Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [621303]

1

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 2
Capitolul 1 – Banca in economie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
1.1 Rolul, functiile si tehnicile bancii ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1.2 Relatia dintre banca si client ca relatie intre creditor si debitor ………………………….. …………………… 9
1.3 Operatiunile interbancare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 17
1.4 Credite de consum si de locuinte ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
Capitolul II – ING Bank, Sucursala Bucuresti. ………………………….. ………………………….. …………………… 24
Capitolul III – Utilizarea instrumentelor bancare in cadrul ING Bank ………………………….. ………………… 30
3.1 Cardul de debit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 30
3.2 Cardul de credit. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 31
3.3 Home’Bank ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 32
3.4 ING Pay ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 33
3.5 Debitarea directa ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 33
3.6 Cecul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 34
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 36

2
Introducere

Odata cu incheierea anului 1989, Romania a suferit multe schimbari, prima avand loc in
economia de piata prin cresterea continua a agentilor economici privati. Reforma sistemului bancar
a inceput in perioada 1990 – 1991, prin crearea si abordarea unei legislatii noi bancare privind
functionarea bancilor comerciale in subordinea Bancii Centrale.
Structura sistemului bancar din Romania este pe doua nivele, respectiv o Banca Centrala
si institutii financiare . Acestea din urma au primit prin intermediul legislatiei statut de banca.
Banca Centrala a Romaniei ( B.N.R) este o institutie aflata in subordinea statului Roman.
Istoria ING Bank – Sucursala, a inceput in anul 1994 ca o societate cu capital privat,
olandeza, care s-a orientat in prima faza atat pe clientii cu venituri consistente cat si pe IMM -uri.
Datorita cererii pietei, la putin timp, aceasta s -a orientat si pe clienti Retail. In prezent, se num ara
printre cele mai digitalizate banci , oferind una dintre cele mai bune aplicatii de internet banking.
In aceasta lucrare se urmareste noul tip de banca digitala care ofera utilizatoril or, la doar
un click distanta , posibilitatea de a efectuata o multitudine de operatiuni dintr -o aplicatie de
Home’Bank. Conceptul de baza al acestei banci este acela de fi o cunoscuta drept o banca „smart”,
mai exact aceea banca care le ofera flexibilita te clientilor.
Lucrarea este structurata pe trei capitole disticte. In prim ul capitol „Banca in economie ”
sunt prezentate rolul, functiile si tehnicile bancare. Capitolul II este c entrat pe descrierea ING
Bank – Sucursala Bucuresti , dar si a grupul ui olandez din care face parte.
In ultim ul capitol , „Utilizarea instrumentelor bancare”, sunt prezentate instrumentele de
plata detinute de ING Bank – Sucursala Bucuresti, precum si un studiu de caz privind utilizarea
acestor instrumente. Cu situatiile preze ntate in studiul de caz m -am intalnit in perioada 2016 – 2018,
atunci cand lucram ca si operator in Departamentul de Call Center al ING Bank .

3
Capitolul 1 – Banca in economie
1.1 Rolul , functiile si tehnicile bancii

Activitatea principală a institutiei bancare constă in comertul cu bani . Banca „ cumpara ” bani
și isi asuma costul dobânzii bonificate, “ vanzand ” apoi banii disponibili și percepand o dobândă .
Castigul se regaseste în diferența dintre dobanda perceputa și dobanda bonificata .
Banca joaca un rol foarte important in economie, din punct de vedere al serviciilor pe care le
efectuează, cât și al relațiilor în spațiul economic și teritorial.
Cele 3 funcții esențiale ale băncii:1
 atrage clienti prin depozite avantajoas e, în vederea plasării și fructif icării;
 prin acordarea de credite sau achiziționarea de titluri la vedere;
 operatiuni de tip plati/ incasari , precum și furnizarea de servicii bancare si financiare.
Realizarea acestor funcții este facilitată prin îndeplinirea de către bancă a următoarelor
condiții:
 siguranta produselor oferite de catre banca
 monitorizarea riguloasa a operatiunilor
 Pastrarea datelor confidentiale .
Băncile au fost cunoscute initial ca instituții monetare, a căror caracteristică principală este
aceea de a pune în circulați e creanțe, care sporesc masa mijloacelor de plată. Transformarea
activelor monetare în monedă este caracteristica semnificativă a acestor intermedieri . Forma
principală a creației monetare este emisiunea de bancnote. La început aceastã funcție putea fi
folosita de toate băncil e, insa m ai apoi a devenit una specifică băncii de emisiune.
Totuși, băncile comerciale își aduc aportul lor la creația monetară prin transformarea activelor
nemonetare (conturi, obligații) fără putere liberatorie în instrumente de plat ă. Înscrierea în
conturile de la bancă a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le
monetizează) constituie momentul creației unei monede adiționale specifice, moneda scripturală.

1 Mihai Toma, Felicia Alexandru, “Fiannte si gestiune financiara de intreprindere”, Ed Economica, Bucuresti, 2003

4
În economie activitatea bancară ocupă un loc foarte important . Institutia bancara favorizează
tranzacțiile comerciale atat in Romania cat si in strainatate , asigură efectuarea plăților prin metode
de securitate cum ar fi 3D Secure și ofera cursuri preferentiale clientilor in ceea ce priveste
schimbul va lutar.
Pe de alta parte , Banca permit e realizarea investițiilor, fie participând direct la finanțarea
acestora, fie prin plasamentul și gestiunea economiilor bănești. Pe piața capitalurilor, b anca este
“actorul” principal. O caracteristică a băncilor comerciale sau de depozit (acceptate de regulă fără
o asemenea calificare expresă) este aceea că efectuează toate tipurile de operațiuni bancare.
Activitatea lor este diversă și se poate modifica l iber în funcție de cerințe, posibilități și propria
orientare. Operațiunile de bază sunt reprezentate de constituirea de depozite și utilizarea lor în
scopul acordării de credite agentilor economici.2
Din nevoia cat mai crescuta a obtinerii unor credite de nevoi personale, functiile bancilor au
evoluat din ce in ce mai mult in ultimii ani, observandu -se astfel o tendinta permanenta de majora re
a listei activitati lor acestora cat si a produselor . Din perspectiva functiilor evidente, bancile s -au
transformat dintr-un agent de schimb in tr-un agent banc ar care acorda credite, iar mai apoi in
finantator, asumandu -si astfel un rol esential in initierea si finantarea activitatii economice.3
Functiile Bancii se impart in:
A. Functii primare
Salvarea depozitelor
Acest tip de actiune incurajeaza atat economisirea cat si contribuie la crearea unui obicei in
randul clientilor pentru ca pe viitor a cestia sa opteze din nou pentru produse de economisire.
De-a lungu l anilor, sistemele Bancilor au evoluat , iar in prezent un client isi poate deschide
unul sau mai multe depozit e prin intermediul telefoni c sau prin aplicatia de internet banking. In
anii precedenti, clientul era nevoi t sa mearga la una dintre sucursal e pentru a completa de mana un
formular prin care isi crea d epozit. Lichidarea depozitelor este supusa unor termeni si conditii prin

2 Ionescu Lucian, “Bancile si operatiunile bancare”, Ed Economica, Bucuresti, 1996
3 Luminita Ristea, “Managementul societatilor bancare si institutiilor financiare ”, Ed. Muntenia&Leda, Constanta, 2002

5
care clien tul ia la cunostinta faptul ca in cazul in care hotaraste lichid area inainte de termen nu mai
4este eligibil pentru a primi dobanda pentru suma din depozit.
Pe piata interbancara, au aparut si Banci (de exemplu: ING Bank) care ofera un nou tip de
depozit, acesta fiind numit „bonus ”. Produsul respectiv ofera atat o dobanda avantajoasa pe o
perioada de 4 luni , cat si flexibilitatea de a avea posibilitatea orican d sa fie lichidat . Existand totusi
si siguranta de a prim i o dobanda lunara . In acest moment , aceasta institutie bancara ofera clientilor
sai dobanda pentru toata perioada in care banii au stat in depozit.
Venind in sprijinul clientilor, bancile ofera posibilitatea clientul ui de a deschide cont pe numele
sau si sa mandateze/ imputerniceasca terte persoan e care, prin cererea de mandatare , le ofera
drepturi depline pe acele produse.
Functiile compensatoare in spatiu
Un alt tip de tehnica bancara este f unctia compensatoare in spatiu care se manifesta prin
cunoasterea si aprecierea mai multor elemente.
O prima componenta este faptul ca circuitul banesc este corespondent circuitului economic .
Acest circuit presupune efectuarea viramentelor in conturile agentilor economici deschise la orice
banca; o rganizarea decontarilor intre agenti economici (intre producatori si consumatori) .
Transferul de resurse dintr -o locatie in alt a reprezinta compensarea platilor, a creantelor, dar
si a altor drepturi si obligatii intre clientii bancii si banca, care se produc atat in interi orul granitelor
tarii ( transferuri interne) cat si in afara granitei ( transferuri internationale – externe) ca urmare a
relatiilor economice dintre cele doua parti .
Banca realizeaza colectarea resurselor in depozite bancare si executa ordinele acestora de
incasari si plati (la vedere si la termen) din depozitele la vedere sau din contul curent u tilizand ori
instrumente traditionale ( de exemplu cec, cambie, viramentul, biletul la ordin) ori tehnici moderne
de plata ( cardurile bancare, avize de prelevare, transferuri electronice de fonduri).

