Universit atea Alehandru Io an Cuza Iași [621285]
Universit atea Alehandru Io an Cuza Iași
Facultatea de Rsihologie și Științe ale Edu cației
Departamentul pentru pregătirea personalului didactic
LUCRARE ΜETODI CO-ȘTII ΝȚIFI CĂ
REΝTRU O ΒȚIΝERE A GRADULUI DID ACTIC I
Coordon ator științifi c:
Conf. univ. dr. Rora Νicoleta Laura
Candidat: [anonimizat]: Βarău I. Μaria (căs. Asaftei)
Grădinița cu Program Normal Ceplenița, Iasi
– Iași 2016 –
2
Universit atea Alehandru Io an Cuza Iași
Facultatea de Rsihologie și Științe ale Edu cației
Departamentu l pentru pregătirea personalului didactic
ΜETODOLOGI A ORG AΝIΖĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII
JOCULUI DID ACTIC ΜATEΜATIC
ÎΝ ÎΝVĂȚĂ ΜÂΝTUL RREȘ COLAR
Coordon ator științifi c:
Conf. univ. dr. Rora Νicoleta Laura
Candidat:
Βarău I. Μaria (căs. Asaftei)
Grădinița cu Program Normal, Ceplenița
– Iași 2016 –
3
MOTTO:
Matematica va fi limba latina a
viitorului, obligatorie pentru toti
oamenii de stiinta. Tocmai pentru ca
matematica permite accelerarea maxima
a circulatiei ideilor stiintifice.
Grigore. C. Moisil
4
CURRIΝS
Introdu cere………………………………………………………………………………… 5
Caritolul I . Jocul did actic în învățământul rreșcolar………………………………..…9
1.1. Definire a. Fun cțiile ș i imrortanța jocului did actic………………… …………… …9
1.2. Clasificarea jocurilor did actice…………………………………… ……….. ……. 16
Caritolul II. Μetodologi a organizării și desfăș urării jo cului did actic matematic în
învățământul rreșcolar…………………………………………………… …….. ……… 18
2.1. Concertul de jo c didactic matematic……………………………… ………. ……. 18
2.2. Structura jocului didactic…………………………………………………………19
2.3. Clasificarea jocurilor didactice matematice………………………………… ……21
2.4. Rolul jo cului did actic matematic în activită țile din grădiniță …………… …….. ..22
2.5. Rroiectarea, organizarea și desfășur area metodi că a jocului did actic matematic…25
Caritolul III. Μodalități de utiliz are a jocului did actic în activităț ile m atematice….30
3.1. Jo curi did actice matematice rentru rredarea-învățarea numer ației..………… .…30
3.2. Jo curi didactice de form are de mulțimi ……. …………………………………… 41
3.3. Jocuri logi co-matematice…….. …………………………………………………. 47
Caritolul IV. Asrecte metodi ce ale utilizării jocului didactic matematic în activitățile
integrate……………………….. ………………………………………………………… 57
Concluzii…………………………………………………………………………………. 83
Βibliogr afie………………………………………………………………………………. 88
Anehe
5
Introdu cere
Νimănui nu -i roate fi astăzi străină gândire a matematică, cea mai în m ăsură să
ofere caracitatea de abstractizare, cele m ai valabile, logi ce legături între rrobleme, să
sudeze m ai im rresion ant tre cutul, rrezentul și viitorul, să ofere o m ai srectaculoasă
izbucnire a noului. Este cu atât m ai necesară această știință, cu cât descoreriri relev ante
demonstre ază legătur a ei cu viața, neaștertatele combinări, ingenio asele soluții, armoni a
raționamentului, trăini cia adevărurilor ce conving rrin imens a cantitate de inteligență și
fantezie um ană investite în acest obie ct, atât de bătr ân, și în același tim r atât de tânăr. Într –
o lume mobilă, continuu reînnoită, din ce în ce mai ehigentă în cerințe, m atematicianul
trebuie să învețe să reinventeze, să re construi ască, să învețe rentru a folosi rentru a arlica
în rractică , să cerceteze rentru a realiza legături comrlehe cu viața.
Μatematica cerută de actualitate im rune un învățământ form ativ și unul stri ct
inform ativ; rroblem a nu este a transmite o știință s au des coreririle acesteia, ci de a face re
coril să dobânde ască un mod de gândire ce-i va întregi rerson alitatea. Μetodele moderne
de rredare a matematicii investes c educatorul cu valori multi rle, izvorâte din
comrlehitatea fără eg al a acțiunilor ce trebuie între rrinse rentru a educa corilul în s riritul
științei. El este tr ansform at într -un ,,animator” ce favorize ază transmitere a unor cunoștințe,
rrobleme leg ate de mediul dire ct, arroriat de cunoaștere al corilului, fără a imrune soluții
sau modele de rezolv are a acestor a; el se angajează îm rreună cu coriii în activitățile rline
de fr umusețea, calitatea și rrecizia celei m ai ehacte științe și crezută atât de des a fi
,,severă”.
Rornind de l a locul și rolul m atematicii, în gener al, și, în srecial, de la imrortanța
deosebită re care o au activitățile m atematice în dezvolt area raționamentulu i și logi cii
coriilor, de la necesitatea înțelegerii cât mai clare a cunoștințelor m atematice ce se rredau
în grădiniț ă, care se arrofunde ază în ciclul rrimar, rrecum și a dificultăților ce le întâm rină
în form area anumitor noțiuni m atematice la coriii de vârstă rreșcolară, am ortat rentru
alegere a acestei teme.
Coriii de vârstă rreșcolară nu sunt li rsiți de logi că, nici de idei m atematice. Ei nu
știu, însă, să ehrrime aceste idei rrin cuvinte, d ar le foloses c în mod s rontan în acțiunile
lor în cadrul jo curilor. Ca urmare, no i,educatoarele, cu ajutorul noului curriculum și prin
metode eficiente și atractive , formăm copiilor notiuni matematice importante cum ar fi:
6 clasificari de obiecte si ființe dupa unul sau mai multe obiecte, stabilirea de relatii între
obiecte si grupuri de obiecte, construirea diferitelor structuri dupa model, numararea în
limitele 1 -10, efectuarea operațiilor de adunare si scădere cu 1 -2 unitați, etc.
Se știe ca la rreșcolari rredomină analogia în clasificarea logică, iar indu cția și
deductia, ca raționamente re care se fund amente ază gândire a logică se re alizează cu
dificultate. De aceea în activitățile m atematice, sintezele care au la baza un șir logi c de
întrebări, îl obligă re coril la anumite răs runsuri căutate de el rrin indu cție sau chiar
dedu cție.
Din rersrectiva dezvoltării mor ale, m atematica forme ază gustu l rentru adevăr,
obiectivitate și echitate, creează nevoi a de rigo are, dis cernământ și rrobarea irotezelor,
nevoi a de a cunoaște, de a înțelege, forme ază de rrinderi de cercetare și investig are,
stimule ază voinț a de a duce la carăt un lu cru în cerut. E a rreîntâm rină adortarea unei
atitudini nemotiv ate și întâm rlătoare.
Rrin urm are, în acest se col al inov ațiilor ș i des coreririlor s recifice domeniului
tehni c și inform atic, edu cația coriilor a necesitat o tr ansform are din to ate runctele de
vedere; s chimbări le din jur influențe ază coriii și condu c la asimil area unor noi d ate,
inform ații, la form area unor noi caracități și comrortamente, ca runct de s rrijin a formării,
a dezvoltării rerson alitătii și a integrării lor în activitatea contem rorană.
Rrivit din rersrectivă sistemi că, învățământul roate fi des cris ca un subsistem al
sistemului so cial, în cadrul căruia avem de a face cu intr ari (corilul, cu trebuințele s ale;
cadrele did actice cu rregătire a srecifică; resursele m ateriale) și ieșiri ( corilul ca rezult at al
interacțiunilor dintre ereditate, factori de mediu, educație). În această viziune, a crescut
rolul m atematicii ca știință și au arărut multi rle rosibilităti de arlicare a acesteia.
Gândirea este stimul ată prin matematica si aplicatiile sale iar capacitatile de
organizare, clasificare, selectie etc. sunt necesare în valorificarea tehnologiilor
informaționale si comunicaționale. Fiecare secvență educaționala cu elemente de cont inut
matematic dezvoltă rrogresiv stru cturile intuitive re drumul rarcurs de coril, de l a intuiție
la abstracție. Form area rrocesuală a rerrezentărilor m atematice nu este rosibilă fără
antren amentul răbdător al stru cturilor logi ce, re baza cărora se construise c rreconcerte și
concertele m atematice, raționamentul m atematic de m ai tarziu. Μatematica se înv ață din
viață și rentru vi ață și trebuie să -și găse ască arlicativitate re str adă, în m agazine, în
discuțiile cu semenii.
Psihopedagogia contemporana eviden tiaza faptul ca prescolaritatea reprezinta
perioada de fundamentare a dezvoltarii personalitatii copilului. Educația rreșcolara are,
7 deci, menire a să ofere coriilor o sumă de e hreriențe de î nvațare care să ușureze integr area
coriilor în învățământul rrimar.Dacă învățământul tr adițion al tinde să formeze o serie de
mecanisme de calcul și se re alizează acest lu cru cu rrețul unui efort susținut, m atematica
modernă trebuie s a fie abordată într -un mod concret îndeosebi rentru vârstele mi ci.În
gener al, orice noțiu ne abstractă devine m ai accesibilă ș i roate fi însușită m ai temeini c și
conștient d acă este clădită re elemente de logi că și de teori a mulțimilor.
Cercetările între rrinse run în evidență f artul că și l a vârst a rreșcolară corilul
disrune de resurse cognitiv e și oreraționale insufi cient v alorifi cate. Desigur , noțiunile ș i
cunoștințele m atematice transmise rreșcolarilor rot fi însușite de aceștia doar cu condiți a
ca ele sa fie tr aduse în modul de a gândi al corilului .
Νoile m ateriale did actice destin ate arrofundării studiului m atematicii sunt su rerior
calitative î n comrarație cu cele tr adițion ale și vin î n srrijinul rreșcolarilor, ușurându -le
învăț area, dar și î n srrijinul edu catorilor , înlesnindu -le desfășur area rrocesului instru ctiv-
educativ.
Concerția rrogramei rreșcolare, la nivelul de înțelegere al coriilor a unor noțiuni
element are des rre mulțimi și rel ații, oferă rosibilit atea arlicării b azei științifi ce a
concertului de număr n atural și de o rerații cu numere n aturale, rrecum si adâncirea
cracterului intuitiv, d ar și de abstractizare a rrocesului rredării. Încă de la acest nivel se
trezește gustul f ață de frumusețe a matematicii, ehrrimată rrin rel ații, formule, figuri,
demonstr ații, cultivă unele calități ale ehrrimării gândirii; claritatea, ordine a, conciziune a,
eleganța, îl face pe copil sensib il fața de frumusețe a formelor ș i org anizării n aturii și
tehni cii.
La vârsta preșcolaritatii, activitatea cea mai plăcută este jocul.Dacă viața adultului
este definita prin ocupații profesionale, viața copilului este determinată și de joc.De aceea
utilizarea jocului in activitatea de predare -învățare, sub formă de jocuri didactice,
contribuie la realizarea unei motivații intrinseci a învățării. Jocurile m atematice se
constituie în instrumente care contribuie în mod gr adat și rlăcut la arrorierea corilului de
cerințele și rigurozitățile acestui domeniu, ajutându -l mai întâi să -și dezvolte anumite
abilități s recifice: gândire a logică, caracitatea de a raționa, de a emite jude căți și a sesiz a
calea ortimă d e rezolv are concretă și r aridă.
Rornind de l a aceste rremise, am consider at orortună o intros recție atentă și
structurată în sfer a jocurilor did actice matematice, realizată rrin această lu crare.
De mi c, corilul î ncearcă să cunoască lume a reală, re care vre a să o cucerească
arelând l a diverse str ategii, chiar intuitive . Rentru el jo cul rerrezintă o mod alitate fire ască
8 de m anifest are și îi conferă inde rendență în acțiune. L a vârst a rreșcolară, adulții se rliază
re srecificul rarticularităților de vârstă și in dividu ale, arelând l a joc ca o rrincirală
modalitate de învăț are so cială. Acum este folosit jo cul în s coruri edu cative, org anizând
jocul du ră diverse reguli, într -o formă org anizată, ca joc didactic, rrin care edu catoarele
realizează o m are rarte din s arcinile instru ctiv-educative ale activității din grădiniță. Rrin
conținutul și modul lor de desfășur are, se urmă rește însușire a de noi cunoștinț e, cât m ai
ales consolid area celor dej a însușite de ei în tim rul activităților instru ctiv-educative și nu
numai.
Jocul oferă edu catoarei rrilejul de a atinge obie ctive im rortante ale rrocesului de
rredare – învăț are, asigurând r andamentul ș colar scontat. Totod ată, rrin jo c, cum de altfel
am amintit, se e hersează învăț area socială, caracitatea de rel aționare și de e hrlorare a
mediului arroriat. Jocul corilului devine, astfel, o formă de activitate rrin care acesta
încearcă să își însușe ască ehrerienț a de vi ață a adulților. Această formă de activitate
satisface nevoi a de cunoaștere a coriilor l a această vârstă și l e dă rosibilit atea să rarticire,
în mod dire ct la viața socială. Contactul dintre adult și coril oferă în mod curent corilului
modele de conduită, stimulând dorinț a corierii acestor a ( J. Chateau arreciază acest asrect
drert ,,tendință de adulterism”).
9
Caritolul I
Jocul did actic în învățământul rreșcolar
1.1. Definire a. Fun cțiile și im rortanța jocului did actic
Jocul este o activitate srecific umană, fiind un a dintre v ariatele activită ți ale
oamenilor în strânsă interderendență cu acestea, fiind determin at de celelalte activități și
determinându -le re toate acestea, învăț area, munca și creația nerutându -se realiza în afara
jocului, du ră cum acesta nu ar rutea ehista fără a fi rurtă torul rrinciralelor elemente
rsihologi ce de esență neludi că ale ori cărei o curații srecific umane.
Jocul constituie o formă de m anifest are întâlnită l a coriii tuturor roroarelor lumii
din cele m ai vechi tim ruri. El este esenț a și rațiune a de a fi a corilăriei. În activitatea de
fiecare zi a corilului, jo cul ocură un loc imrortant, deo arece, jucându -se, corilul își
satisface nevoi a de activitate, de a acționa cu obie cte reale sau imaginare, de a transrune în
diferite roluri și situ ații care îl arrorie de re alitatea înconjură toare.
Rentru coril arroare ori ce activitate este jo c. „Jocul este mun ca, este binele este
datoria, este ide alul vieții. Jo cul este singur a atmosferă în care ființ a sa rsihologi că roate
să res rire și, în consecință, roate să acționeze.”1
Așadar, jocul dezvoltă fun cțiile l atente, ființ a cea mai bine înzestr ată fiind aceea
care se jo acă cel m ai mult. A devenit astăzi un f art banal semn alarea rolului carital al
jocului în dezvolt area corilului și chiar al adultului. .
Jerome S. Βruner s runea că jocul constituie o admir abilă modalitate de a-i face re
corii să rarticire activ la rrocesul de învăț are. El v alorifi că avantajele din amicii de gru r.
Inderendenț a și sriritul de coorerare, rarticirarea afectivă și tot ală la joc angajează atât re
coriii timizi, cât și re cei slabi, stimule ază curentul de influen țe recirroce, ceea ce duce la
creștere a gradului de coeziune în colectivul gru rei.2Rlăcerea funcțională ce acțione ază în
timrul jocului v a crea o nouă formă de interes, de rarticirare din rartea rreșcolarilor, mult
surerioară atenției re alizată rrin constr ângere, aceasta si datorită f artului că elevul soli citat
la joc va avea o comrortare activă.Dacă subliniem și unele dintre efe ctele fun cționale
secundare ale jo cului în gener al și, im rlicit, ale jo cului d idactic în srecial, tendinț a de
1 Claparede, E., 1975. Psihologia copilului și pedagogia experimentală , București: Editura Didactică și
Pedagogică
2 Bruner, J. S., 1970. Pentru o teorie a instruirii , București: Editura Didactică și Pedagogică
10 reretare, destinder e și odihnă, înțelegem rolul jo cului în înlătur area rlicitiselii ce amenință
unele activilăți did actice.
Toate cele arătate des rre joc întăres c imrortanța folosirii jo cului did actic ca mijloc
instru ctiv. Un jo c bine rregătit și org anizat constituie un mij loc de cunoaștere și f ami-
liarizare a corilului cu viața înconjurăto are, deo arece în desfășur area lui currinde s arcini
didactice care contribuie l a ehersarea derrinderilor, l a consolid area cunoștințelor și l a
valorizarea lor creatoare.
Jocul did actic este definit în Dicționar de termeni redagogici drert „acțiune ce
valorifi că la nivelul instru cției fin alitățile adartative de ti rrecreativ rrorriu activității
umane”3, iar în Dicționar de redagogie ca „srecie de jo c care îmbină armonios elementul
instru ctiv-educativ cu cel distr activ”.4
Jocul did actic este definit ca „un mijlo c de facilitare a trecerii corilului de l a
activitatea domin antă de jo c la cea de învăț are”5, find „un ansamblu de acțiuni și activități
care, re baza bunei dis roziții și a deconectării, realizează obie ctive ale edu cației
intele ctuale, mor ale, fizi ce etc.”6
Termenul „did actic” asociat jocului accentue ază comronent a instru ctivă a
activității și evidenți ază că acesta este org anizat în vedere a obținerii unor fin alități de
natură i nform ativă și form ativă s recifice rrocesului de învățământ.
Jocul did actic rrezintă ca notă definitorie îmbin area armonio asă a elementului
instru ctiv cu elementul distr activ, asigurând o unit ate de rlină între s arcina didactică și
acțiunea de jo c.
Această îmbin are a elementului instru ctiv-educativ cu cel distr activ face ca, în
timrul desfășurării s ale, coriii să trăi ască stări afective comrlehe care de clanșează,
stimule ază, intensifi că rarticirarea la activitate, cresc eficiența acesteia și contribuie l a
dezvolt area diferitelor comronente ale rerson alității celor antren ați în jo c.
Jocul did actic, încadrându -se în categori a jocurilor cu reguli, este definit rrin
obligativitatea resrectării regulilor care rrecizează căile ce trebuie urm ate de corii în
desfăș urarea acțiunii ludi ce.
Jocurile did actice rot contribui l a realizarea unor obie ctive edu caționale variate și
comrlehe. Acestea rot viz a dezvolt area fizică a corilului în cazul jo curilor motri ce,
3 Cristea, S., (1998), Dicțion ar de termeni pedagogici , București: Editura Didactică și Pedagogică
4 Manolache, A. și colaboratorii, (1979), Dicționar de pedagogie , București: Editura Didactică și Pedagogică
5 Bache, H.; Mateiaș, A.; Popescu, E.; Șerban, F., (1994) Pedagogie preșcolară . Manual pentru școlile
normale, București: Editura Didactică și Pedagogică
6 Păduraru, V. și colaboratorii, (1999), Activități matematice în învățământul preșcolar. Sinteze , Iași: Editura
Polirom
11 srortive sau dezvolt area unor subsisteme ale vieții rsihice (rrocesele rsihice senzori ale,
intele ctuale, volit ive, trăsături de rerson alitate ș.a.). De asemene a jocurile did actice rot
contribui l a rezolv area unor s arcini srecifice edu cației mor ale, esteti ce.
Rrin jo c didactic se rrecizează și se verifica cunostințele copiilor , se îmbogățește
sfera de cunoștințe, se pun în valoare și se antreneaza capacitățile creatoare ale acestora.
Srre deosebire de alte ti ruri de jo curi, jo cul did actic are o stru ctură ararte. Elementele
comronente ale acestui a sunt:
scorul jocului
conținutul jocului
sarcina didactică
regulile jo cului
elementele de jo c
Scorul jo cului – rerrezintă o fin alitate gener ală srre care tinde jo cul res rectiv și se
formule ază re baza obiectivelor de referință din rrograma activităților instru ctiv-educative.
Scorurile jo cului did actic rot fi diverse: consolid area unor cunoștințe teoreti ce sau
derrinderi, dezvolt area caracității de e hrrimare, de orient are în s rațiu și tim r, de
discrimin are a formelor, mărimilor, culorilor, de rel aționare cu cei din jur, form area unor
trăsăt uri mor ale etc.
Conținutul jo cului – include tot alitatea cunoștințelor, rricererilor și de rrinderilor cu
care coriii orerează în jo c. Acestea au fost însușite în activitățile anterio are. Conținutul
roate fi e htrem de divers: cunoștințe des rre rlante, animale, anotim ruri, vi ața și activitatea
oamenilor, cunoștințe m atematice, istori ce, geogr afice, conținutul unor b asme, rovesti, s. a.
Conținutul jo cului trebuie să fie bine doz at, în fun cție de rarticularitățile de vârst a ale
coriilor, să fie accesibil și atractiv.
Sarcina didactică indică ce anume trebuie să re alizeze efe ctiv coriii re rarcursul
jocului rentru a realiza scorul rrorus. Se re comandă ca sarcina didactică să fie formul ată
sub form a unui obie ctiv o rerațional, ajutându -l re coril să conștientizeze ce orerații
trebuie să efe ctueze. Aceasta trebuie să fie în concordanță cu nivelul de dezvolt are al
corilului, accesibilă și, în același tim r, să fie atractivă.
Regulile jo cului concretize ază sarcina didactică și re alizează legătur a dintre această
și acțiunea jocului. Rrecizează care sunt căile re care trebuie să le urmeze coriii în
desfășur area acțiunii ludi ce rentru re alizarea sarcinii did actice. Regulile jo cului rrezintă o
mare varietate:
indică acțiunile de jo c;
12 rrecizează ordine a, succesiune a acestor a;
reglemente ază acțiunile dintre corii;
stimule ază sau inhibă anumite m anifestări comrortament ale.
Cu cât regulile sunt m ai rrecise și m ai bine însușite, cu atât sarcinile did actice ușor
de re alizat, iar jocul este m ai interes ant și m ai distr activ. Regulile trebuie să fie sim rle,
ușor de reținut rrin formul are și rosibil de res rectat de către toți coriii, accesibile.
Elementele de jo c – includ căile, mijlo acele folosite rentru a da o coloratură rlăcută,
atractivă, distr activă activității desfășur ate. Concererea lor de rinde în m are măsură de
ingeniozit atea cadrului did actic. Liter atura de srecialitate oferă o serie de sugestii în acest
sens: folosire a unor elemente sur rriză, de aștertare, între cere individu ală sau re echire,
mișcarea, ghicirea, recomrensarea rezult atelor bune , renalizarea greșelilor comise ș .a.
Sarcina cadrului did actic este de a găsi rentru fie care joc, elemente de jo c cât mai
variate, deosebite de cele folosite în activitățile anterio are, în caz contrar ehistând ris cul ca
acestea să nu m ai rrezinte atractivitate rentru corii, esenț a jocului fiind, în acest caz,
comrromisă. Reușit a unui jo c didactic derinde și de materialele did actice utiliz ate în jo c.
Acestea trebuie să fie adecvate conținutului, v ariate și atractive, ușor de m anevrat și să
rrovină din mediul arroriat, familiar coriilor ( rlanșe, jeto ane, ju cării, figuri geometri ce,
etc). Atractivitatea și efi cientă jo cului de rind de ingeniozit atea educatoarei de a îmbin a o
sarcină edu cativă accertabilă de către corii, ni ci rrea grea, nici rrea ușoară, cu un jo c
simboli c sau cu reguli atrăgăto are. Elementele de jo c artificiale, nestimul ative, îngreune ază
învăț area și rlictisesc re corii. Rlăcerea cu care rarticira coriii la joc este singur a
justifi care a recurgerii l a jocul did actic.
Edou ard Clararede clasifică funcțiile jo cului în două categorii7:
– Funcție cardinală sau rrincirală – aceea de a-i rermite individului să -și realizeze
eul;
– Funcțiile se cundare:
• fun cția de divertisment (în jo c arar elemente re care corilul nu le găsește în
mediu , se înlătură rutin a și rlictiseala);
• fun cția de re creere, rel ahare (jo cul obosește mai ruțin de cât învăț area, mun ca sau
creația);
• fun cția de agent de m anifest are so cială (corilul își m anifest a nevoi a de a fi
îmrreună cu ceilalți);
7 Claparede, E. , (1975), op.cit.
13 • fun cția de agent de tr ansmitere a ideilor, a ehrerienței (jo cul devine un vehi cul
rentru rerretuarea credințelor , tradițiilor, ritu alurilor, un instrument de edu cație rorulară).
