TRADUCEREA INSTRUC ȚIUNILOR PENTRU APARATELE [621429]

UNIVERSITATEA DE STAT „DIMITRIE CANTEMIR ”
FACULTATEA ȘTIIN ȚE SOCIOUMANISTICE
DEPARTAMENTUL ȘTIIN ȚE UMANISTICE

POPOVICI MARIA

TRADUCEREA INSTRUC ȚIUNILOR PENTRU APARATELE
ELECTROCASNICE DIN LIMBA ENGLEZĂ ÎN
LIMBA ROMÂNĂ

TEZĂ DE MASTER AT
Domeniul de for mare profesională 023 Filologie
Program de masterat Lingvistică contrastivă în context multilingv

Conducător științific: Șaganean Gabriela,
dr., conf. univ.

Autor: Popovici Ma ria,
Lc2m

Admis la sus ținere
Șef departament:
dr., conf. univ. Spînu Stela
_____________________

Chișinău – 2018

2
CUPRINS
ADNOTARE …………………………………………………………………………….
ANNOTATION ……………………………………………………………………………..
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………
1. PARTICULARITĂ ȚILE LINGVISTICE ALE TEXTELOR INSTRUC ȚIONALE
1.1. Conceptul de text instruc țional ……………………………………………………….
1.2. Inten țiile textului instruc țional ……………………………………………………… .
1.3. Limbajul textelor instruc ționale ………………………………………………………
1.3.1. Aspectul lexical ……………………………………………………………….
1.3.2. Aspectul g ramatical ……………………………………………………………
1.3.3. Aspectul stilistic ……………………………………………………………….
1.4. Particularită ți și dificultă ți de traducere a textelor instruc ționale ……………………..
1.4.1. Tehnici de traducere a termenilor …………………………………………… ..
1.4.2. Transformări ale limbajului………………………………………………… …
Concluzii ………………………………………………………………………………………
2. DIMENSIUNEA LINGVISTICĂ A INSTRUC ȚIUNILOR PENTRU APARATELE
ELECTROCASNICE DIN PERSPECTIVA TRADUCERII
2.1. Analiza structurală a termenilor tehnici ………………………………………………
2.2. Traducerea termenilor tehnici ………………………………………………………… .
2.3. Traducerea instruc țiunilor pentru electrocasnice din l. engleză în l. română ………….
2.4. Recomandări privind traducerea instruc țiunilor din l. engleză în l. română …… ……..
Concluzii …………………………………………………………………………………………
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI …………………………………… ……….
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………..
ANEXE …………………………………………………………………………………………..
DECLARA ȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII …………………………………

3
ADNOTARE
Numele și prenumele autorului : Popovici Maria
Denumirea tezei : Traducerea instruc țiunilor pentru apa ratele electrocasnice din limba engleză în
limba română
Program de masterat : Lingvistică contrastivă în context multilingv
Structura lucrării : introducere, 2 capitole, concluzii și recomandări, 2 anexe, XX figuri , XX tabele
XX pagini de text, XX referin țe bibliografice.
Cuvinte cheie : text instruc țional, instruc țiune, manual de utilizare , aparat electrocasnic, termen,
limbaj, unitate lexico -terminologică, traducere tehnică, echivalen ță.
Scopul lucrării : Investigarea problematicii traducerilor deficitare ale instruc țiunilor de utilizare a
aparatelor electrocasnice prin argumentarea importan ței traducerii reperate terminologic .
Obiectivele lucrării :
– documentarea problemei și construirea unei baze teoretico -metodologice de cercetare;
– realizarea unei sinteze teo retice și analitice, care ar fundamenta teoretic partea aplic ativă ;
– definirea conceptului de „text instruc țional” și tipologiei acestuia;
– argumentarea rolului intenționalității în elaborarea/ traducerea textelor instrucționale;
– identificarea particularită ților aspectuale ale instruc țiunilor la nivelele lexical, gramatical și
stilistic;
– realizarea unei analize structurale a termenilor tehnici utilizați în traducerea instrucțiunilor;
– investigarea particularităților de traducere a termenilor și limbajului inst rucțiunilor din l.
engleză în l. română;
– formularea unor recomandări privind traducerea instruc țiunilor pentru electrocasnice di n
limba engleză în limba română;
Metodologia cercetării : În procesul de cercetare, am aplicat metodele generale ale științei și cele
speciale ale lingvisticii , printre ca re analiza, sinteza, observa ția. Partea practică a tezei se bazează
pe cercetarea calitativă și cercetarea cantitativă (statistică) , aplicat ă în analiza structurală și metoda
comparativă . Alternativ, în abordarea t eoretică și practică am apelat la induc ție și deduc ție.
Importan ța teoretică și practică a lucrării. Importan ța teoretică a investiga ției rezidă în sinteza
unor idei cu referire la conceptul de text instruc țional, la aspectele limbajului și particularită țile de
traducere a instruc țiunilor . Valoarea practică a lucrării constă în realizarea unui studiu detaliat de
traducere a instrucțiunilor pentru electrocasnice din limba engleză în limba română, precum și în
elaborarea unui glosar de termeni tehnici utiliz ați în traducerea acestora, care ar servi drept reper
pentru studenții de la facultățile de limbi și literaturi și traducătorii interesați de domeniu l dat.

4
ANNOTATION
First and last name of the author : Popovici Maria
Title of thesis : Translation of instructions for household appliances from English into Romanian
Master program : Contrastive linguistics in multilingual context
Structure of the paper : introduction, 2 chapters, co nclusions and recommendations, 2 annexes, X X
figure s, XX tables, XX pages of text, XX bibliographic references.
Keywords : instructional text, instruction, user manual, home appliance, term, language, lexico –
terminological unit, technical translation, equivalence.
Aim of the paper : Investigating the problem of poor translations of instructions for use of
household appliances by arguing the importance of translating using standardized terminology.
Objectives of the paper :
– to investigate the problem and set a theoretical and methodological research bas e;
– to provide a theoretical and analytical overview as a base for the applicative part ;
– to define the concept of „instructional text ” and its typology;
– to argue the role of intentionality in writing / translating instructional texts;
– to identify the peculi arities of instructions at the lexical, grammatical and stylistic levels;
– to undertake a structural analysis of technical terms used in the translation of instructions;
– to investigate the peculiarities of translating the terms and language of instructions for
household appliances from English into Romanian ;
– to give recommendations on translation of instructions for household appliances from
English into Romanian;
Research methodology : We applied the general methods of science and special ones, of linguistic s,
including analysis, synthesis, observation. The practical part of the thesis is based on qualitative
research and quantitative research (statistic s), applied in structural analysis and comparative
method. Alternatively, we used the induction and deducti on in the theoretical and practical
approach es.
Theoretical and practical importance of the paper . The theoretical importance of the investigation
lies in the synthesis of some ideas referring to the concept of instructional text, the aspects of
language a nd the particularities of translating instructions. The practical value of the paper consists
of a detailed study on translating instructions for home appliances from English into Romanian, as
well as development of a glossary of technical terms used in th eir translation, which would be
useful and serve as a reference source for students from language s and literature s faculties and
translators interested in this field of technical translation.

5
INTRODUCERE
Traducerea textelor cu caracter tehnic reprezintă o direcție importantă a traductologiei
contemporane în contextul progresului tehnico -științific și, în acest sens, se constituie ca o sursă
inepuizabilă de cercetare pentru teoreticieni . În acest studiu ne propunem să abordăm aspectele și
particularitățile de traducere a instruc țiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice , numite și
„aparate de uz casnic ”, și urmărește scopul de a investiga particularităților de traducere a textelor
instrucțiunilor pri n prisma trăsăturilor lexicale, gramaticale și stilistice ale termenilor și limbajului.
În conformitate cu ipoteza de cercetare pe care intenționăm să o demonstrăm, t raducerea
instruc țiunilor de utilizare, ca domeniu -cheie al traducerii tehnice, în pofida caracterului normat,
necesită un anumit grad de flexibilitate, deoarece prive ște diverse categorii de consumatori cu nivel
intelectual diferit, astfel încât de corectitudinea acestora depinde siguran ța și viața acestora.
Datorită specificului lexico -gram atical, instrucțiunile de utilizare a aparatelor electrocasnice,
reprezintă texte cu caracter tehnic care, însă, sunt accesibile publicului larg anume datorită
scopului urmărit în procesul de elaborare/ traducere al acestora – de a direcționa și ghida util izatorii
prin transmite rea cunoștințelor privind instalarea și folosirea produsului. Instrucțiunile care se
referă la utilizarea aparatelor de uz casnic sunt cele mai răspândite, iar procesul de elaborare și
traducere a acestora – unul dintre cele mai comp lexe, necesitând documentare riguroasă, abordare
specifică centrată pe necesitățile utilizatorului.
În această ordine de idei, putem menționa că studiul nostru se bazează pe principiile de
elaborare/ traducere a textului instrucțional, în general, și a instrucțiunilor de utilizare a aparatelor
electrocasnice , în particular . În procesul de traducere, traducătorul trebuie să anticipeze tipurile de
greșeli pe care cititorii ar putea să le facă și să-i avertizeze cu mult înainte de a le comite .
Traducerea inst rucțiunilor presupune un grad înalt de obiectivitate și exactitate în transmiterea
sensului ini țial, de aceea acesta nu trebuie modificat sau înfrumuse țat, iar dificultatea se rezumă la
cercetarea terminografică, adică la identificarea și reperarea termeni lor.
Importanța și actualitatea temei
Importanța temei de cercetare rezidă în i nvestigarea problematicii traducerilor deficitare ale
instruc țiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice prin argumentarea necesității traducerii
reperate terminologic . În procesul de traducere a textelor instrucționale este nevoie, în primul rând,
de decodarea acestuia. Analiza termenilor tehnici și a construcțiilor lexico -gramaticale, a
structurilor sintactice specifice textului instrucțional necesită cunoș tințe de speci alitate, dar și
cunoș tințe terminologice.
Actualitatea problemei cercetate este determinată de lipsa unor studii privind traducerea
instrucțiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice din limba engleză în limba română. În acest

6
context, menționăm că, deseori , traducerea instruc țiunilor este realizată de către speciali știi din
cadrul întreprinderilor sau chiar de către traducători, însă termeni i rezervați sunt strict limita ți. De
aceea, considerăm că este necesară popularizarea ideii importan ței unor t raduceri riguroase .
Conștientizarea acestui fapt ar contribui la reducerea numărului cazurilor de nemul țumire a
clienților, a proceselor penale intentate, la diminuarea numărului accidentelor.
Scopul lucrării constă în abordarea diverselor aspecte ale prob lematicii textelor tehnice
instrucționale, impactului asupra cititorilor ș i explorarea potențialului de îmbunătă țire a calității
instrucțiunilor traduse prin utilizarea metode lor lingvistice adecvate .
În realizarea acestei lucrări am urmărit următoarele obiective :
– documentarea problemei și construirea unei baze teoretico -metodologice de cercetare ;
– realizarea unei sinteze analitico -teoretice care ar fundamenta teoretic partea aplic ativă, de
analiză a instrucțiunilor pentru electrocasnice
– elucidarea conceptu lui de „text instruc țional” și tipologiei acestuia;
– argumentarea rolului intenționalității în elaborarea/ traducerea textelor instrucționale;
– identificarea particularită ților aspectuale ale instruc țiunilor la nivelele lexical, gramatical și
stilistic;
– analiza dimensiunii lingvistice a termenilor și limbajului instrucțiunilor pentru
electrocasnice din perspectiva traducerii;
– formularea unor recomandări privind traducerea instruc țiunilor pentru electrocasnice din
limba engleză în limba română .
Structura tezei . Studiul nostru vizează traducerea termenilor și limbajului instrucțiunilor de
utilizare a aparatelor electrocasnice din limba engleză în limba română și conține: lista abrevierilor,
două adnotări (în limba română și limba engleză), introducere, două capi tole, primul axat pe
aspectele teoretice a temei abordate și al doilea pe analiza practică a instrucțiunilor, concluzii și
recomandăr i, bibliografie, 2 anexe -glosar.
Capitolul 1, Particularitățile lingvistice ale textelor instrucționale , vizează prezentare a
conceptului de „text instrucțional ” și a tipologiei acestuia, argumentarea rolului intențiilor urm ărite
de autor / traduc ător, reflectarea aspectelor lexical, gramatical și lexical ale limbajului textelor
instrucționale, precum și investigarea dificultăți lor de traducere a acestora prin propunerea unor
tehnici de traducere a termenilor și transformări ale limbajului.
Capitolul 2, Dimensiunea lingvistică a instrucțiunilor pentru aparatele electrocasnice din
perspectiva traducerii , este axat pe analiza pract ică a structurii termenilor tehnici specifici
instrucțiunilor, particularitățile de traducere a acestora, analiza efectivă a limbajului instrucțiunilor
în limbile engleză și română și identificarea unor erori gramaticale și stilistice. Ultimul

7
compartiment al capitolului practic prezintă recomandările noastre privind realizarea unor
traduceri de valoare a instrucțiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice.
Valoarea practică a lucrării. Această lucrare reprezintă un studiu detaliat de traducere a
instrucțiunilor pentru electrocasnice din limba română în limba engleză, care ar putea fi utilă atât
traducătorilor, cât și studenților de la facultățile de limbi și literaturi. Totodată, am elaborat un
glosar de termeni tehnici utilizați în traducerea instrucț iunilor pentru electrocasnice, care ar servi
drept reper pentru studenții și traducătorii interesați de acest domeniu al traducerii tehnice.
Metodologia cercetării.
Metoda bibliografică a vizat acumularea informației pentru analiza teoretică a diferitor
aspecte ale conceptului de text instrucțional, particularitățile acestuia la diferite niveluri ale
limbajului, tehnicile de traducere a termenilor și transformările limbajului instrucțiunilor.
Cercetarea calitativă a constat în analiza structurii termenilor utilizați în instrucțiunile
pentru electrocasnice în limbile studiate (l. engleză și l. română). Ne -am axat pe examinarea
tehnicilor de traducere aplicate de către traducători, transformările lexicale și gramaticale a
acestuia în context.
Cercetarea cantit ativă (metoda statistică ) a fost bazată pe selectarea eșantionului de 280 de
termeni tehnici și a rezultat în realizarea unor diagrame, care reprezintă ponderea termenilor
simpli, compuși, derivați (prin sufixare, prefixare și parasintetic).
Metoda compara tivă a constituit baza studiului contrastiv aplicat în partea practică a lucrării,
care a vizat particularitățile termenilor și limbajului în limba engleză și în limba română.
Observația a contribuit la identificarea diverselor particularități terminologi ce și de limbaj
pe parcursul examinării instrucțiunilor de utilizare a electrocasnicelor în limbile engleză și română.
Alternativ, în abordarea teoretică și practică a materialului lingvistic al instrucțiunilor, am
apelat la inducție , deducție și sinteza i deatică .
Ansamblul metodelor aplicate în realizarea tezei date, a contribuit la abordarea te xtului
instrucțiunilor ca tip de text tehnic cu particularități specifice, elementele sale centrale fiind
unitățile lexico -terminologice (ULT) sau termenii . Întruc ât destinatarul este utilizatorul aparatului
(persoană care nu deține o pregătire specială pentru decodificarea limbajul tehnic complex), u nul
dintre scopurile principale ale acestor texte este în primul rând este să ghideze eficient, să asigure
siguran ța utilizatorului și să prevină deteriorarea accidentală a produsului prin prezentarea exactă,
clară, concretă și dezambiguizată a informației .

8
1. PARTICULARITĂȚILE LINGVISTICE ALE TEXTELOR INSTRUCȚIONALE
1.1. Conceptul de text instruc țional
Identificarea tipurilo r de text reprezintă o sursă inepuizabilă de cercetare pentru lingvi ști,
deoarece nu pot fi definite limite stricte ale unuia sau altui tip de text care să nu se intersecteze cu
alte tipuri și să se distingă prin particularită ți inedite. Diversitatea abord ărilor în domeniul
tipologiei textuale se datorează stadiului avansat al cercetărilor și variază în func ție de gradul de
generalizare / particularizare, intentio auctoris, intentio lectoris (Umberto Eco). În mod tradi țional,
tipologia textuală se referă la categorii retorice, cum ar fi nara țiunea , descrierea , expunerea și
argumentarea . Werlich distinge cinci componente tipologice de bază ale textului (nara țiunea,
descrierea, expunerea, argumentarea și instruirea). Beaugrande și Dressler propun șapte tipuri de
texte (descriptiv, narativ, argumentativ, științific, didactic, literar și poetic), iar Adam analizează
cinci tipuri de text (récit, descriptiv, argumentativ, explicativ și dialog).
Această tipologie se bazează pe proprietă țile cognitive ale tipurilor de text: diferen țierea și
interrela ția percep țiilor în spa țiu (textul descriptiv ), diferen țierea și interrela ția percep ției în timp
(textul narativ ), înțelegerea conceptelor generale prin analiză și / sau sinteză ( expunerea ),
evaluarea rela țiilor între con cepte prin extragerea asemănărilor și contrastelor (textului
argumentativ), planificarea comportamentului viitor ( textul instructiv ) [Trosborg 1997, p. 15-16].
În general, conceptul „instruc țiune” se referă la o directivă, indica ție, îndrumare, normă sau
recomandare privind modul de îndeplinire al unui lucru. Din punctul de vedere al desemnării unei
categorii tipologice a textualită ții, instruc țiunea este un tip de comunicare textuală în care autorul
oferă indica ții, având anumite a șteptări în privin ța comp ortamentului ulterior al cititorului/
utilizatorului. Scopul de bază al unei instruc țiuni este de „a instrui”, „a educa” acest comportament.
Hatim și Mason identifică tipologia textului cu „un cadru conceptual care ne permite să
clasificăm textele în func ție de inten țiile de comunicare care servesc unui scop retoric global ”
[Hatim, Mason 1990, p. 140] . Însă, cele mai multe texte nu pot fi catalogate ca fiind pur
descriptive, narative, argumentative etc. De exemplu, un manual de utilizare poate include
expun ere conceptuală, descriere, precum și instruc țiuni. Încadrarea unui text într -o anumită
tipologie este determinată de elementele textuale dominante. În acest sens, dacă în text predomină
instrucțiunile (directivele), care instruiesc utilizatorul privind in stalarea, utilizarea și curățarea
dispozitivului, atunci textul este instrucțional.
Include rea textul ui instruc țional în tipologia textuală este necesară și justificată, deoarece
modalitatea de prezentare a informațiilor diferă substanțial de celelalte ti puri textuale clasice,
anume prin impersonalitate totală, utilizarea frecventă a imperativelor, logica strictă în aspectele
ce țin de prezentarea acțiunilor necesare de îndeplinit . Astfel, considerăm că i nstruc țiunea ca tip

9
textual se manifestă diferit din punct de vedere aspectual și func țional. Operând cu termeni tehnici,
textului instrucțiunilor de utilizare este normat, exact, obiectiv, însă nu e destinat inginerilor sau
oamenilor de știință. În general, acesta se caracterizează printr -o puternică inten ție de comunicare
bazată pe interac țiunea autor/ traducător – cititor, necesitate determinată de scopul funcțional al
instrucțiunilor, de a transmite cunoștințe și educa un comportament.
În conformitate cu tipologia lui Werlich, instruc țiunile se împart în două categorii de bază:
instruc țiuni cu op țiune sau practice (texte publicitare, instruc țiuni tehnice, recomandări, re țete,
manuale, ghiduri etc.) și instruc țiuni fără op țiune sau reglementate (texte legislative, contracte,
reguli de joc etc.) [Werlich 19 76]. În timp ce cititorul unor instruc țiuni reglementate (fără op țiune)
trebuie să se conformeze regulilor stipulate, cititorul unui manual de utilizare dispune de mai multă
libertate, deoarece textul reflectă necesită țile imperative ale utilizatorului. Ac esta este, de fapt,
motivul de ce instruc țiunile practice sunt decodificate mai u șor, ele fiind adresate diferitor categorii
de cititori cu nivel de pregătire diferit.
Analizând diferențele dintre textul tehnic (în general) și textul instrucțional (în part icular),
putem afirma că ultimul constituie un mijloc eficient de a transmite utilizatorilor cunoștințe
practice ce țin de domeniul tehnologic într -un limbaj normat și, totodată, accesibil. „Instruc țiunile
constituie unul dintre principalele componente ale comunicării tehnice ” [Byrne, 51 ], reprezentând
baza discursului unui text instruc țional. Pe de altă parte , alte tipuri de text tehnic îndeplinesc o
anumită func ție de instruire și astfel, o examinare a ghidurilor de utilizare va furniza cuno ștințe
care po t fi aplicate într -o varietate de contexte.
Există o varietate de tipuri de instruc țiuni, cele mai cunoscute fiind: instruc țiunile de tip
manual , instruc țiunile de tip etichetă și instruc țiunile de pe ambalaj . După modul de utilizare,
acestea se clasifică în instruc țiuni pentru: aparate electrocasnice , produse alimentare , produse
farmaceutice , specifica ții pentru echipame nte mecanice , produse cosmetice , cărți, etc. Cel mai
frecvent textele instruc ționale se identifică cu ghidurile de utilizare , însă există mai multe tipuri
de astfel de texte, fiecare dintre ele având propriul său con ținut, format și receptor.
Manualele de repara ții, de exemplu, sunt concepute pentru cititorii care nu sunt neapărat
utilizatorii efectivi ai produsului. Cel mai probabil citito rii vor fi ingineri. Într -un manual de
repara ții nu se vor găsi explica ții cu privire la modul de utilizare a produsului, ci vor fi oferite
indica ții pas -cu-pas referitoare la diagnosticarea problemelor tehnice și înlăturarea acestora. Acest
tip de text se caracterizează printr -un limbaj specializat bazat pe terminologia din domeniu și
necesită cuno ștințe avansate și specializare profesională.
Într-un mod similar, ghidurile de administrare ale sistemelor informa ționale sunt destinate
unui public restrâns, s pecializat în domeniul tehnologiilor informa ționale. Un astfel de ghid va

10
oferi informa ții complexe privind modul de func ționare și gestionare, diagnosticarea problemelor,
erorilor, optimizarea performan ței și personalizarea sistemelor respective.
Obiectul studiului nostru, ghidul utilizatorului reprezintă un rezum at al tuturor resurselor
conexe scrise pentru cei care ar putea utiliza aceste resurse. Acesta serve ște drept un sistem de
indicatori pentru informa ții mai detaliate, cum ar fi manualele de referi nță, tutorialele și
procedurile standarde de operar e. Ghidurile de utilizare sunt destinate persoanelor care au nevoie
instruc țiuni pentru a utiliza produsul. Deseori, cititorii nu au cuno ștințe anterioare despre produs
și trebuie să fie instrui ți cum să f olosească produsul pentru a îndeplini sarcinile zilnice. Astfel de
texte încep, preponderent, prin enun țarea informa țiilor generale, după care urmează cele specifice.
Toți termenii noi sunt explica ți în mod adecvat (simplu, clar, concis) pentru a evita con fuziile.
Conținutul exact al unui ghid de utilizare poate varia în func ție de nivelul de formare a utilizatorilor
implica ți, de ex. un ghid pentru începători, un ghid intermediar ș.a.m.d.
După cum remarcă Weiss „cea mai bună strategie pentru scriitori est e de a se adapta
punctelor slabe ale cititorilor tipici, de a -și asu ma controlul asupra comunicării ” [Weiss 1985,
p.16]. Din acest punct de vedere, textul instrucțiunilor de utilizare, se constituie ca un tip aparte,
deoarece în procesul de elaborare/ trad ucere al acestuia un rol important joacă înțelegerea
necesităților utilizatorului. De aceea, în procesul de traducere, i nforma țiile din ghidurile de
utilizare trebuie să reflecte cu exactitate faptele prezentate în instrucțiunile scrise în limba sursă,
adică să prezinte în ordine logică toate acțiunile necesare pentru ca scopul final (instalare, de ex.)
să fie atins.
Definirea conceptului de text instrucțional induce prezentarea func țiilor de bază ale în
general, în general, și ale ghidului utilizatorului (manualului de utilizare), în particular. Cea mai
importantă și evidentă func ție constă în educarea sau instruirea pas -cu-pas, prin prezentarea clară
a informa ției necesare pentru conectarea unui aparat electrocasnic, spre exemplu. Pe lângă simpla
enumerare a instruc țiunilor, o func ție esen țială este fixarea cuno ștințelor dobândite pentru o
utilizare eficientă a produsului achizi ționat, prin enun țarea unor reguli de utilizare, depozitare,
anumitor condi ții în care acesta nu poate func ționa, situa ții de peri col, excep ții, metode de reducere
a consumului de energie electrică etc. Totodată, func ția crucială a unui text instruc țional este
imitarea realită ții, prin prezentarea unor situa ții reale, posibile de care s -ar putea ciocni utilizatorul
și care l -ar ajut a să evite defectarea produsului sau pericolul unei incendieri sau inunda ții, de
exemplu prin prezentarea ac țiunilor necesare de întreprins în cazul supra -încălzirii, perceperea
unui sunet sau miros impropriu.
În această ordine de idei, putem menționa că s tudiul nostru se bazează pe principiile de
elaborare/ traducere a textului instrucțional, în general, și a instruc țiunilor de utilizare a aparatelor

11
electrocasnice , în particular . În conformitate cu defini ția oferită în Ghidul de aplicare a directivei
„Ma șini” 2006/42/CE al Comisiei Europene, expresia „aparate electrocasnice” se referă la
echipamente destinate func țiilor de menaj precum spălatul, cură țenia, încălzirea, răcirea, gătitul
etc. Exemple de aparate electrocasnice cuprind ma șinile de spălat, ma șinile de spălat vase,
aspiratoarele și aparatele de uz casnic pentru pregătirea și gătitul alimentelor. [2006/42/CE , p. 57 ].
În general, instruc țiunile au două tipuri de scopuri. Pe de o parte, ele joacă un rol în
prezentarea păr ților componente, func țiilor, caracteristicilor și modului de utilizare a produsului.
Pe de altă parte, acestea îndeplinesc și funcția de publicitate care constă în convingerea clien ților
să procure produsul respectiv . Pentru producători, instrucțiunile de utilizare reprezintă strateg ii de
convingere și motivare a clien ților și, deci, au o mare influen ță asupra volumului vânzărilor și
profitului . Pentru utilizatori, instrucțiunea desemnează un instrument de ghidare a pașilor concreți,
în cazul asumării rolului de subiect ce necesită in struire, sau un „colac de salvare ”, în cazul când
aceștia suferă eșec în încercarea de a instala aparatul de sine stătător. Astfel, instruc țiunile
aparatelor de uz casnic au func ția și scopul de a transmite clien ților informa ții despre produs,
modul de uti lizare și despre poten țialul pericol în cazul utilizării aparatele de uz casnic într -un mod
greșit.
Unul dintre scopurile principale ale textelor instruc ționale este , în primul rând , să asigure
siguran ța utilizatorului și să prevină deteriorarea accidental ă a produsului. Acestea trebuie să
anticipeze tipurile de gre șeli pe care cititorii ar putea să le facă și să-i avertizeze cu mult înainte de
a face aceste gre șeli. Odată ce informa țiile relevante privind siguran ța au fost furnizate, o altă parte
important ă a instruc țiunilor se referă la asigurarea că „cititorii știu ce trebuie să facă și știu cum să
o facă ” [Byrne, 52 ]. Ideile de mai sus converg la faptul că u tilizatorii trebuie să fie instrui ți, iar
pentru aceasta nu este suficient ca ei să aibă acces la informa ția despre produs. În acest sens,
instrucțiunile de utilizare se constituie ca un ansamblu de mijloace textuale de comunicare ce
servesc drept instrument de formare și dezvoltare a unor abilități de operare.
În conformitate cu specificul lexico -gramatical, instrucțiunile de utilizare a aparatelor
electrocasnice, reprezintă texte cu caracter tehnic care, însă, sunt accesibile publicului larg anume
datorită scopului urmărit în procesul de elaborare/ traducere al acestora – de a direcționa și ghida
utilizatorii prin transmite rea cunoștințelor privind instalarea și folosirea produsului. Instrucțiunile
care se referă la utilizarea aparatelor de uz casnic sunt cele mai răspândite, iar procesul de elaborare
și traducere a acestora – unul dintre cele mai com plexe, necesitând documentare riguroasă,
abordare specifică centrată pe necesitățile utilizatorului.

