Ll Mihailescu Livia Final 2 [621748]

1
Cuprins
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2
2. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 3
3. Principii generale ale procedeului de peeling ………………………….. ………………………….. …….. 5
3.1. Faza primară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
3.2. Etapa pre -tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
3.3. Tratamentul propriu -zis ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
3.4. Etapa post -tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
4. Indicațiile peeling -ului chimic ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
5. Contraindicațiile peeling -ului chimic ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
6. Tipuri de peeling chimic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
6.1. Peeling -ul superficial ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 10
6.2. Peeling -ul mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
6.3. Peeling -ul profund ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 12
7. Mecanismul de acțiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 14
8. Compu și utilizați în peeling -ul chimic ………………………….. ………………………….. …………….. 15
8.1. Acid tricloracetic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 15
8.2. Fenol ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
8.3. Hidrochinonă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 17
8.4. Rezorcinol ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
8.5. Acid glicolic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 19
8.6. Acid tioglicolic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 20
8.7. Acid lactic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
8.8. Acid piruvic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
8.9. Acid salicilic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 23
8.10. Acid lipohidroxi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 24
8.11. Acid kojic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 25
8.12. Acid mandelic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
8.13. Ulei de croton ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 27
9. Combinații de compuși utilizați în peeling ………………………….. ………………………….. ………. 29
10. Reacții adverse posibile la utilizarea peeling -ului chimic ………………………….. …………… 30
11. Tendințe în utilizarea peeling -ului chimic ………………………….. ………………………….. ……. 31
12. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
13. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34

2

1. Introducere

De-a lungul secolelor s -au îmbunătățit numeroase metode și proceduri pentru a
inversa sau opri efectele negative asupra pielii, cauzate de înaintarea în vârstă. [1] Printre
aceste proceduri se numără peeling -ul chimic, una dintre cele mai vechi modalități
utilizate pentru întinerirea pielii. [2]
Termenul de „peeling” provine din limba engleză, însemnând „exfoliere”,
„decojire”. Acest termen se referă la aplicarea unui agent caustic pe piele care determină
distrugerea controlată a unei părți sau a întregii epiderme, determinând exfoliere, urmată
de regenerarea cutanată, având ca rezultat un aspect îmbunătățit și întiner it al pielii,
putând totodată a meliora unele defecte cutanate. [3]
În practica dermatocosmetică există numeroase substanțe utilizate ca agenți de
peeling chimic. Efectele lor pot fi diferite, variind de la exfolierea ușoară până la cea
profundă, în funcție de concentrația substanței, puterea și profunzimea de penetrare. O
serie de factori diferiți, inclusiv degresarea pielii, tipul de piele, localizarea anatomică,
precum și timpul de expunere și pH -ul agentului de peeling pot influența penetrarea
soluției de peeling. [4]
Chemoexfolierea continuă să crească în popularitate și să servească drept adjuvant
important pentru chirurgii plasticieni. Ca urmare a progreselor recente, procedura de
peeling chimic devine o opțiune sigură și eficientă pentru tratarea pacienților cu tulburări
de pigment are, riduri fine și alte leziuni cut anate induse de lumină ultravioletă și mediu.
[5]

3
2. Istoric

Peeling -ul chimic a fost descris pentru prima dată în medicina egipteană în anul
1550 î.Hr., în papirusul Ebers. Rapoartele despre peeling -urile chimice se regăsesc în
literatura antică greacă și în literatura romană. [ 3]
Egiptenii foloseau uleiuri animale, sare, alabastru și lapte acru pentru a îmbunătăți
aspectul pielii. Ingredientul activ din laptele acru este acidul lactic. Acesta este un alfa –
hidroxiacid cu rol antirid . [6]
Alte prod use utilizate în antichitate erau piatra ponce, tămâia, smirna și rășinile
de copac, care serveau la iluminarea pielii și la îndepărtarea pistruilor și a ridurilor. Turcii
au folosit focul, producând o ușoară ardere care determina exfolierea blândă a pieli i, iar
femeile indiene amestecau urină cu piatră ponce pentru aplicarea pe piele. [6]
Începând cu secolul al XIX -lea, procedurile de peeling au început să prezinte
interes pentru medicii dermatologi. În anul 1874, la Viena, dermatologul Ferdinand von
Hebra a utilizat această tehnică pentru a trata diverse afecțiuni precum: efelidele, boala
Addison și melasma. Câțiva ani mai târziu, în Hamburg, Paul G. Unna a făcut câteva
cercetări despre acțiunea acidului salicilic, rezorcinolului, acidului tricloracetic ( TCA) și
a fenolului asupra pielii. [3]
În primul război mondial, un medic francez a tratat soldații care prezentau arsuri
pe față cu soluții de fenol, un tratament neobișnuit la acea vreme. Acesta a observat că
zona pe care s -a aplicat soluție de fenol a f ost vindecată și aspectul cosmetic a fost
îmbunătățit. El a perfecționat formula și tehnica de lucru în practica sa. [7]
În anul 1946, Joseph Urkov a declarat că exfolierea chimică este o practică de
onoare în dermatologie. Acesta a descris numeroase proceduri de peeling care includ
utilizarea bandajului ocluziv cu fenol pentru tratamentul ridurilor. Încă din anul 1903,
George Mackee a folosit fenol lichefiat pentru cicatrizarea acneei, dar abia în 1952 și -a
făcut publică formula în Jurnalul Asociației Medicale Americane. [7]
În 1960, Samuel Ayres a descoperit că fenolul și acidul tricloracetic (TCA) sunt
eficiente pentru tratamentul modificărilor actinice ale pielii și pentru eradicarea ridurilor.
Toxicitatea fenolului a reprezentat o preocupare majoră și de aceea, Samuel și -a exprimat
preferința pentru utilizarea acidului tricloracetic. În ultimul deceniu, s -au înregistrat

4
progrese în determinarea profunzimii penetrării diferitelor soluț ii de peeling împreună cu
modificările histologice produse. [7]
Van Scott E. și YuJ. au investigat alfa -hidroxiacizii(AHA) la sfârșitul anilor 1970.
Utilizarea acestor substanțe chimice ca agenți de peeling superficial a avut loc în anii
1980. De -a lungul anilor 1990, alfa -hidroxiacizii au fost adăugați la spectrul larg al
peeling -urilor cu promovarea lor de către mass -media, un eveniment fără precedent în
istoria peeli ng-ului chimic. Alfa -hidroxiacizii de concentrații mari sunt utilizați în
procedurile de peeling doar de către medici, iar cei de concentrații mai mici pot fi utilizați
și de căre esteticieni. William Coleman împreună cu Josephine Futrell au combinat alfa –
hidroxiacizii cu acidul tricloracetic și au folosit această combinație în peeling -urile medii
spre profunde. [6]
În timpul anilor 1990 a apărut o serie de produse brevetate pentru comercializarea
compușilor chimici de peeling prin intermediul companiilor f armaceutice, ce au constat
în esteri specifici și combinații ale alfa -hidroxiacizilor. [6]

