Remodelarea cartierul socialist – îmbun [621441]

Remodelarea cartierul socialist – îmbun
ă
t
ă
ț
irile posibile

Cuprins:

1.
Prolog.

2.
Arhitectura în regimurile totalitare

2.1 Considera
ț
ii generale

2.2 Planificarea urbana din cadrul regimului fascist
ș
i nazist (regimurilor totalitare de

dreapta)

2.3 Planificarea urbana din cadrul regimului comunist – 1945-1489 stânga socialist
ă

2.4 Planificarea Urban
ă

ș
i regimurile democratice din Europa în perioada 1945-1989

3.
Procesul sistematiz
ă
rii în localit
ă
ț
ile din România

3.1 Industrializarea

3.2 Programul de sistematizare al ora
ș
ului Cluj

4.
Cartierul postcomunist din România 1989-2020

5.
Studii de caz

5.1 Reamenajarea urbana în cartierul Leinefelde, SÜDSTADT Germania.

5.2 Reamenajarea urbana în cartierul
​
Neu Zippendorf din Schwerin.

6.Cartierul Între lacuri Cluj-Napoca

7.Posibilit
ă
ț
i/Model de r emodelare

8.Concluzii

Prolog.

​
“Discursul despre istorie este de fapt un discurs despre prezent.”

1
(Lucian Boia, 1995)

Întreaga activitate uman
ă
este influen
ț
at
ă
de construc
ț
iile din jur, de cl
ă
dirile în care

locuim dar
ș
i de modul d e desf
ă
ș
urare a activit
ă
ț
ilor în interiorul unui spa
ț
iu. Arhitectura poate

influen
ț
a individul pe term en lung, iar cartierele sau chiar ora
ș
ele socialiste din România cu

siguranta au l
ă
sat o amprent
ă
puternic
ă
asupra locuitorilor s
ă
i. Sunt aceste cariere un

patrimoniu al arhitecturii socialiste sau doar trauma unui comunit
ă
ț
i trecute?

Cl
ă
dirile construite în perioada socialist
ă
sunt rezultatul unui proiect prin care puterea

unui guvern inten
ț
ioneaz
ă
s
ă
–
ș
i manifeste ideologia. ,,Cu alte cuv inte putem deduce c
ă
acest

spa
ț
iu este o m
ă
rturie a m odului în care puterea politic
ă
poate instrumentaliza un teritoriu

conform unei ideologii proprii care tinde s
ă
o impun
ă
societ
ă
ț
ii’’.

2

Dup
ă
opt ani, de când s-au stopat lucr
ă
rile nu putem decât constata ,,urm
ă
rile’’

procesului sistematiz
ă
rii, m
ă
rturiile sale fizice
ș
i cele decanate de unii oameni din propria lor

memorie.

Aria de studiu a acestei lucr
ă
ri dore
ș
te s
ă
ating
ă
dou
ă
categorii de studiu: în prima parte

voi studia contextului istoric al acestor cartiere, iar în cea de-a doua parte voi propune solu
ț
ii

practice pentru ca aceste cartiere s
ă
îmbun
ă
t
ă
ț
easc
ă
calitatea vie
ț
ii
ș
i a locuitorilor s
ă
i. Voi

urm
ă
ri studiul cartierelor construite în perioada socialista din România, în urma proceselor de

sistematizare, încercând s
ă
g
ă
sesc modalit
ă
ț
i de remodelare
ș
i restructurare a acestor cartiere

care desigur, s
ă
se adapteze noilor genera
ț
ii dar,
ș
i nevoilor contemporane. Voi propune

metode de îmbun
ă
t
ă
ț
ire a calit
ă
ț
ii vie
ț
ii atât din punct de vedere arhitectural cât
ș
i social
ș
i

1
Lucian Boia, Mituri istorice române
ș
ti (Bucure
ș
ti: Editura Universit
ă
ț
ii, 1995)

2

​
Studiu privind ideologia, mitul
ș
i propaganda arhitecturii
ș
i a urbanismului totalitar

cultural. Ultimul capitol abordeaz
ă
metodele practice care pot fi implementate în aceste

cartiere
ș
i care pot contri bui la îmbun
ă
t
ă
ț
irea acestora atât din punct de vedere fizic cât
ș
i din

punct de vedere psihologic. Proiectul abordeaz
ă
problema integr
ă
rii într-un cartier construit în

perioada socialist
ă

ș
i resp ectiv c
ă
utarea de noi modalit
ă
ț
i de îmbun
ă
t
ă
ț
ire a calit
ă
ț
ii vie
ț
ii în

cartier.

