Anglicisme și alți termeni străini în limbajul mediatic [621273]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI ” CLUJ -NAPOCA
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
Departamentul de Jurnalism

Anglicisme și alți termeni străini în limbajul mediatic
românesc. Prezent și perspective

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Mihaela Mureșan

Absolvent: [anonimizat], care trebuie înțeles în toată complexitatea sa . De-a lungul timpului, asu pra limbii române
și-au exercitat influența diverse idiomuri, iar confirmarea acestui fapt se află în componența
vocabularului. În momentul de față, limba engleză este cea care tinde să influențeze tot mai mult
dinamica limbajului cotidian.
Mijloacele de comunicare în masă nu sunt străine de „invaz ia” anglicismelor în limba
română, ci contribuie, într -o măsură semn ificativă , la introducerea acestora în structurile limbii
române. În acest context, lucrarea de față își propune să realizeze o radiografie a pe isajului
mediatic românesc din perspectiva împrumuturilor de proveniență străină , raportată la trecut,
prezent și viitor.

Cuvinte cheie: străinisme, anglicisme, mass -media, limbaj, influențe, prezent, trecut,
perspective, contexte .

Abstract

The growth of foreign words number in a language struct ures is an ample phenomenon,
which should be understood in its whole complexity. Over the years, r omanian language w as
influenced by various idioms and the proof of this fact is re presented by the words which
compound the vocabulary. At the moment, e nglish language is the one that tends to influence
more and more the dynamic s of romanian language.
The mass -media is associated with the "invasion" of anglicism s in the romanian
langu age, and also contributes , significant ly, to the growth of foreign words number in the
language structures . In this context, the present work aims to realize a radiography of the
romanian mass -media field from the perspect ive of foreign words, related to the past, present and
future.

Keywords: foreign words, anglicisms , mass -media, language, influences, present, past,
perspectives, contexts .

CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 1
I. Străinismele – o componentă importantă a limbii ………………………….. ………………………….. ……. 3
1. Neologismele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
2. Xenismele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
3. Barbarismele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
4. Părerea lingviștilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
5. Românizarea împrumuturilor lingvistice ………………………….. ………………………….. …………….. 5
6. Cauze și consecințe ale pătrunderii termenilor străini în limba română ………………………….. .. 6
7. Note conclusive ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 7
II. Contexte istorico -socio -culturale. Anglicismele ca modă lingvistică actuală ………………………. 8
1. Latinitatea limbii române ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 8
2. Împrumuturi din limbile italiană, spaniolă și portugheză ………………………….. …………………… 9
3. Împrumuturi din limba franceză ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
4. Împrumuturi din limba greacă ………………………….. ………………………….. …………………………. 10
5. Împrumuturi din limba rusă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
6. Împrumuturi din limba turcă ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
7. Împrumuturi din limb a maghiară ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
8. Împrumuturi din limba germană ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
9. Împrumuturi din limba engleză – anglicismele ca modă și necesitate lingvistică actuală …. 13
9.1. Domenii „anglicizate” ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
9.2 Influența limbii engleze asupra lexicului limbii române – ca fenomen negativ și
pozitiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 15
9.3 Clasificarea anglicismelor ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
9.4. Anglicismele, între necesitate și modă lingvistică ………………………….. ………………… 17
10. Note conclusive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 18
III. Invazia anglicismelor în limbajul mediatic românesc ………………………….. ……………………….. 20
1. Modul de pătrundere al angicismelor în limbajul mediatic ………………………….. ………………. 20
2. Motivele pătrunderii anglicismelor în limbajul mediatic ………………………….. …………………. 21
3. Încetățenirea anglicismelor cu ajutorul mi jloacelor de comunicare în masă ……………………. 21
3.1. Presă scrisă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
3.2. Televiziune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
3.3 Radio ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 24

3.4. Online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
4. Anglicismele – greșeli de scriere și exprimare în mass -media ………………………….. ………….. 26
4.1 Pleonasmul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 26
4.2 Falșii prieteni ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 26
4.3. Etimologia populară ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
4.4. Coliziunile omonimice ………………………….. ………………………….. …………………………. 27
4.5 Cultismele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 27
4.6. Modalități de prevenire și corectare a greșelilor ………………………….. …………………… 28
5. Consecințele pătrunderii anglicismelor în limbajul mediatic ………………………….. ……………. 28
6. Note conclusive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 29
IV. Romgleza ca idiom specific în t extele mediatice din sfera modei, sportului și economiei …. 30
1. Studiu de caz: economia, sportul și moda – trei domenii „angliciza te” ………………………….. 30
1.1. „Mostre” de romgleză ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
2. Note conclusive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 43
V. Termenii străini în limbajul med iatic românesc: prezent și perspective ………………………….. .. 44
1. Anglicismele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
2. Alți termeni străini în limbajul mediatic românesc ………………………….. …………………………. 45
3. Varietatea de străinisme din mediul online ………………………….. ………………………….. ……….. 45
4. Tendințe în vorbirea curentă și limbajul mediatic ………………………….. ………………………….. . 49
5. Perspective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 49
6. Note conclusive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 50
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 53
Site-ografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 56

1

Introducere

Această lucrare abordează un subiect de actualitate, și anume pătrundere a termenilor de
sorginte străină în structurile limbii române și atitudinea mijloacelor de comunicare în masă față
de acest fenomen .
Principalele obiective ale lucrării sunt redate de realizarea unei radiografii a peisajului
mediatic românesc, referitoare la împrumuturile de proveniență străină, crearea unei imagini de
ansamblu asupra anglicismelor , ilustrarea „romglezei” ca idiom specific în textele mediatice din
sfera sportului, econ omiei și modei, precum și oferirea unei perspec tive asupra direcției în care s –
ar putea îndrepta limbajul mediatic românesc , într-un viitor apropiat.
Motivele care m-au determinat să realizez această lucrare sunt reprezentate de
actualitatea te mei, precum și de faptul că termenii de proveniență străină sunt o componentă a
limbii care nu poate fi trecută cu vederea. La acestea se adaugă necesitatea de a releva
dimensiunea pe care o are influența mass -mediei în acest context, de a ilustra tendințe lingvistic e
actuale și a oferi o perspectivă asupra direcției în care există premise c ă limbajul mediatic și
cotidian se vor îndrept a.
Pentru a bif a îndeplinirea obiectivelor, am structurat l ucrarea în cinci capitole, iar în
cadrul fiecăruia am urmărit să pun în rel ief diverse aspecte relevante pentru tema aleasă. Primul
capitol este unul de tip teoretic și constituie punctul de plecare al lucrării de față. În interiorul lui ,
sunt definite, pentru a fi clar înțelese, noțiuni ca „neologism”, „xenism”, „străinism” sau
„barbarism”. Plecând de la defințiile date de lingviști , am dublat sensul termenului „stăinism”,
din perspectiva tipologiilor de termeni pe care îi înglobează, ceea ce aduce o notă de originalitate
lucrării.
Al doilea capitol al lucrării se axează pe relie farea unor contexte istorico -socio -culturale
care au determinat împrumuturi în limba română din alte idiomuri: latină, greacă, turcă, rusă,
germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă și portugheză. În ultima parte a capitolului,
accentul cade pe ilustr area condiției termenilor proveniți din limba engleză care, în momentul de
față, sunt frecvent utilizați în limbajul cotidian. Astfel, anglicismele sunt prezentate atât ca
necesitate, cât și ca „modă” lingvistică în anumite situații de comunicare.
Cel de -al treilea capitol este structurat în jurul termenului de „anglicism” și a modului în
care se raportează mass -media la împrumuturile din limba engleză. Este ilustrată, cu exemple
concrete, „invazia” anglicismelor în toate ramurile aferente mijloacelor de co municare în masă
(presă scrisă, radio, televiziune, mediu online). Totodată, sunt menționate cele mai des întâlnite

2

greșeli în cadrul materialelor jurnalistice, alături de principalele consecințe pe care le are
fenomenul de „invazie” a anglicismelor în lim bajul utilizat în mass -media.
Următorul capitol înglobează un studiu de caz prin intermediul căruia „romgleza” este
ilustrată ca idiom specific în textele mediatice din sfera sportului, economiei și modei. Studiul de
caz pornește de la ipoteza că anglicism ele sunt frecvent utilizate, în prezent, în limbajul mediatic
și constituie, în același timp, o necesitate, un fond comun de cunoștințe, dar și o „modă
lingvistică”. O altă ipoteză lansată a fost aceea că anglicismele „de lux” au o pondere mai mare
în limb ajul mediatic, compa rativ cu anglicismele necesare. Pentru a verifica ipotezele, am ales ca
„obiect” al studiului de caz trei reviste de nișă, din domeniul economiei, sportului și modei:
„Elle”, „Business Magazin”, și „Sport în România”. În cazul fiecărei reviste, am selectat trei
numere din ani diferiți (2013, 2015, 2018), pentru a vedea, totodată, evoluția limbajului pe o
perioadă medie de timp.
Am considerat că metoda de cercetare potrivită pentru acest studiu de caz este analiza de
conținut, iar instrum entul pentru care am optat a fost grila de analiză de conținut. Grila am
construit -o în concordanță cu ipotezele de la care am pornit și am inclus itemi care să conducă la
o serie de rezultate clare care, ulterior, vor fi interpretate din diverse perspecti ve. Prin cifre,
grafice și exemple elocvente, realizate în baza analizei de conținut, am reușit, în final, să ofer o
privire de ansamblu asupra „romglezei”, a limbajului mediatic autohton și a unor domenii
„anglicizate”.
Ultimul capitol al lucrării surprin de faptul că, pe lângă anglicisme, în limbajul mediatic
românesc se mai utilizează și cuvinte și expresii provenite din alte limbi (franceză, italiană,
portugheză, spaniolă, germană și chiar japoneză ). Capitolul abordează și ideea conform căreia
jurnalismu l online este în plină ascensiune, iar o mare varietate de termeni proveniți din alte
idiomuri se întâlnesc în articolele publicate în mediul online . Acest fapt este susținut prin
exemple grăitoare, selectate din cadrul unor articole apărute pe site -urile unor publicații online.
În încheierea capitolului și, implicit, a lucrării este oferită o perspectivă a direcției înspre care s –
ar putea îndrepta limbajul mediatic, dar și cel cotidian, într -un viitor apropiat.
Referitor la ceea ce aduce nou lucrarea de fa ță, se poate afirma că aceasta oferă o imagine
de ansamblu asupra limbajului mediatic românesc, atât din perspectiva prezentului, cât și a
viitorului . De asemenea, subliniază tendințe în vorbirea curentă și prezintă, la modul general, în
toată complexitate a sa un fenomen recent apărut – „invazia” anglicismelor în structurile limbii
române – și, în particular, un idiom specific – romgleza.

