Raport Teza Cap1 [621839]

Universitatea Tehnică a Moldovei

APLICA ȚIA “HEALTHY LIVING” PRIVIND
ANALIZA ȘI CONTROLUL ALIMENTAȚIEI

Student: [anonimizat]:

Conf.univ.dr. Moraru Vasile

CHIȘINĂU – 2019

1

Cuprins
1 Capitol

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ……………… 2
1. Healthy Living, impactul stilului de viață asupra sănătății. Analiza
și controlul alimentației ………………………….. ………………………….. …….. 3
1.1.Conceptul Healthy Living.Stil de viață sănătos. ………………………….. …………. 3
1.2.Impactul stilului de viață asupra sănătății ………………………….. …………………. 7
1.3.Alimentația și importanța ei în viața omului modern ………………………….. ….. 9
1.4.Legătura dintre alimentație și sănătate ………………………….. ……………………. 10
1.5.Analiza și controlul alimentației ………………………….. ………………………….. .. 12
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ……………. 19

2
INTRODUCERE

"Cea mai mare bogăție este sănătatea."
Virgil

Sănătatea – valoarea supremă personală și socială, un avantaj neprețuit nu numai pentru
fiecare persoană, ci pentru întreaga societate. Sănătatea are un sens mai larg decît cel biologic, un
sens multidimensional, pe mai multe laturi: fizic, psihic și social. Este vorba despre un concept
superior, cu un larg orizont, care nu poate fi separat de mediul social, de condițiile social –
economice în care oamenii trăiesc și activează . Numai societatea în care totul este dedicat
bunăstarii omului poate acorda condițiile necesare pentru apărar ea și promovarea sănătății.
Pe plan biologic, sănătatea are la baza un echilibru tuturor funcțiilor al organismului, al
compozi ției chimice și țesuturilor corpului omenesc. Sănătatea social ă, reprezint ă aptitudinea de
a comunica în mod eficient cu oamenii din jur și cu mediul social, prin angajarea în relații personale
satisf ăcătoare.
Un stil de viață sănătos este unul care ajută la menținerea și îmbunătăți rea sănăt ății și
bunăst ării. Cheia spre un mod de viață sănătos este alimen tația, care reprezintă pilonul pe care se
bazează toate funcțiile unui organism. Aliment ația nu este doar principala sursă de energie, ci și
un "material de construcție" pentru celulele noi. Un stil de viață sănătos, presupune, abordarea unei
alimentații s ănătoase , activitatea fizică, menținerea unei greutăți în limetele normei și gestionarea
stresului. Cu toate acestea, un stil de viață sănătos nu înseamnă doar o alimentație sănătoasă și
exerciți i fizice, ci și o bunăstarea fizică, mentală, emoțională și spirituală , precum și a gestiona
alegeri sănătoase în viața de zi cu zi.
Corpul uman a fost conceput pentru a rezista unui număr infinit de schimbări și provoc ări
cauzate de mediul extern . Secretul bunei sănătăți constă în ajustarea cu succes a schimbărilor de
stres, adaptarea stilului de viață sănătos, menținerea unui echilibru dintre minte și spirit .
Există o afirmație „ Jumătate de viață, omul consumă sănătatea sa pentru a câștiga toți
banii, iar în timpul rămas – consumă toți banii pentru ca să -și reîntoarcă sănătatea pe care a pierdut –
o”.
Sănătatea este cel mai prețios lucru pe care îl avem, de aceea trebuie să facem tot posibilul
pentru a o menține. Din păcate, în zilele noastre mulți oameni neglijeaz ă sănătatea lor. Deseori ,
încep să realizeze valoarea sănătății atunci când a par diverse probleme serioase, când este prea
târziu . Cu toate acestea, există numeroase modalități care ne pot ajuta să prevenim și să evităm
multe probleme de sănătate .

3
1. Healthy Living , impactul stilului de viață asupra sănătății . Analiza și
controlul alimentației

1.1. Conceptul Healthy Living .Stil de viață sănătos

Conceptul unei viețe sănătoase se caracterizeaz ă prin particularit ățile vieții de fiecare zi a
oamenilor (munca, traiul) formele de folosire a timpului liber, satisfacerea necesităților morale și
spirituale, participarea la viața politic ă și public ă, normele de conduit ă, promovarea sănătății.
Viața sănătoasă pentru majoritatea oamenilor înseamnă că atât sănătatea fizică cât și cea
psihică sunt în echilibru sau funcționează bine împreună. În multe cazuri, sănătatea fizică și psihică
este strâns legată, astfel încât o schimbare (bună sau rea) într -una afectează direct cealaltă. Aceste
două elemente influențează în mod direct viața umană.
Afirmația stil de viață sănătos este o definiție prescurtată a modului în care există corelația
dintre corp ș i minte. Stilul pe care îl pacticăm determină sănătatea , care la rândul său dertermină
calitatea vieții. Modul de viață sănătos ne privește corpul, mintea și sufletul. Oamenii sănătoși au
o longetivitate mai mare, sunt mai de succes și se bucură de viața lor.
În prezent, stilul de viață sănătos devine din ce în ce mai popular, atât pentru bătrâni, cât
și pentru tineri. Oamenii au devenit mai conștienți de sănătate. Ei declară că cea mai mare bogăție
este sănătatea.
Toată lumea are o viziune diferită asupra a cee a ce este un stil de viață sănătos, dar într –
adevăr se ajunge la practicarea unor obiceiuri de sănătate bune și renunțarea la cele dăunătoare.
Cu un stil de viață sănătos, puteți obține numai întăriri pozitive, cum ar fi senzația de bine; veți
avea mai mul tă energie, veți dormi mai bine și veți fi mai relaxați, arătați bine; veți avea un corp
frumos tonificat, muschi puternici, ochi strălucitori părul și pielea sănătoasă și, cel mai important,
veți avea o viziune mai bună asupra vieții. Doi factori majori p e care se bazează modul sănătos de
viață sunt alimentația sănătoasă și efortul fizic .
Astăzi tot mai mulți oameni din societate susțin un stil de viață sănătos. Ei o fac în moduri
diferite. Unii au renunțat la fumat, alții urmează anumite diete. Există oameni care nu mai consumă
produse din carne și devin vegetarieni. Majoritatea oamenilor practică sporturi sau exerciții fizice.
Aceast rezonament este o modalitate folosită de oameni, grupuri și națiuni și se formează
în text geografic, economic, politic, cultural și religios specific , se referă la caracteristicile
locuitorilor unei regiun i în timp și loc special. Acesta include comportamente zilnice și funcții ale
indivizilor în locuri de muncă, activități, distracție și dietă.

