Muresan Niculina Daniela Mssc Ifr 17 [621935]

RELIGIA ÎN CONTEXTUL
GLOBALIZĂRII

Mureșan Niculina Daniela
an II, MSSC -IFR

Contents
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
I. Globalizarea – concept ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
II. Religia și globalizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
III. Riscuri și amenințări de natură religiasă ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10

Introducere

Globalizarea a devenit un concept la modă în orice domeniu. Se afirmă în mare măsură că
trăim într -o eră în care cea mai mare parte a vieții sociale este determinată de procesele globale,
în care culturile, economiile și granițele nationale au început să dispară. Același lucru se întâmpă
și pe plan relogios, fiind un aspect complex și cu multe implicații în viața socială.
În primul capitol am ales să define sc globalizarea ca fenomen unanim acceptat, pentru ca în
al doilea capitol să relatez principalele motive pe care le -am considerat relevante în involuția
religiei în viata oamenilor. În ultimul capitol am amintit succint pericolele la care ne expunem
din p unct de vedere religios din cauza globalizării un aspect pe cât de actual pe atât de periculos
care este departe de a fi eliminat.
Am ales această temă deoarece tratează un aspect de actualitate care ar trebui să privească
orice cetățean, pentru a cunoașt e implicațile acceptării inconșientă a globalizării. Pe marginea
acestei teme ar mai fi o mulțime de lucruri de spus și necesită o lungă perioadă de cercetare
pentru a putea trata și analiza toate aspectele.

I. Globalizarea – concept
Definită general,“ globalizarea este modalitatea sau sistemul de receptare și abordare pe termen
lung a marilor probleme contemporane, determinate de interacțiunea multiplelor procese și
fenomene economice, tehnice, politice, sociale, culturale, ecologice etc. și preconizare a solutionării
lor într -o larga perspectivă de catre comunitatea internațională .”1
O defini ție simplă și unanim acceptată și aplicabilă în toate domeniile avem din partea DEX –
ului, care definește globalizarea ca fiind un “fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care
se manifestă la scara întregului glob, prin mijloace specifice”.2
Dictionarul de Economie al Catedrei de Economie si Politici Economice a Academia de
Studii Economice din Bcuresti defineste globalizarea ca fiind “modalitatea sau sistem de
receptare si abordare pe termen lung a marilor probleme contemporane, determinate de
interactiunea multiplelor procese si fenomene economice, tehnice , politice, sociale, culturale,
ecologice etc. si preconizarea solutionarii lor intr -o larga perspecti va de catre comunitarea
internationala ”.
Majoritatea problemelor pe care oamenii le asociaza globalizarii, incluzand patrunderea unor
valori de piața în acele domenii de care ele nu aparțin în mod tradițional, pot fi atribuite acestui
fenomen. S -ar putea d iscuta totodată despre globalizarea informației și a culturii, despre
raspandirea televiziunii, a Internetului și a celorlalte forme de comunicare și despre mobilitatea
crescuta a comercializarii ideilor.3
Thomas L. Friedman este de părere că “globlizarea nu este o simplă tendință sau o fantezie,
ci este, mai degrabă, un sistem internațional. Este sistemul care acum a luat loc sistemului
Războiului Rece și, la fel ca acesta, globalizarea are propriile ei legi și propria ei logică, de
natură să influențeze astăzi, direct sau indirect, politica, mediul înconjurător, geopolitica și
economia fiecărei țări de pe glob”4.
Un alt autor consideră că “ fenomenul globalizării a luat naștere în spațiul lumii occidentale și
s-a extins în urma dorinței ferme și a deciziei conștient asumate de celelalte țări de a se conecta
la acest sistem în vederea câștigării unor beneficii de pe urma lui. Însă această constatare simplă

1 Dobrota N., coordonator, Dictionar de economie , Editura Economica, Bucuresti, 1999, pp. 228 -229
2 Dicționarul explicativ al limbii române , accesibil la https://dexonline.ro/
3 George Soros, Despre globalizare, Ed. Polirom, Iasi, 2002, p. 23.
4 T. Friedman – Lexus și măslinul. Cum să înțelegem globalizarea , Ed. Economică, București, 2000.

