Programa școlară [621759]

Anexa nr. ….. la ordinul ministrului educa ției naționale nr. ……… /…….2017
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

CHIMIE
Clasele a VII-a – a VIII-a

Bucure ști, 201 7

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 2
Notă de prezentare
Programa șc olară pentru disciplina Chimie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a VII -a și
a VIII -a din învățământul gimnazial. Disciplina este prevăzută în planul -cadru de învățământ aprobat prin
OMENCS nr. 3590/05.04.2016, în aria curriculară Matematică și Științe ale naturii , având un buget de
timp de 2 ore/săptămână, pe durata fiecăruia dintre cei doi ani școlari. Programa școlară a disciplinei
Chimie este elaborată pe baza unui model de proiectare curriculară centr at pe competențe.
Programele școlare de chimie pentru clasa a VII -a și pentru clasa a VIII -a propun o abordare care
are la bază următoarele principii :
– asigurarea coerenței interdisciplinare în cadrul ariei curriculare Matematică și Științe ale Naturii ,
precum și a coerenței dezvoltării cu rriculare între nivelurile primar și gimnazial ale sistemului de
învățământ național;
– centrarea pe formarea/dezvoltarea de competențe ale elevului, ca subiect a activităț ii de predare –
învățare -evaluare.
Programele școlare de chimie pentru clasa a VII -a și pentru clasa a VIII -a contribuie la formarea
profilului elevului, prin:
– implicarea în activități variate de observare, experimentare și aplicare, dezvoltând capacitatea de
integrare a informațiilor noi și aplicarea lor în situații cotidiene;
– stimu larea curiozității și a interesului de cunoaștere, în general, și pentru chimie, în particular;
– abordarea integrată a conceptelor realizând conexiuni cu celelalte științe ale naturii; dezvoltarea unor
atitudini pozitive față de propria persoană, față de ceilalți și față de mediul înconjurător;
– stimularea motivației pentru protecția naturii și valorizarea acesteia în formarea unor convingeri și
competențe ecologice adecvate pentru antrenarea elevilor în activități de ocrotire a mediului înconjurător.
Structura programei include, pe lângă Nota de prezentare , următoarele elemente:
– competențe generale;
– competențe specifice și exemple de activități de înv ățare;
– conținuturi;
– sugestii metodologice.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în
contexte particulare diverse.
Competențele generale reprezintă competențele dezvoltate prin studiul discipli nei în cei doi ani
de studiu.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursul
unui an școlar, fiind etape în formarea acestora. Pentru realizarea lor, programa cuprinde și exemple de
activități de învățare conc rete, variate care valorifică implicarea activă a elevilor.
Sugestiile metodologice propun modalități de organizare a procesului de predare -învățare –
evaluare cu scopul de a orienta cadrele didactice în aplicarea programei.

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 3

Comp etențe generale

1. Explorarea unor fenomene și proprietăți ale substanțelor
întâlnite în contexte cunoscute prin utilizarea terminologiei
specifice chimiei
2. Interpretarea datelor experimentale obțínute în cadrul unui
demers investigativ
3. Rezolvarea de probleme în sit uații concrete, utilizând algoritmi
și instrumente specifice chimiei
4. Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii substanțelor
chimice asupra propri ei persoane ș i asupra mediului
înconj urător

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 4
Clasa a VII -a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Explorarea unor fenomene și proprietăți ale substanțelor întâlnite în contexte
cunoscute prin utilizarea terminologiei sp ecifice chimiei
Clasa a VII -a
1.1. Identificarea unor proprietăți/fenomene, substanțe/amestecuri în contexte cunoscute pornind
de la:
– observarea unor substanțe/amestecuri și identificarea caracteristicilor acestora (stare de agregare,
culoare, aspect e tc.) în activități practice de laborator
– recunoașterea unor fenomene/proprietăți, substanțe pure/amestecuri
– elaborarea, în echipă, a unei fișe de observare a proprietățior fizice ale diferitelor amestecuri legate de
aspect, culoare, granulație etc.
– compararea unor fenomene/proprietăți, substanțe/amestecuri în scopul stabilirii asemănărilor și
deosebirilor dintre acestea (de exemplu: compararea dizolvării zahărului în apă cu fenomenul de topire a
acestuia)
– diferențierea fenomenelor fizice de fenomen ene chimice, a substanțelor de amestecuri, a amestecurilor
omogene de amestecuri eterogene etc.
– identificarea substanțelor din care sunt formate unele amestecuri întâlnite în viața cotidiană

