Manage mentul strategiilor preventive ș i politici sanitare [621926]

1

Universitatea „Transilvania” Brașov
Facultatea de Medicină
Program de studiu: Master
Manage mentul strategiilor preventive ș i politici sanitare

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Starea de nutriție și stilul de viață al
adolescenților din clasele X -XII de la Cole giul
Național Economic „Andrei Bârseanu”

AUTOR:
Diaconu Camelia
COORDONATOR:
Prof. Liliana ROGOZEA

Brașov, 2015

2

Universitatea „Transilvania” Brașov
Facultatea de Medicină
Program de studiu: Managementul strategiilor preventive
și politici sanit are

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Starea de nutriție și stilul de viață al
adolescenților din clasele X -XII de la Colegiul
Național Economic „Andrei Bârseanu”

Brașov, 2015

3
Cuprins

1. PARTE A GENERALĂ
I.1. Introducere ………………………………………………………………… .. 4
I.2. Co nsiderații generale cu privire la …………………… …………………………. 5
I.2.1. Stilul de viață – particularități istorice …………… …………………………. 5
I.2.2. Componentele stilului de viață ………………………………….. ……………… 7
I.2.3. Impactul economic al unui stil de viață deficitar ……………………….. 11
I.2.4. Starea de nutriție a adolescenților – particularități………….. …………. .. 11
I.2.5. Strategii naționale și internaționale referitoare la un stil de viață
sănătos ………………………………………. …………………………………………………

19
2. PARTEA SPECIALĂ
II.1. Scopul cercetării………………………………………. ………………………………. ……. 24
II.2. Obiectivele cercetării………………………………………………………………… ……… 25
II.3. Ipotezele de cercetare…………………………………………………….. ………… ………. 26
II.4. Material și metodă…………………………………………………………………….. …….. 27
4. a. Descrierea lotului de cercetare………………………………………….. …….. 27
4. b. Descri erea instrumentului de cercetare………………………………. …….. 27
4. c. Proceduri de colectare, analiză și prelucrare a datelor……………. …… 27
II.5. Rezultate și discuții
5.a. Rezultate și discuții ……………………….. …………………………………………….. 28
5.b. Limitele cercetării ……………………………………………… …………………………. 45
5.c. Deschiderile și valoarea cercetării …………………………………….. ……………… 45
III. CONCLUZII ……………………………………………………………………………….. …………… . 46
IV . BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………… ………………… 48

4
I. PARTE A GENERALĂ
1. Introducere

Peste tot în lume, copiii precum și tinerii se regăsesc într -un grup aparte din populație,
reprezentând ansamblul populației de mâine, pentru care, cei din prezent trebuie să
„investească” atât resurse materiale dar și multă dra goste.
Atât școlarul cât și dascălul, trebuie să ofere din ce în ce mai mult acestei societăți.
Alături de profesor, medicul și medicina trebuie să însoțească elevul în toate etapele ce duc la
dezvoltarea intelectuală și profesională, dar și formele instru cției sale, în toate manifestările
ei. Pentru acest lucru, medicul și medi cina trebuie să cunoască școala cu solicitările și
riscurile ei , dar și elevul, deoarece fiecare individ este unic în felul său, și să facă în așa fel
încât sănătatea lui să îi fie p articipantă, dar în același timp și beneficiară, care, în sens contrar
ar deveni o constrângere cu efecte nedorite și multiple.
Cu aceste motivații și gânduri, s -a realizat lucrarea de față, care încearcă o prezentare
a unor aspecte ale sănătății copiilor și adolescenților de la Colegiul Național Economic
Andrei Bârseanu din municipiul Brașov.
Cercetarea aduce o contribuție semnificativă la o mai bună înțelegere a problemelor
sociale actuale, conturate de factori de risc și protectivi, implicate în dezvolt area
comportamentului de sănătate ale adolescenților.
Pentru aceasta am luat în considerare un lot de 154 de adolescenți atât fete cât și băieți
din clasele X -XII ale Colegiului Național Economic „Andrei Bârseanu” din Brașov.
Lucrarea de față cuprinde graf ice și tabele reprezentative pentru a veni în sprijinul
datelor analizate în text.
Bibliografia cuprinde 41 de titluri, constituite din articole de referință și lucrări
recente, pe care le -am considerat importante în sprijinul acestui studiu.

5
2. Cons iderații generale

2.1 Particularități istorice ale stilului de viață
În anul 1894 în Bremen, Germania, se face remarcată una dintre cele mai acerbe
„luptătoare” a perioadei, Ottilie Hoffmann. În vreme ce mișcarea de emancipare lupta pentru
a depăși dezava ntajele politice dar și pe cele economice, un grup de reformatoare doreau în
primul rând să îmbunătățească viața de zi cu zi, iar în acest grup se afla și Ottilie Hoffmann.
Femeia dorea o viață mult mai plăcută și mai puțin împovărată, aspirațiile fiind oa recum
complementare. (Cretu 2010)
De mare importanță a fost un articol scris de aceasta despre muncitorii care își
potoleau setea cu alcool în detrimentul apei de râu, deoarece susțineau că este mai sănătos și
chiar mai ieftin, însă din această cauză accid entele de muncă erau din ce în ce mai dese, ce au
indignat -o pe Ottilie. Atunci femeia s -a hotărât să facă ceva în acest sens și a început să
promoveze un stil de viață mai sănătos, împărțind broșuri în care erau menționate efectele
nocive ale alcoolului. Astfel de reforme sociale aveau efecte pozitive și asupra vieții sociale
cât și asupra vieții de familie, deoarece mulți dintre aceștia își cheltuiau leafa pe băutură și își
lăsau copiii și soțiile făr ă sprijin și chiar îi maltratau . (Neagu 2002)
S-au făcu t câteva campanii împotriva fumatului, o dorință a mișcării pentru tineret,
care în anul 1915 o face pe Ottilie membru de onoare. (Ferrwol 2000)
Apare și o reformă a vestimentației doamnelor, acestea săturându -se de incomodele
rochii complicate, pălării, co rsete, care pe lângă că erau incomode erau și foarte scumpe. Ele
renunță încet încet și la părul lung, deoarece părul scurt era mult mai ușor de îngrijit. (Baban,
Craciun, colab., 2007)
În vogă devine și vegetar ismul având în primul rând avantaje economice, putând
astfel locuitorii să ducă un trai onorabil. (Ferrwol 2000)
Ideea reformei a reușit să facă viața mult mai suportabilă și au permis aducerea în
evidență a problemelor cu care se confruntau femeile din acea vreme. (Golu 2000)
Ideea de independență fem inină începe să prindă rădăcini , astfel mamele singure încep
să nu mai fie atât de di scriminate în societate, având sprijinul asociaților umanitare
reprezentative. (Ford 2000)
În secolul al XIX -lea până și bărbații suferă schimbări de mentalitate, ei obișn uind să
își exprime masculinitatea prin comportamentul alimentar ( consum excesiv de carne) dar și
prin autoritate, treptat acest lucru se diminuează, punându -se sub semnul întrebării

6
stereoti piile legate despre diferențele dintre sexe . (Baban 1997)
Noțiune a de stil de viață a fost introdusă de psihanalistul austriac Alfred Adler, în
1928 .(Shirom 2003) Apoi a fost preluată de sociologi, psihologi și economiști , iar astăzi ea
este foarte des folosită de foarte mulți psihiatri, medici, neurologi, cardiologi ș i chiar
oncologi și are o importanță deosebită nu numai în viața socială, ci și în patologia umană,
deoarece stilul de viață poate duce la apariția multora dintre bolile cu care suntem confruntați.
(Marcu 2000)
Viața omului contemporan este plină de factor i de risc. Așa spre exemplu, alimentația
omului contemporan este foarte departe de ceea ce ar trebui să fi e și de alimentația cu care
era obișnuit omul preistoric și care i -ar fi de fapt necesară și omului contemporan care nu s -a
modifi cat prea mult din p unct de vedere biologic în ultimii 10 .000 de ani. (Ciobanu 2008) Nu
numai acum 10 .000 de ani, ci chiar și acum câteva 100 de ani, omul mânca aproximativ 65%
cereale, fructe, legume și zarzavaturi și 35% produse animale, vânat ușor, pește, ouă și păsări.
Iar omul contemporan mănâncă 46% glucide, 43% lipide și 11% proteine. Omul contemporan
mănâncă prea multe glucide rapide. (Golu 2000)
După cum arată epidemi ologii americani, aproximativ 30% din patologia umană este
determinată de factorii genetici, 30% de fac torii de mediu și 40% de stilul de viață. (Viorica
2007) Pentru că degeaba se naște un om sănătos și trăiește într -un mediu favorabil, dacă are
un stil de viață necorespunzător. Alți cercetători arată că patologia umană depinde în
proporție de 20% de factor ii biologici, de 19% de factorii de mediu, de 10% de sistemele de
sănătate și în proporție de 51% de stilul de viață. (Bozesan, 2007) Aceasta înseamnă că
sănătatea omului depinde mai mult de sti lul lui de viață decât de factorii biologici și de
activitatea sistemelor de sănătate, chiar și în condițiile în care medicina a făcut progrese
incontestabile. (Vasilov, Mancas 2002)
Dar omul contemporan suferă și de boli psihice. După cum arată R. Sole (1962),
81,5% dintre adulți suferă de o anumită tulburare psihic ă, iar 45% suferă chiar de mai multe
tulburări psihice, 9,5% dintre indivizi suferă de o tulburare afectivă, 6,7% de o depresie
pronunțată, 2,6% de o tulburări bipolare, 18,7% de tulburări de anxietate, 2,6% de atacuri de
panică, 3,5% de tulburări posttrau matice, 6% de anorexie mintală, 10% de tulburări de
personalitate, 10% de diferite dependențe, 1% de schizofrenie și așa mai departe. (Bozesan
2006)
Nici la copil situația nu este mai bună. După cum arată R. M. Friedman (1996), peste
20% din copii suferă d e o tulburarea psihică, 9% de o tulburare afectivă, 13% de anxietate,
10% de tulburări de apetit, 1% de autism, 10% de sindromul de agitație și de neatenție, 2%

7
consumă diferite droguri, peste 10% sunt dependenți de internet și așa mai departe . (Hammel
2004)

