul acesteia
informațiile contabilității au un rol determinant când se compară rezultatul obținut cu obiectivul
prestabilit.
În această fază analiza economico -financiară trebuie să evidenț ieze abaterile, factorii ce au
generat o stare de fapt și să comensureze aportul fiecăruia. În cazul în care rezultatul obținut nu este
egal cu obiectivul apare decizia de reglare a activității.
Evoluția analizei financiare este legată de necesitatea de a daptare a obiectivelor sale la
cerințele diverșilor utilizatori , în funcție de aspectele specifice domeniului de interes.
Aplicațiile posibile ale analizei financiare sunt foarte numeroase, vizând toți partenerii interni
și externi ai întreprinderii11 (vezi tabelul 2).
Rezultă că analiza financiară este necesară pentru satisfacerea necesităților obiective ale
diferitelor categorii de utilizatori aflați în situația de a lua o decizie, aceștia, fiind direct interesați de
situația economico -financiară a într eprinderii, de cunoașterea performanțelor sale și a riscurilor pe care
și le asumă angajând relații cu aceasta.
11 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, pp.
21-24; Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ , ediția a doua, revizuită și
adăugită, Editura CECCAR, București, 2008, pp. 10 -12.
Modulul 1. Necesitatea analizei economico -financiare. Rolul analizei economico -financiare și
utilizatorii acesteia
17
Tabelul 2. Utilizatorii analizei financiare și necesitățile
lor de informare
I. FURNIZORII DE CAPITAL
Utilizatorii analizei
financiare Nevoia lor de informare
Acționarii și
consultanții
acestora Sunt interesați de performanțele curente ale investiției realizate, de
evaluarea rentabilității sperate de întreprindere ( beneficiile viitoare
așteptate) precum și de calitatea gestiunii înt reprinderii de care
depinde remunerarea lor.
Investitorii actuali și cei potențiali urmăresc sectorul de activitate al
întreprinderii, locul pe care îl ocupă analizând îndatorarea , capacitatea
de autofinanțare și rentabilitatea investițiilor, iar pe baza analizelor
efectuate decid asupra oportunității unor investiții financiare,
participații, fuziuni etc.
Investitorii în
obligațiuni Sunt interesați de capacitatea de plată a firmei în a -și achita principalul
și dobânda, respectiv adecvarea fluxului d e lichidități la nivelul
îndatorării.
Băncile și alți
investitori Folosesc analiza ca instrument de fundamentare a deciziilor de
acordare a creditelor . Așa se explică interesul lor pentru monitorizarea
capacității de plată și al gradului de îndatora re, capacitatea de
autofinanțare a întreprinderii precum și pentru rentabilitatea și
utilizarea împrumutului acordat.
Într-o optică de creditare pe termen scurt este studiată lichiditatea .
Într-o optică de creditare pe termen lung trebuie studiate solvabi litatea
și rentabilitatea de care depind plata dobânzilor și rambursarea
datoriilor.
Pe termen scurt și pe termen lung, creditorii sunt interesați de
structura financiară a întreprinderii, care exprimă gradul de risc prin
levierul financiar .
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
18
II. PARTEN ERII DE AFACERI
Utilizatorii analizei
financiare Nevoia lor de informare
Furnizorii Sunt interesați în dezvoltarea viitoare a afacerilor cu partenerii
comerciali, în inițierea și continuarea relațiilor comerciale și acordarea
de facilități, vizeaz ă solvabilitatea întreprinderii precum și securitatea
financiară a clienților lor (mai ales atunci când cea mai mare parte din
oferta companiei este direcționată către un singur client).
Clienții Ca și în cazul furnizorilor, clienții sunt interesați de sănătatea
financiară a întreprinderii, de evaluarea riscului de faliment atunci când
lansează o comandă sau acordă un avans. În ambele cazuri, o eventuală
încetare a plăților sau livrărilor este generatoare de pierderi atât
pentru client cât și pentru f urnizor.
Clienții au în vedere eventualele efecte nefavorabile ale problemelor
financiare ale furnizorilor (scăderea calității, discontinuități în
aprovizionare etc).
Angajații și
organizațiile
sindicale Sunt interesați de rentabilitatea pe termen sc urt, dar și informațiile
financiare de la nivelul firmei dar și cel al ramurii, informații necesare
în procesul de negociere a salariilor , pentru estimarea nivelului
șomajului, respectiv pentru cunoașterea evoluției și perenității
întreprinderii (stabilita tea la locul de muncă, participații la profit).
III. STATUL
Utilizatorii analizei
financiare Nevoia lor de informare
Administrația
fiscală Este interesată de cunoașterea informațiilor financiare necesare în
stabilirea obiectivelor fiscale, precu m și în comensurarea factorilor care
influențează veniturile bugetare (o parte semnificativă din acestea
provin din achitarea cu regularitate a diverselor impozite). Administrația
fiscală trebuie să se asigure de conformitatea anumitor operațiuni cu
legisl ația în vigoare, cum ar fi, de exemplu, politica în domeniul
amortismentelor.
Guvernul și
organizațiile
cvasiguvernamenta
le Prin agregarea informațiilor economico -financiare de la nivel
microeconomic, guvernul poate evalua corect starea de sănătate ș i
performanțele sectoarelor economice pentru fundamentarea politicilor
economice viitoare.
Autoritățile locale Sunt interesate de cunoașterea rezultatelor firmelor aflate în zona pe
care o administrează pentru creșterea nivelului de performanța în z ona,
autoritățile utilizând în acest sens diverse pârghii cum ar fi: acordarea de
facilități (subvenții, scutiri de taxe), atragerea de investiții, emisiunea de
obligațiuni etc.
Modulul 1. Necesitatea analizei economico -financiare. Rolul analizei economico -financiare și
utilizatorii acesteia
19
IV. ALȚI UTILIZATORI
Utilizatorii analizei
financiare Nevoia lor de infor mare
Managementul
firmei Trebuie să utilizeze frecvent analiza propriilor rezultate și performanțe
financiare în procesul decizional, respectiv în fundamentarea politicii de
cercetare dezvoltare, politicii de marketing – promovare, politicii de
achi ziții și fuziuni, în elaborarea previziunilor financiare privind
investițiile, cheltuielile financiare, trezoreria, necesare în pregătirea
viitorului întreprinderii.
Organizațiile
profesionale Scopul acestora este să reducă interferențele statului în ac tivitățile
profitabile, în cele mai multe cazuri beneficiază de o putere redusă.
Analiștii financiari
și consultanții Se regăsesc adesea în categoriile prezentate mai sus, fie ca firme de
consultanță, fie ca agenții de rating. Folosesc analiza ca ins trument de
lucru în cazul misiunilor legale, pentru informarea și protecția
investitorilor și creditorilor (furnizorii de capital).
Auditorii Sunt interesați de informațiile analizei financiare pentru aprecierea
continuității exploatării.
Firme le concurente Doresc să cunoască situația unei întreprinderi din sector, a punctelor
forte și slabe ale acesteia pentru definirea tipului de strategie și
fundamentarea deciziilor privind portofoliul de produse și activități.
Publicul Are, în general , un interes limitat pentru informațiile analizei financiare
datorită accesului limitat și a limbajului specific.
Sursa: Solomon D. C., Analiza diagnostic și evaluarea performan ței economico -financiare a
întreprinderilor comerciale (2010), pp.26 -27.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
20
Întrebări de control
1. Cum definiți analiza economico -financiară ca disci plină cu fundamentare teoretică ? Dar
în calitatea ei de activitate practică ?
2. Preciza ți aspectele din care derivă caracterul complex al analizei economico -financiare .
3. Enumera ți func țiile analizei economico -financiare.
4. Identifica ți rezervele interne ale unei entită ți în func ție de elementele procesului de
produc ție și de efectul produs.
5. Argumenta ți rolul analizei economico -financiare în consolidarea autonomiei agentului
economic.
6. Argume ntați rolul analizei economico -financiare în actul decizional .
7. Enumera ți utilizatorii de informații furnizate de analiza financiară.
8. Prezentați nevoile informaționale a le băncilor și alți investitori în calitate de utilizatori
ai informațiilor furnizate d e analiza financiară.
9. Prezentați nevoile informaționale ale statului în calitate de utilizator ai informațiilor
furnizate de analiza financiară.
10. Prezentați nevoile informaționale ale furnizorilor, respectiv ale clienților în calitate de
utilizatori ai info rmațiilor furnizate de analiza financiară.
21
MODULUL 2. Sistemul informațional al analizei economico -financiare.
Obiectul analizei economico -financiare și etapele
procesului de analiză. Tipuri de analiză
A. Sistemul informațional al analizei economi co-financiare
A decide corect înseamnă a fi bine informat astfel, o analiză financiară efectuată în scopul
realizării unui diagnostic financiar care să permită adoptarea unor decizii și stabilirea unor previziuni
financiare se bazează pe următoarele catego rii de informații12:
informații cu caracter general pe plan economic, fiscal și monetar ce privesc conjunctura
economică;
informații sectoriale specifice activității unei întreprinderi care au incidență asupra
rentabilității, rotației stocurilor, mijloacel or de finanțare;
informații economice și juridice privind întreprinderea . Dintre acestea, o parte sunt obligatorii și
publice (situațiilor financiare anuale), altele sunt date doar cu ocazia analizelor interne sau
externe realizate periodic sau la cerere.
Desfășurarea eficientă a activității economice la nivel micro și macroeconomic nu poate fi
concepută fără existența unui sistem informațional care să asigure conducerii toate elementele
necesare procesului decizional.
Sistemul informațional al analizei economico -financiare î n funcție de nivelul organizatoric
poate fi structurat în următoarele categorii de surse de informare :
surse de informare la nivel macroeconomic – concretizate în actele normative ( Legea
contabilității 82/1991, Ordinul ministru lui f inanțelor publice nr. 1802/2014 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, ; OMFP. nr. 2844/2016 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare
Financiară , rapoartele statistice privind diferiți indicatori la nivel de economie națională,
ramură sau pe probleme, etc. ;
surse de informare la nivel microeconomic (la nivelul întreprinderii ) în cadrul acestora se
disting dou ă categorii:
12 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ , ediția a II -a, revizuită și adău gită,
Editura CECCAR, București, 2008, p.19.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
22
surse interne – informații ce reflectă operațiuni și fenomene economice consemnate în
documente, evidențe analitice și sintetice ale firmei privind:
contabilitatea:
contabilitatea financiară;
contabilitatea de gestiune ;
personalul, producț ia, marketingul etc.
surse externe – informații privind conjunctura economico -financiară, performan țe ale
concuren ței, de ex. informa ții științifice, tehnologice și tehnice; informa ții juridice, politice,
de marketing, sociale și sociologice etc .
Procesul de luare a deciziilor privind activitatea firmei presupune deci, pe lângă o informare
competentă și o analiză calitativă și cantitativă a fenomenelor, un studiu a relațiilor dintre acestea, a
factorilor care le influențează. Legătura dintre informație, an aliză și decizie este prezentată sugestiv în
figura 2.
Figura 2 . Legătura dintre informație – analiză – decizie
Sursa: Solomon D. C., Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico -financiare a întreprinderilor
comerciale (2010), p.6 0.
În mod concret analiștii financiari realizează trei tipuri de activități referitoare la informație13:
caută informații private, care nu sunt disponibile publicului;
analizează, procesează și interpretează informațiile în scopul previziunii (analiza
predictivă);
analizează performanțele trecute (analiza retrospectivă).
13 Feleagă, L., (Malciu), Feleagă, N ., Contabilitate financiară, o abordare europeană și internațională , vol. I, Editura
Infomega, București, 2005, p. 60. SISTEMUL INFORMAȚIONAL
Surse la nivel
macroeconomic Surse la nivel microeconomic
Informații din
mediul extern Informații
interne
Informații privind
personalul, producția,
marketingul, etc.
Informații din
contabilitatea financia ră
și contabilitatea de
gestiune . ANALIZA
DECIZII
Modulul 2. Sistemul informațional al analizei economico -financiare. Obiectul analizei
economico -financiare și etapel e procesului de analiză. Tipuri de analiză
23
”Munca analistului financiar începe când cea a contabilului e terminată .”14 Analiza financiară
implică transformarea documentelor de sinteză pentru a obține informații pertinente. Analist ul
financiar trebuie să: producă informații : proces ce presupune retratarea posturilor în patru maniere
care pot fi rezumate în patru cuvinte: agregare, reclasificare, eliminare și reintegrare ; interpreteze
documentele ”retratate” (soldurile intermediare d e gestiune, fluxurile de trezorerie, ratele de
rentabilitate etc.).
B. Obiectul analizei economico -financiar e și etapele procesului de analiză
Analiza economică reprezintă ”o parte componentă a sistemului general al analizei
fenomenelor și proceselor ce se desfă șoară în natură și societate, alături de următoarele segmente:
analiza matematică, analiza fenomenelor fizice, analiza chimică, analiza biologică, analiza fenomenelor
sociale (socio -politică), analiza economică.”15
Obiectul analizei economico -finan ciare îl formează studierea complexă a rezultatelor utilizării
resurselor materiale, umane, financiare și informa ționale, la nivel micro sau macroeconomic în strânsă
legătură cu factorii care le -a determinat, în scopul descoperirii de noi posibilități (re zerve interne) de
dezvoltare și perfecționare a activității economice.
Conținutul procesului de analiză economico -financiară presupune parcurgerea următoarelor
etape16:
a) Fixarea obiectului analizei constă în identificarea anumitor fapte, fenomene, rezultate,
care se exprimă sub forma indicatorilor economico -financiari.
b) Stabilirea elementelor, factorilor și cauzelor fenomenului studiat. Descompunerea în
elemente presupune o analiză structurală. Factorii se stabilesc succesiv, trecând de la cei cu
acțiune direc tă la cei care acționează indirect, până la stabilirea cauzelor finale.
c) Determinarea relațiilor de condiționare dintre fiecare factor și fenomenul analizat, pe
de o parte, cât și dintre diferiți factori care acționează asupra acestuia, pe de altă parte .
d) Măsurarea (cuantificarea) influențelor diferitelor elemente sau factori asupra
fenomenului analizat. În această etapă intervine analiza cantitativă , care, pe baza unei
metodologii proprii, permite măsurarea influențelor, dimensionarea rezervelor interne și
aprecierea cât mai exactă a rezultatelor.
e) Sinteza rezultatelor analizei constituie etapa stabilirii concluziilor și aprecierilor asupra
activității desfășurate (în funcție de obiectul analizei). Elaborarea măsurilor, respectiv a
14 Batsch, L., Le diagnostic financier, ediția a treia, E ditura Economica, Paris, 2000, p. 6.
15 Bătrâncea I., Bătrâncea L.M., Borlea S -N, Analiza financiară a entității economice , Editura Risoprint, Cluj –
Napoca, 2007, p.11.
16 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Edit ura Economică, București, 2004, pp.
27-28.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
24
deciziilor menite a contribu i la utilizarea optimă a factorilor de producție, la obținerea
unor randamente maxime ale utilizării acestora în vederea asigurării marjei concurențiale,
a viabilității întreprinderii.
Ca activitate practică , analiza diagnostic întreprinsă în vederea elab orării diagnosticului
economic o-financiar necesită parcurgerea următoarelor momente organizatorice17:
a) Întocmirea planului de analiză . Se definesc scopul și obiectivele analizei, se stabilește
locul desfășurării, perioada de timp cuprinsă în studiu, se preci zează care sunt principalele
surse de informare, structura echipei de analiză și repartizarea sarcinilor pe persoane.
b) Documentarea și culegerea materialelor necesare pentru efectuarea analizei . În
această etapă se asigură baza informațională necesară desf ășurării analizei. Sistemul de
date și informații utilizat trebuie să reflecte cât mai complet și fidel situația întreprinderii,
selectarea informațiilor realizându -se în funcție de scopul și obiectivele prestabilite.
c) Verificarea complexă a datelor supuse analizei și asigurarea comparabilității lor .
Procesul de analiză presupune existența unor informații clare, exacte pe baza cărora
analistul să poată determina indicatorii specifici metodologiei de analiză. Verificarea
complexă a datelor și informațiilor g arantează exactitatea și realismul concluziilor ce se
vor stabili în urma analizei.
d) Efectuarea analizei diagnostic propriu -zise prin aplicarea unei metodologii proprii, care
vizează analiza factorială și structurală a indicatorilor, pentru explicarea cauz elor
disfuncționalităților și formularea concluziilor privind punctele forte și slabe .
Drumul pe care -l parcurge analiza este invers evoluției reale a fenomenului cercetat.
Schematic desfășurarea procesului de anal iză se prezintă în figura 3.
17 Petrescu, S., Diagnostic economic -financiar. Metodologie. Studii de caz , Editura Sedcom Libris, Iași, 2004, pp.
16-17; Păvăloaia W., ș. a., Analiză financiară. Studii de caz , Editura Tehnopress, Iași , 2006, p. 24; Vâlceanu, Gh.,
Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, pp. 42 -43. Fenomenul X
1 2 3
1.1. 1.2. 2.1
. 2.2. 2.3. 3.1. 3.2.
1.1.1. 1.1.2. 1.1.3. 1.2.1. 1.2.2.
a b c d d e f g Elemente
Factori de
gradul I
Factori de
gradul II
Cauze
finale
Modulul 2. Sistemul informațional al analizei economico -financiare. Obiectul analizei
economico -financiare și etapel e procesului de analiză. Tipuri de analiză
25
Figura 3. Schema desfășurării procesului de analiză
Sursa: Mărgulescu D. (coordonator), Analiza economico -financiară a întreprinderii, Editor
Tribuna economică, București, 1994, p.20.
Schema pune în evidență relațiile dintre fenomen, elemente, factori și cauze finale :
elementele reprezintă părți componente ale fenomenului.
factorii sunt acele forțe motrice care provoacă sau determină un fenomen; clasificarea
factorilor este prezentată în tabelul 3.
cauzele finale reprezintă împrejurări care, în anumite condiții provoacă și explică apariția
unui fenomen (fie chiar fenomenul analizat, fie un factor care acționează asupra acestuia).
Procesul descompunerii fenomenelor reprezentat în schema de mai sus scoate în evidență două tipuri
de analiză: analiza struct urală (pe elemente) și analiza factorială (pe factori).
Tabelul 3. Tipologia factorilor
Criteriu de clasificare Tipuri de factori
1. Caracterul lor în cadrul
relațiilor cauzale factori cantitativi : purtătorii materiali ai factorilor calitativi;
factori calitativi : de aceea și natură cu fenomenul analizat;
factori de structură : intervin atunci când rezultatul analizat se
referă la mărimi agregate.
2. Natura lor tehnici, tehnologici, manageriali, economici, socio -politici,
demografici, psihologici, biol ogici, naturali.
3. Provenien ță factori interni (endogeni) , ex. costul produc ției;
factori externi (exogeni) , ex. cursul de schimb al monedei na ționale.
4. Conținut (gradul de
sintetizare) factori simpli (omogeni) : care nu mai pot fi descompu și;
factor i complecși (eterogeni) : pot fi supu și procesului de
descompunere.
5. Efortul propriu al
firmei factori dependen ți de efortul propriu (ex. calitatea produselor);
factori independen ți de efortul propriu (ex. costul de achizi ție a
materiilor prime).
6. Durata de acțiune factori cu acțiune continuă (permanentă) ;
factori cu acțiune intermitentă.
7. Stadiul circuitului
economic factori specifici aprovizionării;
factori specifici producției;
factori specifici desfacerii.
8. Gradul de influență factori es ențiali (principali , dominan ți sau factori cheie ): care
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
26
Criteriu de clasificare Tipuri de factori
influen țează evolu ția fenomenului într -o propor ție de 80%;
factori neesențiali (secundari) : a căror ac țiune nu depă șește 20%
din totalul influen țelor factorilor.
9. Modul în care
acțion ează factori de gradul I (primari, direc ți)
factori de gradul II, III, …, n (indirec ți, deriva ți).
10. Sensul influen ței
asupra fenomenului factori pozitivi : cu efect favorabil asupra fenomenului ;
factori negativi : cu efect nefavorabil asupra fenomenului ;
factori cu influen ță nulă (indiferen ți).
C. Tipuri de analiză
Varietatea, complexitatea și mobilitatea fenomenelor și proceselor economice
determină o varietate de tipuri de analiză18 prezentate în tabelul 4.
Tabelul 4. Clasificarea analizei economico -fina nciară
Criteriu de clasificare Tipuri de analiză
1. Raportul dintre
momentul în care se
efectuează analiza și
momentul desfășurării
fenomenului analiză post -factum , post -operatorie sau analiza realizării obiectivelor –
analiza se efectuează ulterior producer ii evenimentului, activită ții;
ex. analiza cifrei de afaceri din ultimele 6 luni, 12 luni, 3 ani etc.
analiza previzională sau prospectivă – presupune determinarea
evolu ției viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetării
factorilor, a ac țiunii lor în perspectivă ; ex. analiza evolu ției cifrei de
afaceri pe următoarele 6 luni, 12 luni etc.
2. Urmărirea însușirilor
esențiale sau al
determinărilor
cantitative ale
fenomenelor analiză calitativă – urmăre ște esen ța fenomenului, însu șirile de bază,
factorii care sunt de aceea și natură cu fenomenul și îl determină;
analiză cantitativă – presupune cercetarea fenomenului prin
determinări comensurative exprimate prin greutate, grad,
suprafa ță, volum, număr, durată etc.
3. Nivelul la care se
desfășoară analiza analiză m icroeconomică – analiza activită ții economice a unei entită ți;
analiză mezoeconomică/sectorială – analiza economiei unei ramu ri de
activitate/domeniu/sector;
analiză macroeconomică – analiza economiei unei țări;
18 Achim M. V., Analiza economico -financiară , Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009, pp. 22 -24; Mărgulescu, D.,
Vâlceanu, Gh., Cișmașu, I. D., Șerban, C., Analiza economico -financiară , Editura Fundației România de mâine ,
București, 1999, pp. 15 -18; Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura
Economică, București, 2004, pp. 15 -19.
Modulul 2. Sistemul informațional al analizei economico -financiare. Obiectul analizei
economico -financiare și etapel e procesului de analiză. Tipuri de analiză
27
Criteriu de clasificare Tipuri de analiză
analiză regională – analiza totalului econom iilor statelor unei anumite
zone aflate în rela ții speciale de colaborare, cooperare economică
(ex. analiza economiei Europei comparativ cu economia SUA);
analiză mondo -economică – analiza totalului economiilor țărilor lumii și
a legăturilor dintre aceste a.
4. Modul de urmărire în
timp a fenomenelor analiza statică (pe verticală) – presupune cercetarea fenomenelor și
proceselor economice la un moment dat; ex. analiza structurii
personalului la un moment dat;
analiza dinamică (pe orizontală) – presupune cerc etarea fenomenelor și
proceselor economice în mi șcarea și condi ționarea lor reciprocă ;
ex. analiza evolu ției vânzărilor din ultimele 6 luni, analiza profitului
brut din ultimii 3 ani etc,
5. Orizontul de timp pe
care se cercetează
fenomenul analize pe termen scurt (cel mult 1 an); serve ște managementul ui
operativ, de ex. analiza evolu ției cifrei de afaceri din ul timele 6 luni;
analize pe termen lung (peste 1 an ) – utile în managementul strategic,
ex. analiza echilibrului financiar din ultimii 3 ani.
6. Criter iile de studiere a
fenomenelor analiză tehnico – economică : îmbină caracterul tehnic cu cel economic ;
analiza economico -financiară : analiza corela țiilor dintre activitatea
economică (de exploatare) și cea financiară ( ex. analiza riscului
financiar corelată cu analiza riscului de exploatare) ;
analiză financiară : ex. analiza fluxurilor financiare, modul de gestionare
și plasare a capitalului .
7. Delimitarea obiectului
analizat analiza pe nivele organizatorice : ex. analiza eficien ței activită ții de
aprovizionare –produc ție – desfacere;
analiză pe probleme, pe tematici: ex. analiza cheltuielilor, analiza
rentabilită ții.
8. Pozi ția analistului analiza internă – efectuată de întregul sistem de guvernare corporativă
de la nivelul entită ții pentru descoperirea și corec tarea
dezechilibrelor interne de la nivelul activită ții entită ții;
analiza externă – efectuată de utilizatorii externi pentru fundamentarea
diverselor decizii (de către investitori, bănci, stat, ac ționari etc.).
9. Sfera cercetată analize totale ale segmentu lui; ex. analiza stării financiare, analiza
valorii firmei;
analize par țiale ale segmentelor; ex. analiza cheltuielilor, analiza
rezultatelor.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
28
Criteriu de clasificare Tipuri de analiză
10. Perioada de raportare
analize permanente/curente; ex. analiza cheltuielilor, analiza vânzărilor,
analiza profit ului;
analize ocazionale/speciale; ex. analiza valorii firmei în cazul unor
fuziuni, diviziuni, privatizări.
Întrebări de control:
1. Care sunt sursele de informa ții la nivel macroeconomic utilizate în analiza
economico -financiară?
2. Care sunt surse le de informa ții la nivel microeconomic utilizate în analiza
economico -financiară?
3. Prezenta ți rolul analistului financiar pentru ob ținerea de informa ții pertinente.
4. Defini ți obiectul de studiu al analizei economico financiare.
5. Prezenta ți etapele pro cesului de analiză.
6. Explica ți rela țiile care se stabilesc între fenomen, elemente, factori și cauze finale.
7. Clasificați factorii după caracterul lor în cadrul rela țiilor cauzale și după natura lor.
Exemplifica ți.
8. Clasificați factorii după g radul de influe nță. Exemplificați.
9. Clasificați tipurile de analiză economico -financiară după urmărirea însu șirilor
esen țiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor. Exemplifica ți.
10. Clasificați tipurile de analiză economico -financiară după poziția analistului.
Exemplificați.
29
MODULUL 3. Metodologia analizei economico -financiare
Analiza economico -financiară dispune de o metodă proprie care presupune parcurgerea unui
ansamblu de patru trepte metodologice :
a) compararea fenomenelor sau rezultatelor ;
b) diviziunea ș i descompunerea fenomenelor sau rezultatelor;
c) măsurarea influențelor factorilor asupra fenomenelor sau rezultatelor cercetate;
d) generalizarea rezultatelor analizei economico – financiare.
Metoda analizei economico -financiare este prezentată sintetic în fig ura 4.
I. Compararea indicatorilor sau a rezultatelor
= metodă de analiză calitativă; vizează obținerea unei abateri.