1.2. Explorarea unor fenomene și proprietăți ale substanțelor întâlnite în contexte cunoscute prin
utilizarea terminologiei specifice chimiei
– formularea unor observații asociate fenomenelor și proceselor studiate
– descrierea proceselor implicate în operațiile de decantare, filtrare, cristalizare și distilare (de exemplu:
descrierea proceselor care au loc în activități practice de separare a unor amestecuri eterogene sau
omogene cunoscute din viața de zi cu zi)
– diferențierea conceptelor și noțiunilor specifice: particulă subatomică (proton, neutron, electron), nu măr
atomic, număr de masă, masa atomică relativă, mol, masă molară, numărul lui Avogadro, valență
– utilizarea Tabelului Periodic pentru identificarea diferitelor informații despre elementele chimice
– determinarea tipului și numărului de atomi dintr -o formulă chimică
– clasificarea reacțiilor chimice după diferite criterii
– identificarea tipului unei reacții după natura reactanților
– recunoașterea formulelor chimice ale speciilor studiate (de exemplu: recunoașterea formulelor chimice
ale unor acizi dintr -o serie de formule chimice )

1.3. Utilizarea simbolurilor specifice chimiei pentru reprezentarea unor elemente, substanțe
compuse și transformări ale substanțelor
– recunoaștere a prin jocuri a simbolurilor unor elemente chimice, a formulelor chimice ale u nor substanțe
simple sau compuse, ale transformărilor substanțelor (de exemplu, activități de grup cu ajutorul unor
cartonașe, utilizarea Tabelului Periodic interactiv etc.)
– utilizarea notației specifice pentru reprezentarea izotopilor aceluiași element în activități pe grupe
– reprezentarea/modelarea grafică a structurilor electronice ale primelor 18 elemente din Tabelul
Periodic/cu ajutorul lecțiilor AEL
– modelarea configurației electronice a stratului de valență cu ajutorul simbolurilor Lewis
– aplica rea algoritmului pentru stabilirea formulelor chimice ale substanțelor
– scrierea ecuațiilor chimice ale reacțiilor studiate

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 5 2. Interpretarea datelor experimentale în cadrul unui demers investigativ
Clasa a VII -a
2.1. Formularea unor ipoteze și concl uzii cu privire la caracteristicile și relațiile dintre substanțe
– formularea unor întrebări ce duc la necesitatea unei investigații pentru aflarea răspunsului (de exemplu:
“Cum putem obține sare din apa de mare?”)
– identificarea metodelor de lucru (de e xemplu: filtrare urmată de cristalizare prin evaporare)
– stabilirea resurselor necesare (de exemplu: stabilirea ustensilelor de laborator necesare)
– înregistrarea datelor obținute în urma investigațiilor
– prelucrarea datelor obținute în urma investigați ilor
– stabilirea concluziilor desprinse în urma investigațiilor
– predicția caracterului metalic/nemetalic a unui element pe baza proprietăților acestuia
– predicția comportării chimice a elementelor în baza poziției acestora în Tabelul Periodic
– predicț ia poziției unui element în Tabelul Periodic pe baza structurii învelișului de electroni
– predicția produșilor rezultați din reacțiile de combinare, descompunere, substituție și schimb