12
1.2. Inten țiile textelor instruc ționale
În încercarea de a determina particularitățile specifice ale textului tehnic mulți lingvi ști au
abordat problematica l imbajului tehnic, fiecare propunând pentru ilustrarea aspectelor specifice
termenii : stil (Crystal și Davy, 1969; Leech și Short, 1981); limbaj special (Sager et. al. , 1980);
sub-limbă (Kittredge și Lehrberger, 1982); registr u (Halliday et al. , 1964). Indiferent de termenul
utilizat, mijloacele de manifestare stilistică a textelor instrucționale sau procedurale sunt, așa cum
sugerează Paris și Scott, strâns legate de „ poziția pe care s criitorul o are față de cititor ” [Paris și
Scot 1994, p. 46 ]. Ei men ționează că aceste pozi ții pot fi corelate cu no țiunea de inten ție a lui Sager
et al. (1980) ca categorie ps ihologică a limbajului. N oțiunea de inten ție implică , astfel, ideea
obținerii efectului dorit de către emițător (autor/ traducător) asupra destinatarului (utilizatorului) .
Pornind de la clasificarea actelor de vorbire conform inten ției propuse de Sager et al. (1980:
25), Paris și Scott (1994: 48) identifi că următoarele patru intenții care sunt utilizate în textul
instrucțiunilor de utilizare :
1. informativă , care urmăre ște să ofere/ aprofundeze cunoștințele cititorului cu privire la
produs și / sau sarcină de efectuat pentru a pune în funcțiune dispozitivul ;
2. elogiativă , care subliniază aspectele pozitive ale produsului sau felicită cititorul pentru
cumpărarea acestuia;
3. directivă , privind modul de îndeplinire a unei sarcini; scopul directivei este de a face
cititorul să îndeplinească o sarcină (instalare, utilizare, între ținere) exact după pa șii
prescri și;
4. explicativă , care vizează modurile de realizare a sarci nii; prin această pozi ție, autorul
sfătuiește utilizatorul cum să realizeze sarcina dată și oferă un explica ție de ce ar trebui
să o facă în modul prescris.
Aceste intenții corespund în mare parte anumitor func ții identificate de Ciliberti în textele
instrucționale: identificarea dispozitivului , reprezentarea păr ților sale și specificarea parametrilor
tehnic i (intenția informativă ), instruirea utilizatorului (inten ția directivei), publicitatea produs ului
și adresarea către utilizator (inten ția elogiativă ) și, desigur , func ția explicativă .
Inten ția directivă vizează acțiunile direc ționate care, de obicei , sunt realizate prin acte de
vorbire directivă, cum ar fi ordinea; Sub aspect stilistic, acestea s e materializează în propoziții
imperative. D irectivele care conțin nega ție (în en. do not + vb. , ro. nu + vb. ) se referă la măsurile
de siguran ță și stipulează ac țiunile ca nu trebuie întreprinse pentru a evita accidentele și
deteriorarea produsului.
Inten ție informativă presupune plasarea autorului în raport cu cunoștințele utilizatorului și,
ulterior, facilitarea performanței utilizatorului prin prezentarea unei sec țiuni care descrie părțile

13
componente dispozitivului și chiar funcția fiecăreia dintre ele . Un procedeu stilistic utilizat
frecvent în textele instruc ționale este enumerația, care are rolul de a prezenta diferitele componente
ale dispozitivului. Enumerația utilizată în text tehnic nu are conotațiile pe care le deține într -un
text literar. Totodată, ea își are rolul său, anume de a facilita identificarea de către utilizator a
componentelor și, respectiv, îndeplinirea sarcinilor ulterioare .
Inten ția explicativă se referă la prezentarea motivelor de a proceda într -un anumit mod, la
explicarea pașilor directivi sau a altor compartimente ale instrucțiunilor. Astfel, textele scrise/
traduse cu intenție explicativă sunt mai mult decât informative și sunt scrise anume astfel cu scopul
de a determina și convinge utilizatorul să procedeze într -un anumit mod.
Inten ția elogiativă vizează intenția producătorul ui de a produce o impresie favorabilă asupra
cititorului prin augmentarea calită ților produsului. Stilul care realizează această inten ție poate varia
în func ție de amplasarea textului. Astfel, textul de acest gen este amplasat, de regulă, pe prima
pagină, pe o pa gină separată însoțit de imagini, sau chiar pe ultima pagină, dar scris cu caractere
mai mari pentru a atrage atenția. P roducătorul cel mai probabil dore ște să încurajeze un poten țial
cumpărător să achiziționeze produsul, prezentând informa ții atractive despre acesta. Informațiile
au menirea de a motiva cumpărător ul să aleagă anume produsul propus de producătorul respectiv
în defavoarea altuia cu aceiași parametri funcționali și cost. Prin urmare, limbajul utilizat este
asemănător cu cel al publicității (e xagerarea calităților produsului și/ sau crearea unei ambianțe
pozitive prin utilizarea hiperbol ei, adjective lor pozitive, contraste lor etc.). Următorul exemplu
ilustrează inten ția elogiativă a unui text instrucțional pentru o cafetieră (aparat de cafea):
1. OROLEY Coffee Maker proudly keeps quality as his rule being recognised since 1950
as the coffee maker that gives you better coffee with less COFFEE … With the
OROLEY Coffee Maker you can obtain this aroma, taste, body and colour that you are
looking for , from the best coffee .
2. Dear customer : We congratulate you on your purchase of our product. The COINTRA
refrigerator that you have chosen has been carefully planned, manufactured and
checked to satisfy your demands
Întrucât stilul de elaborare/ traducere a t extelor instrucționale corespunde intenției autorului/
traducătorului, acestea nu sunt structurate la fel, iar prezentarea informației despre un dispozitiv
poate fi realizată diferit de către producători diferiți. Astfel, următorii factori determină includ erea
și / sau indicarea în mod clar a tuturor sec țiunilor posibile: probleme de spa țiu (Paris și Scott ) și
complexitatea produsului (Ciliberti et al. ). La acești doi factori putem adăuga alți doi strâns legați
de ei : familiaritatea cu produsul și localizar ea textului . Familiaritatea (asumată) a cititorului cu
produsul, de exemplu, poate favoriza excluderea unor sec țiuni precum descrierea produsului și a

14
părților sale (în cazul în care este ușor de utilizat) . Dimpotrivă, dacă produsul este unul complex,
instrucțiunile vor include cel mai probabil o descriere a păr ților și a func țiilor sale. În cele din
urmă, problema spa țiului ar putea fi legată de loca ția instruc țiunilor. În plus, localizarea textului
instruc țiunii (în interiorul pachetului, adică într -un pr ospect sau foaie separată sau în pachetul
exterior) se referă la aspecte cum ar fi familiaritatea cititorului cu produsul, informa țiile care
trebuie incluse și capacitatea de a le memoriza . Instruc țiunile exterioare au în mod clar o
constrângere spa țială, dar aceste instruc țiuni sunt de obicei destul de simple, memorabile și ușor
de urmărit. În unele cazuri, ar putea fi chiar inutile pentru utilizator , dacă acesta este familiarizat
cu produsul.
Utilizatorii au, de asemenea, nevoie de instrucțiuni structura te, astfel încât să cunoască
aspectele pe care le acoperă ghidul și pe cele care nu sunt incluse în el . Este esențială organizarea
informației în func ție de așteptările utilizatorilor, de aceea în procesul de elaborare și traducere a
instrucțiunilor nu se ține cont de viziunea tehnicienilor sau altor actori implicați, ci se acordă
prioritate comodității utilizatorului. În caz contrar, există riscul ca textul instrucțiunii să fie
artificial, să nu comunice eficient, fie din cauza lipsei unor detalii, fie din cauza abundenței
acestora.
Prin urmare, în procesul de traducere, înțelegerea intenției auctoriale și identificarea
mijloacelor stilistice corespunzător tipului de text, destinatarului și scopului final al instrucțiunilor
sunt de o importanță deosebită. A stfel, instrucțiunile pentru aparatele electrocasnice scrise în limba
engleză necesită a fi traduse în limba română luând în considerare toate aspectele specifice legate
de intenționalitate.

1.3. Limbajul textelor instruc ționale
1.3.1. Aspectul lexical
Sistemul lexic al operează cu cuvinte sau unități lexicale ( UL), iar sistemul terminologic cu
termeni sau unități terminologice ( UL). Orice cuvânt poate fi identificat cu un termen dacă
noțiunea denumită face parte dintr -un anumit domeniu de specialitate și își are locul în sistemul
conceptual al domeniului respectiv. Rela ția dintre aceste sisteme se manifestă prin rela ția de
incluziune, astfel încât termenii sunt forma ți din cuvinte, însă nu orice cuvânt poate fi termen.
Totodată, în anumite circumstan țe lexeme din fondu l lexical de bază pot fi terminologizate.
Limba este un fenomen complex, care poate fi studiat și descris din diverse puncte de vedere:
ca fenomen psihologic sau cognitiv, ca fenomen social, din punctul de vedere al schimbărilor sale
istorice, etc. Dar, î n primul rând, limba este definită ca „sistem de semne”, conform opiniei
consacrate a lingvistului Ferdinand de Saussure. Un sistem este un set structurat de elemente unite

15
printr -o func ție comună. Limba este un sistem de semne lingvistice specifice, inter conectate și
interdependente, unite prin func ția lor comună de formare, stocare și schimb de idei în procesul de
interac țiune dintre fiin țele umane.
Terminologia se axează pe concepte le și termenii care le desemnează și se referă la
sincronizarea unită ților sale. Datorită progresului științific continuu în fiecare zi apar termeni noi,
care sunt forma ți prin diverse mijloace de îmbogă țire a vocabularului. Dar, odată cu procesul de
globalizare, cre ște nevoia unei comunicări lipsite de ambiguitate, mai ales în domeniile
specializate. Prin urmare, standardizarea practicii și aplicării terminologice este primordială. Juan
C. Sager sus ține că în terminologie se adoptă termeni într -un sens interna țional. Acest fenomen
predispune la adoptarea unor criterii interna ționale de standardizare. Astfel, formarea termenului
este influen țată de domeniul în care apare necesitatea de denominare, de factorul care generează
această necesitate, de structurile fonologice, morfo -sintactice și lexicale ale limbajului în care noul
concept î și reflectă expresia lingvistică.
Următoarele defini ții punctează esen ța și particularită țile termenului ca unitate lexicală :
„Termenul reprezintă un cuvânt (sau îmbinare de cuvinte), semnul lingval al căruia este corelat
(asociat) cu conceptul core spunzător din sistemul de concepte al unui anumit domeniu științific
sau tehnic ” [Klimovitskiy 1969, 35]; „Termenul este un cuvânt sau o îmbinare de cuvinte a unui
limbaj specializat ( științific, tehnic, etc.), generată (adaptată, împrumutată, etc.) pentru exprimarea
exactă a unor mo țiuni specializate și identificarea unor obiecte speciale ”. [Akhmanova 1969, 474];
„Termenul este un cuvânt sau o îmbinare lexicală specială, fiind corelat, în principal, cu
conceptul…, care stabile ște rela ții sistemice cu al te cuvinte similare și îmbinări lexicale ” [Evghenia
Feigenberg, 1972, 81]. Sintetizând opiniile cercetătorilor privind aspectul lexical al termenului,
remarcăm câteva aser țiuni men ționate de către savantul rus Sergei Gerd [Герд., 4] , pe care le vom
interpr eta și exemplifica:
1. „termenul are semnifica ție lexicală, dar nu se identifică cu conceptul desemnat ”, or în
sens larg termenul este un cuvânt (lexem) care, însă, în sens îngust nu desemnează orice
cuvânt, ci, conform standardelor interna ționale ISO, doar u n concept apar ținând unui
limbaj de specialitate ( compresor , comutator , ionizare , curent rezidual , cuvă etc.)
2. „termenul are semnifica ție lexicală, care este însu și conceptul ”, adic ă termenul și
conceptul deseori se presupun reciproc, astfel încât anumi ți termeni precum mașina de
spălat vase corespunde și se identifică cu imaginea mentală conceptuală și motivată logic
a aparatului electrocasnic utilizat pentru spălarea vaselor.
3. „termenii denumesc concepte științifice avansate ”, ca aplatizare , agent refriger ant,
manșon, polietilen ă etc., în timp ce cuvintele obi șnuite denumesc doar concepte naive ”,

16
comune ; totodată, anumi ți termeni sunt forma ți din cuvinte din fondul lingvistic de bază:
uscător de păr (de la a usca și păr)
În accep ția lui J. Sager, două tipu ri de formare a termenilor pot fi distinse în legătură
circumstan țele pragmatice de creare: formarea primară a termenului și formarea secundară a
termenului . Formarea primară a termenului este sincronică cu formarea conceptului și poartă un
caracter monoli ngv. Formarea secundară reprezintă crearea unui nou termen pentru un concept
existent în cadrul unei singure comunită ți monolingve sau ca rezultat al transferului de cuno ștințe
către o altă comunitate lingvistică care necesită o denumire pentru un termen c orespunzător. Astfel,
formarea termenului primar este un proces complet spontan și nu există reguli stabilite pentru
procesul de formare, în timp ce pentru formarea secundară există exemple și reguli prestabilite
care servesc drept o bază. Prin urmare, ace st tip de formare a termenului este caracterizat de un
grad înalt de limitare și constrângere lexicală, morfo -sintactică și stilistică datorat caracterului
normat, unic, dezambiguizat specific denominării standardizate.
Un alt aspect important privind form area termenilor se referă la procedurile care variază în
ceea ce prive ște sofisticarea. Unele domenii impun reguli stricte și directive pentru formarea
termenului, în timp ce în altele se atestă o libertate relativă. În cadrul sistemului terminologic
Totod ată, în cadrul aceluia și domeniu tehnic, anumi ți termeni pot avea un echivalent sinonimic
(de ex. denumirea unor aparate de uz casnic: en. refrigerator = fridge , ro. frigider = combină
frigorifică ). Aceasta se datorează utilizării în masă a anumitor produs e, astfel încât, în timp, ele
au început a fi denumite printr -un termen adi țional, sinonimic cu cel ini țial. Totodată, apare
dificultatea de acordare a priorită ții unuia sau altui termen și anume în ceea ce prive ște care termen
deține întâietatea apari ției și care reprezintă a variantă mai corectă din punct de vedere a
standardelor tehnice și a principiilor limbii literare. De aceea, în mare parte, instruc țiunile din
manualele (sau ghidurile) de utilizare utilizează doi termeni echivalen ți în acela și text, astfel încât
în titlul a două compartimente diferite sunt prezente denumiri diferite ale aparatului în limba
engleză și o singură denumire în limba română, în primul: en. Installing the fridge / freezer – ro.
Instalarea frigiderului / congelatorului și, respectiv, în al doilea: en. Storing food in the
refrigerator or freezer – ro. Păstrarea alimentelor în frigider sau congelator .
În accep ție gnoseologică, termenii sunt folosi ți ca mijloc de fixare cuno ștințelor în domenii
speciale de cunoa ștere și activita te [Budagov, 1976, 235]. Totodată ace știa au și func ția de a
descoperi noi cuno ștințe, denominând noi realită ți. Necesitatea de denominare genereaz ă formarea
unor noi termeni, fiind utilizate diverse mijloace interne și externe de îmbogățire a limbii.
Există două posibilită ți de manifestare func țională a termenului ca lexem al unei limbi, prin
îndeplinirea unei funcții strict denominative a unui concept sau, în acela și timp îmbinând func ția

17
denominativă și explicativă a acestuia. Capacitatea unui termen de a desemna un concept este cel
mai important atribut al acestuia. Prin urmare, una dintre caracteristicile cele mai stabile ale
termenului este legătura cu conceptul sau cu un concept special . În corela ție cu aceasta, în toate
defini țiile termenului axate p e concep ția logică se atestă conexiunea cu conceptul . De exemplu, în
una din defini țiile din Dicționarul logic al lui Kondakov, se remarcă faptul că: „în practica
științifică, termenul reprezintă numele exact al unui concept strict definit ” [Kondakov, 594] .
Conform defini ției consacrate a lingvistului Ferdinand de Saussure, „limba este un sistem de
semne ”, care constituie reprezentarea imaginii ideale a obiectelor și fenomenelor din realitate. În
procesul de activitate materială și spirituală apare necesita tea de a desemna aceste obiecte printr –
un cuvânt sau îmbinare de cuvinte. Prin urmare, termenul este un semn lingval nemotivat (arbitar,
aleatoriu) sau motivat (termen format în baza terminologiei speciale deja existente)
1. mașină – termen ini țial, nemotivat
2. mașină de spălat – termen motivat format prin concretizarea ac țiunii concrete
3. mașină de spălat rufe/ ma șină de spălat vase – termeni motiva ți forma ți prin
concretizarea obiectului ac țiunii de spălare (rufe/ vase)
Prin urmare, termenul se constituie ca un cuvânt sau îmbinare de cuvinte cu func ție de
denominare a unui concept utilizat, îndeosebi, în sfera domeniilor specializate ale științei și
tehnicii, care posedă o func ție specială, distinctă de conceptele similare din limbajul comun și
având un caracter normat, dezambiguizat și concret.
Mariana Pitar în lucrarea Manual de terminologie și terminografie propune următoarea
clasificare a termenilor în funcție de patru criterii de bază:
1. După formă: termeni simpli , termeni complec și, abrevieri, sigle, acronime , simboluri,
formule, coduri, termeni alfanumerici .
2. După clasa gramaticală: substantive, verbe, adjective, adverbe .
3. După clasa conceptuală: obiecte, materiale, entită ți; procese, opera ții, ac țiuni;
proprietă ți, calită ți, stări ; relații.
4. După originea lingv istică: împrumut dintr -un alt domeniu sau din limbajul comun ;
împrumut din altă limbă , forma ție din greacă sau latină . [Pitar M.]
Din punct de vedere formal, termenii simpli sunt termenii care se scriu într -un singur cuvânt
(cuvânt de bază, derivat, format prin alipirea sau contopirea a două cuvinte diferite).
Termenii complec și sunt cei mai numero și și ei reprezintă cel mai adesea subtipuri de
concepte, fiind forma ți în general dintr -un termen -nucleu căruia i se ata șează al ți termeni cu func ții
semantice diferite: descriere, păr ți componente, material, func ție, destina ție etc.