3

I. Străinismele – o componentă importantă a limbii

Comunicarea verbală dintre indivizi are la bază idiomul. U na dintre definițiile pe care
Dicționarul explicativ al limbii române o dă termenului de „idiom” este „denumire generică
pentru limbă, dialect, grai”. Așadar, se pune un semn de egalitate între limbă și idiom.
Eugen Coșeriu definește limba ca fiind un „sis tem de izoglose constatat într -o comunitate
de vorbitori; un sistem ce poate fi mai amplu sau mai limitat, după numărul de indivizi din care
se compune comunitatea și conform spațiului și timpului mai mare sau mai mic luat în
considerare” (Coșeriu, 1999, p . 25). În concepția lingvistului, termenul de „izoglosă” este cel
care „desemnează, în primul rând, linia ideală care delimitează actele lingvistice comune unui
anumit teritoriu” (Coșeriu, 1999, p. 26).
De-a lungul timpului, acte lingvistice specifice unui anumit spațiu geografic au fost
preluate de comunități de vorbitori din alte teritorii, prin diverse mijloace. Pe lângă acest aspect,
trebuie avut în vedere și faptul că noi unități lingvistice apar în interiorul unei limbi nu doar prin
împrumut, ci și pr intr-un proces complex de formare a lor în interiorul unei limbi. În acest
context, poate fi adus în discuție fenomenul de schimbare lingvistică. Schimbarea lingvistică este
un fenomen pe atât de vechi, cât și de nou. Fără îndoială, în interiorul tuturor l imbilor vorbite pe
glob au existat și vor continua să existe schimbări la nivel fonetic, lexico -semantic, morfologic
sau sintactic. Excepție nu face nici limba română, care a trecut prin numeroase metamorfozări și
procese de adaptare și adoptare a noi sist eme de izoglose.
Legat de schimbările mai sus menționate, un subiect larg dezbătut, de lingviști și nu
numai, îl reprezintă „invazia” străinismelor în limba română. În general, străinismele sunt
percepute ca fiind acei termeni preluați și în limba română d in diverse limbi străini. Pe lângă
această accepțiune, sunt de părere că „străinisme ” mai pot fi considerate și acele cuvinte care se
formează în interiorul unei limbii, pentru a desemna o nouă realitate lingvistică, în contextul în
care, până atunci, au f ost „străine” de actele lingvistice ale membrilor unei anumite comunități.
Așadar, ținând cont de dubla valență a terme nului de „străinism”, consider că neologismele,
barbarismele și xenismele pot fi inc luse în categoria „străinismelor ”.
1. Neologismele
Așa cum sugerează și structura sa etimologică, „neologism” înseamnă „cuvânt nou”,
lucru dedus din faptul că termenul este compus din două elemente de origine greacă: adjectivul
„neos” = nou + substantivul „logos” = cuvânt. Astfel, neologismele se pot defini ca fiind „acele

4

cuvinte nou apărute într -o limbă, chiar dacă acestea sînt împrumuturi sau creații interne ale
limbii respective și care desemneaz ă, în general, o realitate nouă ” (Pînzariu, 2014, p. 35).
Un aspect important de reținut este faptul că nu toț i termenii străini sunt neolog isme, prin
prisma faptului că „U neori, calitatea de neologism se poate pierde cu trecerea timpului, realitatea
nou descrisă de un neologism, prin generalizare, poate căpăta accente arhaice” (Pînzariu, 2014,
p. 35). E evident c ă nu toți termenii străini pătrunși, la un moment dat, în limba română sunt
neologisme. Treptat, prin utilizare frecventă, aceștia se încetățene sc în vocabularul limbii române
și devin cuvinte uzuale.
2. Xenismele
Lingvistul Petru Zugun, într -una dintre c ărțile sale, afirma că xenismele sunt
„împrumuturi neadaptate care sînt păstrate intenționat cu forma și sensul din limbile
împrumutătoare” (Zugun, 2000, p. 160). Spre deosebire de neologisme, xenismele nu sunt
„adaptate fonetic, ortografic, morfosintactic și semantic” (Zugun, 2000, p. 160) în limba română.
De exemplu, cuvântul „mentenanță” nu poate fi considerat xenism, ci neologism, pe motiv că
este un cuvânt de origine franceză : „maintenace”, care s -a adaptat normelor limbii române. P e de
altă parte, cuv ântul „summit ” nu a suferit vreo modificare, continuând să fie folosit î n română la
ca în limba engleză ; deci, este un exemplu de xenism.
În volumul „ Comunicare interc ulturală și integrare europeană”, coordonat de Elena
Dănilă, Petru Zugun remarcă faptul c ă, în prezent, ne confruntăm cu o „adevărată invazie de
xenisme de origine engleză, cu precădere în limbajul internetului, la acestea adăugându -se chiar
împrumuturi, indirecte însă, din japoneză, precum kimono, judo, jujitsu, summo, kamicadze,
harakiri, su doku, tsunami ș.a., din arabă (sh aria) sau din alte limbi” (Dănilă , 2006, p. 315).
3. Barbarismele
Reprezintă acele împrumuturi neadaptate, care nu „s -au diferențiat prin nicio trăsătură
sema ntică de sinonime ale lor” (Zugun, 2000, p. 160). Cu alte cuvinte , barbarismele sunt acei
termeni împrumutați dintr -o limbă străină, care sunt utilizați fără a fi necesar în actul comunicării
și nu aduc nimic nou față de echivalentul lor din limba în care sunt împrumutați. De menționat
este faptul că barbarismele nu sun t doar acele cuvinte care îmbracă exact forma utilizată în limba
din care provin –make -up, soul, fiesta – , ci sunt și acele expresii ori cuvinte traduse eronat, după
modelul idiomului de apartenență. Un bun exemplu în acest sens îl constituie remarca făcut ă de
Mihaela Apetrei, expert în oratorie, în cadrul unui interviu acordat site -ului adevarul.ro, referitor
la amestecul lingvistic dintre română și engleză, des întâlnit în cadrul companiilor
multinaționale. Aceasta a semnalat faptul că u tilizarea expresie i „face sens” , tradusă în română

5

după modelul englezesc „make sens”, este o mostră de barbarism, deoarece, în română, există
expresia „ a avea sens”, car e înseamnă exact același lucru.
4. Părerea lingviștilor
Părerile lingviștilor vizavi de „invazia” stră inismelor, privite ca termeni preluați din alte
limbi în vorbirea curentă, sunt împărțite. Mioara Avram, Constantin Manea sau Eugen Coșeriu
au arătat toleranță și deschidere față de schimbările de ordin lingvistic și, implicit, față de
împrumuturile de cu vinte străine, chiar Eugen Coșeriu afirma: „Limba se face prin schimbare și
«moare», ca atare, când încetează să se schimbe” (Coșeriu, 1997, p. 246) . La polul opus, se află
Tatiana Slama -Cazacu și George Pruteanu, care considerau că pătrunderea în limba r omână a
termenilor străini duce la al terarea esenței limbii române, iar adopatea unor neologisme , pentru a
defini realități lingvistice nu este necesară, deoarece vocabularul limbii române este suficient de
bogat încât să se poată găsi un echivalent în rom ână pentru o rice „străinism”. Tatiana Slama –
Cazacu denumește „invazia” termenilor străini ca o „pulbere de false diamante”, iar in acest sens
susține că „S -a observat că invazia de termeni străini a coincis cu una a produselor <<de
import>>, al căror prest igiu a devenit, de asemenea, incomparabil cu al celor românești, chiar
dacă acestea sunt mai bune ori de aceeași calitate sau mult mai ieftine” (Slama -Cazacu, 2000, p.
134). De asemenea, aceasta subliniază și faptul că tot mai mulți indivizi dau dovadă de „o
insuficientă stăpânire a limbii materne, româna, de unde schingiuiturile morfologice și sintactice,
greșelile semantice în întrebuințare, dificultatea traducerii pe loc a termenilor de către înșisi
specialiștii sau <<tehnocrații>> care -i folosesc” (Sla ma-Cazacu, 2000, p. 132).
Chiar dacă părerile referitoare la pătrunderea termenilor străini în limba română sunt
împărțite, nu poate fi negat faptul că aceștia sunt o componentă importantă a limbii, din mai
multe puncte de vedere.
5. Românizarea împrumutu rilor lingvistice
În cadrul limbajului curent, s e întâlnesc numeroase cuvinte de proveniență străină care au
fost pe deplin asimilate în structurile limbii române. Ele s -au adaptat, în principal, normelor
ortografice și fonetice ale limbii române. Aceste c uvinte adaptate și asimilate în vocabularul
limbii române pot fi numite împrumuturi „românizate”.
Procesul de „românizare” necesită timp, iar cuvintele provenite dintr -o limbă străină trec
prin mai multe etape înainte de a fi incluse în lexicul limbii ro mâne. Pentru a înțelege mai bine
acest fenomen sunt binevenite o serie de exemple. Denumirile date sporturilor de echipă
constituie exemple elocvente: termenul „fotbal” provine de la englezescul „football”, „handbal”
provine de la englezescul „handball”, i ar „baschet” provine de la englezescul „basketball”. Un alt