4

6
Mai mult decat atat, i n cazul plati lor imediate, agentul economic care foloseste plata in depozite
atunci cand importa sau exporta marfuri , trebuie sa cumpere, respectiv sa vanda , depozitele cerute
sau oferite de clientul sau. Aceste operatiuni gener and astfel piata valutara.
Bancile de clearing sunt banci compensatoare care e fectueaza viramente. Fiecare banca isi
alege o banca corespondenta cu rol de clearing pentru fiecare valuta .
Functia compensatoare in timp
Finantand u-i atat pe consumatori , distribuitori sau produca tori, bancile se implica in intreg
circuitul economic. Se cuno aste faptul ca sunt unii agenti economici care produc mai mult decat
consuma, degaja un surplus de resurse care corespunde unei capacitati de autofinantare . Pe de alta
parte, atunci cand se consuma mai mult decat se produc e este gener ate o cerere de finantare.
Manifestarea acestor fenomene determina tocmai vocatia compensatoare in timp a bancii.
Prin intermediul bancii, d ecalajele produse intre efectuarea cheltuielilor si incasarea veniturilor
sunt acoperi te in perioad a respectiv a cu res ursele necesare acestor tranzactii . Neconcordantele
intre cheltuieli si venituri pot sa acopere doua nivel uri :
a) la nivelul casieriei agentului economic bancii ii revine atat rolul de trezorier cat si de colector
de numerar pentru incasarile zilnice si platile lunare care sunt prezentate fie printr-un excedent de
numerar , fie printr-un defi cit de numerar, ban ca avand rolul de a compensa decalajele in timp
pentru creditele spot ;
b) la nivelul circuitului economic pot aparea decalaje in timp intre venitur i si cheltuieli in tre
anumite segmente, unii agenti economici fiind deficitari de capacitati de finantare care vor fi
nevoiti sa solicite bancii finantare, fie generatori de capacitati de finantare .
Si la nivel international tarile se afla intr-o situatie asemanatoare , gener andu -se astfel un
flux constant de capacitati de economisire ale unor state spre nevoile de finantare ale altor state.
Prin intermediul finantar ii exporturilor de tehnologie, bancile sprijina expansiunea externa a
econom iei nationale prin intermediul exportului sau importului de capital. Totodata, tarile mai
putin dezvoltate sunt sustinute de bancile tarilor dezvoltate prin finant area exportul ui de bunuri si
servicii. Astfel, pe plan international, locul agentilor economi ci si al consumatorilor este luat de
natiuni.

7

Functia de creatie monetara
Pentru a putea fi c oncretiza t potential ul creatie i monetar e, este nevoie de intentia bancilor
in a acorda credite, dar si de o cerere de finantare din partea agentilor economici. Coeficientul de
multiplicare se majoreaza i n perioadele de crestere economica, iar in acele perioadele de recesiune
acesta se afla in scade re.
Pe de alta parte, putem afirma faptul ca f unctia creatoare a bancii este redusa prin l imitarea
fizica a posibilitati lor de creditare carora li se adauga si limitele conditionate de operatiunile de
retragere de fonduri. Atunci cand banca apeleza la Banca Nationala a Romaniei pentru facilitatile
de refinantare, moneda va fi creata de insasi banca central a. De asemenea, obligatia bancii de a
detine in contul pe care trebuie sa -l deschida la banca centrala, in mod permanent un sold creditor,
reprezinta o alta limita in capacitatea de creditare a bancii.
Banca Nationala a Romaniei exercita l imitele artificiale ale creatiei de moneda scripturala
care decurg din politica monetara prin intermediul urmatoarelor instrumente: selectia titlurilor
admise la rescont, taxa rescontului, stabilirea plafonului de rescontare si rezervele minime impuse
bancilor.
Functia de cr eatie economica
Functia de creatie economica se poate realiza atat in domeniul s trict financiar, cat si in cel
bancar.
Aceasta functie se manifesta i n domeniul financiar sub mai multe forme. Pe de o parte , bancile
participa la formarea si consolidarea capitalului social al societatilor comerciale, al agentilor
economici si a regulilor autonome. Pe de alta parte , sunt acordate credite bancare societatilor
comerciale si persoanelor fizice, cu conditia respectar ii cerintelor prevazute de lege a bancara.
Aceasta functie se aplica si in acordarea de imprumuturi participative catre societ atile comerciale
unde aceasta are calitatea de actionar sau asociat.
Functia de creatie economica a bancilor se manifesta i n domeniul tehnic bancar sub
urmatoarel e forme :

8
a) rol ul de „consilier” financiar al bancilor pentru unitatile economice aflate in cautarea
mijloacelor de investire a resurselor disponibile sau in cautarea celor necesare;
b) la solicitarea agentilor economici bancile pot acorda asistenta de specialitate in domenii
precum : contractarea creditelor, majorar ii de capital dar si a decontari lor banesti, punand astfel la
dispozitie reteaua lor de ghisee specializate in astfel de operatiuni bancar e.
Bancile mai indeplinesc p e langa aceste functii pr incipale si alte roluri important e in
economie care se refera la :
 acordarea de imprumuturi
 retragere a de capitaluri banesti disponibile
 imobilizarea unei parti importante din veniturile banesti ale diferitelor clase si categorii
sociale (ONG -uri, populatie, sindicate)
 transformarea acestor imobilizari in capital de imprumut
 emiterea titlurilor de valoare a actiunilor si obligatiunilor si a titlurilor de credit.
Structura necesara functionarii economiei de piata se bazeaza in principal pe dezvoltar ea
bancara, dar si pe comparatia cu alti agenti economici din sectorul real sau financiar.

Tehnicile bancare
Institutiile, tehnicile si oamenii sunt elemente importante pentru o desfasurare cat mai eficienta
a activitatii bacare. Operatiunile bancare se bazeaza pe anumite proceduri ce pot fi regasite atat in
normele Bancii Centrale cat si in normele repectivei banci, dar si pe reglementari juridice
Operatiunile bancare se realizeaza cu ajutorul tehnicilor bancare care sunt intr -o continua
evolutie prin in termediul practicilor bancare puse executate zilnic. De asemenea, trebuie avut in
vedere faptul ca tehnicile bancare nu trebuiesc confundate cu tehnica bancara aferenta fiecarei
institutii care asigura conditiile eficiente de aplicare a tehnicilor bancare.
Pentru o mai buna experienta a angajatului bancii, acesta trebuie sa inteleaga cat mai bine
client ii din punct de vedere moral, profesional, managerial, dar sa cunoasca si politici le macro si
microeconomic e. Mai mult decat atat, este necesara si c unoa sterea sectoarel or economiei nationale
in corespondenta cu perspectivele lor in vederea corelarii cu cele din Uniunea Europeana

9
Pe langa aceste cunostinte sunt necesare atat capacitatea cat si curajul bancherului de a combina
elemente contradictorii ca team a si increderea, lichiditatea si plasamentul, riscul si profitul,
prezentul si viitorul. In acest proces relatia dintre banca si client se desfasoara in diferite forme ,
existand cazuri in care banca este pe rand sau in acelasi timp si creditor si debitor.