18
Abrevierile sunt prescurt ări ale unor cuvinte. Abrevierile care sunt admise ca termeni sunt
puține , majoritate a făcând parte mai curând din jargon. Tot tipuri de abrevieri sunt cons iderate
siglele și acronimele care sunt destul de numeroase în limbajele de specialitate.
Siglele sunt abrevieri formate din p rimele litere ale unui termen compus și se scriu î n general
cu majusculă. Si glele sunt destul de numeroase și, deseori , pentru a fi înțelese necesită precizări în
ceea ce priveș te cuvin tele din care provin. Există adevărate dicț ionare care cuprind termenul extins
din care provine sigla respect ivă. Ele constituie o problemă ș i în traducere, deoarece presupun
două etape. Mai întâi este necesară identificarea termenului compus corespunzător în limba ț intă,
apoi abrevierea lui pentru obț inerea siglei. Totuși anumite sigle rămân a fi intraductibile, nu pentru
că nu pot fi descifrate, ci pentru că unele dintre ele sunt foarte cunoscute ca acronime
internaționale.
În această ordine de idei, acronimele reprezintă un tip de sigle care s -au contopi t atât de mult
încât sunt resimț ite ca un cuvânt unitar ș i utilizate ca atare . Uneori utilizatorii nici nu îș i mai dau
seama de cuvintele care au st at la originea acronimului respectiv.
Simbolurile , ca formă de redare a unor t ermeni, sunt folosite mai ales î n anumite domenii,
precum chimia sau industria alimen tară, dar le mai putem întâlni ș i în matematică, fizică etc. Tot
simboluri sunt considerate modurile de reprezentare prescurtată a diverselor unităț i de măsură: l,
km, cm, min, kg, lx, V, W, A etc. Acestea sunt întâlnite și în instrucțiunile de utilizare a aparatelor
electrocasnice, fiind utilizate preponderent pentru prezentarea parametrilor și specificațiilor
tehnice.
Formulele sunt specifice unor domenii precum matematica, fizica, chimia etc. și sunt
prezente ocazional și în alte tipuri de texte speciale ca instrucțiunile de utilizare.
Din categoria Coduri fac parte numerele de inven tar, codi ficarea anumitor operaț ii
industriale, a diverselor tipuri de obiecte cu anumite specificații tehnice etc. Unele coduri au o
utilizare mai generală ș i, respectiv, sunt cunoscute de către public (de exemplu formatul foii de
hârtie folosită pentru fotocopier e – A4). Altele au o circulaț ie internă, la nivel de dom eniu, ramură
sau întreprindere, fiind cunoscute ș i utilizate doar de către specialiștii calificați.
Termenii alfanumerici sunt cei compu și din cuvinte ș i cifre. În această categorie intră mărci
ale di feritelor pr oduse, denumiri de obiecte cereș ti, concepte matematice etc.:
Clasificarea gramaticală a termenilor permite distingerea a patru categorii esențiale astfel
încât cei mai numeroși termeni sunt substantive , urmați de verbe , adjective și mult mai puține
adverbe .
Conform sensului sau clasei conceptuale, termenii care fac parte din această clasă se exprimă
printr -o anumită categorie preferențială:

19
– obiectele, materialele și entită țile prin substantive;
– procesele, opera țiile, ac țiunile prin verbe sau substantive – nume de ac țiune;
– proprietă țile, stările, rela țiile prin adjective sau substantive – nume de proprietate sau
calitate;
– relațiile prin adjective sau adverbe.
Termenii (UT) au caracteristici similare cu cele ale cuvintelor (UL) , printre care mijloacele
de formare . La fel ca cuvintele , termenii termeni noi se formează prin:
1. utilizarea resurselor lingvistice existente deja în limba/ sistemul terminologic
2. utilizarea resurselor lingvistice noi
3. utilizarea mijloacelor mixte de formare
La baza formă rii unităților terminologice stau formațiile savante din greacă și latină,
împrumutul dintr -un alt domeniu sau din limbajul comun și împrumutul dintr -o altă limbă.
Prin urmare, procedeele de formare a termenilor sunt similare celor de formare a lexemelor
și includ: derivarea (prin prefixe, prin sufixe, parasintetică), conversiunea , compunerea ,
abrevierea , sigla , acronimul , terminologizarea , împrumutul dintr -o altă limbă și împrumutul
interdisciplinar [Pitar M.].
Derivarea , numită și afixare , este considerat ă ca fiind una dintre cele mai productive
modalități de formare a cuvintelor, care este caracteristică și pentru formarea termenilor. Astfel,
derivarea terminologică reprezintă procesul de adăugare a unui afix la rădăcina unei părți de
vorbire definite a d iscursului textului tehnic . Derivarea se realizează prin intermediul sufixării și
prefixării.
Sufixarea reprezintă adăugarea sufixelor la o rădăcină cu scopul de a crea un nou termen .
Este necesar să remarcăm faptul că o mare parte din sufixele termenilor tehnici utilizați în
instrucțiunile pentru aparatele electrocasnice sunt de origine latină sau greacă. Ele au atât sens
lexical, cât și gramatical. Astfel, datorită sufixării se formează concepte și noțiuni noi, respectiv
lexeme noi, denominate motivat, de exemplu termenul englez voltage (ro. tensiune electrică ) a
fost derivat de la termenul volt prin adăugarea sufixului -age, care la rândul său a fost derivat
regresiv de la numele fizicianului Alessandro Volta . În limba română nu s -a urmat același
algoritm de formare a termenului respectiv, atestându -se un singur termen tensiune electrică , în
timp ce în engleză există încă un echivalent, electric potential .
Cele mai productive sufixe ale limbii engleze cu ajutorul cărora se formează termenii utilizați
în textul instrucțiunilor pentru electrocasnice sunt : -er, -or, -ing, -ion, -ation, -al, -ical, -ic. Mai
puțin productive sunt următoarele: -able, -ment, -ed, -ility, -ant, -less, -ness, -age, -le, -ty, -ity, –
ically, -et, -tron etc.

20
Prefixarea este o modalita te de formare a termeni lor prin adăugarea unui prefix unei
rădăcini . Func ția principală a prefixelor în limba engleză este de modificare a semnificației lexicale
a aceleia și păr ți a discursului. Ca și în cazul sufixelor, multe prefixe comune utilizate pentru
formarea termenilor tehnici utilizați în textele instrucționale sunt de origine latină sau greacă. În
comparație cu sufixele, prefixele nu sunt productive în aceeași măsură, mai ales deoarece acestea
modifică doar sensul lexical al termenului și nu infl uențează, astfel, categoria gramaticală a
acestuia. În instrucțiunile pentru electrocasnice sunt utilizați termeni derivați cu ajutorul prefixelor:
de-, dis-, un-, in-, aut -, pre -, re-, dis-, di-, over-, auto -, self -, tele -, anti-, electro -, micro -, inter -,
thermo -, -etc.
Conversiunea , numită uneori derivare improprie sau transpunere lexico -gramaticală, constă
în ob ținerea unui termen nou prin schimbarea valorii gramaticale a unui termen, a trecerii sale
dintr-o clasă lexico -gramaticală în alta. Aceasta se face ce l mai adesea cu ajutorul sufi xelor.
1. Cea mai frecventă formă de conversiune este transformarea verbului în substantiv, a
acțiunii în numele său: en. set – setting , charge – charging ;
ro. a ioniza – ioniza re, a purifica – purificare .
2. Alte modalită ți de derivare presupun formarea numelor de instrumente, obiecte, aparate
din verbul corespunzător: en. freeze – freezer , chop – chopper ;
ro. a usca – uscător ; a sto arce – storcător .
Compunerea este procedeul de formare a unui „termen nou din doi sau mai mulți termeni
care î și pierd sensul de bază și caracterul autonom în favoarea unui nou sens” [Pitar M., p. 56]
Aceasta se realizează prin alăturarea termenilor (parat axă) sau prin conto pirea lor, ceea ce se
reflectă și în forma lor : un singur cuvâ nt, sau două cuvinte unite prin cratimă . E posibil ca un
termen compus să aibă ambele ortografieri acceptate. Urmează câteva exemple de termeni
compuși utilizați în textele in strucțiunilor pentru aparatele electrocasnice :
en. coffeemaker , dishwasher , malfunction , soleplate , overheating , overvoltage etc.;
ro. telecomandă , anti-calcar , electromagnetic , termorezisten ță, termostat , supraîncălzire
etc.
Compunerea sintagmatică (din fr. syntagmatique ) este un tip de compunere specific
terminologiei, deoarece permite formarea termenilor complec și, sintagmatici, prin adăugarea mai
multor cuvinte la un termen de b ază în urma unui proces de derivare sintagmatică.
Uneori acela și termen -bază poate forma mai mulți termeni sintagmat ici prin combinația cu
alți termeni prin legături sintactice diferite. De exemplu, de la termenul centru putem ob ține
următorii termeni sintagmatici în limba engleză : water container , water discharge hose , water
dispenser , water filter , water hardness , etc.

21
Compunerea sintagmatică este o metodă f oarte productivă deoarece compuș ii sintagmatici
au o struct ură transparentă, adaptată funcț iei lor denom inative. Ei condensează informaț ia,
clasifică noțiunile ș i permit o extensie a lor spre lanțuri de termeni hiponimici. Există totuș i riscul
ca o structură compusă din mai multe cuvinte să nu fie ușor percepută, fiind confundată cu
frazeologiile de diferite tipuri. De aceea în limba engleză termenii formați din mai mult de patru
cuvinte sunt foarte puțini. În limba română, datorită prepozițiilor cu ajutorul cărora sunt formați
termenii, cifrele statistice indică un număr mare de termeni formați din trei și patru cuvinte.
Termenii având în componența sa mai mult de 6 termeni se întâlnesc mai rar.
Analiza materialului lingvistic indică faptul că marea majoritate a unită ților lexicale pe care
le recunoa ștem ca fiind unități terminologice , sunt parte a domeniilor nespecializate a limbii, adică
a vocabularului de bază . Înainte de a deveni termeni, astfel de unită ți ca ground , n. (suprafața
pământului) – ground , vb. (a împământa, a conecta cu pământul un aparat electric); foot (partea
de jos a piciorului unui om sau animal) – foot (picior de susținere a unui obiect/ aparat). Astfel,
din punct de vedere lingvistic termenul este o unitate funcțională reprezentată grafic printr -un
cuvânt sau îmbinare de cuvinte (unitate sintagmatică).
În procesul de traducere din limba engleză în limba română, se admit o serie de împrumuturi
necesare , numite și xenisme sau cuvinte aglote [Pană Dindelegan 1999 ], reprezentând împrumuturi
din altă limbă care „își justifică prezența în limba română prin faptul că nu au un corespondent
românesc sau prezintă o serie de avantaje în raport cu termenul autohton, cum ar fi precizia
sensului, expresivitatea, corpul fonetic redus, circulația internațională”. [Florea 2002, p. 80].
Cel mai comun indice lexical al tuturor limbajelor speciale este prezen ța unor nume (unită ți
denominative), în special nume de obiecte și a cțiuni cu care persoana se ocupă în sferele speciale
ale vie ții publice.
Un alt indice specific, care vine în corelație cu primul, constă în apartenența termenilor la o
anumită limbă (română, engleză, franceză, chineză etc.), fiind adaptați regulilor lexic o-gramaticale
ale acesteia în ceea ce privește poziția în cadrul propoziției, posibilitatea sau imposibilitatea de a
flexiona, acordarea în gen/ număr/ caz etc. Anumiți termeni pot avea o formă specifică, de
exemplu conțin cifre sau simboluri, ceea ce nu este tipic limbii comune.
Indiferent de tipul acestora, termenii standardizați sunt parte a limbajului specializat normat,
fiind astfel utilizați pe larg, în timp ce profesionalismele și jargonismele terminologice sunt
cunoscute și utilizate doar de către specia liștii unuia sau altui domeniu.

22
1.3.2. Aspectul gramatical
Limbaj ele de specialitate, în particular limbajul instruc țiunilor de utilizare a aparatelor
electrocasnice, „exclud subiectivitatea și toate formele sale de manifestare gramaticală în favoarea
unui discurs obiectiv, clar, precis”. [Pitar M., p. 46] În acest sens, cele mai importante trăsături ale
textelor instrucționale sunt: fraza liniară (liniaritatea frazei), simplitatea limbii , claritatea și
temeinicia analit ică, organizare logică (ordinea fra zelor), utilizarea mijloacelor extralingvistice
(scheme, desene) etc.
Eficiența instrucțiunilor de utilizare depinde de mijloacele gramaticale pe care le alege
autorul pentru a descrie anumite acțiuni. Structurile verbale complexe distrag atenția utilizato rului
de la acțiunea propriu -zisă și, dimpotrivă, structurile simple care reflectă acțiunea concretă
facilitează înțelegerea mai rapidă a informației. Exemplele următoare ilustrează forme verbale cu
semnificație echivalentă, prima – structură complexă, a d oua – structură simplă:
– This refrigerator is to allow you to keep the food fresh ;
– This refrigerator keeps the food fresh .
Scopul de bază constă în prescrierea unui anumit comportament destinatarului , mijlocul prin
care se realizează fiind propozițiile dir ective la modul imperativ.
Directivele care marchează necesitatea au în componența sa verbe modale și sunt
caracterizate prin următoarele particularități:
– explică circumstanțele în care garan ția dispozitivului este valabilă și în care nu;
– exprimă reglement ările și avertismentele de siguran ță, în special interdic țiile;
– enumeră acțiunile necesare de efectuat în ainte de utilizarea produsului, pentru instalarea
acestuia; acest lucru se datorează caracterul ui obligatoriu al ac țiunilor ;
– descrie pașii de utilizare a aparatului.
Este important să menționăm că instruc țiunile nu doar prescriu ac țiunile care trebuie
efectuate, ci și interzic utilizatorului să execute anumite ac țiuni care ar putea fi necorespunzătoare
sau periculoase. Al doilea scop se realizează prin u tilizarea actelor de vorbire de interzicere (o
subclasă de directive), care le vom numi directive negative .
Directivele negative sunt clasificate în două categorii: expresii directive explicite și expresii
directive implicite.
Expresiile directive explicit e reprezintă sintagme cu conținut explicit de atenționare și de
interzicere a îndeplinirii unor anumite acțiuni. La nivel gramatical, acestea sunt reprezentate de:
1. Forme negative imperative , caracterizate prin auxiliarele negative do not / don’t (l.
englez ă) și nu (l. română); sunt utilizate atunci când autorul/ traducătorul se a șteaptă ca
cititorul este predispus să interpreteze diferit informa ția și să aleagă pa și alternativi

23
greșiți sau atunci când consecin țele unei anumite ac țiuni (fie că cititorul le c unoaște sau
nu) sunt extrem de importante, de exemplu pentru siguran ța personală. Astfel, nu este
suficient de men ționat că aparatul trebuie cură țat, pentru că există mai multe modalită ți
de cură țare (uscată, umedă, etc.) În aceste situa ții, se stabilesc r eguli de comportament
care vor fi întotdeauna adoptate în anumite circumstan țe și, totodată, se men ționează
acțiunile alternative care ar putea fi periculoase pentru scopul pe care trebuie să -l atingă
cititorul / utilizatorul.
2. Imperative precedat e de adve rbe negative : never (l. engleză) și niciodată (l. română);
gramatica limbii engleze nu admite două nega ții pentru aceea și acțiune, însă în limba
română există posibilitatea de a combina auxiliare negative și adverbe negative pentru a
accentua importan ța interzicerii. (en. never wash ; ro. nu spăla ți niciodată ); sunt folosite
atunci când scriitorul se așteaptă ca cititorul să ignore o anumită restricție . Acest punct
de alegere este adesea identificat printr -un efect secundar nedorit care poate fi cauzat de
alegerea unei alternative gre șite (de exemplu, efectuarea unei ac țiuni într -un mod nedorit ,
care poate cauza o explozie, incendiu, etc. ).
3. Imperative formate cu ajutorul expresiilor take care sau be careful (ro. aveți grijă )
urmate de not to (ro. să nu );
Expresiile directive implicite sunt sintagme utilizate pentru a preveni acțiuni, care nu conțin
elemente negative explicite (en. avoid washing ; ro. evita ți spălarea )
Textele instrucționale conțin elemente textuale injonctive, care la nivel formal se
caracteri zează prin fraze scurte, reprezentând în principal atenționări sau interdicții (modalitate de
realizare a directivelor negative).
În limba engleză v erbale modale ( numite și verbe auxiliare modale) sunt folosite împreună
cu forma de infinitiv a verbului pr incipal și se referă la expresii care afirmă sau neagă posibilită ți,
imposibilități, contingențe, necesită ți, obligații . Cele mai frecvente verbe modale utilizate sunt:
should , must , have to . În cadrul textelor instrucționale acestea indică cel mai frecven t o sugestie,
o necesitate, o prescripție și sunt traduse în limba română în principal prin verbul semiauxiliar a
trebui . Uneori , alternativ, este ut ilizată construcția verbală formată din a fi + necesar (este necesar
să deconecta ți aparatul )
O trăsătură esențială a instrucțiunilor de utilizare se referă la lipsa poziționării autorului ,
astfel încât nu sunt utilizate practic deloc pronume personale la persoana I . Întreg textul este
adresat destinatarului (utilizatorului) și, prin urmare, autorul utilizeaz ă pronume la persoana a II
(you, your ), pentru a -l ghida în îndeplinirea acțiunilor de instalare, folosire și îngrijire a
dispozitivului.

24
Sufixele gramaticale în limba engleză au anumite particularită ți, diferite de cele ale altor
limbi. Ele reprezintă răm ășițe ale vechiului sistem flexiona r, de aceea sunt puține (doar șase)
sufixe: -(e)s, -ed, – ing, – er, – est, – en. Cele mai multe dintre ele sunt omonime, de ex. -(e)s se
folose ște la forma rea pluralul ui substantivului – filter s (filtre), pentru a indica posesia – user’s (a
utlizatorului) , formarea persoanei a III -a singular a verbului – connect s (conectează). Spre
deosebire de limba engleză, în limba română sunt mai multe sufixe gramaticale, în primul rând
datorită faptului că are terminații verbale dist incte pentru fiecare persoană și număr, sufixele
gramaticale exprimă articolul hotărât, categoria numărului și a genului atât a substantivelor, cât și
a adjectivelor. Mijloacele gramaticale ale limbii engleze sunt limitate, deoarece în engleză
adjectivul n u se acordă în gen și număr, iar articolul hotărât nu este exprimat prin sufix, ca în cazul
limbii române.
Exista similitudini între limba engleză și limba română în privința diatezei utilizate în limba
sursă și limba țintă. În ambele limbi, în textul inst rucțiunilor este utilizată preponderent diateza
activă, aceasta fiind forma predilectă în care sunt prezentate acțiunile necesare de îndeplinit.
Formele verbale la diateza activă re referă la subiecte care „fac ceva ” [White 1996 ]. Aceste
structuri au conot ații pozitive de ac țiune, di namism și determinare. În cazul diatezei pasive,
predicatul con ține, în general, un verb auxiliar , predominant to be (a fi), ceea ce duce la formarea
unor structuri gramaticale mai complexe. Deși alternanța dintre diateza activă și cea pasivă este
utilă pentru a sublinia fie subiectul , fie obiectul acțiunii , deseori utilizarea diatezei pasive
influențează claritatea propozițiilor și eficiența dialogului dintre autor și cititor.
Folosirea diatezei active în combinație cu modul imp erativ reprezintă o strategie important ă
a elaborării/ traducerii textelor procedurale , în care cititorul trebuie , fie să îndeplinească anumite
sarcini, fie să se abțină de la efectuarea anumitor acț iuni. Spre deosebire de construc țiile care nu
folosesc im perativul, nu există nici o confuzie cu privire la subiectul care trebuie să îndeplinească
sarcina. D e exemplu, următoarea teză: Driverele necesare trebuie să fie instalate pe PC. 91 • • •
Comunicare tehnică Din această propozi ție nu este clar cine ar treb ui să îndeplinească sarcina. Este
cititorul sau este cineva din departamentul IT? Ar fi mai bine să faci fraza după cum urmează:
Instala ți driverele necesare pe PC.
Textele instrucționale direcționează acțiunile și, prin urmare, sunt presupuse să aibă un e fect
în viitor. De aceea, cel mai frecvent, particularitățile gramaticale indică utilizarea verbelor la
timpul prezent simplu (engleză) sau prezent (română) în alternanță cu viitorul.
Autorul folosește timpul prezent simplu (în limba engleză) pentru a dire cționa și facilita
realizarea acțiunilor de către utilizator simultan cu lectura instrucțiunilor. Totodată, prezentul
simplu este utilizat în cazurile când se realizează o descriere generală a aparatului electrocasnic și

25
a parametrilor tehnici. În limba ro mână aceste fraze directive se traduc prin timpul prezent. În
textele – sursă (în limba engleză) la nivel frastic se remarcă relații de cauză – efect. Pașii complecși
de instalare a unui dispozitiv necesită utilizarea timpului viitor, care indică rezultatu l logic pe care
utilizatorul trebuie să -l obțină după realizarea unei anumite acțiuni obligatorii:
1. Press the button for 3 seconds. The options will appear on display
Apăsa ți butonul pentru 3 secunde. Opțiunile vor apărea pe ecran.
2. If you connect the mach ine, the door will lock.
Dacă conecta ți mașina, ușa se va bloca .
Condiționalele sunt frecvente și în cazul sugestiilor oferite cu referire la bucatele care pot fi
pregătite cu ajutorul robotului de bucătărie. Ele poartă un caracter non -obligatoriu și repr ezintă
opțiuni alternative de utilizare a aparatului respectiv.

1.3.3. Aspectul stilistic
Una dintre concep țiile gre șite cu privire la specificul terminologiei tehnice vizează rolul
neînsemnat al stilului în procesul de traducere al textelor tehnice, în particul ar al instruc țiunilor.
Problematica vine în corela ție cu interpretările distincte privind esen ța stilului și identificarea
mijloacelor și procedeelor stilistice preponderent cu literatura.
Dacă abordăm stilul din punct de vedere literar, atunci acesta nu se manifestă în traducerea
tehnică. Dar dacă concepem stilul ca mod de a scrie lucrurile, cuvintele pe care le alegem și modul
de formulare a propozi țiilor, atunci stilul este la fel de, sau, chiar și mai important în traducerea
tehnică decât în alte dom enii, pentru că el este acolo pentru un motiv bine determinat, nu doar din
motive artistice. Termenul „limbaj” este preferat de mai mul ți autori, printre care Iorgu Iordan și
Ion Coteanu. Ambii lingvi ști consideră că termenul „stil” ar trebui rezervat pent ru denumirea
modului personal în care un scriitor sau un om de cultură î și exprimă ideile și sentimentele. Ion
Coteanu consideră că stilul reprezintă „o totalitate de procedee de limbă destinate să exprime
conținutul de idei dintr -un domeniu de activitate umană ”
Stilul func țional reprezintă o varietate lingvistică specializată în redarea con ținutului unui
domeniu sociocultural. Pe lângă aspectul lingvistic, distincția stilurilor funcționale este bazată pe
anumiți factori extralingvistici: „dezvoltarea cultu rală a societă ții, specializarea unui grup de
vorbitori pentru o anumită activitate profesională și cunoa ștere umană ” [Bușmachiu, p. 127].
Indiferent de termenul utilizat, limbajul (sau stilul ) reprezintă modul specific de utilizare a
limbii într -un domen iu determinat al culturii na ționale . Prin urmare, vor putea fi deosebite atâtea
limbaje câte domenii de activitate relevă o cultură. [Bogdan -Dascălu D. 2006, p. 23 ]. Totodată ,
diversitatea nu este atât de mare, întrucât mai multe domenii converg, înscriind u-se într -un

26
domeniu mai larg, care le încorporează . De exemplu, din domeniul științei fac parte și matematica,
si fizica, și chimia, dar și biologia, anatomia, botanica, zoologia și, nu mai pu țin, lingvistica,
estetica, filozofia etc. De și atât de diferit e între ele, toate aceste domenii au în comun o trăsătură
fundamentală, faptul de a fi științe și de a benefica de o mo dalitate specifică de exprimare. Urmând
același criteriu logic, putem afirma că manualele (ghidurile) de utilizare a aparatelor electroca snice
se deosebesc de instrucțiunile pentru produsele farmaceutice, însă ambele se încadrează în
tipologia textului tehnic. Rezultă, că mijloacele de prezentare a informației urmează același model
ghidat de norme, standarde terminologice, acțiuni direcțion ate pe care cititorul trebuie să le aplice
în practică, stil neutru, concizie și claritate.
În ceea ce privește stratificarea stilistico -funcțională a limbajului, se conturează destul de
clar particularită țile func ționale, lingvistice și structurale ale t extelor non-artistice , care se
încadrează în stilurile tradi ționale tehnico -științific și oficial -administrativ, opuse celorlalte stiluri,
în primul rând, prin caracterul preponderent referen țial al informa ției/mesajului și prin
lipsa/evitarea efectelor st ilistice, a tropilor și a lirismului tradi țional. A celași lucru putem afirma și
despre textele din domeniul publicistic.
O altă trăsătură comună a stilurilor non -artistice este limbajul neutru, standard izat, precum
și prezen ța masivă a neonimelor (termeni lor neologici) (neutră din punct de vedere stilistic) și
faptul că în ele se evită mijloacele de expresivitate – tropii, figurile de stil, elementele oralită ții
etc. – această lipsă am putea -o numi „minus procedeu”. În ceea ce privește neonimele, acestea s e
deosebesc de neologisme printr -un șir de particularități stilistice determinate de specificul
terminologic, printre care caracterul normat, neutru, standardizat. Neonimele apar dintr -o nevoie
de denominare și au un mare grad de stabilitate, spre deosebir e de neologisme, care sunt spontane,
efemere și fără motivație aparentă. În general, în cazul neonimelor se evită sinonimia deoarece
poate denatura comunicarea, în timp ce neologismele permit existența sinonimelor. Totodată,
modul predilect de formare a ne onimelor este compunerea savantă și ele au o vocație
internațională. Exemple concludente care au apărut în limba engleză și au fost împrumutate în
limba română ca neonime sunt: mixer, blend er, comput er ș.a.
Stilurile non -artistice , numite și limbaje de sp ecialitate , în particular stilul instrucțiunilor,
au func ții specifice, important fiind faptul că în ele predomină func ția referen țială și cea
metalingvistică, iar alte func ții importante în comunicare, precum cea fatică, conativă sau
expresivă lipsesc. A ccentul se pune pe referent, o aten ție sporită acordându -se elementelor
specifice ale codului – operarea cu terminologia din domeniu , aspectul grafic, structurar ea textului
etc.
Pe de altă parte, stilul politicos, persuasiv, cu elemente care arată aprecie rea utilizatorului

27
influen țează stilul neutru al instruc țiunilor. Polite țea reflectă rela ția între doi participan ți egali la
procesul de comunicare – autorul/ traducătorul și cititorul .
Textele aparținând diferitor stiluri funcționale s e deosebesc cel mai mult în func ție de
destinatar. Deși, conform tipologiei clasice, stilurile textelor tehnice și textelor științifice sunt
unificate într -un singur stil, stilul tehnico -științific, acestea au anumite particularități distincte.
Stilul tehnico -științific înglobează texte ce se referă l a diverse domenii ale cunoa șterii, acestea
însă, după modul de prezentate și după limbaj, nu sunt uniforme, deoar ece se adresează diferitor
tipuri de destinatari, fapt de care se ține cont la elaborarea și traducerea lor. Astfel, textele tehnice
includ o serie de texte destinate specialiștilor în domeniu, dar și texte de tipul instrucțiunilor de
utilizare, care sunt destinate diverselor categorii de cititori. Textele științifice, însă, pot fi
decodificate doar de către persoane ini țiate în domeniul la care acestea fac referință. Cititorul unor
texte științifice dintr-un anumit domeniu trebuie să dețină o serie de competen țe care să faciliteze
înțelegerea acestuia , în timp ce textele instrucționale sunt destinate celui mai imprevizib il și larg
cerc de cititori.
Problematica stilului capătă noi accente cu fiecare studiu al diverselor tipuri de texte, astfel
încât unificarea stilurilor funcționale oferă doar o imagine de ansamblu a tipologiilor stilistice.
Stilul și implicațiile acestui a constituie o problemă de o importanță deosebită și în domeniul teoriei
traducerii. Astfel, opinia teoreticianul Jody Byrne oferă anumite clarificări privind unghiul de
cercetare: „dacă abordăm stilul din punct de vedere literar, atunci acesta nu se mani festă în
traducerea tehnică. Dar dacă concepem stilul ca mod de a scrie lucrurile, cuvintele pe care le
alegem și modul de formulare a propozi țiilor, atunci stilul este la fel de, sau, chiar și mai important
în traducerea tehnică decât în alte domenii, p entru că el este acolo pentru un motiv bine determinat,
nu doar pentru motive artistice sau de divertisment. ” [Byrne, p. 4] În corelație cu afirmația lui Jody
Byrne, susținem idea că stilul textului tehnic nu poate fi perceput în sensul stilului unui text artistic.
Chiar dacă mijloacele prin care acest tip de text își justifică particularitățile stilistice nu se află la
suprafață, nu incită, nu urmăresc producerea plăcerii, nu se bazează pe expresivitate și figuri de
stil, modul de exprimare
Termenul „stil” este utilizat, în general, cu referire la „ modul în care limba este folosită într –
un anumit context, de către o anumită persoană, pentru un anumit scop” [Leech and Short, 1981,
p. 10]. Din această defini ție putem deduce că utilizarea unui anumit stil este determinată de
„intenționalitate ”. Autorul (și / sau producătorul) pot avea inten ții diferite în ceea ce prive ște
convingerile sale cu privire la așteptările și scopurile finale ale utilizatorului. Aceste inten ții
determină, la fel ca în cazul altor tipur i de text, includerea anumitor informa ții și cuno ștințe despre
conținut prezentate prin diferite stiluri și organizate într -o anumită structură.