Condiții de comparabilitate
Existența a cel puțin două
mărimi Conținut omogen Folosirea aceluiași etalon de
exprimare
Tipuri de comparații
În timp În spațiu Mixte Speciale
II. Descompunerea indicatorilor sau a rezultatelor
= metodă de analiză calitativă, deductivă.
– permite identificarea cauzelor modificării indicatorului prin prisma factorilor
Tipuri de descompunere
După timpul de formare a
rezultatelor După locul de formare a
rezultatelor După elementele structurale ale
fenomenului
III. Stabilirea influenței factorilor
Tipuri de legături cauzale între factori
Determ iniste (funcționale sau matematice) De corelație (statistice)
Cuantificarea influenței factorilor prin procedee tehnice de calcul.
IV. Generalizarea rezultatelor
= metodă inductivă de cercetare.
Se reține ceea ce este fundamental , tipic și ce se repetă sistematic. Elementele esențiale sunt
separate de cele nesemnificative.
Se formulează concluzii și se propun măsuri .
Figura 4. Metoda analizei economico -financiare
Sursa: după Păvăloaia, W. ș. a., Analiză financiară, Studii de caz (2006), p. 23
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
30
Analiza financiară, ca studiu sistematic și metodic al informațiilor contabile și financiare
privind întreprinderea pentru a -i cunoaște situația financiară și a -i înțelege evoluția, folosește, în
cadrul metodologiei generale a analizei economico -financiare , o serie de instrumente și mijloace
specifice adaptate scopului urmărit de utilizatorul intern și extern al diagnosticului financiar.19
În analiza economico -financiară se utilizează metode, tehnici și procedee specifice sau
com une cu alte științe. Acestea pot fi grupate în20:
metode ale analizei calitative cum sunt: modelarea, comparația, gruparea, diviziunea și
descompunerea rezultatelor.
metode ale analizei cantitative în cadrul cărora se includ: metoda ratelor, metoda balanție ră
(input -output), metoda substituirilor în lanț, metoda corelației, metoda scorurilor, metoda
grilelor de evaluare, diagrama Pareto (”metoda ABC”), cercetările operaționale etc.
I. Metode ale analizei calitative
1) Modelul , într-o accepțiune generală, constituie un instrument al cunoașterii bazat pe
reprezentarea simplificată a realității. În analiză, modelul este unul economico -matematic, exprimat
sub formă de ecuații, inegalități, relații dintre indicatori, funcții de producție etc.
Din punct de vede re al formei de reprezentare a fenomenului se disting trei tipuri de modele21:
modele imitative sau iconice: modele materiale în care proprietățile caracteristice ale
fenomenului sunt exprimate prin ele însele, dar la o altă scară (fotografii, hărți, machet e
etc.);
modele analogice : folosesc analogia, în sensul că anumite proprietăți sunt reprezentate
cu ajutorul altor proprietăți; graficele sunt modele analogice cel mai frecvent utilizate în
teoria și practica economică pentru a reprezenta evoluția unui fen omen cercetat,
modificările structurale.
modele simbolice : se bazează pe utilizarea simbolurilor (litere, cifre) în reprezentarea
fenomenelor și relațiilor dintre ele.
În analiza economico – financiară se utilizează cu precădere modele simbolice de tipul:
modele de
corelație: Re =
100ReAtxp unde,
Re = rata rentabilității economice;
Rexp= rezultat din exploatare;
At=activ total.
19 Petrescu, S. , Analiză și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ , ediția a II -a, revizuită și adăugită,
Editura CECCAR, București, 2008, p. 22.
20 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, p.
29.
21 Niculescu, M., Diagnostic global strategic , Editura București, 1997, p. 40.
Modulul 3. Metodologia analizei e conomico -financiare
31
modele aditive :
Rbr = Rcrt + Rextr =
= ( Rexp + Rfin) + Rextr Rbr = rezultatul brut;
Rcrt = rezultatul cur ent;
Rextr=rezultatul extraordinar;
Rexp = rezultatul din exploatare;
Rfin = rezultatul financiar.
modele
multiplicative :
CA =
QfCA
NQfN
CA = cifra de afaceri;
N = număr mediu de salariați;
Qf = producția marfă fabricată
(prod ucția obținută destinată
livrării);
NQf = productivitatea muncii;
QfCA
=gradul de valorificare a
producției marfă fabricată.
model ul
balanțier :
Vmf = Si +I –Sf Vmf = vânzări de mărfuri;
Si = stocul inițial de marfă;
I= intrări de mărfuri;
Sf = stoc final de marfă.
model ul
combinat :
Re =
100
CAAc
CAAiCAP =
r aiv rRv
1 1
Re = rata rentabilității economice;
100CAP
= Rv = rata rentabilității
comerciale;
AiCA
= r ai = randamentul activelor
imobilizate;
AcCA
= v r = viteza de rotație a
activelor circulante .
2) Comparația este o metodă de analiză calitativă ce vizează obținerea unei abateri , respectiv a unei
caracteristici cantitative și calitative a evoluției fenomenului (procesului) cercetat. Rezultatele
obținute în urma analizei nu pot fi apreciate decât prin raportarea la un anumit criteriu, bază de
referință (de comparație). În cazul oricărei întreprinderi, există posibilitatea uti lizării următoarelor
criterii de comparație: nivelul obiectivelor programate, rezultatele perioadei (perioadelor)
precedente, rezultatele întreprinderilor concurente, media pe ramură, norme, standarde etc.
Pentru ca informa țiile ob ținute în urma comparării să fie relevante trebuie să fie respectate
următoarele condi ții22: ”sfera de cuprindere a indicatorilor folosi ți să fie similară, măsurarea să se facă
în acela și etalon (unitate de măsură) și să se asigure permanen ța metodelor de calcul.”
22 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, p. 30.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
32
În funcție de sc opul urmărit întâlnim următoarele tipuri de comparații :
comparații în timp , ce presupun valorile fenomenului în diferite momente ale
evolu ției sale ;
comparații în spațiu , respectiv cu media sectorului de activitate, cu firmele
concurente ;
compara ții mixte, respectiv în timp și spa țiu;
compara ții în func ție de un criteriu prestabilit, ex. cu bugetul de venituri și
cheltuieli, norme, standarde, etc.
comparații speciale , pentru care intervin alte criterii decât cele men ționate mai sus,
ex. compara ții pe baza m etodei scorurilor.
3) Gruparea este o metodă de analiză calitativă, de cercetare care presupune separarea colectivită ții
studiate în grupe omogene de unită ți, după una sau mai multe caracteristici, de ex. gruparea
salaria ților pe categorii de personal , după calificare, vechime în muncă.
4) Diviziunea și descompunerea rezultatelor este o metodă de analiză calitativă, deductivă ce
permite identificarea cauzelor modificării indicatorului prin prisma factorilor . Se disting următoarele
forme de descompune re:
diviziunea după timpul de formare a rezultatelor : ex. ritmicitatea produc ției,
livrărilor, încasărilor pe zile, decade, luni etc. ;
diviziunea după locul de formare a rezultatelor : ex. analiza cifrei de afaceri pe zone
de desfacere, pe relații comer ciale: la intern, la export etc. ;
descompunerea pe elemente componente : ex. analiza cifrei de afaceri pe produse,
analiza costurilor pe elemente de cheltuieli etc.
II. Metode ale analizei cantitative
În continuare vom prezenta cele mai reprezentative metode ale analizei cantitative utilizate în analiza
economico -financiară.
1) Metoda de analiză prin rate (Ratios): în analiza financiară termenul rată desemnează un
raport economic sau financiar semnificativ (exprimat in procente sau sub formă de coeficient) între
două mărimi absolute care reprezintă două posturi sau grupe de posturi din bilan ț, din contul de
rezultat sau din bilan ț și din contul de rezultat ; după natura lor, pot fi grupate în următoarele categorii:
rate de structură, rate de eficien ță și rate ale echilibrului financiar ; ex. rate de remunerare /de
structură ale valorii adăugate, rate de analiză a factorilor de produc ție, rate de gestiune și de
rentabilitate, rate de exploatare, rate financiare.
Modulul 3. Metodologia analizei e conomico -financiare
33
2) Metoda balanțieră (input – output): se utiliz ează când între elementele (sau factorii)
fenomenului studiat sunt rela ții de tip determinist de forma sum ei și/sau a diferenț ei.
Modelul general al indicatorului: R = a + b – c
Metodologia de analiză a indicatorului R se prezintă în tabelul de mai j os:
Nr.
crt. Etapele analizei
economico -financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza mărimilor relative
1. Modificarea totală
(compararea valorilor
indicatorului sau varia ția
indicatorului) ∆R= R 1 – Ro = +
= (a 1 + b1- c1)–( a o+ b o-co) ∆R(%) =iR – 100 =
100
01RR -100= + %
=
100
01RR –
100
00RR =
100
0
RR
2. Descompunerea pe factori a
indicatorului ∆R=∆ R( a)+ ∆ R( b)+∆R(c) ∆R(%) = ∆R(a)(%) + ∆R(b)(%)+ ∆R(c)(%)
3. Măsurarea
influenței
modificării
fiecărui
factor asupra
variației
indicatorului
analizat – influența
modificării
factorului “a”
∆ R( a) ∆ R(a) = a1 – ao = ∆ a
∆R(a)(%)=
100
0 0 00 1
cbaaa =
=
100)(
0
RaR
– influența
modificării
factorului “b”
∆ R( b) ∆ R(b)= b 1 – bo= ∆ b
∆R(b)(%)=
100
0 0 00 1
cbabb =
=
100)(
0
RbR
– influența
modificării
factorului “c”
∆ R(c) ∆ R(c) = – (c1 – co) = -∆c
∆R(c)(%)=
100
0 0 00 1
cbacc =
=
100)(
0
RcR
Notă: În cazul aplicării procedeu lui balan țier, la analiza pe baza mărimilor absolute, influen ța
modificării unui factor aflat în rela ție cu semnul ”+” este egală cu însă și modificarea factorului
(ex. factorul ”a”, ”b”), iar influen ța unui factor aflat în rela ție cu semnul ” -” este egală cu opusul
modificării sale (ex. factorul ”c”).
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
34
Aplicație rezolvată
Pe baza datelor din tabelul de mai jos realiza ți analiza factori ală a indicatorul ui ”valoarea adăugată”:
Nr.
crt. Indicatori Perioada raportată
Prevăzut Realizat
1. Produc ția ex ercițiului (Qe) lei 250000 230000
2. Consumuri intermediare (M) lei 125000 122500
Rezolvare:
Stabilirea modelului de analiză aferent indicatorului ”valoarea adăugată”: VA = Qe – M
Întruc ât factorii se află în rela ție cu semnul ”+” (produc ția exerci țiului Qe) și respectiv cu semnul
”-” (consumurile intermediare M), în analiza factorială se va aplica procedeul balan țier.
Pornind de la informa țiile prezentate în tabelul de mai sus se vor determina abaterile , indicii și
ritmurile de cre ștere :
Nr.
crt. Indicatori Perioada raportată Abatere
(
) Indici
(%) Ritm de
creștere
(%) Prevăzut
(0) Realizat
(1)
1. Produc ția exerci țiului (Qe) lei 250000 230000 -20000 92,00 – 8,00
2. Consumuri intermediare (M) lei 125000 122500 -2500 98,0 0 -2,00
3. Valoarea adăugată (VA) lei 125000 107500 -17500 86,00 -14,00
Metodologia de analiză a indicatorului ”valoarea adăugată” se prezintă în tabelul următor:
Nr.
crt. Etapele analizei
economico -financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza mărimilor
relative
1. Varia ția valorii adăugate
(modificarea totală)
∆VA= VA 1 – VA o =
=107500 –125000 =
= -17500 lei ∆VA (%) =iVA – 100 =
100
01VAVA -100=
= 86 – 100 = -14%, sau
∆VA (%)=
100
0
VAVA =
10012500017500 =
=-14%
2. Descompunerea pe factori
de influen ță a variației
valorii adăugate ∆VA=∆VA (Qe)+∆VA (M) ∆VA %=∆VA (Qe)%+∆VA (M)%
Modulul 3. Metodologia analizei e conomico -financiare
35
Nr.
crt. Etapele analizei
economico -financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza mărimilor
relative
3. Măsurarea
influenței
modificării
fiecărui
factor – influența
modificării
produc ției
exerci țiului
∆VA (Qe) ∆VA (Qe)=Qe 1 – Qe o=∆Qe
= 230000 -250000 =
= -20000 lei ∆VA (Qe)%=
100
0 00 1
M QeQe Qe =
=
100
0)(
VAVAQe =
10012500020000 =
= -16%
– influența
modificării
consumurilor
intermediare
∆VA (M) ∆VA (M)= – (M 1 –Mo)=
= -∆M=
= – (122500 -125000)
= +2500 lei ∆VA (M)(%)=
100
0 00 1
M QeM M =
=
100
0)(
VAVAM =
1001250002500 =
= +2%
Se constată că modificarea totală (varia ția) a indicatorului valo are adăugat ă este egală cu suma
influen țelor par țiale ale factorilor (influen ța modificării producției exerci țiului însumată cu influen ța
modificării consumurilor intermediare).
Interpretarea rezultatelor:
Indicatorul ”valoare adăugată” a înregistrat o scădere cu 17500 lei (de la 125000 lei la 107500
lei), respectiv cu 14%, este o evolu ție nefavora bilă determinată de influen țele celor doi factori:
produc ția exerci țiului și consumurile intermediare.
Produc ția exerci țiului s -a diminuat cu 20000 lei (de la 250000 lei la 230000 lei), respectiv cu
8% (I Qe = 92%), ceea ce a determinat scăderea indicatorul ui valoare adăugată cu 20000 lei,
respectiv cu 16%; influen ță nefavorabilă .
Consumurile intermediare (cheltuielile cu materiile prime, materiale, servicii prestate de ter ți)
s-au diminuat cu 2500 lei (de la 125000 lei la 122500 lei), respectiv cu 2%; scăde rea
consumurilor intermediare a avut drept efect cre șterea indicatorului valoare adăugată cu 2500
lei, respectiv cu 2%; influen ță favorabilă .
3) Metoda substituirilor în lanț (iterării) : se utilizează atunci când între factorii care
influențează rezultatu l (fenomenul) supus cercetării există relația de produs sau raport .
Principii le care stau la baza procedeului substituirii în lan ț sunt :
a) ordonarea factorilor în cadrul modelului de analiză are în vedere condiționarea lor
economică: factori cantitativi , factori de structură , factori calitativi .
b) substituirile se fac succesiv, începând cu factorii cantitativi (determinanți), continuând cu
factorul de structură și încheind cu cei calitativi, pornind de la factorii direcți spre cei cu
influență indirectă.
c) valoa rea substituită a unui factor se menține ca atare în operațiile ulterioare.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
36
A. Cazul relației de produs între factori
Modelul indicatorului (rezultatului):
unde: R- indicator ul (rezultatul) ;
a, b, c – factori.
Mărimi utilizate în analiză :
– indica torul în perioada de bază (anterioară, prevăzută): R0 = a o ∙ bo ∙ co;
– indicatorul în perioada curentă (efectivă, realizată): R1 = a 1 ∙ b1 ∙ c1;
– indicele de realizare a indicatorului “R”: i R =
100
01RR ;
– indicele de realizare a factorului “a”: i a =
100
01aa ;
– indicele de realizare a factorului “b”: i b =
100
01bb ;
– indicele de realizare a factorului “c”: i c =
100
01cc .
Metodologia de analiză a indicatorului R se prezintă în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Etapele analizei
economico –
financiare Analiza pe baza mărimilor
absolute Analiza pe baza mărimilor
relative
1. Modificarea totală
(Compararea valorilor
indicatorului) ∆R= R 1 – Ro = +
= a 1∙ b1 ∙c1 – ao ∙ bo ∙co
∆R(%) =iR – 100 =
100
01RR -100= + %
=
100
01RR –
100
00RR =
100
0
RR sau
∆R(%)=
100
0 0 01 1 1
cbacba –
100
0 0 00 0 0
cbacba =
=
2100c b a iii – 100
2. Descompunerea pe
factori a indicatorului ∆R = ∆R( a) + ∆R( b) + ∆R(c) ∆R(%) = ∆R(a)(%) + ∆R(b)(%)+ ∆R(c)(%)
3. Măsurarea
influenței
modificării
fiecărui
factor – influența
modificării
factorului
“a”
∆R(a) = a 1∙ bo∙co – ao∙bo∙co=
= R’ o – Ro sau
∆R(a) = (a 1 – ao) ∙ bo ∙ co ∆R(a)(%)=
100
0 0 00 0 1
cbacba –
100
0 0 00 0 0
cbacba
=
100)(
0
RaR
sau ∆R(a)(%)=
100
01aa -100= i a-100 R = a ∙ b ∙ c
Modulul 3. Metodologia analizei e conomico -financiare
37
Nr.
crt. Etapele analizei
economico –
financiare Analiza pe baza mărimilor
absolute Analiza pe baza mărimilor
relative
– influența
modificării
factorului
“b”
∆R(b)= a1∙ b1 ∙co –a1 ∙bo∙co=
= R’ 1 – R’o sau
∆R(b)= a 1 ∙ (b1 – bo) ∙ co ∆R(b)(%)=
100
0 0 00 1 1
cbacba –
100
0 0 00 0 1
cbacba =
=
100)(
0
RbR
sau ∆R(b)(%) =
100100b aii
– influența
modificării
factorului
“c”
∆R(c)= a1∙ b1 ∙c1 – a1∙ b1
∙co= = R 1 – R’1 sau
∆R(c) = a1∙ b1 ∙ (c1 – co) ∆R(c)(%)=
100
0 0 01 1 1
cbacba –
100
0 0 00 1 1
cbacba =
=
100)(
0
RcR
sau ∆R(c)(%) =
2100100cb a iii
B. Cazul relației de raport între factori
Modelul indicatorului (rezultatului) este :
întâlnim două situații :
b.1.) factorul determinant (cantitativ) este la numărător;
b.1.) factorul determinant (cantitativ) este la numitor.
Cazul b1. Indicatorul R =
ba , în care “a” = factor determinan t (cantitativ) .
Metodologia de analiză a indicatorului R se prezintă în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Etapele analizei
economico financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza
mărimilor relative
1. Modificarea totală
(Compararea valorilor
indicatorului) ∆R= R 1 – Ro =
=
11
ba –
00
ba= + ∆R (%) =iR – 100 =
100
01RR -100= + %
=
100
01RR –
100
00RR =
100
0
RR sau
∆R(%)=
100
0011
baba –
100
0000
baba =
100
ba
ii – 100
2. Descompunerea pe
factori a indicatorului ∆R = ∆R(a) + ∆R(b) ∆R(%) = ∆R(a) (%) + ∆R(b) (%) R =
ba
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
38
Nr.
crt. Etapele analizei
economico financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza
mărimilor relative
3. Măsurarea
influenței
modificării
fiecărui
factor
– influența
modificării
factorului
“a”
(cantitativ)
∆R(a) =
01
ba –
00
ba= +
= R’ o – Ro ∆R(a)(%)=
100
0001
baba –
100
0000
baba =
100)(
0
RaR
sau ∆R(a)(%) =
100
01aa – 100 = i a-100 = + %
– influența
modificării
factorului
“b”
(calitativ)
∆R(b) =
11
ba –
01
ba = +
= R 1 – R’o ∆R(b)(%)=
100
0011
baba –
100
0001
baba =
100)(
0
RbR
sau ∆R(b)(%) =
100
ba
ii – ia = iR – ia = + %
Cazul b.2. Indicatorul R =
ba , în care “b” = factor determinant (cantitativ) .
Metodologia de analiză a indicatorului R se prezintă în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Etapele analizei
economico financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza
mărimilor relative
1. Modificarea totală
(Compararea valorilor
indicatorului) ∆R= R 1 – Ro =
11
ba –
00
ba= + ∆R(%) =iR – 100 =
100
01RR -100= + %
=
100
01RR –
100
00RR =
100
0
RR sau
∆R(%)=
100
0011
baba –
100
0000
baba =
100
ba
ii -100
2. Descompunerea pe
factori a indicatorului ∆R = ∆R(a) + ∆R(b) ∆ R(%) = ∆R(a) (%) + ∆R(b) (%)
3. Măsurarea
influenței
modificării
fiecărui
factor – influența
modificării
factorului
“b”
(cantitativ)
∆R(b) =
10
ba –
00
ba= +
= R’ o – Ro ∆R(b) (%) =
100
0010
baba –
100
0000
baba
∆R(b) (%) =
100)(
0
RbR sau
∆R(b) (%) =
bi2100 – 100
Modulul 3. Metodologia analizei e conomico -financiare
39
Nr.
crt. Etapele analizei
economico financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza
mărimilor relative
– influența
modificării
factoru lui
“a”
(calitativ)
∆R(a) =
11
ba –
10
ba = +
= R 1 – R’o ∆R(a) (%) =
100
0011
baba –
100
0010
baba =
∆R(a) (%) =
100)(
0
RaR sau
∆R(a) (%) =
100
ba
ii –
bi2100 = iR –
bi2100
În analiza economică se folosesc și alte variante ale substituirilor în lanț, respectiv :
substituirile alternative;
substituirile parțiale.
Aceste variante pot fi utilizate în situația în care toți factorii se consideră egali ca importanță.
Aplicați e rezolvat ă
Analiza ți indicatorul ”cifra de afaceri” pe baza datelor din tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Perioada raportată
Prevăzut Realizat
1. Număr mediu de salaria ți (
N) (salaria ți) 25 24
2. Produc ția obținută destinată livrării (Qf) (lei) 200000 180000
3. Cifra de afaceri (CA) (lei) 160000 162000
Rezolvare:
Stabilirea modelului de analiză aferent indicatorului ”cifra de afaceri”: CA =
QfCA
NQfN
în care:
N = numărul mediu al personalului;
NQf
= productivitatea medie anuală a muncii (calculată pe baza producției obținute destinată
livrării);
QfCA
= gradul de valorificare a producției obținute desti nate livrării.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
40
Întrucăt între factori se află rela ția de produs , în analiza factorială a indicatorului cifra
de afaceri se va aplica procedeul substituirii în lan ț.
Pornind de la informa țiile prezentate în tabelul de mai sus se vor calcula productivitate a
muncii
NQf , gradul de valorificare a produc ției marfă fabricate
QfCA și se vor determina abaterile ,
indicii și ritmurile de cre ștere corespunzătoare :
Nr.
crt. Indicatori Perioada raportată Abatere
(
) Indici
(%) Ritm de
creștere
(%) Prevăzut
(0) Realizat
(1)
1. Număr mediu de salaria ți (
N ) (sal) 25 24 -1 96,00 – 4,00
2. Producția obținută destinată livrării(Qf) (lei) 200000 180000 -20000 90,00 -10,00
3. Productiv itatea muncii
NQf (lei/sal) 8000 7500 -500 93,75 -6,25
4. Gradul de valorificare a producției marfă
fabricate
QfCA 0,80 0,90 0,10 112,50 +12,50
5. Cifra de afaceri (CA=
QfCA
NQfN ) (lei) 160000 162000 2000 101,25 +1,25
Metodologia de analiză a indicatorului ”cifra de afaceri” se prezintă în tabelul următor:
Nr.
crt. Etapele analizei
economico -financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza
mărimilor relative
1. Varia ția cifrei de aface ri
(modificarea totală) ∆CA=CA1 – CAo =
=162000 –160 000 =
= +2000 lei ∆CA(%) =iCA – 100 =
100
01CACA -100=
= 101,25 – 100 = +1,25 %, sau
∆CA(%)=
100
0
CACA =
1001600002000 =
= +1,25 %
2. Descompunere a pe factori
de influen ță a variației
cifrei de afaceri ∆CA=∆ CA
N +∆CA
NQf +∆CA
QfCA ∆CA%=∆CA
N %+∆CA
NQf %+∆CA
QfCA %
3. Măsurarea
influenței
modificării
fiecărui
factor – influența
modificării
numărului mediu
de salaria ți ∆CA
N = (N 1 – N0)
00
00
QfCA
NQf
= (24 – 25)∙ 8000∙0,80 =
= -6400 lei ∆CA
N =
100
0
CACAN =
=
1001600006400 = -4%
Modulul 3. Metodologia analizei e conomico -financiare
41
Nr.
crt. Etapele analizei
economico -financiare Analiza pe baza
mărimilor absolute Analiza pe baza
mărimilor relative
– influența
modificării
productivită ții
muncii ∆CA
NQf =
00
00
11
1QfCA
NQf
NQfN
= 24∙ (7500 -8000)∙0,80 =
= -9600 lei ∆CA
NQf =
100
0
CACA
NQf =
=
1001600009600 = -6%
– influența
modificării
gradului de
valorificare a
produc ției marfă
fabricate ∆CA
QfCA =
00
11
11
1QfCA
QfCA
NQfN
= 24∙ 7500∙ (0,90 -0,80 ) =
= +18000 lei ∆CA
QfCA =
100
0
CACA
QfCA =
=
10016000018000 = +11,25 %
Se const ată că modificarea totală a cifrei de afaceri este egală cu suma influen țelor par țiale ale
factorilor (influen ța numărului mediu de salaria ți însumată cu influen ța productivită ții muncii și
influen ța gradului de valorificare a produc ției marfă fabricate ).
Interpretarea rezultatelor:
Indicatorul ” cifra de afaceri ” a înregistrat o creștere u șoară de 2000 lei (de la 160 000
lei la 1620 00 lei), respectiv cu 1,25 %; evolu ție favorabilă determinată de influen țele
factori lor: numărul mediu de salaria ți, productivit atea muncii și gradul de valorificare a
produc ției marfă fabricate .
Reducerea n umărul ui mediu de salaria ți cu o persoană (de la 25 salaria ți la 24
salaria ți), respectiv cu 4% (I N = 96%), în condi țiile men ținerii constante a celorlal ți
factori de influen ță, a determinat scăderea indicatorului cifra de afaceri cu 6400 lei,
respectiv cu 4%; influen ță nefavorabilă . Cauze care au condus la scăderea numărului de
salaria ți pot fi: disponibilizări de personal ca urmare a restrângerii activită ții,
pensionări, trans feruri etc.
Productivitatea muncii s -a diminuat cu 500 lei/salariat (de la 8000 lei/salariat la
7500lei/salariat), respectiv cu 6,25%, ceea ce a determinat scăderea indicatorului cifra
de afaceri cu 9600 lei , respectiv cu 6%; influen ță nefavorabilă .