1.2 Relatia dintre banca si client ca relatie intre creditor si debitor

Contul bancar. Deschidere si operare in cont
Pentru a se asigura impotriva riscului de furt sau de pierdere , fiecare persoana are posibilitatea
sa depun a orice suma de bani detin uta, intr-o banca pentru a fi pastra ta fizic intr -un seif sau intr –
un depozit bancar, sau oferita spre pastrare si fructificare, aceasta fiind purtatoare de dobanda.
Semnand un contract cu banca, clientul are la dispozitie executarea unei serii de operatiu ni
precum retragere sau depunere de numerar , efectuarea de plati la POS sau transferuri online.
Clientul isi poate vizualiza contul dupa ce acesta a fost alimentat , atat online cat si prin prezenta
sa fizica la orice atm, solicitand disponibilitatea soldului . In functie de preferinte, oricine poate sa
depuna o suma de bani in banca sau sa o retraga. Suma este inscrisa intr -un cont la vedere sau la
termen, avand numele sau si poate fi recuperata printr -o simpla cerere, sau dupa un anumit termen
denumit preaviz.
Depunerile, retragerile dar si transferurile ordonate din contul respectiv in alte conturi vor
putea fi reflectate ca i nregistrari in creditul si in debitul contulu i. Pentru a se putea vorbi despre
relatia dintre client si banca ca una intre cred itor si debitor, soldul contului nu poate fi decat zero
sau creditor
In anumite perioade, soldul contului poate fi debitor in anumite perioade, doar in urma unei
conventii insotite de cele mai multe ori de garantiile corespunzatoare, moment in care relatia dintre
client si banca este prezentata ca o relatie intre debitor si creditor. Astfel, prin aceste exemple
putem observa ca banca, in relatiile sale cu clientii, poate juca rol si de debitor si de creditor.
Orice persoana are dreptul si posibilitatea deschide rii un cont bancar . Atunci cand se doreste
deschiderea unui cont, banca trebuie sa verific e identitatea titularului (nume si prenume, data si
locul nasterii, domiciliu, nationalitate, CNP ) cu care urmeaza sa semneze contractul privind

10
deschiderea c ontului. De asemenea, ofiterul bancar poate sa se informeze si asupra situatiei
personale sau profesionale a viitorului client al bancii respective.
Mai mult decat atat , banca trebuie sa se asigure de aptitudinea viitorului client de a incheia acte
juridic e, sau, cu alte cuvinte, de capacitatea juridica a clientului sau ( de exemplu: tutela, protectia
minorilor de catre parinti, incapabilii majori, interzisii legali ).
Aceste i nformatii esentiale solicitate client ului sunt c ompletate intr -un formular cunoscut drept
specimen de semnatura, c are este folosit la verificarea autenticitatii ordinelor scrise transmise
bancii de clientul respectiv , dar si la verificarea prin compararea acestei semnaturi cu aceea de pe
cecurile emise de el. Banca detine un registru al tuturor conturilor deschise, acestea regasindu -se
in ordinea deschiderilor lor.
Depunerile efective de moneda in cont devin dintr-o moneda fiduciara , mai exact bilete de
banca s au monezi metalice , o moneda scripturala putand fi astfel efectuate operatiuni bazate pe
depozite sau credite bancare . In zilele noastre este cunoscuta ca o moneda electronica sau mai
corect spus “punga electronica”.
Conturile curente , cunoscute si drept conturi de decontare , permit inregistrarea operatiunilor
curente de plati sau incasari de numerar, transferul r esurselor intre bancile clientilor care reprezinta
incasari si plati, dar si alte operatiuni care sunt generate de constituirea si retragerea depozitelor,
de acordarea si derularea creditelor, dar si de diverse servicii pre state pentru populatie si agentii
economici. C el mai utilizat cont bancar este c ontul curent deoarece prin intermediul acestuia are
loc intreg fluxul bancar al clientului , permit and si o informare operativa asupra lichiditatii
imediate .
Contul curent funct ioneaza initial prin creditare, aceasta operatiune reprezentand depunerea
unei sume in numerar la casieria bancii de catre titular, transferul din alt cont al titularului prin
retragere de depozit si creditare, transferul unui fond de la alta banca sau chi ar bonificare de
dobanda . Contul curent se bazeaza pe baza doua principii:
(a) asigur a dison ibilitat ile intr -un mod permanent ;
(b) in cazul in care proportia activelor din cont este libera de gaj sau de alte obligatii dispuse de
autoritatea publica, ii o fera titularului capacitatea juridica de a dispune de plati .

11
Desi, asemeni unui cont de pasiv, contul curent functione aza initial prin creditare, la sfarsitul
zilei acesta poate avea sold debitor, asemeni contului de activ, ca urmare a creditelor folosite. In
decursul unei zile, contul poate avea atat sold creditor cat si sold debitor , acesta asigura nd mai
intai folosirea propriilor fonduri iar mai apoi a celor imprumutate.
Acest tip de conturi care pot avea si solduri creditoare si/sau debitoare s unt cunoscute ca fiind
bifunctionale , avand posibilitati de overdraft. Disponibilitatile aflate in contul curent au o
caracteristica foarte volatil a, neputand fi folosite de banca ca si resurse de creditare . Din aceasta
cauza nebonificandu -se dobanda, sau daca se decide totusi acordarea, aceasta va fi intr -o suma
foarte mic a. Pentru tranzactiile realizate in contul clientului , banca p oate p ercepe comisioane
potrivit tarifelor anuntate anterior . Aceste c omisioan e pot fi calcula te fie operatiune cu operatiune,
fie asupra rulajului creditor al contului curent, conform practicii bancii respective .
Conturile de depozit fac referire la i nvestitiile financiare facute la banci de catre clienti i
acestora, cu scop ul de a fructifi ca capitalu l, fiind cunoscute sub numele de depozite bancare la
termen. Contul de depozit este recunoscut drept un cont de pasiv care se crediteaza cu sume
constituite ca depozite si se debiteaza cu sumele iesite din cont in momentul lichidar ii depozitului .
Depozitele se constituie in baza un or conventii scrise intre banca si client si pot fi atat in lei cat
si in valuta, conventii in care s unt prezute suma, perioada , dobanda, modalitatea de plata. La data
scadent ei depozitul si dobanda vor fi transfera te in contul curent, in cazul in care nu exista o clauza
de reinnoire automata.
Lunar exista posibilitatea transferarii d oban zii in contul curent, in functie de optiunea aleasa
de client, cu mentiunea ca aceasta va fi ceva mai mica decat dobanda transferata la scadenta.
Clientul are posibilitatea renunta rii la investitia facuta si poate solicita oricand retragerea
depozitului inainte de scadenta, caz in care clientul va beneficia de tratamentul aplicat contului
curent.
Conturile de imprumut sunt debitate cu valoarea creditelor trase, creditandu -se cu sumele
rambursate, reprezentand obligatiile clientilor fata de banca. Toate conturile de imprumut isi
deruleaza activitatea prin intermediul contului curent, mai exact prin intermediul sumel or trase din
credit este alimen tat contul curent , mai departe fiind efectuate platile . Pe cealalata parte, aceasta

12
tranzactie poate avea loc si invers, din sumele disponibile in contul curent rambursandu -se
creditele din contul de credite si platindu -se dobanzile si comisioan ele datorate bancii.
Conturile de imprumut corespund credite lor folosite de banca. Dobanda este de cele mai multe
ori fluctuanta si se afla in stransa legatura cu nivelul pietei, cu calitatea clientului , dar si cu perioada
de creditare.
In functie de continuitatea inregistrarii operatiunilor , regasim doua tipuri de conturi:
1. Provizoriu : reprezinta o actiune temporara si este folosita pentru depunerea mijloacelor
banesti in vederea formarii capitalului social sau chiar a majorarii acestuia. Din acest cont nu pot
fi retrasi banii;
2. In sens deplin care poate fi clasifica t astfel:
 Cont curent sau de decontare – este deschis atat persoanelor fizice cat si juridice si
foloseste la inregistrarea tuturor operatiunilor din cadrul tranzactiilor efecutate de titular,
intr-o ordine cronologica
 Cont de depozit care poate fi:
a) la vedere – pastr eaza resursele banesti depuse fara sa fie indica t termenul de extragere a acestora
din cont;
b) la termen – pastr eaza resursele banesti pe ntru o perioada stabilita si are in vedere ca banca sa
calculeze dobanda care reiese din soldul acestui cont :
 Cont ul de imprumut – este utilizat in vederea pastrar ii informati ilor privitoare la creditele
acordate clientilor bancii , dar s i la evidenta dobanzilor calculate si incasate de catre banca;
 Contul LORO – este un cont interbancar folosit pentru pastrarea resurselor banesti ale altor
banci in banca respectiva.

