ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL LA NIVELUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA Coordonator științific: Conf.dr. Dragomir Laurențiu Student… [621559]
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific:
Conf.dr. Dragomir Laurențiu
Student: [anonimizat]:
Rădoi Corina Loredana
Craiova 2017
1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFAC ERILOR
ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL LA NIVELUL
REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA
Coordonator științific:
Conf.dr. Dragomir Laurențiu
Student: [anonimizat]:
Rădoi Corina Loredana
Craiova 2017
2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… ………3
CAPITOLUL I
ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL ȘI IMPORTANȚA SA PENTRU
COMPETITIVITATEA FIRMEI ………………………………………………………………….. 4
1.1. Definirea mediului concurențial și caracteristicile acestuia …………………………………………….. 4
1.2. Factori de influență ai mediului concurențial ……………………………………………………………….. 5
1.3. Conceptul de piață relevantă și rolul său î n analiza mediului concurențial ………………………… 8
1.4. Consiliul Concurenței……………………………………………………………………………………………… 14
CAPITOLUL II
ANALIZA REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA DIN PUNCT
DE VEDERE AL MEDIULUI CONCURENȚIAL ………………………………………. 15
2.1. Evoluții înregistrate la nivelul Regiuni de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia comparativ cu
celelalte regiuni din România …………………………………………………………………………. …….. …15
2.2. Noi forme de organizare a activităților la nivelul Regiuni de Dezvoltare Sud -Vest
Oltenia …………………………………………………………………………………….. …………………………… 25
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………… …..30
3
INTRODUCERE
Prin mediu extern al întrepr inderii se întelege ansamblul factorilor externi al acesteia ,
factori a căror existentă este susceptibila de a -i influenț a comportamentul și performantele sale,
afectând -o într-un fel sau altul. Deoarece impactul poate fi direct (acțiunile concurenței) sau
indirect (schimbări generale in climatul de afaceri), analiza mediului extern trebuie realizată în
două contexte diferite: contextul concurențial (mezomediul), generat de elemente aflate în
imediata vec inătate a organizației și caracterizat pr in posibilități sporite de influențare a acesteia,
respectiv contextul general (macromediul), mai îndepartat și cu po sibilități mai reduse de
influența asupra întrepr inderii.
Analiza mediului extern vizează studiul acelor variabile majore pr in care mediul imediat
sau cel lărgit influențează întrepr inderea, furnizând diagnosticului informații asupra situației
strategice complementare în raport cu cele oferite de analiza internă. Fie că sunt realizate în
cadrul contextului concurențial, fie că privesc contextul general al macromediului, analizele
realizate la acest nivel au scopul de a se siza oportunitățile și amen intarile care există, dar și de a
identifica factorii cheie de succes ai sectorului de activitate, veritabile variabile strategice externe
pe care toate întrepr inderile trebuie să le cunoască și să le stăpânească pentru a supraviețui.
O oportunitate reprezintă o evoluție a mediului extern apreciată ca având un efect pozitiv
asupra întrepr inderii. De exemplu, apariția unor noi piețe său a unor noi tehnologii reprezintă
cele mai cl asice oportunități pentru o firmă. O oportunitate este cu atât mai notabilă cu cât
probabilitatea de succes și atracția ei sunt mai ridicate și cu cât este mai rapid se sizată decât
concurenții.
O amen ințare reprezintă o evoluție a mediului extern cu efect previzibil negativ pentru
întrepr indere. O scădere cont inuă a puterii de cumpărare a populației în condițiile economice
actuale reprezintă practic o amen ințare majoră pentru toate întrepr inderile. O amen ințare este cu
atât mai gravă cu cât are șanse mai ma ri de a se produce și cu cât afectează mai profund
competitivitatea întrepr inderii în cazul în care ea dev ine realitate.
Analiza contextului (mediului) concurențial este utilă în evaluarea oportunităților și
amen ințărilor generate de acele elemente ( indivizi, grupuri său organizații) care influențează
direct întrepr inderea, sau pot fi influențate semnificativ de către aceasta. Ea presupune, într-o
prima fază, def inirea cadrului de refer ință în care se vor desfășura analizele următoare, deci
alegerea cor ectă a câmpului de lucru. O dată acest cadru ales, analiza se va axa apoi pe studiul
forțelor concurențiale care -l afectează, deoarece rezultanța acestor forțe determ ină performanțele
sale potențiale.
Prezent a lucrare este împărțită în doua capitole. În Capitolul I intitulat Analiza Mediului
Concurențial și Importanța sa pentru Competitivitatea Firmei am explicat termenul de mediu
concurențial , caracteristicile acestuia, am prezentat factorii de influență ai acestuia , definirea
concurentei, formele acesteia .
În capitolul II al prezentei lucră ri voi prezenta Analiza Regiunii d e Dezvoltare Sud -Vest
Oltenia din punct de vedere al Mediului Concurențial .
4
Capitolul I
ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL ȘI IMPORTANȚA SA
PENTRU COMPETITIVITATEA FIRMEI
1.1.Def inirea mediului concurenț ial și caracteristicile acestuia
Mediul concurenț ial în care actioneaz ă unitățile economice a cunoscut de -a lungul
anilor o dinamică din ce în ce mai mare ajungând în prezent la un mediu concurenț ial
caracterizat pr in complexitatea relațiilor. Mișcarea accelarată a relațiilor de tip concurențial
împune un ritm alert in procesul de luare a deciziilor1.
Mediul concurenț ial reprezintă ”totalitatea condițiilor,factorilor,comb inațiilor economice
în cadrul că rora se realizează concurența în vederea obț inerii unor influenț e favorabile asupra
mecanismului de funcționare a pieței și in ultima fază asupra protecț iei consumatorului, asupra
bunăstă rii lor generale. aceasta este def iniția pe care o gă sim în literatura de specialita te.
Atunci când anali zăm mediul concurenț ial, trebuie să ținem cont de intensitatea
concureț ei dintr-un domeniu de activitate. Această intensitate a concuren ței poate fi influențată
de cinci factori structurali sau “forț e concurențial e” asa cum au fost ele def inite de M. Porter2
Aceste c inci forțe concurențiale3 identificate de că tre Porter și care pot determ ina
atractivitatea unei ramuri economice sunt urmă toarele:
– intrarea noilor concurenț i pe piață ;
– amen ințarea produselor substituente;
– puterea de negociere a cumpără torilor;
– puterea de negociere a furnizorilor;
– rivalitatea dintre concurenții existenț i.
Intrarea noilor concurenți pe piață ridică frecvent mari probleme atât acestora, cât și
concurenților deja existenți. Adeseori, noii intrați dispun de resurse importante, materiale,
financiare, dar poate mai ales “p sihologice” manifestate pr in dorința acestora de a ocupa o cota
de piața cat mai mare. Dacă intrarea pe piată nu este blocată de existenta unor bariere de intrare,
acesti noi concurenț i vor provoca probleme în cadrul mediului concurenț ial d eoarece va fi
previzibil ca prețul produselor să scadă, ceea ce constituie un adevă rat pe ricol pentru costurile
celorlalți concurenț i. Frecvent companiile recurg la metoda achizițiilor pentru a pătrunde pe o
piată, în felul acesta fi ind sporită intensitatea concurenț ei.
Rivalitatea dintre concurenț ii existenț i constituie o forță concurențiala puternică,
aparută datorită luptei dintre competitori pentru deț inerea unei poziții cât mai bune pe piață.
Numărul și mărimea relativă a competitorilor poate influenta intensitatea concurenței, în sensul
că existența unui număr mare de competitori pe o piață sporește rivalitatea dintre aceștia. Dar și
în situația în care există un numar redus de competitori , egal din punct de vedere al mă rimii lor,
rivalit atea este prezenta deoarece aceștia vor încerca pr intr-o serie de tactici să caștig e o poziție
competitivă mai bună . Concurenții sunt dependenți unii de alț ii; aceasta este o realitate ce trebuie
acceptată de orice competitor care dorește să -și mențină poziția pe piață. Acest lucru îi obligă în
multe situații să adopte aceleaș i tactic i, ca de exemplu: reducerea preț urilor, reali zarea
campaniilor publicitare, îmbunatățirea calităț ii produselor și a serviciilor oferite etc. Concurența
prin preț ș i concurenț a prin calitate determ ina cea mai puternică rivaliatate dintre competitori,
deoarece aceștia vor căuta permanent să adopte tactici de market ing ce au in veder e obț inerea
unei cote de piață importante ș i mai ales atragerea consumatorilor că tre produs ele oferite de
aceștia.
Amen ințarea produselor substituente devine o forța concurențiala din ce in ce mai
puternică deoarece apariț ia unor noi produse substituente, oferite la un preț mai mic și cu o
calitate bună determ ină intenșificarea confruntă rii dintre competitori. Toate produs ele pot avea
substituente. Cu cât este mai mare numă rul produ selor substituente și performanța acestora, cu
1 Tileagă Cosmin -Mediul concurențial și dinamica cerere -ofertă,Universitatea Lucian Blaga din Sibiu,Facultatea de
Științe Economice ,Sibiu,2008,p.4.
2 M. Porter, Strategie concurentiala , Ed. Teora, Bucuresti, 2001, p.17
3 M.Porter -Avantajul concurențial -ed Teora,2000,p.18
5
atât este mai intensă competiț ia dintre aceștia . Mai mult, produsele substituente pot crea un
plafon priv ind preț urile.
Puterea de negociere a cumpără torilor determ ină intensificarea concurenței pr in faptul
că aceștia vor căuta să selecteze ace i competitori care oferă prețul cel mai bun, calitatea cea mai
bună ș i servicii suplimentare. Acest fapt constituie u n motiv in plus pentru a perfecționa cont inuu
tacticile ș i strategiile de market ing abordate d e catre un agent economic. Cumpără torii, angr oșiști
și detailiș ti, pr in puter ea lor de negociere pot influenț a sem nificativ intenșitatea concurenț ei
dintr-un domeniu d e activitate, mai ales atunci când aceștia au un rol hotărâtor in deciziile de
achiziție ale consumatorilor. Dacă un detailist poate d eterm ina un consumator să cumpere o
anumită marca de produs prezentandu -i avantajele competitive ale acestuia, atunci cu șiguranță
că acesta are o putere de negociere mare și o va utiliza in relațiile cu producă torii.
Puterea de negociere a furnizorilor actionează similar cu cea a cumpărătorilor, in
sensul că furnizorii vor căuta să ofere materii prime la prețuri mai mari, mai ales atunci când
numă rul lor este redus in domeniul respectiv. Acest lucru poate conduce la scăderea
profitabilității in acel domeniu de activi tate.
Mediul concurențial face po sibilă concurența intre firme, piața sancționându -le atunci
când acestea nu și -au adaptat oferta lor la cer ințele consumatorului, pr in faliment sau
reorganizare. Este o competiție cont inuă in care firmele luptă pentru subzistență pe piață și
pentru a obț ine avantajul competitiv, iar in cadrul acestei lupte câștigătorul f inal este
consumatorul care, in termeni de calitate și cantitate (dar mai ales preț), va avea cererea sa
satisfăcută, fi ind adeseori a șimilat cu „consumatorul -rege”;
Teoria modernă presupune că mediul concurențial nu se mai rezumă la concurenții direcți
din cadrul aceluiași sector de activitate, clienți și furnizori, la produsele substitut sau la noii
intrați pe piață, ci se ext inde la nivelul intregii societăți. Așa se explică faptul că firmele
componente ale mediului concurențial vor lupta de acum cu toți agenții economici existenți pe
piață, indiferent de sfera lor de activitate, pentru o resursă limitată, și anume venitul dis ponibil al
consumatorului.