6

exemplu este termenul „recensământ ” care provine de la franțuzescul „ recensement ”. Acestora li
se adaugă și cuvântul „speranță” care are drept sursă de proveniență italienescul „speranza”.
6. Cauz e și consecințe ale pătrunderii termenilor străini în limba română
Ca orice fenomen care survine în structurile unei limbi, „invazia” termenilor străini în
vocabularul limbii române are atât cauze, cât și consecințe. Cauzele încetățenirii termenilor
străini în limba română sunt multiple. Pot fi aduse în discuție globalizarea, moda lingvistică,
necesitatea de a desemna orizonturi lingvistice noi, care nu au corespondent în limba română. De
asemenea, nu poate fi negat aportul pe care îl au mijloacele de comun icare în masă la facilitarea
și încurajarea procesului de adaptare și adoptare a termenilor străini, în structurile limbii române.
Totodată, consecințelor pătrunderii străinismelor în codul lingvistic al indivizilor trebuie
să li se acorde atenția cuveni tă. Pe de -o parte, termenii străini pot conduce la un progres din
perspectivă lingvistică, prin adaptarea lor, în timp, în limba care îi împrumută și, astfel, se
îmbogățește vocabularul cu noi lexeme. În același timp, fenomenul amintit anterior poate crea un
context favorabil utilizării unui cod lingvistic comun de către indivizi din spații geografice
diferite. Mai mult decât atât, prin intermediul împrumuturilor se pot desemna realități lingvistice
noi, pentru care nu există echivalent în limba română, d ar poate fi reflect ată și „culoarea locală”.
Pe de altă parte, term enii de sorginte străină sunt utilizați în limbajul curent nu doar
atunci când e ste necesar. Se observă că dialectul indivizilor, f ie din viața de zi cu zi, fie din sfera
mass -mediei, abundă în termeni străini, fără a fi, de multe ori, necesar acest lucru. În cazul de
față, se aduce în discuție „moda” lingvistică. „Moda” lingvistică are la bază utilizarea unor
termeni împrumutați din varii limbi străine doar pentru simplul fapt că frecvanța u tilizării lor i -a
transformat într -o „modă”, iar vorbitorii doresc să țină pasul cu ea. Un exemplu în acest sens este
formula de salut tipic englezească „Hello!”, preluată și în limba română. Nu de puține ori două
sau mai multe persoane se salută folosind această formulă, cu toate că în limba română există
echivalentul „Salut !”, care are exact același sens.
O altă parte negativă a pătrunderii străinisme lor în interiorul limbii române este reflectată
de faptul că mulți indivizi nu țin cont de definiția dată unor lexeme în dicționarele românești. În
multe cazuri, vorbitorii oferă sensuri cuvintelor provenite dintr -o limbă străină în raport cu
sensul sau unul dintre sensurile pe care acestea le au în limba respectivă, chiar dacă în română
acel sens nu s -a încetățenit. În aceste condiții, apar erori de contextualizare a termenilor străini.
De pildă, cuvântul „mapă”, care provine de la englezescul „map”, tinde să fie tot mai frecvent
utilizat în limba română cu sensul de „hartă”, în concordanță cu semnificația sa din limba
engleză. Acest lucru este, fără îndoială, o greșeală, deoarece Dicționarul explicativ al limbii

7

române definește termenul de „mapă” ca fiind: „Obiect de birou făcut din carton, din pânză, din
piele etc., uneori acoperit cu hârtie sugativă, în ca re se țin hârtii, foi volante etc.; dosar special în
care se păstrează hârtii, desene, acte etc.; copertă de protecție în care se ține o carte, un
mecanism etc. 2. Servietă (plată), de obicei cu mai multe despărțituri. ♦ Plic gros, în interiorul
căruia sun t 10-12 plicuri mai mici, împreună cu hârtia de scris necesară.”
Un alt aspect care merită trecut în revistă este legat de multitudinea de erori de scriere și
exprimare care se produc în momentul în care un individ nu cunoaște forma corectă și sensul
unui termen străin. De exe mplu, în multe articole scrise de jurnaliști , îndeosebi în mediul online,
sau în interiorul unor postări existente pe diverse rețele de socializare, se utilizează, în mod
eronat , expresia „happy -end fericit ”. Astfel de greșeli survin din cauză că vorbitorul în cauză nu
cunoaște faptul că în limba engleză „happy” înseamnă „fericit”, iar alăturarea acestui lexem
adjectivului „fericit” constituie un pleonasm indubitabil.
Tipul de greașe ală lingvistică expus mai sus, alături de celelalte menționate, poate fi pus
pe seama ignoranței lingvistice a vorbitorilor, pe faptul că utilizarea unor termeni străini, în
anumite contexte, vine din dorința de a ține pasul cu „moda”.
7. Note conclusive
Capitolul de față nuanțează ideea că s chimbarea este un fenomen inevitabil în interiorul
oricărei limbi , iar procesele de transformare, îmbogățire sau adaptare la anumite contexte sociale
prin care trec unele sau chiar toate structurile unei limbi, reflectă „U niversul” lingvistic din
prezent.
Unul dintre f enomenele care, de -a lungul timpului, a u influențat într -o mare măsură
lexicul limbii române este pătrunder ea străinismelor . Acest fenomen a împărțit lingviștii în două
tabere: cei care susțin că fenomenul în cauză alterează esența limbii și cei care nu îl privesc ca pe
un lucru negativ, ci drept mijloc de îmbogățire a vocabularului, în anumite condiții. În ceea ce
privește termenii proveniți din alte limbi , o parte însemnată din rândul acestora au fost supuși
unui proces de „românizare”, în urma căruia s -au adaptat ort ografic și fonetic la vocabularul
limbii române. Pătrunderea străinismelor în limba română a avut drept cauze principale:
globalizarea, „moda lingvistică”, necesitatea de a desemna realități lingvistice noi, care nu au
corespondent în limba ro mână. De asemenea, au existat și există o serie de consecințe ale acestui
fenomen, unel e pozitive, iar altele negative.

8

II. Contexte istorico -socio -culturale. Anglicismele ca modă lingvistică actuală

Este bine cunoscut faptul că î n limba română au păt runs termeni proveniți din alte limbi,
precum engl eza, francez a, rusa, italiana, portugheza, maghiara , spa niola, greaca sau turca. Unii
au fost adaptați perfect la vocabularul limbii române, alții sunt în curs de adaptare, iar alții există
posibilitatea să nu se adapteze niciodată . Pătrunderea acestora în vocabularul limbii române a
fost influențată de contextul istoric, social, politic, economic sau cultural. Totuși, ca gravitate a
impactului asupra vocabularului limbii române, putem vorbi despre contextu l istorico -socio –
cultural ca element esențial în ceea ce privește schimbările survenite în interiorul limbii române.
Bineînțeles, ne referim la acel context istorico -socio -cultural care a definit realitatea spațiulu i
românesc de -a lungul timpului.
1. Latin itatea limbii române
Cea mai mare parte a cuvintelor existente în vocabularul limbii române sunt de origine
latină. Deși, au existat contestatari ai latinității limbii române, istorici, cronicari, umaniști ori
lingviști, p recum: Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin, Dim itrie Cantemir, Nicolae
Iorga sau Vasile Pârvan, au demonstrat prin argumente viabile că limba română face parte din
categoria idiomurilor de origine latină. În această categorie mai sunt incluse și spaniola, italiana,
franceza sau p ortugheza, printre altele. Datorită acestui fapt, o parte însemnată dintre cuvintele
cuprinse în vocabularul limbii române sunt înrudite, ca ortografiere și pronunție, cu diverse
cuvinte din limbile mai sus amintite. Latina este o limbă denumită de lingviș ti „limbă moartă”,
pe înțelesul tuturor: o limbă care nu se mai vorbește nici într -un loc din lume, în prezent. Totuși,
substratul latin al limbilor menționate anterior crează cadrul în care forma unor cuvinte din cele
cinci limbi este asemănătoare. De exe mplu, de la cuvântul latinesc „cerrus”, care se traduce prin
„cer” (ca „ Spațiu cosmic nesfârșit în care se află aștrii ”, conform Dicționarului e xplicativ al
limbii române”), prin procese lingvistice specifice, în vocabularul fiecăreia dintre aceste limbi s –
a format un cuvânt care are sensul de cer, cu o formă asemănătoare. În română , „cerrus” a
devenit „cer”, în spaniolă „cielo”, în franceză „ciel”, în portugheză „ céu”, iar în italiană „cielo”
(ortografiat la fel ca în limba spaniolă , dar pronunțat diferit) . Un alt cuvânt format pe același
principiu este „dulce”, provenit din latinescul „dulcis” și transformat în „dulce” în spaniolă (scris
la fel ca în română, dar pronunțat diferit), „dolce” în italiană, „doux” în franceză și „doce” în
portugheză.

9

2. Împru muturi din limbile italiană, spaniolă și portugheză
Exemple le de mai sus servesc pentru a înțelege, mai bine, motivul pentru care idiomurile
de sorginte latină conțin cuvinte care se aseamănă. Pe de altă parte, nu toate cuvintele din limba
română care se a seamănă cu acelea din spaniolă, italiană, portugheză ori franceză au ca sursă de
proveniență limba latină, ci există multe cuvinte împrumutate direct din aceste limbi. Fie din
dorința de a ține pasul cu „moda”, fie din dorința de a denumi anumite realități lingvitice pentru
care nu există corespondent în limba română, indivizii au preluat diverși termeni din franceză,
italiană și spaniolă. Din limba portugheză împrumutul nu a fost unul masiv pe motiv că, spre
deosebire de restul limbilor latine, aceasta ar e un dialect care se diferențiază de restul limbilor
romanice, prin pronunție și ortografiere, acest lucru fiind datorat, într -o măsură semnificativă
influențelor de origine arabă și germanică exercitate, de -a lungul timpului, asupra limbii vorbite
în țara lui Fernando Magellan. Cele mai des utilizate cuvinte preluate din portugheză, în vorbirea
curentă, sunt „piranha” și „jaguar”.
Din limbile spaniolă și italiană, au f ost preluați o serie de termeni prin intermediul cărora
este ilustrat specificul țărilor respective. Unele cuvinte au fost încadrate în structurile limbii
române prin adaptare grafică și fonetică, iar alții încă nu s -au adaptat. Din limba spaniolă, au fost
preluați termeni precum: „ coridă”, „telenovelă ”, „fiesta” ori „cafeterie”. Din italian ă, s-au
încetățenit termeni ca: : „pizza”, „spaghete”, „violoncel” sau „cortină”. Acestora s e adaugă
salutul „Ciao!”, pe care unii indivizii îl utilizează în varianta sa originală, dar majoritatea l -au
„românizat”, transformându -l în „Ceau!”, o expresie a limbajului colocvial.
3. Împrumuturi din limba franceză
Dintre limbile de origine latină, franceza a fost idiomul care a exercitat cea mai mare
influență asupra limbii române. Astfel, din limba franceză au fost preluate numeroase cuvinte
care, treptat, s -au încetățenit în interiorul limbii române sau care, încă, nu s -au adaptat la
structurile limbii. Din cea de -a doua jumătate a secolului al XIX -lea până la începutul secolului
următor, s -a manifestat puternic fenomenul de invazie a franțuzismelor în limba r omână. Acest
lucru poate fi pus pe seama „modei” vremii, pe deschiderea față de Occident, pe modelul de
cultură francez care devenise o sursă de inspirație pen tru multe state din Europa . În acest interval
de timp, ziarele și discursurile p ublice abundau în cuvinte și expresii provenite din limba
franceză. Majoritatea erau utilizate din rațiuni care țineau de „moda lingvistică” a vremii, iar
mulți vorbitori stâlceau cuvintele ori le utilizau în contexte nepotrivite. Acest lucru nu denota
altceva decât snobis m, ignoranță față de cunoaștere și superficialitate. La acea vreme, „româno –
franceza” era dialectul preferat de reprezentanții micii burghezii. Scriitori precum Vasile