Lucrarea de fa
ț
ă
î
ș
i propune ca
ș
i studiu de caz cartierul Între Lacuri situat în Cluj-Napoca

în care voi analiza acest cartier atat din punct de vedere urbanistic arhitectural, al locuirii dar
ș
i

al spa
ț
iilor publice. Plecân d de la premisele istorice, dar
ș
i cele contemporane, am identificat

problemele cu care se confrunt
ă
acest cartier cu scopul de a r
ă
spunde la o serie de întreb
ă
ri:

Poate activitatea social
ă
a unei comunit
ă
ț
i ajuta la vindecarea acestuia? Se adapteaz
ă
aceste

cartiere nevoilor noastre prezente? Cum ar ptea fi acestea reactivate?

Cartierele socialiste au nevoie de o reorganizare de o nou
ă
fa
ț
ă

ș
i o nou
ă
imagine,

pentru a înviora încrederea în sine
ș
i “sentimentul de apartenen
ță
la o comunitate a unei

popula
ț
ii din ce în ce mai segregate”. Reabilitarea unui asemenea cartier prin crearea de spa
ț
ii

publice, zone de recreere
ș
i o reorganizare a infrastructurii. “Toate acestea ar putea deveni o

oportunitate sustenabil
ă
pentru un ora
ș
de a-
ș
i asana atât nivelul de trai cât
ș
i calit
ă
ț
ile în

general f
ă
r
ă
a ocupa noi spa
ț
ii. “

3

3
FOR,
​

​
Reabilitarea cartierelor gri (Timi
ș
oara, 2010)

2.Planificarea urban
ă
în regimurile totalitare

2.1 Considera
ț
ii generale

Termenul ,,totalitar’’ cu conota
ț
ie spre fascism
ș
i stalinism, a ap
ă
rut în New York Times

în noiembrie 1929
ș
i f
ă
cea referire la tipul de stat ,,dominat de partidul unic’’ cu o unica

filozofie contrar pluralismului
ș
i a formelor parlamentare. Totalitarismul, astfel cum s-a

manifestat în cadrul regimurilor hitlerist
ș
i stalinist, are ca tr
ă
s
ă
turi comune "existen
ț
a unui

partid unic de masa, condus de un
ș
ef charismatic’’ mai presus de orice cet
ă
ț
ean, ,,o singura

ideologie’’ care acapareaz
ă
,,adev
ă
rul’’
ș
i impune o unic
ă
filozofie politic
ă
, ,,partidul unic

controleaz
ă
întreaga economie
ș
i societatea
ș
i edifica <<masina>> statal
ă

ș
i o adapteaz
ă

situa
ț
iilor noi care apar’’. O alta trasatura consta în aceea c
ă
partidul unic poseda ,,monopolul’’

asupra resurselor
ș
i posib ilit
ă
ț
ilor politice, atât cele legate de co municare cât
ș
i asupra

indivizilor, aspecte care provoac
ă
un ,,control social’’ care se manifest
ă
la nivel psihologic ,,ca

teroare politic
ă
’’ din punct de vedere al ,,drepturilor
ș
i libert
ă
ț
ilor fundamentale.’’

4
Mi
ș
carea totalitar
ă
, conform Hannahei Arendt este o ,,organiza
ț
ie de mas
ă
format
ă
din

indivizi atomiza
ț
i
ș
i izola
ț
i. Comparate cu toate celelalte partide
ș
i mi
ș
c
ă
ri, caracteristic
ă
lor

extern
ă
cea mai evident
ă
este cererea lor de loialitate total
ă
, nelimitat
ă
, necondi
ț
ionat
ă

ș
i

inalterabila în raport cu membrul individual.’’ Toate acestea au condus spre stapanirea vie
ț
ii

economice, politice
ș
i sociale,
ș
i limitarea gandirii a subiec
ț
ilor statului totalitar. În aceste

circumstan
ț
e partidul era cel care decidea ceea ce era sau ce nu era acceptat inclusiv starea

cet
ă
ț
enilor de a fi implini ti în pofida circumstan
ț
elor înjositoare la care îi condamn
ă
sistemul.

5
Teroarea ca act a unei norme a mi
ș
c
ă
rii, al c
ă
rei
ț
inta definitiv
ă
nu este în interesul

cet
ă
ț
eanului, ci crearea ,, genului uman’’, care îl înl
ă
tura pe individ în numele rasei
ș
i ,,sacrific
ă

<<p
ă
r
ț
ile>> de dragul <<întregului>>.“

6
Totalitarismul, fie cel de extrem
ă
dreapta(Germania, Spania, Italia), fie cel de extrem
ă

stânga(Uniunea Sovietic
ă
), este un regim care neag
ă
drepturile umane
ș
i subordoneaz
ă

4
Martian Iovan, Politologie (Arad: Editura Gutenberg Univers, 2009) pp. 175.

5

​
Hannah Arendt, Originile totalitarismului (Bucure
ș
ti: Editura Humanitas, 1994) pp. 78.

6

​
IDEM pp. 90.

individul entit
ăț
ii colective a partidului. Exist
ă
dou
ă
principii de definire a totalitarismului.