5
3. Principii generale ale procedeului de peeling

Peeli ng-ul chimic este o procedură non -invazivă de tratament utilizată pentru
tratarea anumitor boli de piele și în anumite practici dermatocosmetice. Scopul este de a
face pielea să arate mai sănătoasă și mai tânără prin crearea u nei leziuni cutanate
controlate, folosind o serie de compuși chimici. Această procedură medicală este
efectuată cu ușurință și în siguran ță în spitale, cabinete dermatologice, dar și în cabinete
cosmetice. Tehnica se realizează cu precauție de către un personal bine instruit, iar
îngrijirea și monitorizarea post -peeling reprezintă o etapă extrem de importantă. [8]
Tehnica de peeling este d eterminată în mare măsură de natura și de concentrația
substanței chimice care urmează să fie aplicată. În majoritatea cazurilor trebuie respectați
anumiți pași pentru a efectua cu succes tratamentul cosmetic . [9] Procedura are mai multe
faze, care sunt de scrise în continuare, pe larg.
3.1. Faza primară
Scopul fazei p rimare este de a pregăti pielea pacientului pentru procesul propriu –
zis de peeling, dar și pentru etapa de regenerare a țesutului. Pentru a realiza acest lucru,
cu o lună înainte se aplică tretinoin pe suprafața de epidermă ce urmează a fi tratată.
Aceasta facil itează penetrarea mai profundă a agentului de peeling în piele și ajută pielea
să se regenereze mai repede. În cazul în care există intoleranță la tretinoin, acesta poate fi
înlocuit cu un alfa -hidroxiacid. [9]
3.2. Etapa pre -tratament
Înaintea aplicării substa nței chimice de peeling este obligatorie o curățare
profundă a zonei respective pentru a elimina grăsimile, uleiul și pielea moartă. Această
etapă este foarte importantă deoarece trebuie să se obțină o penetrare omogenă și un
rezultat uniform. Unii autori utilizează acetonă pentru aceasta fază, apoi clătesc pielea și
o usucă. [ 9]
3.3. Tratamentul propriu -zis
Tehnica de aplicare variază în funcție de agentul de peeling folosit. Produsele
lichide pot fi aplicate cu o pensulă, tampon din bumbac sau tifon, iar prod usele cu

6
consistență de gel sunt aplicate cu o spatulă din lemn. Fruntea, obrajii, nasul și bărbia sunt
primele zone tratate, urmate de zona periorală și periorbitală. [1]
Pacienților trebuie să li se comunice că tratamentul poate fi dureros într -o oarecar e
măsură:
• În peeling -urile superficiale se simte o ușoară senzație de căldură;
• În peeling -urile medii durerea este mai mare și se aplică o cremă anestezică pe
suprafața de interes;
• În peeling -urile profunde durerea este foarte intensă și această procedură necesită
anestezie generală. [9]

3.4. Etapa post -tratament
După orice tratament de peeling chimic este important ca pe zona de interes să se
aplice creme hidratante, iar pacientul trebuie să rămână sub supravegherea medicului
până la vindecare completă. În ca zul peeling -urilor medii și profunde, pacienții trebuie să
utilizeze creme de protecție solară timp de câteva săptămâni. [9]

7
4. Indicațiile peeling -ului chimic

Pielea, cel mai mare organ al corpului uman, este supusă zilnic factorilor nocivi
din mediu: temperaturile extreme, radiațiile ultraviolete, praf, poluare. Ca urmare, aceasta
suferă modificări, iar pentru a diminua sau chiar stopa aceste efecte negative de la nivelul
pielii sunt indicate tratamentele non -invazive de rejuvenare, cum ar fi peeling -ul chimic.
[2]
În ziua de astăzi, peeling -ul este efectuat atât ca tratament terapeutic, cât și
tratament cosmetic. [7]

Tabelul 4.1. Indicațiile peeling -ului chimic. [7]
Indicații terapeutice Indicații cosmetice
• Keratoze actinice multiple
• Dermati tă actinică
• Carcinom cu celule scuamoase
superficiale
• Epiteliom superficial
• Lentigo malign
• Cheilită actinic ă
• Melasmă
• Hiperpigmentare
• Cicatrici postacneice
• Xantelasmă
• Keratită seboreică
• Rozacee
• Dermatită seboreică
• Ridurile din jurul ochilor
• Riduril e buzei superioare
• Postblefaroplastie
• Iluminarea tenului
• Rejuvenare
• Fotoîmbătrânire cutanată

8
5. Contraindicațiile peeling -ului chimic

Deși peeling -ul chimic sau chemoexfolierea este o procedură non -invazivă și
destul de sigură, aceasta nu este lipsită de complicații. De -a lungul timpului, pacienții care
au beneficiat de o astfel de procedură au semnalat o serie de reacții adverse. Toate acestea
ne conduc la o serie de contraindicații relative și absolute în ceea ce privește
chemoexfolierea. [10]
Contraindicațiile relative se aplică peeling -urilor medii și profunde. Printre acestea
se numără:
• herpesul dificil de tratat;
• tratament recent cu iz otretinoin;
• protecție solară neadecvată;
• tipurile închise de piele;
• boli cardiace;
• boli hepato -renale;
• istoric de radiații faciale anterioare;
• sindromul Ehlers -Danlos;
• Virusul Imunodeficienței Umane ( HIV). [1, 2, 10]

Contraindicațiile absolute sunt următoarele:
• sarcina;
• alăptarea;
• alergie la unul dintre agenții de peeling;
• infecții cutanate;
• tendință semnificativă d e a dezvolta cicatrici cheloide. [1, 2]

9
6. Tipuri de peeling chimic

Compușii chimici utilizați în peeling sunt de diferite concentrații, astfel că în
funcție de adâncime sunt clasificate trei tipuri de peeling:
• superficial: produce exfolierea epidermică a stratului granular până în stratul bazal
(adâncimea=0,45 mm);
• mediu: ajunge până în dermul papilar (adâncimea=0,6 mm);
• profund: ajunge până în dermul reticular mediu (adâncimea=0,8 mm). [1, 3]
Cu cât concentrația substanței active este mai mare, cu atât sunt mai vizibile
rezultatele, deși procedur a este mai dureroasă și timpul de recuperare este mai mare. [3]
Tipul de peeling este ales de către personalul calificat în funcție de vârstă, sex,
istoric medical, tipul de piele, zona care urmează să fie tratată și eventualele afecțiuni cu
care se confru ntă pacientul, dar, se ține cont de faptul că peeling -ul profund poate fi
realizat doar de către un specialist (doctor), întrucât acesta este foarte dureros și necesită
anestezie generală. [3]

Figura 6.1. Adâncimea de penetrare a peeling -urilor chimice. [11]

10
6.1. Peeling -ul superficial
Chemo exfolierea superficială cauzează necroza totală sau doar a unei părți a
epidermei. Acest peeling este împărțit în două varietăți: ușor și foarte ușor. În cazul celui
foarte ușor , nivelul leziunii ajunge de obicei până în stratul cornos, dar , în funcție de
fototipul de piele, leziunea poate atinge și stratul gra nular. [12]
Datorită faptului că exfolierea superficială și foarte superficială afectează doar
epiderma, rezultatele cele mai bune se obțin după aplicări repetate ale agentului de
peeling, la intervale scurte de timp. Descuamarea ulterioară după un astfel de peeling nu
afectează rutina zilnică a pacientului pentru că este foarte subțire și de culoare palidă,
asemănătoare cu cojițele mici care apar pe pielea uscată. [3]
Avantajele peeling -urilor superficiale sunt că acestea pot fi aplicate pe toate
tipurile de piele din scara lui Fitzpatrick, intensitatea de durere este redusă, recuperarea
post-procedură este ușoară și rapidă, iar complicațiile sunt mai rare decât în cazul celor
medii sau profunde. [13]
Scara lui Fitzpatrick reprezintă o clasificare numerică ce descrie răspunsul a 6
tipuri de piele la lumina ultravioletă (UV). [12]

Tabelul 6.1.1 . Scara lui Fitzpatrick – fototipurile de piele. [12]
Fototip de piele Caractere generale
I. Se ard întotdeauna, nu se
bronzează niciodată. Piele alb -palidă, ochi verzi sau albaștri,
păr blond sau roșcat.
II. De obicei se ard, se bronzează
greu. Piele deschisă, ochi verzi -căprui, păr
blond spre șaten.
III. Se ard modera t, se bronzează
uniform. Piele de culoare medie, ochi căprui, păr
șaten.
IV. Se ard greu, se bronzează ușor. Piele maro deschis, ochi căprui sau negri,
păr șaten -brunet.
V. Se ard foarte rar, se bronzează
foarte ușor. Piele maro închis, ochi de culoare închisă,
păr brunet.
VI. Nu se ard niciodată. Piele neagră, păr negru.

