CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4… [621576]

1
CUPRINS
PARTEA I STUDIU BIBLIOGRAFIC
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
PROIECTAREA SISTEMELOR DE CREȘTERE ȘI EXPLOATARE A SUINELOR …. 4
1.1 Factorii principali care condiționează stabilirea sistemului de creștere și exploatare a
suinelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
1.1.1 Materialul biologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
1.1.2 Întreținerea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1.1.3 Alimentația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1.1.4 Eficiența economică a întreprind erii. ………………………….. ………………………….. … 5
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
ÎNSUȘIRI PRODUCTIVE ALE PRINCIPALELOR RASE DE SUINE RECOMANDATE
PENTRU CREȘTERE ȘI EXPLOATARE ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
2.1 Rase materne ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
2.1.1 Rasa Yorkshire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
2.1.2 Rasa Landrace ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
2.2 Rase parterne ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
2.2.1 Rasa Duroc. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
2.3 Încrucișarea statică între trei rase ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
PROIECTAREA ÎNTREȚINERII ȘI EXPLOATARII SUINELOR ………………………….. … 11
3.1 Dotarea cu construcții productive ………………………….. ………………………….. ……………… 11
3.2 Construcții și instalații pentru alimentarea cu apa ………………………….. ……………………. 13
3.3 Instalații și utilaje pentru prepararea și distribuirea hranei ………………………….. ……….. 15
3.4 Instalații și utilaje pentru condiționarea microclimatului din adăposturi …………………. 19
3.5 Construcții, instalații și utilaje pentru păstrarea curățeniei și evacuarea dejecțiilor ….. 22
3.6 Fluxurile tehnologice specifice creșterii și explo atării suinelor ………………………….. …… 25
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 27

2
PROIECTAREA ALIMENTAȚIEI SUINELOR ………………………….. ………………………….. .. 27
4.1 Factorii care influențează utilizarea hranei ………………………….. …………………………. 27
PARTEA a II a CERCETARE PROPRIE
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
SCOPUL LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 28
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 31
CALCULUL EFECTIVELOR DE PORCINE ÎNTR -O FERMĂ DE PRODUCȚIE …….. 31
CAPITOLUL VII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
CALCULUL NECESARULUI DE SPAȚIU PENTRU CAZARE EXPRIMAT ÎN LOCURI
ÎNCEPE ÎN MATERNITATE PLUS CREȘĂ ………………………….. ………………………….. ……………… 33
7.1 Calculul necesarului de spaț iu pentru maternitate și creșă ………………………….. ………. 33
7.2 Calculul spațiului de cazare în sectorul îngrășare ………………………….. …………………….. 36
7.3 CALCULUL SPAȚIULUI DE CAZARE ÎN SECTORUL DE MONTĂ ȘI GESTAȚIE ………………… 40
7.3.1. Calculul spațiului de cazare în sectorul de gestație ………………………….. …… 40
7.3.2 Calculul spațiului de caz are în sectorul de pregătire pentru montă. ………… 42
CAPITOLUL VIII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 46
CALCULUL NECESARULUI DE FURAJE ………………………….. ………………………….. ……. 46
8.1.Calculul necesarului de furaje pentru purceii sugari. ………………………….. ………………… 46
8.2. Calculul necesarului de furaj pentru purceii înțărcați ………………………….. ………………. 46
8.3. Calculul necesarului de furaje pentru tineretul la îngrășat. ………………………….. ………. 47
8.4. Calculul necesarului de furaje pentru animale adulte reformate ………………………….. . 47
8.5. Calculul necesarului de furaje pentru scroafe gestante. ………………………….. …………… 48
8.6. Calculul necesarului de furaje la scroafele în lactație ………………………….. ………………. 48
8.7. Calculul necesar de furaj pentru scroafele în perioada de pregătire pentru montă …. 48
8.8. Calculul necesarului de furaje la vierii de furaje ………………………….. ……………………… 48
8.9. Calculul necesarului de furaje la scrofițele de înlocuire ………………………….. ……………. 49
8.10 Calculul necesarului de furaj pentru vierușii de înlocuire. ………………………….. ……….. 49
CAPITOLUL IX ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 51

3
CALCULUL CANTITĂȚII DE DEJECȚII (t) ȘI A SUPRAFEȚEI DE TEREN (ha) ….. 51
9.1 Calculul cantității de dejecții produse pe fermă și an ………………………….. ……………….. 51
9.2 Volumul total de dejecții împreună cu apa adăugată(mc) ………………………….. …………. 52
9.3 Cantitatea de nutrienți conținută de dejecții ………………………….. ………………………….. . 52
9.4 suprafața de teren necesară pentru feilizare ………………………….. ………………………….. . 52
CAPITOLUL X ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 53
PROIECTAREA EFICIENȚE ECONOMICE ………………………….. ………………………….. ….. 53
10.1 Venitul realizat din vânzarea suinelor ………………………….. ………………………….. ………. 53
10.2 Cheltuieli necesare realizării producției de carne ………………………….. …………………… 53
10.3 CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE ………………………….. ………………………….. ………….. 54
10.3.1. Venituri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 54
10.3.2 Cheltuieli ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 55
10.3.3.Beneficiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 57
CAPITOLUL X ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 58
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 58
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 59
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 63

4
CAPITOLUL I
PROIECTAREA SISTEMELOR DE CREȘTERE ȘI EXPLOATARE A
SUINELOR
1.1 Factorii principali care condiționează stabilirea sistemului de creștere și
exploatare a suinelor
1.1.1 Materialul biologic care dorim să -l creștem și exp loatăm.
La stabilirea materialului biologic trebuie să ținem seama de cerințele pieței și
de posibilitățile de alimentație și întreținere pe care le avem știind că rasele ameliorate,
specializate pentru producția de carne, sunt mult mai pretențioase la con dițiile de
alimentație și întreținere; la fel sunt și hibrizii rezultați din aceste rase. (Polen T.201 3)
1.1.2 Întreținerea se referă la posibilitățile de cazare a suinelor și la dotarea
adăposturilor. Din acest punct de vedere se deosebesc:
adăposturi sim ple de tip gospodăresc adecvate creșterii în sistem semiintensiv;
adăposturi cu microclimat controlat și cu principale procese de producție mecanizate,
caz în care investiția specifică va fi mai mare, dar și producția va fi mai mare;
dotarea cu instalații și utilaje pentru mecanizarea și automatizarea diferitelor procese
de producție este în funcție de tipul de adăpost preferat.
Alegerea modului de întreținere este condiționată de mai mulți factori:
a) posibilități financiare pentru efectuarea investiției;
b) asigurarea forței de muncă: forță de muncă ieftină necesită investiții mai reduse
pentru mecanizare;
c) forță de muncă puțină și scumpă necesită investiții mai mari pentru dotarea cu
utilaje și instalații în vederea mecanizării;
d) furajele utilizate: o anumită m ecanizare cere furajarea numai cu concentrate
față de furajarea și cu nutrețuri voluminoase;
e) materialul biologic pe care dorim să -l exploatăm: rasele superioare, specializate
pentru producția de carne, sunt mai pretențioase la condiții de confort biologic;
f) mărirea efectivului ce dorim să -l creștem și exploatăm; eficiența economică a
investiției.
1.1.3 Alimentația – posibilități de asigurare a furajelor necesare pentru hrănirea
suinelor.

5
Aceste a pot fi:
a) numai furaje concentrate, (furaje combinate) de regu lă furajare specifică pentru
sistemul intensiv -industrial;
b) furaje concentrate (ca furaje de bază) la care să se adauge furaje verzi,
suculente, resturi alimentare din industria alimentară sau de cantine și
restaurante, resturi din gospodărie, de regulă fur ajare specifică sistemului
gospodăresc .
1.1.4 Eficiența economică a întreprinderii .
Pentru a stabili eficiența economică trebuie să comparăm costul produsului (kg
de carne în viu) cu prețul de vânzare al acestui produs:
a) costul produsului cuprinde toate cheltuielile: furaje, materiale, material biologic,
amortismente investiții, salarii energie, impozit, asistență tehnică și sanitar
veterinar etc . (Grigoroiu E. 2004)
b) prețul de vânzare în economia de piață este stabilit de cerere și ofertă.
Acestea sunt în principal elementele de care se ține seama la proiec tarea unei
unități de creștere ș i exploatare a suinelor (foto 1) .
Foto 1
Ferma de suine din România jud. Bihor

www.google.ro/maps/place/ CAUACEU

6
CAPITOLUL II
ÎNSUȘIRI PRODUCTIVE ALE PRINCIPALELOR RASE D E SUINE
RECOMANDATE PENTRU CREȘTERE ȘI EXPLOATARE

2.1 Rase materne
2.1.1 Rasa Yorkshire
Originară din S.U.A. , rasa Yorkshire este de talie mare și de culoare albă. În
ansamblu se aseamănă cu rasa marele alb, față de care suinele din rasa Yorkshire
apar mai robuste și cu o conformație specifică raselor americane de carne.
– Capul este potrivit de mare, larg și cu profil mai concav (în comparație cu rasa
Marele alb). Urechile sunt mijlocii, purtate în sus.
– Gâtul este potrivit de lung și bine îmbrăcat în musculatură.
– Trunchiul prezintă linia superioară convexă cu grebăn, spinare și șale lungi,
largi și bine îmbrăcate cu musculatură (LIXANDRU B.,POLEN T.1994) .
– Crupa este lungă, largă și musculoasă și o oblicitate accentuată.
– Jamboanele sunt bine dezvo ltate ca lungime, adâncime și descindere
– Membrele sunt potrivit de lungi, rezistente și fără defecte de aplomb și prezintă
specificul raselor americane (rescris la rasa Duroc).
– Pielea este de culoare alb -roză, elastică.
– Părul este alb, neted și potri vit de des.
– Culoarea este albă uniformă.
Principalele însușiri productive
– prolificitate 13 -14 purcei;
– instinct matern dezvoltat;
– capacitate de alăptare 45 kg;
-s.m.z. în testare 700-800 g;
– consumul specific 2,4-2,7 kg/kg spor;
– raportul carne gr ăsime 2,3/1.

7
FOTO 2
Vier Yorkshire (fermă din județul B ihor)

2.1.2 Rasa Landrace
Porcinele din rasa Landrace sunt de culoare albă de talie mijlocie spre mare,
dar sunt mai lungi decât Marele alb ceea ce asigură o masă corporală mare. Are o
confor mație de ansamblu mai fină decât alte rase. Corpul este lung și sub formă de
pară, datorită dezvoltării foarte bune a trenului posterior, cu carne de calitate
superioară (POLEN T.2013) .
Producția de purcei. Prolificitatea rasei în medie este de 14 purcei di n care se
înțarcă 12 purcei. Scroafele sunt bune mame și au o capacitate de alăptare de 42 -45
kg.
La noi în țară scroafele din unitățile de selecție și testare au o prolificitate de
13,5-14,6 purcei și o capacitate de alăptare de 40 -45 kg, deci asemănătoa re cu a
rasei Marele alb. În unele unități de selecție producția de purcei a rasei LR este mai
bună decât a rasei MA.