Esen
ț
a primului principiu de definite const
ă
în sus
ț
inerea tezei privitoare la faptul c
ă
dictaturile

de dreapta sunt "fundamental diferite" de cele de stânga, iar teroarea comunist
ă
este pozitiv
ă
,

fiind "orientat
ă
spre transformarea complet
ă

ș
i radical
ă
a societ
ăț
ii," în timp ce teroarea

fascisto-nazist
ă
este negativ
ă
, ignorând aprioric faptul c
ă

ș
i fascismul
ș
i nazismul urm
ă
reau

exact acela
ș
i lucru: "restructurarea total
ă
a societ
ăț
ii.’’ Cea de-a doua teorie sus
ț
ine contrariul

celei anterioare
ș
i anume ,,faptul c
ă
totalitarismul de dreapta este "fundamental identic" cu cel

de stânga," teza marxist
ă
privitoare la faptul c
ă
totalitarismul are fundamental identic cu cel de

stânga.’’

7
Statele care au avut un regim totalitar, au fost diferite din punct de vedere al tradi
ț
iilor

cultural-artistice
ș
i social e, dar
ș
i din punct de vedere al aspira
ț
iilor politice. Acestea au încercat,

prin diferite moduri, sa creeze ,,omul nou’’ reu
ș
ind s
ă
atribuie acestui nou ,,produs’’ un mediu

arhitectural ce a dat na
ș
tere atât nevoilor sale materiale, spirituale dar
ș
i a celor ,,ideologice

care sunt adesea utopice
ș
i anacronice.’’ Unul dintre cele mai importante deziderate ale

statelor totalitare a fost ,,construc
ț
iile pentru mase a arhitecturii populare opus
ă
intunecatei

arhitecturi burgheze,
ș
i a trecutului capitalist. Pentru prima oar
ă
, poporul a devenit singurul

comanditar al arhitecturii, judec
ă
torul ei suprem.’’

8

2.2 Planificarea urban
ă
din cadrul regimului fascist
ș
i nazist (regimurile totalitare de dreapta).

Ideologia fascist
ă
a fost una profund eclectica, un amestec într-un nou registru al unor

ingrediente de dreapta. ,,Ap
ă
rut
ă
ca un fenomen tarziu pe scena politicii europene – fascismul

propunea o a treia cale între democra
ț
ia liber
ă

ș
i socialismul revolu
ț
ionar o sinteza originala

intre socialism, conservatorism de dreapta
ș
i nationalism integral la care, de cele mai multe ori,

s-au adaugat antisemitismul
ș
i discursuri social darwinist despre regenerarea rasialitatii.’’ Din

punct de vedere al convingerilor fascismul sus
ț
inea ,,o utopie politic
ă
regresiv
ă
dar
ș
i futurista

apropiind
ș
i redefinind si mboluri rituri
ș
i ritualuri romantice.’’ El afirma înfiin
ț
area unei sistem

7

​
Sorin Vasilescu, Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti: Arhitext Design, 2011) pp. 40.

8

​
Idem, pp 41.

totalitar bazat pe infaptuirea de ,,oameni noi prin regenerare spirituala, noi forme de

socializare
ș
i de educa
ț
ie
ș
i un nou mod de conducere carismatica.’’

9
Fascismul din punct de vedere al ,,mi
ș
c
ă
rii politice’’ a fost un r
ă
spuns al politicii Primului

R
ă
zboi Mondial. Dezvoltarea sa a fost o descriere între ,,vitalitatea mi
ș
c
ă
rilor populare de

masa’’
ș
i de ,, sl
ă
biciune
ș
i vulnerabilitate în fa
ț
a repercursiunii unor regimuri autoritare’’.

Principalele tari din Europa în care regimul fascismul
ș
i-a f
ă
cut sim
ț
it
ă
prezenta pentru o

perioada lung
ă
de timp au fost Italia condus
ă
de Mussolini
ș
i Germania condusa de Hitler. În
ț
ă
ri

ca
ș
i România, Ungaria, C roa
ț
ia etc. sistemul fascist a fost prezen t pentru o perioada de timp

relativ scurta. În aceste state, de
ș
i primele mi
ș
c
ă
ri cu o ideologie de tip fascist au ap
ă
rut înc
ă

din perioada interbelic
ă
, cu sprijinul Germaniei naziste au reu
ș
it sa acapareze puterea în cursul

celui de-al Doilea R
ă
zboi Mondial.

10
Planificarea urban
ă
în Italia fascist
ă

Începem s
ă
vedem arhitectura fascist
ă
în Italia în anii 20, de îndat
ă
ce Benito Mussolini

a început s
ă
controleze pârghiile de putere. Arhitectura devine un instrument de propagand
ă

politic
ă
, avand menirea s
ă
–
ș
i arate puterea
ș
i s
ă
promoveze ideile fasciste. ,,Consolidarea

statului, redresarea politici economica, ajungerea pe plan social la un consens na
ț
ional
ș
i

crearea de institu
ț
ii cultu rale fundamentale sunt premisele definirii unei noi arhitecturi care

urm
ă
re
ș
te s
ă
se împlinea sc
ă
în limbajul unui nou stil, ,,stilul fascist,’’ adic
ă
s
ă
genereze <<o

arhitectura ca expresie a fascismului>>.