2.2 Componentele stilului de viață
Ce înseamnă un stil de viață sănătos?
Pentru un stil de viață sănătos trebuie să respectăm următoarele: să ne hidratăm
corespunzător, să avem o alimentație sănătoasă, sa respectăm orele de odihnă, mișcare și
educație. (Marcean 1994)
 Hidratarea
Pentru un individ a se hidrata corespunzător înseamnă să consume minim 8 pahare de
apă plată pe zi, dar esențial ar fi cam 10 pahare de apă pe zi (NU sucuri, cafea, și băuturi
acidulate). (Ford 2000)
Deși nu furnizează calorii sa u energie, apa este absolut indispensabilă în orice etapă a
nutriției. (Ford 2000)
Deși nu furnizează organismului nici vitamine, nici energie, apa este un element
absolut vital în nutriția oricărui organismului. Nevoia de apă a organismului se situează
imediat după nevoia de oxigen, din punct de vedere a urgenței . (Howard, William 2005)
 Alimentația
O alimentație sănătoasă înseamnă mai multă mâncare vegetală și mai puțină mâncare
animală, grăsime animală, proteine animale cum este din ce in ce mai des reco mandat de
către nutriționiști. (Gillian 2003)
Prin ceea ce înseamnă o nutriție sănătoasă avem ocazia ca de aproximativ 3 ori/zi să
facem un exercițiu de amortizare, de concentrare, de destindere a tuturor celulelor din
organismul nostru. Masa este o ocazie de atenție, concentrare, stăpânire de sine. (Cucos
2007)
O masă este ca o ceremonie magică datorită cărei hrană trebuie să se transforme în
sănătate, în forță, în iubire, în lumină. (Temertzolglou 2007)
Activarea atenției interioare în timpul mesei ajută digestie, dezvoltă inteligență și
voință (Cucos 2007)
Oamenii echilibrați la masă sunt echilibrați și în alte aspecte ale vieții lor. Agitația la
masă arată agitație, dezechilibru și în alte zone de viață. Semnul evoluției unui om este
conștientă apartenen ței lui la un întreg mult mai vast care îi oferă posibilitatea de a veghea să
nu își tulbure armonia prin activitatea ei, prin gândurile ei, prin sentimentele ei, prin

8
zgomotul ei interior. (Dumitrescu 2005)
 Odihna
Se spune că cine doarme mai mult sau mai puțin își scurtează viața, însă cât trebuie sa
dormim? Orele suficiente de odihna pentru un individ sunt 7 -9 ore pe zi între 22:00 și ora
7:00, fiind cel mai sănătos și odihnitor somn. (Baban 1997)
Există dou ă tipuri de odihna: activă și prin somn. (Stanesc u, Vasili 2009)
Odihna activă înseamnă sa faci ceea ce îți place și ce te relaxează cum ar fi: cititul,
dansul, înotul, muzica, plimbare etc., iar odihna prin somn înseamnă să dormi însă și aici
contează la ce ore dormi, deoarece somnul de zi nu este la fe l de eficient ca somnul de
noapte. (Bozesan 2007)
 Mișcarea
Mersul pe jos cel puțin 30 de minute sau chiar urcatul scărilor este esențial pentru o viață
sănătoasă, însă este important să facem din când în când și mișcare intensă prin care
eliminăm toxinele din organism. (Bozesan 2007)

Beneficiile exercițiului fizic
Intensificarea activității fizice are urmări be nefice sănătății. Crește încrederea în sine,
echilibrul, eficiența în muncă, popularitatea, performanța intelectuală, interactivitatea,
memoria, stab ilitatea emoțională. independența, capacitatea de autocontrol, satisfacția
sexuală, stăpânirea de sine, percepția, starea de bine .(Marcu 2002)
Sedentarismul, absența exercițiilor fizice are efecte nefaste asupra sănătății: depresie,
fobii, crește absente ismul în muncă, tulburările de ciclu menstrual la femei, anxietatea,
abuzul de alcool, comportamente psihotice, creste numărul greșelilor în muncă, crește
tensiunile, confuzia .(Zlate 1999)

Educația
Și educația este un factor important pentru o viață sănă toasă, deoarece putem învăța
cum să trăim sănătos, ce alegeri să facem, și ne putem schimba chiar și modul de gândire
indiferent de domeniu. Pentru o viață bună omul trebuie să aibă o gândire pozitivă,
constructivă și sănătoasă. (Gheorghevici 2006)
O cauză principală a îmbolnăvirii unui individ este stilul de viață nesăn ătos. Fumatul,
consumul de droguri, consumul de băuturi alcoolice, regimul alimentar dezechilibrat sunt
factorii cei mai importanți ce duc la apariția unor afecțiuni precum diabetul, cancerul și nu în

9
ultimul rând apariția bolilor cardiovasculare. (Payer 2005)
Pe lângă acești patru factori se mai adaugă unul esențial și tot mai prezent în zilele
noastre și acela este: stresul psihologic. Efectele nefaste ale acestor factori se pot observa abia
dupp o perioadă îndelungată, iar stilul de viață a unui individ se formează încă din copilărie și
chiar din adolescență. (Vasile 2005) Deși multe persoane, mai ales tinerii, caută informații
despre ceea ce înseamnă un stil de viață sănătos, majoritatea cont inuă sa aibă aceleași
obiceiuri care îi vor influența starea de sănătate negativ mai târziu. (Mattern 2006)
Mai multe studii au arătat că dieta precum și dependența de tutun sunt strâns legate de
apariția atacurilor cerebrale și a infarctelor.
Un studiu rea lizat în Anglia în anul 2008 arată că un procent relativ mic de 32% dintre
tineri au un stil de viață sănătos conform Organ izației Mondiale a Sănătății. (Currie, William
2000) Numărul adolescenților ce duc un stil de viață sănătos în comparație cu populația
generală este mult mai mic, deoarece mulți fumează sau consumă în exces băuturi alcoolice.
Studiul a arătat că 60% dintre tineri nu fac cele 30 de minute de activitate fizică ce trebuie
zilnic, 95% dintre ei nu consuma cele 5 porții de fructe și legume pe zi ce sunt absolut
necesare pentru o viață sănătoasă, iar într -un procent de peste 50% consuma în exces cel
puțin o dată pe săptămână băuturi alcoolice. Apariția unei boli cronice este direct
proporțională cu acumularea mai multor factori nocivi pentru să nătate, iar adoptarea unui stil
de viață sănătos încă din copilărie sau chiar din perioada de adult tânăr precum si menținerea
acestui stil au efecte pozitive asupra vieții pe o perioadă îndelungată. (Hammel 2004)
Un rol foarte important în acest scop, pe l ângă educația primită, îl are informarea
despre cum trebuie să procedăm pentru a duce un stil de viață sănătos, dar si influența
prietenilor sau exemplul dat de familie în acest sens. (Mirestean 2003)
Un stil de via ță sănătos înseamnă a ști sa ne trăim viaț a, a fi prieten ai propriei
sănătăți, a acorda o atenție deosebită dietei (proteine, lipide, dar si cantități suficiente de
fructe și legume) și prezența zilnică a activității fizice. Este esențial ca să înlăturăm din viața
noastră consumul de tutun și ex cesul de băuturi alcoolice, deoarece micile detalii fac si ele
diferența chiar și în privința stilului de viață, scăzând riscul de apariție a diferitelor boli
cronice. (Stan 2004)
Riscurile consumului de tutun : crește riscul apariției cancerului pulmonar, c rește
riscul de deces prin apariția bolilor cardiovasculare, respirație grea, oboseală, tuse, cancer de
laringe, plămâni , faringe, gât, pancreas etc., dureri de cap, nervozitate, greață, tulburări ale
somnului, anxietate, alterează și diminuează gustul și mirosul, tulburări de concentrare.
(Vasile 2005)

10
Vestimentația adolescenților
Dorința tinerilor de a se afirma, de a fi cei mai cool și populari din gașcă, de a se
diferenția printr -un stil unic generației lor, de a demonstra că se pot descurca și singuri este
specifică vârstei lor. (Dumitru, Ungureanu 2005)
Pentru generația tânără cel mai important este că atrag privirile celor din jur și că sunt
in centrul atenției indiferent că este vorba despre o imagine pozitivă sau una negativă. (Cretu
2001)
Vestiment ația în secolul nostru a devenit un „ limbaj”, un mod de a ne exprima și un
mod de a comunica. Cu ajutorul hainelor ce le îmbrăcăm zi de zi cei din jur pot interpreta
cum se simțim în ziua respectivă sau modul în care gândim în acea zi. Nu mai este o nouta te
că acum imaginea contează mai ales în rândul adolescenților, și că cei mai mulți oameni pun
preț pe imagine, deoarece prima impresie contează întotdeauna. (Zlate 1999)
Deși stilul vestimentar al tinerilor nu este mereu pe placul profesorilor sau al
părin ților, cei din urmă nu prea mai por intra în grațiile adolescenților la acest capitol,
apărând mici conflicte din această cauză, și mulți punctând ca este diferență de
generații. (Marcu 2000)
Hainele predominant negre, accesoriile cool, blugii rupți, tricourile lejere, culorile
stridente conturează cu succes imaginea de adolescent rebel în ciuda împotrivirii
părinților. (Goleman 2001)
Fiecare generație, epocă, zonă geografică a fost caracterizată de un anumit stil
vestimentar adoptat de acei oameni. Același lucru se întâmplă și în rândul tinerilor , ei fiind la
vârsta specifică afirmării, specifică adolescenței, o perioadă a dezvoltării personalității lor.
Majoritatea tinerilor așteaptă cu nerăbdare această perioadă a vieții, pentru a fi independenți
intr-o oarecare măsură și acest lucru se observă și pe plan vestimentar. (Ciobanu 2008)
De aceea este important ca părinții să comunice permanent cu copiii lor pentru a
vedea de ce ei preferă stilul c u care ei nu sunt de acord , însă nu le trebuie îngrădită libertat ea
de a alege și de a avea gusturile lor vestimentare, deoarece un copil nu se va îmbrăca
niciodată cu hainele ce le poartă părinții lui. Adolescenții trebuie să fie ajutați să descopere ce
li s potrivește personalității lor. (Vasilov 2002)
Coafurile, vest imentația cu culor i stridente, accesoriile ce atrag atenția, culoarea
părului sunt mecanisme de diferențiere a tinerilor. Așa arată ei felul în care se simt și că fac
parte dintr -un anumit segment de vârstă fiind un lucru relativ normal, însă toate acestea
trebuie adaptate în funcție de ocazie, ani și etapa a zilei. (Cretu 2001)
În cele din urmă tinerii își dezvăluie personalitatea prin hainele pe care le poartă

