Pensiune tur istică P2E amplasat ă în Techirghiol [621496]

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Specializarea
Constucții Civile, Industriale și Agricole

PROIECT DE DIPLOMĂ
Pensiune turistică P+2E amplasată în
Techirghiol.

Îndrumător proiect , Stud ent,
Sl.dr.ing. Sunai Gelmambet Molagean Levian

Constanța, 2019

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CON STAN ȚA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

CAP. 1. MEMORIU TEHNICO -ECONOMIC JUSTIFICATIV ………………………….. ……………….. 4
1.1. DENUMIRE PROIECT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.2. OBIECTIVUL ȘI SCOPUL REALIZĂRII PROIECTULUI ………………………….. ……………. 4
1.3. DATE GENERALE ALE PROIECTULUI ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.3.1. FUNCȚIUNILE CLĂDIRII ȘI DIMENSIUNILE ARHITECTURALE …………………. 4
1.4. AMPLASAMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
1.5. ZONA SEISMICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
1.6. INFORMAȚII CLIMATICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
1.7. DESCRIEREA PROIECTULUI ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
1.7.1. Soluția constructivă -suprastructură ………………………….. ………………………….. …………………. 7
1.7.2. Materiale folosite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
1.7.3. Tehnologii propuse pentru execuție ………………………….. ………………………….. ………………… 8
1.7.4. Organizarea lucrărilo r de construcții ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
CAP. 2. BREVIAR DE CALCULE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 9
2.1. Clasificarea și evaluarea acțiunilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 9
2.1.1. Evaluarea încărcării din zăpadă ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
2.1.2. Evaluarea încărcărilor din vânt ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
2.1.3. Evaluarea acțiuni i seismice ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
2.1.4. Centralizarea încărcărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
2.2. Predimensionarea elementelor structurale ………………………….. ………………………….. ……………… 19
2.2.1. Predimensionarea planșeului ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
2.2.2. Predimensionarea grinzilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
2.2.3. Predimension area stâ lpilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
2.3. Calculul automat al structurii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 25
2.4. Verificarea deplasărilor laterale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
2.4.1. Verificarea deplasărilor laterale la Starea Limită de Serviciu ………………………….. ………… 30
2.4.2. Verificarea deplasărilor laterale la Starea Limită Ultimă ………………………….. ………………. 32
2.5. Calculul elementelor structurale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 33
2.5.1. Calculul p lanșeelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 37
2.5.2. Calculul grinzilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 44
2.5.2.1. Dimensionarea armătu rii longitudinale ………………………….. ………………………….. …… 44
2.5.2.2. Dimensionarea armăturii transversale ………………………….. ………………………….. …….. 51
2.5.3. Calculul stâlpilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 62
2.5.3.1. Dimensionarea armăturii longit udinale ………………………….. ………………………….. …… 62
2.5.3.2. Dimensionarea arm ăturii transversale ………………………….. ………………………….. …….. 67
CAP. 3. CAIET DE SARCINI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 69
3.1. PREVEDERI GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 69

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

3.2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE ………………………….. ………………………….. ……………………… 70
3.2.1. GENERALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 70
3.2.2. CATEGORII DE LUCRĂRI ………………………….. ………………………….. ……………………… 70
3.2.3. MATERIALE ȘI PRODUSE ………………………….. ………………………….. ……………………… 71
3.2.4. TRANSPORT. MANIPULARE. DEPOZITARE ………………………….. …………………….. 71
3.2.5. EXECUȚIA LUCRĂRILOR ………………………….. ………………………….. ……………………… 71
3.3. LUCRĂRI DE ARMĂTURI PENTRU BETON ………………………….. ………………………….. … 77
3.3.1. GENERALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 77
3.3.2. CAT EGORII DE LUCRĂRI ………………………….. ………………………….. ……………………… 77
3.3.3. MATERIALE ȘI PRODUSE ………………………….. ………………………….. ……………………… 78
3.3.4. ACCESORII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 78
3.3.5. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE ………………………….. …………………….. 78
3.3.6. EXECUȚIA LUCRĂRILOR ………………………….. ………………………….. ……………………… 79
3.3.7. RECEPȚIA LUCRĂRILOR ………………………….. ………………………….. ……………………… 82
3.4.2. CATEGORII DE LUCRĂRI ………………………….. ………………………….. ……………………… 86
3.4.3. MATERIALE ȘI PRODUSE ………………………….. ………………………….. ……………………… 86
3.4.4. ACCESORII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 87
3.4.5. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE ………………………….. …………………….. 87
3.4.6. EXECUȚIA LUCRĂRILOR ………………………….. ………………………….. ……………………… 87
3.4.7. REC EPȚIA LUCRĂRILOR ………………………….. ………………………….. ……………………… 90
CAP. 6. MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘI P.S.I. ………………………….. ………………………….. …….. 93
6.1. MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII (PM) ………………………….. ………………………….. ………….. 93
6.1.1. GENERALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 93
6.1.2. NORME COMUNE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 94
6.1.3. CONTROLUL MEDICAL ………………………….. ………………………….. ………………………… 96
6.2. PROTECȚIA ȘI STINGEREA INCENDIILOR (PSI) ………………………….. ……………………. 96
6.2.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE PSI ………………………….. ………………………… 96
6.2.2 NORME REFERITOARE LA PSI ………………………….. ………………………….. …………….. 98

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

CAP. 1. MEMORIU TEHNICO -ECONOMIC JUSTIFICATIV
1.1.DENUMIRE PROIECT
Pensiune turistică P+2E amplasată în Techirghiol.

1.2. OBIECTIVUL ȘI SCOPUL REALIZĂRII PROIECTULUI
Prezenta documentație a fost î ntocmită în vederea promovării examenului de licență și
urmărește d eterm inarea condițiilor funcționale, tehnice și economice pentru o clădire P+2E cu
destinația de ansamblu de locuințe.
În prezentul proiect s -a analizat din punct de vedere tehnic și econo mic execuția unui
imobil P+2E cu utilitatea de pensiune turistică.
În cadrul proiectului s -au elaborat:
✓ Documentația tehnica (breviar de calcul, caiete de sarcini);
✓ Documentatia economică (antemăsurătoare, deviz estimativ, indicatori economici);
✓ Documenta ția pentru programarea și organizarea a lucrărilor de co nstrucții -montaj .

1.3.DATE GENERALE ALE PROIECTULUI
1.3.1. FUNCȚIUNILE CLĂDIRII ȘI DIMENSIUNILE ARHITECTURALE
➢ Denumire proiect: Pensiune turistică P+2E amplasată în Techirghiol
➢ Localitate: Oraș Techirghiol, Str.Traian , Nr. 25
➢ Regim de înălțime: P+2E
➢ Destinația clădirii: Pensiu ne
➢ Faza: Proiect tehnic
➢ Suprafața terenului: 850 mp
➢ Forma de deținere a terenului: Proprietate cu drepturi depline
➢ Suprafața construită la sol: 139,28 mp
➢ Suprafața desfășurată: 417,84 mp
• P.O.T. existent = 0% C.U.T. existent = 0
• P.O.T. propus = 16,38 % C.U. T. pr opus = 0,49
➢ Structura funcțională pe nivele:
• Parter – Recepție, bucătărie, grupuri sanitare, 1 cameră pentru persoane cu
dizabilități, salon de luat masa, spațiu tehnic, centrală termi că;
• Etaj 1 – 5 camere, hol;

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

• Etaj 2 – 4 came re, oficiu întreținere c urățe nie, hol;
• Terasă necirculabilă.
➢ Categoria de importanță: în conform itate cu prevederile H.G.R. 766/1997 , Anexa 3,
“Regulament privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiil or”, Capitolul II,
Art.6, Categoria de importanță a construcției e ste C – construcții de importanță normal.
Conform art.7 categoria de importanță se stabilește de către proiectant, la cererea
investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarul ui, în cazul construcțiilor
existente, atunci când este necesar, pe ntru lucrări de investiții sau în alte cazuri. Pentru
fiecare construcție se stabilește o singură categorie de importanță și aceasta va fi înscrisă
în toate documentele tehnice privind cons trucția.
➢ Clasa de importanță: în conformitate cu prevederile din ,,Cod d e proiectare. Bazele
proiectării construcțiilor ”, indicativ CR 0 -2012 P100/2013, Anexa A1. „Clasificarea
construcțiilor în clase de importanță -expunere ”, construcția aparține clasei a III-a de
importanță și expunere la cutremur având factorul de impor tanță γI = 1.00, factor de
importanță ce este asociat cu evenimentele seismice având intervalul mediu de recurență
IMR=225 ani.
Înălțimea parterului este de 3.25 m, înălțimea de nivel a tu turor etajelor este de 3.25 m.
Clădirea este constituită din 3 de schid eri de 6.10, 2.50 respectiv 4.40 m și 4 travei de
2.30, 1.40, 3.6 0 respectiv 3.60 m.
➢ Structură în cadre din beton armat monolit.
➢ Închiderile și compartimentările se vor realiza din zid ărie de BCA.
➢ Circulația pe verticală este asigurată de o scara cu d ouă r ampe pe nivel.
➢ Tehnologia de execuție – beton armat monolit turna t în cofraje fixe.
➢ Se utilizează beton din clasele C8/10, C16/20, C20/25 și otel PC52 și OB37.

1.4.AMPLASAMENT
Amplasam entul pe care urmează să se realizeze construcția este situat în ju dețul
Cons tanța, oraș Techirghiol. Imobilul care urmează să se construi ască va avea regim de inălțime
P+2E, construcția va fi realizată dintr -un singur corp. Terenul este plan și nu prezint ă fenomene
de eroziune sau alunecări fiind stabil din punct de vede re ge otehnic.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Vecinătăți:
➢ Nord: Vecin Ionescu Iulian
➢ Vest: Teren liber
➢ Est: Strada Traian
➢ Sud: Teren liber
Terenul beneficiază de alimentare cu apă, canalizare menajeră, canalizare pluvia lă,
precum și de alimentare cu energie electrică, acces la rețelele publice de telefonie, inter net și
televiziune.

1.5.ZONA SEISMICĂ
Conform prevederilor “Codului de proiectare seismică ” P100/2013, partea I, “ Prevederi
de proiectare pentru c lădiri ”, în funcț ie de zonar ea de vârf a accelerației te renului pentru
cutremure avâ nd in tervalul mediu de recurență al magnitudinii IMR = 225 ani, construcția se
încadrează în zona cu a g = 0.20g având perioada de colt caracteristică amplasamentului
construcției : TC = 0.7s .

1.6. INFORMAȚII CLIMATICE
(zăpadă, vânt, adâncime de înghe ț)
Regimul climatic caracteristic județului Constanța este cel temperat -continental , cu
influență marină în zona litorală. Climatul maritim este caracterizat prin veri a căror căldură e
atenuată de briza mării și ierni blânde, cu vânturi puternice și umede ce bat dinspre mare .
• Temperatura medie anuală: 10 -11°C
• Variații multianuale : până în 4°C
• Precipitații medii anuale: 400 -500 mm/an
În conformitate cu prevederile din „Cod de proiectare. E valuarea acțiuni i zăpezii
asupra construcțiilor ”, indicativ CR1 -1-3/2012 , valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă
pe sol (având intervalul mediu de recurență de 50 ani) pentru amplasamentul s tudiat este: s0k=
1.5 kN/mp.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

În conformitate cu preve derile din ,, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului
asupra construcțiilor ”, indicativ CR -1-1-4/2012, presiunea de referință a vântului pentru
amplasamentul studiat determinată este qb=0.50kPa .
Adâncimea de îngheț conform NP 112 -2013 „Normativ privind proiectarea fundațiilor
de suprafață ” și conform STAS 6054 /77 – zonarea teritor iului României după adâncimea
maximă de îngheț, în zona analizată, se situează la -0,80m.

1.7. DESCRIEREA PROIECTULUI
1.7.1. Soluția constructivă -suprastructură
Ca și soluție co nstructivă pentr u suprastructură s-a optat pentru sistemul structur al tip
cadru spațial de beton armat monolit . Cadrele se dispun pe două direcții, având distanțe variabile
între axe .
Toți stâlpii au secțiunile egale plecând din fundație și până la ultimu l nivel , dimensiun ea
secțiunii tran sversale este de 35x35cm , fiind realizați din beton armat turnat monolit, clasa
C20/25.
Grinzile dispuse pe cele două direcții (longitudinală și transversală) au secțiunil e de
25x50cm, respectiv 25x 40cm, fiind realizate din beton armat turnat monolit, clasa C20/25.
Accesul între etaje se face pe scări de acces alcătuite din două rampe și un podest
intermediar realizate din beton armat, clasa C20/25.
Acoperișul clădirii este de tip terasă necirculabilă, termo și hidroizo lată corespu nzător.
Închiderile perimetrale sunt realizate din zidărie din blocuri ceramice de beton celular
autoclavizat (BCA) , placată la exterior cu polistiren expandat de 10 cm și tâm plărie PVC cu
geamuri t ermopan . La interior, pereții se vor realiza din zidărie din blocuri ceramice din beton
celular autoclavizat (B CA) sau rigips .
În jurul construcției se prevăd trotuare cu o lățime minimă de 1,00m, având o pantă de
3% spr e exteriorul clădirii.
Valorile eforturilor luate în calcul la dimensionarea s ecțiunilor elementelor de rezistență
precum și la stabilirea necesa rului de armătură pentru acestea au rezultat în urma efectuării unui
calcul automat al structurii cu ajutorul programului SCIA Engineer 201 8.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Din punct de vedere al condiți ilor tehnice pen tru construcții (conform Legii 1 0/1995
privind calitatea în constru cții), clădirea este proiectată să răspundă următoarelor exigențe:
• Cerin ța A: Rezisten ța mecanic ă și stabilitate ;
• Cerin ța B: Siguran ță în exploatare ;
• Cerin ța C: Siguran ță la foc ;
• Cerin țta D: Igiena, s ănătatea oamenilor, refacerea și protec ția mediului ;
• Cerința E: Protec ție termic ă, hidrofug ă și economie de energie ;
• Cerin ța F: Protec ție la zgomot .

1.7.2. Materiale folosite
Se utilizează beton clasa C20/25 pentru toate elementele de rezistență ale
suprastructurii: stâlpi, grinzi, planșee. Armăturile de rezistență folos ite sunt din oțel BST 500S,
clasa C de ductilitate. Armăturile de repartiție și de montaj sunt din oțel OB37.
Se utilizează zidărie din blocuri ceramice de beton celular autoclavizat (BCA) pentru
pereții exteriori și zidărie din blocuri ceramice din beton celular autoclavizat (BCA) sau rigips
pentru pereții interiori de compartimentare.
În ceea ce privește finisajele interioare, acestea sunt: pardoseli reci din gresie
porțelanată antiderapantă , tencuieli din mortar de ciment cu glet de ipsos și zugră veli lavabile,
placaje cu faianță în grupurile sanitare și oficiu.
Finisajele exterioare se constituie din : tencuială decorativă de culoare alb (aplicată pe
termosistem) , tâmplărie exterio ară din PVC cu geam termopan .
Materialele folosite trebuie să core spund ă din punct de vedere calitativ normelor tehnice
în vigoare (standarde, norme de fabricație, caiete de sarcini) .
1.7.3. Tehnologii propuse pentru execu ție
Lucrările necesare pentru execuția imobilului nu conțin tehnologii noi sau speciale care
să impună alc ătuirea unor prevederi specifice.
Tehnologia de execuție va fi descrisă în caietul de sarcini.
Este recomandat ca înainte de începerea lucrărilor, personalul de conducere al
șantierului s ă studieze și să -și însușească întreaga documentație tehnică. Exec utare a lucrărilor de

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

construcții se va face numai pe baza proiectului de execuție și a detaliilor de execuție, faza P.T.+
D.D.E, conform prezentei documentații.
1.7.4. Organizarea lucrărilor de c onstrucții
Organizarea lucrărilor de construcții și montaj are ca scop principal stabilirea duratei de
execuție a investiției propuse, dar și urmărirea desfășurării optime a activităților specifice și
manevrarea cu ușurință a resurselor necesare proceselo r în desfășurare. Astfel, programarea și
organi zarea lucrărilor de const rucții -montaj s -a efectuat folosind una di n metodele de analiză a
drumul ui critic (ADC) și anume Metoda Potențialelor Metra (MPM).
Ca și etap e premergătoare, se studiază documentația tehnică și teh nologică a condițiilor
proprii din punct de vedere al capacității de dispunere a resurselor pentru o cât mai bună
desfășurare a activi tăților și se elaborează lista de activități cu precizarea duratel or și a
condiționărilor dintre acestea, pe considerente tehnologice și de organizare .
În vederea îndepliniri i termenelor și condițiilor de calitate cerute, șantierul va fi dotat cu
personal calificat iar lucrările vor fi verificate de responsabilul tehnic cu execuția. Șantierul va
dispune în apro piere de toate rețelele de u tilități necesare desfășurării activită ții.
În organizarea de șantier s e vizează folosirea optimă a spațiului, diminuarea efectelor
nedorite asupra mediului înconjurător, evitarea spați ilor suplimentare de depozitare, incinta
șantierului încadrân du-se în limitele proprietății.
Șantierul va fi dotat cu un co ntainer pentru activități zilnice care poate fi folosit ca
depozit pentru materialele mărunte și pentru unele unelte. Containerul va fi dotat, de asemenea,
cu un punct de pri m ajutor. Incinta șantierului va fi dotată cu o toaletă ecologică.
CAP. 2. BREVI AR DE CALCULE
2.1. Clasificarea și evaluarea acțiunilor
Evaluarea încărcărilor se face în conformitate cu prevederile din ”Cod de proiectare.
Bazele proiectării construcțiilor ”, indicativ CR 0 – 2012 .
După variația lor în timp, acțiunile se pot clasifica ast fel:
• Acțiuni permanente (G) – cărora le corespund acțiunile directe precum greutatea proprie
a construcției și a echipamentelor fixate de aceasta și acțiunile indirecte precum cele
cauzate de contracția betonului sau de tasările diferențiate;

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

• Acțiuni varia bile (Q) – cărora le corespund acțiunile pe planșeele și acoperișurile
clădirilor, acțiunea vântului și a zăpezii, împingerea pământului, a materialelor
pulverulente și a fluidelor;
• Acțiuni accidentale (A) – acțiuni din explozii și din impact , acțiunea ză pezii în caz ul
aglomerărilor excepționale de zăpadă pe acoperiș;
• Acțiunea seismică (A E).
Elementele de rezistență ale construcției se proiectează la stări limite ultime astfel încât
efectele acțiunilor de proiectare în secțiune să fie mai mic i decât rezis tențele de calcul în
secțiune. Gruparea acțiunilor se face în funcție de probabilitatea ca acestea să acționeze simultan
asupra construcției. Pentru proiectarea la stări limită ultime , combinarea efectelor acțiunilor se
poate face considerând două tipuri de grupări:
a) Gruparea fundamentală – consideră de regulă efecte ale acțiunilor permanente și a
celor temporare, a căror prezență simultană este practic posibilă:
𝐸𝑑=∑𝛾𝐺,𝑗𝐺𝑘,𝑗𝑛
𝑗=1+𝛾𝑃𝑃+𝛾𝑄,1𝑄𝑘,1+∑𝛾𝑄,𝑖𝜓0,𝑖𝑄𝑘,𝑖𝑚
𝑖=2
Unde: 𝐸𝑑 – valoare de proiectare a efectului acțiunilor
𝛾𝐺,𝑗 – coeficient parțial pentru acțiunea permanentă j
𝐺𝑘,𝑗 – valoare caracteristică a acțiunii permanente j
𝛾𝑃 – coeficient parțial de siguranță pent ru acțiuni d e precomprim are
𝑃 – valoare reprezentativă a acțiunii precomprimării
𝑄𝑘,1 – valoare caracteristică a principalei acțiuni variabile, 1
𝛾𝑄,𝑖 – coeficient parțial de sigur anță pentru acțiunea variabi lă i (i = 1,2…)
𝜓0,𝑖 – factor pentru v aloarea de grupare a unei acțiuni variabile (vezi Tabel 2.1)
𝑄𝑘,𝑖 – valoare caracteristică a unei acțiuni variabile asociate, i
Valorile coeficienților parțiali sunt prevăzute în CR 0 -2012 după cum urmează:
𝛾𝐺,𝑗=1,35 (pentru acț iuni permane nte cu efect defavorabil asupra siguranței)
𝛾𝑄,1=1,5 (pentru acțiunea variabilă predominantă)
𝛾𝑄,1=1,5𝜓0,𝑖 (pentru alte acțiuni variabile)

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

b) Gruparea seismică – conside ră de regulă efecte ale acțiunilor permanente, ale celor
temporare a căr or prezență în timpul unei acțiuni seismice este posibilă cu o intensitate
redusă și a acțiunii seismice:
𝐸𝑑=∑𝐺𝑘,𝑗𝑛
𝑗=1+𝑃+𝐴𝐸𝑑+∑𝜓2,𝑖𝑄𝑘,𝑖𝑚
𝑖=2
Unde: 𝐴𝐸𝑑 – valoare de proiectare a acțiunii seismice
𝜓2,𝑖 – facto r pentru valoarea cvasipermanentă a unei acțiuni variabile (Tabel 2.1)
Tabel 2.1 Factori de grupare (combinare) a acțiunilor variabile la clădiri și structuri

(Sursa: CR 0 – 2012 ”Co d de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”)
2.1.1. Evaluar ea încărcări i din zăp adă
Evaluarea încărcării din zăpadă se realizează în conformitate cu prevederile din “Cod de
proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” , indicativ CR 1 -1-3/2012 .
Acoperișul construcției an alizate prin tema de proie ctare este d e tip terasă necirculabilă ,
fiind înconjurat de un atic perimetral cu înălțimea de 60cm. Panta terasei este dată de șapa de pantă
pentru ghidarea apelor pluviale și a celor provenite d in topirea zăpezii către colectoare.
Încărcarea din zăpadă se consideră că acțione ază vertical pe proiecția orizontală a
suprafeței acoperișului.
La proiectarea acoperișurilor se consideră două distribuții ale încărcării din zăpadă:

a) Încărcarea din zăpa da neaglomerată
Valoarea caracteristică a încărcării din ză padă pe acop eriș se dete rmină cu relația:
𝑠=𝛾𝐼𝑠∙𝜇𝑖∙𝐶𝑒∙𝐶𝑡∙𝑠𝑘

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Unde: 𝛾𝐼𝑠 – factor de importanță -expunere pentru acțiunea zăpezii
𝜇𝑖 – coeficient de formă al în cărcării din zăpadă pe a coperiș
𝐶𝑒 – coeficient de exp unere a cons trucției în amplasament
𝐶𝑡 – coeficient termic
𝑠𝑘 – valoarea caracteristică a încărcării dinzăpadă pe sol, în amplasament [kN/mp]

Valoarea factorului de importanță -expun ere pentru acțiunea zăpezii se co nsideră în
funcție de clasa de importan ță-expunere pen tru construcții, stabilită conform CR 0 -2012. Astfel,
pentru încadrarea în clasa III de importanță -expunere, 𝛾𝐼𝑠=1,0 (Tabel 2.2).

Tabel 2.2 Valorile factorului de importanță -expunere pentru acțiunea zăpezii 𝛾𝐼𝑠

(Sursa: CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”)
Valoarea coefocientului de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș pentru acoperiș tip
terasă, având panta mai mică de 30° este 𝜇𝑖=0,8 (Tabel 2.3).