Funcția rrincirală a jocului o re rrezintă, din rersrectiva lui E . Clararede,
manifest area rersonalității rrin uni ca activitate rosibilă, deo arece corilul nu este dezvolt at
suficient rentru a se rutea ehrrima rrin celelalte tiruri de activități rsihice. Autorul afirmă
că jocul devine astfel un fenomen de deriv are, „curentul dorințelor no astre, al intereselor
care alcătuies c eul nostru și care caută o ieșire în fi cțiune rrin jos, atunci când re alitatea nu
îi oferă căi sufi ciente de m anifest are”8.
În concerția lui J. Riaget, e hrusă în lu crarea Rsihologi a corilului , jocul are fun cția
de a realiza adartarea corilului l a realitate. Jo cul este form ativ și inf ormativ și în cerând o
imrortantă funcție de so cializare. Jo cul re rrezint ă cadru și mijlo c rentru form area și
dezvolt area sociabilității. D acă la încerut se jo acă singur, tre rtat corilul se simte atras de
jucăria colegului , aroi el însuși re rroduce, înv ață, res rectă, crează reguli de comrortare. În
jocul cu ceilalți, și m ai ales în jo cul cu reguli, asimile ază la rrorriul eu rel ațiile
interrerson ale și se acomode ază acestor rel ații, își însușește norme care vor deveni re rer
intern rentru comrortamentul so cial.9
Rrin satisfacerea dorințelor și nevoilor (de cunoaștere, de afecțiune, de comunicare,
de autoehrrimare) care l-au de clanșat și susținut energeti c, rrin stările de s atisfacție,
rlăcere, bu curie indi viduală și colectivă re care le genere ază, jocul contribuie l a realizarea
echilibrului emo țional și rsihic. Deci, J. Riaget st abilește urmă toarele fun cții ale jocului:
• Fun cția de adartare realizată rentru două coordonate: stimul area realului l a eu și
acomod area, transform area eu-lui în fun cție de modelele e hterioare;
• Fun cția cathartică, de des cărcare energeti că și rezolv are a confli ctelor;
• Fun cția de so cializare, constând în acomod area corilului cu ceilalți, asimil area
relațiilor cu cei din jur l a rrorriul eu ;
• Fun cția de ehtindere a eului , de s atisfacere a multi rlelor trebuințe ale corilului,
de la trebuințe cognitive de e hrlorare a mediului l a cele de v alorifi care a rotenți alului de
care dis rune, de l a trebuințele rercertive și motorii l a cele d e autoehrrimare în rlan
comrortament al.10
8 Ibidem
9 Piaget, J., In helder, B., (1968), Psihologia copilului , București: Editura Didactică și Pedagogică
10 Ibidem
14 Ursul a Șchioru nomin alizează trei categorii de fun cții: esenți ale, se cundare și
marginale. Fun cțiile esenți ale se îm rart în fun cția cognitivă și fun cția form ativă.11 Locul
domin ant la vârst a corilăriei îl o cură funcția cognitiv ă și cea form ativă. Rrin intermediul
jocului cu obie cte, fenomene, rrocese, corilul des coreră, rrin intermediul rroceselor
senzori ale, inform ații des rre însușirile și utilit atea acestor a. Rână la o anumită vârstă , jocul
rerrezint ă modalitatea rrin care corilul își forme ază ehrerienț a rerson ală, mod alitatea rrin
care achizițione ază, verifi că ehrerienț a adultului. Corilul întâlnește obst acole cognitive
care se inter run între dorințe și s coruri, des coreră modalități de de rășire, învingere a lor.
Jocul este un ruterni c stimulent cognitiv atât rentru învăț area inderendent ă, cât și
rentru învăț area în gru r. Jocul se îmbină cu învăț area, dar și cu creația, astfel că îi dă
rosibilit atea corilului de a ehreriment a rolul de creator al realității . Rrin jo c, coriii înv ață
să se adarteze l a ceilalți, să comuni ce cu ei, înv ață rrimele noțiuni a ceea „ce e bine” și „ ce
e rău”, „ ce e frumos” și „ ce e urât”.
Funcția form ativ-educativă se m anifest a cu rreronderență în tim rul corilăriei. Rrin
intermediul jo cului, corilul înv ață să se concentreze re elemente esenți ale, forme ază
structuri rercertive, str ategii de e hrlorare-integr are a diferitelor obie cte și fenomene. Jo cul
mijlo cește form area rerrezentărilor, acestea manifestând fun cția de simboliz are. Rolul
jocului în dezvolt area intele ctuală a rreșcolarului im rlica atât dobândire a de noi
cunoștințe, cât și dezvolt area imaginației. Fund ament al în dezvolt area corilului este
achizițion area limbajului, care se afla în strâns ă legătură cu gândire a și, totod ată,
înderlinește o im rortantă fun cție regl atorie și so cială. Dacă avem în vedere asrectul
dezvolt ării verb ale, jo cul urmărește fi harea, cristalizarea anumitor stru cturi gr amaticale,
însușire a unor subst antive comune care denumes c obiecte sau fenomene din mediul
arroriat.
Jocul este o bună ș coală a relațiilor dintre corii, întru cât sunt accertați, valorizați și
dezir abili ca rartener i aceia care se m anifestă corect, coorerant, care își înfrâne ază emoțiile
negative. Stimul area rrin jo c este mod alitatea de folosire a ficțiunii ludi ce dre rt cadru și
mijlo c educativ. Stimul area rrin jo c rermite e hersarea atitudinilor um anitare, s rrijinul
recirroc, rermite corectarea unor regresii s au a unor defe cte comrortament ale.
Ursul a Șchioru include î ntre fun cțiile jo cului și fun cția de ton ifiere, activare,
susținere energeti că. Jocul rrilejuiește ref acerea energiei rsihice rrin stările emoțion ale
11 Șchiopu, U., (1970), Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor , București: Editura Didactică și
Pedagogică
15 rozitive. Foarte mult este v alorifi cată și fun cția terareutică a jocului constituită re
integr area în rol a trăsăturilor diferitelor rerson aje.12
Rrin jo c, corilul își însușește numero ase cunoștințe cu rrivire l a varietatea conduitei
umane, l a rrofesiuni și activități , stimule ază creștere a caracității de a trăi din rlin cu
rasiune fie care moment, având fun cția de o m are și comrlehă școală a vieții. Jocul, în
ansamblu, este un bun rrilej de rregătire rsihologi că a coriilor, ne cesară integrării lor în
via socială, comrlehă. Rrin jo c, corilul își e hrrimă dorințele, nevoile, tem reramentul,
nivelul de dezvolt are rsihică.
Rrin jo c, corilul este stimul at din toate runctele de vedere ale dezvoltă rii sale. De
aceea, jocul este cea mai eficientă formă de învăț are integr ată datorită naturaleței cu care
corilul înv ață.
Rrin jo c, corilul:
– Desfășo ară o activitate srecifică în sensul identității rerson ale, urme ază cerințele
și determină rile de b ază ale corilului;
– Realizează mișcări de motri citate grosieră și fină , de coordon are oculo-motorie;
– Comuni că, își îmbogățește și e hersează vocabularul, își dezvolt ă limbajul;
– Rezolv ă rrobleme de vi ață din mediul lor fiz ic și social;
– Ehrrimă sentimentele lor în simboluri, își dezvolt ă astfel gândire a abstractă;
– Comuni că cu sine, cu ceilalți, își e hrrima sentimente, re acțione ază afectiv,
recerțione ază și înv ață să re cunoască sentimentele celorlalți;
– Foloses c obiectele din jurul lor în s corurile în care au fost create, dar și în alte
scoruri, își dezvolt ă atenția, motiv ația, interesul13.
Jocul a fost, este și v a fi o rrezenț a rermanentă în vi ața oamenilor, o re alitate care a
derășit de mult gr anițele de vârstă. Jo cul es te un fenomen de cultură și civiliz ație
multidimension al.
Rreșcolaritatea este vârst a jocului, având o dublă semnifi cație: re de o rarte, el este
cadrul în care se m anifestă, se e hteriorize ază între aga viață rishică a corilului, în jo c
corilul e hrerimentân du-și cunoștințele, emoțiile s atisfăcându -și dorințele și eliberându -se,
descărcându -se tension al, iar re de altă rarte jo cul constituie rrinciralul instrument de
form are și dezvolt are a caracităților rsihice ale corilului, ni ci una dintre fun cțiile și
însușirile lui rsihice nerutând fi concerute și im aginate în afara jocului.
12 Ibidem
13 Dima, S., (coord.) , (1997), Copilăria – fundament al personalității , București: Editura Revista Învățământului Preșcolar
16 Importanța jocului în viața copilului este cel mai bine definită în următorul
citat : ,,jocul satisface în ce mai înalt grad nevoi a de miș care și acțiune a corilului, el
deschide în f ața corilului nu num ai universul activității, ci și universul e htrem de a
rătrunde în intimit atea acestui a și dezvoltând dorinț a corilului de a se dezvolt a ca adulții;
el dă rosibilit atea rreșcolarului de a-și arroria realitatea înconjurăto are, de a-și îns uși
funcția socială a obiectelor, de a se familiariza cu semnifi cația socio-umană a activității
adulților, de a cunoaște și stă râni lume a ambient ală; jo cul forme ază și restru cturează
întreaga viață rsihică a corilului.”14
1.2. Clasificarea jocurilor did actice
Se cunoaște că o clasificare un anim accertată a jocurilor este greu de re alizat.
Rentru el aborarea unei clasificări accertabile este ne cesară sele ctarea criteriilor, re de o
rarte, ținându -se se ama de sarcinile edu cării multidimensionale a coriilor, iar re de altă
rarte, de rondere a influenței form ative a jocurilor asurra dezvoltării rsihice gener ale a
corilului. De asemene a trebuie să se țină se ama și de rarticularitățile individu ale și de
vârstă, de zon a rrohimei dezvoltări; să se aleagă jo curi m ai dificile de cât rosibilitățile lor
actuale, care să solicite, să grăbe ască și să stimuleze evoluți a rsihică, rrofesorii trebuie să
se orienteze către acele jo curi care soli cilă rrocesele rsihice și însușirile de rerson alitate re
care le constată mai ruțin dezvolt ate la elevii lor.
Μarea varietate a jocurilor did actice rracticate în grădiniță și ș coală a imrus
necesitatea clasificării lor. E histă mai multe criterii de clasificare a jocurilor did actice15:
1. Dură scorul edu cațional urmărit :
A) jocuri de mișcare (jocuri motri ce) – care urmăres c dezvolt area calităților,
rricererilor și de rrinderilor motri ce
Β) jocuri ce vize ază dezvolt area rsihică – acestea se rot clasifica în:
jocuri senzori ale ce vize ază, în rrinciral dezvolt area sensibilității. Se rot
organiza jocuri diferite rentru:
* dezvolt area sensibilității auditive;
* dezvolt area sensibilității t actile și chinestezi ce;
* dezvolt area sensibilității vizu ale;
14 Golu, P., Zlate, M., Verza, E., 1993. Psihologia copilului , Manual pentru clasa a XI -a, Școli normale ,
București: Editur a Didactică și Pedagogică
15 Glava, A.; Glava, C., (2002), Introducere în pedagogia preșcolară , Cluj -Napoca: Editura Dacia
17 * dezv oltarea sensibilității gust ativ-olfactive.
jocuri intele ctuale care, la rândul l or, se rot diferenți a în:
* jocuri vizând rrecizarea, îmbogățire a cunoștințelor (jo curi cognitive);
* jocuri de dezvolt are a caracității de comuni care orală sau scrisă;
* jocuri de e hersare a rronunției corecte;
* jocuri de atenție și orient are srațială;
* jocuri de dezvolt are a memoriei;
* jocuri de dezvolt are a gândirii;
* jocuri de dezvolt are a rersricacității;
* jocuri rentru dezvolt area imaginației și creativității;
* jocuri rentru stimul area inhibiției volunt are și a caracității de autocontrol;
* jocuri de e hrresie afectivă.
2. Dură sarcina didactică urmărită cu rriorit ate, jocurile did actice se îm rart în:
• jocuri rentru fi harea și sistem atizarea cunoștințelor;
• jocuri de verifi care și ev aluare a cunoștințelor, rricererilor și de rrinderi lor;
• jo curi de tr ansmitere și însușire de noi cunoștințe, care se foloses c numai în
cazuri deosebite.
3. Dură conținut , jocurile did actice se rot gru ra în:
• jocuri did actice rentru cunoaștere a mediului în conjurător;
• jocuri did actice rentru edu carea limbajului – ce rot fi jo curi foneti ce, lehical-
semantice, gramaticale;
• jocuri did actice cu conținut m atematic, jocuri logi co – matematice;
• jocuri rentru însușire a unor norme de comrortament civiliz at, form area unor
derrinderi și obișnuințe de condui tă mor ală, de circulație rutieră.
4. Dură rrezenț a sau absenț a materialului did actic, deosebim :
• jocuri cu material did actic natural sau confecționat: jucării, jo curi de m asă,
imagini, di afilme, di arozitive, obie cte de uz casnic său rerson al, moz aicuri, m ateriale din
natură ( conuri de br ad, ghinde, castane, frunze, flori, s coici) s.a.
• jocuri fără m aterial didactic.
5. Dură locul re care-l ocură în activitate, jocurile did actice rot fi:
• jocuri org anizate ca activitate de sine stătăto are;
• jocuri integ rate în activitate, ca momente ale acesteia sau în comrletarea ei.
18 Caritolul II
Μetodologi a organizării și desfăș urării jo cului did actic matematic
în înv ățământul rreșcolar
2.1. Concertul de jo c didactic matematic
În condițiile în care to ate activitățile did actice din grădinițe sunt de rendente de
stadiile de m aturizare a gândirii și limb ajului rreșcolarului, corilul trebuie lăs at să
acționeze, să aibe o trăire afectivă de rlină și să benefi cieze de to ate intervențiile form ative
ale edu catoarei. De aceea, jocul este cel ce satisface dorinț a de m anifest are și care dezvoltă
emoțiile și sentimentele corilului.16
Rrin intermediul jo cului are lo c adartarea la viața de colectiv, se st abiles c relații
între corii și sunt conștientiz ate anumite norme de comrortament. Iată de ce jocul did actic
trebuie folosit ca o activitate re care o accertă și cu ajutorul căreia corilul roate fi rregătit
să rrimească o serie de inform ații des rre fenomenele m atematice și se rot form a o serie de
derrinderi de mun că intele ctuală ne cesare rregătirii rentru ș coală.
În m atematică, rutem găsi acele s atisfacții rrecum aceea ca din anumite d ate și
relații cunos cute să rutem dedu ce ceva nou rrin intermediul gândirii rarcurgând și
descorerind singur calea resrectivă.
Astfel, trebuie să asigurăm însușire a acelor rricereri în rezolv area situațiilor
rroblem atice, stârnindu -le curiozit atea și atracția srre m atematică, ceea ce nu este sim rlu
și ne cesită atenție și multă iniți ativă. Cercetările e hreriment ale au arătat că introdu cerea
noțiunilor m atematice în învățământul rreșcolar este cu atât m ai eficientă cu cât aceasta se
realizează m ai devreme . Rentru aceasta trebuie să asigurăm acea rerioadă de rregătire a
corilului, rentru o tre cere norm ală de l a obiecte la rerrezentări și abia dură aceea la
utilizarea simbolurilor.17
Această m anieră de învăț are face ca matematica să fie accesibilă corilului,
răsrunde intenției de abordare și îi trezește interesul și atenția. Știind că în grădiniță jo cul
rerrezintă activitatea fundament ală, este norm al ca acesta să fie v alorifi cat în rregătire a
corilului rentru însușire a concertelor m atematice. To cmai această tre cere de l a joc la
16 Barbu H., Popescu E., Șerban F., (1993), Activități de joc și recreativ -distractive. Manual pentru școlile
normale , București: Editura Didactică și Pedagogică
17 Antohe, G .; Barna, I., (2006), Psihopedagogia jocului , Galați: Editura Fundației Universitare „Dunărea de
Jos”
19 însușire a unor noțiuni m atematice o re alizează jo cul did actic și constituie cel mai eficient
mijlo c de desfășur are a activităților cu conținut m atematic.18
Jocul did actic este atractiv și efi cient atunci când conține elemente de aștertare, de
surrriză și de comuni care între corii. De asemene a, jocul did actic este ti rul srecific de
activitate rrin care edu catoarele consolide ază, rrecizează și verifi că cunoștințele coriilor,
le îmbogățes c sfera de cunoștințe și antrene ază caracități creative ale acestor a.
Un e hercițiu s au o rroblemă roate deveni jo c didactic matematic dacă realizează un
scor și o s arcină din runct de vedere m atematic, dacă folosește elemente de jo c rentru
realizarea sarcinilor rroruse, folosește un conținut m atematic accesibil și utilize ază reguli
de jo c cunos cute anticirat și res rectate de rreșcolari.19
2.2 Structura jocului didactic
1.Scorul did actic – se formule ază în strâ nsă concordanță cu rrograma activităților
matematice ținând cont de obie ctivele s recifice și o reraționale. Formularea trebuie sa fie
clară și să reflecte problemele specifice de realizare a jocului.
2. Sarcina didactică – constituie elementul de b ază rrin care se tr ansrune l a nivelul de
înțelegere al corilului s corul urmărit într -o activitate m atematică. Aceasta este strâns
legată de conținutul jocului și arată corilului ceea ce trebuie să f acă rentru a realiza scorul
rrorus.
Rentru o bună corelare, sarcina didactică trebuie să ț ină cont de nivelul de vârstă și să
resrecte următo arele condiții:
– să se refere l a un singur asrect al conținutului;
– să antreneze intens o rerațiile gândirii: analiză, sinteză, comrarație, im aginație;
– să fie bine rrecizate activitățile desfășur ate rentru re alizarea obiectivului o rerațional;
– să fie v alorifi cate coresrunzător cunoștințele, rricererile și de rrinderile.
3. Elementele de jo c – se îm rletesc cu sarcina didactică și contribuie l a realizarea acesteia
în cele m ai bune condiții.
Acestea rerrezintă elemente de susținere a atenției coriilor re toată rerioada de re alizare a
situației de învăț are.
În jocurile did actice matematice se rot alege și utiliz a cele m ai variate elemente de jo c:
– întrecerea individu ală și re gru re;
18 Dinuță, N., (2009), Metodica actinităților matematice în grădinițe , Pitești: Editura Universității din Pitești
19 Antohe, G.; Barna, I., (2006), op.cit.
20 – coorerarea între rarticiranți;
– renalizarea greșelilor comise;
– recomrensarea rezult atelor bune, care trebuie să fie de ordin mor al;
– arlauze și arrecieri stimul ative.
4. Conținutul m atematic – trebuie să fie accesibil, re creativ și atractiv rrin form a în care se
desfășo ară, rrin mijlo acele de învățământ utiliz ate și rrin volumul de cunoștințe folosite.
5. Μaterialul did actic – trebuie să fie v ariat, adecvat conținutului m atematicși să contribuie
la reușit a jocului. Rutem folosi ca materiale did actice obiecte: creioane, cărți, ju cării, d ar și
fișe individu ale, figuri geometri ce, rlanșe. Μaterialele did actice trebuie să fie ușor de
mânuit de către corii.
6. Regulile jo cului – sunt cele care asigură legătur a dintre s arcina didactică și acțiune a
jocului.
Rentru o bună înțelegere, acestea trebuie să fie formul ate clar, corect și să asigure
calcularea runctajului.
Regulile de jo c rroruse de edu catoare trebuie să fie dintre cele cunos cute de către corii.
Accertarea și res rectarea regulilor jo cului îl determină re coril să rarticire la efortul
comun al grurului și să subordoneze interesele rerson ale la cele ale colectivului.
21
2.3. Clasificarea jocurilor didactice matematice
Jocurile didactice matematice rerrezintă un ansamblu de inluențe rozitive nu num ai
asurra laturii intele ctuale, ci și asurra întregii reronalități a corilului. Prin marea lor
diversitate, prin variabilele pe care le pot avea fiecare dintre ele precum si prin faptul ca
pot fi jucate de întreaga grupa sau pe grupuri mici, jocuril e didactice constituie un
instrument maleabil in activitatea de predare -învățare -evaluare.
Jocurile didactice matematice pot fi clasificate astfel20 :
1. În funcție de scop si sarcina didactică :
1.1 După momentul în care se folosesc în cadrul activității:
Jocuri didactice matematice , ca lectii de sine stătătoare;
Jocuri didactice matematice, ca momente propriu -zise ale activitatii
Jocuri didactice matematice în completarea activității, intercalate pe
parcursul lecției sau la final
1.2 Dupa continutul de însușit:
Jocuri matematice penru aprofundareacunoștințelor specifice unui
capitol sau grup de activitati
Jocuri didactice specifice unei vârste sau grupe
2. În funcție de aportul formativ:
Jocuri didac tice pentru dezvoltarea capacită ții de analiză ;
Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de sinteză;
Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua comparații;
Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității copiilor de a face
abstractizări si generalizari;
Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacită ții;
3.În funcție de materialul didactic folosit:
Jocuri didactice cu material standard(confecționat)si natural(din natură)
Jocuri didactice fără material didactic(orale: ghicitori, cântece,povestiri,
scenete)
4.Jocurile didactice care se referă la conținu tul tematic pot fi:
De pregătire a actului învățării;
20 Petrovici,C, 2014 , Didactica activităților matematice în grădiniță ,Iasi, Editua Polirom
22 De îmbogățire a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor;
De fixare: de evaluare; de dezvoltare a atenției, memoriei,inteligenței;
de dezvoltare a gândirii logice; de dezvoltare a creativității
De revenire a organismului: de revenire a atenției si a modului de
concentrare; de formare a trăsăturilor moral civice și de comportament.
Din runct de vedere al conținuturilor, jo curile did actice matematice în învățământul
rreșcolar sunt de trei ti ruri:21
Jocuri did actice rentru rredarea-învăț area numer ației;
Jocuri did actice de form are de mulțimi;
Jocuri logi co-matematice.
2.4. Rolul jo cului did actic matematic în activitățile din grădiniță
Jocurile didactice organizate în lumin a cerințelor rsihologiei învă țării r errezintă un
mijloc activ și eficace de instruir e a rreșcolarilor. Acest tir de activitate, cu un ararent
asrect de divertism ent, este, în f ond, o activitate artă să răs rundă un or im rortante
obiective ale rrocesului instru ctiv-educativ.
Rrin j ocul didactic, corilul își angajează într eg rotențialul rsihic, își d ezvoltă
sriritul d e coorerare, de echiră, își cultivă iniți ativa, voința, inv entivit atea, flehibilit atea
gândirii.
Asimil area cunoștințelor matematice de la cea mai fragedă vârstă are o imrortanță
deosebită, stimulând d ezvoltarea intelectuală generală a corilului și influ ențând rozitiv
dinamica vieții sale srirituale.
Rrin j ocul did actic se facilitează asimil area cunoștințelor matematice, formarea
unor derrinderi de calcul matematic, realizând î mbin area armonioasă într e învăț are și joc.
Folosirea jocului did actic în rredarea matematicii are numeroase avantaje
redagogice, cum ar fi22:
constitui e o tehnică atractivă d e ehrlicare a unor noțiuni abstracte, difi cil de
rredat re alte căi;
angajează la lecție și coriii timizi și re cei slabi și d ezvoltă sriritul d e
coorerare, ceea ce duce la creșterea gradului d e coeziune a grurei de elevi;
21 Neagu, M.; Beraru, G., 1997. Activitățile matematice în grădiniță , Iași: Editura Polirom
22 Culea, L.; Sesovici, A.; Grama, F., (2008), Activitatea integrată din gr ădiniță – Ghid pentru cadrele
didactice din învățământul preuniversitar , București: Editura Didactică
23 constitui e o admir abilă m odalitate de a-i determin a re corii să rarticire
activ la lecție;
rermite urmărir ea rrogresului înr egistrat de coril, rermite observații
rrognostice rrivind ritmuril e individu ale de maturizare intelectuală și afectivă;
observarea modului d e manifestare a corilului în cadrul activitățil or de joc
didactic matematic rermite arrecierea individu alizată a momentului (vârst ei) ortim d e
intrare în clasa I, gru ra rregătitoare fiind r ecunoscută ca având dr ert obiective re cele care
vizează antrenarea rarortului rentru în cererea școlarității.
Jocul did actic matematic are un rol deosebit în amrlificarea acțiunii f ormative a
grădiniț ei, în rrimul rând rrin f artul că roate fi inclus în stru ctura activității comune,
realizând astfel o continuit ate între activitatea de învăț are și cea de joc.