Dezavantajul principal constă în faptul că un peeling superficial nu satisface
întotdeauna așteptările cl ienților. [13]

11
Tabelul 6.1.2 . Substanțe utilizate în peeling -ul foarte ușor .
Nr.
crt. Substanță/soluție Concentrație Timp de
acțiune
Nr.de
straturi Ref.
1. Acid glicolic 30% 1-2 min. 1 strat [3]
2. Soluție Jessner acid salicilic
14%, acid lactic
14%, rezorcinol
14%, etanol
95% 15 min. 1-3
straturi [3, 14]
3. Acid salicilic 30% 3-5 min 2-3
straturi [15, 16]
4. Rezorcinol 20-30% 5-10 min. 1 strat [3]
5. Acid tricloracetic 10% 2-3 min. 1 strat [3, 14]
6. Acid lactic 85% 3-5 min. max.2
straturi [3, 17]

Tabelul 6.1.3 . Substanțe utilizate în peeling -ul superficial .
Nr.
crt. Substanță/soluție Concentrație Timp de
acțiune
Nr.de
straturi Ref.
1. Acid retinoic 5%-12% 4-24 ore 1 strat [3]
2. Acid glicolic 50-70% 2-20 min. 1 strat [3]
3. Acid tricloracetic 10-25% 2-3 min. 1 strat [3, 14]
4. Rezorcinol 40-50% 10-20 min. 1 strat [3]
5. Soluție Jessner acid salicilic
14%, acid lactic
14%, rezorcinol
14%, etanol
95% 15 min. 4-10
straturi [3]
6. Acid piruvic 40-70% 1-3 min. 2-3
straturi [14, 18 ]

6.2. Peeling -ul mediu
Chemo exfolierea medie constă în necroza controlată a epidermei care se extinde
până în dermul papilar profund . În funcție de concentrația substanței folosite, rănile
produse de acest tip de peeling pot atinge și dermul reticular superficial. Etapa de
vindecare în acest caz poate ajunge până la 3 luni, timp în care peeling -ul mediu mărește
producția de colagen din piele. [12]

12
Spre deos ebire de peeling -ul superficial care necesită aplicări multiple și re petate
pentr u efecte vizibile, peeling -ul mediu se efectuează ca o singură procedură datorită
nivelului de leziune a plăgii și continuării îmbunătățirii clinice după luni de tratament. [12]
Peeling -ul mediu este eficace în trata rea ridurilor și liniilor fine, melasmei ,
cicatricilor, keratozelor actinice și seboreice. [12]
Tabelul 6.2.1. Substanțe utilizate în peeling -ul mediu .
Nr.
crt
. Substanță/soluție Concentrație Timp de
acțiune
Nr.de
straturi Ref.
1. Acid glicolic 70% 3-30 min. 1 strat [3]
2. Soluție Jessner +
acid tricloracetic acid
tricloracetic
35% 15min.
soluția
Jessner;
2-3 min.
acidul
tricloracetic 1-4 straturi
Soluție
Jessner + 1
strat acid
tricloracetic [3, 19]
3. Acid
glicolic+acid
tricloracetic acid glicolic
70%;
acid
tricloracetic
35% 2 min. 1 strat [3, 19]
4. Acid tricloracetic 35-50% 2-3 min. 1 strat [3, 14]

6.3. Peeling -ul profund
Chemo exfolierea profundă ajunge până la nivelul dermului reticular mediu.
Aceasta este mai puternică și mult mai agresivă față de cele 2 tipuri anterioare de peeling,
acționând prin coagularea proteinelor, ducând astfel la epidermoliză completă. [9]
Peeling -ul profund este indicat pacienților cu probleme care se extind în dermul
reticular cum ar fi: discromii, riduri adânci, tumori premaligne ale pielii sau cicatrici post
acneice. Soluțiile folosite în acest tip de peeling penetrează adânc în piele, stimulând
sinteza colagenului nou. [ 15]
Perioada de refacere post -tratament este destul de lungă, ajungând până la 3 luni,
iar pacientul trebuie să fie sub atenta supraveghere a medicului care a realizat procedura,
deoarece complicațiile pot fi mai grave decât în cazu l peeli ng-urilor care ating doar
epiderma. [3]

13
Printre subst anțele utilizate în chemo exfolierea profundă se numără fenolul 88%,
soluția Baker sau combinaț ii de fenol cu ulei de croton. [3, 15]

Figura 6.3.2 . Rezultatele clinice ale unui peeling profund la o pacient ă de 48 de ani cu
îmbătrânire prematură a pielii (A.Înainte; B.După). [15]

14
7. Mecanismul de acțiune

Peeling -ul chimic constă în aplicarea mai multor straturi de substanțe chimice pe
suprafețele deteriorate ale pielii. Mecanismul de acțiune este dependent de mai multe
variabile: concentrația acidului, numărul straturilor aplicate, grosimea pielii, mărimea
suprafeței pe care se aplică agentul chimic, durata contactului substanței cu pielea,
respectiv pre -condițion area pielii. [2]
În chemo exfoliere se utilizează substanțe care acționează fie ca agenți cheratolitici
pentru procedurile de peeling superficiale, fie denaturanți ai proteinelor, folosiți în special
pentru pe eling -urile medii sau profunde. [2]
Această procedură provoacă distrugerea controlată a epidermei, rezultând
exfolierea, eliminarea leziunilor superficiale și regenerarea țesuturilor epidermice și
dermice. Noua epidermă se va regenera în 5 -10 zile și va fi lipsită de keratoze actinice și
lentigine. Regenerarea dermului este un proces mai lent care poate dura și până la câteva
luni, acesta prezentând reducerea elastozei, rețeaua de fibre de colagen și elastină
îmbunătățită și dispariția teleangiectaziilor. [20]
Diferitele formulări de peelin g se vor alege în funcție de puterea lor de penetrare
și de gradul de risc. Distrugerea limitată a epidermei duce la o vindecare rapidă fără
cicatrizare, rezultatele fiind sigure, dar limitate. În ceea ce privește distrugerea mai
profundă care atinge dermu l papilar și uneori dermul reticular, vindecarea este mai lentă,
cu un risc crescut de cicatrizare. [20]
Acizii mai slabi cum sunt alfa -hidroxiacizii modifică pH -ul pielii și determină
leziunea sau moartea celulei. Acidul utilizat împreună cu un agent hidratant provoacă
umflarea celulară și intracelulară, conducând la o creștere tranzitorie a dimensiunii celulei
și a matricei, diminuându -se astfel ridurile și liniile fine. Tratamentele repetate duc la un
aspect al pielii mai fin, îmbunătăț esc circulația sanguină și cresc grosimea dermului. [20]
Agenții mai puternici cum ar fi fenolul, uleiul de croton sau acidul tricloracetic
produc o necroză chimică a pielii la adâncimi variabile . [20]