13

Garantarea sumelor depuse in banca
În România, depozitele create in cadrul băncil or românești sunt garantate de scheme de
garantare aprobate in prealabil de BNR. În momentul actual , singura schemă de garantare
recunoscută oficial pe teritoriul României este Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare
(FGDB). Depozi tele bancare sunt reglementat e pe Legea nr. 311/2015 privind schemele de
garantare a depozitelor și Fondul de garantare a depozitelor bancare. 5

5 https://www.brd.ro/fondul -de-garantare -depozitelor ,

14
„Suma maximă care poate fi garantată atunci cand banca unde este constituit depozitul nu este
în măsură să își îndeplinească obligațiile de plată conform condițiilor contractuale și legale
aplicabile reprezinta plafonul de acoperire . Valoarea maxima a acestui plafon este de 100.000 de
EUR, echivalent în RON, per d eponent, per bancă. Plafonul are aceeași valoare în toate țările
membre UE. Acest lucru înseamnă că toate depozitele de la aceeași instituție de credit sunt
agregate pentru determinarea încadrării în plafonul de acoperire. De exemplu, dacă un deponent
deține un cont de economii în valoare de 90.000 EUR și un cont curent în care are 20.000 EUR,
acesta va primi doar echivalentul în RON al sumei de 100.000 EUR ”.6
„În anumite situații, astfel cum sunt prevăzute în mod expres de art. 62., alin (1) din Legea nr.
311/2015, depozitele mai mari de 100.000 de EUR sunt acoperite pentru o perioadă de 12 luni de
la data la care suma a fost creditată în cont la instituția de credit în cauză sau de la data la care
depozitele pot fi transferate legal la o altă instituție de credit. Categoriile de depozite încadrate la
art. 62, alin. (1) din Legea 311/2015 sunt:
a) depozitele care rezultă din tranzacții imobiliare referitoare la bunuri imobile cu destinație
locativă;
b) depozitele rezultate din evenimentul pensionării, dispon ibilizării, din situația de invaliditate sau
deces al deponentului;
c) depozitele rezultate din încasarea unor indemnizații de asigurare sau a unor compensații pentru
daune rezultate din infracțiuni sau pentru condamnări pe nedrept. ”
În prezent, plafonul s uplimentar stabilit de Banca Națională a României este în valoare de
100.000 EUR , nivelul garantării fiind stabilit respectiv reconsiderat periodic de catre BNR și
publicat pe site -ul său oficial.
Spre exemplu: dacă un deponent deține un depozit de 70.000 EUR și a mai încasat 100.000
EUR dintr -o tranzacție imobiliară (categoria a), valoarea despăgubirii va fi de 170.000 EUR în caz
de faliment al Băncii (70.000 EUR garantați conform plafonului de garantare de 100.000 EUR +
100.000 EUR plafon suplimentar).

6 https://www.brd.ro/fondul -de-garantare -depozitelor

15
Procura de operare pe cont
Un mandat reprezinta o împuternicire scrisă prin care o persoană fizică sau juridică este
reprezentata de o terta persoana care are acordul sa acțion eze în numele acesteia si sa execut e un
contract comercial sau de altă natură , dar si o speta juridic a, existand uneori cazuri cand are loc
împotriva voinței celeilalte părți. Persoana care oferă autorizația poarta numele de mandant, iar
persoana împuternicită să acționeze în numele ei , mandatar.
Anterior, termenul de „împuternicire” reprezenta un instrument legal semnat sub sigiliu în timp
ce o scrisoare reprezenta un instrument semnat pur și simplu de către părți. Unele jurisdicții solicită
ca mandatul să fie semnat în prezența notarului sau a unor martori, în timp ce altele îl recun osc
atâta timp cât acesta este semnat de către mandant.
Tipuri de cont
Contul curent reprezinta principalul produs financiar oferit de banci . Prin intermediul
acestuia se deruleaza principalele operatiuni privind depuner ea sau retrager ea de numerar, dar si
diverse plati si incasari. Contul curent ofera posibilitatea incasar ii salariului, pensiei, alocatiei, a
dobanzilor aferente depozitelor, dar si plata facturilor si transferul unei sume de bani in regim
simplu sau de urgenta. 7
Ordonarea platilor poate avea loc ori la ghiseu, ori online, prin serviciul de internet banking
oferit de fiecare institutie bancara in parte , prin intermediul aplicatiilor mobile ori a telefonului.
Clientii au posibilitatea atasa rii unui card de debit la cont ul detinut, care va fi utiliz at pentru
realizarea platilor la comercianti i acceptanti, sau pentru a retrage bani de la orice bancomat.
Dobanda oferita in general in cazul conturilor curente este una foarte mica, in unele cazuri fiind
chiar 0%.
Contul de economii reprezint cea mai flexibila varianta de economisire. Sunt permise atat
depuneri cat si retrageri de numerar in orice moment. De asemenea, ofera o dobanda mai mare
decat contul curent. Mai mult decat atat , clientii nu sunt penalizati atunci cand retrag bani , insa pot
impune , in anumite cazuri, mentinerea unei sume minime in cont.

7https://www.conso.r o/depozite/care -sunt-diferentele -intre-un-cont-curent -un-cont-de-economii -si-un-depozit

16
Contul de economii este alegerea celor care isi doresc sa stranga o anumita suma de bani
prin depuner i periodice. In mod normal , contul de economii nu permite efectuarea platilor si nici
atasarea un card. Clientii pot doar sa retraga numerar de la casierie, ori sa isi transfere suma
necesara de bani din contul de economii in contul current, pentru ca mai apoi sa faca plata.
Contul de economii pentru copii ofera posibilitatea copiilor sub varsta de 18 ani de a avea
un cont . Acesta este deschis pe numele copilulu i, iar unul dintre parinti devine imputernicit pana
la varsta de 18 de ani. In momentul implinir ii varstei de 18 ani, contul de economii se transform a
in cont curent al carui titular v -a deveni copilul avand drepturi depline, perso ana imputernicita
fiind revocata.
De asemenea, contul de economii este gratuit pana la implinirea varst ei de 18 ani , iar
persoana mandatata are posibilitatea efectu arii operatiuni lor de tip retragere de numera r cat si
depunere de numerar. Plati le la POS sau pe internet sunt restrictionate.
Odata cu deschiderea conturilor curente, institutiile bancare pun la dispozitia clientilor
posibilitatea deschiderii si unor conturi in valuta , prezentate mai jos :8
a. Euro ( EUR)
b. Dolar american ( USD)
c. Dolar Australian (AUD)
d. Dolar canadian (CAD)
e. Franc elvetian ( CHF)
f. Coroana daneza ( DKK)
g. Lira sterlina ( GBP)
h. Forint maghiar ( HUF)
i. Yen Japonez ( JPY)
j. Coroana norvegiana ( NOK)
k. Coroana suede za ( SEK)

8 https://ing.ro/persoane -fizice/carduri -si-conturi/conturi -in-valuta#faq

17
1.3 Operatiunile interbancare

Reglementarea platilor

Reglementarea platilor presupune efectuarea operatiun ilor atat in numerar cat si in tr-o
moneda virtuala. In momentul actual , bancile pun la dispozitia clientilor servici i de retragere si de
depunere numerar . De asemenea ofera posibilitatea efectuarii schimb ului valutar manual sau
automatizat in ceea ce priveste platile pe internet dar si tranzactiile la POS intr -o moneda diferita
fata de cea a contului.
Reglementarile pot fi impartite in doua tipuri :
Operatiunii efectuate pe intreg teritoriu al Romaniei intre clienti care au conturi deschise
la ace easi Banca , sau conturi ce apartin unor institutii bancare diferite ce pot fi regasite in aceeasi
tara. Tranzactionarea are loc prin debitarea ordonatorului si creditarea beneficiarlui. Operatiunile
interbancare sunt reglementa te prin Transfond , administratorul si operatorul Casei de Compensare
Automata de Plati – SENT).
SENT reprezinta un sistem electronic prin care sunt compensa te in mod multilateral plățil e
interbancare de valoar i mici care sunt transmise între participanți, in timpul mai multor sesiuni
zilnice. Acest sistem se diferentiaza prin numărul mare de instrucțiuni procesate zilnic
(aproximativ 95% din totalul plăților interbancare) , prin valoarea individuală redusă a acestora,
dar si prin utilizarea rețelei virtuale TFDNet pentru un schimb de mesaje între participanți și sistem.
Acest tip de sistem mai este cunoscut si sub denumirea de Casă de Compensare Automată
(Autom ated Clearing House – ACH). 9

9 https://www.transfond.ro/

18
Compensarea

Compensarea reprezinta procedura prin care datoriile reciproce sunt stinse pana la
concurenta celei mai mici dintre acstea. Nu este o procedura aplicata doar unei categorii de
persoane, ci pot beneficia atat persoane juridice din Romania, cat si persoanele juridice
nerezidente.10 In Romania s -a organizat infiintat Casa de Compensare care se gaseste sub
responsabilitatea Bancii Nationale Romane, loc in care toate bancile au conturi deschise, si unde
se opereaza rezultatul compensarilor.