11
identificându -se generației din care fac parte. (Schiopu, Verzea 1989)

2.3 Impactul economic al u nui stil de viață deficitar
În prezent 30% din omenire, adică peste 2,1 miliarde de oameni sunt obezi, iar
numărul lor este de 2 ori și jumătate mai mare decât cel al malnutriților, obezitatea fiind una
dintre numeroasele cauze ale decesului. (Payer 2005)
Obezitatea ne amenință bunăstarea, deoarece nu este numai o problemă de sănătate
publică, ci și o amenințare la economia lumii . (Stan 2004)
Impactul economic se aproximează cam la 2.000 de miliarde dolari anual din cauza
obezității, adică 2,8% din PIB al l umii, susține Project Syndicate , într -un articol pe această
temă . (Dumitrescu 2005)
Un alt studiu efectuat recen t în SUA, Chicago, de către McKinsez Global Institute,
demonst rează că impactul economic al obezității este comparabil cu al terorismului,
violențelor armate sau cu cel al tutunului. (Newman, Wehlage 2005)
Având în vedere că numărul obezilor și cel al supr aponderalilor crește de la un an la
altul, se estimează că în anul 2030 cam jumătate din populație o să ajungă în această situație.
(Shirom 2003)
Aceas ta a cuprins și țările mai puțin dezvoltate, deoarece creșterea veniturilor actuale
îi îndeamnă să compen seze lipsurile alimentare de odinioară ; în China și India obezitatea din
mediul urban este de 3 ori mai ridicată decât în mediul rural. (Mirestean 2005)
De altfel, rata obezității explodează tot mai mu lt în țările care s -au dezvoltat, după ce
o lungă perioa dă alimentația a fost deficitară. (Baban 1997) Merită amintit cazul statului
Nauru, din Micronezia, unde acum aproximativ o sută de ani se murea efectiv de foame, iar
în anul 2005, OMS a constatat că în procent de 70% din populație este obeză . În Nauru
ponderea totală a supra ponderalilor se estimează la un procent de 94%. (Bozesan 2007)
Nivelul investițiilor ce se fac pe plan global pentru anumite cercetări în domeniu nu
trebuie să sperie pe nimeni, chiar dacă se estimează la aproximativ 4 miliarde dolari anu al.
Pare mul t, dar totuși este infim: costurile sociale sunt reprezentate de un procent de 0,2% pe
care dezastrul le generează î n întreaga lume. ( Dorota, Otet 2000)
Concret, evoluția indicelui de obezitate de la o rată pozitivă, ca în prezent, către un a
negativă ar putea aduce în Marea Britanie econo mii de 1,2 miliarde dolari anual .(Ford 2000)

2.4. Starea de nutriție la adolescenți
Nutriția este totalitatea proceselor fiziologic e prin care organismele își procură hrana

12
necesară dezvoltării și creșterii, obținerii energiei pentru refacerea țesuturilor și desfășurarea
proceselor vitale. (Ciobanu 2008)
Organismul uman are nevoie în mod constant de un aport de energie pentru a
funcțio na în limitele normale. Fiind un organism ce nu poate depozita căldura (homeoterm) și
nici nu poate transforma o altă formă de energie exterioară, singura sursă a supr aviețuirii
rămânând energia ce se obține prin desfacerea din structura alimentelor a legă turilor
chimice. (Golu 2000)
Statusul nutrițional optim este evaluarea stării de sănătate a unui individ ce înseamnă
echilibrul dintre aportul nutrițional și necesarul nutrițional. Dezvoltarea și creșterea
organismului promovează existența unei stări optime de nutriție, ce permite desfășurarea
activității zilnice, menține starea de sănătate și protejează organismul de diverse boli si
afecțiuni. (Momann 2000)
Un rol important în determinarea statusului nutrițional îl are balanța energetică ce stă
la baza echil ibrului intern și la baza stabilității ponderale. Pe o parte a balanței se află
consumurile energetice necesare pentru termoreglare și menținerea funcțiilor organismului,
iar pe cealaltă parte a balanței stau aporturile energetice .(Zanoschi 2003)
Specific organismului uman este că în timp ce consumul energetic este permanent ,
aportul energetic este variabil și discontinuu, de aceea trebuie sa existe niște depozite
energetice ce asigură funcționarea optimă a organismului între prânzuri. (Vasilov 2002)
La indi vizii umani balanța energetică este reglată prin modularea aportului de energie.
În timp ce un aport excesiv duce la creșterea în greutate, aportul alimentar insuficient duce la
scăderea individului in greutate, însă este foarte important de știut că un om care depune un
efort fizic intens va consuma o cantitate mult mai mare decât o persoane care e considerată
sedentară .(Stanescu, Vasili 2009)
Bilanțul energetic înseamnă: aportul de energie – consumul de energie = modificare
depozitelor energetice ale orga nismului .(Viorica 2007)

Evaluarea stării de nutriție
Evaluarea se face atât pe date de laborator (biochimie, densiometrie etc.) cât și pe date
obiective clinice (indici funcționali) și subiective (autoaprecierea greutății, putere de muncă,
etc.). (Marcu 2 002)
Măsurători antropometrice
Este printre cele mai vechi metode de măsurare a stării nutriționale. Se folosește

13
înălțimea , greutatea corporală, pliurile cutanate, circumferințele ce sunt folosite ca un reper
pentru determinarea greutății „ideale”. (Gillia n 2003)

 Greutatea
Este cea mai ușoară metodă de determinare a statusului nutrițional. Greutatea exagerată
peste limitele normale este considerată obezitate, iar o greutate mult redusă este considerată
denutriție .(Neagu 2002)
Este foarte important să se ț ină cont de înălțime și vârstă când se interpretează valoarea
greutății corporale, mai ales în cazul copiilor. Greutatea se măsoară cu ajutorul cântarului, iar
greutatea ideală se obține în urma calculării cu diferite formule. (Neagu 2002)
Formula lui Broc a
Greutatea ideală (kg)= înălț imea(cm) – 100
Formula lui Pende
Greutatea ideală = înălț imea (cm) / 2,4
Această formulă este absolut valabilă pentru ambele genuri și are tendinț a de a supraestima
greutatea ideală.
Formula lui Lorentz
M: greutatea ideală = î nălțimea (cm) – 100 – [(înălț imea (cm) – 150) / 4].
F: greutatea ideală = ănălțimea (cm) – 100 – [(înălț imea (cm) – 150 / 2].

 Înălțimea
Înălțimea se măsoară cu ajutorul unui stadiometru, și aceasta este esențială pentru
determinarea unei greutăți corpora le ideale.

Junk -food -ul
În zilele noastre viața tinerilor de derulează într -un ritm foarte alert. Mulți sunt stresați
de găsirea unui job, de pregătirea pentru facultate, se implică în diverse activități, practică un
sport ceea ce duce la o alimentație ne corespunzătoare, mulți fiind mereu pe drumuri și
mâncând ce apucă. (Gillian 2003)
Mulți cartofi prăjiți, hamburgheri, snak -uri, alimente ce ar trebui consumate in
cantități infime, însă majoritatea adolescenților consuma aproape zilnic aceste produse nocive
organismului. A avea un stil de viață sănătos nu înseamnă a renunța în totalitate la
mâncărurile ce ne plac, dar trebuie sa le consumăm rar pentru a ne menține sănătatea.

14
(Mattern 2008)
Sodiul vine în mare parte din alimentele consumate în mod frecvent, d eoarece se
adaugă sare în momentul preparării, iar colesterolul vine numai din grăsimile animale.
(Gillian 2003)
Sursa de energie ce furnizează cam 40% din totalul caloriilor vine din grăsimile
ingerate, dar și așa, un consum excesiv de grăsimi duce la cre șterea colesterolului în organism
și la apariția bolilor cardiovasculare, la creșterea în greutate și nu în ultimul rând la apariția
cancerului. Chiar dacă medicii nutriționiști recomandă consumul a maxim 30% calorii ce
provin din grăsimi, trebuie să se ți nă cont de alimentele ce conțin grăsimi mai puține cum ar
fi: lactatel e fără grăsime, carne slabă, peș te.

Figura nr. 1. Ponderea persoanelor supraponderale în rândul bărbaților ăn funcție de vârstă din
statele UE .Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Overweight_and_obesity_ –
_BMI_statistics

Figura nr 2. Ponderea persoanelor supraponderale în rândul femeilor în funcție de vârstă din
statele UE. Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Overweight_and_obesi ty_-
_BMI_statistics

15
Obezitatea
Un număr de trei milioane de tineri sunt obezi sunt în Uniunea Europeana și
aproximativ 14 milioan e de copii sunt supraponderali . În câteva state membre peste jumătate
dintre adulți sunt supraponderali ș i un procent de 30% riscă să devină obezi. Problema
obezității a devenit o problemă în întreaga Europă și afectează în prim plan copiii ș i
adolescen ții conform spuselor unui raport al Parlamentului European. (Vasilov, Mancas 2002)
Obezitatea și e xcesul ponde ral sunt cele două mai mari prob lemele în domeniul
sănătăț ii în Europa în prezent . În unele zone ale Europei, un procent de 37 % dintre femei și
26% dintre bărbați sunt obezi, iar numă rul copiilor supraponderali creș te rapid ( 400.000/an).
(Cucos 2002)
Obezitate a duce la dezv oltarea unor boli grave cum ar fi cancerul, diabetul, bolile de
inimă , accidentul vascular cerebral dar și hipertensiune arterial ă. (Zlate 1999)
Promovarea spotului zilnic și a unei alim entații sănătoase sunt o etichetă europeană
pentru prevenirea obezităț ii și a exceselor ponderale, și nu în ultimul rând a bolilor cronice,
aceasta fiind concluzia Parlamentului European la dezbaterea asupra obezităț ii și la Cartea
verde cu a titlul similar publicată de că tre Comisia Europeana în anul 2005. (Dumitru,
Ungurean u 2005)
Sportul, a limentaț ia și obezitatea sunt priorităț i ale politicii de sănătate a Uniunii
Europene . (Marcu 2000)
Obezitatea este un exces de gră sime a organismului. Pentru a estima frecvența
obezităț ii în rândul copiilor și al tinerilor , majoritatea s tudiilor epidemiologice se bazeaz ă pe
indexu l de masă corporală (BMI), un index de greutate corporală direct proporțional cu
înălțimea (greutatea exprimată în kg raportată la pătratul înălțimii exprimat în m2).(Marcu
2002)
Termenul de suprapondere se defin ește ca exces de greutate corporală raportat la
înălțime incluzând toate țesuturile și, în concluzie , poate reda diferite grade de adipozitate. În
ciuda distincției di ntre suprapondere și obezitate , majoritatea p ersoanelor ce sunt
supraponderale sunt ș i obeze, și din acest motiv cei d oi termeni sunt interșanjabili în literatura
de specialitate. (Neagu 2002)
Obezitatea morbidă este definită ca greutatea cel puțin dublă față de cea de dorit,
greutate ce duce în mod si gur la creșterea mortalității în rândul adulților, dar și cea mai puțin
severă se asociază cu riscul de mortalitate , așa cum rezultă din studii prospective de cohortă.
(Marginean, Balasu 2005) Obezitatea din copilărie este un factor foarte important de risc
pentru obezitatea adul tului, pentru că obezitatea di n adolescență este un factor predictor mai