2.2. Utilizarea echipamentelor de laborator și a tehnologiilor inform atice pentru a studia
proprietăți/fenomene
– obținerea de amestecuri din substanțe cu aceeași stare de agregare sau cu stare de agregare diferită ,
în activități practice de laborator realizate individual sau pe grupe
– separarea substanțelor din amestecur ile obținute în funcție de tipul acestora, în activități practice de
laborator
– observarea unor fenomene sau procese prezentate digital (de exemplu: utilizând lecția AEL
“Determinarea experimentală a unor proprietăți fizice”)
– prepararea unor soluții de diferite concentrații (de exemplu: prepararea unor soluții de clorură de sodiu
în cadrul unor activități practice, pe grupe)
– diluarea sau concentrarea unor soluții prin diferite metode (de exemplu: concentrarea unei soluții de
clorură de sodiu prin adăug are de solvat, prin evaporare sau prin amestecarea acesteia cu o soluție mai
concentrată de clorură de sodiu)
– efectuarea unor experimente pentru ilustrarea reacțiilor chimice studiate (de exemplu: experimentarea
reacției de combinare dintre amoniac și a cidul clorhidric, a reacției de descompunere termică a
carbonatului de cupru(II), a reacției de substituție a hidrogenului din apă cu sodiu sau a reacției de
schimb dintre acidul clorhidric și azotatul de argint, în cadrul unor activități experimentale, pe grupe)

2.3. Investigarea unor procese și fenomene în scopul identificării noțiunilor și relațiilor relevante
– interpretarea observațiilor efectuate în scopul identificării metodei de separare a unor substanțe din
amestecuri prin decantare, filtrare, cri stalizare
– identificarea factorilor care influențează dizolvarea unei substanțe printr -un demers investigativ (de
exemplu: completarea unei fișe de laborator, în echipă, cu factorii care influențează dizolvarea, identificați
de către elevi, la dizolvarea în apă, la aceeași temperatură, a unor probe de zahăr cubic și de zahăr
pudră/la dizolvarea unor probe identice de zahăr în apă, la diferite temperaturi/la dizolvarea unei probe de
zahăr sub agitare)
– identificarea metodelor de diluare sau de concentrare a unor soluții în scopul preparării unor soluții mai
diluate sau mai concentrate dintr -o soluție de concentrație cunoscută
– verificarea experimentală a legii conservării masei substanțelor în scopul aplicării legii conservării
numărului de atomi care part icipă la o reacție chimică
investigarea experimentală a unor reacții în scopul identificării unor substanțe compuse cu ajutorul
reactivilor specifici, pe baza precipitatelor formate

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 6 3. Rezolvarea de probleme în situații concrete, utilizând algoritmi și instrumente
specifice chimiei
Clasa a VII -a
3.1. Identificarea informațiior și datelor necesare rezolvării unei probleme în contexte variate
– selectarea informațiilor relevante în vederea rezolvării unor probleme specifice (de exemplu:
diferențierea substanței dizolvate de dizolvant și de soluție, corelarea numărului de particule cu cantitatea
și cu masa de substanță)
– identificarea datelor necesare rezolvării unei probleme de calcul pe baza formulei chimice

3.2. Rezolvarea de probleme calitative ș i cantitative pe baza conceptelor studiate
– efectuarea de calcule pentru determinarea concentrației procentuale a unor soluții apoase (de exemplu:
completarea unor fișe de lucru, individual, pentru determinarea concentrației procentuale a unei soluții
când se cunosc masele de solvat și de soluție apoasă/masele de solvat și de apă)
– aplicarea algoritmului de determinare a formulei chimice a unei substanțe pe baza formulei procentuale
– efectuarea de calcule privind masa molară a unei substanțe, a cantități i de substanță, a raportului
atomic și a raportului de masă, a numărului de particule dintr -o substanță simplă sau compusă
– aplicarea legii conservării masei și a legii conservării numărului de atomi
4. Evaluarea consecin țelor proceselor și actiunii subs tanțelor chimice asupra
propriei persoane și asupra mediului î nconjur ător
Clasa a VII -a
4.1. Identificarea consecințelor proceselor chimice asupra organismului și asupra mediului
înconjurător
– documentarea privind apariția vieții pe Pământ
– dezbaterea normelor privind protecția muncii în laboratorul de chimie
– analizarea și prezentarea informațiilor cu privire la procesele de ardere ca sursă de energie și poluare
– documentarea în legătură cu aspecte legate de poluar ea aerului, a apei și a solului
– documentarea, din diferite surse, despre ploile acide