11
În regimul fascist statul dorea sa se identifice cu patria, aspect care conduce automat

spre orientarea arhitecturii c
ă
tre no
ț
iunea de ,,Arhitectur
ă
art
ă
de stat.’’ Pentru a expune

grandoarea partidului aflat la putere, noile construc
ț
ii au fost masive, astfel încât acestea ar

putea servi la concentrarea a numeroase mul
ț
imi sau institu
ț
ii importante. Tema principal
ă
a

arhitecturii fasciste au fost cl
ă
dirile civile. ,,Cultura este folosit
ă
ca instrument al puterii
ș
i se

dore
ș
te a fii expresia cea mai pur
ă
a ideologiei fasciste devenind, prin încarnarea unitar
ă
a

9

​
Constantin Iordachi, Fascismul European 1928-1945. Ideologie 4, experimente totalitare
ș
i regimuri politice

(Cluj-Napoca: Institutul pentru Studierea Problemelor Minori
ț
olor Na
ț
ionale,2014) pp. 15.

10

​
Constantin Iordachi, Fascismul European 1928-1945. Ideologie 4, experimente totalitare
ș
i regimuri politice

(Cluj-Napoca: Institutul pentru Studierea Problemelor Minori
ț
olor Na
ț
ionale,2014) pp. 21.

11

​
Sorin Vasilescu, Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti: Arhitext Design, 2011) pp. 45.

ideologiei, instrumentul unui plan ce da experimentelor roluri precise: orice stil î
ș
i are

coresponden
ț
ă
sa social
ă
, orice poetic
ă
are un public propriu
ș
i un comanditar propriu.

Regimul, în m
ă
sura în care statul se confund
ă
cu na
ț
iunea, este posesorul exclusiv al acestei

sinteze.’
​
’
Se preiau elemente asem
ă
n
ă
toare notorii cu Roma antic
ă
, cu inten
ț
ia de a aduce

12
mândria istoric
ă

ș
i un sen timent de na
ț
ionalism. ,,Nu se face mim esis, ci se aleg unele citate în

care elementul antic este analizat, descompus
ș
i apoi recompus dup
ă
legi noi.’’

13
Arhitectul Marcello Piacentini este unul din cele mai cunoscute personalit
ă
ț
i ale

arhitecturi italiene sus
ț
inând ,,c
ă
arhitectura este urbanismul adic
ă
problema ora
ș
ului’’

Proiectarea unui ora
ș
se face dup
ă
acela
ș
i principiu ca
ș
i construirea unei locuin
ț
e. A
ș
a cum o

casa are zone de repaus, zone de lucru, de recreatie si ora
ș
ul trebuie sa aiba ,,palate sau

cartiere destinate diverselor activit
ă
ț
i, menite s
ă
satisfac
ă
diversele necesit
ă
ț
i ale vie
ț
ii.’’ De

asemenea Giuseppe Bottai fost guvernator al Romei afirm
ă
c
ă
arhitectura nu este doar legat
ă

de forma ci c
ă
,,Urbanismul trebuie orientat în mod decis spre calea politicului.’’ O echipa

format
ă
din Marcello Piacentini
ș
i al
ț
i speciali
ș
ti din diferite ramuri au propus un ,,nou plan

reglator al Romei’’ care const
ă
în ,,valorificarea vechiului ora
ș
’’ dar
ș
i crearea unui nou nucleu

al ora
ș
ului. Acest proiect propunerea noi artere, restructurarea unor str
ă
zi
ș
i pie
ț
e f
ă
r
ă
a face

modific
ă
ri cl
ă
dirilor istorice, realizarea de noi leg
ă
turi între zonele periferice
ș
i noile cartiere din

sectorul nord-est.

14
Planificarea urban
ă
din cadrul partidului nazist

Partidul nazist a avut un program integral dezvoltat pentru propaganda arhitecturii,

pan
ă
la finalul anului 1930. Planurile proiectate conform concep
ț
iilor lui Hitler cuprindeau atat

reconstructia Berlinului, dar
ș
i un program de ,,arhitectur
ă
total
ă
’’ în care toata Germania urma

sa fie remodelat
ă
dobândind o imagine nazist
ă
. Conform publica
ț
iilor din acea perioad
ă
, care

erau un nou mod de propagand
ă
nazist
ă
programul de reconstructie al Germaniei reprezenta o

„idee unificatoare, care simboliza filozofia vie
ț
ii, care insufle
ț
ea o nou
ă
Germanie.
​

​
Ideea

12

​
Sorin Vasilescu Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti, Arhitext Design, 2011)pg 45

13
Idem, pp. 46.

14

unificatoare a luat na
ș
tere dintr-un singur concept, care a inspirat atât arhitectura, cât
ș
i

propagand
ă
verbal
ă
: superioritatea rasial
ă
.’’