Gradul de valorificare a produc ției marfă fabricată s -a îmbunătă țit, înregistrând o
creștere de 0,10 (de la 0,80 la 0,90), respectiv cu 12,50% și a avut drept efect cre șterea
indicatorului cifra de afaceri cu 180 00 lei, respectiv cu 11,25%; influen ță favorabilă .
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
42
3) Metoda corelației permite stabilirea intensitatea legăturii dintre indicator și factorii
determinanți și sensul legăturii respective. Etape :
a) analiza calitativă de stabilire a conținutului economic al fenomenului analizat (y) și a
factorilor de in fluență (x 1, x2, …..x n);
b) determinarea legăturilor de cauzalitate dintre fenomen și factori și a formei lor matematice,
respectiv stabilirea ecuației de regresie care poate fi de tip:
– liniar yx = a + bx;
– hiperbolic y x = a + b / x;
– parabolic y x = a + bx + cx2;
– exponențială y x = a bx .
c) stabilirea valorii parametrilor ecuației.
d) calcularea intensității legăturii dintre fenomenul analizat și factorii săi de influență, cu
ajutorul coeficientului de corelație ( r yx) sau a raportului de corelați e.
2222y ynx xnyx xynrxy
În aprecierea performanțelor economice ale unei întreprinderi un rol important se acordă
studiului dinamicii și corelației dintre indicatorii valorici ce caracterizează activitatea de producție
și comercializare. În analiz a performanței întreprinderii metoda cost -volum -profit se dovedește a fi
un instrument de gestiune util Îmbunătățirea performanțelor financiare ale întreprinderii se poate
realiza prin efectuarea unui diagnostic financiar complet și corect, în acest sens analiza și
previzionarea riscurilor devine un aspect esențial. Metoda scorurilor își dovedește utilitatea.
Modulul 3. Metodologia analizei e conomico -financiare
43
Întrebări de control:
1. Indicați metodele de analiză calitativă utilizate în an aliza financiară. Prezentați la
alegere, una dintre ele.
2. Indicaț i metodele de analiză cantitativă utilizate în an aliza financiară. Prezentați la
alegere, una dintre ele.
3. Enumera ți principiile metodei substituirilor în lan ț (iterării).
4. Indicatorul R este de forma: R = a ∙ b ∙ c . Stabili ți influen ța modificării factorulu i ”c”
(calitativ) asupra varia ției indicatorului R pe baza mărimilor absolute și relative.
5. Indicatorul R este de forma: R =
ba , unde ” b” este factor determinant (cantitativ) .
Stabili ți influen ța modificării factorului ” a” asupra varia ției indicatorului R pe baza
mărimilor absolute și relative.
6. Indicatorul R este de forma: R =
ba , unde ”a” este factor determinant (cantitativ).
Stabiliți influența modificării factorului ”a” asupra variației indicatorului R pe baza
mărimilor absolute și relative.
7. Indicatorul R este de forma: R = a + b – c. Stabiliți influența modificării factorului ”b”
asupra variației indicatorului R pe baza mărimilor absolute și relative.
8. Indicatorul R este de forma: R = a + b – c. Stabili ți influen ța modificării factorului ”c”
asupra varia ției indicatorului R pe baza mărimilor absolute și relative.
9. Indicatorul R este de forma: R =
ba , unde ”a” este factor determinant (cantitativ) .
Stabili ți influen ța modificării factorului ”b” a supra varia ției indicatorului R pe baza
mărimilor absolute și relative.
10. Indicatorul R este de forma: R =
ba , unde ”b” este factor determinant (cantitativ).
Stabiliți influența modificării factorului ”b” asupra variației indicatorului R pe baza
mărimilor absolute și relative.
PARTEA I. BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIAR E
44
45
PARTEA A II -A
ANALIZA ACTIVITĂ ȚII DE PRODUC ȚIE ȘI COMERCIALIZARE
CUPRINS Modulul 4. Analiza situației generale a activității de producție și
comercializare pe baza indicatorilor valorici
Modulul 5. Analiz a cifrei de afaceri
5.1. Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri
5.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri
5.3. Analiza cotei de piață
5.4. Reflectarea modificării cifrei de afaceri în principalii indicatori
economico -financiari
Modulul 6. Ana liza valorii adăugate
6.1. Metode de determinare a valorii adăugate
6.2. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate
6.3. Analiza factorială a valorii adăugate
Modulul 7 . Analiza producției fizice pe sortimente și în structură
7.1. Analiza realizări i programului de producție pe total și pe
sortimente
7.2. Analiza sturcturii producției
7.3. Reflectarea modificării producției în structură în principalii
indicatori economico -financiari
Modulul 8 . Analiza ritmicită ții și calită ții producției
8.1. Analiz a ritmicității producției
8.2. Analiza calității producției
COMPETENȚE:
După parcurgerea acestei unități de conținut, studen tul va fi ca pabil să:
definească indicatorii ce caracterizează activitatea de produc ție și
comercializare : produc ția exerci țiului, produc ția ob ținută destinată
livrării sau produc ția marfă fabricată, cifra de afaceri, valoarea
adăugată, valoarea adăugată netă ;
interpreteze corela țiile dintre indicatorii valorici;
definească raportul static și dina mic dintre indicatorii valorici;
prezinte și cuantifice consecin țele modificării cifrei de aface ri în
principalii indicatori economico -financiari ;
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
46
identifice modalită țile de analiză (indicatori, rela ții de calcul) ale
realizării programului de de produc ție pe total , pe sortimente și
în st ructură;
identifice modalită țile de analiză (indicatori, rela ții de calcul) ale
analizei ritmicită ții și calită ții producției.
CONCEPTE
CHEIE:
Cifra de afaceri netă, produc ția ob ținută destinată livrării, produc ția
exerci țiului (globală), valoarea a dăugată, valoarea adăugată netă, raport
static, raport dinamic, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală,
cifra de afaceri critică, coeficientul de structură Gini -Struck, indicele de
concentrare Herfindhal, coeficientul mediu de sortiment, coefic ientul
mediu de structură (asortiment), coeficientul de nomenclatură, coeficientul
mediu de ritmicitate, coeficientul mediu de calitate, prețul mediu de
vânzare , coeficientul mediu generalizator al calită ții, gradul de reînnoire a
produc ției.
47
MODULUL 4. Analiza situației generale a activității de producție și
comercializare pe baza indicatorilor valorici
Sistemul de indicatori valorici utilizați pentru caracterizarea activității de producție și
comercializare sunt:
– cifra de afaceri (CA),
– producția obținută destinată livrării (Qf),
– producția exercițiului (Qe),
– valoarea adăugată (VA) ,
– valoarea adăugată netă (Van) .
a) Cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a venituri lor din activitatea comercială într -o
perioadă determinată. Cifra de afaceri re prezintă un indicator global al vânzărilor, din activitatea
de distribuție și cea de producție (obținut prin însumarea producției vândute și a vânzărilor de
mărfuri ) exprimând volumul afacerilor realizate cu terții cu ocazia activității curente a
întreprin derii. Aceasta se determină cu ajutorul relației:
b) Producția obținută destinată livrării (Qf) sau producția marfă fabricată cuprinde:
valoarea produselor fabricate (Vpf), valoarea lucrărilor executate (Vle) și valoarea se rviciilor
prestate (Vsp) în cur sul unei perioade de timp și care urmează a fi vândute. Producția obținută
destinată livrării se poate determina după relația23:
În care: Vpf = Qv + (Sf – Si)
(Sf – Si) sau
Qs = variația producției stocate; stocurile de produse la sfârșitul (Sf) și la
începutul perioadei (Si)
c) Producția exercițiului sau producția globală (Qe) – indicator care dimensionează
întreaga activitate a societății comerciale și cuprinde: valoarea producției marfă vândute (Qv),
23 Robu V., Analiza eficienței utilizării capitalulu i societăților comerciale industriale, Tipografia& Editura Secorex,
București, 1998, p. 67. CA = Producția vândută (Qv) + Vânzări de mărfuri (Vmf)
Qf = Vpf + Vle + Vsp
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
48
variația producției stocate (
Δ± Qs) creșterea sau descreșterea producției stocate, în care se
includ stocurile de produse finite, semifabricate, producție neterminată) și producția imobilizată
(Qi – respectiv imobilizările corporale și necorporale realizate în re gie proprie). Se determină pe
baza următoarei relații:
d) Valoarea adăugată (VA) exprimă ceea ce adaugă întreprinderea la circuitul economic prin
propria activitate, respectiv capacitatea unei firme de a crea bogăție. În cazul întreprinderilor cu
activi tate de producție, valoarea adăugată se determină conform relației:
e) Valoarea adăugată netă (Van) exprimă valoarea nou creată într -o perioadă de timp și se
determină deducând din valoarea adăugată cheltuielile cu amortizarea:
În analiza situației generale a activității de producție și comercializare pe baza indicatorilor valorici
sunt supuse aprofundării următoarele aspecte:
analiza dinamicii indicatorilor valorici ;
analiza raportului static dintre indicatorii valorici ;
analiza raportului dinamic dintre indicatorii valorici .
A. Analiza dinamicii indicatorilor valorici
Analiza dinamicii indicatorilor valorici p ermite ”sesizarea modului de fundamentare a
programelor de comercializare, precum și gradul de realizare a acestora, comparativ cu niveluri le
programate sau cu realizările perioadelor anterioare. Pe această bază, se stabilesc abaterile (în mărime
absolută și în mărime relativă), cauzele acestora, precum și măsurile care se impun pentru corectarea
unor situații nefavorabile.”24
Analiza dinamici i activității de producție și comercializare dintr -o întreprindere se face în
raport cu relațiile normale care trebuie să existe între indicatorii valorici menționați. Relațiile care
trebuie să existe între indicatorii valorici și semnifica ția acestora sunt prezentate în tabelul 5.
24 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, p.
48. VA = Producția exercițiului (Qe) – Consumuri intermediare (M)
Qe = Qv
Δ± Qs + Qi
Van = Valoarea adăugată (VA) – Cheltuieli cu amortizarea (A)
Modulul 4 Analiza situației generale a activității de producție și comercial izare pe baza indicatorilor valorici
49
Tabelul 5. Corelațiile dintre indicatorii valorici
Nr.
crt. Corelația Semnificația
1. IQv
IQf Reducerea sau menținerea (în cazul egalității dintre indici) ponderii stocuri lor
de produse finite și semif abricate destinate vânzării, respectiv creșterea
gradului de valorificare a producției obținute.
2. IQf > I Qe Reducerea ponderii stocurilor de producție neterminată și a consumului
intern, dar până la limita la care se asigură o desfășurare normală a proc esului
de producție, respectiv creșterea gradului de utilizare a resurselor materiale.
3. IVA > I Qe Reducerea ponderii consumurilor intermediare (provenite de la terți) în
volumul total al activității ceea ce este rezultatul creșterii gradului de
valorifi care a resurselor materiale.
4. IVA ≠ IVan Inegalitatea este rezultatul variației cheltuielilor cu amortizarea.
Egalitatea IQv = I Qf = I Qe = I VA = I Van (înseamnă că față de o perioadă de raportare se mențin
aceleași proporționalități între elementele care diferențiază indicatorii respectivi) se admite doar din
punct de vedere teoretic .
B. Analiza raportului static dintre indicatorii valorici
Analiza raportului static dintre indicatorii valorici permite caracterizarea evoluției elementelor
care -i difer ențiază și se stabilește pe baza mărimilor absolute ale indicatorilor valorici (tabelul 6).
Tabelul 6. Analiza raportului static dintre indicatorii valorici
Nr.
crt. Raportul
static Semnificația
1.
QfQv Arată modificările intervenite în stocurile de produse finite.
Creșterea raportului evidențiază reducerea proporției stocuri lor de produse finite și
semifabricate destinate vânzării ; evoluție favorabilă.
2.
QeQf Arată modificările intervenite în evoluția stocurilor de producție neterminată și a
consumului intern.
Creșterea raportului evidențiază reducerea ponderii stocurilor de producție
neterminată și a consumului intern ; evoluție favorabilă.
3.
QeVA Arată modificările intervenite în evoluția consumurilor intermediare.
Creșterea raportului evidențiază reducerea ponderii consumurilor intermediare în
volumul total al activității de producție ; evoluție favorabilă .
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
50
C. Analiza raportului dinamic dintre indicatorii valorici
Raportul dinamic se stabi lește pe baza indicilor indicatorilor valorici (în bază fixă) și
caracterizează evoluția comparativă a indicatorilor valorici față de un anumit criteriu, de regulă
perioadă precedentă (tabelul 7 ).
Tabelul 7. Analiza raportului dinamic dintre indicatorii valorici
Nr.
crt. Raportul
dinamic Semnificația
1.
QfQv
II
Reflectă relația dintre ritmul vânzărilor și ritmul fabricației.
Valoarea supraunitară a raportului evidenți ază creșterea gradului de
valorificare a producției , respectiv reducer ea proporției stocuri lor de produse
finite și semifabricate destinate vânzării ; evoluție favorabilă .
2.
QeQf
II
Reflectă legătura dintre ritmul finalizării producției și ritmul volumului total de
activitate de producție.
Valoarea suprauni tară a raportului evidențiază reducerea ponderii stocurilor
de producție neterminată și a consumului intern ; evoluție favorabilă .
3.
QeVA
II
Reflectă creșterea sau scăderea gradului de valorificare a resurselor
materiale, respectiv a cons umurilor provenite de la terți .
Valoarea supraunitară a raportului evidențiază reducerea ponderii
consumurilor intermediare în volumul total al activității de producție ; evoluție
favorabilă .
Aplicație rezolvată
Realiza ți analiza situației generale a activității de producție și comercializare pe baza indicatorilor
valorici, a căror evolu ție este prezentată în tabelul de mai jos :
Nr.
crt. Indicatori Perioada raportată
Prevăzut Realizat
1. Produc ția vândută (Qv) 160000 162000
2. Produc ția marfă fabricată (Qf) 200000 180000
3. Produc ția exerci țiului (Qe) 250000 230000
4. Valoarea adăugată (VA) 125000 107500
Modulul 4 Analiza situației generale a activității de producție și comercial izare pe baza indicatorilor valorici
51
Rezolvare:
Pornind de la informa țiile din tabelul de mai sus se vor determina indicii și ritmurile de cre ștere ale
indicatorilor valor ici:
Nr.
crt. Indicatori Perioada raportată Indici
(%) Ritm de
creștere (%) Prevăzut (0) Realizat (1)
1. Produc ția vândută (Qv) 160000 162000 101,25 1,25
2. Produc ția marfă fabricată (Qf) 200000 180000 90,00 -10,00
3. Produc ția exerci țiului (Qe) 250000 230000 92,00 – 8,00
4. Valoarea adăugată (VA) 125000 107500 86,00 -14,00
Analiza situației generale a activității de producție și comercializare pe baza indicatorilor valorici
se realizează cu ajutorul analizei:
a) corela țiilor dintre indicatorii valorici;
b) raportului static;
c) raportului dinamic.
a) Corelațiile dintre indicatorii valorici , stabilite pe baza datelor firmei și semnifica ția acestora ,
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Corelația Semnificația
1. IQv > IQf
(101,25%) (90%) reducerea ponderii stocuri lor de produse finite și
semifabricate destinate vânzării ;
creșterea gradului de valorificare a producției obținute ;
evolu ție favorabilă .
2. IQf < IQe
(90%) (92%) creșterea ponderii stocuril or de producție nete rminată și a
consumului intern;
diminuarea gradului de utilizare a resurselor materiale ;
evolu ție nefavorabilă .
3. IVA < IQe
(86%) (92%) creșterea ponderii consumurilor intermediare (provenite de
la terți : che ltuieli cu materii prime, materiale, servicii
prestate de ter ți) în volumul total al activității;
reducerea gradul ui de valorificare a resurselor materiale ;
evolu ție nefavorabilă .
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
52
b) Raportul static calculat pe baza mărimilor absolute ale indicatorilor va lorici și semnifica ția
acestuia sunt prezentat e în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Raportul
static Prevăzut
(0) Realizat
(1) Semnificația
1.
QfQv 0,80 0,90 Creșterea raportului static
QfQv cu 0,10 (de la 0,80 la
0,90) evidențiază reducerea ponderii stocuri lor de
produse finite și semifabricate destinate vânzării ;
evolu ție favorabilă.
2.
QeQf 0,80 0,783 Scăderea raportului static
QeQf cu 0,017 (de la 0,80 la
0,783) evidențiază creșterea ponderii stocurilor de
producție neterminată și a consumului intern; evolu ție
nefavorabilă.
3.
QeVA 0,50 0,467 Scăderea raportului static
QeVA cu 0,033 (de la 0,50 la
0,467) evidențiază creșterea ponderii consum urilor
intermediare în volumul total al activității de producție ;
evolu ție nefavorabilă.
c) Raportul dinamic calculat pe baza indicilor indicatorilor valorici și semnifica ția acestuia
sunt prezentat e în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Raportul
dinamic Semnif icația
1.
125,1
QfQv
II
Valoarea supraunitară a raportului dinamic evidențiază creșterea gradului
de valorificare a producției , respectiv reducerea ponderii stocurilor de
produse finite și semifabricate destinate vânzării ; evolu ție favorabilă.
2.
978,0
QeQf
II
Valoarea subunitară a raportului evidențiază creșterea ponderii stocurilor
de producție neterminată și a consumului intern ; evolu ție nefavorabilă.
3.
935,0
QeVA
II
Valoarea subunitară a raportului evidențiază creșterea ponderii
consumurilor intermediare în volumul total al activității de producție ;
evolu ție nefavorabilă.
Modulul 4 Analiza situației generale a activității de producție și comercial izare pe baza indicatorilor valorici
53
Întrebări de control:
1. Prezentați sistemul de indicatori valorici utilizați pentru caracterizarea activității de
producție și comercializare .
2. Ce exprimă produc ția marfă fabricată?
3. Ce corela ții se pot stabili între indicatorii valorici și care este evolu ția normală a
acestora?
4. Ce semnifică următoarea situație:
– indicele producției marfă fabricată = 104%;
– indicele producției vândute = 102%?
5. Ce sem nifică următoarea situație:
– indicele producției exercițiului = 98%;
– indicele producției marfă fabricată = 104%?
6. Ce semnifică următoarea situație:
– indicele producției exercițiului = 98%;
– indicele valorii adăugate = 103%?
7. Care este semnifica ția raportului st atic și cum se determină acesta? Exemplifica ți.
8. Care este semnifica ția raportului dinamic și cum se determină acesta? Exemplifica ți.
9. Ce semnifică următoarea situa ție:
– indicele producției marfă fabricată = 89%;
– indicele producției exercițiului = 117%;
– indicele valorii adăugate = 92%;
– indicele producției vândute = 96%?
10. Ce semnifică următoarea situa ție:
– indicele producției vândute = 97%;
– indicele producției marfă fabricată = 109%;
– indicele producției exercițiului =10 7%;
– indicele valorii adăugate = 10 5%?
11. Face ți aprecieri privind evolu ția indicatorilor: număr mediu de salaria ți,
productivit atea muncii, gradul de valorificare a produc ției ob ținute destinate livrării și
gradul de utilizare a resurselor materiale pe baza următoarelor date:
– indicele numărului mediu de salaria ți = 98%;
– indicele producției vândute = 112 %;
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
54
– indicele producției marfă fabricată = 109%;
– indicel e producției exercițiului =108%.
12. Ce semnifică următoarea situa ție:
– indicele producției marfă fabricată = 112%;
– indicele producției exerci țiului = 104%;
– indicele producției vândute = 115%?
a) crește ponderea stocurilor de produse finite și a stocurilor de producție
neterminată;
b) scade ponderea stocurilor de produse finite și semifabricate destinate vânzării și
crește gradul de utilizare a resurs elor materiale;
c) crește gradul de valorificare a producției marfă fabricate și scade ponderea
stocurilor de producție neterminată și consum intern.
55
MODULUL 5. Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri este un indicator de performanță ce exprimă poziți a strategică a firmei, poziți a
pe piață și posibilitatea întreprinderii de a dezvolta alte activități profitabile evidențiate în statutul de
funcționare.
Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordată ca25:
cifra de afaceri totală (CA) sau cifra de afacer i netă care, conform reglementărilor
contabile naționale26 reprezintă un indicator al Contului de profit și pierdere , format din
totalitatea veniturilor obținute din:
– vânzarea produselor finite (contul 7015) ,
– vânzarea produselor agricole (contul 7017) ,
– vânzarea activelor biologice de natura stocurilor (contul 7018) ,
– vânzarea semifabricatelor (contul 702) ,
– vânzarea produselor reziduale (contul 703) ,
– servicii prestate (contul 704) ,
– studii și cercetări (contul 705) ,
– redevențe, locații de gestiune și chirii (contul 706) ,
– vânzarea mărfurilor (contul 707) ,
– activități diverse (contul 708),
– subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (contul 7411) (după
scăderea reducerilor comerciale acordate – contul 709 ).
cifra de afaceri medie (
CA ), denumită și preț mediu de vânzare reflectă venitul
obținut pe unitatea de produs sau serviciu:
unde: Q = volumul fizic al vânzărilor.
cifra de afaceri marginală (CA m) exprimă variația veniturilor din vânzări (
CA) generat ă
de creșterea sau scăderea cu o unitate a volumului fizic al vânzărilor (
Q):
cifra de afaceri critică (CA cr) evidențiază pragul de rentabilitate a întreprinderii și
reprezintă acel nivel al veniturilor din vânzări necesa r acoperirii integrale a cheltuielilor de
exploatare, pragul de la care firma începe să producă beneficii:
25 Niculescu, M., Diagnostic global strategic , Editura Economică, București, 1997, pp. 229 -230.
26 OMFP 1802/2014, pct. 594.
QCACA
CA m
0 10 1
QQCA CA
QCA
CA cr
vRChf
1
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
56
în care, Chf = suma cheltuielilor fixe;
Rv = rata cheltuielilor variabile, respectiv cheltuielile variabile medii la un leu cifră de afaceri,
respectiv
CAChvRv .
Din problematica complexă a analizei cifrei de afaceri, reținem pentru aprofundare
următoarele aspecte:
analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri;
analiza factorială a cifrei de afaceri;
analiza cotei de piață ;
reflectarea modificării cifrei de afaceri în principalii indicatori economico -financiari .
5.1. Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri
Analiza dinamicii cifrei de afaceri reprezintă obiectivul esențial al analizei cifrei de
afaceri care trebui e să pună în evidență care au fost principalele surse de venituri ale
întreprinderii în perioada analizată, cum au evoluat ele în timp și ce tendință cunosc.
În analiza dinamicii cifrei de afaceri , pentru o anumită perioadă de timp (0; n), se utilizeaz ă27:
modificările (abaterile) absolute , cu bază fixă (BF) sau cu bază în lanț (BL) –
caracterizează evoluția cifrei de afaceri din punct de vedere cantitativ:
sau
indicii cu bază fixă sau în lanț:
sau
ratele de creștere cu bază fixă sau în lanț – arată proporția de creștere a cifrei de afaceri
față de o anumită bază de comparație:
sau
27 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, p. 56.
CA BF = CA n –CA 0
CA BL = CA n – CA n-1
100
0CACAIn
CABF
100
1
nn
CACACAI
BL
RBF = ICABF -100 RBL = ICABL -100
Modulul 5 Analiza cifrei de afaceri
57
ritmul mediu anual de creștere:
Cifra de afaceri este, în mod normal, înregistrată în unități monetare curente (lei curenți). În
perioada de puternică creștere a prețurilor se impune corectarea efectelor inflației pentru a obține
informații fiabil e iar concluziile să nu fie deformate, determinându -se cifra de afaceri reală .
Comparabilitatea datelor în timp se poate asigura utilizând:
Deflatarea : presupune exprimarea datelor aferente perioadei de analiză în unități
monetare constante, aferente pri mului an, considerat bază (actualizarea se realizează
în raport cu anul inițial). Corecția cifrei de afaceri se va efectua pe baza relației28:
unde: CA R = cifra de afaceri reală sau comparabilă;
CA CRT = cifra de afaceri curentă;
Ipn-m/0 = indicele prețurilor, raportat la primul an al perioadei de analiză.
Deflatarea este necesară analizei economico -financiare ” pentru a evita erorile interpretative ce
ar putea deriva din comparabilitatea în timp a indicatorilor din documentele contabile de sinteză, erori
generate de nivelul diferit înregistrat de rata inflației, de la un an la altul al perioadei analizate ”29.
Inflatarea : presupune actualizarea cifrei de afaceri la ultimul an al perioadei implicate
în analiză, conform relației30:
unde: Ipn/n-m = indicele prețurilor, raportat la ultimul an al perioadei de analiză.
28 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economic -financiară , Ediția a –II-a, Editura Economică,
București, 2005, p. 56.
29 Mironiuc, M., Analiza performanțelor economico -financiare ale întreprinderii ,Editura Junimea, Iași, 1999, p. 159.
30 Idem, p. 56.
1001 1
0
nn
CACAR
0/mnCRT
RIpCACAmn
mn
mnn CRT R Ip CA CA
mn mn
/
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
58
Rata de creștere reală a cifrei de afaceri31, utilizând deflatorul lui Fisher:
unde: Cr = creștere reală;
Crnom = creștere nominală;
Ri = rata inflației.
Prin analiza structuri i cifrei de afaceri se urmărește identificarea variațiilor înregistrate
pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variații și a implicațiilor lor asupra
rezultatelor economico -financiare ale întreprinderii. Structura cifrei de afaceri evidențiază
ponderea deținută de anumite elemente componente în totalul încasărilor unei întreprinderi.
Analiza structurală a cifrei de afaceri se poate realiza pe diverse trepte:
pe tipuri de activități pentru a pune în evidență contribuția activităților întreprinde rii la
realizarea cifrei de afaceri (exemple de activități: distribuție, prestări servicii, închiriere);
pe grupe de produse/ mărfuri (mărfuri alimentare, industriale);
pe forme de vânzare (cu amănuntul, en gros, on line);
pe zone, pe sezoane ;
pe relații comerciale : la intern, la export;
pe tipuri de clienți întrucât aceștia condiționează dimensiunea performanțelor activității
oricărei întreprinderi.