8
Precocitatea rasei este foarte bună, fiind considerată una dintre cele mai
precoce rase. Tineretul de prăsilă ajunge la greutatea corespun zătoare introducerii la
reproducție (110 -130 kg) la vârsta de 6-7 luni.
Supus testării după performanțe proprii tineretul realizează în perioada de
testa re un spor mediu zilnic de 830 –870 g iar pe durata vieții 445 -485 g (asemănător
cu MA) cu un consum spe cific de 2,9 -3 kg concentrate (mai bun ca MA).
Calitatea carcaselor . Grosimea slăninii pe spinare măsurată pe animalul viu la
terminarea testării este de 18 -20 mm. Proporția de carne în carcasă 70 -73 %, raportul
carne grăsime 2,3 -2,7 : 1. Suprafața ochiulu i mușchiului lungul dorsal 37 cm2. Deci are
carcase mai bune decât MA.
Rasa Landrace este specializată pentru bacon. Pentru manifestarea întregului
potențial productiv este necesară asigurarea unor condiții optime de hrănire și
întreținere , animalele în de osebi tineretul fiind pretențioase atât la hrană, în special la
cantitatea și calitatea proteinei, cât și la condițiile de adăpostire, fiind sensibile atât la
temperaturi prea scăzute cât și la cele prea ridicate (POLEN T.2013) .
FOTO 3
scroafă Landrace ( fermă din județul Bihor)

2.2 Rase parterne
2.2.1 Rasa Duroc.
Suinele din această rasă sunt de culoare roșcată de talie mijlocie spre mare cu
o conformație corporală specifică producției de carne. Linia superioară a corpului este

9
convexă, asigurând o lungi me mare a cotletului, spetele sunt musculoase, șuncile
descinse, largi și globuloase.
Producția de purcei. Prolificitatea este bună, obținându -se 8- 9 purcei la fătare.
În țara de origine standardul rasei prevede minim 8 purcei la primipare și 9 la multipa re
și capacitatea de alăptare 43 kg la scrofițe și 47,5 la multipare.
La noi în țară scroafele realizează o producție totală de 8 -9 purcei dar la 21 de
zile rămân numai 7 – 7,5 purcei cu o greutate a lotului (capacitatea de alăptare) 33 -36
kg. Deci performa nțe inferioare efectivului din țara de origine ți de asemenea inferioară
raselor materne.
Precocitatea este foarte bună. În țara de origine cerințele minime sunt : la vârsta
de 175 zile greutatea corporală de 90,6 kg (s.m.z. pe viață 518 g) cu un consum
specific de 2,8 – 3 kg concentrate.
La noi în țară perioada de testare, tineretul realizează un s.m.z. de 650 -700 g,
iar pe viață 480 -490 g cu un consum specific de 3 -3,2 kg concentrate. Deci
performanțe superioare raselor materne. (Polen T.,2003)
Calitatea carcaselor
Cerințele minime în țara de origine sunt: lungimea mijlocie a carcasei de 73,6
cm la o greutatea de 99,6 kg; suprafața ochiului mușchiului lungul dorsal 25,8 cm2.
FOTO 4
Vier rasa Duroc ( fermă din județul Bihor)

2.3 Încrucișarea statică înt re trei rase
Pentru ca încrucișarea statică între trei rase să se aplice cu succes trebuie să
se producă în prima generație scrofițele metise F 1 preferabil provenite din încrucișarea

10
dintre două rase cu însușiri materne (prod ucția de purcei) superioare. De exemplu
scrofițele metise F 1 pot fi obținute prin împerecherea vierilor din rasa Landrace cu
scroafe din rasa Marele alb sau invers. Heterozisul se manifestă numai la creșterea
purceilor. Această încrucișare se efectuează în fermele de înmulțire. În gene rația a II –
a aceste scrofițe metise F 1 împerecheate cu vieri din a III -a rasă (paternă) care trebuie
să posede însușiri superioare atât în privința precocității cât și în privința calității
carcasei cum ar fi de exemplu rasele Duroc sau Hampshire. Aceste î ncrucișări se
efectuează în complexele industriale sau unitățile de producție de creștere și
îngrășare.
Metișii finali rezultați vor fi destinați sacrificării pentru carne. În generația a II -a
heterozisul este maxim, atât la producția de purcei a scroafelo r metise F 1 cât și la
creșterea ți dezvoltarea purceilor metiși finali.
Rezultatele încrucișării vor fi cu atât mai bune cu cât gradul de ameliorare a
indivizilor din rasele pure va fi mai ridicat. Deci efectul heterozis va apare oricum, dar
însușirile pro ductive vor fi mai bune dacă din rasele parentale se vor utiliza la
încrucișare genotipuri superioare pentru aceste însușiri (POLEN T.2010) .

Variantă de incrucișare statică intre trei rase
vier Y x femelă L
Yorkshire Landrace

scrofiță F 1 x Vier Duroc

porc de abator

11
CAPITOLUL III
PROIECTAREA ÎNTREȚINERII ȘI EXPLOATARII SUINELOR

3.1 Dotarea cu construcții productive
Construcțiile au un rol important pentru organizarea procesului în flux continuu
și pentru asigurar ea condițiilor de microclimat necesare în sistemul industrial de
creștere și îngrășare. Condiționând producția, construcțiile fac parte integrală din
procesul tehnologic de creștere și îngrășare (HĂLMĂGEAN P. 1984) .
Construcțiile productive sunt împărțite î n 4 grupe, fiecare grupă de adăposturi
fiind adaptată, din punct de vedere constructiv și funcțional, la una din cele 4 faze ale
procesului de producție:
– sectorul de montă și gestație;
– sectorul de maternitate;
– sectorul de creșterea tineretului
– sectorul de îngrășare.
Principalele caracteristici ale construcțiilor productive sunt următoarele:
– capacitatea mare de adăpostire;
– folosirea intensivă a spațiilor construite prin creșterea unui număr mare
de animale pe o suprafață redusă și prin creșterea numarulu i de serii de animale pe
unitate de timp;
– asigurarea condițiilor optime de microclimat pentru animale în funcție de
vârstă și starea fiziologică a acestora;
– dotarea cu instalații și utilaje pentru mecanizarea principalelor lucrări din
procesul de producție ;
– asigurarea condițiilor pentru realizarea unei productivități a muncii
ridicate (RUSOAIE D.2000) .
Fundațiile nu prezintă probleme deosebite față de regulile clasice, dar datorită
faptului că în majoritatea adăposturilor de porcine evacuarea dejecțiilor se face
hidraulic, prin canale executate în adăpost și care trec pe lângă și prin fundație în
exterior, este necesar ca aceste canale să fie foarte bine etanșate și hidroizolate pentru
a nu se produce infiltrații de apă sub fundații. De asemenea aceste canale trebuie să
aibă o pantă normală de înclinație pentru scurgerea apei care antrenează dejecțiile.

12
Acoperișul trebuie să fie un bun termoizolant datorită faptului că în timpul iernii
circa 48 % din căldura interioară se pierde prin acoperiș, iar timpul ver ii termoizolația
reduce supraâncălzirea din adăpost. De asemenea stratul termoizolant are rolul de a
nu permite condensarea vaporilor pe plafon și formarea picăturilor de apă. Pentru a
îndeplini aceste cerințe acoperișul trebuie să fie compact și să fie fo rmat din
următoarele straturi:
– suporți de rezistență, alcătuit de regulă din plăci prefabricate din beton
armat;
– barieră de vapori, confecționată dintr -un strat de carton asfaltat și un strat
de bitum;
– termoizolația, realizată din pâslă, din vată minerală, plăci de polistiren
expandat,
– hidroizolația alcătuită din carton asfaltat lipit cu bitum;
– stratul de protecție, alcătuit din nisip mărgăritar împrăștiat uniform:
În ultimii ani se practică destul de frecvent acoperișul tip șarpantă din lemn,
metal sau be ton armat, cu învelitoare din plăci de azbociment, tablă sau țiglă.
Pereții au un rol în menținerea microclimatului optim din interior, în care scop ei
trebuie să fie termoizolați și să evite formarea condensului. La executarea pereților se
utilizează zidă ria de cărămidă obișnuită, blocuri sau panouri B.C.A., panouri
prefabricate din beton armat sau panouri azbopan. ( Rusoaie D. 2000)
Pereții trebuie să fie protejați până la înălțimea de 1 m, împotriva deteriorării de
către animale și pentru impermeabilitate . Protecția se realizează prin tencuială
sclivisită cu ciment.
Ușile și ferestrele trebuie să se închidă etanș pentru a reduce pierderile de
căldură în timpul iernii. Se recomandă ferestrele basculante pentru a dirija curenții de
aer către plafon.
Pardose lile reprezintă elementul de construcție cel mai important deoarece
animalul este în permanență în contact cu suprafața pardoselii.
În funcție de soluția constructivă adoptată, în general la porcine se folosesc
două tipuri de pardoseli grătar.
Pardoselile continuu au fost cele mai răspândite, dar în marea majoritatea
unităților de tip intensiv -industrial ele ocupă o suprafață mică în boxă suprafață mai
mare ocupând -o pardoselile grătar.

13
Pardoselile grătar au fost adoptate cu scopul de a asigura căderea dej ecțiilor
direct în canale de evacuare hidraulică, pentru reducerea volumului de muncă
necesară curățeniei boxelor. Deci aceste pardoseli se instalează deasupra canalelor
de evacuare hidraulică , care au o lărgime aproximativ egală cu lățimea pardoselii
grătar. Pot fii din beton sau de plastic.
Pentru a nu influența negativ producția și sănătatea animalelor, pardoselile
trebuie să îndeplinească următoarele calități tehnice:
– termoconductibilitate și asimilare termică reduse;
– elasticitate, rezistență la uzură fizică;
– rezistență la uzură chimică;
– suprafață netedă;
– izolare bună împotriva rozătoarelor;
– posibilitate de executare ușoară a reparațiilor curente.
Izolarea împotriva rozătoarelor este necesară, deoarece acestea, în special
șobolanii aduc pagube economic e mari prin transmiterea unor zoonoze, consumul
mare de hrană și prin deteriorarea construcțiilor și instalațiilor .
În cazul pardoselilor continuu izolarea împotriva rozătoarelor se face printr -un
strat de vată de sticlă situat sub stratul de uzură. Dar p ardoselile grătar și în general
canalele de ev acuare hidraulică a dejecțiilor trebuie să fie inchise cu dop intre cenalul
colector si canalul de evacuare .
Reparațiile curente se execută mult mai repede și mai ușor în cazul pardoselilor
grătar, deoarece ac estea se fac prin înlocuirea elementului de grătar deteriorat.
3.2 Construcții și instalații pentru alimentarea cu apa
Apa necesară adăpării, preparării furajelor, efectuării curățeniei și altor
necesități din complex, provine din puțuri forate la o adânc ime de cel puțin 30 m.
Aceste puțuri sunt amplasate la o distanță de circa 200 m de complex, într -o zonă de
protecție sanitară. Sursa de aprovizionare cu apă trebuie să fie amplasată în amonte
(în raport cu sensul curentului de apă freatică) față de stații le de epurare sau de
câmpurile de infiltrație cu ape uzate, pentru a împiedica alimentarea cu apă
impurificată (SPADARU F.1999) .
Puțurile sunt dotate cu electopompe submersibile pentru extragerea apei și
pomparea ei spere castelul de apă. Castelul de apă es te necesar pentru asigurarea
unei presiuni în rețeaua de distribuție de cel puțin 3 atmosfere, precum și pentru
asigurarea unei rezerve de apă inclusiv rezerva necesară stingerii incendiilor.

14
Elementul activ în asigurarea cu apă a animalelor este adăpătoar ea automată.
Adăpătorile automate pentru porcine sunt de mai multe feluri:
– adăpătorile cu curgere numai în timpul adăpării, cum sunt
adăpătorile cu supapă, cu cupă (foto 6) și adăpătorile cu ștuț (foto 5) ;

FOTO 5
Adopatoare cu suzeta (fermă din județul Bihor )

FOTO 6
adopatoare cu recuperator (fermă din județul Bihor)

-adăpători cu nivel constant, cu cupă pentru purcei și cu jgheab pentru porcii
adulți;
Datorită pierderilor mari de apă, ca urmare a defecțiunilor frecvente, la
adăpătorile cu supapă cu ștuț precum și la adăpători cu nivel constant, în ultimul timp
cele mai răspândite sunt adăpătorile tip suzetă. Suzetele sunt de diferite dimensiuni,
în funcție de categoria de animale .