Tabel 2.3 Valorile coeficienților de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperișuri cu o singură
pantă, cu două pante și pe acoperișuri cu mai multe deschideri

(Sursa: CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiect are. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”)
Valoarea coefic ientului de expunere a construcției în amplasament se stabilește în funcție
de topografia terenului înconjurător și de mediul natural și/sau construit (de la momentul
proiectării cât ș i ulterior) din vecinătate. Astfel, pentru o expunere nor mală, caz în ca re topografi a
terenului și alte construcții sau copaci nu permit spulberarea semnificativă a zăpezii, 𝐶𝑒=1,0
(Tabel 2.4).

Tabel 2.4 Valorile coeficientului de expunere 𝐶𝑒

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

(Sursa: CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asu pra construcțiilor”)
Valoarea coeficientului termic pentru acoperișuri cu termoizolații uzuale este 𝐶𝑡=1.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament se definește cu o
probabilitate de depășire într -un an (IMR= 50 ani) de 2 %. Pentru orașul Constanța, conform hărții
de zonare, 𝑠𝑘=1,50 𝑘𝑁/𝑚𝑝 (Figura. 2.1).

Figura 2.1 Zonarea va lorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol 𝑠𝑘 [kN/mp], pentru
altitudini 𝐴≤1000 𝑚 (CR 1 -1-3/2012 “Cod de pro iectare. Eva luarea acțiunii zăpezii asupra
construcțiilor”)

𝑠=𝛾𝐼𝑠∙𝜇𝑖∙𝐶𝑒∙𝐶𝑡∙𝑠𝑘=1,0∙0,8∙1,0∙1,0∙1,5=1,2 𝑘𝑁/𝑚𝑝
b) Încărcarea din zăpada aglomerată
Valoarea caracteristi că a încărcării din zăpadă pe acoperiș în cazul în care zăpa da e
conside rată ca fiind o încărcare accidentală se determină cu relația:
𝑠=𝛾𝐼𝑠∙𝜇𝑖∙𝑠𝑘
Unde: 𝛾𝐼𝑠 – factor de importanță -expunere pentru acțiunea zăpezii
𝜇𝑖 – coeficie nt de formă pentru aglomerări excepționale de zăpadă pe acop eriș
𝑠𝑘 – valoarea caracteristică a încărcării dinzăpadă pe sol, în amplasament [kN/mp]

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

În aceast caz, valoarea coeficientului de formă se determină cu relația:
𝜇𝑖=min(𝛾ℎ
𝑠𝑘;𝛾𝑏
𝑙𝑠;0,8)
𝛾 – greutatea specifică a zăpezii; 𝛾=2,0 𝑘𝑁/𝑚𝑐
ℎ –înălțimea parapetului; ℎ=0,6 𝑚
𝑏 – lungimea construcției;
𝑏=max(𝑏1;𝑏2)=max(16,50;11,40) 𝑚=16,50 𝑚
𝑙𝑠 – lungimea zonei de acumulare de zăpadă;
𝑙𝑠=min(5ℎ;𝑏1;15𝑚)=min(3;16,50;15) 𝑚=3,0 𝑚
• 𝜇𝑖=𝛾ℎ
𝑠𝑘=2,0∙0,6
1,5=0,8
• 𝜇𝑖=𝛾𝑏
𝑙𝑠=2,0∙16,50
3=11,00
• 𝜇𝑖=0,8
𝜇𝑖=min(0,8;11,00;0,8)=0,8

Figura 2.2 Acumulare de zăpadă în spatele parapetului; acoperiș terasă

(Sursa : CR 1 -1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpez ii asupra co nstrucțiilor”)

𝑠=𝛾𝐼𝑠∙𝜇𝑖∙𝑠𝑘=1,0∙0,8∙1,5=1,2 𝑘𝑁/𝑚𝑝

În urma efectuării calculelor pentru cele două situații de proiectare, se stabilește valoarea
caracteristică a încărcării din zăpadă la valoarea 𝑠=1,2 𝑘𝑁/𝑚𝑝.

2.1.2. Evalu area încărcă rilor din vâ nt
În conformitate cu prevederile din ,,Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra
construcțiilor ”, indicativ CR -1-1-4/2012, valoarea de referință a vitezei vântului pentru un
amplasament se determin ă din valoarea de re ferință a pr esiunii dina mice a vântului. Pentru
Constanța, această presiune este qb=0.50kPa . În cazul construcțiilor din beton armat cu regim
de înălțime redus, solicitarea din vânt are de cele mai multe ori un efect neglijabil.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

2.1.3. Evaluarea acțiunii seis mice
Evaluar ea forțelor seism ice se face în conformitate cu prevederile din ”Cod de proiectare
seismică. Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri.” , indicativ P100 -1/2013.
Forța tăietoare de bază coresp unză toare modului propriu f undamental pentru fiecare
direcție principală se determină, folosind metoda forțelor statice echivalente, conform relaț iei:
𝐹𝐵=𝛾𝐼∙𝑆𝑑(𝑇1)∙𝑚∙𝜆
Unde: 𝛾𝐼 – factorul de importanță pentru acțiu nea seismică asociat cl asei de importanță -expunere;
pentru c lasa III de importanță, 𝛾𝐼=1,0
𝑆𝑑(𝑇1) – ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunză toare perioadei
fundamentale 𝑇1
𝑆𝑑(𝑇1)=ag∙β(T1)
q
ag – accelera ția maximă de proiectare a terenului din amplasament; pentru Constanța, ag=
0,20𝑔 (Figura 2.3).
𝑇1 – perioada proprie fundamentală de vibrație a clă dirii în planul care conține direcția
orizontală considerată
Valoarea perioadei proprii fundame ntale se determină prin metode de calcul dinamic
structural, dar poate fi est imată aproximativ cu formule simplificate specificate pentru diferite
categorii de structuri. Pentru proiectarea preliminară a clădirilor cu înălțimi de până la 40 m,
conform P100 -1/2013 – Anexa B2, se poate utiliza următoarea formulă:
𝑇1=𝐶𝑡∙𝐻34⁄
Unde: 𝐶𝑡 – coeficient ale cărui valori sunt în funcție de tipul structurii; pentru cadre spațiale din
beton armat, 𝐶𝑡=0,075
𝐻 – înălțimea clădirii, în metri, măsur ată de la nivelul fundației sau de la extremitatea
superioar a infrastru cturii considerată rigidă; 𝐻=9,75𝑚
𝑇1=𝐶𝑡∙𝐻34⁄=0,075∙9,7534⁄=0,41 𝑠
β(T1) – spectru normalizat de răspuns elastic
Amplasamentul este caracterizat de o perioad ă de colț TC=0,7𝑠 (Figura 2.4). Astfel,
perioadele de c ontrol TB și TD vor avea valorile 0,14s, respectiv 3,00𝑠 (Tabel 2. 5).

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Figura 2. 3 România – Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare 𝑎𝑔 cu
IMR = 225 ani și cu probabilitate de depășire în 50 de ani ( Sursa: P100 -1/2013 )

Figura 2.4 Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de colț a spectrulu i de răspuns

Tabel 2. 5 Perioadele de colț (control) TB,TC,TD ale spectrului de răspuns pent ru componentele
orizontale ale mișcării seismice

(Sursa: P 100-1/2013)

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Pentru că TB<T<TC⇒β(T1)=𝛽0
Unde: 𝛽0 – factorul de amplificare dinamică maximă a accelerației orizontale a terenului; 𝛽0=
2,5 (Figura 2.5)

Figura 2.5 Spect rul normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor absolute pentru frac țiunea din
amortizarea critică 𝜉=5% în condițiile seismice și de teren din România

q – factor de comportare al structurii pentru acțiuni seismice orizontale; pentru o structură
în cadre pentru proiectare la clasa de ductilitate înaltă (DC M), q=3,5𝛼𝑢𝛼1⁄; pentru cadre cu mai
multe nivelur i și mai multe deschideri, 𝛼𝑢𝛼1⁄=1,35⇒q=3∙1,35=4,725.
m – masa totală a construcției calculată ca sumă a maselor de nivel
𝜆 – factor de corecție care ține seama de contribuția modului pr opriu fundam ental prin
masa modală efectivă asociată acestuia; pentru clădiri cu mai mult de două niveluri și T1≤TC,
𝜆=0,85

Astfel, forța tăietoare de bază va fi:
𝐹𝐵=𝛾𝐼∙𝑆𝑑(𝑇1)∙𝑚∙𝜆=1∙(0,20∙9,81∙2,5)
4,725∙𝑚∙0,85=0,882∙𝑚
Pentru rezultat e mai precise, evaluarea seismică împreună cu calculul structural s -au
realizat cu ajutorul programului de calcul SCIA Engineer 2012.
2.1.4. Centralizarea încărcărilor
Încăr cările permanente și din exploatare s-au evaluat ținând seama de prevederile d in SR
EN 199 1-1-1:2004 “Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -1 Acțiu ni generale –
Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri ” și SR EN 1991 -1-1:2004 NA –

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

2006 “Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -1 Acțiuni g enerale – Greutăți specifice,
greutăți proprii, încărcări di n exploatare pentru construcții. Anexa Națională ”.
Valorile caracteristice ale încărcărilor permanente se stabilesc în urma evaluării, p e baza
detaliilor constructive stabilite, a g reutăților furnizate de str aturile componente ale elementelor
structurale și nestructurale . Valorile încărcărilor din exploatare sunt date de funcțiunile spațiilor .
a) Evaluarea încărcărilor de la nivelul terasei
Tabel 2. 6 Evaluarea încărcărilor din structura planșeului – terasă necirc ulabilă

Tabel 2. 7 Evaluarea încărcărilor din structura atic ului

b) Evaluarea încărcărilor de la niveluri curente
Tabel 2. 8 Evaluarea încărcărilor din structura planșeu lui- etaj curent

Tabel 2. 9 Evaluarea încărcărilor din structura pereților interiori
GF GS GC GF GCp GF GS GC GF GCp
Hidroizolație – – 0.06 1.35 1 1 1 1 0.081 0.060 0.060 0.060 0.060
Strat difuzie – – 0.01 1.35 1 1 1 1 0.014 0.010 0.010 0.010 0.010
Amorsă – – 0.001 1.35 1 1 1 1 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001
Șapa 0.05 21 1.05 1.35 1 1 1 1 1.418 1.050 1.050 1.050 1.050
Termoizolație 0.07 0.08 0.01 1.35 1 1 1 1 0.008 0.006 0.006 0.006 0.006
Barieră Vapori – – 0.001 1.35 1 1 1 1 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001
Strat de difuzie – – 0.01 1.35 1 1 1 1 0.014 0.010 0.010 0.010 0.010
Amorsă – – 0.00 1.35 1 1 1 1 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001
Șapa de pantă 0.06 21 1.26 1.35 1 1 1 1 1.701 1.260 1.260 1.260 1.260
Placă beton armat 0.14 24 3.36 1.35 1 1 1 1 4.536 3.360 3.360 3.360 3.360
Tencuială interioară 0.025 21 0.53 1.35 1 1 1 1 0.709 0.525 0.525 0.525 0.525
Utilă – – 0.70 1.05 0.3 0.7 0.3 0.3 0.735 0.210 0.490 0.210 0.210
Zapadă – – 2.00 1.5 0.4 1 0.7 0.4 3.000 0.800 2.000 1.400 0.800
12.218 7.294 8.774 7.894 7.294Tip încărcare
Permanente
Variabile
Total încărcări terasă Denumire stratIncarcari din suprafata
(kN/mp)Coeficient de grupare Valoare de proiectare (dan/mp)
SLU SLS SLU SLSGrosime strat
[m]γ
[kN/m3]
GF GS GF GS
Atic din beton armat 0.15 0.60 25 2.25 1.35 1.00 3.04 2.25
Tencuială 0.04 0.60 21 0.50 1.35 1.00 0.68 0.50
Termoizolație 0.10 0.60 0.15 0.01 1.35 1.00 0.01 0.01
3.73 2.76Tipul
îcărcăriiDenumirea încărcăriiGrosime strat
[m]γ [kN/m3]Incarcari din suprafata
(kN/mp)Înălțime strat
[m]Coeficienti partiali de
siguranta SLUValori de proiectare
SLU [kN/m]
Total îcărcări permanentePermanente
GF GS GC GF GCp GF GS GC GF GCp
Pereti de compartimentare 0.2 8 1.6 1.35 1 1 1 1 2.16 1.60 1.60 1.60 1.60
Pardoseala 0.01 23 0.23 1.35 1 1 1 1 0.31 0.23 0.23 0.23 0.23
Mortar adeziv 0.005 15.5 0.0775 1.35 1 1 1 1 0.10 0.08 0.08 0.08 0.08
Sapa autonivelanta 0.03 21 0.63 1.35 1 1 1 1 0.85 0.63 0.63 0.63 0.63
Placa beton armat 0.14 25 3.5 1.35 1 1 1 1 4.73 3.50 3.50 3.50 3.50
Finisaj interior tencuiala 0.02 21 0.42 1.35 1 1 1 1 0.57 0.42 0.42 0.42 0.42
Variabile Utila – – 1.50 1.5 0.3 1 0.7 0.4 2.25 0.45 1.50 1.05 0.60
10.97 6.91 7.96 7.51 7.06Tip
încărcare
Permanente
Total încărcări planșeuDenumire stratIncarcari din suprafata
(kN/mp)Coeficient de grupare Valoare de proiectare (kN/mp)
SLU SLS SLU SLSGrosime strad
[m]γ
[kN/m3]

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Tabel 2.1 0 Evaluarea încărcărilor din structura pereților exteriori

Legendă:
P – încărcări permanente
V – încărcări variabile
γ – greutatea specifică a materialului
SLU – stare limită ultimă
GF – gruparea fundamentală
GS – grupa rea specială

2.2. Predimensionarea elementelor structurale
Predimensionarea elementelor structurale (proiectarea preliminară) reprezintă prima etapă
a calcululului structural. În cazul structurilor d e beton armat, greutatea elementelor structurale
reprezintă fracțiunea p reponderentă a încărcărilor gravitaționale, de aici rezultând importanța
crescută a acestei etape.
Stabilirea preliminară a secțiunilor elementelor structurale este necesară și pentru
efectuarea calculului structural având în vedere că distribu ția eforturi lor în struc turile static
nedeterminate depinde de rigiditățile relative ale elementelor care alcă tuiesc structura. Se folosesc
formule simplificate determinate din criterii de rigidit ate, ductilitate, arhitecturale sau tehnologice
2.2.1. Predimension area planșeu lui
Predimensionarea plăcilor se face pe baza criteriilor de rigiditate folosind relația:
ℎ𝑠𝑙=𝑃
180+1÷2 𝑐𝑚
Unde: hsl – înălțimea plăcii
P – perimetrul unui ochi de placă
P = 2∙(𝐿𝑜+𝑡𝑜)
𝐿𝑜 – deschiderea de calcul pe d irecție long itudinală
𝑡𝑜 – deschiderea de calcul pe direcție transversală
GF GS GF GS
Zidărie B.C.A 0.20 2.75 8 4.40 1.35 1.00 5.94 4.40
Tencuială 0.04 2.75 21 2.31 1.35 1.00 3.12 2.31
9.06 6.71 Total îcărcări permanentePermanenteCoeficienti partiali de
siguranta SLUValori de proiectare
SLU [kN/m]Tipul
îcărcăriiDenumirea încărcăriiGrosime
strat [m]Înălțime strat
[m]γ
[kN/m3]Incarcari din suprafata
(kN/m)
GF GS GF GS
Zidărie B.C.A 0.30 2.75 8 6.60 1.35 1.00 8.91 6.60
Tencuială 0.04 3.25 21 2.73 1.35 1.00 3.69 2.73
Termoizolație 0.10 3.25 0.15 0.05 1.35 1.00 0.07 0.05
12.66 9.38 Total îcărcări permanentePermanenteCoeficienti partiali de
siguranta SLUValori de proiectare
SLU [kN/m]Tipul
îcărcăriiDenumirea încărcăriiGrosime
strat [m]Înălțime strat
[m]γ
[kN/m3]Incarcari din
suprafata (kN/m)

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Placa din beton armat se realizează monolit, pe întreaga suprafață a clădirii. Pentru
predimensionare s -a ales placa cea mai solicitată, adică cea cu perimetrul cel mai mare:

P = 2∙(𝐿𝑜+𝑡𝑜)=2∙(5,80+3,30)=18,20 𝑚
ℎ𝑠𝑙=𝑃
180+1÷2 𝑐𝑚=1820
180+1÷2 𝑐𝑚≅12 𝑐𝑚
→𝑠𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 ℎ𝑠𝑙=14 𝑐𝑚

2.2.2. Predimensionarea grinzilor
Predimensionarea grinzilor se f ace pe baza criteriilor de rigiditate și a condițiilor
arhitecturale. Co dul P100 -1/2013 prevede o lățime minimă a grinzilor de 200 mm și un raport
lățim e/înălțime ce nu trebuie să fie mai mic de ¼. Secțiunea grinzii se defin ește prin cele două
laturi, rotu njite la 5 cm pentru ℎ𝑤≤80 𝑐𝑚 și la 10 cm pentru ℎ𝑤>80 𝑐𝑚.
Neavând încă informații despre starea eforturilor din grinzi, în această fază a proiectării ,
grinzile se pot predimensiona pe baza unui criteriu c e vizează as igurarea rigidității la în covoiere,
urmând ca rezistența și ductilitatea să fie asigur ate prin dis punerea de armătură longitudi nală și
transversală.
Condițiile de rigiditate impun:
ℎ𝑤=(1
8÷1
12)∙𝑙𝑐𝑙
𝑏𝑤=(1
2÷1
3)∙ℎ𝑤
Unde: ℎ𝑤 – înălțimea grinzii
𝑏𝑤 – lățimea grinzii
𝑙𝑐𝑙 – deschiderea liberă a grinzi i (se vor co nsidera stâlpi c u lățimea de 300mm)
Pentru predimensionare s -au ales grinzile cu cele mai mari deschideri interax, pe fiecare
din cele două direcții:
a) Grinda longitud inală: 𝑙𝑐𝑙=6,10−0,30=5,80 𝑚
ℎ𝑤=(1
8÷1
12)∙𝑙𝑐𝑙=(1
8÷1
12)∙5,80 𝑚=0,475÷0,713 𝑚→ℎ𝑤=50 𝑐𝑚
𝑏𝑤=(1
2÷1
3)∙ℎ𝑤=(1
2÷1
3)∙0,50 𝑚=0,167÷0,250 𝑚→𝑏𝑤=25 𝑐𝑚
b) Grinda transversală: 𝑙𝑐𝑙=3,60−0,30=3,30 𝑚
ℎ𝑤=(1
8÷1
12)∙𝑙𝑐𝑙=(1
8÷1
12)∙3,30 𝑚=0,275÷0,413 𝑚→ℎ𝑤=40 𝑐𝑚
𝑏𝑤=(1
2÷1
3)∙ℎ𝑤=(1
2÷1
3)∙0,40 𝑚=0,133÷0,200 𝑚→𝑏𝑤=20 𝑐𝑚

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Dimensiunile secțiunilor transversale rezultate di n predimensionare sunt de 25x 50cm
pentru grinzile pe direc ția longitudinală și de 25x 40cm pentru grinzile pe direcția transversală a
constr ucției.

2.2.3. Predimensionarea st âlpilor
Predimensionarea stâlpilor folosește criteriul predominant al asigurării ductilității locale
prin limitarea efortului axial normalizat de c ompresiune sub acțiunea încărcărilor gravitaționale.
Pentru aceasta este necesară determinarea forței axiale în stâlp i în combinația de acțiuni care
cuprinde și acțiunea seismică.
Pentru predimensionare se aleg 3 tipuri de stâlpi: central (la intersecția axelor D și
2), marginal situat pe latura longitudinală a c lădirii (la intersecția axelor E și 2) și de colț (la
intersecția axelor E și 1). Conform codului P100 -1/2013, dimensiunea minimă a laturii unui stâlp
este de 300 mm. Secțiunea stâlpului se define ște prin cele două laturi, rotunjite la 5 cm.
Forțele axia le din stâlp i se determină în funcție de poziția în struc tură și de ariile
aferente. În calculul aproximativ al acestora, pentru fiecare stâlp se consideră rezultantele
încărcărilor distribuite pe placă, pe grinzile perimetrale, pe grinzile interioare și g reutatea pro prie
a stâlpilor. Aceste rezultante se cumule ază pe înălțime obținându -se forța axială în secțiunea de la
parter. Condiția de limitare a forței axiale se pune numai în zona plastică a stâlpului conform
mecanismului de plastificare optim. În ace st caz, arti culațiile plastice trebuie să se formeze la b aza
stâlpilor de la parter.
Pentru estimarea greutăților proprii ale stâlpilor, se vor considera secțiuni de 30×30 cm
pentru toți stâlpii. Se păstrează aceeași secțiune a stâlpilor pe înălțimea clădi rii pentru a se evita
variația rigidității etajelor.
La baza stâlpului cel mai solicitat, forța axială produsă de încărcările gravitaționale
asociate grupării speciale de încărcări are valoarea:
𝑁𝐶𝐺𝑆=∑(𝑞𝑖,𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠ă𝐺𝑆∙𝐴𝑎𝑓)+∑(𝑞𝑗,𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠ă𝐺𝑆∙𝑙𝑎𝑓)+(𝑛−1)∙[∑(𝑞𝑖,𝑛𝑐𝐺𝑆∙𝐴𝑎𝑓)+∑(𝑞𝑗,𝑛𝑐𝐺𝑆∙𝑙𝑎𝑓)]+𝐺𝑆𝐺𝑆
Unde: qiGS – suma încărcărilor uniform distribuite pe placă
Aaf – aria aferentă a stâlpului
qjGS – încărcarea j uniform distribuită pe grindă
laf – lungimea pe care acționează încărcarea qjGS, aferentă stâlpului
n – numărul de nivelu ri
GSGS – greutatea proprie a stâlpului

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Secțiunile stâlpilor la parter s e determină din condiția ca efor tul axial mediu de
compresiu ne, normaliz at prin împărțire la f cd, să fie mai mic decât 0,30, 0,35 și 0,40 pentru stâlpul
de colț, stâlpul marginal, respectiv stâlpul central. Scopul este ca la final, după aplicarea și a
încărcărilor laterale, efortul axial mediu normalizat să se situ eze sub 0,45 în toți stâlpii (P100 –
1/2013, secțiunea 5.3.4.2.2.(1)).
Așadar, pentru a ține seama de efectul indirect produs de către acțiunea seismică,
predimensionarea se face respectând condiț ia:
𝜈𝑑=𝑁𝐶𝐺𝑆
𝑏𝑐∙ℎ𝑐∙𝑓𝑐𝑑≤𝜈𝑑 𝑚𝑎𝑥
Unde: 𝜈𝑑 – efortul axial mediu normalizat
𝑁𝐶𝐺𝑆 – încărcarea axială maximă la baza stâlpului produs ă de încărcările
gravitaționale asociate grupării speciale de încărcări
𝑏𝑐,ℎ𝑐 – cele două laturi ale stâlpului
fcd – rezisten ța la compre siune a beto nului

Se obține:
Pentru stâlpul central:
Nst.central =Nst𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠ă+Nstetaj+Nstparter

𝑁𝑠𝑡𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠ă=qpl.terasă ∙Aaf.+2∙G gr+G st=6,73∙21,87+2∙13,413+7,5 4=181,55 kN
qpl.terasă =6,7336 kN/m2
Aaf=D∙t-bst∙hst=6,10∙3,6 0-0,30∙0, 30=21,87 m2
Ggr=bgr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙25=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30∙3,35∙25=7,54 kN

𝑁𝑆𝑡𝑒𝑡𝑎𝑗=qpl.etaj∙Aaf.+2∙G gr+G st+ G pereți=6,66∙21,87+2 ∙13,413+7,31+ 56,14+181,55=417,48
kN
qpl.etaj=6,66 kN/m2
Aaf= D∙t-bst∙hst=6,10∙3,60 -0,30∙0,30=21,87 m2
Ggr= b gr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙25=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30∙3,25∙25=7,31 kN
Gpereți=bpr∙ (Het-hgr) ∙L pr∙ ɣBCA∙ngol=0,40 ∙ (3,25 -0,50) ∙5,80∙11∙0,80=56,14 kN
ngol=0,80 (80% din suprafața perete lui)

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

𝑁𝑆𝑡𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑟=qpl.etaj∙Aaf.+2∙G gr+G st+ G pereți=6,66∙21,87+2∙13,413+7,31+56,14+417,48=653,41
kN
qpl.etaj=6,66 kN/m2
Aaf= D∙t -bst∙hst=6,10∙3,60 -0,30∙0,30=21,87 m2
Ggr= b gr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙25=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30∙3,25∙25=7,31 kN
Gpereți=bpr∙ (Het-hgr) ∙L pr∙ ɣBCA∙ngol=0,40∙ (3,25 -0,50) ∙5,80∙11∙0,80=56,14 kN
Ngol=0,80 (80% din suprafața peretelui)

Nst.central =Nstterasă+Nstetaj+Nstparter=1252,44 kN
Ast=𝑁
0.5∙𝑓𝑐𝑑 ;fcd=16 .67 N/mm2
b=√1252,44∙1000
0.5∙16.67=387,64 mm
Aleg un stâlp central cu dimensiunea de 40×40 cm.