10

Alecsandri și Ion Luca Caragiale au satirizat în operele lor utilizarea excesivă și greș ită a
franțuzismelor de către această categorie socială. Reprezentativ în acest sens este personajul
„Chirița”, căreia Vasile Alecsandri i -a dat viață în anul 1850, în cadrul operei „Chirița în Iași sau
două fete ș -o neneacă”. Ion Luca Caragiale este un al t scriitor care a reflectat, în operele sale, un
cadru socio -cultural în care cuvintele de origine franceză au „invadat” palierele limbajului .
Realitatea acelor zile a fost reflectată prin intermediul unor personaje comice, complex
construite, care utilize ază în mod eronat expresii și cuvinte de sorginte franceză doar pentru a fi
în pas cu „moda”. Memorabile rămân personaje precum „Mam ’ mare”, „Tanti Mița” și
„Mamițica” din schița „D -l Goe” ; „Leonida” și „Efimița” din comedia „Conu Leonida față cu
reacțiunea” sau „Zița” și „Rică Venturiano” din comedia „O noapte furtunoasă”. Toate aceste
personaje ilustrează un puternic contrast dintre esență și aparență. Din operele menționate
anterior sunt nelipsite formulări precum: „monsiu” (de la franțuzescul „monsieu r”), „par
egzamplu” (de la franțuzescul „par exemple”), „parol” sau „pardon”.
După această perioadă de timp în care franțuzismele erau utilizate frecvent în limbajul
cotidian, cuvintele de proveniență franceză au continuat să se încetățeneas că în vocabula rul
limbii române . În momentul de față, se obs ervă faptul că există atât cuvinte asimilate în
structurile limbii române , adaptate ortografic și fonetic – de exemplu: „ remiză”, „semafor”,
„volan”, „independență ”, „a negocia ”, „vizavi” – , dar există și o ser ie de cuvinte și expresii care
nu s-au „românizat ”, deci se scriu și se pronunță la fel ca în limba franceză – „chic”, „voil à”,
„haute couture”.
4. Împrumuturi din limba greacă
În interiorul vocabularului limbii române, există și cuvinte de origine greacă. În contextul
în care la sfârșitul secolului al XVI -lea și începutul secolului la XVII -lea, „turcii încep să
exercite o tot mai grea apăsare asupra populației grecești (…) un mare număr de greci emigrează
fie spre Veneția, cu care ei aveau vechi legături comerciale, fie spre Țările Române, unde
practică de asemenea comerțul” (Arvinte, 2006, p. 101). Astfel, se stabilesc legături directe între
greci și români, fapt care crează cadrul favorabil împrumuturilor lingvistice. Totuși, perioada
care a marcat în c ea mai mare măsură procesul de împrumut a l cuvintelor grecești în limba
română este epoca fanariotă. Mai mult de un secol, Țara Românească și Moldova s -au aflat în
situația de a avea conducători impuși de către Imperiul Otoman. Acești conducători sunt
cunoscuți în istorie sub numele de „domnitori fanarioți”. Ei erau funcționari ai Imperiului
Otoman, aleși din rândul artistocraților greci care locuiau în cartierul Fanar, din Constantinopol
(astăzi Istanbul). Una dintre principalele caracteristici ale acestui regim politic este grecizarea

11

domniei, a Bisericii, a învățământului, a culturii. Din acest motiv, au fost preluați o serie de
termeni noi, din limba greacă, utilizați de către locuitorii celor două Principate, pentru a denumi
diverse realități lingvistic e. Printre termenii preluați din limba greacă și, treptat, adoptaț i în
structurile limbii române se numără: „portocală”, „ cărămidă”, „zahăr”, „zodie”, „nufăr”,
„aghiazmă”, „catizmă”.
5. Împrumuturi din limba rusă
Rusă este un alt idiom care a constituit o sursă de îmbogățire a vocabularului limbii
române. Din punct de vedere istoric, influențele rusești asupra limbii române au început să se
exercite după semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol. „În urma Tratatului de pace de la
Adrianopol din 1829, din tre Rusia și Turcia, statutul politic al Țării Românești și al Moldovei a
suferit modificări semnificative. Până la această dată ele erau vasale Imperiului Otoman, căruia i
se închinaseră cu secole în urmă. Câștigând războiul împotriva turcilor, Rusia a im pus Țărilor
Române s -o accepte ca <<putere protectoare>> ” (Pană -Dindelegan , 2004, p. 333). De remarcat
este faptul că din limba rusă a fost preluată o parte însemnată de cuvinte din sfera militară .
Teodor Zarvă a identificat în volumul „ Tradiție și inovaț ie în studiul limbii române ”, coordonat
de Gabriela Pană -Dindelegan, două cauze însemnate ale împrumuturilor acestei categorii de
cuvinte din limba rusă: vecinătatea Moldovei cu Rusia, care a creat cadrul favorabil adoptării
unor cuvinte rusești încă în di n secolul al XVIII -lea, precum și perioadele de staționare ale
armatelor rusești pe teritoriu românesc în timpul celor două Războaie Mondiale. La acestea se
adaugă și faptul că România a intrat în sfera de influență sovietică în proporție de 90%, în anul
1944, când Churchill și Stalin au semnat „Acordul de procentaj” , prin care au împărțit sud -estul
Europei în sfere de influență. Așadar, influențele rusești asupra vocabularului limbii române nu
pot fi negate. D in limba rusă au fost preluați ș i încetățeniți termeni ca: „voluntar”, „aghiotant”,
scripcă”, „cavaler” sau „gălușcă”.
6. Împrumuturi din limba turcă
Istoria a consemnat numeroase legături între popoarele român și turc. Documentele
istorice dovedesc că Imperiul Otoman și -a exercitat dominația asupra Ț ării Românești și a
Moldovei timp de patru secole, cu mici perioade de întrerupere, începând cu secolul al XV -lea
până în secolul al XIX -lea. De -a lungul a aproximativ 400 de ani, românii și turcii s -au aflat, în
mare parte, în relații tensionate, generate de dorința turcilor de a reduce la minim autonomia
celor două Principate și a avea un control cât mai mare asupra activității desfășurate aici. Totuși,
între cele două popoare au existat și perioade în care au colaborat sau, măc ar, au încercat să
colabore ze. Inevitabil, în aceste condiții, influența turcească s -a manifestat și asupra limbii

12

române. Marius Sala, în cartea sa „De la latină la română” vorbește despre două straturi de
cuvinte turcești care au intrat în lexicul limbii române. „Stratul cel mai v echi este din secolele
15-17. Sunt mai ales nume de plante (arpagic, dovleac, dud, pătlăgea, salcâm), animale (bursuc,
catâr), termeni referitori la casă (dulap, odaie, saltea, tavan), îmbrăcăminte (basma, ciorap, fotă)
și mâncare (ciorbă, halva, sarma), m eserii (dulgher) și comerț (amanet, cântar, samsar). Viața
intelectuală a rămas străină de contactul secular cu turcii: nu există niciun cuvânt care să
denumească o noțiune abstractă și niciun verb. Al doilea strat, din epoca fanariotă, a cuprins
neologism e turcești cunoscute aproape numai de păturile superioare ale societății și care au
dispărut odată cu aceast ă epocă” (Sala, 2012 , p. 100).
7. Împrumuturi din limba maghiară
La rândul ei, limba maghiară intră în categoria idiomurilor care și -au exercitat i nfluența
asupra vocabularului limbii române, prin împrumuturi care, mai apoi, au fost integra te în
structurile limbii române . Vecinătatea celor două țări, migrația dinspre Ungaria spre România și
invers, la care se adaugă perioadele distincte în care maghi arii au colonizat și stâpânit spațiul
transilvănean sunt doar trei din tre elementele care au creat cadrul favorabil unor împrumuturi din
limba maghiară. Izvoarele istorice atestă că încă din secolul al X -lea maghiarii au pătruns pe
teritoriul românesc, iar , în timp, numărul lor a fost într -o continuă creștere. În momentul de față,
în România, maghiarii sunt minoritatea cea mai numeroasă . Ultimul recens ământ al populației,
efectuat în 2011, atestă că pe teritoriul României trăiesc aproape 1 300 000 de maghia ri. Nu
întâmplător, ci drept urmare a perioadelor de stăpânire maghiară, în Transilvania locuiesc cei mai
mulți maghiari. Județele unde trăiesc cei mai mulți maghiari sunt Harghita, Mureș, Covasna,
Bihor, Satu Mare și Cluj. Așadar, procesul de împrumut al termenilor de sorginte maghiară în
limba română continuă și azi dat fiind faptul că maghiarii sunt cea mai numeroasă minoritate din
România. Printre cuvintele preluate din dialectul maghiar se află: „răvaș”, „gingaș”, „gulaș”,
„rântaș”, „chipeș”, „a bănui” .
8. Împrumuturi din limba germană
Vocabularul limbii române cuprinde și cuvinte de proveniență germană. Un aport esențial
în ceea ce privește îmbo gățirea lexicului limbii române cu expresii și cuvinte de origine germană
îl au sașii. Aceștia sunt etnici ge rmani, colonizați în Transilvania, în secolul al XII -lea, de către
regele maghiar Géza al II -lea cu scopul de a apăra granița Regatului Ungar din sudul
Transilvaniei , în condițiile în care Transilvania se afla sub control maghiar. Sașii au adus, treptat,
în spațiul românesc mostre de cultură, arhitectură și administrație germană, contribuind, într -o
mare măsură, la dezvoltarea multor orașe din Transilvania, precum: Brașov, Sibiu, Cluj -Napoca,