15
Indiferent de tipul de adăpători, controlul riguros al funcționării acesto ra este
absolut necesar, pentru ca animalele să nu rămână fără apă și în același timp să nu
se piardă apa datorită unor defecțiuni .
3.3 Instalații și utilaje pentru prepararea și distribuirea hranei
În unele complexe industriale, hrana se administrează sub formă uscată la toate
categoriile de porcine
Nutrețurile combinate aduse de la F.N.C. se depozitează pe rețele de furaje
combinate în buncăre de furaje amplasate în afara adăpostului la un capăt sau în
partea laterală a acestuia, dar cât mai aproape de p erete. Capacitate a buncărelor
poate varia de la 2,5 tone până la 5,5 tone(foto 7) .
FOTO 7 FOTO 8
Buncar de depozitare (fermă din județul Bihor) buncar alimentare (fermă din
județul Bihor)

Sub buncărul de depozitare se găsește buncărul de alimentare a transportului
de nutreț (T.N.) numit și transportor cu noduri sau nasturi. Buncărul de alimentare se
umple prin cădere în urma deschiderii dirijate a buncărului de depozitare (foto 8) . La
baza buncărului de alimentare se găsește un orificiu de evacuare, prin dreptul căruia
circulă T.N -ul acționat de un motor electric, care preia nutrețul pentru al transporta.
Transportorul de nutrețuri propriu zis de tipul T.N 60 sau T.N 35 (foto 10) este
format dintr -un lanț pe care sunt fixate o serie de discuri din material plastic, lanț care

16
circulă în interiorul unui tub montat în interiorul adăpostului. De -a lungul tubului
transportor sunt prevăzute deschideri prin care furajul c ade direct, sau printr -un tub de
legătură, în hrănitoare. După ce a fost încărcat cu furaje ultimul hrănitor, T.N -ul se
poate opri automat datorită faptului că la ultimul hranitor este un senzor de lumina ce
oprește motorul transportorului (foto 9) .
FOTO 9
Senzor de lunmină pentru oprirea tn -ului(fermă din județul Bihor)

În afara transportorului cu noduri (discuri ) pentru transportul și distribuirea
furajului uscat în interiorul adăpostului se mai pot utiliza transportorul spiral și elicoidal .
De asemenea se mai poate utiliza buncărul mobil care se deplasează pe aleea de
furajare și printr -un tub de legătură sunt distribuite furajele în hrănitoare.
Pentru evitarea defecțiunilor la transportul de nutrețuri trebuie evitată cu
desăvârșire pătrun derea corpurilor străine în furaje (bucăți de fier, lemn, saci, sfori,
etc.)care blochează transportorul cu discuri iar electromotorul de acționare fiind în
suprasarcină se arde. Pentru orice eventualitate este indicat să se monteze o sită între

17
buncărul d e depozitare și buncărul de alimentare pentru a opri pătrunderea corpurilor
străine în tubul transportor. De asemenea este indicată punerea în funcțiune a
dispozitivelor pentru pornirea electromotorului când acesta se găsește în suprasarcină.
Tot pentru ev itarea defecțiunilor este recomandat ca lungimea T.N -ului să nu
depășească 100 m tur și 100 m retur și să fie prevăzut cu maximum 8 coturi.
Distribuirea hranei pentru purceii sugari se face manual, cu ajutorul
cărucioarelor sau direct din saci, având în ve dere cantitatea mică de furaj care se
consumă.
FOTO 10
TN 35 (fermă din județul Bihor)

Hrănitoarele diferă ca formă și mărime în funcție de categoria de por cine și porcii
supuși îngrășării, la care hrănirea se face la discreție, se folosesc hrănitorile cu buncăr
de depozitare. Acestea sunt costurile de obicei din tablă sau beton și sunt numite
impropriu hrănitori automate.
Hrănitoarele cu buncăr au două părți constructive: un jgheab de hrănire și un
buncăr de depozitare așezat asupra jgheabului. Între buncăr și jgheab rămâne o
deschidere prin care furajele cad din buncăr în jgheab pe măsura consumării lor de
animale. Buncărul poate fi situat pe mijlocul jgheab ului asigurând două fronturi de
hrănire, sau poate fi situat pe o parte a jgheabului lăsând un singur front de hrănire.

18
Cele mai răspândite sunt hrănitoarele cu un singur front de furajare. Acestea sunt
amplasate pe peretele boxei dinspre alee sau pot con stitui ele înșile acest perete.
Jgheaburile sunt compartimentate, numărul de compartimente fiind diferit în
funcția de categoria de animale.
Astfel la hrănitoarele pentru tineretul porcin jgheabul are 2 compartimente
fiecare (FOTO 11 ), iar la porcii la îngr ășat are 1 compartiment .
În afara celor două tipuri de hrănitoare, mai există hrănitoarele cu front de
hrănire circular și cu buncărul de depozitare tronconic ( ȘTEF LAVINIA,2002) .
Pe lângă avantajele pe care le au, hrănitoarele cu buncăr de depozitare pre zintă
și unele neajunsuri. Astfel în cazul în care furajul combinat are o umiditate mai ridicată
există posibilitatea formării unor bolte de furaj în buncărul de depozitare, fiind întreruptă
scurgerea în jgheab. Pentru a preîntâmpina acest fenomen se intro duc în hrănitor 2 -3
lanțuri cu un capăt fixat în partea superioară a buncărului, iar celălalt capăt lăsat liber
în jgheab. Prin mișcarea lanțurilor de către porci în timpul hrănirii se sparg bolțile
formate.
Un alt neajuns se întâlnește când deschiderea bu ncăr și jgheab este prea mare
și adunându -se prea mult furaj în jgheab se risipește de către porci cu râtul pe
pardosea, putând cădea în canalul de evacuare a dejecțiilor, dacă pardoseala este din
grătar până în apropierea jgheabului. Pentru evitarea dever sării furajului din jgheab pe
pardosea, se recomandă ca latura exterioară (din spre animale) să fie mai înaltă decât
nivelul fantei (deschiderii) dintre buncăr și jgheab.
Vierii și scroafele hrănindu -se restricționat, pentru administrarea hranei se
utilize ază dozatoarele și jgheaburile din beton. Nutrețul cade din tubul transportor în
dozatoare. Când toate dozatoarele dintr -un compartiment sunt încărcate cu cantitatea
de furaj stabilită, acestea sunt deschise, iar furajul cade în jgheabul de beton
compartim entat, asigurându -se pentru fiecare animal un front de furajare de cel puțin
40 cm. Dozatoarele pot fi confecționate din tablă sub formă de cutii cu fundul mobil,
sau pe tubul plastic prin care curge furajul din tubul transportor în jgheab, se fixează,
un anumit nivel, în funcție de cantitatea de furaje care dorim să o dozăm, clapele
mobile din tablă prin care se blochează curgerea furajului în jgheab. Prin deschiderea
acestor clapete furajul curge din dozator în jgheabul de furajare (FOTO 12 ).

19
FOTO 11
Hranitor buncar furajare la discretie (fermă din județul Bihor)

FOTO 12
Hranitor dozator (fermă din județul Bihor)

3.4 Instalații și utilaje pentru condiționarea microclimatului din adăposturi
Adăposturile din unitățile intensiv -industrial sunt construcții închise în care
microclimatul este condiționat și controlat prin mijloace tehnice. Microclimatul se
realizează la parametri diferiți în funcție de categoria de porcine.
Factorii cei mai importanți de microclimat sunt: temperatu ra, umiditatea, viteza
de mișcare a aerului și încărcătura cu gaze nocive. Acești factori se condiționează prin
instalații de încălzi re și instalații de ventilație.

20
Instalația de încălzire
În condițiile de climă de la noi din țară încălzirea este necesară numai în
maternități și în adăposturile pentru tineretul porcin. Pentru celelalte categorii de
porcine încălzirea artificială este necesară numai în cazul temperaturilor foarte
scăzute în timpul iernilor foarte geroase (HĂLMĂGEAN P.,1984) .
Instalațiile de încălzire sunt de două feluri:
– instalațiile de încălzire generală, cu ajutorul cărora se face
încălzirea întregului adăpost;
– instalații de încălzire locală, cu ajutorul cărora se face încălzirea
spațiului destinat odihnei purceilor sugari.
Instalații de în călzire generală sunt de obicei instalații fixe și au ca agent termic
apa caldă, aburul sau aerul sau aerul cald, transferul de căldură în adăpost făcându –
se prin aeroterme.
Aerotermele au ca elemente componente ventilatorul, sursa de căldură și
termostat ul care reglează debitul de căldură furnizată în funcție de temperatura
necesară în adăpost .
Aerotermele fixe au ca sursă de căldură arzătoarele cu combustibil lichid,
panouri de rezistență electrice sau baterii de încălzire.
Instalațiile de încălzire loc ală necesară pentru încălzirea spațiilor ocupate de
purcei în maternitate pot fi suspendate sau îngropate în pardosea.
Sursele de încălzire îngropate în pardosea pot fi panouri de joasă temperatură
sau plăci de încălzire cu rezistență electrică.
Pentru evi tarea pericolului electrocutării, plăcile sunt alimentate cu
energie electrică de joasă tensiune (24V) prin intermediul unui transformator.
Temperatura plăcilor poate ajunge până la 33 ș C reglarea acesteia
în funcție de vârsta purceilor, făcându -se cu aju torul unui termostat.
Reparațiile plăcilor de rezistență electrică se face mai ușor decât panourile
de joasă temperatură.
Sursele de încălzire îngropate în pardosea au avantajul asigurării
unei zone calde pentru purcei și pentru menținerea curată a acestei a. De
asemenea necesarul de energie pentru încălzire este mai mic decât în cazul
becurilor infraroșii și în același timp se elimină obiectele suspendate care
incomodează în timpul îngrijirii.

21
Instalații de ventilație
Degajarea unei cantități mari de vapori de apă, de gaze nocive (NH 3,
CO 2, SH 2) și de pulberi, precum și influența variației temperaturii exterioare
asupra celei interioare, impun existența în adăposturile de porcine a
instalațiilor de ventilație mecanică.
Instilațiile de ventilație mecanică se pot clasifica în trei tipuri:
– aspirante, prin care aerul viciat din adăpost este aspirat și
evacuat în exterior, astfel încât în adăpost se menține în
permanență o depresiune constantă;
– refulante, prin care aerul curat din exterior este introdus
în adăpost unde se realizează în permanență o suprapresiune
constantă;
– cu presiune echilibrată, la care sunt prevăzute
ventilatoare care introduc aerul curat în adăpost și ventilatoare
care aspiră aerul viciat, astfel că în interior se menține în
permanență o presiu ne egală cu cea din exterior.
Indiferent de tipul instalației, este foarte important ca gurile de aspirație
a aerului proaspăt (prizele de aer proaspăt) să fie situate în locuri în care nu
există surse de impurificare (miros gaze) etc. Din acest punct de v edere
prizele de aer se recomandă să fie situate la o înălțime de cel puțin 2,5 metri
de la sol, pentru a intra în zona de acțiune a curenților de aer din exterior
(LIXANDRU B.,POLEN T.,1994) .
De asemenea se recomandă ca gurile de aspirație a aerului vici at să
se amplaseze în așa fel încât să antreneze și aerul viciat din zonele de
defecare.
În adăposturile din sectorul de montă și gestație care au o deschidere
mică, ventilația se poate asigura în mod natural, prin coturi de ventilație
montate în acoperiș și prin ferestre.
Ventilația în maternități se asigură prin instalațiile de încălzire care
refulează aerul proaspăt încălzit în interiorul adăpostului. Aerul viciat este
evacuat prin ferestre sau prin gurile de evacuare executate în perete. În
anotimpul că lduros ventilația se face numai prin ferestre sau se deconectează

22
sursa de încălzire, iar ventilatoarele introduc în adăpost aerul proaspăt
neâncălzit.
În adăposturile pentru tineretul porcin, ventilația se asigură de
asemenea prin instalația de încălzire ca și în cazul maternităților. Aceste
adăposturi, mai ales acelea cu deschiderea (lățimea) mare, pot fi dotate cu
instalații de ventilație aspiro -refulare, în sensul că pe lângă instalația de
încălzire, care refulează aerul în adăpost, în acoperiș se monte ază
ventilatoare axiale care aspiră aerul viciat și -l elimină în exterior, ventilatoarele
aspirante pot fi amplasate și la capătul canalelor de evacuare a dejecțiilor.
În adăposturile din sectorul de îngrășare , ventilația se realizează în
funcție de deschi derea (lățimea) halei.
În adăposturile cu deschidere mică, ventilația se realizează în mod
natural prin coturi de ventilație montate în acoperiș și prin geamuri. Se poate
realiza o ventilație foarte bună cu ajutorul ferestrelor din plăci de azbopan care
ocupă cea mai mare parte din suprafața pereților laterali. Deschiderea și
închiderea tuturor ferestrelor de pe o parte laterală a halei sau
compartimentului se realizează cu ajutorul unui scripete amplasat la unul din
capet ele halei sau compartimentului.
3.5 Construcții, instalații și utilaje pentru păstrarea curățeniei și evacuarea
dejecțiilor
Efectuarea curățeniei și evacuarea mecanizată a dejecțiilor se poate
realiza pe cale hidraulică, cu mijloace mecanice sau pe cale pneumatică. În
prezent, cel mai răspâ ndit este sistemul hidraulic.
Instalațiile pentru evacuarea hidraulică a dejecțiilor sunt de mai multe
feluri:
– cu stații de epurare;
– cu fose de colectare și evacuare prin vidanjare;
– reciclarea și aerarea apei de spălare.
Instalația de evacuare hidraulică a dejecțiilor cu stație de epurare este
alcătuită din următoarele elemente: canale de colectare din interiorul adăpostului,
care sunt acoperite cu grătare constituind zona de defecare; vasele de purjare;

23
rețeaua externă de canale care colectează dejecțiile împreună cu apa de curățenie
și le conduce spre stația de epurare ( LIXANDRU B.,POLEN T.,1994) .
Odată cu introducerea pardoselilor grătar pe cea mai mare suprafață a
boxelor, au început să se utilizeze și canale de evacuare cu pernă permanentă de
apă. În acest caz canalele au o pantă pentru scurgere mai mică, de obicei de 0,5 %
iar la capătul adăpostului (sau a compartimentului)sunt prevăzute cu șibăre pentru
închidere. După popularea adăpostului, se umplu canalele cu apă până la un anumit
nivel umplerea c ompletă făcându -se pe parcurs cu dejecții și apă care se mai scurge
de la adăpători. Dejecțiile cad prin interspațiile grătarelor în canalul cu apă,
nemaifiind necesară curățenia manuală. Periodic, de regulă lunar canalele se
deschid prin ridicarea șibărel or, iar apa împreună cu dejecțiile se scurg spre canalul
principal și apoi în stațiile de epurare.
După golire sunt spălate cu ajutorul curentului de apă format prin deschiderea
vaselor de purjare. Datorită pantei mici a canalelor, în cele mai multe cazuri curentul
de apă format prin deschiderea vaselor de purjare nu este suficient pentru spălarea
canalelor, fiind necesară spălarea suplimentară cu jet puternic de apă de la furtun.
Stațiile de epurare au rol de a separa dejecțiile de apă ți de a epura apa uz ată
pentru a putea fi deversată în emisar. O stație de epurare cuprinde în principal
următoarele:
– bazine de decantare;
– bazine de fermentare a dejecțiilor decantate (nămoluri);
– stație de pompare a dejecțiilor fermentate;
– platforma de uscare a nămolurilor;
– iazuri biologice pentru epurarea apei;
– stație de epurare pen tru evacuarea apelor epurate în
emisar;
Instalația de evacuare hidraulică cu fose de colectare a dejecțiilor are
aceleași elemente constructive în interiorul adăpostului ca și instalația cu
stația de epurare. Deosebirea constă în faptul că apa și dejecțiile nu sunt
conduse la stația de epurare ci în fosele de colectare amplasate în afara
adăpostului. Vidanjarea (golirea) foselor se face cu remorca cisternă, pompe
centrifuge sau pompe cu șnec.

