Licență 26 06 17 V1 [621628]

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA INFORMATICĂ -ECONOMICĂ

IMPLEMENTAREA UNEI A PLICA ȚII WEB
FOLOSIND TEHNOLOGII SERVER -SIDE
OPEN SOURCE

2017 Student: [anonimizat]

1
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
Capitolul 1. Evoluția aplicațiilor web ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
1.1 Web 1.0 – World Wide Web ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
1.2 Web 2.0 – Scrierea și participarea la dezvoltarea web -ului social ………………………….. …. 5
1.2.1 Blogul – Mesajul cronologic ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
1.2.2 RSS- Really Simple Syndication ………………………….. ………………………….. …………… 6
1.2.3 Wiki – Pagina colaborativă ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
1.2.4 Mashup – librăria paginilor web ………………………….. ………………………….. …………….. 7
1.3 Web 3.0 – Execuția web -ului semantic ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.3.1 Web bazat pe documente ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
1.3.2 Web axat pe date ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
1.3.3 Arhitectura web -ului semantic ………………………….. ………………………….. ………………. 9
1.3.4 Căutări inteligen te………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 11
1.4 Web 4.0 – Simbioza și conexiunea lucrurilor ………………………….. ………………………….. .. 12
1.5 Web 5.0 – Web -ul gândurilor și emoțiilor ………………………….. ………………………….. …….. 14
Capitolul 2. Tehnologii server -side open source ………………………….. ………………………….. ……….. 16
2.1 Aplicații web: concepte fundamentale ………………………….. ………………………….. …………….. 16
2.1.3 Protocol ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
2.1.5 URL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
2.1.6 Server -ul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 18
2.1.7 Browser web ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18
2.1.8 Common Gateway Interface ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
2.2 Limbaje și framework -uri server -side ………………………….. ………………………….. ……………… 20
2.2.1 PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
2.2.2 ASP.NET ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 23

2
2.3 Tehnologii open source utilizate în implementarea aplicației ………………………….. …….. 25
2.3.1 Symfony ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 25
2.3.2 Lua ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
2.3.3 Composer ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 26
2.3.4 Bootstrap ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
2.3.5 MariaDB ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.3.6 Docker ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 27
Capitolul 3. Implementarea aplicației web ………………………….. ………………………….. ……………….. 28

3

Introducere
În urmă cu cincisprezece ani în urmă , Web -ul a fost tratat fiind un mecanism ciudat lipsit
de importanță, permisă unor studenți, unde se vizita pag ini de pornire dedicate științei, plantelor și
literaturii. Astăzi, este o platformă aleasă pentru a dezvolta aplicații cât mai complexe, dinamice
și interactive ajungând la sute de milioane de utilizatori ocazionali din întreaga lume.
Lucrarea are drept scop analiza și proiectarea unei aplicații web specifică domeniului
economic, unde vom putea integra și structura modulele aplicației pentr u fiecare domeniu de
activitate.
Primul capitol conț ine evoluției aplicațiilor web , modul de gestionare, avantaje și
dezavantaje asupra aplicațiilor web și schimbările aduse asupra comportamentul utilizatorilor.
Capitolul doi urmărește prezentarea tehnologiilor server -side open source, istoricul
acestora, unde sunt utilizate cel mai bine.

4
Capitolul 1. Evoluția apli cațiilor web
World Wide Web (WWW) nu este similar cu I nternetul, dar acesta pre domină o mare parte
din el , putând fi definit ca un sistem techno -social1 prin care omul poate interacționa datorită
rețelelor tehnologice. Noțiunea de sistem techno -social se referă la îmbunătățirea cunoștințele
umane, iar a ceastă acțiunea necesită o anumită pregătire tehnică pentru a realiza o bună cooperare
între utilizator și calculator.
Web -ul este cel mai puternic transformator de informații, fiind dezvoltat de către Tim
Burners -Lee în anul 1989. În ultimele două decenii s -au realizat numeroase progrese privind
tehnologiile web , ce au ajutat la evoluția acestuia . În ceea ce privește evoluția we b-ului, ca o primă
versiune avem Web 1.0 denumit și web de conținut , urmat de ce a de a doua versiune, anume Web
2.0 sau web de comunicare . Un adevărat boom tehnologic se regăsește în cea de a treia versiune ,
Web 3.0, numită și web de colaborare , continuând cu versiunea Web 4.0, intitulat web de integrare .
1.1 Web 1.0 – World Wide Web
În 1989, Tim Burners -Lee a propus crearea unui spațiu de hipertext la nivel mondial, unde ,
cei care aveau acces la sistem , puteau să acumuleze informații cu ajutorul unui protocol standard,
numit Universal Document Identifier (UDI). Visul din spatele web -ului era de a crea un spațiu
comun de informații unde oamenii puteau comunica mai ușor prin schimb ul de informații . Web
1.0 a fost static și pe unidi recțional .
Această primă versiune a lui Tim Burners -Lee oferea utilizatorilor , din anii ’90, doar
posibili tatea de a căuta și lectura informațiile , fără a presta și o altă activitate , efectul fiind regăsit
în milioanele de pagini web statice existente .
În afaceri, cu ajutorul Web -ului 1.0, firmele aveau capacitatea de a oferi cataloage și broșuri
pentru prezen tarea produsele, iar utilizatorii puteau vizita site -urile fără a avea un impact sau o
contribuție asupra paginilor . Protocoalele de bază al W eb-ului 1.0 sunt: HTTP, HTML și URI . În
schema 1, este prezentată arhitectura funcțională a web -ului de conținut .