4.2. Aprecierea impactului substanțelor chimice asupra organismului și asupra mediului
înconjurător
– documentarea asupra utilizării practice a unor izotopi în diferite domenii de activitate
proiectarea unui demers investigativ privind rolul apei în organism
realizarea unor proiecte referitoare la substanțele studiate

Conținuturi

Domenii de conținut Conținuturi
Chimia, știință a naturii,
bazată pe experiment
Laboratorul de chimie
Prezentarea labo ratorului de chimie
Aparatura și ustensilele utilizate în laboratorul de chimie
Protecția propriei persoane și a mediului înconjurător în timpul efectuării
experimentelor în laborator

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 7 Domenii de conținut Conținuturi
De la Univers la planeta
albastră – Terra Formarea și evoluția Universu lui
Teoria Big Bang. Sistemul solar. Corpuri. Materie. Stări de agregare ale
materiei (solidă, lichidă, gazoasă și plasma)
Despre planeta albastră
Cum s -a format Terra . Apariția și dezvoltarea vieții pe Pământ
Solul. Apa. Aerul
Aerul: Formarea atmosfere i terestre. Compoziția aerului – amestec
omogen. Separarea oxigenului de azot din aerul lichid prin distilare
fracționată. Transformări în atmosferă. Rolul oxigenului (arderea,
fotosinteza – fenomene chimice). Poluarea aerului
Apa: Circuitul apei în natură . Transformări de stare. Apa în natură
(amestec de substanțe, metode de separare: cristalizare, decantare și
filtrare). Apa potabilă, condiții legate de calitatea apei potabile. Duritatea
apei. Apă distilată (substanță pură, distilarea). Rolul apei în orga nism
Soluții apoase. Dizolvarea. Concentrația procentuală de masă
Ploile acide
Solul: Compoziția solului – amestec eterogen. Roci și minerale (c alcar,
cretă și marmură ca diferite forme de carbonat de calciu, sare gemă,
cărbune, pietre semiprețioase). Pu ritatea substanțelor. Degradarea
solurilor
De la sistemul solar la
atom Atomul.
Structura atomului -analogie cu sistemul solar. Număr atomic. Număr de
masă. Izotopi. Utilizările izotopilor în obținerea energiei nucleare, în
terapia medicală, în datarea vâ rstei
Element chimic. Simbol chimic. Masă atomică
Învelișul de electroni. Repartizarea electronilor pe straturi pentru primele
18 elemente
Tabelul periodic al elementelor
Structura Tabelului Periodic
Metale și nemetale – poziția în Tabelul Periodic
Relația dintre structura învelișului de electroni și poziția ocupată de
element în Tabelul Periodic
Valența. Formula chimică a unei substanțe
Substanțe chimice
Substanțe simple și substanțe compuse. Clasificarea substanțelor
compuse
Mol. Numărul lui Avo gadro. Masă molară. Volum molar
Calcule pe baza formulei chimice a unei substanțe (raport atomic, raport
de masă, compoziție procentuală, determinarea formulei chimice a unei
substanțe,determinarea masei unui element dintr -o cantitate dată de
substanță, d eterminarea masei de substanță care conține o cantitate dată
dintr-un element)
Transformări chimice ale
substanțelor
Transformări chimice care au loc în natură: fotosinteza, arderea,
putrezirea, ruginirea
Transformări chimice care au loc în corpul omene sc: respirația,
digestia alimentelor
Reacții chimice. Ecuații chimice
Legea conservării masei substanțelor
Stabilirea coeficienților ecuațiilor reacțiilor chimice
Tipuri de reacții chimice
Reacția de combinare
Reacția de descompunere
Reacția de substituți e
Reacția de schimb