4

Un stil de viață sănătos are o influență majoră în menținerea stării de sănătate, acest
concept referindu -se la un cumul de acțiuni și activități benefice oricui, deseori opționale și care,
din anumite motive, nu pot fi la îndemâna fiecăruia dintre noi.
O alimentație echilibrată, practicarea exercițiului fizic, reducerea consumului de alcool,
renunțarea la fumat , adoptarea comportamentelor preventive (vaccinările sau verificările
medicale periodice), respectarea orelor de somn sunt astfel de bune obiceiuri, a căror
practicare/„nepracticare”, este indusă de informare, posibilități materiale și intelectuale, resurse
temporale și spațiale, convingeri personale și sociale.
Comportamentele sănătoase se dobândesc prin observare și practicare . O alimenta ție
sănătoasă sau practicarea exercițiului fizic sunt comportamente care se învață în familie în perioada
micii copilării, consolidându -se și dezvoltându -se ulterior, având un rol definitoriu pentru
atitudinile și practicile din perioada adultă.
Este impor tant de știut că stilul de viață reprezintă alternativa strategică adoptată de un
individ, ce -i va orienta deciziile, comportamentele și condițiile de viață, fiecare dintre noi fiind
protagonistul unui stil de viață propriu, repetitiv constant, cu subvaria nțe specifice diferitelor etape
de vârstă sau influențe culturale și experiențiale. Alegerea unui mod sănătos de viață este datorat
credințelor, reprezentărilor și imaginilor pe care și le -a format individul despre lume și viață, în
virtutea cărora el aleg e, se comportă, acționează, ia hotărâri ce -l pot conduce spre reușită sau
eșec. Riscurile pot fi asumate ca rezultat al opțiunilor valorico -normative ale individului, poartă
amprenta comunității de apartenență și a microgrupului în care persoana s -a născu t și format.
Viața sănătoasă implică mai mult decât sănătatea fizică, include și sănătatea emoțională
sau mentală. Acest concept a fost elaborat cu scopul de a informa populația despre benefiiciile unor
deprinderi sănătoase, care respectate creeză o armonie asupra organismului. Ideea de viață
sănătoasă a stat la baza a numeroaselor articole, cărți și cercetări științifice. Acest principiu a fost
pus în disuție încă de vechi timpuri, omul fiind nucleul care concentreză toate celelalte
componente.
Alegerea pentru conceptul de viață sănătoasă este una determinantă aspura calității vieții .
Omul modern trebuie educat în ceea ce înseamnă o promovare a stării de sănătate, necesară unei
bune funcționalități psihice și fzice într -o epocă a vitezei.

5

Figura 1.1.Componentele conceptului ” Viață sănătoasă “

Un stil de viață sănătos constă din mai multe componente care coreleaz ă între ele și
formează așa numitul concept . Cei care încearcă să țină pasul cu toate aceste componente sunt cei
mai sănătoși oam eni.
Prima componentă constă în a renunța la obiceiuri distrugătoare de sănătate . Aceasta
înseamn ă ca persoanele care au obiceiuri cum ar fi fumatul și consumul de alcool trebuie să le
reducă sau excudă. Din păcate, în prezent aceste vicii au devenit o obișnuință practică de la o
vârstă fragedă. Oamenii sunt supuși unor agenți dăunători care provoacă perturbări în funcțiile
vitale ale organismului. Somnul este o modalitate vitală de a restarta mintea și corpul . El reprezintă
o necesitate fiziologică, îns ă și acest proces efectuat incorect aduce pagube asupra sănătății Cei
care stau până seara târziu ar trebui să încerce să meargă la culcare înainte de miezul nopții,
deoarece este cel mai bun moment pentru corpul să se relaxeze și să aibă un somn sănătos. Un alt
obicei rău este să dormi ore lungi. O persoană care se trezește mai aproape de după amiază va simți
o ușoară oboseală și disconfort în timpul zilei. Este mai sănătos să mergi la culcare înainte de
miezul nopții și să te trezești înainte de opt sau n ouă dimineața.

Viață
sănătoasăObiceiuri
corecte
Alimentație
sănătoasă
Stil de viață
sănătosReducerea
stresului