Pentru stâlpul perimetral :
Nst.marginal =Nstterasă+Nstetaj+Nstparter

𝑁𝑠𝑡𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠ă=qpl.terasă ∙Aaf.+1,5∙G gr+G st=6,73∙10,89+1,5∙13,413+7, 54=100,95 kN
qpl.terasă =6,7336 kN/m2
Aaf=𝐷∙𝑡
2-bst∙hst= 6.10∙3.60
2-0,3∙0,3=10,89 m2
Ggr=bgr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙25=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30∙3,35∙25=7,5 4 kN

𝑁𝑆𝑡𝑒𝑡𝑎𝑗=qpl.etaj∙Aaf.+1,5∙G gr+G st+ G pereți=6,66∙10,89+1 ,5∙13,413+7, 31+56,14+100.95=257,05 kN
qpl.etaj=6,66 kN/m2
Aaf=𝐷∙𝑡
2-bst∙hst=6.10∙3.60
2-0,3∙0,3=10,89 m2
Ggr= b gr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙25=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30∙3,25∙25=7,31 kN
Gpereți=bpr∙ (Het-hgr) ∙Lpr∙ ɣBCA∙ngol=0,40∙ (3,25 -0,50) ∙5,80∙11∙0,80=56,14 kN

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Ngol=0,80 (80% din suprafața peretelui)

𝑁𝑠𝑡𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑟=qpl.etaj∙Aaf.+1,5∙G gr+G st+ G pereți=6,66∙10,89+1,5∙13,413+7,31+56,14+257,05 =413,15
kN
qpl.etaj=6,66 kN/m2
Aaf= 𝐷∙𝑡
2-bst∙hst=6.10∙3.60
2-0,3∙0,3=1 0,89 m2
Ggr= b gr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙25=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30∙3,25∙25=7,31 kN
Gpereți=bpr∙ (Het-hgr) ∙Lpr∙ɣBCA∙ngol=0,40∙ (3,25 -0,50) ∙5,8 0∙11∙0,80=56,14 kN
Ngol=0,80 (80% din suprafața peretelui)

Nst.colț=NStșarpantă+NStetaj+NStparter=771,15 kN
Ast=𝑁
0.45∙𝑓𝑐𝑑 ;fcd=16.67 N/mm2
b=√771,15∙1000
0.45∙16.67=320,62 mm
Aleg un stâlp marginal cu dimensiunea d e 35×35 cm.

Pentru stâlpul de colț :
Nst.colț=Nstterasă+Nstetaj+Nstparter

𝑁𝑠𝑡𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠ă=qpl.terasă ∙Aaf.+G gr+G st=6,734∙5,40+13,413+7,31=57,32 kN
qpl.terasă =6,7336 kN/m2
Aaf=𝐷
2∙𝑡
2-bst∙hst=6.10
2∙3.60
2-0,3∙0,3=5,40 m2
Ggr=bgr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙25=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30∙3 ,35∙25=7,54 kN

𝑁𝑠𝑡𝑒𝑡𝑎𝑗=qpl.etaj∙Aaf.+G gr+G st+ G pereți=6,66∙5,40+13,41+7,31+56,14+57,32=170,14 kN
qpl.etaj=6,66 kN/m2
Aaf= =𝐷
2∙𝑡
2-bst∙hst=6.10
2∙3.60
2-0,3∙0,3=5 ,40 m2
Ggr= b gr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙2 5=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30∙3,25∙25=7,31 kN

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Gpereți=bpr∙ (Het-hgr) ∙L pr∙ ɣBCA∙ngol=0,40∙ (3,25 -0,50) ∙5,80∙11∙0,80=56,14 kN
Ngol=0,80 (80% din suprafața peretelui)

𝑁𝑠𝑡𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑟=qpl.etaj∙Aaf.+G gr+G st+ G pereți=6,66∙5,40+13,413+7,31+5 6,14+170,14= 282,97 kN
qpl.etaj=6,66 kN/m2
Aaf=𝐷
2∙𝑡
2-bst∙hst=6.10
2∙3.60
2-0,3∙0,3=5,40 m2
Ggr= b gr∙ (hgr-hpl) ∙L gr∙ɣb=0,25∙ (0,50 -0,13) ∙5,80∙25=13,413 kN
Gst= b st∙hst∙Hst∙ɣb=0,30∙0,30 ∙3,25∙25=7 ,31 kN
Gpereți=bpr∙ (Het-hgr) ∙L pr∙ ɣBCA∙ngol=0,40 ∙ (3,25 -0,50) ∙5,80∙11∙0 ,80=56,14 kN
Ngol=0,80 (80% din suprafața peretelui)

Nst.colț=Nstterasă+NStetaj+NStparter=510,43 kN
Ast=𝑁
0.4∙𝑓𝑐𝑑 ;fcd=16.67 N/mm2
b=√510,43∙1000
0.4∙16.67=276,67 mm
Aleg un stâlp de colț cu dimensiunea de 3 0x30 cm.
Pentru a obține o comportare cât mai bună a structurii sub acțiunea seismică, dimensiunile
secțiunilor transversale alese în calculul preliminar se păstrează. Astfel , stâlpii centrali vor avea
dimensiunile laturilor de 40x40cm , cei marginali de 35 x35 cm , iar cei de colț de 3 0x30cm.

2.3. Calculul automat al structurii
Calculul automat al structurii s -a realizat în programul de calcul automat SCIA Engineer
2018.0, prin aplicarea analizei modale cu luarea în considerare a de formațiilor spațiale ale
const rucției.
SCIA Engineer este un sistem software grafic pentru proiectare a, calcul ul și verificare a
structurilor . Structura de elemente finite este generată î n fundal, rezultatul calculului fiind afișat
pe elementele structurale analizate.
Ansamblul struct ural este de scris într -un sistem triortogonal în care axele X și Y descriu
planul orizontal, iar axa Z este perpendiculară pe acestea (normală la planul structurii).
Sistemul structural utilizat este reprezentat de cadre spațiale încastrate la baza stâlpi lor de
la pa rter. Elementele structurale (stâlpii și grinzile) au fost modelate folosind elemente finite tip
bară, iar nodurile au fost considerate nedeformabile. Planșeele din beton armat s -au co nsiderat

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

nedeformabi le în planul lor, aducând o rigiditate s porită struc turii în sco pul preluării eforturilor
induse de forțele laterale.

Etape de realizare:
• definirea materialelor;
• definirea sistemului de axe;
• definirea geometriei secțiunilor transvers ale ale elementelor liniare;
• configurarea geometrică a struc turii;
• defin irea cazurilor de încărcare și a încărcărilor;
• crearea grupelor de mase din cazuri de încărcare;
• crearea combinației de mase (aplicând coeficienții specifici grupării încărcărilor în
situația de proiectare seismică);
• definirea cazurilor de încă rcare seismi că;
• definirea combinațiilor de încărcări gravitaționale și a combinațiilor seismice;
• crearea claselor de rezultate;

• editarea rețelei de elemente finite:
– discretizarea elementelor lini are: 10;
– discretizarea suprafețelor: 0,13m;
– aplicare discret izare rețea: toate eleme ntele;
• atribuirea parametrilor analizei modale (numărul de moduri proprii de vibrație). Se
definesc atâtea moduri proprii de vibrație astfel încât suma maselor modale să f ie cel
puțin 90% din masa totală pe ambele direcții.
• efectua rea calculul ui și afișarea rezultatelor.
Calculul s -a efectuat pentru structura din tema de proiectare, cu elementele realizate din
beton turnat monolit, clasa C 20/25, armate cu oțel BST 500S cl asa C de ductilitate. Stâlpii centrali
au secțiunea de 40×40 cm, cei perimetrali de 35×35 , iar cei de colț de 3 0x30 cm, grinzile de pe
direcția longitudinală au secțiunea de 25x 50cm, iar cele de pe direcția transversală de 25x 40 cm,
grosimea planșeului fii nd de 1 4 cm.
Combinațiile de încărcări s -au realizat în gru parea fundam entală și în gruparea seismică.
Acțiunea seismică s -a considerat pe cele 2 direcții principale X și Y, afectată alternativ cu
coeficienții ±0,3 și ±1,0, în gruparea seismică.
Rezultat ele generate în urma calculului se prezintă sub forma diagra melor de efo rturi, a
formelor deformate, a listelor și tabelelor spe cifice.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Analiza dinamică a construcției :
În urma rulării programului de calcul, s -a obținut o perioadă proprie de vibrație î n primul
mod de vibrație de aproape 0,5 7 secunde, în condiți ile în care amplasam entul construcției este
caracterizat de o perioadă de colț de 0,7 secunde. Masele sunt majoritar antrenate în modurile 1 și
2 (84,75% din masă în modul 1 după direcți a Y, respe ctiv 8 7,10% din masă în modul 2 după
direcția X). Se conside ră a fi înde plinite cond ițiile privitoare la masa totală minimă antrenată
prevăzută de codul P100 (90%).
Valorile factorilor de participare modală pentru cele 10 moduri de vibrație luat e în
consi derare sunt redate în Tabelul 2.1 1.
Tabel 2.1 1 Valorile fac torilor de p articipare modală

Forțele seismice de nivel și forțele de bază pentru cazurile de încărcare seismică și sunt
redate în Tabel 2.1 2 (Seism pe direcția y) și în Tabel 2.13 (Seism pe d irecția y).
Tabel 2.1 2 Rezultate obținute pentru cazul de î ncărcare sei mică (Seism pe direcția x)

Tabel 2. 13 Rezultate obținute pentru cazul de încărcare seimică (Seism pe direcția y)
1 11.0607 0.57 1.76 3.50E-06 0.847564 8.30E-07
2 11.3000 0.56 1.8 0.871061 2.25E-05 2.39E-07
3 11.6784 0.54 1.86 0.001621 0.022851 2.41E-06
4 33.1375 0.19 5.27 0.002353 0.089559 5.74E-06
5 33.5311 0.19 5.34 0.092131 0.003416 0
6 35.0276 0.18 5.57 0.001591 0.006246 7.93E-06
7 51.7667 0.12 8.24 0.009408 0.008604 8.98E-06
8 52.3652 0.12 8.33 0.010802 0.010605 1.11E-06
9 55.4543 0.11 8.83 0.001268 0.002336 9.64E-07
10 65.4754 0.1 10.42 0.000209 6.71E-08 0.003634
0.990447 0.991204 0.003662Wzi/
Wztot
∑Omega
[rad/s]ModPerioada
[s]Frecvenț
a [Hz]Wxi/
WxtotWyi/
Wytot
1 1.76 0.05 1 1.038 0 0 -0.01 0 1.06 -7.5 -0.01
2 1.8 0.05 1 1.038 0 0 -5.83 534.23 2.71 -19.02 -3785.06
3 1.86 0.05 1 1.038 0 0 0.24 0.99 -3.73 26.58 -6.49
4 5.27 0.05 1 1.038 0 0 -0.04 1.44 8.9 10.95 2.15
5 5.34 0.05 1 1.038 0 0 0.22 56.5 -10.88 -12.89 74.11
6 5.57 0.05 1 1.038 0 0 -0.03 0.98 1.93 1.9 0.6
7 8.24 0.05 1 1.16 0 0 -0.03 6.45 6.17 -12.98 -13.16
8 8.33 0.05 1 1.169 0 0 0.03 7.46 -7.39 15.52 -15.1
9 8.83 0.05 1 1.214 0 0 0.01 0.91 1.23 -2.54 -1.73
10 10.42 0.05 1 1.327 0 0 0 0.16 0 0 -0.58
537.3 17.83 42.78 3785.85 NivelG(j) [-] Fx [kN] Fy [kN]Mx
[kNm]My
[kNm]ModFrecv.
[Hz]Raport
amortizarCoef.
amortizarSax
[m/s^2]Say
[m/s^2]Saz
[m/s^2]

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Așadar, valoarile forțelor tăietoare de bază sunt:
• pentru direcți a x: 𝐹𝑥=537,30 𝑘𝑁
• pentru direcția y: 𝐹𝑦=523,00 𝑘𝑁

Fig. 2.6 Modul 1 de vibrație – translație
1 1.76 0.05 1 0 1.038 0 -6 1.06 519.81 -3690.38 -5.3
2 1.8 0.05 1 0 1.038 0 -0.03 2.71 0.01 -0.1 -19.22
3 1.86 0.05 1 0 1.038 0 -0.88 -3.73 14.01 -99.82 24.37
4 5.27 0.05 1 0 1.038 0 -0.22 8.9 54.93 67.54 13.25
5 5.34 0.05 1 0 1.038 0 -0.04 -10.88 2.1 2.48 -14.27
6 5.57 0.05 1 0 1.038 0 -0.05 1.93 3.83 3.77 1.18
7 8.24 0.05 1 0 1.16 0 -0.03 6.17 5.9 -12.41 -12.58
8 8.33 0.05 1 0 1.169 0 -0.03 -7.39 7.32 -15.38 14.96
9 8.83 0.05 1 0 1.214 0 0.01 1.23 1.68 -3.45 -2.35
10 10.42 0.05 1 0 1.327 0 0 0 0 0 0.01
17.83 523 3692.41 41.95Fx [kN] Fy [kN]Mx
[kNm]My
[kNm]
NivelModFrecv.
[Hz]Raport
amortizarCoef.
amortizarSax
[m/s^2]Say
[m/s^2]Saz
[m/s^2]G(j) [-]

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Fig. 2. 7 Modul 2 de vibrație – translație

Fig. 2.8 Modul 3 de vibrație – rotație

2.4. Verificarea deplasărilor laterale
În conformitate cu preve derile din P100 -1 Anexa E, v erificarea deplasărilor laterale se
face la două stări limită: starea limită de serviciu și starea limită ultimă, pentru ambele direcții
principale ale structurii.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Pentru cadru l cel mai deformat, unde se manifestă cele mai mar i deplasări de nivel, se
extrag valorile deplasărilor absolu te la fiecar e nivel (deplasăril e punctelor față de poziția
nedeformată) și se determină, prin diferențe, deplasările relative de nivel (drift -urile).
2.4.1. Verificarea deplasărilor laterale la Starea Li mită de Servici u
Verificarea deplasărilor laterale la SLS a re drept sco p menținerea funcțiunii princi pale a
clădirii în urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori în viața unei construcții , prin
limitarea degradărilor elementelor nestructurale și a componentelor in stalațiilor aferente
construcției. Cutremu rul asoci at acestei stări limită este unul moderat ca intensitate, cu o
probabilitate de apariție mai mare decât cel asociat stării limită ultime.
Verificarea deplasărilor laterale la SLS se face cu relația:
drSLS=ν∙q∙dre≤dr,aSLS
Unde: drSLS – deplasa rea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS
ν – factor de reducere ce ține seama de perioada de revenire mai mică a cutremurului
ν=0,5
q – factor de comportare specific tipului de structură ; q=4,725
dr,aSLS – valoarea admis ibilă a depl asrii relati ve de nivel
dre – deplasarea relativă a aceluiași nivel, determinată prin calcul static sub încărcări
seismice de proiectare
Deoarece pereții nestructurali sunt din z idărie și sunt închiși în ochiuri le cadrelor , se
consideră c ă la rig iditatea de ansamblu a structurii contribuie și componentele nestructurale .
Astfel, în calculul deformațiilor trebuie să se lucreze cu valorile întregi ale modu lelor de
rigiditate la încov oire ale secțiunilor elementelor structurale , 𝐸𝑐𝐼𝑔. (Tabelul 2 .14)
Tabelul 2.17 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

(Sursa: P100 -1/2012 “Cod de proiectare seismică. Partea I. Prevederi de proiectare pentr u clădiri”)

Valoarea admisibilă a deplasării relative de ni vel în situa ția în care e xistă materiale fragile
atașate structurii este de 0,5% din înălțimea de nivel. (Tabel 2.1 5)

Tabelul 2.1 5 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel

(Sursa: P1 00-1/2012 “Cod de proiectare seismică. Partea I. Prevederi d e proiectare pentru clădiri”)
dr,aSLS=0,005∙h=0,005∙3,25=0,01625 m=16,25 mm

Tabel 2.1 6 Verificarea deplasărilor la SLS
Nivel Directia X (longitudinală) Directia Y (transversală) dr,a SLS = 0,005h de (SCIA) dre drSLS de (SCIA) dre drSLS
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
2 11,8 2,7 6,38 12,9 2,9 6,85 16,25
1 9,1 4,7 11,10 10 5,2 12,29 16,25
P 4,4 4,4 10,40 4,8 4,8 11,34 16,25

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Figura 2.9 Grafice comparative: deplasare relativă de niv el și valoarea admisă a deplasării de nivel
pe direcția x, r espectiv y (SLS)

Cele două valori se compară direct și se observă că structura îndeplinește condiția de
verificare a deplasărilor laterale la Starea Limită de Serv iciu la fiecare nivel în parte.

2.4.2. Verificarea deplasărilor laterale la Starea Limită Ultimă
Verificarea d e deplasare la starea limită ultimă are drept scop principal evitarea
pierderilor de vieți omenești, prevenirea prăbușirii închiderilor și compartimentărilor, limitarea
degradărilor st ructurale și a efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat s tării limită este cutrem urul
considerat pentru calculul rezi stenței la forțe laterale a structurii, cutremurul de cod.
Verificarea deplasărilor laterale la SLS se face cu relația :
𝑑𝑟𝑈𝐿𝑆=𝑐∙𝑞∙𝑑𝑟𝑒≤𝑑𝑟,𝑎𝑈𝐿𝑆
Unde: drULS – deplasare a relativă d e nivel sub acțiunea seismică asociată ULS
c – factor de amplificare a deplasărilor
q – factor de comportare specific tipului de structură
dre – deplasarea relativă a aceluiași nive l, determinată pr in calcul static sub încărcări
seismice de proiectare
dr,aULS – valoarea admisibilă a deplasă rii relative de nivel
Deplasările structurii sub forța seismică de proiectare se calculează considerând jumătate
din rigiditatea la încovoiere a secțiunilor de beton ale elementelor structurale. Pentru că în calcul ul
structural sub forța seismică de proiectare s -au utilizat rig iditățile întregi , deplasările astfel
determinate pot fi multiplicate cu 2 pentru a ține seama de reducerea de rigiditat e.
dre (în ipoteza 0,5𝐸𝑐𝐼𝑔)=2dre(în ipoteza 𝐸𝑐𝐼𝑔)
Factorul de amplificare a deplasărilor depinde de perioada de vibrație a str ucturi i în modul
fundamental și implicit, de rigiditatea structurii. Perioada de vibrație trebuie determ inată

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

considerând rigiditățile reduse la jumătate ale elemen telor struct urale. Pentru că în calculul modal
s-au utilizat rigiditățile întregi , perioada de vibrație calculată se poate determina astfel :
𝑇 (în ipoteza 0,5𝐸𝑐𝐼𝑔)=√2T (în ipoteza 𝐸𝑐𝐼𝑔)
Astfel, perioada de vibrație a structu rii în mo dul fundamen tal de 0,57s, trebuie
amplificată c u √2, devenind astfel T1=0,80s. Rez ultă un factor de amplificare:
1≤c=3−2,3T1
Tc≤√qTc
1,7⇔1≤c=3−2,30,80
0,7=0,37≤√4,725∙0,7
1,7=1,07
În continuare, în calcul se reține valoarea minim ală a factor ului c=1,00.
Valoarea admisă a deplasării relative de nivel sub acți unea cutremurului de proiectare (la
SLU ) este de 2,5% din înălțimea de nivel.

dr,aSLS=0,025∙h=0,025∙3,25=0,08125 m=81,25 mm

Tabel 2. 17 Verificarea deplasărilor la SLU
Nivel Directia X (longitudinală) Directia Y (transversală) dr,a SLS = 0,02 5h de (SCIA) dre drSLS de (SCIA) dre drSLS
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
2 11,8 2,7 25,52 12,9 2,9 27,41 81,25
1 9,1 4,7 44,42 10 5,2 49,14 81,25
P 4,4 4,4 41,58 4,8 4,8 45,36 81,25

Figura 2.10 Grafice comparative: deplasare relativă de nivel și valoarea admisă a deplasării de
nivel pe direcția x, respectiv y (SLU)

Cele două valori se compară direct și se ob servă că structura îndeplinește condiția de
verificare a dep lasărilor la terale la St area Limită Ultimă la fiecare nivel în parte.

2.5. Calculul elementelor structurale

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Se cunosc următoarele:
• Rezistența caracteristică la compresiune a betonului: 𝑓𝑐𝑘=20 𝑁/𝑚𝑚2
• Rezistența de calcul la compresiune a betonului: 𝑓𝑐𝑑=13,33 𝑁/𝑚𝑚2
• Valoarea medie a rezistenței la întindere a betonului: fctm=2,2 𝑁/𝑚𝑚2
• Rezistența de calcul la întindere a betonului: fctd=1 𝑁/𝑚𝑚2
• Valoar ea caracterist ică a limitei de curgere a oțelului : fyk=500 𝑁/𝑚𝑚2
• Valoarea de calcul a limitei de curgere a oțelului: fyd=435 𝑁/𝑚𝑚2

Calculul acoperirilor cu beton

Calculul acoperirii cu beton s -a realizat conform Eurocod 2: Proiectarea structurilor d e
beton. Partea 1 -1: Reguli generale și reguli pentru clădir i și Z. Kiss , T. Oneț, Proiectarea
structurilor de beton după SR EN 1992 -1, Ed. Abel, 2008 .
Acoperirea este distanța dintre suprafața exterioară a armăturii (inclusiv armătura de
suprafață, agrafe le și etrierii) și suprafața apropiată a betonului. Ro lul st ratului de a coperire cu
beton este de a garanta buna transmitere a forțelor de aderență, de a conferi protecție la foc și de a
proteja armăturile împotriva coroziunii.

