AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ -FILIALA CĂLĂRAȘI [621592]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT ,INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ -FILIALA CĂLĂRAȘI
Specializarea: Inginerie Economică în Agricultură

PROIECT DE DIPLOMĂ
Apicultur a și contribuția sa la dezvoltare a economică a mediului rural
Studiu de caz :
Ferma de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan -Costinel

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat].Lucr .Dr T UDOR Constantin Barbu Răzvan -Costin el

Călărași 2017 -2018

2
Cuprins
Cuvânt înainte
Capitolul I -Apicultura -Ramură a economiei naționale ………………………….. ………………….. 6
1.1 Scurt istoric al apiculturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
1.2 Rolul apicul turii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
1.3 Evoluția apiculturii la nivel național și internațional ………………………….. …………………… 7
1.4 Importanța economică a creșterii albinelor ………………………….. ………………………….. …… 9
Capitolul II -Prezentarea metodologiei de lucru în privința temei abordate ……………….. 10
2.1 Observația ca metodă de cercetare ………………………….. ………………………….. …………….. 10
2.2 Analiza documentară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
2.3 Studiul ce caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10

Capitolul II I-Analiza activității desfășurate în cadrul P.F Barbu Răzvan -Costinel …… 12
3.1 Prezentarea firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
3.2 Date de identificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
3.3 Obiectul de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
3.4 Produsele ap icole ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
3.5 Resursele umane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18
3.6 Clienți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
3.7 Furnizorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 19
3.8 Concurența ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 21

Capitolul IV -Situația financiară a fermei de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan –
Costinel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 22
4.1 Evoluția cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
4.2 Producții med ii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
4.3Venitul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 30

3
Capitolul V – Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. …………….. 31
5.1 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 31
5.2 ANALIZA SWOT a fermei ………………………….. ………………………….. ………………………….. 32
5.3 Recomandări și contribuții personale ………………………….. ………………………….. …………….. 34
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 38

4
Cuvânt înainte

Prezenta lucrare repre zintă un studiu referitor la impactul apiculturii asupra nivelului
de dezvoltare economică a mediului rura l,acest fapt reieșind din rezultatele studiului de caz
efectuat. În momentul de față, apicultura s -a dezvoltat foarte mult, punându -se accent pe
creșt erea și îngrijirea familiilor de albine.Apicultura vizează pe lângă importanța sa economică
și o importanță științifică, ecologică, socială și biodiversitatea mediului.
Prin intermediul acestui studiu au fost tratate o serie de aspecte referitoare la a pariția
în istorie a apiculturii,aportul acesteia la producția agricolă,evoluția la nivel național și
internațional,accentul fiind pus pe analizarea activității unei ferme cu obiect de activitate
,apicultura.
Obiectivul principal al lucrării intitulat e „Apicultura și contribuția sa la dezvoltarea
economică a mediului rural” este acela de a evidenția aportul economic al apiculturii la creșterea
gradului de dezvoltare a mediului rural și implicit la majorarea economiei naționale . Importanța
prezentei cercet ări este dată de actualitatea problematicii abordate.
Am ales să dezbat această temă întrucât apicultura reprezintă pentru mine ,cel mai
frumos lucru ce îl poți întreprinde, cunoașterea vieții albinelor, creșterea și îngrijirea rațională
a familiilor de al bine, în scopul obținerii unor produse apicole (miere,cear ă,propolis, lăptișor de
matcă) și a polenizării culturilor agricole o fac să devină o meserie absolut minunată. Mai mult
decât atât ,nu putem să trecem cu vederea scopul României în ceea ce privește sectorul apicol
și anume acel a de a deveni un actor cheie pe piața globală a mierii de calitate superioară. Pentru
a-și păstra și a -și consolida această poziție într -o lume dinamică, globalizată și foarte
competitivă, marketingul trebuie să fie implementat în cadrul firmelor apicole și în cadrul
apicultorilor care lucrează pe cont propriu (persoană fizică autorizată). Mierea este cel mai
important produs primar al apiculturii atât din punct de vedere cantitativ cât și din punct de
vedere economic. A fost de asemenea, primul produs apic ol folosit de omenire în antichitate
(Krell, 2001).
Lucrarea de față este structurată în cinci capitole ce cuprind atât informații generale
despre ferma de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan -Costinel cât și o analiză ce redă evoluția
apiculturii la niv el național și internațional .

5
Primul capitol este intitulat „Apicultura -ramură a economiei naționale” și prezintă
apicultura ca parte integrată a economiei ,scurt istoric,rol ul și importanța creșterii
albinelor,evoluția acesteia de -a lungul timpului a tât la nivel național cât și internațional.
Al II-lea capitol redă metodele de cercetare utilizate în vederea colectării datelor pe
care ulterior le -am analizat.Metodele utilizate au fost: observația directă,analiza documentară
și studiul de caz.
Cel de-al III -lea capitol abordează studiul de caz efectuat pe ferma de semi -subzistență
a P.F Barbu Răzvan -Costinel ce are ca obiect de activita te creșterea albinelor și valorificarea
produselor apicole ob ținute. Se comercializează cinci tipuri de miere și an ume:miere de
salcâm,miere amorfă,miere de rapiță,miere polifloră și miere de floarea -soarelui. Tot aici se
mai regăsesc și date cu privire la resursele umane ,clienții efectivi și potențiali dar și furnizorii
de inputuri.
Al IV -lea capitol prezintă situa ția financiară a fermei ,aici amintind cheltuielile
,producțiile medii obținute și comercializate și venitul.
La final, în capitolul al V -lea se conturează o serie de concluzii și propuneri legate de
continuarea cercetării.
Pentru autoritățile sau orga nizațiile implicate în proiecte privind dezvoltarea rurală și a
apiculturii (guvern, agenții de dezvoltare locale, asociații apicole, centre de consultanță),
rezultatele prezentei cercetări pot să reprezinte puncte de plecare în elaborarea unor strategii d e
promovare și a unor strategii de o mai bună cunoaștere a sectorului apicol.