16
valabil decât obezitatea la vârste mai mici. (Zanoschi 2003)
Persoanele ce sunt supraponderale sunt mult mai expuse să dezvolte diabetul și HTA
la vârsta adultă . (Dorota, Otet 2005) Prevalenț a HTA și a diabetului este de 3 ori mai ridicată
în rândul adulț ilor supraponderali decât la cei ce au o greutate normală. Studiile
observaț ionale au demonstrat asocierea supr apondere cu hipercolesterolemie și se sugerează
că există o conexiune independentă între boala ischemică și supragreutate .(Schiopu 1989)

Alcoolul
Alcoolul este o problemă cu care populația se confruntă din ce în ce mai des, de aceea
această problemă trebuie și ea discutată. (Ford 2000)
Deși este interzisă vânzarea băuturilor alcoolice către per soanelor sub 18 ani, mai
mult de jumătatea din clasele a XI -a au consumat aceste băuturi în ultimul an, consum ce
afectează direct sănătatea adolescenților, riscând să dezvolte diverse afecțiuni. Tinerii devin
tot mai inconștienți si libertini consumând al cool după care se urcă la volan punând în pericol
atât viața lor cât și a celor din jur, fiind principala cauză a producerii accidentelor rutiere în
rândul adolescenților. (Marcu 2000)
Alcoolul nu este bun nici din punct de vedere nutritiv el conținând mult e calorii și
puține substanțe nutritive, iar pe lângă faptul că poate duce la o alimentație
necorespunzătoare se ajunge în multe cazuri ș i la alcoolism , fenomen destul de frecvent și în
rândul tinerilo r.(Cretu 2010)

Tinerii vegetarieni
Există diferite tip uri de diete vegetariene. La un pol se află veganii, care nu consumă
absolut nimic de origine animală, iar la celălalt pol se află lacto -ovo-vegetarienii ce nu
consumă carne, dar consumă lactate și ouă fiind o dietă mai ușor de ținut dar și mai benefică
pentru organism. Însă pentru adolescenți nu este recomandată nici una dintre aceste diete,
deoarece ei fiind în perioada de creștere au nevoie de toate alimentele atât de origine vegetală
cât și origine animală, iar ținând oricare dintre aceste diete riscă s ă dezvolte diferite carențe,
cea mai întâlnită fiind carența de fier, ce este esențială în dezvoltarea organismului tânăr.
(Cretu 2001)
O altă problemă cu care se pot confrunta tinerii vegetarieni este prezența în cantități
mult mai mici decât valorile nor male a zincului, calciului, vitaminei D și vitaminei B.
Produsele lactate și laptele sunt cele mai bogate în calciu ce asigură creșterea masei osoase,
ce poate prevenii apariția osteoporozei la bătrânețe, iar tinerii vegani sunt mai predispuși de a

17
dezvolt a această afecțiune. (Hammel 2004)
Important este ca din timpul copilăriei să avem o viață echilibrată și un regim
alimentar adecvat pentru o dezvoltare armonioasă a organismului din toate punctele de
vedere. (Payer 2005)

Tulburările alimentare la adolesce nte
Un studiu efectuat de APTTA (Asociația pentru prevenirea și tratarea tulburărilor de
alimentație) în anul 2000 pe un eșantion de peste 900 de fete cu vârsta cuprinsă între 14 și 18
ani, a scos în evidență apariția tulburărilor emoționale în rândul adol escentelor, tulburări ce
duc la apariția problemelor alimentare, deoarece tinerele nu pot discerne și controla
sentimentele neplăcute cu care se confruntă în perioada adolescenței. (Cucos 2002)
Alte studii realizate de National Center for Health Statistics au arătat că într -un liceu
cunoscut din Minneapolis 61 dintre fetele de clasa a X -a se confruntau deja cu probleme
alimentare serioase (anorexie și bulimie). Din 271 de fete din liceul respectiv, peste jumătate
dintre ele se vedeau grase, deși aveau greuta tea normală, iar o nemulțumire puternică privind
aspectul corpului plus alte nemulțumiri acumulate duc la tulburări alimentare grave. (Goleman
2001)
Majoritatea studiilor arată că tot mai multe fete și adolescente devin obsedate de
greutatea lor, existând u n „etalon” al frumuseții ce doresc să -l atingă, ce duce la o slăbire
excesivă , scădere în greutate majoră ce are efecte negative asupra sănătății lor. (Stan 2004)
Există situații în care persoanele obeze nu pot face diferența între a le fi foame, a le fi
teamă sau a fi înfuriat, sentimente ce duce la o alimentație dezorganizată și excesivă,
deoarece în aceste situații majoritatea unifică aceste sentimente în senzația de foam e.
(Vasilov 2002)
În zilele noastre tinerii sunt tot mai predispuși să aibă o viață dezechilibrată, deoarece
mulți dintre aceștia nu se simt bine în pielea lor, iar în această perioadă apare cel mai des în
rândul acestora tulburările psihice grave, anorexia dar și bulimie. (Dumitru, Ungureanu 2005)
Pentru o dezvoltare adecvată a organismulu i si a minții adolescenții trebuie încă de
mici să aibă un regim de viață sănătos din toate punctele de vedere pentru a evita eventualele
afecțiuni ce pot să apară în perioada adolescenței .(Stanescu, Vasili 2009)

Greșelile alimentare
Necesarul caloric la fetele adolescente este de 1800 -2000 de kcal pe zi, pe când la

18
băieți e nevoie de 2300 -2500 de kcal pe zi, iar aceste nevoi pot crește în funcție de efortul
fizic pe care îl depun în acea zi .(Gheorghevici 2006)
Principalele cauze de obezitate și creșteri r apide în greutate sunt: fast -food-urile,
produsele de patiserie, dulciurile, gustările dintre mese bogate în calori i, dar slabe nutritiv,
programul de mese dezorganizat, sedentarismul, băuturile carbogazoase și nu în ultimul rând
dietele drastice, care în acel moment par că dau roade, însă ulterior revenindu -se la regimul
alimentar dezorganizat, kilogramele se vor acumula într -un timp foarte scurt, dar și într -un
număr mai mare decât cele date jos. (Gheorghevici 2006)
Bolile societății actuale sunt bulimia ș i anorexia. O multitudine de articole și
fotografii evidențiază „siluetele perfecte” ale idolilor adolescenților , ce sunt în cele mai
multe cazuri prelucrate în diferite programe . Modelul imposibil de atins dar și dorința de a
fi cât mai atractiv pentru se xul opus, duc, în caz de eșec sentimental , fie la excese
alimentare, fie la înfometare .(Marcean 1994)
Psihologii susțin că cele două afecțiuni, anorexia și bulimia apar din cauza unor
traume mai vechi, ce au avut o simptomatologie ascunsă (teamă, anxietate , deprimare,
depresie ). (Ferrwol 2000)
Persoanele anorexice se pot recunoaște prin silueta excesiv de slabă și prin înfățișarea
asemănătoare cu a unei persoane obosi te, lipsite de vlagă, iar persoanele bulimice se recunosc
prin consumul excesiv de alimente , însă e greu de recunoscut aceste persoane, deoarece după
ingerarea alimentelor dorite le și elimină prin vărsături. (Momann 2000)
Părinții trebuie să fie atenți la orice schimbare comportamentală a copilului pentru a
evita eventualele dezechilibrări pe vi itor, deoarece aceste afecțiuni pot avea repercusiuni
grave asupra sănătății adolescentului.
Factorii declanșatori tulburărilor alimentare sunt: factorii genetici, familia preocupată
permanent de ținerea unui regim mai strict, presiunea din partea familiei de a slăbi, traume și
abuzuri în familie, istoric familial de obezitate, factorii socio -culturali (colegi, prieteni fie
preocupați de slăbit fie au obiceiul de a batjocorii persoanele mai plinuțe). (Cretu 2001)

Factorii de menținere în bolile de alimentaț ie
Laudele sociale determin ă întărirea extern ă pentru pierderea în greutate la pacienții
perseverenți, perfecți oniști care au pierdut o anumite kilograme prin diferite exerciții fizice,
diete sau ambele combinate .(Dumitrescu 2005)
Reușita de a pierde în gr eutate reprezint ă principalul motiv al autocontrolului intern