6
A doua componentă este o alimentație sănătoasă. Nutriționiștii insistă consumarea unui
aport sporit de legume și fructe, deoarece sunt bogate vitamine, miner necesare pentru o activitate
bună ale tuturor organelor . Unii dintre ei, de aseme nea, sfătuiesc să caute alimente ecologice în
supermarketuri. Alimentele cu pregătire rapid ă ar trebui să fie excluse din rația noastră zilnică,
precum și alimentele cu diferite conservanți. Alimentele grase, prăjite și afumate nu sunt, de
asemenea, foarte sănătoase.
Mulți oameni în zilele noastre optează stilul de viață vegetarien sau vegan, ceea c e este o
alternativă pentru a nu consuma alimente nesănătoase . Cu toate acestea, medicii insistă că carnea
este o sursă bogată de proteine. De aceea, cei care nu mănâncă carne sau produse din carne ar
trebui să găsească cumva substituenții.
A treia componentă a stilului de viață sănătos este efortul fizic, practicarea unui timp de
sport. Plimbări regulate pe aer curat, cursuri de dimineață, mers la sala de gimnastică, practic area
yoga, particip area la excursii de drumeții – toate aceste acțiuni sprijină corpul nostru și îl păstrează
în formă bună. Din fericire, există atât de multe oportunități de a face diverse sporturi în zilele
noastre. Există piscine int erioare și exterioare, secțiuni de fotbal și baschet, săli de sport bine
echipate, formatori calificați. Tot ce trebuie să facem este să începem să ne îngrijim de sănătate.
Activitatea fizică și exercițiile fizice contribuie în mod semnificativ la un stil de viață
sănătos; oamenii sunt făcuți să -și folosească trupurile, iar abuzul duce la viață nesănătoasă. Viețile
nesănătoase se pot manifesta prin obezitate, slăbiciune, lipsă de anduranță și sănătate generală
proastă, care pot favoriza dezvoltarea bolii. Exercitiul este un factor cheie in mentinerea sanatatii.
Exercitarea întărește oasele, inima și plămânii, tonifică mușchii, îmbunătățește vitalitatea,
ameliorează depresia și vă ajută să dormi mai bine.Discutați cu furnizorul înainte de a începe un
program de exerciții fizice dacă aveți afecțiuni cum ar fi obezitatea, hipertensiunea arterială sau
diabetul. Acest lucru vă poate ajuta să vă asigurați că exercițiul dvs. este sigur și că beneficiați în
cea mai mare parte de el.
A patra componentă este absența st resului sau cel puțin reducerea acestuia în viața
cotidiană. Învățându -te să rămâi în picioare și să nu -ți faci griji în jurul valorii de tot este o
adevărată artă. În Japonia există o insulă îndepărtată numită Okinawa, unde oamenii nu se grăbesc
niciodată . Transportul lor nu ajunge niciodată la timp. Ulterior, oamenii întârzie să muncească, dar
nimeni nu -i pasă și nu se îngrijorează. Oamenii din insulă preferă să facă arte marțiale și să facă
plimbări lungi de -a lungul țărmului. Ei încearcă să fie în stare a de spirit senină și pozitivă tot
timpul. Poate că acesta este motivul pentru care trăiesc până la o sută de ani.

7
1.2. Impactul stilului de viață asupra sănătății

Sănătatea este multi -factorială și complexă. Este influențată de o serie de elemente . O
varie tate de obiceiuri legate de stilul de viață sau de sănătate (factori de comportament) pot avea
un impact major asupra sănătății unei persoane. Aspectele comportamentale și sociale care
afectează sănătatea includ fumatul, alcoolul, dieta necorespunzătoare c are duce la obezitate sau
malnutriție, lipsa exercițiilor fizice .
În ultim ii ani, stilul de viață ca factor important al sănătății este mai mult interesat de
cercetători. Conform OMS, 60% din factorii aferenți sănătății individuale și calității vieții sunt
corelați cu stilul de viață . Milioane de oameni urmează un stil de viață nesănătoasă. De aceea, ei
se confruntă cu boală, invaliditate și chiar moarte. Probleme precum bolile metabolice, problemele
articulare și scheletice, bolile cardiovasculare, hiperte nsiunea, supraponderabilitatea, violența etc.
pot fi cauzate de un stil de viață nesănătoase. Relația dintre stilul de viață și sănătate ar trebui să
fie luată în considerare foarte mult.
Astăzi, au avut loc schimbări largi în viața tuturor oamenilor. Maln utriția, dieta
nesănătoasă, fumatul, consumul de alcool, abuzul de droguri, stresul și așa mai departe sunt
prezentările stilului de viață nesănătoasă, care sunt folosite ca formă dominantă a stilului de viață.
În plus, viața cetățenilor se confruntă cu no i provocări. De exemplu, noile tehnologii emergente
din IT, cum ar fi internetul și rețelele virtuale de comunicare, conduc lumea noastră la o provocare
majoră care amenință sănătatea fizică și psihică a indivizilor. Provocarea este utilizarea excesivă
și abuzivă a tehnologiei.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, durata vieții umane și starea de sănătate
la 60% sunt definite de stilul de viață și de sistemul de nutriție, 15% ereditate, iar alte 15% sunt
condițiile ecologice și de mediu, iar d oar 10 % reprezintă serviciile de menținere a sănătății.
Cunoștințele noastre despre rolul comportamentului stilului de viață asupra sănătății și a
bolilor provin din studiile populației începute la mijlocul secolului trecut. Majoritatea studiilor
vechi se ocupau de căutarea măsurătorilor biochimice sau biofizice (de exemplu, colesterolul seric,
tensiunea arterială [BP]) ca predictori sau cauze posibile ale bolilor, dar în curând au fost luate în
considerare și caracteristicile comportamentale. Printre aces tea, un rol esențial a fost jucat de
obiceiurile de fumat, de activitatea fizică și de obiceiurile alimentare.
Rolul fumatului de țigară asupra sănătății și bolilor a fost analizat de zeci de ani și a fost
printre primele tipuri de comportament care trebuie studiate. Concluziile universale au condus la
o asociere puternică, probabil cauzală, cu apariția cancerului pulmonar și, probabil, a altor boli de