1 Woodhouse , E., Patton , J., „Design by Society: Science and Technology Studies and the Social Shaping of Des ign”,
Design Issues , Vol. 20, Nr.3, 2004

5
1.2 Web 2.0 – Scrierea și participarea la dezvoltarea web-ului socia l
Termenul de W eb 2.0 a fost stabilit oficial în anul 2004 de către Dale Dougherty, într-o
conferință de sesiune între O ’Reilly și MediaLive International. Acesta îl definește ca fiind „o
revoluție în industria de calculatoare ” cauzată de trecerea de la I nternet , ca și platformă, la
încercarea de a valorifica ef ectele de rețea pentru a obține un număr cât mai mare de cititor și de
scriitori .
Un Web înțelept, centrat pe oameni, participativ , cu capacitatea de citire-scriere; acestea
sunt aspectele principale a Web-ului 2.0. Dacă până acum existase doar posibilitatea unei
interacțiuni unidirecțională a utilizatorului cu paginile web , putem demonstra că versiunea 2.0 este
bidirecțional ă2. Utili zator ii au acum posibilitatea de a interacționa mai mult , comparativ cu
versiunea anterioară, având acces la un aspect web mai flexibil, îmbunătățit , cu capacitatea de
creare de conținut și modificare a acestuia .
Începutul erei de citire -scriere, contribui e la utilizarea platformei web sprijinind apariția
Blogurilor , paginilor Social -Media și Video -Streaming , dar și prin dezvoltarea mărețului
Wikipedia, schimbând astfel peisajul Web -ului. Câteva exemple remarcabile de Web 2.0 sunt :
Twitter, YouTube și Faceb ook. Toate aceste schimbări au dus la apariția unor noi locuri de muncă
pentru dezvoltarea aplicațiilor web , cerința programatorilor web fiind una ridicată . Noi le tehnologii
folosite sunt cele de XML și RSS. Modul de funcționare al arhitecturii Web -ului 2. 0 fiind
prezentată în schema 2.

2
Schema 1: Arhitectura funcțională a Web-ului 1.0

6

1.2.1 Blogul – Mesajul cronologic
A fost propus de către Jorn Barger în anul 1997, fiind inclus în pagini le web sub forma unor
mesaje ce sunt publicate în ordine cronologică , stilul fi ind asemănător cu cel al unui jurnal personal .
Vizitatorii blogului aveau posibilitat ea de a adăuga un comentariu, care devin ea și el public .
Blogul e ste o publicație unde ai posibilitatea de a te exprima , a împărtăși gânduri le și
pasiuni le personale . O altă caracteristică specifică , este cea de actualize regulat ă a conținutului
indexată în motoarele de căutare și nu necesită cunoștințe avansate în domeniul informatic.
În prezent există numeroase platforme pentru blog -uri, cele mai cunoscute fiind WordPress,
Custom, Drupal, Blogge r și multe altele. În anul 20143, la nivel global, existau peste 164 milio ane
de bloguri, iar în anul 2017 sunt peste 340 de milioane.
1.2.2 RSS- Really Simple Syndication
RSS permite vizualizarea titlurilor ultimilor știri , sub formă de linkuri, accesar ea lor face
trimitere la articolul ce urmează a fi citit . Practic, utilizatorul este înștiințat periodic despre apariția
noilor articole, fiind scutit de timpul consumat în căutarea acestora. Astfel, RSS -ul este util
persoanelor ce urmăresc tot timpul info rmația de actualitate.

3 Portalul site -ului www.statista.com ; poate fi vizualizat la adresa: https://www.statista.com/statistics/256235/total –
cumulative -number -of-tumblr -blogs/ ; accesat la data de 21.05.2017 ;

U/D
U/D
U/D= Utilizator/Dezvoltator Schema 2: Arhitectura funcțională a Web 2.0

7
În mod normal, utilizatorul va consuma mult timp să navigheze prin toate site -urile pe care
îl interesează, dar cu ajutorul RSS -ului lucrurile sunt mult mai simple: toate informațiile se regăsesc
într-un singur loc. Datorită avanta jelor sale, el a fost însușit de site -uri precum Forbes, Reuters,
BBC și altele.
1.2.3 Wiki – Pagina colaborativă
Termenul de „wiki” se traduce „informal” în limba hawaiiană, dezvoltat de către Ward
Cunningham , ce îl definește ca fiind „un site c e permit e editarea, colaborarea și structura rea
conținut ului de către utilizatorii săi ”.
Un wiki este o pagină web/ un set de pagini web ce pot fi editate cu ușurință de oricine care
are permisiuni de acces. Spre deosebire de bloguri, versiunile anterioare de wik i pot fi examinate ,
în funcție de istoric , ce pot fi restaurate , acolo unde informația nu este corectă , de către utilizatori .
1.2.4 Mashup – librăria paginilor web
Web mashup -ul este un site web ce com bină informațiile și serviciile din mai multe surse
ale W eb-ului. Ele sunt grupate în șap te categorii: mesagerie, mapare, căutare , mobile, sport,
shopping și filme. Mai bine de jumătate din mashup -uri sunt de mapare . Ele sunt create folosind
interfețe de programare a le aplicațiilor.
Nu consumul, ci realiz area și distribuirea de conținut a făcut ca această versiune a web -ului
să fie remarcată în evoluția acestora . Noile tendințe s -au dezvoltat într -un ritm alert , ceea ce impune
conceptul de web participativ4 și de maturizare.
1.3 Web 3.0 – Execuția web -ului sem antic
Odată cu creșterea interesulu i asupra Web-ului, tot mai mulți utilizatori au fost surprinși de
asaltul informațiilor pe care acesta îl avea la dispo ziție. Ideea de bază a celei de -a treia generație
este de a defini structura datelor și de a eficient iza, automatiza, integra și reutiliza diverse aplicații
web. Este capabil de a îmbunătăți managementul datelor, oferi suport accesibil internet ului mobil,

4

8
simula creativitatea și inovația , încuraja globalizare a, spori satisfacția clienților și ajuta organ izarea
unei colaborări mai extinse în domeniul web -ului social.
Web 3.0 este, de asemenea, cuno scut sub numele de web semantic , dezvoltat de părintele
web-ului, Tim Berners -Lee. Există o echipă dedicată comunității World Wide Web
Consortium(W3C) pentru a lucra, îmbunătăți, extinde și standardiza atât sistemul cât și limbajele,
publicațiile și instrumentele ce au fost deja dezvoltate.
Principalul scop al Web -ului 3.0 este de a interacționa atât cu calculatorul, cât și cu
utilizatorul sub forma unei marcări semantice . Aceasta se referă la diferența de comunicare dintre
utilizatorii web-ului și aplicații le informatice.
Una dintre cele mai mari provocări organizatorice este de a prezenta informațiile de pe web
sub formă de aplicații lor web, care au o bază de date folosită pentru fiecare utilizator. În timp ce
acest lucr u este în evoluție, noțiune de formatare a da telor conduce la executarea lor și coordonarea
într-un singur sistem.
1.3.1 Web bazat p e documente
Acesta cuprinde un sistem de fișiere la nivel mondial, ce a fost proiectat pentru „consumul ”
uman , în care obiectele primare sunt documente le și link -urile sunt componente ale acestora , fapt
surprins și în schema 3 . Semantica de conținut și link -urile sunt implicite iar gradul de structurare
între obiecte este scăzut.