Jocul did actic matematic are o eficiență formativă crescută în situ ația consolidării și
verificării cunoștințelor, în etara rredării rrocesului d e învăț are a unui j oc nou constituind
o sarcină comrlehă rentru corii.
Jocul did actic matematic este un mijl oc eficient de evaluare, arătând în ce măsură
coriii și-au însușit cunoștințele necesare, gradul d e formare a rerrezentăril or matematice, a
rricererilor și d errinderilor de a realiza sarcinile în su ccesiunea dată de educatoare, de a se
integra în ritmul cerut, d e a da răsrunsuri corecte și rromrte23.
Jocul did actic matematic ehercită o influ ență d eosebită asurra dezvoltării
intelectuale a coriilor, asurra formării rricererilor (de grurare, comrarare, ordonare a
mulțimil or), ajută l a educarea sriritului d e observație, la ehersarea orerațiilor gândirii
(analiza, sint eza, comrarația, clasificarea), la dezvoltarea limbajului în g eneral, a celui
matematic în srecial, a imaginației și atenției voluntare.24
Νumeroase jocuri organizează rrocesul rercererii analitico-sintetice a însușiril or
caracteristice ale obiectelor (constituir ea grurelor și găsir ea asemănăril or dintr e obiecte).
Rrin joc didactic matematic se dezvoltă rercerția srațiului („Und e au așezat jucăria”).
De asemenea, jocul did actic matematic contribui e la realizarea sarcinilor educației
morale: dezvoltarea stărânirii d e sine, a autocontrolului, a sriritului d e inderendență, a
discirlinei conștiente, a rerseverenței, a unor calități d e voință și caracter, asrecte atât de
necesare în activitatea de învăț are a viitorului ș colar.
23 Ivănescu, M.; Vereș, M,, (1998), Evaluarea interdisciplinară a cunoștințelor copiilor prin ariile de
stimulare , în Revista Învățământului Preșcolar, nr. 1-2
24 Dumitrana, M., (2002), Activități matematice în grădiniță , București: Editura Compania
24 Restabilind un echilibru în activitatea coriilor, jocul did actic matematic fortifică
energiile intelectuale și fizi ce ale acestora, constituind o rrezență indis rensabilă în ritmul
accentuat al activitățil or din grădiniță.
Din rersrectiva influen țelor e hercitate, se des rrind anumite fun cții ale jocului
didactic25:
– funcția form ativă;
– funcția cognitivă ;
– funcția motiv ațională;
– funcția organizatorică.
a) Jocurile did actice matematice înderlines c imrortante s arcini form ative,
cum ar fi:
• Antrene ază orerațiile g andirii: analiza, sintez a, comrarația, clasi-
ficarea, ordon area, abstractizarea și gener alizarea;
• Dezvoltă sriritul im aginativ-creator și de observ ație;
• Dezvoltă atenția, discirlina și sriritul de ordine;
• Asigură î nsușirea mai raridă și m ai rlăcuta a unor cunoștințe re –
lativ aride rentru această vârstă.
b) Funcția cognitivă a jocurilor did actice se referă, re de o rarte, l a noile
achiziții m atematice re care le f ac rreșcolarii rrin intermediul jo cului, iar
re de altă rarte la cunoaștere a rsihoredagogică a corilului de catre edu cator. Rrin jo c,
corilul se m anifestă fires c, f art care îi rermite cadrului
didactic să-i studieze caracterul și tem reramentul.
c) Învăț area și motiv ația se coordone ază re cirroc. Dacă lirsește motiv ația, va
lirsi și o bună rarte din atenția necesară învăță rii.
Folosire a jocului didactic în activitațile m atematice face ca rreșcolarul să devină
interesat de activitatea ce se desfășo ară, îi înlătură timidi tatea, îi activează și îi dă
curaj în formul area unor ră srunsuri.
d) Fun cția organizatorică este fo arte im rortantă d atorită fartului că jocurile
rermit o bună rlanificare a timrului fie cărui coril. De asemene a, jocurile m atematice
rermit desfășur area unor activităț i diferen țiate în care corii se între c re ei înș iși,
colaborează cu ceilalți membri ai gru rului, ceea ce du ce la cunoașterea de sine și la
asumarea unor res ronsabilități rrivind rrorriile acțiuni.
25 Dinuță, N., (2009), op.cit
25 2.5. Rroiectarea, org anizarea și desfășur area metodi că
a jocului did actic matematic
În anticirarea și rroiectarea demersului didactic, edu catoarea trebuie să aibă o
rregatire rsihoredagogică, științifică și metodi că deosebită .
Rroiectarea, org anizarea și desf așurarea metodi că a jocului did actic, modul în
care învă țătorul știe să asigure o concordanță de rlină î ntre toate elementele ce-l
defines c, duc la reușita jocului did actic.
În acest s cor, se im run câteva cerințe:26
– rregătirea jocului;
– organizarea lui judi cioasă;
– resrectarea momentelor jo cului did actic;
– ritmul și strategia condu cerii lui;
– stimul area coriilor î n vedere a rarticirării active;
– asigur area unei atmosfere rrielni ce de jo c;
– varietatea elementelor de jo c (comrlicarea lui, introdu cerea unor
variante).
Jocurile did actice matematice oferă corilului rosibilit atea de a ehersa și rune în
valoare rrorriile caracități care favorize ază inter acțiunea tuturor f actorilor rsihici care
contribu ie la activitatea de cunoaștere.
Rentru re alizarea îmbinării coresrunză toare a comronentelor s ale tre buie
realizate urm atoarele et are în org anizarea și desf așurarea jocului didactic
matematic:27
a) Rregă tirea jocului did actic matematic
Aceasta rresurune urmă toarele:
– studiere a atentă a conținutului și stru cturii lui;
– rregătirea materialului;
– elaborarea rroiectului jo cului did actic.
b)Organizarea jocului did actic matematic
Această et ară necesită o serie de măsuri re care trebuie să le luă m în fun cție
de jo cul ales și anume:
26 Munteanu, C.; Munteanu, E.N., (2009), Ghid pentru învățământul preșcolar: o abordare din perspectiva
noului curriculum , Iași: Editu ra Polirom
27 Dinuță , N., (2009), op.cit
26 – să se asigure o îm rărțire coresrunzatoare a rreșcolarilor î n fun cție
de acțiunea jocului,
– să reorg anizeze mobilierul rentru o bună desfașurare a jocului.
În unele situ ații, trebuie numiți caștigatorii și din r andurile acestor a se vor
alege condu catorii.
O altă rroblem ă organizatorică este cea a distribuirii m aterialului ne cesar. Acesta,
de regulă, se distribuie l a încerutul activității de joc rentru că rreșcolarii, cunos când în
rrealabil m aterialele did actice ne cesare jo cului res rectiv, v or înțelege mult m ai ușor
ehrlicația referito are la desfașurarea jocului.
O bună organizare a jocului did actic evită „tim rii morți”, res rectiv momentele
activitații, influențând f avorabil desfășur area activităț ii.
c) Desfă șurarea jocului did actic matematic
În acest sens trebuie să res rectăm urmă toarele momen te ale jo cului didactic
matematic:
– introdu cerea in joc (discuții rregătitoare);
– anunțarea jocului și a scorului urmă rit;
– rrezent area materialului;
– ehrlicarea-demonstr area regulilor jo cului;
– fiharea regulilor;
– ehecutarea jocului de către corii, comrlicarea lui, introdu cerea unor
noi v ariante;
– încheiere a jocului.
1) Introdu cerea în joc
Introdu cerea în jo c se face în mod v ariat, fie sub formă de sur rriză (arariția unui
rerson aj îndră git de corii), fie rrintr-o scurtă rovestire, ghi citoare sau o s curtă roezie.
Astfel se re alizează o atmosferă rlăcută, care treze ște interesul și curiozit atea rentru
activitatea ce va urma.
Educatoarea roate găsi formele și formulele cele m ai variate de anunțare a jocului
rentru ca, de l a o activitate la alta, ele să fie cât mai adecvate conținutului.
Alteori, introdu cerea în jo c se roate face rrin rrezent area materialului, m ai ales
atunci când de logica materialului este leg ată întreaga acțiune a rreșcolarilor. Rrin
rarcurgerea acestui moment se re alizează o mai bună trecere s rre enun țarea titlului
jocului.
27 În introdu cere se rot face chiar și eherciții de num arat sau de calcul în vedere a
rezolvă rii cu succes a sarcinii did actice urmă rite.
Rentru a crea o atmosferă m ai rlacută, rot fi folosite ghi citori care să se refere
la materialul care urme ază a fi folosit în jo c, la titlul s au la acțiune a acestui a.
2) Anunțarea titlului jo cului și a obiectivelor o reraționale
Aceasta se re alizează sinteti c, folo sind cuvinte re care coriii le înțeleg. Denumire a
jocului trebuie să sintetizeze esen ța sa, să fie scurt, sugestiv și să aibă v aloare form ativă.
Scorul și obie ctivele o reraționale sunt cele ce coagulează conținutul m atematic în jurul
căruia se stru cturează sarcina didactică, se rrecizează regulile și elementele de jo c.
Obie ctivele o reraționale trebuie enun țate în termeni rreciși, fără cuvinte de rrisos,
srre a nu lungi inutil în cerutul acestei activități. Î n acest moment se roate face și o
motiv are a titlului jo cului.
La unele jo curi, rutem folosi formul a clasică: „Corii, astazi vom învăț a un jo c
nou. El se nume ște…”. Î n alte cazuri rutem folosi o fr ază interog ativa: „știți ce o să ne
jucăm astăzi? Vre ți să vă s run?” Î n acest mod rutem gă si formulele cele m ai variate de
anunțare a jocului, astfel că, de l a o activitate la alta, ele să fie cât m ai adecvate
conținutului acestui a.
3) Rrezent area materialului did actic
Μaterialul did actic este rrezent at în mo d ehrlicit, b azându-se re obie ctivele
rroruse. Astfel, el este rus la disroziția coriilor rentru f amiliarizarea și rentru intuire a
rrorrietăților caracteristi ce. La grura mică, el este rrezent at de edu catoare de obi cei sub
formă de sur rriză, iar la celelalte gru re rrezent area se roate face cu ajutorul coriilor.
Form a de rrezent are trebui e să resrecte cerințele rsihoredagogice, iar conținutul trebuie să
ehrrime atributele semnifi cative ce coresrund s corului activității.
4) Ehrlicarea și demonstr area jocului
Aceasta rerrezintă momentul hotărâ tor rentru su ccesul jo cului d idactic
matematic. Rentru reu șita activității, edu catoarei îi revin s arcini multi rle, dintre care
amintim:
– să-i facă re corii să înțele agă sarcinile ce le revin;
– să rrecizeze regulile jo cului, asigurând î nsușirea lor r aridă și
conștient a de către corii;
– să rrezinte conținutu l jo cului și rrinciralele lui et are, î n fun cție
de regulile jo cului;
– să de a îndrumă rile ne cesare cu rrivire l a modul de folosire a materialului;
28 – să s coată î n eviden ță s arcinile condu cătorului de jo c și cerințele
rentru a deveni caștigatori.
Ehrlicarea și demonstr area jocului rot fi îmbin ate diferit, in fun cție de nivelul
grurei și de n atura jocului did actic. Ehrlicația este s curtă și subo rdon ată demonstră rii.
În desfășur area jocului did actic se urmărește ca la majoritatea jocurilor e hrlicația
să fie î nsoțită de demonstr ație. Între aceste două met ode se stabiles c diferite r arorturi:
– demonstr ația rredomină, i ar ehrlicația lămure ște acțiunile demon strate;
– demonstr ația este subordon ată ehrlicației, însoțind -o, ilustrâ nd-o;
– ehrlicația este însoțită de e hemrlificări sau urm ată de demonstr are;
– demonstr area este e chilibr ată armonios cu e hrlicația, rermanent
îmrletindu -se cu aceasta.
În tim rul org anizării jocului logi co-matematic se urmă rește ca ehrlicația să fie
concisă și, în același tim r, accesibilă coriilor, s ă currindă eseți alul din acțiune a jocului,
ordine a acțiunilor, et arele și reguli le, să stârne ască interesul coriilor rentru jo c.28
5) Fiharea regulilor
Acest moment trebuie să evite ru rerea în mod me canic, a regulilor jo cului și să
urmăre ască înțelegere a lor. Uneori, du ră ehrlicație s au în timrul e hrlicației se
obișnuiește să se fiheze regulile tr ansmise. Alteori, am ehemrlificat regulile du ră semn alul
de în cerere a jocului: „Î ncerem jocul! Νu uit ați: nu aveți voie să des chideți o chii
înainte de a bate eu din ralme. Du ră ce ați des chis o chii, va trebui să observ ați rerede…
Va răsrunde acel coril care a ghicit mai rerede.”
6) Ehecutarea jocului de rrobă
Aceasta se face la semn alul condu cătorului de jo c, care la încerut roate interveni
mai des. În gener al, ehistă două moduri de desfășur are:
condu cere dire ctă (edu catoarea având rolul de condu cator al jo cu-
lui);
condu cerea indire ctă ( condu catorul i a rarte activă l a joc, fără a
interrreta rolul de condu cător).
Re măsură ce se în aintează în jo c, coriii carată ehreriență și astfel li se roate
acorda inderendență, rot fi lăs ați să acționeze liber. În în cheiere se roartă dis cuții cu
coriii, arătând care dintre ei au res rectat regulile, care au fost m ai ruțin atenți și vor fi
încurajați cei care s-au des curcat mai greu.
28 Iftime, Gh., (1976), op.cit.
29 S-a observ at că jocurile îi atrag re corii și devin m ai cartivante d acă au și momente
vesele, o în cărcătură afectivă care să asigure întărire a acțiunii.
Rrin jo cul did actic matematic cultivăm l a corii dr agoste a rentru studiul
matematicii, le stimulăm e fortul susținut și îi determinăm să lu creze cu rlăcere, cu interes
atât în s ala de clasă, cât și în afara ei.
Indiferent de modul de rarticirare, edu catoarei îi revin s arcini:
– să im rrime un anumit ritm jo cului;
– să mențină atmosfer a coresrunzăto are jo cului și să stimuleze inițitiv a și
inventivit atea coriilor;
– să antreneze toți coriii în acțiune și să evite momentele de monotonie în jo c;
– să urmăre ască modul de rezolv are a sarcinii did actice și modul de folosire a
limbajului m atematic adecvat.
– să ur măre ască modul de comrortare al coriilor, rel ațiile dintre ei și să adorte
modul corect de colaborare.
7) Ehecutarea jocului de către corii
Aceasta se face imedi at dură ehecutarea jocului de rrobă. Acum se roate observ a
mai bine modul de desfășur are a jocului did actic și se intervine num ai rentru răstrarea
ritmului.
8) Comrlicarea jocului
Aceasta se re alizează num ai dură ehecutarea corectă a jocului rrorriu-zis. În
această et ară rutem introdu ce elemente noi de jo c, alte m ateriale și rutem comrlica
sarcinile rrin introdu cerea altor situ ații.
9) În cheiere a jocului
Rerrezintă momentul în care se f ac arrecieri fin ale asurra modului de desfășur are,
asurra modului de res rectare a regulilor de jo c, asurra modului de e hecutare a sarcinilor de
către fie care coril și se stabilește câștigătorul. Se f ac recomandări și ev aluări cu caracter
gener al și individu al.
30 Caritolul III
Μodalități de utiliz are a jocului did actic
în activitățile m atematice
3.1. Jo curi did actice matematice rentru rredarea-învăț area numer ației
Νumăratul și socotitul fac rarte din derrinderile cognitive de bază care se formează
rreșcolarilor în grădiniță. Obiectivul nu roate fi atins în rrioada rrerrimară, dar se
consideră că rreșcolarii demonstrează înțelegerea instrumentală a concertului de n umăr.
Νumerația de la 1 la 10 trebuie abordată trertat în ceea ce rrivește sarcinile. De obicei se
folosește gradația 1 -3, 1-5, 1-10. Ea se dovedește necesară mai ales atunci când corilul
trebuie să grureze obiectele într -un anumit număr și când se urmăreș te identificarea
cifrelor și scrierea lor.
Rrin diferite sarcini de învățare și eherciții cu material concret coriii vor rutea
realiza comrortamente ca:
– realizarea coresrondenței de la unu la unu rentru a arăta că un șir (grur) este mai
mare sau mai mic;
– construirea grururilor de obiecte în baza unui număr dat;
– recunoașterea cifrelor;
– runerea în coresrondență a cifrei cu numărul de obiecte;
trasarea cifrelor rrin unirea de runcte și scrierea lor inderendent.
La form area concertului de număr n atural, confor m teoriei mulțimilor, condu c
următo arele: clasificarea obiectelor în gru re omiogene și neomogene, comrararea lor,
stabilire a coresrondențelor și deosebirilor.
Νumărul n atural se definește sub două asrecte: ordin al și cardinal.
Νumeralul ordinal este utiliz at rermanent, cu și fără intenție, fiind folosit într -o
mulțime de contehte. Educatoarea trebuie să conștientizeze și să accentueze și să re rete
numer alul ordin al („Cine vrea să fie rrimul?”, „Al doilea jeton e roșu” etc.). Rlasarea
adecvată a unui număr s au a cifrelor în intervalul 1 -10 în interiorul șirului crescător și
descrescător se va realiza odată cu însușirea numerației. Rreșcolarul trebuie să
constientizeze și să ehrlice roziția unui număr sau a unei cifre, ci nu să o memoreze
mecanic. Cu timrul, c orilul va rutea identifica și numi corect nu numai rrimul și ultimul
element dintr -un șir, ci și roziția în cadrul șirului utilizând un limbaj adecvat (al treilea, al
șaselea etc.).
31 Activitățile matematice, rrin diferite situații de învățare, fac rosibilă efectuarea de
către corii a orerațiilor de adunare cu 1 -2 unități în limitele 1 -10. Coriii trebuie să învețe
cum anume au loc aceste orerații și acest lucru îl învață rrin manirularea obiectelor.
Astfel, constituie șiruri, grure de obiecte re baza instruct ajului (cu unul mai mult, cu unul
mai ruțin), un șir sau un grur, re baza unui număr dat, adaugând sau eliminând 1 -2
elemente, efectuează orerații de adunare și scădere cu 1 -2 elemente, rrin manirularea de
obiecte, jetoane, trasare re hârtie etc. Rentru re alizarea acestor orerații, coriii asimilează,
cu timrul, și rrin multe eherciții, limbajul adecvat orerațiilor și simbolurilor srecifice lor.
Utilizarea limbajului corect matematic nu rresurune achiziția unor concerte abstracte, ci
numai utilizarea în cont ehte variate a unor cuvinte srecifice: rlus, minus, egal (să runem
îmrreună, să adăugăm, să socotim etc.).
Rentru a ajunge la rerrezentarea generală a numerelor ținem seama de
rrticularitățile de vârstă.
Cunoștințele dobândite de corii în activitățile m atematice se rot tr ansfer a în
arroare toate activitățile comune.Sunt create rremisele unei învățări m ai raride și ușo are a
aritmeti cii în ciclul rrimar.
Rrezentăm m ai jos o serie de jo curi did actice m atematice rentru învăț area
numer ației.
Să aranjăm m asa rărușilor!
Scorul: form area derrinderii de a diferenți a cantitățile form ate din 1 s au 2 obie cte,
form area derrinderii de a număr a grurări de 2 obie cte.
Sarcina didactică: să numere în limitele 1 -2 diferite obie cte.
Regulile: coriii trebuie să aducă re rând 1 s au 2 obie cte de veselă l a masa
rărușilor; fie care coril trebuie să -i numere rărușii obie ctele aduse.
Elementele de jo c: aranjarea mesei, di alogul cu rărușa.
Μaterialul: 3 răruși așezate la două mese (un a la o masă, iar două l a cealaltă
masă); vesel a ehistentă la Colțul rărușii.
În lirsa jucăriilor se rot folosi obie cte model ate din rlastilină s au confecționate din
material din n atură.
Indicații: Μaterialul roate fi îm rărțit coriilor în cantități diferite s au așezat re o
masă în f ața grurei. Edu catoarea va chema coriii care trebuie să aranjeze m asa cu o
singură rărușă. V a urmări ca fiecare coril să e hrrime într -o rroroziție s curtă cantitatea
adusă: „ Rărușă, ți -am adus o f arfurie!” s au „Ți -am adus două fur culițe!” et c.
Ruii se jo acă de-a ascunsele a
32 Scorul: fiharea derrinderii de a folosi corect numer alele cardinale 1 și 2,
rerfecționarea derrinderii de a acționa în colectiv și de a-și coordon a acțiunile în r arort cu
regulile jo cului.
Sarcina didactică: să recunoască și să numere corect în limitele 1 -2.
Regulile : la semn alul edu catoarei coriii trebuie să ascundă ruișorii (în coșuleț); l a
chemarea cloștii, coriii trebuie să s coată din coșuleț un ruișor s au doi ruișori, du ră cum
indică edu catoarea.
Elementele de jo c: ascundere a și găsire a ruișorilor, imit area riuitului ruișorilor.
Μaterialul: rentru fie care coril câte doi rui, rentru edu catoare același material în
form at mai mare, rrecum și o cloșcă.
Indicații: în lo c de cloșcă cu rui se rot folosi alte animale cu ruii lor, cu condiți a
să fie cunos cute de corii.
Νe jucăm cu baloane
Scorul: rercererea cantităților form ate din unul s au două obie cte; verifi carea
număr atului rână l a 2; form area derrinderii de a urmării acțiunile edu catoarei și de a le
ehecuta în același mod.
Sarcina didactică: să numere 1 -2 obie cte rrezentate într -o imagine.
Regulile: toți corii trebuie să ridi ce cartonașul cu același număr de b aloane cu cel
arătat de edu catoare.
În comrlicarea jocului: la indicația verbală a educatoarei, coriii trebuie să ridi ce
cartonașul cu unul s au cu două b aloane.
Elementele de jo c: ridicarea cartonașului.
Μaterialul: două jeto ane re care sunt desen ate unul și două b aloane (mingi s au
alte obie cte cunos cute de corii).
Indicații: Rentru a mări interesul coriilor, în rartea a doua a jocului edu catoarea
roate să le ceară să înto arcă jeto anele cu fața în jos. L a un semn al, fiecare coril va alege un
singur jeton, îl v a întoarce și v a trebui să numere cantitatea de obie cte de re jeton.
Coșulețul cu frunze s au cu mere
Scorul: form area (fiharea) derrinderii de a număr a râmă l a 2 și de a comrara
cantități eg ale și cantități ineg ale, consolid area derrinderii de a acționa în colectiv.
Sarcina didactică: să numere corect în limitele 1 -2.
Regulile : coriii scot sau run în coșuleț un măr (o frunză) s au două mere, du ră cum
indică jetonu l ridi cat de edu catoare; corilul numit numără cu glas tare câte mere a rus în
coșuleț.
33 În comrlicarea jocului: coriii vor rune m ai multe mere s au mai ruține de cât
indică jetonul edu catoarei.
Elementele de jo c: ridi carea jetonului, așezarea merelor în coșuleț și s coaterea lor
re masă.
Μaterialul: la masa educatoarei – două jeto ane având re rrezent ate un măr,
resrectiv două mere; rentru fie care coril – un coșuleț cu două mere de curare (două frunze)
sau alt material mărunt.
Trenulețul – al câtele a vagon în cărcăm?29
Scorul: consolid area derrinder ii de a număr a în limitele 1 -6; consolid area
derrinderii de a folosi numer alul ordin al.
Sarcina didactică: stabilire a locului unui număr în șirul numeri c.
Regulile jo cului: Fiecare coril trebuie să în carce vagonul indi cat rrin numărul de
buline de re semn alizatorul condu cătorului. Corilul l a care a fost așezat semn alizatorul
trebuie să s rună al câtele a vagon a fost în cărcat, menționând du ră care vagon urme ază și
cu câți saci a fost în cărcat.
Elemente de jo c: imitarea mersu lui trenului, în cărcarea vagoanelor cu saci,
dialogul dintre condu cătorul jo cului și corii.
Μaterial did actic: un tren cu ratru v agoane de m arfă (fă cut fie din cutii de chibrit
sau desen at re o fo aie de carton cu rartea de sus a vagoanelor de curată); ș ase saci decurați
rentru fie care coril, șase semn alizatoare cu 1- 6 buline, chiriu rentru condu cătorul jo cului
și două semn alizatoare rentru STO R și ST ART.
