Introducere in mass -media [621808]

1

Capitolul I
Introducere in mass -media
Omul este o ființă care dintotdeauna a căutat să își depășească condiția și să își
îmbunătățească abilitățile. Totodata predomina in noi o sete de cunoastere, o dorinta
enorma de a sti tot ce se intam pla in societatea in care traim si dorinta de a ne spune
parerea cu privire la actiunile care ne influenteaza in mod direct.

1.1. Definiții si teorii
Mass media este o expresie folosita mai des incepand cu anii ’50.”Ca termen
generic, semnifica orice mijoace de comunicare in masa,care desemneaza in acelasi timp
un intermediar spre a transmite mesajele catre o persoana,grupuri de persoane, o multime
in sensul de masa umana eterogena, dupa o schema ulterior stabilita a comunicarii”1
Totodata se considera ca „siste mul mass -media asigura circulația informațiilor,
opiniilor, interpretarilor si abordarilor considerate a avea semnificatie sociala, reprezinta o
adevarata legatura informationala intre diverse parti si segmente sociale”2 Mass media
contribuie asadar la cri stalizare si apoi la raspandirea opiniei publice.3
Conform interpretarilor se considera ca impactul media asupra opiniei publice este
hotarator, insa in acelasi timp putem vorbi despre o influenta minima dar dincolo de
diversele abordari, legatura dintre mass media si opinia publica apare fara indoiala iar acest
fapt nu este contestat de nimeni.4
Nu e de mirare așadar că în prezent se consideră că dacă un fapt, o acțiune, o
opinie, o activitate nu are vizibilitate mediatică, adică nu este reflectată de mas s-media,
nici nu există. În urma intervenției mass -media în realitate, existența devine o existență
publică , careia i s -a asigurat vizibilitatea publica.

1 Lucian Chisu, Introducere in mass -media , Editura fundatiei Romaniei de maine, Bucuresti, 2006, p.23.
2 Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu , Mass media si societatea , Editura SNSPA -Facultatea de Comunicare si
Relații publice, 2001, p.13
3 Ibidem
4 Ibidem

2
Termenul „mass media” este considerat sinonim al comunicarii de masa, referitor la
alcatuirea acestui a este precizat faptul ca „s -a format pe teren anglofon, prin compunere
dintre un cuvant englez, „mass” care trimite la masa de consumatori ai acestor forme
culturale si un cuvant latin, „media”, in forma sa de plural, care se referea la suportul pe
care s unt fixate mesajele respective.Daca primul element al constructiei este clar, ce de -al
doilea reprezinta o sursa de permanente ambiguitati conceptuale si lingvistie”5
Sociologia este interesată îndeaproape de acele opinii care sunt rezultatul gândirii
unor grupări, colectivități, aspect care depășește cadrul de referință al unui individ și care
desemnează opiniile publicului.
Dicționarul de sociologie coordonat de C. Zamfir și L. Vlăsceanu definește
comunicarea de masă ca : „proces de emitere a unui mesaj și de transmitere a ace stuia într -o
manieră codificată ”6 în care același emițător dispune de posibilităție de transmitere a
mesajului la un număr foarte mare de receptori potențiali. Tot în acest dicționar mass –
media este definită ca fiind un „te rmen consacrat intai in limba en gleza referitor la
mijloacele de comunicare in masa; seturi de tehnici si metode de transmitere, de catre
furnizori centralizati, a unor mesaje unei audiente largi, eterogene si dispresate geografic.
Intr-o perspectiva instituti onala mass -media sunt considerate institutii sociale, atat
culturale cat si economice”7
Totuși mijloacele de comunicare de masă, prin informațiile și comentarile oferite,
rămân una din sursele fundamentale de formare a opiniei publice, dar mai ales a inițierii
unei solide comunicări publice.
Aceasta deoarece ele p ot oferi simultan aceeași masă de știri unui public larg,
alcătuit din oameni foarte diferiți, dispersați, fără contacte între ei (spre deosebire de
influența interpersonală care se exercită asupra unui număr redus de persoane) . Desemenea
pot oferi acestora un centru comun de interes, subiecte de dezbatere similare la un moment
dat și prin informațiile și comentariile puse la dispoziție pot genera reacții identice ale unor
publicuri foarte diferite.

5 Mihai Coman, Introducere in sistemul mass -media , Editura Polirom, Iasi, 1999, p.19.
6 Catalin Zamfir, Laz ăr Vlăcescu, Dicționar de sociologie , Editura Babei, București, 1998, p.123.
7 Ibidem , p.338.