Schema 3: Web -ul bazat pe documente

9
1.3.2 Web axat p e date
Web -ul semantic este în curs de dezvoltare pentru a depăși problemele precedentului web.
El poate fi definit ca o bază de date globală, urmărind ca și prim obiectiv procesarea informațiilor
de către cal culatoare, urmând apoi ca utilizatorii să poată beneficia de pe urma lor . Obiectele sunt
bazate pe modelul RDF5 iar link -urile sunt cele ce p ot face transferul de informați i, proces ce este
prezentat și în schema 4.

Diferența majoră dintre Web 3.0 și 2.0 este că W eb-ul 2.0 dezvoltă conținutul creativității
utilizatorului și producătorului, în timp ce W eb 3.0 leagă seturi de date obiective adresate
calculatoarelor.
1.3.3 Arhitectura web -ului semantic
Tim Berners -Lee a propus o arhitectură stratificată pentru web -ul semant ic, re prezentată
printr -o diagramă, compusă din mai multe straturi , prezentată în schema 5 . Aceasta e ste folosită
pentru a oferi o anumită imagine de ansamblu a stivei înt regii tehnologii a web -ului semantic ,
compusă dintr -o colecție de standarde, un set d e instrumente și cel mai important, o comunitate
care partajează date pentru aplicațiile web. Fiind a cumulate în același punct comun, tehnologiile
permit utilizatorilor aplicațiilor să interacționeze mult mai eficient .

5 Portalul site -ului www.xml.com ; poate fi vizualizat la adresa: https://www.xml.com/pub/a/2001/01/24/rdf.html ;
accesat la data de 21.05.2 017;

Link Link Link Schema 4: Transferul de informații prin Web -ul semantic

10

URI și Unicode : Indentificatorul uniform de resurse (URI) regăsesc elemente unice p entru
resurse de toate tipurile și, în aceelași timp , Unicode este f olosit tot pentru a reprezenta caracter e
unice indiferent de limbajul de programare folosit . Funcționalitatea Unicode și URI ar putea fi
descrisă ca furnizarea unui mecanism unic de identificare pe staturile limbajelor pentru web -ul
semantic.
Extensible Markup Language : XML și standardele sale conexe sunt utilizate pentru a forma
un mijloc comun pentru a structura datele pe web. XML este folosit ca o bază de sintaxă pentru
alte tehnologii dezvoltate pentru straturile superioare ale web -ului semantic.
Resource Description Fr amework : RDF este un model de date general care utilizează un
identificator uniform de resurse bazat pe web , care descrie relațiile dintre resurse , privind

Încredere
Dovadă
Logică
Crypto SPARQL OWL Reguli
RDF -S
RDF
XML
URI Unicod Interfață cu utilizator ul și aplicația Schema 5: Arhitectura pe staturi a web -ului semantic

11
proprietățile și valorile acestora. Acest mode l leagă forme, etichete grafice și săgeți dintre două
resurse, reprezentat prin graficul nodurilor.
Schema RDF : Este un sistem predefinit, având o bază de tip RDF. Aceasta des crie clasele
și proprietățile modelului de bază RDF , oferind un cadru simplu și rațional, pentru a deduce toate
tipurile de resurse.
OWL6: Este o colecț ie de termeni utilizați pentru a prezenta un domeniu specific. Seamănă
cu clasele i erarhi ce din programarea orientată -obiect, dar sunt câteva diferenț e critice, privind
timpul de dezvoltare.
Logica și dovada : Cele două concepte fac referire la deciziile luate de către dezvoltatori cu
privire la resursele menite în satisfacerea propriilo r cerințe, folosind sistemul de raționament7.
Încrederea : Oferă o siguranță a calității informațiilor pe web și un grad de încredere în
furnizar ea acestor informații .
Web -ul semantic nu s -a limitat doar la publicarea unor date pe web, ci mai degrabă est e
vorba de a realiza o conexiune între link -uri. Berners -Lee a introdus un set de reguli ce au devenit
cunoscute ca principii pentru publica rea datelor pe web în anul 2007, mai exact:
 Utilizarea identificatorului uniform de resurse (URI) ca identificator pentru lucruri;
 Folosi rea HTTP pentru căutarea unui nume ;
 Oferi rea informații lor utile, folosind standarde (URI, SPARQL , URN ) pentru căutarea unui
identificator;
 Include rea link-urilor către alte URIs pentru a descoperi mai multe lucruri.
1.3.4 Căutări inteligent e
Reprezintă un instrument ce „descoperă” anumite informații apelate în cautarea bazei de
date, ce cuprind resurse de text integrate la un loc. În acest pro ces de interogare sunt utilizate
diferite baze de date din anumite domenii unde se caută d upă o an umită denumire sau frază
atribuită.

6 Web Ontology Language
7 Jane, Greenberg & Stuart, Sutton & D. Grant “Metadata: A Fundamental Component of the Semantic Web ”,
Campbell, 2003