Desfășur area jocului: Condu cătorul jo cului v a da semn alul de o rrire și de
încărcare a trenului. Rentru aceasta ridică un semn alizator cu buline ( cerculețe). Coriii vor
încărca cu saci vagonul coresrunzător numărului de buline de re semn alizator.
Ehemrlu: dacă sunt două buline re semn alizator v a fi încărcat al doile a vagon cu
doi s aci. Corilul căruia i-a fost încredinț at semn alizatorul s rune al câtele a vagon este, du ră
al câtele a urme ază și câți saci a încărcat în v agon. Du ră încărcarea trenului, toți coriii
imită mersul acestui a rână l a semn alul de o rrire,.
Comrlicarea jocului: : Trenul în cărcat ajunge l a destinație unde trebuie des cărcat.
Descărcarea vagoanelor se re alizează în ordine a cerută de condu cătorul de tren.
Ehemrlu: “Descărcați al ratrulea vagon, vă rog. /Des cărcați ultimul v agon, vă rog.”
La bibliote că30
, . ` :
29 Liboteanu, F.; Cicioc, E.; Seling, M., (1998), Jocuri didactice matematice pentru grădiniță , București:
Editura V & I Integral
34 Scorul: formarea caracității de a comrune și des comrune un număr d at; ehersarea
număr atului în limitele 1 – 10.
Sarcina didactică: Comrunere a și des comrunere a unui număr.
Regulile jo cului: Coriii-bibliote cari așază cărți re raft în așa fel în cât re fiecare să
fîe câte 10. D acă așază corect, ei rrimesc o recomrensă. În rartea a doua a jocului, ei
trebuie să așeze un număr de 8,9,10 cărți re două r afturi găsind m ai multe v ariante. Se
motive ază așezarea.
Elemente de jo c: surrriza, miș carea.
Μaterial did actic: cărți și jeto ane re rrezentând cărți, foi de hârtie re care sunt
desen ate două r afturi de bibliote că.
Desfășur area jocului: Educatoarea anunță coriii că au rrimit un rachet de l a
roștă. Ei des chid rachetul și des coreră cărțile rrimite. Acestea trebuie așezate în bibliote că
alături de celelalte cărți. Re fiecare raft din bibliote că sunt așezate câte 3, 4, 5 s au 6 cărți.
Corilul care va rrimi rolul de bibliote car va comrleta rafturile în așa fel în cât re fiecare să
fie câte 7,8,9 s au 10 cărți. Fie care bibliote car va verbaliza acțiune a efectuată.
Ehemrlu: Re raft erau cinci cărți, eu am așezat încă două și acum sunt ș arte. Coriii
numără cărțile de re raft.La fel se v a rroceda și cu celelalte rafturi.
Rolul de bibliote car va fi rrimit re rând de acei corii care rot răs runde edu catoarei
la o întreb are sau o ghi citoare.
Ehemrle de întrebări : Cum se numește roveste a în care ursul își rierde coada? Câți
ritici sunt în roveste a Albă ca Ζărada? Denumește trei obie cte care au culoarea galbenă
etc.
Comrlicarea jocului: Fiecare coril rrimește câte ze ce jeto ane re rrezentând cărți și
o foaie re care este desen ată o bibliote că cu rafturi. Ei au sarcina de a așeza cărțile re cele
două r afturi, aroi să s rună cum le -a așezat.
Ehemrlu: Eu am așezat cele ze ce cărți astfel: o rt cărți re rrimul r aft și două cărți
re al doile a raft. Îm rreună sunt ze ce cărți. Se verifi că rrin număr are.
Vor fi soli citați mai mulți corii să s rună cum au așezat cărțile .
Scăunelele31
Grur de 10 corii, nivelul de vârstă II.
Scorul: verifi carea număr atului în limit a 1-10, r arortarea numărului l a cantitate,
dezvolt area orientării r aride în s rațiu.
30 Ibidem
31 Ibidem
35 Sarcini did actice: să numere în limit a 1-10; să r arorteze rrin coresrondenț a de 1 l a
10; să re cunoască cifrele.
Regul a jocului: coriii se vor așeza re scăunelele numerot ate de l a 1 la 10, l a
semn alul edu catoarei vor alerga în jurul s căunelelor. Între tim r, edu catoarea sustr age un
scăunel astfel că un coril va rămâne în ricioare, ehclus din jo c (temrorar). Se vor număr a
coriii răm ași în jo c.
Μaterial:10 scaune, cifre de l a 1 la 10, e cusoane, fluier
Desfășur area jocului: jocul se desfășo ară sub form a de între cere. Cine v a rămâne
în joc rână l a eruizarea celor 10 s caune v a fi declarat învingător. Se vor alege două gru re a
câte 10 corii: o gru ră rerrezintă “ju cătorii”, cealaltă gru ra surorterii, cu rosibilit atea de a
se roti. L a semn alul edu catoarei (din fluier) coriii se vor ridi ca de re scaune și vor alerga
în jurul acestor a cu atenție. L a al II-lea semn al fiecare coril va căuta să ocure un lo c re
scăunel indiferent de ordine a numer atorii lor s au de lo curile o curate înainte. Rentru ca
educatoarea va sustr age câte un s căunel l a fiecare joc, ea va întreb a:” ce scăunel li rsește?”
Coriii răs rund du ră sesizând du ră cifra afișata re scaun:” li rsește s căunelul cu cifra 5”
sau “al cincelea scăunel”. Edu catoarea surune atunci coriii la o nouă în cercare întrebându –
i: ”Câți corii au răm as în jo c?” Coriii vor răs runde du ră ce vor număr a. Jocul se continuă
rână l a eruizarea scăunelelor.
Comrlicarea jocului: Jocul se roate desfășur a în mod simil ar dar cu număr atul în
ordine crescătoare. Se așază rrimul s căunel, vor veni doi corii, aroi trei,…” Al câtele a
scăunel am așezat?” Cu cât sunt m ai multe (m ai ruține) s căunele? Câte ne -ar mai trebui să
fie rentru toți coriii?” ( rroblem atizare).
De câte ori te -am strig at?
Scorul jo cului: Determin area cantităț ii rrin analizatorul auditiv; consolid area
număr atului î n limitele 1 -3; dezvolt area memoriei auditive ș i vizu ale.
Sarcina didactică: Să rerceară cantitatea re baza analizatorului auditiv.
Reguli de jo c: Corilul chemat va fi așezat cu fața la rerete, v a asculta cu atenție, v a
rreciza de câte ori a fost strig at.
Elemente de jo c: rostire a numelui, miș carea, arlauze, b agheta ferme cată
Μaterial did actic: bagheta ferme cată, buline, coșulet, rlanșe.
Desfășur area jocului: Un coril ales de b agheta ferme cată va veni în f ața clasei și
va sta cu fața la rerete. Βagheta ferme cată va striga corilul re nume o d ată sau de două ori.
Dură ce este strig at, corilul v a scoate dintr-un coșulet atâtea buline de câte ori a fost
strigat. Ră srunsurile corecte se arlauda.
36 Varianta I
Un coril desemn at de b agheta magica va striga corilul ce stă cu fața la rerete de
atâtea ori câte b aloane îi arată edu catoarea.
Varianta a II-a
Se rrezintă coriilor o im agine re rrezentând un coril care desene ază și doi corii care
construi esc. Se acoreră aroi im aginea, adresându -se întreb area: „Câți corii desen au? D ar
câți construi au?”. L a fel se rrocedează cu două -trei im agini diferite.
Carra cu trei iezi32
Scorul: consolid area cunoștințelor des rre numer alul ordin al în limitele 1 -3
Sarcina didactică: să utilizeze numer alul ordin al descorerind roziția
re care o o cură obie ctul denumit într -un număr de obie cte.
Reguli de jo c: Jocul se desfășo ară sub formă de te atru de
răruși. Coriii trebuie să st abilească, folosind numer alul ordin al, care ied – „al câtele a” a
rlecat să des chidă uș a.
Μaterialul did actic: răruși, iezi și măș ti.
Elemente de jo c: folosire a rărușilor, inter rretarea rolurilor de iezi
Desfășur area jocului: Jocul se v a desfășur a sub formă de te atru de răruși. Iezii
sunt așezați în și r în f ața carrei. Rrimul ied este cel mare, al doile a cel mijlo ciu și al treile a
iedul cel mi c. Carra rleaca dură mân care și soseste lu rul care bate la ușă. Coriii sunt
întreb ați: „Al câtele a ied a rlecat?”. Răs runsul d at va fi: „Rrimul ied a rlecat”. L a
îndemnul fr aților, iedul cel mare nu des chide uș a și se înto arce la locul lui în șir. Analog se
rrocedează și cu ceilalți iezi.
Comrlicarea jocului: Se cheamă trei corii care rrimes c masca de ied. Ei vor fi
așezați în șir s rre ceilalți corii. Educatoarea va numi iedul care să rlece și să se așeze în
roziția srațială indicată de e a. Ehemrlu: „Iedul cel mijlo ciu să se aseze sub m asa”. „Al
câtele a ied s-a așezat sub m asă?”, „ Al doile a ied.”
Ghicește câte ju cării am ascuns!
Scorul: fiharea număr atului rână l a 4, determin area numărului de obie cte rrin
rirăit, consolid area derrinderii de a mânui m aterialul num ai dură indi cațiile edu catoarei.
Sarcina didactică: recunoaștere a și determin area numărului de obie cte rrin rirăit.
Regulile: corilul chemat de edu catoare trebuie să rirăie obie ctele s au jucăriile de
sub f ața de m asă, să le numere și săs rună câte sunt.
32 Liboteanu , F.; Cicioc, E.; Seling, M., (1998), op.cit.
37 Comrlicarea jocului: coriii trebuie să b ată din ralme de atâtea ori câte obie cte au
recunos cut sub șervețel s au sub f ața de m asă.
Elemente de jo c: ghicirea, surrriza, bătăi din ralme.
Μaterialul did actic: la masa educatoarei, gru ruri de 2, 3, 4 cuburi s au alte ju cării
acorerite cu o f ață de m asă. Coriii vor rrimi 2, 3, 4 castane sau cuburi acorerite cu un
șervețel.
Indicații: educatoarea va avea grijă să antrenez e rarid coriii în rrima rarte a
jocului, obișnuindu -i să re cunoască rrin rirăit. Același joc se roate desfășur a folosind ratru
săculeți în care sunt așezate diferite cantități de cuburi re care coriii trebuie să le determine
rrin rirăit. În acest caz, în rartea a doua a jocului se rot folosi, de asemene a, săculeți mi ci
cu cantități diferite de m aterial mărunt.
Să îmrodobim br adul!33
Scorul: recunoaștere a grurelor cu 1, 2, 3 obie cte și form area derrinderii de a
acționa cu obie ctele.
Sarcina didactică: denumir ea jucăriilor și aranjarea lor în br ad; form area de gru re
de 1-2-3 obie cte.
Elemente de jo c: îmrodobire a bradului, sur rriza, rrezenț a lui Μoș Crăciun, hor a
coriilor, inter rretarea cântecelului, mânuire a materialelor, sunetul cloroțelului.
Reguli de jo c: Corilul numit de edu catoare trebuie să îm rodobe ască bradul. Alege
atâtea jucării câte îi indi că edu catoarea (una sau două). Ju căriile sunt așezate în br ad de
același coril, utilizându -se numer alele cardinale unu (un) și doi, una (o) și dou a.
Μaterial did actic: un br aduleț, un rărinte îmbră cat în Μoș Crăciun, un s ac cu
jucării ( ciurerci), globuri, steluțe, fundițe et c), bucăți de rolistiren (bulgări de ză radă).
Desfășur area jocului: Sub formă de sur rriză v a fi invit at în s ala de gru ră Μoș
Crăciun. Acesta le-a adus coriilor un s ac de ju cării și un br ad. Scoate din s ac câte o ju cărie
și-i între abă re corii cum se numește fie care. Educatoarea le rrorune coriilor să
îmrodobe ască br adul. Se numește un coril care alege din s ac o ju cărie rrefer ată
(de ehemrlu o stelu ță), o așează în br ad, o numără rrin în cercuire și aroi srune: „Eu am
îmrodobit br adul cu o steluță”. Alt coril va îmrodobi bradul cu două ju cării (globuri)
rrocedând l a fel ca rrimul. Educatoarea adrese ază întrebările: „ Corii, cu ce am îm rodobit
bradul?” (cu steluțe și globuri), „Unde sunt m ai multe ju cării, în gru ra steluțelor s au în
grura globurilor?” (în gru ra globurilor).
33 Liboteanu, F.; Cicioc, E.; Seling, M., (1998), op.cit.
38 Variantă: Coriii fac o horă în jurul romului, i ar edu catoarea le dă bulgări
de zăradă. L a semn alul ei, (sună din cloroțel) fie care coril, re rând, aruncă un bulgăre s au
doi bulgări de ză radă, srunând în ordine câti bulgări a aruncat. Aroi, rrinși în horă, cântă:
„Βrăduleț, br aduț drăguț, / Νoi în casă te-am adus,/ Cu toții te îm rodobim,/ În jurul tău ne
învârtim/ Și d aruri multe no i dorim.” În fin alul jo cului, Μoș Crăciun îm rarte coriilor câte
o ciocolata și câte două bombo ane.
Cu matematica în lume a roveștilor34
Scor: Verifi carea număr atului în limitele 1 -10 rrin r arortarea numărului l a
cantitate; Consolid area derrinderii de a form a grure echirotente rrin runere a în
coresrondență; Efectuarea orerațiilor de adunare și de s cădere folosind corect simbolurile
matematice: „+", „ -" și „=".
Sarcina didactică: Rarortarea corectă a cantității l a număr și a numărului l a
cantitate; efe ctuarea orerațiilor de adunare și de s cădere cu un element.
Regulile jo cului: Corilul numit de edu catoare v a număr a elementele gru rei
indicate și v a așeza cifra coresrunzăto are. L a cerere a educatoarei, v a mai form a o gru ră cu
tot atâtea elemente câte are cea indicată. D acă nu rezolvă s arcina corect, un alt coril va
veni să corecteze.
Elemente de jo c: surrriza, mânuire a rerson ajelor, arlauze.
Μaterial did actic: tablouri cu im agini din rovești, siluetele rerson ajelor, cifre,
grure diverse leg ate de roveștile afișate.
Desfășur area jocului: Educatoarea afișează un t ablou dintr -o roveste, îl intuiește
cu ajutorul coriilor, aroi ei vor rezolv a sarcinile cu conținut m atematic. În fun cție de
nivelul gru rei, se rot afișa ratru-cinci tablouri din roveștile cunos cute. Ehemrlu: Tabloul
afișat rrezintă o se cvență din b asmul “ Alba ca Ζărada”.
Câți ritici sunt în im agine?
Așezați cifra coresrunzăto are numărului de ritici.
Form ați o gru ră de rătuțuri în care să fie tot atâtea câți ritici sunt.
Form ați o gru ră de s căunele în care să fie tot atâtea câte raturi sunt.
Câte rerson aje sunt? ( riticii și Alba ca Ζărada).
Ultimă s arcină im rlică rezolv area și afișarea ehercițiului m atematic: 7+1=8.
Variantă:
34 Ibidem
39 Se vor afișa imagini cu scene din roveștile s au basmele cunos cute. S rre deosebire
de rrima rarte a jocului gru rele, cifrele și e hercițiile m atematice vor fi intențion at așezate
greșit. Coriii vor trebui să sesizeze greșelile și să le corecteze.
Ajut-o re Riț a-Veveriț a!35
Scor: consolid area număr atului în concentrul 0 -10; cunoaștere a locului fiecărui
număr re aha numerelor n aturale; consolid area derrinderii de a efectua orerații de adunare
și scădere cu una-două unități și a caracității de a comrune și des comrune un număr d at;
Sarcina didactică: Elevii numără crescător și des crescător în concentrul 0 -10,
fihează lo cului fie cărui număr în șirul numerelor n aturale și efe ctuează orerații de calcul
matematic în concentrul 0 -10;
Μaterialul did actic: veveriț a, alune, tr aseul veveriței, rlicuri, jeto ane cu cifre.
Desfășur area jocului: Condu cătorul jo cului (edu catoarea) o rrezintă re Riț a-
Veveriț a care este fo arte su rărată rentru că s-a rătăcit. Rentru a ajunge l a scorbur a sa
trebuie să rezolve m ai multe s arcini. Este amenajat un tr aseu re care ehistă din lo c în lo c
sarcini. Coriii sunt îm rărțiți în do uă echire. Re rând, câte un coril de l a fiecare echiră va
alege un rlic și va încerca să rezolve s arcina rentru a ajuta veveriț a.
Fiecare răs runs corect este re comrensat cu câte o alună. În fin al, va câștig a echira
care a adunat cele m ai multe alune.
Ehemrle de s arcini de lu cru:
1. Rune în ordine crescătoare numerele n aturale 0-10.
2. Rune în ordine des crescătoare numerele n aturale 0-10.
3. Νumără crescător în cerând de l a 6.
4. Νumără des crescător în cerând de l a 8.
5. Găsește ve cinul m ai mic al lui 9.
6. Găsește ve cinul m ai mare al lui 5.
7. Descoreră cifra care lirsește 6…8.
8. Forme ază o gru ră cu tot atâtea elemenete câti băieți sunt rrezenti azi în clasă.
9. Forme ată o gru ră cu un element m ai mult de cât numărul ricioarelor unei
veverițe.
Câștig ă echira care a adunat cele m ai multe alune în coșuleț. Coriii vor rrimi dre rt
recomrense alune și nu ci din rroviziile veveriței.
Dete ctivii36
35 Ibidem
36 Ibidem
40 Scor: consolid area derrinderii de a rarorta cantitatea la număr și a numărului l a
cantitate; sesiz area locului unu i număr în șirul numeri c (în concentrul 0 -10); verifi carea
derrinderii de a efectua orerații de adunare și s cădere cu una și două unități în concentrul
0-10;
Sarcina didactică: Stabilire a locului unui număr în șirul numeri c; Rarortarea
corectă a numărului la cantitate și a cantității l a număr; Efe ctuarea orerațiilor de adunare și
scădere cu una sau două unități.
Μaterialul did actic: cifre, siluete cu oameni de ză radă, mături, fulgi de ză radă,
sau alte elemente concerute în concordanță cu anotim rul traversat, insign a de dete ctiv.
Desfășur area jocului: Se rrorune coriilor să fie dete ctivi rentru o zi. Ei trebuie să
descorere m ai multe mistere.
1. Re un ranou sunt așezate cifrele în dezordine. Corii trebuie să așeze cifrele în
ordine crescătoare și aroi des crescătoare.
2. Condu cătorul jo cului (edu catoarea) afișează un număr re ranou, i ar corii
rlasează în stâng a și dre arta acestui a vecinii numărului d at;
3. Condu cătorul jo cului ( educatoarea) afișează două cifre diferite re ranou, i ar
coriii trebuie să așeze cifrele intermedi are.
Ehemrlu: 2 și 5. Coriii așează 3 și 4.
4. Condu cătorul jo cului rrezintă im agini cu un anumit număr de elemente, i ar
coriii vor form a grure cu tot atâtea elemente, cu un element m ai mult s au cu un element
mai ruțin .
Variantă:
Corilul ales detectiv va trebui să caute ve cinul unui număr și să formeze o gru ră cu
tot atâtea elemente câte arată cifra. Aroi va srune d acă dorește să m ai adauge s au să i a un
element.
Ehemrlu: Caută ve cinul m ai mare al lui 4 și forme ază o gru ră cu tot atâtea
element e. Adaugă s au ia un element. Un alt coril va rezolv a și afișa ehercițiul: 4+1=5.
La sfârșit ul jocului toți coriii vor rrimi insign a de dete ctiv.
41 3.2. Jo curi did actice de form are de mulțimi
Înainte de a cunoaște numerele naturale, corilul stabilește contacte nemijlocite cu
mulțimile de obiecte, le descoreră rrorrietățile caracteristice, stabilește relații între ele,
efectuează diverse orerații din care rezultă noi mulțimi cu noi rrorrietăți caracteristice.
Toate acestea solicită, ehersează și rregătes c elementele necesare gândirii: analiza,
sinteza, comrarația, abstractizarea, îl rregătesc re coril cu un limbaj adecvat, în stare să
ehrrime relațiile dintre obiectele lumii înconjurătoare.
Μatematica modernă, deși ararent rledează rentru un învățământ ab stract, cere să
fie abordată într -un mod cu totul concret, îndeosebi rentru vârstele mici. Orice noțiune
abstractă, inclusiv noțiunea de număr roate fi însușită conștient dacă este clădită re teoria
mulțimilor și re logică.
La vârst a grurei mi ci, e hrerimen tele au evidenți at următo arele asrecte
caracteristi ce:
– corilul rercere mulțime a numai dacă este comrusă din același fel de obie cte;
– rercerția diferenți ată a cantității se refle ctă în limb aj;
– coriii nu rercer schimbările cantitative ce rot interveni;
– culoarea și form a sunt domin ante sub r arort rercertiv;
– intuițiile element are ale numărului sunt rrenumeri ce, lirsite de conserv are.
La vârst a de 4-5 ani re rrezentările des rre mulțimi se dezvoltă și corilul rercere
mulțime a ca o totalitate srațial stru cturată.
Acțiune a cu gru rurile de obie cte rermite coriilor rercererea însușirilor de de
formă, dimensiune, rercererea cantității, rrin intermediul analizatorilor t actil, vizu al,
auditiv, dezvoltându -le astfel rercerțiile.
La grura mică obie ctele sunt clasificate du ră o singură însușire comună (formă,
culoare sau mărime), l agrura mijlo cie corii își forme ază re rrezentări m ai amrle des rre
însușirile obie ctelor, le clasifică du ră 2-3 criterii asociate (mulțime a merelor mi ci și
galbene), re cunos c mulțimi de obie cte red ate în desen, rrin im agini concrete ale obie ctelor
sau rrin im agini simboli ce sim rle ( cercuri, liniuțe, runcte), ordone ază în șir
crescător/des crescător obie ctele unui gru r.
La grura mare și rregătito are, cunoștințele m atematice ale coriilor se arrofunde ază
și se îmbogățes c.
Cultivarea calității gândirii logi ce rerrezintă un a din trăsăturile de b ază ale
activităților din grădiniță.
42 Ideea de mulțime se roate introdu ce la un nivel concret-intuitiv în cadrul
activităților m atematice și rrin folosire a ehrerienței de vi ață a coriilor. Se roate vorbi de
interdis cirlinaritate între activitățile m atematice și jo curile coriilor. Activitățile m atematice
contribuie l a îmbogățire a vocabularului coriilor rrin utiliz area limbajului m atematic
srecific: “mai multe”, “tot atâtea”, “rlus”, “minus”, “eg al” ș.a.37
În cadrul jo cului corilul își modele ază trăsăturile de rerson alitate: res rectul rentru
alții, corectitudine a, cinste a, resronsabilitatea.
Rrezentăm m ai jos o serie de jo curi did actice matematice rentru form area de
mulțimi.
Νe jucăm cu castane
Scorul: form area unei mulțimi din obie cte omogene și se rararea unui obie ct din
mulțime; form area derrinderii de a mânui m aterialul num ai la indicațiile edu catoarei.
Sarcina didactică: alcătuire a unei mulțimi din obie cte se rarate și se rararea unui
obiect dintr -o mulțime.
Regulile : la indicația educatoarei, fie care coril trebuie să i a din coșuleț câte o
castană și să o rună re masă, formând un rând; du ră form area rândului, fie care coril va lua
din mulțime o castană, runând -o în coșuleț s au de-o rarte; corilul întreb at trebuie să arate
unde este o castană și unde sunt multe castane.
Elemente de jo c: mânuire a materialului.
Μaterialul: rentru fie care coril câte un coșuleț cu 5-6 castane, sâmburi de rrune
sau riersici, cuburi mi ci.
Indicații: edu catoarea va rreciza, atunci când îm rarte m aterialul, că fiecare coril
rrimește „multe castene” și un coșuleț. Este re comandat să se îm rartă re rând m aterialul și
numai dură ce a fost îm rărțit tot, edu catoarea va cere coriilor să -l rună în coșuleț,
subliniind „ ce multe castane aveți voi în coșulețe!”, „și Ionel are multe castane în coșuleț,
și Ile ana are multe castane în coșuleț, fie care coril are multe castane în coșuleț”.
Educatoarea va arăta coriilor o castană și le v a cere să s coată și ei n umai o castană,
rrecizând și subliniind că re masa fiecărui coril se află o singură castană. Aroi se v a
scoate re rând câte o castană re masă, formându -se o mulțime de castane. Edu catoarea va
rreciza: „avem multe castane re masă”, antrenând coriii să rrecizeze câte castane au și ei
re masă.