3
Omniprezenta comunicarii in mass -media este evidenta deoarece in linii mari
procesul de comunicare este asemanator in comunicarea interpersonala, de grup sau de
masa8. Definita in cel mai simplu mod comunicarea reprezinta un proce s de transmitere a
informatiilor, ideilor si opiniilor de la un individ la altul, de la un grup social la altul. In
esenta relatiile umane repre zinta interactiuni comunicationale9.
Pentru Ioan Dragan notiunea de mass -media “se refera nu doar la suporturile si
mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor (instrumentele comunicarii), ci mai ales la
caracterul masiv al mesajelor difuzate”10 pe cand notiunea de comunicare de masa “ se
refera la ansamblul procesului de comunicare care incorporeaza ceea ce este de vehiculat,
pe cine vehiculeaza sip e cei care primesc mesajul”11
In aceasi ordine de idei comunicarea de masa poate fi perceput ca f iind un proces
social specific in care mijloacele sunt folosite de catre profesionistii comunicarii,
reprezentati de jurnalisti si altii, acest process in care intervine o practica comunicationala
particulara si care este adresata unei audiente de masa.12

1.2.Functiile so cio-culturale ale mass -mediei
Pentru ganditori, societatea in care traim apare ca un ansamblu integrat de elemente
in care fiecare parte functioneaza dupa un anume sablon si isi duce la capat cerintele pentru
mentinerea in viata a intregului. “Aceste activitati raspund unor nevoi individuale si
colective de continuitate, ordine, integrare, conducere, adaptare etc.”13
In aceasta perspectiva functionalista, ca parte a ansamblului social, mass media
raspunde la randul ei anumitor necesitati si indeplineste anumite functii bine determinate.14
Aceste functii sunt determinate de faptul ca relatia dintre mass -media si societatea
in car e traim poate fi definite ca una interactive.

8 Ioan Dr ăgan, Comunicara.Paradigme si teorii VOL. 1 , Editura RAO, Bucuresti, 2007, p.286.
9 Ibidem , p.11.
10 Ibidem, p.287.
11 Ibidem
12 Ibidem
13 Mihai Coman, Introducere in sistemul mass -media , Editura Polirom, Iasi, 2016, p.107.
14 Ibidem

4
Mass -media dezvaluie intr -o oarecare masura reactiile sociale, trairile dar cel mai
des intalnit rol al acesteia este acela de a pune in lumina evenimentele care au capatat
atentia generala a societatii.
Avan d in vedere ca sistemul mass -media este intr -o continua modificare, acest
lucru fiind in stransa legatura cu evolutia societatii, functiile enumerate sunt considerate
“categoriale pentru mass -media, precizandu -se iarasi ca intre teorie si practica exista o
diferenta lesne vizibila in sensul ca teoria apeleaza la organizarea structural a discursului in
paradigme, in timp ce practica isi schimba mereu forma si continutul ca rezultat al unor
presiuni interactive desfasurate in spatial relatiilor economice si sociale, dar mai ales
accumulate in timp.”15
Nu trebuie omis faptul ca o functie care nu trebuie mentionata si care mass -media o
detine prin insasi ratiunea ei de a fi este acea de “comunicare lingvistica, valență pe care o
satisfice in cel mai inalt, dar si cel mai general grad.”16
In comparatie cu toate celelalte tipuri de comunicare, “cea lingvistica prezinta
avantajul de a fi operatorul sau mijlocitorul celorlaltor, asadar un fenomen sau un factor
supraordonator”17
Multe alte fiinte comunica intre ele , folosindu -se de semne, ritualuri, obiceiuri si
multe alte forme dar nu comunica cum o facem noi oamenii folosindu -ne de un cod
lingvistic atat de complex si rafinat ca limba.18
Nu e convingator faptul ca omul a simtit chiar de la inceput nevoia de a trans mite
informatii, mai degraba “ in structura genetica a omenirii comunicarea este un dat pe care
fiintele umane si l -au descoperit si apoi folosit pentru a -si transmite unele altora gama larga
de trairi (de la stari fizice si psihice,experiente personale,vi ziuni ș.a.m.d și pana la
impartasirea acestora altor semeni) ”19
Cu toate ca interactionand impartasim informatii, nevoia de a comunica se
dovedeste a fi mult mai importanta in comparative cu cea de a afla noutati.