15
Este bine
ș
tiut, de sigur, c
ă
arhitectura este arta preferat
ă
a cancelarului Hitler. S-a vorbit

de nenum
ă
rate ori despre admira
ț
ia sa intens
ă
pentru cl
ă
dirile monumentale bismarckiene
ș
i

este adesea întalnit în tipurile de cl
ă
diri pe care le dorea. Hitler
ș
i-a ar
ă
tat interesul pentru

arhitectur
ă
despre care a afirmat: „Nu este ca
ș
i cum mi-a
ș
fi închipuit c
ă
se poate procura

nemurirea scriindu-i numele în marmur
ă

ș
i ciment. Dar edificiile sunt cele mai bune documente

ale celui mai bun respect de sine al unei na
ț
iuni.’’

16
Nazi
ș
tii foloseau c l
ă
dirile pentru a-
ș
i etala puterea ca
​
parte din controlul lor cultural.

Ace
ș
tia au respins cl
ă
dirile moderne care au fost construite în Republica Weimar.
​
,,Hitler a

format o admira
ț
ie profu nd
ă
pentru stilul arhitectonic
ș
i ambi
ț
ia lui Speer,’’

​
acesta c
ă
p
ă
tând

17
titlul de arhitectul favorit a lui Hitler, proiectând cea mai mare parte din cl
ă
dirile importante.

Albert Speer a proiectat multe din structurile naziste importante. El a reproiectat Cancelaria

Reichului
ș
i terenul de pa rad
ă
al partidului nazist de la Nürnberg. De asemenea, Speer era

preocupat de modul în care vor ar
ă
ta cl
ă
dirile atunci când vor deveni ruine, el a dorit ca

oamenii s
ă
se minuneze de lucr
ă
rile lui, precum oamenii admira Colosseumul din Roma sau

Partenonul
​
din Atena.
​
I s-a acordat o responsabilitate din ce în ce mai mare de proiectare a

cl
ă
dirilor pe o scar
ă
aproape inegalabil
ă
în istorie, pentru o serie de proiecte ambi
ț
ioase,

inclusiv, stadionul pentru Jocurile Olimpice de var
ă
din 1936.
​
Marele proiect al lui Speer a fost

reamenajarea Berlinului pentru a deveni o glorioas
ă
capital
ă
nazist
ă
a Reichului. Ora
ș
ul urma s
ă

fie redenumit Germania. Se concentra pe un drum lung de trei mile, care avea un arc gigant la

un cap
ă
t
ș
i o imens
ă
sal
ă
de adun
ă
ri la cel
ă
lalt. Proiectul, îns
ă
nu au fost realizat niciodat
ă
.

Imaginea transmis
ă
în mod obi
ș
nuit a Desda în Republica Democrat
ă
German
ă
este cea

a unui ora
ș
frumos restau rat, îns
ă
istoricistul Jurgen Paul -a adus o contribu
ț
ie semnificativ
ă
la

conservarea zonei culturale Dresda- a sus
ț
inut contrariul. Mai multe biserici
ș
i palate

aristocratice ale ora
ș
ul au fost distruse în februarie 1945. Actualul Dresda reconstruit este cu

15
Charlotte L.
​
Stuart
​
,,Architecture in Nazi Germany: A rhetorical perspective’’
​
Western Jurnal of Communication

(2009) pp. 253-263., p. 253.

16

​
F. A. Gutheim
​

​
‘’Architecture and the Nazi,’’
​
The American Magazine of Art Vol. 26, No. 9
​
(1933) pp. 416-421., p

416.

17
Roger Forsgren
​

​
‘’The Architecture of Evil’’
​
The New Atlantis, A Journal of Technology and Society
​
(2012) pp.44-62.

totul alt ora
ș
, unde doar câteva cl
ă
diri restaurate
ș
i monumente arhitecturale care

supravie
ț
uiesc sub form
ă
de ruine precum
ș
i unele cartiere de la marginea îndep
ă
rtat
ă
mai

amintesc de Dresda-ul din perioada anterioar
ă
r
ă
zboiului. Noul Dresda a fost reconstruit cu

,,preten
ț
ia programatic
ă
de a crea o nou
ă
form
ă
de ora
ș
de c
ă
tre societatea socialist
ă
.’’

18
Dezvoltarea urban
ă

ș
i arh itectura din Dresda din anii 1960
ș
i 1970 este o combina
ț
ie dintre

proiectarea ora
ș
ului Bras ilia
ș
i locuin
ț
ele produse în mas
ă
în Fran
ț
a sau în vestul Germaniei, dar

mai slab
ă
în design
ș
i ma i ieftin
ă
în realizare. Totu
ș
i planificarea nu a adus un ora
ș
consistent
ș
i

coerent, ci a dus, în schimb, la o tendin
ț
ă
nerealist
ă
a planific
ă
rii utopice
ș
i supradimensionate.