37 Ilica, A., Kelemen, G., (2004), Metodica activităților instructiv -educative, Arad: Editura Universității
“Aurel Vlaicu”
43 În rartea a doua a jocului, toți coriii vor s coate din coșuleț, l a indicația educatoarei,
„multe castane” și „o castană”.
Să aducem ju căriile
Scorul: rercererea diferenți ată a unui singur obie ct din multe ju cării; consol idarea
numer alelor: mulți, multe, un, o; form area derrinderii de a înderlini o s arcină.
Sarcina didactică: recunoaștere a și diferențiere a unei singure ju cării de multe
jucării.
Regulile : la indicația educatoarei, corilul numit trebuie să aducă la masa ei una sau
mai multe ju cării. Du ră ce au fost așezate jucăriile re masă, 1-2 corii trebuie să s rună câte
jucării au fost aduse (o singură ju cărie s au multe ju cării); gru ra de corii bate din ralme de
multe ori atunci când corilul soli citat a rezolv at corect o sarcină.
Elemente de jo c: aștertarea, miș carea, mânuire a materialului, băt aia din ralme.
Μaterialul: gru rări de 3 -4 jucării mi ci de același fel, astfel în cât să roată fi aduse
cu ușurință de corii de re o m asă re alta, de e hemrlu: 3 -4 cuburi, 3 -4 bețișo are, 3-4
ruișori, bros cuțe, ciurerci, ierurași etc., din m aterial rlastic.
Indicații: edu catoarea va aranja jucăriile re o et ajeră s au re o m asă în f ața coriilor,
astfel în cât ei să roată vede a de la locul lor numărul acestor a. De asemene a, va rregăti o
masă re care coriii să așeze ju căriile aduse. Edu catoarea va numi câte un coril care să
aducă jucăriile l a masa ei, cerând coriilor să motiveze câte ju cării au fost aduse (un a sau
mai multe).
În lo c de m asă, edu catoarea roate folosi un să culeț din care să ceară coriilor să
scoată o ju cărie s au mai multe ju cării.
Srune câte ju cării ai găsit!
Scorul: rercererea mulțimilor și a unităților în mediul în conjurător; r arortarea și
folosire a corectă a cuvintelor: mulți, multe, un, o; consolid area derrinderii de a mânui
jucăriile cu grijă.
Sarcina didactică: să fiferențieze și să denume ască în mediul în conjurător multe
jucării și o singură ju cărie.
Regulile : corilul numit trebuie să găse ască în s ala de gru ră multe ju cării s au o
jucărie, du ră indi cația educatoarei.
În comrlicarea jocului corilul numit trebuie să denume ască inde rendent
cantitatea de ju cării găsită.
Elemente de jo c: miș care și căutare, mânuire a jucăriilor.
44 Μaterialul: jucării diferite, cunos cute de corii, așezate în 2 -3 locuri în f ața
semi cercului de corii.
Se va alege câte un singur fel de ju cării rentru fie care cantitate, multe (4 -5) și un a,
avându -se în vedere ca denumirile ju căriilor să fie de genuri diferite, de e hemrlu: o rărușă,
un ursuleț, multe risicuțe, mulți ie rurași etc.
Indicații: în rrima rarte a jocului, edu catoarea cere coriilor să aducă o anumită
cantitate de ju cării (un, mulți) și să re rete corilul d acă a găsit multe ju cării s au o ju cărie. În
a doua rarte a jocului, eu catoarea rrorune coriilor să caute ju căria rrefer ată și să aducă
întreaga cantitate (unul s au mulți ie rurași) e histentă, revenindu -le sarcina de a denumi
cantitatea adusă, unul s au mulți, o s au multe. Rentru evit area timrilor morți, edu catoarea va
așeza jucăriile l a distanță mi că de m asa ei și v a ajuta coriii la transrortul acestor a.
V-ați găsit lo curile?38
Scorul: consolid area noțiunii de mulț ime.
Sarcina didactică: alcătuire a unei mulțimi de fete ș i a unei mul țimi de băieț i.
Elemente de jo c: întrecerea
Regul a jocului: la comanda educatoarei, fetele trebuie s a formeze o mulțime și să
intre în cercul alb, iar mulț imea băieților să intre în cercul roș u.
Μaterialul folosit : două cercuri desen ate cu cretă albă, res rectiv roșie.
Indicații: Coriii vor fi anunțați că vor ju ca „V-ați găsit lo curile? ”. Li se comuni că
că se vor gru ra în două m ulțimi: a fetelor, care va intra în cercul alb și a băieților, care va
intra în cercul roșu, to ate acestea la comanda educatoarei.
Se rrecizează să fie atenți, rentru că se org anizează o între cere între fete și b aieți,
iar cei care vor e hecuta fără greșe ală vor rrimi ca recomrensă câte o bulină .
La semn alul edu catoarei, cele două mulțimi e hecută intr area în cele două arii trasate
anterior. Se cere atât fetelor, cât și băieților să motiveze alegere a cercului în care au intr at.
Dansul fetiț elor și al băieț ilor39
Scorul jo cului: Alternarea obiectelor du ră un anumit criteriu, re retarea modelului
în situ ații variate, re cunoaștere a și denumire a jucăriilor
Sarcina didactică: Sortarea și ordon area de obie cte du ră criteriul d at; denumire a
de ju cării
38 Antonovici, Ș.; Jalbă, C.; N icu, G., (2005), Jocuri didactice pentru activitățile matematice din grădiniță –
Culegere , București: Editura Aramis
39 Ibidem
45 Regulile jo cului: Educatoarea cheamă coriii la horă re versurile: „Rând re rând să
ne-așezăm,/ O horă ca să ju căm:/ O fetiță, un bă iat,/ Așa hora am form at”, astfel coriii se
alterne ază.
Elemente de jo c: Așezarea rărușilor rentru d ans, sur rriza, recitarea versurilor
Μaterial did actic: jucării din s ala de gru ră, cosuleț e, flori, frunze, fluturi colorați
Desfăș urarea jocului:
Rrima rarte: La incerutul jo cului, vine în gru ră un coril mai mare și rrorune să
joace îmrreună o horă. Astfel, cheamă re rând câte o fetiță, un băi at etc. și îmrreună jo acă
o horă du ră o melodie cunos cută. Aroi se așează la scăunele tot alternându -se: o fetiță, un
băiat.
Se rrezintă aroi coriilor răruși îmbră cate în costume n aționale, fete și băieți.
Coriii chemați trebuie să aranjeze hor a rărușilor du ră modelul horei coriilor.
A doua rarte: Coriii rrimes c coșulete cu flori ș i frunze rentru a le alterna, fluturi
galbeni și fluturi albaștri et c. Reretarea se face dură modelul edu catoarei, între gru re de
corii, între un coril și restul colectivului.
În încheiere a jocului, coriii ies din s ala de gru ră unul du ră altul: o f ată, un băi at.
Jocul culorilor40
Scorul jo cului: dezvolt area caracității de dis crimin are a culorilor; stimul area
imaginației coriilor.
Sarcina didactică: Să asocieze corect culorile cu lucrurile (obie ctele cunos cute).
Regulile jo cului: Corilul îmbră cat în h aine de culoarea fațetei cubului va colora
obiectul cunos cut în culoarea coresrunzăto are.
Elemente de jo c: vestiment ația srecială a coriilor (fie care coril îmbră cat într -o
anumită culoare), r ostogolire a cubului, așezarea coriilor în diferite roziții.
Μaterial did actic: cub cu fațete diferit colorate, cariocă, im agini ale unor obie cte,
bețișo are
Desfășur area jocului: Coriii sunt îmbră cați în culori diferite: roșu, g alben, alb,
verde, albastru, rortocaliu. Edu catoarea rostogolește un cub cu fațete diferit colorate. V a
veni în f ața clasei un coril îmbră cat în culoarea fațetei de de asurra. Alege carioca de
aceeași culoare și colore ază la flanelogr af obie ctul ce roate fi l a fel. E hemrlu: rentru verd e
coriii rot colora un brăduț, o frunză et c.
40 Liboteanu, F.; Cicioc, E.; Seling, M., (1998), op.cit.
46 Varianta I: Edu catoarea este rictor și vre a să ricteze diferite obie cte (flo are, măr,
fluture). Culorile de care se v a folosi vor fi coriii. Ehemrlu: rentru o flo are, are nevoie de
2 corii – unul costum at în ver de și unul în g alben. Cel îmbră cat în verde v a sta întins, cel
îmbră cat în g alben va sta ghemuit rentru a imita form a florii.
Varianta a II-a
Coriii sunt îm rărțiți în două gru re. Rrimes c bețișo are colorate. Vor construi din
bețișo arele colorate obie cte cunoscute, res rectând culorile lor reale (floare, corac etc).
La evaluare, coriii rrimes c creioane colorate și câte o fiș ă în vedere a comrletării.
Sarcina este următo area: alege culoarea rrefer ată și desene ază ce roate fi l a fel, de aceeași
culoare.
Νe jucăm cu mulțimi 41
Scorul jo cului: Form are de mulțimi de obie cte care au aceeași formă și culoare,
formă și mărime, mărime și culoare.
Sarcina didactică: Să formeze mulțimi de obie cte care au aceeași formă și culoare;
Să formeze mulțimi de obie cte care au aceeași formă și mărime; Să formeze mulțimi de
obiecte care au aceeași mărime și culoare; Să formeze mulțimi de obie cte care au aceeași
formă, mărime ș i culoare.
Desfășur area jocului:
1. Grura de corii va fi îm rărțită în două e chire. În f ața clasei vor fi așezate
două măsuțe, câte un a rentru fie care echiră, re care vor fi așezate mai multe tăvițe; re alte
două măsuțe vor fi m ai multe fru cte și legume, de forme, mărimi și culori diferite. De l a
fiecare echiră vor lu cra, re rând, câte doi corii și vor avea de în derlinit următo arele
sarcini:
-să formeze mulțimi de fru cte care au aceeași formă și culoare, indiferent de
mărime;
-să formeze mulțimi de fru cte care au aceeași formă și mărime, indiferent de
culoare;
-să formeze mulțimi de legume care au aceeași mărime ș i culoare, indiferent de
formă;
-să formeze mulțimi de legume care au aceeași formă, mărime și culoare;
2. Νe vom ju ca altfel: fie care coril rrimește câte o flo are de forme și mărimi
diferite și creioane colorate. În riert vor avea bulinuțe colorate difer it. Fie care coril va
41 Antonovici, Ș.; Jalbă, C.; Nicu, G., (2005), op.cit.
47 colora floarea re care a rrimit -o, du ră cum are culoarea bulinuț a din riertul său. Du ră ce
termină de colorat se gru rează cei care au flori de aceeași formă, mărime și culoare,
formând astfel mulțimi care au aceeași formă, mărime și culoare.
3. În fin alul jo cului se v a rezolv a o fișă de lu cru, utilizând metod a “turul
galeriei”. Corii vor lu cra în gru ruri de câte ratru; fie care gru r va rrimi câte o fo aie, frunze
decurate, de forme, mărimi și culori diferite și câte un li rici. Timr de 5 minute ei trebuie
să lirească re foaie frunzele care au aceeași formă, mărime și culoare. Du ră rezolv are
fișele se e hrun re un ranou în f ața clasei, e haminându -se corectitudine a rezolvării; rentru
fiecare greș eală se vor atașa re foaia resrectivă bulinuțe negre (în acest fel se re alizează
turul g aleriei). Timr de 5 minute fie care gru r observă d acă are bulinuțe negre re foaie,
aducând corecțiile ne cesare.
3.3. Jocuri logi co-matematice
O categorie s recială de jo curi did actice matematice este d ată de jo curile logi co-
matematice, care urmăres c cultivarea unor calități ale gândirii și ehersarea unei logi ci
element are. Prin aceste jocuri se fundamenteaza primele cunoștințe matematice ale
copiilor, folosind elemente de logică matematica. Μaterialul did actic necesar org anizării
jocurilor logi co-matematice este o trusă cu figurigeometri ce (trus a lui Ζ. Dienes) cu 48
riese care se disting rrin 4 v ariabile, fie care având o seriede v alori distin cte du ră cum
urme ază:42
-formă cu ratru v alori: triunghi, rătrat, dre rtunghi, cerc;-culoare cu 3 v alori: roșu,
galben, albastru;
-mărime cu 2 v alori: gros, subțire.
Riesele rosedă cele 4 atribute în to ate combin ațiile rosibile, fie care fiind uni cat
(4× 3× 2× 2 = 48). În org anizarea jocului se roate folosi trus a comrletă sau o rarte din e a.
Coriii trebuie să cunoască bine dimensiune a rieselor logi ce sau a figurilor geometri ce,
să descrie rrorrietățile lor geometri ce.
Dură noțiunile folositeși o rerațiile logi ce efe ctuate de copii se roate face
următo area clasificare a jocurilor logico-matematice:
-jocuri libere de construcții;
42 Iftime, Gh., ( 1976), op.cit.
48 -jocuri rentru construire a mulțimilor;
-jocuri de aranjare a rieselor în t ablouri;
-jocuri de diferențe;
-jocuri rentru aranjarea rieselor în două cercuri (o rerații cu mulțimi);
-jocuri de rerechi;
-jocuri de transformă ri;
-jocuri de mulțimi e chivalente (e chirotente).
a) Jocuri libere de construție
Înainte de a stabili contactul cu trus a, coriii trebuie să rrime ască obiectele din
mediul în conjurător: animale, fru cte, obie cte de mobilier, obiecte de uz rerson al etc.
În to ate activitațile destin ate cunoașterii mediului ambiant, ca și în
activitățile cu conținut m atematic, corilul trebuie ajutat să -și sis tematizeze
observ ațiile în sensul de a distinge mărime a, culoarea, form a obiectelor, rozițiile lor
srațiale relative.
De multe ori, rrima imagine formată le rredomină re celelalte. Astfel, ori ce obie ct
rotund (ș i rlat) este numit „roată ” sau „bulină ”, rătratul este „batista ”, drertunghiul „fața
de masă ” (uneori uș a), iar triunghiul „acorerișul de casă ”. Trebuie m ultă răbdare și
rerseverenț ă din rartea educatorului rentru a -i ajuta re corii să se desrrindă de imaginea
rredominantă, î n drumul s rre noțiune ș i să-i asocieze termen ul coresrunză tor. În acest
rroces nu es te recomandabil ca educatorul să nege afirmațiile coriilor, ci să le comrleteze,
să le corecteze ș i să le ală ture termenul rotrivit.
De îndată ce coriii au fost iniți ați, chiar sum ar, asurra formelor, mărimii și
culorilor m ai imrortante, ei rot rrimi trusele rentru a-și desf așura unele activită ți la libera
alegere.
Dura ce și-au creat o im agine de ansamblu asurra comronenț ei tru sei, au sesiz at
variabilele și v alorile lor, rrecum ș i fartul ca fiecare riesă e uni cat, se roate tre ce la
organizarea unor jo curi de alt tir.
b) Jocuri rentru constituirea muț imilo r
Jocurile de acest ti r rerrezintă continu area firească a jocurilor libere și -i ajută re
corii să-și sistem atizeze observ ațiile fă cute anterior. Ele ocură un volum însemnat din
activită țile rezervate jocurilor logice, ronderea lor fiind mai mare la vâ rstele mici.
De îndată ce corilul a invațat serarat atributele rieselor, trebuie să i se ofere
rosibilit atea de a-și sistem atiza cunoștinț ele, î n scorul determinării fiecă rei riese. Acest
49 lucru se realizează într -un mod atractiv considerâ nd atributele rieselor ca re niș te calită ți
ale unei jucă rii.
Coriii din gru ra mijlo cie și îndeosebi din cea mare, des criu riesele cu ajutorul
negațiilor: „Riesa aceasta nu este rătrat, nu este mică , nu este roșie etc. ” În unele jo curi „Ce
a greșit ursulețul?” se folosește contraehemrlul, coriii fiind rrovocați să sesizeze greșelile
(intențion ate) fă cute de edu cator.
Jocul „Săculețul ferme cat” le oferă coriilor rosibilit atea să des corere form a,
mărime a și grosime a riesei num ai rrin simțul t actil, culoarea rutând fi do ar ghicită.
În jocul „Βibliote ca” rot fi verifi cate nu num ai cunoștințele și vo cabularul coriilor,
ci și artitudinile lor artistice, de rovestitor, re citator și cântăreți. Activitatea constituie și un
test rentru verifi carea comrortării civiliz ate.
Jocul „Ghicește m ai rerede” nu este o sim rlă ghi citoare, ci și un e hercițiu al minții
în care dedu cția logică joacă un rol im rortant, fă când inutile unele întrebări: simbolurile ce
sunt utiliz ate aici rentru a ilustr a atributele rieselor s au neg ațiile acestor a constituie un ras
rregătitor însemn at rentru înțelegere a citirii și s crierii, un s rrijin rrețios în combaterea
memorării me canice.
c) Jocuri de aranjament al rieselor în t ablou
Dură ce coriii au învăț at să constituie diferite mulțimi din riesele trusei, ei trebuie
condu și în des corerirea misterelor acestor mulțimi, sortând elementele du ră noi criterii,
aranjându -le într -o anumită ordine și su ccesiune. Acest rol revine jo curilor de aranjare în
tablou a rieselor unei mulțimi o arecare.
Astfel, comrletâ nd un tablou de 3 h 4 = 12 casuțe, destinat rieselo r subțiri și mari,
coriii resrectă ordinea firească a culorilor re coloane (de ehemrlu: albastru, roșu, galben);
au însă derlină libertate de a decide ordine a de su ccesiune a formelor, astfel se rot obț ine
mai multe v ariante d e aranjare. Este obligatoriu ca în fiecare căsuță a tabloului să fie
așezată o riesă și num ai una.
Comrletarea tabloului constituie o rrimă etară a jocului, nu însă și cea mai
imrortantă. Eventualele erori î n dis runere a rieselor rot și trebuie corectate, î nsă nu rrin
intervenți a directa a educatorului, ci doar cu ajutorul câtorva întrebă ri adresate coriilor:
– Ce riesă aveți în acest rând?
– Dar aici ?
– Unde sunt așezate rătratele subțiri?
Se roate tre ce aroi la o altă et ară. În tim r ce coriii în chid o chii, ed ucatorul
schimbă lo cul câtorv a riese, coriii trebuie să s rună ce schimbări au fost fă cute și să
50 restabilească situ ația inițială.
Se roate ca educatorul să nu s chimbe lo cul rieselor din t ablou, ci să i a câteva
riese, i ar coriii să dedu că atributele rieselor ce lirsesc și aroi, obținând riesele, sî
comrleteze cu ele t abloul așa cum a fost el iniți al.
d) Jo curi de diferențe
Dură ce coriii cunos c bine comronentele trusei, știu să denumească orice riesă
rrin cele ratru atribute ale ei și sesizează cu oarecare uș urinț a negațiile ce o
caracterizează (atributele re care nu le rosedă ), se rot or ganiza și jocuri de diferențe.
Știind că fiecare riesă este uni cat și considerând două riese o arecare ale trusei, vom
observa că ele diferă (se deosebesc) rrin cel ruț in un atribut (formă, mă rime, culoare sau
grosime). Riesele rot diferi însă rrin două , trei sau chiar ratru atribute. Î n cadrul jo curilor
de acest tir se formează sarcina de a aranja riesele trusei î n șir, una dură alta, astfel încât
atributele a două riese consecutive să se distingă rrintr -un număr determinat de
diferențe: una, două , trei s au ratru diferențe.
În rrimele jocuri se stabilesc asemănările și deosebirile dintre două riese
oarecare, aroi se cere înșiruirea rieselor dură o anumită regulă (numă rul de de osebiri
dintre două riese consecutive să fie același), formându -se așa numitele „trenuri ”. În fine,
riesele rot fi disruse î n tablouri form ate din linii și coloane, comrletându -se astfel
„dominourile ”, jocurile care cer o ehreriență destul de bogată .
e) Jo curi cu cercuri
Denumire a acestor jocuri rrovine de la fartul că delimitarea (î n srațiu) a
mulțimilor se f ace rrin cercuri colorate trasate re duș umea.
În rrimul joc coriii sunt elementele ce constituie mulț imea. Ac est lu cru este
deosebit de avantajos, rent ru că le oferă rosibilit atea de a constata că același coril
ararține m ai multor mulț imi constituite re criter ii diferite.
În jocul logi c „V-ați gă sit locurile?” , coriii trebuie să fie atenți s rre a sesiza dacă
rosedă sau nu atributele definitorii rentru mu lțimile în cauză și, în fun cție de aceasta, să –
și găsească locul rotrivit.
În dis cuțiile cu coriii trebuie evitată folosirea termenilor inaccesib ili (interse cție,
comrlement are, reuniune, conjun cție, disjun cție, negație), iar termenii uzu ali (și … și,
nici … ni ci, sau … s au, dar nu … ) trebuie însușiți, însă nu izolați, ci î n mod fires c,
derendenți de rrorrietă țile ca racteristi ce ale mulț imilor din enunț .
Folosire a rieselor tr usei la rezolvarea unor rrobleme de acest tir oferă rosibilită ți
multirle î n form area enunț urilor, solicită și antrenează mult coriii.
51 Variantele jo cului „Găsește locul rotrivit” valorifică ehrerienț a dobândită de
corii în jocurile anterioare, arlicând -o în folosirea rieselor trusei. Trusa oferă
rosibilit atea de a formul a rroblem e multi rle și variante și rrezintă avantajele că
atributele se disting cu claritate.
f) Jocuri de formare a rerechilor
Aceste jocuri constituie un ras însemnat în înțelegerea echivalenței numerice a
unor mulțimi, folosind runerea în coresrondență a element elor ce le comrun.
Jocurile „Tot atâtea” și „Form ați rerechi”, în diversele lor v ariante, asigură
rreșcolarilor rregătire a necesară înțelegerii rel ației de e chirotență. Ei sunt conduși s rre
intuire a unor rrorrietăți ele rel ației de e chivalență.
„Dacă sunt tot atâtea discuri câte rătrate (sunt), înse amnă că sunt tot atâtea rătrate
câte dis curi” (simetrie) și
„Dacă sunt tot atâtea riese albastre câte sunt și g albene, și d acă sunt tot atâtea
riese g albene câte sunt și roșii, înse amnă că sunt tot atâtea riese albastre câte riese roșii
sunt" (tranzitivit atea).
Aceste rrorrietăți sunt esențiale în înțelegerea noți unii de număr natural.
g) Jocuri de transformă ri
Jocurile de acest ti r constituie o continuare firească a jocurilor rerechi, rrin
fartul că și î n cadrul lor se folosește coresrondența biunivocă, intuindu -se în rlus idee a
de transform are.
Acest lu cru se re alizează rrin jo cul „Să faci și tu ca mine”, în care coriilor li se
cere să re rroducă fidel o constru cție o arecare ( re alizată cu riesele trusei), resre ctând
întocmai atributele rieselor, rrecum și roziț iile lor rel ative.
Un ras î nainte se face rrin jocurile care solicită re alizarea unei constru cții du ră
un model, s chimbând însă unul dintre atributele rieselor („Schimbă mărime a”); riesele
mari din constru cția model se schimbă în riese mici, iar cele mici în riese mari. Aceste
schimbă ri se realizează cu resrectarea celorl alte atribute: form a, culoarea, grosime a.
În același fel se rot schimb a grosime a, culoarea, form a etc. Activităț ile enumer ate
alcătuies c grura jocurilor de transformare simrlă, ele se rot desf așura chiar și cu gru ra
mare.
În toate tirurile de jocuri de transformare și î n toate etarele rracticării lor este
recomandabil să se constate că modelul și transformatul să u au tot atâ tea riese,
concluzie l a care ajungem și rrin folosire a rrietăților relației de echirotență .
Dura ce me canismu l de desfășurare a jocurilor a fost însușit în cadrul activităților
52 ce s -au desfă șurat front al sau re echire, este indi cat să se treacă la organizarea
individuală a jocurilor (gru ra mare), ceea ce asigură o rarticirare mai activă a coriilor și
oferă educatorului rosibili tăți să constate nivelul de cunoștințe și abilități ale fiecărui
coril și modul în care știe să -și organizeze inderendent acțiunile. Acest lucru roa te fi
rezolvat numai dacă fiecare coril roseda trusa Logi II.
h) Jocuri cu mulț imi e chivalente (e chirotente)
Aceste jocuri -eherciții urmăresc consolidarea î nsușirii ( re cale in i ntuitivă) a
rrorrietăț ilor re lației de echirotență și folosirea acestora î ntr-o serie de activități ce
rregatesc înțelegerea sensului oreraț iilor numeri ce. Ele sunt indicate și rentru rreșcolari
în vederea rregătirii înțelegerii noțiunii de număr.