15 Lucian Chișu, op. cit., p.153 .
16 Ibidem
17 Ibidem , p.154.
18 Ibidem
19 Ibidem

5
1.2.1. Functia de informare
Cea mai importanta functie in ceea ce priveste istoricul dar si evolutia sistemului
mass -media este informarea. Din totdeauna oamenii au simtit nevoia de a controla mediul
in care traiesc. Se spune ca “oamenii evalueaza,pe baza informatiilor pe care le primesc
prin mass -media, importanta evenimentelor ce ar putea sa -i afecteze in mod direct,
anticipeaza unele tendinte ale vietii economice, sociale sau politice si iau in cunostinta de
cauza, anumite decizii”20 Trebuie mentionat si faptul ca oamenii sunt interesati si intr -o
oarecare masura ghidati de tot ce inseamna cultura dar si de evenimentele cu caracter
cultural prezente in societate.
Orizontul de asteptare a functiei de informare nu cunoaste limite deoarece acesta se
extinde in paralel cu noile mij loace de comunicare. Avand o capacitate nelimitata s -a
intiparit in mintea oamenilor idea ca “mass -media au devenit in lumea moderna,un fel de
centru gravitational in raport cu care se pozitioneaza toate celelalte sisteme ale societatii –
sistemul economic, sistemul politic, sistemul ideologic, sistemul cultural, sistemul
tehnologic, sistemele si subsistemele sociale”.21
Dupa cum am mai spus oamenii simt nevoia de controla si supraveghea lumea in
care traiesc de aceea unele informatii nu trebuie sa aiba o uti litate imediata. Totodata
informatiile importante uneori stereotipe, din viata de zi cu zi trebuie astefel distribuite cat
sa ajunga la un numar cat mai mare de receptori.
De aceea mass -media pune accent pe generalitate si distribuie “acea informatie
nespe ctaculoasa de care oamenii au nevoie in comunicarea loc cu institutiile vitale din
societatea contrmporana, fie ele politice, economice, juridice,culturale,administrative”22
Informatiile pe care le acumulam din mass -media sunt stocate in memorie si pot fi
actualizate de fiecare data cand avem nevoie in ceea ce priveste un eveniment. De exmplu
in cazul vietii politice la care multi oameni participa impinsi de spiritual civic , informatiile
pe care le receptam din mass -media nu sunt pe termen scurt sau imediat ci ele ne pot
schimba parerea si chiar ne pot schimba deciziile atunci cand ne dam votul pentru o cauza,
un anume candidat sau chiar cand vine vorba de un partid anume.

20 Mihai Coman, op. cit., p.109.
21
22 Lucian Chi șu, op. cit., p.156

6
Acest flux de informatii pe care le distribuie mass -media risca sa transforme
oamenii in niste participant pasivi, dispusi sa preia intr -un mod necritic evenimente, fapte
si intamplari al caror semnificatii nu se mai obosesc sa le interpreteze.23
In aceasi ord ine de ideii mass -media continuand sa ne ofere acele informatii
generale, poate sa utilizeze functia de informare in mod distorsionat, deoarece are control
asupra unei cantitati foarte mari de informatii pe care le distribuie in mod selectiv.
Mass -media nu prezinta numai ceea ce s -a petrecut deja ci si ceea ce s -ar putea
intampla. De asemenea avand in vedere ca “descrierea unui eveniment nu epuizeaza
implicatiile si consecintele sale, informatiile furnizate de mass -media includ si o
dimensiune anticipativa”24
Exista o serie destul de mare de informatii pe care presa le difuzeaza bazandu -se pe
functia de prevenire, dintre toat e cele mai utile pentru publicul larg sunt datele referitoare
la prognoza meteo, informatii cu privire la prevenirea sau ameliorarea un or boli, informatii
cu caracter cultural, date economice -financiare, informatii de prevenire a unor incendii sau
accidentelor rutiere, dar si mesajele prin care oficialitatile anunta schimbari in functionarea
sistemelor sociale, printre acestea se numara l egi noi, noi reglementari sau procedure legale
sau chiar noile adrese ale institutiilor de interes public.25
Pe langa aceste informatii, mass -media distrubuie frecvent unele vizand pregatirea
populatiei pentru confruntarea cu o serie de evenimente nedorite , cum ar fi: cutremure,
eruptii vulcanice, furtuni puternice, explozii, deraieri de trenuri sau drame rutiere, forme de
poluare, greve, acte de terorism, amenintari militare, scandaluri politice si remanieri sau
caderi de guverne.26
Idiferent de informatiil e de prevenire pe care mass -media le distribuie oamenii nu
adopta intotdeauna un comport ament rational. Acest lucru se intampla deoarece datele
furnizate de presa nu sunt luate in serios de catre populatie sau sunt ignorate in mod
voluntar. 27Un exemplu elocvent in acest caz sunt unii soferii care in ciuda avertismentelor
de catre serviciile rutiere asupra adaptarea vitezei, conduitei sofatului dar si asupra
reducerea accidentelor rutiere acestia le ignora, ajungandu -se la inevitabil.