13

Orăștie sau Sighișoara. Influența sașilor este și acum vizibilă, atât din punct de vedere
arhitectural, cât și al limbajului. Cuvinte de sorginte germană încetățenite în limba română sunt:
„bormașină ”, „polițist” „rolă”, „șină”, „șurub”, „rucsac”, „țigară” sau „șablon”.
9. Împrumuturi din limba engleză – anglicis mele ca modă și necesitate lingvistică
actuală
Tema împrumuturilor din limba engleză este una amplu dezbătută de către lingviști și nu
numai. Se cunoaște că engleza este o limbă de circulație internațională, utilizată drept „cod
universal” de către vorbitori i din diferite spații geografice ale globului. În ciuda faptului că mulți
indivizi asociază cuvintele provenite din limba engleză cu „noul”, fenomenul pătrunderii
acestora în lexicul limbii române a început să se manifeste încă din secolul al XIX -lea.
„Constatăm că ele au pătruns direct sau indirect în limba română. Începînd cu ultimele decenii
ale sec. al XIX -lea, limba ro mână a împrumutat o serie de anglicisme prin filiera altor limbi, cum
ar fi: a) aproape exclusiv prin intermediul limbii franceze. La unele anglicisme sensul lor
coincide cu cel al etimonului franțuzesc (dancing, pick -up, smocking), la altele modificările
fonetice sunt asemănătoare cu cuvintele franceze (beefsteak, rostbeef, sandwich); b) prin sec. al
XX-lea ne -au venit prin m ijlocire germană sau rusă. În perioada interbelică, româna s -a
îmbogățit cu o serie de termeni tehnici englezești p reluați prin intermediul limbi germane
(boiler, diesel, coca), iar după 40, prin intermediul limbii ruse: r adiolocație, conveier, buldozer”
(Belinschi, 2006, p. 137).
În perioada regimului comunist, termenii de sorginte engleză au pătruns în lexicul
românesc, așa cum remarca și Elena Belinschi în studiul său „Neolo gisme – asalt novator de
ordin lexical”, prin intermediul limbii ruse . Aceasta s -a datorat faptului că, la acea vreme, limba
rusă era învățată, în mod obligatoriu, de către elevi în școli și se respingea, din start, studiul unei
alte limbi străine. Așadar, pătrunderea cuvintelor din alte idiomuri a fost împiedicată de către
regimul politic aflat la putere, care urma instrucțiunile primite de la Moscova.
După anul 1989, când regimul comunist din România s -a prăbușit, în lipsa unor bariere
de ordin lingvistic, termeni din limba engleză au început să pătrundă masiv în limba română.
Denumirea dată termenilor care provin din limba engleză de către literatura de specialitate este
cea de „anglicisme”. Conform lingvistei Mioara Avram, termenul de „anglicism” desemnează
„O unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci și format, expresie frazeologică, sens sau construcție
gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere (inclusiv de punctuație) de origine
engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu
doar din cea britanică” (Avr am, 1997, p. 11).

14

În mod evident, în ultimele două decenii și jumătate, limba engleză a fost idiomul care a
influențat cel mai mult lexicul limbii române. Angli cismele au pătruns în limba română prin mai
multe mijloace și din varii motive. Principalele mij loace care au facilitat drumul anglicismelor
înspre structurile limbii române sunt reprezentate de: studierea limbii engleze în majoritatea
școlilor din România, mass -media, accesul la vizionarea filmelor în limba engleză, posibilitatea
de a citi diverse c ărți scrise în limba lui Shakespeare. Acestora li se mai adaugă dezvoltarea unor
domenii de activitate în care terminologia de specialitate abundă în cuvinte de origine engleză și
preluarea unor elemente de limbaj direct de la un vorbitor nativ de limba en gleză care s -a stabilit
în România sau a petrecut o anumită perioadă de timp aici. Principalele mot ive pentru care limba
română a permis pătrunderea unui număr însemnat de anglicisme în interiorul vocabularului
curent sunt redate de amploarea pe care a lua t-o fenomenul de globalizare în ultimii 20 de ani,
dorința vorbitorilor de a avea un cod lingvistic universal, predilecția unora de a utiliza un anumit
cuvânt sau expresie, auzită în mod repetat, doar pentru a fi în pas cu „moda” sau, pur și simplu,
necesitatea de a defini diverse noțiuni pentru care nu exist ă corespondent în limba română.
9.1. Domenii „anglicizate”
Dacă aruncăm o privire de ansamblu asupra limbajului și tendințelor lingvistice ale
românilor, în special ale jurnaliștilor ori specialiștilor într-un anume câmp de activitate, vom
observa că anglicismele au invadat și tind, tot mai mult, să invadeze palierele lingvistice din cea
mai mare parte a domeniilor vieții sociale. Printre domeniile în care anglicismele sunt utilizitate
cu frecvența cea mai mare se numără economia, politica, informatica, sportul, moda,
gastronomia, muzica.
Exemple de termeni proveniți din limba engleză, des utilizați în limbajul curent:
* Economie: manager, marketing, business, dealer, brand, broker
*Politică: summit, m iting, exit poll, briefing, lobby
* Tehnologia Informației (IT): software, hardware, laptop, mouse, joystick, site, e -mail
*Sport: derby, fitness, offside, penalty, goalkeeper, rugby, skateboard, snooker
*Modă: beauty, fashion, make -up, trendy, outfit, lo ok, glossy, casual
*Gastronomie: chips, snacks, hamburger, popcorn, hotdog
*Muzică: hit, blues, jazz, background, single, show, cover

15

9.2 Influența limbii engleze asupra lexicului limbii române – ca fenomen negativ și pozitiv
Pătrunderea unui număr îns emnat de anglicisme în limba română este privit atât ca un
fenomen pozitiv, dar și ca unul negativ. Pe de -o parte , „În cazul folosirii în exces a termenilor
din limba engleză se poate vorbi despre o influență negativă asupra lexicului românesc din
punctul de vedere al identității lui culturale ” (Gînfălean, 2009, p. 102). În același timp, vorbitorii
pot da dovadă de snobism lingvistic în contextele în care utilizează în mod greșit diverse
anglicisme, iar în acest fel dovedesc lipsa cunoașterii normelor de sc riere și exprimare corecte
atât în română, cât și în engleză. De asemenea, există riscul ca unii indivizi să utilizeze cuvinte
de proveniență engleză nu din necesitate, ci din dorința de a fi în pas cu „moda”. În acest caz, se
ajunge în situația de a se ut iliza un dialect româno -englez inutil.
Pe de altă parte, „Influența engleză nu este un fenomen în sine negativ, nu are de ce să
fie considerată mai periculoasă decât alte influențe străine care s -au exercitat și se exercită încă
asupra limbii noastre (… ) este de presupus că anglicizarea – greșit numită de unii
<<anglofonizare >>, ba chiar <<anglicanizare >>! – va fi depășită așa cum au fost depășite în
timp slavizarea, grecizarea, rusificarea, italienizarea sau francizare a” (Avram, 1997, p. 9). În
categoria părților pozitive ale influenței engleze asupra limbii române poate fi încadrat și faptul
că aceasta vine să completeze „de cele mai multe ori lipsurile pe care le simte limba română
odată cu evoluția diferitelor domenii. Spre exemplu, cuvântul marketing nu are niciun
corespondent în limba română (provine din englezescul market care înseamnă piață și
desemnează disciplina care are ca obiect studiul cererii consumatorilor și satisfacerii acestei
cereri cu produse și servicii), așa cum nici hardware, leasin g, baschet, camping, folk, replay etc.
nu ar putea fi traduse cu acuratețe ” (Gînfălean, 2009, p. 110 -111). Totodată , „cuvintele provenite
din limba engleză reprezintă o sursă de sinonimie pentru limba română. Astfel, rezultă perechi
sinonimice ca: cash -numerar, fairplay -corect, bacon -șuncă, speech -discurs” (Gînfălean, 2009, p.
111).
Tot în categoria aspectelor pozitive ale influenței limbii engleze asupra limbii române
încadrăm și „evocarea culorii locale”. Lingvista Adriana Stoichițoiu -Ichim sublinia , în
„Vocabularul limbii române actuale” , că aceasta „se realizează cu ajutorul unor anglicisme sau
americanisme care sugerează – prin conotațiile lor – un anumit mediu geografic, social sau
cultural” (Stoichițoiu -Ichim, 2001, p. 92). Ea a oferit o serie de ex emple concrete în acest sens.
Printre exemplele sale se află două articole apărute în ziarul Adevărul din care a selectat
înlănțuirea de cuvinte care probează că anglicismele pot fi utilizate pentru a reda „culoarea
locală”. Primul pasaj de text selectat este: „modele de inspirație folclorică (asemeni tendințelor
din Scoția sau Gemania, unde kilt -ul [„fusta plisată ecosez”] și costumul tirolez au stat la baza

16

multor colecții (Stoichițoiu -Ichim, 2001, p. 92). Textul a fost selectat dintr -un articol publicat în
ziarul „Adevărul” în data de 6.03.1998, pe pagina 16. Un alt exemplu, tot din aceași publicație,
dar de această dată selectat dintr -un articol de la pagina 4, a numărului apărut în data de
2.09.1999, este următorul: „hot dogs, hamburgeri ori pizza și, în general, tot ceea ce americanii
numesc, pe bună dreptate, junk food, adică deșeuri alimentare, nehrănitoare, dar cu mare surplus
caloric” (Stoichițoiu -Ichim, 2001, p. 92) .
Așadar, în mod cert, influența englezei asupra limbii române contribuie , printre altele, la
îmbogățirea lexicului, la explicitarea unor noțiuni care în limba română nu au un corespondent
care să înglobeze întreg sensul, precum și la redarea „culorii locale”.
9.3 Clasificarea anglicismelor
De-a lungul timpului, studiile și lucrările d e specialitate au împărțit anglicismele în
diverse categorii, în funcție de criterii care se doreau a fi cât mai relevante. Consider că scopul
utilizării lor, gradul de asimilare, precum și modul lor de formare sunt cele mai importante
criterii după care s e pot clasifica anglicismele.
După scopul în care sunt utilizate:
a) Anglicisme necesare
b) Anglicisme „de lux”
Sextil Pușcariu a clasificat împrumuturile de termeni străini în „împrumuturi necesare” și
„împrumuturi de lux”. Definițiile date de acesta cel or două tipuri de împrumuturi sunt valabile și
în cazul anglicismelor, care, la rândul lor, reprezintă împrumuturi de termeni străini. Lingvistul
afirmă că împrumuturile dovedesc „o lipsă de simț tradiționalist și un mare prestigiu a tot ce e
străin, o neo bișnuită putere de adaptabilitate la orice formă nouă, o înțelegere fulgerătoare a
mecanismului construcției străine și (…) o adevărată pasiune de a -și îmbogăți limba cu
posibilități nouă de exprimare plastică și nebanalizată” (Pușcariu, 1976, p. 371) .
Referitor la împrumuturile necesare, ele sunt „cuvinte sau unități frazeologice care nu au
corespondent românesc sau care reprezintă avantaje în raport cu termenul autohton (precizie,
brevilocvență, expresivit ate, circulație internațională) ” (Stoichițo iu-Ichim, 2001, p. 85).
Împrumuturile „de lux” se află la polul opus, fiind considerate împrumuturi inutile, chiar
dăunătoare și nemotivate. Denotă necunoașterea limbii materne, comoditate, dublează termeni,
nu aduc nimic nou.
Cu alte cuvinte, anglicismele n ecesare sunt acei termeni care nu au cor espondent în limba
română, deci este motivată utilizarea lor (exemplu: „rugby”, „tenis”, „stick”). De asemenea,