A doua faz
ă
a anilor '60 relev
ă
o contradic
ț
ie evident
ă
prin aceea c
ă
planificarea a fost for
ț
at
ă

s
ă
foloseasc
ă
mijloacele de maximizare economic
ă
capitalist
ă
, dar din cauza sl
ă
biciunii
ș
i

dependen
ț
ei sale econom ice de pie
ț
ele mondiale condi
ț
ionate de capitalism, nu a putut realiza

nimic altceva decât ,,minimizarea valorific
ă
rii posibilit
ă
ț
ilor socialiste de planificare dezinhibate

de interesele private, economice
ș
i culturale.’’

19

Într-un sistem totalitar cum a existat în Germania nazist
ă
între 1933
ș
i 1945, guvernul a

încercat s
ă
controleze fiecare aspect al vie
ț
ii de zi cu zi. Pentru a realiza acest lucru
ș
i pentru a-
ș
i

stabili cu fermitate autoritatea, guvernul a folosit arhitectura într-o oarecare m
ă
sur
ă
,

neasumându-
ș
i îns
ă
resp onsabilitatea pentru urm
ă
rile rezultate. Unul dintre obiectivele

principale ale arhitecturii naziste a fost
ș
i acela de a reflecta credin
ț
ele na
ț
ional-socialismului,

de a celebra identitatea na
ț
ional
ă
german
ă

ș
i de a valorifica ideea de ras
ă
arian
ă
, a
ș
a cum este

perceput
ă
de Hitler
ș
i aso cia
ț
ii s
ă
i.

2.3 Planificarea Urbana în perioada comunist
ă
– 1945-1489 stânga socialist
ă

În Europa de Est guvernele comuniste au preluat puterea dup
ă
al Doilea R
ă
zboi Mondial.

,,Popoarele din Europa de Est au fost eliberate de nazism dar asta nu a însemnat c
ă
au fost
ș
i

libere.‘’ Perioada comunista s-a dezvoltat în trei faze, prima fiind ,,perioada timpurie sovietic
ă
’’

18
Jeffry M. Diefendorf, Rebuilding Europe’s Bombed Cities (
​
Palgrave Macmillan UK, 1990), p. 174.

19
Idem p.188.

care a fost influen
ț
at
ă
de arhitectura stalinist
ă
sau regimul socialist urm
ă
toarea fiind ,,reformele

Hru
ș
ciov care au condus la suprema
ț
ia func
ț
ionalismului’’, iar cea de-a treia fiind criza anilor ‘80

caracterizat
ă
prin oprirea construc
ț
iilor
ș
i cercet
ă
ri de ‘’forme locale adaptate situa
ț
iilor

conceptuale’’

20

Planificarea urbana in Europa de Est se bazeaza pe dogmele Marxiste. Urbanisti comuni
ș
ti

creeaza un unic model, total str
ă
in de cel capitalist. ,,Sistematizare, uniformizare, constrangeri

sunt doar cateva din atributele care definesc aceasta perioada.
​
Totu
ș
i concep
ț
iile ideologice în

planificarea urban
ă
din aceste
ț
ă
ri au adoptat o abordare similar
ă
avand insa mici diferente, îns
ă

acestea nu au fost impuse obligatoriu de Uniunea Sovietic
ă
.

Teoria socialist
ă
a transform
ă
rii urbane este o expresie a aspira
ț
iilor idealiste de

planificare socialist
ă
orientat
ă
politic. Trebuie subliniat faptul c
ă
amenajarea urban
ă
ideal
ă
este

plasat
ă
în prin plan, este cea ce se pretinde ca model al viitorului, adic
ă
aceasta trebuie s
ă
fie

diferit
ă
din punct de vedere calitativ fa
ț
ă
de planificarea urbana tradi
ț
ionala
​
.

În concep
ț
ia lui Ja ck C. Fisher
​

​
autorul lucr
ă
rii Planificarea
​
resurselor
ș
i dezvoltarea în

URSS sus
ț
ine c
ă
​
planificar ea socialist
ă
dore
ș
te s
ă
creeze un nou tipar, un nou model de

amenajare pentru ora
ș
. Obiectivele principale în planificarea din sistemul socialist sunt:
​​
(1)

corectarea gre
ș
elilor mo
ș
tenite din epoca capitalismului; (2) dez voltarea unui nou model de

planificare pentru ora
ș
, care va indica clar clasa social
ă
a oamenilor.

Regimul comunist a adoptat conceptiile Marxiste
​
avand in vedere faptul ca
​
,,condi
ț
iile

de via
ț
ă
creeaza individu l îi modeleaz
ă
personalitatea, îi determina sistemul de valori stilul de

viata
ș
i convingerile perso nale.’’ Astfel mediul în care o persoana convietuieste îi influen
ț
eaz
ă

,,stilul de viata
ș
i conving erile personale.’’