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 8
CLASA a VIII -a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Explorarea unor fenomene și proprietăți ale substanțelor întâlnite în contexte
cunoscute prin utilizarea terminologiei specifice chimiei
Clasa a VII I-a
1.1. Interpretarea caracteristicilor specifice diferitelor fenomene/procese în contexte diverse
– observarea diferitelor metale în activități practice și elaborarea unei fișe de observare a proprietăților
fizice ale acestora (starea de agregare, culoarea, luciul metalic, duritatea etc.)
– compararea proprietăților fizice ale unui metal cu proprietățile fizice ale unor aliaje ale acestuia în scopul
identificării utilizării practice ale aliajelor respective, într -o activitate investigativă
– identificarea fen omenului de coroziune în viața de zi cu zi în scopul identificării diferitelor metode de
prevenire a coroziunii metalelor
– identificarea unor procese exoterme și endoterme din viața cotidiană (de exemplu: arderea gazului
metan, a combustibililor -benzine, motorine, cărbuni, descompunerea prafului de copt)
– investigarea comportării indicatorilor acido -bazici în diferite soluții (de exemplu: completarea, în echipă,
a unei fișe de observare a comportării indicatorilor acido -bazici în diferite soluții)
– ident ificarea unor substanțe chimice cu caracter acid sau bazic cu ajutorul indicatorilor acido -bazici

1.2. Explorarea unor reacții chimice în contexte cunoscute prin utilizarea terminologiei specifice
chimiei
– scrierea ecuațiilor reacțiilor chimice specific e fenomenelor și proceselor studiate
– utilizarea corectă a nomenclaturii compușilor anorganici
– descrierea proceselor de ardere a combustibililor
– observarea unor probe de fier/fier ruginit, de cupru/cupru coclit în scopul descrierii proceselor de
coroz iune
– identificarea unor criterii de clasificare a sărurilor
– clasificarea substanțelor chimice după unul sau mai multe criterii
– descrierea proceselor chimice care pun în evidență reactivitatea unui metal
– diferențierea dintre fenomenele de ardere a d iferitelor substanțe din natur ă/de ardere din organismul
uman
– prezentarea unor referate elaborate în urma unui demers investigativ
– clasificarea reacțiilor chimice după efectul termic care însoțește reacția

1.3. Utilizarea simbolurilor specifice chimie i pentru reprezentarea unor elemente, substanțe
compuse și transformări ale substanțelor
– scrierea ecuației termochimice a unei reacții exoterme/endoterme
– scrierea ecuațiilor reacțiilor chimice care ilustrează proprietățile unor substanțe
– comunicarea informațiilor referitoare la aplicațiile practice ale substanțelor studiate

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 9 2. Interpretarea datelor experimentale în cadrul unui demers investigativ
Clasa a VII I-a
2.1. Formularea unor ipoteze și concluzii cu privire la caracteristicile și relațiile dintre substanțe
– precizarea poziției unui metal în Tabelul Periodic pe baza stru cturii învelișului de electroni
– valorificarea informațiilor care se pot obține din poziția unui metal î n seria reactivității metalelor
– investigarea proprietăți lor unor oxizi, acizi, baze sau săruri în scopul identificării unor reacții chimic e la
care pot participa acestea
– realizarea unor activități investigative în scopul com parării tăriei unor acizi/baze

2.2. Elaborarea unui plan pentru realizarea unei inves tigații a unor reacții chimice studiate
– construirea punctului de plecare a unei investigații proprii/identificarea unei probleme prin formularea
unor întrebări (de exemplu: ”Cum putem recunoaște o bucată marmură naturală, pe baza unor reacții
chimice, da că avem la dispoziție două bucăți de marmură, una nat urală, cealaltă artficială ?”)
– stabilirea etapelor investigației proprii
– stabilirea resurselor necesare (stabilirea substanțelor chimice, a uste nsilelor de laborator necesare)
– identificarea metodel or de lucru (stabilirea modului de lucru și a normelor de protecția muncii care
trebuie resp ectate în timpul investigației)
– implicarea în alegerea modalitățilo r de lucru (în grup/individual)
– asumarea unor roluri și responsabilit ăți diferite în cadrul g rupului
– realizarea unor predicții privind re zultatele investigației proprii