17

anglicismele „de lux” sunt reprezentate de acele cuvinte străine utilizate în vorbire, în ciuda
faptului că au corespondent în limba română (exemplu: „weekend”, „beauty”, „make -up”).
După gradul de asimilare:
a) Anglicisme asimilate
b) Anglicisme neasimilate
Această clasificare este abordată de Adriana Stoichițoiu -Ichim , în „Aspecte ale influenței
engleze în româna actuală”. Anglicismele asimiltate sunt acele anglicisme care au fost adaptate
grafic, fonetic, morfologic în vocabularul limbii române. Cu alte cuvinte, este vorba despre acele
anglicisme „românizate”, precum „ blugi (< bluejeans); ciungă (< chewin g-gum); bișniță (<
business); living (< living -room); rachet/raket (< racheteer) ” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 35).
Anglicismele neasimilate se caracterizează „prin specificul fonetic/grafic al cuvântului
englezesc, care nu permite nici atașarea mărcilor m orfologice românești, nici <<românizarea >>
pronunției ” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 37). Aceași autoare precizează că acest tip de anglicisme
se întâlnește, îndeosebi, „în reviste dedicate publicului tânăr și cosmopolit, cunoscător al limbii
engleze” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 37). Ca exemple în acest sens pot fi aduși termeni precum:
„bodypainting ”, „teleshopping ”, „cowboy”, „hostess” , „iceberg”, „copyright ”, „dealer”.
După modul de formare:
a) Anglicisme frazeologice
b) Anglicisme formate prin derivare cu sufixe și/sau prefixe
Anglicismele frazeologice sunt acelea care se compun „prin abreviere (de exemplu, CV,
NATO, K.O., CD, PC), prin îmbinare după topica englezească (de exemplu, București Mall,
Napoca Hotel, Snack Bar, Marius Tucă Show), din elemente trunchiate (de exemplu, hi -fi, high-
tech), din termeni neadaptați (de exemplu, fast food, first lady, last but not least, second -hand)
(Gînfălean, 2009, p. 137-138).
Anglicismele formate prin derivare cu sufixe și prefixe se caracterizează prin faptul că
unui cuvânt de bază i se adaugă un sufix sau un prefix specific ori ambele, în unele cazuri.
Câteva anglicisme incluse în această categorie: „superman ”, „superstar”, „megaparty ”,
„planning”, „download ”, „upload” .
9.4. Anglicismele, între necesitate și modă lingvistică
Influența limbii engleze asupra lexicului limbii române tinde să fie tot mai mare. În
prezent, se observă că din nicio altă limbă străină românii nu au preluat atât de multe cuvinte și
expresii. Utilizarea numărului semnificativ de anglicisme în vorbirea curentă a iscat numeroase
controverse. Există trei tipuri de atitudini întâlnite în rândul indivizilor, specialiști sau nu în

18

lingvistică. O parte privesc împrumuturile din limba engleză ca pe un lucru pozitiv, ei înșisi fiind
dintre aceia care utilizează anglicismele în mod frecvent. O altă parte a indivizilor se află la polul
opus și condamnă vehement utilizarea anglicismelor, pe motiv că limba română trebuie să își
păstreze esența, nu să împrumute cuvinte inutile din engleză. O altă categorie sunt aceia care
acceptă schimbarea și nu condamnă utilizarea anglicismelor în limbajul cotidian atât timp cât
acestea nu alterează esența limbii.
În momentul de față, anglicismele s -au transformat atât într -o necesiatate, cât și într -o
„modă” lingvistică. Mulți termeni sunt utilizați de către vorbitori doar pentru că i -au auzit de
nenumărate ori , fie prin intermediul mass -mediei , fie prin intermediul pri etenilor sau al familiei
și consideră că sunt „o modă” la care trebuie, la rândul lor , să adere. Există m ulți termeni
proveniți din limba engleză care, deși au corespondent în limba română, este preferată varianta
lor englezească. De exemplu, cuvântul „weekend” este folosit frecvent în limbajul cotidian, deși
„sfârșit de săptămână” îi este sinonim total. Alte anglicisme utilizate din cauza „modei
lingvistice”: „killer” (ucigaș), „winner” (câștigător), „fashion” (modă), „coffee” (cafea),
„beauty” (frumusețe).
În același timp, evoluția tuturor domeniilor de activitate, la nivel global, a indus
necesitatea de a u tiliza cuvinte de sorginte engleză, pentru a denumi diferiți termeni care nu au
corespondent în limba română. Un exemplu în acest sens este lexemul „mouse”, care se referă la
acel „Dispozitiv acționat manual, conectat la calculator, a cărui deplasare pe o suprafață
antrenează deplasarea cursorului pe ecranul monitorului ”, conform Dicționarului explicativ al
limbii române. A se nota faptul că, în limba română, nu există un cuvânt care să însemne exact
același lucru. Alte anglicisme necesare, a căror utilizar e este justificată: „management ”, „fan”,
„voucher”, „airbag”, „master”.
10. Note conclusive
Prin intermediul prezentului capitol, se crează o imagine de ansamblu asupra unor
contexte istorico -socio -culturale care, de -a lungul timpului, au permis pătrundere a, în limba
română, a unui număr însemnat de cuvinte provenite din alte idiomuri . În vocabularul limbii
române, cea mai mare pondere o au cuvintele de origine latină, dar lexicul limbi i române mai
conține și termeni provenți din: franceză, engleză, italian ă, spaniolă, portugheză, greacă, turcă,
rusă sau germană.
În prezent, cuvintele provenite din limba engleză, numite de către lingviști „anglicisme”,
sunt cele mai frecvent utilizate străinisme. Acestea au început să pătrundă masiv, prin diverse
mijloace, în vocabularul limbii române în urmă cu aproximativ două deceni i și, treptat, au

19

invadat cea mai mare parte a palierelor vieții sociale. Economia, sportul, moda, tehnologia
informațiilor sau muzica sunt doar câteva dintre domeniile în care influența limbii engleze este
mai mult decât evidentă. „Invazia” anglicismelor în lexicul limbii române poate fi privită atât ca
un fenomen negativ, cât și ca unul pozitiv. Mai mult decât atât, anglicismele reprezintă un fond
comun de cunoștințe, iar în unele situații de comunicare ele reprezintă o necesitate, dar și o
„modă” lingvistică.

20

III. Invazia anglicismelor în limbajul mediatic românesc

Căderea regimului comunist din România a atras numeroase schimbări de ordin politic,
social, cult ural, economic. Excepție nu a făcut nici sfera mas s-mediei, care a fost eliberată de
cenzura și restricțiile impuse de acel regim totalitar. Presa a devenit liberă, jurnaliștii nu se mai
temeau că vor fi trimiși în exil dacă ar îndrăzni să critice „regimul ”, iar libertatea de exprimare
era și este, în continuare, garantată prin lege. Astfel, jurnal iștii puteau, fără restricții, să își
îndeplinească menirea: aceea de a spune mereu adevărul. Presa scrisă, televiziunea, radioul și,
mai apoi, mediul online, au început să se dezvolte, să se inspire din realitățile mediatice de peste
hotar e, să fie receptive la „schimbare” și să se adapteze la diverse circumstanțe.
O trăsătură definitorie a mijloacelor de comunicare în masă este redată de faptul că prin
prisma ac estora se reflectă părți fățișe ale societății, într -un anumit moment în timp și spațiu.
Limbajul utilizat de către jurnaliști în cadrul materialelor realizate nu face altceva decât să
reflecte imaginea societății și tendințele vorbitorilor. De remarcat es te și „că presa reprezintă nu
numai <<a patra putere în stat >>, ci și un important factor cultural -educativ. Prin larga sa
audiență, prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit la microfon, presa poate contribui la
<<educarea lingvistică>> a publicului , iar pe de altă parte la îmbogățirea, diversificarea și
internaționali zarea lexicului limbii literare ” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 29).
În prezent, se remarcă predilecția jurnaliștilor spre utilizarea termenilor de proveniență
engleză. Un număr însemnat de materiale jurnalistice, publicate zilnic, abundă în anglicisme.
Este evident că limbajul mediatic românesc stă , acum, sub semnul influenței limbii engleze,
idiom văzut drept sursă de împrumuturi.
1. Modul de pătrundere al angicismelor în limbajul medi atic
Dacă până în anul 1989 anglicismele au pătruns în limb ajul mediatic într-un număr redus,
prin filieră franceză, rusă și germană, de la Revoluție până în momentul de față s-au încetățeni t
în limbajul cotidian prin diverse modalități. Expansiunea limbii engleze, la nivel modial, la care
se adaugă și amploarea pe care a luat -o fenomenul de globalizare, ambele în ultimele două
decenii și jumătate, în special, se numără printre factorii care au contribuit la pătrunderea
anglicismelor în limbajul mediatic. Este binecunoscut faptul că jurnaliștii sunt mereu interesați
de tot ceea ce este nou. Termenii preluați din limba engleză pot fi considerate elemente de „nou”,
deoarece sunt cuvinte care au început să fie utilizate de puțin timp în limbajul curent al
românilor. De menționat este că, la anumite intervale medii de timp, apare câte un cuvânt nou de

21

sorginte engleză, care se transformă într -o adevărată „modă” și mulți vorbitori îl utilizează,
inclusiv jurnaliștii. Accesul la varii materiale jurnalistice realiza te în limba engleză poate
constitui, de asemenea, o sursă de inspirație pentru reprezentanții mass -media, din punct de
vedere al limbajului.