12
1.4 Web 4.0 – Simbioza și conexiunea lucrurilor
Web 4.0 urmează conceptul de inteligență dobândit de la versiunea precedentă (Web 3.0) ,
însă acesta doreș dispozitive te să ne surprindă prin legăturile și deschiderea unor no i orizonturi:
aceea de interconectare între dispozitive . Paginile web se vor încărca mult mai rapid, oferind
rezultate precise. Unii specialiști, ingineri precum Sareh Aghaei și Farsani de Khosravi Hadi, susțin
că versiunea 4.0 este comparabilă cu acțiunil e creierului uman8. Interacțiunea între oameni și
lucruri cu ajutorul web -ului, dezvoltă o așa numită simbioză , ce va estompa orice intimitate a
utilizatorului .
Web 4.0 va interacționa cu utilizato rii la fel cum oamenii comunica între ei . Aceștia vor
putea să se întâlnească și să interacționeze pe web cu ajutorul unor conturi create și înregistrate .
Potrivit lui Daniel Burrus, telefoanele sau alte dispozitive vor necesita și alte componente , înafară
de ecran , pentru a naviga pe web9. Alte sisteme de diver tisment , cum sunt televizoarele, se vor baza
pe holograme pentru a comunica informații le transmise . Toate aceste dispozitive vor necesita o
anumită securitate privind partea de informație cu caracter personal , cât și de identificare și
conexiune. Relația s imbiotică se extinde acționând ca un asistent personal sau agent pentru
utilizator. Prin utilizarea recunoașterii f aciale, agenți i electronici ultra -inteligenți vor recunoaște
utilizatori i ori de câte ori se vor autentific a pe un dispozitiv conectat la I nternet.
Un exemplu este atunci când dorești să faci o rezervare pentru o vacanță. Odată ce sunt
înregistrate conversații le, o fereastră de tip pop -up va sugera anumite vacanțe din aceea zonă bazate
pe criteriul de rezervare anterior. Un alt exemplu este a tunci când vizităm Youtube sau Amazon și
îți creezi un cont și, în mod automat , îți apar recomandări pentru videoclipurile și cărțile ce sunt
catalogate pe baza căutările anterioare.
Web 3.0 a introdus dezvoltarea de conținut ce poate fi interpretată elect ronic pentru
versiunea 4.0. Acest lucru înseamnă că dispozitivele inteligente vor fi conectate la Web și vor fi
capabile de a efectua sarcini fără implicarea omului. Un exemplu este cel de a comanda o anumită
cantitate de lapte, eveniment creat de frigider , iar acesta va contacta magazinul, urmând ca
frigiderul să trimită un mesaj pe telefonul inteligent al utilizatoru lui pentru a ridica laptele . Aceste

8 Karan Patel, „Incremental Journey for World Wide Web: Introduced with Web 1.0 to Recent Web 5.0 – A Survey
Paper”
9 ***, „Web 4.0: The Ultra -Intelligent Electronic Agent is Coming” ; poate fi vizualizat la adresa:
http://bigthink.com/big -think -tv/web -40-the-ultra-intelligent -electronic -agent -is-coming , accesată la data de
22.05.2017

13
inovații sunt deja utilizate în domeniile de activitate precum aprovizionare, asamblare, agricultură
și altele.
Utilizarea de tag -uri cu ajutorul frecvențelor radio de identificare(RFID), va dezvolta foarte
mult această versiune a web -ului. Cu ajutorul unde lor se va crea un web vi u, legat de conținut cât
și de I nternet. Imaginați -vă că toate produsele sunt etichetate în așa fel încăt nu va mai fi necesară
despachetarea acestora. De asemenea se dezvolta un management foarte clar în modul de
aprovizionare în magazine le ce vor utiliza W eb-ul 4.0. Acest lucru va permite reducerea de cantități
alimentare irosite, mai ales a perisabilelor, cum sunt legumele și fructele10.
O altă caracteristică fundamentală, așa cum a constatat Karan Patel, este dezvoltarea unei
realități virtuale în viața de zi cu zi a utilizatorului. Google Maps conține anumite indicații de
furni zare a direcției, coordonate ce pot oferi instrucțiuni care reduc timpul sau oferă soluții p entru
rute alternative. Web -ul 4.0 va umple anumite lipsuri , în special zonei de i ntegrare social media în
turism, după cum afirmă Faris Yakoub. Așa cum am menționa t, utilizarea de RFID este deja un
lucru obișnuit în multe industrii și este într -o continuă exp ansiune. Odată cu dezvoltarea motoare lor
de căutare 3D, cumpărător ii, prin intermediul co nturilor , vor fi capabil să se transfere din mediul
real în cel virtual , călătorind prin showroom -uri și magazine , pentru a căuta produse le de care au
nevoie. În cazul în care s unt deciși să cumpere un produs , vor pr imi un mesaj pe dispozitivul
cumpărătorului de la asistentul personal inteligent, urmând ca acesta să facă o an umită analiză
comparativă a produsului, în găsirea celui mai convenabil site pentru cumpărarea produsului . Web
4.0 revoluționează comerțul datorită gradului de control pe care client îl are asupra informații lor.
Tehn ologia implantului c ip-ului biomedical , reprezintă un alt exemplu apărut cu ajutorul
Web-ului 4.0 pentr u a reduce apariția bolilor în organism . Începând din anul 2014, o femeie dintr –
un spital din Toronto își restaurează parțial vederea după o intervenție chirurgicală de implant a
retinei11. Implantul cip-ului biomedical permite apropierea dintre om și mașinărie, ce comunică cu
creierul și restabilește funcții le care au fost anterior pierdute.
Un alt exemplu de simbioză dintre om și mașină este Braingate12, dezvoltat de o echipă de
medici , oame ni de știință și ingineri de la Brown University. Scopul acestui aparat este de preveni

10 ***, „The Internet of Things – Web 4.0” , poate fi vizualizat la adresa: https://hubpages.com/technolo gy/The -Internet –
of-Things -Web -40, accesat la data de 25.05.2017
11 ***, „The Globe and Mail ”, poati fi vizualizat la adresa: http://www.theglobeandmail.com/life/health -and-
fitness/health/bionic -eye-implant -gives -retinal -disease -patients -second -chance -to-see/article21112012/ , accesat la
data de 25.05.2017
12 Braingate – http://braingate2.org/

14
handicapul, și va avea capacitatea de a controla anumiți stimuli cu ajutorul unui cursor sau de pe o
tastatură virtuală.
Viitorul W eb-ului 4.0 este menit să revoluți oneze viața de zi cu zi a oamenilor. Prin crearea
raporturilor dintre om și dispozitive , această versiune a web -ului a oferit utilizatori unici și
interconectați la viețile sociale și personale. Această interfață deschisă , legată și inteligentă ne
conduce spre viitorul I nternetului.
1.5 Web 5.0 – Web -ul gândurilor și emoțiilor
Web 5.0 este încă la început, de aceea nu putem avea o definiție foarte clară. Tot ceea ce
putem deduce este că această versiune a web -ului va fi una descentralizată, adică nu mai este
posibilă stocarea datelor doar pe un server personal, deoarece datele personale sau informații
stocate pe I nternet, se vor put ea interconecta una cu cealaltă , pentru c rearea inteligenței artificiale.
În prezent web -ul este emoțional. Un exemplu de acest luc ru este We Feel Fine13. Cu
ajutorul căștilor și a unei camere, utilizatorii vor int eracționa cu alți utilizatori și vor putea transmite
emoțiile lor cu ajutorul recunoașterii faciale și intensității vocii.
În schema 6, sunt prezentat e evoluțiile versiunilo r web, cu exemple pe domenii de
activitate, respectiv afaceri, comunicare și divertisment .