6
CAPITOLUL I -APICULTURA CA RAMURĂ A ECONOMIEI NAȚIONALE

Apicultura este o ramură a zootehniei care studiază biologia și tehnologia creșterii și
exploatării albinelor , în scopul obținerii de producții apicole ridicate și a sporirii producției de
semințe la plantele agricole entomofile. Datorită particularităților biologice specifice, albinele
furnizează omului importante produse, iar prin acțiunea de polenizare încruci șată a plantelor
entomofile asigură însemnate sporuri de producție la multe culturi agricole1.
1.1 Scurt istoric al apiculturii
Se știe faptul că,omul a fost interesat încă din cele mai vechi timpuri de albine și de
produsele oferite de acestea. Drept dovad ă stă pictura rupestră din Peștera Paianjenului
descoperită în 1920,situată în Spania,în apropierea Valenciei.Conform acesteia ,se poate
observa modul în care omul ,încă de atunci ,recolta mierea cu ajutorul unui băț și al unui
recipient.Prin intermediul d escoperirii acestei peșteri,începuturile îndeletnicirii apicole ale
omului au fost fixate în neolitic sau la sfârșitul paleoliticului.Cu toate acestea,apicultura s -a
practicat mai întâi în Egipt .
Stupii primitivi erau f ăcuti din nuiele împletite în form ă de clopot , apoi din tuburi de
piatră lipite cu argil ă , sau o oal ă de lut drept ad ăpost pentru albine. Mai apoi ace știa erau
orizontali ,mierea fiind recoltat ă prin dou ă părți, iar la cei cu structur ă vertical ă prin partea de
jos. Prin anii 1600, stupul a căpătat cutii stratificate f ără rame. Stupul cu rame mobile a fost
construit în urma descoperirii spa țiului pe care albinele îl folosesc pe post de coridor. Astfel
apicultura a continuat s ă evolueze cu apari ția foilor de cear ă, inventate de Mehring, care erau
mai rezistente la centrifugare.
Istoricul Herodot este cel de la care avem dovezi ale existen ței apiculturii în Dacia.
Acesta relateaz ă că mulțimea de albine ce se afla pe cel ălalt mal al Dun ării, îi impiedica pe cei
ce vroiau s ă treac ă în vechea Sc itie.În Europa , în secolele al XVIII -lea și al XIX -lea s -au
înregistrat progrese în planul apiculturii. În România ,acest progres s -a remarcat prin apariția
de reviste al căror conținut viza apicultura. Ion Piuaru Molnar a scris prima carte în acest
domen iu, numită "Economia stupilor", apărută la Viena, în 17852 .

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Apicultur%C4%83
2 http://apicultura -pasiunea -mea.blogspot.ro/2012/03/un -mic-istoric -apicultura -este-o-ramura.html

7
În ultimele decenii se poate vorbi despre o modernizare apiculturii care, prin
mecanizarea lucrărilor, revoluția tehnicilor de producere și prelucrare a mierii, apariția
vehiculelor ce facilitea ză transportul stupilor, a făcut ca producția de miere sa crească.
1.2 Rolul apiculturii
Apicultura, ca ramură a agriculturii, se bazează pe instinctul albinelor de a depozita
rezerve de hrană peste necesarul de consum, rezerve care sunt folosite de apicultor. Creșterea
demografică la nivel mondial, evoluția tehnico -științifică și socio -economică au determinat
creșterea necesarului de produse alimentare și diversificarea gamei acestora. Prin
urmare,apicultura îmbracă un rol deosebit de important pent ru economia națională ,întrucât este
furnizoare de produse alimentare (miere) dar și de diferite produse cu rol în menținerea sănătății
populației datorită marii valori profilactice și terapeutice a acestora.
Din perspectivă social -economică ,este recunos cut faptul că această ramură a
agriculturii asigură prosperitate populației,în special în zona rurală,prin sursa suplimentară de
venit și utilizarea superioară și eficientă a resurselor naturale și umane.
În plus, apicultura capătă o importanță sporită pr in susținerea și stimularea mediului
natural prin efectele de necontestat asupra biodiversității floristice. În prezent, în contextul
globalizării, apicultura capătă noi valențe, practicarea acesteia vizând nu doar importanța sa
economică, ci și importanța științifică, ecologică, socială etc.Inegalabila importanță a albinelor
a fost redată de mareleom de știință Albert Einstein ,care prin cunoașterea sa nemărginită
afirma:
„Dacă albinele ar dispărea nu ne -ar mai rămâne decât 4 ani de trăit. Dacă nu mai su nt albine
nu mai este polenizare, nu mai sunt plante, nu mai sunt animale, nu mai sunt oameni.“
Astfel, pentru societate apicultura are o importanță primordială, atât prin aportul pe care
îl aduce la menținerea echilibrului ecologic și biologic în natură, cât și prin produsele directe
ale stupului.
1.3 Evoluția apiculturii la nivel național și internațional
Sectorul produselor apicole este unul dintre sectoarele importante atât la nivelul
României cât și la nivelul Uniunii Europene. Deși România nu se nu mără printre țările cu o
apicultură dezvoltată, ocupă locul șapte în Europa după efectivele de albine (deținând peste 1
milion de familii de albine). România are o tradiție îndelungată în domeniul creșterii albinelor
și realizării de produse apicole, apicu ltura impunându -se ca ocupație de sine stătătoare încă din
cele mai vechi timpuri,așa cum am menționat mai sus.

8
La nivel național, sectorul apicol este caracterizat prin producții mari de miere, aceasta
având un standard ridicat de calitate în comparație cu mierea din alte țări, singurul dezavantaj
pe piața apicolă din România reprezentându -l prețul de vânzare mic, la export. În România sunt
înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii Asociației
Crescătorilor de Albi ne (ACA ), cu un efectiv de 1.000.000 de familii de albine. În pofida
creșterii numărului efectivelor de albine și a producției de miere, nu poate fi neglijată pierderea
a mii de familii în fiecare an. Principalele motive care duc la dispariția lor sunt efe ctuarea
incorectă a tratamentelor fitosanitare în culturile agricole și fondul forestier. Pierderile anuale
au fost estimate între 5.000 și 7.500 familii de albine3.
În medie, în România se produc 20 000 de tone de miere anual, cantitate care clasează
țara noastră pe locul trei în Europa, după Spania și Germania, iar efectivele au atins aproximativ
1,47 de milioane de familii de albine. Aproape 40 000 de apicultori sunt înregistrați la nivel
național și peste 60% dintre ei sunt membri ai Asociației Crescă torilor de Albine, cu un efectiv
de 900 000 de familii de albine. Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cea
mai mare producție de miere provine din județele Brăila, Caraș – Severin, Mureș, Sibiu și
Vâlcea.
Începând cu anul 2000, numărul de familii de albine a înregistrat o creștere progresivă
datorată sprijinului financiar oferit de către guvern prin măsurile menite să sprijine dezvoltarea
rurală, într -o primă etapă, iar apoi datorită fondurilor europene alocate după integrarea
României în Uniunea Europeană. Pentru dezvoltarea sectorului apicol din România, trebuie să
se aibă în vedere intensificarea și diversificarea producției, creșterea efectivelor de familii de
albine, asigurarea calității producției .
Uniunea Europeană (UE) este al d oilea producător de miere la nivel mondial și joacă un
rol important pe piața produselor apicole. Conform datelor EUROSTAT, producția de miere a
Uniunii Europene a fost de circa 217 300 de tone în 2011, reprezentând 13,3% din producția
mondială. Producția UE a înregistrat o creștere ușoară în ultimii zece ani (+6% față de 2010),
cu variații anuale negative sau pozitive, în funcție de condițiile meteorologice. Consumul de
miere la nivel european reprezintă aproximativ 20 -25% din consumul mondial, fiind de 0 ,70
kilograme pe persoană pe an. Așadar, UE este unul dintre cei mai mari importatori în domeniu,
importul anual de miere variind între 120 000 și 150 000 de tone4.