Contextul concurențial acoperă o parte semnificativă din universul strategic al
firmei, cupr inzând partenerii comerciali, concurenții (existenți și p otențiali) și produsele
lor. Din punct de vedere strategic, interesul analistului se concentrează, oricare ar fi sectorul de
activitate, la nivelul forțelor concurențiale prezente, dat fi ind că acestea influențează intr-o
măsură importantă atractivitatea sectorului și pârghiile co ncurențiale po șibil de utilizat.
Astfel, decizia de penetrare sau de dezangajare intr-un anumit sector este fundamentată,
urmând a se monitoriza influențele factorilor conjuncturali.
1.2. Factori de influență ai mediului concurențial
Mediul concurențial al unei firme reprezintă ansamblul factorilor interni și externi care
influențează direct său indirect activitatea firmei. Mediul concurențial al unei firme este format
din : mediu intern : resursele firmei, conducerea, organizarea, ele mentele mix -ului de market ing,
mediu extern: micromediu :furnizori, clienți, concurenți, organisme publice,
macromediu:
Componentele macromediului intrepr inderii sunt :
factori economici
factorii tehnici, tehnologici
factorii de management
factorii socio -culturali
factorii ecologici naturali
factorii politici
actorii demografici
factorii juridici
Dintre factorii economici ai mediului ambiant extern pot fi mentionați: piața, puterea de
cumpărare, nivelul și ritmul dezvoltării economice, potenț ialul f inanciar.
6
Piața internă și externă influențează intrepr inderea productivă pentru că pe baza studiului
cererii aceasta îș i va stabili produsele ce urmează a fi fabricate, cît va produ ce, pentru c ine,
calitatea, preț ul produselor, precum și elemente ale strategiei acesteia.
Dezvoltarea activităț ii de market ing presupune o schimbare de optică in sensul orientării
producției fir mei către ceea ce se cere pe piață. Pr in intermediul pieț ei interne și externe
intrepr inderea influentează și ea mediul in sensul schimbării exigenț elor consumatorilor ca
urmare a lansării pe piață a unor noi produse care satisfac unele nevoi.
Potențialul financiar al unei tări influențează activitatea unei intrepr inderi in sensul că un
potenț ial ridicat va favoriz a activitatea intrepr inderilor ș i invers. Pe de altă parte o activitate
eficientă desfășurată in cadrul intrepr inderilor, a instituț iilor de invatam int, in cercetare,
contribuie la creșterea potenț ialului f inanciar al mediului naț ional respectiv.
Prin intermediul fa ctorilor economici se realizează un schimb permanent organizaț ie –
firma – mediu; aceasta interdependența trebuie cunoscută, analizat ă și influențată in mod
favorabil de m anagementul firmei, organizaț iei.
Factorii tehnici ș i tehnologici sunt reprezentaț i in principal de nivel ul tehnic al
echipamentelor, maș inilor, utilajelor, instalaț iilor furnizate intrepr inderilor din tara său din
străinătate, nivelul tehnologiilor folo șite, numărul și nivelul licențelor ș i brevetelor inregistrate,
capacit atea de documentare și inovare ș .a.
Mediul tehnic, tehnologic pr in ansambl ul factorilor specifici influențează nivelul
productivității, costului de producție, calitatea producț iei, nivelul profitului; in general rezultatele
economice f inale ale intrepr inderii.
În condiț iile impactului rezultatelor cercetă rii sti ințifice, aceș ti factori au o influență
crescândă ca urmare a accelerarii uzurii morale a tehnologiilor, a reducerii duratei de a plicare a
cunost ințelor în toate domenii de activitate.
Analizând dotarea tehnică și tehnologica utilizată de întrepr indere în comparație cu alte
întrepr inderi din țară și din străinatate, cu obiect de activita te similar, se poate constata că aceasta
se afla la un nivel egal, peste sau sub nivelul acestora.
Decalajele tehnice, tehnologi ce care apar in astfel de șituații generează decalaje
economice intre intrepr inderi, care la rândul lor generează decalaje economice intre tă ri.
Rolul managementului este lua rea unor decizii care să vizeze elim inarea decalajelor
nefavorabi le întrepr inderii în scopul creșterii competitivităț ii acesteia.
O întrepr indere poate avea un n ivel de dotare tehnică, tehnologică superior față de alte
întrepr inderi din mediul ambiant exte rn și intern și totuși să realizeze o eficiență și o
competitivitate redusă în cazul în care dispune de un management neperformant.
Factorii de management exprimă gradul de prevedere, organizare, coordonare, e valuare
a mediului ambiant în măsura în care cadrul organizatoric și de gestiune creat stimulează
personalul din întrepr indere să folosească po sibilităț ile respectivului mediu.
Funcț ionarea firmelor e ste influentață puternic de sistemul de m anagement practicat la
nivelul și în cadrul mediului național, internaț ional în care întrepr inderea funcționează .
Activitatea firmei este influențată ș i de managementul întrepr inderii pe plan mondial. Astfel,
dacă la nivel mondi al se practică o serie de tehnici performante de management, pot fac e
obiectul transferului de cunoșt ințe și implicit pot fi folo site și organizate întrepr inderile la nivel
internaț ional.
Din factorii socio -culturali fac parte:
raportul dintre populatia urbana și cea rurala;
nivelul de dezvoltare al invatam intului;
nivelul de ocrotire al sanatatii;
ponderea și calitatea activitatilor cultural artistice;
mentalitatea
În cadrul societăț ilor în care ponderea cea mai mare o deț ine populația rurală , în general
cu un nivel de calificare redus, activita tea întrepr inderii este influențată negativ sub aspectul
calității producției, nivelul productivităț ii muncii, în general pr in prisma eficienței economice ș i
invers.
Nivelul de dezvoltare al invățămâ ntului favorize ază pregatirea forței de muncă și implicit
eficiența activităț ii une i întrepr inderi. (Ex: un invatam int tehnic inalt calitativ reprezintă premisa
7
favorabilă cresterii numărului de invenții, inovații ș i aplicarea acestora în activităț i productive și
invers).
Un rol deci siv îl joacă invățământul, care contribuie atât la îmbună tățirea structurii socio –
profe sionale a populaț iei, cît mai ales, la amplificarea nivelului cultural al acesteia, la formar ea
unei mentalităț i specifice economiei de piața . În acest domeniu trebuie actionat gradual, în sensul
ca, pe de o parte, s e impune pregatirea de specialiști de că tre firmele rom ânești pentru rezolvarea
unor probleme realmente noi, derivate din tranziț ia la economia de piața și, pe de alta part e,
amplificarea ponderii populaț iei cu studii superioare, pr in sporir ea corespunzatoare a cifrei de
școlarizare în învatam intul superior, cu deosebire economic și juridic.
Asemenea transformă ri, corelate cu altele din sfera sti inței, culturii și ocrotirii sănătaț ii
vor da noi dimen siuni rolului factorilor socio -culturali în funcționarea firmei și managementului
său.
Menț inerea capacității forței de munca pr in acțiuni de ocrotire a forței de munca pr intr-un
sistem sanitar b ine dotat, stru cturat contribuie la buna desfaș urare a ac tivității în cadrul firmei ș i
invers.
Activitățile cultural – artistice pentru cei fără nici o legătură cu activitatea firmei
contribuie la stimularea creativă a personalului, favorizează eficaci tatea activității desfăș urate de
respectivul personal care a participat la astfel de activităț i.
Mentali tatea, ca ansamblu de concep te, conv ingeri care determ ină gândirea și
comportamentul influenț ează activitatea desfășurată de persoanlul din întrepr indere .Relatia între
firme și mediu poate fi exemplificată și în sensul influenței pr in aceleaș i grupe de factori a firmei
asupra mediului. De exemplu:
buna funcț ionare a întrepr inderilor productive din cadrul unui mediu național
reprezintă premisa favorabilă pentru ca acestea să contribuie cu o cotă mai mare la de zvoltarea
învatam intului, a susț inerii activităț ilor so cial-culturale, de ocrotire a sănătăț ii.
buna funcț ionare a întrepr inderilor conduce la creșterea veniturilor salariaților ș i
implicit a capacității acestora de a participa la diferite acțiuni social -culturale, la ridicarea
nivelului și calității pregătiri i de specialite ș i în domeniul managementului.
Factorii naturali – ecologici sunt reprezentaț i de component ele mediului inconjurător :
relief, clima, flora, fauna, resursele subsolului, în general cadrul natural de desfașurare a vieț ii
materiale.
Încă din faza de proiecatre a unei întrepr inderi și apoi in faza de construcț ie se ține seama
de condiț iile de relief, clima, de nece sitatea amplasă rii în apropierea surselor de materii
prime, funcționarea întrepr inderii dep inzând în primul râ nd de resursele de materii prime.
Astfel, existenț a unor m aterii prime indigene reprezintă condițiile favorabile dezvoltă rii
unei întrepr inderi dintr-un anumit domeniu pr in influenta favorabilă asupra eficienț ei.
De asemenea, alegerea mijlocelor de transport care se vor util iza intr-o anumita zona
geografica va dep inde de conditiile de relief, de clima.
Dintre factorii ecologici, resursele naturale în special, apele au cea mai mare influență
asupra întrepr inderii.
Caracterul practic neregenerabil a l unor resurse, comb inat cu creșterea rapidă a prețurilor
influentează costul producț iei, rentabilit atea și prețul de v inzare.
Prin activitatea desfașurată firma influențează și ea mediul inconjurător in sensul
menț inerii și protecț iei mediului inconjurator său prin degradarea și poluar ea lui. Astfel, se
impune o creștere a preocupă rilor pentru acțiuni pe termen mediu și lung in vederea cunoașterii
și protejarii mediului inconjurator: folo șirea unor tehnologii care reduc poluare, menț inerea
echilibrului ecologic, elaborarea de strategii bazate pe resurse regenerabile.
În grupa factorilor politici pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri,
opțiunile priv ind ponderea proprietăț ii private și publice, politicile de creditare, de susținere a
impor t-exportului, impozitarea. Cu câ t ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu atâ t activitatea
intrepr inderii va fi influențată favorabil și invers.
O activitate eficienta desfașurată de că tre intreprinderile productive favorizează ritmuri
inalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea și invers.
8
Impor tant este ca managerii firmei să seșizeze ace ste influențe și să ia deciziile care se
impun.
Mediul demografic reprezintă totalitate a elementelor demografice ce acționează asupra
firmei, direct sau indirect.
Indicatori specifici care def inesc mediul demografic sunt: numă rul populatiei,
stratificarea populaț iei pe vîrste și sexe, stratificarea socio -profe șională, populația activă și
ocupată, ponderea acesteia in populația to tală, repartizarea teritorială a populaț iei pe mediul
urban – rural.
Analiza acestor indicatori permite o evaluare corectă a dimen șiunii cererii potențiale, a
pieței intrepr inderii.
Factorii juridici reprezintă ansamblul reglementă rilor de natur a juridica prin care este
vizată direct sau indirect activitatea intrepr inderii.
Cei mai semnificativi factori juridici sunt: legile, decrete le, hotarârile guvernamentale,
ordonanț ele, or dinele m inistrilor, deciziile prefecturii ce cupr ind o serie de norme de drept d e a
căror realizare răspund agenț ii economici.
Influenț a factorilor juridici se manifestă atât in ceea ce priveș te constituirea fi rmelor,
funcționarea și dezvoltarea lor (Legea nr.31/1990) .
1.3.Conceptul de piaț ă relevantă și rolul său în analiza
mediului concurențial
Piața relevantă reprezintă piața pe care se desfășoară concurența și este utilizată pentru
identificarea produselor și a agentilor economici ce se afla in concurența directă în afaceri4.