28
După cum am menționat anterior, textul instruc țiunilor este destinat utilizatorului, scopul
final al acestuia f iind să-l ghideze cum să instaleze și să utilizeze dispozitivul în mod corespunzător
și eficient prin efectuarea unei serii de ac țiuni. Actul de vorbire , a cărui for ță ilocutorie constă în
executarea ac țiunilor , reprezintă o directivă , care se realizează la nivel stilistic prin formele verbale
imperative . Această marcă stilistică nu este unica caracteristică textelor instrucțiunilor. D iferite
studii de cercetare axate pe diferite tipuri de texte instrucționale (Puglielli, 1990; Simons, 1992;
Serra Borneto, 1992; Paris și Scott, 1994 ; Delin e t al., 1996; Hartley și Paris, 1997) au demonstrat
că directivele nu constituie unicul tip de comunicare caracteristic pentru acest tip de text. În afară
de secven țele imperative , stilistica textelor instruc ționale se man ifestă prin specificul prezentării
informației , de exemplu, prin utilizarea expresiilor scop pentru a exprima intențiile anumitor
acțiuni, enumerările diferitelor păr ți ale dispozitivului și descrierea lor, precum și utilizarea
adjectivelor pozitive pentru descrierea produs ului. Pe de altă parte, în unele instrucțiuni cu
caracter impersonal, este utilizat în special verbul should (a trebui ), care este mai puțin strict
comparativ cu verbul must . Această metodă este utilizată pentru a transmite instrucțiuni i ndirecte,
care nu vizează toți utilizatorii, ci doar o anumită parte, fiind caracteristică îndeosebi secțiunii ce
prezintă măsurile de siguranță:
– Children should be supervised to ensure that they do not play with the appliance .
– Copiii trebuie să fie suprav eghea ți pentru a avea siguran ța că ei nu se joacă cu
dispozitivul .
Stilul în traducerea textului tehnic are, în primul rând, scopul de a transmite fidel mesajul
păstrând registrul stilistic al textului din limba -sursă, totodată respectând structurile carac teristice
limbii -țintă. Constrângerile stilistice limitează creativitatea autorului și traducătorului textelor
tehnice, însă nu o face imposibilă. Astfel, s tilistica în traducerea acestui tip de texte vizează
echivalen ța terminologică, evitându -se sinonime le cu semnifica ții ambigui, dar fiind permisă
utilizarea altor structuri gramaticale, cu condi ția de a păstra sensul ini țial.
Pentru a demonstra cele menționate mai sus, și anume că „textele literare nu de țin un
monopol asupra expresivită ții și creativită ții” [Korning Zethsen 1999, p. 72], vom lua în
considerare un prospect care con ține instruc țiuni pentru utilizarea unui produs. Spa țiul disponibil
pentru prezentare fiind limitat, apare necesitatea ca ambii, autorul și traducătorul, să enun țe textul
într-o manieră suficientă sie -și, adică să fie clară, dar în acela și timp simplă, concisă și de un grad
înalt de precizie pentru a permite cititorilor să în țeleagă mesajul complet și rapid, fără a genera
dubii, dificultă ți de în țelegere sau interpretări duble. To todată, instruc țiunile traduse trebuie să
conțină termenii tehnici -cheie, fără de care nu este posibilă decodificarea mesajului și atingerea
scopului final – explicarea clară a tuturor func ționalită ților tehnice ale produsului achizi ționat de

29
către consuma tor. Pe de altă parte, autorul unei poezii alege anumite structuri și figuri de stil pentru
e reda anumite stări, sentimente, acestea fiind, însă, destul de ambigui și interpretabile tocmai
pentru a provoca cititorul, a -i trezi curiozitatea și a crea plăce rea estetică. În ambele situa ții va fi
nevoie de mijloace expresive pentru a ob ține efectele dorite, chiar dacă abordările textului
instruc țional și textului poetic constituie doi poli diferi ți ai spectrului stilistic. În acest sens, textul
instruc țiunilor se caracterizează printr -un echilibru stilistic datorat prezentării clare, simplificate a
specifica țiilor și parametrilor tehnici, astfel respectându -se principiul accesibilită ții.
Stilul textelor instrucțiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice se remarcă prin limbaj
denotativ , caracter colectiv, expresie caracteristică prin utilizarea unor formule și structuri
consacrate de uz comun la nivel ul colectivității vorbitorilor, claritate, concizie , cuvinte
monosemantice, independență (sau dependen ță foarte redusă ) de context . Acestea se adresează
intelectului, ra țiunii, deoarece în procesul de elaborare și/ sau traducere al acestora se urmărește
un scop concret, un scop cu finalitate practică, care nu oferă loc dublei interpretări și nu admite
idei cu c onținut vag, ambiguu.

1.4. Particularită ți și dificultă ți de traducere a textelor instruc ționale
1.4.1. Tehnici de traducere a termenilor
Întrucât țesătura textuală a instruc țiunilor abundă în termeni tehnici, traducerea adecvată a
acestora reprezintă unul dintre ce i mai importan ți indici ai unei traduceri de calitate a textelor
instruc ționale.
În accep ția lui Toury , „traducerea constituie o reprezentare într -o limbă a unui text existând
în altă limbă și cultură ” [Toury 1995, p. 56 -7]. În ceea ce prive ște traducerea tehnică, putem spune
că, în general, scopul unei traduceri tehnice este de a atinge un nivel înalt al acceptabilită ții, în
primul rând pentru că textele tehnice, în special textele instruc ționale, sunt destinate să func ționeze
în primul rând ca un text țintă. În această ordine de idei , unele propozi ții pot și trebuie traduse
literalmente, în timp ce alte propozi ții, fraze sau chiar alineate necesită aplicarea unor tehnici de
traducere radicale în dependen ță de numero și factori lingvistici și extralingvistic i, scopul final
fiind producerea unui text ce comunică eficient, care să nu fie artificial și greu de în țeles.
Pinchuck identifică limbajul tehnic cu un „limbaj de atelier”, care este mai pu țin reglementat
comparativ cu cel științific, însă mai concret în ceea ce prive ște scopul strict func țional, fiind
utilizate concepte și termeni care să fie mai u șor de receptat [Pinchuck 1977] . Textele tehnice sunt
utilitare ș i au un scop relativ finit, și anume să prezinte într -un mod clar informa ția. În schimb,
provoc area pentru cei ce reproduc un mesaj cu specifica ții tehnice este să se asigure că toată

30
informa ția relevantă să fie transmisă fără omiteri și, totodată, în a șa fel încât cititorii să poată utiliza
instruc țiunile cu u șurință, în mod corespunzător și eficie nt.
Există câteva motive de ce anumite sec țiuni informative despre modul de func ționare al unui
aparat este necesar de a fi repetate în traducere, chiar dacă în textul original acestea au fost omise.
1. Din cauza că unele manuale con țin multe specifica ții tehnice, cu descrierea fiecăreia în
parte, utilizatorii deseori nu le citesc de la început până la sfâr șit, ci doar anumite sec țiuni. Cu
scopul de a economisi timp, ace știa pot să nu citească pasaje care, în opinia lor, le sunt cunoscute
deoarece au folosi t cândva un aparat similar.
2. Chiar dacă utilizatorii au citit sec țiunea anterioară, nu există o siguran ță cu î și vor aminti
informa ția respectivă sau ar putea să o re țină doar par țial din cauza complexită ții sau a volumului
mare de informa ție.
3. Chiar d acă utilizatorii în țeleg că este posibil să lipsească un fragment din instruc țiuni,
mulți oameni au încredere în instruc țiunile oferite și pot admite că informa ția a fost omisă din
motive întemeiate. [Byrne]
O modalitate de a stabili comparabilitatea între două limbi distincte este traducerea.
Traducerea se referă la ec hivalarea textului scris în limba sursă. Echivalența poate fi atinsă la
diferite nivele ale limbii , astfel încât teoria traducerii a fost influen țată de diferite tendin țe
lingvistice în căuta rea diferitelor ti puri de echivalențe (de ex. echivalen ța formală , echivalen ța
contextuală ). Abordările formaliste a procesului de traducere au fost în mare măsură influen țate
de Chomsky. Astfel, traducătorul înce arcă să redea cuvintele exacte, cuvânt cu c uvânt (word for
word) a limbii sursă în limba țintă. Abordările pur formaliste privind descrierea și compararea
limbilor nu sunt justificate , deoarece nu iau în considerație caracterul dinamic al limbilor și al
tendințelor . Echivalența formală totală poate fi asigurată doar în cazul propozițiilor simple cu
structuri gramaticale simple și termeni echivalenți existenți în ambele limbi. Mijloacele lingvistice
ale limbii engleze diferă de instrumentele limbii române, de aceea un traducător care urmărește să
producă un text care comunică eficient, va căuta să asigure echivalen ța contextuală sau echivalen ța
dinamică.
Ideea echivalen ței stă la baza multor teorii a traducerii și, prin corela ție, defini țiilor calită ții
traducerii. Potrivit lui Newmark (1993:75), echivalen ța în traducere nu poate fi definită ca atare,
nu poate fi asigurată în propor ție de 100% și, respectiv, există doar grade de echivalen ță.
Prin urmare, c ele mai cunoscute tipuri de echivalen ță rămân a fi : echivalen ța formală , pentru
realizarea căreia este necesară potrivirea cât mai exactă a elementelor lingvistice (lexicale,
morfologice, sintactice, stilistice, fonologice etc.) din limba -sursă cu cele din limba -țintă și
echivalen ța dinamică , care se bazează pe principiul că textul -țintă trebuie să pr oducă acela și efect

31
asupra receptorilor săi precum o face textul -sursă asupra propriilor receptori. Acest tip de
echivalen ță se axează nu pe găsirea unor corespondente lexicale sau structurale, dar mai mult pe
conturarea unei rela ții de echivalen ța globală , la nivel de mesaj. Prin urmare, o traducere de succes
trebuie să releve sensul textului -țintă, nu doar cuvintele.
În procesul de traducere a termenilor sunt utilizate anumite tehnici de traducere: împrumutul,
traducerea literală, transliterarea, calcul, traducerea descriptivă, reducerea, substituirea,
transpoziția ș.a. În continuare, vom prezenta principalele tehnici de traducere a termenilor din
instrucțiunile pentru electrocasnice.
Împrumutul este un procedeu utilizat foarte frecvent mai ales atunci cân d e vorba de domenii
noi. Limba în care păt runde domeniul nu poate face față fluxului de concepte noi pentru a crea
într-un timp scurt termenii potriviț i, de aceea împrumutul constituie un mijloc comod . Totodată,
împrumut ul generează probleme de adaptare o rtografică, fonetică ș i gramaticală a cuvintelor
străine la limba sursă și necesită o intervenț ie a organismelor de standardizare. Împrumuturile mai
vechi au fost în mare parte adaptate limbii române, în timp ce termenii noi, sunt preluați ca atare,
fără a suferi vreo adaptare: mixer , blender , computer , magnetron , motor etc.
Traducerea literală într-un text tehnic, precum instrucțiunile de utilizare, este destul de
frecventă, astfel încât o mare parte din termeni în limba engleză au echivalente funcționale în limba
română: freezer (congelator ), device (dispozitiv ), connect (a conecta ), cool air flow (flux de aer
rece), air purifier (purificator a aerului ), cleaning cycle (ciclu de spălare ), condensation
(condensare ), electromagnetic radiation (radia ție elect romagnetică ) etc.
Traducerea descriptivă reprezintă o tehnică este folosită pentru denumirea unor realități noi,
pentru care nu există echivalent funcțional în limba țintă, de exemplu termenul englez soleplate ,
care este tradus ca talpă a fierului de călca t. Deoarece cuvântul talpă nu reflectă sensul acestui
element al fierului de călcat, traducătorul alege să specifice partea componentă a cărui dispozitiv
este aceasta. Un alt exemplu de traducere descriptivă se referă la specificarea funcției concrete a
aparatului/ părților componente: charging (alimentare cu curent electric ), adjustable foot
(picior de sus ținere reglabil ).
Reducerea este procedeul prin care traducătorul reduce numărul cuvintelor din care este
format termenul, astfel încât unul sau mai mul te de cuvinte verbalizează o no țiune: circuit breaker
(întrerupător ), dough hook (malaxor ), extension cable (prelungitor )

1.4.2. Transformări ale limbajului
Transformările lexicale reprezintă procedee de adaptare pragmatică a limbajului în procesul
de traducere a unui text din limba sursă în limba țintă.

32
Procedeul specificării sau concretizării constă în înlocuirea unui cuvânt cu sens mai larg în
limba sursa cu un cuvânt cu sens mai specific. În cele mai multe cazuri, atunci când sunt traduse
în limba română, su nt supuse procesului de concretizare un șir de verbe ale vorbirii dar și unele
verbe de mișcare ale limbii engleză, cum ar fi: be, have , get, take, give, make etc. În cazul
limbajului instrucțiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice, se înlocuiește un element al
sintagmei terminologice printr -un element care se potrivește mai bine din punct de vedere stilistic
care, totuși, reflectă sensul acesteia: boil-dry protection (protec ție pentru fierberea fără apă ).
Limba română nu dispune de mijloace lingv istice care să permită traducerea literală a acestui
termen complex, astfel încât expresia literală fierbere uscată nu este potrivită în traducere,
reprezentând un non -sens în limba țintă.
Generalizarea reprezintă exact opusul specificării ș i se folose ște mai rar în procesul de
traducere a instrucțiunilor din limba engleză în lim ba română, deoarece caracterul normat,
echilibrat și prezența termenilor tehnici cu echivalente în ambele limbi facilitează o traducere
bazată pe principiul exactității, astfel încâ t niciun element esențial nu poate fi omis.
Modula rea, numită și procedeul dezvoltării logice, constă în înlocuirea unei unită ți ce
urmează a fi tradusă printr -o altă unitate contextuală, care este legată logic de aceasta. Uneori
această tehnică este singu ra modalitate de a transmite sensul expresiei originale cititorului final.
Echivalen ța este reprezentată de c uvintele sau expresiile echivalente, care reprezintă niște
variante de traducere a textului limbii sursă într -o limbă țintă. Acestea se deosebesc d e analoagele
funcționale și de transformările integrale prin faptul că au o natură cli șeică și se caracterizează
printr -o variabilitate scăzută.
În procesul omisiunii sau reducerii, unele cuvinte sau sintagme sunt eliminate din versiunea
tradusă a textelor instrucționale, ca în exemplul ce urmează:
limba sursă : You should be careful when you are washing your clothes .
limba țintă: Fiți aten ți când spăla ți.
Omiterea unei părți considerabile în procesul de traducere este cauzată, în acest caz de
conotația echi valentului verbului should în traducere. Should nu indică o obligație strictă, spre
deosebire de verbul a trebui în sintagma trebuie să fi ți aten ți când spăla ți hainele . Traducătorul
nu a indicat obiectul acțiunii de spălare, pentru că însuși aparatul elec trocasnic (mașina de spălat),
pentru care sunt instrucțiunile, definește utilitatea acestuia.
Substitu ția lexicală constituie procedeul prin care are loc înlocuirea unei unită ți lexicale cu
alta, astfel încât sensul global al sintagmei nu se schimbă. Adap tarea pragmatică la nivelul
propozi ției cuprinde totalitatea modificărilor morfologice ș i/sau sintactice înfăptuite în unită țile
traduse. Transpozi ția presupune utilizarea u nei forme lingvistice în locul ș i cu func ția unei alte

33
forme. Acest tip de substit uție poate viza mai multe categorii, de exemplu, sub stituția timpurilor
gramaticale (folosirea timpului prezent în locul timpului trecut sau v iitor), substituția modurilor
(utilizarea modului imperativ cu sensul de indicativ sau condi țional), substitu ția diatezelor . La baza
substitu ției gramaticale se află corespunderea semantică sau func țională a unită ților lexicale.
Utilizarea în traducere a unei structuri analogice cu cea a textului țintă poate fi posibilă numai
după o modificare a ordinii cuvintelor în enunțul respectiv. Topica cuvintelor într -un enunț poate
îndeplini una din următoarele trei funcții: să servească drept mijloc de formare a unei anumite
categorii gramaticale, să asigure o legătură semantică între unele părți ale enunțului și enunțurile
învecinate și să indice spre caracterul emoțional al enunțului [Proshina ]. Atunci când nu coincide
cel puțin o modalitate de redare a acestor funcții în limba sursă și în limba țintă, se ajunge la o
necorespundere a ordinii cuvintelor în enunțurile echivalen te cu structura sintactică analogică.
Fragmentarea frazei este un procedeu de traducere prin care structura sintactică a frazei
originale este transformată în două sau mai multe structuri predicative ale limbii țintă.
Fragmentarea duce fie la transformarea unei propoziții simple a limbii sursă într -o propoziție
compusă în limba țintă , fie la transformarea unei propoziții simple sau compuse a limbii sursă în
două sau mai multe propoziții independente în limba țintă.
1. According to the character of refrigeran t, R410A with GWP value of 1975, the pressure
of the tube is very high, so be sure to be careful when you install and repair the
appliance.
2. Datorită caracteristicilor agentului de refrigerare, R410A cu valoarea Potențialului de
Încălzire Globală (GWP) 1975, presiunea din conductă este foarte ridicată. Aveți grijă
când instalați sau reparați aparatul.
Procedeul integrării este exact opusul fragmentării și are loc atunci când structura sintactică
a textului original este modificată prin alipirea a două propo ziții simple într -una compusă :
1. Do not disconnect the appliance from the power point by pulling the electric cable.
Disconnect the cable from the power point by gently pulling the plug of the electric cable.
2. Aparatul se scoate din priza trăgând de ștecăr și nu de cablul de alimentare.
Compensarea gramaticală. Acest procedeu este folosit atunci c ând anumite elemente
semantice ș i particularități stilistice nu pot fi redate cu fidelitate. Pentru a nu admite pierderea
sensului, în textul traducerii sunt utilizat e elemente de alt ordin, precum se întâmplă în exemplul
ce urmează:
The r isk of electric shock can cause injury or death.
Există pericol de electrocutare , ce poate duce la leziuni corporale sau moarte.
În exemplul respectiv, traducătorul a ales o structur ă mai complexă pentru a traducere

34
propoziția din engleză, deoarece alternativa de traducere literală, riscul de electrocutare poate
cauza leziuni sau moarte , este inconsistentă în limba țintă. Astfel, în traducere s -a pus accent pe
existența pericolului, f iind utilizat un predicat suplimentar, există , ceea ce transformă propoziția
simplă din engleză într -o frază cu o propoziție principală și o subordonată, în limba română.
Paralelismul este un fenomen recunoscut la scară largă ca o problemă fundamentală ce ține
de structura propozi ției. În esen ță, paralelismul presupune că păr ți ale unei propozi ții care sunt
similare sau paralele în ceea ce privește sensul, trebuie să fie paralele și în structură. Construc țiile
paralele pot fi, de asemenea, descrise ca fiind cazuri în care două sau mai multe grupuri de cuvinte
sunt caracterizate prin același model structural [White 1996, p. 182 ]. Următoarele propozi ții
ilustrează paralelismul ac țiunilor care trebuie de îndeplinit pentru a utiliza fierul de călcat:
1. Fill the wa ter tank. (Umple ți rezervorul de apă .)
2. Plug in the iron. (Conecta ți fierul de călcat .)
3. Set the temperature. (Setați temperatura .)
4. Set the steam control. (Setați controlul aburilor .)
5. Iron the clothes. (Călca ți hainele .)
Atunci când lipsește pa ralelism ul, în deosebi în pașii logici care enumeră multe acțiuni
consecutive , anumite elemente gramaticale ale propozi ției nu se află în echilibru cu celelalte
elemente ale contextului . Pe lângă erorile gramaticale și stilistice , lipsa paralelismului în asemenea
situați i duce la distrage rea cititorul ui și împiedică receptarea rapid ă și clar ă a mesajului. Evident,
paralelismul sintactic total se întâlnește mai rar, însă enumerarea clară a acțiunilor prin utilizarea
imperativului la început de propoziție, fără a fi preceda te de structuri introductive și cuvinte de
legătură, asigură succesul procesului de comunicare.
Paralelismul este important nu doar în aspectele ce țin de evitarea erorilor gramaticale și
problemelor de înțelegere, dar și în consolidarea ideilor și a învă țării. Simetria gramaticală a
paralelismelor ajută cititorii să -și amintească mai u șor conținutul instrucțiunilor.

35
Concluzii la Capitolul 1
În rezultatul investigării teoretice a problematicii textului instrucțional, în general, și a
instrucțiunilor de utilizare a apara telor electrocasnice, în particular, putem formula niște concluzii
privind aspectele abordate.
1. Conceptul de „text instrucțional ”, corelat cu conceptul „instrucțiune ” se referă la ansamblul
mijloacelor textuale utilizate pentru a determina îndeplinirea unui anumit lucru. Instrucțiunea
se constituie ca un tip de comunicare textuală, în care autorul oferă indicații, directive ș i
recomandări, iar s copul de bază al unei instrucțiuni este de „a instrui”, „a educa”.
2. Operând cu termeni tehnici, textului instrucțiun ilor de utilizare este normat, exact, obiectiv,
însă nu e destinat inginerilor sau oamenilor de știință. În general, acesta se caracterizează
printr -o puternică intenție de comunicare bazată pe interacțiun ea autor/ traducător – cititor.
3. Textul instrucțiuni lor de utilizare, se constituie ca un tip aparte, deoarece în procesul de
elaborare/ traducere al acestuia un rol important joacă înțelegerea necesităților utilizatorului.
4. În procesul de traducere, înțelegerea intenției auctoriale și identificarea mijloacelor stilistice
corespunzător tipului de text, destinatarului și scopului final al instrucțiunilor determină gradul
de eficiență al acesteia.
5. Eficiența instrucțiunilor de util izare depinde de mijloacele gramaticale pe care le alege autorul/
traducătorul pentru a descrie anumite acțiuni. Structurile verbale complexe distrag atenția
utilizatorului de la acțiunea propriu -zisă și, dimpotrivă, structurile simple care reflectă acțiun ea
concretă facilitează înțelegerea mai rapidă a informației.
6. Cele mai importante trăsături ale textelor instrucționale sunt: fraza liniară (liniaritatea frazei),
simplitatea limbii, claritatea și temeinicia analitică, organizare logică (ordinea frazelor),
utilizarea mijloacelor extralingvistice (scheme, desene) etc. O trăsătură esențială a
instrucțiunilor de utilizare se referă la lipsa poziționării autorului, astfel încât nu sunt utilizate
practic deloc pronume personale la persoana I.
7. Textele instrucțio nale direcționează acțiunile și, prin urmare, sunt presupuse să aibă un efect
în viitor. De aceea, cel mai frecvent, particularitățile gramaticale indică utilizarea verbelor la
timpul prezent simplu (engleză) sau prezent (română), în alternanță cu viitorul .
8. Particularitățile stilistice ale instrucțiunilor vizează utilizarea limbajului neutru, standardizat,
prezența masivă a neonimelor (termenilor neologici) și faptul că în ele se evită mijloacele de
expresivitate – tropii, figurile de stil, elementele orali tății etc.
9. Aplicarea tehnicilor de traducere și transformărilor lexicale și gramaticale ale termenilor și
limbajului instrucțiunilor de utilizare este esențială pentru evitarea erorilor gramaticale și
dificultăților legate de înțelegere, dar și pentru cons olidarea ideilor și facilitarea învățării.