Acoperirea nominală ( se spe cifică în planuri) se calcuează cu relația:
cnom=cmin+∆cdev
Unde: cmin – acoperirea minimă
∆cdev – suplimentare cee ține seama de toleranțele de execuție

Acoperirea minimă cu beton se determină astfel:
cmin=max(cmin,b; cmin,dur+cdur,γ−∆cdur,st−∆cdur,add; 10mm)
Unde: cmin,b – acoperirea minimă față de cerințele de aderență
cmin,dur – acoperirea minimă față de cerințele de mediu
cdur,γ – marjă de siguranță
∆cdur,st – reducerea acoperirii minime în cazul oțelu lui inoxidabil
∆cdur,add – reducerea acoperirii minime în cazul unei protecții supimentare.

Structura este încadrată în clasa de expunere XC1, betonul fiind la interior unde umiditatea
aerului ambiant este scăzută. Se stabilește acoperirea minimă față de cerințele de mediu 𝑐𝑚𝑖𝑛,𝑑𝑢𝑟=
15 𝑚𝑚. Nu se cons ideră necesa ră luarea în considerare a unei marje de siguranță și nici nu se

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

utilizează oțel inoxidabil sau alte măsuri de protecție. Astfel, se obțin valorile
coeficientilor: 𝑐𝑑𝑢𝑟,𝛾=0, ∆𝑐𝑑𝑢𝑟,𝑠𝑡=0, ∆𝑐𝑑𝑢𝑟,𝑎𝑑𝑑=0
Acoperirea minim ă față de cerin țele de ader ență se consideră, ca valoare, egală cu
diametrul maxim al barei de armătură cmin,b=ϕmax
Luarea în calcul a abaterilor de execuție se face prin sporirea acoperirii m inime de beton
cu valoarea ∆cdev. Întrucât se vor lua măs uri de asigu rare a calită ții în care supravegherea include
măsurarea acoperirii, valoarea acestui termen va fi considerată 5 mm pentru toate elementele
structurale.
Valoarea stratului de acoperire cu beton va fi:
cV=max(cnom,sw;cnom,sl−ϕsw)
Unde: cnom,sw – acoperirea nominală pentru armătura transversală
cnom,sl – acoperirea nominală pentru armătura longitudinală
ϕsw – diametrul armăturii transversale

Figura 2.11 Stratul d e acoperire cu beton (Sursa: Z. Kiss, T. Oneț, Proiectarea
structurilor de beton după SR EN 1992 -1, Ed. Abel, 2008 )

Se verifică dacă valoarea calculată a stratului de acoperire cu beton respectă acoperirea
minimă față de cerințele de mediu:
cV≥cmin,dur+∆cdev
Se calculează distanța de la axul barei longit udinale până la fața bet onului cu formula:
a=cnom,sl+ϕsl
2
Unde: ϕsl – diametrul armăturii longitudinale
1. Calculul acoperirii cu beton pentru placă

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Deoarece diametrul armăturilor din pl acă nu se cunoaște încă, se propune un diametru
maxim al arm ăturii de 10 mm.
ϕsl=10 mm⇒cmin,b=10 mm
cmin,sl=max(10; 15+0−0−0; 10 mm)=15 mm
∆cdev=5 mm
– Se calculează acoperirea nominală cu beton:
cnom,sl=15+5=20mm
– Distanța de la axul barei longitudinale până la fa ța betonului:
a=cnom,sl+ϕsl
2=20+10
2=25 mm

2. Calculul acoperirii cu beton pentru grinzi

– Calculul acoperirii cu beton a armăturii longitudinale din grinzi :
Deoarece diametrul armăturilor longitudinale nu se cunoaște încă, se propune un diametru
maxim al armăturii de 20 mm.
ϕsl=20 mm⇒cmin,b=20 mm
cmin,sl=max(20; 15+0−0−0; 10 mm)=20 mm
∆cdev=5 mm
Se calculează acoperirea nominală cu beton:
cnom,sl=20+5=25 mm
– Calculul acoperirii cu beton a armăturii transve rsale din grinzi :
Deoarece diametrul armăturilor transversal e nu se cuno aște încă, se propune un diame tru
maxim al etrierilor de 10 mm.
ϕsw=10 mm⇒cmin,b=10 mm
cmin,sw=max(10; 15+0−0−0; 10 mm)=15 mm
∆cdev=5 mm
Se calculează acoperirea cu beto n nominală:
cnom,sw=15+5=20 mm
– Valoarea stratului de acop erire cu bet on va fi:
cV=max(cnom,sw;cnom,sl−ϕsw)=max(20;25−10)mm=20 mm
– Se verifică dacă valoarea calculată a stratului de acoperire cu beton respectă acoperirea
minimă față de c erințele de medi u:
cV=20 mm≥cmin,dur+∆cdev=15+5=20 mm (Se verifică)

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

– Distanța de la axul barei longitudinale până la fața betonului:
a=cnom,sl+ϕsl
2=25+20
2=35 mm

3. Calculul acoperirii cu beton pentru stâlpi

– Calculul acoperirii cu beton a armăturii longitudinale din stâlpi:
Deoarece diametrul armă turilor long itudinale n u se cunoaște încă, se propune un diametru
maxim al armăturii de 20 mm.
ϕsl=20 mm⇒cmin,b=20 mm
cmin,sl=max(20; 15+0−0−0; 10 mm)=20 mm
∆cdev=5 mm
Se calculează acoperirea n ominală cu beton:
cnom,sl=20+5=25 mm
– Calcul ul acoperiri i cu beton a armăturii transversale din stâlpi:
Deoarece diametrul armăturilor transversale nu se cunoaște încă, se propune un diametru
maxim al etrierilor de 10 mm.
ϕsw=10 mm⇒cmin,b=10 mm
cmin,sw=max(10; 15+0−0−0; 10 mm)=15 mm
∆cdev=10 mm
Se calculează acoperirea cu beton nominală:
cnom,sw=15+5=20 mm
– Valoarea stratului de acoperire cu beton va fi:
cV=max(cnom,sw;cnom,sl−ϕsw)=max(20;25−10)mm=20 mm
– Se verifică dacă valoarea calculată a stratului de acoperire cu beton respe ctă acoperirea
minimă față de cerințele de mediu:
cV=20 mm≥cmin,dur+∆cdev=15+5=20 mm (Se verifică)
– Distanța de la axul barei longitudinale până la fața betonului:
a=cnom,sl+ϕsl
2=25+20
2=35 mm

2.5.1. Calculul planșeelor

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

În vedere a determinăr ii ariei nec esare de armătură din plăci, se vor folosi diagramele de
momente încovoietoare generate cu ajutorul programului de calcul structural SCIA Engineer 2012.
În urma calculului, s-au obținut diagramele de momente Maxim mx și my (diagrame ce dau
mome ntele negative, din reazeme) și diagramele de momente Minim mx și my (diagrame ce dau
momentele pozitive, din câmp).
La plăcile drept unghiulare cu raportul laturilor l2/l1>2, armătura de rezistență se
dispune după deschiderea de calcul a plăcii (par alel cu latu ra mică l1) în zonele întinse, conform
diagramei momentului încovoietor.
Plăcile la care raportul laturilor 1<l2/l1<2 sunt sol icitate de momentele:
• Mx’s și Mx ’d – momentele mx din reazemul din stânga, respectiv dreapta oc hiului;
• Mx – momentul my din câmpul ochiului de placă;
• My’s și My ’d – momentele my din reazemul din stânga, respectiv dreapta ochiului;
• My – momentul my din câmp ul ochiului de placă.

Aria necesar ă de armătură se determină cu relația:
Aanec=b∙xi∙fcd
fyd
Unde: xi – înălțimea zonei comprimate a secțiunii de beton
xi=d∙(1−√1−2∙M
b∙d2∙fcd)
După determinarea ariei necesare de armătură, se alege o arie efectivă Aaef și cu aceasta se
verifică îndeplinirea condițiilor de procent de armare im puse pentru planșeele din beton armat.
pef=Aaef
Abet∙100

Exemplu de calcul – ochi de placă nr. 2

Pentru exemplificarea procedeelor, se consideră ochiul de placă nr. 2 (vezi Figura 2.12)
la nivelul lanșeului de peste parter, solici tat la încov oiere pe direcția x ( vezi Figura 2.13) și pe
direcția y ( vezi Figura 2.1 2).

Calculele se fac pe un metru lin iar de placă.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Figura 2.12 Numerotarea ochiurilor de placă

Pentru o chiul de placă analizat se cunosc:

Caracteristici geometric e:

• Lățimea secțiuni i transversale a plăcii: bt=1000 mm
• Înălțimea secțiunii transversale a plăcii: hsl=140 mm
• Acoperirea cu beton a armăturii a=25 mm
• Înălțimea utilă a secțiunii de beton: d=hsl−a=140−25=115 mm
• Lungimea ochiului de placă: l2=5,80 m
• Lățimea ochiul ui de placă: l1=3,30 m

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Figura 2.13 Diagrama de momente pe direcția x
– Momente de calcul pe direcția x
Mx=7,98 kNm/m
Mx′s=7,24 kNm/m
Mx′d=8,49 kNm/m

Figura 2 .14 Diagrama de momente pe direcția y

– Momente de calcul pe direcția y
𝑀𝑦=7,14 𝑘𝑁𝑚/𝑚
𝑀𝑦′𝑠=6,20 𝑘𝑁𝑚/𝑚
𝑀𝑦′𝑑=3,08 𝑘𝑁𝑚/𝑚
–

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

l2
l1=5,80
3,30=1,76⇔1<l2/l1<2
⇒ ochiul de placă este solicitat pe cele două direc ții principale, așadar se prevede armătură de
rezistență pe ambele dire cții.

➢ Calculul pe direcția x

o Se calculează aria necesară de armătură din câmp, folosind Mx:
xi=d(1−√1−2∙M
b∙d2∙fcd)=115∙(1−√1−2∙7,98∙106
1000∙1152∙13,33)=5,33 mm
Aanec=b∙xi∙fcd
fyd=1000∙5,33∙13,33
435=163,33 mm2
Se alege o arie efectivă Aaef=251,3274 mm2 (5ϕ8ml⁄).
pef=Aaef
Abet∙100=251,3274
1000∙115∙100=0,2185 %
o Se calculează aria necesară de armătură din reazemul din s tânga, folosind Mx ’s:
xi=d(1−√1−2∙M
b∙d2∙fcd)=115∙(1−√1−2∙7,24∙106
1000∙1152∙13,33)=4,82 mm
Aanec=b∙xi∙fcd
fyd=1000∙4,82∙13,33
435=147,70 mm2
Se alege o arie efectivă Aaef=251,3274 mm2 (5ϕ8ml⁄).
pef=Aaef
Abet∙100=251,3274
1000∙115∙100=0,2185 %
o Se cal culează aria necesară de armătură din reazemul din dreapta, folosind Mx ’d:
xi=d(1−√1−2∙M
b∙d2∙fcd)=115∙(1−√1−2∙8,49∙106
1000∙1152∙13,33)=5,68 mm

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Aanec=b∙xi∙fcd
fyd=1000∙5,68∙13,33
435=174,06 mm2
Se alege o arie ef ectivă Aaef=251,3274 mm2 (5ϕ10ml⁄).
pef=Aaef
Abet∙100=251,3274
1000∙115∙100=0,2185 %

➢ Calculul pe direcția y

o Se calculează aria necesară de armătură din câmp, folosind My:
xi=d(1−√1−2∙M
b∙d2∙fcd)=115∙(1−√1−2∙7,14∙106
1000∙1152∙13,33)=4,76 mm
Aanec=b∙xi∙fcd
fyd=1000∙4,76∙13,33
435=145,86 mm2
Se alege o arie efectivă Aaef=251,3274 mm2 (5ϕ8ml⁄).
pef=Aaef
Abet∙100=251,3274
1000∙115∙100=0,2185 %
o Se calculează aria necesară de armătură din reazemul din stânga, folosind My ’s:
xi=d(1−√1−2∙M
b∙d2∙fcd)=115∙(1−√1−2∙6,20∙106
1000∙1152∙13,33)=4,12 mm
Aanec=b∙xi∙fcd
fyd=1000∙4,12∙13,33
435=126,19 mm2
Se alege o arie efectivă Aaef=251,3274 mm2 (5ϕ8ml⁄).
pef=Aaef
Abet∙100=251,3274∙100=0,2185 %

o Se calculează aria necesară de armătură din reazemul din dreapta, folosind My ’d:
xi=d(1−√1−2∙M
b∙d2∙fcd)=115∙(1−√1−2∙3,08∙106
1000∙1152∙13,33)=2,02 mm
Aanec=b∙xi∙fcd
fyd=1000∙2,02∙13,33
435=62,12 mm2
Se alege o arie efectivă Aaef=251,3274 mm2 (5ϕ8ml⁄).

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

pef=Aaef
Abet∙100=251,3274
1000∙115∙100=0,2185 %

În mod s imilar s -au determinat ariile necesare de armătură și pentru restul ochi urilor de
placă, rezultatele obținute fiind sintetizate în tabel (vezi Tabel 2.21).

Tabel 2. 18 Calculul ariilor de armătură pentru placa de peste parter

hplaca
[mm]c [mm] a [mm]fctm
[N/mm2]fyk
[N/mm2]fyd
[N/mm2]d [mm] bt [mm]Asmin
[mm2]Asmax
[mm2]fcd
[N/mm2]
140 20 25 2.2 500 435 115 1000 131.56 4600 13.33
Nr. tip ochi
de placaMreazem
[kN*m]x[mm]Asnec
[mm2/m]Nr.
Bare/mφ bare
[mm]Asef
[mm2/m]ρmin [%] ρef [%]
1 4.39 2.9003 88.8769 5 8 251.3274 0.135 0.2185
2 8.49 5.6785 174.0114 5 8 251.3274 0.135 0.2185
3 6.46 4.2943 131.5924 5 8 251.3274 0.135 0.2185
4 5.37 3.5581 109.0331 5 8 251.3274 0.135 0.2185
5 3.42 2.2531 69.0421 5 8 251.3274 0.135 0.2185
6 4.23 2.7933 85.5973 5 8 251.3274 0.135 0.2185
7 16.83 11.5598 354.2357 5 8 251.3274 0.135 0.2185
8 4.27 2.8201 86.4169 5 8 251.3274 0.135 0.2185
9 2.79 1.8347 56.2206 5 8 251.3274 0.135 0.2185Calcul armatura din reazem pe ochiuri de placa pe directia X
Nr. tip ochi
de placaMcamp
[kN*m]x[mm]Asnec
[mm2/m]Nr.
Bare/mφ bare
[mm]Asef
[mm2/m]ρmin [%] ρef [%]
1 0 0.0000 0.0000 5 8 251.3274 0.135 0.2185
2 7.98 5.3291 163.3040 5 8 251.3274 0.135 0.2185
3 0 0.0000 0.0000 5 8 251.3274 0.135 0.2185
4 4.72 3.1214 95.6509 5 8 251.3274 0.135 0.2185
5 0.21 0.1371 4.2004 5 8 251.3274 0.135 0.2185
6 0 0.0000 0.0000 5 8 251.3274 0.135 0.2185
7 8.63 5.7747 176.9566 5 8 251.3274 0.135 0.2185
8 7.25 4.8309 148.0369 5 8 251.3274 0.135 0.2185
9 0.83 0.5427 16.6309 5 8 251.3274 0.135 0.2185Calcul armatura din camp pe ochiuri de placa pe directia X

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

2.5.2. Calculul grinzilor
Grinzile se armează cu carcase tridimensionale formate din bare de oțe l profilat B ST
500S, clasa de ductilitate C, legate cu sârmă.
Calculul necesarului de armătură în grinzi se realizează pe baza diagramelor
înfășurătoare de moment rezultate din calcul ul automat al structurii . Pentru uniformizarea
tipurilor de armătură fol osite pe un cadru, dacă există valori apropiate ale eforturilor și a ariilor de
armătură necesare, se vor considera valorile cele mai mari ale acestora.
2.5.2.1. Dimensionarea armătu rii longi tudinale
Prevederi suplimentare pentru grinzi:
Nr. tip ochi
de placaMreazem
[kN*m]x[mm]Asnec
[mm2/m]Nr.
Bare/mφ bare
[mm]Asef
[mm2/m]ρmin [%] ρef [%]
1 4.92 3.2556 99.7629 5 8 251.3274 0.135 0.2185
2 6.2 4.1182 126.1976 5 8 251.3274 0.135 0.2185
3 6.5 4.3214 132.4231 5 8 251.3274 0.135 0.2185
4 9.45 6.3393 194.2598 5 8 251.3274 0.135 0.2185
5 0 0.0000 0.0000 5 8 251.3274 0.135 0.2185
6 5.23 3.4639 106.1463 5 8 251.3274 0.135 0.2185
7 6.47 4.3011 131.8000 5 8 251.3274 0.135 0.2185
8 11.16 7.5264 230.6356 5 8 251.3274 0.135 0.2185
9 0 0.0000 0.0000 5 8 251.3274 0.135 0.2185Calcul armatura din reazem pe ochiuri de placa pe directia Y
Nr. tip ochi
de placaMcamp
[kN*m]x[mm]Asnec
[mm2/m]Nr.
Bare/mφ bare
[mm]Asef
[mm2/m]ρmin [%] ρef [%]
1 3.2 2.1068 64.5594 5 8251.3274 0.135 0.2185
2 7.14 4.7560 145.7424 5 8251.3274 0.135 0.2185
3 3.89 2.5662 78.6385 5 8251.3274 0.135 0.2185
4 5.07 3.3563 102.8502 5 8251.3274 0.135 0.2185
5 0 0.0000 0.0000 5 8251.3274 0.135 0.2185
6 3.34 2.1998 67.4114 5 8251.3274 0.135 0.2185
7 6.55 4.3553 133.4618 5 8251.3274 0.135 0.2185
8 9.04 6.0566 185.5970 5 8251.3274 0.135 0.2185
9 0 0.0000 0.0000 5 8251.3274 0.135 0.2185Calcul armatura din camp pe ochiuri de placa pe directia Y

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

• Cel puțin ju mătate din s ecțiunea de armătură din zona întinsă se prevede și în zona
comprimată a secțiunii;
• Cel puțin un sfert din armătura maximă de la partea superioară a grinzilor se prevede
continuă pe to ată lungimea grinzii ;
• La partea s uperioară și inferioară a g rinzilor se prevăd cel puți n cîte două bare cu
suprafața profilată cu diametrul mai mare de 14 mm;
Coeficientul minim de armare longitudinală ρmin trebuie respectat pe toată lungimea
grinzii ș i se calculează astfel:
ρmin=0,5∙fctm
fyk=0,5∙2,2
500=0,0022

a) Aria de armătură de la partea inferioară a grinzii se calculează cu momentul încovoietor
MEd(+), parcurgând următoarele etape:
• se calculează aria de armătură necesară pentru fie care deschidere în parte cu formu la:
Asnec(+)=MEd(+)
fyd∙hs
Unde: Asnec(+) – aria de armătură necesară la partea inferioară
MEd(+) – momentul încovoietor maxim de la partea inferioară, pe deschiderea considerată
• se alege o arie de a rmătură efectivă Aseff(+)>Asnec(+)
• se verifică coefi cientul de a rmare cu expresia:
ρ=Aseff(+)
bw∙d≥ρmin
Unde: Aseff(+) – aria de armătură efectivă la part ea inferioară
• dacă sunt îndeplinite condițiile de coeficient de armare, se pă strează aria de armătură
efectivă aleasă;
• se calculează mome ntul încovoi etor c apabil:
MRb(+)=Aseff(+)∙fyd∙hs≥MEd(+),
• se calculează distanțele dintre barele de armătură, urmărindu -se satisfacerea condițiilor:
dist=bw−2a−(n−1)dbl
n−1
Unde: n – numărul de bare din secțiune

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

dbl – diametru l barelor di n secțiune
o dist≥25 mm
o dist≥diametrul barelor
o dist≤200 mm

Exemplu de calcul 1 – grindă pe direcția longitudinală

Pentru exemplificarea procedeelor, se consideră grinda cea mai solicit ată, aflată peste
parter, axul D, deschiderea din tre axele 1 și 2. (Figu ra 2.15)
Caracteristici geometrice:
• Lățimea grinzii: bw=250 mm
• Înălțimea grinzii: hw=500 mm
• Acoperirea cu beton a armăturii a=35 mm
• Înălțimea utilă a secțiunii de beton: d=hw−a=500−35=465 mm
• Înălțimea activă a secțiunii de beton: : hs=hw−2a=500−2∙35=430 mm

Figura 2.15 Diagrama înfășurătoare de momente: grindă peste parter, ax D, deschidere 1-2

• Momentul din diagrama înfășurătoare de la partea inferioară: MEd(+)=44,95 kN
• Momentul din diagrama înfășu rătoare de la partea superi oară: MEd(−)=80,13 kN
o Aria de armătură necesară:
Asnec(+)=MEd(+)
fyd∙hs=44,95∙103
435∙430=240,43 mm2

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

o Aria de armătură efectivă:
Aseff(+)=461,81 mm2 (3ϕ14)

o Coef icientul de armare:
ρ=Aseff(+)
bw∙d=461,81
250∙465=0,0039≥ρmin=0,0022

o Momentul încovoietor capabil:
MRb(+)=Aseff(+)∙fyd∙hs=461,81∙435∙430=86,338 kN

o Distanța dintre bare:
dist=bw−2a−(n−1)∙dbl
n−1=250−2∙35−(3−1)∙14
3−1=76 mm

Similar se determină arii le de armătură din câmp pen tru toate gr inzile riglelor de la parter
și pe nivele, rezultatele obținute fiind sintetizate în Tabel 2.2 0.