Metodologia de diagnosticare a activității întreprinderii în funcție de structura cifrei de afaceri
este complexă și constă în32:
a) determinarea ponderii deținute de diferite elemente (produse, mărfuri, servicii, activități,
secții etc.) în totalul cifrei de afaceri;
b) efectuarea de comparații ale structurii activității economice aferente mai multor exerciții
financiare, caz în care se utilizează:
1. coeficientul de structură Gini -Struck:
în care: n = numărul de termeni ai seriei;
gi = ponderea vânzărilor pe categorii de activități, grupe de produse, unități operative ș.a.
31 Niculescu, M., Diagnostic global strategic , Editura Econ omică, București, 1997, p. 232; Petrescu, S., Analiză și
diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ , ediția a II -a, revizuită și adăugită, Editura CECCAR,
București, 2008, p. 42.
32 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Ediția a –II-a, Editura Economică,
București, 2005, pp. 58 -60. Cr =
100111
RiCrnom
112
ngnGi
Modulul 5 Analiza cifrei de afaceri
59
Coeficientul de concentrare Gini -Struck poate lua valori între 0 și 1.
apropierea de 0 semnifică o distribuție relativ uniformă a vânzărilor între categoriile de
structurare a activității;
apropierea de 1 arată că în structura activității un număr redus de elemente componente
deține o pon dere importantă în cifra de afaceri, respectiv un grad de concentrare ridicat .
2. indicele de concentrare Herfindhal (H):
Indicele de concentrare Herfindhal poate lua valori între 1/n și 1.
apropierea de 1/n semnifică o repartizare în proporții egale a vân zărilor între categoriile de
structurare a activității;
apropierea de 1 arată că în structura activității un număr redus de elemente componente
deține o pondere importantă în cifra de afaceri, respectiv un grad de concentrare ridicat .
c) Metoda ABC (Pareto s au 20/80) utilizată pentru studierea volumului vânzărilor și a
atitudinii întreprinderii în raport cu clienții și cu furnizorii.
Aplicație rezolvată
Pe baza datelor din tabelul de mai jos realiza ți analiza structurală a vânzărilor :
Luna Vânzări de m ărfuri lunare
Perioada precedentă Perioada curentă
Ianuarie 324109 287036
Februarie 336263 279706
Martie 316119 280568
Aprilie 325249 161991
Mai 274054 160202
Iunie 299755 151212
Iulie 384554 216772
August 482249 308495
Septembrie 337376 192614
Octombrie 322659 189296
Noiembrie 352952 136867
Decembrie 607730 226835
2
ig H
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
60
Rezolvare:
În analiza structurală a vânzărilor se va utiliza indicatorul coeficientul de structură Gini –
Struck (coeficientul de concentrare sezonieră ):
112
ngnGi
în care: n = numărul de termeni ai seriei;
gi = ponderea vânzărilor pe diviziuni de timp (lună, trimestru) în vânzările totale anuale.
Datele necesare analizei vânzărilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Vânzări de mărfuri perioada pr ecedentă Vânzări de mărfuri perioada curentă
Vânzări
lunare Structura
vânzărilor
(gi) Ponderi la
pătrat (g i2) Vânzări
lunare Structura
vânzărilor
(gi) Ponderi la
pătrat (g i2)
Ianuarie 324109 7,43% 0,0055182 287036 11,08% 0,0122670
Februarie 336263 7,71 % 0,0059398 279706 10,79% 0,0116485
Martie 316119 7,25% 0,0052495 280568 10,83% 0,0117204
Aprilie 325249 7,45% 0,0055571 161991 6,25% 0,0039070
Mai 274054 6,28% 0,0039454 160202 6,18% 0,0038212
Iunie 299755 6,87% 0,0047201 151212 5,83% 0,0034044
Iulie 384554 8,81% 0,0077684 216772 8,36% 0,0069964
August 482249 11,05% 0,0122168 308495 11,90% 0,0141698
Septembrie 337376 7,73% 0,0059792 192614 7,43% 0,0055238
Octombrie 322659 7,40% 0,0054689 189296 7,30% 0,0053352
Noiembrie 352952 8,09% 0,0065441 1368 67 5,28% 0,0027891
Decembrie 607730 13,93% 0,0194016 226835 8,75% 0,0076610
Total 4363069 100,00% 0,0883091 2591594 100,00% 0,0892438
Coeficientul de concentrare (G) : 0,0737 0,0803
111 0883091,012
1121 122
0 igG
= 0,0737 sau 7,37%
111 0892438,012
1121 122
1 igG
= 0,0803 sau 8,03%
Modulul 5 Analiza cifrei de afaceri
61
Valoarea coeficientului de concentrare înregistrează valori foarte apropiate de 0, ceea ce
semnifică o distribuție relativ uniformă a vânzărilor lunare în timpul anului. Ca tendință se observă o
accentuare ușoară a sezonalității , evidențiată de creșterea c oeficientului de concentrare de la 0,0737 în
perioada precedentă la 0,0936 în perioada curentă.
5.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri
Prin analiza factorială a cifrei de afaceri se urmărește identificarea și cuantificarea influențelor
factorilor asupra mărimii și dinamicii cifrei de afaceri față de nivelurile programate sau realizate în
perioadele anterioare. Informațiile astfel obținute contribuie la stabilirea diagnosticului cifrei de
afaceri și adoptarea deciziilor corespunzătoare pentru redres area activității și îmbunătățir ea
performanțelor întreprinderii .
Modele de analiză factorială a cifrei de afaceri:
I. Modele care exprimă relația dintre resursele umane și cifra de afaceri :
în care:
N = numărul mediu al pe rsonalului;
NQf = productivitatea medie anuală a muncii (calculată pe baza producției obținute destinată
livrării);
QfCA = gradul de valorificare a producției obținute destinate livrării.
Nop = numărul mediu al personalului operativ;
NNop
= ponderea personalului operativ în totalul personalului salariat;
NopQf
= productivitatea medie a personalului operativ
Nz
= numărul mediu de zile lucrate de un salariat ;
Nh
= numărul mediu de ore lucrate de un salariat într -o zi;
Wh
= productivitatea medie orară a unui salariat, calculată pe baza cifrei de afaceri. a) CA =
QfCA
NQfN =
QfCA
NopQf
NNopN
b) CA =
WhNhNzN =
WzNzN
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
62
Wz= productivita tea medie zilnică a unui salariat ;
Wz =
WhNh
Wa
= productivitatea medie anuală a unui salariat ;
Wa =
WzNz .
II. Modele care exprimă relația dintre potențialul tehnic al întreprinderii și cifra de
afaceri :
în care:
Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mf ’ = valoarea medie a mijloacelor fixe direct productive (active);
NMf
= gradul de înzestrare t ehnică;
MfMf'
= ponderea mijloacelor fixe direct productive (acti ve) în totalul mijloacelor fixe;
'MfQf = randamentul mijloacelor fixe direct productive.
III. Modele care exprimă relația dintre active circulante și cifra de afaceri :
în care:
NSt = gradul de de asigurare cu stocuri a angajaților (valoarea medie a stocurilor aferentă unui
salariat);
StCA = viteza de rotație a activelor circulante exprimată ca număr de rotații.
IV. Modele care exprimă relația dintre volumul producției vândute și cifra de afaceri :
a) cazul producției omogene:
unde: Q = volumul fizic al producției vândute (cantitatea)
iq ;
p
= prețul mediu de vânzare;
p=
ii i
qpq =
100i ips ;
si= structura producției vândute pe produse;
pi = prețul de vânzare al produsului ”i”.
CA =
QfCA
MfQf
NMfN =
QfCA
MfQf
MfMf
NMfN,'
CA =
StCA
NStN
CA =
pQ
Modulul 5 Analiza cifrei de afaceri
63
b) cazul producției neomogene:
Aplicați e rezolvată
Pe baza datelor din tabelul de mai jos realiza ți analiza factorială a cifrei de afaceri:
Nr.
crt. Denumire
produs UM Volumul fizic
(cantitatea) (q) Preț de vânzare unitar (p)
(lei/buc)
precedent realizat precedent realizat
1.
2.
3. Produs A
Produs B
Produs C buc
buc
buc 2.000
1.000
1.500 2.200
900
1.530 5
7
10 6
7
9
Rezolvare:
Analiza factorială a cifrei de afaceri se va realiza în func ție de volumul fizic al vânzărilor , cazul
produc ției omogene , după modelul:
Conform mo delului , factorii care influențează cifra de afaceri sunt:
– volumul fizic (cantitatea) al producției vândute (qi);
– structura producției vândute pe produse (s i);
– prețul de vânzare unitar (p i).
Pornind de la informa țiile din tabelul de mai sus se v a determina valoa rea cifrei de afaceri și structura
produc ției vândute :
Nr.
crt. Denumire
produs UM Volumul fizic
(q) Preț unitar (p) Valoarea
producției vândute
(CA) – lei- Structura
(%)
q0 q1 p0 p1 CA 0 CA 1 s0 s1
1. Produs A buc 2.000 2.200 5 6 10000 13200 44,44 47,52
2. Produs B buc 1.000 900 7 7 7000 6300 22,22 19,44
3. Produs C buc 1.500 1.530 10 9 15000 13770 33,33 33,05
4. TOTAL buc 4.500 4.630 7,1111 7,1857 32000 33270 100 100
CA =
n
ii ipq
1
CA =
pQ =
pqi =
100i i
ipsq
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
64
Analiza factorială a cifrei de afaceri presupune parcurgerea următoarelor etap e:
a) Modificarea totală a cifrei de afaceri :
CA = CA 1-CA 0 = 33.270 – 32.000 = 1. 270 lei
b) Descompunerea fenomenului pe factori de influență:
∆CA = ∆CA ( q
i) + ∆CA ( s
i)+ ∆CA( p
i)
c) Măsurarea influențelor factorilor asupra modificării cifrei de afaceri:
1. influența modificării volumului fizic al producției vândute asupra variației cifrei de afaceri :
∆CA (q i) =
1000 0
1i i
ipsq –
1000 0
0i i
ipsq = CA‘0 – CA 0 =
= 4.630 ∙
1001033,33722,22544,44 – CA 0= 32924,44 -32000= 924,44lei
2. influența modificării structurii producției vândute asupra variației cifrei de afaceri:
∆CA (s
i ) =
1000 1
1i i
ipsq –
1000 0
1i i
ipsq = CA‘1 – CA‘0 =
= 4.630 ∙
1001005,33744,19552,47 – 32924,44 = 32600 – 32924,44 = -324,44 lei
3. influența modificării prețul ui de vânzare unitar asupra variației cifrei de afaceri :
∆CA( p
i ) =
1001 1
1i i
ipsq –
1000 1
1i i
ipsq = CA 1- CA‘1 =
= 33270 – 32600 = 670 lei
Interpretarea rezultatelor:
Indicatorul cifra de afaceri a crescut față de perioada precedentă cu 1270 lei (de la 32000lei la
33270lei) , evoluție favorabilă determi nată de influențele celor trei factori : volumul fizic
(cantitatea) al producției vândute, structura producției vândute pe produse și prețul de
vânzare unitar.
Volumul fizic al producției vândute crește cu 130buc (de la 4500buc la 4630buc) determinând
creșt erea cifrei de afaceri cu 924,44 lei, influență favorabilă ; creșterea cantității vândute la
produsele A și C compensează scăderea înregistrată la produsul B.
Modificarea structurii producției vândute pe produse are o influență nefavorabilă asupra cifrei
de afaceri determinând scăderea acesteia cu 324,44 lei; structura se înrăutățește : scade
ponder ea produsului C, de la 33,33 % la 33,05 %, la care prețul de vânzare este mai mare decât
prețul mediu ( 9>7 ,1857 ) și concomitent crește ponde rea produsului A, de la 44,44 % la
47,52 %, la care prețul de vânzare este mai mic decât prețul mediu ( 6<7,1857), excepție face
produsul B a cărui pondere scade deși prețul este mai mic decât prețul mediu.
Prețul de vânzare unitar se modifică în sens favorabil, determinând creșterea indicatorului cifra
de afaceri cu 670 lei; creșt erea prețului la produs ul A compensează scăd erea prețului de la
produsul C; prețul produsul ui B nu se modifică.
Modulul 5 Analiza cifrei de afaceri
65
5.3. Analiza cotei de piață
Poziția concurențială a întreprinderii se poate determina cu ajutorul cifrei de af aceri folosind
indicatorul cota de piață33.
Cota de piață (partea de piață) permite poziționarea societății în cadrul sectorului de activitate
sau în raport cu concurenții săi. Principalii indicatori utilizați în analiza cotei de piață sunt:
a) Cota de piață absolută sau globală (Cp) exprimă poziția întreprinderii pe piața
(sectorul/ramura) pe care acționează:
unde: CA I = cifra de afaceri a întreprinderii analizate sau vânzările proprii (Vp) ;
n
iiCA
1
= cifra de afaceri t otală a sectorului / ramurii sau vânzări totale (V).
Cota globală de piață (Cp) devine factor de influență asupra indicatorului vânzări proprii
(Vp) . Pentru segmentarea pieței proprii, pentru determinarea cotei de piață vom utiliza
relația: Cp i =
100
ii
VVp , unde i= piața
În consecință vânzările proprii (Vp), pot fi exprimate prin relația:
unde, Cp=
100pi iCg , în care gi = structura vânzărilor totale pe piață .
b) Cota de piață relativă (Crel ) exprimă poziția întrepr inderii în raport cu liderii de piață:
unde: CA L = cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piață;
3
1iLiCA
= cifra de afaceri a primilor trei concurenți.
Poziția întreprinderii este cu atât mai bună cu cât cota de piață r elativă tinde spre 100%.
33 Niculescu, M., Diagnostic global strategic , Editura Economică, București, 1997, p. 67. Cp =
100
1
n
iiI
CACA
Crel =
100
LI
CACA sau Crel =
1003
1
iLiI
CACA Vp =
100CpV
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
66
5.4. Reflectarea modificării cifrei de afaceri în principalii
indicatori economico -financiari
Creșterea sau scăderea cifrei de afaceri se reflectă asupra următorilor indicatori:
Nr.
crt. Indicator Influența modificării
cifrei de afaceri asupra
principalilor indicatori Explicații Denumire
indicator Relația de calcul
1. Profitul brut
prCAP
(CA 1 – CA 0) ∙
0pr
pr = profit mediu la
1 leu cifră de
afaceri
CAPpr
2. Rata
rentabilității
economice
100 100 Re Atpr CA
AtP
100
10 0 1
Atpr CA CA P = profitul
At = active totale;
3. Rata
rentabilității
financiare
100 100 Kppr CA
KpPRf
100
10 0 1
Kppr CA CA Kp = capital propriu;
4. Viteza de
rotație a
activelor
circulante
CATAcVr
10
CAT Ac
00
CAT Ac Ac = soldul mediu al
activelor circulante;
T = perioada d e
analiză (360, 180, 90
zile).
5. Eficiența mijloacelor fixe calculată cu ajutorul indicator ilor:
a) cifra de
afaceri la 1000
lei mijloace fixe
1000MfCA
1000
10 1
MfCA CA Mf = valoarea medie
anuală a mijloacelor
fixe
b) profit la
1000 lei
mijloace fixe
1000 1000 Mfpr CA
MfP
1000
10 0 1
Mfpr CA CA
6. Eficiența
activelor de
exploatar e
100 100 Aepr CA
AeP
100
10 0 1
Aepr CA CA Ae = active de
exploatare;
Modulul 5 Analiza cifrei de afaceri
67
Nr.
crt. Indicator Influența modificării
cifrei de afaceri asupra
principalilor indicatori Explicații Denumire
indicator Relația de calcul
7. Eficiența
muncii
caracterizată
prin profitul
mediu pe
salariat
Npr CA
NP
10 0 1
Npr CA CA
N= număr mediu de
salariați;
8. Valoarea
adăugată
aferentă cifrei
de afaceri
vaCA VA
(CA 1 – CA 0) ∙
0va VA = valoarea
adăugată.
va
= valoarea
adăugată medie la 1
leu cifră de afaceri
CAVAva
9. Cheltuieli
salariale Cs =
1000) 1000(CsCA ;
unde,
1000) 1000(CACsCs
) 1000(
00 1
1000CsCA CA Cs = cheltuieli
salariale;
) 1000(Cs
= cheltuieli
salariale la 1000 lei
cifră de afaceri.
10. Cheltuieli
(totale, variabile,
materiale, etc.) C =
1000) 1000(CCA ;
unde,
1000) 1000(CAChC
) 1000(
00 1
1000CCA CA Ch = cheltuieli ;
) 1000(C
= cheltuieli la
1000 lei cifră de
afaceri.
Întrebări de control:
1. Definiți cifra de afaceri medie și cifra de afaceri marginală.
2. Care din elementele u rmătoare fac parte din cifra de afaceri a unei întreprinderi:
a) veniturile din producția vândută; producția s tocată și producția imobilizată;
b) veniturile din vânzarea produselor, executarea lucrărilor și prestarea
serviciilor către terți;
c) veniturile din vânz area unor active imobilizate și veniturile din dividende.
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
68
3. Care din următoarele elemente nu fac parte din cifra de afaceri a unei întreprinderi:
a) veniturile din vânzarea mărfurilor, venituri din prestări servicii și producția
vândută;
b) veniturile din dobânzi , venituri din dividende și venituri din interese de
participare;
c) veniturile din vânzarea produselor, executarea lucrărilor și prestarea
serviciilor către terți.
4. Determinați valoarea cifrei de afaceri cunoscând următoarele date: venituri din
vânzarea mărf urilor 225.000 lei; venituri din vânzarea produselor finite 95.000 lei;
venituri din interese de participare 4.000 lei; venituri din executarea lucrărilor și
prestarea serviciilor către terți 115.000 lei ; venituri din dobânzi 8500 lei.
5. Influența modifică rii productivității mediei anuale a muncii (calculată pe baza
producției marfă fabricate) asupra variației cifrei de afaceri se determină cu ajutorul
relației:
a)
00
11
00
1QfCA
NQf
NQfN
b)
00
00
11
1QfCA
NQf
NQfN
c)
00
11
11
1QfCA
QfCA
NQfN
6. Prezentați modele de analiz ă factorială care exprimă relația dintre resursele umane și
cifra de afaceri .
7. Cum apreciați influența modificării prețului de vânzare unitar cu semnul „ -” asupra
variației cifrei de afaceri?
8. Influența modificării gradului de valorificare a produc ției marfă fabricată asupra
variației cifrei de afaceri se determină cu ajutorul relației:
a)
11
100
11
1QfCA
QfCA
NQfN
b)
11
00
11
0QfCA
NQf
NQfN
c)
00
11
11
1QfCA
QfCA
NQfN
Modulul 5 Analiza cifrei de afaceri
69
9. Pe baza relației:
100
LI
CACA unde: CA I = cifra de afaceri a întreprinderii analizate;
CA L = cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piață; se determină:
a) cota de piață servită ;
b) cota de piață relativă ;
c) cota de piață absolută sau globală ;
d) cota de piață a principalului concurent .
10. Să se analizeze cifra de afaceri în dinamic ă și în structură pe baza următoarelor date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada curentă
Prevăzut Realizat
1. Venituri din vânzarea produselor 60000 54020
2. Venituri din prestări de servicii 20000 30400
3. Venituri din activități comerciale 34000 46200
11. Se consideră următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada curentă
Prevăzut Realizat
1. Număr mediu de salariați 30 28
2. Productivitatea medie a muncii 120000 125000
3. Gradul de valorificare a producției marfă fabricate 0,95 0,92
Se cere: a) m odificarea absolută și relativă a cifrei de afaceri;
b) influența modificării numărului mediu de salariați asupra variației cifrei de afaceri;
c) influența modificării productivității muncii asupra variației cifrei de afaceri;
d) influența modificării gra dului de valorificare a producției marfă fabricate asupra
variației cifrei de afaceri.
12. Se consideră următoarele date:
Nr.
crt. Denumire
produs UM Cantitate (q) Preț unitar (p)
q0 q1 p0 p1
1. A buc 5000 5500 30 40
2. B m3 2000 1750 8 10
Se cere: a) modificarea absolută și relativă a cifrei de afaceri;
b) influența modificării volumului fizic asupra variației cifrei de afaceri;
c) influența modificării prețului de vânzare unitar asupra variației cifrei de afaceri.
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
70
13. Ce se exprimă c u ajutorul relației: CA =
StCA
NStN ? Realizați analiza factorială a cifrei
de afaceri conform modelului .
14. Cum apreciați influența modificării structurii producției vândute cu semnul „+” asupra
variației cifrei de afaceri?
15. Pe baza relației:
100
1
n
iiI
CACA unde: CA I = cifra de afaceri a întreprinderii analizate;
n
iiCA
1
= cifra de afaceri totală a sectorului / ramurii ; se determină:
a) cota de piață servită ;
b) cota de piață relativă ;
c) cota de piață absolută sau globală ;
d) cota de p iață a principalului concurent .
16. Cum apreciați influența modificării pre țului unitar de vânzare de -15.250 lei asupra
variației cifrei de afaceri?
17. Cunoscându -se următoarele date:
Nr.
crt. Indicatorul Perioada
Prevăzut Realizat
1 Cifra de afaceri 493.42 5 502.488
2 Produc ția marfă fabricată 580.500 558.320
3 Număr mediu de personal 20 20
să se determine:
a) influen ța modificării numărului mediu de salaria ți asupra varia ției cifrei de afaceri;
b) influen ța modificării gradului de valorificare a produc ției asu pra varia ției cifrei de
afaceri;
c) influen ța modificării procentuale a gradului de valorificare a produc ției asupra
modificării procentuale a cifrei de afaceri.
18. Stabiliți relația de calcul pentru determinarea influenței modificării cifrei de afaceri
asupra indicatorului profit brut .
19. Stabiliți relația de calcul pentru determinarea influenței modificării cifrei de afaceri
asupra eficienței muncii (profit mediu pe un salariat) .
20. Ce semnifică următoarea relație de calcul:
1000
10 0 1
Mfpr CA CA ?
71
MODULUL 6. Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată reprezintă ” plusul de valoare (bogăție) creat de întreprindere ca
efect al utilizării eficiente a potențialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor
de producție proveniți de la terți. ”34
Din p roblematica complexă a analizei valorii adăugate, reținem pentru aprofundare
următoarele aspecte:
metode de determinare a valorii adăugate;
analiza dinamicii și structurii valorii adăugate ;
analiza factorială a valorii adăugate.
6.1. Metode de determin are a valorii adăugate
Valoarea adăugată se poate determina prin două metode:
metoda substractivă (sintetică)
metoda aditivă (de repartiție sau analitică): vizează remunerarea partenerilor sociali
(salariați, stat, instituțiile care acordă credite întrepr inderii etc.)
A. Analiza valorii adăugate prin metoda substractivă
După metoda substractivă, valoarea adăugată se determină ca diferență între producția
exercițiului (Qe) (majorată cu marja comercială: Mc) și consumurile de bunuri și servicii furnizate de
terți numite și consumuri intermediare (M).
Potrivit acestei metode valoarea adăugată se poate determina diferit în funcție de tipul
activității desfășurate în întreprinderi (vezi figura 5).
Consumurile intermediare sunt bunuri și servicii cumpărate din e xterior și cuprind următoarele
elemente de calcul: materiile prime si materialele consumabile (Mp), energie și apă (U), prestații externe
(Pext) și alte cheltuieli materiale (Acm)35:
34 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Ediția a –II-a, Editura Economică,
București, 2005, p. 81.
35 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ , ediția a doua, revizuită și adăugită,
Editura CECCAR, București, 2008, p. 67. M = Mp + U + Pext + Acm
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
72
Figura 5 Determinarea valorii adăugate
*Valoarea adăugată calculată după această relație este cunoscută în teoria economică sub
denumirea de ” valoarea adăugată produsă ”.
Creșterea valorii adăugate se realizează pe seama:
a) sporirii producției exercițiului într -un ritm mai rapid decât cel al cheltuielilor materiale;
b) reducerii consumurilor intermediare ;
c) creșterii marjei comerciale (diferența dintre valoarea mărfurilor vândute și costul acestora) .
B. Analiza valorii adăugate prin metoda aditivă
Metoda aditivă de determinare a valorii adăugate a re în vedere însumarea elementelor
structurale ale valorii nou -create respectiv:
– cheltuielile cu personalul (salarii și contribuții privi nd asigurările și protecția socială);
– impozitele, taxele și vărsămintele asimilate (exclusiv impozitul pe profit);
– cheltuielile privind dobânzile;
– ajustări le de valoare ale activelor imobilizate (amortizări, provizioane aferente exploatării);
– rezu ltatul exploatării recalculat (rezultatul aferent cifrei de afaceri din care se scad dobânzile)
distribuit pentru dividende, participații și surse proprii de finanțare.
Activitate de
comerț VA = Mc – Ci
Activitate de
producție și comerț VA = Qe – M + Mc
Activitate de
producție VA* = Qe – M
Modulul 6 Analiza valorii adăugate
73
6.2. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate pe participanți
În analiza di namicii și structurii valorii adăugate se utilizează următoarele procedee:
– modificările absolute;
– indicii calculați pe total și pe elemente componente ale valorii adăugate;
– ponderile (ratele de structură/ remunerare ale valorii adăugate).
Analiza struc turală a valorii adăugate vizează „ cotele procentuale de participare a
elementelor de repartiție la crearea valorii adăugate.”36 Potrivit acestei abordări valoarea adăugată
este formată din remunerarea aferentă participanților direcți sau indirecți la activ itatea economică a
întreprinderii:
salariații , prin cheltuielile cu personalul (salarii) și participații;
statul , prin impozite, taxe, contribuții;
creditorii , prin cheltuielile financiare (dobânzi și comisioane plătite);
investitorii (acționarii), sau aso ciații prin dividende plătite;
întreprinderea , prin autofinanțarea curentă (ajustări de valoare privind imobilizările și activele
circulante și profitul repartizat la surse proprii).
O situație normală este aceea în care se manifestă o tendință de crește re a ponderii
dividendelor și a autofinanțării în valoarea adăugată și de reducere a ponderii cheltuielilor cu
dobânzile și cu impozitele datorate statului.37
În analiza valorii adăugate, din punct de vedere metodologic se folosesc pe lângă mărimile
absolut e și mărimile relative, respectiv ratele valorii adăugate , care permit comparabilitatea pentru
diferite firme concurente.
În teoria și practica economică se utilizează în mod frecvent următoarele rate38:
rata variației valorii adăugate (Rv) reprezintă modi ficarea procentuală a valorii
adăugate și permite aprecieri asupra creșterii sau regresiei activității:
36 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil. G hid teoretico -aplicativ , ediția a doua, revizuită și adăugită,
Editura CECCAR, București, 2008, p. 80.