36
2. DIMENSIUNEA LINGVISTICĂ A INSTRUCȚIUNILOR PENTRU
APARATELE ELECTROCASNICE DIN PERSPECTIVA TRADUCERII
2.1. Analiza structurală a termenilor
Progresul tehnico -științific a generat o necesitate de îmbogățire a sistemulu i terminologic cu
noi termeni care să denumească realități ale societății contemporane. De aceea, pentru a desemna
diversele tipuri de mașini, aparate, procese, proprietăți și acțiuni terminologia ia ca punct de
pornire termenii deja existenți în limbajul tehnic sau chiar apelează la împrumutul din fondul
lexical de bază.
În instrucțiunile de utilizare a aparatelor electrocasnice am identificat următoarele tipuri de
termeni (unități lexico -terminologice ):
1. termeni formați dintr -un cuvânt, numiți termeni sim pli – appliance , blender , humidifier ,
blink , chassis , device , connect , electricity , fan, compressor , freeze , frequency , motor ,
magnetron , insulator , mixer , oven , radio , sterilizer , timer , thermostat , reflector ,
ground , heating , pump , kettle , refrigerator , pipe, plug , power , condensation , filter etc.
2. termeni formați din două sau mai multe cuvinte, numiți termeni complecși , care sunt
formați din diferite părți de vorbire (adj. + subst., subst. + subst. + (subst.), verbe
frazeologice ș.a.) – acoustic signal , air filter , cable rewind , cleaning cycle , dipole plug ,
dual voltage selector , electric power supply , electromagnetic compatibility , electrical
equipment , energy efficiency class , grounding system , insulation material , power
supply circuit breaker , pump out etc.
3. abrevieri – TV (television), UV (ultraviolet), FC (filter cle aning), AC (air conditioner)
etc.
4. sigle – GWP (Global Warming Potential ), ISO (International Organization for
Standardization ), SEER (Seasonal Energy Efficiency Ratio ), WEEE (Waste Electrica l
and Electronic Equipment ) etc.
5. acronime – EC (European Commission ), EU (European Union) etc.
6. simboluri – I (Electric Current Intensity), R (Electric Resistance), U (Electric Potential),
P (Electric Power), A (Ampere), Ω (Ohm), V (Volt), W (Watt), kW/h (kilowatts/hour),
mm (millimeter), cm (centimeter), mm2 (square millimeter), h (hour), °C (Celsius
degrees), dB (decibel) etc.
7. formule – 0,05 ÷ 1MPa (0.5 ÷ 10 bar) 7,25 – 145 psi (formula de calculare a presiunii
apei)
8. coduri – R-410A (tip de agent frigorifi c care con ține fluor ecologic ), 2002/96/EC
(Directiva Echipament Electronic și Electric a Comisiei Europene ), 2006/42/EC

37
(Directiva Mașini a Comisiei Europene ), DIN VDE 028 (standard de calitate pentru
cabluri electrice ), EN 50242 (Standard European pentru datele ciclului de spălare:
temperatură, durată, volumul apei, consum de energie electrică)
9. termeni alfanumerici – Express 15 (program de spălare rapidă a rufelo r care dure ază
15 min ), Pentium 3 (procesor pentru calculator cu un singur nucleu )
O listă de termeni simpli, termeni complecși, abrevieri, sigle, acronime, simboluri, formule,
coduri și termeni alfa numerici utilizați frecvent în textele instrucțiunilor de utilizare a
electrocasnicelor este prezentată în Anexa 2.

Abrevierile sunt termenii car e se formează prin reducerea unui termen mai lung. În sistemul
terminologic sunt puține abrevieri propriu -zise acceptate, deoarece majoritatea fac parte din
vocabularul comun. În textele instrucțiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice sunt
aproxim ativ 1,4% abrevieri terminologice din totalul termenilor. Abrevierea FC – Filter Cleaning
(ro. curățarea filtrului ) este utilizată pentru a descrie un tip de sistem al aparatelor de aer
condiționat, iar AC se întâlnește în instrucțiunile de utilizare denum ind abreviat aparatul de aer
condiționat (Air Conditioner ). De asemenea, unele abrevieri arhicunoscute precum TV sau UV
sunt percepute grafic în limba engleză și în limba română ca unități terminologice identice din
Termeni simpli
26,1%
Termeni complecși
62,2%Abrevieri
1,4%Sigle
1,4%Acronime
0,7%Simboluri
5,3%Formule
0,4%Coduri
1,8%Termeni
alfanumerici
0,7%Figura 2.1. Clasificarea Unităților Lexico -Terminologice
Termeni simpli Termeni complecși Abrevieri
Sigle Acronime Simboluri
Formule Coduri Termeni alfanumerici

38
punct de vedere semantic, deoarece se re feră la același concepte echivalente existente în limbile
date – televiziune sau televizor (în dependență de context) și radiație UV, adică radiație
ultravioletă.
Sigla constituie o formă de abreviere formată din prima literă a cuvintelor ce intră în
compo nența unui termen. Se formează mai ales de la numele proprii ce desemnează organizații,
instituții, societăți etc., dar și de la de la alte denumiri alcătuite din prea multe cuvinte pentru a fi
pronunțate cu ușurință: PC – personal computer (computer perso nal), GWP – Global Warming
Potential (Potențial de încălzire globală ) ș.a.
Siglele au avantajul unei concizii extreme fără a se pierde nimic din precizia termenului,
chiar dacă acesta nu este întotdeauna transparent. Ele sunt foarte productive folosindu -se atât în
limbajul de specialitate cât și în limbajul curent. Sigla este de multe ori mai cunoscută decât
sintagma de origine. Ușor de manipulat în limba în care au fost create, siglele constituie adesea o
problemă în procesul de traducere, apelul la sintag ma de origine fiind adesea necesară în acest caz.
De aceea, pentru a traduce sigla SEER este necesar să apelăm la denumirea inițială Seasonal
Energy Efficiency Ratio . Astfel sigla SEER se traduce în limba română prin sigla REES și se
decodifică ca Rata de Eficiență Energetică Sezonieră .
Anumite sigle care sunt cunoscute ca termeni internaționali, precum ISO, nu se traduc.
Atunci când se introduce pentru prima dată sigla în text, pentru clarificare se poate adăuga
sintagma completă care are echivalent în l imba română – Organizația Internațională de
Standardizare , iar ulterior să se utilizeze sigla, pentru a nu îngreuna propoziția.
Acronimul reprezintă o formă de abreviere și în același timp o siglă, însă trăsătura care face
diferența se referă la elementel e componente care formează un termen omogen ce este perceput ca
un cuvânt de sine stătător și pronunțat ca atare. Acronimele sunt folosite pe larg în actele
normative, legale, politologie și economie. În instrucțiunile pentru electrocasnice, acestea au o
pondere mică și se rezumă la standardele de conformitate ale Uniunii Europene și Comisiei
Europene. Respectiv, sunt utilizate în majoritatea instrucțiunilor abrevieri ale organismelor date,
EU – European Union (Uniunea Europeană ) și EC – European Commission (Comisia
Europeană ).
Mărimile fizice și unitățile lor de măsură sunt reprezentate de simboluri internaționale; ele
constituie 5,3% din totalitatea ULT și nu necesită traducerea în limba română. Simbolurile în
instrucțiunile de utilizare a electrocasnicelo r sunt moduri de reprezentare prescurtată a diverselor
mărimi fizice: P – puterea electrică, I – intensitatea curentului electric, R – rezistența electrică, U
– tensiunea electrică și unități de măsură ca: l, km, cm, min, kg, lx, V, W, A etc. Acestea sunt
utilizate preponderent pentru prezentarea parametrilor și specificațiilor tehnice sau pentru în

39
descrierea pașilor de setare aparatului. Propunem următoarele exemple contextuale de utilizare a
simbolurilor în instrucțiuni: the fuse of indoor unit is 3.15 A 250 V; 50 mm distance from wall ;
temperature over 24 °C ș.a.
Terminologia recurge la diverse mijloace lingvistice pentru a crea termeni noi, unul dintre
cele mai productive fiind derivarea . Astfel, termenii simpli din instrucțiunile scrise în limba sursă
(l. engleză) constituie 26,3% din totalul a 280 de termeni analizați, dintre aceștia 54,7% sunt
termeni formați prin derivare ( compress or, disconnect , refrigera tor, toast er, juicer, overheating,
presetting, chopp er, freez er etc.) 40% – termeni alcătuiți d intr-un termen de bază ( device , connect ,
fan, kettle , power , motor , pump , valve , motor , switch , fridge , install etc.), și doar 5,3% – termeni
formați alăturarea sau contopirea a doi termeni diferiți, parataxă ( coffeemaker , dishwasher ,
malfunction , soleplat e) (Fig. 2.2.)
Dat fiind faptul că particularitățile lexico -gramaticale ale limbii engleze și limbii române
diferă, în procesul de traducere, termenii simpli din engleză nu pot fi întotdeauna traduși în română
prin termeni simpli, iar termenii compuși de a semenea nu sunt traduși întotdeauna prin termeni
compuși. În acest sens, figura 2.3. reprezintă ponderea termenilor simpli traduși în română, anume:
termeni de bază (35,2%) și termeni formați prin derivare (64,8%). Comparativ cu limba engleză,
limba română este mai puțin productivă în ceea ce privește formarea termenilor prin alipirea sau
contopirea a doi termeni. Aceasta explică de ce în textele instrucționale nu am întâlnit asemenea
termeni. În alte domenii există așa gen de termeni, însă aproximările ind ică un număr care nu se
ridică la 5%. În domeniul medicinii probabil ponderea e mai mare datorită variațiile de boli cu
particularități specifice ( laringotraheotomie , arterioflebografie , traheobronhoscopie ș.a.)
Astfel, în textele instrucțiunilor de utiliz are a electrocasnicelor se atestă termeni de bază
(dispozitiv , aparat , cuptor , motor , tensiune , ștecăr , frecvență , supapă , priză , clapetă etc.) și
termeni formați prin derivare cu prefixe și/ sau prefixe ( congela tor, împământ are, ventila tor,
îngheța , conec tat, telecomandă , aspira tor, mixer etc.).

40

Compunerea sintagmatică este modalitatea prin care se formează termenii complecși , și
anume prin adăugarea unor cuvinte la un termen nulceu în urma unui proces de derivare
sintagmatică. Aceasta reprezintă o met odă foarte productivă de îmbogățire a sistemului
terminologic, deoarece compușii sintagmatici au o structură transparentă, adaptată funcției lor
denominative.
Cele mai frecvente combinații structurale ale termenii sintagmatici (complecși) utilizați în
instrucțiunile pentru aparatele electrocasnice sunt:
– adjectiv + substantiv (en.) – adjectiv + substantiv (ro.): acoustic signal – semnal
sonor , flexible hose – furtun flexibil , foldable handle – mâner pliabil , panou frontal ,
functional component – component f uncțional , portable frige – frigider portabil,
stainless steel – oțel inoxidabil ș.a.
– substantiv + substantiv (en.) – substantiv + prepoziție + substantiv (en.): range hood –
hotă de bucătărie , power consumption – consum de energie , filter sistem – sistem de
filtrare ; air filter – filtru pentru aer , insulation material – material de izolare , kitchen
robot – robot de bucătărie ș.a.
Termenii complecși sau sintagmatici condensează informația, clasifică noțiunile și permit o
extensie a lor spre lanțuri de term eni hiponimici. Există totuși un anumit risc ca o structură
compusă din mai multe cuvinte să nu fie ușor percepută, fiind confundată cu frazeologiile de
diferite tipuri. De aceea în limba engleză termenii formați din mai mult de patru cuvinte sunt foarte
puțini. În limba română, datorită prepozițiilor cu ajutorul cărora sunt formați termenii, cifrele
statistice indică un număr mare de termeni formați din trei și patru cuvinte. Termenii avân d în
componența sa mai mult de șase termeni se întâlnesc mai rar. (F ig. 2.4.)

40,0%
54,7%5,3%Figura 2.2. Clasificarea termenilor
simpli din instrucțiunile
în l. engleză
Termeni simpli de bază
Termeni formați prin derivare cu afixe
Termeni formați prin alăturarea a 2 cuvinte
35,2%
64,8%Figura 2.3. Clasificarea
termenilor simpli din
instrucțiunile în l. română
Termeni simpli de bază
Termeni formați prin derivare cu afixe

41

De asemenea, ponderea mare a termenilor în engleză formați din două cuvinte este justificată
și de faptul că în limba română, la momentul adoptării termenului ca parte a sistemului
terminologic, se întâlnesc dificultăți ce țin de mijloacele de exprimare, astfel încât apare nevoia de
elabora un termen descriptiv, de ex. en. airflow concentrator – ro. dispozitiv de direcționare a
fluxului de aer . În acest caz, sufixul -tor indică în traducere cuvântul dispozitiv , airflow – flux de
aer, iar termen ul direcționare a fost tradus conform funcției pe care o îndeplinește aparatul de aer
condiționat. Sufixele -or, -tor și –er se află în topul celor mai productive sufixe și sunt utilizate
pentru a deriva în special denumiri de aparate. De aceea, deseori î n traducere sufixele respective
reflectă termenul aparat sau dispozitiv în limba română.
Realizarea studiului statistic a termenilor complecși, cu aplicare în limbile engleză și
română, indică o pondere similară a termenilor formați din cuvinte derivate (7 2,2% – l. engleză;
70,6% – l. română) și nederivate sau simple ( 27,8% – l. engleză; 29, 4 – l. română). (Fig. 2.5.;
2.6.) 131
53
3972
323
125
3 4 1
020406080100120140
Limba engleză Limba românăFig. 2.4. Clasificarea termenilor complecși după numărul de cuvinte
2 cuvinte 3 cuvinte 4 cuvinte 5 cuvinte 6 cuvinte 7 cuvinte 8 cuvinte
27,8%
72,2%Figura 2.5. Clasificarea termenilor
complecși din instrucțiunile
în l. engleză
Termeni complecși nederivați
Termeni complecși derivați
29,4%
70,6%Figura 2.6. Clasificarea
termenilor complecși din
instrucțiunile în l. română
Termeni complecși nederivați
Termeni complecși derivați

42

Dat fiind faptul că sufixarea ca mijloc de derivare este de aproape 6 ori mai productivă
comparativ cu prefixarea, vom prezent a sufixe le de bază ale limbii engleze cu ajutorul cărora sunt
formați termenii tehnici din instrucțiunile pentru electrocasnice și, totodată, vom specificul fiecă rui
model de sufixare (Tabelul 2.1.) . Cele mai productive sufixe ale limbii engleze care parti cipă la
formarea termenilor utilizați în textul instrucțiunilor analizate sunt : -er, -or, -tor, -ing, -ion, -al, –
ical, -ic, -tic. Mai puțin productive sunt următoarele: -able, -ment , -ed, -ility, -ant, -less, -ness, –
age, -le, -ty, -ity, -ically , -et, -tron etc.

Tabelul 2.1. Sufixe utilizate în formarea termenilor în limba engleză
Sufixul
englez Originea sufixului și sensul său lexico –
gramatical Exemple
-er lat. -ārius, -ārium. -ary, -eer, -ier, sufix care
servește la substantivizarea verbelor de orice
origine blend er, coffeemak er, chopp er,
freez er, juic er, steriliz er,
toast er, timer, dishwash er
-or, -tor lat. -tōr-, formează substantive din verbe , mai
puțin frecvent din substantive process or, compress or;
insula tor, reflec tor, select or,
indica tor, extrac tor, protec tor
-ing eng. -ing, -inge, constituie substantive
formate din verbe, care exprimă acțiunea
verbului sau rezultatul său, produsul etc. charg ing, ground ing, heating,
condition ing, ironing, open ing,
ground ing 109112
1912915
020406080100120
Limba engleză Limba românăFig. 2.7. Mijloace de derivare a termenilor
Termeni derivați prin sufixare Termeni derivați prin prefixare
Termeni derivați parasintetic

43
-ic, -tic gr. -ikos, -tikos , utilizat e în formarea
adjectivelor din substantive telescop ic, automa tic, robo tic,
electromagne tic
-ion lat. -iōn-, denotă o acțiune sau o stare a
lucrurilor protect ion, radiat ion, suction,
emiss ion, extens ion,
insulat ion, consumpt ion
-ic, -tic gr. -ikos, -tikos, utilizate în formarea
adjectivelor din substantive telescop ic, automa tic, robo tic,
electromagne tic
-ment lat. mentum , împrumutat prin filieră franceză,
indică stări, calități, acțiuni, procese și
rezultatul acestora adjust ment , equip ment
-able lat -ābilis, împrumutat prin filieră franceză,
asociat cu cuvântul able (capabil ), sufix care
formează adjective prin alăturarea sa la
rădăcini de orice origine adjust able, foldable, portable
-ically lat. -icalis : -icus + -alis, sufix adverbial automat ically
-ance
lat. -antia , împrumutat prin filieră franceză,
denotă o calitate sau stare appli ance
-age lat. -āticum , împrumutat prin filieră franceză,
formează substantive din diferite părți de
vorbire carri age, voltage
-ant lat. -ant-, care cauzează sau înde plinește o
acțiune sau există într -o anumită stare resist ant, refriger ant

Sistemul terminologic românesc include termeni formați din cuvinte derivate prin sufixare,
cele mai frecvente sufixe utilizate fiind:
– sufixul -tor: congela tor, ventila tor, izola tor, fierbă tor, steriliza tor, temporiza tor,
aspira tor¸ reflect or, umid ificator ș.a.
– sufixul -are: condens are, condițion are, electro cutare ¸ pulveriz are, mont are, evacu are,
aliment are, etanș are, aspir are ș.a.
– sufixul -ere: susțin ere, fierb ere, reduc ere, între rupere ș.a.
– sufixul -er (este utilizat mai ales în cazul cuvintelor împrumutate din l.engleză):
blend er, mixer, comput er, ș.a.
– sufixul -or: compres or, malax or ș.a.
– sufixul -at: ondul at, grad at, robotiz at ș.a.

44
În instrucțiunile pentru electrocasnice sunt ut ilizați termeni în limba engleză formați din
cuvinte derivate cu ajutorul următoarelor prefixe , acest mijloc de derivare fiind mai puțin
productiv, comparativ cu sufixarea :
Limba engleză : in-: intake, inflow; out-: outlet, outflow; dis-: display, discharg e; de-:
defrost ; auto -: auto -stop; self-: self-clean ; tele-: television ; anti-: anti-scale ; micro -: micro wave ;
inter -: inter lock; thermo -: thermo stat; dis-: disconnect ; un-: unplug; re-: rewind ; di-: dipol
Limba română : re-: rebobinare ; în-: îngheța ; de-: deconeta ; dez-: dezgheța ; electro -:
electro casnic ; tele-: telecomandă ; termo -: termo stat di-: dipol; anti-: anti-calcar ; micro -:
micro unde .
Pe parcursul efectuării analizei conținutului instrucțiunilor de utilizare a electrocasnicelor,
am observat că struc tura termenilor atât în limba engleză, cât și în limba română indică de cele
mai multe ori denominare și raporturi de determinare a termenului nucleu, care este, de cele mai
multe ori un substantiv. Mijloacele de derivare (sufixare, prefixare și derivare p arasintetică)
creează în mare parte substantive și adjective, mai puține verbe și foarte rar adverbe.

2.2. Traducerea termenilor tehnici
Traducerea termenilor tehnici reprezintă componenta cheie a traducerii instrucțiunilor de
utilizare a aparatelor elec trocasnice și se bazează pe utilizarea termenilor echivalenți standardizați.
În continuare, vom realiza o analiză a modalităților de traducere a diferitor tipuri de termeni,
axându -ne îndeosebi pe specificul traducerii termenilor simpli și a termenilor co mplecși. În acest
sens, reiterăm că o mare parte din termenii supuși studiului sunt termeni complecși și simpli,
celelalte tipuri de termeni alcătuind o parte mult mai mică din totalitatea unităților lexico –
terminologice. Ponderea acestora în textele instr ucțiunilor de utilizare este după cum urmează:
termeni simpli (26,1%), termeni complecși (62,2%), abrevieri (1,4%), sigle (1,4%), acronime
(0,7%), simboluri (5,3%), formule (0,4%), coduri (1,8%), termeni alfanumerici (0,7%) (Fig. 2.1).
Ne vom axa pe modal itățile de traducere a termenilor simpli și complecși.
Echivalența presupune utilizarea în procesul de traducere a unor cuvinte echivalente din
punct de vedere lexical și gramatical . Este cea mai frecventă tehnică de traducere a termenilor
tehnici din inst rucțiunile pentru aparatele electrocasnice din limba engleză în limba română :
machine – mașină , appliance – aparat , blade – lamă , bulb – bec, cabinet – carcasă , chassis –
șasiu, chopper – râșniță , coffeemaker – cafetieră , condensation – condensare , condit ioning –
condiționare , defrost – dezgheța , device – dispozitiv , drum – cuvă , earthing – împământare ,
electricity – electricitate , fan – ventilator , filter – filtru , flap – clapetă , freeze – îngheța , freezer –
congelator , frequency – frecvență , refrigerator – frigider , grind – măcina , grounding –

45
împământare , handle – mâner , heating – încălzire , humidifier – umidificator , insulator – izolator ,
kettle – fierbător , malfunction – defecțiune , off – oprit , on – pornit , oven – cuptor , overheating –
supraîncălzire , pipe – țeavă , plug – ștecăr , presetting – presetare , pump – pompă , radio – radiou ,
sleeve – manșon , spray – pulverizare , sterilizer – sterilizator , switch – comutator , întrerupător ,
unplug – deconecta , valve – supapă , voltage – tensiune etc.
Termenii enu merați se caracterizează printr -o stabilitate funcțională înaltă, astfel încât în
instrucțiunile pentru electrocasnice pot fi întâlniți sub formă de termeni independenți sau ca termen
nucleu în cadrul unor construcții terminologice sintagmatice (termeni co mplecși):
1. double -pole switching device – dispozitiv de comutare cu doi poli , electric device –
dispozitiv electric , residual current device – dispozitiv de curent rezidual ș.a.
2. hair curling machine – ondulator de păr / aparat de ondulat părul , sewing mach ine –
mașină de cusut , washing machine – mașină de spălat , washing machine door – ușa
mașinii de spălat ș.a.
3. detergent dispenser – compartiment pentru detergent , rinse -aid dispenser –
compartiment pentru agent de clătire , salt dispenser – compartiment pentru sare , tip-
up dispenser – raft rabatabil , water dispenser – compartiment pentru apă ș.a.
Primul grup de termeni, formați cu ajutorul termenului nucleu device (dispozitiv ), reprezintă
o structură sintagmatică bazată pe relații de determinare. Astfel, în l imba engleză, termenul device
este situat la sfârșitul sintagmei, iar determinativele care concretizează tipul dispozitivului se află
înaintea acestuia. În limba română, însă, termenul echivalent dispozitiv este elementul cu care
începe sintagma terminolog ică, urmând elementele care specifică tipul destinația și funcția
acestuia.
În cadrul celui de -al doilea grup de termeni, termenul sintagmatic washing machine door
prezintă o structură diferită, la fel ca în cazul echivalentului său românesc ușa mașinii de spălat ,
în care termenul machine (mașină ) este plasat în mijlocul sintagmei, datorită faptului că accentul
cade pe ultimul element, door (ușă), determinat de cuvintele washing (de spălat ) și machine
(mașină ). Totodată, este necesar să remarcăm faptul că t ermenii traduși, în limba română conțin
mai multe cuvinte decât în engleză. Acest lucru se datorează elementelor de legătură, prepozițiilor,
fără de care nu este posibilă asigurarea integrității sintagmei. Ele constituie elemente de relație
care, fără exce pție, aparțin limbajului comun (vocabularului de bază al limbii): compartiment
pentru detergent , dispozitiv de curent rezidual .
Al treilea grup terminologic, dacă ar fi tradus literalmente, ar conține cuvântul distribuitor
în loc de compartiment . Analizând diverse instrucțiuni pentru aparate electrocasnice, nu am
semnalat prezența acestei variante de traducere. Acest lucru se datorează faptului că termenul

46
distribuitor (prezent în domeniul comerțului), nu este caracteristic pentru domeniul aparatelor
electr ocasnice. Prin urmare, traducătorul utilizează generalizarea , tehnică de traducere care constă
în înlocuirea unui cuvânt cu sens mai specific cu unul cu sens mai larg. Aplicarea generalizării
rezultă în identificarea unui termen apropiat conform particular ităților funcționale ale părții
componente necesare de tradus. Termenul compartiment poate desemna în cazul mașinii de spălat
sertarul delimitat cu compartimente pentru detergent ( detergent dispenser ) și agent de clătire
(rinse -aid dispenser ). Termenul dispenser a fost tradus în limba română prin alt termen decât
compartiment în cazul mașinii de spălat vase, deoarece această parte componentă are forma unui
raft. Prin urmare, traducerea sintagmei tip-up dispenser prin expresia raft rabatabil este mai
eficien tă comparativ cu alternativa compartiment rabatabil , deoarece nu reflectă în întregime
sensul termenului din limba sursă.
Împrumutul a fost dintotdeauna o alternativă creării spontane a termenilor noi. Această
metodă este una destul de utilă pentru traduce rea tehnică, cu condiția că nu se utilizează în exces.
În acest sens, pe parcursul secolelor au fost împrumutați din alte limbi o mare parte din termenii
care, în prezent, fac parte din sistemul terminologic al limbii române. Majoritatea s -au adaptat
norme lor fonetice și gramaticale ale limbii române, fiind împrumutați în mare parte din engleză și
franceză. Totodată, anumiți termeni au fost preluați în limba română în lipsa unor concepte
avansate care ar denumi dispozitivele inventate în ultimele decenii. A stfel, în cazul termenilor
blender , mixer , computer , a fost împrumutat modelul formal din engleză, fără a modifica sufixele
gramaticale. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că sufixul -er, foarte productiv în limba
engleză, este caracteristic și l imbii române, deși mai puțin productiv. Astfel, nu a fost necesară o
adaptare la normele gramaticale ale limbii române, iar conceptele au intrat rapid în uzul comun,
deoarece acești termeni au fost împrumutați în mai multe limbi, printre care și rusa, fiin d utilizate
la nivel internațional.
Termenii complecși formați dintr -un termen nucleu împrumutat se traduce parțial. În cazul
termenului hand mixer , este tradus doar elementul care are un echivalent în limba țintă ( mixer de
mână ).
O parte din termenii util izați în instrucțiunile pentru electrocasnice sunt traduși în limba
română prin extensie , iar termenii sintagmatici formați posedă un caracter explicativ, de
concretizare a funcțiilor, particularităților sau acțiunilor pentru care sunt folosite anumite apa rate.
Exemplele ce urmează ilustrează diferite cazuri în care traducătorul apelează la metoda extensivă
de traducere a termenilor.