8
cancer, boli cardiace coronarie ne și alte afecțiuni cardiovasculare, bronșită cronică și afecțiuni
aliate.
Un alt factor de stil de viață este consumul de alcool care poate fi modificat cu ușurință
pentru a diminua efectele negative asupra sănătății. Consumul ridicat de alcool duce to tuși la
tulburări precum epilepsia, bolile cardiovasculare, ciroza hepatică și diferite forme de cancer.
Activitatea fizică reprezintă un alt factor care a fost de asemenea studiat de zeci de ani ca
o caracteristică comportamentală posibilă, în principal pentru promovarea sănătății
cardiovasculare. Cunoștințele actuale au condus la concluzia că o anumită cantitate de activitate
fizică este protectivă împotr iva bolii coronariene, poate și a altor afecțiuni cardiovasculare și a
altor boli . Au fost multe discuții pentru a identifica nivelurile minime de activitate care sunt utile
pentru protecție și sunt de asemenea sigure. Orientarea actuală este aceea că act ivitatea fizică
moderată , cum ar fi mersul pe jos sau ciclismul de 30 -45 de minute pe zi, are aceleași efecte
protectoare ca și desfășurarea unor activități sportive mai intense .
Activitatea fizică produce efectele sale benefice prin mecanisme care impli că fiziologia
sistemului cardio -circulator și metabolismul glucozei și lipidelor în general și procesul de
coagulare. Beneficiile activității fizice regulate depășesc cu mult riscul de prevenire a bolilor.
Acesta poate ajuta la gestionarea stresului, atenu area depresiei și anxietății, întărirea stimei de sine,
îmbunătățirea stării de spirit și stimularea vigilenței mentale. Un stil de viață inactiv predispune la
o varietate de afecțiuni precum diabetul, bolile de inimă, nivelurile ridicate de colesterol și un
sistem general lent.
Legătura dintre o alimentație bună și sănătate, de asemenea au fost puse în discuție.
Conform studiilor, m odelele alimentare nesănătoase au contribuit la epidemia de obezitate din
Statele Unite: aproximativ o treime din adulții din SUA (33,8%) sunt obezi și aproximativ 17%
(sau 12,5 milioane) de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 2 și 19 ani sunt obezi. pentru
persoanele cu greutate sănătoasă, o dietă săracă este asociată cu riscuri majore pentru sănătate care
pot provoca boli și chiar moarte. Acestea includ boli de inima, hipertensiune arteriala
(hipertensiune arteriala), diabet de tip 2, osteoporoza si anumite tipuri de cancer.
O alimentație bună, exercițiile zilnice și somnul adecvat reprezintă fundamentul pentru o
bună sănătate continuă.
Prin urmare, conform studiilor existente, se poate spune că: stilul de viață are o influență
importantă asupra sănătății fizice și psihice a ființei umane. Există diferite forme de astfel de
influențe. Reformarea acestui stil de viață nesănătoasă reprezintă un factor preventiv pentru
reducerea ratei bolilor genetice.

9

1.3. Alimentația și importanța ei în viața omului modern

„Alimenta ția este cel mai important factor de mediu care influen țează organismul ”.
„Ești ceea ce mănânci!” (proverb chinezesc)

Alimentația este funcție fiziologică care contribuie la menținerea vieții și a sănătății unui
organism viu prin alimente , este un procesul de absorbție a alimentelor de către organismele vii
pentru a menține cursul normal al proceselor fiziologice ale activității vitale, în special pentru a
umple rezervele de energie și a implementa procesele de creștere și dezvoltare. Animalele și alte
organisme heterotrofice trebuie să mănânce pentru a supraviețui .La oameni și animale, alimentația
este o activitate zilnică comună.
Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori ai vieții datorită acestui proces
obținem energie, apă, subst anțe nutritive și minerale, care, după diverse procese interne din
organism, au un efect pozitiv. Creșterea, dezvoltarea fizică și mentală, starea de spirit și bunăstarea
toate aceste procese au loc datorită energiei obținute în urms consumului de alimen te. Alimentele
reprezintă un punct central și inevitabil în viața ființelor vii. Cu toate acestea, excesele de alimente,
inclusiv o dietă neechilibrată, cauzează tulburări de sănătate.
Nutriția a fost definită ca domeniul de studi u a alimentației, al substanțelor nutritive, precum
și al modului în care organismul folosește aceste substanțelor nutritive în celulă. Utilizarea acestora
în diverse tipuri de celule este de o importanță deosebită. Studiul alimentației se preocupă și de
modu l de alegere a alimentelor, rolul cultural al hranei și de locul pe care îl ocupă aceasta în viața
socială.
Astfel, nutriția și terapia medicală nutrițională sunt elementele esențiale pentru dezvoltarea
armonioasă a organismului uman, menținerea stării de sănătate, prevenția apariției unor patologii,
cât și tratamentul după apariția acestora. Nutrienții, substanțe biochimice indispensabile
organismului uman pentru creștere și supraviețuire, sunt incluși în proporții și cantități variate în
diferite alimente . Din punctul de vedere al funcției realizate în organism, cât și al cantității
necesare, nutrienții se împart în două categorii: macronutrienți (glucide, lipide și proteine) și
micronutrienți (vitamine și minerale). Absența acestora din alimentație timp m ai îndelungat, în
special în perioada de creștere, poate conduce la disfuncționalități ale organismului.
Particularitățile esențiale ale alimentației sănătoase sunt moderația, diversitatea și calitatea.

10
1.4. Legătura dintre alimentație și sănătate

Sănătatea este cea mai mare valoare a vieții umane. Tot ceea ce face ca viața noastră să fie
completă și fericită depinde de starea de sănătate: calitatea vieții, durata acesteia, activitatea fizică
etc. Există o opinie științifică bine întemeiată că, prin alimentația rațională, durata vieții umane
poate ajunge la 120 -150 de ani.
Alimetația reprez intă domeniul în care se fac cele mai multe și grave erori. Omul modern
se alimentează într -un mod nesănătos, mănâncă neregulat și mult. Așa se face că o persoană din
două suferă de exces de greutate (depășirea cu peste 10% a greutății normale), aceasta efect nefast
asupra sistemului osos, a scheletului și aspura aparatului motor, în special asupra părțiiinferioare
a corpului.
Efectul nutriției asupra sănătății umane a fost dovedit de oamenii de știință din diverse
industrii și domenii. Cercetatorii subliniază faptul că cultura alimentară modernă este departe de a
avea dreptate și, prin urmare, există o serie de probleme legate de sănătate și bunăstare.
Un rol important în alimentația corectă îl joacă cultura consumului alimentar, cantitatea,
calitatea, estetica gătitului, care îmbunătățește apetitul și procesele de digestie. În plus față de
cantitatea și calitatea alimentelor, dieta este esențială – timpul de mâncare, intervalele dintre mese,
distribuția în timpul zilei.
Cu o nutriție adecvată, este asigurată constanța mediului intern al corpului uman, care este
cheia sănătății, a activității fizice și a longevități i. Asigură funcționarea completă a sistemului
imunitar, crește rezistența organismului, capacitatea sa de a rezista bolilor. Pentru a menține un
flux normal de energie, procese plastice și catalitice, nutriția trebuie să fie completă.
Mâncarea unei persoan e sănătoase ar trebui să corespundă nevoilor sale fiziologice, în funcție de
sex, regiune de reședință, natura muncii și alți factori. Alimentele ar trebui să fie variate. Dieta ar
trebui să includă toate grupurile de alimente necesare pentru a alimenta co sturile cu energia și
funcționarea tuturor organelor și sistemelor corporale.
Dieta necorespunzătoare duce la întreruperea proceselor metabolice în organism,
imunitatea slăbită, apariția bolilor cronice, îmbătrânirea prematură. Hrănirea excesivă este o ca uză
obișnuită a bolilor sistemului circulator, obezității, aterosclerozei, diabetului zaharat, gutei,
poliosteochondrozei. Lipsa de nutriție din cauza deficitului de proteine al alimentelor provoacă
boli grave la copii: întârzierea creșterii, dezvoltarea mentală, formarea osoasă, apariția
schimbărilor în pancreas și ficat.