Definirea piețelor relevante în diverse cazuri este necesară , pentru a putea fi puse în
aplicare prevederile Legii Concurenței nr. 21/1996.
Piața relevantă cuprinde un produs sau un ansamblu de produse și aria geografică pe care
acestea se produc și/sau se comercializează . Piața relevantă cuprinde: piața geografică și piața
produsului .
Piața geografică relevantă cuprinde acea zonă unde sunt localizați agentii economici
care livrează produselor incluse în piața produsului, zonă unde condiț iile de concurență sunt
suficient de omogene și care poate fi diferențiată în arii geografice învecinate datorită, unor
condiț ii de concurență diferite.De asemenea, noț iunea de piață geografică se referă și la servicii .
La def inirea pieței geografice relevante trebuie să se aibă în vedere următorii factori și
anume: caracteristicil e și tipul produselor implicate, existenț a unor bariere la intrare, prefer ințele
consumatorilor, diferenț ele dintre cotele de piață ale agentilor economici în zone geografice
vecine, diferențele dintre preț urile produselor la furnizori, precum și ponderea cheltuielilor
de transport în costurile totale.
Aria geografică în care sunt localizați producătorii concurenț i se def ineste în functie de
factorii luaț i în considerare.Ea poate să conțină și producătorii necunoscuți de cumpără tori, dar
care pot , să-și aducă produse le din alte zone geografice . Pentru ca produsele să fie considerate
pe aceea și piață geografică relevantă , nu trebuie ca produsele să fie fabricate în aceea și localitate
sau în localităț i apropiate, ci i mportant este ca toate aceste produse să fie acce sibile acelora și
cumpără tori, astfel încat fiecare dintre ele să reprezinte o alternativă economică reală pentru
celelalte. Pentru unele produse sau servicii, piața geografică relev antă poate fi o parte dintr-o
localitate, o localitate, un județ , o regiune sau o zona din Romania, pentru altele, întreaga țară .
Limitele piețelor geografice relevante, pot fi modificate în timp de progresele în domeniul
transporturilor și comunicațiilor, de tendințele de eliminare a barierelor și de liberalizare a
comerțului international, depășind graniț ele unei țări .
Piața relevantă a produsului cuprinde ansamblul produsele care sunt con siderate de
cumpără tori substituibile, din punct de vedere al caracteristici lor, preț ului și utiliză rii acestora.
Produse le trebuie să fie îndeajuns de asemă natoare, astfel încât consumatorii să le ia în
4 Extras din Instru ctiunile Consiliului Concurente
9
considerare atunci când decid să le cumpere . Pentru i dentificarea pieț ei relevante a produsului se
realizează o analiză care să stabilească acele produse care fac parte d in piața respectivă, având în
vedere o serie de factori determ inanți, cu m ar fi substituibilitatea, preț urile, elasticitatea
cererii pentru produs în funcț ie de preț urile altor produse etc.
Pentru a fi con siderate substituibile d in punctul de vedere al cumpără torilor , două
produse nu trebuie să fie identice din punct de vedere al caracter isticilor fizice și funcționale, al
calității sau prețului . Hotărâtor este faptul ca produsele să aibă un grad suficient
de substituibilitate în a satisface nece sitățile și dorințele cumpără torilor, astfel î ncât fiecare
dintre aceste produse să constituie o alternativă economică reală pentru cel elalte produse,
consumatorul putând alege atunci câ nd ia decizia de cumpă rare. Acestui pachet de produse
considerate substituibile de către cumpără tori și care formează piața produsului d in punctul d e
vedere al cererii, i se adaugă produsele care în mod curent nu sunt substituibile d in punctul de
vedere al cererii, ci din punctul de vedere al ofertei.
Este vorba de acele produse pe care unii producători le pot realizeza ușor și acceptabil din
punct de vedere economic, pr in mărirea capacităț ilor de producț ie sau prin retransformarea unor
capacități de producție, aceste produse putâ nd deveni, într-o perioadă de timp rezonabilă ,
înlocuitoare pentru produsele incluse deja în piața relevantă a produsului. Aceste pr incipii pot fi
aplica te și pentru a defini piața relevantă în cazul serviciilor.
Concurența poate fi definită ca fiind competiț ia dintre agentii econimici cu activități
asemănă toare sau similare pentru a caș tiga și conserva clientela cu scopul rentabiliză rii propriei
afaceri.
Potrivit Dicționarului expl icativ al limbii române (DEX)5, concurența presupune
„întrecere, rivalitate intr-un domeniu de activitate” său „rivalitate comercială, lupta dusă cu
mijloace economice intre industriași, comercianți, monopoluri, țări etc. pentru acapararea pieței,
desfacerea unor produse,pentru clientelă și pentru obț inerea unor câștiguri cât mai mari”.
Observăm că noțiunea este s usceptibilă de cel puț in două accepțiuni: una generică, iar alta
economică. Mai mult, odată cu primele reglementări priv ind concurența, numeroși juriști și -au
indreptat atenția asupra conceptuluide concurență, deoarece acesta nu a dobândit o def iniție
legală, fapt pentru care putem vorbi despre o altă accepție, specifică dreptului concurenței.
În accepțiune generală, concurența este „o confruntare între ten dințe adverse, care
converg spre același scop”6.
În accepție economică, concurența a fost privită, inițial, ca un factor deci sive care
asigură, în mod spontan, divizarea muncii între întrepr inderi, precum și condițiile normale ale
producției, ale schimburilor și ale consumului de bunuri.
Problema concurenței prez intă interes pentru toți actorii pieței: producători, consumatori,
intermediari. Fiecare firmă este preocupată să fie cât mai competitivă, iar câștigul net să fie cât
mai bun. Iar acțiunile unei firme nu dep ind exclu siv de aceasta, ci de acțiunile concurenților e i.
În absența concurenților orice firmă aflată pe piață ar putea să -și stabilească liber prețurile la un
nivel ridicat.
În funcție de numărul de concurenți și de gradul de diferențiere al produselor întâlni:
Concurența imperfectă este situația de pe piață în care con dițiile necesare pentru
existența concurenței perfecte nu sunt satisfăcute. Forme de concurență imperfectă:
Monopol – situație în care există un singur vânzător al unui bun economic.
Oligopol – situația în care există un număr redus de vânzători ai unui bun economic.
Concurența monopolistă – situație în care există mai mulț i vânzători de bunuri total
diferite.
Monopson – situație în care există un singur cumpărător al unui bun economic.
5 Academia Română, Institutul de lingvistică «Iorgu Iordan», Dicționar explicativ al limbii române, ed. a II-a, București, 1998, p. 208.
6 Ed. Goblot, La vocabulaire philosophique, Paris, 1901, p.133, citat de O. Căpățînă, Dreptul concurenței comerciale. Partea generală, ed. a II -a,
Ed. Lumina Lex, București, 1998, p. 267.
10
Oligopson – situație în care există un număr restrâns de cumpărători ai unui bun
economic.
Concurența imperfectă poate apărea pe anumite piețe din cauza lipsei de informare a
cumpărătorilor și vânzătorilor despre prețuri și despre bunurile de pe piață.
Concurența perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă
ipotetică a pieței în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influența prețurile
de pe piață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ț inând cont de def iniția standard a
economiei. Analiza piețelor perfect competitive a sigură fundamental teoria cererii și ofertei.
În cadrul pieței, firmele pot avea în vedere satisfacerea acelorași nevoi de consum sau a
unor nevoi diferite, ele adresând acestora produse sau servicii identice, substituibile sau
asemănătoare. În funcție de acestea , concurența poate fi variabilă
Concurență directă î mbraca urmatoarele forme :
concurență de marcă –are loc între firme ce oferă aceleași bunuri și servicii dest inate
satisf acerii acelorași nevoi. Diferențierea între concurenți se realizează în acest caz pr in
intermediul mărcii.
concurență la nivel de industrie –are loc între firme ce oferă produse similare care
satisfac diferit aceeași nevoie. Este vorba, în general, de produse sau servicii substituibile în
consum, iar competiția se realizează pr in diferențierea calitativă a produselor.
concurență indirectă este privită din punct de vedere al pieței și poate fi:
formală – ce are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac aceeași nevoie în
moduri diferite.
concurență generică concurență – ce se întâlnește la nivelul întregii piețe, firmele
disputându -și de fapt venituri ale cumpărătorilor, care sunt obligați să își ierarhiz eze nevoile.
Cont inutul și formele -instrumentul de reglare al economiei de piața îl reprez intă
concurența . În cadrul fiecarei c omponente a sistemului de pieț e, concurența reprez intă raportul
de forț e dintre participanții pieț ei, opoziț ia și rivaliatea permanenta dintre aceștia , în privința
producerii și vânză rii bunurilor materiale și a altor activităț i cu caracter economic.
Scopul pr incipal al concurenței îl constituie obț inerea de profituri câ t mai mari și mai
sigure.
Fiecare societate dorește să -și îndeplinească obiectivele prop use întru-un timp câ t mai
scurt.Obiectivele concurenț ei dev in realizabile cu ajutorul unor instrumente de natura
economică și extraeconomică .
Insrumentele economice constau în: puterea economică a fiecă rui participant ;
menț imerea costurilor în limitele eficienț ei și îmbunătățirea calităț ii produselor ; capacitat ea
agenț ilor economici de a acorda clienț ilor avantaje sup limentare
Instrumentele extraeconomice constau în: crearea de situații artificiale pe piața
diferitelor bunuri,care sunt folo site în scopuri speculative ; realizarea de întelegeri neloiale și
nelegale între anumita firme ; diver siunea și sabotajul asupra firmelor rivale ; presiuni morale și
politice asupra firmelor concurent e; încalcarea secretelor tehnologice și comerciale ale firmelor
concurente .
Formele concurenței se clasifică după următoarele criterii :
Dupa tipul de bunuri tranzac ționate :
Concurența omogena
Concurența eterogena
În funcț ie de modalitatea de intrare a agenț ilor economici într-o ramura de activitate :
Concurența deschisa
Concurența închisa
În funcț ie de instrumentele economice utilizate pentru a influenț a piața bunului avem:
Concurența prin variația preț ului
Concurența prin variația cantității de produse oferite pieț ei
Concurența prin calitatea și nivelul tehnic al produselor
În funcț ie de interde pendenț a între producț ie și schimb avem :
Concurența de piața
Concurența din afara pieț ei
După atitu dinea competițională a agenț ilor economici , concurența îmbraca urmatoarele
forme:
11
1. Concurența licita adică exercitarea liberei concurențe cu bună credintă, respectâ nd
deontologia profe siuni de comerciant
2. Concurența interzisă se desfășoară în domenii interzise pr in lege
3. Concurența neloiala apare atunci câ nd comportamentul concurențial întrunește trasă turile
unui delict,contravenț ii sau infracțiuni
4. Constituie concurența neloiala orice act sau fapt contrar uzanț elor c instite în activitatea
economică .
5. Concurența ilegala este a similată de Legea nr.11/1991 concurenț ei neleale ,ambele fi ind
supuse aceluia și regim juridic.
Dintr-o altă perspectivă, în ambianța economiei de piață, rivalitatea dintre întrepr inderi
poate să îmbrace diferite forme și să at ingă grade foarte diferite de intensitate. Astfel, putem
vorbi de concurența licită (stimulativă,normală) și concurența patologică, însă tabloul este
definitivat de zona concurenței interzise, anumite raporturi fi ind sustrase competiției fie pr in
lege, fie pr in convenția părților .
Concurența pură și perfectă și concurența eficientă
Concurența pură și perfectă este prototipul confruntării pe piață dintre operatorii economici.