47
Termenii sintagmatici enumerați mai jos, au o structură compactă în limba engleză, sufixul
-er având valențe denominative, de reprezentare a unui aparat, dispozitiv sau mașină cu funcții
specifice:
bread mak er – aparat de copt pâine ,
clothes dry er – mașină de uscat rufe ,
coffeemak er – aparat de cafea ,
dishwash er – mașină de spălat vase ,
freez er – ladă frigorifică ,
air condi tioner – aparat de aer condiționat ,
meat grind er – mașină de tocat carne ,
hair straighten er – placă de îndreptat părul ,
steam er – aparat de gătit cu aburi ș.a.
juicer – storcător de suc .
Termenii respectivi au fost traduși prin extensie, mai ales din m otiv că în limba română sunt
mult mai puține denumiri speciale care să reflecte tipul aparatului într -un singur cuvânt, fără a
utiliza termeni generali ca mașină sau aparat . Totodată, termenul juicer este tradus cu un astfel
de termen specializat, evitând utilizarea celor generali – storcăt or de suc . În acest caz, la fel ca în
exemplele de mai sus în limba engleză, sufixul -er are semnificație gramaticală și substantivizează
cuvântul a stoarce prin transformarea acestuia în termen nucleu. De asemenea, anumi ți termeni
formați în engleză cu ajutorul sufixului -er pot fi traduși prin termeni care reflectă forma sau
aspectul fizic al electrocasnicelor: freezer (ladă frigorifică ), hair straightener (placă de îndreptat
părul ) etc.
La fel prin extensie se traduc și termenii a cărui nucleu este format cu ajutorul altor sufixe
productive ale limbii engleze:
-tor: airflow concentra tor – dispozitiv de direcționare a fluxului de aer ,
refrigera tor – combină frigorifică ș.a.
-ing: wiring system – sistem de conect are a firelor ,
charg ing – alimentare cu curent electric ș.a.
Unele denumiri ale aparatelor electrocasnice nu reflectă categoria gramaticală rezultată din
derivarea cu sufixe, fiind formate din doi termeni de bază: steam iron – fier de călcat cu ab uri. În
traducerea acestui termen s -a utilizat, de asemenea, tehnica extensiei , motivația fiind nece sitatea
specificării destinației aparatului electrocasnic respectiv – de călcat .
Extensia este utilizată, preponderent, pentru a traduce termeni ce au ca te rmen nucleu un
substantiv, însă uneori în textele instrucțiunilor de utilizare se întâlnesc și verbe care în limba

48
română nu au echivalen formal. Este cazul verbului blink , care înseamnă a lumina intermitent . În
procesul de traducere al termenului dat apar e necesitatea de a suplimenta insuficiența semantică a
verbului românesc a lumina , astfel încât termenul tradus să reflecte nuanța semantică a verbului
englez blink .Prin extensie sunt traduși din limba engleză în limba română și alți termeni din
instrucțiu nile pentru electrocasnice, motivele principale fiind specificarea funcției, tipului și a altor
detalii ce țin precizarea sensului:
adjustable foot – picior de susținere reglabil ,
clock system – sistem de afișare a orei
inflow opening – gură de admisie a aerului ,
outflow opening – gură de emisie a aerului ,
soleplate – talpă a fierului de călcat ,
microwave energy – energie generată de microunde ,
microwave glass plate – platou de sticlă pentru cuptor cu microunde,
Reducerea , ca tehnică de traducere a ter menilor, este utilizată mai rar în comparație cu
extensia, însă este caracteristică și textelor instrucțiunilor pentru aparatele de uz casnic:
1. circuit breaker – întrerupător , echivalent care, în l. română, reflectă sensul termenului
complex din l. engleză
2. remote controller – telecomandă , în l. română prefixoidul tele- indică funcția obiectului,
de manevrare de la distanță (remote );
3. vacuum cleaner – aspirator , cuvâtul englez cleaner este prea ambiguu deoarece nu
concretizează pentru ce tip de curățare este a paratul dat, în timp ce limba română
ilustrează printr -un singur cuvânt atât denumirea aparatului, cât și acțiunea de aspirare
atribuită aspiratorului .
Alte exemple de termeni formați prin reducere, asemeni aspiratorului (vaccuum cleaner )
sunt: dough hook – malaxor , extension cable – prelungitor , electric shock – electrocutare ș.a.
Termenul sintagmatic power supply cord este tradus în instrucțiunile de utilizare a aparateor
electrocasnice prin termenul echivalent ștecăr . Motiva ția acestei traduceri nu este legată de
particularitățile funcționale sau de alte eleemente logice.
Procedeul specificării sau concretizării constă în înlocuirea unui cuvânt cu sens mai larg în
limba sursa cu un cuvânt cu sens mai specific. În cadrul instrucțiunilor de utilizare a ap aratelor
electrocasnice, se înlocuiește un element al sintagmei terminologice printr -un element care se
potrivește mai bine din punct de vedere stilistic: boil-dry protection (protec ție pentru fierberea
fără apă ). Mijloacele lingvistice ale limbii române n u permit traducerea după principiul cuvânt cu
cuvânt a acestui termen complex, astfel încât expresia literală fierbere uscată nu este potrivită în

49
traducere. În cazul dat s -a optat pentru specificarea unei proprietăți ( fără apă ) care să înlocuiască
cuvântu l dry cu unul apropiat din punct de vedere semantic și care să reflecte în cadrul sintagmei
sensul global al termenului compus.
Ponderea tehnicilor de traducere utilizate în traducerea termenilor din instrucțiunile de
utilizare a aparatelor electrocasnice este: 75,7% – echivalența, 13,4% – extensia, 6,9% – reducerea,
2,4% – generalizarea, 1,6% – împrumutul (Figura 2.8 .).

După cum am menționat anterior, termenii sintagmatici în limba română au în componența
lor prepoziții, acestea fiind necesare pentru a stabili legătura dintre două unități terminologice ale
sintagmei. Din totalitatea a 177 termeni complecși (sintagmatici), 124 sunt formați cu ajutorul
prepozițiilor:
 de (63 termeni) – picior de susținere reglabil , clapetă de ajustare , aparat de aer
condiț ionat , sistem automat de închidere , tijă de blocare , aparat de copt pâine , ciclu de
spălare , mașină de uscat rufe , fier de călcat , panou de control , mașină de spălat vase ,
țeavă de evacuare , hotă de bucătărie , sistem de împământare , uscător de păr, robot de
bucătărie , sistem de refrigerare , duză de aspirare , mașină de spălat ș.a.
 pentru (15 termeni) – filtru pentru aer, mâner pentru transportare , compartiment
pentru detergent , orificiu pentru agățare , glisor pentru reglare mecanică , compartiment
pentru sare, clemă pentru reglare telescopică , compartiment pentru apă, filtru pentru
apă, rezervor pentru apă ș.a.;
75,7%1,6%13,4%6,9%2,4%Figura 2.8. Tehnici de traducere a termenilor din l.
engleză în l. română
Echivalența Împrumutul Extensia Reducerea Generalizarea

50
 a (9 termeni) – admisie a aerului , evacuare a aerului , blocare a ușii, placă a filtrului ,
reglare a înălțimii coșului superior , temperatură a circuitu lui refrigerant , reglare a
aburilor , declanșator a aburilor , presiune a apei;
 al (4 termeni) – purificator al aerului , capac al filtrului , nivel al zgomotului emis ,
indicator al temperaturii ;
 cu (3 termeni) – alimentare cu curent electric , cuptor cu microu nde, energie cu
frecvență radio ;
 două prepoziții diferite (30 termeni) – sistem de afișare a orei, compartiment pentru
agent de clătire , aparat de gătit cu aburi , rezervor de dedurizare a apei, ecran al
furtunului de alimentare , protecție pentru fierberea fără apă, reglare a puterii de
aspirare , pâlnie de evacuare a apei, nivel de duritate a apei ș.a.
În exemplele de mai sus prepozițiile, ca parte componentă a termenilor traduși în română,
îndeplinesc funcția de element de relație, specificând acțiunea nece sară de îndeplinit ( mașină de
spălat , fier de călcat , clapetă de ajustare , sistem automat de închidere , aparat de copt pâine ),
destinația ( hotă de bucătărie ) sau anumite particularități funcționale ale termenului nucleu ( cuptor
cu microunde , nivel de durit ate a apei).
Deși principiul unul dintre principiile de bază a formării termenilor tehnici presupune
evitarea sinonimiei , în domeniu l aparatelor electrocasnice anumi ți termeni pot avea un echivalent
sinonimic în cadrul aceleiași limbi (Tabelul 2.2 .).
Tabelul 2. 2. Termeni sinonimici
Limba engleză Limba română
Refrigerator , fridge Frigider , combină frigorifică
Coffeemaker , coffee machine Cafetieră , aparat de cafea
Power , electricity Curent electric , electricitate
Connect , plug Conecta
Disconnect , unplug Deconecta
Grounding , earthing Împământare
Plug , power supply cord Ștecăr
Cabinet , case Carcasă
Extractor hood , exhaust hood , range hood Hotă de bucătărie
Freezer Congel ator, ladă frigorifică
Hair curling machine Ondulator de păr , Aparat de ondulat părul

De exemplu , se atest ă câte 2 te rmeni în ambele limbi supuse studiului (en. refrigerator ,
fridge ; ro. frigider , combină frigorifică ), 3 termeni în engleză și doar 1 în limba română (en.
extractor hood , exhaust hood , range hood ; ro. hotă de bucătărie ), 2 termeni în engleză și 1 în

51
română (en. grounding , earthing ; ro. împământare ), 1 în engleză și 2 în română (en. hair curling
machine ; ro. ondulator de păr , aparat de ondulat părul ). Acest lucru se datorează utilizării în
masă a anumitor produse, astfel încât, în timp, ele au început a fi denumite printr -un termen
adițional, sinonimic cu cel ini țial.
În anumite cazuri există câte 2 termeni în fiecare limbi pentru a denumi același aparat
electrocasnic. Existența acestei sinonimii permite alternarea terminologică în cadrul textului unei
instrucțiuni, astfel încât cuvântul refrigerator nu se repetă de zeci de ori în text, utilizându -se
termenul alternativ fridge . Această posibilitate face ca textul să fie mai dinamic în limba sursă.
Astfel, am observat în cadrul acelei ași instrucțiuni de utilizare a acestui aparat compartimente în
care erau prezenți ambii termeni englezi:
Limba engleză
I. Presentation of your Refrigerator
II. Installing the Fridge
III. Storing Food in the Refrigerator
IV. Removing the Interior Part of the Fridge
Limba română
I. Prezentarea Frigiderului
II. Instalarea Frigiderului
III. Păstrarea Alimentelor în Frigider
IV. Scoaterea Componentelor Interioare ale Frigiderului
Totodată, apare dificultatea de acordare a priorită ții unuia sau altui termen, anume în ceea
ce prive ște care term en de ține întâietatea apari ției și care reprezintă a variantă mai corectă din
punct de vedere a standardelor tehnice și a principiilor limbii literare. Astfel, atestăm în
compartimentele traduse în română un singur termen, frigider . Termenul combină frigor ifică , deși
este standardizat, are o utilizare mai restrânsă, deoarece este mai puțin cunoscut de către utilizatori.
Astfel, realizând traducerea unei instrucțiuni pentru frigider, traducătorii de regulă, utilizează
combină frigorifică mai rar, motivul pri ncipal fiind evitarea confuziei. Pe de altă parte, acest
termen este mai bine cunoscut în România, unii traducători optând pentru acesta.
Termenul freezer desemnează în limba engleză un dispozitiv electric, utilizat pentru
depozitarea alimentelor la o temp eratură foarte scăzută, pentru o perioadă lungă de timp. Termenul
congelator este un echivalent al său în limba română. Totodată, un tip anumit de congelator, cu
aceleași proprietăți de răcire, dar neincorporat în frigider, este numit în română ladă frigor ifică .
Motivarea formării acestui termen în limba română ține de forma acestui tip de congelator. Spre
deosebire de română, în instrucțiunile de utilizare a acestui aparat electrocasnic este prezent

52
observăm doar un singur termen – freezer . De aceea, în pr ocesul de traducere, este necesar de luat
în considerare tipul aparatului pentru care sunt elaborate instrucțiunile. În acest sens, cunoașterea
terminologiei ar facilita o traducere mai exactă a acestora.
Am observat în instrucțiunile pentru electrocasnice anumiți terme ni apropiați din punct de
vedere semantic, care desemnează în limba engleză nuanțe ale unor acțiuni similare și, totuși,
diferențiate. În română acești termeni au un singur echivalent:
en. connect, plug, turn on – ro. conecta
en. disconnect, unplug, turn off – ro. deconecta
Termenul connect și antonimul său disconnect sunt termenii de bază a acestui grup,
echivalentele românești ale acestora fiind conecta și deconecta . Însă, termenii plug și unplug se
referă la conectarea unui dispozitiv elect ric la o sursă de energie electrică (priză), în timp ce
termenii mai generali connect și disconnect sunt utilizați cu referire la mai multe acțiuni, cum ar
fi cea de conectare la o sursă de apă sau de gaze naturale. Astfel, plug și unplug reprezintă un sen s
îngust al echivalentului românesc conecta și sunt utilizate cu precădere în domeniul aparatelor
electrice, în care și au apărut.
Abrevierile reprezintă prescurtări ale unor cuvinte, fiind admise în cadrul sistemului
terminologic doar foarte puține, print re ele sunt câteva pe care le -am identificat în instrucțiunile
pentru electrocasnice:
TV (Television ) – TV (Televizor, Televiziune )
UV (Ultraviolet) – UV (Radiație Ultravioletă )
FC (Filter Cleaning ) – CF (Curățarea Filtrului )
AC – Air Conditioner – AC (Aparat de Aer Condiționat )
Siglele sunt foarte productive folosindu -se atât în limbajul de specialitate cât ș i în limbajul
comun . Sigla este de multe ori mai cunoscu tă decât sintagma de origine. Uș or de manipulat în
limba în care au fost create, siglele con stituie adesea o problemă în procesul de traducere, fiind
adesea necesar de apelat la sintagma de origine. De aceea, pentru a traduce sigla SEER este necesar
să apelăm la denumirea inițială Seasonal Energy Efficiency Ratio . Astfel sigla SEER se traduce
în limba română prin sigla REES și se decodifică ca Rata de Eficiență Energetică Sezonieră .
Anumite sigle care sunt cunoscute ca termeni internaționali, precum ISO, nu se traduc.
Atunci când se introduce pentru prima dată sigla în text, pentru clarificare se poate adăuga
sintagma completă care are echivalent în limba română – Organizația Internațională de
Standardizare , iar ulterior să se utilizeze sigla, pentru a nu îngreuna propoziția.
În instrucțiunile pentru electrocasnice, acronimele au o pondere mică ș i se referă la
standardele de conformitate ale Uniunii Europene și Comisiei Europene. Astfel , sunt utilizate în

53
majoritatea instrucțiunilor abrevieri ale organismelor europene , EU (European Union) , EC –
(European Commission ) și fiind traduse prin acronimel e UE (Uniunea Europeană ) și CE (Comisia
Europeană).
Simbolurile, reprezentând în instrucțiunile pentru electrocasnice mărimi fizice și unități de
măsură sunt reprezentate de simboluri internaționale; ele constituie 5,3% din totalitatea termenilor
și nu nec esită traducerea în limba română. Formulele, codurile și terme nii alfanumerici, de
asemenea, nu se traduc. Am întâlnit în instrucțiuni un tip de coduri care se traduc parțial. Este
vorba despre codurile diverselor directive ale Comisiei Europene privind st andardele
echipamentelor și mașinilor, în care se traduce acronimul: en. 2002/96/ EC – ro. 2002/96/ CE.
În rezultatul analizei particularităților diferitor tipuri de termeni, putem afirma că aplicarea
corectă a tehnicilor de traducere facilitează o comunicar e eficientă cu utilizatorul prin intermediul
instrucțiunilor oferite, fiind esențială pentru evitarea erorilor și ambiguității.

2.3. Traducerea instrucțiunilor pentru electrocasnice din l. engleză în l. română
Limbajul instrucțiunilor de utilizare a apara telor electrocasnice se caracterizează prin
anumite particularități, de care se ține cont în procesul de traducere din limba sursă (engleza) în
limba țintă (româna).
Comparând elementele predominante în textul instrucțiunilor în cele două limbi, am observ at
că acesta este constituit în mare parte din enunțuri reprezentând directive cu o forță imperativă
accentuată. În acest sens, atât instrucțiunile în limba engleză, cât și cele în limba română se bazează
pe acțiuni direcționate la modul imperativ, prin ca re autorul ghidează utilizatorul în ceea ce
privește pașii concreți necesari de îndeplinit, cele mai multe dintre ele fiind instrucțiuni directe de:
1. Instalare:
Put the appliance in horizontal position by turning the adjustable legs.
Așezați aparatul în po ziție orizontală prin rotirea picioarelor de susținere reglabile.
2. Utilizare:
Allow warm food and beverages to cool down before storing them in the refrigerator.
Lăsați alimentele și băuturile fierbinți să se răcească înainte de a le depozita în frigider.
3. Curățare :
Wipe the outside part of the appliance with a soft dry cloth.
Ștergeți partea exterioară a aparatului cu o pânză moale și uscată.
4. Depozitare :
Keep the appliance out of the reach of children.
Depozitați aparatul într -un loc inaccesibil copiilor.

54
5. Reciclare:
Do not throw it away tog ether with household waste. Bring the appliance to an authorized
collection point for the recycling of electrical and electronic equipment.
Nu aruncați împreună cu deșeurile menajere. Duceți aparatul la un centru de colecta re
autorizat în reciclarea echipamentele electrice și electronice.
Fiind adresate utilizatorilor, aceste directive conțin informațiile minime necesare pentru a
îndeplini un obiectiv concret și sunt utilizate cu intenția de a produce un impact determinat de
necesitatea strictă de a le urma.
În contrast, directivele indirecte pe care le -am identificat în manualele de utilizare a
aparatelor electrocasnice nu sunt marcate de obligativitate, prin urmare fiind mai mult sugestii
decât ordine prescrise. Acest tip de instrucțiuni conține, de obicei, verbe modal e, cum ar fi can,
may, should :
You can place a dryer on top of the washing machine.
Puteți instala o mașină de uscat deasupra mașinii de spălat.
Directivele indirecte se referă la o recomandare oferită prin p rezentarea unor posibilități de
utilizare a aparatului electrocasnic, și nu o condiție obligatorie necesară de îndeplinit. În textul
instrucțiunilor indirecte este folosit verbul modal can (putea ), pe când cele directe sunt exprimate,
preponderent, prin ve rbele should și must , ambele fiind traduse în română prin trebuie .
Unele ghiduri de utilizare a aparatelor electrocasnice includ elemente caracteristice textelor
publicitare, în care producătorul urmărește să creeze o impresie bună, utilizând elemente de
apreciere a utilizatorilor și formule care accentuează caracteristicile inedite ale aparatului
electrocasnic. Exemplul ilustrează aceste intenții ale producătorului:
We thank you for your trust and the purchase of our washing machine. Your new washing
machi ne complies with the requirements of modern laundry care . Your laundry will be
impeccably white even at low temperatures , owing to special washing programs like Ultra White.
SensoCare technology allows simple control of the appliance . Your washing machine is highly
economical when it comes to use of power, water, and detergent.
Vă mulțumim pentru încrederea acordată și pentru achiziționarea mașinii noastre de
spălat. Noua dvs. mașină de spălat corespunde cerințelor moderne de îngrijire a rufelor . Rufele
dvs. vor fi de un alb impecabil chiar și la temperaturi scăzute , datorită programului special de
spălare Ultra White. Tehnologia SensoCa re (Îngrijire delicată) permite operare a simplă a
aparatului . Mașina dvs. de spălat este foarte economic ă în ceea ce prive ște utilizarea energiei
electrice, a apei și a detergentului.