Exemplu de calcul 2 – grindă pe direcția transversală

Pentru exemplificarea pro cedeel or, se consideră grinda cea mai solicit ată, aflată peste
parter, axul D , deschiderea dintre axele 1 și 2. (vezi Figura 2.16)

Caracteristici geometrice:
• Lățimea grinzii: bw=250 mm
• Înălțimea grinzii: hw=400 mm
• Acoperir ea cu beton a armăturii a=35 mm
• Înălțimea utilă a secțiunii de beton: d=hw−a=400−65=365 mm
• Înălțimea a ctivă a sec țiunii de beton: : hw=hw−2a=400−2∙65=330 mm

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Figura 2.16 Diagrama înfășurătoare de momente: grindă peste parter, ax 2, deschidere D-E

• Momentul din diagrama înf ășurăt oare d e la partea inferioară: MEd(+)=16,65 kN
• Momentul d in diagrama înfășurătoare de la partea superioară: MEd(−)=30,23 kN

o Aria de armătură necesară:
Asnec(+)=MEd(+)
fyd∙hs=16,65∙103
435∙330=116,045 mm2

o Aria de armăt ură ef ectivă :
Aseff(+)=461,80 mm2 (3ϕ14)

o Coeficientul de a rmare:
ρ=Aseff(+)
bw∙d=461,80
250∙365=0,0050≥ρmin=0,0022

o Momentul încovoietor capabil:
MRb(+)=Aseff(+)∙fyd∙hs=461,80∙435∙330=66,29 kN

o Distanța dintre bare:
dist=bw−2a−(n−1)∙dbl
n−1=250−2∙35−(3−1)∙14
3−1=76 mm

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Simila r se determi nă ariile de armătură din câmp pentru toate grinzile riglelor de la parter
și pe nivele, rezultatele obținute fiind sintetizate în Tabel 2.2 1.

b) Aria de armătură de la partea superioară a grinzii se calculează cu momentul încovoietor
MEd(−), parcurgând următoarele etape:

• se presupune că înălțimea zonei comprimate λx<xlim=0,25d și se calculează aria de
armătur ă necesară la partea superi oară cu formula:
Asnec(−)=MEd(−)
fyd∙hs
Unde: Asnec(−) – aria de armătură necesară la partea supe rioară
Med(−) – momentul încovoietor maxim de la partea superioară, în nodul cons iderat
• se alege o a rie de armătură efectivă Aseff(+)>Asnec(+)
• se calculează λx:
λx=Aseff(−)−Aseff(+)
bw∙fcd∙fyd
• Dacă λx<0,25d, Aseff(−) este aleasă corect și se verifică coeficientul de armare:
ρ=Aseff(−)
bw∙d≥ρmin
Unde: Aseff(−) = aria de armătură efectivă la partea superioară
• dacă sunt îndeplinite condiți ile de procent, se păstrează aria de armătură efectivă aleas ă;
• Se calcul ează momentul încovoietor capabil:
MRb(−)=Aseff(−)∙fyd∙d
• se calculează dis tanțele dintre bare le de armătu ră, urmărindu -se satisfacerea condițiilor:
dist=bw−2a−(n−1)dbl
n−1
Unde: n – numărul de bare din secțiune
dbl – diam etrul barelo r din secțiune
o dist≥30 mm
o dist≥50 mm (pentru deschiderea din axul grinzii)
• dacă se se verifică toate c ondițiile, se calculează raportul ariilor efective de armătură:

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Aseff(+)
Aseff(−)≥0,5

Exemplu de calcul 1 – grindă pe direcția lo ngitudinală

• Aria de armătură necesară, presupunând λx<xlim=0,25d:
Asnec(−)=MEd(−)
fyd∙hs=80,13∙103
435∙430=428,60 mm2
• Aria de armătură efectivă:
Aseff(+)=603,186 mm2 (3ϕ16)
• Poziția axei neutre:
xu=Aseff(−)−Aseff(+)
bw∙fcd∙fyd=603,186−428,60
250∙13,33∙435=38,52 mm>0,25d
• Coeficientul de armare:
ρ=Aseff(+)
bw∙d=603,186
250∙465=0,0052≥ρmin=0,0022
• Momentul încovoietor capabil:
MRb(−)=Aseff(+)∙fyd∙hs=603,186∙435∙430=112,77 kN
• Distanța dintre bare:
dist=bw−2a−(n−1)∙dbl
n−1=250−2∙35−(3−1)∙16
3−1=74 mm
• Raportul ariilor efective de armătu ră:
Aseff(+)
Aseff(−)=603,186
461,81=1,306≥0,5

Similar se determină ariile de armătură din câmp pentru toate grinzile riglelor de la parter
și pe nivele, rezultatele obținute fiind sintetizate Tabel 2. 22.

Exemplu de calcul 2 – grindă pe direcția transversală

• Aria de armătură necesară, presupunând λx<xlim=0,25d:

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Asnec(−)=MEd(−)
fyd∙hs=36,16∙103
435∙330=252,02 mm2
• Aria de armătură efe ctivă:
Aseff(+)=603,186 mm2 (3ϕ16)

• Poziția axei neutre:
xu=Aseff(−)−Aseff(+)
bw∙fcd∙fyd=603,186−252,02
250∙13,33∙435=18,47 mm<0,25d
• Coeficientul de armare:
ρ=Aseff(+)
bw∙d=603,186
250∙365=0,0066≥ρmin=0,0022
• Moment ul încovoietor capa bil:
MRb(−)=Aseff(+)∙fyd∙hs=603,186∙435∙330=86,54 kN
• Distanța dintre bare:
dist=bw−2a−(n−1)∙dbl
n−1=250−2∙35−(3−1)∙16
3−1=74 mm
• Raportul ariilor efective de armătură:
Aseff(+)
Aseff(−)=603,186
461,81=1,306≥0,5

Similar s e determină ariile de armătură din câmp pentru toate grinzile riglelor de la parter
și pe nivele, rezultatele obținute fiind sintetizate Tabel 2. 23.

2.5.2.2. Dimensionarea armătur ii transversale

Forțele tăietoare de proiecta re reprezintă valorile maxime ale forțelor tăietoare care se pot
mobiliza indiferent de intensitatea cutremurului, fiind limitate prin capacitatea de rezistență la
încovoiere a stâlpil or și grinzilor.

În cazul grinzilor, valoare a de proiectare a forței tă ietoare se determină ca sum a dintre:

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

• forța tăietoare din acțiuni gravitaționale, din gruparea de acțiuni care cuprinde și acțiunea
seismică;
• forța tăietoare corespunzătoare încărcării grinzii cu momentele asociate mobilizării
mecanismului de plastificare în structură, Mdb, calculate pentru fiecare capăt de grindă.
Dacă grinzile sunt proiectate să se plastifice la ambele capete atunci în calcu l se consideră
momentele capabile.
Mdb,i=γRdMRb,imin(1; ∑MRc
∑MRb)
Unde: MRb,i – valoa rea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul momentului
asociat sensului de acțiune a forțelor
γRd – factorul de suprarezistență datorat efectului de consolid are al oțelului, γRd=1,2
∑MRc și ∑MRb – sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor și
grinzilor care intră în nodul învecinat secțiunii de calcul; valoarea ∑MRc trebuie să co respundă
forței axiale din stâlp î n situația asociată sensului considerat al ac țiunii seismice obținute în situația
seismică de proie ctare
Pentru structuri obișnuite (grinzi slabe – stâlpi tari), cum este și cazul de față, raportul
∑MRc∑MRb⁄ este supraunitar, iar momentele ma xime ce pot să apară la extremitățile grinzii se
pot calcula cu relațiil e:
Mdb,1=γRdMRb,1=γRd∙Aseff(+)∙fyd∙hs
Mdb,2=γRdMRb,2=γRd∙Aseff(−)∙fyd∙hs

Algoritm de calcul pentru aflarea valorilor de proiectare ale for țelor tăi etoare pentru sensul
de acțiune seis mică pozitiv, respectiv negativ:
– Pentru deschiderea cu extremitățile i = 1 și i = 2, din calculul static se extrag valorile
forțelor tăietoare din gruparea de acțiuni care cuprinde și acțiunea seismică:
VEdgravit,i=qeqGS∙lcl
2
Unde: qeqGS – încărcarea echivalentă uniform distribuită pe grindă, corespunzătoare încărcărilor
gravitaționale din combinația seismică
lcl – deschiderea liberă a grinzii

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

– Se calculează valorile momentelor asociate mobili zării mecanismului de plastificare în
structu ră pentru sensul de acțiune seismică pozitiv: Mdb,1(+) și MRb,2(−).
* pentru sensul de acțiune seismică negativ, valorile momentelor capabile la capete
considerate vor fi: Mdb,1(−) și Mdb,2(+).
– Se determină forțele tăietoare corespunzătoare încărcării grinzii cu momentele capabile:
VEdseism,1=VEdseism,2=Mdb,1(+)+Mdb,2(−)
lcl
* pentru sensul de acțiune seismică negativ:
VEdseism,1=VEdseism,2=Mdb,1(−)+Mdb,2(+)
lcl
– Se determină valorile de proiectare al e forțelor tăietoare:
VEd1=VEdseism,1+VEdgravit,1
VEd2=VEdseism,2+VEdgravit,2
Valoarea de proiectare a forței tăietoare în secțiunea considerată se ia:
VEd=max(|VEd,min|;|VEd,max|)
Unde: VEd,min=min(|VEd S→|;|VEd S←|)
VEd,max=max(|VEd S→|;|VEd S←|)

Modul de dimensionare la forță tăietoare și de armare transversală a zonelor critice se
stabilește funcție de valoarea algebrică a raportului între forța tăi etoare minimă și cea maximă în
secțiunea de c alcul: ξ=VEd,min/VEd,max.
Dacă valorile și semnele VEd,min și VEd,max se aleg corect atunci raportul ξ trebuie să se
situeze între -1 și 1. ξ=−1 reprezintă situația cea mai defavorabilă de solici tare, ξ=1 reprezintă
situația în care cutremu rul este nesemnificativ.
Dat fiind faptu l că semnul forțelor tăietoare este convențional, în calculul
raportului ξ semnul minus se atribuie minimului dintre cele două valori în valoare absolută iar
semnul plus s e atribuie maximului.
Dacă ξ>−0,5 – starea de solicitare din punct de vedere al rever sibilității forței tăietoare
nu este deosebit de agresivă, calculul la forță tăietoare puntându -se face conform prevederilor SR
EN 1992 -1:2004 considerând un unghi θ de în clinare al bielei comprimate de 45ș.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Dacă ξ<−0,5 – situația de solicitare este agresi vă întrucât forța tăietoare schimbă de semn
și are amplitudini apropiate pentru cele două sensuri de acțiune seismică. În această situație codul
prevede verificarea intens ității forței tăietoare medii normalizate, ν’. Valoarea limită până la care
se consid eră că amplitudinea forței tăietoare este moderată este (2+ξ). Dacă ν’ este mai mare
decât (2+ξ) amplitudinea forței tăietoare este mare și este necesară prevederea de arm ătură
înclinată în zonele critice ale grinzii .1
ν′=VEd
bw∙d∙fctd≤2+ξ

Rezistența bielelor comprimate se verifică cu relația:
VEd≤VRd,max=αcw∙fcd∙bw∙z∙ν1
cotθ+tanθ
Unde: αcw – coeficient ce ține seama de starea de efort în fibra comprimată
αcw=1, pentru st ructuri fără precomprimare
z – brațul de pârghie al forțelor interne; z=0,9d
ν1 – coeficient de reducere a rezistenței betonului fisurat la forță tăietoare
ν1=0,6(1−fck
250)
θ – unghiul dintre biela comprimată și axul grinzii; θ=45o

Dacă VEd≤VRd, se determină aria secțiunilor pentru forță tăietoare cu expresia:
(Asw
s)nec
=VEd
zfydcotθ
Unde: Asw – aria secțiunilor armăturilor pentru forță tăietoare ale unui rând de etri eri
s – distanța dintre rândurile de etrieri
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lungimea lcr=1,5∙hw, măsurate de la fața
stâlpilor, precum și zonele cu această lungime, situate de o parte și de alta a unei secțiuni din câmpul
grinzii, unde poat e interveni curgerea în cazul combinației sei smice de proiectare, se consideră
zone critice (disipative). Distanța maximă între rândurile de etrieri în aceste zone este:

1 http://www.encipedia.org/articole/educational/structuri -in-cadre -de-beton -armat -exemplu -de-calcul/5 -9-calcu lul-la-
forta -taietoare.html (Activ la 07.07.2015)

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

smax=min(hw
4;150mm;8dbl)
Unde: dbl – diametrul minim al armăturilor longitudinale

Se determină diametrul necesa r al unei ramuri a etrierului:
Aswnec=2∙π∙ϕ2
4⇒ϕnec=√2∙Aswnec
π
Forța tăietoare capabilă reprezintă valoarea minimă dintre forța tăietoare ce poate fi
preluată de biela comprimată de beton, VRd,max, și forța tăietoare ce poate fi “su spedată” prin
intermediul etrierilor, VRd,s.

VRd,capabil=min(VRd,max;VRd,s)
VRd,s=Asw∙fydz∙cotθ
s

Exemplu de calcul 1 – grindă longitudinală

o Momentele asociate mobilizării mecanis mului de plastificare în structură:
– pentru se nsul de acțiune seismică pozitiv (→)
Mdb,1(+)=γRd∙MRb,1(+)=1,2∙86,339=103,607 kNm
Mdb,2(−)=γRd∙MRb,2(−)=1,2∙112,77=135,323 kNm
– pentru sensul de acțiune seismică negativ (←)
Mdb,1(−)=γRd∙MRb,1(−)=1,2∙112,77=135,323 kNm
MRb,2(+)=γRd∙MRb,2(+)=1,2∙86,339=103,607 kNm

o Valorile forțelor tăietoare din gruparea de acțiuni care cuprinde și acțiunea seismică:
VEdgravit,i=qeqGS∙lcl
2=20,18∙5,75
2=58,017 kN
qeqGS=qgrav.pl.ter.∙Aaf
l+bw∙hw∙γbet
Unde: qgrav.pl.cr. – încărcarea uniform distribuită pe planșeul curent [kN/mp]
Aaf – aria aferentă deschiderii grinzii analizate [mp]

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

qperete int. – încărcarea liniar distribuită din pereți inter iori [kN/m]
l – lungimea interax a grinzii

qeqGS=7,29∙15,48
5,75+0,25∙0,50∙25=20,18 kN/m

o Forțele tăietoare corespunzătoare încărcării grinzii cu momentele capabile:
– pentru sensul de acțiune seismică pozitiv (→)
VEdseism,1=VEdseism,2=Mdb,1(+)+Mdb,2(−)
5,75=103,607+135,323
5,75=41,553 kN
– pentru sensul de acțiune seismică negativ (←)
VEdseism,1=VEdseism,2=Mdb,1(−)+Mdb,2(+)
5,75=135,323+103,607
5,75=41,553 kN

o Se determină valorile de proiectare ale forțelor tăiet oare:
– pentru sensul de acțiune seismică pozit iv (→)
VEd1=−VEdseism,1+VEdgravit,1=−41,553+58,017=16,464 kN
VEd2=−VEdseism,2+VEdgravit,2=−41,553−58,017=−99,57 kN
– pentru sensul de acțiune seismică negativ (←)
VEd1=VEdseism,1+VEdgravit,1=41,553+58,017=99,57 kN
VEd2=VEdseism,2+VEdgravit,2=41,553−58,017=−16,464 kN

o Valoarea de proiectare a forței tăietoare în secțiunea considerată se ia:
VEd1=max(|VEd,min1|;|VEd,max1|)=99,57 kN
VEd,min1=16,464 kN
VEd,max1=99,57 kN
VEd2=max(|VEd,min2|;|VEd,max2|)=99,57 kN
VEd,min2=−16,464 kN
VEd,max2=−99,57 kN

o Raportul dintre forța tăietoare minimă și cea maximă în secțiunea de calcul:

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

ξ1=VEd,min1
VEd,max1=16,464
99,57=0,165>0,5
ξ2=VEd,min2
VEd,max2=−16,464
−99,57=0,165>0,5

o Coeficientul de reducere a rezistenței betonului fisurat la forță tăietoare;
ν1=0,6(1−fck
250)=0,6(1−20
250)=0,55
o Rezistența bielelor comprimate:
VRd,max=αcw∙fcd∙bw∙z∙ν1
cotθ+tanθ=1∙13,33∙250∙0,9∙465∙0,55
1+1=383,62 kN>VEd1,2

o Distanța maximă între rândurile de etrieri în zonele critice:
smax=min(hw
4;150mm;8dbl)=min(500
4;150mm;8∙14)=125 mm

o Aria secțiunilor pentru forță tăietoare:
(Asw
s)nec
=VEd
z∙fyd∙cotθ⇒Aswnec=s∙VEd
z∙fyd∙cotθ=125∙99,57∙103
0,9∙465∙435∙1=68,37 mm2

o Diametrul necesar al unei ramuri a etrierului:
ϕnec=√2∙Aswnec
π=√2∙68,37
π=8,93 mm⇒se vor folosi etrieri ϕ10

Similar se determină ariile de armătură trans versală pentru toate grinzile riglelor de la
parter și pe nivele, rezu ltatele obținute fiind sintetizate Tabel 2. 24 pentru cadru l longitudinal și
Tabel 2. 25 pentru cadrul transv ersal .

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Figura 2.17 Diagrame înfășurătoare de momente pe grinzi cadru lon gitudinal central, Ax D

Figura 2.18 Diagrame înfășurătoare de momente pe grinzi cadru transversal central , Ax 2

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Tabel 2.2 0 Armare inferioară cadru longitudinal central, Ax D

Tabel 2.2 1 Armare in ferioară cadru transversal central , Ax 2

a d Bare ɸ
[kNm] [mm] [mm] [mm] nr.bare [mm] [mm] [%] [kNm]
1'-1 0.92 35 465 430 4.921 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
1-2 44.95 35 465 430 240.430 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
2-3 0 35 465 430 0.000 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
3-4 22.58 35 465 430 120.777 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
4-4' 2.32 35 465 430 12.409 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
1'-1 1.76 35 465 430 9.414 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
1-2 56.86 35 465 430 304.135 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
2-3 23.18 35 465 430 123.986 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
3-4 38.63 35 465 430 206.626 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
4-4' 3.38 35 465 430 18.079 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
1'-1 2.05 35 465 430 10.965 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
1-2 62.87 35 465 430 336.281 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
2-3 40.21 35 465 430 215.077 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
3-4 46.01 35 465 430 246.100 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE
4-4' 3.8 35 465 430 20.326 461.814 3 14 76 0.397 TRUE 86.339 TRUE2
1
PArmarea longitudinala la partea inferioara a cadrului longitudinal D
Nivel DeschidereArmares +
[ ][ ] + + + > +< +
a d Bare ɸ
[kNm] [mm] [mm] [mm] nr.bare [mm] [mm] [%] [kNm]
A-B 19.49 35 365 330 135.839 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
B-C 5.09 35 365 330 35.476 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
C-D 14.9 35 365 330 103.848 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
D-E 16.65 35 365 330 116.045 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
A-B 44.73 35 365 330 311.755 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
B-C 41.17 35 365 330 286.942 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
C-D 19.37 35 365 330 135.003 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
D-E 24.22 35 365 330 168.806 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
A-B 64.67 35 365 330 450.730 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
B-C 55.6 35 365 330 387.515 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
C-D 23.53 35 365 330 163.997 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE
D-E 36.39 35 365 330 253.627 461.580 3 14 76 0.506 TRUE 66.227 TRUE2
1
PArmarea longitudinala la partea inferioara a cadrului transversal din axul 2
Nivel DeschidereArmares +
[ ][ ] + + + > +< +

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Tabel 2.2 2 Armare superioară cadru longitudinal central, Ax D

Tabel 2.2 3 Armare superioară cadru transversal central, Ax 2

Bare ɸ
[kNm] nr.bare [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kNm] [%] [%] [mm]
1' 0 307.876 0.000 603.186 3 16 38.519 35 465 430 TRUE 112.770 0.784 TRUE 74 TRUE
1 80.13 307.876 428.602 603.186 3 16 38.519 35 465 430 TRUE 112.770 0.784 TRUE 74 TRUE
2 71.18 307.876 380.730 603.186 3 16 38.519 35 465 430 TRUE 112.770 0.784 TRUE 74 TRUE
3 44.93 307.876 240.323 603.186 3 16 38.519 35 465 430 TRUE 112.770 0.784 TRUE 74 TRUE
4 68 307.876 363.721 603.186 3 16 38.519 35 465 430 TRUE 112.770 0.784 TRUE 74 TRUE
4' 0 307.876 0.000 603.186 3 16 38.519 35 465 430 TRUE 112.770 0.784 TRUE 74 TRUE
1' 0 307.876 0.000 763.407 3 18 59.417 35 465 430 TRUE 142.724 0.922 TRUE 72 TRUE
1 116.42 307.876 622.712 763.407 3 18 59.417 35 465 430 TRUE 142.724 0.922 TRUE 72 TRUE
2 111.33 307.876 595.486 763.407 3 18 59.417 35 465 430 TRUE 142.724 0.922 TRUE 72 TRUE
3 84.02 307.876 449.409 763.407 3 18 59.417 35 465 430 TRUE 142.724 0.922 TRUE 72 TRUE
4 93.11 307.876 498.030 763.407 3 18 59.417 35 465 430 TRUE 142.724 0.922 TRUE 72 TRUE
4' 0 307.876 0.000 763.407 3 18 59.417 35 465 430 TRUE 142.724 0.922 TRUE 72 TRUE
1' 0 307.876 0.000 942.478 3 20 82.774 35 465 430 TRUE 176.202 1.076 TRUE 70 TRUE
1 132.82 307.876 710.433 942.478 3 20 82.774 35 465 430 TRUE 176.202 1.076 TRUE 70 TRUE
2 123.48 307.876 660.474 942.478 3 20 82.774 35 465 430 TRUE 176.202 1.076 TRUE 70 TRUE
3 94.79 307.876 507.016 942.478 3 20 82.774 35 465 430 TRUE 176.202 1.076 TRUE 70 TRUE
4 116.85 307.876 625.012 942.478 3 20 82.774 35 465 430 TRUE 176.202 1.076 TRUE 70 TRUE
4' 0 307.876 0.000 942.478 3 20 82.774 35 465 430 TRUE 176.202 1.076 TRUE 70 TRUEArmarea longitudinală la partea superioară a cadrului longitudinal D
Nivel ReazemArmares xu
1
Pxu<3aa d
2 −
[ ] +
[ ] −
[ ] − − < −> −
Bare ɸ
[kNm] nr.bare [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kNm] [%] [%] [mm]
A 20.39 461.58 142.112 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
B 31.12 461.58 216.897 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
C 36.16 461.58 252.024 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
D 32.23 461.58 224.633 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
E 27.24 461.58 189.855 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
A 53.73 461.58 374.482 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
B 56.68 461.58 395.042 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
C 52.8 461.58 368.000 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
D 55.83 461.58 389.118 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
E 59.86 461.58 417.206 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
A 72.5 461.58 505.303 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
B 71.27 461.58 496.730 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
C 66.72 461.58 465.018 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
D 71.53 461.58 498.542 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUE
E 72.16 461.58 502.933 602.880 3 16 18.430 35 365 330 TRUE 86.500 1.167 TRUE 74 TRUEArmarea longitudinala la partea superioara a cadrului transversal 2
Nivel ReazemArmares dxu<3a
2
1
Pxu a −
[ ] +
[ ] −
[ ] − − < −> −

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Tabel 2.2 4 Armare transversală cadru longitudinal central, Ax D