nu înseamnă că relațiile care se instituie între diferiții parteneri care au aderat la sistemul
globalizării sunt unilaterale și rigide, ci comportă grade de complexitate extrem de diferite. Rolul
pe care fiecare îl deține în procesul globalizării nu este definitiv distribuit. ”5
Pentru a defini termenul fiecare autor evidenț iază o anumită latură a globalizării . George
Soros a dat o definiție predominant economică. Conform lui,” globalizarea reprezintă mișcarea
liberă a capitalului însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor
multinaționale asupra economiilor nați onale”.6 O definiție din prisma sociologiei este dată de
către sociologul britanic, Anthony Giddes, care spune că “globalizarea poate fi definită ca
intensificarea relațiilor sociale în lumea întreagă, care leagă intr -o asemenea măsură localități
îndepărta te, încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare,
petrecute la multe mile depărtare, și invers”.7
Globalizarea este un termen foarte u tilizat căruia îi putem atribui numeroase semnificații.
Prin acest termen putem înțelege dezvoltarea piețelor financiare globale, creșterea corporațiilor
transnaționale și dominația lor crescândă asupra economiilor naționale. Majoritatea problemelor
pe care oamenii le asociază globalizării, incluzând pătrunderea valorilor de piață în acele
domenii de care ele nu aparțin în mod tradițional, pot fi atribuite acestor fenomene. S -ar putea
discuta totodată despre globalizarea informației și a culturii, despre răspândirea televiziunii, a
Internetului și a celorlalte forme de comunicare și d espre mobilitatea crescută a comercializării
ideilor.8
Datorită utilizării frecvente a termenului în toate domeniile, este greu să definim globalizarea
fără a genera replică. Globalizarea poate să fie un fenomen, o ideologie, un concept, o mulțime de
proce se complexe și diferă în funcție de domeniul la care facem referire avand ca obiectiv
integrarea internațională, uniformizarea nivelului de trai și dezvoltare în general.

5 Cătălin Turliuc, Globalizarea – simbolul contemporaneității în Ziarul Lumina, 28 septembrie 2008 accesibil la
http://ziarullumina.ro/globalizarea -simbolul -contemporaneitatii -52953.html accesat în data de 11.01.2017
6 George Soros, Despre Globalizare, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 15.
7 Ioan Bari, Globalizarea și probleme globale, Ed. Economică, București, 2001, p.7.
8 George Soros, Despre globalizare, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 23

II. Religia și globalizarea
Credința într -o divinitate, indiferent dacă e Dumnezeu, Alah, Buddha, Mohamed sau
altcumva, a ținut comunitatea oarecum unită, măcar în momente critice. În prezent, când
fenomenul globalizării se instaurează unii sunt pregătiți, educați și sunt conștienți de ceea ce se
întâmplă, pe când alții sunt slab informați, ințeleg că li se întâmplă ceva, dar nu constientizează
cu adevărat.9
Lumea globală aspiră întipărească o conștiință religioasă a unor intelectuali care gândesc fără
nici o cenzură autentică de conștiință și fără să mai simtă cu inima, având capacitatea de a
teoretiza „echidistant” absolut orice aberație și stupizenie, dacă își văd textele tipărite sau
mediatizate audio -video sau dacă li se face publicitate10.
Conștiința morală „veche” tinde să dispară, căința fiind un sentiment ignorat. În mass-media
si nu numai , este promovată ideea că nu trebuie să existe remușcări, că acestea aparțin
personalităților slabe , omul trebuie să fie tare, să facă tot ce -i trece prin minte, să trăiască „clipa”,
e învățat că trăirea „din plin” a vieții în sensul de satisfacere a tuturor dorințelor e per fect
justificabilă. Binele este identificat cu satisfacerea “necesităților” biologice, apoi materiale, iar
aspectele spirituale/religioase sunt ignorate.
În ceea ce privește familia, conștiința se exprimă în mod deformat sub mai m ulte forme.
Astfel, într -o familie creștină, care a beneficiat de harul Tainei Cununiei la început, societatea
globalizată va avea consecințe în planul relațiilor trupești, în primul rând. Acestea vor fi scoase
de sub ocrotirea căsătoriei creștine, realizâ ndu-se separat ca necesitate psihologică si fiziologică.
Practicarea contracepției justificata prin invocarea condițiilor grele trai, în refuzul de a naște
duce la deformarea relațiilor trupești în cadrul familiei . De asemenea, avortul legalizat ]n unele
state vine să continue manifestarea ind ivizilor doar ca naturi sexuale. Astfel, avortul și
contracepția sunt cam același lucru în percepția Bisericii .11
În lumea globală accentul este mutat pe realizarea profesiona lă, locul de muncă ocupă
aproape în totalitate timpul membrilor familiei, pericolul permanent al pierderii acestuia îi face
să devină ca axați pe păstrarea job -urilor sau în căutarea altora mai bine plătite, astfel că
problema căsăto riei, chiar dacă e acceptată, rămâne în cel mai fericit caz pe plan secund .

