În ultimile două decenii, terorismul a devenit unul dintre cele mai importante subiecte pentru [621764]

Al-Qaida
Iordache Marta

Abstract

În ultimile două decenii, terorismul a devenit unul dintre cele mai importante subiecte pentru
securitatea europea nă. Terorismul nu are limite ‚și zone în care oamenii să se simtă total în
siguranță. Noul terorism a fost asociat cu violența promovată de unii extremiști musulmani ,
care fac parte din Al – Qaida. Combaterea terorismului este o problemă pusă în grija puterii
politice, a secur ității și a cetățenilor.

Cuvinte cheie : terorism, acțiuni violente, extremiști, victime, Al – Qaida.

Manifestarea stării de haos care se poate instala la un moment dat în anumite zone sau state,
reprezintă terorismul ca un fenome n foarte vechi. Mult mai dezvoltat decât războiul,
terorismul lovește un sistem în punctele vulnerabile. Deși activitățile teroriste sunt rareori
fenomene izolate , acestea în prezent, reprezintă o amenințare globală care urmărește
desconsiderarea oricărui principiu fundamental al legii, ordinii și dre pturilor omului.
Autorul Edward Hyams consideră temeiul terorismului ca fiind un subiect ce ar putea avea
relevanță în încercarea de a înțelege fenomenul p ornind de la …. ꜡ a căuta cauzele acestui
fenomen echivalează cu încercarea de a -i asigura legitimitatea ꜠.1
Profesorul sârb Vajim Dimitrevic susținea că ꜡ anumite origini ale terorismului pot fi
deplorabile (rasism, colonialism, violarea drepturilor omului) dacă se ține seama de faptul că
teroriștii în ansamblu provin din miniorități frust rate ꜠
Al- Qaida este o grupare de sprijin multinațională care susține și ajută activitățile desfășurate
de militanții islamici din întreaga lume. A fost înființat în urma războiului afgan împotriva
sovieticilor, iar membr ii de bază s unt din lumea arabă. Principalul lider și finanțator al ei a
fost Osma bin Laden2. Acesta folosea o rețea internațională extinsă pentru e menține legătura
între extremiști i musulmani din diverse state. S copul actual al organizației este înființarea

1 Hyams Edward, Terrorist and Terrorism, London,1990, p. 82
2 Arădăvoaice, Gheorghe ; Iliescu, Dumitru; Ni ță, Dan Laurențiu, Terorism.

2
unui stat islamic pe întreg cuprinsul lumii. Cooperează cu alte grupări extremiste în vederea
destabilizării și răsturnă rii guvernelor ne -islamice și pentru înlăturarea ccidentalilor din lumea
musulmană.
Într-o decla rație din 23 februarie 1998 dată sub tutela Frontului Islamic Mondial pentru Jihad
împotriva Creștinilor și Evreilor afirma că datoria musulmanilor este să ucidă, oriunde,
cetățeni americani, militari sau civili și pe aliații lor.3
Al-Qaida are structura clasică a unei organizații islamice, condusă de un emir reprezentat de
Bin Ladin, ajutat de un Consiliu al shurei, format din aproximativ 12 membri4. Principala
persoana Muhamed Atef, succesorul desemnat a lui Bin Ladin, era responsabil cu pregătirea și
antrename ntul de luptă al membr ilor grupării,
Principalele comitete răspunzătoare de buna funcționare a organizație sunt: Comitetul de
Studii Islamice care este responsabil ca activitățile organizației să respecte legea islamică ;
Comitetul financiar , ce are sub control companiile subsidiare și alte activități lucrative , dar
se ocupă și de deplasările membrilor organizației ; Comitetul militar responsab il de pregătirea
pentru luptă și procurarea de armament ; Comitetul media principala lui atribuție fiind
publicarea ziarului NasMral al Akhbar.
Companiile aflate sub controlul AL -Qaida se ocupă de finanțarea, procurarea de arme și
explozivi și asigură membr ilor posibilitatea deplasărilor și șederii în diverse țări sub o
acoperire legală. Acestea sunt : holdingul Wadi al Aqio, Ladin Internațional, Tabu
Investments, Al Hijra Construction, Al Themar al Mubaraka,
Elementele principale ale fenomenului terorist, e vidențiază o serie de cauze proprii ale etapei
actuale de dezvoltare a omenirii, cum ar fi : conflictele sociale d in diverse state ale lumii
determinate de situații interne diferite (religio ase, politice, economice, xenof obe, rasiste ,
extremist, na ționaliste) ; conflicte politico -militare din diferite zone ale lumii, dominate de
interese majore, un loc important ocup ându -l lupta pentru putere dusă deschis sau în secret de
către forțe interne cu sprijin extern , inclusiv de către organiz ații de tip terorist ; expansiunea
continuă și tot mai accentuată a fundamentalismului islamic.
Filosofia condu cerii Al Qaida a fost caracterizată ca “ centralizarea lu ării deciziilor și
descentralizarea executării acestora ”. Se lansează ipote za prin c are odată cu începere a așa
numitei Lupte cu terorismul Al Qaida a devenit izolată geografic , adică devenirea acesteia
într-o structură dezorganizată cu diferite grupări regionale care folosesc brandul Al Qaida.