24
Remorca cisternă pentru vidanjare are o capacitate de 20 m3 și este
tractată și acționată de un tractor. Ea este dotată cu o pompă cu vacuum
pentru umplere și o pompă centrifugă pentru golire. De asemenea este dotată
cu un dispozitiv pentru împrăștierea dej ecțiilor fluide pe câmp.
Pompele centrifuge pot fi fixe, montate lângă fosa de colectare, sau
mobile, montate pe un șasiu deplasabil. Pompele cu șnec au avantajul că se
pot goli fosele chiar dacă dejecțiile sunt mai dense, mai puțin fluide. De
asemenea agi tă depunerile de pe fundul fosei colectoare, pe care le
omogenizează cu partea lichidă și le evacuează.
La pompele centrifuge și la pompele cu șnec se adaptează conducte
pentru dirijarea dejecțiilor fluide în remorcă sau la o distanță mai mare pe
câmp.
Sistemul acesta de evacuare este mai puțin răspândit și numai la
unitățile mai mici, deoarece evacuarea foselor și împrăștierea pe câmp nu se
poate face în anumite perioade ale anului, din cauza zăpezii sau a ploilor
abundente. Datorită acestui fapt, fosele t rebuie supradimensionate pentru a
avea o capacitate de rezervă pentru perioadele când nu pot fi goli te.
Alte dotări ale complexelor de tip industrial pentru cre șterea și
îngrășarea porcinelor
Unitățile pentru creșterea și îngrășarea porcinelor sunt dotate cu
mijloace pentru transportul animalelor cum sunt:
– remorci pentru transportul porcinelor în incinta complexului, cum
ar fi transportul tineretului porcin de la maternități la creșă și de la creșă la
îngrășătorie.
– autocamioane și remorci cu două nivele pe ntru transportul
porcinelor în afara unității, la abator sau de la fermele de reproducție și
creștere la fermele de îngrășare;
– autoizoterme, în care se asigură o temperatură de 18 -20 0C,
pentru transportul purceilor înțărcați de la o unitate cu maternități la alta
profilată pe creștere și îngrășare.

25
În vederea livrării porcinelor, unitățile sunt dotate cu rampe de încărcare
și cântare basculă iar pentru cântărirea animalelor în incinta complexului, cu
cântare mobile.
Având în vedere nivelul de mecanizare la care s -a ajuns în unitățile
intensiv -industriale pentru creșterea și îngrășarea porcinelor, capacitatea
mare a adăposturilor și numărul redus al mecanicilor -îngrijitori se impune tot
mai mult dotarea cu un sistem de avertizare optic sau sonor, care să
semnalizeze unele defecțiuni ale instalațiilor de adăpare, furajare, ventilația,
încălzire etc.
Deoarece buna funcționare și folosirea rațională a instalațiilor și
utilajelor determină în mare mă sură realizare unor indici tehnico -economici
superiori, este necesar ca atenția tehnologiilor și a șefilor sectoarelor să fie
concentrată în această direcție. Pentru același motiv es te necesar ca în cadrul
fiecărei unități (ferme ) să se stabilească grafic ul întreținerilor tehnice zilnice
și periodice, precum și graficul reparațiilor necesare la instalațiile și utilajele
aflate în dotare. Reparațiile cu caracter accidental se vor executa în minim de
timp posibil de către personalul calificat, stabilit în a cest scop.
3.6 Flux urile tehnologice specifice creș terii și exploatării suinelor

Prin noțiunea de flux tehnologic se ințelege totalitatea operațiunilor
tehnologice care asgura desfasurarea normală a procesului de producție,
operațiuni care se desfășoară î ntr-o anumită ordine , începând cu popularea
unității și sfîrșind cu livrare animalelor.(POLEN T.,2013)
Prin fluxul tehnologic se pune în aplicare tehnologia de creștere și
exploatare, el aând rolul de a stabili ordinea,durata și loculexecutării diferitelo r
operațiuni tehnologice.
Ffluxul tehnologic se stabilește odată cu proiectarea unității avînd un
rol hotărâtorîn stabilirea ordinii de amplasare a construcțiilor productive,
compartimentarea și mărimea lor, trasarea drumurilor interioare, amplasarea
cons trucțiilor anexă. Toate acestea trebuie să asigure funcționalitate perfectă
în cadrul fiecărui sector să se încadreze perfect în funcționalitatea generală a
unității

26
În activitate de creștere și exploatare a suinelor sunt trei tipuri de flux tehnologic :
1. flux tehnologic continuu
2. flux tehnologic sezonier
3. flux tehnologic discontinuu
În fluxul tehnologic continuu se livrează animale îngrășate tot timpul
anului, într-un ritm cât mai constant. Pentru realizarea acestui flux tehnologic
este necesar ca,prin planul d e monta și fătări să se asigure popularea ritmică
cu grăsuni a îngrășătoriei(HĂLMĂGEAN P.,1994)
Fluxul tehnologic continuu se practicăobligatoriu în unitățile de tip intensiv –
industrial. Fluxul tehnologic continuu este cel mai eficient și se aplică în uni tățile de
creștere și exploatare intensiv -industrial, deoarece aceste unități vizează
următoarele obiective :
1. producții de carne ridicate,constante și ritmice
2. reducerea consumului specific de furaje
3. creșterea productivității muncii prin mecanizarea tuturor lucrărilor
4. realizarea unei eficiențe economice superioare
Principalele caracteristici ale fluxului tehnologic din unitățile intensiv -industriale
pentru cerșterea porcinelor sunt :
a) folosirea la intrega capacitate a materialui biologic
b) folosirea la îintreaga capacitate și în tot timpul anului aconstrucțiilor, instalațiilor
și utilajelor
c) asigurarea continuității ritmice și constante a producției
d) compartimentarea funcțională pentru montă ,gestație, maternitate, creșă, și
îngrășare
e) popularea și depopulatea se fac e pe principiul „totul plin totul gol”
f) biosecuritate ridicată

27
CAPITOLUL IV
PROIECTAREA ALIMENTAȚIEI SUINELOR

4.1 Factorii care influențează utilizarea hranei
Acești factori pot fi împărțiți în 3 categorii: factori dependenți de animal; factori
dependenți de furaje și factori dependenți de condițiile de mediu în care trăiește
animalul.
1. Factori dependenți de animal:
a) particularitățile morfologice ale aparatului digestiv;
b) potențialul genetic al suinelor,
c) individualitatea;
d) sexul;
e) forma de producție
f) starea fi ziologică.
2. Factori dependenți de furaje :
a) nivelul diferitelor substanțe nutritive din rație; raporturile dintre substanțele
nutritive;
b) densitatea nutritivă a rației;
c) calitatea furajelor; biostimulatori introduși în hrană, finețea măcinișului;
d) amestecarea corectă a componentelor rației;
e) tehnologia de hrănire; trecerea treptată de la un furaj la altul;
f) respe ctarea programului de furajare.
3. Factorii dependenți de condițiile de mediu: facto rii de microclimat;
organizarea internă din adăpost.
a) Temperatura medi ului
b) Umiditate relativa
c) Conditiile de cazare
d) Sistemul de hranire folosit
e) Sistemul decreștere și exploatare

28
CAPITOLUL V
SCOPUL LUCRĂRII
Creșterea suinelor este o tehnologie practicată aproape de toate țarile lumii și
productia de crne de la acestă specie reprezinta un procent semnificativ atât pe piata
interna cat și pe piața externă.
Deoarece cererea pentru carnea de porc este tot mai mare și producerea ei
este in continuă creștere , ținând cont și de integrarea României în Uniuniea
Europeană și beneficie rea de fonduri structurale europene, scopul acestei lucrări este
de a prezenta un model de proiect în cea ce privește înființarea și optimizarea unei
ferme de suine.
Pentru obținerea scrofițelor de prăsilă se aplică tehnologia de creștere în sistem
intensi ve-industrial .
In ferma exista 5 hale.
Ciclul de producție începe prin achiziționarea materialului biologic, aproximativ
50 capete strab unici anual si 6 vierusi: 2 stră bunic i si 4 bunici, avand in stoc circa 450
bunici si 50 strabunici.
Montă este a rtificială, vierii sunt calculați în raport de 1/100 -120 cap. scroafe.
Principiul de bază în creșterea industrială a porcilor este “totul plin, totul gol”, fapt
care explică împărțirea halelor în compartimente.
Scrofițele si scroafele dupa monta su nt cazate in boxe individuale până la
diagnosticarea gestatiei la 24 -26 zile de la monta dupa care se grupează în boxele
colective cate 5 capete pe boxa scrofitele,respectiv 4 capete pe boxa scroafe urmând a
se introduce în maternitate cu 5 -7 zile înainte de fătare, după ce în prealabil au fost
spălate și deparazitate. Compartimentele se umplu la capacitate, Activitatea in ferma se
desfasoara in program saptamanal, alocandu -se o zi pe saptamana monta , o zi pe
saptamana fatare, o zi pe saptamana intarcare .
Având în vedere durata ciclului de reproducție la scroafe, în medie 154 de zile
(gestația 116 zile + lactația 28 zile + așteptarea 10 zile), numărul fătărilor este de
2,37/an, cu o prolificitate de 13 purcei vii/fătare/fatare Pierderile prin mortalitat e în
maternitate ajung la 8,2 % . În faza de tineret crescătorie pierderile se reduc la 1 %,
rămânând 30 purcei/an/scroafă, din care, un procent de aproximativ 2 % raman ca
scrofite bunici pentru inlocuire, aproximativ 16 % sant livrate la alte ferme pentru

29
reproductie , aproximativ 80% este livrat la ferma de tineret, aproximativ 2% este livrat
la abator.
Scroafele înțărcate sunt duse în hala de așteptare și montă, unde la apariția
căldurilor sunt însămânțate artificial și rămân în boxele individuale până la depistarea
gestației cu ecograful, la 24 -26 de zile de la montă, în cazul in care nu mai prezintă
călduri. Din totalul scroafelor din așteptare, se montează 95 %. Procentul de fecunditate
este de 87 %. După depistarea gestației, scroafele sunt transfera te în boxele comune,
grupate după data montei, câte 4 -5 capete pe boxă, până la introducerea lor în
maternitate.
Pentru întreruperea lanțului bacterian, după introducerea scroafelor în
maternitate, boxele eliberate se spală în totalitate (grătarele, hrănit orile, pereții și chiar
canalele), după care se dezinfectează cu soluție de viroshield în concentrație de 1 %.
Scroafele sunt asistate la fătare de personal specializat, evitându -se astfel
strivirea purceilor. Purceilor li se acorda primul ajutor constan d in stergerea de
mucozitati, legarea si pensularea cu solutie dezinfectanta a ombilicului si asezarea lui
in cuib pe asternut curat (trebuie să asigure o temperatură de 34 -36ș C), si alaptarea cu
colostru de la mama, a doua zi li se face individualizarea prin tatuare, taiatul coltilor si a
cozii, . Perioada de alăptat durează 27 -28 de zile ajungand la greutatea de 7 -7,5 kg
media, după care purceii sunt înțărcați și transferați în creșă, iar scroafele sunt duse în
hala de așteptare pentru refacere și montă.
Înțărcarea se face pe compartimente, conform principiului „totul plin, totul gol“,
după care se face curățarea mecanică a boxelor, spălarea, dezinfecția și văruirea
compartimentului. Datorită acestui sistem de creștere, gradul de ocupare a maternității
(și în general al halelor de creștere) este de 80% din capacitate, fapt compensat de
reducerea pierderilor prin îmbolnăviri și mortalități.
După despărțirea purceilor de scroafe, aceștia sunt transferați în hala de tineret,
în boxe comune, unde se face prima lotizare. Tineretul este împărțit pe sexe, proporția
fiind în medie de 52% scrofițe și 48% masculi, iar la introducerea în boxe sunt aleși în
funcție de mărime și dezvoltare corporală, astfel încât în aceeași boxă să nu existe
diferențe notabile (mai mari de 10 -15%) între purcei. În această perioadă lotizările se
fac numai prin extracție, minus variantele care apar în cadrul loturilor fiind supuse unui
regim alimentar și medicamentos stimulativ, pentru recuperarea rămânerilor în urmă.
Pe ferma se realizeaz a anual la tineret 14200 cap livrabile. Pierderile prin mortalitate în
această fază ajung la 1%, 3000 cap/an tineret pentru reproductie sta in faza tineret inca