3 http://www.insse.ro/cms/
4 http://madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/rndr/buletine -tematice/PT32.pd f

9
1.4 Importanța economică a creșterii albinelor
Imensa contribuție a albinelor la via ța planetei este reprezentată prin polenizarea
plantelor entomofile de către acestea.Prin această activitate ele asigură hrană de origine vegetală
omului și animalelor, precum și conservarea durabilă a biodiversității, albinele reprezentând
factorul import ant de echilibru al ecosistemelor.
Alături de producțiile sporite de semințe, fructe și masă verde, că rezultat al polenizării
plantelor de către albine, produsele apicole recoltate de la ele vin să întregească importantă lor
economică pentru om5.
Mai importantă decât producția directă de miere ,ceară și alte produse apicole obținute
este creșterea recoltelor agropomicole ca urmare a polenizării culturilor,creș tere ce este însoțită
de sporuri semnificative,calitative de semințe,legume și fructe.Prin u rmare ,interesele
agricultorilor,pomicultorilor,legumicultorilor se pliază perfect pe interesele apiculturii iar
cooperarea lor trebuie să se desfășoare în conformitate cu afirmația conform căreia „albina este
aliatul cel mai loial și mai statornic al agri culturii”.

5 http://turcuflorian -blog.ro/2016/02/18/1 -2-Importan ța-economic ă-a-creșterii-albinelor/

10
CAPITOLUL II -PREZENTAREA METODOLOGIEI DE LUCRU ÎN PRIVINȚA
TEMEI ABORDATE

Metodele de colectare a datelor utilizate pentru fundamentarea acestei lucrări sunt
împrumutate din arsenalul cercetării din științele sociale și anume :
• Observația directă – este cea mai veche metodă științifică. Prin intermediul acestei
metode am analizat modul de desfășurare a l activității în cadrul fermei P.F Barbu
Răzvan -Costinel ,ulterior am reușit să fac o comparație a raportărilor verbale cu
compor tamentul efectiv. Observația este o metodă care poate fi u tilizată atât calitativ cât
și cantitativ.Prima variantă se numește observație naturală (etnografică), iar a doua
observație sistematică.

• Analiza documen tară-este o metodă ce se referă la analiza c antitativă a documentelor,
prin intermediul căreia am urmărit evidențierea importanței apiculturii pentru economia
țării,am colectat și analizat date cu caracter statistic în vederea stabilirii unei evoluții a
apiculturii atât la nivel național cât și internațional. Am analizat planul de afaceri al
fermei de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan -Costinel ,în vederea realizării unei
evoluții a producțiilor de miere de -a lungul anilor de activitate dar și pentru stabilirea
gradului de profitabilitate al afacerii . Analiza de conținut este proprie documentelor ce
conțin informație complexă, dar și celor cu valoare comunicațională ridicată:mass –
media, literatură, statistici oficiale, dări de seama, rapoarte.
• Studiul de caz – Studiul de caz este o metodă prin excelenț ă calitativă, ce constă în
abordarea complexă, multilaterală a unei entități sociale de la indivizi până la comunități
sau organizații, cu scopul de a ajunge la o imagine cât mai completă (holistică) posibil
despre acea entitate.În situația de față,studiul de caz este realizat pe f erma menționată
mai sus și anume P.F Barbu Răzvan -Costinel,cu obiect de activitate creșterea
albinelor .Studiul de caz nu este folosit pentru a descoperi frecvențe statistice în viața
socială, ci pentru a pune în evidență aspecte s emnificative, utile în cunoașterea științifică
a vieții sociale, inclusiv în procesul elaborării teoretice.Există mai multe tipuri de studii
de caz ,dar eu am abordat unul dintre acestea și anume auto -cazul întrucât eu sunt autorul
lucrării și vorbesc de e xperiența mea în domeniul apiculturii de -a lungul studiu lui.

11
Motivul alegerii metodologiei enunțate, este acela ca oferă o bună organizare a etapelor
de efectuare a analizei, posibilitatea urmăririi facile a derularii activităților și o evaluare mai
eficientă a modului de realizare a obiectivelor propuse de către firmă și de cuantificare a
rezultatelor acestora în orice moment al efectuării analizei.

• Indicatori financiari -metodă de cercetare cantitativă
Indicatorii financiari se exprimă sub forma unor rapoarte semnificative între două
mărimi ,sau grupe de mărimi din bilanț sau contul de profit și pierdere al firmei.Aceste rapoarte
permit efectuarea de aprecieri asupra situației financiare a fimei și luarea deciziilor pentru
activitatea următoare.
*Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente serviciilor prestate precum și a altor
venituri rezultate din exploatare.
CA=Cf +Cv; unde Cf – cheltuieli fixe totale , Cv -cheltuieli variabile .
*Veniturile reprezintă sumele sau valorile primite sau de primit din livrări de bunuri sau
servicii,executări de lucrări,și din avantajele pe care o unitate patrimonială a consimțit să le
primească,din executarea unor obligații legale sau contractuale din partea terților.
V=Producția obținută *preț de vânzare6
Cheltuie lile constituie diminuări ale beneficiilor înregistrate pe parcursul perioadei contabile
sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor care se
concretizează în reduceri ale capitalului propriu,altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acționari.
Profitul reprezintă rezultatul net al activității comerciale de -a lungul anului și presupune
compararea veniturilor totale cu cheltuielile de realizare a acestor venituri.

6 ***Crețu Daniela,David Nicolae,Dicționar economic ,editura ALAS,2001

12
CAPITOLUL III -ANALIZA ACTIVITĂȚII D ESFĂȘURATE ÎN CADRUL
FERMEI DE SEMI -SUBZISTENȚĂ A P.F BARBU RĂZVAN COSTINEL

3.1 Prezentarea f ermei

Ferma de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan -Costinel s -a înființat în data de
19.07.2013 , în comuna Dichiseni din județul Călărași și se întinde pe o suprafață de 1500 m2.
Am început activitatea în domeniul apiculturii în 2010 ,sub formă de hobby,cumpărând 3 familii
de albine ,dar în momentul de față acea activitate a devenit o mică afacere .Investiția s -a bazat
atât pe fonduri propri în valoare de 450 0 ron cât și pe fonduri europene respectiv suma de 4500
euro primi tă ca sprijin de la Asociația pentru Dezvoltare Regională și Parteneriat București.
În prezent dețin 27 de familii de albine și doresc extinderea la 70 de familii de albine.