37 Buglea, Al., Analiza situației financiare a întreprinderii , Editura Mirton, Timișoara, 2004, pp. 335.
38 Niculescu, M., Diagnostic global strategic , Edi tura Economică, București, 1997, p. 272 -274, Vâlceanu, Gh., Robu,
V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2004, pp. 84 -85. Rv =
100
00 1
VAVA VA
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
74
rata medie a valorii adăugate aferentă cifrei de afaceri : reflectă ponderea
valorii adăugate în cifra de afaceri:
Rata valorii adăugate astfel calculată
CAVA reflectă ” gradul de integrare pe verticală a
întreprinderilor, iar pe baza acesteia se poate aprecia strategia întreprinderii, respectiv gradul de
utilizare a factorilor de producție (cu cât nivelul ratei este mai ridicat cu atât gradul de valorificare a
resurselor tehnice, umane și financiare ale întreprinderii este mai mare).” 39
Gradul de integrare pe verticală
CAVA evoluează în sens invers față de gradul de dependență
externă
VACA : cu cât integrarea economică a întreprinderii este mai ridicată cu atât dependența de
aportul extern și gradul de risc aferent sunt mai reduse. Gradul de dependență externă depinde de
natura activității fiind ”mai ridicat în întreprinderile comerciale, unde valoarea adăugată este mai
redusă comparativ cu cifra de afaceri, și mai redus în întreprinderile industriale.”40
rata medie a valorii adăugate aferentă producției exercițiului : reflectă
ponderea valorii adăugate în producția exercițiului:
ratele d e remunerare (de structură) : reprezintă ponderea deținută de fiecare
element component (ca o expresie a remunerării diferiților parteneri) în valoarea
adăugată:
– remunerarea muncii :
100daugata Valoarea aalul cu person Cheltuieli
– remunerarea statului:
100adaugata Valoareaasimilate varsaminte taxe, Impozite,
– remunerarea creditorilor:
100adaugata Valoareafinanciare Cheltuieli
– remunerarea investitorilor:
100adaugata ValoareaDividende
– remunerarea întreprinderii:
010adaugata Valoareacurentaare Autofinant
39 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura Economică, Buc urești, 2004, p.
84.
40 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ , ediția a doua, revizuită și adăugită,
Editura CECCAR, București, 2008, p. 85. R =
100CAVA
R =
100QeVA
Modulul 6 Analiza valorii adăugate
75
ratele de eficiență ale valorii adăugate :
valoarea adăugată realizată în medie de un sal ariat (Rs):
valoarea adăugată la 1000 lei active imobilizate (Ri):
valoarea adăugată la 1000 lei active fixe (Rf):
6.3. Analiza factorială a valorii adăugate
Modele de analiză factorială a valorii adăugate:
a) VA= Qe
QeM1 =
vaQe =
vaWhT =
vaWhtN =
WhtN
100ai ivg
b) VA=
vaWaNQeVA
NQeN
c) VA=
QeVA
MfQe
MfMf
NMfN ,,
unde Qe= producția exercițiului, Qe =
WhT
va = valoarea adăugată medie la un leu producție a exercițiului,
va =
100ai ivg .
gi = structura producției exercițiului pe produse
vai = valoarea adăugată la un leu producție pe produse
T = f ondul total de timp de muncă (ore), T =
tN
Wh
= productivitatea medie orară
N = numărul mediu de salariați
t = timpul de lucru mediu pe un salariat (ore)
NQe = productivitatea anuală a muncii
NQeWa
Mf
= valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mf ’ = valoarea medie a mijloacelor fixe direct productive (active), Rs =
NVA
Ri =
1000AiVA
Ri =
1000AfVA
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
76
NMf= gradul de înzestrare tehnică;
MfMf'
= ponderea mijloacelor fixe direct productive (active) în totalul mijloacelor fixe,
'MfQe = randamentul mijloacelor fixe direct productive (calculat în funcție de producția
exercițiul ui).
Direcțiile de acțiune pentru sporirea valorii adăugate sunt:
creșterea productivității munci i pe seama factorilor specifici;
îmbunătățirea utilizării timpului de muncă;
îmb unătățirea calității produselor;
creșterea randamentul mijloacelor fixe dire ct productive;
creșterea gradului de folos ire a capacității de producție;
reducerea ponderii cheltuielilor cu materialele la un leu producție a exercițiului.
Aplicație rezolvată
Se consideră următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
Preced entă Curentă
1. Producția exercițiului (Qe) lei 250000 230000
2. Consumuri intermediare (M) lei 125000 122500
4. Număr mediu de salariați (
N ) 12 10
5. Timp mediu lucrat de un salariat (
t ) ore 170 168
6.
Valo are medie adăugată recalculată
1000 1
ai i r
avg
v – 0,485
Pe baza datelor din tabelul de mai sus se cere analiza factorială a valorii adăugate .
Rezolvare:
Analiza factorială a valorii adăugate se va realiza după modelele:
VA = Qe – M
VA =
vaQe
Modulul 6 Analiza valorii adăugate
77
A) Conform modelului de calcul : VA = Qe – M, factorii care influențează valoarea adăugată sunt:
– producția exercițiului (Qe);
– consumurile intermediare (M.
Pentru măsurarea influenței acestora se va utiliza procedeul balanțier , întrucât între factori
sunt rela ții de tip determinist de forma sumei și/sau a diferenței .
Pornind de la informa țiile din tabelul de mai sus se v a determina valoarea adăugată , precum și
abaterile, indicii și ritmurile de creștere corespunzătoare :
Nr.
crt. Indicatori Perioada Abatere
(
) Indici de
realizare
(%) Ritm de
creștere
(%) Precedentă Curentă
1. Producția exercițiului (Qe) lei 250000 230000 -20000 92,00 -8,00
2. Consumuri intermediare (M) lei 125000 122500 -2500 98,00 -2,00
3. Valoarea adăugată (VA) lei 125000 107500 -17500 86,00 -14,00
a) Modificarea totală a valorii adăugate :
VA = VA1 -VA0 =107500 – 125000 = – 17500 lei
b) Descompunerea valorii adăugate pe factori de influență:
∆VA = ∆ VA (Qe) + ∆VA (M)
c) Măsurarea influențelor factorilor asupra variației valorii adăugate :
1. influența modificării producției exercițiului asupra variației valorii adăugate :
∆VA (Qe) = Q e1 – Qeo= 230000 – 250000 = – 20000 lei
2. influența modificării consumurilo r intermediare asupra variației valorii adăugate:
∆VA (M) = – (M 1 – Mo) = – (122500 – 125000) = 2500 lei
Interpretarea rezultatelor:
Valoarea adăugată a înregistrat o scădere cu 17500 lei (de la 125000lei la
107500lei) , respectiv cu 14%, evoluție nefavor abilă , datorată influ enței factori lor:
producți a exercițiului (Qe) și consumurile intermediare (M).
Producția exercițiului scade cu 20000 lei (de la 250000 lei la 230000 lei) , respectiv
cu 8% determinând scăderea valorii adăugate cu aceeași valoare, influe nță
nefavorabilă .
Consumurile intermediare scad cu 2500 lei (de la 125000 lei la 122500 lei),
respectiv cu 2% determinând creșterea valorii adăugate cu 2500, influență
favorabilă .
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
78
B) Modelul de calcul :
VA= Qe
QeM1 =
vaQe =
vaWhT =
vaWhtN =
WhtN
100i ivag
Pornind de la informa țiile date se vor determina :
valoarea adăugată : VA = Qe – M;
fondul total de timp de muncă: T =
tN ;
productivitatea medie orară :
Wh =
TQe ;
valoarea medie adăugată la u n leu producție a exercițiului
QeVAva ;
abaterile, indicii și ritmurile de creștere corespunzătoare:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
Abatere
(
) Indici de
realizare
(%) Ritm de
creștere
(%) Precedentă Curentă
1. Producția exercițiului (Qe) lei 250000 230000 -20000 92,00 -8,00
2. Consumuri intermediare (M) lei 125000 122500 -2500 98,00 -2,00
3. Număr mediu de salariați (
N ) 12 10 -2 83,33 -16,67
4. Timp mediu lucr at de un salariat
(
t) ore 170 168 -2 98,82 -1,18
5. Fond total de timp de muncă (T)
(ore -om) 2040 1680 -360 82,35 -17,65
6. Productivitatea medie orară (
Wh )
lei/oră 122,549 136,905 14,356 111,71 11,71
7. Valoarea medie adăugată la un leu
producție a exercițiului (
va ) 0,500 0,467 -0,033 93,48 -6,52
8. Valoare medie adăugată
recalculată
1000 1
i i r vag
va – 0,485 X X X
9. Valoarea adăugată (VA) lei 125000 107500 -17500 86,00 -14,00
a) Modificarea totală a valorii adăugate:
VA = VA 1 – VA 0 = Qe1∙
1va – Qe o
0va = 107500 – 125000 = – 17500 lei
b) Descompunerea valorii adăugate pe factori de influență: ∆VA = ∆VA (Qe) + ∆VA (
av )
Modulul 6 Analiza valorii adăugate
79
c) Măsurarea influențelor factorilor asupra variației valorii adăugate:
1. influența modificării producției exercițiului asupra variației valorii ad ăugate:
∆VA (Qe) = Q e1∙
0av – Qe o∙
0av = VA‘1 – VA o =
= 230000 ∙ 0,5 – 125000 = 115000 – 125000 = – 100 00 lei
1.1. influența modificării fondului total de timp de muncă :
∆VA (T) = T 1∙
0Wh ∙
0av – T0∙
0Wh ∙
0av = VA’ 0 – VA o =
= 1680 ∙ 122,549 ∙ 0,5 – 125000 = 102941,176 – 125000 = -22058,824 lei
1.1.1. influența modificării numărului mediu de sa lariați :
∆VA (
N ) =
0 1tN
0Wh ∙
0av –
00tN
0Wh ∙
0av = VA’’ 0 – VA o =
= 10∙170 ∙ 122,549 ∙ 0,5 – 125000 = 104166,667 – 125000 = -20833,333 lei
1.1.2. influența modificării timpului mediu pe un salariat:
∆VA (
t ) =
1 1tN
0Wh ∙
0av –
0 1tN
0Wh ∙
0av = VA’ 0 – VA’’o =
= 10∙168 ∙ 122,549 ∙ 0,5 – 104166,667 = 102941,176 – 104166,667 = -1225,49 lei
1.2. influența modificării productivității medii orare :
∆VA (
Wh ) = T 1∙
1Wh ∙
0av – T1∙
0Wh ∙
0av = VA’ 1 – VA’o =
= 115000 – 102941,176 = 12058,824 lei
2. influența modificării v alorii medii adăugate la un leu producție a exercițiului asupra variației valorii
adăugate:
∆VA (
av ) = Q e1∙
1av – Qe 1∙
0av = VA 1 – VA‘1 =
= 107500 – 115000 = – 7500 lei
2.1. influența modificării structurii producției exercițiului pe p roduse :
∆VA ( gi) = Q e1∙
1000 1ai ivg – Qe 1∙
1000 0ai ivg = Qe1∙
r
av – Qe1∙
0av = VAr1 – VA‘1 =
= 230000∙0,485 – 115000 = 111550 – 115000 = – 3450 lei
2.2. influența modificării valorii adăugate la un leu producție pe produse:
∆VA ( vai) = Q e1∙
1001 1ai ivg – Qe 1∙
1000 1ai ivg = Qe1∙
1av – Qe1∙
r
av = VA 1 – VAr1 =
= 107500 – 111550 = – 4050 lei
Interpretarea rezultatelor:
Valoarea adăugată a înregistrat o scădere cu 17500 lei (de la 125000lei la 107500lei),
respectiv cu 14%, evoluție nefavorabilă , datorată influenței factori lor: producția
exercițiului , fondul total de timp de muncă, numărul mediu de salariați , timpul mediu lucrat
de un salariat, productivitatea medie orară, valoarea medie adăugată la un leu producție a
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
80
exercițiului, structura producției exercițiului pe produse și valoarea adăugată la un leu
producție pe produse .
Producția exercițiului scade cu 20000 lei (de la 250000 lei la 230000 lei), respectiv cu 8%
determinând scăderea valorii adăugate cu 10000lei, influență nefavorabilă .
Fondul total de timp de muncă scade cu 360 ore (de la 2040 ore la 1680 ore ), respectiv cu
17,65 % determinând scăderea va lorii adăugate cu 22058,824 lei , influență nefavorabilă .
Numărul mediu de salariați scade cu 2 (de la 12 salariați la 1 0 salariați), respectiv cu
16,67% determinând scăderea valorii adăugate cu 20833,333 lei, influență nefavorabilă .
Timp mediu lucrat de un salariat scade cu 2 ore (de la 170 ore la 168 ore), respectiv cu
1,18% determinând scăderea valorii adăugate cu 1225,49 lei, influență nefavorabilă .
Productivitatea medie orară se îmbunătățește: crește cu 14,356 lei/oră (de la
122,549 lei/oră la 136,905 lei/oră), respectiv cu 11,71% determinând creșterea valorii
adăugate cu 12058,824 lei; este singurul factor care are o influență favorabilă asupra
modificării valorii adăugate; creșterea productivității muncii este rezultatul reducerii mai
accentuate a fondulu i de timp de muncă (cu 17,65%) față de reducerea mai lentă a
producției exercițiului (de 8%) .
Valoarea medie adăugată la un leu producție a exercițiului scade cu 0,033 (de la 0,50 la
0,467 ), respectiv cu 6,52% determinând scăderea valorii adăugate cu 7500 lei, influență
nefavorabilă .
Structura producției exercițiului pe produse are o influență nefavorabilă asupra valorii
adăugate determinând scăderea acesteia cu 3450 lei; structura producției exercițiului se
înrăutățește : scade ponderea produselor cu valoare a adăugată la un leu producție pe
produs mai mare decât media, concomitent cu creșterea ponderii produselor cu valoarea
adăugată la un leu producție pe produs mai mică decât media .
Valoarea adăugată la un leu producție pe produse are o influență nefavorabi lă asupra valorii
adăugate determinând scăderea acesteia cu 4050 lei.
Analiz ând corelația dintre valoarea adăugată și producția exercițiului se constată o scădere
accentuată a valorii adăugate (cu 14%) față de scăderea producției exercițiului (cu 8%) ce ar e drept
consecință creșterea ponderii cheltuielilor materiale în producția exercițiului și utilizare a ineficientă a
resurselor materiale.
Modulul 6 Analiza valorii adăugate
81
Întrebări de control:
1. Definiți valoarea adăugată și preciza ți metodele de determinare ale valorii adăugate
prezen tând particularitățile fiecăreia.
2. Care din următoarele elemente se includ în valoarea adăugată:
a) Cheltuielile cu dobânzile și veniturile din dobânzi;
b) Cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu impozitele, taxele și vărsămintele
asimilate, cheltuielile cu dobânzile;
c) Cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu impozitele, taxele și vărsămintele
asimilate, cheltuielile cu do bânzile, veniturile din dobânzi?
3. Prezentați ratele de structură ale valorii adăugate întâlnite în teoria și practica
economică.
4. Prezenta ți ratele de eficiență ale valorii adăugate (inclusiv relațiile de calcul) întâlnite
în teoria și practica economică.
5. Să se analizeze valoarea adăugată în dinamică și în structură pe baza următoarelor
date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada curentă
Prevăzut Realizat
1. Cheltuielile cu personalul 78000 85000
2. Cheltuielile cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate 218 00 235 00
3. Cheltuielile cu dobânzile 2400 2600
4. Ajustări de valoare ale activelor imobilizate 35000 38200
5. Dividende 1750 1250
6. Pe baza relației:
afaceri de Cifraadaugata Valoarea se determină :
a) gradul de dependen ță externă;
b) gradul de integrare pe verticală;
c) rata de remunerare a statului pe seama valorii adăugate.
7. Prezentați modele de analiză factorială ale valorii adăugate.
8. Ce exprimă ur mătoarea relație:
100adaugata Valoareadobanzilecu Cheltuieli
?
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
82
9. Realizați analiza factorială a valorii adăugate după modelu l: VA=
vaWaNQeVA
NQeN
10. Stabiliți relația de calcul pentru măsurarea influenței modificării gradului de înzestrare
tehnică asupra varia ției valor ii adăugate.
11. Stabiliți relația de calcul pentru măsurarea influenței modificării randamentului
mijloacelor fixe active asupra varia ției valorii adăugate.
12. Se consideră următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori Perioada curentă
Prevăzut Realizat
1. Producț ia exercițiului (Qe) lei 45000 48000
2. Consumuri intermediare (M) lei 15000 16000
3. Valoare medie adăugată recalculată
1000 1
ai i r
avg
v X 0,650
Se cere: a) modificarea absolută și modificarea relativă a valorii adăugate ;
b) influența modific ării producției exercițiului asupra variației valorii adăugate ;
c) influența modificării valorii adăugate medii la 1 leu producție a exercițiului
asupra variației valorii adăugate ;
d) influența modificării valorii adăugate la 1 leu producție a exercițiulu i pe produse
asupra variației valorii adăugate .
13. Influența modificării timpului total de muncă asupra variației valorii adăugate se
determină cu ajutorul relației:
a)
0 00 1 va WhTT
b)
1 10 1 va WhTT
c)
0 00 1 1 va WhttN .
14. Ce se exprimă cu ajut orul relației:
0 00 1 1 va WhttN ?
15. Ce se exprimă cu ajutorul relației: Q e1∙
1001 1ai ivg – Qe 1∙
1000 1ai ivg ?
83
MODULUL 7. Analiza producției fizice
Producția fizică reprezintă totalitatea “valorilor de întrebuințare rezul tate din
activitatea productivă și care pot fi puse în circuitul economic , în scopul satisfacerii într -o
manieră durabilă a nevoilor pieței .”41
Din producția industrială (fizică) fac parte: produsele finite, semifabricatele, producția în curs
care se expr imă în unități naturale sau natural – convenționale, concretizată în produsele finite și
semifabricatele finite care îndeplinesc condițiile de livrare.
Problematica supusă analizei:
analiza realizării programului de producție pe total și pe sortimente ;
analiza structurii producției ;
reflectarea modificării producției în structură în principalii indicatori
economico -financiari .
7.1. Analiza realizării programului de producție pe total și pe sortimente
În analiza realizării programulu i de producție pe total și pe sortimente se urmăresc o biective le:
evidenție rea gradul ui de realizare a programului producției fizice pe sortimente și pe total;
localiz area cauzele pe sectoare de activitate;
formul area măsuril or ce se impun pentru realizare a producției fizice.
Modalități le de analiză utilizate sunt :
indicii individuali de îndeplinire a programului de producție;
coeficientul mediu de sortiment;
coeficientul de nomenclatură.
41 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financi ară, Ediția a –II-a, Editura Economică,
București, 2005, p. 89.
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
84
a) Indici i individuali de îndeplinire a programului de producție (iq), se determină pe fiecare
sortiment în parte, după relația:
100
01qqiq . Valoarea informațională a indicelui volumului fizic se
limitează la un singur tip produs /sortiment.
Gradul de realizare a producției pe total (i q)se determină diferit în funcție de tipul producției:
în cazul producției omogene:
100
01
ii
qqq
i ,
în cazul producției eterogene ( neomogene ):
100
0 00 1
i ii i
qpqpqi , iar indicii individuali se
calcul ează după relația:
100
0 00 1pqpqiq , asigurând comparabilitat ea cu indicele pe total
producție .
b) Coeficientul mediu de sortiment (
Ks ) exprimă gradul de realizare a programului de
producție pe sortimente la nivelul întreprinderii.
La baza determinării acestui coeficient stă principiul necomp ensării unor nerealizări la unele
sortimente cu depășirile înregistrate la alte sortimente.
În virtutea acestui principiu mărimea maximă a coeficientului mediu de sortiment este 1: 0 <
Ks
≤ 1.
Semnificația coeficientului mediu de sor timent în funcție de valoarea obținută este prezentată
în tabelul de mai jos:
Situații Semnificație
Ks
< 1 când programul de fabricație nu a fost realizat pe total cât și pe sortimente
(indiferent de proporția de nerealizare);
dacă l a nici un sortiment nu s -a realizat (sau depășit) programul :
Ks =
qipqpq
0 00 1
când programul de fabricație a fost realizat și chiar depășit pe total dar cel puțin la
un sortiment nu s -a realizat.
Ks = 1 programul de fabricație a fost îndeplinit la toate sortimentele integral (chiar și
depășit),
Ks =
1
00
qq .
Modulul 7 Analiza producției fizice
85
Modalități de determinare a coeficientului mediu de sortiment (
Ks )42:
1)
Ks =
0 00 min
pqp q unde,
0 minp q
= valoarea recalculată a producției fabricate în limit ele programate , care se stabilește
compar ând valoarea efectivă cu valoarea programată a producției pe fiecare sortiment, luându -se în
calcul valoarea minimă (conform principiului neadmiterii compensărilor);
qmin = volumul fizic al fiecărui sortiment luat în limitele planului, fără a ține seama de depășiri.
Dacă: q 1
q0
qmin = q 1
q1 > q0
qmin = q 0
0 0pq
= valoarea programată a producției fabricate.
2)
Ks = 1 –
0 0pqpq unde,
pq
= suma abaterilor negative pe sortimente, respectiv suma neralizărilor față de programul de
fabricație:
q = q 1 – q0
3)
Ks =
100 1000''
20' iqii g i g unde,
g’io = ponderile programate ale sortimentelor la care nu s -a realizat programul de f abricație ;
0"
ig
= ponderile programate ale sortimentelor la care programul de fabricație a fost realizat integral
sau depășit;
iqi = indicele de realizare a programului de fabricație pe sortimente .
c) Coeficientul de nomenclatură se determină după modelul : Kn = 1 –
Nn ,
în care: n = numărul pozițiilor la care nu s -a realizat programul de fabricație ,
N = numărul total al pozițiilor din program.
Prin c oeficientul de nomenclatură se determină, din punct de vedere fizic, gradul de realizare a
programului de producție la nivel de întreprindere (ex. dacă Kn =0,75 înseamnă că la 75% dintre
produse programul de fabricație a fost îndeplinit). Coeficientul acordă aceeși importanță tuturor
produselor indiferent de ponder ea lor în volumul producției, ceea ce -i conferă o valoare
informațională mai limitată decât a coeficientului mediu de sortiment.
42 Mărgulescu și colectivul, Analiza economico -financiară a întreprinderii – metode și tehnici , Editura Tribuna
Economică, București, 1994, p. 91.
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
86
7.2. Analiza structurii producției
Structura producției (Si) reprezintă ponderea (greutatea specifică) fiecărui sortiment
(produs) în totalul producției. Structura producției poate fi determinată astfel:
în cazul producției omogene : Si =
100 ii
qq
în cazul producției etero gene (structura se determină la valoarea producției , întrucât nu se
pot fi însumate cantit ățile) : Si =
100
i ii i
pqpq
Si
= 100 (%)
unde, Si= structura producției, respectiv ponderea sortiment ului “i”;
qi= volumul fizic al fiecărui sortiment“i”
iq
= volumul total al producției ;
i ipq
= valoarea producției totale;
Indicatorul utilizat în analiza îndeplinirii programului de structură este coeficientul mediu de
structură sau asortiment (
Ka ).
Modalități de determinare a coeficientului mediu de asort iment(
Ka ):
a) prin însumarea structurilor luate în calcul :
1)
Ka =
Sci ,
în care
Ka = coeficient mediu de asortiment (de structură) ;
Sci = ponderile luate în calcul confo rm principiului necompensării ; se compară valorile efective
ale ponderilor pe fiecare sortiment cu cele recalculate și se reține valoarea minimă.
2)
Ka =
1001gi sau
Ka = 100 –
gi
în care ∆ gi = modificarea ponderii fiecărui sortiment la care programul nu s -a îndeplinit.
b) prin raportarea volumului producției executate în contul structurii prevăzute la volumul producției
efective la structura efectivă conform relației:
Ka =
0 1 10
)()(
psqpsq
Modulul 7 Analiza producției fizice
87
în care :
0)(psq = producț ia executată în contul structurii prevăzute.
Valoarea acesteia se determină astfel:
– se recalculează producția realizată conform structurii prevăzute
0 0 1)( psq ;
– se compară valorile efective pe fiecare sortiment cu cele recalculate și se reține valoarea
minimă.
În aceste condiții 0 <
Ka ≤ 100 sau 0 <
Ka ≤ 1.
Semnificația coeficientului mediu de asortiment (de st ructură) în funcție de valoarea obținută
este prezentată în tabelul de mai jos:
Situații Semnificație
Ka < 1 neîndeplinirile de program la structură; programul a fost realizat în proporții
diferite.
Ka = 1 respectarea structurii programate; programul a fost îndeplinit în proporție de
100%, depășit sau neîndeplinit în aceeași proporție la toate sortimentele.
Corelațiile dintre coeficientului mediu de sortiment (
Ks ) și coeficientul mediu de asortiment
(
Ka ), sunt prezentate în tabelul de mai jos :
Nr.
crt. Situații Semnificație
I.
Ks = 1
Ka <1 Programul de producție a fost îndeplinit la toate sortimentele
dar în proporții diferite.
II.
Ks < 1
Ka =1 Situație teoretică, programul nu a fost îndeplinit la nici un
sortiment dar în aceeași proporție ( i 1 = i 2 = … = i n = I q).
III.
Ks = 1
Ka =1 Situație teoretică, programul a fost îndeplinit la toate
sortimentele în proporții egale ( i 1 = i 2 = … = i n = I q).
IV.
Ks < 1
Ka <1 Programul de producție nu a fost rea lizat la unul sau mai
multe sortimente.
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
88
Aplicație rezolvată
Realizați analiza îndeplinirii programului de fabricație pe total, pe sortimente și în structură pe
baza datelor din tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Sortimentul UM Volumul fizic
Preț unitar
plan efectiv
1. A m3 1500 1450 120
2. B t 100 110 650
3. C buc 200 210 14
Rezolvare:
A. Pentru analiza îndeplinirii programului de fabricație pe total și pe sortimente se vor
avea în considerare datele calculate în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Sortimentul UM Volumul fizic Preț
unitar
p0 = p 1 Valoarea producției
(lei) Indici
(%) qmin qmin ∙ p0 plan
(q0) efectiv
(q1) plan
(q0 ∙ p0) efectiv
(q1 ∙ p1)
1. A m3 1500 1450 120 180000 174000 96,67 1450 174000
2. B t 100 110 650 65000 71500 110,00 100 65000
3. C buc 200 210 14 2800 2940 105,00 200 2800
4. Total X X X X 247800 248440 100,26 X 241800
Modalitățile de analiză utilizate în analiza îndeplinirea programului de fabricație pe total și pe
sortimente sunt:
indicii individuali de îndep linire a programului de producție;
coeficientul mediu de sortiment;
coeficientul de nomenclatură.