55
Limbajul unor introduceri de acest gen, fiind focusate pe destinatarul final al produsului,
indică de la bun început o atitudine din partea producătorului, care predispune și generează
așteptări pozitive în ceea ce privește comunicarea cu cititorul și prezentarea informațiilor reieșind
din necesitățile acestuia. Prin urmare, aceste particularități de limbaj, deși nespecifice textelor ce
operează cu termeni tehnici, au impact pozitiv în ceea ce pr ivește intenția de comunicare și astfel,
motivează cititorii să ia în considerare instrucțiunile.
Procesul de traducere a instrucțiuni lor pentru electrocasnice din limba engleză în l imba
română implică utilizarea unor tehnici de traducere ale limbajului, a stfel încât textul în limba țintă
să reflecte fidel sensul textului în limba sursă.
Traducerea literală , traducerea directă sau traducerea cuvânt cu cuvânt reprezintă redarea
formei și conținutului unui text dintr -o limbă în alta, fiind caracteristică înd eosebi textelor
științifice, legale și tehnice. În mare parte, caracterul normat, predominarea frazelor scurte și de
lungime medie, precum și registrul neutru de exprimare facilitează traducerea literală într -o măsură
mult mai mare comparativ cu textele li terare. Propozițiile traduse după principiul respectiv se
caracterizează prin echivalență totală, păstrând structura și sensul textului sursă:
Children shall not play with the appliance.
Copiii nu trebuie să se joace cu aparatul.
În exemplul dat, simplitat ea structurii propoziției îi permite traducătorului să traducă literal
din limba engleză în limba română. Astfel, ambele propoziții prezintă structura subiect + predicat
+ complement , ceea ce permite realizarea unei traduceri literale. Această tehnică este frecvent
utilizată în procesul de traducere a instrucțiunii de utilizare a unui aparat electrocasnic, deoarece o
mare parte din textul acesteia prezintă acțiuni concrete, practice, cu finalități bine stabilite, operând
cu termeni care, în mare parte au ec hivalenți în limba țintă.
În general, traducătorul poate și trebuie să opteze pentru traducerea literală, dacă structura
propoziției de tradus îi permite acest lucru. În acest sens, este necesar să se țină cont de topica
limbii țintă. Exemplul ce urmează ilustrează structuri sintactice similare, ceea ce permite
traducerea directă:
You can restart the oven by closing the door and pushing the START button.
Puteți reporni cuptorul prin închiderea ușii și apăsarea butonului START.
Exemplele date urmează struct ura clasică de formare a propozițiilor, începând cu subiectul,
după care urmează predicatul și celelalte părți secundare de propoziție. Deși subiectul în limba
română este subînțeles, este clar că acțiunea este destinată utilizatorului, deoarece puteți reflectă
persoana a II -a. Nu este recomandată modificarea topicii în cadrul propozițiilor care pot fi traduse
literal, deoarece poate influența conotația și determina transferul accentului de pe acțiunea

56
necesară de îndeplinit pe modalitatea de realizare sau obiectul acestei acțiuni. Cu atât mai mult,
instrucțiunile se bazează pe prezentarea acțiunilor directive, iar ordinea cuvintelor în propoziție
este foarte importantă pentru prezentarea indicațiilor. Parafrazarea, în acest caz, nu este o metodă
necesară și indicată de traducere, deoarece poate afecta calitatea comunicării informației. Prin
urmare, considerăm că traducerea literală este o tehnică eficientă de traducere a directivelor, care
includ pașii de instalare, operare, curățare și depozitare a aparatel or electrocasnice.
Diateza activă este utilizată mai frecvent în comparație cu diateza pasivă, cauza fiind intenția
principală a instrucțiunilor, cea de a motiva cititorul să îndeplinească acțiuni consecutive în paralel
cu lectura manualului de utilizare. Totodată, pot fi traduse literal și propozițiile care nu exprimă
acțiuni directe, acestea fiind prezentate sub forma unor reguli generale. Pentru aceasta, în exemplul
ce urmează este folosită diateza pasivă:
The appliance shall be installed in accordance with national wiring regulations.
Aparatul trebuie să fie instalat în conformitate cu regulile naționale de cablare.
În general, vorbind de diateză, în pofida dominării diatezei active, sunt anumite
compartimente care prezintă parametrii produsului sau car acterizează tipul acestuia. În aceste
cazuri se utilizează frecvent diateza pasivă:
This appliance is made of recyclable or re -usable material.
Acest aparat este fabricat din materiale reutilizabile și reciclabile.
Putem afirma că în instrucțiunile analiza te traducerea literală este utilizată destul de des,
deoarece sarcina traducătorului constă, în primul rând, în redarea fidelă a terminologiei și
acțiunilor necesare de efectuat. Totodată, traducerea unui text de ordin tehnic nu presupune doar
imitarea fid elă a formei, întrucât mijloacele morfo -sintactice ale limbilor engleză și română diferă.
Am ajuns la această concluzie analizând diverse fraze din textele instrucțiunilor de utilizare a
aparatelor electrocasnice.
Transpoziția este, de asemenea, frecvent utilizată pentru a traduce textele instrucționale și
presupune utilizarea u nei forme lingvistice în locul și cu funcț ia unei alte forme lingvistice. În
exemplul ce urmează, substituția vizează transformarea categoriei gramaticale:
Warning symbol. A remin der to user about the necessity of operating exactly according to
the instructions.
Simbol de avertizare. Reamintește utilizatorului să desfășoare toate activitățile conform
instrucțiunilor.
Traducătorul utilizează transpune mesajul textului sursă prin al tă formă lingvistică,
modificând categoria gramaticală a substantivului reminder folosit în engleză pentru a defini

57
simbolul de avertizare. Astfel, în română are loc transferul sensului gramatical al substantivului
reminder, care este substituit cu un verb , prezentând funcția simbolului respectiv.
Modificarea topicii constă în adoptarea în textul țintă a unui model de construcție
propozițională distinct de cel al textului sursă. Utilizarea în traducere a unei structuri analogice cu
cea a textului țintă poa te fi posibilă numai după o modificare a ordinii cuvintelor în enunțul
respectiv. Astfel, propoziția în limba engleză și cea în limba română exprimă același sens, însă
prezintă structuri sintactice diferite. Următorul exemplu ilustrează aceste diferențe:
Throughout this user manual the following symbols are used:
Următoarele simboluri sunt utilizate în diverse părți ale acestui manual de utilizare :
Traducătorul a optat pentru această tehnică de traducere cu scopul de a reda mesajul
instrucțiunilor din limba engleză prin mijloace caracteristice limbii române. Astfel, în limba
engleză, părțile principale de propoziție (subiectul și predicatul) se află la finele propoziției, fiind
precedate de părțile secundare (complementul și atributul). În traducere, topica propoziției este
inversă, astfel încât este urmat modelul clasic de formare a propoziției, în care la început se află
părțile principale.
Specificarea reprezintă o tehnică de traducere ce presupune concretizarea sensului unui
cuvânt sau sintagmă din limba sursă. În exemplul ce urmează, s -a tradus prin specificare verbul la
imperativ:
Do not place any object between the oven front face and the door or allow soil or cleaner
residue to accumulate on sealing surfaces.
Nu blocați ușa cuptorului cu diferite obiec te și nu lăsați să se depună praf sau reziduuri pe
suprafețele de etanșeizare.
În instrucțiunile pentru utilizarea cuptorului cu microunde, do not place are un sens general,
ce poate fi interpretat diferit. De aceea, autorul textului adaugă informații adău gătoare care să
definească acțiunea specifică, care sunt însă omise în traducere. În varianta română se specifică
sensul verbului, astfel încât a fost ales un cuvânt cu sens mai îngust, adică mai concret ( nu blocați ).
Respectiv, nu a fost nevoie de așa mul te detalii explicative comparativ cu textul scris în limba
engleză.
Procedeul generalizării în procesul de traducere constă în utilizarea unui cuvânt sau
sintagme pentru a exprima un sens mai larg, care să cuprindă sensul a două sau mai multe elemente
specifice. Următorul exemplu, extras din instrucțiunile de utilizare a aparatului de aer condiționat,
ilustrează acest lucru:
The air conditioner must be installed by professional or qualified persons .
Aparatul de aer condiționat trebuie să fie instalat de că tre persoane calificate .

58
Adjectivele professional și qualified , care determină substantivul persons , sunt sinonimice
în acest context. Cuvântul profesional este perceput în corelație cu un domeniu de activitate,
profesiune. De asemenea, cuvântul calificat vizează un rezultat al unei pregătiri speciale într -un
domeniu. Autorul folosește ambele cuvinte , însă tradu cătorul generalizează și foloseș te în română
un singur adjectiv ( calificate ), care înglobează sensul celor două din limba sursă, astfel încât
sintag ma persoane calificate desemnează toate persoanele ce dețin cunoștințe speciale și
profesează domeniul vizat în instrucțiunile respective.
Omisiunea se manifestă prin eliminarea anumitor cuvinte sau sintagme în varianta tradusă
din diverse motive ce țin de stil, aspectul gramatical sau factori extralingvistici ca contextul
cultural al societății căreia i se adresează instrucțiunile.
Exemplele ce urmează ilustrează omiterea în varianta tradusă a unor secvențe din fraza scrisă
în limba sursă:
1. The rating plat e with the basic information on the washing machine is located under the
washing machine door .
Plăcuța cu informațiile de bază se află sub ușa mașinii de spălat .
2. Place the food in a suitable container, then open the oven door and put it on the glass
tray.
Așezați alimentele într-un recipient adecvat, apoi puneți -l pe platoul din sticlă al
cuptorului.
În ambele enunțuri în procesul de traducere se elimină o parte, care nu afectează sensul
frazei. În primul caz, este omisă sintagma on the washing machine door , deoarece constituie o
informație de specificare care nu este obligatorie. Această expresie nu se păstrează în traducere,
fiindcă este clar din context că se referă la mașina de spălat . Acest lucru permite eliminarea unui
element de determinare identic și păstrarea unuia singur pentru a simplifica structura frazei. Al
doilea enunț prezintă în textul limbii sursă (engleza) două acțiuni consecutive logice, care se
rezumă în textul țintă la ultima acțiune. Astfel, prima acțiune se subînțelege din a doua, care este
rezultatul acesteia, iar traducătorul a omis acțiunea de deschidere a ușii pentru a pune accent pe
finalitatea instrucțiunii oferite. S -ar părea că nu este bine de omis pași de realizare a unei activități,
însă acest lucru nu afectează sensul dacă e vorba de detalii mici care nu necesită specificare
separată. În acest sens, acțiunea de plasare a recipientului pe platoul din sticlă presupune, de facto,
că trebuie de deschis ușa acestuia pentru a putea introduce alimentele în cuptor.
Compensarea gramati cală este utilizată în procesul de traducere atunci c ând anumite
elemente semantice și particularităț i stilistice nu pot fi redate întocmai . Pentru a nu admite
pierderea sensului, în textul traducerii sunt utilizate elemente gramaticale de alt ordin. În

59
continuare urmează un exemplu de compensare utilizat în traducerea instrucțiunilor din limba
engleză în limba română:
Please read the manual carefully before installation, and try to install strictly according to
this manual
Citiți cu aten ție acest manual de utilizare înainte de instalare și urma ți cu stricte țe
indica țiile oferite .
În cazul dat, traducătorul evită să folosească în traducere un echivalent al verbului to try (a
încerca ), deoarece acesta ar reduce din importanța acțiunilor ce urmează după verbu l dat. Totodată
se evită repetarea aceleiași acțiuni, care este substantivizată în prima propoziție a frazei
(installation ) și verbalizată în a doua ( install). Totodată, a fost luată în calcul și repetitivitatea
cuvântului manual și s-a tradus alternativ p rin înlocuirea acestuia cu un alt element lexical
conform contextului. În acest mod, sintagma try to install strictly according to this manual a fost
tradusă prin urmați cu strictețe indicațiile oferite .
Urmează un alt exemplu în traducerea căruia s -a recu rs la compensarea gramaticală:
Properly ground the air conditioner into the earth .
Realiza ți corespunzător împământarea aparatului de aer condiționat .
Traducătorul compensează din punct de vedere gramatical utilizarea în textul sursă a două
cuvinte asemănă toare din punct de vedere semantic, dar distincte din punctul de vedere al
categoriei gramaticale exprimate. Ground este în propoziția analizată verb ca parte de vorbire și
îndeplinește funcția sintactică de predicat, în timp ce earth este substantiv cu fu ncția sintactică de
complement circumstanțial de loc. Traducerea în limbă română se axează pe acțiunea necesară de
realizat, suplimentând acțiunea de împământare cu un predicat verbal. Totodată a fost eliminat
complementul, deoarece mijloacele gramaticale utilizate s -au dovedit a fi suficiente pentru a
exprima atât acțiunea cât și modalitatea de realizare a acesteia.
Uneori textul sursă prezintă
This product follows the norms and standards of European Community.
Acest produs este realizat în conformitate c u normele și standardele Comunită ții Europene.
Fragmentarea frazei presupune transformarea structur ii sintactic e a frazei originale prin
segmentarea acesteia în două sau mai multe structuri predicative ale limbii țintă. În textele
instrucțiunilor pentru el ectrocasnice, f ragmentarea duce cel mai des la transformarea unei
propozi ții simple sau compuse a limbii sursă (engleza) în două sau mai multe propozi ții de sine
stătătoare în limba țintă (româna):
If the appliance has fixed wiring, it must be fitted with means for disconnection from the
supply mains having a contact separation in all poles that provide full disconnection under

60
overvoltage category III conditions, and these means must be incorporated in the fixed wiring
in accordance with the wiring rules .
Dacă aparatul are instala ții fixe, acesta trebuie să fie prevăzut cu mijloace de deconectare
de la re țeaua de alimentare cu energie electrică, cu o separare de contact la to ți polii , ceea ce
asigură o deconectare completă în cazul unei creșteri a voltajulu i de categorie III. Aceste
mijloace trebuie să fie încorporate în sistemul de cabluri fixe în conformitate cu normele de
cablare .
Fraza în limba engleză prezintă o structură destul de complexă, care necesită un efort
suplimentar de concentrare pentru a ur mări relațiile de determinare, a înțelege acțiunile necesare
de efectuat și cauza acestei necesități. Având în vedere faptul că textul instrucțiunilor de utilizare
trebuie să fie ușor de perceput, o asemenea structură nu favorizează învățarea rapidă. În pr ocesul
de traducere în limba română, deseori structurile sunt mai extinse decât în engleză, datorită
elementelor de legătură și cuvintelor de concretizare. Astfel, traducerea unei fraze extinse în limba
română, poate rezulta în inconsecvențe la nivel stili stic și gramatical. În acest sens, cea mai bună
alternativă pentru a transmite eficient mesajul este fragmentarea frazei.
Există cazuri în care traducătorul consideră oportun să utilizeze procedeul fragmentării
frazei, chiar dacă fraza este foarte scurtă. De obicei, acest lucru este motivat de importanța și
intensitatea mesajului exprimat:
NOTE! The blades are very sharp, be careful.
ATENȚIE! Lamele sunt foarte ascuțite. Aveți grijă!
Uneori, textul tradus comunică mai eficient decât textul în limba sursă. A cesta este un
exemplu simplu care demonstrează că elementele importante ale enunțurilor ce prezintă
avertizările trebuie să fie delimitate clar. În acest sens, traducătorul optează pentru intensificarea
mesajului prin fragmentarea frazei enunțiative într -o propoziție enunțiativă (Lamele sunt foarte
ascuțite. ) și una exclamativă ( Aveți grijă! ). Plus la aceasta, acesta nu traduce atenționarea printr –
un echivalent al verbului NOTE ! (o alternativă mai bună ar fi WARNING! ), ci conform
contextului situațional ( ATENȚIE! ).
Traducerea, ca proces dinamic de redare a sensului din limba sursă în limba țintă, presupune
adaptarea diferitor elemente ale limbajului instrucțiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice
și utilizarea unor procedee lingvistice care să asigu re transferul semantic. În investigarea diferitor
tipuri de exprimare, am identificat diverse tehnici de traducere și transformări lexico -gramaticale
care, în opinia noastră, joacă un rol central în realizarea unei traduceri de succes.

61
2.4. Recomandări privind traducerea instrucțiunilor din l. engleză în l. română
Instrucțiunile reprezintă una dintre cele mai comune forme ale documentației tehnice, ceea
ce implică o necesitate continuă de cercetare a modalităților de îmbunătățire a elaborării și
traducerii acestora . Traducerea instrucțiunilor vizează un șir de probleme ce țin, în primul rând, de
nivelul de pregătire a persoanelor care o realizează. Deseori, producătorii aparatelor electrocasnice
nu apelează la traducători, ci aleg să atribuie sarcina de tra ducere inginerilor și specialiștilor din
cadrul întreprinderii. Din această cauză, o parte din instrucțiunile pe care le -am analizat conțin
erori de exprimare și gramaticale, majoritatea textului în unele manuale de utilizare fiind tradus
literal.
Instruc țiunile de utilizare pentru un produs originar din China vor fi traduse mai întâi în
limbile de circulație internațională (engleză, franceză, rusă ș.a.) și abia după aceasta în limbile
țărilor în care urmează a fi comercializat aparatul electrocasnic. În a semenea cazuri, engleza nu
este limba primară, cea în care s -au elaborat instrucțiunile, astfel încât în procesul de traducere se
pot pierde anumite nuanțe ce țin de mesajul transmis. Astfel, traducătorii trebuie să fie conștienți
de acest lucru și să adap teze conținutul pentru a fi înțeles mai ușor de către utilizatori. În acest
sens, pot fi adăugate anumite explicații privind un termen sau acțiune mai complexă, chiar dacă în
textul sursă acestea lipsesc.
Scopul instrucțiunilor de utilizare a aparatelor pe ntru electrocasnice este de a explica
utilizator ului cum să realizeze o sarcină specifică, prin ghidarea pas cu pas. Din aceste
considerente, este necesar ca traducătorul să înțeleagă necesitățile acestuia și să aplice diferite
tehnici de traducere pentru a comunica eficient informația.
Indiferent de complexitatea aparatului electrocasnic, pentru a realiza o traducere bună este
nevoie de a diferenția clar specificul instrucțiunilor de utilizare și de prezentat informația într -un
mod clar, utilizând termeni i tehnici specifici, însă însoțiți de o concretizare, atunci când termenul
este mai complicat. Traducătorul poate include o specificare adițională la informația oferită în
textul sursă, dacă aceasta nu este suficient de clară. În acest sens, traducătorul n u trebuie să se
bazeze pe traducerea literală a acțiunilor și specificațiilor tehnice.
Instrucțiunile trebuie să instruiască, să ghideze utilizatorul în îndeplinirea unei anumite
sarcini, funcție ce poate fi asigurată prin traducerea simetrică a acțiunilo r consecutive necesare de
îndeplinit. În acest sens, o strategie utilă pentru traducătorii din limba engleză în limba română
este să traducă aceste acțiuni utilizând verbe la modul imperativ, diateza activă.
O altă condiție pe care trebuie să o întruneasc ă instrucțiunile traduse în română se referă la
claritate, completitudine și lipsa ambiguității. Acestea trebuie să permită cititorului să pornească
aparatul, să execute și să termine cu succes activitatea descrisă, prin enumerarea clară și succintă

62
a acți unilor necesare de efectuat. Totodată , instrucțiunile trebuie să conțină toate informațiile de
care are nevoie utilizatorul, adică să fie complete.
Atunci când traducătorul întâlnește dificultăți de înțelegere a informației oferite în textul
sursă (engleză ), acesta reprezintă un indiciu că fraza/ textul are conținut ambiguu sau este de o
dificultate înaltă. În acest caz, este necesar să ne documentăm adițional și să oferim o explicație
care să poată fi receptată de către utilizatori. În anumite situații, enumerarea tuturor detaliilor
despre modul de realizare a unor acțiuni nu este practic ă (de exemplu, într -o listă de activități ).
Rezultă că instrucțiunile ar trebui să ofere o referință la compartimentul și pagina unde utilizatorul
poate să le găsească.
Atunci când efectuează un set de instrucțiuni, cititorul trebuie să poată urmări etapa la care
se află în desfășurarea instrucțiunilor și să identifice ce trebuie să fac ă în continuare. C el mai
simplu mod de a face acest lucru est e și cel mai frecvent utiliz at – pașii numerotați. Ori de câte ori
este posibil, este nevoie ca traducătorul să enumere pașii consecutivi de instalare, utilizare,
curățare a aparatului, chiar dacă în limba engleză aceștia sunt prezentați sub forma unor simple
enunțuri. Pașii numerot ați sunt ușor de urmărit și permit utilizatorilor să se mobilizeze și să
realizeze în mod organizat sarcini le enumerate, deoarece cititorii înțeleg instinctiv că etapele
numerotate trebuie să fie efectuate în ordinea dată , spre deosebire de liste le cu marc atori grafici .
Criteriul de bază după care poate fi apreciată eficiența unei traduceri a instrucțiunilor de
utilizare a electrocasnicelor este claritatea, astfel încât i nstrucțiunile calitative nu lasă nici o
îndoială utilizatori lor cu priv ire la ceea ce tr ebuie să facă. În acest sens, în asigurarea clarității
intervine și concizia exprimării. O instrucțiune trebuie, astfel, să ofere toate informații le necesare
(pentru a explica de ce este necesar un pas etc.) și, în același timp, să păstreze structurile simple
(pentru a nu complica / aglomera instrucțiunile).
În traducerea instrucțiunilor pentru aparatele de uz casnic, trebuie păstrate verbele la modul
imperativ și modificați pașii prezentați prin structuri complexe, greu de receptat . Folosind forma
imperati vă a verbului, se asigură principiul fundamental al instrucțiunilor – instruirea . Folosirea
formei imperative a verbului are un avantaj semnificativ în textele de acest gen, astfel încât sunt
percepute ca un mijloc de a prescrie, de a oferi directive concr ete care trebuie urmate. În traducere
în limba română acestea nu pot fi confundate cu acțiunile neobligatorii, opționale, deoarece
ultimele sunt caracterizate prin verbe specifice ca a putea .
Instrucțiunile se referă, cel mai des , la momentul concret al ef ectuării unei anumite sarcini .
Cititorul aplică în practică pașii instructivi simultan cu procesul de citire, efectul fiind imediat.
Prin urmare, timpul prezent și diateza activă în prezentarea acțiunilor este cea mai bună metodă de
a reflecta caracterul i mediat al impactului asupra cititorului. Descrierea rezultatelor și pașilor

63
următori trebuie să urmeze aceeași logică . În ceea ce privește compartimentele care prezintă
caracteristicile produsului, poate fi utilizată alternativ și diateza pasivă, pentru a menționa, de
exemplu: aparatul este fabricat în conformitate cu standardele Uniunii Europene ș.a.m.d.
Instrucțiunile de utilizare a electrocasnicelor sunt destinate utilizatorului produsului. În acest
sens, ele instruiesc o persoană concretă – persoana car e le citește. Prin urmare, instrucțiunile
trebuie să se adreseze persoane i vizate, adică să fie utilizată persoana a II -a, pentru a asigura un
dialog între autor/ traducător și cititor. Nu se utilizează persoan a a treia , deoarece o asemenea
exprimare ar in dica faptul că individul care primeș te instrucțiunile este diferit de cel care le
îndeplinește. Folosirea persoanei a III-a va cauza neclarități pentru cititori , determinându -i să se
întrebe dacă instrucțiunile le sunt destinate lor (utilizatorilor ) sau pe rsoanelor calificate în
domeniul tehnologiilor.
Un aspect important ce ține de conținutul instrucțiunilor de utilizare a aparatelor
electrocasnice este legat de ceea ce trebuie să facă utilizatorii și ce fac de fapt. Traducătorul trebuie
să fie conștient c ă utilizatorii nu citesc uniform instrucțiunile. Se întâmplă frecvent ca aceștia să
înceapă a citi prezentarea generală, apoi să răsfoiască paginile în căutarea unor secțiuni care îi
interesează. Alteori, unii încearcă să instaleze aparatul electrocasnic d e sine stătător, considerând
că dețin cunoștințele necesare din motiv că au utilizat cândva un aparat similar. Foarte des se
întâmplă că acești utilizatori eșuează și apelează la instrucțiuni ca la o ultimă soluție, atunci când
ceva nu funcționează cum tre buie. Chiar și așa, ei se vor simți, cel mai curând, presați de timp sau
nu vor avea răbdare să citească întreg manualul. În acest sens, exemplul dat argumentează
necesitatea de a explica unele aspecte tehnice importante de mai multe ori în diferite secțiu ni ale
manualului de utilizare.
În cazul prezentării unor posibile modalități de utilizare a aparatelor electrocasnice, trebuie
menționat faptul că există mai multe modalități de a realiza sarcina dată. Dacă este necesa r ca
utilizatorul să efectueze, de e xemplu, numai una din cele patru opțiuni posibile, atunci traducătorul
trebui e să explice acest lucru înainte de a descrie oricare dintre opțiuni. Recomandăm să se
precizeze în mod clar că utilizatorul trebui e să citească toate cele patru opțiuni înainte d e a decide
pe care dintre ele să aleagă. În caz contrar, utilizatorii au tendința de a alege prima opțiune (prima
pe care o citesc), ignorând eventual o opțiune mai bună, care ar putea fi afișată după aceasta .
Traducerea instrucțiunilor pentru aparatele electrocasnice în limba română t rebui e să fie
fidelă , adică să reflecte toată informația conținută în textul în limba sursă (engleză) . În același
timp, traducătorii trebuie să acorde atenție ordinii logice a instrucți unilor , în special în ceea ce
privește pașii consecutivi necesari de realizat pentru a pune în funcțiune aparatului, pentru a -l

64
curăța sau depozita. Dacă traducătorii nu respectă ordinea logică a acțiunilor , aparatul se poate
defecta, se pot întâmpla accidente grave ce pot duce chiar la deces.
Un alt aspect important care influențează procesul de traducere a instrucțiunilor ține de
luarea în calcul a diferențelor culturale , astfel încât traducerea în limba țintă trebuie să aibă același
efect asupra cititorilor săi precum limba sursă o are asupra propriilor cititori. În acest sens,
traducătorul trebuie să adapteze textul conform realităților și mentalității utilizatorilor cărora le
este destinată varianta tradusă a instrucțiunilor. Astfel, dacă traducătorul este conștient de faptul
că un anumit ti p de exprimare nu va fi înțeles de vorbitorii limbii române, atunci el trebuie să
adapteze acea secvența sau enunț prin omiterea sau adăugarea unor elemente adăugătoare.
Obiectivitatea traducătorului contribuie la acordarea unui credit de încredere din par tea
utilizatorilor. Într-un fel, aceasta contribuie la crearea unei viziuni de ansamblu despre produs și
calitatea acestuia . Sensul instrucțiunilor nu trebuie în nici într -un caz modificat, înfrumusețat,
parafrazat, deoarece în mare parte se bazează pe paș i concreți și reguli de operare, care trebuie să
comunice exact și fără a lăsa loc interpretărilor de orice gen. Dacă traducătorul modifică cât de
puțin sensul, clienții pot înțelege mesajul într-un mod greșit, ceea ce ar putea duce la accident e și/
sau de fectarea dispozitivului .
Recomandările pe care le -am oferit în acest paragraf vizează aspectele cheie ale traducerii
instrucțiunilor pentru aparatele electrocasnice din limba engleză și română și se bazează pe
cercetarea diferitor instrucțiuni pentru dive rse aparate utilizate în uzul casnic.