15
8. Compuși utilizați în peeling -ul chimic

8.1. Acid tricloracetic
Structu ra chimică:

Denumirea IUPAC: Acidul 2,2,2 -tricloracetic
Nr. CAS: 76-03-9/650-51-1
Nr. EINECS: 200-927-2
Formula chimică: CCl 3COOH
Descriere : Cristale transparente sau masă cristalină, albă sau aproape albă, foarte
delicvescentă . [21]
Solubilitate : Foarte ușo r solubil în apă, în alcool și diclormetan . [21]
Utilizare : Acidul tricloracetic este utilizat în peeling -ul cosmetic în concent rații variabile,
15-20-40-50%, acțion ând prin coagularea și denaturarea proteinelor precum și prin
penetrarea pielii. [7]
Acidul tricloracetic este u nul dintre cei mai populari compuși de peelin g. Ca efect
obținut , poate varia de la exfoliere până la peeling -ul profund, în funcție de concentrație.
Acțiunea acidului tricloracetic este bazată pe denaturarea proteinelor, rezultând un ușor
efect de frosting (înghețare ) alb însoțit de distrugerea epidermei și a dermului papilar și
reticular superior . [18]
Principalele indicații pentru utilizarea acidului tricloracetic sunt: melasma, foto –
îmbătrânire a (sporește colagenul dermal, glicozaminoglicanii și elastina), cicatrici
(îmbunătățiri de până la 70% la pacienții cu cicatrici post -acneice), cearcăne (induce
iluminarea pielii și reduce hiperpigmentarea), melanoză fricțională, keratoză actinică,
xantelas mă, negi, keratoză seboreică și acantoză nigricans. [22]
Peeling -urile cu acid tricloracetic cu concentrații mai mari de 50% nu se
recomandă deoarece pot provoca arsuri. Deși acidul tricloracetic prezintă foarte rar reacții
adverse, totuși acestea sunt pos ibile, conform unui studiu publicat (Liu H. et al.,2015) ce

16
descrie cazul unui bărbat cu fototipul IV de pe scala Fitzpatrick care și-a aplicat pe față
acid tricloracetic de concentrație 50%. Imediat după aplicare, acesta a simțit o senzație de
usturime se veră și frosting alb pe piele. După câteva zile, acesta prezenta o
hiperpigmentare intensă pe față , cu linii clare de demarcație. Examenul microscopic a
arătat necroza stratului spinos superficial precum și necroza keratinocitelor din epiderm.
[23]
Metoda CROSS (reconstrucția chimică a cicatricilor pielii) constă în aplicarea
focală a acidului triclorac etic la concentrații foarte mari (50 % -100%) direct pe cicatricile
atrofice izolate din acnee, pentru câteva secunde, până la apariția frosting -ului alb.
Această tehnică a demonstrat o eficacitate ridicată și reduce riscul de hipopigmentare,
fiind utilă în special pentru cicatrizarea prin înghețare. [18]

8.2. Fenol
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: Fenol
Nr. CAS: 108-95-2
Nr. EINECS: 203-632-7
Formula chimică: C6H5OH
Descriere : Masă cristalină sau cristale incolore, slab gălbui sau slab roz,
delicvescente.[ 21]
Solubilitate : Foarte solubil în etanol, glicerol, dic lormet an, solubil în apă. [21 ]
Utilizare : Fenolul are acțiune bactericidă, bacteriostatică și fungicidă. [24]
Fenolul sau acidul carbolic este cea mai populară substanță pentru
chemoexfolierea profundă care derivă din gudronul de cărbune. Utilizat în concentrație

17
de 88%, penetrează dermul reticular superior, coagulează cheratina, cauzează
epidermoliza și elastoliza dermică, ducând la neocolageneză . [3, 18]
Tratamentul este foarte dureros și necesită sedare profundă sau anestezie generală,
fiind realizat doar de către personal medical specializat și nu în cabinetul cosmetic.
Absorbția sistemică poate provoca cardiotoxicitate, nefrotoxicitate și depr esie
respiratorie. [22]
Fenolul este de cele mai multe ori aplicat utilizând formula Baker -Gordon: 3 ml
fenol 88%, 2 ml apă distilată, 8 picături de săpun lichid (Septisol) și 3 picături de ulei de
croton, fiind responsabil de penetrarea profundă. [22]
Principalele indicații pentru peeling -ul cu fenol sunt: ridurile profunde,
modificările pigmentare cauzate de expunerea cronică la soare, de sarcină sau de pilule
contraceptiv e și cicatricile acneice. Cei mai buni candidați pentru un astfel de peeling sunt
persoanele cu fot otip I de pe scala Fitzpatrick. Celor cu fototip IV, V sau VI nu li se
recomandă peeling -ul cu fenol deoarece riscă hipo – sau hiperpigmentări după tratament.
[25]

8.3. Hidrochinon ă
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: 1,4-benzendiol
Nr. CAS: 123-31-9
Nr. EINECS: 204-617-8
Formula chimică: C6H4(OH) 2
Descriere : Cristale aciculare incolore sau slab colora te în gri deschis, fără miros, cu gust
slab amar în soluții apoase. [24]
Solubilitate : Solubilă în etanol, apă, eter etilic. [24]

18
Utilizare : Hidrochinona este un antiseptic extern, depigmentant utilizat în dermatologi e
și cosmetică pe baza acțiunii antioxi dante. [24]
Hidrochinona este un compus organic aromatic utilizat în industria cosmetică
pentru depigmentarea pielii. În concentrații de 2 -5% este utilizat ă cu succes în
tratamentul melasmei, acționând ca inhibitor al tirozinazei prin blocarea conversiei
DOPA (dihidroxifenilalanină) la melanină. Un alt mecanism al hidrochinonei este de a
degrada melanozomii și distruge melanocitele. [26, 27]
Printre reacțiile adverse ale acestui compus utilizat în peeling se numără dermatita
de contact, iritațiile, hipopigmentarea postinflamatorie și din aceste considerente,
hidrochinona a fost retrasă de pe piața europeană și japoneză. [27]

8.4. Rezorcinol
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: 1,3-benzendiol
Nr. CAS: 108-46-3
Nr. EINECS: 203-585-2
Formula chimică: C6H4(OH) 2
Descriere : Cristale incolore sau pulbere cristalină albă, cu miros slab caracteristic și gust
dulceag, apoi amar, arzător. [28]
Solubilitate : Foarte ușor solubil în alcool și apă, ușor solubil în benzen, eter și glicerol,
puțin solubil în cloroform și sulfură de carbon. [28]
Utilizare : Rezorcinolul are efect cheratolitic și antiseptic extern. [28]
Rezorcinolul este un agent caustic din grupul fenolilor, cu indicații în acnee,
melasmă, discromii, riduri fine și hip erpigmentare postinflamatorie. [3]
Acesta se folosește în cabinetele cosmetice cel mai des sub formă de soluții
hidroalcoolice sau unguente, la concentrații de 1 0-50%. Pee ling-ul chimic cu rezorcinol

19
a fost considerat dintotdeauna un peeling superficial, indiferent de concentrație, care
trebuie aplicat de repetate ori pentru a obține rezultate dorite. Prin combinarea soluției
Jessner care este formată din rezorcinol, acid salicilic, acid lactic și etanol cu acid
tricloracetic 35% se poate obține un peeling mediu. [9, 13]
Unguentele pe bază de rezorcinol prezintă stabilitate ridicată, preț redus și pot fi
folosite la persoanele cu pielea mai închisă la culoare, spre deosebire de fenol. [3]