9Erhan Florin, Globalizarea. În căutarea echilibrului , Editura Economică, București, 2003, p. 61.
10 Pr.Conf.Dr. Ioan Bizău, Conștiința religioasă și provocările modernități i, în “Tinerețe, ideal, Biserică”, Editura
Agaton, Făgăraș 2002, p.86
11 Elio Sgreccia, Victor Tambone, Manual de bioetică , Arhiepiscopia Romano -Catolică de București, 2001, p.151 –
152

Mâncarea artificială, ia locul celei naturale, tradiționale. Se promovează, uneori în mod voit
alteori în mod direct, agresiv, cultivarea plăcerii gustului omul este învățat să -și urmeze pofta,
setea, plăcerea.
Pe de altă parte î n lumea globalizată există anumite criterii de viață, însă acestea nu cuprind
ca nevoi de nici un fel viața morală, familială, și rel igioasă . Omul trebuie să fie eficient pentru
societate, să aducă evo luție și progres material, iar societatea îl va recompensa cu comoditate,
confort și satisfacerea tuturor plăcerilor. M unca continuă trebuie motivată î ntr-un fel sau altul,
astfel pe lângă remunerațiile salariale mari, prin distracțiile de weekend sau sărb ători
nereligioase, prin cele petrecule în discoteci și baruri, unde consumul de alcool compensează
sentimentul de indispoziție și oboseală. Asta pentru a slabi organi smul, fiind astfel, pu țin
exagerat spus grabi tă succesiunea generațiilor care aglomerează planeta.
Tradițiile etnice de vin doar folclor, obiect de stud iu al diverselor studii comparate sau al
științei et nografice . În condițiile mondializării, conștiința de apartenență se stinge până la
anulare, etnia trebuie să piară, astfel încât să apară mentalitatea apartenenței la un grup diferit.
De obicei, d eparte de casă, trăind într -o diasporă care mai mult dezbină decât unește, individul va
sfârși prin a se ident ifica „etnic” cu categoria profe sională de care aparține, uitându -și rădăcinile
cultural -religioase, astfel că în perspectiva globalizării conștiința de neam se va transforma într -o
conștiință socio -profesională. Mândria de a fi creștin este înlocuit ă de s entimentul fals al
superiorității, încurajat de mândria de a fi reușit să faci parte dintr -o minoritate bogată. Se
renunță cu prea multă ușurință la identitatea națională, se reneagă cu si mai m are ușurință
rădăcinile creștine , în numele bunăstării materia le propuse de globalizare. Astfel, statele nu vor
avea nici un viitor în era globalizării și de aceea, fiecare stat are nevoie de vizionari care să -i
învețe dimensiunea spirituală și chemarea cu care Dumnezeu a adus -o la existență în istorie.12
Schimbările sociale determinate de globalizare și ideea de bunăstare pe care aceasta o aduce
plasează religia într -un con de umbră. În aceași timp, religia încearcă să se reinventeze, dar omul
are pretenția ca modaitățile de promovare și manifestare a religiei să răm ână rudimentare,
simple, fără a ține pasul cu globalizarea la care intreaga umanitate este ancorată.

12 http://www.nistea.com/media/internet/crestinism_si_globalizare/globalizarea -implicatii.htm