30
30 de zile ajungand la greutatea de 30 kg realizand un spor de 550 grame pe zi dupa
care se tra nsfera in hala de testare unde su nt cazate pana la greutatea de peste 100 kg
si sant livrate la ferma de reproductie si o parte din ele intra in fluxul din ferma pentru
inlocuirea matcii reformate.
Această mișcare de efective se face tot pe compartiment e, care sunt pregătite
pentru următorul lot de purcei înțărcați prin s pălare, dezinfecție și văruire.
În hala de selecție se face o nouă lotizare a scrofițelor în funcție de mărime, după
care, până la livrare se fac doar extracții ale scrofițelor căzute la testare, care se vor
îngrășa și se vor livra la abator. Selecția se face de regulă după performanțele proprii,
precum și după performanțele de grup. Aprecierea scrofițelor se face pe baza dezvoltării
corporale, a conformației și constituției, a ritmului d e creștere, a numărului de sfârcuri
funcționale, etc. În medie 85 -90% din scrofițe ajung la livrare pentru prăsilă, iar
pierderile, în principal prin accidente, nu depășesc 1%. Durata fazei de selecție este de
90 de zile, perioadă în care scrofițele au un ritm de dezvoltare ridicat, ajungând la un
spor mediu zilnic de 750 -800 g. respectiv la o greutate de peste100 kg. la livrare. Pe
ferma se realizeaza anual la tineret de reproductie 2550 cap
Porcii la îngrășat reprezintă modalitatea de valorificare a scr oafelor și vierilor
reformă, precum și a scrofițelor căzute din testare. Reforma la matcă este de 40% pe
an, unde sînt incluse atît reformele din motive de vîrstă, respectiv peste 6 fătări, cît și
cele cu tulburări de reproducție (infecunde, mamite, agalax ie, etc.). Reformele se
livrează după fi nisare, la greutatea medie de 24 0 kg.

31
CAPITOLUL VI
CALCULUL EFECTIVELOR DE PORCINE ÎNTR -O FERMĂ DE PRODUCȚIE

Pentru exemplificare, considerăm o unitate de creștere și îngrășare a porcinelor,
cu o matcă pro prie de 500 de scroafe
În prima etapă se v -a stabili o serie de indicatori tehnici pe care trebuie să -i
realizăm cum ar fi:
greutatea medie de livrare a tineretului porcin 110 kg.;
– mortalitatea planificată la tineretul porcin 15 %;
– prolificitatea medie a s croafelor 13 purcei;
– fătările nereușite 5 %;
– număr mediu de fătări pe an și scroafă (i.f.s.) 2 ,3
– numărul mediu de scroafe repartizate pe vier monta( insămânțare
artificială) 100/1 ;
– reforma anuală prevăzută la scroafe 40 %;
– reforma anuală prevăzută la vieri 50 %;
– rezerva suplimentară în cazul scrofițelor și a vierușilor de înlocuire
25 %;
– greutatea medie de livrare a reformelor; scroafe reformate 240 kg;
vieri reforma ți 300 kg; scrofițe reformate 1 80 kg și vieruși reformați 1 50 kg.
Inițial vom calcula necesa rul anual de porci grași ce trebuie livrați, plecând de
la cifra planificată și greutatea medie de livrare.
Vom calcula fătările totale , plecâ nd de la matca propriede 500 de scroafe.
500 x 2,3 = 1150 fatari totale
1150 –––––––– 100
x––––––– 5%
x =1150 x 5 / 100 = 58 fătări nereușite
Având fătările totale și fătările nereușite putem calcula fătările reusite facând
diferența dintre cele duoa .
1150 – 58 = 1093 fătări totale.
Dacă avem fătările reușite putem calcula numărul de purc ei fătați
1093 x13 =14206 purcei fatați

32
Plecând de la numărul de purcei fătați 14196, cu un indice de supraviețuire de
85% putem livra
14206 …………………..100
x……………………..85
x=14196 x85 /100 =12072 porci livrati
Necesarul de vi eri de reproducție se obține prin împărțirea numărului de scroafe
la raportul între sexe.
500 / 20 = 25 vieri de reproducție.
Anual o parte din scroafe și vieri se reformează, în funcție de procentele de
reformă planificate.
500–––––––––- -100
x–––––––––– 40
x =500 x 40 / 100 = 200 scroafe reformate anual
5––––––––- 100
x––––––––– 50
x=25 x50/100 = 13 vieri reformați anual.
Pentru înlocuirea scroafelor și vieri lor reformați se vor cumpăra scrofițe și vieruși
de înlocuire cu 25 % în plus fașă de necesar, deoarece nu toate scrofițele și vierușii
vor fi apți de reproducție.
200–––––––– 100
X––––––––– 125
X = 250 scrofițe înlocuire.
13––––––––- 100
X–––––––––– 125
X=13×125/100 = 16 vieruși înlocuire.
Prin diferența dintre necesarul de scrofițe și vieruși de înlocuire și necesarul de
scroafe și vieri reformați se obține numărul de scrofițe și vieruși re formați.
250 – 200 = 50 scrofițe reformate
16 – 13 = 3 vieruși reformați.

33
CAPITOLUL VII
CALCULUL NECESARULUI DE SPAȚIU PENTRU CAZARE EXPRIMAT ÎN
LOCURI ÎNCEPE ÎN MATERNITATE PLUS CREȘĂ
7.1 Calculul necesarului de spațiu pentru maternitate și creșă
Pentru a stabili necesarul de spațiu în sectorul de maternitate creșă trebuie să
ținem cont de următoarele elemente:
– numărul total de fătări (Ntf)= 1150 ;
– durata de staționare a unei serii (Ds), care se formează din: 4 zile înainte de
fătare, 28 zile per ioada de alăptare, 45 zile perioada de creștere, care rezultă prin
împărțirea sporului total în perioada de creșă la sporu l mediu zilnic planificat de 400 g
(greutate inițială la înță rcare 7 kg greutatea la final 25 kg de unde rezultă că sporu l
total va fi de 25 – 7= 18 kg : 0,400 kg spor mediu zilnic rezultă cele 45 de zile ) și 4 zile
timpul necesar dezinfectării spațiului
Ds = 4 + 28 +45 + 4 = 81 zile
Numărul de serii (Ns) de fătare ce se pot realiza într -un an în aceeași boxă
(indice de folosire a boxei ) va fi:
Ns =
5,481365 365Ds număr de serii;
Numărul total de boxe pe serie (Nbs) în maternitate creșă se calculează
raportând numărul de fătări la numărul de serii,
Nbs =
.2555,41150NsNtf boxe pe serie
Numărul de boxe pe compartiment (Nbc) s e află ținând cont de numărul
de boxe ce se populează zilnic (Nbz) și de perioada în zile de formare a
compartimentului.(Z)
Nbc = Nbz x Z
Numărul de boxe ce se populează zilnic se află raportând numărul de
boxe pe serie (Nbs) la durata de staționare (Ds)
Nbz =
2,381255DsNbs

34
Perioada în care se populează un compartiment se recomandă să nu
fie mai mare de 7 zile, pentru ca diferența de vârstă a purceilor din același
compartiment să nu fie prea mare.
În exemplul dat am stabilit Z = 6 zile
În acest ca z numărul de boxe pe compartiment va fi:
Nbc = Nbz x Z = 3 ,2 x 6 = 19,2 boxe pe compartiment;
Numărul total de compartimente(Ntc) se stabilește prin împărțirea numărului
total de boxe pe serie (Tbs) la numărul de boxe pe compartiment (Nbc);
Ntc =
16,1418255NbcNbs rotunjim la 14 compartimente;
Verificare: 14 compartimente x 19 boxe pe compartiment = 266 boxe
față de 2 55 rezultat din calcul de unde rezultă un plus de 11 boxe .
Schiță boxă de fătare

Cele 20 boxe de pe un compartiment se pot amplasa pe 4 rânduri. În cazul
în care amplasăm boxele pe 4 rânduri rezultă 5 boxe pe rând ( 20/4 =5 ).

Legendă:
1. zonă scroafă;
2. hrănitor
scroafă;
3. adăpătoare;
4. paturi calde;
5. hrănitor purcei;
6. zonă mișcare
purcei;
7. ușă.

35
FOTO 13
BOXA FATARE (fermă din județul Bihor)
Schiță de compartiment

l= 9m
bx18 bx17 bx16 bx15 bx14 bx13bx7 bx8 bx9 bx10 bx11 bx12bx6 bx5 bx4 bx3 bx2 bx1
L= 8.35 m

36
L=8,35 m
Lungimea compartimentului = 6 x 1,5 = 9 m
Lățimea compartimentului = 3 x 2,25 + 2 x 0,8 = 8,35 m
Cele 14 de compartimente pot fi amplas ate în două adăposturi a câte 7
compartimente fiecare.
7.2 Calculul spațiului de cazare în sectorul îngrășare
Acest sector preia anual din materni tate plus creșă un număr de 12072 capete
tineret porcin la 25 kg și îi livrează la greutatea planificată de 110 kg. În perioada de
creștere și îngrăș are a tineretului planificăm un spor mediu zilnic de 800 g.
Durata de staționare (Ds)
– perioada de timp necesară pentru realizarea sporului total =
1068,025 110
kgkg kg
zile
– pentru dezinfecție se alocă 4 zile
Ds = 106 + 4 = 110 zile
Numărul de serii (Ns)
Ns =
31,3110365 serii pe an.
Numărul de locuri pe serie (Nls)
Nls =
364631,312067capete locuri pe serie.
Numărul de locuri care se populează zilnic (Nlz)
Nlz =
331103646 locuri care se populează zilnic
Durata de formare a un ui compartiment în acest sector este de 12 zile , iar
numărul de locuri pe compartiment se poate calcula înmulțind numărul de locuri
populate zilnic cu durata de formare a unui compartiment.
33 x 12 =397 locuri pe compartiment

37
Numărul de compartimente (Nc)
Nc =
93973646 compartimente de îngrășare pentru tineret.
Tot în sectorul de îngrășare se cazează și scroafele adulte reformate (200
capete) prec um și vieri adulți reformați (3 capete). Scrofițe reforma 50 capete și vieruși
1. Numărul total de adulte reformate anual va fi 200 + 13 = 2 13 adulte reformate.
Durata de staționare
– perioada de îngrășare = 30 zile;
– perioada de dezinfecție = 4 zile
Ds = 30 + 4 = 3 4 zile
Numărul de serii:
Ns = 365/3 4 = 10,7 serii pe an
Numărul de locuri pe serie
Nls = 213 /10,7 = 20 locuri pe serie
Pentru cele 213 de animale adulte pe serie se mai prevede un compartiment de
îngrășare. În acest caz sectorul de îngrășare se formează din 9 compartimente pentru
tineret ș i unul pentru adulte în total 10 compartimente.
Cele 10 compartimente de îngrășare se por amplasa în duoă adăpost uri a 5
compartime nte . Într-un compartiment de îngră șare am stabilit că asigurăm 397 locuri
de cazare pentru tineret
Amplasarea boxelor în compartiment se poate face pe patru rânduri (397 locuri
/ 4 rânduri = 100 locuri pe rând. Pe boxă se pot caza 10 capete de unde rezultă c ă pe
un rând vom avea 10 boxe (100 : 10 = 10 )
Suprafața utila tiner etului porcin =3646 x0,75=2735 mp
Suprafața total const ruită tineretului porcin =27345 +20% din supra fața
utilă=3282 mp
Suprafața utilă adulte reforme=20 x1,3= 26mp