Ea se caracterizează7 prin:
• atomicitatea pieței – presupune existența unui număr suficient de mare de vânzători și de
cumpărători, persoane fizice sau persoane juridice, care acționează în mod independent, în
condițiile in care niciunul dintre aceștia nu cumulează o fracțiune notabilă a ofertei și cererii
pentru a putea influența, într-o măsură importantă, pr in operațiunile pe care le incheie, nivelul
prețului la un anumit produs;
• omogenitatea – decurge din relativa similitu dine calitativă a produselor (mărfuri, servicii,
lucrări), pe care operatorii economici le comercializează pe piața respec tivă;
• transparența – implică accesul direct, imediat și complet al consumatorului la orice date
semnificative ce privesc caracteristicile fiecărui produs și prețurile corespunzătoare;
• pluritatea de opțiuni – derivă din coroborarea cer ințelor mai sus -menționate, consumatorii
benefici ind de po sibilități de alegere nelimitate;
• mobilitatea factorilor de producție – constă in posibilitatea operatorilor economici și a
capitalului pe care îl deț in de a se conforma cu promptitu dine, din proprie inițiativă, evoluției
conjuncturale a pieței, adică capacitatea de a se putea adapta cer ințelor pieții in șituația in care
o anumită ramură economică dev ine nerentabilă;
• neintervenția statului – echivalează cu libertatea concurenței; rolul statului nu poate consta
decât în asigurarea condițiilor optime pentru acțiunea spontană a competiției economice.
Într-o altă op inie8, concurența pură și perfectă este concepută pe baza existenței concomitente a
cinci ipoteze, dintre care primele trei exprimă puritatea concurenței, iar ultimele două
perfecțiunea acesteia:
atomicitatea cererii și ofertei;
omogenitatea produsului;
intrarea/ieșirea liberă intr-un/dintr-un domeniu de activitate său pe/de pe o piață9;
transparența perfectă a pieței;
mobilitatea perfectă a factorilor de producție.
„Toate aceste trăsături nu pot fi întrunite însă decât la modul ideal, într-o perspectivă atemporală
și aspațială și înlăturând complet orice mișcare internă a parametrilor con șiderați. Suntem așadar,
în prezența unui model static, impo sibil de realizat în concretul realităților economice, aflate sub
semnul acțiunilor și interacțiunilor in permanentă modificare, al schimbării perpetue a
raporturilor de forțe”.
7 O. Căpățînă, op. cit., p. 334 -33
8 E. Mihai, op. cit., p. 18 -19.
9 Presupune absența totală a oricăror bariere care să blocheze accesul într -o activitatecomer cială sau abandonarea acesteia.
12
Conc urența eficientă (practicabilă) se caracterizează pr in trei factori dist inctivi10:
• piața să fie deschisă, adică operatorii economici să se bucure de accesliber pe piață, fără
a fi obstrucționați artificial. Concurența eficientă tolerează oligopolul și oligopsonul, dar nu se
conciliază cu monopolul și monopsonul.
• operatorii economici să beneficieze de libertate de acțiune pe piață. Condiția se
consideră îndeplinită dacă fiecare dintre întrepr inderile aflate în competiție își poate stabili în
mod autonom propria politică în relațiile cu ceilalți concurenți și cu consumatorii.
• utilizatorii și consumatorii să beneficieze de un grad satisfăcător de libertate in alegerea
furnizorului și a mărfii dorite. Noțiunea de concurență eficientă (practicabilă) are o natură
empirică, flexibilă, adaptab ilă la șituația concretă de pe fiecare piață. Flexibilitatea acesteia a
condus la elaborarea de diferite criterii care să poată atesta existent concurenței eficiente pe o
piață dată, delimitând -o de monopol și de monopson11. Se au in vedere criterii de structură
(dimen șiunea pieței și gradul de desfacere a acesteia, numărul și nivelul de concentrare a
intrepr inderilor in raport cu dezvoltarea tehnologică, ritmurile medii ale producției, pe categorii
de mărfuri), comportamentul agențil or economici in raporturile lor reciproce, in cadrul pieței
respective (gradul de onestitate, de bună -credință său agreșivitate a politicii pe care fiecare dintre
ei o urmează), precum și rezultatele obț inute de competitori.
Așa cum am văzut, concurența încetează să mai fie eficientă de îndată ce fie
consumatorii, fie furnizorii pierd facultatea de alegere a partenerului de afaceri, piața
transformându -se in monopol (un unic vânzător pe o anumită piață) său monopson (un unic
cumpărător pe o anumită piață).
Concurența licită, concurența patologică (ilicită) și concurența interzisă
Concurența licită este con siderată acel tip de concurență care, în domeniile pe care legea le
lasă deschise competiției operatorilor economici, aceștia se bucură de f acultatea depl ină de a se
confrunta pe piață, dar cu bună -credință, respectând regulile de deontologie profe șională12.
Concurența contribui la modelarea și fluctuarea prețurilor, în cadrul raportului ce se
stabilește pr in cerere și ofertă pe piața liberă – „Concurența este aceea care impune un preț just
mărfurilor și care stabileș te raporturi corecte intre ele”13. Insă, funcționalitatea acesteia nu se
reduce numai la atât, obiectul său fi ind mult mai vast: influențează calitatea mărfurilor, modul de
prezentare a acestora, difuzarea reclamei, organizarea rețelelor de distribuție etc.
În dorința de a -și de a maximiza profitul, intrepr inderile depășesc limitele impuse de
regulile concurenței, fapt pentru care nu mai putem vorbi de o concurența normală, c i una
patologică. Concurența patologică poate să îmbrace două forme:
– acapararea agre sivă de către cei puternici a unor segmente de piață pr in intermediul
practicilor anticoncurențiale său monopolistice;
– exercitarea abuzivă a concurenței, cu scopul de a exclude de pe piață intrepr inderile
concurente său de a le capta clientela, pr in intermediul actelor de concurență neloială.
Concurența interzisă se manifestă în anumite domenii de activitate care sunt sustrase
competiției fie pr in lege, fie pr in convenț ia părților. Fi ind derogări de la pr incipiul libertății
competiției comerciale, interdicțiile prevă zute de lege sunt de strică interpretare.
Existența unor asemenea domenii sustrase competiției comerciale face necesară
disocierea dintre noțiunea de concurență interzisă și cea de concurență permisă, dar exce sivă sau
anormală14. Concurența interzisă eviden țiază o zonă în cadrul căreia se exclude exercitarea
rivalității economice, chiar dacă este onestă, fi ind sancționat orice act de conc urență.
Dimpotrivă, în domeniile deschise concurenței, actele de competiție sunt pr in ipoteză libere, ele
îndeplinind funcții stimulative, benefice pentru consumatori. Totuși, acestea vor fi sancționate
atunci când depășesc condițiile de onestitate.
10 B. Goldman, A. Lyon -Caen, op. cit., p. 527 -530, citat de O. Căpățînă, op. cit., p. 343.
11 M. Fontaine, op. cit., p. 57 -63.
12 O. Căpățînă, op. cit., p. 274.
13 O. Căpățînă, op. cit.,p. 275.
14 Y. Guyon, Droit des affaires, ed. 6, Paris, 1990, p. 835; O. Căpățînă, op. cit., p. 276.
13
În concluzie, „ în cazul concurenței interzise ne aflăm in fața unui act săvârșit fără drept,
pe când in cazul concurenței neleale este vorba de exercițiul exceșiv al unui drept său al unei
libertăți”15, ca și in ipoteza recurgerii la practici monopoliste (anticoncurențiale)16.
Factori destabilizatori ai concurenței perfecte
Concurența pură și perfectă rămâne un ideal greu de at ins. Impo sibilitatea realizării
acesteia se datorează influenței unor factori perturbatori, dintre aceștia cei mai importanți fi ind
fenomenul natural al concentrării întrepr inderilor (a) și intervenția statului in economie (b).
a) Concentrarea întrepr inderilor . Procesul de concentrare a întrepr inderilor a debutat
odată cu industrializarea, accentuându -se în perioada de criză economică.
Cauzele concentrărilor sunt diverse:
• de or din tehnic – conduce la o raționalizare a muncii, pr intr-o divizare și specializare
mai operativă a activităților; sporesc po șibilitățile și mijloacele pentru cercetare și inovație;
• de or din organizatoric – se reduc cheltuielile adm inistrative pr in contopirea anumitor
servicii (personal, contabilitate, transport, publicitate etc.);
• de or din comercial – permite strategii perfecționate și diver șificate de aprovizionare și
desfacere, precum și campanii de publicitate cu arii de difuzare și durate mai mari;
• de or din financiar – sporesc po sibilitățile de investiții și cresc po șibilitățile de acces la
finanțare externă;
În funcție de rezultatul obț inut, putem vorbi de:
• concentrarea pe orizontală – reunirea unor intrepr inderi concurente cu similar, de regulă,
pe aceeași piață. Se urmărește: realizarea economiilor de scară pr in reducerea costurilor unitare
de producție; cucerirea unei poziții pe piață; reducerea intenșității concurenței, eventual până la
constituirea unui oligopol (număr restrâns de vânzători) său a unui monopol (un șingur
vânzător); lărgirea gamei de produse; difuzarea informației.
• concentrarea pe verticală – presupune integrarea in același grup de activități dependente
una de alta (reuniune de intrepr inderi șituate pe trepte diferite pe filiera de producție său de
distribuție de mărfuri, servicii său lucrări: fabricanți, angro șiști, intermediari și detailiști). Se
urmărește: securizarea surselor de aprovizionare; controlul distribuției produselor; reducerea
costurilor in cazul in care stăpânirea etapelor suplimentare este mai puț in costi șitoare decât dacă
se apelează la subcontractanți.
• concentrarea conglomerat – presupune integrarea unor activităț i care inițial nu aveau
legătură unele cu altele.
Efectele concentrărilor sunt, de regulă, defavorabile pentru exercitarea concurenței, dar
au și alte efecte nocive (de exemplu: reduceri de personal)
Întrepr inderile oligopolice t ind să practice o strategie de producție și a prețurilor care
urmărește, în dezacord cu interesele consumatorilor, realizarea de profituri cât mai mari.
b) Intervenția statului in economie
Intervenția statelor în desfășurarea comerțului internațional se realizează pr in politici
comerciale care pot fi cla sificate după mai multe criterii:
• după domeniul de aplicare, ele se pot manifesta in domeniul importului,
urmăr indu-se aprovizionarea economiei naționale cu bunuri și servicii de care aceasta are
nevoie, cât și in domeniul exportului, urmăr indu-se valorificarea cât mai avantajoasă a mărfuril or
naționale pe piața mondială;
• după numărul statelor participante, există ințelegeri bilaterale său multilaterale in
stabilirea diverselo r măsuri de politică economică;
Concu rența este reglementata de Legea nr.21/1996 actualizata in 03.12.2004 și Legea
nr.11/1991 priv ind combaterea concurentei neloiale.Exercitarea concurentei comerciale se
15 Y. Eminescu, Tratat de proprietate industrială, vol. 3, București, 1984, p. 19.
16 O. Căpățînă, op. cit., p. 276.
14
bucura in principiu de libertate,competitia onesta dintre cei care desfășoară activitati comerciale
este ocrotita de lege.
Abuzul este sanctionat atunci cand se manifesta sub forma practicilor monopoliste,fie
sub forma unor acte de concurența neloiala. Agentii economici au po șibilitatea de a se confrunta
pe piața ,dar numai cu bun a credinta,res pectand regulile impuse de legislatia in vigoare. Incalcarea
prevederilor legale atrage dupa șine, raspunderea civila, contraventională sau penală a
făptuitorilor.