Concluzii
Investigația practică a dimensiunii lingvistice a instrucțiunilor de utilizare a aparatelor
electrocasnice din perspectiva traducerii implică următoarele concluzii:
1. În rezultatul efectuării analizei conținut ului instrucțiunilor, am observat că structura termenilor
atât în limba engleză, cât și în limba română indică de cele mai multe ori raporturi de
denominare și de determinare a termenului nucleu, care este, de cele mai multe ori un
substantiv.
2. Mijloacele de derivare (sufixare a, prefixare a și derivare a parasintetică) creează în mare parte
substantive și adjective, mai puț ine verbe și foarte rar adverbe în ambele limbi supuse studiului
contrastiv.
3. Aplicarea temeinică a diverselor tehnicilor de traducere caracteristice termeni lor din
instrucțiunile pentru electrocasnice este esențială pentru transmiterea fidelă a mesajului și
evitarea erorilor de ordin stilistic și gramatical, precum și a ambiguității.

65
4. Traducerile necesită o reperare terminologică riguroasă și o documentare adițională pentru a
reda toate nuanțele privind funcționalitatea aparatelor electrocasnice și pentru a evita, astfel,
eventualele accidente și nemulțumiri din partea utilizatorilor.
5. Traducerea instrucțiunilor, ca proces dinamic de redare a s ensului din limba sursă în limba
țintă, presupune adaptarea diferitor elemente ale limbajului prin utilizarea unor procedee
lingvistice care să asigure transferul semantic.
6. Procesul de traducere a instrucțiunilor din limba engleză în limba română presupune utilizarea
simultană a terminologiei tehnice și a limbajului simplu, care să fie accesibil diferitor categorii
de utilizatori.
7. Instrucțiunile traduse în limba română sunt destinate utilizatorilor de aparate electrocasnice,
ceea ce determină, predominant, prezența verbelor la modul imperativ, timpul prezent, diateza
activă.
8. Claritatea, concizia, simplitatea construcțiilor sintactice, caracterul dezambiguizat,
neutralitatea, obiectivitatea constituie principalele aspecte pe care trebuie să le urmeze
traducă torul pentru a realiza o traducere de succes.

66
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
În rezultatul investigațiilor realizate în plan teoretic și practic, putem formula niște concluzii
privind aspectele abordate în cercetarea instrucțiunilor de utilizare a apar atelor electrocasnice din
perspectiva traducerii acestora din limba engleză în limba română:
1. Instrucțiunile pentru electrocasnice reprezintă un tip de comunicare textuală, în care autorul
oferă indicații, directive și recomandări utilizatorului privind rea lizarea anumitor sarcini (de
instalare, utilizare, curățare, depozitare).
2. Scopul de bază al instrucțiunilor este de „a instrui”, ceea ce determină necesitatea de a
comunica eficient prin adaptarea la necesitățile utilizatorului.
3. Simplitatea limbii, fraza liniară (liniaritatea frazei), claritatea și temeinicia analitică,
organizarea logică (ordinea frazelor), utilizarea mijloacelor extralingvistice (scheme, desene)
constituie aspectele predominante în planul textualității instrucțiunilor.
4. Aspectul gramatica l specific textelor instrucțiunilor de utilizare se referă la lipsa poziționării
autorului prin adresarea la persoana a II -a, folosirea modului imperativ, timpului prezent și
diatezei active.
5. Structura termenilor în limbile supuse studiului, engleză și rom ână indică în mare parte
raporturi de denominare și de determinare a termenului nucleu, care este, de cele mai multe ori
un substantiv.
6. În procesul de traducere, identificarea mijloacelor lingvistice și stilistice corespunzător tipului
de text, destinataru lui și scopului final al instrucțiunilor determină gradul de eficiență al
instrucțiunilor oferite.
7. Traducerea instrucțiunilor de utilizare implică, în primul rând, o reperare terminologică
riguroasă și o documentare adițională cu scopul de a reda toate nu anțele privind
funcționalitatea aparatelor electrocasnice și pentru a evita eventualele accidente, nemulțumiri
din partea utilizatorilor, procese penale intentate etc.
8. Traducerea instrucțiunilor de utilizare a aparatelor electrocasnice din limba engleză în limba
română, ca proces dinamic de redare a sensului din limba sursă în limba țintă, presupune
adaptarea diferitor elemente ale limbajului prin utilizarea unor procedee lingvistice care să
asigure transferul semantic.
9. Aplicarea tehnicilor de traducere și transformărilor lexico -gramaticale ale termenilor și
limbajului instrucțiunilor de utilizare este esențială pentru evitarea erorilor gramaticale și
dificultăților legate de înțelegere, dar și pentru consolidarea ideilor și facilitarea învățării.

67
BIBLIOGR AFIE
1. Akhmanova O. Dictionary of linguistic terms . Moscow: Soviet Encyclopedia, 1969;
2. Bogdan -Dascălu D. Limbajul publicistic actual: De la perspectiva funcțională la cea
funcționalistă . Timișoara: Augusta, 2006. 137 p.;
3. Budagov R. Celovek i ego jazyk. Mosco w:
4. Bușmachiu V. Stilurile funcționale ale limbii române . În: Philologia, LIV, septembrie –
decembrie 2012, p. 127 -134;
5. Byrne J. Technical Translation. Usability Strategies for Translating Technical
Documentation . Dordrecht: Springer, 2006. 280 p.;
6. Centrul Național de Terminologie. Probleme actuale de traducere și terminologie . Chișinău,
2002 . 100 p.;
7. Chesterman A. Memes of Translation . Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins Publishing
Company, 1997. 219 p.;
8. Condrea I. Curs de stilistică . Chișinău: CEP USM, 2008. 197 p.;
9. Coteanu I. Stilistica funcțională a limbii române: Stil, stilistică, limbaj. Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1986. 204 p.;
10. Hatim B. Teaching and Researching Translation . Harlow, 2001. 254 p.;
11. Hatim B., Mason I. Discourse and the Translator . Language in Social Life Series.
London/New York: Longman, 1990. 258 p.;
12. Korning Zethsen K. The Dogmas of Technical Translation – Are They Still Valid? In: Journal
of Linguistics, no. 23, Hermes, 1999, p. 65 -75;
13. Leech G., Short M. Style in f iction: a linguistic introduction to English fictional prose .
Longman, 1981. 402 p.;
14. Li Y. Strategies for Translating Household Appliance Instructions from Chinese to English .
In: Theory and Practice in Language Studies, Vol. 5, No. 12, December 2015. p. 2 522-2527;
15. Lupan R. Written Translation Techniques . Chișinău , 2010. 159 p.;
16. Neubert A., Shreve G. Translation as Text . Kent: The Kent State University Press, 1992. 169
p.;
17. Newmark P. Paragraphs on Translation. Bristol: Multilingual Matters, 1993. 192 p.;
18. Pană Dindelegan G., Martin M. The Grammar of Romanian . Oxford: OUP, 2013. 656 p.;
19. Paris C., Scott D. Intentions, structure, and expression in multi -lingual instructions . In:
Proceedings of the VII International Natural Language Generation Workshop.
Kennebun kport, Maine, 21 -24 June, 1994, p. 45 -52;

68
20. Peikola M., Skaffari J., Tanskanen S. -K. Instructional Writing in English.
Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins Publishing Company, 2009. 256 p.;
21. Pinchuck I. Scientific and technical translation. Boulder: Westvie w Press, 1977. 269 p.;
22. Pitar M. Manual de terminologie și terminografie . Timișoara: Mirton, 2013. 225 p.;
23. Proshina Z. Theory of translation. English and Russian. Vladivostok: Far Eastern University
Press, 2008. 276 p.;
24. Sager J. A Practical Course in Termin ology Processing . Amsterdam -Philadelphia: John
Benjamins Publishing Company, 1990. 264 p.;
25. Saussure F. Curs de lingvistică generală . București: Polirom, 1998. 400 p.;
26. Toury G. Descriptive Translation Studies and Beyond . Amsterdam/Philadelphia: John
Benjami ns Publishing Company, 1995. 311 p.;
27. Trosborg A. Text Typology: Register, Genre and Text Type . In: Text Typology and
Translation. Amsterdam/Philadelphia: John Benjamins Publishing Company, 1997, p. 3 -23;
28. Werlich E. A text grammar of English . Heidelberg: Qu elle & Meyer, 1976. 315 p.;
29. Герд С. Еще раз о значении термина. В: Лингвистические аспекты терминологии.
Воронеж, 1980. с. 3 -9;
30. Кондаков Н. Логический словарь -справочни к. Москва: Наука, 1975. 721 с.;
31. Лейчик В., Шелов С . Лингвистические проблемы терминологи и и научно -технический
перевод. Москва, 1987. 40 c.;

Surse online
1. Comisia European ă Întreprinderi și Industrie. Ghid de aplicare a directivei „Mașini”
2006/42/CE – Ediția a doua – iunie 2010, 428 p.
2. http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/9483/attachments/1/translations (vizitat
16.02.2018)
3. http://www.academypublication.c om/ojs/index.php/tpls/article/view/tpls051225222527/51
0
4. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A3636/pdf (vizitat 23.03.2018)

Norme internaționale
1. Norma Internațională ISO 1087 -1/2000 Travaux terminologiques, Vocabulaire. Théorie
et applications
2. Norma Internațională ISO 704/200, Travail terminologique, Principes et méthodes

69
Anexa 1. Glosar de termeni utiliza ți în traducerile instruc țiunilor pentru
aparatele electrocasnice
A
1. Acoustic signal Semnal sonor
2. Adjustable foot Picior de sus ținere reglabil
3. Adjustment louver Clapetă de ajustare
4. Air conditioner Aparat de aer condi ționat
5. Air exhaust opening Gură de emisie a aerului
6. Air filter Filtru pentru aer
7. Air intake Admisie a aer ului
8. Air ioniser Ionizator pentru aer
9. Air outlet Evacuare a aerului
10. Air purifier Purificator al aerului
11. Airflow concentrator Dispozitiv de direc ționare a fluxului de aer
12. Anti-scale system Sistem anti -calcar
13. Anti-scale valve Tijă anti -calcar
14. Applianc e Aparat
15. Automatic closing system Sistem automat de închidere
16. Automatically Automat / în mod automat
17. Auto -stop Oprire automată
B
18. Blade Lamă
19. Blender Blender
20. Blink Lumina intermitent
21. Blocking rod Tijă de blocare
22. Boil-dry protection Protec ție pent ru fierberea fără apă
23. Bread maker Aparat de copt pâine
24. Built-in model Model incorporat
25. Bulb Bec
C
26. Cabinet Carcasă
27. Cable rewind Rebobinare cablu
28. Carpet brush adjustment latch Clemă de reglare a periei pentru covor
29. Carpet brush holder Suport al periei pentru covor
30. Carpet brush parking hook Cârlig al periei pentru covor
31. Carriage handle Mâner pentru transportare
32. Case Carcasă
33. Charging Alimentare cu curent electric
34. Chassis Șasiu
35. Chopper Râșniță
36. Circuit breaker Întrerupător
37. Cleaning cycle Ciclu de spălare
38. Clock system Sistem de afi șare a orei
39. Clothes dryer Mașină de uscat rufe
40. Clothes iron Fier de călcat
41. Coffeemaker Cafetieră, aparat de cafea
42. Compressor Compresor

70
43. Computer Computer
44. Condensation Condensare
45. Conditioning Condi ționare
46. Conne ct Conecta
47. Connecting pipe Conductă de conectare
48. Control lamp Bec de avertizare
49. Control panel Panou de control
50. Cool air flow Flux de aer rece
51. Crumb tray Tavă pentru firimituri
52. Cutlery tray Tavă pentru tacâmuri
D
53. Defrost Dezghe ța
54. Detergent dispe nser Compartiment pentru detergent
55. Device Dispozitiv
56. Dipole plug Ștecăr dipol
57. Disconnect Deconecta
58. Dishwasher Mașină de spălat vase
59. Display panel Panou afi șaj
60. Door hook Blocare a ușii
61. Door rubber gasket Garnitură de cauciuc a u șii
62. Double -pole s witching device Dispozitiv de comutare cu doi poli
63. Dough hook Malaxor
64. Drain duct Țeavă de evacuare
65. Drain Hose Furtun de evacuare
66. Drum Cuvă
67. Dry ironing Călcare uscată
68. Dual voltage selector Selector dual de voltaj
E
69. Earthing Împământare
70. Earthing system Sistem de împământare
71. Electric appliance Aparat electric
72. Electric device Dispozitiv electric
73. Electric power supply Sursă de alimentare cu curent electric
74. Electric shock Electrocutare
75. Electrical energy Energie electrică
76. Electrical equipment Echipament electric
77. Electricity Electricitate, curent electric
78. Electromagnetic compatibility Compatibilitate electromagnetică
79. Electromagnetic radiation Radia ție electromagnetică
80. Energy consumption Consum de energie electrică
81. Energy efficiency class Clasă de eficien ță energetică
82. Exhaust hood Hotă de bucătărie
83. Extension cable Prelungitor
84. Extractor hood Hotă de bucătărie
F
85. Fan Ventilator
86. Filter Filtru
87. Filter lid Capac al filtrului

71
88. Filter plate Placă a filtrului
89. Filter system Sistem de filtrare
90. Fixed wiring Cablare fixă
91. Flap Clapetă
92. Flexible hose Furtun flexibil
93. Foldable handle Mâner pliabil
94. Food processor Procesor de alimente
95. Freeze Înghe ța
96. Freezer Congelator, ladă frigorifică
97. Frequency Frecven ță
98. Fridge Combină frigorifică, frigider
99. Front panel Panou frontal
100. Functional component Component func țional
G
101. Glass cooking tray Platou rotitor de sticlă
102. Grind Măcina
103. Ground Realiza împământarea
104. Grounding Împământare
105. Grounding system Sistem de împământare
H
106. Hair curling machine Ondula tor de păr, Aparat de ondulat părul
107. Hair dryer Uscător de păr
108. Hair straightener Placă de îndreptat părul
109. Hand mixer Mixer de mână
110. Handle Mâner
111. Hanging loop Orificiu pentru agă țare
112. Heat resistant glass Sticlă termorezistentă
113. Heating Încălzire
114. High voltage Tensiune înaltă
115. Household appliance Aparat electrocasnic
116. Humidifier Umidificator
I
117. Incorporated Incorporat
118. Inflow opening Gură de admisie a aerului
119. Inlet hose screen Ecran al furtunului de alimentare
120. Install Instala
121. Insulation material Material de izolare
122. Insulator Izolator
J
123. Juice Extractor Aparat de stors suc
124. Juicer Storcător de suc
K
125. Kettle Fierbător
126. Kitchen robot Robot de bucătărie
L
127. Light flashing indicator Indicator luminos intermitent
128. Low voltage power supply network Rețea de energie de tensiune joasă

72
129. Lower rack Coș inferior
130. Lower spray arm Stropitor inferior
M
131. Magnetron Magnetron
132. Malfunction Defec țiune
133. Measuring cup Bol gradat
134. Meat grinder Mașină de tocat carne
135. Mechanical adjustment slide Glisor pentru reglar e mecanică
136. Metal rack Suport metalic
137. Microwave energy Energie generată de microunde
138. Microwave glass plate Platou de sticlă pentru cuptor cu microunde
139. Microwave oven Cuptor cu microunde
140. Mini freezer Mini congelator
141. Mini fridge Mini frigider
142. Mixer Mixer
143. Motor Motor
144. Mounting plate Placă de montare
N
145. Noise emission level Nivel al zgomotului emis
146. Nominal power Putere nominală
O
147. Off Oprit
148. On Pornit
149. Optical indicator Indicator optic
150. Outflow opening Gură de emisie a aerului
151. Oven Cuptor
152. Overhe ating Supraîncălzire
153. Overvoltage Tensiune depă șită
P
154. Parquetry carpet brush Perie pentru pardoseală de parchet
155. Pipe Țeavă
156. Plug Ștecăr; conecta
157. Plugged in Conectat
158. Portable fridge Frigider portabil
159. Power Energie electrică
160. Power consumption Consum de energie electrică
161. Power level switch Comutator de viteză
162. Power save mode Regim de reducere a consumului de energie
163. Power socket Priză
164. Power supply cable Cablu de alimentare cu curent electric
165. Power supply circuit breaker Dispozitiv de întrerupere a alimentării cu
curent electric
166. Power supply cord Ștecăr
167. Presetting Presetare
168. Protector trip Dispozitiv de protec ție
169. Pump Pompă
170. Pump out Evacua

73
R
171. Rack height adjuster Reglare a înăl țimii co șului superior
172. Radio Radiou
173. Radio frequency energy Energie cu frecven ță radio
174. Range hood Hotă de bucătărie
175. Reflector Reflector
176. Refrigerant Agent frigorific
177. Refrigerant circuit Circuit frigorific
178. Refrigerant circuit temperature Temperatura circuitului refrigerant
179. Refrigeration system Sistem de refriger are
180. Refrigerator Combină frigorifică, frigider
181. Remote controller Telecomandă
182. Residual current device Dispozitiv de curent rezidual
183. Rinse -aid dispenser Compartiment pentru agent de clătire
184. Robotic vacuum cleaner Aspirator robotizat
S
185. Safe glass she lve Poliță de sticlă
186. Safety interlock Blocare de siguran ță
187. Safety lid Capac de siguran ță
188. Salt dispenser Compartiment pentru sare
189. Sealing gasket Garnitură de etan șare
190. Sealing surface Suprafa ță de etan șare
191. Self-clean Auto -curățare
192. Self-cleaning progra m Program de auto -curățare
193. Sewing machine Mașină de cusut
194. Silver ion Ion de argint
195. Sleeve Manșon
196. Sliding tray Tavă glisantă
197. Soleplate Talpă a fierului de călcat
198. Speed control Reglare viteză
199. Spinning speed Viteză de rotire
200. Spray Pulverizare
201. Spray nozzle Duză de pulverizare
202. Stainless steel Oțel inoxidabil
203. Standby mode Regim de așteptare
204. Steam control Reglare a aburi lor
205. Steam iron Fier de călcat cu aburi
206. Steam trigger Declan șator a aburilor
207. Steamer Aparat de gătit cu aburi
208. Sterilizer Steriliz ator
209. Suction nozzle Duză de aspirare
210. Suction power adjustment Reglare a puterii de aspirare
211. Supply hose Furtun de alimentare
212. Supply voltage Tensiune de alimentare
213. Switch Comutator, întrerupător
T
214. Technical specifications Specifica ții tehnice
215. Teles copic adjustment latch Clemă pentru reglare telescopică

74
216. Telescopic extension pipe Tub prelungitor telescopic
217. Television Televizor
218. Temperature indicator Indicator al temperaturii
219. Thermal insulation Izolare termică
220. Thermostat Termostat
221. Timer Tempor izator
222. Tip-up dispenser Raft rabatabil
223. Toaster Prăjitor de pâine
224. Turn off Deconectează
225. Turn on Conectează
U
226. Unplug Deconecta
227. Upper rack Coș superior
228. Upper spray arm Stropitor superior
V
229. Vacuum cleaner Aspirator
230. Vacuum pump Pompă de vacuum
231. Valve Supapă
232. Voltage Tensiune
W
233. Warranty Garan ție
234. Washing filter Filtru de spălare
235. Washing machine Mașină de spălat
236. Washing machine door Ușă a ma șinii de spălat
237. Washing program Program de spălare
238. Washing temperature Temperatură de spălare
239. Water container Recipient pentru apă
240. Water discharge hose Furtun de evacuare a apei
241. Water dispenser Compartiment pentru apă
242. Water filter Filtru de apă
243. Water hardness level Nivel de duritate a apei
244. Water inlet hose Furtun de alimentare cu apă
245. Water outlet funnel Pâlnie de evacuare a apei
246. Water pipe Țeavă pentru apă
247. Water pressure Presiune a apei
248. Water softening tank Rezervor de dedurizare a apei
249. Water tank Rezervor pentru apă
250. Wiring system Sistem de conectare a firelor

75
Anexa 2. Alte tipuri de terme ni
Termenul în l. engleză –
descifrarea/explica ția Termenul în l. română –
descifrarea/explica ția
Abrevieri
1. TV – television TV – televizor, televiziune
2. UV – ultraviolet UV – radia ție ultravioletă
3. FC – filter cleaning CF – curățarea filtrului
4. AC – Air conditioner AC – aparat de aer condiționat
Sigle
5. GWP – Global Warming Potential GWP – Poten țial de încălzire globală (nu se
traduce abrevierea)
6. ISO – International Organization for
Standardization ISO – Organiza ția Interna țională de
Standardizare (nu se traduce abrevierea)
7. SEER – Seasonal Energy Efficiency
Ratio REES – Rata de Eficien ță Energetică
Sezonieră
8. WEEE – Waste Electrical and
Electronic Equipment DEEE – Deșeuri de Echipamente Electrice și
Electronice
Acronime
9. EC – European Commission CE – Comisia Europeană
10. EU – European Union UE – Uniunea Europeană
Simboluri
11. I – Electric current intensity I – Intensitatea curentului electric (amper)
12. R – Resistance R – Rezisten ța (ohm)
13. U – Electric potential U – Tensiunea (volt)
14. P – Power P – Puterea ( watt)
15. A – Ampere A – Amper
16. Ω – Ohm Ω – Ohm
17. V – Volt V – Volt
18. W – Watt W – Watt
19. kW/h – kilowatts/hour kW/h – kilowa ți/oră
20. mm – millimeter mm – milimetru
21. cm – centimeter cm – centimetru
22. mm2 – square millimeter mm2 – milimetru pătrat
23. h – hour h – oră
24. °C – Celsius degrees °C – grade Celsius
25. dB – decibel dB – decibel
Formule
26. 0,05 ÷ 1MPa (0.5 ÷ 10 bar) 7,25 – 145
psi (water pressure calculation
formula) 0,05 ÷ 1MPa (0.5 ÷ 10 bar) 7,25 – 145 psi
(formulă de calculare a presiunii apei)
Coduri

76
27. 2002/96/EC – European Commission
Electronic and Electric Equipment
Directive 2002/96/CE – Directiva Echipament
Electronic și Electric a Comisiei Europene
28. 2006/42/EC – European Commission
Machinery Directive 2006/42/CE – Directiva Mașini a Comisiei
Europene
29. DIN VDE 028 – power cables quality
standard DIN VDE 028 – standard de calitate pentru
cabluri electrice
30. EN 50242 – European Standard for
Wash -cycle data (temperature,
duration, water volume, energy
consumption) EN 50242 – Standard European pentru datele
ciclului de spălare (temperatură, durată,
volumul apei, consum de energie electrică)
31. R-410A – type of refrigerant that
contains eco fluorine R-410A – tip de agent frigorific care con ține
fluor ecologic
Termeni alfanumerici
32. Express 15 – short pro gram for
washing clothes that lasts 15 min Express 15 – program de spălare rapidă a
rufelo r care durea ză 15 min
33. Pentium 3 – single core computer
processor Pentium 3 – procesor pentru calculator cu un
singur nucleu

77
DECLARA ȚIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUND ERII

Subsemnat a, Popovici Maria, absolvent ă la Universitatea Academiei de Științe a Moldovei,
ciclul masterat , declar pe propria răspundere că teza de licen ță pe tema Traducerea instruc țiunilor
pentru aparatele electrocasnice din limba englez ă în limba română , a fost elaborată de mine și nu
a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau institu ție de învă țământ superior din țară sau
din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt in dicate cu
regulile de evitare a plagiatului:
– Fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, de ținând referin ța
precisă a sursei;
– Redarea/ reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori con ține referin ța precisă;
– Rezumarea ideilor altor autori con ține referin ța precisă a originalului.

_______________________
_______________________
_____________

Data semnătura Numele, prenumele