38
Suprafața tota l construită adulte reformate=26+20%=31 mp
Suprafața utilă cons truită la ingrășatorie=2735mp+26mp=2761 mp
Suprafața totală cons truita la îngrășătorie=3282mp+31mp=3313 mp
FOTO 14
BOXA TINERET (fermă din județul Bihor)

FOTO15

BOXA ÎNGRĂȘARE (fermă din județul Bihor)

39
Schiță boxă de îngrășare
Suprafața boxei 10 cap x 0,75 m2 = 7,5 m2
Frontul de furajare (la discreție)
mx5,123,010
L = 2,75 m

l = 2, 75 m

1,95 m

Schiță compartiment de ingrășare

b3 b2 b1b16 b17 b18
alee serviciu 0,8 m
b9 b8 b7 b6 b5 b4b21 b20 b19
b10 b11 b12 b13 b14 b15b34 b35 b36
alee serviciu 0,8 m
b27 b26 b25 b24 b23 b22b28 b29 b30 b31 b32 b33

St = 7,5 m2

Ușa
L=27,5 m

l=13,12

40

Schiță de adăpost de îngrășare

L=27,5 x5 +3 x 3 m =146,5
l=13,12 m
7.3 CALCULUL SPAȚIULUI DE CAZARE ÎN SECTORUL DE MONTĂ ȘI
GESTAȚIE
7.3.1. Calculul spațiului de cazare în sectorul de gestație
Durata de staționare = 112 zile + 4 zile = 116 zile
112 zile de gestație (ultimele 4 zile de gestație scroafele sunt cazate în
sectorul de maternitate), 4 zile perioada de dez infecție. Deoarece într -un an
de zile scroafele parcurg 2,3 cicluri de reproducție înseamnă că durata de
staționare va fi dublă.
Ds = 116 x 2,3 = 266,8 zile rotunjit la 267
Numărul de serii anual = 365 / 267= 1,4 serii pe an
Număru l de locuri pe serie = 5 00 / 1,4 = 365 locuri pe serie
Cele 365 de locuri se pot amplasa într -un singur adăpost, considerăm că
amplasăm boxele pe 4 rânduri ( 365 / 4 = 92 locuri pe rând) , iar pe boxă vo m pune câte
4 scroafe (92 / 4 = 23 boxe pe rând ).

CT C1 C2 C3 C4 C5 C6 CT CT
L=146,5 m

l=13,12 m

41
Schiță boxă gestație
L = 3,14 m

l = 3,06

L = 2,34 m
Suprafața boxei = 4 cap x 2,4 m2 = 9,6 m2
Frontul de furajare = 4 cap x 0,5 m = 2 m
Schiță adăpost gestați e
L = 72,22 m

l = 13,84 m Lungimea adăpostului = 24 x 3,14 m = 75,36 m

St = 9,6 m2

Ușa
23 boxe
Alee 0,8 m

23 boxe

42
Lățimea adăpostului = 4 x 3,06 + 2 x 0,8 m = 13,84 m
Suprafaț a utilă=365×2,25mp/cap=822 mp
Suprafața total construită=822+20%=98 7mp
7.3.2 Calculul spațiului de cazare în sectorul de pregătire pentru montă .
În acest sector se vor caza scroafele în pregătire pentru montă,
scrofițele, vierii și vierușii.
Calculul spațiului de cazare pentru scroafele în pr egătire pentru montă.
365 – (267 + 56 = 43 zile ), 267 zile scroafele staționea ză în sectorul de
gestație și 56 de zile staționează pe an în sectorul de maternitate, și 4 zile
alocăm pentru dezinfecție,
Numărul de serii = 365 / 4,3 = 8,5 serii
Numărul de locuri pe serie = 500 / 8,5 =59 locuri pe serie
Dacă populăm cu 4 scroafe pe boxă rezultă 59 locuri/4 = 15 boxe
necesare pentru scroafele în pregătire pentru montă.
Cazarea scrofițelor de înlocuire .
Considerăm că scrofițele se achiziționează la vârsta de 6 luni și se
introduc la reproducție la vâ rsta de 8,5 luni. În acest caz durata de staționare
a lor va fi de 75 zile + 4 zile dezinfecție = 79 zile.
Numărul de serii = 365 /79 = 4,62 serii
Num ărul de locuri pe serie 250 / 4,62 = 54 locuri pentru scrofițe
16/4,6=3 locuri pentru vieruși
Cazare a scrofițelor se face tot câte 5 pe boxă de unde rezultă 54 locuri
/5 = 11 boxe pentru scrofițe
Vierii de reproductie se cazeaza individual iar numărul de boxe va fii
egal cu numărul de vieri 25 boxe.

43
Cazarea vierilor adulți.
Durata de staționare a vieri lor adulți este de 365 zile de unde rezultă că
numărul de locuri va fi egal cu numărul de vieri ( 25).
Tot în sectorul de pregătire pentru montă și montă se prevăd câte 4
boxe de montă
În final în sectorul de pregătire pentru montă avem nevoie de : 23 bo xe
pentru scroafe + 11 boxe pentru scrofițe + 1 boxe pentru vieruși + 25 boxe
pentru vieri + 8 boxe pentru montă, un total de 68 de boxe.
Considerăm că cele 68 de boxe se v or amplasa înt r-un adăpost, pe 4
rânduri revenind câte 17 boxe pe rând.
Schiță boxă reproducție
L = 3,33 m

l = 3 L = 2,53 m
Suprafața boxei = 4 cap x 2,5 m2 = 10 m2
Frontul de furajare = 4 cap x 0,5 m = 2

St = 10 m2

Ușa

44
Schiță boxă de montă.
L = 3,3 m

l = 3 m

L = 2,53 m

Schiță de adăpost de pregătire pentru montă și montă.

Lungimea adăpostului = 17 x 3,33 = 56,61 m
17 boxe
alee 0,8m
17 boxe
17 boxe
alee 0,8m

St = 10 m2

Ușa

0,8
L=56,61 m

l=13,6m

45
Lățimea adăpostului = 4 x 3 + 2 x 0,8 = 13,6 m.
FOTO 16
Boxa de gestație (fermă din județul Bihor)

FOTO 17
Boxa de montă IA (fermă din județul Bihor)

46
CAPITOLUL VIII
CALCULUL NE CESARULUI DE FURAJE

8.1.Calculul necesarului de furaje pentru purceii sugari.
Purceii sugari se furajează suplimentar cu furaj prestarter echivalent la noi cu
nutreț combinat (NC 0 -1)
Se cunoaște că pe perioada de alăptare cu durata de 28 de zile se cons umă pe
purcel circa 0,33 kg nutreț combinat.
Din totalul de purcei fătați 14196 capete în primele zile de viață considerăm că
mor 10% față de 15 % cât am planificat inițial, diferența de 3 % mortalități consider ăm
că se produc după înțărcare și 2% mortali tate in îngrășătorie.
Numărul de purcei furajați 14196 x 0,9 (indice de supraviețuire ) = 12072 capete.
Cantitatea de furaj necesară pent ru purceii sugari este egal cu 12072 capete x
0,33 kg = 3983,76 kg = 4, t (NC 0 -1)
8.2. Calculul necesarului de furaj pentru purceii înțărcați .
În perioada de tineret se utilizează două structuri de nutreț combinat, de la
înțărcare și până la atingerea greutății de 10-14 kg se utilizează NC 0.1, iar de la 15
kg până la 25 kg se utilizează furaj de tip NC 0 -2.
Considerăm că avem 3 % la mortalități se înregistrează imediat după înțărcare
și ca atare la calculul necesarului de furaje vom ține cont .
În această perioadă de creștere se poate realiza un consum specific de 1,96 kg
NC / kg de spor. În acest caz necesarul de fu raj se stabilește astfel:
– sporul total pe individ va fi de 25 kg – 7 kg = 18 kg .
– sporul total pe cate gorie 18 kg x 12072 capete = 217296 kg
Cantitatea totală de furaj (0 -1 + 0 -2 ) va fi
217296 kg x 1,96 kg =425900,16 kg = 426 t.
Cantitatea de furaj 0-1 consumată în această perioadă reprezintă circa 20 % iar
diferența de 80 % 0 -2. Cantitatea de furaj 0 -1 va fi

47
426 t x 0,2 = 85 t NC 0 -1.Cantitatea de furaj 0 -2 se poate obține prin diferență
426 t – 85 t = 341 t NC 0 -2.
8.3. Calculul necesarului de fura je pentru tineretul la îngrășat .
Greutatea med ie de intrare la îngrășătorie 25 kg iar greutatea medie de ieșire
110 kg, de unde rezultă că sporul total pe individ va fi:
110 – 25 = 85 kg
Sporul total la tineretul la îngrășat va fi de:
12072 capete x 85 kg = 1026120 kg
Consumul total de furaje depinde de consumul specific realizat, considerăm un
consum specific de 4,2,.În acest caz cantitatea total de furaj combinat (0 -3 și 0 -4) la
tineretul la îngrășat va fi:
1026120 kg x 2,75 kg = 2821830 kg = 2822 t
Din cantitatea totală de furaj consumat circa 30 % este reprezentată de 0 -3 și
70 % de 0 -4.
Cantitatea de furaj 0 -3 va fi:
2822 t x 0,3 = 847 t NC 0 -3
Cantitatea de furaj 0 -4 va fi:
2822 t – 847 t = 1870,6 t NC 0 -4
8.4. Calculul necesarului de furaje pentru animale adulte reformate
scroafe reformate = 250 capete;
vieri reformați = 4 capete
Total reforme = 2 54 capete
Spor mediu zilnic planificat 1 kg, perioada de recondiționare 30 de zile de unde
rezultă că sporul total pe individ este de 1 x 30 = 30 kg
Sporul total de greutate pe categorie animal e adulte reformate va fi de: 2 13
capete x 30 kg = 6390 kg. Consumul specific planificat de 6 kg, de unde rezultă că,

48
cantitatea totală de furaj de tip 0 -4 necesară reformelor va fi: 6390 kg x 6 kg = 38340 kg
= 38 t NC 0 -4.
8.5. Calculul necesarului de furaje pentru scroafe gestante.
În prima etapă se stabilește numărul de zile furajate la categoria scroafe
gestante.
500 scroafe x 116 zile x 2 ,3 cicluri = 133400 zile furajate.
Consumul mediu de furaj pe peri oada de gestație este de circa 2,5 kg NC 0 -6
Cantitatea totală de furaj 0 -6 necesară scroafelor gestante va fi de :
133400 zile furajate x 2,5 kg = 333500 kg = 334 t NC 0 -6
8.6. Calculul necesarului de furaje la scroafele în lactație .
Zile furajate la scr oafele în lactație vor fi:
500 scroafe x 28 zile x 2,3cicluri = 32200 zile furajate
Consumul mediu de furaj în perioada de lactație este de circa 6,5 kg NC 0 -5
Necesarul de furaj pe perioada de lactație va fi de:
32200 zile furajate x 6 ,5 = 209300 kg = 209 t NC 0 -5
8.7. Calculul necesar de furaj pentru scroafele în perioada de pregătire pentru
montă .
Zile furajate = 5 00 scroafe x 14,6 zile x 2 ,3 cicluri = 16790 zile furajate
Consumul mediu pe ziua furajată la scroafele în perioada de pregătire pentru
mont ă este de 3,5 kg NC 0 -5
Necesarul de furaj pentru categoria scroafe în pregătire pentru montă va fi de:
16790 zile furajate x 3,5 kg = 58769 kg = 59 t NC 0 -5
8.8. Calculul necesarului de furaje la vierii de furaje .
Zile furajate = 25 vieri x 365 zile = 9125 zile
Consumul mediu de furaj la vieri pe ziua furajată este de 3 kg
Cantitatea totală necesară de furaje la vieri va fi:

49
9125 zile furajate x 3 = 27375 kg = 27 t NC 0 -5
8.9. Calculul necesarului de furaje la scrofițele de înlocuire
Zile furajate la scrof ițe de înlocuire
250 scrofițe x 75 zile = 18750 zile furajate
Consumul mediu zilnic 2,5 kg NC 0 -5
Cantitatea totală de furaj pentru scrofițe:
18750 zile furajate x 2,5 kg = 46875 kg = 47 t 0-5
8.10 Calculul necesarului de furaj pentru vierușii de înlocuir e.
Zile furajate vieruși: 16 vieruși x 75 zile = 1200 zile furajate
Consumul mediu de furaj 2,5 kg NC 0 -5
Cantitatea totală de furaj pentru vieri de înlocuire.
1200 zile x 2,5 = 3000 kg = 3 t NC 0 -5.