1.4. Consiliul Concurenț ei
Este autoritatea adm inistrativă ,autonomă ,cu personalitate juridică care adm inistrează
legile concurenț ei și punerea lor in practică ,prin inspectorii să i.
Sediul Con siliului Concurenț ei este în București,desfășurâ ndu-și activitatea,deliberâ nd și
luând de cizii cu majoritatea voturilor.
Atribuț iile Con siliului Concurenț ei17:
ia decizii pentru cazurile de încalcare a prevederi lor Legii concurentei; certifică la cererea
agentilor economici sau a asociaț iilor de agent ți economici pe baza investigaț iilor efectuate și
pe baza dovezilor prezentate, că nu există temei pentru intervenț ia sa în conformitate cu
prevederile Legii concurentei;
ia decizii de acordare a dispenselor de exceptari individuale de întelegeri, decizii luate de
asociaț iile de agenti economici sau practici concertate, precum și decizii în cazur ile de
concentră ri economice; a sigura aplicarea efectivă a deciziilor proprii;
efectuează , din proprie initiativă , investigaț ii utile pentru cunoașterea pieț ei; se sizează
Guvernul asupra existenț ei unei situații de monopol sau a altor cazuri care cad sub incidenț a
legii și propune luarea mă surilor con siderate nec esare pentru remedierea disfuncționalităț ilor
constatate;
sesizeaza instantele jude cătoreș ti asupra cazurilor în care acestea sunt competente; urmărește
aplicarea dispoziț iilor legale și a altor ac te normative incidente în domeniul de reglementare al
Legii concurenț ei;
emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anti concurențial
și propune modificarea acelora care au un asemenea efect;
face recomandă ri Guvernului și organelor adm inistratiei publice locale pentru adoptarea de
masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei și a concurentei;
propune Guvernului și organelor adm inistratiei publice locale luarea de masuri discipl inare
impotriva personalului din subor dinea acestora, in cazul in care acesta nu respecta dispozitiile
obligatorii ale Con șiliului Concurentei; realizeaza studii și intocmeste rapoarte priv ind
domeniul său de activitate și furnizeaza Guvernului, publicului și organizatiilor internationale
special izate informatii priv ind aceasta activitate;
reprez intă Româ nia și promovează schimbul de informaț ii și de experiență în relațiile cu
organizaț iile și instituț iile internaț ionale de profil și cooperează cu autorităț ile de concurența
străine și comunitare;
stabileste și aproba mi siunea, strategia generală și programele de activitate ale
concurenței. Consiliul Concurenț ei va comunica punctul său de vedere asupra orică rui aspect
în domeniul politicii concurențial e, la cererea: Preș edintelui Româ niei; comi siilor
parlamentare, senatorilor și deputatilor; organelor adm inistratiei publice centrale și locale;
organizatiilor profe sionale, patronale și sindicale, incluzâ nd pr intre acestea și Camera de
Comert și Industrie a Româ niei;
organizațiilor pentru protecț ia consumatorilor; instanțelor judecătoreș ti și parchetelor.
Consiliul Concurenț ei întocmeste anual un raport priv ind activitatea sa și modul în care
agenț ii economici și autoritățile publice respectă regulile concurenț ei, potrivit pr ezentei legi.
Raportu l se adoptă în plenul Con siliului Concurenț ei și se dă publicităț ii.
17 Extras din Cons iliul Concurenței
15
CAPITOLUL II
ANALIZA REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA DIN
PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI CONCURENȚIAL
2.1. Evoluții înregistrate la nivelul Regiuni de Dezvoltare Sud -Vest
Oltenia comparativ c u celelalte regiuni din România
Vom putea observa din prezentările ulterioare că Regiunea de Dezvoltare Sud -Vest
Oltenia nu este una dintre cele mai căutate regiuni în ceea ce privește mediul de afaceri, dar
putem observa că nu este nici cea mai slabă regiune.
Numărul întreprinderilor noi și rata de creare pe regiuni
Tabel 1
Din tabelul 1 putem observa că p redilecția pentru deschiderea unei afaceri este mai
ridicată în regiunea București -Ilfov ,decît față de celelalte regiuni inclusive regiunea sud vest.
Distribuția pe regiuni a întreprinderi lor nou create ilustrează faptul că rata de creare a avut
tendință negativă în anul 2014 în toate regiunile comparativ cu anul 2013, din cauza condițiilor
socio -economice nefavorabile.
Număr
întreprinderi
noi An
Regiuni
NE SE S SV V NV C BIF
2011 17646 16120 17053 12548 13485 21164 16826 25241
2012 12672 111792 11745 11365 10301 17739 11052 22510
2013 16589 14272 15119 12696 13075 22040 15311 26764
2014 6946 7487 7025 5257 6822 10688 6809 20293
Rata de
creare % 2011 4,6 4,2 4,4 3,2 3,5 5,5 4,3 6,5
2012 3,3 3,0 3,0 2,9 2,7 4,6 2,9 5,8
2013 4,3 3,7 3,9 3,3 3,4 5,7 3,9 6,9
2014 1,8 1,9 1,8 1,4 1,8 2,8 1,8 5,2
16
Sursa: INS 2016
Din tabelul 2 putem observa că la nivelul regiunii de d ezvoltare Sud – Vest Oltenia din
anul 2011 până în anul 2012 avem o ten dință de creș tere a întrepr inderilor active nou create
,această creștere fi ind de 4,4% din 2011 până in 2012, apoi din anul 2012 până în 2013 urmează
o scădere de 9,9% față de 2012 ,din 2014 avem o creștere de 6,9% față de 2013,apoi se
înregistreză din nou o scădere de 3% din 2014 până în 2015.
Comparâ nd întrepr inderile nou create cu celelelte regiuni putem observa o creștere față
de regiunea Sud -Muntenia pe tot parcursul celor c inci ani ,în anul 2011 și 2015 înregistrăm o
creștere față de regiunea Nord -Est procentul fi ind de 0,80% pentru anul 2011 și de 1,3%pentru
anul 2015 ,însă față de toate celelalte regiuni înregistrăm scăderi.
Distribuția întreprinderilor active nou create pe sectoare de activitate (%)
Fig. 1
Distribuț ia întrepr inderilor active n ou create, pe medii de rezidență și regiuni de dezvoltare
Tabel 2
Medii de
rezidență
Regiuni de dezvoltare Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
UM: Procente
Procente Procente Procente Procente Procente
Urban TOTAL 74,7 77,5 75 78,2 71,5
– Regiunea NORD -EST 68,6 73,1 67 72,4 66,5
– Regiunea SUD -EST 78,1 70,5 75,5 73,5 70
– Regiunea SUD -MUNTENIA 59,3 63,3 58,4 63,6 57,3
– Regiunea SUD -VEST
OLTENIA 69,4 73,8 63,9 70,8 67,8
– Regiunea VEST 76,3 75,9 72,5 76,8 70,5
– Regiunea NORD -VEST 71,3 72,1 71,5 72,6 67,2
– Regiunea CENTRU 73,5 73,9 73,9 75,9 75
– Regiunea BUCURESTI –
ILFOV 91,6 93,3 92,2 91,7 88,4
17
Întreprinderile nou create în anul 2014 au optat pentru activități în domeniul comerțului
(38,9%),urmate, la mare distanță, de activități în domeniul industriei și alte servicii
(16,2%, respective 13,2%) .Pe regiuni, domeniile de activitate sunt reprezentate în anul 2014
astfe l: domeniul“industrie” este mai atractiv în regiunile Sud -Vest Oltenia, Centru și Nord -Vest,
unde se depășesc 20 de puncte procentuale; “construcțiile” sunt favorizate în regiunile Nord -Vest
ṣi Sud Muntenia;“comerțul” are cea mai mare atractivitate, cu val ori cuprinse între 52,3% în
regiunea Bucure ṣti-Ilfov și 29,1% în regiunea Nord -Vest; “transporturile” au tendințe de cre ṣtere
în majoritatea regiunilor, excepție făcând regiunea Bucure ṣti-Ilfov, unde nu se depășesc 10
puncte procentuale; “hoteluri și resta urante” este un domeniu cu rezultatesemnificative în
regiunea Vest; “alte servicii” au ponderi mult mai ridicate în regiunile Centru și Nord -Est (fig.1) .
Situația întreprinderilor nou crea te la un an de la înființare (%
Fig.2
În anul 2014, regiunile București -Ilfov, Centru și Nord -Est prezintă cea mai ridicată rată
(87,2%, 85,0%,respectiv 81,8%) a întreprinderilor active după un an de la înființare, regiunea
Sud-Vest Oltenia prezintă cea mai ridicată rată a întreprinderilor inactive la un an de la înf iințare,
aproximativ 19,0% (fig.2).
18
Întrepr inderi active, pe activități ale economiei naț ionale la nivel de sectiune CAEN Rev.2,
clase de mărime dupa numarul de salariaț i, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județ e
Tabel 2
CAEN Rev.2 (activitati ale
economiei nationale –
sectiuni) Clase de
mărime Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare și județ e Ani
Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
UM: Numă r
Numă r Numă r Numă r Numă r
Industria extractivă 0-9
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 75 68 70 68
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 15 18 12 15
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 2 1 1 :
– 250
persoane și
peste Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 2 1 1 1
Industria prelucră toare 0-9
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 2414 2468 2526 2571
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 676 670 683 680
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 204 194 197 208
– 250
persoane și
peste Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 51 48 46 45
Producț ia și furnizarea de
energie electrica și termica,
gaze, apa calda și aer
conditionat 0-9
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 24 36 39 37
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 2 4 4 4
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 3 1 1 1
– 250
persoane și
peste Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 8 5 4 4
Distribuț ia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor, 0-9
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 249 249 250 238
19
activitati de decontam inare
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 42 47 42 39
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 16 13 12 11
– 250
persoane și
peste Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 10 10 8 8
Construcț ii 0-9
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 2312 2353 2495 2485
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 458 431 424 432
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 69 68 66 74
– 250
persoane și
peste Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 11 4 6 6
Comerț cu ridicata și cu
amanuntul; repararea
autovehiculelor și
motocicletelor 0-9
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 13917 13806 13926 13393
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 1065 1019 1047 1010
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 82 76 83 77
– 250
persoane și
peste Regiunea SUD –
VEST OLTENIA 8 6 6 8
La nivelul Regiunii Sud -Vest Oltenia, cele mai multe întrepr inderi ca număr după clasa de
mărime sunt cele din industria prelucrato are și anume 0 -9 persoane,urmată de 10 -49 persoane și
50-249 persoane,urmate de cele din construcții apoi cele din industria prelucrătoare , distributia
apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontam inare, industria extractiva ,
producția și furnizarea de energie electrica și termica, gaze, apa calda și aer conditionat
Întrepr inderi active, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2,
clase de mărime dupa numărul de salariaț i, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și judete
Tabel 3
CAEN Rev.2 (activități ale
economiei naț ionale –
sectiuni) Clase de
marime Macroregiuni, regiuni
de dezvoltare și judete Ani
Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar
Industria extractivă 0-9
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 80 82 93 96
20
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 42 41 37 43
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 9 11 10 8
– 250
persoane
și peste Regiunea SUD –
MUNTENIA 4 4 4 5
Industria prelucratoare 0-9
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 3245 3368 3542 3702
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 1117 1094 1040 1065
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 416 419 411 407
– 250
persoane
și peste Regiunea SUD –
MUNTENIA 98 99 105 107
Producț ia și furnizarea de
energie electrica și termica,
gaze, apa calda și aer
conditionat 0-9
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 49 95 110 102
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 12 10 12 12
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 6 6 2 2
– 250
persoane
și peste Regiunea SUD –
MUNTENIA 4 3 3 3
Distribuț ia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor,
activitati de decontam inare 0-9
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 365 391 419 409
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 88 84 83 86
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 28 30 29 22
– 250
persoane
și peste Regiunea SUD –
MUNTENIA 9 9 9 9
Constructii 0-9
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 4079 4156 4450 4529
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 795 742 725 729
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 144 136 128 131
– 250
persoane
și peste Regiunea SUD –
MUNTENIA 11 6 4 5
Comerț cu ridicata și cu
amanuntul; repararea
autovehiculelor și 0-9
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 19240 19413 19668 19227
21
motocicletelor
– 10-49
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 1585 1539 1540 1524
– 50-249
persoane Regiunea SUD –
MUNTENIA 138 130 129 127
– 250
persoane
și peste Regiunea SUD –
MUNTENIA 14 12 14 12
La n ivelul Regiunii Sud -Muntenia ,de asemea cele mai multe întrepr inderi ca număr după
clasa de mă rime sunt cele din industria prelucră toare și anume 0 -9 persoane,urmată de 10 -49
persoane și 50-249 persoane. Însă făcând o comparaț ie între cele două regiuni putem constata
,că Regiunea Sud -Muntenia are un numar mai mare de întrepr inderi fată de Regiunea Sud –Vest
Oltenia .