23 Lucian Chisu, op. cit., p156.
24 Mihai Coman, op. cit., p.110.
25 Ibidem, p.111.
26 Ibidem, pp.111 -112.
27 Ibidem, p.112

7
In alte cazuri acel e informatii de prevenire sunt percepute intr -un mode exagerat de
oameni si chiar amplificate. “Drept urmare, in loc sa genereze strategii si actiuni rationale
de combatere a evenimentului respectiv, ele declanseaza o reactie (in lant) de panica.”28
1.2.2. Functia de interpretare
Se spune ca sterile nu sunt un simplu conglomerate de informatii, ci o viziune
cultural determinate, asupra unor informatii. ”Altfel spus, continutul unei stiri sintetizeaza
informatiile respective si semnificatiile atribuite lor; t extile jurnalistice ofera atat datele
concrete, cat si intelesul ce poate fi atribuit evenimentelor sau starilor prezentate. Asadar,
odata cu faptele, ele ofera si o interpretare a acestora.”29
Printre cele mai intalnite forme de interpretare consta chiar in decizia de a face
publica sau de a ignora o anumita informatie. “ Simplul gest de a selecta, din noianul de
date care asalteaza zilnic o redactie, un numar limitat de stiri si material implic a atat o
judecata de valoare, cat si un proces, nu intotdeauna perfect cnstientizat, de interpretare a
realului in functie de un ansamblu de norme, reprezentari, simboluri, principii”30
O a doua etapa de interpretare este aceea de stabilirea a prioritatilor . Dupa cum am
mai spus dupa ce ajung in redactie un numar foarte mare de informatii din diferite domenii,
si de interes public, dintre toate acestea tre buie selectat un numar limitat. “Astfel, in fiecare
zi, un grup restrains de oameni stabileste o ierarhi e a evenimentelor,plasandu -le in partea
superioara a paginilor de ziar sau in partea initiala a programelor de stiri din radio si
televiziune”31
Acest demers de selectare si ierarhizare a informatiilor a devenit un simplu act re
rutina dar care la randul ei implica o profunda responsabilitate sociala. “Daca acceptam
adevarul ca tot mai multe celectivitati depend, pentru cunoasterea lumii in care traiesc, de
informatiile oferite de presa si daca stim ierarhiile pe care jurnalistii le propun influenteaza
judec atile publicului, atunci este evident ca alegerile si clasificarile oferite de mass -media
configureaza imaginea sociala a evenimentelor zilei, cu varfurile si coborasurile ei, cu
prioritati si zone de dezintere s.”32