​
Arhitectura devine un instrument care sa

21
20

​
Silviu Aldea Reinterpretand simbolurile socialiste (Cluj-Napoca, tact, 2015) pp. 11.

21

​
Idem, pp.12
​
.

,,ilumineze’’ sa schimbe maniera de gandire a omului de rand. ,,Urbanismul nu desena doar

str
ă
zi, cartiere
ș
i ora
ș
e ci transforma suflete
ș
i f
ă
urea socialismul.’’ Arhitec
ț
ii apropiati puterii

pot proiecta în aceste condi
ț
ii f
ă
r
ă
constrângerile parcelarului, propriet
ă
ț
ii private sau istoria

trenului ace
ș
tia devenind ,,demiurgi ai spa
ț
iului cu viziune modernist
ă

ș
i misiune politic
ă
.’’ Ei au

fost îndruma
ț
i spre convi ngerile ca arhitectura este o arta privilegiata.
​
Arhitectura este deci un

mod de
​

​
,,
​
educare
ș
i mane vrare a maselor.’’

22
Dup
ă
terminarea celui de al doilea r
ă
zboi mondial, pagubele produse de acesta au dus la

diferite ini
ț
iative de regen erare
ș
i reconstruire. În Europa de Est, Ungaria, România, fosta

Cehoslovacia, etc., tema principala din aceea perioada era reprezentat
ă
de locuin
ț
ele
​
colective.

În perioada de dup
ă
r
ă
zboi, din ce în ce mai mul
ț
i arhitec
ț
ii propuneau mari blocuri de locuin
ț
e

colective cu scopul de a ,,eficientiza utilizarea terenurilor.’’
​
În anul 1946 în Budapesta în

cartierul Erzsebetvaros se propune demolarea construc
ț
iilor de trei patru etaje
ș
i reconstruc
ț
ia

unui ,,grup de 16 blocuri bara de nou
ă

ș
i zece etaje.’’ Tot în 1946, Cehoslovacia scoate la

concurs dou
ă
proiecte ,,unul pentru prim
ă
ria din Praga
ș
i cel de-al doilea pentru locuin
ț
e

colective din ora
ș
ul Most .’’ Referitor celui de-al doilea proiect
ș
i anume a locuin
ț
elor sociale,

arhitec
ț
ii au propus o ,,re zolvare func
ț
ionalist
ă
.’’ Ansamblu trebu ia sa ofere ,,35 de unit
ă
ț
ii de

locuit, a cate 400 de apartamente,’’ iar acesta trebuia adaposteasac
ă
,,muncitori fabricii de

combustibil din Osada.

23
Var
ș
ovia a fost dis trus
ă
aproape în totalitate în urma r
ă
zboiului, acest lucru creând un

avantaj ,,de punere în aplicare a proiectului socialist,‘’ acesta devenind un exemplu pentru

Europa de Est. Astfel se propune construirea unui ,,cartier muncitoresc’’ plasat ,,pe locul unui

22

​
Silviu Aldea Reinterpretand simbolurile socialiste (Cluj-Napoca, tact, 2015) pg.12

23

​
Irina Tulbure Arhitectura
ș
i urbanism în România anilor 1944-1960: constrangere si experiment (Bucure
ș
ti,

SIMETRIA, 2016) pp. 50

fost ghetou distrus de bombardamentele din 1943. Proiectul nu a fost materializat, îns
ă
la

nordul amplasamentului ,,începe construc
ț
ia de unui cartier întins suprafata de 57 de hectare,’’

iar pe amplasamentul fostului ghetou, cativa ani mai tarziu se construie
ș
te Palatul Culturii.

Prezenta
​
Realismului Italian
​
în Europa de Est s-a dezvoltat în propor
ț
ii diferite în func
ț
ie

de distrugerile de pe urma r
ă
zboiului. Num
ă
rul ridicat de cl
ă
diri din ora
ș
ele mai sever afectate

de r
ă
zboi a adus cu sine necesitatea unui num
ă
r mai mare de arhitec
ț
ii, fiecare având propriul

stil, care a adus cu sine ,,o diversitate formal
ă
a Realismului Socialist.’’ chiar dac
ă
ace
ș
tia aveau

aceeasi baza
ș
i o traditie similar
ă
, arhitectii si urbanisti au au avut propria contribu
ț
ie in

Planificarea Urban
ă
. Distrugerile produse de r
ă
zboi cereau investi
ț
ii mari pe care guvernul nu
ș
i

le permitea a condus la o arhitectura bazat
ă
pe ,,functionalitate constructiva, in pofida cerin
ț
ei

politice de utilizare a unei expresii arhitecturale bogate.’’