13 We Feel Fine – http://www.wefeelfine.org/

Schema 6: Evoluția Web -ului
TrendONE 2014 by Nils Muller
www.TrendONE.de

16
Capitolul 2. Tehnologii server -side open source
După ce am prezentat o scurtă istorie și versiunile web-ului, doresc ca în acest capitol să
prezint tehnologii le implementate pentru dezvoltarea unei aplicații web.
Pentru majoritatea d intre noi, Web -ul este sinonim cu I nternet ul, însă acesta contribuie la
dezvoltarea lui, reprezentând doar o parte din el , Internetul fiind clasa -părinte . În W eb, informațiil e
și documentele sunt legate de site -ul URL ( Uniform Resource Locator ) și hyperlink -uri. Acestea
sunt accesate cu ajutorul browser -ului de pe orice dispozitiv cu conexiune la Internet, precum PC-
urile sau telefoanele inteligent e, utilizând protocol de tran sfer hipertext (HTTP) și cel securizat
(HTTPS). HTTP este unul dintre diferitele protocoale utilizate în Internet, alte protocoale fiind și :
File Transfer P rotocol (FTP) , respectiv Simple M ail Transfer protocol (SMTP ).
2.1 Aplicații web : concepte fundament ale
O aplicație web este un program software ce se execută pe un server web. Spre deosebire
de tradiționalele aplicații desktop, ce sunt executate pe un sistem de operare, aplicațiile web sunt
accesate prin intermediul unui browser web într-un Intranet sau I nternet, sub o arhitectură de tip
client sau server.
Aplicațiile web necesită un server web pentru a gestiona cererile primite de utilizator , un
server de aplicație pentru a efectua sarcinile solicitate și, uneori, o bază de date pentru a stoca
informații le, proces detaliat în schema 7 . Clientul apelează motorul de căutare, prin care accesează
o pagină web, situată într -un server, executându -se anumit e cerințe ce returnează anumite
răspunsuri, acționând ca un strat de legătură dintre client și serve r.

Schema 7: Arhitectura aplicațiilor web dinamice

17
În etapa procesului de dezvoltare, după ce a fost stabilită și înțeleasă problema pe care o va
rezolva aplicația web, trebuie analizați următorii factori ce depind de funcționalitate a aplicației :
 Hardware, sistemul de operare și serverul web;
 Sistemul de management al bazelor de date (DBMS);
 Dezvoltarea arhitecturii;
 Instrumente de dezvoltare pentru interfața paginii web (HTML, XML, WML);
 Limbaje externe (script -uri Ruby , PHP sau ASP) sau dinamice ce leagă biblioteci (DLL)
sub arhitectura ISAPI14;
 Mecan isme de securitate ce vor fi implementate în aplicație ;
 Plugin -uri (unele aplicații necesită instalarea anumitor plugin -uri, software ce necesită
descărcarea și instalarea de către client pentru a putea executa alte programe) ;
 Motorul de căutare pe care ut ilizatorul îl va folosi (Google Chrome, Safari, Firefox, Opera
etc.).
2.1.3 Protocol
Protocolul este un set standard de norme și reguli utilizate într -o comunicare , între sursă și
destinație , specificând modul de conecta și schimb are între dispozitive . Mai simplu formulat ,
protocolul, este un set de reguli fiind urmat ă de comunicare a între două entități. Câteva exemple
de protocoale foarte cunoscute și numerele lor de port , sunt următoarele :
• 20, 21 FTP (File Transfer Protocol): Este folosit pentru tra nsmiterea fișierelor ;
• 22 SSH (Secure Shell): Utilizat pentru comunicații de date sigure cu o altă mașină ;
• 23 Telnet (Telecommunication network): Folosit pentru comunicații de date cu o stație de lucru
destinatară ;
• 25 SMTP (Simple Mail Transfer Protoc ol): Aplicat la gestionarea e -mail-urilor ;
• 80 HTTP (Hyper Text Transfer Protocol): Este utilizat pentru transferarea datelor de hipertext.

14 Internet Server Application Program Interface – o extensie pentru aplicații ce rulează pe serverul web IIS

18
2.1.5 URL
Un URL (Uniform Resource Locotor) poate fi înțeles ca o adresă folosită cu scopul de
accesare a resurselor web . De exemplu, h ttps://www.myApps.ro/test.html, se împarte în cinci părți:
http, www , myApps , ro și /test.html . Prima parte este specifică protocolul folosit pentru a comunica ,
iar în cazul nostru este HTTP . În unele cazuri, pot fi folosite și alte protocoale cum sunt cele de
HTTPS sau FTP . O a doua parte specifică URL -ului utilizat este subclasa Internetului ( World
Wide Web ). A treia și a patra parte sunt asociate cu numele de domeniu , iar ultimă parte este
specifică unui fișier, ce poate fi accesa t.
2.1.6 Serve r-ul
Server -ul este un computer ce are stocat un conținut , oferind un anumit tip de serviciu
pentru alte calculatoare , ce sunt cunoscute drept clienți și pot fi difuzate în același sistem sau în
aceeași rețea. Practic, serverul web este folosit pe ntru a găzdui site-urile web, dar există și alte
servere web, cum ar fi jocuri, stocare, FTP etc. Site-ul web este o colecție de pagini web în timp
ce serverul web este un software care răspunde la cererea de resurse web .
Există diferite tipuri de servere ce au cerințe diferite, în funcție de factori, cum ar fi
numărul de utilizatori, lățimea de bandă pentru transmisie, etc. Unele dintre tipurile de server sunt :
• Web server : folosit pentru paginile web ;
• Server de poștă electronică : utilizat pentru a găzdui și gestiona e -mail-urile;
• Server de fișiere : aplicat pentru a găzdui și de a gestiona distribuția fișierelor ;
• Motor de căutare .
2.1.7 Browser web
Browser -ul web este aplicația ce furnizează utilizatorului final ca pacitatea de a interacționa
cu W eb-ul. Este o aplicație software care caută site -urile web pentru a indexa și furniza informații
bazate pe interogari de căutare a utilizatorului . Acesta are ca și caracteristică o bară pentru adresă,
în cazul în care utilizatorul trebuie să introducă adresa web (URL), urmând ca această cerere să fie
trimisă la server -ul de destinație, pentru afișa conținutul în interfața browser -ului.