28 Ibidem
29 Ibidem, p113.
30 Ibidem, p.114
31 Ibidem
32 Ibidem

8
Altfel spus toate ziarele sau programele de stiri radio si televiziune apeleaza la
aceasta selectare a evenimentelor, mai importante sau mai putin importante deoarece au
anticipat interesul oamenilor asupra anumitor evenimente.
Totodata toate informatiile pe care le difuzeaza mas s-media sunt in conformitate cu
cerintele sociale pe care le promovam noi oamenii. Nu trebuie sa ne mire faptul ca acum in
ziar pe primele pagini sunt prezentate accidente sau unele actiuni deifamatoare la adresa
unor oameni, cum ar fi violurile sau actele de violenta, deoarece noi ca indivizi am ajuns sa
fim interesati din ce in ce mai mult de aceste actiuni negative. Nu mai sunt prezentate
actele demne de apreciat ale unor “anonimi” din sport, muzica sau cultura deoarece nu sunt
de interes general.
Intr-un fel mass -media ofera oamenilor ceea ce doresc sa afle , ceea ce ii intereseaza
cel mai mult, fac si distribuie ceea ce se “cere”. Oamenii care lucreaza in mass -media fac
acest lucru deoarece acum cele mai multe insitutii sunt private iar detinerea unei asemenea
intitutii necesita costuri destul de mari care se duc pe angazati, cladirea sau locul in care se
lucreaza, si tot asa mai departe iar pentru a acoperi aceste costuri trebuie sa ofere informatii
pe care in mod voit oamenii le cer, pe care oamenii a r oferi bani pentru a le putea afla.
Din acest motiv s -a ajuns la selectare si ierarhizarea informatiilor pe care mass –
media trebuie sa le distribuie zilnic oamenilor, pe motiv ca oamenii cauta acest gen de
informatii, in consecinta trebuie “livrate” zilni c in diferite moduri.
Cum relateaza si Mihai Coman in cartea sa “ interpretarea nu este prezenta numai
ca un adaos in continutul informatiilor -prin selectie, prin evaluarea evenimentelor ori prin
semnificarea in actul scrierii si prin pozitionare in ansamb lu produsului mediatic; ea se
concretizeaza si in forme de exprimare, in genuri jurnalistice bine determinate”33
Editorialele au reprezentat mereu un centru de atractie pentru publicul larg. Acesta
“ prezinta pozitia ziarului intr -o anumita problema” 34. “ Marile publicatii sau posturi
consacra o pagina sau o emisiune aparte articolelor de opinie, penru a le separa in mod
transant de restul materialelor”35

33 Ibidem, p.115
34 Ibidem, p.116
35 Ibidem

9
Acestea dedica o pagina sau o emisiune acestor articole de opiniei si le separa de
celelalte deoarece “ ele permit confruntarea unor puncte de vedere diverse si contribuie la
adancirea dezbaterilor de interes public”.36
Prin intermediul editorialelor “oamenii au acces la pozitia, de obicei consecventa, a
unei grupari de presa, putand astefel intelege mai bine fenomenele pe care le infrunta sau
ideile si programele pentru care trebuie sa opteze”37
“Comentariul reprezinta un puncte de vedere personal, ce implica exclusive opiniile
si raspunderea autorului sau.”38 Aceste demers este cel mai des atribuit unor personalitati
din diferite domenii a caror “ opinie este credibila si influenta datorita competentei si
prestigiului pe care le au in domeniul lor de activitate.”39 Acest comentariu poate fi
efectuat in mai mult e moduri, poate fi subiectiv, polemic si chiar partisan insa el nu rezolva
o problema, ci prezinta inca un punct de vedere legat de o anumita chestiune.40
De cele mai multe ori oamenii care apar in ziar, radio sau televizor sunt persoane
cu un anumit prest igiu, fie au fost initiatorii unui act de eroism, fie pe parcursul vietii si -au
facut atat de bine meseria intr -un anumit domeniu incat pot fi numiti specialisti sau
profesionisti, fie pur si simplu au o influenta asupra anumitor categorii de oameni. Din
acest motiv discursurile sau parerile acestor oameni pot fi decisive in ceea ce priveste
perceptia asupra mediului inconjurator a receptorilor sau chiar a deciziilor luate de ce care
il asculta.
“Prin toate aceste forme, mass -media transmite un punct de ved ere asupra realului
si le ofera oamenilor ocazia sa -si clarifice anumite problem ( urmarind modul in care ele
sunt dezbatute) si sa -si confrunte parerea personala cu alte opinii”41
Chiar daca noi ca oameni suntem receptorii a tuturor demersurilor pe care le
prezinta mass media, totusi suntem inzestrati cu ratiune si liber arbitru. In acest mod putem
si singuri sa decidem daca suntem de acord sau nu cu subiectele pe care presa le livreaza.