2. Motivele pătrunderii anglicismelor în limbajul mediatic
Unul dintre principalele motive care stă la baza pătru nderii anglicismelor în limbajul
mediatic este ilustrat de faptul că unii jurnaliști consideră că materialul lor este mai interesant în
cazul în care este presărat cu diverse anglicisme. Pur și simplu, este vorba despre un considerent
și o opțiune personal ă a jurnaliștilor de a încerca să dea articolelor, a căror autori sunt, un plus de
originalitate. „Moda” lingvistică este adusă în discuție și în acest caz, în condițiile în care
limbajul mediatic abundă în anglicisme „de lux”, din dorința jurnaliștilor de a fi în pas cu moda.
Totodată, există anglicisme utilizate în mass -media din rațiuni conform cărora un anumit
anglicism este neaparat necesar într -un oarecare context , pentru a denumi o realitate lingvistică
nouă pentru care nu există corespondent în limb a română. Un alt motiv al împrumuturilor de
origine engleză în mass -media este reprezentat de dorința jurnaliștilor de a crea un cod universal,
comun, prin care indivizii se pot referi la același lucru, utilizând un dialect identic, chiar dacă
spațiul geog rafic diferă.
3. Încetățenirea anglicismelor cu ajutorul mi jloacelor de comunicare în masă
Popularizarea , la scară mare, a anglicismelor nu ar fi posibilă fără ajutorul mijloacelor de
comunicare în masă. Mass -media, prin limbajul folosit în presa scrisă, t eleviziune, radio sau
mediu online, contribuie într -o măsură semnificativă la educarea lingvistică a publicului. Prin
apariția frecventă a unor cuvinte sau expresii î n materialele realizate de diferite instituții media,
se realizează o facilitare a procesu lui de „încetățenire” a anglicismelor în limba română. Există
numeroase exemple de anglicisme utilizate în mod repetat în limbajul mediatic, mai ales în
ultimul deceniu. Acestea sunt des folosite de către jurnaliști, în special, când este adus în discuți e
domeniul t ehnologiei informațiilor, auto, economiei, modei, sportului sau al lumii mondene. Nu
de puține ori, jurnaliștii ut ilizează, la televizor, radio, în ziare sau mediul online cuvinte precum:
„trendy”, „business”, „look”, „weekend”, „software”, „pe nalty” sau „outsider”.

22

3.1. Presă scrisă
Presa scrisă este unul dintre domeniile mass -mediei în care invazia anglicismelor este un
fenomen cât se poate de evident. Pentru a exemplifica limbajul utilizat de către jurnaliști în presa
scrisă, am selectat art icole din trei reviste, apărute în ani diferiți.
Primul articol analizat a fost unul publicat în revista „Unica”, în octombrie 2011, în
paginile 68 -69. Articolul este intitulat „Un păr mai bogat chiar acum” și face referire la diverse
trucuri la care pot a pela femeile pentru ca părul lor să arate bine în diverse contexte. Se remarcă
prezența unei varietăți însemnate de anglicisme care sunt în ton cu tema articolului. Anglicismele
utilizate sunt: „glam”, „look”, „beauty”, „kit”, „hairstylist”, „sexy”, „clips ”, „job” și „clip -on”.
Sfera auto este, la rândul ei, o furnizoare importantă de cuvinte de sorginte engleză.
Există mulți termeni din a cest domeniu care sunt folosiți în varianta englezească. Un bun
exemplu în acest sens este un articol care a apărut în n umărul 113 al revistei „ProMotor”, în vara
anului 2014, în paginile 46 -51. Articolul are ca subiect modelul de autoturism BMW X4, iar
autorul face o scurtă des criere a modelului , într -un limbaj specific, care se remarcă prin prezența
multor anglicisme. Ang licismele utilizate în corpul materialului sunt: „downsizing”, „SUV”,
„coupe hatch, „cockpit”, „copy -paste”, „OK”, „fun -joy”, „crossover”, „offroad”, „stop -watch”.
Primul paragraf al articolului atrage atenția prin numărul mare de anglicisme, dar, mai ales
printr -o expresie în care se îmbină trei idiomuri. Articolu l începe astfel :„Ecuația X6 -2=X4 nu e
altceva decât un exercițiu de downsizing al lui X6 care m -a surprins, trebuie să recunosc. Și asta
în ciuda reticenței mele ținând de imaginea de macho -șmeche r-body -builder -playboy -fițos a lui
X6, cunoscut și ca X5 -ul-mai nepractic printre oamenuu de afaceri care preferă SUV -uri luxoase
serioase.” Înlănțuirea de adjective „ macho -șmecher -body -builder -playboy -fițos” reunește
termeni din trei limbi: „macho” provi ne din limba spaniolă, „body -builder„ și „playboy” din
engleză, iar „șmecher” și „fițos” din română. De menționat este și că anglicismul SUV apare de
10 pe parcursul articolului. SUV este prescurtarea denumirii englezești „ sport utility vehicl e”,
care se traduce în română prin „ vehicul sportiv -utilitar”.
Un alt exemplu de material jurnalistic bogat în anglicisme este un articol de dimensiuni
medii, apărut în pagina cu numărul șase a revistei „Viva”, în ianuarie 2018. Articolul intitulat
„Express yourself, d ar nici chiar așa!”, conține un număr de 15 anglicisme. „Străinismul” cel mai
frecvent utilizat este „cool”, care apare de patru ori, urmat de „sexy”, cu trei apariții. Alte
anglicisme utilizate în redactarea materialului sunt: „dress code” , „fashion”, „si te” sau „like”.

23

3.2. Televiziune
Nici limbajul utilizat de către jurnaliștii de televiziune nu este lipsit de anglicisme. Mare
parte dintre emisiuni sau jurnale de știri conțin cuvinte de proveniență engleză. Pentru a ilustra
faptul că anglicismele sunt, de depart e, cuvintele de sorginte străină cel mai des utilizate în
televiziune, în ultimul deceniu cel puțin, am ales să analizez o știre și fragmente din două
emisiuni.
În cadrul emisiunii „Business B1”, difuzată de postul de televizune B1 TV , în data de 15
aprilie 2012, a fost inclus un extract dintr -un interviu cu Octavian Pantiș, care la acea vreme era
director al unei companii care oferă servicii de consultanță în afaceri. Într-un interval de 5
minute și 46 de secunde anglicismul „leadership” a fost r ostit de 10 ori; pe lângă acesta, în
interiorul materialului au mai apărut termeni de origine engleză ca „manager”, „management”,
„unfair”. Utilizarea cuvintelor „manager”, „management” și „l eadership” nu poate fi condamnată
în condițiile în care, în limba română, nu există un echivalent pentru acestea.
O altă mostră de limbaj mediatic în care este utilizat un număr însemnat de anglicisme
este emisiunea „Acces Direct”, emisiune care poate fi urmărită la Antena 1. În cadrul acestei
emisiuni, în data de 23 m artie 2017, a fost difuzat un reportaj de aproximativ 9 minute al cărui
subiect a fost o tânără de 25 de ani considerată a fi un real talent în ceea ce privește „arta
machiajului”. Realizatorii materialului o prezintă ca fiind „cel mai tânăr make -up artist din
România” și menționează că la serviciile ei apelează multe vedete autohtone. Limbajul utilizat pe
parcursul reportaju lui conține anglicisme ca „make -up”, „make -up artist”, „showbiz”, „online”,
„feedback”, sau „college”. Dintre toate acestea, cel mai des repetați au fost termenii „make -up”
și „make -up artist”, de patru ori fiecare. Un aspect care merită evidențiat este legat de faptul că
deși există un cuvânt în limba română, introdus și în dicționar, care înseamnă același lucru ca
„make -up artist”, și anume „machior”, totuși majoritatea indivizilor utilizează varianta de
proveniență englezească – „make -up artist” .
Performanța înregistrată de jucătoarea de tenis Simona Halep, la „Roland Garros”, când a
reușit să câștige primul său turneu de „Mare Șlem” din carieră, a fost îndelung mediatizată. În
general, toate posturile de televiziune au difuzat imagini din timpul finalei de la Paris, iar
imaginile erau însoțite de un voice -over în care erau utilizate o serie de anglicisme specifice
tenisului. Într -una dintre știrile dif uzate de Pro Tv , în cadrul jurnalului de seară, din data de 9
iunie 2018, anglicismul „set” a fost rostit de patru ori, iar „break” de trei ori.

24

3.3 Radio
Anglicismele au pătruns și în domeniul radioului. Mulți jurnaliști apelează la co nstrucții
de origine engleză în cadrul emisiunilor de divertisment, în special. Pentru a ilustra limbajul
mediatic utilizat în sfera radioului, am selectat două emisiuni și un scurt interviu care au putut fi
ascultate pe frecvențele a trei dintre posturil e de radio care, anual, se află pe poziții fruntașe
când vine vorba de audiență: Pro FM, Kiss FM și Radio ZU.
Primul material ales este un scurt interviu pe care o jurnalistă de la Pro FM l -a luat trupei
„3 Sud Est” înainte de decernarea premiilor „Media M usic Awards”, din anul 2014. Interviul
este unul de scurtă durată (1 minut și 18 secunde), iar dintre anglicismele utilizate amintim
„hit”și „single”. Un aspect important este legat de faptul că jurnalista utilizează anglicismul „hit”
într-un interval de ș ase secunde de trei ori (de la secunda 47 la secunda 53). Pasajul în care
utilizează acest anglicism de trei ori într -un interval de numai câteva secunde este următorul:
„Știți că hit -urile se aud pentru prima dată la Pro FM și acolo vom auzi următorul hi t. Sunt
convinsă de acum că va fi un hit.”
Un alt exemplu relevant în cazul anglicismelor prezente în limbajul utilizat de către
jurnaliștii de radio este emisiunea „Morning ZU”, care a fost difuzată în data de 25 februarie
2016, în direct la Radio ZU. În cadrul emisiunii, a fost invitată o tânără din Chișinău, care a
impresionat prin vocea ei, dar, mai ales, prin felul în care a interpretat unul dintre cântecele
trupei „Carla ’s Dreams”. Pe lângă utilizarea unor anglicisme precum „live” sau „true”,
moderato rul emisiunii, Mihai Morar, a repetat termenul „cover” de 11 ori.
De asemenea, pe parcursul emisiunii „Râzi cu Sergiu și Andrei ”, difuzată pe frecvențele
Kiss FM, în data de 24 noiembrie 2017, moderatorii au utilizat anglicisme precum „timer”,
„router” sau „gadget”.
Un alt aspect referitor la sfera radioului din România , care merită nuanțat , este că multe
posturi de radio optează pentru slogane în limba engleză. Printre cele mai cunoscute slogane se
numără: „Legalize joy” (Pro FM), „Hit music station” și „F eel your music” (ambele Kiss FM),
„It rocks” (Rock FM)” sau „Always great music” (Magic FM).
3.4. Online
În ultimii 10 ani, am asistat la o dezvol tare evidentă a jurnalismului din mediul online, ca
urmare a progresului tehnologiei care permite utilizatoril or internetului să întreprindă o serie de
acțiuni care în alte medii nu ar fi posibile. Mijloacele tra diționale de comunicare în masă (presa
scrisă, radioul și televiziunea) tind să piardă tot mai mult teren în fața online -ului. Multe
persoane, în special tinerii, preferă să acceseze un anumit site când doresc să afle o noutate, nu să