Efectuarea platilor internationale

Datorita tehnologiei care a ajuns sa aiba un rol din ce in ce mai important at at pe piata
nationala, cat si pe internationala, p latile internationale au devenit un instrument foarte cautat de
clienti . In momentul actual , institutiile bancare ofera clientului diverse servicii prin car e exista
posibilitatea efectuarii mult mai rapide a unor transfer uri dintr-o tara in alta cu ajutorul servicilor
de internet banking.
In trecut , aceste operatiuni puteau fi efectuate doar prin preze nta fizica a clientul ui la banca.
In prezent, de un sistem online poate benefici a orice client , contra – cost, existand avantajul
efectua rii transferuri lor de pe un mobil sau calculator , fara a mai fi nevoie de deplasa rea fizica.
Transmiterea fondurilor este in prezent o operatiune foarte importanta in zilele noastre,
deoarece se pot transfera online resurse in aproape orice tara. De asemenea, pot fi efectuate atat
plati standard cat si plati in regim de urgenta. 11
Pe teritoriul Europei, o peratiunile standard efectuate sunt procesate in aproximativ 3 -4 zile
lucratoare . In schimb, in restul lumii acestea sunt procesate in termen de 8 zile lucratoare cu
conditia sa fie instrumentat e pana la or ele 16:00.

10 http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/procedura -de-compensare -a-creantelor -si-datoriilor -comerciale -a3717/
11 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck, București, 2010

19
Operatiunile in regim de urgenta, pot fi realizate contra -cost printr -un comision de urgenta
in valoare de 50 EUR care se adauga la taxele normale de transfer. Aceasta operatiune se
proceseaza pe teritoriul Europei in 1-3 zile lucratoare , in timp ce in restul lumii are loc in 7 zile
lucratoare , avand conditia sa fie instrumentat e pana la or ele 14:00
In prezent, sistem ul de incasari este mai simplificat , creditarea unui cont putandu -se face
cu ajutorul contului IBAN si a numelui titularului de cont.
Totodata, aceste plati internationale sunt supuse anumitor termenii si conditii cat si unor
comisioane:
 SHA – ordonatorul plateste comisioanele aferente b ancii sale , iar comisioane sunt
scazute din suma transferata.
 OUR –ordonatorul plateste atat taxele percepute de banca ordonatoare cat si taxel e
percepute de Bancile intermediare si banca beneficiara.
 BEN –ordonatorul nu plateste nicio taxa deoarece acestea sunt percepute din suma
transferata.12
In aceasta categorie pot fi luate in calcul si platile efectuate pe internet sau la POS.
Platile efectuate in mediul online presupun completarea manuala a datelor cardului pentru
a-i putea oferi comerciantul posibilitatea de a bloca o garantie pe termen limitat atunci cand este
vorba despre ofert ele hotelier e. De asemenea exista si posibilitatea ca, intai sa aiba loc autorizarea
tranzactiei de catre comerciant si ul terior sa fie plasata comanda .
Un avantaj important al platilor efectuate online este acela ca si ordonatorul si beneficiarul
pot solicita refuz ul la plata in cazul in unul din tre parti nu a respectat termenii si conditiile stabilite
anterior .
Initial , banca care a initiat refuz ul la plata ii solicita celeilalte banci informatii le in baza
carora s-a initiat disputa care va dura 30 de zile. Exista posibilitatea ca in urma acest ui demers, cel
care a initiat disputa bancara sa nu primeasc a un raspuns favorab il. O ultima solutie ar fi ace ea

12 https://ing.ro/persoane -fizice/carduri -si-conturi/conturi -in-valuta

20
prin care banca initiatoare poate solicita insituti ei bancar e emitent e a cardul ui (care poate fi Visa,
Mastercard, Maestro ) solutionarea disputei.
Bancile ofera clientilor sai servicii de plati interne si internationale. Avantajele acestor
servicii sunt: rapiditate a, fiabilitate a, schimb ul valutar, siguranta. Clientii au posibilitatea efectu arii
platilor cu un card internationa l, chiar daca moneda cardului este una diferita fata de moneda
comerciantului , schimbul valutar fiind efectuat automat .

Schimbul valutar

„Cursul de schimb valutar reprezinta pretul unei unitati monetare din moneda unei tari,
exprimat in unitati monetare ale alte tari. Definitia exacta a cursului valutar ia in co nsiderare si
tipul de cotatie care leaga cele doua monede participante la raportul de schimb ”.13
Cursul valutar este de doua feluri:
 fix
 flexibil
Cursul de schimb flexibil are loc atunci cand doua tari stabilesc , prin intermendiul politicii
monetare , sa-l mentina in acest fel. Cursul de schimb fluctueaza in acelasi trend cu exporturile si
importurile unei tari. Comertul mondial are loc, de cele mai multe ori, la un curs valutar flexibil,
care variaza intre limite relativ fixe.
Pe de alta parte, c el mai cunoscut sistem valutar este cel fix, al carui etalon important a fost
aurul. Ca de exemplu, l a sfarsitul anilor 1850 o uncie de aur valora 20 de dolari americani si 4 lire
sterline, rezultand o rata de schimb de 5 dolari pentru o lira.
Pot fi identificate doua tipuri de cursuri:
 Curs ul oficial care este stabil it zilnic de catre Banca Nationala in baza unui raport realizat
intre cerere a si oferta de valute. Baza obiectiva a nivelului cursului de schimb este
reprez entata prin raportul dintre puterea de cumparare a celor doua valute in ta rile

13 Monica Răileanu Szeles, Ioana Radu. Cursul de schimb valutar. Universitatea Crestină “Dimitrie Cantemir”

21
respective. Acest curs poate fi vizualiza t pe site -ul BNR dupa ora 13 , acesta fiind valabil
pentru ziua urmatoare.
 Curs ul de piata care se publica cu doua marimi si anume:
 Cotatia BID – reprezinta pretul cererii din punct ul de vedere al intermediarului care
realizeaz a o tranzactie valutara. De asemenea, c otatia BID mai este cunoscuta si sub
denumirea de curs de cumparare.
 Cotatia ASK – reprezinta pretul ofertei din punct ul de vedere al intermediarului care
realizeaza o tranz actie valutara. De e xemplu: in momentul in care un client adreseaza un
ordin de vanzare valuta, acesta reprezinta pentru intermediar o cumparare la un pret BID;
in schimb, daca un client adreseaza un ordin de cumparare valuta, acesta este echivalent cu
o vanzare la un pret ASK pentru intermediar . Din acest motiv cotatia ASK mai este
cunoscuta si sub denumirea de curs de vanzare.14
De asemenea, cursurile de vazare si de cumparare care sunt afisate de catre banci la inceputul
zilei pot fi modifica te de-a lungul zilei in functie de cum evolu eaza piata valutar a, dar si in functie
de interesul existent de cumparare si de vanzare.

1.4 Credite de consum si de locuinte

Credite de consum
Creditul de consum reprezinta o relatie baneasca ce se stabiles te intre o persoana juridica (
creditor) care imprumuta o suma de bani unei persoane fizice sau juridice, imprumut acordat cu
titlu rambursabil si conditionat prin rambursarea sumei primit plus dobanda aferenta stabilita la
momentul acordari.
Creditele de consum sunt de 3 feluri :
 Creditul de nevoi personale , acesta fiind si cel mai utilizat de persoanele fizice.
Discutiand despre produsele ING Bank, aceasta institutie ofera clientilor sai
posibilitatea sa contracteze un credit de nevoi personale cu s uma cuprinsa intre 2000

14 https://www.investopedia.com/terms/b/bid -and-ask.asp , accesat in data de 12.05.2019

22
ron si 1250000 ron. In ceea ce priveste perioada de creditare, aceasta poate fi maxim
pe 5 ani de zile. Dobanda acestora poate varia in functie de urmatoarele : Valoarea
creditului, asigurarea creditului si incasarea salariului in contul sursa al creditului15.
De exemplu, pentru sume cuprinse intre 20.000 RON si 49,999RON, Institutia bancara
mentionata mai sus ofera urmatoarele dobanzi:
1. 9.75%, daca incasezi salariu si ai si asigurare pentru credit
2. 10.75 % daca ai una dintre cele doua mai sus mentionate ( asigurare sau salariu)
3. 11.75% , daca nu ai nici asigurare si nici salariu.
De putin timp, Banca sus mentionata ofera clientilor sai posibilitatea sa o btina creditul de nevoi
personale prin internet banking fara ca, clientul sa se deplaseze la Sucursala.
 Cardul de credit ofera clientilor posibilitatea de a cumpara in rate fara dobanda atat pe
teritoriul Romaniei cat si in strainatate . Este bine de stiut ca acest produs are o perioada
de gratie in care clientul nu plateste dobanda. In cazul nerespectari contractul,
institutiile bancare sanctioneaza clientii prin postarea dobanzii aferente sumei
contractate cat si dobanda aferenta zilelor de intarziere.
 Linie de credit de credit este disponibila atat pentru persoanele fizice cat si pentru cele
juridice. Aceasta linie functioneaza ca un buzunar de rezerva deoarece clientul are
posibilitatea sa dispuna de suma respectiva atunci cand soldul lui este zero sau doreste
sa dispuna de o suma mai mare in contul curent. Dobanda liniei de credit se calculeaza
zilnic si se aplica doar la sumele utilizate din suma acordata. Lunar, clientilor li se
retrage cu titlu de rata un procent din suma utilizata plus dobanda aferenta.