50

Centralizatorul cu necesarul de N.C. în tone / an
Categoria Nutreț combinat Total
0 – 1 0 – 2 0 – 3 0 – 4 0 – 5 0 – 6
Purcei sugari 4 4
Tineret suin 85 341 426
Tineret la îngrășat 847 1975 2822
Adulte reformate 38 38
Scroafe gestante 334 334
Scroafe lactație 209 209
Scroafe pregătire m. 59 59
Vieri 27 27
Vieruși 3 3
Scrofițe înlocuire 47 47
Total 89 341 847 2014 346 334 3969
Centralizatorul cu necesarul de materii prime în tone / an
Specificare 0 – 1 0 – 2 0 – 3 0 – 4 0 – 5 0 – 6 Total
Porumb 36,5 163,5 355,6 819,5 121,0 116,7 1612,9
Orz 1,8 46,5 156,5 906,1 103,7 116,7 1331,4
Ovăz 0,0 0,0 0,0 0,0 20,4 13,3 33,7
Grâu 15,2 34,1 127,0 0,0 31,1 33,4 240,7
Tărâțe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
S.soia 24,1 54,5 101,6 60,4 28,0 13,3 281,9
Soia toast 0,0 17,0 0,0 0,0 0,0 0,0 17,0
S.F.soarelui 0,0 10,2 33,9 78,5 24,2 13,3 160,1
Mazăre 0,0 0,0 50,8 100,7 6,9 16,7 175,1
F peste 2,7 3,4 0,0 0,0 0,0 0,0 6,1
Lapte praf 4,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 4,5
Drojdie 0,9 3,4 0,0 0,0 0,0 0,0 4,3
Zahăr 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,9
Ulei 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,9
Carbonat 0,8 2,7 7,6 18,1 4,3 4,3 38,0
Fosfat 0,4 2,4 5,9 6,0 2,4 2,3 19,5
Sare 0,2 1,2 3,5 10,3 1,8 1,7 18,5
Liz 0,0 0,0 0,0 2,6 0,0 0,0 2,6
M et 0,02 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,02
Premix 0,4 1,7 4,2 10,1 1,7 1,7 19,8
Total 89 341 847 2012 345 334 3968

51
CAPITOLUL IX
CALCULUL CANTITĂȚII DE DEJECȚII (t) Ș I A SUPRAFEȚEI DE TEREN (ha)

9.1 Calculul cantității de dejecții produse pe fermă și an
Categoria purcei sugari produce o cantitate de dejecții pe zi de 832 cmc,iar
lactatia durează 28 de zile(POLEN T.,2010)
14203 purcei sugari x28 zile lactația x( 832 c mc / 1000000) =331 mc /an
Categoria tineret suin produce o cantitate de dejecții de1983 cmc,iar durata de
creștere este de 45 de zile,
12356 cap tin x45 zile x(1983 cmc /1000000) =1103mc /an
Categori porci grași se imparte in două
Categoria porci grași faza I 106/2=53
Categoria porci grași faza II 106/2=53
Categoria porci grați faza I produce o cantitate de dejecții pe zi de 3966 cmc,
iar perioda de creștere este de 53 ze zile
1233 cap x (3966cmc/1000000) =2577 mc/an
Categoria porci grașinfaza a II a produce o cantitate de dejecții pe zi 6081cmc
iar perioada este de 53 de zile
12072 cap x (6801cmc/1000000) = 4362 mc/an
Categoria scroafe produce o cantitate de dejecții pe zi 18681cmc iar durata de
stationare este de 365 de zile
500 scroafe x 365 zile (18681 /10000000 =3409 mc/an
Categoria vieri produce o cantitate de dejectii pe zi de 7079 cmc iar durata de
staționare este de 365 zile
25 x 365 zile (7079 cmc x 1000000)=65 mc/an
Categoria adulți reformați produce o cantitate de dejecții pe zi de 1861cmc iar
durat a de stationare este de 30 de zile

52
213 x 30 zile(18681 cmc /1000000) =119mc/an
Categoria scrofițe de inlocuire produce o cantitate de dejecții pe zi de 5670cmc,
iar durata de creștere este de 75 de zile
250 cap x75 x(5670cmc/10000000 =106 mc/an
Categoria v ieruși de înlociure produce o cantitate de dejecții pe zi de 5670cmc,
iar durata de creștere este de 75 de zile
16 cap x 75zile( 5670cmc/1000000) =7mc/an
Cantitatea totala de dejecții pe an este
331+1103+2577+4362+3409+65+119+106+7=12078 mc
9.2 V olumul t otal de dejecții împreună cu apa adăugată(mc)
La dejecțiile totale se adaugă circa 1mc de apă la 1000mc dejecții
12078 mc dejecții / 1000 = 12,078 mc apa
12,078 mc apa x 12078 mc dejecții = 145888 mc
9.3 Cantitatea de nutrienți conținută de dejecții
Dejecț iile conțin : N, PO ,KO
1 mc dejec ții conține:
– 2,5kg N
– 0,7 kg PO
– 1,5 kg KO
Cantitatea totala de nutrienți
N =145888 X 2,5 =364721
PO=145888 X 0,7=102122
KO=145888 X 1,5 =218832
9.4 suprafața de teren necesară pentru feilizare
Directiva nitriți a consiliulu i Europei prevede 170 kg N maxim admis la hectar
364721 / 170 = 2145 ha

53

CAPITOLUL X
PROIECTAREA EFICIENȚE ECONOMICE

Pentru stabilirea eficienței economice trebuie calculate veniturile și cheltuielile,
diferența dintre ele reprezentând venitul net asupr a căruia se aplică impozitul cuvenit
statului care variază de la 12 % până la 45 % în funcție de volumul venitului net. Prin
scăderea impozitului din venitul net rezultă beneficiul net al unității (fermă, societate,
asociație, gospodărie etc.).
10.1 Venitu l realizat din vânzarea suinelor
Sursa principală de venit rezultă din vânzarea porcinilor grași la intreprinderile
pentru industrializarea cărnii.
Venitul realizat se calculează înmulțind cantitatea de carne livrată în viu cu
prețul de vânzare per kg sau per tonă. Prețul de vânzare variază în funcție de structura
de greutate a animalelor livrate (care reflectă calitatea carcasei) dar și în funcție de
cerere și ofertă.
10.2 Cheltuieli necesare realizării producției de carne
În cadrul cheltuielilor pe baza c ărora se stabilește prețul de cost intră
următoarele elemente: furaje, materiale, salarii, prestări servicii, amortismente și
cheltuieli comune și generale. Ponderea acestor elemente în prețul de cost variază de
la unitate la unitate, în funcție de mai mul ți factori printre care sistemul de creștere și
exploatare (intensiv -industrial, semiintensiv sau extensiv).
a) Furajele reprezintă 70 –80 % din totalul cheltuielilor.
b) Materialele reprezintă 10 – 15 % din totalul cheltuielilor.
c) salariile care în c azul societăților reprezintă circa 10 -15 % (inclusiv impozitul
și C.A.S.) din totalul cheltuielilor.

54
d) Prestările de serviciu de terți în cazul unităților cu capital de stat reprezintă
0,5 – 1 % din totalul cheltuielilor, acestea cuprind curentul electri c, apa și alte servicii.
e) Amortismentele reprezintă circa 4 –5 % din totalul cheltuielilor și cam 4 -5 %
anual din valoarea construcțiilor și utilajelor considerând durata de exploatare a
acestora de 20 -25 ani.
f) Cheltuielile comune și generale reprez intă 5 –10 % din totalul cheltuielilor.
10.3 CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE
În vederea calculării eficienței economice trebuie să ținem cont de veniturile
realizate de unitate prin vânzarea diferitelor categorii de animale, a dejecțiilor, precum
și de chel tuielile de producție. Calculul eficienței s -a făcut la leul greu.
10.3.1. Venituri
A) Venituri realizate din vânzarea tineretului supus îngrășării.
– prețul de vânzare 6,5 lei/kg respectiv 6500 lei /t;
– 1328 t x 6500 lei = 8631569 lei;
B) Venituri re alizate din vânzarea animalelor adulte reformate
– greutatea totală a scroafelor reformate = 48 t;
– greutatea totală a vierilor reformați = 4 t;
– total greutate adulte reformate = 52 t
– prețul mediu de vânzare 4 000 lei /t;
– prețul de vânzarea animalelor adulte reformate
– 52 t x 4000 lei = 207000 lei.
C) Venituri realizate din vânzarea scrofițelor și vierușilor reformați
– greutatea totală a scrofițelor reformate = 9 t;
– greutatea totală a vierușilor reformați = 0,5 t;
– total greutate tineretului reformat = 9,5 t
– prețul mediu de vânzare 4000 lei /t;

55
– prețul de vânzarea animalelor adulte reformate
– 9 t x 4000 lei = 37875 lei.
D) venituri realizate din vânzarea gunoiului de grajd
– Gunoiul de grajd se vinde cu 3 0 lei tona
– 145888 x 30 =437665 lei
venituri totale realizate ( A+B+C +D )
-8631569 lei+207000 lei+37875 lei +437665 lei = 9314109 lei
10.3.2 Cheltuieli
1) Costul furajelor se obține prin înmulțirea cantităților de nutreț combinat cu
prețul pe tona de nutre ț.
NC 01 89t x 1846 lei = 164603 lei;
NC 02 341 t x 1283 lei = 437142 lei
NC 03 847 t x 1088 lei = 920691 lei
NC 0 4 2014 t x 1075 lei = 2164125 lei
NC 05 346 t x 1070 lei = 369739 lei
NC 06 334 t x 1022 lei = 3409 70 lei
Total costuri furaje = 4397269 lei
2)Costul adăposturilor, a echipamentelor și a terenului aferent
Suprafața total construită pe fermă este de 5937 iar prețul unui mp de
cosntrucție este de 1400 lei
5937 x 1400 =8312259
Suprafața t otal betonată in fermă este de 11875 mp iar prețul betonului este de
250 lei mp
11875 x 250 =2968663
Suprafața total ocupată fermă este de 4,75 ha iar prețul unui ha de este de 7000
lei ha

56
4,75 x7000 = 33249 lei
Total costuri construcț ii adăposturi =1 1314172 lei
3) Costul animalelor de reproductie
Număr de scroafe este de 500 capete iar prețul unei scroafe este de 740 lei
500 x74 =370000
Numărul de vieri este de 25 cap cu prețul de 1300 lei pe cap
25 x 1300 =32500
Total cost animale de reproducție 402500 lei
4) Costul salariilor
Un igrijitor are grijă de aproximativ 1000 de cap, iar nr total de capete este de
12072 12072/100=12 angajați
Pentru un angajat se platește 2500 lei (salarul angajatului +dările la stat)
12 x12 x 2500=370133 lei
Consideră m că, costurile cu furajele reprezintă 70 % din ponderea totală a cheltuielilor
100 …………………. X
70 ………………….. 4397269 lei
x = 7720936 lei costul total
Defalcarea costurilor: 1) Cheltuieli cu furajele (7 1,2%) = 4397269 lei
2) Cheltuieli materiale (5,2 %) = 402500 lei
3) Cheltuieli cu salariile (4,8 %) = 370133 lei
4) Prestări servicii (1 ,3 %) = 100000 lei
5) Amortismente (5,9 %) = 452567 lei
6) Cheltuieli generale (5,2 %) = 399149 lei
7) cheltuieli cu energia (6,5%) = 500000 lei
Total cheltuieli (100 %) = 7720936 lei

57
10.3.3.Beneficiu
Beneficiu brut este egal cu diferența dintre veniturile totale minus cheltuielile
totale.
-9314109 lei – 7720936 lei = 1593174 lei;
– Beneficiu net este egal cu beneficiu brut minus impozitul pe profit (16
%);
– 1593174 -16% = 1338266

58
CAPITOLUL X
CONCLUZII
În urma realizării acestui proiect plecând de la un efectiv matcă de 500 de scroafe
putem calcula :
1. Efectivele pe categorii de vâstră :
– Numărul fătairlor
– Numărul purceilor fătați
– Numărul porcilor livrați
– Kilogramele livrate
2. Spațiile de cazare
– Purcei sugari
– Tineret porcin
– Porc gras
– Scroafe
– Vieri
3. Necesarul d e furaje și optimizarea structurii nutrețului combinat pe categorii
de vâstră
– cantitatea de materie primă pentru fabricarea furajelor
– cantitatea de furaje pe categorii
4. cantitatea de dejecții și suprafața de teeren necesară pentru fertilizare
5. eficiența econ omică