11
Sfatul medicului nutri ționist este absolut necesar în astfel de cazuri. Principiile generale ale
unei alimenta ții sănătoase sunt respectarea celor trei mese zilnice, consumarea unui mic dejun
consistent, bogat în vitamine, un dejun care asigur ă necesarul de minerale .
Cea mai efecientă măsura a unei vie ți sănătoase este schimbarea regimului alimentar în
unul echilibrat, ca re să asigure necesarul de vitamine , proteine și minerale de fiecare zi. Numai o
alimentație sănătoasă poate oferi o creștere și o dezvoltare optimă a unui copil. O alimentație
sănătoasă și corectă oferă capacitate a maximă de lucru și stare bună în vârstă matură, sănătate și
lungimea vieții îndelungate.
O alimentație corectă presupune consumarea alimentel or echilibrate în proteine, grăsimi
și carbohidrați, cu un anumit conținut caloric, iar cantitatea de alimente depinde în mod direct de
activitatea persoanei pe tot parcursul zilei, de regularitatea jocului sportiv. Excesul de alimente
transformă energia n eutilizată în grăsimi corporale.
Printre tulburările principale care apar din cauza unei alimentații necorespunzătoare pot fi
identificate lipsa de proteine animale și acizi grași polisaturați, deficiența de vitamine, cauzează
deficiența mineralelor și a oligoelementelor, precum și consumul excesiv de grăsimi animale.
O alimentație bună și o gestionare a greutății sunt strâns legate între ele . O dietă echilibrată
vă ajută să vă mențineți nivelul ridicat de energie, făcându -vă mult mai probabil să satisfa ceți
celălalt ingredient cheie al managementului greutății: obținerea unui exercițiu suficient. Pentru a
vă bucura de dieta sănătoasă, consumați o varietate de alimente din toate grupurile principale de
produse alimentare: fructe, legume, boabe, proteine și lactate. Căutați un echilibru între nutrienți,
calorii și dimensiunea porțiunii, alegând cele mai multe alimente bogate în nutrienți disponibile
pentru dvs.
Statisticile arată că peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a
diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai marindecât cei cu greutate normală în
cazul unor intervenții chirurgicale. Cea mai mare greșeală facută în domeniul nutriției, privește
absorbția excesivă ahidraților de carbon, care sunt lipsiți de valoare nutritivă și care se găsesc în:
zahăr, dulciuri,făină și băuturi aclcoolice. Acestea sunt transformate de organism în depuneri de
grăsimi. Obezii se află în interiorul unui cerc vicios. Aceștia se confruntă cu un stres psiho -social
care în general în determină să mănânce tot mai mult.
Creșterea și dezvoltarea optimă a copil ului se bazează pe o nutriție adecvată. Potrivit dr.
Maureen Black de la Universitatea din Maryland School of Medicine , până la 33% dintre copiii
sub 4 ani sufer ă de anemie cu de ficit de fier . Fier-ul contribuie la învățarea, atenția și memoria
ideală, dezvoltarea adecvată a abilităților motorii, exprimarea emoțională adecvată și rezistența la
stres.

12
Judith E. Brown, coautor al cărții "Nutriție prin ciclul de viață" susține că o alimentație
bună vă poate mări durata de viață și vă va menține mai sănătos în timp ce îmbătrâniți, . Factorii
de stil de viață, cum ar fi dieta și exercițiul, reprezintă aproximativ jumătate din factorii care
contribuie la longevitate, în timp ce genetica dvs. contribuie cu 19%. Accesul la asistență medicală
și expunerea la poluanți de mediu reprezintă restul de 30%. Un studiu publicat în numărul din
decembrie 2010 al revistei "Acta Clinica Croatia" a raportat că unele substanțe derivate din
alimente au un beneficiu deosebit pentru îmbătrânirea sistemului digestiv și imunitar. Cunoscute
ca nutraceuticale, aceste substanțe, dintre care multe sunt antioxidanți, pot stăpâni inflamația și pot
inhiba unele dintre modificările degenerative asociate cu îmbătrânire a.
Sistemul imunitar se bazează pe macronutrienți: proteine, carbohidrați și grăsimi, cât și pe
micronutrienți: vitamine și minerale, furnizate de dieta dvs. zilnică pentru a rămâne sănătoasă,
notează P.C. Calder, co -editor al cărții "Nutriție și imunitat e". Un studiu al jucătorilor de fotbal de
sex feminin publicat în numărul din iulie 2012 al revistei "Societatea Internațională de Nutriție
Sportivă" a constatat că cei care au mâncat o dietă sănătoasă au prezentat un stres mai puțin
oxidativ, un nivel mai scăzut de inflamație și o stare de imunitate mai bună după stresul unui fotbal
comparativ cu un grup cu statut nutrițional mai scăzut.

1.5. Analiza și controlul alimentației

Alimentația la nivel global este săracă în vitamine și minerale esențiale pentru o dezvoltare
sănătoasă, a descoperit cel mai important organism științific din Australia.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), deficiențele de micronutrienți pot
afecta dezvoltarea intelectuală și pot duce la stoparea creșteri i și la slăbirea sistemului imunitar.
Studiul a descoperit că în aproape fiecare țară din lume aportul de carbohidrați și proteine este
adecvat.
Alimentația echilibrată și activitatea fizică sunt principalii factori care influențează starea
de sănătate și dezvoltarea copiilor. Copilul necesită zilnic proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri
minerale și apă în anumite cantități. Atât deficitul,câ t și surplusul acestor elemente influențează
negativ starea de sănătate a copiilor și contribuie la apariția bolilor netransmisibile, precum și la
diminuarea posibilității acestora de a obține rezultate academice bune.