24

2.4 Planificarea Urban
ă

ș
i regimurile democratice din Europa în perioada 1945-1989

Arta
ș
i arhitectur a sec XX pot fi considerate ca avand doua curente principale primul ce

poate fi numit conservator, ap
ă
rut în
ț
ă
rile totalitare, iar cel de-al doilea definit ca de avangarda

si aparut în
ț
ă
rile democr atice.

În Anglia, planificarea reconstruc
ț
iei a început, de asemenea, dup
ă
r
ă
zboi, iar pagubele

provocate în urma bombardamentelor, au fost de asemenea v
ă
zute ca o oportunitate de

înlocuire a ora
ș
elor vechi , prost proiectate
ș
i înlocuite cu cele moderne. S-a adoptat o nou
ă

expresie în cartiere spa
ț
ial distincte, conform careia comunit
ă
ț
ile din cartiere pot fi

asem
ă
n
ă
toare satelor. Aceast
ă
idee a luat na
ș
tere în 1920 fiindu-i atribuit
ă
lui Clarence Perry,

-planificator urban- care a recomandat împ
ă
r
ț
irea ora
ș
ului în unit
ă
ț
i de cartier raionale. Fiecare

cartier trebuia s
ă
fie dotat cu propriile sale facilit
ă
ț
i locale cum ar fi: magazine, un parc, o

24

​
Irina Tulbure Arhitectura
ș
i urbanism în România anilor 1944-1960: constrangere si experiment (Bucure
ș
ti,

SIMETRIA, 2016) pp. 50

biseric
ă

ș
i o
ș
coal
ă
primar
ă
, toate situate în centrul cartierului, a stfel încât s
ă
se afle la o

distan
ț
a de mers pe jos
ș
i s
ă
ac
ț
ioneze ca un punct social pentru locuitorii cartierului. În acest

fel, fiecare cartier ar fi relativ de sine st
ă
t
ă
tor, asemanator cu un sat tradi
ț
ional. Acest concept

era evident în planurile principale pentru toate noile ora
ș
e construite dup
ă
r
ă
zboi
ș
i de

asemenea în planurile lui Abercrombie din 1944 pentru ,,Greater London,’’ în diferite districte

din Londra (Islington, Stepney, Poplar, Hampstead, etc). Mai apare
ș
i principiul de ordonare

influen
ț
at din ora
ș
ul ideal, a lui Le Corbusier -ora
ș
ul radiant. Principiul de zonare a fost o dorin
ț
ă

justificat
ă
de separare a activit
ă
ț
ilor, precum industriile grele
ș
i zonele reziden
ț
iale. Pân
ă
la

jum
ă
tatea secolului XX, separarea cu grij
ă
ordonat
ă
a diferitelor utiliz
ă
ri ale terenurilor a

devenit o norm
ă
acceptat
ă
între planificatori.

În procesul de reconstructie al Fran
ț
ei s-a mers pe dou
ă
direc
ț
ii. Pe de-o parte,

planificatorii au dorit s
ă
modernizeze re
ț
eaua de transport
ș
i s
ă
construiasc
ă
locuin
ț
e moderne

în ora
ș
ele deteriorate, iar pe de alt
ă
parte, au dorit s
ă
promoveze arhitectura regional
ă
care s
ă

afirme valorile franceze profunde.

25
În cazul ora
ș
ului M iddleburg din Olanda reconstruc
ț
ia a fost planificat
ă
de arhitec
ț
i

tradi
ț
ionali
ș
ti. Planificatorii, condu
ș
i de P. Verhagen, c
ă
ruia i s-a acordat un mandat puternic de

la Haga, au c
ă
utat o dispunere mai func
ț
ional
ă
pentru ora
ș
, cu aba
ț
ia istoric
ă

ș
i prim
ă
ria

r
ă
mânând elementele dominante. Principalele institu
ț
ii culturale r
ă
mânând în zidurile ora
ș
ului,

plasand zona industrial
ă
în afara zonei centrale
ș
i aducând îmbun
ă
t
ă
ț
iri de baza locuin
ț
elor cu

venituri mai mici. ,,Acest plan de ansamblu a fost completat printr-o schem
ă
compozi
ț
ional
ă

arhitectonic
ă
atent
ă
, scopul care a fost acela de a restaura o atmosfer
ă
din Middelburg, mai

degrab
ă
decât de a copia exact ceea ce a existat înainte de bombardament.’’
M
ă
rirea str
ă
zilor

26
ș
i a unor loturi din interio rul incintei a însemnat c
ă
doar 250 din cele 456 de cl
ă
diri distruse au

putut fi reconstruite. Acest lucru a însemnat, la rândul s
ă
u, a fost necesar s
ă
se extind
ă
în afara

zidurilor vechi, dar sub forma unor locuin
ț
e cu venituri mai mici.

25

​
Jeffry M. Diefendorf
​
,,
​
Urban Reconstruction in Europe After World War II’’
​
Urban Studies Vol. 26, No. 1
​
(1989)
​

​
p.

128-143., p 5.

26
Idem. pp. 7
​
.