19
La început, browser -ul avea o limită de funcț ionalități, dar în prezent, acesta ne po ate oferi
diferite ca racteristi ci, cum sunt cele de descărca rea conținut ului, marcarea resurselor sau salvarea
lor. Aceste suplimente îmbunătățite pe zi ce trece , fac ca browser -ul să devină tot mai puternic ,
fiind unul dint re cele mai folosite soft -uri din prezent.
Dacă până acum am încercat s ă explic cuvintele cheie tehnologice pentru utilizarea
Internetului, în schema 8 sunt prezentate fazele de accesare a unui pagini/aplicații web, cu ajutorul
browser .
Schema 8: Etapele de procesare a browser -ului când îl accesăm

20
2.1.8 Common Gateway Interface
Este un standard pentru interfațare a programel or externe cu server -ul de informații pe
Internet . CGI execută în timp rea l informații dinamice de ieșire . Arhitectura CGI gestionează un
grup standard de variabile pentru a transmite informațiile duplicate prin intermediul server -ului și
browser -ului, ce permit dezvoltarea de aplicații cu diferite limbaje de programare cu m ar fi: Perl,
C++, Visual Basic sau Delphi, fiind construită ca și o primă soluție pentru accesul la datele stocate
în server15.
Fiind un standard foarte matur, atrage automat și câteva dezavantaje la utilizare acestuia
prin faptul că orice modificare în baza de date sau în interfață va necesita modificări în cod. Cel
mai mare obstacol al acestei soluț ii revine în sarcina excesivă a server -ului, deoarece inițializarea
CGI și reîncărcările sale în memorie se efectuează de foarte multe ori ca și cerere către server. În
plus, este necesar inițializarea bibliotecilor înain te ca interpretorul CGI să executa cerința , fapt ce
degradează performanța și timpul de răspuns.
Recent, serverul Apache16 permite bibliotecilor să rămână permanent în memoria de
execuție a CGI-ului, îmbunătățind timpul de răspuns și menținerea unei performanțe ridicate. Este
foarte important să ne amintim că CGI nu este un limbaj de programare, fiind doar tipul unui
program de interfață , ce poate fi scris în orice limbaj .
2.2 Limbaje și framework -uri server -side
Sunt capabile de a accesa date provenite din limbaje de marcare, biblioteci de forme ce
sunt puse în aplicare pentru a accesa resurse externe, cum sunt cele dintr -o bază de date. Aceste
limbaje au capacitatea de a person aliza foarte bine răspunsul pe cerințele utilizatorului , drepturi de
acces sau interogări de date .
Un framework (cadru) este o structură reală ori conceptuală , scopul principal este să
servească drept suport sau ghid , pentru a construi un lucru ce extinde structura în ceva util. În
sistemele informatice , este o structură stratificată care indică ce tipuri de module pot sau ar trebui

15 Kirrily, R., Jacinta, R., „CGI Programming with Perl” , Perl Training Australia, 2001
16 Server HTTP de tip open source

21
să fie construite , modalitatea în care acestea ar comunica , felul în c are comunicarea ar trebui
standardizată la un anumit nivel al rețelei și așa mai departe . În general, framework -urile sunt mai
vaste decât un protocol și mai prescriptive decât o structură .
Practic, un framework constă în:
 Un set de instrumente software p refabricate, integrate rapid , fără a mai scrie cod de la
zero, cu risc mai mic de eroare. Aceasta înseamnă o productivitate mai mare și
capacitate de a dedica mai mult timp gestionării principiilor directoare.
 O metodologie , o schemă de asamblare pentru ap licații. Le per mite dezvoltatorilor să
lucreze în mod eficient pentru cele mai complexe aspecte ale unor sarcini, iar utilizarea
celor mai bune practici generează stabilitate, mentenanță și actualizare a aplicațiilor
dezvoltate.
2.2.1 PHP
Inițial, a fost ca o colecție de CGI, script -uri scrise de Rasmus Lerdorf pentru a urmări
vizitele online al CV -ului, iar acesta la denumit, inițial, „Personal Home Page Tools” . Între anii
1994 și 1998, PHP a suferit numeroase revizii și chiar a primit câteva modificări de scriere. Audi
Gutmans și Zeev Suraki, doi dezvoltatori din Tel Aviv, și -au unit forțele c u creatorul acestui limbaj
transformat ând PHP-ul de la o mică colecție de instrumente CGI, într -un limbaj de programare cu
drepturi depline, cu o sintaxă mai consis tentă și asistență de bază pentru programare a orientat –
obiect17. Ei au denumit produsul lor final PHP 3, acronim de la Hypertext Preprocessor, și l -a
lansat la sfârșitul anului 1998. PHP 3 este prima versiune ce o putem apropia cu PHP de astăzi.
Aceasta a o ferit extensibilitate superioară la diferite baze de date, protocoale și API -uri18, încânta
foarte mulți dezvoltatori web.
PHP utilizează un limbaj de programare (similar cu limbajul Java, C sau Perl ), ce le permi te
dezvoltatorilor manipulare șiruri lor de caracter, o gamă lar gă de funcții pentru manevrarea
directoare lor, fișiere lor și imagini lor. Acesta permite acces la baze de date prin ODBC19 sau

17 Axată pe ideea de încapsulare, ce grupează datele și codul ce operează asupra lor, într -o singură structură.
18 Aplication Programming Interface – permite inter acțiunea cu celelalte programe, datorită interfeței.
19 Open Database Connectivity – un standar API ce permite accesul la sistemul bazelor de date