3.2 Date de i dentificare
P.F Barbu R ăzvan -Costinel este o fermă de semi -subzistență întrucât produce, în
principal, pentru autoconsum , dar comercializeaz ă și o parte din produc ția realizat ă.
Dimensiunea economică a fermelor de semi -subzisten ță poate varia între 2 -8 UDE. Pentru a
deveni viabil ă, ferma de semi -subzisten ță poate desfașura și activit ăți non -agricole generatoare
de venituri. Aceasta este înregistrată la Registrul Comerțului având Codul Unic de Înregistrare
32034966/F51/411 .
3.3 Obiectul de activitate

Stabilirea domeniului principal de activitate al unei firme este imperios necesară
deoarece, dupa înființare, acesta, teoretic ar trebui să reprezinte un procent semnificativ din
întreaga activitate desfașurată. De asemenea, importanța stabilirii domeniu lui principal de
activitate are relevanță și prin prisma nivelului de impozitare stabilit de legiuitor.

13
Obiectul de activitate al fermei de semi -subzistență P.F Barbu Răzvan -Costinel este
creșterea albinelor. În prezent nu este autorizat ă ,dar în mome ntul autorizării firma va avea
codul CAEN 0149 -Creșterea altor animale .
3.4 Produsele apicol e obținute de P.F Barbu Răzvan -Costinel
În urma practicării apiculturii se obțin o serie de produse de o importanță deosebită , atât
pentru alimentație, cât și pen tru sănătate. Cele mai prețioase produse apicole sunt: mierea și
ceara, recoltate de majo ritatea apicultorilor , precum și alte produse apicole ca: propolis, polen,
păstură, lăptișor de matcă, venin de albine, apilarnil care sunt preparate curative de
valoare, folosite atât în medicina umană și cea veterinară.
Mierea

Produsă de albine din nectarul florilor, mierea reprezintă un aliment constructiv, plin
de elemente de care organismul are nevoie pentru dezvoltare și refacere. Culoarea aurie și
gustul delicios sunt inconfundabile. Este indicat să o folosești la micul dejun, mierea
reprezentând o sursă importantă de energie care ajută organismul să înceapă cu bine activitatea
zilnică. Mierea conține toate vitaminele pe care nutriționiștii le consideră n ecesare sănătății și
multe minerale (cupru, mangan, calciu, potasiu, sodiu, magneziu, fier, fosfor, siliciu) .
În România, există două mari categorii de miere, respectiv: miere florală (miere de nectar)
ce poate fi monofloră sau polifloră și miere e xtraflorală (miere de mană sau de pădure).
Beneficiile mierii sunt:
– este antifungică și hrănitoare;
– ajuta la asimilarea calciului în organism;
– are efect antibacterian atât în diverse probleme interne cât și externe ale organismului;
– poate stimul a sistemul imunitar;

Ferma de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan -Costinel produce cinci tipuri de miere:
salcâm,floarea -soarelui,rapiță,polifloră și amorfă.

14

Foto nr.1 – Miere de albine

Cum se obține mierea?

Procesul începe atunci când albina culegă toare se aș ează pe o floare și culege de pe ea
nectar. Cele mai multe plante se folos esc de nec tar pen tru a încu raja insectele să se oprească
din floare in floare. În tim pul colec tării, insectele trans feră polen de la o planta la alta și ast fel
are loc polenizarea.
Atunci când albina culegă toare se întoarce la stup, ea îi trans mite nec tarul unei albine
din stup, care îl trans feră unei celul e din fagure (deși nec tarul e ste trans portat de albină până la
stup în “stomac” și apoi regur gitat, ea nu digeră niciun strop din acesta, locul acela fiind des tinat
in total itate pen tru depozitare).Mierea se face atunci când se întâm plă două lucruri :
✓ Albina îi adaugă nec tarului enz ime care trans formă zaharoza din el în fruc toză sau
glucoză ;
✓ Apa tre buie să ajungă de la 70% la aprox imativ 18% din pro dusul final.
Albinele urgentează acest pro ces agitându -și arip ile, lucru care crează curent în stup, ajutând
apa să se evap ore din nectar.

15

Ceara de albine

Cear a este o secreție a albinei lucrătoare. Când este emisă de glandele ceriere ea este
perfect albă și curată. Utilizată că material de construcție în stup, ea se încărca progresiv cu
substanțe care -i schimbă profund compoziția și, ceea ce este mai vizibil,ea trece prin toate
nuanțele de galben, pe urmă de brun ajungând aproape neagră după câțiva ani. Compoziția
chimică a cerii este foarte stabilă dacă se considerare produsul pur, așa cum este secretată de
glande.

Foto nr.2 – Ceara de albine

Întrebuințările cerii de albine sunt foarte numeroase și de multe ori neașteptate. Fabricarea
fagurilor artificiali absoarbe o parte importantă a producției de ceară. De fapt, apicultura
modernă stimulează în mai mică măsură producția de ceară a albinelor, față de apicultură
tradițională veche, care folosea numai stupi fixi. În fiecare an se reformează râme vechi și se
montează faguri artificiali în cele noi. Bilanțul nu e ste decât ușor pozitiv și fără ceară din
capacele, ar fi, fără îndoială, negativ. Fabricarea fagurilor artificiali poate fi artizanală, și
realizată la stupină, cu ajutorul unor ștanțe foarte simple, sau industrială și atunci se folosesc
mașini cu regim de lucru continuu, că laminoarele.
Fabricarea lumînărilor necesită încă la oră actuală o cantitate importantă de ceară în pofida
marii toleranțe a clerului pentru compoziția acestor obiecte. Lumînarea de ceară de albine pură,
în comerț, nu este decâ t o amintire, dar multe lumânări încă mai includ 10 -15% ceară pură.
La unele mânăstiri, pentru oficierea slujbelor religioase, mai sunt folosite lumânări fabricate
din ceară pură. Diverse industrii utilizează ceară de albine în sculptură, produse farma ceutice,

16

cosmetologice, armamentul, marină, pielărie, mobilă .În marea majoritate a cazurilor se
întrebuințează nu ceară pură ci doar un preparat conținând ceară.7
Propolisul
Propolisul vine de la cuvintele grecești pro = pentru, polis = cetate și p utea fi tradus liber
ca un complex de substanțe destinat apărării cuibului, în special, în vederea iernării. Albinele îl
recoltează de pe diferite plante (cireș, vișin, plop, brad, molid etc.) și îl transportă în cuib.
Cu ajutorul propolisului al binele astupă crăpăturile stupilor și acoperă cadavrele
dăunătorilor pe care îi răpun în interiorul stupului (melci, șoareci, șopârle, bondari) sau
cadavrele albinelor moarte pe care nu le pot scoate în afară stupului. Cercetarea propolisului
duce, de la o zi la alta, la aplicații medicale importante. Datorită proprietăților sale bactericide,
tămăduitoare, propolisul a fost utilizat din cele mai vechi timpuri în medicina populară la
vindecarea ranilor.8