13
Conform studiului MICS desfășurat î n anul 2012, în Republica Moldova, circa 6 % dintre
copii au retard statural (înălțime mică pentru vârstă), 2% – au retard ponderal (greutate mică pentru
înălțime) și doi la sută sunt subponderali (greutate mică pentru vârstă). Concomitent, circa cinci la
sută dintre copii sunt supraponderali (greutate mare pentru înălțime). Așadar, pe parcursul
ultimilor ani au fost atestate deficiențe în ceea ce privește alimentația copiilor. În alimentația
copiilor din instituțiile de educație timpurie s -a atestat un con sum excesiv de crupe, paste făinoase,
făină de grâu și ulei de floarea soarelui în perioada anului 2015. Acești copii n -au primit conform
normelor fiziologice de consum 31,6% lapte, 21,3% carne, 39,0% pește, 37,7% ouă. Potrivit
datelor din anul 2015, asigu rarea cu produsele alimentare recomandate pentru consumul zilnic a
permis acoperirea necesităților fiziologice ale elevilor doar cu 62,4% – lapte și produse lactate; cîte
66,6% – legume; 77,2% – carne și produse din carne și 79,3% – fructe. În acest contex t, se atestă
un deficit de următoarele grupe de produse alimentare necesare: 31,6% lapte și produse lactate;
21,3% carne; 39,0% pește și 37,7% ouă. La organizarea alimentației în școli influențează negativ
și lipsa condițiilor de păstrare a produselor alim entare, deficitul de utilaj tehnologic de bucătărie
sau utilizarea unuia învechit și neorganizarea instruirilor pentru personal.
Proteinele sunt macromolecule formate din unul sau mai multe lanțuri de aminoacizi care
participă la transportul oxigenului, co ntracția mușchilor, formarea și transmiterea influxului
nervos, crearea hormonilor, enzimelor și anticorpilor. Proteinele de origine animală au o valoare
biologică mai mare, de aceea ele trebuie să constituie în rația copiilor 60 -70% din cantitatea totală
de proteine.
Lipidele sunt o sursă importantă de acizi grași polinesaturați esențiali (acid linoleic, omega –
3, omega -6, etc.) care posedă o influență benefică asupra dezvoltării cognitive și comportamentale
a copilului. Acești nutrienți se găsesc în uleiur ile vegetale, nuci, pește slab, etc. Este important de
menționat că, în timpul procesării alimentelor, acizii grași nesaturați, care în mod natural sunt în
formă „cis”, se pot transforma în acizi grași „trans” care sporesc riscul de apariție și dezvoltare a
obezității, bolilor cardiovasculare, unor forme de cancer, etc. Astfel, calitatea și cantitatea lipidelor
din alimentația copiilor are un rol major pentru procesul de creștere și dezvoltare a copiilor.
Glucidele asigură necesitățile de energie ale organ ismului copilului și se împart în
monozaharide (glucoză, fructoză și galactoză), dizaharide (zahărul, lactoza, maltoza),
oligozaharide (rafinoza din legume și semințe, fructooligozaharide, galactooligozaharide și
inulina) și polizaharide (amidonul, glicoge nul și celuloza). Consumul abundent de dulciuri
deprimă secreția glandelor gastrice și scade pofta de mîncare.

14
Fibrele sunt componente endogene ale alimentelor vegetale care contribuie la apariția
senzației de sațietate, stimulează peristaltismul și micșorează durata tranzitului intestinal. De
asemenea, consumul de fibre poate contribui la prevenirea unor boli larg răspândite cum ar fi
constipația, sindromul de intestin iritabil, obezitatea, bolile cardiovasculare și cancerul de colo n.
Fibrele solubile sunt prezente în legumele verzi (broccoli, spanac, fasole verde, mazăre, etc.),
fructe (mere, pere, fragi, etc.), ovăz. Fibrele insolubile se găsesc în cereale integrale, nuci, orez
negru, fructe cu semințe precum smochine și rodii, etc .
Micronutrienții (vitaminele și oligoelementele) sunt factori esențiali în nutriția copiilor
care stimulează și reglează procesele metabolice contribuind alături de macronutrienți la
dezvoltarea și funcționarea normală a organismului. Deși sunt necesari în cantități foarte mici,
trebuie furnizați prin alimentație deoarece, în general, nu pot fi sintetizați în organismul uman.
Vitaminele se clasifică în hidrosolubile (C, P, grupa vitaminelor B) și liposolubile (vitaminele A,
D, E, K). Ele fac parte din com ponența unor fermenți și contribuie la derularea proceselor
metabolice importante.
Carența vitaminelor provoacă diferite boli. Elementele minerale participă la construcția
sistemului osos, țesutului dentar, la menținerea echilibrului acido -bazic. Elemente le minerale se
împart în 2 grupe: macroelemente (calciu, fosfor, magneziu, natriu, etc), care se folosesc în
cantități mai mai mari și microelemente (fier, fluor, iod, etc), care se folosesc în cantități mai mici.
Apa este partea componentă a țesuturilor și asigură echilibrul hidroelectrolitic. Insuficiența
apei duce la deshidratarea organismului. Apa în organism contribuie la menținerea temperaturii
constante a corpului, la transportul nutrienților și a oxigenului spre celule. Apa menține un volum
suficie nt de sînge în organism, ajută la lubrifierea articulațiilor și țesuturilor, a mucoaselor bucale,
nazale, oculare, etc. Insuficiența apei duce la deshidratarea organismului, care se resimte prin
senzația de sete, oboseală și iritabilitate.
O alimentație e chilibrată nutrițional conține un aport caloric adecvat necesarului
organismului, care să ofere toți macronutrienții necesari, în proporțiile optime – glucide 50 – 55%,
lipide 25 -30% și proteine 10 -15% din totalul caloriilor și, implicit, toți micronutrienț ii. Necesarul
caloric zilnic variază în funcție de vârstă, sex, greutate corporală, formă și compoziția corpului,
statusul hormonal, activitățile zilnice. O persoană sedentară are un necesar caloric de 25 de kcalorii
pe kilogram (totalul situându -se între 1500 și 1900 de kcalorii/zi), iar o persoană activă,
aproximativ 35 de kcalorii pe kilogram (între 2100 și 2700 de kcalorii/ zi). La copii, necesarul
energetic raportat la greutate este mai mare, mai ales în primii ani de viață, (ind concentrat pentru
creșterea și dezvoltarea întregului organism. Acesta variază în funcție de vârstă și sex: 1300 de
kcalorii în primii 3 ani de viață, 1700 de kcalorii între 4 și 6 ani, 2400 între 7 și 10 ani, 2800 între
15 și 18 ani pentru băieți, respectiv 2.100 de kcalorii p entru fete.