Finanțarea IMM pe clase de mărime
Tabel 4
Surse de f inanțare Procente in total IMM -uri
Micro Mici Medii
Resurse proprii 79,53 74,30 77,95
Împrumuturi bancare 37,84 59,78 72,44
Leașing 20,10 41,62 58,27
Împrumuturi de la instituțiile f inanciare 1,74 3,35 7,87
Factor ing 1,12 5,59 11,02
Garanții de la Fondul Național de
Garantare din România pentru IMM 0,12 0,00 0,00
Alte surse de f inanțare 0,37 0,56 0,79
Surse: Cartea albă a IMM -urilor din România
Din tabelul 4 putem observa că în urma analizării surselor de f inanțare s -a demonst rat că
ponderea împrumuturilor de la instituțiile bancare și financiare , leasingului și factor ingul a
crescut direct p roporțional cu IMM -urile. Microîn trepr inderile folosesc resurse proprii de
finanțare și din acest motiv se dezvoltă foarte greu sau intră în faliment. Această situație este, în
principal cauzată de condițiile r estrictive de f inanțare (rate ale dobânzilor mari, garanții mari,
birocrație, etc).
Întrepr inderi mari în regiunea Sud Vest Oltenia și în fiecare județ al regiunii
Un element central al analizei îl reprezintă și firmele importante din regiune pr in care se
concentrează resurse umane și f inanciare . Topul național elaborat de do ingbușiness.ro după cifra
de afaceri realizată ne arată că în primele 50 de companii din țară, una singură este din regiunea
Sud-Vest Oltenia. Este vorba despre Alro Slat ina, ale cărei afaceri au urca t la 2,24 milioane de
lei, situând compania pe locul 32 pe țară. Pe primele zece locuri, cu cele mai mari afaceri din
România se situează companiile care se dezvoltă în industria petrolieră, extracție, prelucrare
distribuție de car buranți. Cele mai mari afaceri au fost de 16,5 miliarde de lei realizate tot de o
firmă din domeniul energiei.
Alt top al companiilor românești, de data aceasta după numărul de angajați, arată o slabă
reprezentare a Olteniei în primele 50 de companii pe ț ară. Cel mai mare angajator din România
este Poșta Română, cu 32.124 de persoane. Urmează Compania Națională de Căi Ferate CFR
SA, cu 23.839 de angajați. Din Oltenia se regăsesc doar două societăți în topul realizat în funcție
de numărul de salariați, dar și acestea se situează spre coada clasamentului. Este vorba despre
Ford România, care figurează pe locul 40 în top, cu 3.501 angajați. Au fost luate in calcul cifrele
din bilanțul contabil. Pe locul 44 se afla, la data elaborării topului, Oltchim Râmnicu -Vâlcea, cu
3.447 de angajați .
În județul Dolj, pr intre firmele importante care concentrează atât resurse umane, cât și
financiare se pot enumera .
22
Top întrepr inderi după Cifra de Afaceri din județul Dolj
Tabel 5
Nr. crt. Denumirea
Companiei Cifra de Afaceri Nr. mediu salariați
– euro –
1. Complexul
Energetic Craiova
S.A. 260.768.301 2.294
2. CEZ Distributie
S.A. 187.435.929 1.456
3. Ford România S.A. 139.514.882 3.501
4. Foraj Sonde S.A. 85.322.485 547
5. Casa Noastra S.R.L. 76.172.313 483
6. Electroputere S.A. 69.308.116 1.638
7. Cerealcom Dolj
S.A. 60.268.122 295
8. Cargill Oils S.A. 57.192.992 281
9. Cumm ins Generator
Technologies
România S.A. 47.489.164 681
10. Popeci Utilaj Greu
S.A. 41.071.942 518
11. Dumagas Transport
S.A. 38.010.375 671
12. Pan Group S.A. 26.705.303 1.040
13. Foraj Sonde Craiova
S.A. 20.267.105 547
14. Elpreco S.A. 19.871.460 513
15. Top Gel Prod S.R.L. 15.679.769 348
16. Compania de Apă
Oltenia S.A. 13.184.182 1.228
17. Maglierie Cristian
Impex S.R.L. 9.533.242 1.151
18. Civitas P.S.G.
S.R.L. 8.093.189 1.536
19. Arcforce S.R.L. 7.821.140 400
Sursa: M inisterul F inanțelor Publice
Top întrepr inderi după cifra de afaceri din județul Vâlcea
Tabel 6
Nr. Crt. Denumirea
Companiei Cifra de Afaceri Nr. Mediu salariați
– euro –
1. Oltchim S.A. 311.062.991 3.570
2. Vel Pitar S.A. 65.209.698 2.770
3. Uzinele Sodice Govora S.A. 53.815.981 914
4. Urban S.A. 51.961.995 2.750
5. Boromir Ind S.R.L. 51.353.537 824
6. Diana S.R.L. 48.766.482 611
7. Șapte Spice S.A. 45.620.459 497
8. MW România S.A. 44.788.405 342
9. Annabella S.R.L. 39.477.262 604
10. Vilmar S.A. 33.138.952 315
11. Proimsat S.A. 24.532.046 417
12. Avicarvil S.R.L. 17.871.859 700
13. Ladri și Group S.R.L. 15.606.090 300
14. Filiala Pentru Reparații și
Servicii Hidroserv Râmnicu
Vâlcea S.A. 15.476.651 374
23
15. VP Ma asșin S.A. 14.148.104 500
16. Protectchim S.R.L. 13.187.926 444
17. Govora S.A. 10.011.766 393
18. Forestcov S.R.L. 6.058.570 370
19. Apavil S.A. 4.188.562 637
Sursa: M inisterul F inanțelor Publice
Top întrepr inderi după cifra de afaceri din județul Gorj
Tabel 7
Nr. crt. Denumirea Companiei Cifra de Afaceri Nr. mediu salariați
– euro –
1. Complexul Energetic Turceni
S.A: 339.978.217 4.496
2. Complexul Energetic Rov inari
S.A. 226.157.845 4.380
3. Succes Nic Com S.R.L. 199.290.798 1.018
4. UMR S.A. 44.956.991 466
5. Artego S.A. 36.089.334 1.187
6. Grupul Reparații Industriale și
Montaj Excavatoare S.R.L. 35.770.450 326
7. Aparegio Gorj 19.365.405 378
8. Macofil S.A. 6.467.399 254
9. Tehnotop Group S.R.L. 6.116.644 259
Sursa: M inisterul F inanțelor Publice
Top întrepr inderi după cifra de afaceri din județul Olt
Tabel 8
Nr. Crt. Denumirea
Companiei Cifra de Afaceri Nr. Mediu salariați
– euro –
1. Alro S.A. 430.458.195 2.502
2. Pirelli Tyres
România S.R.L. 242.489.362 1.750
3. Tmk-Artrom S.A. 158.156.279 1.508
4. Cord România
S.R.L. 70.383.862 418
5. Electrocarbon S.A. 35.007.434 413
6. Altur S.A. 27.471.614 726
7. SMR S.A 17.363.439 988
8. Romvag S.A. 11.842.786 796
9. S.C.A.D.T. S.A. 7.316.462 297
10. Guraytex S.R.L. 4.087.027 793
11. Compania De Apa
Olt S.A. 4.012.682 250
12. Sam Rouven S.R.L. 3.308.306 331
13. Indserv S.R.L. 1.805.637 254
14. Gama S.A. 1.759.175 391
15. Ardia S.R.L. 1.573.225 308
16. Security Consult ing
S.R.L. 1.348.489 343
Sursa: M inisterul F inanțelor Publice
24
Top întrepr inderi după cifra de afaceri din județul Mehe dinți
Tabel 9
Nr. crt. Denumirea
Companiei Cifra de Afaceri Nr. mediu salariați
– euro –
1. C&C MH Confort
S.R.L. 187.877.566 775
2. Regia Aut onomă
pentru Activități
Nucleare R.A. 156.181.396 3.640
3. Alpha Construct
Șistem S.R.L. 21.951.182 362
4. Santierul Naval
Orsova S.A. 16.461.214 603
5. Secom S.A 4.539.854 295
6. Vigilent Security
S.R.L. 3.032.798 605
Sursa: M inisterul F inanțelor Publice
Sectorul IMM
Categoria întrepr inderilor micro, mici și mijlocii (IMM) este formată din întrepr inderi care
angajează mai puț in de 250 de persoane și care au o cifră de aface ri anuală netă de până la 50 de
milioane de euro și/ sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro.
Distribuția pe județe a numărului de IMM -uri din regiunea Sud -Vest Oltenia
Tabel 10
Județ/Anul 2007 2008 2009 2010 2011
Dolj 13.912 14.407 14.086 13.128 12.244
Gorj 6.062 6.469 6.421 5.972 5.511
Mehe dinți 3.938 4.163 3.996 3.627 3.214
Olt 6.009 6.531 6. 56 6.111 5.705
Vâlcea 7.535 8.082 7.797 7.017 6.483
REGIUNE 37.456 39.652 38.856 35.855 33.157
Sursa: INS, 2012
După cum se poate observa, din tabelul 10 o pondere ridicată o deț ine județul Dolj în totalul
întrepr inderilor (36,92%). La polul opus se află Mehe dinți cu 9,69% în anul 2011, fapt ce indică
o accentuare a polarizării inter-județene.