19
efectiv când copilăria e nefericită, când pubertatea este covârșitoare sau când existența ca
adult este însp ăimânt ătoare și neatractivă, și când tendințele perfecționiste sunt inadecvate
pentru întrecerile din adolescenț ă.(Marcu 2002)
Anorexia apare în general în adolescență, perioadă marcată de un cumul de încercari
ale dezvoltării pe care trebuie să le înfrunte la începutul pubertății, cum ar fi diferențierea de
familie, relațiile cu băieții, d ebutul sexualității și redefinirea relație i cu prietenii .(Baban,
Craciun, colab. 2000)
Anorexia mental ă este o pseudosoluție c ătre provoc ările existen țiale ale adolescenței,
sancționat ă implicit. Cu un control rigid al greut ății, procesele par s ă fie mai b ine
controlate. (Currie, William 2000)
După scăparea de anumite kilograme prin diete și alte artificii, dorința de a reveni sau
a avea un regim alimentar sănătos poate să afecteze organismul prin regurgitări, retenții de
diferite fluide, ce duc la reînnoire a regimului alimentar ce este bazat pe experiența c ă
mâncatul normal este dureros și imposibil .(Neagu 2002)
Majoritatea fetelor anorexice nu știu când au cu adevărat o problemă de sănătate,
multe dintre ele provenind din familii ce s -au preocupat de ele, l e-au ferit de dificultățile
vieții, le -au ținut la adăpost de acestea , și din acest motiv ele nu știu și nu pot face față la
aceste schimbări radicale , ele simțindu -se neputincioase și nepregătite .(Dorota, Otet 2000)

Relația cu alimentele în bolile de ali mentație
Pe deoparte persoanele anorexice gătesc cu mare plăcere și se implică în pregătirea
mesei pentru familie, prieteni simțind o oarecare satisfacție că ei se vor îngrășa, iar pe
cealaltă parte ele susțin că simt dezgust pentru alimente și că nu le es te foame. (Stan 2004)
Ele susțin că se văd mai plinuțe decât cei din jur și nicidecum nu se văd slabe și cum
arată defapt în realitate, și slăbirea le duce chiar cu gândul la moarte .(Mattern 2008)
Nimeni nu decide că dorește să devină anorexic, totul se înt âmplă după citirea unei
cărți despre așa ceva sau vizionarea unui film, documentar, scopul lor fiind doar pierderea
unor kilograme pe care ele le consideră în plus. Este foarte important de menținut ca
adolescentele ce se află în această situație au o greu tate corporală normală atunci când decid
să țină o dietă sau regim. (Mattern 2008)
Scăderea în greutate este atât de triumfătoare, încât tinerele nu știu când trebuie să se
oprească, nu știu limita, ajungând in situații destul de grave. (Temertzoglou 2007)
Atunci când cei din jur mănâncă plato uri și mai multe preparate la o masă, iar ele s ă

20
nu consumă nimic, le dă senzația de forță și putere că au avut ambiție și nu au mâncat.
(Gillian 2003)
Pentru a câștiga aproape perfect asupra senzației de foame pe care o resimte și
frustrațiile existente din cauza restricțiilor alimentare care se impun, anorexicele ritualizează
puțin câte puțin conduitele lor alimentare. Totul este foarte bine stabilit și calculat pentru a nu
ceda tentației, și progresiv viața lor devine un ritual din punct de vedere alimentar. (Hammel
2004)
O problemă cu care se confruntă persoanele anorexice este dificultatea de a stabilii
relații sociale, ele simțindu -se insignifiante, inferioare, neputincioase, incapabile fiind destul
de influențabile d e către cei din jur. (Ford 2000)
Frica de îngrășare se traduce prin frica de a vrea să înfrunte cerințele legate de
schimbările biologice și adolescență. Trăind cu slabă stima d e sine, anorexicele se percep
absolut incompetente în performanțele sociale și personale. Pierderea anumitor kilograme
are rolul de a elimina îndoieli le în acest sens .(Ciobanu 2008)

2.5 Strategii referitoare la un stil de viață sănătos
Alcoolul este substanța de abuz cea mai larg disponibilă și cea mai acceptabilă din
punct de ved ere cultural. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în Europa
alcoolul ocupă locul trei în ierarhia celor mai importanți factori de risc pentru decesele
premature și îmbolnăviri evitabile (după fumat și hipertensiune arterială).
Un ghid OMS din 1986 privind dependența de droguri și alcool, clasifica alcoolul în
categoria droguri sedative, alături de hipnotice și tranchilizante. Problemele legate de alcool
apar la aproximativ 30% din băutori. Alcoolul este un factor de risc mai însemnat decât
colesterolul crescut sau obezitate, de cinci ori mai însemnător decât astmul și de trei ori
notabil decât diabetul zaharat .(Dumitrescu 2005)
Decesele premature și na din 10 îmbolnăviri din Europa este cauzată de consumul
excesiv de alcool. Se aproximează că produsele pe bază de alcool sunt direct răspunzătoare
pentru procentul de 9% din totalul bolilor. Consumul de alcool duce la violență, accidente și
este responsabil pentru reducerea speranței de viață. Consumu l de alcool a crescut în ultima
perioadă de t imp ca frecvență și volum , iar vârsta debutului a scăzut dramatic .(Payne 2005)
Deși în ultimii ani s -au remediat semnific ativ informațiile despre consumul de alcool
dar și efectele negative ce le are asupra sănătății , totuși mai sunt foarte multe de aflat și
cercetat în acest sens . În multe țări din Europa, decidenții politici susțin că nu sunt suficiente

21
informații despre consumul real de alcool, despre obiceiurile în această direcție , vârstă și alte
caracteristici relev ante, ca și de efectele nefaste ale c onsu mului de alcool, în diferitele sale
forme. (Newman, Wehlage 2005)
Deși incidența cirozei hepatice și media consumului de alcool, continuă să fie niște
indicatori im portanți pentru situația din prezent a consumului de alcool, acestea nu sunt
suficiente pentru a se putea aproxima realitatea și a crea politici adaptate realității. Din acest
motiv este necesar un prog ram de acțiune pentru a se preveni și pentru a se reduce consumul
abuziv de alcool. (Mirestean 2003)
Conform National Center for Health Statist ics strategiile de acțiune anti -alcool
respectă principiile etice ale politicilor referitoare la alcool:
a. Informarea populației cu privire la consecințele consumului de alcool asupra
sănătății, familiei și societății, prin desfășurarea unor programe edu caționale, precum
și asupra măsurilor efective care pot fi luate pentru prevenirea și reducerea acestora;
b. Încurajarea acelor medii de lucru, atât publice, cât și private, ce sunt ferite de
consecințele negative ale consumului de alcool, precum accident ele și violența.
c. Formularea unor noi legi sau întărirea celor existente, legi referitoare la condusul
sub influența băuturilor alcoolice.
d. Promovarea sănătății prin controlul accesibilității tinerilor la băuturile alcoolice și
influențarea politicii prețului, prin instituirea taxelor sau prin mărirea acestora.
e. Controlul strict, în ceea ce privește publicitatea, directă sau indirectă, la băuturile
alcoolice și asigurarea că nici o formă de publicitate nu se adresează minorilor, de
exemplu, prin le gătura care s -ar putea face între evenimentele sportive și alcool.
f. Asigurarea accesului la tratament și la servicii de reabilitare a celor care abuzează
de alcool, precum și a familiilor acestora.
g. Responsabilizarea etică și legală a celor care sunt implicați în marketingul
băuturilor alcoolice sau a celor care comercializează băuturi alcoolice; asigurarea unui
control strict referitor la calitatea produselor și implementarea unor măsuri împotriva
producției și vânzări i ilicite de băuturi alcoolice.
h. Un bun management al problemelor cauzate de consumul de alcool, se realizează
prin antrenarea unor profesioniști din mediul medical, al asistenței sociale, educație și
justiție, în confruntarea cu astfel de probleme.

22
i. Sprijinirea acelor organizații c are promovează un stil de viață sănătos, în special a
celor care se ocupă de prevenirea și reducerea efectelor dăunătoare cauzate de
consumul de alcool. j. Formularea unor programe de prevenire a consumului de
alcool, de monitorizare a progresului realizat de aceste programe, precum și de
actualizarea programelor bazată pe evaluarea lor. (Ford 2000)
Directivele Uniunii Europe urmăresc, în principal, următoarele trei aspecte:
– taxele pe alcool;
– publicitatea la alcool;
– libera circulație a produselor p e bază de alcool (pentru uz personal, între țările
membre UE). Una dintre aceste directive stabilește standarde pentru reglementarea
publicității în media audio -vizuală, incluzând și pe cea a băuturilor alcoolice. (Ferrwol 2000)

Prevenirea și terapia stres ului în organizații
Stresul este numit și "boala secolului XX". În anul 1998, O MS a înfăptuit un raport
prin care este arătat faptul că stresul din viața personala dar și cel profesi onal sunt factorii
cauzanți ai unei sănătăți ș ubrede. Acest raport susțin ea că stresul indiferent de natura lui
mărește riscul îmbolnăv irilor. Acesta nu depinde doar de mediul în care muncește, ci și de
caracteristici le psihologice ale individului .(Marginean, Balasu 2005)
Sunt puține organizații europene care să aibă un program de prevenire a stresul ui; și se
crede că activarea unor programe în acest sens nu face parte din responsabilitățile ce le re vin.
Ei au în acest sens aceeași atitudine ca aceea referitoare l a poluarea mediului , până la apariția
legilor și mișcări lor ecolog iste ce duc la protejarea resurselor naturale.(Marcu 2002) Se
consideră că sănătatea indivizilor la locul de muncă ține de responsabilitatea fiecăruia în parte
și de cea a organelor publice. Spre exemplu Marea Britanie, Canada, Statele Unite și Suedia
arată că punerea în practică a unor programe în această direcție de către organi zații duce la
reale economii și că cele 100.000 de cercetări în acest domeniul confirmă că unele modalități
de funcționare organizatorică sunt surse de stres pentru cadrele de cond ucere, majoritatea
salariați lor, dar și pentru conducătorii de întreprindere și tehnicieni. (Mirestean 2003)
În secolul nostru se vorbește tot mai mult despre problema obezit ății ca despre o
epidemie existentă a civilizației moderne. St atisticile internațio nale arată că obezitatea face
mai multe victime în lume decât fumatul efectiv . Obezitatea este o problemă cu care se
confruntă din ce în ce mai des copiii .(Matten 2008)
Conform studiilor recente, în România rata obezității este de 25%, iar 50% din tre
român i sunt supraponderali.(Bozesan 2007)

23
Obezitatea este o boala cronică ce are la bază numeroși factori, ea însăși reprezentând
un factor de risc major pentru sănătate, producând boli de inimă, creșterea presiunii sângelui,
diabetul și cancerul.(Howard, Willi am 2005)
Obezitatea reprezintă a doua cauză de mortalitate după consumul de tutun. Un
element important al strategiei de prevenție a guvernului britanic îl constituie reducerea
deceselor prin îmbunătățirea dietei și nutriției. În Anglia s -a introdus un nou program: “5 a
day target= 5 pieces of vegetables or fruits” .(Gillian 2003)