Creditele pentru locu inte
Credite le pentru locuinte sunt destinate achizitionarii, constructiei sau modernizarii unei
locuinte si se garanteaza tot cu locuinta respectiva. In prezent, Banciile din Romania ofera creditul
prima casa si creditul ipotecar.

15 https://ing.ro/persoane -fizice/credite

23
Creditul prima casa reprezinta un program al G unernului Romaniei, la nsat in data de 20 mai
2009, acesta a fost creat pentru a sprijini persoanele care nu au posibilitatea sa achizitioneze cash
o locuinta. Prin acest program, guvernul vine in sprijinul populatiei si garanteaz a 80% din valoarea
imprumutului pentru cumpararea locuintei. Valoarea maxima a creditul este de 60.000 EURO in
functie de anul de fabricatie al locuintei. Clientii ca sa poata beneficia de acest program trebuie sa
indeplineasca o conditie unica, aceea fiin d sa nu detina alte proprietati.16
Pentru constructiile efectuate inaintea datei de 22.02.2010, Banca ofera suma maxima de
57.000 Euro. Pentru o constructie dupa data de mai sus, Institutia de credit poate oferi maxim
66,500 EUR.
Perioada contractuala est e de minim 120 luni si maxim de 360 de luni. Acest credit se poate
obtine prin venituri de tip salariu, pensii, drepturi de autor, etc.
Creditul ipotecar reprezinta un i mprumut destinat achizitionarii sau construirii unui imobil. De
asemenea, acest credit se garanteaza cu insusi imobilul achizitionat pentru a -i oferi institutiei
bancare garantia rambursarii creditului pe intreaga perioada de 35 de ani. Comparativ cu credi tul
Prima Casa care are o dobândă fixa, creditul ipotecar, deși oferă o mai mare libertate in ceea ce
priveste utilizarea imobilului cumparat, deține o dobândă variabila. Astfel, rata plătită lunar va fi
mai mare în cazul creditului ipotecar.

16 https://www.wall -street.ro/tag/prima -casa.html

24

Capitolul II – ING Bank, Sucursala Bucuresti.

ING Bank – Sucursala Bucuresti face parte din ING Group, institutie financiara
internationala de origine olandez care ofera servicii bancare si management al activelor pentru
clienti individuali, companii si institutii din peste 40 de tari din Europa, Amer ica de Nord, America
Latura , Asia si Australia.
ING Groep, reprezinta un grup bancar Olandez prezent la nivel mondial, cu peste 60
milioane de clienti individuali, cu aproximatie 11,500 angajati si activeaza in 50 de tari. Grupul a
fost creat in anul 199 1 prin fuziunea dintre doua Banci, acestea fiind Nationale – Nederlanden si
NMB Postba nk Group. Noul nume al companiei dupa fuziune a devenit Internationale Nationale
Nederlanden fiind prescurtat in I -N-G, dupa care s -a decis schimbarea numelui in ING Gro ep N.V .
Incepand cu anul 1991 , ING s -a dezvoltat treptat de la o companie olandeză cu anumite
tipuri de operațiuni internaționale , într-o multinațională de origin e olandez a. Evolutia acesteia se
dator eaza unor creșteri organice, prin întemeierea ING Direct , dar și printr -o serie de achiziții
majora .
In anul 1995 a avut loc prima achizite importanta , moment in care Barings Bank a fost
preluat de ING . Astfel, la nivel global, t ranzacția a întărit brandul ING prin prezența sa în domeniul
serviciilor bancare pe ntru compani ile din piețele emergente.
Activitatile Statelor Unite s -au dezoltat odata cu implicarea companiei Life of Georgia .
Operatiunile din Asia s -au extins considerabil odata cu colaborarea acesteia. În anul 2004,
compania Life of Georgia a fost vân dută deoarece ING a devenit un grup cu prezență stabilă în
ambele regiuni .
Brussels Lambert Bank si alte achizitii, au consolidat Grupului în regiunea Benelux. Mai
mult decat atat , operațiunile financiare din Statele Unite s -au dublat din cauza unei creșteri
organice, ca urmare a achizițiilor companiilor Equitable of Iowa, ReliaStar, Aetna Financial
Services și a băncii comerciale Furman Selz.

25

ING Bank Sucursala Bucuresti s -a facut remarcata prin l eul portocaliu din logo -ul Bancii,
ce are rădăcini olandeze. O bună parte din companiile predecesoare ale ING, instituții bancare și
de asigurări, au avut leul în logo -ul lor. Portocaliul este culoarea națională a Olandei, iar leul
reprezintă simbolul național.
ING Bank este prima institutie financia ra internationala care a deschis o sucursala in
Romania dupa 1989, in prezent detinand o pozitie solida pe piata locala. S -a lansat in 1994, ca
banca de nisa, de Corporate si Investment Banking, dar s -a dezolvatat intr -un ritm sustinut, prin
cresterea orga nica, iar astazi este o banca universala care ofera o paleta completa de produse si
servicii tuturor categoriilor de clienti.
In luna noiembrie 2009, ING Bank se regasea printre primele 5 banci de pe piata romaneasca
in ceea ce priveste segmentul corporate banking, in prim ii 3 brokeri de pe piata de capital , in
primele 5 banci privind numarul cardurilor detinute de debit si credit , si totodata in top 10 banci
dupa valoarea activelor gestionate.

26
In luna februarie 2010, ING Bank avea 35 de sucursale bancare in ceea ce priveste firmele si
184 de unitati pentru persoanele fizice.
ING Bank – Sucursala Bucuresti, a decis in luna noimebrie 2018 inlocuirea tuturor casieriilor
din Romania cu aparate de tip Self – service.
Insitutia financiara de mai sus serveste servicii si produse prin cele 3 divizii specializate :
 Retail Banking – divizia de persoane fizice le ofera clientilor sai o gama completa de
servicii si produse si o serie de inovatii precum ING Home’Bank sau ING Bazar. De
asemenea, functionarii Banci din call center stau la dispozitia clientilor sai 24h/24, 7 zile
pe saptamana;
Pe partea de Retail Banking, ING Bank ofera serviciul ING Card Complet – Cardul tau sa
salariu, acesta fiind un produs foarte simplu pentru a putea fi inteles de oricine. Benefiul acestul
produs este ca, daca incasezi o suma de minim 700 ron cu titlu de salariu, Banca iti ofera gratuitate
in ceea ce priveste retragerile de numerar atat din Romania cat si din strainatate, acces la serviciul
de internet banking cu parola si sms cat si comisioane zero pentru administrarea contului curenti.
Pentru a putea tine pasul cu Bancile din strainatate, ING Bank ofera in prezent clientilor sai
serviciul de ING Pay. Cu acest serviciul, clienti pot efectua plati la POS doar cu telefonul m obil.
Acest serviciu ofera flexibilitate clientilor deoarece folosind ING Pay nu mai sunt nevoiti sa
foloseasca cardul bancar.
O noua inovatie este serviciul de logare pe baza de amprenta. De putin timp, ING Bank ofera
acest serviciu si se pare ca are un real succes in randul clientilor deoarece clienti au acces in doar
cateva secunde la contul bancar.
 Wholesale Banking – serveste companii mari care au cifra de afaceri de peste 100 milioane
de euro, companii multinationale si institutii financiare;
 Mid Cor porate Banking – serveste companiile de dimensiuni medii cu cifra de afaceri intr e
500.000 EUR si 100.000.00 EUR .