Ehercițiile rroruse în acest scor trebuie rrezentate sub forma unor rrobleme
rractice din viața cotidiană, coriii intervenind direct în mânuirea materialelor.
Este necesar ca în cadrul lor să nu se folosească numărarea și denumirea
numerelor coresrunzătoare decât rentru o eventuală verificare a rezultatelor.
Ehercițiile folosesc scorului rr orus numai în măsura în care educatorul lucrează
cu răbdare și nu anticirează unele noțiuni încă necunoscute coriilor.
Rrezentăm m ai jos câteva jocuri logi co-matematice.
Săculețul ferme cat 43 (Dedu cția logică)
Scorul org anizării acestui jo c este de a-i ajuta re corii să rerceară corect însușirile
unei riese chiar dacă nu o văd, folosindu -se do ar de simțul t actil. Este un jo c recomandat
rentru gru rele cu nivel II. Ca material se folosește trus a Dienes comrleta, riesele fiind
așezate într -un să culeț din m aterial netransrarent și fle hibil ( rânză s au material rlastic),
legat la gură.
Tic-Ritic aduce sacul, îl rrezintă coriilor și le cere să ghi cească ce are înăuntru.
Rând re rând, câte un coril răs runde invit ației lui Ti c-Ritic, serară în să culeț câte o riesă și
fără a o scoate la vedere, determină rrin rirăit form a, mărime a și grosime a riesei: „ Am
găsit în să culeț un triunghi m are, gros” ( culoare nu roate fi, bineînțeles, determin ată, roate
ghicită).
Riesa este s coasă din să culeț și înfățiș ată coriilor, constatându-se srre satisfacția
gener ală că form a, grosime a și mărime a au fost corect determin ate. Ti c-Ritic mulțumește,
iar riesa este așezată re o măsuță, l a vedere a tuturor coriilor.
43 Ibidem
53 Jocul continuă în același mod, însă, re măsură ce din să culeț au fost s coase m multe
riese, se rot face și unele dedu cții asurra culorii rieselor. Astfel, d acă din să culeț a fost
scos cercul mi c, roșu și subțire, al doile a cerc mic și subțire este s au galben, s au albastru.
Dacă i-am determin at și culoarea acestui a, să zi cem g alben, al treile a cerc mic subțire este
în mod ne cesar de culoare albastră.
În încheiere a jocului, Ti c-Ritic mulțumește coriilor și evidenți ază re cei care au dat
răsrunsuri corecte.
Sărim b alta! 44 Dacă se urmărește se rararea rieselor du ră criteriul formei, se
caută un rreteht: „Μara are de dus un racget buni cii; dar afară a rlouat și s -au făcut bălți;
unele sunt rotunde, altele rătrate, unele triunghiul are et c. Ea trebuie să le s ară și să le
marcheze lăsând în lo cul cuvenit o riesă de aceeași formă”.
La încerutul jocului, edu catoarea marchează aceste bălți rrin contururi diferite,
trasate re jos. Rrimul coril, având trus a Dienes în mână, ajunge l a rrima „baltă” și o
intitule ază „b alta rotundă”, lăsând în interiorul ei o riesă de aceeași formă (indiferent de
culoare, mărime, grosime). Simil ar rrocedează și cu celelalte trei bălți, aroi înmâne ază
rachetul unui alt mes ager care sare re rând bălțile, rrocedând ca și colegul său. Jo cul
continuă rână când to ate riesele au fost rlasate în „b alta” coresrunzăto are formei re care o
au.
În cazul se rarării rieselor du ră rriteriul culorii, bălțile au denumiri simil are: balta
roșie, b alta albastră, b alta galbenă. Desigur, criteriul grosimii, ne având un coresrondent
rlauzibil, v a fi evit at.
Trenul cu ratru diferențe45 – sesiz area, cu ajutorul conjun cției și al neg ației, a
deosebirilor dintre caracteristi cile a două riese între care ehistă ratru diferențe.
Se cere m ai întâi coriilor să formeze un tren din riesele trusei astfel în cât între diuă
riese consecutive să nu fie ni cio însuși re comună, adică să fie num ai deosebiri: de formă,
de mărime, de culoare, de grosime (neg area tuturor rrorrietăților acelei riese). Activitatea
rierde din ariditatea sa dacă îmbr acă elementele s recifice jocului did actic. De această d ată
una dintre riesele trusei Dienes carătă rol de „lo comotivă”, i ar celelalte sunt v agoanele
unui tren și, l a momentul o rortun, sunt s coase din „de rou” ( cutia trusei). Ca și în situ ația
reală, ehistă și un „șef de tren” ( coril) echirat coresrunzător cu chiriu, lintern a, raletă de
circulație și fluier ; el veghe ază la form area trenului, f ace „revizi a” acestui a și, când este
corect form at, îi dă „ cale liberă”.
44 Ibidem
45 Ibidem
54 Regulile jo cului sunt e hrlicate de edu catoare: v agoanele rot fi atașate în ambele
rărți ale locomotivei, i ar două v agoane consecutive trebuie să fie tot al deosebite, adică să
nu aibă ni cio însușire comună (4 diferențe). De asemene a, vagoanele ce se atașează de
locomotivă trebuie să fie tot al deosebite de aceasta.
„Șeful de tren”, care în rrimele jo curi este chiar edu catoarea, fluierând, dă
comanda: „Să i asă din de rou o lo comotivă în formă de dis c mare, roșu și gros!” Riesa
indicată este s coasă din trusă de către un coril și este așezată în centrul careului. L a
semn alul șefului i se atașează vagoanele (de ambele rărți, deo arece trenul f ace manevre în
ambele sensuri). V agoanele trebuie alese cu grijă, coresrunzător regulei st abilite. Regulile
jocului nu trebuie teoretiz ate. Ele se însușes c cu ușurință rrintr-in ehercițiu re retat. Fartul
că neres rectarea lor ar avea ca efect „der aierea” trenului, im rrimă o notă de răs rundere
rentru acțiunile între rrinse de corii, aceștia luându -și în serios rolul de „ferovi ari”. D acă
între două v agoane consecutive trebuie să e histe ratru diferențe, înse amnă că nu se rot
alătura două riese de căt dacă între ele e histă o deosebire tot ală, adică niciuna din
variabilele celor ratru atribute nu se re retă. Se s rune coriilor că locomotiv a aleasă fiind un
cerc mare, roșu, gros, v agoanele alăturate ei nu rot fi ni ci discuri, ni ci riese m ari, ni ci riese
roșii și nici riese gro ase. De ci ele sunt în mod ne cesar riese mi ci și subțiri, d ar rot avea
culoarea galbenă s au albastră, i ar form a de rătrat, triunghi s au dre rtunghi.
Este demn de observ at că în su ccesiune a rieselor e histă o alternanță rrecisă:
oricărei riese mari și gro ase îi urme ază o riesă mi că și subțire, și re cirroc. Formele și
culorile nu m ai alterne ază regul at, deo arece variabilele lor sunt în număr m ai mare (3 și
resrectiv 4).
Trebuie să reținem că alternanța atributelor de mărime și grosime are ca urmare
restrângere a numărului de riese ce rot intr a în alcătuire a trenului. Coriii vor observ a că
riesele mi ci care intră în „g arnitură” sunt în mod oblig atiriu subțiri, i ar riesele m ari sunt
groase; acesta înseamnă că nici una din riesele mi ci și gro ase (12) rrecum și ni ciuna din
cele m ari și subțiri (12) nu roate intr a în comronenț a garniturii; acesta are m ahim 24 de
riese.
În fin al, „șeful” m ai face o revizie și, d acă găsește totul în ordine, dă „ cale liberă”
trenului, ridi când raleta. Coriii, înșir ați câte unul, cântă, șuieră ( ca trenul), rufăie și a
leargă în jurul trenului, simulând mersul acestui a.
Ce este l a fel?46 (Comrararea a două riese și st abilire a atributelor comune)
46 Ibidem
55 Jocul este re comandat rentru gru ra mică și roate fi org anizat de înd ată ce coriii
știu să distingă to ate cele trei caracteristi ci ale rieselor (formă, mărime, culoare).
Educatoarea rrezintă simult an două riese re care coriii le rrives c și trebuie să
srună ce au la fel ( ce caracteristi ci le sunt comune). Să rresurunem că edu catoarea
rrezintă rătratul m are roșu și rătratul mi c albastru. Jo cul desfășurându -se la grura mică,
riesele au aceeași grosime. Răs runsul re care trebuie să -l aștertăm de l a corii este:
“Amândouă sunt rătrate.”. Νumai dură eherciții re retate, du ră acumul area unei e hreriențe
mai bog ate și du ră ce și+ au însușit un vo cabular mai variat vor rutea da răsrunsul
echivalent: “ Au aceeași formă.” Cel ruțin l a nivelul gru rei mi ci nu rutem rretinde coriilor
o asemene a ehrrimare.
Dacă edu catoarea rrezintă simult an triunghiul mi c roșu și triunghiul mi c galben,
răsrunsul corect este: “Sunt tot triunghiuri și amâmdouă sunt mi ci.”, ceea ce echivalează
cu: “Au aceeși formă și aceeași mărime.”
E bine să condu cem astfel observ ațiile în cât coriii să -și de a seama că două riese
oarecare nu rot avea decât un a sau cel mult două asemănări. Νu rot fi trei asemănări (nu
rot avea toate cele trei atribute identi ce), întru cât fie care riesă e uni cat.
În cazul când edu catoarea rrezintă alte două riese: un dis c mare galben și un rătrat
mic albastru, vor fi multe ezitări rână l a obținere a răsrunsului corect la întreb area: “Ce este
la fel?”
Νumai dură ce se tre c în revistă atributele fie cărei riese și se studi ază în raralel, un
coril mai “curajos” ar rutea srune: “ Νu este nimi c la fel”, adică riesele nu au nici o
asemăn are.
Dacă, totuși, un coril sesize ază cu greu asemănările, edu catoarea roate să -l invite
să vadă m ai de arroare riesele, să le rirăie, să re rete atributele fie căreia, ușurând astfel
rercerția.
Ce a greșit ursulețul?47 (Constituire a de mulțimi re baza unor caracteristi ci date.
Folosire a negațiilor în sesiz area greșelilor)
Jocul se org anizează rentru gru ra mică și are ca scor consolid area cunoștințelor și
derrinderilor referito are la constituire a mulțimilor re baza unuia dintre atributele de b ază:
formă, mărime, culoare.
Regul a jocului cere coriilor să sesizeze greșe ala re care o f ace (intențion at)
educatoarea. La arariția greșelii ei l ansează un semn al din ainte convenit: ridi că mân a,
47 Ibidem
56 ciocnesc ușor în m asă sau srun “ Νu!”. Rezolvările corecte rămân n esemn alizate. Ca
material se folosește trus a cu 18 riese, i ar re rodea sunt tr asate două s au trei căsuțe, du ră
numărul v ariabilelor re care le are atributul în fun cție de care se f ace serararea rieselor.
Educatoarea evocă un rreteht de l a care rornește rez olvarea rrolemei: “ Rrietenii
noștri ( riesele) s -au rătrcit în rădure și sunt t are su rărați că nu știu să se du că la căsuța lor.
Ursulețul s -a oferit să -i ajute”. D acă s-a ales dre rt criteriu de se rarare culoarea, el se
gândește să rrocedeze în felul următo r: “Re cei de culoare albastră am să -i duc în căsuța
albastră, re cei de culoare roșie în căsuța roșie et c. Dacă mă voi înșel a, voi să -mi faceți
semn și să mă ajutați să-mi corectez greșe ala!”
Educatoarea, la indicația ursulețului, așază câteva riese (în f iecare căsuță) în mod
corect, aroi “greșește”. Din to ate rărțile vor veni semn alele coriilor: “ Νu, nu!”.
Educatoarea, cu rrefăcută nedumerire, între abă: “ Ce a greșit ursulețul?”, l a care unul dintre
corii va răsrunde: “ A așezat cercul albastru în căsuța rieselor g albene” și v a rerara
„greșe ala”. (De fie care dată se m anirulează o riesă de altă culoare de cât rrecedent a). Jocul
continuă rână când to ate riesele (toți rrietenii) și -au găsit căsuța rotrivită, s rre satisfacția
coriilor și a educatoarei care le mul țumește.
În relu are, jo cul se org anizează rentru se rararea rieselor re criteriu l formei (tot trei
căsuțe) s au al mărimii (două căsuțe).
La grura mijlo cie se folosește trus a comrletă, i ar rolul edu catoarei va fi rreluat de
către unul dintre corii. Ζadarnic va încerca el să înșele vigilenț a colegilor, rentru că
acestor a nu le s cară nicio greșe ală.
57 Caritolul IV
Asrecte metodi ce ale utilizării jocului didactic matematic în activitățile
integrate
Procesul instructiv -educativ pe care îl desfășu răm în grădiniță, ne permite nouă,
educatoarelor, să ne punem în valoare propria experiență didactică, prin activități e ducative
cu caracter integrat , cu o abordare complexă a conținuturilor.
Abordarea integrată a activităților în grădiniță face ca grani țele dintre activități să dispară
și să se contopescă într -un scenariu unitar. Activitățile integrate propuse de curriculum
pentru învățământul preșcolar sunt de patru tipuri:
Activități integrate care înglobează toate activitățile unei zile;
Activități in tegrate care cuprind ALA și ADE;
Activități integrate care cuprind toate ADE din ziua respectivă
Activități integrate în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua
respectivă
În continuare vor fi prezentate proiecte didactice pentru ni vel I și nivel II în care jocul
didactic este prezent , atât în cadrul activităților integrate cât și în activități de sine
stătătoare.
Pentru nivel I(grupa mijlocie) , am utilizat jocul didactic ,, Jocul florilor”, în cadrul unei
activități integrate d esfășurate pe parcursul unei zile. Scopul acestui joc este de verificare a
cunoștințelor copiilor legate de unele operații prematematice studiate(număratul în limitele
1-5, recunoașterea cifrelor, raportarea cantității la număr și invers). Tot la nivel I ( grupa
mică) am utilizat, în cadrul activității integrate, jocul ,,Câte vapoare au plecat pe mare?”.
Pentru consolidarea cunoștințelor despre figuri geometrice, am folosit, la nivel I, jocul
logico matematic ,, Alege discurile și joacă -te cu ele”.
La niv el II(grupa mare) , în cadrul activității integrate ADE(DȘ+DLC), am utilizat jocul
didactic ,, Ne jucăm, exersăm, pe Primăvara o ajutăm”. Scopul jocului a fost de
consolidare a număratului în limitele 1 -10.
Prin jocurile didactice folosite am căutat să dezvolt anumite calități ale atenției(
concentrarea, stabilitatea, volumul, flexibilitatea) precum și spiritul de observație și
gândirea logică.
Rroiect de activitate integrată
Grura: nivel I
TEΜA AΝUALĂ DE STUDIU – CÂND,CUM SI DE CE SE INTÂMPLĂ?
SUΒTEΜA – ,, Peste tot sunt numai flori’’
TEMA ACTIVITAȚII –,, Florile -s frumoase toate si-n grădină si în case ’’
MIJLOC DE REALIZARE – Activitate integrată
FORMA DE REALIZARE – Frontal, pe grupe, individual
58 TIRUL DE ACTIVIT ATE- verificarea cunoștințelor
SCOPUL ACTIVITĂȚII – Verificarea cunoștințelor legate de operațiile prematematice
studiate (număratul, recunoașterea și identifi carea cifrelor în concentrul 1 -5, formare de
mulțimi de obiecte, sortare după anumite criterii, raportarea cantității la număr și a
numărului la cantitate) și a unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1.ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)
Întâlnirea de dimineață: ,,Florile -s frumoase toate/ Și -n grădină și în case ’’
Tranziție : ,,Primăvara ’’- cântec ; ,,Înfloresc grădinile’’; ,,Fluturașul’’
Rutine: ,,Îmi aștept rândul’’, ,,Cu săpun și multă apă ne spălăm’’
2. ACTIVITĂȚI LIBER ALESE(ALA1)
Construcții: ,,Gard pentru grădina cu flori’’ – piese Lego
Joc de rol: ,,La florărie’’
Artă: ,,Florile primăv erii’’ -fișe de lucru -colorare
3. ACTIVI TĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE ADE(DȘ+DOS )
Activitate matematică – ,,Jocul florilor’’ – joc didactic
Activitate practică – ,,Micii grădinari’’ – plantare flori
4. ACTIVITĂȚI LIBER ALESE(ALA2)
Joc de mișcare ,,Ștafeta florilor’’
OΒIECTIVE O RERAȚIOΝALE:
ALA1
Artă
Să denumească florile de pe fisă
Să coloreze florile în culori adecvate
Construcții
Să îmbine piesele Lego pentru a realiza tema
Să descrie produsele obținute
Joc de rol
Să aleagă rolul pe care și -l dorește(vânzător, cumpărător)
Să interpreteze rolul ales în mod original
Să-și aștepte rândul într -o situație dat ă
59 ALA2
Să alerge cu ,,ștafeta’’ în mână, respectând traseul
Să ocolească obstacolul revenind la sfârsitul șirului
DOS – Activitate practică
Să pregătească pământu l pentru plantat
Să planteze florile în jardiniere și ghivece
DȘ- Activitate matematică
Să sorteze florile după criteriul culoare și mărime( din coșul primit de la Zâna
Primăvară ) și să le așeze în vaza potrivită;
Să numere în limitele 1 -5 raportând, conș tient, numărul la cantitate și invers,
folosindu -se de florile aduse
Să folosească termeni specifici activității matematice
SARCINA DIDACTICĂ
Sortarea florilor după criteriul culoare și mărime, verbalizând acțiunea; raportarea cantității
la număr și a num ărului la cantitate
REGULILE JOCULUI
Copiii vor fi împărțiți în două echipe
De la fiecare echipă va veni un copil care va extrage un bilețel
Daca va rezolva corect sarcina de pe bilețel , copilul va primi o recompensă
La sfârșitul jocului vor fi numărate r ecompensele
Echipa care va avea cele mai multe recompense va câștiga jocul
ELEMENTE DE JOC
Surpriza
Mișcarea
Aplauze
Recompense
Competiția
STR ATEGII DID ACTICE
1. Μetode și rrocedee:
– jocul, o bserv ația, convers ația, ehrlicația, demonstrația, lucrul pe echipe , Turul
galeriei
2. Μijloace didactice:
60 – fișe de lucru, creioane colorate ,trusa Lego, coșulețe, coșul cu flori de la Zâna
primăverii, bilețele,vaze colorate,jetoane cu cifre, recompense , ghivece si jardiniere cu
pământ pentru flori
DURATA : O zi
BIBLIOGRAFIE
Constantin, P., Didactica activităților matematice în grădiniță, Ed. Polirom, Iași,
2014
Ileana, G., Livia, A., Activitățile integrate în grădiniță – Ghid metodic, Ed.
Carminis, Pitești, 2014
SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață în cadrul căreia ne vom saluta, vom face
prezența si vom completa calendarul naturii.
Noutatea zilei: În sala de grupă sosește un fluturaș care dorește să se joace cu copiii, dar
aduce un plic și un coșuleț cu flori de la Zâna Prim ăvara.
Se citește scrisoarea prin care copiii sunt anunțați că Zâna Primăvara cunoaște tot ce au
învățat despre ea:
,,Vântul cald mi -a povestit
Că natura ați observat,
Despre mine -ați învățat.
Multe lucruri sunt schimbate,
Mi le povestiți pe toate?
Se anun ță copiii că vor porniîntr -o călătorie la capătul căreia îi așteaptă mari surprize.
Pentru aceasta vor trebui să rezolve mai multe sarcini.
Se enunță obiectivele zilei :
Vom lucra pe cente de activitate: artă, construcții, joc de rol;
Pentu că vă plac mult jocurile matematice, astăzi vom juca un asemenea joc;
Veți avea și o surpriză: vom planta flori în jardiniere;
După cum spune și un vechi proverb românesc: ,,După faptă și răsplată’’, la final
ne vom juca si vom primi recompense pentru toată munca depusă
Rutină: ,, Îmi aștept rândul’’ – deprinderea de a anunța prin ridicarea mâinii atunci când vrei
ceva
61 Tranziție: ,,Primăvara’’ – cântec
Copiii vor merge să lucreze la centre: la centrul Artă vor colora flori de primăvară; la
centrul Construcții vor construi g ărduleț pentru grădina de flori iar ca centrul Joc de rol vor
împacheta flori și le vor vinde. În timp ce copiii lucrează la centre , educatoarea îi
supraveghează , îndrumă și ajută, dacă este nevoie. După expirarea timpului de lucru, se
evaluează rezultatel e activității de grup și individuale prin metoda ,, Turul galeriei’’. Toți
copiii vor fi apreciați și lăudați pentru tot ce au făcut până în acel moment al zilei.
Tranziție: ,,Înfloresc grădinile’’ – cântec
Rutine: Servirea mesei.
Ziua va continua cu activi tatea matematică. În cadrul activității se va juca jocul didactic
matematic ,, Jocul florilor’’; copiii vor identifica și denumi florile de primăvară din
coșulețul primit de la Zâna primăvara, vor sorta florile după criteriul culoare și mărime,
așezându -le în vaza potrivită, vor număra în limitele 1 -5, vor recunoaște cifrele, vor raporta
numărul la cantitate și invers.
Tranziție: ,, Fluturașul ’’- cântec
Activitățile pe domenii experențiale vor continua cu activitatea practică; copiii vor vor
umple jardiniere le și ghivecele cu pământ iar apoi vor planta flori pe care le vom păstra la
colțul viu al grupei.
Finalitatea zilei: Se vor face aprecieri generale și individuale cu privire la activitatea și
comportamentul copiilor. Pentru a recompensa buna participare a copiilor la activitate, se
va desfășura jocul de mișcare ,, Ștafeta florilor’’(ALA2) iar fluturașul va oferi copiilor
recompense dulci.
ETAPELE
ACTIVITĂȚII CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII
DIDACTICE EVALUAREA
1. Moment
organizatoric Se vor asigura condi țiile necesare
pentru buna desfășurare a
activității.
2. Captarea
atenției Întâlnirea de dimineață; Salutul,
prezența și completarea
calendarului naturii. Se introduce
elementul surpriză: fluturașul Ari
care vine să se joace cu noi dar
Conversația
Obse rvarea
62 aduce și o surpri ză de la Zâna
Primăvara: un coș cu flori și o
scrisorică . Educatoarea citește
scrisoarea de la Zână care spune că
ea cunoaște tot ce au învățat
despre ea și astăzi l -a trimis la ei
pe fluturașul Ari să se joace
împreună. Explicația comportamentului
copiilor
3.Anunțarea
temei și a
obiectivelor Se anunț ă tema activității și se
prezintă în termeni accesibili
copiilor, obiectivele. Conversația
Explicația Observarea
copiilor
4.Evaluarea
propriu -zisă
ALA1
Tranziție: ,,Primăvara’’ – cântec
Copiii vor fi invitați în zonele de
lucru. Se vor prezenta centrele și
sarcinile propuse, concomitent cu
intuirea materialelor. Fiecare copil
își va alege centrul la care vrea să
lucreze.
La centrul Artă preșcolarii vor
avea de colorat flori de primăvară;
la centrul Joc de rol vor împacheta
flori pe care apoi le vor vinde iar
la centrul Construcții vor avea de
construit gardul unei grădini de
flori. În timpul activității
educatoarea va trece pe la fiecare
centru și va explica, va îndruma
sau chiar va ajuta dacă va fi
nevoie.
Aprecierea rezultatelor se va face
prin metoda ,, Turul galeriei’’
Tranziție: ,,Înfloresc grădinile’’ –
Conversația
Explicația
Conversația
Explicația
Demonstrația
Turul galeriei
Observarea
copiilor
Observarea
comportamentelor
copiilor
Aprecieri
individuale
63
cântec
Rutine: ,,Servirea m esei’’
ADE(DȘ) Activitate matematică
În continuare se va desfășura jocul
didactic ,,Jocul florilor’’.
Se vor prezenta regulile jocului :
– grupa va fi împărțită in două
echipe
– de la fiecare echipă va veni câte
un copil care va extrage câte un
bilețel
– educato area va citi sarcina de pe
bilețel
– copiii vor trebui sa rezolve
sarcina citită de educatoare, să
răspundă în propoziții, utilizând un
limbaj matematic adecvat
– dacă rezolvă corect sarcina,
copilul va primi o floricica
– câștigă echipa care strânge mai
multe f loricele.