Distribuția întrepr inderilor mici și mijlocii pe regiunile de dezvoltare din România este
următoarea:
regiunea Sud – 21,50%, București -Ilfov – 18,19%,
regiunea Centru – 14,22%, regiunea Nord Vest – 13,46%,
regiunea Sud Est – 11,48%,
regiunea Nord Est – 10,43%,
regiunea Vest – 6,64%
regiunea Sud Vest – 4,08%.4
Dinamica nr. de IMM – uri/ principale sectoare de activitate 2008 -2011 Sud Vest Oltenia
Tabel 11
Domenii de activitate Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Agricultură, șilvicultură și pescuit 1.049 1.197 1.217 1.199
Industria extractivă 122 125 122 118
Industria prelucrătoare 3.974 3.943 3.501 3.261
Producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 67 61 44 49
Distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontam inare 250 248 272 316
25
Construcții 3.514 3.650 3.118 2.777
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor 19467 17.920 16679 15.228
Transport și depozitare 2.677 2.864 2.778 2.704
Hoteluri și restaurante 2.060 2.310 2.075 1.861
Informații și comunicații 987 961 857 801
Intermedieri f inanciare și a șigurări 599 691 654 675
Tranzacții imobiliare 611 589 517 471
Activități profe șionale, ști ințifice și tehnice 2.382 2.492 2.283 2.175
Activități de servicii adm inistrative și activități
de servicii suport 925 893 819 816
Invățământ 184 219 206 196
Sănătate și a șistență socială 711 753 746 697
Activități de spectacole, culturale și recreative 258 292 246 222
Alte activități de servicii 818 797 704 670
TOTAL 40655 40.005 36.838 34.236
Sursa: INS
Cifra de afaceri a IMM -urilor în milioane RON prețuri curente pentru perioada 2008 -2011
în regiunea Sud Vest Oltenia
Tabel 12
Domenii activitate 2008 2009 2010 2011
Industrie extractivă 258 192 400 408
Industrie prelucrătoare 5.904 5.089 5.358 6.419
Energie electrică și termică, gaze și apă 1.467 3.382 2.729 3.750
Construcții 1.046 3.397 3.169 3.472
Comerț cu ridicata și cu amănuntul,
repararea și intreținerea autovehiculelor și
motocicletelor și a bunurilor personale și
casnice 7.345 16.971 17.680 18.895
Hoteluri și restaurante 9348 615 553 648
Transport, depozitare și comunicații 549 1.421 1.479 1.669
Tranzacții imobiliare, inchirieri și activități
de servicii prestate in principal
intrepr inderilor 105 1.190 1.154 1.234
Invățământ 41 21 26 25
Sănătate și a șistență socială 253 158 168 182
TOTAL 5.803 33.863 34.072 38.347
Sursa: INS
După cum putem observa cea mai mare pon dere o det ine comerț cu ridicata și cu amănuntul,
repararea și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice.
2.2. Noi forme de organizare a activităților la nivelul
Regiuni de Dezoltare Sud -Vest Oltenia
La nivelul Regiuni de Dezoltare Sud -Vest Oltenia anumite întreprinderile și
organizații pentru a putea face față cu succes pe piața internă cât și internaționala au decis să
creeze incubatoare de afaceri, parcuri industriale precum și clustere sau poli de competitivitate.
Incubatoare de afaceri sunt structuri create pentru a sprij ini dezvoltarea afacerilor
aflate la început de activitate. Firmele selectate sunt găzduite într-un incubator de afaceri pe o
perioadă determ inată de timp (cic lul de incubare), interval în care beneficiază de suport
financiar, servicii de consultanță și spații pentru birouri. Alături de sprij inul logistic necesar
demarării activității, incubatorul oferă un mediu prielnic dezvoltării afacerilor, pr in facilitarea
activităților de network ing, a transferului de know -how și pr in acordarea de sprij in in dezvoltarea
de parteneriate.
Un parc industrial este con siderat a fi o zonă dedicată activităților predom inant
industriale, dar și de prestări servicii. În vederea realizării unui parc industrial, este necesară
asocierea mai multor societăți comerciale împreună cu o autoritate publică locală. În acest sens,
26
se aplică prevederile Ordonanței de Guvern nr. 65/2001 priv ind constituirea și funcționar ea
parcurilor industriale („OG 65/2001”), document în care sunt prezentate datele cu privire la
asocierea în participațiune între autoritățile adm inistrației publice centrale și locale, alți agenții
economici, institutele de cercetare -dezvoltare și/ sau alți parteneri interesați.
Parcuri Operationale
Infrastructura de afaceri a Regiunii Sud -Vest Oltenia este formată din două parcuri
operaționale șituate in Dolj (Craiova) și in Gorj (Sadu) și un parc greenfiled in Olt (Corabia). În
anul 2003 s -a creat cadrul legislativ pentru formarea de parcuri industriale.
În județul Gorj s -a construit parcul adm inistrat de S.C. Parc Industrial Gorj S.A. Bumbești –
Jiu. Suprafața totală a Parcului este de 186.200 m² pe care se află suprafețe constr uite de 38.000
m², iar în prezent sunt ocupați aproximativ 20.000 m². Parcul dispune de toate utilitățile necesare
desfășurării activităților tehnologice in diferite domenii: energie electrică cu rețele de joasă
tenșiune, gaze naturale, apă potabilă, canal izare, telefonie.
În parcul industrial Gorj se pot desfășura multiple activități: prelucrări mecanice, producție
in diferite domenii, industrie ușoară, prelucrarea lemnului, servicii industriale diverse,
manipulare – depozitare, activități de cercetare și producție tehnologică avansată și alte activități
auxiliare. În prezent, în Parcul Industrial Gorj își desfășoara activitatea 15 societăți comerciale.
Parcul Industrial Craiova este o infrastructură de afaceri adm inistrată de o societate pe
acțiuni la care acționari sunt Con siliul Județean Dolj, comunele Ghercești, Pielești, Cârcea și
Coșoveni. Acesta dispune de terenuri in suprafață de aproximativ 10 ha. Parcul are rețea proprie
de drumuri interioare și po șibilitatea alimentării tuturor parcelelor c u utilitățile necesare
desfășurării activităților productive și de servicii
Parcuri tehnologice
În regiunea Sud -Vest Oltenia funcționează 6 incubatoare de afaceri: 2 in judetul Valcea, 1
în judetul Gorj și 3 în judetul Dolj.
Parcul Tehnologic Craiova reprezintă o investiție promovată de Univer sitatea din Craiova
în parteneriat cu autoritățile locale. Suprafața totală a locației este de 22.000 metri pătrați, iar
valoarea totală a proiectului este de 10 milioane euro. Acesta est e singurul proiect de Parc
Științific și Tehnologic, al că rui studiu de fezabilitate a ilustrat o rată pozitivă de rentabilitate.
Este con siderat ca având o mare importanță, atât pentru regiune, cât și pentru Craiova,
benefici ind de o locație atrăgătoare, aproape centrală, localizat pe direcția spre aeroport și pe
șoseaua de legătura București -Timișoara.
Ca un efect al privatizării unor întrepr inderi aflate în proprietatea statului, ar putea să existe
un interes în creștere al investitorilor pentru amplasarea unităților productive pe aceste terenuri
private, pentru dezvoltarea de noi locații industriale și de afaceri – un număr de 10 locații
estimate, la nivel regional.
În anul 2011 în localitatea Călimănești a fost construit cel mai mare centru expozițional din
Oltenia: Expo Nord Oltenia – Centrul Expozițional Seaca, ce are ca acționari Con șiliul Județean
Vâlcea și Primăria Călimanești. Acesta dispune de 4 pavilioane ce pot fi folo șite ca spații de
expoziție său ca săli de confer ințe.
În Craiova funcționează Centrul Expozițional Transfrontalier, adm inistrat de Camera de
Comerț Industrie Dolj, situat în zona de vest a municipiului Craiova, cu acces direct la DE 70,
artera de intrare in oraș pe directia Timișoara – București. Dispune de o suprafață de 5.510mp, în
care se pot amenaja standuri de expunere atât in pavilionul central cât și în spații exterioare.
În urma unei analize a efectelor pozitive și negative a structurilor de suport pentru afaceri
au reieșit următoarele rezultate: pr incipalul efect pozitiv al structurilor suport pentru afaceri în
regiunea SV Oltenia îl reprezintă existența incubatoarelor și parcurilor industriale, în proporție
de 57%, urmat de încheierea de parteneriate cu 29%. Ca efect negativ se constată un grad de
ocupare scăzut în proporție de 45% și lipsa de eficiență a utilizării în proporție de 3 %
Există 36 de parcuri industriale autorizate18(care sunt in conformitate cu prevederile
Ordonanței de Guvern 65/2001, cu modificările și completările ulteriore priv ind crearea și
funcționarea parcurilor industriale), sprij inite de Guvern și care beneficiază de anumite scutiri
fiscale potriv it reglementărilor emise de M inisterul Internelor și Reformei Adm inistrative
18 criterii: acces la un drum național și European, posibilitatea de a se conecta la infrastructura de bază, suprafața de
cel puțin 10 ha.
27
(MIRA)și anume: 9 parcuri private, 21 parcuri publice și 6 parcuri publice -private. Repartizarea
parcurilor industriale pe regiuni este disproporționată, de la 1 parc pentru regiu nea Vest, la 12
parcuri industriale în Regiunea Centru.
Parcuri Industriale
Tabel 13
Regiuni Nr. Firme
atrase salariați Suprafețe – ha
Total reabilitate
Nord -Est 2 7 809 23.3 12
Sud-Est 3 12 176 84.9 7.5
Sud 9 129 7510 493.3 140.5
Sud-Vest 3 23 540 34.4 8
Vest 1 3 23 19.3 19.3
Nord -Vest 3 5 154 100.2 73.9
Centru 12 121 1377 487.1 117.2
București -Ilfov 3 126 25760 491 18.9
România 36 426 13312 1,733 397.6
Sursa: Calcule bazate pe date preluate de la MIRA
Aceste parcuri au atras 426 de firme care au închiriat spații (conform MIRA). Cele mai multe
dintre aceste firme se găsesc în Regiunea Sud (129), reprezentând 30% din numărul total al de
firmelor aflate in aceste structuri de afaceri, urmată de Regiunea Bu curești -Ilfov (cu 126 firme).
În afară de parcurile menționate mai sus, există în jur de 45 structuri de afaceri care nu
sunt înregistrate la MIRA (conform anumitor surse private), jumătate dintre acestea fi ind
localizate între zona Bucureștiului și regiunea Sud, demonstrând o ten dință de atragere a ISD. În
această priv ință, zona de vest a țării este reprezentată modest. În unele cazuri, aceste structuri
sunt de fapt depozite, fi ind neadecvate pentru desfășurarea unor activități de pr oducție, din cauza
unor deficiențe, precum: neracordarea la sistemul de canalizare și la rețeaua de gaze. Într-un
număr destul de limitat de cazuri, accesul la rețeau a de cale ferată este realizat.
Incubatoarele de afaceri, componentă importantă a infrastructurii de afaceri, cu rol major în
impul sionarea micilor întrepr inzători, sunt de asemenea slab reprezentate, îndesebi în anumite
Regiuni.
Există 21 de incubatoare de afaceri, cele mai multe fi ind localizate in Regiunile Sud -Vest (24%)
și Centru (19%). Aceste incubatoare găzduiesc aproximativ 11 IMM -uri, mult sub media UE de
34 de incubatoare. Multe dintre aceste incubatoare se confruntă cu lipsa resurselor și a
experienței in dezvoltarea afacerilor. Totuși, cât eva incubatoare au reușit să dev ină prospere și să
ofere performanță.
Suprafața medie ocupata de un incubator de afaceri este de 1.630 mp, fi ind utilizată in principal
doar pentru producție și pentru activități de birou, față de 3.000 mp cât reprezintă media UE -15.
Majoritatea IMM -rilor din incubatoare aparț in sectorului de servicii și celui industrial,
neexistand o specializare dist inctă pentru po șibilele IMM -uri a șistate. Incubatoarele existente
oferă servicii de consultanță generală cum ar fi inființarea unei companii său conceperea unui
plan de afaceri. Doar 10 dintre incuba toare oferă și servicii de TIC.
În general, parcurile industriale de tip „brownfield” (ce însumează o suprafață de 439,86 ha), au
preluat părți din vechile platforme industriale. Vechile platforme industriale sunt tot mai mult
căutate de firme pentru a -și relocaliza activitatea din zonele centrale ale orașelor. Parcurile de tip
„greenfield” nu au căpătat o mare amploare, cele mai multe dintre ele aflându -se in construcție.