Tabel 2.2 5 Armare transversală cadru transversal central, Ax 2

kNm kNm kNm kNm mm [mm] [mm] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [mm] [mm] [mm]
1'-1 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1140.398 430 465 418.5 176.985 -171.320 -182.651 182.651 171.320 0.938 383.625 125 125.414 8.935 157.08 10
1-2 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1140.398 430 465 418.5 41.553 16.462 -99.568 99.568 16.462 0.165 383.625 125 68.367 6.597 157.08 10
2-3 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1140.398 430 465 418.5 111.130 -98.172 -124.089 124.089 98.172 0.791 383.625 125 85.204 7.365 157.08 10
3-4 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1140.398 430 465 418.5 58.995 -23.299 -94.692 94.692 23.299 0.246 383.625 125 65.019 6.434 157.08 10
4-4' 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1140.398 430 465 418.5 170.665 -165.003 -176.326 176.326 165.003 0.936 383.625 125 121.071 8.779 157.08 10
1'-1 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 176.985 -171.320 -182.651 182.651 171.320 0.938 383.625 125 125.414 8.935 157.08 10
1-2 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 41.553 16.462 -99.568 99.568 16.462 0.165 383.625 125 68.367 6.597 157.08 10
2-3 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 111.130 -98.172 -124.089 124.089 98.172 0.791 383.625 125 85.204 7.365 157.08 10
3-4 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 58.995 -23.299 -94.692 94.692 23.299 0.246 383.625 125 65.019 6.434 157.08 10
4-4' 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 170.665 -165.003 -176.326 176.326 165.003 0.936 383.625 125 121.071 8.779 157.08 10
1'-1 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 176.985 -171.320 -182.651 182.651 171.320 0.938 383.625 125 125.414 8.935 157.08 10
1-2 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 41.553 16.462 -99.568 99.568 16.462 0.165 383.625 125 68.367 6.597 157.08 10
2-3 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 111.130 -98.172 -124.089 124.089 98.172 0.791 383.625 125 85.204 7.365 157.08 10
3-4 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 58.995 -23.299 -94.692 94.692 23.299 0.246 383.625 125 65.019 6.434 157.08 10
4-4' 86.339 112.770 103.607 135.323 307.876 1357.168 430 465 418.5 170.665 -165.003 -176.326 176.326 165.003 0.936 383.625 125 121.071 8.779 157.08 10Ved maxArmarea transversala a cadrului longitudinal din axul 3
Nivel Deschidereɸ nec Asw eff ɸ eff S
2
1
PAsw nec Ved seis. Ved minξVRd,max hs d z Ved 1 Ved 2 + − + −
[ ] [ ] + −
𝑚𝑚2𝑚𝑚2𝑚𝑚2≥
kNm kNm kNm kNm mm [mm] [mm] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [mm] [mm] [mm]
A-B 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 91.636 -85.561 -97.711 97.711 85.561 0.876 301.125 100 205.904 6.610 157.08 10
B-C 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 174.545 -169.721 -179.369 179.369 169.721 0.946 301.125 100 377.980 8.956 157.08 10
C-D 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 56.391 -32.612 -80.171 80.171 32.612 0.407 301.125 100 168.944 5.988 157.08 10
D-E 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 56.391 -32.612 -80.171 80.171 32.612 0.407 301.125 100 168.944 5.988 157.08 10
A-B 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 91.636 -85.561 -97.711 97.711 85.561 0.876 301.125 100 205.904 6.610 157.08 10
B-C 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 174.545 -169.721 -179.369 179.369 169.721 0.946 301.125 100 377.980 8.956 157.08 10
C-D 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 56.391 -32.612 -80.171 80.171 32.612 0.407 301.125 100 168.944 5.988 157.08 10
D-E 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 56.391 -32.612 -80.171 80.171 32.612 0.407 301.125 100 168.944 5.988 157.08 10
A-B 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 91.636 -85.561 -97.711 97.711 85.561 0.876 301.125 100 205.904 6.610 157.08 10
B-C 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 174.545 -169.721 -179.369 179.369 169.721 0.946 301.125 100 377.980 8.956 157.08 10
C-D 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 56.391 -32.612 -80.171 80.171 32.612 0.407 301.125 100 168.944 5.988 157.08 10
D-E 66.227 86.500 79.472 103.800 461.58 602.88 330 365 328.5 56.391 -32.612 -80.171 80.171 32.612 0.407 301.125 100 168.944 5.988 157.08 10Ved 2Ved max
2
1Asw nec Ved seis. Ved minξVRd,max hs d z S Ved 1
pArmarea transversală a cadrului transversal de pe axul 2
Nivel Deschidereɸ nec Asw eff ɸ eff + − + −
[ ] [𝑚𝑚2] + −
≥

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

2.5.3. Calculul st âlpilor
2.5.3.1. Dimensionarea armăturii longitudinale

Conform codului P100 -1/2013, la fiecare nod al structurii în cadre, în cele două planuri
principale de încovoiere, suma momentelor capabile ale stâlpilor care intră în nod trebuie să fie
mai mare dec ât suma momentelor capabile ale grinzilor care intră în nod înmulțită cu un factor
supraunitar γRd. Această condiție se pune pentru a se garanta formarea articulațiilor plastice la
capetele grinzilor și răspu nsul elastic al stâlpilor pe înălțime .
Supra rezistența grinzilor la încovoiere se poate cuantifica prin intermediul factorului de
suprarezistență Ω care reprezintă raportul dintre momentele capabile ale grinzilor și momentel e
rezultate din calcul static î n combinația seismică de proiectare.
Forta ax ială de proiectare din stâlpi NEd, se determină din calcul static în combinația
seismică considerată. Momentele încovoietoare de proiectare se determină cu relația:
MEdc=1.2 γRdM′Edc ∑MRb
∑M′Edb
Unde: M′
Edc – moment ul în st âlp rezultat din calcul structural sub încărcări seismice de proiectare
∑MRb – suma momentelor capabile în secțiunile care se plastifică, ale unei grinzi în
ansamblu, la un anumit nivel, calculate pentru u n singur sens de rotire, corespunzato r sensul ui
acțiunii seismice
∑MEdb′ – suma momentelor rezultate din calcul structural sub încărcări seismice de
proiectare în secțiunile care se plastifică, pentru o grindă în ansamblu, la un anumit nivel
γRd – factorul de suprarezistenta datorat efectul ui de consolidare al otelului; pentru c lasa
de ductilitate înaltă, γRd=1,3

Se determină aria de armatură longitudinală necesară, cu relațiile:
λx=NEd
bc∙η∙fcd
Asnec=MEdc−NEd∙hs
2
fyd∙hs daca,λx< xlim
Asnec=MEdc+NEd∙hs
2−bc∙ λx∙fcd∙(d−λx
2)
fyd∙hs daca,λx≥ xlim
Unde: bc – latura stâlpului

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

λx – înălțimea zonei comprimate
xlim=3a2

Se verifică coeficientul de armare total:
0,01≤ρ=Aseff
bc∙d≤0,04

Exemplu de ca lcul

Pentru exemplificarea procedeelor, se consideră stâlpul central de la intersecția axelor D
și 3 (Figura 2.21), la nivelul parterului, pe direcția cea mai solicitată. Pentru acesta se cunosc:

Caracteristici geome trice:
• Laturile secțiunii stâlpului: bc=350 mm
• Acoperirea cu beton a armăturii a=35 mm
• Înălțimea utilă a secțiunii de beton: d=bc−a=350−35=315 mm
• Înălțimea activă a secțiunii de beton: : ds=bc−2a=350−2∙35=280 mm

N [kN] My [kNm]

Figura 2.19 Diagrame de eforturi

2 Tudor Postelnicu, Ionuț Damian, Dan Zamfi rescu, Eugen Morariu – Proiectarea structu rilor de beton armat în zone
seismice, Editura – Bucuresti: MarLink, 2012

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

o Eforturile de proiectare :

Factorul de suprarezistență a grin zilor:
– sens pozitiv al acțiunii seism ice
𝛺=∑𝑀𝑅𝑏
∑𝑀′𝐸𝑑𝑏=66,26+66,26+66,26+66,26+66,26+66,26+66,26+66,26
64,67+48,82+54,27+55,60+23,53+17,55+29,97+36,21=1,638
– sens negativ al acțiunii seismice
𝛺=∑𝑀𝑅𝑏
∑𝑀′
𝐸𝑑𝑏=86,54+86,54+86,54+86,54+86,54+86,54+86,54+86,54
72,50+71,27+69,97+66,72+59,01+63,53+71,53+72,16=1,266

Tabel 2. 26 Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi

Tabel 2. 27 Suma momentelor capabile din grinzi

stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
2 19.49 7.22 3.16 5.09 0 0 0 3.95 38.91
1 44.73 33.49 33.71 41.17 15.08 11.24 12.45 16.84 208.71
P 64.67 48.82 54.27 55.6 23.53 17.55 22.97 36.21 323.62NivelM'EdA-B[KnM] M'EdB-C[KnM] M'EdC-D[KnM] M'EdD-E[KnM]ΣM'Ed(+)
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
2 20.39 31.12 23.81 19.69 36.16 32.23 30.23 27.24 220.87
1 53.73 56.68 56.17 44.55 52.8 53.44 55.83 59.86 433.06
P 72.5 71.27 69.97 66.72 59.01 63.53 71.53 72.16 546.69NivelM'EdA-B[KnM] M'EdB-C[KnM] M'EdC-D[KnM] M'EdD-E[KnM]ΣM'Ed(-)
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
2 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 530.080
1 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 530.08
P 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 66.260 530.08MrbD-E[KnM]NivelMrbA-B[KnM] MrbB-C[KnM] MrbC-D[KnM]ΣMrb(+)
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
2 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 692.352
1 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 692.352
P 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 86.544 692.352NivelMrbA-B[KnM] MrbD-E[KnM] MrbB-C[KnM] MrbC-D[KnM]ΣMrb(-)

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Tabel 2. 28 Factorul d e suprarezistență a grinzilor

Forța axial ă de proiectare din stâlpi (Figura 2. 19):
NEd′ sus=−621,57 kN
NEd ′ jos=−631,34 kN

Momentele încovoietoare de proiectare:
– sens pozitiv al acțiunii seismice
MEdcsus=1,2∙γRd∙M′
Edc∙Ω=1,2∙1,3∙46,38∙1,266=84,58 kNm
MEdcjos=1,2∙γRd∙M′
Edc∙Ω=1,2∙1,3∙64,92∙1,000=93,48 kNm
– sens negativ al acțiunii seismice
MEdcsus=1,2∙γRd∙M′
Edc∙Ω=1,2∙1,3∙80,76∙1,638=190,48 kNm
MEdcjos=1,2∙γRd∙M′
Edc∙Ω=1,2∙1,3∙81,69∙1,000=117,63 kNm

Tabel 2. 29 Eforturi de proiectare în stâlp

Aria de armatură longitudinală necesară:
λxsus=NEd′ sus
bc∙η∙fcd=621,57∙103
350∙13,33=133,23 mm≥3a=105 mm
Nivel Ω+ Ω-
2 1 1
1 1.6501 1.5987
P 1.638 1.2664D3
N'Ed M'edc+ M'edc- Medc+ Medc-
[kN] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
sus 151.67 58.19 8.98 1 1 1.2 83.7936 12.9312
jos 161.45 5.99 53.92 1.65 1.5987 1.2 14.2333 124.134
sus 377.01 86.65 38.44 1.65 1.5987 1.2 205.895 88.4962
jos 386.79 36.18 85.71 1.638 1.5987 1.2 85.337 197.321
sus 621.57 80.76 46.38 1.638 1.2664 1.2 190.487 84.5822
jos 631.34 64.92 81.69 1 1 1.2 93.4848 117.634 P2
1NivelStâlp central D2
Ω+ Ω- ϒrd

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Asnec=MEdc+NEd∙hs
2−bc∙ λx∙fcd∙(d−λx
2)
fyd∙hs
Asnec=190,5∙106+621,57∙103∙280
2−350∙ 133,226∙13,33∙(315−133,226
2)
435∙280
Asnec=849,48 mm2

λxjos=NEd′ jos
bc∙η∙fcd=631,34∙103
350∙13,33=135,32 mm≥3a=105 mm
Asnec=MEdc+NEd∙hs
2−bc∙ λx∙fcd∙(d−λx
2)
fyd∙hs
Asnec=117,6∙106+631,34∙103∙280
2−350∙ 113,9∙13,33∙(315−135,32
2)
435∙280
𝐴𝑠𝑛𝑒𝑐=240,11 𝑚𝑚2

Aria minimă de armătură din condiția de respectare a procentului minim:
0,01≤ρ=Aseff
bc∙d≤0,04⇒Asmin=1
100∙350∙315=1102,5 mm2→370 mm2

Aria necesară de armătură longitudinală va fi minimul dintre aria rezultată din eforturile
de calcul și aria minimă din respecatrea procentului minim de armare. Considerând o armare
simetrică cu patru bare pe latu ră, aria minimă de armătură longitudinală d in condiții de procent va
fi de 370 mm2/latură .

Tabel 2.3 0 Armare longitudinală necesară

Ned Medc Asnec Aseff lat Mrd ρlatura s ρtotal ρmin Asmin total Aseff total
[kN] [kNm] [mm2] [mm2] [kNm] [%] [mm] [%] [%] [mm2] [mm2]
sus 151.67 83.79 32.509 112.5 513.63 145.840
jos 161.45 124.1 34.605 112.5 833.59 147.224
sus 377.01 205.9 80.808 112.5 1257.1 201.069
jos 386.79 197.3 82.904 112.5 1175.5 201.980
sus 621.57 190.5 133.23 112.5 849.48 249.263
jos 631.34 117.6 135.32 112.5 240.11 249.6610.0110.009
20
0.01473.33376.000
70.667Armarea longitudinală stâlp D2
18λx xlim φ
0.83769.911183053.62806
4561.592533.4192.770
4.137 22nr bare
4
4
41017.9
1256.6
1520.5Nivel
2
1 1102.5
P

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

2.5.3.2. Dimensionarea armăturii transversale
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare se determină prin încărcarea s tâlpilor la capete,
la fiecare nivel, cu mome ntele asociate mobilizării mecanismului de plastificare în suprastructură.
În cazul de față, me canismul de plastificare optim avut în vedere la proiectare se
mobilizează prin formarea articulațiilor plastice la capetele grinzilor și la baza stâlpilor de l a parter.
Excepție pot face numai stâlpii de la ultimul nivel unde este posibilă dezvoltarea art iculațiilor
plastice la partea superioară a acestora.
Momentele de la capetele stâlpilor asociate mobilizării meca nismului de plastificare sunt
mai mici decât momentele capabile ale acestora, stâlpii răspunzând în domeniul elastic.

Momentele maxime de l a extremitățile stâlpului se determină cu relația:
Mdc,i=γRdMRc,imin(1; ∑MRb
∑MRc)
Unde: MRc,i – valoare de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, pentru sensul acțiunii
seismice considerat
γRd – factor ce introduce efectul consolidării oțelului și al fretării betonului în zonele
comprimate; γRd=1,30 la nivelul de la baza construcției și γRd=1,30 pentru restul ni velurilor
∑MRb,∑MRc – sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor și
grinzilor care intră în nodul învecinat secțiunii de calcul

– Se determină forța tăietoare de proiectar e:
VEd=Mdc,1+Mdc,2
lcl
Calculu l secțiunii la forță tăietoare se efectuează conform SREN 1992 -1-1 considerând
înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grindă cu zăbrele de 45o. Se verifică rezistența
bielelor comprimate cu relația:
VEd≤VRd,max=αcwfcdbczν1
cotθ+tanθ
Unde: αcw – coeficient ce ține seama de starea de efort în fibra comprimată
αcw=1, pentru structuri fără precomprimare

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

z – brațul de pârghie al forțelor interne; z=0,9d
ν1 – coeficient de r educere a rezistenței betonului fisurat la fo rță tăietoare;
ν1=0,6(1−fck
250)
θ = unghiul dintre biela comprimată și axul grinzii; θ=45o

– Dacă inegalitatea de mai sus este verificată, se determină aria secțiunilor pentru forță
tăietoare cu expresia:
(Asw
s)nec
=VEd
zfydcotθ
– Se determină lungimea zonei critice:
– la baza stâlpilor de la fiecare etaj:
lcr=max(1,5hc,lcl
6,600 mm)
– pentru restul zonelor critice ale stâlpilor:
lcr=max(hc,lcl
6,600 mm)
Unde : hc – cea mai mare dimensiune a secțiunii stâlpului
lcl – înălțimea liberă a stâlpului la fiecare etaj
lcl=hnivel−hw (
La primul nivel se vor prevedea la bază etrieri îndesiți și dincolo de zona critică pe o
distanță egală cu jumătate di n lungimea acesteia .

– Se determină distanța m aximă între etrieri:
– la baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare:
smax=min (bo
3,125 mm,6dbl)
– în restul zonelor critice:
smax=min (bo
3,125 mm,7dbl)
Unde: bo = latur a minimă a secțiunii situată la interiorul et rierului perimetral
dbl = diametrul minim al armăturilor longitudinale

– Se verifică dacă armarea transversală aleasă îndeplinește condițiile:

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

– la baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare:
ρw=nAst
bcs≥0,005
ωwd=vol.etrierilor de confinare
vol.miezului de beton confinat∙fyd
fcd=nbAstbo+nhAstho
sboho∙fyd
fcd≥0,12
– în restul zonelor critice:
ρw=nAst
bcs≥0,0035
ωwd=vol.etrierilor de confinare
vol.miezului de beton confinat∙fyd
fcd=nbAstbo+nhAstho
sbohofyd
fcd≥0,08
Unde: ρw = coeficientul unidirecțional de armare
ωwd = coeficientul mecanic de armare
n,nb,nh = număru l ramurilor etrierilor în direcția considerat ă
Ast = aria secțiunii unei ramuri a etrierului
bo,ho = dimensiunile secțiu nii transversale a miezului confinat

Tabel 2.3 1 Armare transversală necesară

CAP. 3. CAIET DE SARCINI
3.1. PREVEDERI GENERALE
Preze ntul caiet de sarcini stabilește condiții le tehnice de execuție , calitate și control
pentru terasamente și suprastructura pentru obiectivul prop us: P ensiune P+2E.
Mrc Mdc Ved Vrd,max s Asw Aseff φeff ωwd ρ ρmin
[kNm] [kNm] [kN] [kN] [mm] [mm2] [mm2] mm ≥0.08 [%] [%]
sus 145.84 175.01
jos 147.22 176.67
sus 201.07 241.28
jos 201.98 242.38
sus 249.26 299.12
jos 249.66 299.59100166.89 1010
235.619
235.619121.348
206.588235.619
10Armarea transversala stâlp D2
0.6731984
0.6731984Nivel
506.1232
1
P149.65
205.81
254.77100
100 0.35 0.54921480.5492148
0.54921480.6731984

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Eventualele o biecțiuni ale executantului cu privire la conținutul prezentelor caiete de
sarcini vor fi aduse la cunoștință proiectant ului cu cel puțin două săptămâni înaintea începerii
lucrărilor de execuție. După depășirea acestui term en se consideră că executantul es te de acord c u
conținutul acestor caiete de sarcini.
Constructorul este obliga t să instruiască angajații săi la locul d e mu ncă și să țină con t de
calificarea profesională, de modulcum fiecare muncitor poate să -ți însușeasc ă noț iunile din
instructajul făcu t , încât să poată folosi fără pe ricol agre gatele, in stalațiile, utilajele, scu lele și
uneltele la locul de muncă unde e ste repartizat.
Se pu ne accentul pe acordarea unei atenții deosebite electrosecurității, lucrărilor de
terasamente și fundații, lucrări lor în spații înguste , precum si prevederilor stabili te în capitolele de
protec ția muncii, stabilite pentru principalele operațiuni tehnologic e în prezenta documentație.

3.2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
3.2.1. GENERALITĂȚI
În acest capito l sun t prezentate specificații te hnice necesar e pentru executarea lucrărilor
de terasa mente, care cuprind săpătu ri, încarcarea în mijloacele de transport , împrăștiere, nivelar e
și compactare.
Executarea lucrărilor de terasamente se face atât mecanizat (în cazul decapării stratului
vegeta l) cât și man ual (în cazul șanț urilor de fundar e).
Eventualele neconcordanțe î ntre situația luată în considerare în pro iect, pe baza studiulu i
geotehnic și specificațiile de pe planurile de fundare și constatările executan tului la efecture
săpătur ilor, în ceea ce priv ește stratificația terenului , niv elul a pei subterane, eventualele
obstacole întâlnite , vor fi semnalate pr oiectantului pentru st abilirea măsurilor corespunzătoare. În
astfel de situații nu se vor continua lucr ările fără acordul scris al proie ctantului.

3.2.2. CATEGORII DE LUCRĂRI
• Operațiuni pregătit oare execuției lucr ărilor de săpătură;
• Execuția lucrărilor de săpăt ură;
• Execuția lucrăril or de umpluturi și compactări;
• Protecția lucrărilor de terasamente executate.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

3.2.3. MATERIA LE ȘI PRODUSE
• Apă industrial ă;
• Piatră spa rtă;
• Pământ pentru umplutură.

3.2.4. TRANSPORT . MANIPULARE. DEPOZITARE
• Pământul se va transporta cu autobasculant e încărcate cu mijloac e special mecanizate.
• Pământul necesar pentru realizarea umpluturilor se va depoz ita în imediata apropiere a
punct elor de lucru , iar excesul va fi transportat cu ajuto rul autobasculantelor inaf ara
șantierelor.
• Resturile rezultate din operațiile de defrișar e și curățare a terenului vor fi depozitate în
spațiile pentru care s -a obținut a vizul primăriei.