3 Williams, Paul L. Al Qaeda. Fr ăția terorii, Ed. Lucman, 2004.
4 Maxim Ioan V. , Terorismul, cauze, efecte și măsuri de combatere, Ed. Politică, București, 1989, p.64.

3
Mulți experți în terorism nu sunt deacord cu faptul că orice acțiune a jihadului global se
organizează nemărginit de conducerea grupării teroriste5. Însă Os sama bid Laden avea o
influență idiologică asupra extremiștilor. Experții mai afirmă ca organizația este dezmembrată
și activează în diferite regiuni de pe glob , nu neapărat să -și coordoneze activitatea teroristă.
Alții consideră ca Al -Qaida reprezintă o rețea integrată și foarte puternică cu un scop bine
definit care e condusă de zonele tribale Pakistaneze . Bruce Hoffman expert în terorism a
declarat : “Mă uimește faptul că oamenii nu cred că există un adversar clar acolo , și că acesta
are o abordare strategică ”. După părerea mea aceasta și este esență gasirii unui dușman cu
care sa incepi o luptă și să dobori pe toți în această luptă , așa după părerea mea a u procedat
Statele Unite când a început așa numita luptă cu terorismul.
De-a lungul timpului, organizația a avut o activitate susținută, în special împotriva intereselor
americane. Printre acestea trei atacuri cu bombe împotriva trupelor americane staționate în
Yemen, la Aden, în decembrie 1992. Și -au asumat respons abilitatea pentru doborîrea unor
elicoptere americane și ucid erea unor soldați, în Somalia, î n 2003.
Al-Qaida a fost pusă în legătură cu diverse planuri de atentate, precum încercarea de a -l
asasina pe Papa Ioan Paul II, în timpul vizitei de la Manila la sfârșitul anului 1994, și tentativa
de a-l ucide pe președintele Clinton, în timpul unei vizite în Filipine, la începutul anului 1995.
Cu sprijinul și finanțarea Al -Qaida au fost executate atentatele cu bombă de la WTC, din New
York în decembrie 1993 ; atacarea concomitentă a ambasadelor SUA și ale Israelului de la
Manila.

Osama Bin Laden și -a început activitatea în acest domeniu în 1979, când și -a transferat
afacerile în Afghanistan6. Având în vedere că Afganistanul nu dispunea nici de infrastructură
și nici de oamenii necesari pentru a face față unui conflict prelungit, a început punerea la
punct a acestor aspecte. Primul pas a fost realizarea unui program de încorporare, organizând,
împreună cu liderul „Frăției Musulmane Palestiniene”, un birou de recrutare. Se estimează că
au fost instr uiți circa 10.000 de luptători.
Un rol important în istoria grupării l -a avut SUA, prin intermediul CIA, care, în perioada
războiului afgano -sovietic, a lansat o campanie (500 milioane de dolari anual) de înar mare și
pregătir e a gh erilelor mujahedine pentru a lupta împotriva URSS, gruparea lui Bin Laden

5 Paul Cruickshank, Tim Lister, Agentul Storm, Ed. Meteor Press, 2015.
6 Gh. Bassarabescu, Terorism, între istorie și actualitate. Clipa, nr. 518, 27 septembrie 2001.