8.5. Acid glicolic
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: Acid 2 -hidroxiacetic
Nr. CAS: 26009 -03-0
Nr. EINECS: 201-180-5
Formula chimică: C2H4O3
Descriere : Cristale incolore, translucide, higroscopice, fără miros. [24]
Solubilitate : Solubil în apă, etanol, metanol, eter etilic. [24]
Utilizare : Acidul glicolic este un agent keratolitic utilizat în tratamente de rejuvenare
facială. [24]
Alfa-hidroxiacizii (AHA) sunt acizi carboxilici care derivă din fructe sau legume,
fiind utilizați de foarte multă vreme în industria cosmetică. [13] Aceștia includ acidul
glicolic, citric, lactic, malic, piruvic, acționând prin creșterea activității enzimelor și
conducând la exfolierea stratului cornos. [9]
Acidul glicolic se g ăsește în trestia de zahăr sau poate fi sintetizat din
formaldehidă. [3] În concentrații de 5 până la 15%, acesta se poate utiliza zilnic pentru
îngrijirea tenului, iar în concentrații crescute de 30% -70%, acidul glicolic se utilizează
în cabinetul cosmetic ca agent de peeling chimic superficial. [19]

20
S-a demonstrat că peeling -ul chimic cu acid glicolic are efect cheratolitic,
antiinflamator și antioxidant [15], fiind indicat în fotoîmbătrânirea cutanată, melasmă,
lentigo, acnee și keratoză seboreică . [12]
După aplicarea rapidă a soluției de acid glicolic, este foarte im portant ca aceasta
să fie neutralizată cu o soluție alcalină pentru a evita fenomenul de “overpeel” , cauzat de
penetrarea prea ad âncă a acidului. [29]

8.6. Acid tioglicolic
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: Acid 2 -sulfanilacetic
Nr. CAS: 68-11-1
Nr. EINECS: 200-677-4
Formul a chimică: C2H4O2S
Sinonim: Acid mercaptoacetic
Descriere : Lichid incolor, vâscos, cu miros caracteristic. [24]
Solubilitate : Solubil în apă, cloroform, benzen, etanol și eter etilic. [24]
Utilizare : Acidul tioglicolic este un agent depilator și exfoliant. [24]
Acidul tioglicolic, cunoscut și sub numele de acid mercaptoacetic, face parte din
clasa tioglicolaților, conținând sulf în compoziție. [30]
Acesta este un acid organic utilizat în peeling -ul chimic pentru a trata hipercromia
perioculară, iar în depozitele de hemosiderină (cum ar fi dermatita ocră a gambelor) se
dovedește a fi un adjuvant terapeutic excelent, sigur, eficient și economic . [3]
În literatura de specialitate, pentru a obține rezultate vizibile, se recomandă
aplicarea gelului cu acid tioglicolic în concentrații de până la 30%, o dată sau de două ori
pe săptămână, cu un total de 6 sesiuni. Tratamentul începe cu aplicarea gelului pentru 2

21
minute, adăugându -se câte 3 minute la fiecare nou ă ședință, sesiunea finală fiind de 15
minute. [30]

8.7. Acid lactic
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: Acid 2 -hidroxipropanoic
Nr. CAS: 50-21-5
Nr. EINECS: 200-018-0
Formula chimică: C3H6O3
Descriere : Lichid de consistență siropoasă, incolor sau slab gălbui, fără miros sau cu
miros slab, caracteristic; higroscopic. [28]
Solubilitate : Miscibil cu apă, alcool și eter, practic insolubil în cloroform. [28]
Utilizare : Acidul lactic are efect cheratoli tic, antiseptic și acidifiant. [28]
Acidul lactic este un alfa-hidroxiacid obținut din lapte acru, care reduce grosimea
stratului cornos prin scăderea coeziunii dintre corneocite. Acesta acționează ca umectant,
determinând absorbția apei și este ideal pentru cei cu piele uscată sau deshidratată. [18,
31]
Rolul său în peeling -ul chimic este de a reduce ridurile fine, de a trata formele
ușoare de acnee, de a reduce pigmentarea neuniformă și de a îmbunătăți textura pielii
fotoîmbătrânite. [17]
Primul studiu prin care s -a testat acțiunea acidului lactic în tr atamentul melasmei
a fost realizat de Sharquie K.E. și colaboratorii. Aceștia au evaluat eficacitatea și siguranța
peeling -ului chimic cu acid lactic în comparație cu soluția Jessner. Din rezultatele
studiului a reieșit că ambele soluții au îmbunătățit viz ibil semnele melasmei, fiind sigure
și fără reacții adverse. În concluzie, acidul lactic reprezintă un tratament inovativ și cu

22
preț relativ scăzut în tratamentul melasmei, având rezultate la fel de bune ca și soluția
Jessner. [32]

8.8. Acid piruvic
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: Acid 2 -oxopropanoic
Nr. CAS: 127-17-3
Nr. EINECS: 204-824-3
Formula chimică: C3H4O3
Descriere : Lichid incolor, cu miros caracteristic înțepător. [33]
Solubilitate : Solubil în apă. [24]
Utilizare : Acidul piruvic are proprietăți dermoplastice, cheratolitice, sebostatice și
antimicrobiene. [18]
Acidul piruvic este un alfa -cetoacid care penetrează rapid și adânc în piele,
reprezentând un bun agent de peeling, datorită proprietăților cheratolitice. [34]
La nivelul epidermei, acidul piruvic produce descuamarea cheratinocitelor,
epidermoliză și subț ierea stratului superior, iar la nivel dermic s -a demonstrat că acesta
provoacă o creștere a producției de colagen, fibre elastice și glicoproteine. [35] S-a
dovedit a fi eficient în mai multe probleme ale pielii: îmbătrânirea extrinsecă, acnee,
leziuni pigmentare și cicatrici superficiale. [3]
Cotellessa C. și coautori i au evaluat eficacitatea și tolerabilitatea peeling -ului
chimic cu acid piruvic în tratamentul acneei papulo -pustuloase ușoare până la moderate,
iar rezultatele obținute au arătat o remisie completă la 16 pacienți (40%), remisia parțială
la 20 pacienți (50%), iar la 4 pacienți nu s -a observant nici o îmbunătățire (10%).
Procedura a fost tolerată de toți pacienții testați. [35]

23
Vaporii obținuți din cauza descompunerii acidului piruv ic în dioxid de carbon și
acetaldehidă pot fi caustici și iritanți pentru tractul respirator superior dacă sunt inhalați.
Pentru a preveni acest efect negativ, în timpul aplicării se folosește un ventilator. [3]

8.9. Acid salicilic
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: Acid 2 -hidroxibenzoic
Nr. CAS: 69-72-7
Nr. EINECS: 200-712-3
Formula chimică: C7H6O3
Descriere : Cristale aciculare, incolore sau pulbere cristalină albă, cu gust caracteristic
dulceag, apoi acru. [28]
Solubilitate :Solubil în 3 ml alcool, 3 ml eter, 15 ml apă la fierbere, 50 ml cloroform, 100
ml glicerol și 500 ml apă. [28]
Utilizare : Acidul salicilic are efect cheratolitic, antifungic, antiseptic și este utilizat în
tratamentul acneei, psoriazisului, calusurilor, ne gilor. [24]
Acidul salicilic este un beta -hidroxiacid derivat din salcie sau mesteacăn dulce,
utilizat pe scară largă în dermato cosmetologie pentru proprietățile sale cheratolitice,
antimicrobiene, antiinflamatorii, sebostatice și comedolitice. [12, 18]
Acționând ca un agent lipofilic, produce exfolierea stratului cornos și dizolvă
sebumul din foliculii pilosebacei, ducând la reducerea leziunilor acneice. [31]
Ca agent de peeling superficial, acesta se utilizează în concentrații de 20% -30%
în etanol sau 4 0% -50% în unguent (Pasta Unna), având indicații în melasmă, cicatrici,
tulburări pigmentare, acnee și rozacee. [15, 31]