III. Riscuri și amenințări de natură religiasă
Marea majoritate a populațiilor de pe continentul european sunt statornice din punct de
vedere religios. Chiar dac ă religia, odinioară, a creat cruciadele și inchiziția, lucrurile s -au
schimbat radical în zilele noastre. Religia face parte din civilizația modernă a continentului
european și din cea a continentului american și ea cultivă armonia, încrederea, toleranța,
cooperarea și pacea. Cu toate acestea, în această epocă de foarte grele încercări pentru planetă,
când peste 45 de milioane de oameni mor anual de foame și de malnutriție13, nici religiile nu
rămân neafectate. Mai ales cele din zonele de falii profunde, s unt afectate de fundamentalism și
de alte pericole amenințări generatoare de tensiuni și conflicte, atât în interiorul lor, cât și în sfera
socială, politică și economică. Conflictul dintre șiiți și sunniți, fundamentalismul islamic,
fenomenul sectelor și al terorismului de sorginte religioasă sunt doar câteva din realitățile care
amplifică foarte mult conflictualitatea vremurilor în care trăim. Există, în același timp, și unele
acțiuni îndreptate împotriva unor fețe bisericești, probabil și cu scopul de a slăbi încrederea
populațiilor în biserică și a adânci și mai mult starea de haos care se află o parte a planetei,
îndeosebi regiunea Orientului Mijlociu și Apropiat. eroare. Credința lor este statornică și nu
poate fi influențată prin strategiile de imagin e.
Pericolele și amenințările de sorginte rel igioasă sau pe suport religios pot fi: a cțiuni ale
fundamentalismului islamic și ale altor organizații religioase extremiste pentru fel de fel de
revendicări, cele mai multe dintre acestea fiind de natură politi că; discuții și chiar conflicte între
biserici (catolici, greco -catolici, ortodocși etc.) pe teme de patrimoniu; acțiuni extremiste ale
unor secte religioase etc.

13 http://www.iss -eu.org , L’Institut d”Etudes de Sécurité de l”Union Européenne, Une Europe sure dans un monde
meilleur. Stratégie européenne de Sécurité , 2005, p. 6.

Concluzii

Momentan, trăim în plin proces de globalizare, în epoca în care un stat nu mai poate
exista ca o entitate închisă.Pentru a -si asigura existența fizică natională, sau chiar supremația
internațională trebuie să colaboreze, interacționeze cu celelalte enități. Fie că vorbim pe plan
economic, religios, social, etc globalizar ea este planificată la nivel internațional, dar puternic
ancorată la nivel regional.
Excluzând efectele pozitive pe care globalizarea le are, putem aminti și un efect pe care
eu îl consider negativ și anume aspectul religios. După părerea mea, globalizarea nu promovează
deloc religia sau tradiția, iar tările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare sunt dispuse să își
piardă ientitatea pentru stilul de viață „promis”.
Din punct de vedere religios, asa cum am evidențiat în lucrarea de față există o mulțime
de aspecte care sunt contrare vechii religii. Lumea este intr -o continuă evoluție, nici măcar
religia nu se poate manifesta după vechiile obiceiuri, doar credința poate să își păstreze
intensitatea.
Așa cum am observat în ultimul timp, religia în anumite locuri este aruncată în extremism
religios, chiar terorism. O lume globalizată presupune asumarea aspectelor pozitive, dar și lupta
pentru eliminarea celor negative.
După părerea mea globalizarea deschide spațiul național, favorizând fluxul de persoane,
bunuri, tehnologie, informație, determinând aspectele politice și economice să stabilească
legături între diferitele paliere de organizare a societății. Așa cum putem observa, fenomenul
globalizării funcționează, societățile sunt puse în mișcare, acum totul depinde de capacitatea
acestora de a -l folosi într -un mod eficient. Globalizarea este un fenomen ireversibil. De aceea,
stă în capacitatea fiecăruia de a alege dacă își păstrează identitatea religioasă sau nu.

Bibliografie

Dobrota N., coordonator, Dictionar de economie , Editura Economica, Bucuresti, 1999;
Elio Sgreccia, Victor Tambone, Manual de bioetică , Arhiepiscopia Romano -Catolică de
București, 2001.
Erhan Florin, Globalizarea. În căutarea echilibrului , Editura Economică, București, 2003;
George Soros, Despre globalizare, Ed. Polirom, Iasi, 2002;
Ioan Bari, Globalizarea și probleme globale, Ed. Economică, București, 2001;
Pr.Conf.Dr. Ioan Bizău, Conștiința religioasă și provocările modernități i, în “Tinerețe, ideal,
Biserică”, Editura Agaton, Făgăraș 2002;
T. Friedman – Lexus și măslinul. Cum să înțelegem globalizarea , Ed. Economică, București,
2000;

Surse web:
www.nistea.com
www.dexonline.ro
www.iss -eu.org
www.ziarullumina.ro