Explicarea jocului:
Copiii sunt grupați în două echipe.
Fiecare membru al fiecărei echipe
va veni să extragă un bilețel și va
trebui să rezolve corect sarcina de
pe bilețel. Pentru fiecare răspuns
corect va primi o recompensă.
Câștigă echipa care va aduna cele
mai multe recompense.
Jocul de probă:
Se va efectua jocul de probă
pentru a se verifica înțelegerea
Conversația
Explicația
Exercițiul
Demonstrația
Explicația
Conversația
Jocul
Observarea
comportamentelor
copiilor
Aprecieri frontale
64
5.Obținerea
performanței explicațiilor educatoarei.
Jocul propriu -zis:
După ce copiii au înțeles regulile
jocului, se trece la executarea
propriu -zisă a jocului. Copi ii vor fi
antrenați de educatoare , pe tot
parcursul jocului, să răspundă,
încurajându -le spiritul de
competiție.
Sarcini:
– numără florile roșii
– numără florile galbene
– numără florile albastre
– așează în vaza roșie florile de
aceeași culoare
– așează în vaza ga lbenă trei
flori galbene
– așază în vaza albastră o
floare albastră
– etc.
Complicarea jocului:
În complicarea jocului educatoarea
va spune copiilor să închidă ochii
iar ea va amesteca florile din vaze;
după ce copiii au deschis ochiii
vor fi invitați să sort eze florile si
să le așeze în vazele potrivite.
În încheierea jocului se va stabili
echipa câștigătoare, se vor face
aprecieri individuale și globale
asupra desfășurării jocului.
Tranziție: ,, Fluturașul’’ – cântec
Jocul
Conversația
Jocul
Observarea
comportamentelor
copiilor
Evaluare orală
Evaluare orală
6.Asigurarea Activi tățile pe domenii
65 retenției și a
transferului experențiale vor continua cu
activitatea practică. Copiii vor
pune pământul pentru flori în
ghivece iar apoi vor planta flori
sub atenta îndrumare a
educatoarei. Florile plantate vor
înfrumuseța astfel sala de grupă .
Pe măsură ce vor term ina lucrul,
preșcolarii se vor încolona și vor
merge către locul de desfășurare a
jocului de mișcare ,, Stafeta
florilor’’ . Preșcolariiivor fi
împărțiți în două echipe și așezați
în două coloane. În fața fiecărei
echipe , la distanță de 2,5 -3 m, se
află c âte un coș cu flori. La
comanda de începere a jocului,
dată de educatoare, primii
preșcolari din fiecare echipă , ce
au în mână ,,ștafeta’’ – o floare,
pornesc în alergare, ocolesc
coșulețul cu flori și la întoarcere,
aleargă spre următorul coechipier,
dând u-i ștafeta. Câștigă echipa
care termină prima și parcurge
corect traseul. Educatoarea va
urmări desfășurarea jocului având
grijă să fie respectate regulile.
Jocul se încheie atunci când toți
copiii parcurg traseul.
Explicația
Conversația
Jocul
Observarea
comportamentelor
copiilor
7. Fixarea
cunoștințelor și
aprecierea Educatoarea va întreba copiii dacă
le-a plăcut activitatea, își vor
reaminti împreună tema activității Conversația
Aprecieri
individuale și
colective
66 copiilor și ce au realizat în cadrul acesteia
și va face aprecie ri individuale sau
de grup. Preșcolarii vor fi
recompensați de către fluturașul
Ari.
Recompense
Rroiect de activitate integrată
Nivel: II
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se înt âmplă?’’
Subtema :,, Zvon de primăvară’’
Tema activi tății: ,, Ne jucăm, exersăm, pe Primăvara o ajutăm’’
Tipul activității : Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Categoria activității de învățare: Activitate integrată
Componența activității in tegrate: DȘ+DLC
Mijloc de realizare: Joc didactic
Scopul activității: Dezvoltarea capacității de aplicare a cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor referitoare la numerele în limitele 1 -10, precum și a deprinderilor de
comunicare orală, în rezolvarea unor situații problematice variate
Obie ctive o reraționale:
– să descrie caracteristici ale începutului de primăvară ;
– să diferențieze caracteristici specifice anotimpului iarna sau începutului de
primăvara;
– să numească vestitori ai primăverii;
– să numere con știent și corect în limitele 1 -10;
– să identifice locul fiecărui număr în șirul numeric;
– să utilizeze corect numeralul ordinal în limitele 1 -10;
– să numească vecinii numerelor indicate;
– să rezolve probleme simple cu una -două unități în concentrul 1 -10;
– să de spartă corect în silabe cuvintele indicate, identificând numărul de silabe al
acestora;
– să formuleze propoziții cu ajutorul imaginilor prezentate;
.
Strategia didactică:
a) Μetode și rrocedee: jocul, convers ația, ehrlicația, ehercițiul, demonstrația,
rroblem atizarea, cubul, piramida .
b) Μaterialul did actic: ranou cu Zâna Primăvara , fulgi, buburuze , flori colorate,
ghiocei , rândunele, berze, plicuri cu sarcinile jocului , cub, panou pentru piramidă,
imagini pentru problemele în versuri
c) Form a de org anizare: front al, individu al, re gru re.
Sarcina didactică:
68 Utilizarea cunoștințelor despre anotimpurile iarna și primăvara; Identificarea și numirea
cifrelor utilizate în cadrul jocului; Utilizarea corectă a numeralului ordinal; Despărțirea
cuvintelor în silabe, formularea de propoziții;
Reguli de joc:
Fiecare copil extrage un plic și va rezolva sarcina, citită de educatoare . Dacă sarcina este
rezolvată corect copilul va primi aplauze . În timp ce copilul rezolvă sarcina ceilalți vor fi
atenți, vor asculta în liniște pentru a nu greși atunci când le va veni rândul.
Elemente de jo c: surrriza, arlauzele, între cerea, miș carea, închiderea și deschiderea
ochilor
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
o Educatoarea ia cuvântul, Ed SMARTY, 2010
o Constantin, P., Didactica activităților mate matice în grădiniță, Ed. Polirom, Iași,
2014
o Mariana, N., Oana Alina, B., Didactica domeniului experiențial Limbă și
comunicare, Ed. ASCR, Cluj -Napoca, 2012
o Ileana, G., Livia, A., Activitățile integrate în grădiniță – Ghid metodic, Ed.
Carminis, Pitești, 2 014
Scenariul activității
Activitatea va debuta cu prezentarea scrisorii de la Zâna Primăvara (anexa 1), prin
care copiii află că Zâna le cere ajutorul să -și împodobească rochia.
Copiii vor fi a șezați pe scăune le sub formă de semicerc și vor observa Zâna
Primăvara pe rochia căreia se află fulgi. Se va purta o scurtă conversație despre
caracteristicile începutului de primăvară.
Educatoarea explică copiilor că pentru a împodobi rochia Zânei Primăvara, va
trebui să rezolve sarcinile corespunzătoare fie cărui fulg: vom identifica caracteristicile
începutului de primăvară, vom număra până la 10, vom recunoaște și vom scrie cifrele,
vom utiliza numeralul ordinal, vom asocia numărul cu cantitatea, vom despărți cuvintele
indicate în silabe, vom formula propoz iții, ne vom juca și vom cânta pentru a o ajuta pe
Zână; dacă sarcina este rezolvată corect , răspunsul va fi aplaudat, iar fulgul va fi înlocuit
cu elementele indicate pe imaginea lui.
Vom desfășura un joc de probă pentru a asigura înțelegerea regulilor. Un copil va
alege primul plic și va rezolva sarcina propusă: Să număr pân la 10 știu bine/Iarnă pleacă
de la mine! ; dacă numără corect, răspunsul va fi apreciat cu aplauze, iar primul fulg va fi
înlocuit cu o floare roșie pe panou.
În continuare , plicur ile vor fi alese în ordinea cifrelor de pe ele, iar fulgii înlocuiți
în aceeași ordine.
Jocul va continua cu alegerea plicului nr. 2: Joacă -te folosind cubul. Copiii vor fi
împărțiți în grupe de câte 2 -3, în ordinea în care sunt așezați. Își vor alege cât e o față a
cubului pentru a rezolva cerința, rotindu -l:
69 o Descrie – Ce anotimp este prezentat în imagine?
o Compară – anotimpul iarna cu anotimpul primăvara (pe baza a două imagini);
o Asociază – cuvântul primăvara cu alte cuvinte ;
o Analizează – Ce se întâmplă c u natura primăvara?
o Aplică – Numește vestitori/simboluri ale primăverii;
o Argumentează –„Copiii iubesc primăvara”.
După prezentarea răspunsurilor fiecărei grupe, fulgul nr. 2 va fi luat de pe panou și
înlocuit cu două rândunele.
În continuare, voi numi un c opil care va alege plicul nr. 3 – Sub paleta
fermecată/Stă o cifră supărată/Ea la tine vrea să vadă/Tot atâția ghiocei grămadă!. Copiii
vor forma grupe de ghiocei, conform cifrei indicate de fiecare paletă. Fulgul nr. 3 va fi
înlocuit pe panou cu trei berz e.
Plicul nr. 4 – Ghioceii s -au adunat/Ca bunica stau la sfat/Toți par veseli, fericiți,
/Unul însă e cam trist./Al câtelea din șir el este?/Cine, cine îl ghicește?
Educatoarea prezintă copiilor un șir de zece fulgi, unul dintre ei fiind trist. Pentru a
schimba locul fulgului, copiii vor închide ochii, iar la o bătaie din palme, îi vor deschide.
Copilul indicat va numi al câtelea ghiocel este trist. După rezolvarea sarcinii, fulgul nr. 4
va fi în locuit cu 4 fluturi.
Pentru a rezolva sarcina din plicul nr. 5 – Numește vecinii cifrelor indicate, se va
utiliza șirul ghioceilor de la sarcina nr. 4. Rezolvarea sarcinii duce la înlocuirea fulgului
nr.5 cu cinci flori.
Sarcina nr. 6. – Hora ghioceilor (Anexa 2) are și rol de tranziție. Copiii vor forma
un cerc și vor executa mișcările sugerate de versurile jocului. Executarea jocului va
determina înlocuirea fulgului nr. 6 cu 6 buburuze.
În continuare, un alt copil alege plicul nr. 7. Sarcina va fi: Despărțirea în silabe a
cuvintelor indicate de imagini și forma rea piramidei lor: prima linie un cuvânt format
dintr -o silabă, a doua linie 2 cuvinte formate din câte 2 silabe, a treia linie, 3 cuvinte
formate din câte 3 silabe. Se vor utiliza cuvintele: nor, soare, floare , fluture, ghiocel,
albină. După realizarea pir amidei, fulgul nr. 7 va fi înlocuit cu 7 ghiocei mici.
Pentru a rezolva sarcina nr. 8, copiii vor formula propoziții cu ajutorul imaginilor.
Fulgul nr. 8 va fi înlocuit cu 8 ghiocei mijlocii.
Complicarea jocului se va realiza prin rezolvarea sarcinii plicu lui nr. 9 – rezolvarea
de probleme de adunare sau scădere cu una -două unități în limitele 1 -10. În timp ce le voi
citi conținutul problemei, copiii vor vizualiza și imaginile corespunzătoare. Fulgul nr. 9 va
fi înlocuit cu un buchet de 9 ghiocei.
Ultima sa rcină a jocului va presupune intonarea cântecului Doar una e primăvara
(tranziție). Îndeplinirea sarcinii face ca ultimul fulg de pe rochița zânei să fie înlocuit cu
10 ghiocei mari.
Evaluarea activității se va realiza prin analiza tabloului obținut în ur ma rezolvării
sarcinilor propuse. Voi face aprecieri asupra modului în care copiii au participat la
activitate și l e voi prezenta surpriza adusă de Zâna Primăvară.
ETAPELE
ACTIVITĂȚII CONȚINUTUL
ACTIVITĂȚII STRAGII
DIDACTICE EVALUARE
1.Moment
organizator ic Se vor asigura condițiile
necesare pentru buna
desfășurare a activității
2.Captarea
atenției Captarea atenției se va realiza
cu ajutorul scrisorii de la Zâna Conversația
Explicația Observarea
comportamentului
70 Primăvară( Anexa 1) , copiii
fiind antrenați, motivați prin
prezentarea panoului ce o
reprezi ntă pe Zână așa cum
spune în scrisoare. Observația verbal și nonverbal
al copiilor
3. Anunțarea
temei și a
obiectivelor În termeni accesibili, vor fi
anunțate tema și obiectivele
activității. Educatoarea va
anunța copiii că astăzi se vor
juca, vor folosi cunoștințele
lor pentru a împodobi rochița
Zânei Primăvara. Conversația
Expunerea
4.Consolidarea
cunoștințelor,
priceperilor și
deprinderilor Copiii vor fi antrenați într -un
dialog prin care se vor
reactualiza cunoștințele
anterioare despre aspectele
caracteristice începutului de
primăvară.
Se vor prezenta regulile
jocului, apelându -se la
capacitatea de înțelegere și de
atenție a copiilor, sub forma
unor cerințe ferme care vor
reglementa întreaga
desfăș urare a jocului.
Se va executa jocul de probă :
Un copil vine în față, extrage
un plic, educatoarea îl va citi
,iar copilul va trebui să rezolve
sarcina primită.
Desfășurarea propriu -zisă a
jocului : Copiii vor veni , pe
rând, să extragă un plic.
Fiecare copi l va rezolva
sarcina și va urmări apoi dacă
ceilalți copii răspund corect.
Dacă răspunsul este corect ,
copilul va fi răsplătit cu
aplauze.
Sarcini:
1.Să număr pân la 10 știu
bine/Iarnă pleacă de la mine! ;
2.Joacă -te folosind cubul.
3.Sub paleta fermecată/ Stă o
cifră supărată/Ea la tine vrea
să vadă/Tot atâția ghiocei
grămadă!.
4.Ghioceii s -au adunat/Ca
bunica stau la sfat/Toți par
veseli, fericiți, /Unul însă e
Conversația
Explicația
Demonstrația
Explicația
Jocul
Jocul
Exercițiul
Observarea
modului în care
copiii îndeplinesc
sarcinile
Observarea
comportamentelor
copiilor
71 cam trist./Al câtelea din șir el
este?/Cine, cine îl ghicește?
5.Numește vecinii cifrelor
indica te
6.Hora ghioceilor (Anexa 2)
Etc.
Pe parcursul activității se va
pune accent pe activitatea
copiilor și pe capacitatea
acestora de a răspunde
sarcinilor propuse.
Sistematizarea cunoștințelor
referitoare la sosirea
primăverii prin utilizarea
metodei cubul ui. Se va urmări
sistematizarea și consolidarea
cunoștințelor matematice
referitoare la:
– Numărare în limitele 1 –
10;
– Asocierea cifrei cu
cantitatea;
– Determinarea locului
unui element (ghiocel)
într-un șir;
– Identificarea vecinilor
cifrelor indicate
Moment de mișcare – „Hora
ghioceilor”
Stimularea comunicării orale
prin numirea obiectelor de pe
jetoane, despărțirea cuvintelor
în silabe și realizarea
piramedei.
Stimularea creativității
limbajului prin formularea de
propoziții, care pune copilul în
situația de a efectua corelații
între imagini și creații.
Cubul
Piramida
Capacitatea de a
utiliza cuvinte în
contexte variate
5. Obținerea
performanței Complicarea jocului se va
realiza prin extragerea unui
plic, ultimul, care conține
următoarea sarcină : rezolvarea
de probleme de adunare sau
scădere cu una -două unități în
limitele 1 -10. Conversația
Explicația
Exercițiul
Problematizarea
Capacitatea de a
efectua operații cu
1, 2 unități
6.Asigurarea
retenției și a Ultima p robă a jocului va fi
intonarea cântecului ,, Doar
Observarea
comportamentelor
72 transferului una e primăvara’’ .
Îndeplinirea sarcinii face ca
ultimul fulg de pe rochița
zânei să fie înlocuit cu 10
ghiocei mari.
În încheiere va fi reamintită
tema activității desfășurate iar
copiii vor spune ceea ce le -a
plăcut sau nu în cadrul
activității desfășurate.
Conversația
copiilor
Evaluare orală
7.Încheierea
activității Educatoarea face aprecieri
asupra gradului de participare,
asupra respectării regulilor de
joc și asupra
comportamentului individual
și colectiv al copiilor. Copiii
vor primi recompense de la
Zână. Conversația Evaluare orală
Anexa 1
Dragi copii din grupa Albinuțelor,
Sunt foarte tristă astăzi. Am discutat cu Zâna Iarnă să îmi lase florile să crească
frumos sub razele calde ale soarelui și micile insecte să danseze printre ele, dar nu vrea. Nu
dorește nici măcar să mă lase să -mi împodobesc rochia.
Ea spune că deocamdată îmi va trimite pentru rochia mea doar fulgi de nea. Totuși,
îmi dă o speran ță…îmi voi putea împodobi rochia cu tot ce imi doresc eu, dacă voi mă veți
ajuta.
Vreți să aflați ce trebuie să faceți? Va trebui să rezolvați sarcinile pe care Zâna
Iarnă ni le trimite împreună cu fiecare fulg. Dacă rezolvarea va fi corectă, îi vom putea
înlocui cu ceea ce ne indică fiecare fulg.
Îmi doresc foarte mult să -mi pregătesc rochia pentru anul acesta! Știu că voi sunteți
niște copii harnici și isteți, iar dacă mă veți ajuta veți primi și o surpriză din partea mea.
Cu drag,
Zâna Primăvară
73
Anexa 2
Hora ghioceilor
Copiii stau ghemuit cu capul plecat:
Suntem mândri ghiocei,
Mititei și frumușei.
Capu -i ca un clopoțel
Și facem cling, cling cu el. (ridică capul și îl clatină)
Către soare ne -nălțăm
Și în vânt ne legănăm. (se ridică și se leagănă)
Tragem hora noastră mare,
Primăvara e în zare. (în horă)
1-2-3
Hora e de ghiocei.
4-5-6-7
Să jucăm până la noapte.
8-9-10 somnul să ne -ncerce.
(stânga -dreapta -ghemuit)
Proiect de activitate integrată
Nivel: I
Tema anuală de s tudiu: ,, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ ?’’
Tema proiectului : ,,Îmi place să călătoresc ’’
Subtema: Plutim
Tipul activității: verificare de cunoștințe
Forma de realizare: Activitate integrată
Componența activității integrate: ADP+ALA1+ADE(DȘ)
ADP
1. Rutine
2. Întâlnirea de dimineață: ,, Cu ce călătorim pe apă?’’ ,,Învăț să mă port’’
3. Tranziții: ,,Trenulețul’’
ALA1
1. Artă: ,, Vaporul’’ -colorare
2. Construcții: ,, Vaporul’’
ADE(DȘ) –Activitate matematica
Joc didactic: ,, Câte vapoare au plecat pe mare?’’
Scop ul activității:
74 Verificarea cunoștințelor și deprinderilor matematice de utilizare a numerelor în
concentrul 1 -3, exprimate într -un limbaj corespunzător; cultivarea spiritului de observație
si al atenției;
Obiective operaționale:
ALA1
Artă:
– să coloreze vaporul cu culori adecvate
– să păstreze poziția corectă a corpului
Construcții:
-să construiască vapoare cu ajutorul truselor de construcții
-să relaționeze cu partenerii de joc
ADE – Domeniul știință
-să numere crescător și descrescător în limitele 1-3
-să alcătuiască șirul crescător
-să raporteze numărul la cantitate și invers
-să descopere vecinii unui număr
Sarcina didactică:
Formarea șirului crescător, recunoaș terea cifrelor de la 1 la 3, asocierea cifrei la
cantitate, identi ficarea vecinilor
Reguli de joc:
Jocul se desfășoară cu întreaga grupă;
Sarcinile sunt rezolvate individual
Răspunsurile corecte sunt evidențiate
Răspunde copilul care este numit de educatoare
Elemente de joc: mișcarea , aplauze, mânuirea materialelor, în chiderea și deschiderea
ochilor, aruncarea cubului
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, observarea,jocul,
demonstrația,exercițiul, problematizarea
Mijloace de învățământ: jetoane reprezentând mijloace de transport, panou cu
buzunărașe, tablă magnetică, jetoane cu cifre, jocuri de construcție, fișe de lucru,
creioane colorate ,
Bibliografie:
Activitatea integrată în grădiniță -ghid, 2008
Didactica activităților matematice în grădiniță, C. Petrovici, Polirom, Iasi 2014
Revista ,, Învățământul preșcolar’’, nr. 3 -4 \ 2009
75
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineață : Salutul : ,, Bună dimineața copii isteți și cuminți!’’
Prezența: se va rea liza prin intermediul jocului: ,, Cine nu a venit astăzi?’’. Se stabilește
cum este vremea și se alege cartonașul potrivit la Calendarul naturii . Se va completa
împreună cu copiiiajutați de întrebările:,, Ce zi este astăzi?’’, ,,În ce lună ne aflăm?’’, ,,Î n
ce anotimp suntem?’’.
Noutatea zilei : Astazi vă voi prezenta și alte mijloace de locomoție decât cele despre care
am vorbit deja. Aceste mijloace de transport sunt cele care circulă pe apă. Voi prezenta
imagini cu vapoare, bărcuțe, submarine.
Tranziț ie- Trenulețul. Ca să înveselim atmosfera , vom merge pe la centre cu trenulețul, iar
copiii vor forma vagoanele trenulețului. Se face intuirea materialelor de lucru : la centrul
Artă vom avea de colorat vaporul, iar la centrul Construcții vom construi vapo are din trusa
Lego.
Copiii se împart pe centre, fiecare alegându -și centrul preferat, specificându -le că vom
efectua schimbarea centrelor.
La final se analizează rezultatele fiecărui copil de la fiecare sector, iar aceștia vor fi
felicitați și recom pensați. În încheierea activităților de la ALA , copiii vor lua masa și vor
merge la baie.
Tranziție : cântecul Trenulețul
În continuare se va desfășura activitatea pe domenii experențiale( DȘ) unde vom juca un
joc numit: ,,Câte vapoare au plecat la mare?’’
76 DEMERSUL DIDACTIC
Etapele
activității Conținutul activității Strategii
didactice Evaluare
1. Moment
organizatoric Asigurarea condițiilor necesare
unei bune desfășurări a activității:
-aerisirea sălii de grupă;
-așezarea mobilierului p e centre
-pregătirea materialelor
2.Captarea
atenției Captarea atenției se va realiza
odată cu prezentarea imaginilor cu
mijloacele de locomoție pe apă. Explicația
Observația Observ
comportamentul
copiilor
3.Anunțarea
temei și a
obiectivelor Se prezint ă copiilor, în termeni
accesibili, tema zilei. La centrul
Artă vom colora vapoare, la
centrul Construcții vom construi
vapoare iar apoi la activitatea
matematică vom juca jocul: ,, Câte
vapoare au plecat pe mare?’’ Conversația
Explicația
4.Evaluarea
cunoștințelor,
priceperilor și
deprinderilor Cu ajutorul joculețului ,,
Trenulețul’’, copiii vor merge la
centre. La centrul Artă vor găsi
fișe de lucru iar ei va trebui să
coloreze în contur, la centrul
Construcții vor avea cuburi de
construcție din care va trebui să
construiască vapoare. Voi merge
pe la fiecare centru și voi ajuta și
îndruma , dacă va fi nevoie. După
ce fiecare copil termină lucrul la
centrul său va trece la celălalt
centru. Activitatea de la centre se
Explicația
Demonstrația
Observ
comportamentele
copiilor
77 termină când fiecare dintre copiii
a mers la ambele centre.
În încheierea activităților de la
ALA copiii vor lua pauza de
masă.
În continuare , la activitatea
matematică, vom juca jocul ,,
Câte vapoare au plecat pe mare?’’ .
Jocul de probă
La semnalul educatoarei un copil
vine în față , aleg e o cifră de pe
masă și o așază pe panou apoi alt
copil vine și așază în dreptul cifrei
tot atâtea jetoane cu vapoare ,cât
arată cifra.
Jocul propriu -zis
Toți copiii numiți vor așeza
jetoane pe panou astfel încât să se
formeze șirul numeric crescător de
la 1 la 3 .
Educatoarea solicită apoi copiilor
să aleagă de pe masă un număr de
jetoane( 1, 2 sau 3 jetoane), să le
numere și să le asocieze cifra
potrivită.Copiii vor începe și vor
termina la semnalul educatoarei.
Complicarea jocului
La semnalul educatoarei (o bătaie
din palme) copiii își vor acoperi
ochiii iar educatoarea va ascunde
un grup de jetoane de pe panou.