22
OLE/DB20. Este posibil ă dezvoltarea aplicațiilor web pe un anumit sisteme de operare , de exemplu
Windows , și să le putem migra pe Linux, fără multe modificări. Însă acest lucru este posibil doar
în cazul în care conexiunea la baza de date nu este folosită doar pentru un sistem de operare anume,
de exemplu OLE/DB care este dezvoltat doar pentru platforme le Windows. Pentru a obț ine
posibilitatea de migrare a datelor, putem utiliza MySQL ca sistem de gestionare al bazei de date,
astfel să putem adapta aplicația pentru fiecare sistem. Nu poate rula pe aproape orice sistem de
operare, dar spre deosebire de multe alte limb aje de programare , acesta permite să comutați tot
proiectul de pe o platformă pe alta cu mici ajustări.
Ideea despre PHP este înțeleasă greșit de majori tatea noilor dezvoltatori . Deși puteți utiliza
limbajul pentru o gamă largă de sarcini, limitarea sa pr incipală este că PHP nu poate fi utilizat pe
partea de client. Folosind o tehnologie de partea c lient, precum JavaScript, putem crea o nouă
fereastră de browser, face anumite alerte de tip pop -up, afla dimensiunea ecranului pe mașina
utilizatorului și alte evenimente dinamice. Nici una din aceste sarcini nu se pot realiza cu ajutorul
PHP, pentru că este un limbaj de partea server -ului, iar aceste soluție prezentată se regăsește p e
partea client -ului.
De ce să fo losim PHP? Deoarece este foarte rapid și ușor de învățat decât alte limbaje
server -side. Vizitatorii accesează site -uri HTML doar pentru a vedea pagini statice fără nici un
nivel de personalizare sau comportament e dinamic e. Are posibilitatea de a interacționa cu baze de
date și fișiere, se ocupă de e-mail și prelucrează mai multe activități pe care limbajele de marcare
(HTML, XML), singur e, nu le poate gestiona . PHP a fost creat special pentru crearea pagini lor
web dinamice . PHP este gratuit, se poate învăța și folosi pe aproape orice computer fără nici un
cost.
Există o serie de avantaje ale PHP -ului, motiv principal pe ntru care este ales de un număr
foarte mare de dezvoltatori web. Aplicațiile dezvoltate cu ajutorul PHP -ului pot fi inițializate pe
mai multe platforme. Unele dintre platformele cel e mai utilizate sunt Mac, Linux și Windows. Prin
urmare, puteți utiliza aceste platforme pentru a scrie cod, precum și vizualiza pagini web sau rula
aplicații web. Un alt avantaj este util izarea diverselor module funcționale. Aceste module ajută la
simplif icarea muncii noastre, atunci când dezvoltăm o nouă aplicație web ce a re o structură

20 Object Link Embedding Database

23
standardizată, ce nu necesită modificări majore. Foarte mulți dezvoltatori au lucrat la îmbunătățirea
limbajului PHP, de aproximativ 22 de ani, unde au fost descoperite și rezolvate vulnerabilitățile
limbajului , ceea ce îi conferă o anumită stabilitate. Un alt aspect foarte important în dezvoltarea
aplicațiilor w eb este viteza de procesare , unde PHP se încadrează perfect . Având în vedere faptul
că tot mai mult utilizatorii se luptă cu viteza datelor și timpul de răspuns să fie unul cât mai ridicat,
PHP reduce timpul de așteptare, de încărcare a aplicației, ceea ce determină aprecierea
utilizatorilor pentru un astfel de beneficiu. În plus, toți utilizatorii accesează aplicați i web ce au un
răspuns mult mai rapid, față de cele mai lente la încărcare. Aplicațiile realizate de comunități de
programatori voluntari din întreaga lume ce sunt pasionați de tehnologie, determină să fie gratuit
la utilizare, copiere și modificare, ceea ce înseamnă o alegere avantajoasă pentru un dezvoltator.
Cum viață nu este perfectă , așa și PHP nu pot exista fără o serie de dezavantaje . Soluțiile
open -source servesc atât avantaje cât și dezavantaje mai ales când vine vorba de securitatea datelor.
Din moment ce toată lumea are acces la codul sursă al PHP -ului, posibilitatea de identificare a
unor erori în cod de către atacatori i cibernetici este foarte ridicat. PHP nu este potrivit și nici
recomandat în dezvoltarea unor aplicații foarte complexe, deoare ce acesta poate deveni dificil de
gestionat.
2.2.2 ASP.NET
Încă din prima versiune de .NET 1.0 la începutul anului 2002, Microsoft a acumulat o
mulțime de timp, efort și dezvoltare în ASP.NET, parte din .NET Framework, care ne permite să
construim aplica ții web dinamice. Această primă versiune a însemnat o schimbare radicală pentru
tehnologia Microsoft pentru a construi site -uri web sub formatul Active Server Pages (ASP). Toate
aceste lucruri au adus următoarele benefic ii asupra ASP, mai exact detașarea î ntre prezentare și
cod. Cu clasicul AS P, logica programului era împrăștiată pe tot codul HTML al paginii, ceea ce
determina dificultăți în modificarea paginilor mai târziu. Un acces la tot pachetul .NET
Framework, a unificat și ușurat accesibilitatea multo r caracteristici avansate pentru a putea lucra
cu baze de date, fișiere și e-mail. O soluție ASP .NET beneficiază de diverse funcționalități unice,
dar costul ridicat și suportul scăzut nu o fac să fie una din soluțiile cele mai bune .

24
Principalele avantaje ale soluției ASP.NET sunt stabilirea legăturii între aplicați
convenționale21 și aplicați web prin utilizarea componentelor COM . Un exemplu de asemenea
natură este pachetul Office 365 , unde îl putem instala pe stația locală de lucru sau îl putem utiliza
direct din browser , ceea ce ne oferă o flexibilitate ridicată . Permit conectarea la majoritatea bazelor
de date prin ODBC și permite utilizarea concomitentă a mai multor limbaje de scripting în cadrul
aceluiași cod sursă, cum ar fi de exemplu VBScript, JavaS cript fiecare având la bază limbajele de
programare VisualBasic și Java.
În tabelul de mai jos, sunt prezentați factori celor două tehnologii, c are au fost discutate în
acest subcapitol .