2.3. Aplicarea planului propus pentru efectuarea unei investigații a unei reacții chimice studiate
– colectarea unor date utile investigației proprii din diverse surse (tratate de chimie anorganică, internet
etc.)
– parcurgerea etapelor de lucru
– realizarea de observații asupra aspectului investigat (de exemplu: observarea efervescenței la tratarea
bucății de marmură naturală cu o soluție de acid clorhidric)
– completarea fișei de observații cu informații despre fenomenul investigat

2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii
– selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate
– compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute
– comunicarea/discutarea rezultatelor demersului investigativ, pe grupe de lucru

2.5. Prezentarea concluziilor investigației proprii
– prezentarea verbală sau în scris a rezultatelor și a concluziilor investigației (de exemplu: în revista școlii )
– prezentarea unor postere, afișe care ilustrează aspecte din temele studiate
– formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea profesorului sau a colegilor

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 10 3. Rezolvarea de probleme în situații concrete, utilizând algoritmi și in strumente
specifice chimiei
Clasa a VII I-a
3.1. Aplicarea unor relații pentru efectuarea calculelor pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice
– aplicarea algoritmilor de rezolvare a unei probleme de calcul stoechiometric (pe baza ecuației reacției
chimice) uti lizând substanțe pure sau soluții care conțin o anumită masă de substanță dizolvată
– efectuarea de calcule pentru determinarea masei de substanță impură, care este utilizată într -un
experiment (de exemplu: determinarea masei de piatră de var, de puritate 8 0%, utilizată pentru obținerea
unei anumite cantități de oxid de calciu , știind că impuritățile sunt inerte din punct de vedere chimic)

3.2. Rezolvarea de probleme cu caracter practic, teoretic și aplicativ
– identificarea unor substanțe dintr -o serie de r eacții chimice (de exemplu: realizarea unor concursuri, pe
echipe, pentru completare a unei fișe de lucru cu formulele chimice ale unor substanțe notate cu litere,
identificate într -o schemă de transformări)
– activități practice de identificare a unor subst anțe chimice (de exemplu : identificarea substanțelor aflate
în eprubete neetichetate, pe cale investigativă cu ajutorul reactivilor specifici , în echipă sau individual )

4. Evaluarea consecințelor proceselor și actiunii substanțelor chimice asupra
propri ei persoane și asupra mediului î nconjurător
Clasa a VII I-a
4.1. Identificarea factorilor de risc rezultați în procesele chimice studiate
– analizarea și prezentarea informațiilor cu privire la procesele de ardere ca sursă de energie și de
poluare
– identific area unor agenți poluanți ai apei, solului, aerului și a căilor de prevenire/reducere a poluării
– prezentarea unor informații colectate despre resursele naturale (sare, cărbune, gaz metan, diferite
mineuri)

4.2. Evaluarea impactului substanțelor chimice a supra organismului și asupra mediului
înconjurător
– corelarea proprietăților unor substanțe cu aplicațiile practice ale acestora (medicamente antiacide,
ameliorarea solurilor și îngrășăminte chimice)
– realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diferite probleme probleme legate de poluarea mediului
înconjurător (de exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor, amenajarea unui spațiu verde al clasei)
–