24
II. PARTEA SPECIALĂ

Scopul lucrării

În lucrarea de față îmi propun să studiez stilul de viață al adolescenților și starea de
nutriție a acestora, deoarece în secolul nostru ti nerii se confruntă din ce în ce mai des cu
probleme alimentare , depresii, consum de droguri sau substanțe etnobotanice.
Un stil de viață sănătos înseamnă a ști sa ne trăim viața, a fi prieten ai propriei
sănătăți, a acor da o atenție deosebită dietei ( prote ine, lipide, dar si cantități su ficiente de
fructe și legume) și prezența zilnică a activității fizice. Este esențial ca să înlăturăm din viața
noastră consumul de tutun și excesul de băuturi alcoolice, deoarece micile detalii fac si ele
diferența chiar ș i în privința stilului de viață.
Soluția cea mai eficientă rămâne prevenția care trebuie să fie unitară pentru toate
substanțele care determină dependență: alcool, tutun, și droguri. Efortul trebuie îndreptat
către păstrarea unui număr cât mai mare de nead erenți, pornirea unor campanii antidrog,
antifumat, evitării consumului excesiv de alcool. Renunțarea la deprinderile nesănătoase , cu
risc pentru sănătate este cea mai ieftină în comparație cu tratamentul, durata spitalizării,
efectele nefaste pentru sănăt ate.
Putem spune că se află sub controlul individului toate componentele stilului de viață,
de aceea toți oamenii abordează diferite stiluri de viață reprezentative sau nu pentru fiecare
în parte, ce afectează în mod direct sănătatea și bunăstarea indivi dului.
Din această cauză doresc să ajut la identificarea alternativelor în momentul luării
deciziilor sau în desemnarea obiectivelor care pot avea un impact pe termen lung și scurt
asupra sănătății .

25
Obiectivele cercetării :

1. Măsurarea gradului în care adolescenții adoptă un stil de viață sănătos.
2. Evaluarea nivelului de adoptare a unui stil de viață cu risc pentru sănătate la
adolescenți.
3. Evaluarea nivelului de informare a adolescenților privind comportamentele
sănătoase.
4. Evaluarea diferențe lor și asemănărilor la adolescenții din clasele X -XII din Colegiul
Național Economic „Andrei Bârseanu” din orașul Brașov, pe grupe de vârstă și gen , privind
modul de manifestare a comportamentelor de risc pentru sănătate.
5. Popularizarea în râ ndul adoles cenților a principalilor indicatori de sănătate.

26
Ipoteze de lucru
Factorii de influență a stării de sănătate ce prezintă diferențe semnificative în funcție de
gen.
Factorii de personalitate analizați (auto aprecierea, agresivitatea exprimată) prezintă re lații
semnificative atât cu comportamentele de risc, cât și cu cei protectivi ai sănătății.
a) nivelul de autoapreciere ridicat prezintă o aso ciere cu frecvență ridicată a
comportamentelor protective ale sănătății, iar nivelul scăzut al acestuia este asociat cu
frecvența ridicată a comportamentelor de risc;
b) presupunem că exist ă diferențe la tinerii caracterizați prin ad optarea în mod frecvent a
comportamentelor îndreptate spre risc, față de colegii lor care au un stil de viață
sănătos;
c) nivelul dar și modali tatea de exprimare a agresivității d ovedește asocieri cu factorii de
risc și protectivi ai sănătății.

Factorii contextului social, de pildă caracteristicile familiei, ale relațiilor cu colegii de
aceeași vârstă și cu mediul școlar prezintă legături strân se cu comportamentele protective și
de risc manifestate de către adolescenți.
a) structura familiei, nivelul de educație a părinților și suportul afectiv perceput din
partea acestora determină relații semnificative cu comportamentele protective și de
risc al e adolescenților;
b) numărul prietenilor și durata timpului petrecut cu colegii sunt strâns legate de
angajarea adolescenților în comportamente protective sau cu risc pentru sănătate;
c) factorii mediului școlar, cum sunt climatul clasei, atitudinea față de șc oală, gradul de
accep tare din partea profesorilor și al colegilor , stresul școlar precum și gradul de
acceptare al personalității elevilor din partea profesorilor dovedesc relații
semnificative cu comportamentele de sănătate și de risc ale adolescenților
d) implicarea adolescenților în conflicte școlare, respectiv asumarea rolului de agresor
sau victimă ilustrează relații semnificative cu comportamentele de risc sau protective
pentru sănătate.

Contextul social și regional -cultural determină diferențe semnifi cative în ceea ce privește
comportamentul de sănătate și de risc al adolescenților.

27
Material și metodă :

a) Descrierea lotului de cercetare
Respondenții studiului au fost 168 de adolescenți cu vârste între 15 -19 ani, din orașul
Brașov, selectați din clase le X-XII ale Colegiului Național Economic „Andrei Bârseanu ”.
Distribuția s-a efectuat pe vârste și gen:
– Băieți minori – 32 respondenți,
– Băieți majori – 29 respondenți,
– Fete minore – 51 respondenț i,
– Fete majore – 42 respondenț i.

b) Desc rierea instrumentului de cercetare
Pentru realizarea obiectivelor acestui studiu s -a folosit ca instrument chestionarul de
măsurare a gradului în care adolescenții adoptă un stil de viață sănătos.
Chestionarul cuprinde 29 de întrebări scurte cu răspuns s ingular c e a fost împărțit
adolescenților în timpul orei de Dirigenție, ulterior răspunsurile fiind centralizate.

c) Proceduri de colectare, analiză și prelucrare a datelor
Culegerea datelor s -a realizat în perioada ianuarie -martie 2015, iar prelucrarea da telor
s-a realizat în perioada martie -iunie 2015. În urma centralizării răspunsurilor s -au operat doar
154 de chestionare ce au fost valide, 14 fiind ne valide.
Rezultatele au fost exprimate cu ajutorul graficelor și tabelelor.

28

5. Rezultatele cercetăr ii și discuții
I. Primul aspect al studiului a vizat identificarea cadrului de influență asupra stilului
de viață sănătos , adolescenții având posibilitatea de a aprecia cărui factor îi datorează
adop tarea stilului de viață sănătos: familiei, cadrelor didac tice, prietenilor, colegilor sau lor
înșiși.

Grafic 1 Factori de influență în adoptarea unui stil de viață sănă tos

Adolescenții consideră în proporție de 55,8 0% că toți membrii familiei influențează
stilul de viață sănătos ș i că într -o măsură la fel de mare decizia de a adopta un stil de viață
sănătos depinde de propria persoană. Studiul a relevat faptul că nu există diferențe între
adolescenții minori sau majori, în ceea ce privește contextul în care cei din mediul familial
sau social îi influențează în adoptarea stilului de viață sănătos.

Grafic 2 Factori de influență în adoptarea unui stil de viață sănătos în funcț ie de gen

29
II. Al doilea aspect al studiului a vizat modul în care alimentația reflectă un stil de
viață sănătos. Astfel, s -au investigat programul meselor, frecvența consumului de fructe și
legume proaspete, natura gustărilor dintre mese precum și frecvența cu care se consumă
alimente cu risc pentru sănătate. În ceea ce privește programul meselor stud iul relevă faptul
că adolescenții acordă foarte puțină import anță modului cum mănâncă, existâ nd totodată și
tendința de a consuma alimente cu risc pentru sănătate înt re mese, și o altă pond ere de
neneglijat este faptul că 73 dintre adolescenți mănâncă mai puțin de două mese pe zi.

Programul meselor

Grafic 3 Mesele adolescenț ilor pe o zi

Frecvența consumului de legume ș i fructe proaspete

Grafic 4 Frecvenț a consumului de legume ș i fructe

30
După cum se exemplifică î n graficul de mai sus, 78 dintre adolescenț ii ce au fost
supuși sondajului au declarat că ei consum ă legume și f ructe rar și doar 43 consumă aceste
alimente zilnic.

Natura gustărilor di ntre mese

Grafic 5 Natura gustă rilor dintre mese

Fetele consuma mai frecvent fructe și/sau legume 81 ,00% și lactate 74 ,00% în
comparație cu băieții care consumă în mod frecvent dulciuri (71 ,00%) ș i produse de
panificație (54,00%).

Frecvenț a consumul ui de alimente cu risc pentru sănătate

Grafic 6 Frecvenț a consumului de alimente nesănă toase

31
O statistică îngrijorătoare în rândul adolescenților este faptul că 91 dintre ei , consumă
alimente nesănătoase în mod frecvent ș i doar 61 ocazional, ș i doar 2 adolescenți au declarat
că nu consumă niciodată alimente nesănă toase .

Frecvenț a consumului de sucuri

Grafic 7 Frecvenț a consumului de sucuri

Putem observa cu ușurință că cei mai mulț i tineri consumă sucuri în mod frecvent și
foarte puțini 30 dintre aceștia au răspuns , că beau aceste bă uturi ocazio nal.

Grafic 8 Frecvența consumului de sucuri în funcție de gen

Este foarte relevant că cei mai mulți consumatori de aceste băuturi sunt fetele, iar cei

32
care nu consumă niciodată se regăsesc într -un număr egal atât în rândul fetelor cât și în rândul
băieților .

Frecvenț a consumului de fast food

Grafic 9 Frecvenț a consumului de fast food

Un factor îngrijorător în secolul nostru est e consumul alimentelor de natură „fast
food”. Într -un procentaj apropiat și totuși cu o diferență destul de impor tantă pentru tineri,
arată că 81 dintre adolescenții supuși sondajului consumă aceste alimente nesănă toase.

Fig 10 F recvența consumului de fast -food în funcț ie de gen

33
Frecvenț a consumului de mezeluri

Grafic 11 Frecvenț a consumului de mezeluri

I-am întrebat pe cei 154 de adolescenți cât de frecvent consumă ei mezeluri? Și aceștia
au declarat că în mod frecvent consumă mezeluri sub diverse forme (100 de ado lescenți) și
doar 3 tineri au spus că nu consumă niciodată aceste produse alimentare.