Foto nr.3 -Propolis

Păstur a
Păstur a este hrana de bază a puietului, fiind bogată în proteine, glucide și săruri minerale,
provenită din polenul florilor. Faptul că păstura are o compoziție mai scăzută decât polenul în
proteine și grăsimi și mai bogată în zahăr și acid lactic permite o conservare mai bună a acesteia.
Păstura se recoltează din faguri prin trei metode:
1) prin tăierea în fâșii a fagurilor cu păstura, de unde aceasta se scoate foarte ușor;
2) prin retezarea celulelor;

7 http://www.apicultura.freesoul.ro/produse_apicole/ceara.htm l
8 http://www.apicultura.freesoul .ro/produse_apicole/propolis.htm

17

3) prin refrigerarea fagurilor și sfărmarea cerii.
Pentru tăierea în fâșii fagurele se așează pe o masă în poziție orizontală și apoi se
secționează longitudinal prin mijlocul fiecărui rând de celule. Păstura se scoate din celule prin
scuturare, iar cantitatea care adera de pereții celulei se scoate cu ajutorul unei andrele. Pentru
retezarea celulelor, ramă se așează pe masă orizontal și cu speteaza de jos spre lucrător. Cu
ajutorul unui cuțit cu o lamă subțire și bine ascuțită se tăie orizontal rândul de jos de celule cu
păstură, cât se poate mai aproape de bază celulelor. Apoi fiecare rând este secționat pe verticală
și oblic spre spetează de sus a ramei, iar marginea inferioară a rândului de celule se îndoaie
înspre l ucrător.

Foto nr.4 -Păstură
Lăptișor de matcă
Lăptișorul de matcă este un produs cu numeroase proprietăți terapeutice și indicații în
tratamente. Este folosit imediat după secreție fără să fie depozitat. Acest produs este folosit
pentru hrană larvelor și a mătcii. Lăptișorul de matcă are proprietăți terapeutice de
nerecunoscut. Aceste proprietăți terapeutice sunt datorate compoziției în minerale și vitamine
de o structură ușor asimilabilă de căt re organismul uman. De asemenea glucidele, proteinele și
lipidele conținute în acest lăptișor de matcă, sunt deasemenea ușor de asimilat. Toate acestea
fac din lăptișorul de matcă un produs cu numeroase indicații în tratamente și indicații
terapeutice.

Foto nr. 5-Lăptișor de matcă

18
Perioada în care recoltarea devine posibilă este în cursul creșterii mătcilor, când larvele
destinate să devină regine sunt hrănite cu lăptișor de matcă. Datorită faptului că a ceste larve nu
pot consum a toată această hrană, pe măsură ce este secretată, surplusul se acumulează în botci,
de unde este recoltat ă.

3.5 Resursele umane
Pentru buna derulare a oricărei afaceri ,resursele umane reprezintă un punct cheie
deoarece ele sunt cele ce se implică direct în aceasta ,contribuind la îndeplinirea precisă a
obiectivelor stabilite și implicit la creșterea eficientizării activității.
Activitatea de creștere a albinelor din cadrul fermei de semi -subzistență a P.F Barbu
Răzvan -Costinel este desfașurată de către doi membri ai familiei ,eu respectiv tatăl meu
.Pregătirea mea în domeniul agriculturii mă ajută să acumulez cât mai multe cunoștiințe ,acest
fapt constitui nd un avantaj în organizarea cât m ai eficient ă a procesului de produc ție, o mai
bună administrare a afacerii cât și o apreciere corect ă a indicatorilor economici.

3.6 Clienții
Produsele obținute în cadrul fermei de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan -Costinel au
o gamă largă de utilizare așa cum am menționat anterior și se adresează atât persoanelor fizice
indiferent de vârstă, sex, ocupație cât și persoanelor juridice cum ar fi Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură Călărași . Prețul de comercializare al mierii de al bine produse de
noi este de 8 lei /kg.
Tabel 3.1-Potențiali clienți
Nr.crt Client (denumire și adresă) Anul Valoare (lei) % din vânzări
1 S.C Comple x Apicol Veceslav
Harnaj SRL I
1997 80 %
2 S.C Complex Apicol Veceslav
Harnaj SRL II
II 2778
694 80
20
3 S.C Complex Apicol Veceslav
Harnaj SRL III
III 4224
1056 80
20

19
4 S.C Complex Apicol Veceslav
Harnaj SRL IV
IV 4224
1056 80
20
5 S.C Complex Apicol Veceslav
Harnaj SRL V
V 4224
1056 80
20
Sursa:Plan de afacere
Din tabelul de mai sus rezultă că principalul potențial client este societatea comercială
Complex Apicol Veceslav Harnaj.
3.7 Furnizori
În continuare voi prezenta principalii furnizori de materii prime cu descrierea rețelei de
aprovizionare:

Tabelul 3.2- Furnizorii de inputuri
Denumire furnizor de
materia prime /materiale
auxiliare/produse/serv icii
Adresă Produs furnizat
și cantitate
aproximativă Valoare(lei) %din total
achizi ții
Asociația Crescătorilor de
Albine B-dl Cuza
Vodă Centrifugă inox -1
buc 2500 100
Asociația Crescătorilor de
Albine B-dl Cuza
Vodă Cuțit pentru
descăpăcit -1 buc 200 100
Asociația Crescătorilor de
Albine B-dl Cuza
Vodă Stupi -43 buc 10664 100
Asociația Crescătorilor de
Albine B-dl Cuza
Vodă Afumător -1 buc 60 100
Asociația Crescătorilor de
Albine B-dl Cuza
Vodă Topitor -1 buc 350 100
Asociația Crescătorilor de
Albine B-dl Cuza
Vodă Atomizor -1 buc 1100 100
Piața liberă Călărași Generator
electric -1 buc 1000 100
TOTAL 15874 –

20

Din tabelul de mai sus putem observa faptul că principalul furnizor de materii prime și
materiale apicole este Asociația Crescătorilor de Albine ,iar cel mai costisitor produs
achiziționat este stupul pentru albine.Prețul pentru 43 de stupi ajunge până la 10664 lei. Al
doilea produs cu o valoare mare este centrifuga din inox respectiv 2500 lei ,urmat de atomizor
cu prețul de 1100 ron.

Foto nr. 6-Stupi din lemn

21
3.8 Concurența
Concurenții reprezintă o altă componentă esențială a mediului de afaceri ,aceștia
contribuind la accelerarea ritmului economic specific fiecărei activități. Competitorii se
deosebesc între ei prin modul de interacțiune cu clienții,adaptarea la cerințele și noutățile
acestora,dar și prin strategiile de marketing pe care le utilizează. În ceea ce privește concurența
directă a fermei de semi -subzistență P.F Barbu Răzvan -Costinel pot menționa faptul că pe raza
comunei Dichiseni nu există niciun apicultor .