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 11 Conținuturi
Domenii de conținut Conținuturi
Efecte termice în reacțiile
chimice Reacții exoterme . Combus tibili
Exemple de combustibili (hidrogen, cărbuni de pământ, petrol și gaze
naturale)
Arderea – proces exoterm (arderea hidrogenului, a carbonului, a
metanului, a glucozei)
Oxizii carbonului. Impactul produșilor de ardere asupra mediului și a
organismulu i uman. Incendiile
Calcule stoechiometrice
Arderile în organismul uman
Calcule stoechiometrice pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice în care
unul dintre reactanți este impur
Reacții endoterme (descompunerea: carbonatului de amoniu /sodiu , a
hidroxidului d e cupru (II))
Importanța metalelor în viața
noastră. Domenii de utilizare
a metalelor Metale.
Istoria descoperirii unor metale. Stare naturală
Proprietăți fizice generale ale metalelor: stare de agregare, aspect,
culoare, conductibilitate termică și ele ctrică, densitate, temperatură de
topire, solubilitate
Proprietăți mecanice ale metalelor: rezistență la acțiunea unor forțe
exterioare, plasticitate (maleabilitate, ductilitate), duritate. Aliaje
Seria reactivității chimice a metalelor
Proprietăți chimi ce – reacții ale unor metale (Na, Mg, Ca, Al, Zn, Fe și
Cu) cu oxigen, clor, apă, acizi (acid clorhidric și acid sulfuric) și compuși
ai altor metale mai puțin reactive
Importanța practică a metalelor. Coroziunea metalelor (pentru fier și
cupru) și preven irea acesteia
Neutralizarea în natură Acizi și baze. Exemple de acizi și baze din viața cotidiană
Indicatorii acido -bazici și pH -ul soluțiilor. Importanța pH -ului (ex.
culoarea florilor și pH -ul solului, pH -ul pastei de dinți, al sucului obținut
din fruct e)
Reacția de neutralizare
Neutralizarea (reacție acid cu bază, reacție oxid acid cu bază, reacție
oxid bazic cu acid)
Calcule stoechiometrice pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice care au loc
în soluție
Aplicații ale unor reacții de neutralizare: medica mente antiacide,
ameliorarea solurilor, îngrășăminte chimice
Săruri
Solubilitatea sărurilor. Reacții ale sărurilor cu formare de precipitat
(sulfat de cupru cu NaOH, clorură ferică cu NaOH, clorură de aluminiu
cu NaOH)
Formarea stalactitelor și stalagmit elor (circuitul dioxidului de carbon în
natură)

Chimie – clasele a VII-a – a VIII -a 12 Sugestii metodologice

Adoptarea unei noi programe este determinată, de nevoia de a actualiza formatul și de a realiza
unitatea de concepție a programelor școlare la nivelul ciclurilor de învățămân t primar, gimnazial și liceal.
Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, orientate prioritar
spre rezultatele explicite și evaluabile ale învățării.
Sugestiile metodologice au în vedere, pentru fiecare clasă în parte, modul de organizare a
activității didactice în vederea formării la elevi a competențelor formulate în programa școlară. În vederea
valorizării competențelor cheie și a asigurării transferabilității la nivelul activității educaționale, se
recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei chimie să pună accent pe: construcția
progresivă a cunoașterii, flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat, coerență și abordări
interdisciplinare. În acest fel, oferă cadrelor didactice u n sprijin concret în elaborarea strategiilor de
predare, care să permită trecerea reală de la centrarea pe conținuturi, la centr area pe experiențe de
învățare.
Deoarece activitățile de învățare au în vedere fomarea competențelor cu toate componentele lor
evaluarea trebuie să vizeze același aspecte, accentuându -și caracterul formativ. Valorificarea rezultatelor
evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în obținerea notelor ci și în analiza greșelilor tipice realizate
de elevi și a modalităților de corec tare. Demersul de evaluare trebuie să se finalizeze și cu momente de
reflecție asupra rezultatelor obținute și să producă activități remediale, dacă este cazul.
Recomandăm ca a ctivitatea de evaluare să se realiz eze și prin metoda investigației, bazată pe
activități experimentale , care creează un context mai apropiat de viață față de instrumentele clasice de
evaluare. Investigația îl situează pe elev într -un context autentic de învățare și de valorificare a achizițiilor
la chimie prin modul în care: formule ază problema de investigat, realizează estimări și predicții, descrie
modul șI metodele de lucru, parcurge etapele de lucru și cooperează cu ceilalți, formulează concluzii și
prezintă rezultatele demersului investigativ în cadrul diferitelor activități org anizate la nivelul clasei sau al
școlii.
Recomandăm și utilizarea unor metode mod erne de evaluare, precum: inter evaluarea,
autoevaluarea, protofoliul și realizarea de proiecte.