Grafic 12 Frecvența consumului de mezeluri în funcție de gen

34

III. Al treilea aspect al studiului a vizat controlul greutății corporale, adolescenții
apreciindu -și greutatea corporală și modalitățile prin care controlează sau ar controla
greutatea corporală. Tabelul relevă faptul că cea mai mare parte dintre adolescenți au o
greutate normală, tendința de creștere a greutății fiind mai accentuată la populația feminin ă.

Greutate Genul feminin
(minore) Genul feminin
( majore) Genul masculin
( minori) Genul masculin
(majori)
Sub greutatea
normal ă 12 5 2 3
normală 22 17 25 17
Peste greutatea
normal ă 15 17 4 7
Obezitate 2 3 1 2
Tabel 1 Greutatea corporala a adoles cenților

Preocuparea legată de controlul greutății în sensul menținerii sau scăderii greutății
este mai mare în rândul populației feminine. Graficele arată că băieții au o preocupare pentru
creșterea în greutate, fiind în parte corelat cu faptul că în râ ndul populației masculine apare
un număr mai mare de subiecți care au g reutatea normală. Studiul relevă faptul că la nivelul
categoriilor de vârstă nu există diferențe în rândul preocupăr ilor legate de controlul greutăț ii.

Grafic 13 Preocupă ri legate de greutate la genul masculin

35
Foarte puț ini dintre adolescenții de gen masculin (3 adolescenți) țin diete drastice, și
într-un număr destul de mare de (25 de adolescenți) apelează la fitness pentru menținerea
greutății sau pentru masa musculară, ș i doar un n umăr de 15 tineri nu s e preocupă de
greutatea lor.

Grafic 14 Preocupă ri legate de greutate la genul feminin

La adolescenț ii de genul fem inin lucrurile arată astfel: 32 de adolescente fac fitness, 8
tinere țin un regim alimentar, ș i un număr destul de i mpor tant, 14, țin diete drastice ce pot
pune sănătatea î n pericol.

Grafic 15 Preocupă rile legate de greutate comparativ î ntre cele doua genuri

36
Studiul relevă faptul că există mici diferențe între fete și băieți privind modalitățile de
controlare a greută ții. Astfel, fetele ar fi dispuse să apeleze la metoda înfometării mai mult
decât băieții . Celelalte metode, cum ar fi chestionarea prietenilor, consultarea unui
nutriționist, do cumentare de pe internet ar fi î n egală măsură abordate atât de fete c ât și de
băieți, însă tot fetele î ntr-un număr destul de mare sunt dispuse să țină un regim pentru a slă bi
(29 de fete din 93 ce au fost chestionate).

Grafic 16 Cum procedează ambele genuri î n alegerea dietei

Pentru menținerea, creșterea sau scăderea î n greut ate fiecare procedează așa cum i se
pare mai bine pentru el, însă din a dolescentele chestionate un număr de 30 dintre acestea au
răspuns că se înfometează pentru a ajunge la greutatea dorită și doar 14 consultă un
nutriționist în această privință , dar nu s e pot neglija nici cele 22 d e persoane de genul feminin
ce țin o dieta luată de pe internet. În rândul băieț ilor lucrurile stau a stfel: 20 au răspuns că se
înfometează pentru a slăbi și doar 10 consultă un nutriționist î n acest scop.
Din 154 respondenți la întrebarea care este cea mai eficientă metodă de menținere a
greutății , în proporție de 35 ,00% consideră că mișcarea este cea mai bună metodă, în timp ce
33,00% consideră că respectarea programului de masă este metoda cea mai potrivită. Un alt
procent imp ortant de respondenți, 32 ,00% au ales ca practicarea unui sport ca fiind o metodă
eficientă prin care greutatea poate fi menținută în limite normale.

37

Grafic 17 Cea mai eficientă metodă de menținere a greutăț ii

IV. Al patrulea aspect al studiului a vizat consumul de alcool, tutun, droguri și produse
etnobotanice.
Adolescenții au trebuit să aprecieze ce anume presupu ne consumul acestor substanțe.
În ceea ce privește consumul de alcool, cei mai mulț i, 74 dintre aceș tia consideră că este
dăunător sănătăț ii și 20 îl vă d ca un mijloc de a ieși în evidență . În ceea ce privește fumatul,
cei mai mulți dintre respondenți, 49, mențin aceeași opinie ca fiind dăunător sănătății, în timp
ce un rezultat asemănător, 35, consideră fumatul ca fiind un mijloc de a cheltui bani. Aceleași
proporții le regăsim și în cazul consumului de droguri. Fiind o categorie comună a
substanțelor dăunătoare sănătății, adolescenții au o percepție asemănătoare asupra efectelor
acestora.

Grafic 18 Consumul de substanț e nocive sănătății

38
În ceea ce privește fumatul s -a constat că este mai des întâlnit în rândul genului
masculin față de cel feminin, aceștia declarând că fumează de la 5 până la 10 țigări, iar unii
chiar și 20 de țigă ri pe zi.

Grafic 19 Ponderea fumătorilor în râ ndul genului fe minin

40 dintre adolescente au decla rat că nu fumează, pe când un procent de 53 au declarat că
fumează în mod frecvent.

Grafic 20 Ponderea fumătorilor în râ ndul genului masculin

În graficul d e mai sus se poate observa cu ușurință că cei mai mulț i băieți adol escenți
fumează, aceștia fiind 41, iar cei nefumători sunt doar 20.

39

Grafic 21 Consumul țigărilor pe o zi la ambele genuri
În „top” după cum reiese din graficul 21 au rămas tot adolescenț ii de gen mas culin cu
un consum de peste 10 țigă ri pe zi, m ajoritatea fetelor chestionate fumând până la 10 țigă ri pe
zi.

Grafic 22 C onsumul de droguri

În ceea ce privește consumul de droguri, din totalul de 154 de tineri, 15 băieți
(10,00%) au declarat că sunt consumatori de droguri , iar în cazul fetelor 8 (5,00%) au

40
declarat că sunt consumatoare de aceste substanțe halucinogene.
Datele relevă faptul că anturajul adolescenților constituit din prieteni și colegi rămâne
mediul preponderant și în cazul consumului de droguri de către adolescenții consumatori.
Astfel, 20 dintre cei 25 de adolescenți care consumă droguri, declară că fac acest lucru
împreună cu prietenii.

Grafic 23 Frecvența consumului de droguri

După cum se observă pe graficul de mai sus 17 tineri consumă droguri doar ocazional,
pe când 2 consum ă aceste substanțe dăunătoare sănătății și organismului zilnic.

Grafic 24 C onsumatori de substanțe etnobotanice

41
Situația în cazul consumului de produse etnobotanice rămâne asemănătoare cu cea a
consumului de droguri, un număr de 21 de adolescenți declar ând că sunt consumatori ai
acestor produse. Dintre cei 21 de adolescenți care au declarat că sunt consumatori ai acestor
produse declară că le procură de la magazine, internet sau de la prieteni. Și la consumul de
produse etnobotanice se constată un număr mai mic de consumatori în rândul populației
feminine, 9 de fete declarând consumul.

Grafic 25 Frecvența consumului de substanțe etnobotanice

Cei mai mulți tinerii consumă ocazional aceste substanțe halucinogene 12 dintr e ei, iar
3 le consumă aproape zilnic și doar 6 adolescenți consumă săptămânal.

Grafic 26 M odul de procurare a substanțelor etnobotanice

42
Cei mai mulți tineri consumă aceste substanțe în cadrul anturajului, de aceea cei mai
mulți le procura de la prieteni, iar cei mai puțini de la magazi nele stradale ce vând ilegal
aceste halucinogene.

V. Al cincilea aspect abordat în cadrul studiului se referă la protejarea de bolile cu
transmitere sexuală și de sarcini nedorite. Adolescenții consideră că informațiile pe care le
știu despre viața sexual ă și bolile cu transmitere sexuală i -au ajutat în primul rând să se
protejeze de bolile cu transmitere sexuală, apoi de sarcini nedorite și i -au determinat pe unii
dintre ei, în mod special pe minori, să amâne începerea vieții sexuale.

Grafic 27 Surse d e informare despre viața sexuală și BTS

Privind sursele de informare despre viața sexuală și bolile cu transmitere sexuală, cei
mai multi adolescenți declară că află informații de pe internet (43 respondenți), de la părinți
(32 respondenți), de la televiz or (21 respondenți), dar și de la prieteni (23 respondenți),cel
mai puțin însă din cărți (15 respondenți). Printre alte surse de informare utilizate de
adolescenți se numără revistele.

43

Grafic 28 Eficiența prezervativului

După cum se observă în acest grafic majoritatea tinerilor 123 știu că pentru a evita
apariția unor sarcini nedorite și pentru a se proteja de BTS, prezervativul es te cel mai eficient,
și numai 21 au declarat că nu știau acest lucru.

VI. Al șaselea aspect analizat în cadrul studiului se referă la controalele medicale pe
care le fac adolescenții și la starea generală de sănătate a acestora. 154 de adolescenți declară
că sunt în evidența unui medic de familie dar numai 29 ,00% dintre aceștia merg frecvent la
controale medica le. 23,00 % dintr e respondenți declară că nu au mers niciodată la stomatolog.
Controalele medicale realizate cu o frecvență foarte scăzută se explică prin faptul că 78,00%
dintre adolescenții respondenți nu sunt bolnavi.

Grafic 29 Frecvența vizitelor medicale

44

VII. Al ș aptelea aspect a vizat cunoașterea comportamentelor sănătoase în adoptarea
unui stil de viață sănătos. Comportamentele notate cu cea mai mare frecvență sunt
următoarele: alimentația sănătoasă (fructe și legume proaspete, conținut scăzut de sare, zahăr
și grăsimi, program regulat de masă, fără mâncare fast -food, porții în cantitate moderată),
mișcare, sport și fără consum de substanțe nocive (tutun, alcool, droguri si produse
etnobotanice). Graficele ilustrează pe categorii de gen. Adolescenții au notat și a lte
comportamente sănătoase cu frecvența mică și foarte mică: controale medicale periodice,
relații pozitive, lipsa factorilor de stres, igienă, voia bună și stima de sine.

Grafic 30 Cunoașterea comportamentelor sănătoase

Astfel, 63 dintre adolescenț i, dintre care 43 de fete, consideră că un stil de viață
sănătos constă în a avea o alimentație sănătoasă, ceea ce este cel mai important, fiind urmată
apoi de sport și mișcare cu răspunsuri afirmative din partea a 41 -a de adolescenți ( 20 băieți și
21 fet e).