22
CAPITOLUL IV -SITUAȚIA FINANCIARĂ A FERMEI DE SEMI -SUBZISTENȚĂ A
P.F BARBU RĂZVAN -COSTINEL

Analiza situației financiare a unei firme ajută la identificarea activităților
nesatisfăcătoare ale întreprinderii și la stabilirea măsurilor ce se vor impune în vederea utilizării
în mod eficient a resurselor umane ,materiale și financiare.
Pentru a putea realiza o analiză economico -financiară a fermei de semi -subzisten ță a
P.F Barbu Răzvan -Costinel au fost preluate o serie de date din planul de afaceri anexat la
dosarul pentru obținerea fondurilor europene nerambursabile.Astfel ,a fost realizat un plan
anual de eșalonare a cheltuilelilor efectuate în vederea achizițion ării inventarului apicol cât și
o evidență a producțiilor obținute în primii 4 ani de activitate.Instrumentarul apicol se va
achiziționa cu banii din tranșele fondului nerambursabil la fel și celelalte echipamente apicole
necesare.Sursele de finanțare vor fi cele din sprijinul nerambursabil,iar când acesta nu va mai
fi suficient se vor folosi și surse propri ,din vânzarea mierii.În niciun caz nu vom apela la credite
bancare .
INVENTAR DE STUPINĂ
Utilaje principale de intreținere
✓ Stupi sistematici compleți ,nuclee de împerecher e,rame goale de rezervă ,corpuri
rezervă ,dulap pentru păstrat fagurii .
Utilaje pentru extragerea mierii
✓ Centrifugă ,masă pentru descapacit ,cuțit descăpăcit ,tavă descăpacit ,site pentru strecurat
mierea ,bidoane depozitare miere.
Scule di verse pentru intreținere
✓ Dălți apicole , perii apicole ,afumător ,costume protecție + măști ,lădiță transport rame;
lădiță scaun ,colivii introducere mătci ,perforator rame ,planșetă calapod faguri ,pinten
lipit faguri ,cântar de control ,gratii urdiniș ,colectoare p ropolis ,lamp ă butan ,cărucior
stupi ,adăpător, izolator fagure ;

23

Materiale consumabile
✓ Faguri artificiali , biostimulatori apicoli , medicamente , mătci , sârmă pentru rame ,
cuie,vopsele , doze gaz butan ,substanțe dezinfectante .
După cum se poate obser va sunt multe aspecte de care trebuie treb uie să se țină cont într –
o stupină iar achiziționarea lor este costisitoare. Dezvoltarea unei stupine îns ă se face în timp
(cațiva ani), deci și investiția este eșalonată și poate fi achitată parțial din vânzarea produselor
obținute în anul precedent. Tot secretul este să avem un bun simț economic și ceva mai multă
răbdare. O regulă de baz ă este să achiziționăm numai echipamente noi , vechiturile oricât de
avantajoase ar fi ca preț nu au nici o valoare.

Foto nr. 7 -Viața din stupin ă

24
4.1 Evoluția cheltuielilor
Se va face o descriere detaliată a investițiilor propuse a se realiza din fonduri propri de
minimum 4.500 lei la nivelul exploatației în primii 3 ani cu o scurtă prezentare a caracteristici lor
sale tehnice,după cum urmează:
Voi achiziționa din fonduri propri o centrifugă din inox, în valoare de 2.500 lei ,un
atomizor pentru tratament antivaroa de 1.100 lei și un generator de curent electric de 1.000
lei,astfel că la sfârșitul anului III ,vom putea justifica prin facturi ,chitanțe,borderouri suma de
4.500 lei și cei 4.500 euro primiți ca sprijin de la ADRP București.
Centrifuga cu specificațiile următoare :
-Tip:inox;
-Diamentrul bazinului cuprins între 400 -900 mm;
-Înălțimea bazin ului -400-950 mm;
-Mod de acționare: manual sau electric.
Generatorul electric va avea următoarele specificații:
-Curent electric minim 200 V;
-Putere minim 800V;
-Consum combustibil maxim 2l/h.

Atomizorul va avea următoarele specificații:
-Rezervor soluț ie:8-12 l;
-Combustibil folosit -benzină;
-Putere minimă motor:1,5 CP(cai putere).
Stupii vor fi din lemn sau alte materiale lemnoase,cu L=40 -80cm,l=30 -60 cm și h=30 -80,dotați
cu hrănitori,faguri și rame.Prețul unui stup este de 284 lei.

25

Foto nr.8- Stupi din lemn
Afumătorul va fi din inox.
Topitorul solar și cuțit de descăpăcit electric.
Mai departe ,am realizat o eșalonare a cheltuielilor pe fiecare dintre primii trei ani de
exploatare , în vederea realizării unei analize economico -financiare care să ne permită
optimizarea cheltuililor pentru o mai bună desfășurare a activități i.
Anul I
Tabel 4.3 -Cheltuieli realizate în anul I de exploatare
Nr.crt Denumire
echipament /utilaj Număr
bucăți Valoare fără
TVA TVA Total cu TVA
(lei)
1 Centrifugă inox 1 2.016 484 2.500
2 Stupi compleți 15 3.000 720 3.720
3 Afumător inox 1 48 12 60
TOTAL – 5.064 1.216 6.280
Sursa:Plan de Afaceri

26
Din datele menționate anterior reie faptul că în primul an de exploatare s -au înregistrat
cheltuieli cu inventarul apicol în valoare de 6.280 lei ,cel mai costisitor input fiind stupii
compleți,aceștia costând 3.720 lei.
Anul II

Tabel 4.4-Cheltuieli realizate în anul II de exploatare
Nr.crt Denumire
echipament /utilaj Număr
bucăți Valoare
fără TVA TVA Total cu TVA
(lei)
1 Topitor solar 1 282 68 350
2 Stupi compleți 15 3.000 720 3.720
3 Atomizor 1 887 213 1.100
TOTAL – 4.169 1.001 5.170
Sursa:Plan de Afaceri
Conform datelor de mai sus, în anul II de exploatare ferma se semi -subzistență a P.F Barbu
Răzvan -Costinel a înregistrat cheltuieli cu achiziționarea inventarului apicol în valoare de 5.170
lei. De aici rezultă faptul că acestea s -au diminuat față de anul precedent .
Anul III
Tabel 4.5-Cheltuieli realizate în anul III de exploatare
Nr.crt Denumire
echipament /utilaj Număr
bucăți Valoare
fără TVA TVA Total cu TVA
(lei)
1 Stupi compleți 13 2.600 624 3.224
2 Cuțit de descăpăcit
electric 1 161 39 200
3 Generator 1 806 194 1.000
TOTAL – 3.567 1.216 4.424
Sursa: Plan de Afaceri

27
Potrivit datelor din tabelele anterioare ,putem observa faptul c ă de-a lungul primilor trei
ani de exploatare valoarea cheltuielilor a prezentat modificări astfel încat in primul an a fost de
6.280 lei,în anul doi 5.170 iar în cel de -al treilea an a fost de 4 .424. De aici rezultă o ușoară
diminuare a valorii cheltuie lilor efectuate în primii trei ani de la începerea activității.Cel mai
mult au costat stupii de albine compleți ,prețul pe o singură unitate de măsură fiind de 284
lei,urmată de centr ifuga din inox cu o valoare de 2.500 lei , cel mai puțin investi ndu-se în
afumătorul din inox,acesta având prețul de 60 lei.