59

ANEXE

E.M. Kcal/Kg P.B. % Liz. % Met.+Cis. % Ca % P % NaCl % Cel. % Lei/Kg
Porumb 3444 9 0,24 0,34 0,02 0,28 0 2 0,9
Orz 2992 11,6 0,39 0,38 0,1 0,32 0 5,5 1,1
Ovăz 2723 11 0,42 0,39 0,12 0,33 0 11 0,8
Grâu 3260 12,7 0,3 0,37 0,04 0,39 0 2,5 0,6
Tărâțe 2414 15 0,5 0,36 0,13 1,3 0 10 0,5
S.soia 3423 43 2,62 1,12 0,3 0,64 0 6 2,2
Soia toast 4032 35 2,26 1,02 0,25 0,6 0 5,5 1,8
S.F.soarelui 2741 39 1,17 1,39 0,26 1,2 0 18 1,2
Mazăre 3285 23 1,43 0,55 0,2 0,4 0 5,4 1,1
F. peste 3340 65 4,9 2,52 6 3,3 2 0 9
Lapte praf 3378 33,5 2,6 1,16 1,2 1 0 0 7
Drojdie 3036 47 3,2 1,05 0,5 1,6 0 0,5 3,5
Zahăr 3558 0 0 0 0 0 0 0 3
Ulei 8800 0 0 0 0 0 0 0 4
Carbonat Ca. 0 0 0 0 39 0 0 0 0,25
Fosfat 0 0 0 0 25 21 0 0 2,1
Sare 0 0 0 0 0 0 98 0 0,3
Liz 0 0 78 0 0 0 0 0 12
Met 0 0 0 98 0 0 0 0 15
Premix 0 0 0 0 0 0 0 0 4Caracteristicile nutritive ale principalelor materii prime furajere utilizate în structura N.C. și prețul / Kg
PORCI 0 – 1
%E.M. Kcal/Kg P.B. % Liz. % Met.+Cis. % Ca % P % NaCl % Cel.max. % Lei/Kg
Cerinte 3300 22 0,96 0,68 0,8 0,6 0,23 3
Asigurat 100 3373 22 1,17 0,68 0,81 0,61 0,23 2,98 1,846
Porumb 40,98 1411,4 3,7 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 0,8 0,369
Orz 2 59,8 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,022
Ovăz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Grâu 17 554,2 2,2 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 0,4 0,102
Tărâțe 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.soia 27 924,2 11,6 0,7 0,3 0,1 0,2 0,0 1,6 0,594
Soia toast 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.F.soarelui 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Mazăre 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
F peste 3 100,2 2,0 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,0 0,270
Lapte praf 5 168,9 1,7 0,1 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,350
Drojdie 1 30,4 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,035
Zahăr 1 35,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,030
Ulei 1 88,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,040
Carbonat 0,93 0,0 0,0 0,0 0,0 0,4 0,0 0,0 0,0 0,002
Fosfat 0,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,008
Sare 0,17 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,0 0,001
Liz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Met 0,02 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,003
Premix 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,020
Total 100 3373 22 1,17 0,68 0,81 0,61 0,23 2,98 1,846

60

PORCI 0 – 2
%E.M. Kcal/Kg P.B. % Liz. % Met.+Cis. % Ca % P % NaCl % Cel.max. % Lei/Kg
Cerinte 3200 18 0,79 0,51 0,65 0,55 0,35 4
Asigurat 100 3283 18 0,85 0,56 0,65 0,58 0,35 3,74 1,283
Porumb 48 1653,1 4,3 0,1 0,2 0,0 0,1 0,0 1,0 0,432
Orz 13,66 408,7 1,6 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,8 0,150
Ovăz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Grâu 10 326,0 1,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 0,060
Tărâțe 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.soia 16 547,7 6,9 0,4 0,2 0,0 0,1 0,0 1,0 0,352
Soia toast 5 201,6 1,8 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,3 0,090
S.F.soarelui 3 82,2 1,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,5 0,036
Mazăre 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
F peste 1 33,4 0,7 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,090
Lapte praf 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Drojdie 1 30,4 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,035
Zahăr 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Ulei 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Carbonat 0,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 0,0 0,0 0,0 0,002
Fosfat 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,1 0,0 0,0 0,015
Sare 0,34 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 0,0 0,001
Liz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Met 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Premix 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,020
Total 100 3283 18 0,85 0,56 0,65 0,58 0,35 3,74 1,283
PORCI 0 – 3
%E.M. Kcal/Kg P.B. % Liz. % Met.+Cis. % Ca % P % NaCl % Cel.max. % Lei/Kg
Cerinte 3200 16 0,7 0,45 0,6 0,5 0,4 4
Asigurat 100 3206 16 0,7 0,49 0,62 0,53 0,40 4,00 1,088
Porumb 42 1446,5 3,8 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 0,8 0,378
Orz 18,49 553,2 2,1 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 1,0 0,203
Ovăz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Grâu 15 489,0 1,9 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 0,4 0,090
Tărâțe 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.soia 12 410,8 5,2 0,3 0,1 0,0 0,1 0,0 0,7 0,264
Soia toast 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.F.soarelui 4 109,6 1,6 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,7 0,048
Mazăre 6 197,1 1,4 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 0,066
F peste 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Lapte praf 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Drojdie 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Zahăr 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Ulei 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Carbonat 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,4 0,0 0,0 0,0 0,002
Fosfat 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,1 0,0 0,0 0,015
Sare 0,41 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,4 0,0 0,001
Liz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Met 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Premix 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,020
Total 100 3206 16 0,66 0,49 0,62 0,53 0,40 4,00 1,088

61

PORCI 0 – 4
%E.M. Kcal/Kg P.B. % Liz. % Met.+Cis. % Ca % P % NaCl % Cel.max. % Lei/Kg
Cerinte 3150 13 0,57 0,4 0,5 0,4 0,5 5
Asigurat 3122 13 0,57 0,42 0,51 0,41 0,50 4,44 1,075
Porumb 40,7 1401,7 3,7 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 0,8 0,366
Orz 45 1346,4 5,2 0,2 0,2 0,0 0,1 0,0 2,5 0,495
Ovăz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Grâu 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Tărâțe 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.soia 3 102,7 1,3 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,066
Soia toast 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.F.soarelui 3,9 106,9 1,5 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,7 0,047
Mazăre 5 164,3 1,2 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 0,055
F peste 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Lapte praf 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Drojdie 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Zahăr 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Ulei 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Carbonat 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,4 0,0 0,0 0,0 0,002
Fosfat 0,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,006
Sare 0,51 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,5 0,0 0,002
Liz 0,13 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,016
Met 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Premix 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,020
Total 100 3122 13 0,57 0,42 0,51 0,41 0,50 4,44 1,075
0 ##### B.N.
PORCI 0 – 5
%E.M. Kcal/Kg P.B. % Liz. % Met.+Cis. % Ca % P % NaCl % Cel.max. % Lei/Kg
Cerinte 3100 15 0,6 0,36 0,75 0,5 0,5 7
Asigurat 100 3092 15 0,58 0,49 0,76 0,54 0,50 5,08 1,070
Porumb 35 1205,4 3,2 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 0,7 0,315
Orz 30 897,6 3,5 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 1,7 0,330
Ovăz 5,9 160,7 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,6 0,047
Grâu 9 293,4 1,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,054
Tărâțe 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.soia 8,1 277,3 3,5 0,2 0,1 0,0 0,1 0,0 0,5 0,178
Soia toast 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.F.soarelui 7 191,9 2,7 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 1,3 0,084
Mazăre 2 65,7 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,022
F peste 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Lapte praf 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Drojdie 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Zahăr 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Ulei 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Carbonat 1,25 0,0 0,0 0,0 0,0 0,5 0,0 0,0 0,0 0,003
Fosfat 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,1 0,0 0,0 0,015
Sare 0,51 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,5 0,0 0,002
Liz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Met 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Premix 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,020
Total 100 3092 15 0,58 0,49 0,76 0,54 0,50 5,08 1,070

62

PORCI 0 – 6
%E.M. Kcal/Kg P.B. % Liz. % Met.+Cis. % Ca % P % NaCl % Cel.max. % Lei/Kg
Cerinte 3100 13 0,42 0,28 0,75 0,5 0,5 7
Asigurat 100 3098 13 0,49 0,43 0,77 0,50 0,50 4,54 1,022
Porumb 35 1205,4 3,2 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 0,7 0,315
Orz 35 1047,2 4,1 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0 1,9 0,385
Ovăz 3,99 108,6 0,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,4 0,032
Grâu 10 326,0 1,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 0,060
Tărâțe 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.soia 4 136,9 1,7 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,088
Soia toast 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
S.F.soarelui 4 109,6 1,6 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,7 0,048
Mazăre 5 164,3 1,2 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 0,055
F peste 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Lapte praf 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Drojdie 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Zahăr 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Ulei 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Carbonat 1,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,5 0,0 0,0 0,0 0,003
Fosfat 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,1 0,0 0,0 0,015
Sare 0,51 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,5 0,0 0,002
Liz 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Met 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,000
Premix 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,020
Total 100 3098 13 0,49 0,43 0,77 0,50 0,50 4,54 1,022

63
BIBLIOGRAFIE
1. BENCSIK I. ,-2005-GENETICĂ GENERALĂ, ED. MIRTON
TIMIȘOARA
2. BERIȘ L.,STOICA MARIA -1983 -GENETICĂȘI AMELIORAREA
SUINELOR,ED CERES,BUCUREȘTI
3. DINU I.,MARGARETE OANCEA, TEUSDEAN V,SAVA N ., -1987 –
CARTEA FERMIERULUI. CREȘTEREA PORCINELOR, ED CERES,
BUCUREȘTI
4. DINU I.,HĂLMĂGEAN P.,DIMITRIU I.,STAN T .,-1981 -PROBLEME
SPECIALE DE AMELIORARE ȘI EXPLOATAREA SUINELOR, ED
DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ. BUCUREȘTI
5. DINU I.,HĂLMĂGEAN P., TĂRĂBOANȚĂ GH., FARCAȘ N.,
SIMIONESCU D.,FELICIA POPOVICI , -1990 – TEHNOLOGIA
CREȘTERII SUINELOR, ED. DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ
BUCUREȘTI
6. DINU I., SIMIONESCU D .,-1998 -ÎNFIIȚAREA ȘI EXPLOATAREA
UNEI FERME PENTRU ÎNGRĂȘAREA PORCINELOR, ED.GRAND,
BUCUREȘTI
7. DRONCA D .,-2003 -AMELIORAREA ANIMALE LOR, ED MIRTON,
TIMIȘOARA
8. GRIGORIU E .,-2004 -ZOOECONOMIE ȘI LEGISLAȚIE DE
RAMURĂ,CURS ID U.S.A.M.V.B. TIMIȘOARA
9. GRIGORIU E .,-2004 – MARKETING, CURS ID. U.S.A.M.V.B.
TIMIȘOARA
10. HĂLMĂGEN P .,-1974 -CURS DE TEHNOLOGIA CREȘTERII
SUINELOR, VOL I, LITO I.A.T.
11. HĂLMĂGE AN P .,1981 – CURS DE TEHNOLOGIA CREȘTERII
SUINELOR,VOL I I, LITO I.A.T.
12. HĂLMĂGEAN P .,-1994 -NOTE DE CURS, PROIECTARE
TEHNOLOGICĂ LA SUINE, EED EUROART, TIMIȘOARA
13. HĂLMAGEAN P .,-1984 -TEHNOLOGIA CREȘTERII ȘI
EXPLOATĂRII SUINELOR, ED. CERES, BUCUREȘTI

64
14. LIXANDRUB.,P OLEN T ., -1994 – TEHNOLOGIA CREȘTERII
SUINELOR, LUCRĂRI PRACTICE, ED. EUROART, TIMIȘOARA
15. POLEN T .,-2010 -TEHNOLOGIA CREȘTERII SUINELOR, CURS ID,
U.S.A.M.V.B., TIMIȘOARA
16. POLEN T .,-2013 -PROIECTARE TEHNOLOGICĂ LA SUINE,CURS
ID , U.S.A.M.V.B., TIMIȘOARA
17. POLEN T ., -2013 -TEHNOLOGIA CREȘTERII SUINELOR
18. RUSOAIE D .,-2000 – CONSTRUCȚII ZOOTEHNICE, ED.MIRTON,
TIMIȘOARA
19. SPADARU F .,-1999 -ASPECTE PRACTICE ALE CREȘTERII
PORCINELOR, ED. PROMEDIA PLUS, CLUJ NAPOCA
20. ȘTEF L .,-2002 -TEHNOLOGIA PRODUCEERII NUTREȚURILOR
COMBINATE, ED. WALDPRES, TIMIȘOARA
21. www.google.ro/maps/place/CAUACEU