36 Ibidem
37 Ibidem
38 Ibidem
39 Ibidem
40 Ibidem
41 Ibidem, pp.116 -117.

10
1.2.3. Functia de legatura
Zilnic oamenii sunt expusi la informatiile pe care le distribuie presa in diferite
moduri, si pe diferite canale, acest lucru ne face pe noi oamenii sa fim angrenati intr -o
mica sau mai mare masura in aceleasi subiecte.
“Intra -devar, consumand produsele ma ss-media, milioanele de oameni se regasesc
legati prin nenumarate fire nevazute: fiind expusi constant acelorasi mesaje, ei ajung sa
impartaseasca aceleasi valori si reprezentari culturale, sa posede cunostinte asemanatoare,
sa ganedasca prin informatii, i dei, povesti si simboluri analoage.”42
Astfel, cat de diferti am fi putem constata ca avem acelasi judecati morale atunci
cand discutam despre serialul “Umbre” sau despre filmul “Morometii” sau chiar despre
evenimentele cu caracter cultural cum ar fi parada de 1 decembrie, piesa de teatru “Take,
Ianke si Cadar” si nenumaratele concerte de la filarmonica.
Acest lucru se intampla deoarece “oferind informatii comune, idei comune si
implicit, subiecte comune de dialog, mass -media leaga oameni departati si difer iti intr -un
fel de comunicare care nu mai este bazata pe proximitate spatiala, nationala, religioaza ori
culturala, ci pur si simplu pe aceea informationala”43
Mass -media ajuta in acest mod la mobilizarea populatiei si la declansarea unui “ val
de solidaritate ce depaseste granitele nationale si deosebirile politice, religioase ori
culturale” 44
Exemplele mobilizarii opiniei publice pentru ajutarea oamenilor cu problem foarte
grave, bonave de cancer, pentru sprijinirea refugiatilor afectati de mar ile inundatii sau
cutremure,pentru pr omovarea drepturilor unor minoritati , pentru eliberarea animalelor
captive in gradinile zoologice sau chiar oentru salvarea cainilor vagabonzi de pe strazile
din Romania dovedesc din plin “ capacitatea presei de a ajuta oamenii sa stabileasca noi
legaturi si noi teluri de actiune sociala”.45

42 Ibidem, p.117
43 Ibidem
44 Ibidem
45 Ibidem

11
Este un lucru imbucurator aceste demersuri realizate de mass -media deoarece
uneori oamenii nu -si activeaza spiritual civic pentru simplu motiv ca nu au auzit de un
anume subiect sau n u au fost atat de tare mediatizat.
“Datorita presei, oamenii descopera ca impartasesc aceleasi valori, ca se pot
mobiliza pentru aceleasi scopuri, intr -un cuvant ca fac saupot face parte dintr -o comunitate
umana de dimensiuni infant mai complexe decat acel ea ale comunitatii in care se
desfasoara viata si activitatea de zi cu zi”46
Gratie acestor lucruri mass -media poate fi considerata un liant intre oameni si ceea
ce ii inconjoara . Totodata rolul acesteia este de a forma o comunitate imaginara de oameni,
in ciuda faptului ca se cunosc sau nu impart aceleasi preocupari dar totusi sunt legati intre
ei.
Presa nu este considerate doar un factor de solidaritate sociala si globala ci lucreaza
in acest mod si la nivel ul micro -structurile societatii.47 “In numeroase situatii, diferiti
oameni, care nu se cunosc si care se afla, din intamplare, impreuna (in mijloacele de
transport in comun, in Sali de asteptare, pe stadioane sau in parcuri) constata ca pot initia
un dialog , deoarece au un ounct de referinta comun: o emisiune sau un film TV, un
program radio, un articol sau o revista.”48 Bineinteles ca acesti oameni pot, si uneori sigur
vor avea pareri diferite despre anumite lucruri, dar au un punct de plecare si acela este
mass -media.
In acest mod mass -media raspunde unei dintre cele mai importante nevoi a tuturor,
cea de comunicare. Totodata incurajeaza si starneste oarecum spiritual civic si solidar a
populatiei, chiar daca uneori aceste lucuri sunt datorate unor evenimente negative, cum ar
fi cutremurile sau inundatiile, accidentelor rutiere, atacuri teroriste si asa mai departe sau
uneori unor evenimente pozitive cum ar fi castigarea unui turneu de forbal, sau participarea
la un eveniment cultural de mare anvergu ra sau chiar la un concert, ceea ce este important
este faptul ca mass -media se dat oreaza a fi un liant intre noi oamenii indiferent de zona
geografica, cultura, si alte caracteristici de ordin diferentiar. Inca un lucru important le
permite oamenilor sa -si afirme apartenenta si participarea la un grup.