15
Se recomandă să urmați obiceiurile unei alimentații sănătoase și echilibrate, care va asigura
nutrienții necesari pentru buna funcționare a metabolismului, cum ar fi vitaminele, proteinele și
oligoelementele. Cercetătorii englezi au efectuat un studiu privind dieta timp de șapte ani. Ei au
concluzionat că consumul regulat de fructe și legume este o condiție esențială pentru menținerea
speranței de viață, precum și a activității fizice minime și limitarea consumului de tutun sau alcool.
Alimentel e rămân o problemă pentru unele populații, care nu pot oferi rația minimă de 2500 kcal
pe zi pentru locuitorii lor.

Figura 3.1. Piramida alimentară

O reprezentare schematică a principiilor de bază ale alimentației sănătoase poate fi văzută
prin examinarea piramidei alimentare, dezvoltată de nutriționiști străini și aprobată de specialiștii
ruși. Piramida alimentară nu prezintă produse specifice, ci cinci grupuri mari de alimente, care vă
permit să vă diversificați dieta și să alegeți acele produs e pe care le preferați sau care sunt potrivite
pentru stilul dumneavoastră de viață .

Dulciuri
Produse lactate
Carne,pește,fasole,ouă
Legume și fructe
Produse din cereale integrale

16
Alimentele din piramida alimentară sunt în mod obișnuit împărțite în porții. Porțiunea este
o valoare condiționată și poate fi egală, de exemplu 100 gr. sau o altă valo are care este mai
convenabilă pentru dvs. Numărul de porții necesare unei anumite persoane depinde de vârsta,
sexul, configurația, starea de sănătate și gradul de activitate al unei anumite persoane.
Baza piramidei alimentare este alimentele preparate din cereale. Produsele cu cereale
integrale includ pâine cu cereale integrale, cereale, paste cu cereale integrale, orez brun. De
asemenea, în această grupă, în această piramidă alimentară se găsesc grăsimi vegetale (ulei de
măsline, floarea -soarelui și alte uleiuri).
Legumele și fructele sunt foarte utile pentru corpul uman. Acestea sunt calorii scăzute și
conțin o cantitate imensă de vitamine și oligoelemente, și conțin, de asemenea, o mulțime de apă
și fibre, care creează un sentiment de sațietate.
Produse din carne, păsări, pește, fasole, ouă, nuci.Acest grup de produse se numește și
produse care conțin proteine. Este indicat să se acorde prioritate peștelui, cărnii de pasăre, fasolei.
conțin mai puțin grăsimi decât alte produse de origine animală c are conțin proteine. Legumele și
nucile conțin o mulțime de vitamine și microelemente utile.
Produse lactate, iaurturi, brânză.Aceste produse sunt, de asemenea, conținând proteine și
în piramida alimentară stau la același nivel cu produsele din carne, pă sările de curte, pește, fasole,
ouă și nuci. Produsele lactate ne furnizează proteine, calciu și alți nutrienți.
Grăsime, sare, zahăr, dulciuri.Acest grup de alimente într -o dietă sănătoasă ar trebui să fie
redus la minimum și cel mai bine exclus din dieta umană. Acest grup de produse include, de
asemenea, margarina, produse din făină albă (pâine și paste făinoase), dulciuri și băuturi
carbogazoase.

Controlul greutății și al alimentației este un subiect de actualitate indiferent de vârstă, starea
de sănăta te sau de alți parametri. Este esențial să avem un control asupra alimentației și a modului
de viață în general, pentru a avea un organism sănătos. Greutatea este punctul comun al multor
procese care se desfășoară în organism, in fuențându -le în mod pozitiv sau negativ: tranzitul
intestinal, echilibrul hormonal, echilibrul metabolic, imunitatea, funcționalitatea sistemului
cardio -vascular și a celui respirator.
Obezitatea este un factor de risc cu greutate semni fcativă pentru apariția unor afecțiuni precum
hipertensiunea arterială, insu fciența cardiacă, boala coronariană, tulburările respiratorii, diabetul
zaharat, steatoza hepatică nonalcoolică, creșterea riscului de infarct miocardic, cancer, tulburări de
fertilitate. O parte din această p atologie generată de excesul ponderal se ameliorează sau poate
chiar să dispară odată cu pierderea în greutate. Spre a stopa epidemia de obezitate, cercetătorii au