1) Comparând valorile indicilor individuali de îndeplinire a programului de producție pe sortimente
se constată nerealizarea programului de fabricație la pro dusul A (i q= 96,67%) și depășiri la produsele
B (i q= 110%) și C (i q= 105%). Gradul de realizare a programului de fabricație pe total producție a fost
în medie de 100,26%.
Modulul 7 Analiza producției fizice
89
2) Coeficientul de sortiment:
Ks =
0 00 min
pqp q =
247800241800 = 0,976
Programul pe sortimente a fost realizat în proporție de 0,976. Chiar dacă există sortimente la care
programul a fost depă șit (sortimentele B, C ) concluzia este că programul de fabrica ție pe sortimente nu
a fost îndeplinit întru cât există cel pu țin un sortiment la care sunt nerealiz ări (se aplică principiul
necompensării nerealizărilor cu depă șiri).
3) Coeficientul de nomenclatură (Kn) : Kn = 1 –
Nn = 1-
31 = 0,67 sau 66,67%.
Coeficie ntul de nomenclatură arată că producția a fost realizată la 66,67% din sortimente (la
două produse din trei) ceea ce impune o analiză detaliată a cauzelor care au determinat nerealizarea
programului de fabricație la produsul A și luarea de măsuri care să î mbunătățească situația.
B. Analiza îndeplinir ii programului de fabricație în structură se va realiza determinând:
ponderile fiecărui sor timent în total producție ;
coeficientul mediu de asortiment (structură) .
Nr.
crt. Sortimentul UM Valoarea producției
(lei) Structura producției
(%) Structuri luate în
calcul (Sc)
(valorile min ime) plan
(q0 ∙ p0) efectiv
(q1 ∙ p1) plan
(s0) efectiv
(s1)
1. A m3 180000 174000 72,64 70,04 70,04
2. B t 65000 71500 26,23 28,78 26,23
3. C buc 2800 2940 1,13 1,18 1,13
4. Total X 247800 248440 100,00 100,00 97,40
1) Ponderile fiecărui sortiment în total producție – se vor calcula la valoarea producției
(cazul producției eterogene – vezi tabelul de mai sus) .
Comparând ponderile efective cu cele programate se constată ner ealizare la produsul A
(70,04% < 72,64%) și depă șiri la produsele B (28,78 % > 26,23 %) și C(1,18 % >1,13%) .
Întrucât cel pu țin la un produs ponderea nu a fost respectată programul de fabrica ție în
structură nu a fost îndeplinit .
2) Coeficientul mediu de asortiment (structură):
Ka =
Sci = 97,40% sau
Ka =0,974 .
În medie structura programată s -a respectat în propor ție de 97, 4 %. A crescut
ponderea produs elor B și C, în detrimentul produs ului A . Programul de fabrica ție în structură
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
90
nu a fost îndeplinit coeficientul mediu de asortiment având o v aloare subunitară
(
Ka =0,974 <1) .
Comparând valorile coeficientului mediu de sortiment cu valorile coeficientului mediu
de asortiment (de structură) suntem în situația în care:
Ks <1,
Ka <1 ⇒ programul de producție nu a fost realizat la unul sau mai multe
sortimente (exist ă și depă șiri).
7.3. Reflectarea modificării producției în struct ură în principalii
indicatori economico -financiari
Modificarea producției în structură se reflectă asupra următorilor indicatori:
Nr.
crt. Indicatorul
Influența modificării producției în
structură Denumire
indicator Relația de calcul
1. Rata eficienț ei
costurilor
aferente
exploatării –
„cheltuieli la
1000 lei venituri
din exploatare” Rce
1000exploataredin Venituriexploataredin Cheltuieli
Rce
1000
i ii i
pqcq
1000
0 10 1
i ii i
pqcq-
1000
0 00 0
i ii i
pqcq
2. Profitul din
exploatare
aferent
producți ei
obținute
destinate li vrării P=Qf
rp =
QfPQf
pqcq pqQf =
pqcqQf 1
rp
= profit la 1 leu producției marfă
fabricate.
0 10 1
11pqcqQf-
0 00 0
11pqcqQf =
= Qf1
0'
r rp p
'
rp
= profit recalculat în funcție de
structura efectivă a producției
respective.
Modulul 7 Analiza producției fizice
91
Nr.
crt. Indicatorul
Influența modificării producției în
structură Denumire
indicator Relația de calcul
3. Valoarea
adăugată
aferentă
producției
obținute
destinată livrării
vaQf VA =
100ai ivgQf
va
= val oarea adăugată medie la 1
leu producție marfă
QfVAva
gi = structura producției marfă
fabricate pe produse;
vai = valoarea adăugată la un leu
producție pe produse. Qf1
100 1000 0 0 1 i i ai i vag vg =
= Qf1
0'
a av v
'
av
= valoarea medie adăugată
recalculată în funcție de structura
efectivă
1000 1 ' ai i
avg
v .
4. Eficiența activelor de exploatare calculată cu ajutorul indicatorilor:
a) profi t la 1 leu
active de
exploatare
AeP=
Aep Qfr
P = profitul ;
Ae = valoarea medie anuală a activelor
de exploatare .
11
AeQf
0'
r rp p
b) valoarea
adăugată la 1 leu
active de
exploatare
AeVA=
AevQfa
VA = valaorea ad ăugată.
11
AeQf
0'
a av v
5. Eficiența activelor fixe calculată cu ajutorul indicatorilor:
a) p rin profit la 1
leu active fixe
AfP=
Afp Qfr
Af = valoarea medie anuală a activelor
fixe.
11
AfQf
0'
r rp p
b) valoarea
adăugată la 1 leu
active fixe
AfVA=
AfvQfa
11
AfQf
0'
a av v
6. Eficiența activelor circulante calculată cu ajutorul indicatorilor:
a) prin pr ofit la 1
leu active
circulante
AcP=
Acp Qfr
Ac = valoarea medie anuală a activelor
circulante
11
AcQf
0'
r rp p
PARTEA A II -A . ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
92
Nr.
crt. Indicatorul
Influența modificării producției în
structură Denumire
indicator Relația de calcul
b) valoarea
adăug ată la 1 leu
active circulante
AcVA=
AcvQfa
11
AcQf
0'
a av v
7. Rata
rentabilității
resurselor
consumate –
profitul mediu la
100 lei costuri Rr=
100costuriP
Rr=
100
cqcq pq =
=
1001
cqpq
1001
0 10 1
cqpq-
1001
0 00 0
cqpq
8. Rata
rentabilității
comerciale –
profitul mediu la
100 lei cifră de
afaceri Rrc=
100CAP =
=
100
pqcq pq
vv v =
=
100 1
pqcq
vv
100 1
0 10 1
pqcq
vv-
100 1
0 00 0
p qcq
vv
9. Eficiența
capitalurilor –
profitul mediu la
1 leu capital
permanent
Kpr Qf
KP
K = capital permanent.
11
KQf
0'
r rp p
Întrebări de control:
1. Prezenta ți modalită țile utilizate în analiza p rogramului de fabrica ție pe total și pe
sortimente .
2. Indicați modalitățile utilizate în analiza programului de fabricație în structură .
Modulul 7 Analiza producției fizice
93
3. Realizați analiza îndeplinir ii programului de fabricație pe total și pe sortimente pe baza
datelor din tabelul de mai jos :
Nr.
crt. Sortimentul UM Volumul fizic
Preț unitar
plan efectiv
1. A buc 500 550 12
2. B m3 100 90 20
3. C buc 200 210 5
4. Ce semnifică următoarea situa ție privind îndeplinirea programului de producție pe
sortimente și în structură:
Ks = 1,
Ka = 1? Construi ți un exemplu pentru această
situa ție.
5. Realizați analiza îndeplinirii programului de fabricație în structură pe baza datelor din
tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Sortimentul UM Volumul fizic
Preț unitar
plan efectiv
1. A m3 1500 1450 120
2. B t 100 110 650
3. C buc 200 210 14
6. Ce semnifică următoarea situa ție privind îndeplinirea programului de producție pe
sortimente și în structură :
Ks = 1,
Ka <1 ?
Cons truiți un exemplu pentru această situa ție.
7. Stabiliți relația de calcul pentru determinarea influenței modificării producției în
structură asupra indicatorului r ata rentabilității comerciale.
8. Stabiliți relația de calcul pentru determinarea influenței modif icării producției în
structură asupra indicatorului v aloarea adăugată aferentă producției obținute
destinată livrării.
9. Ce semnifică următoarea relație de calcul:
1000
0 10 1
i ii i
pqcq –
1000
0 00 0
i ii i
pqcq ?
10. Ce semnifică următoarea relație de calcul:
1001
0 10 1
cqpq –
1001
0 00 0
cqpq ?
94
MODULUL 8. Analiza ritmicității și calității producției
8.1. Analiza ritmicității producției
Ritmicitatea producției și a vânzărilor sunt expresia organizării activită ții în această
direc ție și reflec tă ”conformitatea realizării obiectivelor cu nivelurile stabilite pe diviziuni de
timp, sub impactul cererii și al ofertei”.43
În analiza ritmicită ții produc ției sunt urmărite obiective precum: caracterizarea situației
existente; evoluția ei față de perio adele anterioare; cauzele care au determinat neritmicitatea, precum
și efectele produse.
Modalități utilizate în analiza ritmicită ții produc ției sunt :
indicii pro ducției pe subdiviziuni de timp: dacă aceștia prezintă variații însemnate față de
indicele me diu pe întreaga perioadă atunci există situația de neritmicitate.
structura producției pe subdiviziuni de timp : presupune calculul ponderilor pe
subdiviziuni de timp; dacă există abateri între ponderile efective față de cele
programate atunci există situa ția de neritmicitate ;
coeficienții sintetici ai ritmicității (Kr) care se determină după următoarele rela ții:
1) Kr =
1001gi , în care
∆gi = suma abaterilor negative ale ponderilor pe subdiviziuni de timp stabilite pe baza relației
∆gi = gi1 – gio;
2) Kr =
01Qqi , în care
Qo =
0iq ;
∆qi = suma abaterilor negative ale cantităților pe subdiviziuni de timp stabilite pe baza relației
∆qi = q i1 – qi0
3) Kr =
realizata Productiaprevazute ii ritmicitat contul in realizata Productia ;
43 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Anali ză economico -financiară , Ediția a –II-a, Editura Economică,
București, 2005, p. 98.
Modulul 8 Analiza ritmicității și calității producției
95
4) Kr = 1 –
2
21xx
xi unde,
x
= producția medie pe subdiviziuni de timp;
xi= pro ducția pe subdiviziuni de timp.
Coeficientul mediu de ritmicitate se poate calcula în cazul în care ca urmare a specificului
activității, prin programul de fa bricație gradul de încărcare pe subdiviziuni de timp prezintă anumite
variații.
Cauzele care determină o activitate neritmică pot fi sintetizate în:
asigurarea necorespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ cu resurse
materiale și forță d e muncă;
neintrarea în funcțiune la termenele stabilite a obiectivelor de investiții;
nerealizarea în termen a parametrilor proiectați la noile capacități de producție;
opriri accidentale în funcționarea utilajelor etc.
Efectele nefavorabile generate de n eritmicitatea în activitatea de producție sunt:
folosirea necorespunzătoare a forței de muncă și a activelor fixe;
scăderea nivelului calitativ al producției cu efectele ce decurg de aici.
Aplicație rezolvată
Realizați analiza ritmicității producți ei fizice (presupusă uniformă) pe baza datelor din tabelul de
mai jos:
Nr.
crt. Perioada Valoarea producției
Precedent Realizat
1. Luna iulie
-decada I
-decada a -II-a
-decada a -III-a 960000
320000
350000
290000 990 000
315000
345000
330000
2. Luna aug ust
-decada I
-decada a -II-a
-decada a -III-a 1050000
340000
390000
320000 1020000
315000
380000
325000
PARTEA A II -A . ANALIZA A CTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
96
Rezolvare:
Pentru analiza ritmicității producției fizice se va determina coeficientul de ritmicitate, calculat după
rela ția: Kr = 1 –
2
21xx
xi unde,
x
= producția medie pe subdiviziuni de timp;
xi= producția pe subdiviziuni de timp.
Pentru luna iulie :
0x
=
000.3203000.960 lei,
1x =
3000.990 = 330 .000 lei
Kr 0= 1-
2 2 2320000 290000 320000 350000 320000 32000032000021
Kr 0=1-
18000000006400001 = 1-0,0663 = 0,9337
Kr 1= 1-
2 2 2330000 330000 330000 345000 330000 31500033000021
Kr 1=1-
45000000006600001 = 1-0,0321 = 0,9679
În luna iulie Kr 0 <Kr 1, ceea ce înseamnă că abaterile efective față de producția m edie pe subdiviziuni de
timp s-au diminuat, produc ția având o evolu ție favorabilă.
Pentru luna august :
0x
=
000.35031050000 lei,
1x =
31020000 = 340.000 lei
Kr 0= 1-
2 2 2350000 320000 350000 390000 350000 34000035000021
Kr 0=1-
26000000007000001 = 1-0,0773 = 0,9227
Kr 1= 1-
2 2 2340000 325000 340000 380000 340000 31500034000021
Kr 1=1-
24500000006800001 = 1-0,075= 0,92 5
În luna august se constată situa ția: Kr 1 <Kr 0, ceea ce înseamnă că abaterile efective față de
producția medie pe subdiviziuni de timp sunt mai accentuate, ca efect al neritmicității.
Modulul 8 Analiza ritmicității și calității producției
97
8.2. Analiza calității produc ției
Calitatea poate fi definită ca fiind „măsura , gradul în care un produs, prin totalitatea
caracteristicilor tehnice, economice , sociale și de exploatare satisface nevoia pentru care a fost creat ”44.
Cu cât produsul satisface într -un grad mai înalt necesitățile pentru care a fost creat, cu atât el
corespunde mai exact destinației sale, cu atât este de calitate mai bună.
În cazul întreprinderilor care fabrică produse diferențiate pe clase de calitate apare necesitatea
determinării calității medii a producției, respectiv a calității medii a produselor componente.
Ca urmare, reținem spre aprofundare următoarele aspecte:
analiza calității la nivelul produsului ;
analiza calității producției industriale .
Analiza calității la nivelul produsului
Indicatorii utilizați în analiza calității la nivel de produs sunt prezentați în tabelul de mai jos:
Indicatori Rela ția de calcul Explica ții
1. Coeficientul mediu
de calitate (
C )
C=
ii i
qcq
100i ics qi = cantitatea de produse din fiecare
clasă de calitate “i”,
ci = cifra care indică clasa de calitate
(1, 2, 3 ),
3 1C
si =structura produsului pe clase de
calitate ; si =
100 ii
qq .
2. Coeficient ul de
echivalență (Ke)
Ke=
ii i
qkeq =
100i ikes – utilizat când se operează cu calități
extra, super
kei = coeficien ți de echivalen ță.
3. Prețu l mediu al
produsului (
p )
p =
ii i
qpq =
100i ips pi = pre țul unitar al produsului di n
fiecare clasă de calitate “i”.
44 Gheorghiu, Al., și colaboratorii, Măsurarea, analiza și optimizarea calității produselor industriale , Editura
Științifică și Enciclopedică, 1982, p.9, citat de Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză
economico -financiară , Ediția a –II-a, Editura Economică, București, 2005, p. 100.
PARTEA A II -A . ANALIZA A CTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
98
Semnificația indicatorilor utilizați în analiza calității la n ivel de produs în funcție de valoarea
obținută este prezentată în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Indicatorul Situații Semnificație
1. Coeficientul
mediu de
calitate (
C ) I. ∆
C < 0 (
1C <
0C )
I
C =
01
CC <1 evolu ția descendentă a indicatorului refl ectă
îmbunătă țirea calită ții la nivel de produs,
situa ție favorabilă ;
C se apropie de 1 (cifra clasei superioare) .
II. ∆
C >0 (
1C >
0C )
I
C =
01
CC >1 evolu ția ascendentă a indicatorului refl ectă
înrăută țirea calită ții la nivel de produs,
situa ție nefavorabilă ;
C se depărtează de 1 (cifra clasei superioare).
2. Prețul mediu al
produsului (
p )
I. ∆
p >0 (
1p >
0p )
pI =
01
pp >1 evolu ția ascendentă a indicatorului refl ectă
îmbunătă țirea calită ții la nivel de produs,
situa ție favorabilă ;
p se apropie de pre țul produselor de calitate
superioară (cu un pre ț mai mare).
II. ∆
p < 0 (
1p <
0p )
pI =
01
pp <1 evolu ția descendentă a indicatorului (
p)
reflectă înrăută țirea calită ții la nivel de
produs, situa ție nefavorabilă ;
p se apropie de pre țul produselor de calitate
inferioară (cu un pre ț mai mic).
Analiza calității producției industriale
Indicatorii utilizați în analiza calității la nivel ul producției sunt prezentați în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Rela ția de calcul Explica ții
1. Coeficientul
mediu
generalizat al
calității (
K)
K=
ii i
qCq
100iiCS Reprezintă media ponderată a
coeficienților medii de calitate pe fiec are
produs .
qi = volumul fizic al fiecărui produs “i”,
C i = coeficientul mediu de calitate pe
produs ;
Si = structura producției pe produse .
Modulul 8 Analiza ritmicității și calității producției
99
Nr.
crt. Indicatori Rela ția de calcul Explica ții
2. Prețul mediu al
întregii
producții (
P).
P =
ii i
qpq
100i ipS Reprezintă media ponderată a prețurilor
medii de calitate al fiecărui produs .
p
i = prețul mediu al fiecărui produs “i”.
3. Ponderea
produselor de
calitate
superioară în
total produse
100'
VV V’ = valoarea produselor de calitate
superioară;
V = valoarea totală a produselor divizibile
pe clase de calitate
Semnificația indicatorilor utilizați în analiza calității la nivel ul întregii producții în funcție de
valoarea obți nută este prezentată în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Indicatorul Situații Semnificație
1. Coeficientul
mediu
generalizat al
calității (
K) I. ∆
K < 0 (
1K <
0K )
I
K =
01
KK <1 evolu ția descendentă a indicatorului reflectă
îmbunătă țirea calită ții la nivelul întregii
producții , situa ție favorabilă .
II. ∆
K >0 (
1K >
0K )
I
K =
01
KK >1 evolu ția ascendentă a indicatorului reflectă
înrăută țirea calită ții la nivelul întregii
producții , situa ție nefavorabilă .
2. Prețul mediu al
întregii
producției (
P) I. ∆
P >0 (
1P >
0P )
PI =
01
PP >1 evolu ția ascendentă a indicatorului reflectă
îmbunătă țirea calită ții la nivelul întregii
producții , situa ție favorabilă .
II. ∆
P < 0 (
1P <
0P )
PI =
01
PP <1 evolu ția descendentă a indicatorului reflectă
înrăută țirea calită ții la nivelul întregii
producții , situa ție nef avorabilă .
PARTEA A II -A . ANALIZA A CTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
100
Reînnoirea producției se poate caracteriza cu ajutorul indicatori lor:
Nr.
crt. Indicatori Rela ția de calcul Explica ții
1. Coeficientul
stării de
noutate al
producției K =
PtPk
Pk = valoarea producției aferente produse lor
ce nu depășesc vârsta critică, având în
vedere durata de viață economică a
produsului;
Pt = valoarea producției totale.
2. Ponderea
produselor
noi și
reproiectate
în totalul
producției valoric : Gn =
100QfVn Vn = valoarea produselor noi și
reproiectate;
Qf = producția marfă fabricată;
în unități fizice :
Gn =
100NtNn Nn = numărul produselor noi și
reproiectate;
Nt = numărul total de produse.
Întrebări de control:
1. Cum poate fi definită ritmi citatea producției? Dar calitatea producției?
2. Prezenta ți modalitățile utilizate în analiza ritmicită ții produc ției.
3. Enumerați indicatorii (inclusiv relațiile de calcul corespunzătoare) utiliz ați în analiza
calității produc ției la nivel de produs .
4. Enumerați indicatorii (inclusiv relațiile de calcul corespunzătoare) utilizați în analiza
calității la nivelul întregii produc ției.
5. Analizați calitatea la nivelul produsului A prin intermediul indicatorului coeficient
mediu de calitate , pe baza următoarelor date:
Produsul Clasa de calitatea Cantitate Preț
plan efectiv plan efectiv
A
I
II
III 100
250
50 125
280
45 10
7,5
5 10
7
4,5
Modulul 8 Analiza ritmicității și calității producției
101
6. Analizați calitatea la nivelul produsului A prin intermediul indicatorului preț mediu de
vânzare , pe baza următoarelor date:
Produsul Clasa de
calitatea Cantitate Preț
plan efectiv plan efectiv
A
I
II
III 100
250
50 125
280
45 10
7
5 10
7,5
4
7. Influența cu semnul “ + ” a structurii produselor pe clase de calitate, asupra
coeficientului mediu de calitate (
C ) se explică prin:
a) creșterea ponderii produselor de calitate superioară;
b) creșterea ponderii produselor de calitate inferioară;
c) creșterea ponderii produselor cu cifra de calitate mai mică decât coeficientul mediu de
calitate.
8. Stabiliți relația de cal cul pentru determinarea influenței modificării structurii
producției pe produse asupra coeficientului mediu generalizat al calității (
K).
9. Ce reprezintă următoarea situație: ∆
K < 0, unde
K = coeficientul mediu generalizat al
calității?
10. Stabiliți relația de calcul pentru determinarea influenței modificării structurii
produselor pe clase de calitate asupra prețului mediu de vânzare al produsului (
p ).
PARTEA A II -A . ANALIZA A CTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ȘI COMERCIALIZARE
102
103
PARTEA A III -A.
ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
CUPRINS Modulul 9. Analiza gestiunii resurselor umane
9.1. Analiza dimensiunii potențialului uman
9.2. Analiza mobilității și stabilității forței de muncă
9.3. Analiza utilizării forței de muncă
9.4. Reflectarea modificării timpului de muncă în principalii indicatori
economico -financiari
9.5. Reflectarea modificării productivității muncii în principalii
indicatori economico -financiari
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
10.1. Anal iza gestiunii mijloacelor fixe
10.2. Analiza gestiunii activelor circulante materiale
COMPETENȚE: După parcurgerea acestei unități de conținut, studentul va fi capabil să:
definească indicatorii utilizați în analiza gestiunii resurselor umane;
analize ze aspectele referitoare la asigurarea și utilizarea forței de
muncă din punct de vedere cantitativ, calitativ, structural și al
eficienței;
prezinte și cuantifice consecin țele modificării timpului de muncă
și a productivității muncii asupra principalilor indicatori
economico -financiari;
analizeze indicatorii de apreciere a utilizării activelor fixe;
analizeze aspectele referitoare la asigurarea și utilizarea activelor
circulante.
CONCEPTE
CHEIE: analiz a extensivă, analiz a intensivă, aprovizionare, calitatea personalului,
circulația personalului, coeficientul mediu de calificare, coeficientul mediu
de complexitate a lucrărilor, coeficientul de concordanță, coeficientul de
elasticitate, coeficientul mediu al intrărilor de personal, c oeficientul mediu
al ieșirilor de personal, coeficientul mediu al mișcării totale de personal,
coeficientul de modernizare, coeficientul de reînnoire, coeficientul mișcării
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRI NDERII
104
mijloacelor fixe, coeficientul de uzură sau gradul de amortizare, fluctuația
person alului, gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil,
mobilitatea personalului, productivitate a medie (anuală, zilnică, orară),
productivitate a marginală, profit ul pe un salariat, randamentul mediu și
randamentul marginal al utilajelor, resurse umane, resurse materiale,
stabilitatea personalului, timpul de muncă, viteza de rotație .
105
MODULUL 9. Analiza gestiunii resurselor umane
Analiza economică a gestiunii resursele umane vizează următoarele probleme :
analiza dimensiunii potențialulu i uman;
analiza mobilității și stabilității forței de muncă;
analiza utilizării forței de muncă;
reflectarea modificării timpului de muncă în principalii indicatori
economico -financiari;
reflectarea modificării productivității muncii în principalii indica tori
economico -financiari.
9.1. Analiza dimensiunii potențialului uman
Pricipalele aspecte supuse aprofundării în a naliza dimensiunii potențialului uman sunt:
analiza efectivului de salariați din punct de vedere cantitativ și structural ;
analiza efecti vului de salariați în dinamică ;
analiza efectivului de salariați din punct de vedere calitativ (calificarea) .
A. Analiza efectivului de salariați din punct de vedere cantitativ și structural Indicatorii
utilizați pentru reflectarea cantitativă a potenția lului uman sunt:
numărul de salariați la un moment dat ( salariați cu contract de muncă) ;
numărul de personal la un moment dat ( salariați cu contract de muncă și persoane cu
contract de prestări servicii, colaborare, convenții);
numărul mediu de salariați reprezentând media aritmetică a numărului mediu zilnic al
salariaților ;
numărul mediu de personal;
numărul maxim disponibil (admisibil) de personal: calculat ca raport între volumul efectiv
de activitate și productivitatea anuală programată
QIN
WaQ
0
01 .
Notă: În situațiile financiare anuale, sunt prezentați, de regulă, următorii doi indicatori:
– numărul mediu de salariați (cu contract de muncă), reprezentând media aritmetică a
numărului mediu zilnic al salariaților;
– numărul mediu de personal ( cu contract de muncă și convenție civilă) .
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
106
Structura personalului industrial al întreprinderii cuprinde mai multe categorii45:
personal operativ (direct productiv, indirect productiv, de deservire generală);
personal tehnic și de cercetare;
personal de adm inistrație și conducere.
B. Analiza efectivului de salariați în dinamică – se realizează cu ajutorul:
– abaterilor absolute ;
– indicilor (cu bază fixă și cu bază în lanț).