24
Într-un studiu relativ recent, tratamentul oral cu izotretinoin combinat cu peeling –
ul chimic cu acid salicilic 20% la pacie nții cu acnee activă a prezentat rezultate mult mai
bune comparativ cu monoterapia cu izotretinoin. Un alt beneficiu pe care îl prezintă
peeling -ul cu acid salicilic este efectul de albire la pacienții asiatici cu hiperpigmentare
post-inflamatorie. [18, 36]

8.10. Acid lipohidroxi
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: Acid 2 -hidroxi -5-octanoilbenzoic
Nr. CAS: 78418 -01-6
Nr. EINECS: 417-790-1
Formula chimică: C15H20O4
Descriere : Pulbere cristalină albă sau aproape albă, inodoră, cu gust amar. [37]
Solubilitate : Solubil în lipide, foarte greu solubil în apă. [37]
Utilizare : Acidul lipohidroxi este utilizat în produsele cosmet ice ca denaturant, agent de
condiționare a părului și agent de curățare a tenului. [38]
Acidul l ipohidroxi este un derivat al acidului salicilic, dezvoltat de compania
L’Oréal la sfârșitul anilor 1980 și apare în literatură sub diferite denumiri: C8 -LHA, acid
2-hidroxi -5-octanoil ben zoic, β -LHA . [39]
Datorită naturii lipofile și a penetrării relativ lente în piele, acidul lipohidroxi are
un efect de exfoliere car e este eficient în concentrații scăzute. Cercetătorii au descoperit
că acesta are proprietăți antimicrobiene, antiinflamatorii și anticomedogene, fiind un bun
agent împotriva acneei. Efectele antifungice și exfoliante ale acestui acid sunt utile în
tratamentul mătreții. [40]

25
Ca ingredie nt anti -îmbătrânire, s -a demonstrat că utilizarea acestui agent chimic
duce la îngroșarea dermului, cu creșterea nivelului de glicozaminoglicani, acid hialuronic,
colagen și elastină. [39]
Moyal D., cercetător L’ Oreal, a constatat că acidul lipohidroxi apl icat de 3 ori pe
zi la o concentrație de 0,3% reduce ușor pigmentarea pielii indusă de expunerea la radiații
ultraviolete. [40]
8.11. Acid kojic
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: 5-hidroxi -2-(hidroximetil)piran -4-onă
Nr. CAS: 501-30-4
Nr. EINECS: 207-922-4
Formula chimică: C6H6O4
Descriere : Cristale prismatice sau pudră cristalină albă. [24]
Solubilitate : Solubil în apă, etanol, piridină, acetonă și eter etilic. [24]
Utilizare : Acidul kojic este utilizat ca agent depigmentant în produsele cosmetice. [24]
Acidul kojic este un metabolit natural produs de mai multe specii de fungi
(Aspergillus oryzae, Penici llium spp., Acetobacter spp. ), care are capacitatea de a inhiba
activitatea tirozinazei în procesul de sinteză al melaninei. [27, 41]

26

Figura 8.11.1 . Inhibarea activității tiro zinazei de către acidul kojic. [41]
Acesta are proprietăți de iluminare a tenului și este folosit pe scară largă în
tratamentul hiperpigmentării, melasmei și ridurilor. [42] Poate fi utilizat în concentrații
de 1-4% în peeling -ul chimic individual sau împreună cu acidul glicolic și hidrochinona,
pentru a mări eficaci tatea. [43]

8.12. Acid mandelic
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: Acid 2 -hidroxi -2-fenilacetic
Nr. CAS: 90-64-2
Nr. EINECS: 202-007-6
Formula chimică: C8H8O3
Descriere : Cristale sau pulbere albă, până la alb -gălbuie. [44]
Solubilitate : Solubil în apă. [44]
Utilizare : Acidul mandelic este utilizat în industria dermatocosmetică pentru reîntinerirea
și iluminarea pielii. [18]

27
Acidul mandelic este un alfa -hidroxiacid cu molecul ă mare, care penetrează
epiderma lent și uniform, făcându -l un agent ideal de peeling superficial pentru pacienții
cu piele sensibilă. [18, 45]
Acesta derivă din hidroliza unui extract de migdale amare, dovedindu -se a fi util
în suprimarea pigmentării, tratarea acneei inflamatorii non -chistice și rejuvenarea pielii
fotoîmbătrânite. [46]
Jartarkar S.R. și colaboratorii au demonstrat că acidul mandelic în concentrații
scăzute reprezintă un tratament sigur, eficient și cu costuri reduse pentru pacienții cu
pielea închisă la culoare ce sufereau de acnee vulgară. [47]

8.13. Ulei de croton
Structură chimică:

Denumirea IUPAC: N-[2,4,5 -trihidroxi-6-(hidroximetil)oxan -3-il]acetamid ă
Nr. CAS: 8001 -28-3
Nr. EINECS: 616-491-5
Formula chimică: C8H15NO 6
Descriere : Lichid transparent, galben -maroniu, cu mir os neplăcut, mai puțin dens decât
apa. [24]
Solubilitate : Insolubil în apă. [24]
Utilizare : Uleiul de croton a fost utilizat ca agent purgativ puternic, dar acum se folosește
drept substanță iritantă standard în cercetarea farmacologică. [24]

28

Figura 8.13.2. Croton tiglium. [48]
Uleiul de croton este un extract din semințele plantei Croton tiglium și a fost
preparat comercial ca rășină încă din anul 1932. Chiar și în concentrații mici, produce
vezicule pe piele datorită grupărilor hidroxilice libere. [15]
În peeling -ul profund Ba ker-Gordon, uleiul de croton îndeplinește funcția de
agent cheratolitic vezicant, mărind penetrabilitatea fenolului în derm. [12]
Indicațiile pentru peeling -ul cu ulei de croton includ riduri faciale fine, pigmentare
neuniformă, tratament adjuvant în blefaroplastii, cicatrici acneice și profilaxia cancerului
de piele non -melanom. [49]

29
9. Combinații de compuși utilizați în peeling

Atunci când se dorește obținerea unor rezultate mai vizibile într -un timp mai scurt,
se poate utiliza tehnica de peeling combinat, care corespune asocierii a două sau mai
multor tipuri de substanțe în aceeași ședință. [3]
Tabelul 9.1 .Combinații de compuși utilizați în peeling.
Nr. crt. Substanțe/soluții Referință
1. Dioxid de carbon + acid tricloracetic 35% -50%
(combinația/formula Brody) [15, 50]
2. Soluția Jessner + acid tricloracetic 35%
(combinația/formula Monheit) [3, 15]
3. Acid glicolic 70% + acid tricloracetic 35%
(combinația/formula Coleman) [15, 29]
4. Acid tricloracetic 10% + acid retinoic 5% -10% [3]
5. Acid glicolic 70% + rezorcinol [3]
6. Fenol 88% + ulei de croton + Septisol + apă distilată
(formula Baker -Gordon ) [31]
7. Acid salicilic 20% + acid mandelic 10% [3]

30
10. Reacții adverse posibile la utilizarea peeling -ului chimic

Procedura de peeling trebuie să fie realizată cu precauție pentru a minimiza
potențialul de efecte secundare. [9] În pofida unei tehnici și precauții meticuloase, pot
apărea complicații. [7]
Printre cele mai frecvente reacții adverse semnalate în urma peel ing-urilor chimice
se numără:
• eritem persistent ;
• senzație de arsură;
• edem;
• prurit;
• hipo-/hiperpigmentări;
• cicatrici;
• Herpes simplex;
• aritmii cardiace (fenol);
• Lentigo;
• Milia;
• exacerbarea unei dermatoze;
• reacții alergice;
• erupții acneiforme;
• linii de demarcație. [3, 9, 22]