17
făcut eforturi considerabile pentru a înțelege rolul alimentelor și nutrienților care pot in fuența
aportul de energie și au creat suplimente alimentare care să ajute în controlul greutății.
Modul de viață echilibrat și sănătos reprezintă o componentă extrem de importantă pentru
realizarea prevenției, a protecției împotriva unor afecțiuni strâns legate de alimentație și nu numai.
Prevenția înseamnă optimizarea modului de viață, iar prin aceasta, se ințelege în primul rând o
alimentație echilibrată, aleasă corect din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ, și nu în ultimul
rând, activitate fzică zilnică .
Oamenii sunt, de asemenea, capabili să -și controleze dieta, după cum reiese din diete,
vegetariene și chiar diete vegane. Aceste obiceiuri alimentare sunt uneori chiar excesiv de
restrictive și pun în pericol sănătatea individului. De exemplu, anumite tulburări de alimentație
sunt enumerate ca boli: anorexia sau bulimia sunt printre ele.
În prezent, s -au pus în aplicare campanii de prevenire pentru a ghida oamenii în alegerile lor
alimentare. Ori de câte ori un produs este anunțat, ne este amin tit să mănâncă alimente sănătoase,
să varieze și să exercite o activitate fizică regulată. Excesele alimentelor provoacă într -adevăr
pandemii care slăbesc populațiile, cum ar fi obezitatea. Prin urmare, guvernele au decis să
informeze mai bine și să îndrum e indivizii în obiceiurile lor alimentare zilnice, pentru a menține
speranța de viață cât mai mult posibil.
Cu referire la Hotărârea Guvernului nr. 730 din 8 septembrie 2014 cu privire la aprobarea
Programului național în domeniul alimentației și nutriției pentru anii 2014 -2020 și Planului de
acțiuni pentru anii 2014 -2016 privind implementarea Programului național și ordinul Ministerului
Sănătății nr. 160 din 2 martie 2015, Centrul Național de Sănătate Publică .
Scopul Programului național în domeniul alime ntației și nutriției pentru anii 2014 -2020
constă în reducerea poverii morbidității și a dizabilității prevenibile și a mortalității premature
evitabile din cauza bolilor netransmisibile legate de dietă, subnutriție și deficiențele nutriționale
iar Obiecti vele specifice ale prezentului Program sînt:
1) instituirea, către anul 2016, a unei administrări adecvate în domeniul sănătății
nutriționale și asigurarea funcționării durabile a acesteia;
2) creșterea, către anul 2020, a proporției alăptării exclusive în prim ele 6 luni de viață
pînă la 60% și medianei duratei alăptării pînă la cel puțin 4 luni;
3) reducerea expunerii la factorii de risc determinați de inegalitate și nutriționali
modificabili pentru bolile netransmisibile, subnutriție și deficiențele de micronutri mente prin
crearea, către anul 2020, a mediului care promovează sănătatea nutrițională în 80% din instituțiile
de învățămînt, 70% din spitale și 30% din locurile de muncă;
4) reducerea, către anul 2020 în comparație cu anul 2014:

18
a) a consumului de grăsimi satur ate și de zaharuri adăugate cu 3% și 5%, respectiv, ca
fracție din consumul total de energie;
b) a consumului de acizi grași trans la mai puțin de 1% ca fracție din consumul total
de energie;
c) a consumului de sodiu/sare cu 30% (mai puțin de 8 g/zi);
d) zero creștere în prevalența obezității la copii și adulți.
5) reorientarea sistemului de sănătate în vederea abordării prevenirii și controlului
bolilor netransmisibile legate de dietă, subnutriției și a deficiențelor de micronutrimente prin
servicii de asi stență medicală primară orientate spre populație și acoperire universală;
6) creșterea, pînă în 2020, a nivelului de cunoștințe al populației în domeniul
alimentației sănătoase pînă la cel puțin 50%;
7) fortificarea supravegherii, monitorizării, evaluării și cercetării în domeniul sănătății
nutriționale, statutului nutrițional și a determinantelor care le influențează, precum și a tendințelor
lor;
8) atingerea, excreției iodului în urină la nivelul de 100 -200 µg/l la copiii de 7 -12 ani
și de 150 -250 µg/l la femeile gravide și menținerea durabilă a acesteia.

CONCLUZII

Drept concluzie, sănătatea este un avantaj oferit care necesită prețuit prin obiceiuri
benefice. Componentele care asigură o bună dună funcționalitate necesită o analiză o respect are.
Un stil de viață sănătos este unul care ajută la menținerea și îmbunătăți rea sănăt ății și
bunăst ării. Cheia spre un mod de viață sănătos este alimentația, care reprezintă pilonul pe care se
bazează toate funcțiile unui organism. Aliment ația nu este doar principala sursă de energie, ci și
un "material de construcție" pentru celulele noi. Un stil de viață sănătos, presupune, abordarea unei
alimentații sănătoase , activitatea fizică, menținerea unei greutăți în limetele normei și gestionarea
stresului. Cu toate acestea, un stil de viață sănătos nu înseamnă doar o alimentație sănătoasă și
exerciți i fizice, ci și o bunăstarea fizică, mentală, emoțională și spirituală , precum și a gestiona
alegeri sănătoase în viața de zi cu zi.
Analiza și con trolul alimentației sunt factorul determinant în menținerea sănătății. O
alimentație echilibrată nutrițional conține un aport caloric adecvat necesarului organismului, care
să ofere toți macronutrienții necesari pentru o bună funcționalitate. Controlul duce la prevenirea
diferitor boli cardi ace, hormonale, respiratorii.

19
BIBLIOGRAFIE

1. Anexă la Ordinul Ministerului Sănătății nr. 638 din 12.08. 2016. RECOMANDĂRI
PENTRU UN REGIM ALIMENTAR SĂNĂTOS ȘI ACTIVITATE FIZICĂ ADECVATĂ ÎN
INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT DIN REPUBLICA MOLDOVA, pg.1-5.
2. Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.730 din 12 septembrie 2014. PROGRAMUL
NAȚIONAL în domeniul alimentației și nutriți ei pentru anii 2014 -2020, pg 1-3.
3. Notă informativă progresul privind realizarea Programului național în domeniul alimentației și
nutriției pentru anii 2014 -2020 și a Planului de acțiuni, pentru anul 2017 .Ch., 23.07.2018 .
4. https://ru.scribd.com/doc/205181453/Referat -alimentatia -sanatoasa -docx .
5. https ://www.medicinenet.com/healthy_living/article.htm#avoid_tobacco_use .
6. https://www.cram.com/essay/Healthy -Lifestyle/F385BF3XJ .
7. https://edict.ro/stilul -de-viata -sanatos -factori -determinanti -avantaje -si-implicatii/ .
8. http://www.pitanieizdorovje.ru/ .
9. https://www.hhs.gov/fitness/eat -healthy/importance -of-good -nutrition/index.html .
10. https://healthyeating.sfgate.com/fi ve-effects -healthy -nutrition -5150.html .
11. https://artsdocbox.com/Humor/82656712 -Ministerul -sanatatii -al-republicii –
mold ova-centrul -national -de-sanatate -publica.html .
12. https://www.foodbevg.com/RO/Bacau/188942017971326/Centrul -Wellness -HBL –
Bacau .