3.2.5. EXECUȚIA LUCRĂ RILOR
• În executarea săpăturilor pentru fundații se va ține cont să nu fie avari ate instalațiile
învecinate zonei de lucr u;
• Dacă în procesul de execuție a săpăturilor pentru fundație sunt dezvelite unele rețele de
instalații subterane existente, continuarea lucrăril or va începe numai după obtinerea
avizelor n ecesare pentru săpătură;
• Rețelele de instalații subterane gasite pe teren se vor dezafect a numai cu acordul
proiectantului și acordul în scris al beneficiarului;
• Atunci c ând b etonul nu este turnat în fun dație ime diat după executarea săpăturii , pentru ca
terenul sub talpa de fundare să nu îsi modifice caracteristicile fizi co-mecanice, săpătura se
vs opri la o cotă mai ridicată față de cota finală în funcție de calitatea ter enulu i, astfel
având aceeași cotă de funda re execuția fundațiilor începe simultan ;
• Dacă pe suprafața gropii de f undare apar crăpături în teren, măsurile necesare se vor
stabil icu acordul proiectantului ;
• Sprijinirea pereților săpăturii de fundație se va sta bili în funcție de adâncimea săpăturii,
natura , stratificația, omogenitatea, coeziunea , gradul de fisurare și um iditatea terenului,

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

regimul de scurgere a apelor subterane, con dițiile meteorologice și climatice din perioada
execuției lucrărilor de terasamen te , tehnologia de execuție a doptată, etc.
OPE RAȚIUNI PREGĂTITOARE EXECUȚIEI LUCRĂRILO R DE SĂPĂTURĂ
Pregătirea terenului pentru începerea lucrărilor de execuție include următ oarele
operațiuni:
• Defrișarea plantației existente pe amplasament;
• Demolarea even tuale lor construcții existente pe amplasament;
• Decaparea stratului vegetal și amenajar ea terenului pentru dirija rea apelor de suprafață ;
• Eventualele grop i apărute în urma scoaterii buturugilor vor fi umplute cu pământ care
ulterior va fi comp actat;
• Se exec ută rigole și sanțuri pentru diri jarea apelor superficiale înafara zonei de lucru;
• Înainte de începerea execuție i lucrărilor se face trasarea axelor pent ru fixarea poziției
fundației proiectate pe amplasament.
TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE
Pe amplasa ment, în cadrul predării, se va f ixa cel puțin o bază de trasare î n lungime
precum și un reper de nivelment.
După executarea trasării se va verifica dac ă se încadrează în tol eranțele prescrise.
Recepția lucrărilor de trasare este fa cută de către beneficia r în prezența construct orului.
Prin trasare s e realizează transpunerea în teren a for mei și dimensiunilor exact e ale
structurii ce urmează s ă fie execut ată. Se iau din proiec t coordonatele exacte în plan (x,y) și de
nivel (h) ale p unctelor construcției.
Lucrările de trasare cuprind urmă toarele etape :
• Fixarea reperelor la care se vor rapor ta elementele construcției ;
• Trasarea principalelor axe ale construc ției pe teren;
• Trasare a conturului săpăturii generale pe teren.
Aceste operații se execută pe baza pla nului de stituație și a planului de săpătură.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

În cazul acestei lucrări se vor folosii repere din lemn ca rbolini zat pe care se vor
inscripționa cotele de nivel și pe baza aces tora se vor trasa axele principale ale construcției de pe
cele două direcții.
Axele construcției se materializeaz ă prin țăruși de lemn cu lungime de 60 cm care vor fi
protejați cu o apărătoare de lemn pentru a nu fi deplasați de munc itorii de pe șantie r sau de
vehicule în timpul altor lucrări.
După trasarea axelor se va trece la tras area conturului săpăturii general e, acesta va fi
marcat cu ajutoru l unor dulapi fixați cu țăruși.
DECAPAREA STRA TULUI VEGETAL
Decaparea stratului vegeta l se va face pe întrea ga suprafață a amplasamentului și se va
depozi ta într -un depozit provizoriu sau d efinitiv în vederea unei eventual e reutilizări .
Decaparea stratului vegetal se va efe ctua pe o grosime de 30 cm , cu buldozerul pe
tractor cu capacitatea de 65-80 CP.
Conform manualului “Tehnologia lucrărilor de construc ții și mașini de construcții”,
autor professor dr.ing. Hâncu Corneli u Dan, aceast ă operație are două obiective principale :
✓ Îndepărtarea solului veg etal sau a pământului degradat care este un m aterial impropriu
pentru construcție sau ca teren de fundare.
✓ Colectarea solului vegetal pentru a f i utilizat la redarea în circuitu l agricol a u nor
suprafețe nefertile, pentru amenajar ea de parcuri, sere, pentr u reacoperirea
amplasamentului după final izarea lucrării sau pentru îmbrăcarea taluzurilor
terasamentelor.
Pământul decapat și orice alte pămân turi care sunt improprii pentru u mplu turi vor fi
transportate și depuse în depozite de finitive.
Săparea și înd epărtarea stratului vegetal este necesară din considerente tehn ologice,
caracteristicile fizico -mecanice al e acestuia sunt improp rii pentru util izarea în cazul lucrărilor de
umplutură sau pe ntru preluarea încăr cărilor construcției . Această operațiune este necesară și din
considerente economice, d eoarece stratul veg etal reprezintă o valoare funciară și este nece sară
reintroducerea lui în circuitul economic.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURĂ
Înaintea începerii lucrărilor propriu – zise se va verifica dacă pe amplasament nu s unt
rețele electrice de a pă, canalizare,etc.
Execuția săpăturilor cu pereți verticali deas upra nivelului apei subterane se face cu
respectarea următoarelor adân cimi:
• 0,75 m la terenurile necoezive și slab coezive;
• 1,25 m la terenurile cu c oeziune mijlocie;
• 2,00 m la terenurile cu coeziune foarte mare.
La execuția săpăturilor se vor urmării: planul săpătură și planul de fundații.
Săpătura generală se va executa mecanic de la cota -0,55 până la cota -0,85, rezultân d o
înălțime de 0,30 m . Cota -0,85 reprezintă cota terenului după d ecaparea stratului gen eral.
Cota terenului natural est e la -0,55. De la cota -0,85 se vor realiza săpă turi în șanțuri
conform planurilo r.
Pentru a asigura stabilitatea săpăturii generale se va ține seama de condiț iile impuse în
Indicativ ul C169 -88 “Norma tiv privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundațiilor construcților civile și industriale”, cum ar fi :
• Terenul din jurul fun dației să nu fie încărcat și să nu sufer e vibrații;
• Pământul rezul tat din săpătură să nu fie depozitat la o distanță ma mică de 1 ,00 m de
marginea gropii; pentru săpături de până la 1,00 m adâncime, distanța se poate lua egală
cu adâncimea săp ăturii;
• Înlăturarea rapidă a apelor pluviale sau prov enite accidental;
• Dacă tur narea fundației nu se realizează imediat după săpare, din cauze neprevăzute, și se
observ ă fenomene care indică pericol de surpare, se vor lua m ăsuri de sprijinire a pereților
în zona respec tivă.
• Pământul în exces se va se va încă rca cu ajutorul utilajelor special izate în mijloace de
transport.
• În cazul în care se in undă groapa de fundare, ap a se va îndepărta prin epuismente directe
prin pomparea directă a apei sau prin epuismen te indirecte cu ajutorul unor puțuri pentru
coborârea nivelului apei subterane.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Nu se va putea executa nicio lucrare în ainte ca modul de preg ătire al săpăturii, preciz at
în caietul de sarcini să nu fie verificat și aprobat de către beneficiarul lucrării. Aceste aprobă ri
trebui e sa fie menționate obligatoriu și în registrul de șantie r
EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ ȘI COM PACT ARE
Lucrările de compactare a umpluturii între fundații, la exteriorul clădirilor sau sub
pardosel i se vor realiza cu pământul rezu ltat din lucr ările de săpătură.
Nu se realizează ump luturi din pământuri cu um flături și contracții mari, mâluri, argil e
moi cu conținut de m aterii organi ce, resturi de lemn, etc.
Umpluturile dintre fundații și la exterio rul construcției până la cota pre văzută în proiect,
se vor executa imediat după decofr area fundațiilor.
Umplutu rile se realizează manual prin împrăștier e și nivelare.
Compac tarea se real izează în straturi de 20 cm grosime, manual, cu maiul.
Întreaga sup rafață a amplasamentului pe care se execută lu crările de terasamen te va fi
curățată de frunze, crengi, buruieni, etc.
În cazul unei inundații datorită p recipitațiilor neprevă zute, fundul gropii de fundație
trebuie lăsat să se usuce înaintea începerii lucr ărilor de execuție a fundației.
TRANSPORT, MAN IPULARE, DEPOZITARE
Pământul rezultat s e va transporta cu a utobas culantele care vor fi încărcate cu mijloa cele
mecanizate cu car e este dotat șantierul.
Pământul necesar pentru realizarea umpluturilor se va de pozita pe șantier.
Resturile rezultate în urm a operațiunilor de defrișare și curățare a terenului se vor
depozi ta în locurile pentru care s -a obținut a vizul de la primărie.
RECEPȚIA LUCRĂRII
Se vor face verificări înainte de începerea lucrărilor de tera samente , trasarea pe teren atât
în ansamblu câ t și pentru fiecare obiect în parte.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Se va verifica dacă stratul de pământ vegetal a fost recuperat după d ecop ertare și a fost
depozita t corespunzător în vederea unor noi utilizări.

Eventualele nereguralităț i constatate la lucrările de terasamente se vo r consemna în
Procesul verbal de lucrări ascunse împreună cu măsur ile de remediere aplicate conform
indicaț iilor proiectantului.
TOLERANȚE ADMISIBILE
Toleranțele pentru trasarea construcțiilor cu lungimi de 25 m → ± 2 cm .
Toleranța admisă pentru reperul de cotă ± 0,00 → ± 1 cm.
Abaterea admis ibilă față de proiect și s pecificațiile tehnice pentru materialele din care se
realizează pernele de umplutură pentru consolidarea terenului de fundare sunt:
• Granulația s orturilor ± 5%;
• Gradul de compactare medie 2%, minimă 5%.
VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPȚ IEI
După terminarea lucră rilor de săpătură se va face verificarea dime nsiunilor și cotel or de
nivel realizate și se vor compara cu cele din proiect; în cazul în care est e depășită orice valoare
admisibilă se interzi ce începerea lucrărilor de turnare a tă lpilor de fundații înainte de a se efectua
corecțiile necesare aduce rii depă șirii respecti ve în limitele admisibile.
Se vor face verificări asupra Proceselor verbale de l ucrări ascunse semnate de executant
și proiect ant cu r eferire la:
• Modificări aduse faț ă de prevederile ini țiale ale proiectului și specific ațiilor
tehnic e;
• Probele de laborato r pentru verificarea terenului de sub cota de fundare (cel puțin
o probă la 200 m p suprafață de săpătură și minim 3 pentru fiec are obiect).
Se vor face verificări și asupra lucrărilor executat e, dacă acestea se înscriu în limitele de
toleranță admisibile conform specificațiilor tehnice.
REMEDIERI

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

În cazul unor nerespectări ale preved erilor impuse în proiect și ale specif icațiilo r,
proiectantul va decide care sunt măsu rile de remediere fie loca le sau de mai mare înt inder e, în
funcție de amplo area deficienț elor constatate.
Costurile eventualelor remedieri vor fi suportate de executant.
DOCUMENTE ÎNCHEIATE LA RECEPȚIE
Dacă există lucrări de remediere, la încheierea ace stora se va încheia un Pro ces Verbal
de recepție fin ală a lucrărilo r executate între proi ectant, executant și beneficiar.
MĂSURĂTORI ȘI DECONTARE
Lucrările de terasament e vor fi decontate în b aza cantităților de luc rări executate,
confirmate în măsurători le elaborate în cadrul pro iectului de execuție.

3.3. LUCRĂRI DE ARMĂTU RI P ENTR U BETON
3.3.1. GENERA LITĂȚI
Acest capitol face referire la specificațiile tehnice privind fasonarea, montarea, verificarea
și recepția armăturilor pentru betoane.
Concepte de bază:
Se vor utiliza armături din be ton oțel neted și armături din beton cu p rofil periodic, în
funcție de prevederile proiectului de execuție la lucrările de armare a betoanelor.
Se vor utiliza carcase sau plase sudate, dar numai în baza prevederilor proiectului d e
execuție sau cu acordul proiectan tului.
Elemente de proiectare:
Specificațiile și det aliile cu privire la alcătuirea și asamblarea armăturilor la elemente de
beton ar mat sunt cuprinse în proiectul de execuție. Ex ecutantul are obligația să respecte cu stri ctețe
detaliil e de alcă tuire, di mensiunile și calitatea armături i.

3.3.2. CATE GORII DE LUCRĂ RI

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

• Armarea elementelor din beton armat;
• Ancorarea armăturilor;
• Armarea fundațiilo ;
• Armarea stâlpilor;
• Armarea grinzilor;
• Armare a plăcilor;
• Înnădirea armăturilor.

3.3.3. MATERIA LE ȘI PRODUSE
• Oțel rotu nd neted OB37;
• Oțel beton cu profil perio dic PC52 .

3.3.4. ACCESORII
• Distanțieri

3.3.5. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE

Oțelul pentru beton armat se liv rează în formă de:
• Colaci pentru ϕ < 12 mm (lo turi de 1.8 – 3.0 tone);
• Colaci pentru ϕ > 12 mm (loturi de 1.0 – 2.5 tone);
• Panouri de plase sudate.
Manipularea armăturilor s e realizează de către personal. Oțelul se va depozita pe
diametre și calități de oțel. Când depozitarea durează mai mult ( 1 an ) stivele se protejează contra
intemperi ilor cu folii de carton a sfalt, folii de masă plastică, etc.
Se vor evita pe cât posibi l condițiile ce favorizează corodarea oțelurilor beton și
murdărirea acestora cu pământ sau alte materiale.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

3.3.6. EXECUȚIA LUCRĂRILO R
Armăturile se vor confecționa în atelier e cu ajutorul unor mași ni și dispozitive acționate
manual și cu diferite grade de comp lexitate.
Barele se fasonează în snop sau individual, urmând ulterior să se înnă dească prin
suprapunere și prinse cu sârma.
Plasele sudate se achi zitionează confecționa te, pe șantier doar se vor monta.

OPERAȚIUNI PREGĂTITOARE
Se va verifica la ridicare a armăturilor din depozit diametrul barelor,certificatele și datele
necesare stab ilirii calității oțelului beton.
Se vor execu ta următoarele operaț iuni pregătitoare înai nte de montarea armătur ilor:
• Îndreptarea și tăierea armăturilor;
• Fasonarea armăturilor (dacă mai este cazul);
• Înnădirea armăturilor în momentul montării.
După operați unea de îndre ptare, oțelul beton se curăță de rugine, pete de ulei, praf, etc.,
cu o peri e de sârmă.
Cofrajele se curăță înainte de începerea operațiuni lor de m ontare a armăt urilor.
Cofrajele se curăță prin spălare cu furtunul, măturare și suflare cu aer comprimat.
ANCORAREA ARMĂTURILOR
Urmărind pr evederile din proiectul tehnic, barele se f asonează cu sau fără cioturi
semicirculare.
Sunt prevăzute cioc uri la 90° pentru armă turile de la partea superioară a plăcii.
Se prevede îndoirea barelor longitudina le ale stâlpilor la înglobarea în fundații.
Armăturile se v or poziționa prin distnțieri (cel puțin unul la fiec are metru de grindă sau
stâlp, cel puțin trei la fiecare metru pătrat de plasă), prin capre din oțel beton dispuse la 50 cm
pentru partea superi oară a plăcilor în consolă și la 100 cm pentru restul plăcii .
La turnarea betonului nu s e admite îngrămădirea a rmăturilor, deformarea acestora sau
schim barea dimensiunilor el ementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Legarea armăturilor este obliga torie la toate încrucișările ar măturilor pentr u o
poziționar e corectă și asigurarea efect ului spațial. Legarea n odurilor se face cu două fire de sârmă
neagra cu ϕ 1 – 1,5 mm s au cu cleme și agrafe cu ochiuri.
Plasele din plăci, după îndreptarea și complet area sudurilor desfacute se leagă în mod
oblig atoriu pe întreg conturul pe cel puțin două rânduri de noduri.
Pentru restul intersecțiilor se admit legăt uri din două în două n oduri în șah.
La stâlpi și grinzi, agrafele și etrierii se leagă cu sârmă de cio curi, iar etrierii și punctele
de interse cție cu barele longitudinale obligatoriu la colț uri. Restul armăturilor se leagă de etrieri
din două în două int ersecții în șah.
Se curăță stratul de beton de egalizare.
După fasonare se așează armăturile în poziț iile prevăzute în proiect.
Se poziționea ză pu ricii având în vedere asigurarea corectă a acoperirii cu beton a
armăturilor.
Se leagă armăturile.
ARMAREA STÂ LPIL OR
Stâlpii au secțiune pătrată și sunt armați identic pe cele patru laturi, cu câte 4 bare de 𝜙
16 din oțel BST 500S pe latură. Dimensiunea în plan este de 35×35 cm pentru toți stâlp ii.
Se introduc etrier ii peste mustățile lăsate în fundații sau peste mustățile din s tâlpii
inferiori.
Se introduc barele longitudinale care se leagă de mustăți și s e trasează cu o cretă pe o
bară longitudinală poziția etrierilor.
Se leagă etrierii înce pând de sus în jos la d istanțele prevăzute în proiect.
Se monte ază cofrajul stâlpului .
Carcasele stâlpilor se poziționează cu distanțieri circulari, agrafe și sârme cu care se
leagă de cofraj.
ARMAREA GRINZILOR

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Grinzile longitudinale au secțiunea transv ersală de 25×40 cm, iar cele transversale de
25×50 cm. Acestea s e armeaz ă cu carcase t ridimensionale formate din bare de oțel profilat BST
500S , clasa de ductilitate C , legate cu sârmă.
Se trasează poziția etrier ilor pe cofraj.
Se poziționează etrierii p e cofraj în dreptul sem nelor.
Etrierii închiși se lasă cu latur a de sus deschisă.
Se introduc barele drepte de la partea inferioară și se leagă cu sârmă, în poziție corectă,
de etrieri.
Se introduc distanțieri în jurul cofrajului.
Se introduc barele de la partea superioară.
Se închid etrierii și se leagă.
Se mont ează distanțierii late rali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.
ARMAREA PLĂCILOR ORIZ ONTALE
Planșeele dintre nivelele suprastructurii au o grosime de 1 4 cm. Armarea se face cu oțel
oțel profilat BST 500S clasa de ductilitate C, pentru barele de rezistență și cu oțel OB37 pentru
repartiții și bare de montaj.
Se trasează cu creta pe cofraj poziția barelor.
Se montează barele drepte gata faso nate.
Se așea ză barele de repartiție de la partea inferioară și s uperioară (bare de montaj) acolo
unde sun t prevăzute în proiect și se leagă cu sârme.
Se montează călăreții.
ÎNNĂDIREA ARMĂTURILOR
Se va alege pentru înnădiri secțiunea cea mai slab solici tată (stabilit ă în proiect) cu
respectarea condițiilor privind con tinuitatea și aderența la beton.
Înnădir ea armăturilor se real izează prin suprapunere fără sudură, deoarece nu există bare
de armătură în proie ct cu diametrul de peste 25 mm.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

În zonele pla stice potențial participante la structurile antisimetrice se va ev ita înnădirea
barelor, zona prevăzută în proiect.
La elementel e verticale se admit înnădiri deasupra nivelului fiecărui planșeu.
În cazul plas elor sudate la plăci, lungimea de suprapunere a armă turilor va fi de cel putin
40 diametr e.
CONDIȚII PENTRU PROT ECȚIA MUNCII
În timpul confecționării ar mătu rii se vor lua măs uri de protecșie la toate utilajele cu
piese în mișcare și pentru prevenirea lovi rii în timpul manipulărilor și fasonării oțelu lui beton.
Pentru evitarea accidentelor în timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica
securității muncii specifice locu lui de muncă și utilajelor tehnologice folosite.
Aceste prevederi nu sunt limita tive și pot fi completate în funcție de s ituația locală sau
de condiții generale.

3.3.7. RECE PȚIA LUCRĂRILOR
Pentru a conlucra cât mai bine cu betonul, armă tura din elementele de beton trebie sa
realizeze o carcasă spațială (la elementele liniare – grinzi, st âlpi) și o plasă sau o serie de plase
plane (la elementele plane – plăci).
Armăturile tr ebuie să fie acoperite cu un strat de beton de protecție pentru a fi protejate
împotri va coroziunii și pentru asigurarea conlucrării acesteia cu betonul. Grosimea stra tului de
acoperire cu beton a armăturilor va respecta prevederile proiectului de producți e cu o abatere de ±
4 mm.
TOLERANȚE
Abateri limită la armături:

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Element Abateri în mm
Dist.
între
axele
barelor Grosime
strat
acoperire Lung. parțiale sau tot ale față
de proiect Lung.
petrecere
înnădiri
sudate
Poziția
înnădirii
Obs.
< 1 m 1 – 10 m > 10 m
Funda ții ± 10 ± 10
± 5
± 20
± 30
± 3d
± 50 La
împădiri
și
înnăd iri Stâlpi,
grinzi ± 3 ± 3
Plăci ± 5 ± 2

VERIFICĂRI ÎN VEDEREA R ECEPȚIEI
În vederea recepționării lucrărilor de armare se va verifica înainte de turnare a betonului:
✓ Numărul, d iametrul și poziția armăturilor în diferi te secțiuni transversa le ale
elementelor structurii;
✓ Distanța dintre etrieri, di ametrul acestora și mod ul de fixare;
✓ Lungimea porțiunilor de bare car e depășesc reazemele sau care urmează a fi
înglobate în elementele ce se toarnă ulterior;
✓ Poziția înnădiril or și lungimea de petr ecere a barelor;
✓ Numărul și calitatea legăturilor dintre b are;
✓ Dispozitivele de m enținere a po ziției armăturilor în cursul beto nării;
✓ Modul de asigurare a grosimii stratu lui de acoperire cu bet on și dimensiunile
acestuia;
✓ Respectarea toleranțelor și abater ilor permise conform prezentelor specificații
tehnice.

REMEDIERI

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Proiectantul v a decide în funcție de natura și amploarea def ecțiunilor constatate măsurile
de remediere necesare.
Înainte de turnarea betonului se iau măsuri de înloc uire sau dublare a arm ăturilor
necorespunzătoare și se refac legăturile desprins e.
În timpul turnării și vibrării betonului se iau măsuri dacă este cazul de corectare a
deformațiilor constant e.

DOCUMENTE ÎNCHEIATE LA RECEPȚIE
La terminarea lucrărilor de armare se efectuează recepția de către beneficiar, proiectant
și executant.
Rezultetele verificărilor și eventualele remedieri care trebuie executa te se vor consemna
în Registru de Procese v erbale pentru verificar ea calității lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea reme dierilor se va face verificarea și se va întocmi un nou Pr oces
verbal.

MĂSURĂTOR I DECONTARE
Lucrările de executare a armării (fasonare și montare) se decontează pe baza extraselor
de armătură anexate la proiect.
Acolo unde proiect ul nu prevede explicit estrasele de armătură, executantul va furniza
spre aproba re extrasele de armătur ă proiectantului. În baza extrasului de armătu ră aprobat de
proiectant, executantul va pr ezenta beneficiarului e ventualele suplimentări de cantități de
armătură față de cele d in proiect.
Nu se admit modificări de soluții în ceea ce privește calitatea oțel ului beton utilizat și
nici a grosimilor barel or față de prevederile din proiect. Dacă în situații de excepție d in motive
întemeiate executantul solicită modificarea calității oțelului beton sau a grosimii barelor,
solicitarea se va face în s cris către pro iectant.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

3.4. LUCRĂRI DE COFRAJE PENTRU BETON
3.4.1. GEN ERALITĂȚI
Obiectul specificației.
Prezent ul capitol cuprinde spe cificații tehnice pentru confecționarea, mont area și
demontarea cofrajelor pentru lucrările executate din beton și beton armat, at ât în infrastr uctură cât
și la suprastructură.
Acest capito l se referă atât la tiparele care îmbracă f orma elementului de bet on cât și la
elementele de susținere a co frajelor (eșafodaje, g rinzi extensibile, popi, etc.)
Concepte de bază.
Prin cof raje se î nteleg element e temporare de construcție în general recupera bile,
necesare realizării lucrărilor de bet on având rolul de a mod ela forma și a asigura capacitatea de
aitosusținere a elementel or executate din beton în perioada în care betonul nu are capacitat ea
portantă ne cesară.
Cofrajele utilizate vor trebui să sat isfacă următoarele cerințe:
• Rezistența și r igiditatea necesară la greutățile ce revin din greutatea și împi ngerea
betonului și di n circulație și depozitări în timpul execuției;
• Exactitate a în priv ința redării c orecte a geometriei elementelor din beton și b eton armat,
conform cu proiectul, în limita abaterilor admisibile în funcție de caracteristicile și
importa nța elem entelor respec tive;
• Sigranța din punct de vedere al respectării normelor de protecția muncii;
• Etanșeitatea pentru a nu permite scurgerea lapt elui de ciment pe la rosturi;
• Simplitate pe ntru realizarea ușoară a operațiunilor de transport, montare și demo ntare.
Elemente de proiectare.
Pentru fiecare fază tehnologică, executantul va întocmi proiecte și fișe tehnologice, ce
vor stabili soluțiile de cofrare, sustinere, materiale folosite, ti mpii de montere și de d emontare, cu
susținerea prin calcul a dim ensiunilor și tipurilo r de elemente de cofraj ales pentru fiecare
element în par te.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Executantul va sup une aprobării proiectantului proiectele tehnol ogice și fișele
tehnologice pentru elemente de cofrare a elementel or de beton și beton armat.
Fișele tehno logice vor cuprinde p recizări de detaliu privind:
• Lucrări pregătitoare;
• Fazele de execuție;
• Programul de control al calității de execuție al cofraje lor;
• Resurse necesare (echipamente, susține ri, utilaje, scule, for ță de muncă);
• Organizarea rațională a loc ului de muncă.