Figura 10.1 . Herpes simplex apărut
după peeling -ul Baker. [10]

Figura 10.2 . Milia după peeling -ul Baker. [10]

31
11. Tendințe în utilizarea peeling -ului chimic

În ultimii ani, interesul pentru procedurile de reîntinerire facială a crescut
semnificativ, conducând la dezvoltarea de metode și tehnici moderne în domeniul estetic.
[51]
Deși au apărut tehnologii mult mai sofisticate de rejuvenare facială, cum sunt cele
bazate pe lumină intens pulsată (IPL), radiofrecvență și ultrasunete [5], peeling -ul chimic
este cea de -a treia tehnică cosmetică non -invazivă, după injectarea cu toxină bo tulinică și
materialele de umplere a țesuturilor moi (ex. fillere cu acid hialuronic), cu peste 1,3
milioane de proceduri efectuate numai în anul 2016. [52]
Recent, s -au dezvoltat diferite soluții chimice de peeling, care includ combinația
de acid azelaic 20%, rezorcinol 10% și acid fitic 6%, utilizată în tratamentul melasmei și
al hiperpigmentării, preparatul combinat constând din acid azelaic 20% și acid salicilic
20% pentru tratamentul acneei, combinația de acid tricloracetic 20%, acid kojic 4% , acid
ferulic 1% și complex bexaroten precum și combinația de acid piruvic 40% cu acid lactic
10%. [8]
Flexibitatea peeling -urilor permite ca acestea să fie combinate cu succes cu alte
proceduri cosmetice de rejuvenare cutanată. Această abordare sinergică pentru
reîntinerire facială oferă o alternativă rapidă, eficientă din punct de vedere al costurilor și
mai puțin invazivă intervenției chirurgicale. [1]
Printre metodele utilizate cel mai des de către medicii esteticieni sau cosmetologi
în combinație cu peeling -ul chimic se numără: microdermabraziunea, microneedling,
injectarea de toxină botulinică A (BTX -A), augmentarea țesuturilor moi cu acid
hialuron ic, laser -ul ablativ și non -ablativ. [1, 2]
Aplicațiile curente ale soluțiilor de peeling chimic se bazează pe asocierea acestora
cu diverse extracte botanice, vitamine și alte ingrediente auxiliare, care pot fi încorporate
în vehicul propriu -zis cu aplica re topică. [1]
Practica modernă a chemo exfolierii continuă să evolueze și se extinde la alte zone
în afara feței , precum mâinile, gâtul și decolteul. [5]

32
12. Concluzi i

Peeling -ul chimic reprezintă unul dintre cele mai vechi tratamente pentru
reîntinerirea și îmbunătățirea aspectului pielii, care presupune utilizarea unor agenți
caustici, determinând o ablație controlată a epidermei.
Egiptenii au fost primii care au descoperit această tehnică , utilizând tot felul de
ingrediente , precum laptele acru, piatra ponce, tămâia, smirna. Di n secolul al XIX -lea și
până astăzi, oam enii de știință continuă să facă cercetări și îmbunătățiri în acest domeniu.
Chemoexfolierea intră în categoria tratamentelor cosmetice non -invazive, fiind
indicată la pacienții cu dermatite, riduri fine, cicatrici, acnee, melasmă , fotoîmbătrânire ,
pete pigmentare și contraindicată în bolile cardiace, hepa to-renale, infecții, sarcină,
alăptare , virusul HIV și alergii la unul dintre compușii utilizați .
În fu ncție de concentrația substanței chimice și de puterea de penetrare, peeling –
ul chimic este clasificat în trei categorii: superficial, mediu și profund.
Mecanismul de acțiune al peeling -ului chimic constă în leziunea sau moartea
celulei, fenomene produse de alfa -hidroxiacizi și în necroza chimică a pielii, fenom en
produs de agenții mai putern ici, ca fenolul și acidul tricloracetic.
Există o multitudine de compuși utilizați în peeling -ul chimic, fiecare având
acțiuni și indicații diferite. Printre cei mai populari compuși se numără fenolul,
rezorcinolul, acidul t ricloracetic, glicolic, lactic, mandelic, piruvic, salicilic și uleiul de
croton .
Numeroase combinații moderne de peeling au devenit disponibile în cabinetele
dermatocosmetice, precum peeling -ul Monheit ( soluția Jessner + acid tricloracetic),
Brody (dioxid de car bon + acid tricloracetic), Coleman (a cid gl icolic + acid tricloracetic ),
iar în ultimii ani s -au utilizat soluții noi în tratamentul melasmei și acneei, care includ
combinații între acidul azelaic, acidul fitic și rezorc inol sau combinații ale acidului ferulic
cu un complex bexaroten.
Deși este o procedură sigură, în urma chemoexfolierii pot apărea o serie de reacții
adverse: eritem, arsuri, prurit, cicatrici, pete pigmentare, reacții alergice sau infecții.

33
Atunci când se utilizează pentru o indicație specifică, printr -o tehnică adecvată,
majoritatea peeling -urilor chimice au demonstrat un excelent succes clinic în
îmbunătățirea tonusului și texturii pielii, fiind rentabile în comparație cu
microdermabraziunea, microneed ling-ul, rejuvenarea cu laser ablativ și non -ablativ.
Procedura are unele dezavantaje, printre care: disconfort î n timpul tratamentului,
perioada lungă de vindecare, hipersensibilitate la soar e și probabilitatea de a rămâne cu
linii de demarcație dacă s e depășește timpul de acțiune al compusului de peeling.
Tendințele în materie de rejuvenare și reîntinerire facială presupun asocierea
agenților de peeling cu alte proceduri cosmetice sau cu extracte vegetale și vitamine .

34

13. Bibliografie

1. O’Connor A, Lowe PM, Shumack S et al. -Chemical peels: A review of current
practice, Australasian Journal of Dermatology, 2018, 59:171 -181.
2. Obagi S, Niamtu J -Chemical Peel in : Cosmetic facial surgery, Joe Niamtu
(editor ), Ed. Elsevier, 2018, 732 -755.
3. Yokomizo VMF, Bene mond TMH, Chisaki C et al .-Chemical peels: review and
practical applications, Surgical & Cosmetic Dermatology, 2013, 5(1):58 -68.
4. Tedeschi A, Mas simino D, Fabbrocini G et al .-Chemical Peel i n: International
Textbook of Aesthetic Surgery , Scuderi N, Toth B (editori), Ed. Springer, Berlin ,
Heidelberg, 2016, 1095 -1104.
5. Weissler JM , Carney MJ, Carreras Tartak JA et al .-The Evolution of Chemical
Peeling and Modern -Day Applications , Plastic and reconstructiv e surgery, 2017,
140(5):920 -929.
6. Brody HJ, Monheit GD, Resnik SS et al .-A history of chemical peeling ,
Dermatologic Surge ry, 2000, 26(5):405 -409.
7. Collins PS – The chemical peel , Clinics i n Dermatology, 1987, 5(4):57 -74.
8. Arca E -Is chemical peel ing becoming outdated?, Turkderm -Turkish Archives of
Dermatology and V enereology, 2017, 51(3):106 -108.
9. Fischer TC, Perosino E, Poli F et al.-Chemical peels in aesthetic dermatology: an
update 2009 , Journal of the European Academy of Dermatology and V enereology, 2010,
24(3):281 -292.
10. Brody HJ -Complications of chemical peeling , The Journal of Dermatologic
Surger y and Oncology banner, 1989, 15(9): 1010 -1019 .
11. https://beyondskinclinic.com/chemi cal-peel-faqs (accesat la data 13.04.2019)
12. Jackson A -Chemical Peels , Facial Plastic Surgery, 2014,30:26 -34.
13. Zakopoulou N, Kontoch ristopoulos G –Superficial chemical peels , Journal of
Cosmetic Dermatology, 2006, 5(3):246 -253.
14. Tosti A, Grimes PE, Padova MP – Color Atlas of Chemical Peels (Second Edtion),
Ed. Springe r, Berlin, 2012, pag.26, 37, 57 .
15. Landau M -Chemical peels , Clinics i n Dermatology, 2008, 26:200 -208.
16. Rullan P, Karam AM -Chemical peels for darker skin types , Facial Plastic Surgery
Clinics of Nor th America, 2010, 18(1):111 -131.