3.2 Producții medii
România a ajuns, conform datelor centralizate la nivel european, țara cu cea mai mare
producție de miere din Uniunea Europeană, beneficiind totodată de 10% din fonduri le alocate
în domeniu de comunitatea europeană. Potrivit raportului Comisiei Europene privind
programele naționale de apicultură în perioada 201 3-2015, România a înregistrat, la finalul
anului 2015, cea mai mare producție de miere de albine din întreaga Un iune Europeană.
România a produs astfel, în 2015, 35.000 tone de miere de albine, comparativ cu doar 20.000
tone în 2014. Pe locurile următoare se situează Spania, cu 32.200 tone, și Ungaria, cu 30.700
tone.9
Așa cum am menționat anterior,a picult ura are ca principal scop atât cunoașterea
numărului familiilor de albine cât și obținerea unor producții cât mai mari și mai diversificate .
Este știut faptul că albinele sunt într -o realție reciproc avantajoasă cu plantele astfel încât viața
acestor a depinde de existența plantelor ,iar perpetuarea anumitor specii de plante este
imposibilă fără existența insectelor.
Obiectivul general al fermei este creșterea competitivității exploatațiilor agricole ,iar
ca obiectiv specific creșterea volum ului producției destinate comercializării pentru ca ferma
de semi -subzistență să devină viabilă economic.Producția medie de miere care a fost luată în
calcul în Planul de Afaceri pentru anul 0 este de 50 kg (conform borderoului de achiziții).Pentru
anul I ,am luat în calcul o producție de miere de 11 kg/familie,în anul II 12 kg/familie ,iar în
anii III -IV s-a estimat o producție de până la 13 kg/familie.
Mai departe am realizat o evidență a tât a producții lor totale de miere obținute din anul
I până în anii III -IV cât și producțiile vândute cu specificarea prețului de comercializare.

9 https://www.profit.ro/stiri/romania -a-ajuns -pe-primul -loc-in-ue-la-productia -de-miere -16480972

28
Anul I
Tabel 4.6- Producția de miere obținută în anul I de exploatare
Nr.crt Produs Nr.familii/ha Cantitate
produsă
(kg) Cantitate
comercializată
(kg) Preț
(lei/kg) Valoare
producție
vândute
(lei)
1 Miere 42 462 312 8 2.496
TOTAL – – – – 2.496
Sursa: Plan de Afacer i
Datele din tabelul de mai sus reflectă faptul că în primul an de exploatare ,un număr de
42 de familii de albine a creat o valoare a producției de 2.496 lei.Producția obținută a fost de
462 kg,însă am comercializat doar 312 kg la un preț de 8 lei/kg.Mai mult decât atât, producția
de miere /cap de familie obținută în primul an a fost de 11 kg.

Anul II
Tabel 4.7-Producția de m iere obținută în anul II de exploatare
Sursa:Plan de Afaceri

Potrivit datelor din acest tabel ,în cel de -al doilea an de producție s -a realizat o cantitate
satisfăcătoare de miere și anume 684 kg, însă nu s -a comercializat întreaga cantitate ci doar 434
kg ,de aici rezultând o valoare a producției de 3.472 lei. Prețul de vânzare este de 8
lei/kg.Producția obținută în anul II de exploatare a înregistrat o ușoară creștere față de anul I de
exploatare ,diferența dintre acestea fiind de 976 lei. Astfel,o f amilie de albine reușește să
producă în anul II de exploatare 12 kg de miere. Nr.crt Produs Nr.familii/ha Cantitate
produsă
(kg) Cantitate
comercializată
(kg) Preț
(lei/kg) Valoa re
producție i
vândute
(lei)
1 Miere 57 684 434 8 3.472
TOTAL – – – – 3.472

29
Anii III -IV
Tabel ul 4.8-Producția de miere obținută în anii III -IV de exploatare
Nr.crt Produs Nr.familii/ha Cantitate
produsă
(kg) Cantitate
comercializată
(kg) Preț
(lei/kg) Valoarea
producției
vândute
(lei)
1 Miere 70 910 660 8 5.280
TOTAL – – – – 5.280
Sursa:Plan de Afaceri
Conform tabelului menționat mai sus se poate observa faptul că la un număr de 70 familii
de albine am înreg istrat o cantitate de 910 kg din care am vândut 660 kg ,valoarea producției
vândute ajungând până la 5.280 lei. Prețul de comercializare este de 8 lei/kg.
După primii trei ani de la depunerea proiectului, vom avea o creștere a numărului de stupi
de la 27 la 70 (ceea ce înseamnă 3.268 UDE) și producția de miere va crește de la 50 kg în anul
I la 910 kg la finele celui de -al treilea an.Asfel,la finele celor cinci ani , ne propunem propune
să ajungă la un număr de 70 familii de albine și o producție de 9 10 kg de miere. Producția de
miere comercializată pornește de la 50 kg de miere în anul 0 și ajunge la 660 kg în anul III,ceea
ce înseamnă o creștere cu peste 20%. În anii I -II am oprit o cantitate de 150 kg respectiv 250
kg de miere pentru hrana albinelo r pe timp de iarnă dar și pentru autoconsum.

Producția altor produse apicole și prețuri
În ceea ce privește produsele apicole secundare (medii anuale) se obțin în jur de :
✓ 40 kg ceară;
✓ 100-300 kg polen;
✓ 3-4 kg propolis;
✓ 0, 5 kg lăptișor de matcă.
✓ Pentru sporirea producției de ceară, se introduce anual faguri artificiali la clădit, și se
mărește distanța între rame pentru alungirea celulelor. Fiecare familie de albine produce
în medie 1 -2 kg de ceară iar prețul pe kg este de aproximativ 40lei/kg.
✓ Păstura poate fi achiziționată la prețuri cuprinse între lei 35 si 55 lei pentru 100 grame.
✓ O familie puternic ă produce pe an cam 200g de lapti șor de matca, iar 10 grame de
laptișor se vinde cu 15 -20 lei, deci ar fi cam 300 -400 lei/stup / an.

30
✓ Recoltarea prop olisului de pe pânz ă colectoare se face o dată pe an după ce în prealabil
a fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator).În acest mod se pot recolta
între 95 și 250 grame de propolis/colonie/an și se poate vinde cu 2 00-250 lei/kg.
4.3 Veni tul
Apicultura este fără doar și poate o afacere profitabilă,însă este nevoie de răbadare
,dedicare și multă dragoste pentru albine și natură. Pot să afirm că am început afacerea cu 3
familii de albine ,însă mi -a luat trei ani să ajung să spun că am avut profit. Un număr de 70
familii de albine pot asigura un venit de 2.500 lei/lună.
Obiectivul general este creșterea competitivității exploatațiilor agricole,iar ca obiectiv
specific creșterea volumului producției destinate comercializării p entru ca ferma de semi –
subzistență să devină viabilă din punct de vedere economic.