Factori PHP ASP.NET
Licență Open source Open source
Programare Scripting Compilat
Limbaj de dezvoltare PHP VB.NET, C#, F#
Server de operare Linux, Windows Windows
Server web Apache, IIS Doar IIS
Suport baze de date Multe Puține
Securitate Medie Puternică
Actualizări Lunar O data la două luni
Costuri Gratuit Gratu it, dar o parte din
instrumente pot costa
Suport și documentație MSDN Mai multe surse

21 Software -ul sau aplicații ce execută anumite sarcini specifice. Aplicațiile desktop de exemplu, Microsoft Power
Point, Excel, sunt considerate software -uri convenționale. Tabel 1: Caracteristici PHP vs ASP.NET

25
2.3 Tehnologii open source utilizate în implementarea aplicației
Dezvoltarea aplicației necesită și alte tehnologii, care să poată face funcțională aplicația. Dacă
până acum am discultat doar de partea server side, propun să precizăm și tehnologii front -end22,
SGBD -ul și alte tehnologii utilizate .
Termenul de open source se referă la ceea ce oamenii pot modifica și împărtăși sursa unui
anumit concept, limbaj sau program ac cesibil publicului. Tehnologiile open source sunt tehnologii
cu cod sursă pe care oricine îl poate inspecta, modifica și îmbunătăți. Programatorii care au acces
la codul sursă al unui program de calculator pot îmbunătăți acel program prin adăugarea de func ții
sau fixarea unor componente ce nu funcționează corect.
2.3.1 Symfony
Este un framework pentru aplicațiile web extrem de productiv scrise în limbajul de
programare PHP , dezvoltat de Fabien Potencier . Acesta folosește metodologia de Model -View –
Contro ller23 (MVC) pentru organizarea aplicației. Un model dintr -un cadru Symfony se bazează
pe tabelul din baza de date. View -ul este o configurație implicită de afișare a interfeței ce va
interacționa cu utilizatorul final. Controler -ul este componenta ce răspu nde la solicitările externe
de la serverul web către aplicație pentru a determina ce fișiere sunt vizualizate, cum se poa te
observa și în schema de mai jos:

22 Pachetul de limbaje HTML, CSS și JavaScript
23 Denumirea unei metodologii sau a unui model de proiectare pentru corelarea cu succes și eficiență cu utilizatorul și
modelele de date ce stau la baza acestuia.
Schema 9: Modelul conceptual MVC

26

2.3.2 Lua
Lua este un limbaj de programare de extensie conceput pentru a sprijini programarea
procedurală24 pentru descrierea datelor. Aceasta oferă suport bun pentru programare orientat –
obiect, programare funcțională ș i bazelor de date. Lua este destinat să fie utilizat ca un limbaj
scriptural puterni c pentru orice aplicație. E ste open source, ce nu este prevăzut cu nici o garanție,
după cum se menționează și în licențele sale.
Portabilitatea este unul dintre avantajele pe care Lua îl are în palmares, rulând pe foarte
multe sisteme de operare cum sunt Unix, Windows, Symbian, Palm, Sony PSP și altele .
2.3.3 Composer
Reprezintă un instrument pentru gestionarea dependenței în PHP. Aceasta vă permite să
declarați bibliotecile proiectului urmând să le puteți gestiona (instala /actualiza ) atunci când este
cazul. Orice instalare se face în interiorul proie ctului director, fără a instala nimic global . Astfel,
este un manager de dependență . Toate aceste lucruri presupun că există un proiect care depinde
de un număr de biblioteci. Unul sau mai multe dintre aceste biblioteci depind de alte biblioteci.
Composer vă permite să declarați bibliotecile de care aveți nevoie, descărcate direct în proiect.
2.3.4 Bootstrap
Denumit inițiat Twitter Blueprint, framework -ul a fost dezvoltat de Mark Otto și Jacob
Thornton pentru Twitter, în anul 2011. Atunci când ești un web designer sau dezvoltator de creare
a aplicațiilor web, de cele mai multe ori te întâlnești cu structuri repetitive de cod pentru butoane,
formule, meniuri de navigare și altele. Bootstrap te ajută să depășești mai eficient salvând timp
pentru dezvoltare n ecesară unei aplicații web, oferind structuri predefinite necesare în majoritatea
proiectelor. Este un framework ce dezvoltă partea de front -end, open source , oferind performanțe
aplicației , datorită structurilor responsive25.

24 Termen folosit pentru a indica modul în care un programator scrie un program.
25 Abordare ce sugerează adaptarea aplicațiilor web la diferitele dimensiuni și platforme pentru interfață

27
2.3.5 MariaDB
MariaDB este u nul dintre cele mai populare SGBD -uri din lume. A fost dezvoltat de către
cei de la MySQL și au garantat să rămână o bază de date open source. MariaDB transformă datele
în informații structurate pentru o gamă largă de aplicații, de la c ele bancare până la site-uri de
prezentare . Este utilizată deoarece este rapid ă în interogări , scalabilă și robustă , cu un ecosistem
bogat în stocarea datelor , plugin -uri și alte instrumente ce o fac dinamic ă pentru o gamă largă .
2.3.6 Docker
Docker este cea mai importantă platformă de containere26 software din lume. Dezvoltatorii
utilizează programul Docker pentru a elimina problemele legate de stocare pe o anumită stație de
lucru atunci când ai un proiect de dezvoltat cu mai multe persoane. Cu ajutorul lui Docker putem
rula și gestiona aplicațiile în recipiente izolate, construind conducte de livrare a programelor Agile .

26 Module din aplicați c e sunt separate și gestionate sub forma unor pachete

28
Capitolul 3. Implementarea aplicației web
Într-o lume în care tot ceea ce ai dobândi t necesită și o abordare practică, cu mult entuziasm
doresc să prezint aplicația web care se intitulează . Este o aplicație economico -financiară, de tip
ERP27 și CRM28, ce analizează și v alorifică informațiile prin identificarea și satisfacerea nevoilor
și dorințelor pe care clienții le dețin . Aplicația doreșt e să acopere doar modulul situațiilor
financiare , axat foarte mu lt pe analiza, având posibilitatea de a calcula anumiți indici financiari.

27 Enter prise Resource Planning – o îmbinare între tehnologia informațiilor și practicile de management ale afacerilor
28 Customer Relationship Management – o combinație de procese, proceduri și strategii dezvoltate de un sistem
organizațional, scopul final este de a unifica in teracțiunea cu clienții, a analiza și valorifica informațiile despre aceștia
prin identificarea și satisfacerea nevoilor și dorințelor pe care clienții le dețin .