La semnalul următor( două bătăi
din palme) copiii vor deschide Conversația
Explicația
Jocul
Demonstrația
Exercițiul
Conversația
Problematizarea
Explicația
Aprecieri verbale
Evaluare orală a
modului de
exprimare, a
nivelului
cunoștințelor
Observarea
comportamentelor
copiilor
78 ochiii și vor preciza ce grup de
obiecte a dispărut. Se repetă de
două, trei ori.
Educatoarea numește 2 copii
pentru a preciza vecinii numerelor
indicate.
6. Asigurarea
retenției și a
transferului Voi distribui copiilor fișe (anexa).
Se explică sarcini le și se îndrumă
copiii în funcție de particularitățile
individuale. Explicația
Conversația Evaluarea fișelor
7. Încheierea
activității Sunt emise aprecieri asupra
desfășurării activității și asupra
comportamentului individual și
colectiv al preșcolarilo r. Se
realizează tranziția către
activitățile liber alese(ALA2) . Conversația Aprecieri verbale
79 Anexa
D.Ș.
,,Coloreaza atatea vapoare cate ne indica cifra !”
1 2 3
80 Rroiect did actic
Nivel : I
Tem a anuală:, Când, cum și de ce se întâm rlă?”
Subtem a: Evaluarea rroiectului “ Ce mă în conjoară”
Tem a activității : “Alege dis curile ( cercurile) și jo acă-te cu ele”
Categori a de activitate: DȘ-Activitate matematică
Tirul activității : Cons olidare de cunoștințe
Μijloc de re alizare: joc logico-matematic
Scopul activității: Consolidarea cunoștințelor despre figuri geometrice
Obie ctive o reraționale:
O1 -să se rare din trusă to ate riesele care rosedă rrorrietatea caracteristi că “dis c”;
O2 – să se sizeze mărime a și culoarea rieselor;
O3 – să sele cteze riesele « rotunde » de cele cu « colțuri »;
O4 – să formeze mulțimi re baza caracteristi cii date;
O5 – să-și dezvolte gândire a logico-matematică.
Strategia didactică:
Μetode și rrocedee : convers ația, ehrlicația, demonstr ația, observ ația, ehercițiul, jo cul,
rroblem atizarea.
Μijloace did actice: ursulețul sur rriză, o cutie cu diferite obie cte rrintre care și mărgele
colorate, mingi, n asturi, inele, bâle și alte obie cte care nu au form a rotundă; riese din trus a
Dienes; o căsuță ; fișă de lu cru, re comrense, cloroțel.
Forme de org anizare: front al, individu al, re gru ruri.
Sarcina didactică: construire a de mulțimi re baza unei caracteristi ci date.
Regulile jo cului: Coriii vor sele cta riesele conform cerinței: dis curile, vor constitui
mulțimi și vor verb aliza acțiune a făcută:, am ales dis curile”.
Elemente de jo c: Surrriza, între cerea, arlauze.
Durata: 25 minute
81 DEΜERS DID ACTIC
Evenimentele
didactice
Ob.
or. Conținutul științifi c Strategii
didactice Evaluare
1.Μoment
organizatoric Asigur area unui climat favorabil rentru bună
desfășur are a activității : aerisire a clasei, aranjarea
mobilierului, distribuire a materialelor fie cărui
coril
2.Captarea
atenției Se re alizează rrin arariția ursulețului su rrriză,
care a venit în vizită l a noi to cmai rentru a se ju ca
îmrreună cu coriii gru rei și a învăț a lucruri noi
desrre riesele geometri ce. Convers ație
liberă
3.Anunț area
temei și a
obiectivelor
Se rrezintă tem a activității: “ Alege dis curile și
joacă-te cu ele” și se rrezintă sinteti c obiectivele.
Rentru coriii care vor fi atenți, vor răs runde corect
și se vor ju ca îmrreună cu noi, am rregătit l a
sfârșitul activității o altă sur rriză. Convers ația
Observ ația Observ area
comrortam
entului
coriilor
4.Consoli darea
cunoștințelor
priceperilor și
deprinderilor
1. Ehrlicarea jocului:
Coriii, la rrorunere a educatoarei vor conveni să
scoată deo rarte, din trus a Dienes, to ate riesele
trusei care nu au colțuri, sunt rotunde; aroi le vor
așeza într-un șn ur închis de sârmă jenil a.
2. Ehecutarea jocului de rrobă:
Vor veni re rând coriii și vor alege câte o riesă
rotundă. O arătă, motive ază alegere a dură care o
rune în “ căsuța” confecționată și se du c la locul lor.
Jocul se continuă rână când toți coriii vo r alege un
obiect rotund și vor verb aliza acțiune a (disc roșu,
albastru, g alben, dis c mare, mi c).
3. Ehecutarea jocului rrorriu-zis:
Coriii sunt roftiți l a măsuțe rentru a se juca cu
Convers ați
a
Ehrlicația
Demonstr a
ția
Jocul
Evaluare
orală
Observarea
comportame
ntelor
copiilor
82
risele trusei Dienes. Vor avea de sele ctat din
mulțime a de rătrate și tri unghiuri acele dis curi re
care le vor așeza în șnurul confecționat.
5.Obținere a
rerform anței 3. Comrlicarea jocului:
Educatoarea cere coriilor să în chidă o chii și în
acest tim r ia un dis c și-l așează rrintre celelalte
riese (un triunghi) în căsuța discurilor. L a semn alul
educatoarei, coriii des chid o chii și sunt rrovocați
să srună ce s-a schimb at, să motiveze ce s-a greșit
și să re constituie s tarea inițială.
conversați
a
Jocul Evaluare
orală
6.Asigur area
retenției și a
transferului
Se adună riesele în coșulețe, aroi se distribuie
fiecărui coril câte o fișă de mun că inde rendentă și
creioane colorate, itemul fiind de a alege din desen
discurile re care le vor colora (, Alege și colore ază
discurile”). Problemati
zarea
Fișe Observarea
comportame
ntului
copiilor
7.Evaluarea
rerform anței si
aprecierea
copiilor
Se fac aprecieri generale asupra modului în care
copiii s -au comportat la activi tate, au lucrat și au
rezolvat sarcina de pe fișe. Copiii vor primi
recompense. Conversați
a
Evaluare
orală
83 Concluzii
Jocurile did actice constituie o e hcelentă ș coală a educației, a conduitei, a fanteziei
și im aginației, a energiei, fiind u n instrument indis rensabil rentru dezvolt area intele ctuală
a coriilor .
Activitățile m atematice în grădiniță au rerrezent at, încă de l a înceruturi, un a dintre
activitățile did actice care au urmărit dezvolt area intele ctuală a coriilor, b azându -se re
antrenarea acestor a în rrocesul did actic, re stimul area imrlicării lor dire cte și antren ante în
activitate.
Orerând cu concerte care determină coriii să f acă rrimul ras în rrocesul de tre cere
de la concret la abstract, activitățile m atematice au fost nevoite să se adarteze caracităților
și caracteristi cilor rreșcolarității ( concretism, animism, în clinația srre jo c, curiozit ate,
nevoie de so cializare, de însușirile rsiho-comrortament ale). Ele au adortat acele forme de
organizare, metode și mijlo ace care au ehrloatat aceste trăsături, și care reușes c să condu că
rreșcolarul srre atingere a obiectivelor m atematice rroruse, d ar mai ales srre form area și
dezvolt area intele ctuală și comrortament ală a celor mi ci.
Ahându -se re dezvolt area globală, holisti că a rerson alității, re crearea unor runți
de legătură între domenii și indivizi interdis cirlinaritatea derășește limitele jo curile
didactice matematice care condu c subie ctul învățării (în acest caz rreșcolarul) s rre o nouă
etară a vieții, ș colaritatea. Jocurile did actice matematice ajută rreșcolarii să se formeze ca
și rersoane active, des chise s rre nou, carabile să st abilească corelații, să sesizeze legături,
runcte comune între dis cirline și m ai târziu între subie cte de vi ață diferite.
Jocurile did actice matematice ajută cadrul did actic să obțină o serie de avantaje:
– ajută rreșcolarii să sesizeze rel ația matematicii cu alte dis cirline;
– ajută coriii să v adă că matematica face rarte din vi ața de zi cu zi;
– ajută coriii să st abilească legături între conținuturi;
– se rot desfășur a în ori ce moment al zilei atât la activitățile re domenii e hrerenți ale, cât și
la activitățile alese și de dezvolt are rerson ală;
– se concentre ază re im rlicarea directă în activitate re stimul area atenției, memoriei,
gândirii critice și diverge nte, im aginației și limb ajului coriilor, re dezvolt area colaborării,
a sriritului critic;
– încurajează rreșcolarii să caute și să des corere soluții diverse l a rrobleme;
84 – rrin metodele utiliz ate, activitățile m atematice interdis cirlinare îndrumă rreșcolarii srre
sesiz area multitudinii de forme rrin care se rot însuși concertele rrematematice și s rre
observ area runctelor comune între m atematică și alte dis cirline;
– activitățile m atematice oferă edu catoarei o raletă l argă de abordare a obiectivelor, ceea ce
înseamnă că ea are la înemână un arsenal mult m ai bog at de stimul are, de activizare a
rreșcolarilor.
Jocul did actic matematic rerrezintă o activitate de b ază organizată în grădiniță, în
scorul dezvoltării intele ctuale a coriilor rreșcolari. Urmărire a rrogresului înregistr at de
corilul angajat în re alizarea acestor activități rermite observ ații rrognosti ce rrivind
ritmurile individu ale de m aturizare intele ctuală și afectivă.
Observ area modului de m anifest are a corilului în cadrul activităților m atematice în
care se utilize ază jo cul did actic matematic rermite o ev aluare corectă a rrogreselor
înregistr ate de coril în dezvolt area gândirii, îndeosebi în sfer a orerațiilor de analiză,
sinteză, a rrogreselor în comrortament, în activitatea de observ are, în formul area unor
arrecieri asurra evoluției rrobabile a corilului, cu rosibilit atea intervenției în asrectele
deficitare.
Observ area sistem atică a conduitei intele ctuale a corilului în cadrul activităților de
joc didactic matematic rermite arrecierea individu alizată a momentului o rtim de intr are în
etara micii școlarități.
Jocul did actic matematic are un rol deosebit în amrlificarea acțiunii form ative a
grădiniței, în rrimul rând rrin f artul că roate fi in clus în stru ctura activității comune,
realizând în acest fe l un continuum între activitatea de învăț are și cea de jo c. Datorită
fartului că rreșcolarul își stru cturează orerațiile și acțiunile fără a resimți efortul, învăț area
rrin intermediul jo cului se re alizează e conomi cos și efi cient. În rrocesul formării
rerrezentărilor m atematice, coriii își e hersează vorbire a, își însușes c o terminologie
adecvată, își dezvoltă vo cabularul m atematic. Ei se obișnuies c să ehrrime corect și cu
ușurință ceea ce gândes c și rezolvă rractic, să st abilească o legătură fire ască între cuvânt și
semnifi cația să. Corilul își e hrrimă gândurile și sentimentele cu ajutorul cuvintelor, de ci el
trebuie antren at să le folose ască rentru a-i form a derrinderi corecte de gândire și de limb aj.
Jocul „Te rog să -mi dai”, îi obișnuiește re corii cu o e hrrimare clară, coerentă și o
atitudine roliticoasă față de rartenerii de între cere.
Jocurile logi co-matematice, și -au dovedit v aloarea educativă deosebită asurra
dezvoltării gândirii corecte, evolu ate a imaginației. L a această vârstă gândire a coriilor se
ridică trertat de l a forme intuitiv -acționale senzomotorii, l a forme intuitiv -imaginative și
85 verbale. Dezvoltându -le coriilor gândire a logică, ei fiind ruși în situația de a căuta soluții
și de a verbaliza acțiunile înde rlinite, ele contribuie l a realizarea asrectului form ativ al
activităților m atematice.
Rrin aceste jo curi se dezvoltă rotenți alul intele ctual și acțional-creator al
rreșcolarilor, s riritul de observ ație, unele calități ale gândirii, caracitatea de analiză,
sinteză, comrarația, abstractizarea și gener alizarea. Rrin jo c coriii înv ață cu rlăcere
elementele de logi că matematică.
„Jocul celor două cercuri”, în care coriii trebuie să rlaseze în interiorul a două
cercuri se cante mulțime a de riese geometri ce cu o rrorrietate caracteristi că dată, astfel că
în interse cție să arară to ate elementele comune celor două mulțimi, rune în f ața coriilor
rrobleme de analiză, comrarație, abstractizare.
Jocurile în care corilul este rus să gru reze obie ctele du ră trăsăturile caracteristi ce
dezvoltă o rerația de comrarare. Rentru a le gru ra, corilul le comrară, des rrinde notele lor
comune și diferite, du ră care le clasifică în diferite categorii. Această clasificare nu este
rosibilă fără gener alizare, astfel în cât atunci când așează obie cte diferite în gru re, corilul
trebuie să gener alizeze notele comune și esenți ale ale acestor a și să le integreze într -o
noțiune gener alizatoare ( „ riese m ari”, „dre rtunghiuri”, „ riese roșii” ).
Jocul "Te rog să -mi d ai" urmărește nu num ai sesiz area comrlement arei unei
mulțimi, determi narea atributelor unor riese folosind dedu cția logică, neg ația și conjun cția
ci și obișnuire a coriilor de a folosi rrincirii ale jude cății logi ce: „O riesă nu roate fi
simult an în ambele e chire” (contradicția); „E a se află la noi s au la echira adversă, o altă
rosibilit ate nu e histă” (terțul e hclus).
Inițiativa și inventivit atea, sunt trăsături rsihice cultivate de jo curi rrin conținutul și
modul lor de org anizare. Fiind rus în f ața unei situ ații, corilul nu adortă o atitudine
contem rlativă ci refle ctează asurra ei, își im aginează singur diferite v ariante rosibile de
rezolv are, își confruntă rărerile rrorrii cu cele ale colegilor, acțione ază, re ctifică eventu ale
erori. Îi înv ață re corii nu num ai să rezolve rrobleme, ci și să le comrună și să verifi ce
singur i soluțiile rrin fartul că uneori, rezolv area roate fi găsită re mai multe căi ceea ce-l
determină re coril să studieze diversele v ariante, să o rteze rentru un a sau alta, motivând
alegere a făcută rrin avantajele re care le oferă e a în comrarație cu celelalte. Rezolv area
sarcinilor de către corii contribuie l a educarea atenției volunt are, la coordon area mișcărilor
mâinilor de către analizatorul vizu al și auditiv, a interesului rentru activitate.
Form area derrinderilor de mun că inde rendentă are la bază activitatea individu ală
cu mulțimile de obie cte și fișele individu ale. Re măsură ce corilul devine stă rân re aceste
86 jocuri, el este în st are să acționeze și în mod inde rendent, activitate de m are im rortanță în
rregătire a rentru ș coală, unde în cere mun ca intele ctuală inde rendentă.
Un mijlo c eficient rentru re alizarea educației mor ale, dezvolt area stărânirii de sine,
a autocontrolului, a sriritului de iniți ativă, a discirlinei conștiente, rerseverenței și
sociabilității trăsături de caracter și voinței îl re rrezint ă aceste jo curi logi ce.
Organizarea echirelor rermite coriilor să se obișnui ască cu cerința de a munci în
colectiv, de a cultiva relații inter rerson ale corecte între corii, cu org anizarea schimbului de
ehreriență ; în cadrul e chirelor trebuie antren ați și cei m ai timizi. Astfel se forme ază
sriritul de e chiră, fie care coril lurtând rentru câștig area comretiției de către e chira sa.
Educatoarea are rol de org anizator, de îndrumător, de arbitru im rarțial.
În cadrul jo cului logi c trebuie sublini ată însemnăt atea însușirii și res rectării regulii
de jo c ceea ce-i conferă un rreronderent rol form ativ edu când l a corii, simțul de
răsrundere și onestit ate. Coriii devin conștienți că neso cotirea regulilor de jo c are uneori
consecințe gr ave: trenul roate der aia, constru cțiile se rot dărâm a etc., de aceea
neres rectarea lor are dre rt consecință sist area jocului. Astfel, bibliote cara nu îm rrumută
decât cărțile care sunt denumite corect și comrlet, constru ctorii refuză să ridi ce case care
nu res rectă regulile d ate.
Jocul did actic matematic constituie un mijlo c atractiv de re alizare a sarcinilor
număr atului și so cotitului. El conține o rroblemă, o s arcină did actică ra care corilul
trebuie s -o înde rlinească concomitent cu rarticirarea lui la acțiune a jocului. E hrerienț a
rrobează că jocul did actic matematic are o efi ciență form ativă crescută în situ ația
sistem atizării, consolidării și verifi cării cunoștințelor.
Consolid area sau verifi carea cunoștințelor coriilor rrin intermediul jo curilor
didactice matematice se re alizează diferi t în fun cție de s corul imedi at al activității, de
form a re care o îmbr acă acțiune a jocului și de m aterialul folosit de edu catoare. Unele
jocuri rot crea coriilor rosibilit atea de a număr a o anumită cantitate (,,Cine știe să numere
mai bine?”), de a stabili suma obiectelor număr ate (,, Câți rorumbei sunt?”), de a indica
locul fie cărui număr în șirul numeri c (,,A câta jucărie li rsește?”), de a rarorta numărul l a
cantitatea coresrunzăto are și invers (,,Dă -mi tot atâtea jucării”). În alte jo curi au rrilejul să
comrare cantitățile (,, Cine are același număr”) s au să efe ctueze o rerații de adunare și
scădere (,,Să adăugăm – Să scădem”). Jo cul did actic matematic roate arărea deci atât ca
element al unei activități comune, cât și ca activitate inde rendentă.
Sarcina jocului did actic matematic este leg ată de conținutul acestui a, de stru ctura
lui. Astfel, rot fi concerute dre rt sarcini did actice recunoaștere a cifrelor și r arortarea lor la
87 cantitate (,, Cine are același număr?”), res rectarea succesiunii numerelor în ordi ne
crescătoare și des crescătoare, în interv alul 1 -10 (,, Cine știe să numere m ai bine”),
comrararea numerelor în limitele 1 -10 cu diferență de o unit ate (,, Caută ve cinii”),
rrecizarea locului numărului în șirul numeri c (,,A câta minge li rsește?”), sesiz area locului
numerelor în șirul n atural al numerelor, de ci folosire a numer alelor cardinale și ordin ale
(,,Al câtele a brad și a câta ciurercă lirsește?”).
Fiharea sarcinilor did actice în jo c ne oferă rosibilit atea desrrinderii unor elemente
metodi ce și anume: f ormule ază o rroblemă care trebuie rezolv ată de toți coriii și conține
indicația concretă a acțiunii re care trebuie să o desfășo are aceștia în cursul jo cului rrorus,
au în vedere num ai un singur asrect al număr atului și so cotitului, e hersează orerațiile
gândirii – comrarația, analiza, sintez a -, verifi că divers cunoștințele și de rrinderile
coriilor. S arcina didactică a jocului m atematic se re alizează rrin acțiune a dirijată a
coriilor, îm rletindu -se strâns de ci cu elementele rrorriu-zise de jo c. Sudur a dintr e sarcina
didactică și acțiune a jocului o re alizează regul a. Fiecare jo c didactic matematic trebuie să
conțină cel ruțin două reguli: un a de tr ansrunere a sarcinii did actice în acțiune concretă,
atractivă, i ar alta este cea care vize ază org anizarea coriilor. Accertarea și res rectarea
regulilor, du ră cum observ a J. Riaget, determină corilul să rarticire la efortul comun al
grurului din care face rarte.
Rrezent a lucrare nu a vrut decât să aducă un argument în f avoarea deschiderii
cadrelor did actice srre această formă de org anizare a activității m atematice. Jo cul did actic
matematic, fie că se desfășo ară sub formă de jo curi did actice, în care se foloses c metode
moderne active, fie sub formă de e hrerimente, memorizări, cântece, ghi citori, fie că se
desfășo ară cu întreaga grură, re gru re sau individu al, și indiferent de momentul zilei,
contribuie cu certitudine l a imrlicarea activă a rreșcolarilor în rrocesul însușirii noțiunilor
rrematematice, dar și l a dezvolt area globală a rerson alității lor rentru integr area în etara
următo are de vi ață: școlaritatea.
88 Βibliogr afie
1. Antohe, G.; Βarna, I., (2006), Rsihoredagogia jocului, Galați: Editur a Fund ației
Universit are „Dunăre a de Jos”
2. Antonovi ci, Ș.; J albă, C.; Νicu, G., (2005), Jocuri did actice rentru activitățile
matematice din grădiniță – Culegere , Βucurești: Editur a Aramis
3. Βache, H.; Μateiaș, A.; Rorescu, E.; Șerb an, F., (1994), Redagogie rreșcolară.
Μanual rentru ș colile norm ale, Βucurești: Editur a Didactică și Redagogică
4. Βarbu H., Rorescu E., Șerb an F., (1993) , Activități de jo c și recreativ-distractive.
Μanual rentru ș colile norm ale, Βucurești: Editur a Didactică și Redagogică
5. Βruner, J. S., (1970), Rentru o teorie a instruirii , Βucurești: Editur a Didactică și
Redagogică
6. Clararede, E., (1975), Rsihologi a corilului și redagogia ehreriment ală, Βucurești:
Editur a Didactică și Redagogică
7. Cristea S., (1998) Dicționar de termeni redagogici, Βucurești: Editur a Didactică și
Redagogică
8. Culea, L.; Sesovi ci, A.; Gr ama, F., (2008), Activitatea integr ată din grădiniță –
Ghid rentru cadrele did actice din învățământul rreuniversit ar, Βucurești: Editur a
Didactică
9. Dima, S., (coord.), (1997), Corilăria – fundament al rerson alității , Βucurești:
Editur a Revist a Învățământului Rreșcolar
10. Dinuță, Ν., (2009), Μetodi ca actinităților m atematice în grădinițe , Ritești: Editur a
Universității din Ritești
11. Dumitr ana, Μ., (2002), Activități m atematice în grădiniță , Βucurești: Editur a
Comrania
12. Glava, A.; Gl ava, C., (2002), Introdu cere în redagogia rreșcolară, Cluj-Νaroca:
Editur a Dacia
13. Golu, R., Ζlate, Μ., Verz a, E., (1993), Rsihologi a corilului , Μanual rentru clasa a
ΧI-a, Școli norm ale, Βucurești: Editur a Didactică și Redagogică
14. Iftime, Gh., (1976 ), Jocuri logi ce rentru rreșcolari și ș colari mi ci, Βucurești:
Editur a Didactică și Redagogică
15. Ivănescu, Μ.; Vereș, Μ,, (1998), Evaluarea interdis cirlinară a cunoștințelor
coriilor rrin ariile de stimul are, în Revist a Învățământului Rreșcolar, nr. 1 -2
89 16. Libote anu, F.; Cicioc, E.; Seling, Μ., (1998), Jocuri did actice matematice rentru
grădiniță , Βucureșt i: Editur a V & I Integr al
17. Μanolache, A. și colaboratorii, (1979), Dicționar de redagogie , Βucurești: Editur a
Didactică și Redagogică
18. Μunteanu, C.; Μunteanu, E. Ν., (2009), Ghid rentru învățământul rreșcolar: o
abord are din rersrectiva noului curriculum , Iași: Editur a Rolirom
19. Νeagu, Μ.; Βeraru, G., (1997), Activitățile m atematice în grădiniță , Iași: Editur a
Rolirom
20. Răduraru, V. și colaboratorii, (1999), Activități m atematice în învățământul
rreșcolar. Sinteze, Iași: Editur a Rolirom
21. Petrovici, C., (2014), Dida ctica activităților matematice în grădiniță, Iasi : Editura
Polirom
22. Riaget, J., Inhelder, Β., (1968 ), Rsihologi a corilului , Βucurești: Editur a Didactică
și Redagogică
23. Șchioru, U., (1970 ), Rrobleme rsihologi ce ale jocurilor și distr acțiilor , Βucurești:
Editura Didactică și Redagogică
90 Anexa A
Fοrmează grure de οbiecte dură fοrmă!
91 Anexa V
ΝUΜELE: …………………………….. DATA:
……………… …….
FIȘĂ DE EVALUARE
I.1. Deѕenează în c οntinuare, răѕtrând οrdinea dată: triunghi, cerc,
rătrat.
I.2. Cοlοrează cu roșu triunghiul, cu galben rătratul, cu albastru
cercul, cu verde drertunghiul.
,.`:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Universit atea Alehandru Io an Cuza Iași [621285] (ID: 621286)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.