31
CAPITOLUL V – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

5.1 Concluzii
Lucrarea de față s -a centrat pe evidențierea rolului apiculturii la sporirea producției
agricole ș i implicit aportul acesteia la creșterea gradului de dezvoltare economică a mediului
rural .Pentru a demonstra acest fapt ,am realizat un studiu de caz pe o activitate care a demarat
odată cu accesarea de fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare
rurală,masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi -subzistență”. Am realizat totodată
delimitări conceptuale referitoare la termenii cheie pe care i -am utilizat pe parcursul lucrării
,punctând rolul apiculturii la dezvoltarea durab ilă a mediului rural. Astfel,am făcut referiri la
evoluția apiculturii atât la nivel național cât și internațional ,punând accentul pe partea de
producție și consum.
Prezenta lucrare a fost structur ată pe 4 capitole,fiecare dintre acestea redând cele mai
importante aspecte legate de tematica abordată.
Capitolul I
Acest capitol abordează apicultura ca ramură a economiei naționale,punctând istoricul
,rolul și importanța economică ,socială ,ecologică a acesteia. Astfel că din perspectivă so cial-
economică ,este recunoscut faptul că această ramură a agriculturii asigură prosperitate
populației,în special în zona rurală,prin sursa suplimentară de venit și utilizarea superioară și
eficientă a resurselor naturale și umane.
Capitolul II
Capitolul II abordează metodologia de lucru în bază căreia a fost realizată prezenta lucrare
și anume analiza documentară ,observația directă și studiul de caz ,cel din urmă fiind prin
excelență o metodă de cercetare calitativă.
Capitolul III
În aces t capitol s -au efectuat cercetări asupra unei ferme de semi -subzistență înființată în
anul 2013 prin accesare de fonduri europene nerambursabile.Datele provin din planul de afaceri
care a fost anexat la dosarul de accesare.

32
De asemenea,acest capitol c uprinde o scurtă pezentare a fermei inclusiv datele de
identificare ,obiectul de activitate ,produsele principale și secundare ce se obțin în urma
desfășurării activității și anume:miere,ceara de albine,propolis,păstură,lăptișor de matcă.Am
redat importan ța acestor produse pentru alimentația sănătoasă a omului.Un factor important
sunt și resursele umane ,de afacere ocupându -se doi membri ai familiei .
Tot aici am cuprins și piața de desfacere a produselor apicole ,evidențiind clienții
efectivi dar și pote nțiali ,furnizorii de echipamente apicole și concurența ,fără de care orice
societate nu ar putea să își eficientizeze activitatea întreprinsă.
Capitolul IV
În cadrul capitolului IV am expus situația financiară a fermei de semi -subzistență a P.F
Barbu Răzvan -Costinel făcând referire directă la evoluția cheltuielilor ,producțiilor și venitului
de-a lungul anilor de exploatare vizați. În primul an de exploatare s -au înregistrat cheltuieli cu
inventarul apicol în valoare de 6.280 lei ,cel mai costisi tor input fiind stupii compleți,aceștia
costând 3.720 lei. Producția medie de miere care a fost luată în calcul în Planul de Afaceri
pentru anul 0 este de 50 kg (conform borderoului de achiziții).Pentru anul I ,am luat în calcul o
producție de miere de 11 kg/familie,în anul II 12 kg/familie,iar în anii III -IV s-a estimat o
producție de până la 13 kg/familie.
Capitolul V
Capitolul V cuprinde concluziile ,recomandările și contribuțiile personale aduse în urma
efectuării analizei SWOT a fermei analizate.

5.2 Analiza SWOT a fermei

Analiza SWOT reprezintă principalul proces prin care se analizeză situația fermei cu
privire la punctele tari și slabe asociate cu eventualele oportunități și amenințări ce pot surveni
din mediul exterior.Punctele tari si punct e slabe țin de parte internă a fermei iar oportunitățile
și amenințările aparțin mediului extern și pot avea efecte favorabile sau mai puțin favorabile
asupra fermei ,acest lucru depinzând de modul de gestionare a activității și de capacitatea de a
ști să profiți de șansa ivită la momentul oportun.

33

Analiza SWOT a fermei de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan -Costinel

Puncte tari Puncte slabe
-Zonă favorabilă de practicare a apiculturii;
-Calitatea superioară a produselor apicole
oferite;
-Tânăr inst ruit , atitudine pozitivă;
-Raport calitate/preț avantajos. -Resurse limitate;
-Piață de desfacere redusă;
-Creșterea prețului de achiziție la stupi și
accesorii.
Oportunități Amenințări
-Preocuparea continuă a populației spre
consumul de produse natural e;
-Obținerea de finanțări nerambursabile;
– Intrarea pe alte piețe: interne și externe;
-Receptivitatea populației.
-Condiții meteorologice nefavorabile;
-Scăderea demografică cu efect asupra
consumului de produse apicole;
-Îmbolnăvirea albinelor;
-Creșt erea prețului la tratamente pentru albine;
-Birocrația excesivă.

34
5.3 Recomandări și contribuții personale

În baza rezultatelor analizei SWOT a fermei precum și ale studiului de caz am conturat o
serie de recomandări ce ar putea fi abordate de ferma analizată:
✓ Achiziționarea unui instrumentar apicol mai eficient;
✓ Promovarea produselor apicole prin crearea unui ambalaj atrăgător,participarea la
diferite târguri;
✓ O mai bună valorificare a produselor apicole secundare în vederea rotunjirii venit urilor;
✓ Imaginea asociației familiale cât și a produsului a devenit din ce în ce mai favorabilă,
fiind recunoscută de clienții fideli și atragând potențiali i clienți.
✓ Mărirea numărului de stupi și implicit creșterea volumului producției destinate
comercial izării;
✓ Realizarea apiculturii pastorale.

35
ANEX A I
✓ Imagini realizate pe teren

Foto nr.9 -Roi de albine

36
ANEXA II

Foto nr.10 – Miere de albine

37
ANEXA III

Foto nr.11 -Albine

Foto nr.12 – Tipuri de stupi

38
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1.Crețu Daniela,David Nicolae,Dicționar economic,Editura ALAS,2001.
2.Plan de afacere ferma de semi -subzistență a P.F Barbu Răzvan -Costinel .
3. Anuarul statistic al Rom âniei, Institutul Na țional de Statistică, 2009 .

Site-uri de specialitate:
1. http://www.madr.ro/programul -national -apicol.html
2. http://www.apicultura.freesoul.ro/
3. http://www.afacere -apicultura.ro/importanta -apiculturii/
4. https://www.apubb.ro/wp -content/uploads/2011/02/Suport -MTCS -Ro.pdf