46 Ibidem, p.118
47 Ibidem
48 Ibidem

12
1.2.4. Functia de culturalizare
Mediul social in care traim ne influenteaza inca de mici astefel dobandim si
asimilam anumite norme de comportament, ne delimitam interdictiile si restrictiile,
dobandim valori si o gandire specifica activitatilor noastre.
Pana nu de mult procesul de educare a fost controlat de familie, rude, prieteni o ri
insitutii religioase, culturale si bineineles de cele scolare.
“Odata cu aparitia si cresterii ponderii mass -mediei, o mare parte a activitatilor de
transmitere a valorilor si modelelor culturale, de formare a gandirii si a comportamentului
au fost prel uate de mesajele presei”49
Este vizibil faptul ca oamenii, in special tinerii si copii, in general petrec mai mult
timp la televizor sau pe telefon decat o faceau inainte, acest lucru a fost sesizat si de mass –
media iar in acest mod se poate ajunge mult mai usor la mintea acestora.
“Prin continuturile distribuite de mass -media circula si se fixeaza normele de
coomportament general acceptate, altfel spus, conventiile tacite, ale unei societati”50 In
acest mod presa raspunde unei alte nevoie a oameniilor, si an ume aceea de a avea un
model.
Cum cea mai usoara cale de a promova aceste “modele” este mass -media, este de
inteles ca aici vor fi diferite tipuri de oameni si personalitati. Trebuie sa fim atenti la ceea
ce urmarim si pe cine luam drept idol. Spun acest l ucru deoarece este o mare discrepanta
intre ziarele si revistele de tip cancan unde sunt promovate toate actiunile, prin actiuni ma
refer la vacantele exorbitante intreprinse de personaje de tip Bianca Dragusanu sau
Daniela Crudu si multe alte personaje p lasticate,si ziarele in care gasim detalii despre
evenimente cu caracter cultural cum ar fi o piesa de teatru sau un spectacol la filarmonica.
Trebuie mentionat aici si cumulul de emisiuni TV de tipul , Insula iubirii sau emisiuni
conduse de Capatos care n u fac altceva decat sa arate latura mondena si caracterul unor
personaje plasticate in mod chirurgical.
Este de datoria fiecaruia sa urmareasca ceea ce vrea si sa isi i -a drept “model” pe
oricine dar totodata trebuie sa fim atenti si la modele cu adevarat remarcabile, cum ar fi

49 Ibidem, p.119
50 Ibidem

13
Nadia Comaneci sau Gheorghe Hagi care inca continua sa reprezinte numele unei natiuni
inca si acum dupa ani buni de la retragerea din activitate.
Spun ca trebuie sa fim atenti deoarece cum spune si Mihai Coman “mesajele presei
au fu nctia de a confirma, de a intari normele unei societati, chiar si atunci cand reprezinta
comportamente deviante si actiuni de incalcare a normelor curente”51
Totodata petrecand tot mai mult timp in fata televizoarelor comportamentul celor
pe care ii urmarim ne pot ramane in minte. “ Chiar daca nu suntem perfect de accord cu
comportamentul celor de pe micul ecran, cu spiritual lor, cu modul lor de a fi sau de a
gandi, totusi acestea ni se transmite si, in timp, ni se vor fixa prin vizionare repetata”52
Tot aic i se mentioneaza ca “omul in fata televizorului este precum copilul care
observa, fara sa fie constient, lumea care il inconjoara pe care o interiorizeaza, ascunzand -o
in memorie, pentru ca mai tarziu in mod automat sa adopte, prin imitare, un fel de a fi
asemenea cu cel pe care il poarta deja inlauntrul consientului sau”53
“Deoarece are puterea de a oferi numeroase modele de comportament, mass -media
se afla intr -o pozitie ambivalenta; pe de o parte, este solicitata sa exercite o actiune
educative neutral ( in sensul formarii unor oameni informati, cultivate, constienti de pozitia
si raspunderile lor sociale), iar pe de alta parte , este “curtata” de grupuri de interese
politice ori economice pentru resursele sale persuasive, pentru puterea de a influenta
comportamentul indivizilor”54
Este interesant faptul ca unele unele televiziuni sunt detinute de oameni politici
cum ar fi cazul Romania TV detinuta de Sebastian Ghita sau Antena Grup detinuta de Dan
Voiculescu, acestia doi fiind niste infractori, nu o spun e u , o spune legislatia in vigoare.
Aceste posture de televiziune prin intermediul oameniilor de care sunt condusi pot
influenta oamenii in ceea ce priveste

51 Ibidem
52 Virgiliu Gheorghe,Nicoleta Criveanu, Andrei Dr ăgunilescu, Efectele micului ecran asupra mintii copilului ,
Editura Prodromos, Bucuresti, 2008, p.34
53 Ibidem
54 Mihai Coman, op. cit., p120