Celelal te structuri de sprij inire a afacerilor (parcuri ști ințifice și tehnologice, parcuri logistice,
parcuri de afaceri, etc), sunt slab dezvoltate. În concordanță cu Legea 50/2003 priv ind crearea și
funcționarea parcurilor ști ințifice și tehnologice, unde au fost create 7 parcuri ști ințifice și
28
tehnologice (cu autorizație provizorie/ temporară) in: Galați, Brăila, Slobozia, Brașov, București,
Timișoara și Iași, din care funcț ionale: Galați, Iași și Brașov.
Slaba dotare cu infrastructuri, inclusiv utilitățile, lipsa spațiilor și a tehnologiilor de informare și
comunicare, sunt probleme majore cu care se confruntă majoritatea structurilor de sprij inire a
afacerilor. In foarte puț ine cazuri, parcurile industriale oferă și a sistență pentru accesarea
fondurilor de la instituțiile bancare.
Incubatoare de afaceri funcționale în regiunea Sud -Vest Oltenia
Tabel 15
Nr. Crt. Denumire
incubator/localizare Domeniul de activitate Anul inființării
1 Incubatorul Tehnologic
și de Afaceri – ITA
ICSI Râmnicu Vâlcea,
Vâlcea -susținerea efor ului de
inovare in economie și
societate;
– stimularea inovării și
transferului tehnologic in
scopul introducerii in 2007
2 Centrul de Afaceri
Flandra – Rm.Vâlcea,
Vâlcea -sprijinirea firmelor
începătoare pr in asigurarea
infrastructurii și a unui
pachet de servicii;
– limitarea riscului de eșec
pentru afaceri noi, pr in
consilierea de către
manager sau acționari;
– crearea unui mediu
stimulativ pentru
întrepr inzători;
– generarea unui capital de
imag ine. 2003
3 Centrul de Afaceri
pentru dezvoltarea
IMM -urilor – Tg. Jiu,
Gorj -contabilitate centralizată;
-intocmire planuri de
afaceri;
-așistență adm inistrativă,
legală și f inanciară;
-consultanță in market ing
și management;
-identificarea unor
potențiali parteneri de
afaceri;
-acces la blibliotecă. 2001
4 Incubator de Afaceri
transfrontalier, Dolj -consultanță in sectoarele
IT, servicii, biotehnologie,
automatizare. 2008
5 IPA CIFATT Craiova,
Dolj -proiectarea și
managementul
proiectelor europene;
– logistică;
– managementul calității;
-partener său
coordonator proiect. 2004
29
6 Incubatorul de afaceri
Craiova, Parcul
Industrial Craiova, Dolj -sprijinirea
tinerilor antreprenori in
inițierea unui afaceri;
-consultanță pentru
dezvoltarea afacerii 2011
Sursa: Studiul Incubatoarele de afaceri – oportunitate de dezvoltare a start -up-urilor din România, 2010; www.parcindustrialcraiova. ro
Strategul Michael Porter def inește clusterele după cum urmează: „Clusterele reprezintă
concentrări geografice de companii și instituții aflate in interconexiune și care se manifestă intr-
un anumit sector /domeniu de activitate. Clusterele cuprind un grup de industrii înrudite și alte
entități importante din punct de vedere al concurenței. Acestea includ, de exemplu, furnizori de
input-uri specializate, cum ar fi componente, maș ini și servicii, său furnizori de infrastructură
specializată. De multe ori, clusterele se ext ind in aval către diverse canale de distribuție și clienți
și lateral către producători de produse complementare și către industrii inrudite pr in calificări,
tehnologii său input uri comune” (Porter, 1998).
În România există o politică de cluster, componentă a Politicii Industriale a României al iniată la
strategia Europa 2020. Pr intre obiectivele Politicii industriale a României se numără stimularea
creării și dezvoltării de clustere inovative cu potențial de internaționalizare, cu scopul de a
produce bunuri cu valoare adăugată cât mai mare, competitive pe piața națională și
internațională. Unul dintre obiectivele acestei politici prevede „stimularea dezvoltării clusterelor
în conformitate cu inițiativele UE de politică industrială, pr in programe specifice de identificare
a zonelor cu potențial de clusterizare și de susț inere a dezvoltarii spre tehnologii și produse
inovative și calitate inaltă; de susț inere a dezvoltării rețelelor intre mediile univer șitare și d e
cercetare și operatorii economici dintr-o anumită zonă; de susț inere a intrepr inderilor mici și
mijlocii in conformitate cu pr incipiul „Th ink Small First”; de market ing regional și de
promovare a structurilor inovative de succes”.
Cercetările realizate până în prezent au evidențiat faptul că în țara noastră s -au cristalizat
clustere emergente în domenii precum producția software, industria navală, industria lemnului,
industria textilă, industria ceramicii. Cele mai multe aglomerări de clustere se localizează in
județele Timiș și Arad. Aici, preponderența investițiilor italiene a generat apariția unor clustere
după modelul „districtelor industriale” (modelul italian de cluster).
Termenul de cluster indică cu precădere aglomerările industriale și pun e accent pe
concentrarea unor întrepr inderi din același domeniu sau domenii conexe, cu efectele economice
așa cum au fost ele identificâte de Marshall: asupra forței de muncă, asupra specializării
furnizorilor și in ceea ce privește transfe rul tehnologic și inovarea. Ele pot avea sau nu structura
completă „triple helix” (cercetare -industrie -autoritate).
Polul de competitivitate este o asociere de întrepr inderi, organizații de cercetare -dezvoltare
și formare profe sională, ce acționează în parteneriat pentru a pune în aplicare o strategie comună
de dezvoltare. Această strategie este construită în jurul unor proiecte inovatoare având drept scop
final abordarea uneia sau mai multor piețe.
În România, clusterele, în sensul de aglomerări industriale s -au format în mod spontan,
având la bază aglomerări industriale în anumite regiuni geografice. În prezent, în Regiu nea Sud –
Vest Oltenia activează urmatoarele clustere: Polul de competivitate Cercetare -Dezvoltare –
Inovare A UTOMOTIVE SUD -VEST OLTENIA,Pol Turism Oltenia – Inovare și Tradiții în
Turism – TurOlt InTT, ITC Oltenia Cluster, Pol de competitivitate INOVTRANS, TUR INN
cluster.
Toate aceste forme de organizare a activităților la nivelul Regiuni de Dezvoltare Sud – Vest
Oltenia pe care le -am prezentat au contribuiet la dezvoltarea regiuni atât din punct de vedere
economic cât și din punct de vedere social.
30
Concluzii
Mediu l concurențial este în prezent martorul unor profunde schimbări mai ales în ceea ce
privește funcționarea sistemului economic în ansamblul său.
Piața este cea mai importantă schimbare pe care sistemul economic a cunoscut -o, fiind de
acum locul b ine-cunoscut în care cererea se întâlnește cu oferta de produse și servicii, în urma
căreia consumatorul dictează companiei în termeni de cantitate, calitate și preț ce să producă, cât
să producă și mai ales când să producă bunuri și servicii care să îi satisfacă nevo ile de consum.
Mediul concurențial este o altă componentă majoră a schimbărilor economice care face să
concureze firmele între ele nu numai pentru a obț ine o poziție strategică pe piața datorită, dar și
pentru a avea accesul a sigurat la o resursă limitată cunoscută de acum sub denumirea de venitul
disponibil al consumatorului.
Pentru o economie aflată în proces de tranziție existenț a unui mediu concurențial normal
constituie o conditie importantă, necesară , deoarece liberalizarea economică presupu ne nu numai
acceptarea concurenț ei, dar și protejarea și stimularea acestei a. Aceasta stimulare a concurenț ei
constituie unul din principalele obiecț ii ale Legii concurentei .
Concurența îndeplinește rolul de mecanism –motor al e conomiei de piața .Prin intermediul
pietei și a parghilor acesteia , ea pune în mișcare tot sistemul de legă turi dintre operatorii
economici. Concurența impune agentilor economici producă tori și consumat ori legile obiective
ale producției ,distribuției ,circulaț iei și consumaț iei bunurilor.
Sub acțiunea concurenț ei, întrepr inzatorii din orice domeniu sunt determ inați să -și
sporescă avuția , să introduca progresul tehnico -sțiintific, să diver sifice bunurile și să le
îmbunatateasca permanent calitatea. În acest mod , concurența contribuie la realizarea progresului .
Din prezenta lucrare putem trage o concluzie și anume că mediul concurențial este foarte
important pentru agenții economici și pentru activitatea desfășurată de aceștia la nivelul fiecărei
regiun i de dezvoltare și în mod special la nivelul Regiuni de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia.
31
BIBLIOGRAFIE
1. Cojanu Valentin, Integrare și competitivitate , Ed. ASE, București, 2007
2. Crețoiu Ghorghe, Cornescu Viorel, Bucur Ion, Economie , Ed. C.H. Beck, București, 2008
3. Dima Alina Mihaela, Mediul european de afaceri. Politica în domeniul concurențial , Ed.
ASE, București, 2007
4. Dobrotă, N. (coord.), Economie politică (Economics) , Editura Eficient, București, 1992
5. Dobrotă, N ., Dicționar de economie , Editura Economică, București, 1999
6. Y. Eminescu, Tratat de proprietate industrială, vol. 3, București, 1984, p. 19.
7. Gavrilă Ilie, Gavrilă Tatiana, Competitivitate și mediu concurențial , Ed. Economică,
București, 2009
8. Ed. Goblot, La vocabulaire philosophique, Paris, 1901, p.133, citat de O. Căpățînă, Dreptul
concurenței comerciale. Partea generală, ed. a II -a, Ed. Lumina Lex, București, 1998, p. 267.
9. B. Goldman, A. Lyon -Caen, op. cit., p. 527 -530, citat de O. Căpățîn ă, op. cit., p. 343.
10. Y. Guyon, Droit des affaires, ed. 6, Paris, 1990, p. 835; O. Căpățînă, op. cit., p. 276.
11. M. Malaurie -Vignal, Droit de la concurrence et communautaire, 4e edition, Sirey, 2008, p.
26 și urm.; L. Nicolas -Vuillerme, Droit de la c oncurrence, Vuibert, 2008, p. 32 și urm .
12. Moșteanu Tatiana, Concurența, abordări teoretice și practice , Ed. Economică, București,
2000
13. Popescu Constantin, Gavrilă Ilie, Ciucur Dumitru, Te orie economică generală, vol. I,
Microeconomie, Ed. ASE, București, 2005
14. Porter Michael, Avantajul concurențial , Ed. Teora, București, 2001
15. Porter Michael , Strategie concurentiala , Ed. Teora, Bucuresti, 2001, p.17 Academia
Română, Institutul de lingvistică «Iorgu Iordan», Dicționar explicativ a l limbii române, ed. a II-
a, București, 1998, p. 208.
16. Stiglitz, J.E., Walsh, C.E., Economie , Editura Economică, București, 2005
17. Tileagă Cosmin -Mediul concurențial și dinamica cerere -ofertă ,Universitatea Lucian Blaga
din Sibiu, Facultatea de Ști ințe Economice ,Sibiu,2008,p.4.
18. Vasile Dan, Strategii și structuri industriale competitive , Ed. All Educational, București,
1997
19. Voiculescu Dan, Competitivitatea întreprinderilor și a națiunilor , Ed. Intact, București, 2007
20. www.parcindustrialcraiova.ro
21. www.biblioteca -digitala.ase.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL LA NIVELUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA Coordonator științific: Conf.dr. Dragomir Laurențiu Student… [621559] (ID: 621559)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.