45
5.b. Limitele studiului
Pentru efectuarea acestui studiu s-au dat spre completare , la elevii din clasele X -XII,
168 de chestionare cu răspuns singular , păstrându -se anonimatul, deoarece în acest fel elevul
e mult mai deschis și poate răspunde s incer fără a fi judecat, din care doar 154 de chestionare
au fost valide, vârsta fiind un criteriu de selecție pentru această cercetare.
Au fost chestionați elevii unui singur liceu dintr -o singura localitate, ceea ce nu ne
ajută să generalizăm datele obți nute.

5.c. Deschiderile și valoarea cercetării
Această cercetare este importantă deoarece, în urma acest studiu, s -a demonstrat că tot
mai mulți elevi au un stil de viață nesănăto s încă din copilărie atât din punct de vedere
alimentar, cât și din punct de vedere a viciilor, stil ce se răsfrânge în adolescență și se poate
menține chiar și când adolescentul devine adult.
Din această cauză părinții trebuie, încă din primii ani de viață, să țină copilul sub
supraveghere pentru a evita eventualele excese de g reutate, excesele de diferite substanțe și
excesele alimentare.
O altă metodă de a evita problemele de această natură est e reglementarea unor
programe de prevenire a obezității, a consumului de substanțe etnobotanice și/ sau droguri,
încurajarea în pract icarea unui sport și combaterea fumatului, programe ce trebuie desfășurate
în școli chiar din clasele primare, pentru a conștientiza elevul importanța unui stil de viață
sănătos.
Studiul nu aduce un grad mărit de noutate, însă reamintește și evidențiază vi ața
dezorganizată a adolescenților.

46
III. Concluzii

 În adoptarea unui stil de viață sănătos familia și adolescentul însuși sunt principalii
factori de influență.
 Adolescenții nu acordă importanță programului de mese, mai mult de jumătate dintre
ei declar ând că mănâncă atunci când au timp sau când le este foame.
 Legumele și fructele proaspete fac parte din consumul zilnic doar pentru 30,36%
dintre adolescenții respondenți.
 Gustările adolescenților sunt preponderent constituite din dulciuri și produse de
panificație.
 Alimentele cu risc pentru sănătate (dulciurile, sucurile, cartofii pr ăjiți/chipsurile,
sandwich/ hamburgher, mezeluri/afumaturi) s unt consum ate mai mult ocazional de
către jumătate dintre adolescenți, iar în proporție de 33 ,00% consumă dulciu ri de mai
multe ori pe zi.
 Tendința de creștere peste greutatea normală este mai pregnantă la populația feminină.
 Fetele sunt mai preocupate decât băieții de controlul greutății corelat cu tendința de
creștere în greutate mai mare decât la băieți.
 Pentr u a-și controla greutatea adolescenții par a fi interesați să consulte un specialist
în nutriție sau să consulte informațiile de pe internet.
 Mișcarea și programul de mese sunt considerate de adolescenții respondenți ca fiind
cele mai eficiente metode de menținere și control al greutății.
 Marea majoritate a adolescenților consideră că este dăunător sănătății să consumi
alcool, tutun, droguri și produse etnobotanice.
 Consumul de substanțe nocive este cel mai frecvent în anturajul social al
adolescenților care consumă (prieteni, colegi).
 Locul cel mai frecvent unde fumează adolescenții este școala.
 Fumatul este mai puțin frecvent decât consumul de alcool și este la fel de frecvent la
fete și la băieți.
 Mai mult de jumătate dintre adolescenți au declarat un consum de alcool, care este

47
preponderent ocazional.
 Consumul de droguri și consumul de produse etnobotanice au aceeași frecvență în
rândul respondenților care au declarat consumul.
 Produsele etnobotanice sunt preponderent procurate de la magazin (si o n-line) chiar și
de către minori
 Consumul de droguri și produse etnobotanice este mai frecvent la băieți.
 Informațiile privind viața sexuală și BTS ajută pe minori, în general pe fete, să amâne
începerea vieții sexuale.
 Un rol deosebit de important în tr ansmiterea informațiilor despre viața sexuală și BTS
îl au școala și părinții.
 Majoritatea adolescenților declară controale medicale foarte rare explicând o stare
bună de sănătate.
 Adolescenții consideră cu precădere ca fiind comportamente sănătoase într -un stil de
viață sănătos: alimentația sănătoasă, mișcarea, practicarea unui sport, evitarea
consumului de alcool, tutun, droguri și produse etnobotanice, odihnă și programul
echilibrat. Minorii sunt cei care au notat mai frecvent aceste comportamente.

48
Bibliografie
1. Baban A ., (1997) Comportament și sănătate . Rev. Cogniție, Creier, Comportament,
Cluj Napoca, p.56-63.
2. Băban M., Crăciun C., Balazsi R., Ghenea D., Olsavszky V. (2007). Romania: facing
the challenge of translating research into practice – policy and partnerships to promote
mental health among adolescents, Raport OMS, România.
3. Bozesan M., (2007) Dieta pentru o viata noua , București, Ed. Curtea Veche.
4. Ciobanu D ., (2008) Fumatul și adolescența. Iași, Ed. Pim, p.100 -104.
5. Crețu, T., (2001) Adolescen ța și contextul său de dezvoltare, București, Editura Credis,
p.32-38 .
6. Сrеtu,R., (2010) Аmрrеnt ɑ соmроrtɑmеntɑlă și еvɑluɑrеɑ реrѕоnɑlității , Еd. Ρоlirоm,
p.55-58.
7. Cucoș,C., (2002) Pedagogie , Iași, Editura Polirom, p.12-13.
8. Currie C., Williams J.M. (2000) Self-Esteem and Physical Development in Early
Adolescence: Pubertal Timing and Body Image The Journal of Early Adolescence Vol.
20, No. 2, p.129 -149.
9. Dobrota S., Otet F., (2000) Ghid de evaluare pentru disciplinele socio -umane, ,
București, Ed.Prognosis, p.73-76.
10. Dumitru I., Ungureanu C. , (2005) Pedagogie și elemente de psihologia educației,
Cartea Universitară , București, p 111 -113.
11. Dumitrescu M., Dumitrescu S. , (2005) Educația pentru sănătate mentală și emoțională,
Ed.Aramis, p 33-34.
12. Ferrwol G, (2000) Adolescenții și toxicomania . Iași, Ed. Polirom,Collegium , p.72-80.
13. Ford G., (2000) The Benefits of Moderate Drinking Alcohol , California.
14. Gheorghevici, T., (2006) Combaterea stresului , Bucur ești, Cartea Universitară, p. 16-18.
15. Gillian M., (2003) Ești ceea c e mănâ nci, București, Ed. Curtea Verde.
16. Goleman,D., (2001) Inteligența emoțională , București, Editura Curtea Ve che, p.41-45.
17. Golu, M., (2000) Fundamentele psihologiei , București, Editura Fundației România de
Mâine, Ed. a V -a, p. 660 -681.
18. Hammel K. , (2004) Dimensions of meaning in the occupations of daily life . Can. J.
Occup. p.71, 296 -305.
19. Howard T. , William P ., (2005) Obesity and student performance at school , Journal of
Schoo l Health, vol.75, October, p.40-48.

49
20. Marcean C. , (1994) Considerații asupra infec ției HIV la adolescenți , București ,
Ed.U.M.F.Carol Davilla, p. 99 -105.
21. Marcu M. , (2000) Sanatate Publica si Management , Partea I Metode si practici , Cluj-
Napoca, Ed.Risoprint, p. 135-136.
22. Marcu A. , (2002) Metode utilizate in monitorizarea starii de sanatate publica,
Bucuresti , Institutul de Sanatate Publica, p.156 -169.
23. Mattern I., (2008) Cum să ne schimbăm obiceiurile alimentare , București, Ed. Paralela
45.
24. Mărginean I. , Balasu A., (2005) Calitatea vieții în România , , București, Ed.Expert,
p.86, 123 -130.
25. Mireștean I., (2003) Monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate la elevii
din România , p.18.
26. Momann M., (2000) Teoria educatiei , Iași, Ed.Polirom, p.135 -140.
27. Neagu A., (2002) Din tainele si curiozitatile corpului omenesc , Iași , Ed. Orientului, p.
68-69.
28. Newman and Wehlage, (2005) Succesful school restructuring .
29. Payne R. , (2005) A Practical Handbook for the Health Care Professional , New York,
Churchill Livingstone. p 210 -216.
30. Shirom, A. (2003) Handbook of Occupational Health Psychology , Ed. Oxfor d
University Press, pag 512 -515.
31. Stan E. , (2004) Pedagogia postmodernă , Institutul European, Iași, p. 126-135.
32. Stănescu M, Vasili A, (2009) Occupational stress in physical education and sport area
Universita tea Constantin Noica Bucuresti [online] decembrie 2011 pag365 -370
Available at: http://pm3.ro/pdf/38/38%20INTEGRAL.pdf (accesat la 29 martie 2015).
33. Șchiopu U.,Verzea E., (1989) Adolescență, personalitate, limbaj , București, Editura
Albatros .
34. Temert zoglou T., (2007) Healthy active living – Keep fit, stay healthy, have fun ,
Teacher’s manual, Thompson Educational Publishing.
35. Vasile M , (2005) Medicina școlară , Brașov, Ed.Un iversității Transilvania, p. 109 -115.
36. Vasilov M, Mancaș G., (2002) Epidemiologica l studies highlighting the relationship
between environmental pollution with nitrogenoust compounds and the health of
children , J. Med. Prev.
37. Vasilov M ., (2002) Aprecierea igienică a orarului școlar. Sinteză națională . Iași, Edit.
Cermi, p.72-76.

50
38. Viorica G., (2007) Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Iași, Editura Gr
T Popa UMF .
39. Zanoschi G., (2003) Sănătate publică și management sanitar , Iași, Ed. Dan, p.54.
40. Zlate M., (1999) Eul și personalitatea , Ed.Trei, p. 89-94.

Webografie
41. http://www.euro.who.int./_data/assets/pdf -file/0004/129532/Ottawa -Charter.pdf . (accesat în 14,a prilie , 2015).