4
fiind una dintre cele mai importante. Se estimează că, în acest fel, gruparea a primit o mare
cantitate de armament american, inclusiv rachete antiaeriene Stinger.
La sfârșitul războiului din Afganistan, Bin Laden s -a separat de Frăția Musulmană Palesti –
niană, formând Al -Qaida în 1988 și concentrându -se asupra acțiunilor împotriva altor state7.
După retragerea cetățeniei saudite de către acest stat și expulzarea sa în 1994, Bin Laden s -a
mutat în Sudan, unde a construit o infrastructură pentru guvernul saudit și centre de pregătire
pentru veteranii afgani. În 1996, ca urmare a unei îmbunătățiri a relațiilor sudano -americane,
guvernul saudit, ca un gest de prietenie față de SUA, i -a cerut lui Bin Laden să părăsească
țara.
După o supraveghere secretă ce a durat foarte mulți ani, Osama Bin Laden este ucis 10 ani
mai tarziu de la atentatul din 2001. Acesta a fost ucis în dimineața zilei de 2 mai 2011 în
Abbottabad, la câteva sute de kilometric nord -est de Islamabad. Acțiunea a fost realizată de o
trupă specială de commando americană.
Uniunea Europeană a adoptat o abordare cuprinzătoare pentru a trata problemele reprezentate
de luptătorii străini și terorismul edogen. Printre acțiuni le recente se află: norme consolidate
de prevenire a noilor forme de terorism; întărirea verificărilor la frontierele externe ; controale
îmbunătățite pentru armele de foc ; crearea unui organism responsabil pentru reducerea
propagandei teroriste online.

Concluzie

În cadrul unei societăți libere , democratice, cetățenii nu simt nevoia de a se înarma individual
pentru aș -i asigura protecția. Apărarea vieții și proprietății acestora repr ezintă , în mod normal
responsabilitatea statului8. Exisă însă cazuri î n care unele guverne, confruntate cu atacuri
teroriste de mare amploare , nu mai sunt capabile să -și îndeplinească îndatoririle cu privire la
securitatea față de proprii cetățeni. În aceste condiții, de insecuritate avansată, oamenii se văd
puși în situați a în care trebuie să își poarte singuri de grijă, înarmându -se, formând grupuri
para-militare capabile să le apere interesele economice, sociale, politice, religioase9 .

7 Dr. Magnus Ranstorp, Terrorism in the Name of Religion, Ed. Columbia University Press, 1996.
8 Barna Cristian, Al – Qaida vs restul lumii : după 10 ani, Ed. Top Form, 2011.
9 Ian Cram, Terror and the War on Dissent. Freedom of Expression in the Age of Al -Qaeda, Ed. Springer, 2009.

5
Terorismul a determinat o schimbare a concepției privind poziția și rolul insituției m ilitare
față de acest fenoment cu grad mare de risc și pericol social ; considerat ca formă actuală de
continuare politică a ducerii războiului cu alte mijloace, terorismul a permis regândirea
structurilor și înzestrărilor forțelor militare, înființarea unor unități mobile, dotate cu arme și
aparatură de comunicații moderne, care să fie capabile să desfășoare în mod dependent acțiuni
de înlăturare a grupurilor teroriste în orice punct al globului. Terorismul a impus o regândire a
conținutului interesului național și a modalităților sale de promovare și aparare . Acesta a
devenit și un pretext folosit de marile puteri pentru aș -i disputa zonele de influență
geopolitică, iar terorismul tradițional vrea să se transforme într -un terorism de stat.

Bibliografie

1. Hyams Edward, Terrorist and Terrorism, London, 1990.
2. Arădăvoaice, Gheorghe ; Iliescu, Dumitru; Ni ță, Dan Laurențiu, Terorism.
3. Williams, Paul L. Al Qaeda. Fr ăția terorii, Ed. Lucman, 2004.
4. Maxim Ioan V. , Terorismul, cauze, efect e și măsuri de combatere, Ed. Politică,
București, 1989.
5. Paul Cruickshank, Tim Lister, Agentul Storm, Ed. Meteor Press, 2015.
6. Gh. Bassarabescu, Terorism, între istorie și actualitate. Clipa, nr. 518, 27 septembrie
2001.
7. Dr. Magnus Ranstorp, Terrorism in th e Name of Religion, Ed. Columbia University
Press, 1996.
8. Barna Cristian, Al – Qaida vs restul lumii : după 10 ani, Ed. Top Form, 2011 .
9. Ian Cram, Terror and the War on Dissent. Freedom of Expression in the Age of Al –
Qaeda, Ed. Springer, 2009.