3.4.2. CATEGO RII DE LUCRĂRI
• Cofrare stâlpi
• Cofrare plansee
• Cofrare grin zi

3.4.3. MATERIALE ȘI PRODUS E
• Placaj de 15 mm grosime pentru confecționare a feței cofrajului;
• Scânduri de 28 mm de le mn pentru executarea po dinei de lucru;
• Scânduri de 38 mm din lem n pentru executarea co astelor la cofrajele cu fețe din plac aj;
• Dulapi de 38 mm d in lemn pentru executar ea podinei de lucru și pentru confecționarea
popilor pentru eșafodaj;
• Dulapi de 38 mm din lemn pentru confecțion area popilor pentru eșafodaj;
• Dulapi de 5 8 mm din lemn pentru e xecutarea coastelor cu fețe din placa j;
• Oțel beton ϕ 6 – 10 mm pentru ancorarea elementelor de susținere;
• Țeavă ϕ 48,3 x 2,9 m m pentru contravântuirea elementelor de cof raj și susținere;
• Popi metalici extensibili, PE 3100;
• Schele met alice tip S 200 E, S 2 00 CM sau similare;
• Decrofrol tip TS1 și 473, sau produse similar, pentru ungerea panourilor în vederea
ușurării decofrării și obținerea unei fețe de bună calitate a beto nului;
• Coliere cu șurub pentru fixarea țevilor;

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

• Distanțieri Conu ri din polietilenă pen tru sprijinirea dist anțierilor.

3.4.4. ACCESORII
• Coliere cu șuru b pentru fixarea țevilo r;
• Distanțieri Conuri din polietilenă pentru s prijinirea distanțierilor.

3.4.5. TRANSPORT, MANI PULARE, DEPOZITARE
Transportul, manipularea și depozitarea cofr ajelor se va face astf el încât să se evite
deformarea și degradarea lor ( umezir e, murdărire, putrezire ).
Este interzisă depozitarea cofrajelor dire ct pe pământ sau depozitarea altor material e pe
stivele de panouri de cofraj.

3.4.6. EXECUȚIA LUCRĂRILOR
GENERALI TĂȚI
Lucrările se vor executa în baza proiectelor și fișelor tehnologice întocm ite de executant.
În cazul de față, unde stâlpi au secțiunea 35 x 35 cm, se va executa o fereastră
intermediară pentru a diminua înălț imea de turnare, deci evitarea segregării .

OPERA ȚIUNI PREGĂTIT OARE
Înainte de î nceperea lucrărilor de cofrare se vor ver ifica:
• Curățirea, nivel area și compactarea terenului;
• Poziția element elor turnate anterior
• Mustățile de armătură .

Elementele de cofra j se vor preasambla înainte de a fi monta te la poziție.
Înaint e de turnarea bet onului se va face verificarea integrități i, stabilității rezemăr ii pe
teren, etanșeității și stării de curățir e a cofrajelor.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Înainte de turnarea betonu lui se va verifica dacă s-a facut ungerea cofrajelor pentru
ușurarea operațiunii de de cofrare. Ungerea se execută cu agenți de decofrare pe fețe le cofrajului
care vin în contact cu betonul.
Agenții de decofrare t rebuie să nu păteze betonul, să nu afecteze betonul sau cofrajul, să
se aplice ușor și să -și păstreze propr ietățile neschimbate î n condițiile clim atice de execuție a
lucrărilor.

COFARAR EA STÂLPILOR, PLANSEELO R ȘI GRINZILOR
Lucrările de cofrare cuprind u rmătoarele operațiuni generale care trebuie să se execute și
să se verifice conform proiectelor și fișelor tehnologice întocmite de executant:
• transportul și așezarea panourilor de cofraj pe poziție;
• asamblarea panourilor;
• montarea cofrajelor;
• se realizeaz ă susținerea provizorie cofrajelor;
• încheie rea, legarea și sprijin irea definitivă a cofrajelor(inclusiv asi gurări la acțiunea
vântului), cu ajutorul unor elemente speciale precum: caloți, juguri, tiranți, zăvoa re,
contravânturi, distanțieri, etc.
• controlul și recepția lucrărilor de cofrare;
• demonta rea cofrajului după tur narea și întărirea betonului;
• pregătirea cofrajelor pentru un n ou ciclu.
Cofrarea elementelor din beton se execută cu co fraje demontabile, refo losibile,
confecționate și montate la locul de turnare a betonului.
Lucrările de cofrare se recomandă sa fie ex ecutate cu echipamente tehnologice și
dispozitive omologate pen tru lucrări din beton monolit specific pentru fiecare tip de element din
beton sa u beton armat.
Cofraje pentru stâlpi – cofraj cu placaje de cherestea, de 15 mm grosime.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Panourile sunt dispu se vertical, simetric: se cofrează o față a stâlpului cu un pan ou
special având lățimea egală cu a stâlpului și se calote ază cu caloți drepți pe două laturi paralele,
legați cu tiranți.
Cofraje pentru planșee – cofraj din lemn cu pl acaj de cherestea, de 1 5 mm, susțineri
din grinzi metalice exten sibile de inventar și popi metalici extensibili de inventar PE3100R.
La plăci p rin calotare se urmăreș te dispunerea rațională a elementelor de susți nere
(grinzi și popi metalici) și acoperire a unei suprafețe maxime cu panouri de inventar.
Cofraje pentru grinzi – cofrajul se r ealizează cu placaj de cherestea de 15 mm grosime,
împreun ă cu elemente din lemn, grinzi metalice extensibile și stâlpi metalic i extensibili tip
PE3100R.
La cofrarea feț elor laterale ale grinz ilor, panourile se vor dispune cu latura lungă pe
orizontală. E ste recomandat ca panoul de la partea inferioară a grinzii să fie cuprins între
panourile fețelor laterale și să fie susținut a stfel încât să se permită decofrarea mai ti mpurie a
panourilor lat erale. Calotarea panourilor laterale se f ace cu ajutorul juguri lor.

DEMONTAREA COFRAJELOR
Cofrajele și susținerile se d emontează cu atât mai t ârziu, cu cât este mai mare raportul
dintre s arcina care revine elementului imediat după decofrare și sarcina t otală la care a fost
calculat elementul r espectiv.
Operația de decofrare este inversă operației de cofrare, implicând de sfacerea elementelor
de susținere (montanți, rigle, moaze, caloți) ur mată de îndepărtarea panourilor.
Ordinea o perațiilor la decofrare a elementelor orizontale este următoarea:
• se slăbesc contravânt urile;
• se coboară elementele de susținere verticale cu cel puțin 10 cm;
• se scot p anourile;
• se demontează eșafodajul (grinzi, po pi).
La decofrare se lasă popi de siguranț ă dispuși astfel:

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

• la grinzi cu deschidere mai mică de 4 m, se di spun e un pop la mijloc ;
• la grinzi cu deschideri mai mari de 4m, se dispune câte un pop la fiecare inter val
de 2m;
• la plăci cu deschideri mai mari de 3 m, se dispune cel puțin un pop la mijloc și
cel puțin un pop la 12 m2 de placă.
Distanța dintre popii de siguranță nu va fi ma i mare de 6 m. Popii de siguranță se așează
pe cât posibil unul sub altul. Înlătu rarea popilor sau a susținerilor se efectuează treptat,
adoptându -se o astfel de succesiu ne a demontărilor, încâ t să nu se ivească apariția de eforturi
dăună toare în elementel e de construcții.

PROTECȚIA LUCRĂRILOR
Pe durata întărir ii betonului, cofrajele se vor proteja împotriva lovirii sau degradăr ilor
provocate de execuția altor lucrări ca re pot să influențeze s tabilitatea sau condițiile de încărcare
ale cofrajelor.
Demont area cofrajelor se va efectua în urma dispoziției șefului de lot pe baza respectă rii
duratei de întărire a betonului. După deco frare se vor curăța elementele cofrajelor ș i suprafețele
de restur ile de beton aderente.
3.4.7. RECEPȚIA LUCRĂRILO R
GENERA LITĂȚI
În vede rea asigurării execuției corecte a cofrajelor, se efectuea ză verificări privind:
• alcătuirea elementelor de susținere și sprijin ire;
• asigurarea etanșeității elementelor co frajelor;
• dimensiunile interioare ale cofrajelor raportate la dimens iunile elementelor ce se vor
turna; poziția golurilor;
• pozițiile cofrajelor raportate la elementele inferioare.

TOLERANȚE ADMISIBILE
Abateri li mită acceptabile la execuția cofrajelor:

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Element Dimensiune de
referință Abateri la dimensiuni
(mm) Abateri la înclinare

Fundaț ii – lungime
– lățime
– înălțimea ±15
±6
±10 3 mm/m
3 mm/m
3 mm/total
Stâlpi – înălțime
– dimensiune secțiune ±10
±3
2 mm/m, 10 mm/total
Grinzi – înălțime
– dimensiune
secțiune ±10
±3
2 mm/ m, 10 mm/total
Plăci – lungime sau lățim e
– grosime ±10
±3 2 mm/m, 10 mm/total

Verificări în vederea recepției.
În ve derea recepționării luc rărilor de cofrare se vor face următoarele ver ificări înainte de
turnarea betonului:
• Verificarea montării tuturo r elementelor cofrajelor la cotele și tol eranțele impuse;
• Verif icarea elementelor de prindere de legătură;
• Verificarea el ementelor de asigurare împotriva răsturnării;
• Verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea și stingere a incendiilor.
În timp ul turnării și vibrării betonului se vor efectua verificări pen tru asigurarea ca în
timpul acestor operațiuni nu sunt ele mente care se deformeaz ă.

REMEDIERI
Proiectantul va decide natura și amploarea remedierilor în funcție de car acterul
defecțiunilor c onstatate.
Toate lucrările de remediere se vor suporta de exec utant fără antrenarea unor costuri
suplimentare pentru ben eficiar.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

sau se vor lua măsuri pentru dublarea lor corespunzătoare.
În timpul turnării (betonul fiind proaspăt turnat) se iau măsuri ( dacă este cazul) d e
readucere a cofrajulu i în limitele abateril or dimensionale admisibile.

DOCUMENTE ÎNCHEIATE LA RECEPȚ IE
La terminarea lucră rilor de cofrare se efectuează recepția finală de către o comisie
formată din reprezentan tul beneficiarului, pro iectant și executa nt.
Rezultatele verifi cărilor și eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna
în Regis trul de Procese Verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce de vin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea și se va încheia un nou Proces
Verbal.

MĂSUR ĂTOR I DECONTARE
Măsurarea cantităților de lucrări de cofrare se va face pe baza planurilor din pro iect.
Decontarea lucrărilor de cofrare se va face pe baza conturilor unitare din devizul
aprobat.
Nicio suplim entare a costurilor sau listele articolel or de deviz nu mai est e posibilă după
aprobarea ofertei de execuție.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

CAP. 6. MĂSURI SPECIFIC E DE S.S.M. ȘI P.S.I.
6.1. MĂSURI DE PROTECȚIA MUNC II (PM)
6.1.1. GENERALITĂȚI
Având în vedere sarci nile ce decurg din legea nr 5./1965 și HCM 22851/1969 privind
normele de pază contra i ncendiilor și în scopul execuției lucrărilor în deplină si guranță de
securitate a muncii și prevenirea incendiilor, se impun mă suri de siguranță pe santierele de
execuție .
Aplicarea acestor prevede ri pe perioada execuției se face de către ex ecutant prin
personalul însărcinat cu protecția muncii și a prevenirii i ncendiilor, prin organi zarea șantierului și
a lucrărilor specifice ne cesare de protecție. Aceste prevederi nu su nt restrictive, executantul
putând lua, ori de câte ori va fi ne cesar, m ăsuri suplimen tare pentru evitarea producerii oricărui
accident.
Constr uctorul este obligat să își instruiască angajații la locul de muncă ș i să țină seama
de calificarea profesională , de modul cum fiecare munci tor poate să -și îndeplinească noțiun ile din
instructajul f ăcut încât să poată folosi fără pericol agregatele, instal ațiile, utilajele, unel tele la
locul de muncă insistând în special as upra accidentelor provenite din nerespectar ea instructajului.
Nu se va primi niciun angajat fără a avea ins tructaju l S.S.M. și P. S.I. făcut și însusit.
Instructajul se va efectua în trei etape:
1. Instructajul in troductiv general (8 ore până la 2 zile cu ver ificarea în fișa de instructaj)
2. Instructaju l la locul de muncă efectuat d e către conducătorul locului de mu ncă (ing iner,
maistru, șef de echipă ), durata fiind de cel puțin ori de câte ori un angajat este mutat de la
un loc de muncă la altul, chiar dacă est e aceeași unitate.
3. Instructajul periodic se face la locul de mu ncă cel pu țin o dată pe lună de către
conduc atorul l ocului de munc ă. Instructajul angajaților se va consemna obligatoriu în fișa
individuală de ins tructaj.
Pentru instructajul cu PM și ingineri a muncii se vor avea în vedere în special c apitolele
legate de:
✓ Mijloace individuale de protecție;
✓ Dispozit ive de s ecuritate a mu ncii;

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

✓ Încărcarea, descărcare a și depozitarea materialelor;
✓ Electro -securitatea;
✓ Terasamente;
✓ Turnarea betonului;
✓ Schele, eșafod aje și scări;
✓ Montarea utilajelor tehnologi ce;
✓ Instalarea mașinilor de ri dicat.
Constructorul va prelucra c u angaja ții săi măsuri le enumerate împreună cu alte măsuri pe
care le găsește ne cesare în vederea asigu rării executării lucrărilor în condiții de cla ritate, fără
incendii sau accidente.
Normel e de protecție a muncii în act ivitatea de construcții -montaj sun t obliga torii pentru
întreg personalul muncitor din șantier, precum și pentru ce l din alte unități care vine în șantier în
interes de serviciu sau in teres personal. Ele nu pot fi limitative și vor fi completate, adaptate ș i
îmbunătățite în funcție de condi țiile sp ecifice, pentr u evitarea producerii unor accidente de muncă
și evitarea îmbolnăvirii profesiona le.

6.1.2. NORME COMUNE
Înainte de începerea lucrăr ilor se vor verifica următoarele:
✓ Întregul personal muncitor să aibă făcu t instructajul de protecție a munc ii, astf el: cel i
introductiv general și la locul de muncă de cel puțin 8 ore f iecare precum și cel pe riodic,
care se va repeta la intervalul de ce l mult o lună de zile.
✓ Personalul muncitor care urmează să execute lucrăr ile de construcții -montaj, să nu f ie
bolna v, obosit sau sub influența băuturilor alcoolice și să fie dotat cu ech ipamentul de
lucru și d e protecție corespunzător lucrărilor ce le ar e de executat (cască, centură de
siguranță, mănuși, ochelari de protecți e, etc.), conform prevederilor în vigoare din “
Normativ ul republican pentru acordarea echipamentelor de protec ție și a echipamentului
de lucru ”
✓ Se interzice transportul prin purtat direct a greut ăților mai mari de 5 0 kg. Se vor respecta
prevederile din “Normele republicane de pretecție a muncii ”, privind lim itarea sarcinilor
de ridicat și transportat, în funcție d e vârsta și sexul perso nalului muncitor.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

✓ Este obligatorie împrejmuire a zonei de lucru în raza de acțiune a utila jelor de ridicat,
respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol.
✓ Pasarele le, scările și platformele de lucru de lângă utilajele de construcții și lucrările ce
prezintă pericol trebuie d e asemenea sa fie împrejmuit e și ținute în stare de curățenie.
✓ Pentru l ucrări executate la înălțimi s ub 5 m se vor folosi schele simple iar pen tru înălțimi
de peste 5 m se vor utiliza schelele conform indicațiilor din proiectele tehnolog ice.
✓ Schelele vor fi prevăzute cu balustrade ș i scândură de bord și vor fi executate astf el încăt
să corespundă sarcin ilor pe care le vor avea de suport at. Se i nterzice utili zarea de schele
improvizate și circulația personalului mu ncitor sub schelele pe care se lucrează,
balustradele fiind executat e conform STAS 6131 -79.
✓ Personalul muncitor din șantiere va putea fi util izat numai la lucrările și în zona de lucr u
pentru care li s-a facut instructajul de protecție a muncii corespunz ător.
✓ În toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru cât și acolo unde este circulație
mare, se va atrage atenția asupra pericolulu i de accidente, prin indicatoare v izibile atât ziua
cât și noaptea.
✓ Gropile și puțurile de foraj de pe teritoriul șantierului se vor împ rejmui.
✓ Mașinile ș i utilajele de construcții v or fi astfel instalate încât să se asigure stabilitatea și
imposibilitat ea unor deplasări necomandate.
✓ Pentru a ev ita posibilita tea de surpare a terenului din cauza greutății mașinilor ș i a
utilajelor de construcții, a mijloac elor de transport, precum și a materialelor grele
depozitate pe margine a gropilor se vor lua măsuri:
a) Circulația mijloacelor de transpo rt, ampl asarea mașinil or și utilajelor de construcții și
depozitarea materialelo r nu este permisă într -o zonă egală cu de două ori adâncimea
gropii d e fundație;
b) Pământul rezultat din săpăturil e de fundație se va evacua (da că nu este necesar la
umpluturi) s au se va îndepărta de marginea gropilor la o distanță de cel puțin o dată , o
dată și jumătate adâncimea săpăturii;
c) În funcție de natura terenului, de timpul cât se prevede ca săpăturile să răm ână
deschise și de adâncimea l or, vor fi luate măsuri corespunză toare de consolidare.
În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dot at cu echipament de pro tecție
specific (cască de protecție, centuri d e siguranță, ochelari de protecție) și pe c are e obligat sa -l
poarte în t ot timpul lucrului și până la pără sirea te ritoriului șan tierului.

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

La executarea lucrărilor la înălțime sau în alt e zone periculoase, per sonalul muncitor va
fi prevăzut cu centuri de siguranță legate de puncte fixe ale clădiri i, precum și cu truse, genți,
lădițe sau cutii pentru păstrarea sculelor , uneltelor și unor piese mărunte.
Personalul muncitor nu va putea intr a în lucru fără a avea viza medicală, făcută ținând
cont de condițiil e în care va lucra, și fără a i se face ins tructajul obligator și cel spe cific de
protecție a muncii, confo rm Cap X X, art. 606 -620 din “Normativele republicane de protecție a
muncii”, edi ția 1975.
Pentru ilumi narea locală a locurilor de muncă se va utiliz a:
✓ Tensiunea de 25V în cazul în care se luc rează în condiții normale;
✓ Tensiunea de 12V în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală excesivă, pe mase
metalice sau în locurile de deg ajări de aburi și emana ții de gaze.
Utilajele, mecanismele și aparate le electrice sau fixe utilizate la executar ea diferitelor
lucrări trebuie obligatoriu legate la instalația de puner e la pământ, a cărei rezistență va fi de cel
mulți 4 ohmi.
Materialele, sculele și utilajele de venite disponibile, atât la sol cât și la înăl țime, vor fi
strânse și depozitate în locur i special amenajate.
Se interz ice aruncarea lor de la înălțime.
6.1.3. CONTROLU L MEDICAL
Toți lucrătorii de construcții vor fi supuși unui control med ical și în timpul desfă șurării
activității, la controalele medicale p eriodice, urmărindu -se ca între două contro ale succesive să nu
treacă un an.
Cu prilejul controalelor medi cale, me dicul va speci fica pe fișa de instructaj a
muncitorului respectiv dacă e ste apt pentru munca de mecanic de utilaje.
Concluziile controlului medical la angajare vor fi consemnate pe fi șa de angajare, iar
controlul medical periodic pe fișa de instru ctaj pen tru protecția muncii.

6.2.PROTECȚIA ȘI STINGEREA INCENDIILOR (PSI)
6.2.1. ORGANIZA REA ACTI VITĂȚILOR DE PS I
Organizarea activităților de prevenire a in cendiilor la locul de muncă constă înȘ
✓ Stabilirea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor;

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

✓ Efectua rea inst ructajului.
Instructajul se efectuează odată cu instructajul de protecț ie a mun cii. Acesta se face
noului personal angajat, personalului car e a lipsit mai mult de 30 de zile, personal ului transferat
sau detașat, e levilor și studenților aflați în p ractică, personalului muncitor care și -a schimbat locul
de muncă.
Unitățile vor fi dota te cu mijloace de primă intervenție care constau în:
✓ Lada cu nisip de 0,5 -1,5 m;
✓ Lopeți, cazmale, topori ști;
✓ Extinctor de mână;
✓ Butoi cu apă de 500 de litri.
Normele d e preven ire și stinger e a incendiilor vor fi supravegheate de șeful de șantier
sau de șeful punctului d e lucru. Acesta din urmă are următoarele oblig ații:
✓ Să organizeze activitățile de preveni re și stingere a incendiilor l a locul de muncă;
✓ Să înștiințeze f iecare m embru al forma ției cu privire la ce va face în caz de incendiu și la
îndatorir ile pe care le pr esupune funcția deținută;
✓ Să pregătească echip ele și să verifice zilnic prezența membrilo r acestora, în caz de
absențe să înlocuiască personalul;
✓ Să asig ure păst rarea neblocat ă a căilor de acces.
Măsurile de prevenire și stingere a incendiilor și de dotar e sunt obligatorii pe timpul
executării lucrăr ilor de construcții și a instalațiilor de b ază și la executarea lucrărilo r de
organizare de șantier, inclus iv la de pozitarea, tra nsportul și manipularea materialelor și
substanțelor combu stibile care se pun în operă.
La activitatea de prevenire și stinger e a incendiilor este obligat să participe î ntregul
personal încadrat, ace asta constituind o sarcină de serv iciu.
Asigurarea alim entării cu apă pentru stingerea incendiilor în faza de org anizare de
șantier treb uie să se facă, de regulă, prin executarea ins talațiilor definitive de alimentare cu apă,
înaintea începerii execuției principalelor lucrări de construcț ii.
Atunci când acest lucru nu este posibil se va asigura un sistem provizoriu de alimentare
cu apă pe ntru stingerea incendiilor în faza de organiza re de șantier .

Pensiune tur istică P+2E amplasat ă în Techirghiol

Depozitele de materiale nec ombustibile pot fi amplasate l a orice distanță de construcțiile
pentru o rganizarea de șantier sau de cele existente ori în curs de execuție, cu condiția să nu
blocheze căile de acces la construcții, la surse de ap ă, pichetele PSI și căile de evacuare din
construcție.
Izolarea sobelor și a coșurilor de fum pe părțile i ncendiab ile ale constr ucției (pereți,
ferme, acoperiș), mai ales la construcțiil e din lemn.
Prevederea pentru fiecare construcție sau grup de constr ucșii de unelte și de materiale de
primă in tervenție, ca: lopeți, târnăco ape, cangi de pompier, găleți de t ablă, sc ări de ajutor ,
stingătoare cu spumă, pompe de incendiu cu furtunuri, lăz i cu nisip, precum și a sigurarea
accesului liber la acestea.
6.2.2 NORME RE FERITOARE LA PSI
În vederea realizării pro tecției împotriva incendiilor în timpul executării construcțiilo r
vor fi respectate pr evederile următoarelor acte normative:
✓ P118/1983 -“Norme te hnice de protec ție și r ealizare a construcțiilor privind protecția la
acțiunea focului ”, elaborate de INCERC și IPCT;
✓ Modificările P118/1983 a probate de ICCPDC prin deciziile n umărul 7 1/24.12.1985 ș i
11/14.03.1988;
✓ Completări la P118/198 3 aprobate prin ord inal MLPAT numărul 29/1 0.04.1996;
✓ Ordonanța G.R. numărul 60/28.08.199 1, privind apărarea împotriva incendiilor;
✓ “Norme generale de prevenire ș i stingere a incendiilor pe durata execută rii lucrărilor de
construcții și instalații aferente acestora”, aprobat de MLPAT prin decizia n umărul
20/11.07.1994.