27
Responsabilitatea sociala in Romania
ING Bank Romania isi aliniaza strategia politicii d e sustenabilitate a ING Group, ce cuprinde
domenii si proiecte relevante pe plan local. Incepand cu anul 2012, ING Bank Romania a demarat
un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali pentru a afla care sunt nevoile si
asteptarile acestora. In urma acestui pr ocess, ING Bank Romania si -a cre at o strateg ie de
responsabilitate sociala, avand in vedere urmatoarele directii:
 Educatia financiara
 Antreprenoriat
 Dezvoltare urbana
 Educatie pentru copiii din grupurile dezavantajate

Educatia financiara
Pana in prezent, proiectele demarate in aceasta arie sunt:
 Banometru, este un proiect demarat cu Asociatia pentru Relatii Comunitare incepand cu
anul 2016 care este destinat personelor care au datorii mari sau orice alte dificultati
financiare.
 Bani de buzunar2.0, proiect demarat cu Asociatia Scoala de Valori, implementat in
perioada 2014 – 2016, aceasta este primul proiect de educatie financiara din Romania,
dedicat adolescentilor, care combina utilu cu placutu, combinand invatarea online cu cea
fata in fata. Atat ING Bank cat si Asociatia Scoala de Valori, si -au propus sa dezolte
abilitatile si increderea tinerilor pentru ca aceastea sa devina mai constienti de riscurile
financiare cat si de oportunitatile existente pentru a lua cea mai buna decizie in ceea ce
priveste viitorul lor financiar.
 Educatie financiara pentru ONG -uri, acest proiect a fost creat cu Asociatia TechSoup
Romania, derulat in perioada 2014 – 2016, acesta avand ca scop educarea ONG -urilor
prin traininguri online, articole si infografice rea lizate de voluntarii. Totodata, au mai
participat si alte 10 organizatii neguvernamentale care au realizat impreuna cu angajatii
voluntari ING o strategie de adaptare instrumentelor financiare online in activitatea lor
curenta. Odata cu implementarea, au urmarit -o , cu ajutorul ING Bank.

28
 Educatie financiara pentru scoala generala, proiect in colaborare cu UNICEF Romania,
de Stiinte ale Educatiei, perioada de implementare fiind anul 2014. Proiectul ZEP ( Zone
de educatie prioritara), derulat de UNICEF Rom ania si Institutul de Stiinte ale Educatiei,
include si Educatia financiara pentru scoala generala. Acest proiect s -a adresat unui grup
de 225 de cadre didactice ( invatatori, profesori de gimnaziu) din 75 de scoli din intreaga
tara.

Antreprenoriat
Rolul ING Bank este de a stimula dezvoltarea economica si activitatea financiara atat pe
plan locat cat si la nivel global, in tarile in care activeaza, astfel, ING Bank a demarat
urmatoarele proiecte:
 Statarium , in parteneriat cu Asociatia Ropot/ Impact Hub Bucharest, proiect inceput
in anul 2016 – in derulare. Scopul Startarium a fost de a oferi antreprenori romani
care sa isi poata valorifica potentialul ideii lor de afaceri. Odata cu inregistrarea in
Startarium, antreprenorul este ghidat, pas cu pa s, astfel incat sa treaca prin toate
etapele necesare pentru lansarea/ dezoltarea unui starup. Cei trei piloni principali ai
Startarium sunt: educarea, finantarea, suportul.
 Incubatorul de afaceri , proiect derulat cu Asociatia Centrul de Resurse pentru
Organizatiile Studentesti ( CROS), in perioada 2013 – 2016, proiect derulat si cu
Universitatea Alternativa Cros. Pe tot parcursul proiectului, angajatii ING Bank
sustin workshop -uri despre Customer Experience, sales, Marketing si Finante, aceste
demersuri ii ajuta pe cei tineri sa isi dezvolte planuri de afaceri. Fiecare start -up
beneficiaza de un mentor si consultanta financiara pe o perioada de 6 luni.
Planurile cele mai de succes primesc finantare din partea ING Bank . Statistica arata
ca in primele doua editii ale proiectului au fost create peste 20 de start -up-uri.
 Recicleta , proiect implementat cu Asociatia Viitor Plus, in perioada 2015 – 2016,
reprezentand un program de atreprenoriat social, ce ofera un serviciu de colectare
slectiva a deseuri lor reciclabile de exemplu: hartie, pet, doze de aluminiu.
Transportul deseurilor se face cu cargo – triciclete, mijloace de transport ce nu

29
polueaza aerul, conduse de persoane din grupuri sociale vulnerabile, carora li se
ofera un loc de munca.
 Brutaria Concordia , intreprindere sociala finantata de catre ING, a oferit centrelor
maternale Concordia, gratuit, produse de panificatie. In aceste centre locuiau familii
dezavantajate din punct de vedere social si mai bine de 400 de copii. Un alt beneficiu
al acestui proiect este acela ca, cei tineri pot urma cursuri de brutar/ patiser
organizate de Scoala de Meserii Concordia.

Dezolvatare urbana
Institutia financiara, ING Bank, sustine proiecte care ajuta la dezolvatarea Bucurestiului.
Pana in prezent, proie ctele sustinute sunt:
 Urbaniada , implementata in anul 2015, impreuna cu Fundatia Gala Societatii
Civile, acest proiect este urmareste idei care contribuie la o viata mai buna in oras.
Principala lor dificultate este identificarea problemelor specifice spat iului urban
romanesc si cum se pot solutiona. Cei care participa pot obtine o finantare intre
15.000 si 100,000 EUR din partea ING Bank pentru a putea da startul proiectului.
 Poveste urbana, derulata in perioada 2014 – 2015, impreuna cu Fundatia pentru
Educatie si Dezoltarea MediaPRO, isi propun cu ajutorul celor tineri sa scoata la
lumina casele vechi, monumentele istorice din Bucuresti, Brasov, Iasi, Cluj,
Timisoara, Craiova si Constanta.
 Casute Ciripite, proiect derulat intre 2014 – 2015, de catre Asociatia de -a
Arhitectura si ING Bank – Sucursala Bucuresti, este o campanie construita pentru
a restaura locuintele vechii si parasite din Romania.
 Turnul de apa din Pantelimon, proiect implementat in perioada 2012 – 2013, cu
Asociatia Make a Point, sco pul acestul turn a fost acela de a aduce mai aproape
de cetatenii cartierului Pantelimon din Bucuresti cultura cat si de a oferi artistilor
un spatiu inovativ pentru a crea expozitii pe verticala si de a folosi trunul intr -un
mod creativ. Totodata, se poat e vedea orasul de la inaltime de 30 de metri.

30
Capitolul III – Utilizarea instrumentelor bancare in cadrul ING Bank

3.1 Cardul de debit

Cardul de debit este denumit si portofelul electronic deoarece un
numar foarte mare de clienti si -au exprimat parerea spunand ca „ este
mult mai simplu si la indemana sa folosesc cardul decat cash”, primit aceasta informatie, ING
Bank ofera in prezent doua tipuri de carduri :
– Card standard
– Card embosat
Card -ul standard se emite instans in orice sucursala si astfel ofera clientilor posibilitatea sa in
doar cateva minute sa intre in posesia unui nou card.
De exemplu: In anul 2016, un client pe nume Popescu, a contactat serviciul de my line ( call
center) deoarece isi p ierduse cardul si a solicitat informatii suplimentare. In urma discutiei avute,
personal, i -am comunicam clientului ca poate sa isi emita instant un alt card.
Cardul standard este emis instant in orice sucursala, banca oferind astfel clienților posibilita tea de
a intra în posesia unui nou card in doar cateva minute.
Ca si dezavantaj, acesta nu este acceptat de toti comerciantii straini.
Card Embosat
Pentru a veni in ajutorul clientilor, ING Bank ofera si cardul Embosat destinate platilor in
strainatate. Cardul Embosat este atasat unui cont bancar care si poate fi folosit atat in Romania cat
si in strainatate.
De exemplu: Clientul Bancii pe nume Marin escu, a calatorit in Grecia si a incercat sa
foloseasca cardul Standard pentru a inchiria o masina pe intreaga sadere. Cardul dansului nu a
putut fi utilizat deoarece comerciantul de la aceea vreme accepta doar carduri embosate. Situatia
s-a rezolvat favor abil deoarece sotia clientului detinea un astfel de card si au putut transfera intre
conturi pentru a putea inchiria masina.

31
Din punctul meu de vedere, principalele avantajele ale cardului embosat sunt :
– Cu un card embosat poti plati in strainatate
– Nu platesti nimic in plus pentru acest card
Pe de altă parte, cardul embosat, spre deosebire se cardul standard, nu se poate emite pe loc,
ci in 2 – 3 zile lucrătoare

3.2 Cardul de credit.

Acest produs este destinat platilor in rate, ofera flexibilitatea clientilor de a face plati cu
dobanda 0 %.
Exemplu: Clientul pe nume Alexandru, a contractat un credit in valoare de 10.000 RON
pentru a -si mobila casa. Dupa efectuarea platilor, clientul a omis sa raspunda la mesajele trimise
de banca prin care trebuia sa isi dea aordul daca imparte in rate fara dobanda sau achita intregral
la data scadenta . Din cauza automatizari, Banca nu a mai putut esalona in rate fara dobanda si
clientul a fost nevoi sa achite integral suma folosita .