Dinamica efectivului de personal pe total și pe categorii vizează modificarea numărului
scriptic efectiv (N 1) comparativ cu perioada de referință sau necesarul prestabilit (N 0), în două
variante46:
1. Modificarea absolută: ∆N =N 1 – N0, depășirea fiind justificată doar de creșterea volumul ui
producției .
Modificarea absolută a numărului de personal N este consecința mobilității (intrări I, ieșiri E),
numărul mediu scriptic fiind calculat ca media numărului inițial ( Ni) și final ( Nf = Ni + I – E):
N =
2Nf Ni
2. Modificarea relativă: ∆N(%) = N 1 – No · IQ, aplicabilă pentru categ oria de muncitori în
funcție de gradul de realizare a producției (I Q).
Economia ( -) sau depășirea (+) relativă a numărului de muncitori este condiționată de
dinamica productivității muncii :
∆N(%) = N 1 – No · IQ , unde IQ =
0 01 1
01
WNWN
QQ
⇒
∆N(%) = N 1 – No ∙
0 01 1
WNWN
= N 1 –N1 ·
01
WW
= N 1 –N1 · IW ⇒ ∆N(%) = N1 (1 – IW).
În aceste condiții:
dacă I W > 1; ∆N(%) < 0
economie relativă a numărului de personal , numărul efectiv de
personal fii nd mai mic decât numărul maxim admisibil de personal (N 1<N o·IQ); evoluție
favorabilă a numărului de personal.
dacă I W < 1; ∆ N(%) > 0
depășire relativă a numărului de personal , numărul efectiv de
personal fiind mai mare decât număru l maxim disponibil de personal (N 1>N o·IQ); evoluție
nefavorabilă a numărului de personal.
45 Silvia Petrescu, Marilena Mironiuc, ”Analiză economico -financiară – Teorie și aplicații”, Editura Tiparul, Iași,
2002, p. 95.
46 Petre scu, S., Mironiuc, M., Analiză economico -financiară. Teorie și aplicații, Editura Tiparul, Iași, 2002, pp.96 -97.
Modulul 9 Analiza gestiunii resurselor umane
107
C. Analiza efectivului de salariați din punct de vedere calitativ (calificarea)
Indicatorii47 utilizați în analiza calificării personalului dintr -o unitate sunt prezentați în
tabelul de mai jos:
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. Coeficientul mediu
de calificare (
Km)
ii i
mNNKK Se determină ca medie aritmetică
ponderată între categoria de calificare
(Ki) și numărul de munc itori din
categoria de calificare ”i” ( Ni)
2.Coeficientul mediu
de complexitate a
lucrărilor (
tK )
tK=
ii i
VKV Se determină ca o medie aritmetică
ponderată între volumul lucrărilor ( Vi)
și categoria lucrărilor ( Ki)
3.Coeficientul de
concordanță (Kc) pe fiecare categorie de
calificare sau volum de lucrări
(Kci)
Se determină ca raport între volumul de
lucrări pe fiecare categorie de calificare
și total volum lucrări pe fiecare categorie
de lucrări.
pe total:
cK
=
ici i
VKV Se determină ca o medie aritmetică
ponderată între volumul lucrărilor (V)
și coeficientul de concordanță pe
categorii (K ci).
Tendința de creștere a coeficientului mediu de calificare (
Km) indică preocuparea
întreprinderii pentru ridicarea calificării salariaților. Cu cât mărimea lui este mai apropiată de
categoria maximă de încadrare, cu atât situația întreprinderii este mai bună.
Din compararea primilor doi coeficienți rezu ltă următoarele situații:
Km <
tK – deficit de forță de muncă calificată superior, respectiv surplus de forță de
muncă calificată inferior; există lucrări de complexitate superioară efectuate de muncitori
cu calif icare inferioară. Consecința imediată: rezultate nesatisfăcătoare pe linia calității și
pe linia productivității.
Km >
tK – surplus de forță de muncă calificată superior, respectiv deficit de forță de
muncă de cali ficare inferioară; există lucrări de complexitate inferioară ce sunt executate
de muncitori de calificare superioară, ceea ce reflectă folosirea incompletă a calificării
forței de muncă. Consecințe: cheltuieli cu salariile mai mari decât cele necesare.
47 Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Ediția a –II-a, Editura Economică,
București, 2005, pp. 118 -122.
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
108
Verificarea concordanței dintre calificarea forței de muncă și cerințele tehnologice (gradul de
complexitate a lucrărilor) se realizează și prin intermediul analizei structurii muncitorilor pe categorii
de calificare și a volumului lucrărilor pe categorii.
9.2. Analiza mobilității și stabilității forței de muncă
Stabilitatea efectivului de salariați este afectată de mobilitatea personalului și se apreciază pe
baza indicatorilor circulației și fluctuației acestuia.
Circulația forței de muncă reprezintă „mișcarea personalului unei întreprinderi, în
cursul unei perioade , atât din punct de vedere al intrărilor, cât și al ieșirilor din cauze
normale (transfer, boală, pensionare, deces, invaliditate, studii, obligații cetățenești
etc.).”48 Circulația reprezintă un fenomen normal .
Fluctuația forței de muncă constituie un fenomen anormal (nejustificat), fiind
determinat de ieșirile din întreprindere fără aprobarea conducerii (plec ați din proprie
inițiativă) sau prin desfacerea contractului de muncă , ca urmare a în călcării
prevederilor contractului de muncă . Are implicații nefavorabile asupra volumului și
calității producției.
Indicatori i utilizați în analiza mobilității forței de muncă (circulației și fluctuației) sunt prezentați în
tabelul de mai jos :
Indicato r Relație de calcul Semnificație
1. Coeficientul mediu al
intrărilor de personal (Ci)
NsICi I = total intrări de personal ;
sN
= numărul mediu de personal.
2. Coeficientul mediu al ieșirilor
de personal (Ce)
NsECe E = total ieșiri de personal ;
sN
= numărul mediu de personal .
3. Coeficientul mediu al mișcării
totale de personal (Cm)
NsEICm I+E = total intrări și ieșiri de personal ;
sN
= numărul me diu de personal .
48 Vâlc eanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Ediția a –II-a, Editura Economică,
București, 2005, p. 115.
Modulul 9 Analiza gestiunii resurselor umane
109
Indicatori i utilizați în analiza stabilității potențialului uman sunt :
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. Gradul de stabilitate (Gs) Gs = 1 -Cm
Cm = coeficientul mediu al mișcării totale
de personal ;
2. Vechimea în aceeaș i
unitate (Vi)
TtVi
t = vechimea (exprimată în ani) a
fiecărui lucrător în întreprinderea analizată ;
T
= vechimea totală (exprim ată în ani) a
fiecărui lucrător.
3. Vechimea medie în aceeași
unitat e
I
NtNI) ( N = numărul de salariați având aceeași
vechime ;
t = vechimea în ani a acelei categorii de
muncitori în unitate.
9.3. Analiza utilizării forței de muncă
Analiza u tiliz ării forței de muncă vizează:
anali za extensivă a forței de muncă;
anal iza intensivă a forței de muncă .
A. Analiza extensivă a forței de muncă vizează analiza utiliz ării timpului de muncă, privit atât
sub aspect cantitativ , al utilizării complete a unităților de timp, cât și sub aspect calitativ , al
economisirii timpului cheltuit pentru realizarea unui volum al producției (cifrei de afaceri).
Pentru evidențierea acestor aspecte în analiza economică se folosesc indicatorii :
timp calendaristic : Tc = N 365 24(om -ore);
timp maxim disponi bil: Tmax = Tc – (Sărbători+Zile de repaus legal );
timp efectiv lucrat : Te = T max- Întreruperi totale (om∙ore) ,
gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil : calculat ca raport între timpul
efectiv lucrat și timpul maxim disponibil :
maxTTGue
Urmărit în dinamică, gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil arată evoluția
timpului efectiv lucrat și a întreruperilor totale, care pot avea cauze obiective justificate și subiective
(absențe nemotivate).
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
110
B. Analiza intensivă a forței de muncă vizează analiza eficienț ei muncii care se exprimă cu
ajutorul următorilor indicatori :
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. P roductivitatea medie a
muncii
TQW Q= producția obținută fizică sau valorică ;
T = fact orul muncă.
2. Productivitatea marginală a
muncii
0 10 1
TTQ Q
TQWm Cuantifică sporul de producție obținut cu
ajutorul unei cantități suplimentare din
factorul muncă.
3. Profitul mediu pe un salariat
NsP
CAP
QfCA
sNQf P = profitul;
sN
= numărul mediu de personal ;
sNQf
= productivitatea muncii;
QfCA
= gradul de valorificare a producției
marfă fabricate;
CAP= rata rentabilității comerciale (profit la
1 leu cifră de afaceri) .
Pentru a completa informațiile furnizate de productivitatea marginală s -a introdus
noțiunea de elasticitate a producției în funcție de factorul muncă (sau la variația factorului
uman utilizat). Expresia elasticității este:
WWm
TTQQ
E
Între productivitatea marginală și productivitatea medie se formează relațiile :
Nr.
crt. Relații Semnificație
1. Wm >
W
E > 1
“zona randamentelor crescătoare ”;
înaintea punctului maxim al productiv ității medii;
întreprinderea utilizează sub nivel optim forța de muncă.
2. Wm =
W
E = 1 în punctul maxim al productivității medii;
întreprinderea utilizează la nivel optim forța de muncă.
3. Wm <
W
după punctul maxim al productivității medii.
0 < E < 1 “zona randamentelor descrescătoare ”;
productivitatea marginală este descrescătoare și pozitivă ;
intervalul de utilizare normală a factorului muncă .
Modulul 9 Analiza gestiunii resurselor umane
111
Nr.
crt. Relații Semnificație
4.
E < 0 “zona randamentelor negative ”;
întreprinderea utilizează ineficient forța de muncă.
Utilizând valoarea producției marfă (Qf) , indicatorii productivității medii a muncii sunt:
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. Productivitatea medie anuală
NsQfWa Q= producția o bținută fizică sau valorică ;
sN
= numărul mediu de personal.
2. Productivitatea medie zilnică
NzNsQfWz
zN = numărul mediu de zile .
3. Productivitatea medie orară
NhNzNsQfWh
hN = numărul mediu de ore.
Modelul factorial de analiză a productivității medii anuale se prezintă astfel:
WzNz Wa
WhNhNz
1001
n
iwhigi
NhNz
unde: g i = structura producției pe grupe de produse;
wh i = produ ctivitatea orară pe grupe de produse .
9.4. Reflectarea modificării timpului de muncă în principalii
indicatori economico -financiari
Efectele economice ale modificării timpului de muncă (T, t) asupra principalilor indicatori
economico -financiari sun t prezentate în tabelul de mai jos:
Indicatori
economico
financiari Model de calcul al
indicatorului Influența
Fondului total de timp de
muncă Timpului mediu pe un
salariat
1.Valoarea
producției
marfă
fabricată Qf =
WhT
Qf =
WhtN
00 1 ) ( WhTT
0 0 1 1 WhttN
2. Valoarea
adăugată
aferentă
producției
marfă VA =
vaQf
VA=
WhT ∙
va
VA=
WhtN ∙
va
0 00 1 ) ( va WhTT
0 0 1 1 WhttN ∙
0va
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
112
Indicatori
economico
financiari Model de calcul al
indicatorului Influența
Fondului total de timp de
muncă Timpului mediu pe un
salariat
3. Cifra de
afaceri
CA = Qf
QfCA
CA=
WhT
QfCA
CA=
WhtN
QfCA
00
00 1 ) (QfCAWhTT
00
0 0 1 1QfCAWhtt N
4. Rezultatul
financiar
potențial P= Qf ∙
pr
P=
WhT ∙
pr
P=
WhtN ∙
pr
000 1 ) ( pr WhTT
00 0 1 1 pr WhttN
5. Nivelul
cheltuielilor
fixe la 1000 lei
producție
marfă
fabricată
1000) 1000(QfChfCf
1000) 1000(
WhTChfCf
1000) 1000(
WhtNChfCf
010
WhTChf-
1000
000
WhTChf
0 1 10
WhtNChf –
1000
0 0 10
WhtNChf
6. Profitul brut
aferent cifrei
de afaceri P = Qf
QfCA ∙
pr
P=
WhT
QfCA ∙
pr
P=
WhtN
QfCA ∙
pr
0
00
00 1 ) ( prQfCAWhTT
0
00
0 0 1 1 prQfCAWhtt N
7. Rata
rentabilității
capitalului
propriu
100propriu CapitalProfit
100
10
00
00 1
KpprQfCAWhTT
100
10
00
0 0 11
KpprQfCAWhttN
8. Eficiența
utilizării
activelor fixe
100fixe ActiveProfit
100
10
00
00 1
AfprQfCAWhTT
100
10
00
0 0 11
AfprQfCAWhttN
Modulul 9 Analiza gestiunii resurselor umane
113
9.5. Reflectarea modificării productivității muncii în principalii
indicatori economico -financiari
Efectele economico -financiare ale modificării productivității muncii asupra principalilor indicatori
economico – financiari sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Indicatori economico -financiari Influența modificării
productivității muncii Denumire indicator Relația de calcul
1.Valoarea producției marfă
fabricată (Qf) Qf =
WhT
0 11 Wh WhT
2. Valoarea adăugată aferentă
producției marfă fabricată (VA) VA =
vaQf
VA=
WhT ∙
va
0 11 Wh WhT∙
va 0
3. Cifra de afaceri (CA)
CA = Qf
QfCA
CA=
WhT
QfCA
0 11 Wh WhT∙
00
QfCA
4. Rezultatul financiar potential (P) P= Qf ∙
pr
P=
WhT ∙
pr
0 11 Wh WhT∙
0pr
5. Nivelul cheltuielilor fixe la 1000
lei producție marfă fabricată –
Cf(1000)
1000) 1000(QfChfCf
1000) 1000(
WhTChfCf
110
WhTChf-
1000
010
WhTChf
6. Profitul brut aferent cifrei de
afaceri P = Qf
QfCA ∙
pr
P=
WhT
QfCA ∙
pr
0 11 Wh WhT∙
00
QfCA ∙
0pr
7. Rata rentabilității capitalului
propriu
100propriu CapitalProfit
100
10
00
0 11
KpprQfCAWh WhT
8. Eficiența utilizării activelor fixe
100fixe ActiveProfit
100
10
00
0 11
AfprQfCAWh WhT
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
114
Întrebări de control:
1. Prezentați indicatorii utilizaț i în analiza cantitativă a potențialului uman (inclusiv
relațiile de calcul).
2. Enumera ți indicatorii utiliza ți în analiza efectivului de salariați din punct de vedere
calitativ (inclusiv rela țiile de calcul).
3. Situația muncitorilor și lucrărilor pe categorii de încadrare se prezintă astfel:
Categoria de
calificare
(Ki) Repartizarea muncitorilor Repartizarea lucrărilor Decalajul dintre
ponderea
muncitorilor și cea
a lucrărilor Nr.
muncitori
(Ni) % Nr. ore
normă
(Vi) %
I 50 80000
II 43 110000
III 40 85000
IV 20 30000
Să se analizeze modul de utilizare a personalului din punct de vedere calitativ și
concordanța dintre calificarea forței de muncă și complexitatea lucrărilor, pe total și
pe categorii de calificare.
4. Realizați analiza în dinamic ă a efectivului de salariați (modificarea absolută și
modificarea relativă).
5. Enumera ți indicatorii utiliza ți în analiza eficien ței muncii (inclusiv rela țiile de calcul).
6. Prezentați indicatorii utilizați în analiza extensivă a forței de muncă (inclusiv rela țiile
de calcul).
7. În analiza efectivului de salariați din punct de vedere calitativ (calificarea) c e semnifică
următoarea situație :
mK >
tK , unde,
mK = coeficientul mediu de calific are,
tK =
coeficientul de complexitate a lucrărilor (coeficientul mediu tarifar )?
a) lucrări de complexitate superioară sunt executate de muncitori cu grad de
calificare inferioară;
b) insufuciență de forță de muncă calificată superior;
c) surplus de forță de muncă calificată superior.
8. În analiza efectivului de salariați din punct de vedere calitativ (calificarea) c e semnifică
următoarea situație :
mK <
tK , unde,
mK =coeficientul mediu de calificare,
tK =
coeficientul de complexitate a lucrărilor (coeficientul mediu tarifar) ?
Modulul 9 Analiza gestiunii resurselor umane
115
9. În analiza eficienței utilizării forței de muncă nu se utilizează următorii indicatori:
a) productivitatea medie și productivitatea marginală a muncii;
b) profitul medi u pe un salariat;
c) coeficientul mediu al mișcării totale de personal și vechimea medie în aceeași
unitate.
10. Între productivitatea marginală a muncii (Wm ) și productivitatea medie a muncii (
W)
se formează relația Wm <
W :
a) după punctul maxim al productivității medii;
b) înaintea punctului maxim al productivității medii;
c) în punctul maxim al productivității medii;
11. Ce semnifică următoarea situație:
W < Wm ?
Unde:
W = productivitatea medie a muncii;
Wm= productivitatea marginală a muncii .
12. Prezentați indicatorii utilizați în analiza mobilității forței de muncă (inclusiv relaț iile
de calcul).
13. Stabiliți relația de calcul pentru determinarea influenței modificării productivității
muncii asupra indicatorului cifra de afaceri .
14. Ce semnifică următoarea relație de calcul:
00 0 1 1 pr WhttN ?
15. Ce semnifică următoarea relație de calcul:
100
10
00
00 1
KpprQfCAWhTT ?
116
MODULUL 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
Analiza economică a gestiu nii resurselor materiale vizează următoarele aspecte :
analiza gestiunii mijloacelor fixe
analiza gestiunii activelor circulante materiale
10.1. Analiza gestiunii mijloacelor fixe
În analiza gestiunii mijloacelor fixe sunt supuse aprofundării următoarel e aspecte :
analiza dinamicii, structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe;
analiza utilizării mijloacelor fixe;
analiza eficienței utilizării mijloac elor fixe;
reflectarea modificării timpului de lucru al echipamentelor industriale în principali i
indicatori economico -financiari;
reflectarea modificării randamentului mediu al echipamentelor industriale în principalii
indicatori economico -financiari.
A. Analiza dinamicii, structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe
Dinamica mijloacelor f ixe se analizează pe baza indicatorilor :
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. Coeficientul intrărilor de
mijloace fixe (K I)
MfIKI I = valoarea intrărilor de mijloace fixe;
Mf = valoarea mijloacelor fixe totale.
2. Coeficientul ieșirilor de
mijloace fixe (K E)
MfEKE E = valoarea ieșirilor de mijloace fixe;
Mf = valoarea mijloacelor fixe totale.
3. Coeficientul mișcării totale
(KMT)
MfEIKMT I+E = total intrări și ieșiri de mijloace fixe;
Mf = valo area mijloacelor fixe totale.
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
117
Analiza structurii mijloacelor fixe presupune o investigare a modului de organizare
internă a acestora, permițând evidențierea categoriilor spre care au loc mutații ca urmare a
materializării investițiilor.
Indicatorii utilizați în analiza stării mijloacelor fixe sunt prezentați sintetic în tabelul de
mai jos :
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. Coeficientul de reînnoire (Kr)
MfInvKr
Inv = valoarea mijloacelor fixe intrate prin
investiții (mijl oace fixe noi) ;
Mf = valoarea mijloacelor fixe totale.
2. C oeficientul de uzură sau
gradul de amortizare (K u)
MfAKu A = suma amortizării ;
Mf = valoarea mijloacelor fixe totale.
3. C oeficientul de modernizare
(Km)
MfMKm M = valoarea mijloacelor fixe modernizate;
Mf = valoarea mijloacelor fixe totale.
B. Analiza utilizării mijloacelor fixe
În analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe (mașinilor, utilajelor și instalațiilor de lucru) se
determină indicatorul gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (Gmax) :
Gmax =
max1
TuTu unde, Tu 1 = fond de timp efectiv lucrat al utilajelor;
Tu max = fond de timp maxim disponibil al utilajelor.
Comparând gradul de folosire a fondului de ti mp maxim disponibil din două perioade se pot întâlni
următoarele situații:
Situație Semnificație
a) Gmax 1 > Gmax 0 denotă o situație pozitivă sau cel puțin o îmbunătățire (ameliorare) în
sensul înlăturării unor cauze ale folosirii incomplete a fondului d e timp
maxim disponibil din perioada anterioară .
b) Gmax 1 = Gmax 0 satisface atunci când în perioada precedentă Tmax a fost folosit complet și
nu satisface în situația în care reflectă o perpetuare a cauzelor utilizării
incomplete a timpului de lucru din perioada precedentă.
c) Gmax 1 < Gmax 0 atrage atenția asupra unei agravări a situației ca urmare a acțiunii și mai
intense a factorilor de dereglare a folosirii timpului de lucru.
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
118
Analiza utilizării intensive a mijloacelor fixe se realizează în princ ipal pe baza următorilor
indicatori :
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. G radul de folosire a capacității
de producție sau indicele de
utilizare intensivă
maxQQGu Q = volumul producției ;
Qmax = volumul maxim al producției .
2.Randamentul echipamentelor industriale
randamentul mediu
NuQr
Reprezintă producția obținută pe utilaj.
Nu= număr d e echipamente (mașini,
utilaje).
randamentul marginal
NuQrm
Evidențiază variația producției la creștere a
cu o unitate a factorului utilizat exprimat
fie în număr de echipamente (mașini,
utilaje), fie în timpul de lucru al acestora.
C. Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe
Pentru caracterizarea eficienței utilizării mijloacelor fixe folosim indic atorii:
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. Valoarea
producției
marfă la 1000
lei mijloace fixe
1000
MfQf=
MfrT 1000
1000
MfQf
1000
max'max'
QfQf
MfQf
MfMf
Qf = valoarea producției marfă;
T = timpul total de luc ru al echipamentelor
industriale;
r
= randamentul mediu orar al
echipamentelor industriale
TQfr ;
Mf
= valoarea medie a mijloacelor fixe ;
'Mf
= valoarea medie a mijloacelor fixe
active (direct productive) ;
MfMf'
= ponderea mijloacelor fixe active în
total mijloace fixe;
'max
MfQf
= limita maximă a eficienței
mijloacelor fixe active;
maxQQf
= gradul de utilizare a capacității de
producție .
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
119
Indicator Relație de calcul Semnificație
2. Valoarea
cifrei de afaceri
la 1000 lei
mijlo ace fixe
1000
MfCA
1000''
QfCA
MfQf
MfMf CA= valoarea cifrei de afaceri;
'MfQf
= eficiența mijloacelor fixe active;
QfCA
= gradul de valorificare a producți e
fabricate.
3. Profitul ce
revine la 1000
lei mijloace fixe
1000MfP
1000''
CAP
QfCA
MfQf
MfMf P = profitul aferent cifrei de afaceri;
CAP
= profitul mediu la un leu cifră de
afaceri (rata rentabilității comerciale) .
Aplicație rezolvată
Realizați analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe cu ajutorul indicatorul ui valoarea producției
marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe totale pe baza datelor din tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Peri oada
curentă
1 Producția marfă fabricată (Qf= T
r ) –lei 210.000 240.000
2 Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe totale (
Mf ) lei 42.000 43.000
3 Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe active (
'Mf ) lei 21.000 21.500
4 Timpul total de lucru al echipamentelor industriale (T – ore) 1.350.000 1.320.000
5 Randamentul mediu orar (
r ) lei/oră 0,156 0,182
6 Cantitatea maximă de producție (Qf max) – lei 250.000 250.000
Rezo lvare:
Indicatorul valoarea producției marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe totale se determină după
modele :
A) I =
1000
MfQf =
MfrT 1000
B) I=
1000
max'max'
QfQf
MfQf
MfMf
unde,
MfMf' =ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe;
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
120
'max
MfQf = limita maximă a eficienței mijloacelor fixe active;
maxQfQf=gradul de utilizare a capacității de producție.
Pornind de la informa țiile date se v or determina indicatorii : ponderea m ijloacelor fixe active în total
mijloace fixe, limita maximă a eficienței mijloacelor fixe active, gradul de utilizare a capacității de
producție, precum și abaterile, indicii corespunzătoare :
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă Abat ere
Indici de
realizare
(%)
1. Producția marfă fabricată
(Qf= T
r ) –lei – 210.000 240.000 30.000 114,29
2. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe
totale (
Mf ) – lei 42.000 43.000 1.000 102,38
3. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe
active (
'Mf ) – lei 21.000 21.500 500 102,38
4. Timpul total de lucru al echipamentelor
industriale (T –ore) 1.350.000 1.320.000 -30.000 97,78
5. Randamentul mediu orar
TQfr 0,156 0,182 0,026 116,67
6. Cantitatea max imă de producție ( Qfmax) lei 250.000 250.000 – 100
7. Ponderea mijloacelor fixe active în total
mijloace fixe
MfMf' 0,50 0,50 0 100
8. Limita maximă a eficienței mijloacelor fixe
active
'max
MfQf 11,90 11,63 -0,27 97,73
9. Gradul de utilizare a capacității de producție
maxQfQf
0,84 0,96 +0,12 114,29
10. Valoarea producției marfă fabricată la 1000
lei mijloace fixe totale I (%) 5.000 5581,40 581,40 111,63
A) M odelul de calcul I =
1000
MfQf =
MfrT 1000
Modificarea totală a indicatorului (
I):
I = I 1-I0 =
11
MfQf 1000 –
00
MfQf 1000 = 5581,4 – 5000= 581,40
000
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
121
Variația indicatorului valoarea producției marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe totale se explică
prin influențele următorilor factori:
1. influența modificării valorii m edii anuale a mijloacelor fixe:
10
MfQf
1000 –
00
MfQf 1000=
000.43000.210 1000 -5000= 4883,72 -5000= -116,28
000
2. influența modificării producției marfă fabricată:
11
MfQf
1000 –
10
MfQf 1000=5581,4 -4883,72=697,68
000
2.1. influența modificării timpului total de lucru al echipamentelor industriale:
101
MfrT 1000 –
100
MfrT 1000=
000.43156,0 000.320.1 1000 -4883,72=
= 4788,84 -4883,72=94,88
000
2.2. influența modificării randamentului mediu orar:
111
MfrT
1000 –
101
MfrT 1000=5581,4 -4788,84= 792,56
000
Interpretarea rezultatelor:
În urma analizei s -a constatat creșterea indicatorului valoarea producției marfă fabri cată la
1000 lei mijloace fixe cu 581,4
000 (de la 5000
000 la 5581,4
000 ), respectiv cu 11,63%. Situația este
favorabilă reflectând o creștere a eficienței mijloacelor fixe care se explică prin crește rea într -un ritm
mai accelerat a producției marfă fabricată față de ritmul de creștere a valorii mijloacelor fixe
(114,29>102,38
QfI >
MfI ).
Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe (
Mf ) a crescut cu 1000lei (de la 42000lei la
43000lei ) și a determinat scăderea indicatorului analizat cu 116,28
000 (evoluție normală
ce a generat creșterea producției marfă fa bricată într -o măsură mai mare).
Producția marfă fabric ată (Qf) a crescut cu 30.000 lei (de la 210.000 lei la 240.000 lei),
influențând favorabil evoluția indicatorului ducând la creșterea acestuia cu 697,68
000 .
Timpului total de lucru al echipamentelor industriale (T) scade cu 30.000 ore (de la
1.350.000 ore la 1.320.000 ore ), aspect nefavorabil ce a determinat scăderea indicatorului
cu 94,88
000 .
Randamentului mediu orar (
r) crește cu 0,026 lei/oră (de la 0,156 lei/oră la 0,182 lei/oră ),
compensând efect ul nefavorabil datorat reducerii timpului total de lucru al
echipamentelor industriale determinând creșterea eficiența mijloacelor fixe cu 792,56
000 .
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
122
B) Modelul I=
1000
max'max'
QfQf
MfQf
MfMf
Modificarea totală a indicatorului (
I):
I = I 1-I0 =
1000
1max1
1,1max
11,
QfQf
MfQf
MfMf –
1000
0max0
0,0max
00,
QfQf
MfQf
MfMf =
= 5581,4 – 5000= 581,4
000
Variația indicatorului valoarea producției marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe totale se explică prin
influențele următorilor factori:
1. influența modificării ponderii valorii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe
MfMf' :
1000
0max0
0,0max
11,
QfQf
MfQf
MfMf –
1000
0max0
0,0max
00,
QfQf
MfQf
MfMf =
=
100021000000.2105,0 -5000=5000 -5000=0
000
2. influența modificării factorului limita maximă a eficienței mijloacelor fixe active
'max
MfQ :
1000
0max0
1,1max
11,
QfQf
MfQf
MfMf
–
1000
0max0
0,0max
11,
QfQf
MfQf
MfMf = 4884,6 -5000= -115,4
000
3. influența modificării gradului de u tilizare a capacității de producție
maxQQf :
1000
1max1
1,1max
11,
QfQf
MfQf
MfMf
–
1000
0max0
1,1max
11,
QfQf
MfQf
MfMf = 5581,4 – 4884,6 = 696,8
000
Interpretarea rezultatelor:
Eficiența mijloacelor fixe se îmbunătățește datorită modificării gradul ui de utilizare a
capacității de producție
maxQfQf . Acest factor de influență crește cu 0,12 (de la 0,84 în perioada
precedentă la 0,96 în perioada curentă ), determinând creșterea valorii producției marfă fabricată la
1000 lei mijloace fixe c u 696,8
000 compensând efectul nefavorabil datorat reducerii limitei maxime a
eficienței mijloacelor fixe active
'max
MfQf care scade cu 0,27 (de la 11,90 la 11,63 ) determinând
reducerea indicatorului cu 115,4
000 . Ponderea valorii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe
MfMf'
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
123
se menține cosntantă (0,50 sau 50%) și are influență nulă asupra modificării indicatorului valorea
producției marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe.
D. Reflectarea modificării timpului de lucru al echipamentelor industriale
în principalii indicatori economico -financiari
Efectele economice ale modificării timpului de lucru al echipamentelor industriale (t) asupra
principalilor indicatori economico – financia ri sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Indicatori economico -financiari Influența timpului de lucru al
echipamentelor industriale Denumire indicator Relația de calcul
1.Valoarea producției
marfă fabricată Qf =
rT
Qf =
rtNu
r
= randametul mediu al echipamentelor
industriale
TQfr ;
Nu
= număr mediu al echipamentelor
industriale.
0 0 1 1 rtt Nu
2. Valoarea adăugată
aferentă producției
marfă fabricată VA =
vaQf
VA=
rT ∙
va =
rtNu ∙
va
0 0 1 1 rtt Nu ∙
0va
3. Cifra de afaceri
CA = Qf
QfCA
CA=
rT
QfCA =
rtNu
QfCA
000 0 1 1QfCArtt Nu
4. Rezultatul financiar
potențial P= Qf ∙
pr
P=
rT ∙
pr =
rtNu ∙
pr
00 0 1 1 prrtt Nu
5. Nivelul cheltuielilor
cu amortizarea la 1.000
lei producție marfă
fabricată
1000) 1000(QfAC
1000) 1000(
rTAC
1000
rtNuA
0 1 10
rt NuA-
1000
0 0 10
rt NuA
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
124
Indicatori economico -financiari Influența timpului de lucru al
echipamentelor industriale Denumire indicator Relația de calcul
6. Profitul brut aferent
cifrei de afaceri P = Qf
QfCA ∙
pr
P=
rT
QfCA ∙
pr =
rtNu
QfCA ∙
pr
0
000 0 1 1 prQfCArtt Nu
7. Rata rentabilității
capitalului propriu
100propriu CapitalProfit
100
10
00
0 0 11
KpprQfCArttNu
8. Eficiența utilizării
activelor fixe
100fixe ActiveProfit
100
10
00
0 0 11
AfprQfCArttNu
9. Efi ciența muncii
100 salariatide mediu NumarProfit
100
10
00
0 0 11
NsprQfCArttNu
E. Reflectarea modificării randamentului mediu al echipamentelor
industriale în principalii indicatori economico -financiari
Efectele economico -financiare ale modificării randamentului mediu al echipamentelor industriale
asupra principalilor indicatori economico – financiari sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Indicatori economico -financiari Influența modificării
randamentului mediu al echipamentelor
industriale Denumire
indicator Relația d e calcul
1.Valoarea
producției marfă Qf =
rT =
rtNu
0 1 1 rrT=
0 1 1 1 rrt Nu
2. Valoarea
adăugată aferentă
producției marfă VA =
vaQf
VA=
rT ∙
va =
=
rtNu ∙
va
0 11 rrT∙
va 0
0 1 1 1 rrt Nu ∙
va 0
3. Cifra de afaceri CA = Qf
QfCA
CA=
rT
QfCA =
rtNu
QfCA
0 11 rrT∙
00
QfCA
0 1 1 1 rrt Nu ∙
00
QfCA
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
125
Indicatori economico -financiari Influența modificării
randamentului mediu al echipamentelor
industriale Denumire
indicator Relația d e calcul
4. Rezultatul
financiar potențial P= Qf ∙
pr
P=
rT ∙
pr =
rtNu ∙
pr
0 11 rrT∙
0pr
0 1 1 1 rrt Nu ∙
0pr
5. Nivelul
cheltuielilor cu
amortizarea la 1.0 00
lei producție marfă
1000) 1000(QfAC
1000) 1000(
rTAC
1000) 1000(
rtNuAC
110
rTA-
1000
010
rTA =
1 1 10
rt NuA –
1000
0 1 10
rt NuA
6. Profitul brut
aferent cifrei de
afacer i P = Qf
QfCA ∙
pr
P=
rT
QfCA ∙
pr
0 11 rrT∙
00
QfCA ∙
0pr =
0 1 1 1 rrt Nu
∙
00
QfCA ∙
0pr
7. Rata rentabilității
capitalului propriu
100propriu CapitalProfit
100
10
000 11
KpprQfCArrT
100
10
000 1 1 1
KpprQfCArrt Nu
8. Eficiența utilizării
activelor fixe
100fixe ActiveProfit
100
10
000 11
AfprQfCArrT
100
10
000 1 1 1
AfprQfCArrt Nu
9. Eficiența muncii
100 salariatide mediu NumarProfit
100
10
000 11
NsprQfCArrT
100
10
000 1 1 1
NsprQfCArrt Nu
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
126
10.2. Analiza gestiunii activelor circulante materiale
Analiza economică a gestiunii activelor circulante materiale vizează următoarele probleme :
asigurare a procesului de producție cu resursele materiale necesare ;
stabilirea gradului de utilizare a resurselor materiale.
A. Asigurarea procesului de producție cu resursele materiale necesare
Condiția pentru îndeplinirea ritmică a programului de producție o constituie
aprovizionarea ritmică cu resurse materiale și energetice. Stocurilor de producție trebuie să
fie dimensionate cât mai judicios corespunzător naturii și destinației: stocuri curente, stocuri
de siguranță, sezoniere etc.
Finalitatea actului d e aprovizionare o reprezintă asigurarea necesarului pentru
producție din punct de vedere cantitativ, calitativ și la termen (ritmicitate).
B. Stabilirea gradului de utilizare a materialelor
Pentru analiza gradului de utilizare a resurselor materiale se folosesc indicatorii :
Indicator Relație de calcul Semnificație
1. Randamentul mediu al
materialelor sau coeficientul de
utilizare
MQr Q = producția obținută;
M = totalul materialelor consumate
2. Consumul specific Cs =
QM Este inversul randamentului materialelor și
exprimă cantitatea de materiale ce revine unei
unități de produs.
3. Gradul de realizare a normei
de consum (I Cs)
01
CsCsICS Arată economia (raport subunitar) sau
depășirea (raport supr aunitar) relativă de
materiale față de cantitatea normată.
3. Valoarea adăugată la un leu
resurse materiale:
MVA VA = valoarea adăugată;
M = valoarea materialelor consumate.
4. Rezultat din exploatare la un
leu resurse materiale
MP P = rezultat brut din exploatare;
M = valoarea materialelor consumate.
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
127
Utilizarea extensivă și eficientă a materialelor se reflectă în volumul producției
fizice
CsMQ care este influențat de următorii factori:
consum ul de materiale (M) , care depinde de elemente legate de
aprovizionare:
M = Si + I – Sf
consum specific de materiale (Cs) .
Creșterea producției poate fi asigurată de :
utilizarea eficientă a resurselor materiale (materii prime și materiale directe),
care au drept consecință reducerea consumului specific , eliminarea pierderilor
și creșterea randamentului de utilizare;
creșterea cantității de materiale .
Aplicație rezolvată
Realizați analiza gradului de utilizare a resurselor materiale pe baza datelor din tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă
1 Consum total de materii prime (m) 4140 3927
2 Volumul fizic al producției (buc) 1200 1190
Rezolvare:
Analiza gradului de utilizare a resurselor materiale se realizea ză cu ajutorul indicator ilor:
randamentul mediu al materialelor:
MQr
consum ul specific : Cs =
QM
Conform modelelor, factorii care influențează cei doi indicatori sunt:
consum total de materii prime (factor determinan t, cantitativ);
volumul producției fizice (factor calitativ).
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
128
Pornind de la informa țiile date se va determina consumul specific, randamentul mediu al materialelor,
indicii, abaterile și ritmurile de creștere corespunzătoare:
Nr.
crt. Indicatori Perioad a raportată Abatere
(
) Indici
(%) Ritm de
creștere
(%) Prevăzut Realizat
1. Consum total de materii prime
(M – m) 4140 3927 -213 94,855 -5,145
2. Volumul fizic al producției
(Q – buc) 1200 1190 -10 99,167 -0,833
3. Randame ntul mediu al
materialelor
MQr (buc/m) 0,290 0,303 0,013 104,545 4,545
4. Consum specific
QMCs
(m/buc) 3,45 3,30 -0,15 95,652 -4,348
A. Analiza factorială a indicatorului randamentul mediu al materialelor :
MQr
Modificarea totală a randamentului mediu al materialelor :
r =
r 1 –
r0 = 0,303 – 0,290 = 0,013 buc/m , se explică prin următoarele influențe:
1. inf luența modificării consumului total de materii prime asupra variației randamentului mediu al
materialelor :
∆
r (M) =
00
10
MQ
MQ =
0,r –
0r =
39271200
0r= 0,306 – 0,290 = 0,016 buc/m
2. influența modificării volumului fizic al producției asupra variației randamentului mediu al
materialelor:
∆
r (Q) =
10
11
MQ
MQ =
r 1 –
0,r = 0,303 – 0,306 = -0,003 buc/m
Interpretarea rezultatelor:
Randamentul mediu al materialelor a înregistrat o creștere ușoară de 0,013 buc/m (de la 0,290
buc/m la 0,303 buc/m ), respectiv cu 4,545 %, evoluție favorabilă , datorată influenței factorilor:
consumul total de materii prime (M) și volumului fizic al producției (Q).
Consumul total de materii prime (M) scade cu 213m (de la 4140m la 3927m ), respectiv cu
5,145 % determinând creșterea randamentului mediu al materialelor cu 0,016 buc/m , influență
favorabilă .
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
129
Volumu l fizic al producției (Q) scade cu 10buc (de la 1200buc la 1190buc), respectiv cu 0,833%
determinând scăderea randamentului mediu al materialelor cu 0,0 03buc/m , influență
nefavorabilă .
B. Analiza factorială a indicatorului consum specific: Cs =
QM
Modificarea totală a consumului specific:
Cs = Cs 1 – Cs0 = 3,30 – 3,45 = -0,15 m /buc se explică prin
următoarele influențe:
1. influența modificării consumului total de materii prime asupra variației consumului specif ic al
materialelor:
∆Cs(M) =
00
01
QM
QM =
,
0Cs – Cs0 =
12003927 Cs0 = 3,273 – 3,45 = -0,177 m/buc
2. influența modificării volumului fizic al producției asupra variației consumului specific al
materialelor:
∆Cs(Q) =
01
11
QM
QM = Cs1 –
,
0Cs = 3,30 – 3,273 = 0,027 m/buc
Interpretarea rezultatelor:
Consumul specific a înregistrat o scădere de 0,15m /buc (de la 3,45m /buc la 3,30m /buc ),
respectiv cu 4,3485%, evoluție favorabilă , datorată influenței factorilor: consumul total de
materii prime (M) și volumului fizic al producției (Q).
Consumul total de materii prime (M) scade cu 213m (de la 4140m la 3927m), respectiv cu
5,145% determinând scăderea consumului specific cu 0, 177m /buc, influe nță favorabilă .
Volumul fizic al producției (Q) scade cu 10buc (de la 1200buc la 1190buc), respectiv cu 0,833%
determinând creșterea consumului specific cu 0,0 27m /buc, influență nefavorabilă .
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
130
Întrebări de control:
1. Prezentați indicatorii utilizați î n analiza dinamicii mijloacelor fixe (inclusiv relațiile de
calcul).
2. Prezentați indicatorii utilizați în analiza gradului de utilizare a resurselor materiale
(inclusiv relațiile de calcul).
3. Definiți randamentul mediu și randamentul marginal al echipament elor industriale.
4. Prezentați indicatorii utilizați în analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe (inclusiv
relațiile de calcul).
5. În analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe, situația G max1 < G max0
unde Gmax=gradul de utilizare a fondului de t imp maxim disponibil :
a) reflectă o acțiune mai puțin intensă a factorilor de dereglare a folosirii timpului
de lucru din perioada precedentă;
b) reflectă înlăturarea unor cauze ale utilizării incomplete a timpului de lucru din
perioada precedentă;
c) reflectă o acțiune mai intensă a factorilor de dereglare a folosirii timpului de
lucru din perioada precedentă .
6. În analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe, ce reprezintă următoarea situație:
Gmax1 > G max0, unde Gmax=gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil ?
7. Prin expresia:
111
MfrT1000 –
101
MfrT 1000 se determină:
a) influența modificării timpului total de lucru al echipamentelor industriale asupra
variației indicatorului ”valoarea producției marfă fabricată la 1 000 lei mijloace
fixe totale”;
b) influența modificării producției marfă fabricată asupra variației indicatorului
”valoarea producției marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe totale”;
c) influența modificării randamentului mediu orar asupra variației indicator ului
”valoarea producției marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe totale”.
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
131
8. Prin expresia:
101
MfrT1000 –
100
MfrT 1000 se determină:
a) influența modificării randamentului mediu orar asupra variației indicatorului
valoarea produc ției marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe totale ;
b) influența modificării timpului total de lucru al echipamentelor industriale asupra
variației indicatorului valoarea producției marfă fabricată l a 1000 lei mijloace fixe
totale ;
c) influența modificării pr oducției marfă fabricată asupra variației indicatorului
”valoarea producției marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe totale”.
9. Ce semnifică următoarea situație:
Indicele producției marfă fabricată = 95%;
Indicele valorii mijloacelor fixe totale = 10 6%;
Indicele numărului mediu de salariați = 9 2%?
a) creșterea randamentului mijloacelor fixe totale și scăderea gradului de înzestrare
tehnică;
b) creșterea randamentului mijloacelor fixe totale și a gradului de înzestrare
tehnică;
c) reducerea randamentului mijloa celor fixe totale și creșterea gradului de
înzestrare tehnică.
10. Faceți aprecieri privind evoluția următorilor indicatori: număr ul mediu de salariați,
productivitatea medie a muncii, randamentul mediu al mijloacelor fixe active ,
ponderea mijloacelor fixe ac tive în total mijloace fixe, gradul de înzestrare tehnică,
producția marfă fabricată la 1000 lei mijloace fixe, cunoscând următoarelor date:
– indicele producției marfă fabricată = 95%;
– indicele valorii mijloacelor fixe totale = 94%;
– indicele valorii mij loacelor fixe active = 98%;
– indicele numărului mediu de salariați = 102%
11. Ce semnifică următoarea situație:
Indicele producției marfă fabricată = 10 7%;
Indicele valorii mijloacelor fixe totale = 94%;
Indicele numărului mediu de salariați = 102 %?
a) creșterea randamentului mijloacelor fixe totale și scăderea gradului de
înzestrare tehnică;
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
132
b) reducerea randamentului mijloacelor fixe totale și a gradului de înzestrare
tehnică;
c) reducerea randamentului mijloacelor fixe totale și creșterea gradului de
înzestra re tehnică.
12. Efectuați analiza factorială a indicatorului valoarea producției marfă fabricată la 1000
lei mijloace fixe totale pe baza datelor din tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Perioada
precedentă Perioada
curentă
1 Producția marfă fabricată (Q f= T
r ) –lei 144. 000 162 .000
2 Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe totale (
Mf ) lei 21.000 20.000
3 Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe active (
'Mf ) lei 17.500 18.0 00
4 Timpul total de lucru al echipamentelor industriale (T – ore) 500 540
5. Cantitatea maximă de producție (Qf max) – lei 180.000 180.000
13. Realizați analiza gradului de utilizare a resurselor materiale pe baza datelor din tabelul
de mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Perioad a
precedentă Perioada
curentă
1 Consum total de materii prime (m) 10350 9818
2 Volumul fizic al producției (buc) 3125 2975
14. Realizați analiza indicatorului v olumul fizic al producției pe baza datelor din tabelul de
mai jos:
Nr.
crt. Indicatori Perioad a
precedentă Perioada
curentă
1 Consum total de materii prime (m) 10350 9818
2 Consum specific ( m/buc ) 3,312 3,30
15. Ce reprezintă următoarea relație:
0 0 1 1 rtt Nu ∙
0va ?
16. Ce reprezintă următoarea relație:
100
10
00
0 0 11
NsprQfCArttNu?
Modulul 10. Analiza gestiunii resurselor materiale
133
17. Stabiliți relația de calcul pentru determinarea influenței modificării timpului de lucru
al echipamentelor industriale asupra indicatorului p rofitul brut aferent cifrei de
afaceri.
18. Stabiliți relația de calcul pentru determinarea influenței modificării randamentului
mediu al echipamentelor industriale asupra indicatorului v aloarea adăugată aferentă
producției obținute destinată livrării.
19. Ce reprezintă următoarea relație:
100
10
000 1 1 1
NsprQfCArrt Nu ?
20. Ce reprezintă următoarea relație:
0 1 1 1 rrt Nu ∙
0pr ?
PARTEA A III -A ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII
134
135
BIBLIOGRAFIE
1. Achim M. V., Analiza economico -financiară , Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009.
2. Batsch, L., Le diagnostic financier, ediția a treia, Editura Economica, Paris, 2000.
3. Bătrâncea I., Bătrâncea L.M., Borlea S -N, Analiza fi nanciară a entită ții economice ,
Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2007.
4. Bătrâncea, I., Raportări financiare. Evoluții, conținut, analize , Editura Risoprint, Cluj –
Napoca, 2006.
5. Buglea, Al., Analiza situației financiare a întreprinderii , Editura Mirton, Timișo ara, 2004
6. Cojocaru, C., Analiza economico -financiară a exploatațiilor agricole și silvice , Editura
Economică, București, 1997.
7. Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, traducere Tabără, N., Editura Tipo
Moldova, Iași, 2009.
8. Deju M., Muntean M., Ro tilă A., Dragomirescu S.E., Solomon D.C., Păcurari D.,
Contabilitate generală. Concepte. Aplicații și studii de caz , ediție revăzută și actualizată,
Editura Alma Mater, Bacău, 2011.
9. Deju, M., Contabilitatea și performan ța financiară în comer țul cu ridicata , Editura
Junimea, Iași, 2004.
10. Duran V., Cozac Al., Duran D., Analiză economico -financiară , vol. I, Editura Eurostampa,
Timișoara, 2004.
11. Feleagă, L., (Malciu), Feleagă, N ., Contabilitate financiară, o abordare europeană și
internațională , vol. I, Editura I nfomega, București, 2005.
12. Gheorghiu, Al., Analiză economico -financiară la nivel microeconomic, Editura Tribuna
Economică, București, 2004.
13. Gheorghiu, Al. (coordonator), Analiza activității economice a întreprinderilor, Editura
Didactică și Pedagogică, Bu curești, 1982.
14. Helfert, E. A., Tehnici de analiză financiară , Ediția a XI -a, Editura BMT, București, 2006.
15. Horomnea, E., (coord.), Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Bețianu, L., Bazele
contabilității. Concepte. Modele. Aplicații , Editura Sedcom Libri s, Iași, 2008.
16. Ișfănescu, A., Stănescu, C., Băicuși, A., Analiza economic -financiară cu aplicații în
societățile comerciale industriale de construcții și de transporturi , Ediția a doua, Editura
Economică, București, 1999.
BIBLIOGR AFIE
136
17. Mărgulescu și colectivul, Analiza economico -financiară a întreprinderii – metode și
tehnici , Editura Tribuna Economică, București, 1994.
18. Mărgulescu, D., Vâlceanu, Gh., Cișmașu, I. D., Șerban, C., Analiza economico -financiară ,
Editura Fundației România de mâine, București, 1999.
19. Mironiuc, M. , Analiza performanțelor economico -financiare ale întreprinderii , Editura
Junimea, Iași, 1999.
20. Mironiuc, M., Analiză economico -financiară. Elemente teoretico -metodologice și aplicații ,
Editura Sedcom Libris, Iași, 2006.
21. Mironiuc, M., Gestiunea financiar -contabilă a întreprinderii. Concepte. Politici. Practici ,
Editura Sedcom Libris, Iași, 2007.
22. Muntean, M., Solomon, D.C., Analiza economico -financiar ă aprofundată, Editura Alma
Mater , Bacău, 20 15.
23. Muntean, M., Analiza echilibrului economico -financiar al într eprinderilor comerciale ,
Editura EduSoft, Bacău, 2006.
24. Niculescu Maria, Diagnostic economic , Editura Economică, București, 2003.
25. Niculescu, M., Diagnostic global strategic , Editura Economică, București, 1997.
26. Niculescu, M., Diagnostic financiar , Editura Ec onomică, București, 2005.
27. Pătruț, V., Rotilă, A., Contabilitate și diagnostic financiar – Fundamente teoretice și
aplicații practice , Editura Sedcom Libris, ediția a II -a, revizuită și actualizată, Iași 2010.
28. Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Analiza economico -financiară , Concepte. Studii de caz.
Aplicații , Editura Moldavia, Bacău, 2003
29. Păvăloaia, W., Paraschivescu, M. D., Olaru, G. D., Radu, F., Analiză financiară – Studii de
caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006.
30. Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Analiza economico -financiară , Editura Tehnopress , Iași,
200 9.
31. Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico -aplicativ , ediția a II –
a, a III -a, revizuită și adăugită, Editura CECCAR, București, 2008, 2010.
32. Petrescu, S., Mihalciuc, C.C., Diagnostic fi nanciar -contabil privind performanța
întreprinderii. Aspecte teoretice și aplicative de contabilitate și analiză financiară ,
Editura Universității Suceava, 2006.
33. Petrescu, S., Diagnostic economic -financiar. Metodologie. Studii de caz , Editura Sedcom
Libris , Iași, 2004.
BIBLIOGRAFIE
137
34. Petrescu, S., Mironiuc, M., Analiza economico -financiară, Teorie și aplicații, Iași, Editura
Tiparul, 2002.
35. Robu V., Analiza eficien ței utilizării capitalului societă ților comerciale industriale ,
Tipografia& Editura Secorex, Bucure ști, 1998.
36. Robu V., Anghel, I., Șerban, E.C. , Analiza economico -financiară a firmei, Editura
Economică, București, 2014.
37. Robu V., Vâlceanu Gh., Analiză economico -financiară. Teste grilă , Ediția a II -a, Editura
Economică, București, 2009 .
38. Rotilă A., Analiză economico -financiară – note de curs , Bacău, 2007 .
39. Rotilă, A., Solomon, D. C., Analiza economico financiară – lucrări aplicative,
Universitatea din Bacău, 2006.
40. Rusu, D., Bazele contabilității , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.
41. Rusu, D., Cuciureanu, A., Petrescu, S., Dan, Gh., Analiza activității economice a
întreprinderilor , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.
42. Solomon D. C., Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico -financiare a
întreprinderilor comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010.
43. Spătaru, L., Analiza economico – financiară a întreprinderii –Instrument al
managementului întreprinderii, Editura Economică, București, 2004.
44. Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico -financiară , Editura
Economică, Bucu rești, 2004.
45. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (colectiv coord.), Analiză economico -financiară.
Ediția a II -a, Editura Economică, București, 2009
46. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (OMFP
1802/2014) pentru ap robarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I, Nr. 963 din 30 decembrie 2014, intrare în vigoare 1 ianuarie 2015
*** http://dexonline.ro
*** http://eur -lex.europa.eu
*** http://mfinante.ro
ANALIZĂ ECONOMICO -FINANCIARĂ I Daniela -Cristina SOLOMON
138
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILI TATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [621955] (ID: 621955)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.