35
17. Sachdeva S -Lactic acid peeling in superficial acne scarring in Indian skin ,
Journal of Cosmetic Dermatology, 2010, 9(3):246 -248.
18. Kont ochristopoulos G, Platsidaki E -Chemical Peels in Active Acne and Acne
Scars , Clinics in D ermat ology, 2016, (35)2:179 -182.
19. Clark E, Scerri L -Superficial and medium -depth chemical peels , Clinics in
Dermatology , 2008, 26:209 -218.
20. https://emedicine.medscape.com/article /1829120 -overview#showall (accesat la
data 4.03.2019)
21. Farmacopeea Europeană, ediția a 9-a, Strasbourg , 2017, pag. 3310, 383 5.
22. Truchuelo M, Cerda P, Fernandez LF -Chemical peeling: A useful tool in the
office , Actas Dermo -Sifiliográficas , 2017, 1 08(4):315 -322.
23. Liu H, Khachemoune A, Rashid M -Chemical burn following 50% trichloroacetic
acid for acne: Presentation of a case and a focused review , Journal of Dermatology &
Dermatol ogic Surgery, 2015, 20(1):71 -74.
24. https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/ (accesat la data 5.03.2019)
25. Mendelsohn JE -Update on chemical peels , Otolaryngologic Clinics of N orth
America, 2002, 35(1):55 -72.
26. Katsambas A, Antoniou C -Melasma.Classification and treatment , Journal of the
European Academy of Dermatology a nd Venereology, 1995, 4:217 -223.
27. Chaowattanapanit S , Silpa -archa N, Kohli I et al .-Postinflammatory
hyperpigmentation: A comprehensive overview: Treatment options and prevention ,
Journal of the American Academy of Dermatology, 2017, 77(4):607 -621].
28. Farmacopeea Română, ediția a X -a, Ed. Me dicală, București, 1993,pag.80 -82,
pag. 88 -89, 820 -821.
29. Ghersetich I, Teofoll P, Gantcheva M, et al .- Chemical peeling: How, when, why? ,
Journal of the European Academy of Dermatology and Venerology, 1997, 8:1 -11.
30. Reinehr CPH, Boza JC, Horn R -Thioglycolic acid peeling as a therapy for post –
inflammatory hyperchromia , Surgical and Cosmetic Dermatology, 2015, 7(4):350 -352.
31. Lee JC, Daniels MA, Roth MZ -Mesotherapy, Microneedling and Chemical Peels ,
Clinics in plast ic surgery, 2016, 43(3):583 -595.
32. Sharquie KE, Al -Tikreety M, Al -Mashhadani SA – Lactic acid chemical peels as
a new therapeutic modality in melasma in comparison to Jessner’s solution chemical
peels , Dermatologic Surgery, 2006, 32(12):1429 -1436 .
33. http://www.chemspider.com/ (accesat la data 5.03.2019)

36
34. Berardesca E, Cameli N, Primavera G et al .-Clinical and Instrumental Evaluation
of Skin Improvement after Treatment with a New 50% Pyruvic Acid Peel , Dermatolog ic
Surgery, 2006, 32(4):526 -531.
35. Cotellessa C, M anunta T, Ghersetich I et al .-The use of pyruvic acid in the
treatment of acne , Journal of the European Academy of Dermatology and V enereology,
2004, 18(3):275 -278.
36. Ahn H, Kim Il -H-Whitening effect of salicylic acid peels in asian patients ,
Dermatologic Surgery, 2006, 32(3):372 -375.
37. https://raw -materials.mckinleyresources.com/Asset/Capryloyl -Salicylic -Acid –
TDS.pdf (accesat la data 26.03.2019)
38. https://www.chemicalbook.com/CASEN_78418 -01-6.htm#ChemicalProperties
(accesat la data 26.03.2019)
39. Zeichner JA -The use of lipohydroxy acid in skin care and acne treatm ent, Journal
of Clinical and Aesthetic Dermatology, 2016, 9(11):40 -43.
40. Saint -Léger D , Lévêque JL, Verschoore M -The use of hydroxy acids on the skin:
characteristics of C8 -lipohydroxy acid , Journal of Cosm etic Dermatology, 2007, 6(1):59 –
65.
41. Saeedi M, Eslamifar M, Khezri K -Kojic acid applications in cosmetic and
pharmaceutical preparations , Biomedicine & phar machotherapy, 2019, 110:582 -593.
42. Lajis AFB, Hamid M, Ariff AB -Depigmenting Effect of Kojic Acid Ester s in
Hyperpigmented B16F1 Melanoma Cell , Journal of biomedici ne & biotechnology, 2012,
4:1-9.
43. Davis EC, Callender VD -Postinflammatory hyperpigmentation: a review of the
epidemiology , clinical features, and treatment options in skin of color , The Journal of
clinical and aestheti c dermatology, 2010, 3(7):20 -31.
44. https://www.sigmaaldrich.com/Graphics/COfAInfo/SigmaSAPQM/SPEC/M2/M
2101/M2101 -BULK________ALDRICH__.pdf (accesat la data 27.03.2019)
45. Nofal E, Nofal A, Gharib K, et al .-Combination chemical peels are more effective
than single chemical peel in treatment of mild‐to‐moderate acne vulgaris: A split face
comparative clinical trial , Journal of Cosmetic D ermatology, 2018, 17(5):802 -810.
46. Taylor MB -Summary of mandelic acid for improvement of skin conditions ,
Cosm etic Dermatology, 1999:26 -28.

37
47. Jartarkar SR, Mallikarj un M,G angadhar B et al .-Mandelic acid chemical peel in
Acne vulgaris: A boon or a bane? , Journal of Dental and Medi cal Sciences, 2015,
14(5):32 -35.
48. http://www.asia -medicinalplants.info/ croton -tiglium -l/ (accesat la data
21.04.2019)
49. Kass LG, Kass KS -The Lost Art of Chemical Peeling : My Fifteen Year
Experience with Croton Oil Peel , Advances in Ophthalmology and Optometry, 2017,
2(1):391 -407.
50. Cassano N, Alessandrini G, Mastrolonardo M et al.-Peeling agents: toxicological
and allergological aspects , Journal of the European Academy of Dermatology and
Venereology, 1999, 13:14 -23.
51. Park SS, Khalid AN, Graber NJ, et al .- Current Trends in Facial Resurfacing: A
Survey of Americ an Academy of Facial Plastic and Reconstructive Surgery Members ,
Archives of Facial Pla stic Surgery, 2010, 12(1):65 -67.
52. Soleymani T, Lanoue J, Rahman Z – A Practical Approach to Chemical Peels: A
Review of Fundamentals and Step -by-step Algorithmic Protocol for Treatment , Journal
of clinical and aesthetic dermatology, 2018, 11(8):21 -28.