Avantajul emiterii unui card de credit este reprezentat de dobanda 0% in momentul optarii pentru
plan de rate.
Insa, acest tip de card prezinta si dezavantaje importante, si anume:
– Dobanda penalizatoare foarte mare
– Trebuie sa raspunzi la mesaj in maxim 10 zile pentru a beneficia de dobanda 0%

32
3.3 Home’Bank

Aplicatia de internet banking, Home’Bank, ofera posibilitate clientilor de a efectua de pe
mobile cat si de pe browser o multitudine de operatiuni. Fara a se deplasa la sucursala, clientii pot
efectuata urmatoarele:
-Transferuri in lei
-Transferuri in valuta
– Deschidere de cont in ron, eur, usd
-Deschidere de cont de economii
-Depozit bonus cat si la termen.
-Schimb valutar
-Direct debit
– Credit de nevoi per sonale, online
Exemplu: clientul Ionut Sora, a contractat un credit de nevoi personale in valoare de
4000RON Ron in anul 2016 prin aplicatia de internet banking semnand electronic contractul si
intrand in posesia banilor in mai putin de 10 minute.
Princ ipalul avantaj al aplicatiei Home’Bank este usurinta obtinerii unui credit fara a mai fi
nevoie sa ne deplasam in sucursala pentru aceasta tranzactie.
Pe de alta parte, lipsa unui consultant bancar poate creea situatii neplacute pentru
consumator deoarece aceasta ar trebui sa isi aloce timp pentru a putea parcurge si a intelege toate
conditiile impuse de institutia bancara.

33

3.4 ING Pay

Incepand cu luna iulie 2019, clienti Bancii au posibilitatea sa efectueze plati
la POS doar apropiind telefonul, asa cum am fi procedat cu cardul. Aceste plati se pot face atat
contacless pentru sumele sub pragul de 100 ron cat si pentru tranzactiile care depasesc aceasta
suma, introducand codul pin al cardului.
De exemplu: Odata cu lansarea produsului au aparut si ceva probleme pentru utizatori de IOS,
un client al Bancii pe nume Andrei, si -a exprimat nemultumirea deoarece in prezent se poate folosi
ING Pay doar pe telefoane cu android , nu si pe IOS.
Traind in era tehnologiei, avantajul principal al acestui produs este ca nu uiti niciodata telefonu
acasa, insa cardul da.
Ca sa poti beneficia de acest produs trebuie sa detii un smartphone care sa aibe functia Near
Field Communication ( NFC)

3.5 Debitarea directa

Permite stabilirea unei sume maxime în momentul in care este creat mandatul de direct debit.
Astfel, furnizorul de servicii transmite către banca factura care va trebui plătită de către aceasta
din urmă până la data scadență.
Exemplu: Clientul Ion, nascut in anul 1944, client al Bancii din 2002, s -a hotarat sa foloseasca
direct debit pentru a plati facturile lunare ( Enel, UPC, Telekom, etc). Acest serviciu fiind gratis,
a avut posibilitatea din aplicatia de Home’Bank sa iti creeze mandate de direct debit
Avantaje:
– Clientul n u mai este nevoit sa se deplaseze lunar pana la sucursala fiecarei societati ;
– Poate verifica din aplicatia de Home’Bank situatia facturilor sale ( daca au fost platite sau nu)

34
– Primeste notificare in aplicatie in cazul in care factura nu este platita s i totodata primeste si
informatii cu privire la motivul respingeri ;
Dezavantajale:
– Pentru clienti mai in varsta, poate deveni un disconfort utilizarea aplicatiei de Home’Bank.
Din aceasta cauza , cei mai invarsta stau intre 10 si 15 minute pentru a crea un mandat.

3.6 Cecul

Un alt mijloc de plata des intalnit in randul societatilor comerciale este cecul in format letric .
Prin intermediul acestuia, titularul de cont completeaza o fila de cec si o ofera beneficiarului
urmand ca ac esta din urma sa mearga la banca sa o depuna pentru a incasa cecul. Ordonatorul ,
prin completarea filei de cec isi ia angajamentul fata de beneficiar ca isi va onora obligatile.
Exemplu: Societatea AIS SRL, din Bucuresti, a fost pusa intr -o situatie dificila in data de
24.02.2018 deoarece avea scadenta un cec si din cauza unei popriri in valoare de 1000 RON, linia
de credit acordata societatii a fost blocata pana cand s-a facut plata popririi . In urma acelei popriri,
firma AIS SRL nu a dispus de suma necesara si astfe l societatea comerciala a fost raportata la
Centra incidentelor de plati din cadrul Bancii centrale.
Consider ca nu exista niciun avantaj in cazul situati ei prezentata mai sus. In ceea ce priveste
efectuarea operatiunilor prin intermediul cecurilor, neplat a lor, atrage dupa sine si un istoric
negativ la Centra la incidentelor de plati din cadrul Bancii centrale.

35
Concluzii

Scopul propus de aceasta lucrare a fost acela de a aduce la cunostinta persoanelor care nu
fac parte din sistemul bancar atat beneficile cat si dezavantajele folosiri i unui instrument bancar.
Cu alte cuvinte, sa acumuleze un bagaj cat mai mare de informatii pentru ca ulterior sa utilizeze
produsele financiare in scopuri proprii. Imi doresc ca atat persoanele fizice , cat si persoanele
juridice sa obtina o idee si o informatie cat mai larga privind utilizarea aplicatiei de internet
banking, precum si a platilor efectuate cu cardul in afara Romaniei.
In cadrul primul capitol am evidentiat rolul unei banci, functiile a cesteia precum si tehnicile
bancare deoarece am considerat ca acestea joaca un rol important in relatia contractuala dintre
client si banca. Un alt punct atins in acest capitol este cel legat de creditele de consum si de
locuinte. Aceste credite vin sa co mpleteze fondurile proprii ale clientului atunci cand acestea din
urma sunt insuficiente pentru a achizitiona o locuinta.
Cel de -al doilea capitol prezinta o directie fundamentala a acestei lucrari . ING Bank –
Sucursala Bucuresti, se regaseste printre putinele banci care au ales digitalizarea in proportie de
90% prin eliminarea casieriilor. In partea a doua a capitol ului sunt descrise proiectele de
responsabilitate sociala din Romania pe care ING Bank le -a desfasurat in parteneriat cu numeroase
ONG -uri, proiecte ce denota atentia sporita acordata acestei zone speciale.
Cel de -al treilea capitol e ste, prin urmare , dedicat cercetarii utilizarii instrumentelor
bancare. Realizarea studiului de caz a avut loc prin descrierea initiala a fiecarui produ s, fiind urmat
ulterior de detalierea instrumentelor prin intermediul exemplificarii unor situatii reale. De -a lungul
timpului , instrumentele de plati , fizice si electronice , au evoluat in doua directii: servicii pentru
persoane fizice si servicii pentru p ersoane juridice. In domeniul persoanelor fizice, ING Bank ofera
o securitate sporita in ceea ce priveste transferurile bancare prin introducerea unui cod primit prin
SMS . Cu privire la persoanele juridice, ING Bank pune la dispozitie platforma ING Busines s care
poate fi folosita doar de societati le comerciale.
Per ansamblu, ING Bank ofera instrumente de plata flexibile atat pentru fizice cat si pentru
cele juridice.

36
Bibliografie

 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck,
București, 2010
 Ionescu Lucian, “Bancile si operatiunile bancare”, Ed Economica, Bucuresti, 1996
 Luminita Ristea, “Managementul societatilor bancare si institutiilor financiare”, Ed.
Muntenia&Leda, Constanta, 2002
 Monica Răileanu Szeles, Ioana R adu. Cursul de schimb valutar. Universitatea Crestină
“Dimitrie Cantemir
 Mihai Toma, Felicia Alexandru, “Fiannte si gestiune financiara de intreprindere”, Ed
Economica, Bucuresti, 2003
 https://www.brd.ro/fondul -de-garantare -depozitelor
 https://www.brd.ro/fondul -de-garantare -depozitelor
 http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/procedura -de-compensare -a-creantelor -si-
datoriilor -comerciale -a3717/
 https://www.conso.ro/depozite/care -sunt-diferentele -intre-un-cont-curent -un-cont-de-
economii -si-un-depozit
 https://www.conso.ro/depozite/care -sunt-diferentele -intre-un-cont-curent -un-cont-de-
economii -si-un-depozit
 https://ing.ro/persoane -fizice/carduri -si-conturi/conturi -in-valuta#faq
 https://ing.ro/persoane -fizice/credite
 https://w ww.investopedia.com/terms/b/bid -and-ask.asp
 https://www.transfond.ro/
 https://www.wall -street.ro/tag/prima -casa.html