25

achiziționeze un ziar de la chioșc. A cest lucru poate fi pus pe seama faptului că informația se
propagă mult mai rapid în mediul online, comparativ cu orice alt mijloc de comu nicare în masă.
În momentul de față, se observă că majoritatea instituțiilor media acordă o mare importanță
mediului online. Aproape toate instituțiile media au și un site oficial, care poate fi accesat de
către public. Pe site se găsesc știri, reportaje, transmisiuni în direct, iar în cazul posturilor de
radio, multe dintre acestea pot fi ascultate și online.
De menționat este că, la rândul lor, materialele jurnalistice din mediul online abundă în
anglicisme. Cel puțin aparent, mediul online este ramura ma ss-mediei unde se întâlnește cel mai
mare număr de anglicisme. Autorii de articole utilizează un număr mare de anglicisme, de multe
ori nejustificat. Pentru a ilustra „invazia” anglicismelor în limbajul mediatic din mediul online,
am selectat articole apăr ute pe trei site -uri, din domenii diferite: vice.com, zf.ro și
telekomsport.ro .
Economia este un ul dintre domeniile în care se utilizeză un număr însemnat de cuvinte
care provin din limba engleză, drept urmare: limbajul jurnalistic aferent acestei sfere cu prinde
mulți termeni de specialitate, în varianta lor englezească. Într -un articol apărut pe site -ul Ziarului
Financiar, în data de 11 aprilie 2016, cu titlul „Se dă startul înscrierilor la RiskManagament
2016! Aplică acum la singurul proiect studențesc di n România dedicat managementului
riscului!”, sunt prezente mai multe anglicisme, printre care: „management”, „investment
banking”, „speakeri” sau „banking”.
De pe site -ul vice.com, am analizat un articol publicat în data de 29 mai 2017, intitulat „ 4
motive pentru care ar fi mai cool să fie Cluj capitala, în loc de București ”. Se observă că limbajul
este presărat cu o mare varietate de anglicisme. Am identificat nu mai puțin de 18 termeni și
expresii provenite din limba engleză: „cool”, „skateboarding”, „rol ler skating”, „whatever”,
„entertainment”, „mega show”, „open -minded”, „clash”, „lifestyle”, „no doubt about it”, „chill”,
„sharing”, „smart city”, „hipster”, „party”, „jogging”, „underground” și „win -win”. Maj oritatea
acestor cuvinte pot fi încadrate în categoria anglicismelor de lux, deoarece nu se justifică
utilizarea lor, în condițiile în care există un corespondent în limba română pentru ele.
Sportul este un alt domeniu în care jurnaliștii apelează, adesea, la cuvinte provenite din
limba engleză. Un exemplu în acest sens îl constituie un articol publicat pe site -ul
telekomsport.ro , intitulat „ Meci thriller în Cehia. Sparta Praga, egalată în ultima fază în derby -ul
cu Slavia Praga. Stanciu, "dublă" și centrare decisivă la un autogol ”. În i nteriorul articolului se
întâlnesc aglicisme ca: „thriller”, „derby”, „offside”, „penalty”, ultimele trei fiind specifice sferei
fotbalului.

26

4. Anglicismele – greșeli de scriere și exprimare în mass -media
Fenomenul de pătrundere a l anglicismelor în limbaj ul mediatic este unul relativ nou, iar
controversele pe care le generează sunt multiple. Există cazuri în care modul de ortografiere sau
de pronunție al unui termen provenit din limba engleză diferă de la un individ la altul.
Bineînțeles, rare sunt cazuril e în care mai multe variante sunt considerate a fi corect e. Așadar,
vorbim despre greșeli în ceea ce privește utilizarea anglicismelor. Aceste greșeli provin din
necunoașterea normelor de scriere și pronunție corecte, ignoranța lingvistică sau, pur și simp lu,
din neatenție.
Lingvista Adriana Stoichițoiu -Ichim a identificat cinci tipuri de greșeli frecvent întâlnite
în mass -media, și anume: „pleonasmul, <<falșii prieteni >>, etimologia populară, coliziunile
omonimice și <<cultismul>>” (Stoichițoiu -Ichim, 200 6, p.56).
4.1 Pleonasmul
„Accepțiunea cea mai largă a termenului de pleonasm (cf. fr. pléonasme , lat. pleonasmus ,
gr. pleonasmos < pleon=mai mult) este aceea de folosire alăturată a două sau mai multe cuvinte
cu același sens.” (Rad, 1999, p. 17).
În „Aspecte ale influenței engleze în româna actuală”, Adriana Stoichițoiu -Ichim trece în
revistă cele mai des întâlnite pleonasme în limbajul mediatic românesc: „mijloace mass -media”,
„tehnologie high -tech”, „hit de mare succes”, „bani cash”, „bord de conducere”, „persoane VIP”
sau „marile supermarketuri”.
4.2 Falșii prieteni
Conform Adrianei Stoichițoiu -Ichim, „falșii prieteni” „desemnează în mod metaforic,
termeni existenți în două limbi diferite sub o formă identică sau foarte asemănătoare, dar cu
semnificații distincte” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 57). Aceasta subliniază că printre cauzele care
determină apariția acestui tip de greșeală „se numără cunoașterea superficială a limbii engleze,
neatenția, comoditatea și snobismul lingvistic.” (Stoichițoiu -Ichim, 2 006, p. 57).
Totodată, lingvista a identificat o serie de termeni utilizați în mod eronat în limbajul
mediatic, din categoria „falșilor prieteni”: „argument” pentru „ceartă, dispută”; „crud” pentru
„necioplit, bădăran”; „devastat” pentru „șocat, îndurerat ”; „dedicat” pentru „devotat”; „formă”
pentru „formular”; „nervos” pentru „emoționat” ( Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 57-58).

27

4.3. Etimologia populară
Etimologia populară este un „fenomen prin care vorbitorii neinst ruiți stabilesc o falsă
relație etimologi că între două cuvinte neînrudite, bazându -se pe asemănări de formă”
(Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 60 ). Exemplele date de Adriana Stoichițoiu -Ichim în „ Aspecte ale
influenței engleze în româna actuală ” sunt elocvente, pentru a ilustra acest tip de greșeală.
Lingvista oferă drept exemplu verbul „a accesa (termen din informatică engl. <<to acces >>) este
utilizat în locul expresiei curente <<a avea acces >> (la ceva) în contextul <<Pentru ca persoana
patronului de la <<Gourmet >> să acceseze fu ncția demnitarului d e stat, organigrama MAAP a
fost modificată prin hotărâre de guvern >>” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p . 60). O altă mostră de
eroare care are drept sursă etimologia populară este termenul „barbarism (engl. barbarism
<<comportament necivilizat, barbarie): Ziarel e engleze au fost ferme vizavi de barbarismele
petrecute la Charleroi și Bruxelles. Spectacolul oferit de huligani este o sursă de rușine
națională>>” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 60).
4.4. Coliziunile omonimice
Formarea coliziunilor omonimice „se datoreaz ă identității formale dintre un anglicism și
un termen românesc mai vechi. Este cazul omofonelor (cuvinte cu pronunțare identică, dar garfii
diferite, precum rom. bord (al unei nave), <<punte>> și engl. board [rostit în română bord]
<<consiliu de conducere >> sau rom. trening <<costum de sport>> și engl. training [rostit
treining] <<instructaj, pregătire >>”. (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 60 -61).
4.5 Cultismele
În accepțiunea Adrianei Stoichițoiu -Ichim, cultismele sunt „o manifestare tipică de
anglomanie, prin utilizarea unor anglicisme <<de lux>> (adesea nepotrivite în context) în locul
unui cuvânt românesc mai vechi ” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 61 ). Printre exemplele de cultisme
oferite de lingvistă se numără: „brand” (pentru „marcă”), „trend” (pentru „tendi nță”, „curent”),
„fashion” (pentru „modă”), „target” („pentru țintă”).
Tipurilor de greșeli enunțate de către Adriana Stoichițoiu -Ichim li se mai adaugă și
hipercorectitudinea, după cum sesizează Gligor Gruiță într-unul dintre studiile sale , care a fost
publicat în volumul „Curente și tendințe îm jurnalismul contemporan, coordonat de Ruxandra
Cesereanu . „Ziaristul pedant, anglofon prin adopțiune, va fi tentat să scrie leader, cocktail, clown
etc., ca în engleză, și să pronunțe claun, futbol etc, deși acest ea s-au românizat de mult timp.
Această greș eală poartă un nume înșelător, <<hipercorectitudine>> , dar tot eroare este și
reprezintă o frînă în calea adaptării unor astfel de cuvinte la siste mul ortografic, ortoepic și

28

gramatical al limbii române. Pentru j urnalistul neanglofon, există pericolul variantelor inculte:
pronunțări ca team, bodyguard, safe ” (Ceseareanu , 2003, p. 85).
4.6. Modalități de prevenire și corectare a greșelilor
Orice greșeală de exprimare sau ortografiere se poate corecta, trebuie doar să se dorească
acest lucru. Adriana Stoichițoiu -Ichim a propus patru mijloace prin care greșelile de limbaj,
provocate de invazia anglicismelor în lexicul limbii române, pot fi corectate și se poate preveni
repetarea acestora:
„-eleborarea unui dicționar d e anglicisme cu caracter explicativ și normativ , cuprinzând
indicații ortografice, ortoepice și morfologice (menite să faciliteze asimilarea împrumutului),
precum și precizări de natură contextuală și stilistică. În cazul anglicismelor inutile (împrumuturi
<<de lux>>) s -ar putea adopta soluția aplicată în <<Le Petit Larousse >>: mențiunea
<<nerecomandat>> (fr. déconseillé) și indicarea unui echivalent autohton;
-realizarea de c ătre lingviști a unor studii asupra anglicismelor în limbajul jurnalistic și
din terminologii, abordate din perspectivă funcțională și normativă
-introducerea în programele școlare și în manualele de limba română a unor teme privind
împrumuturile neologice din limbajul standard și din terminologii
-acțiunea conștientă a reprezentaților mass -media în direcția rolului ce le revine în
cultivarea limbii și în <<educația lingvistică >> a publicului ” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 62 -63).
5. Consecințele pătrunderii anglicismelor în limbajul mediatic
Ca orice fenomen, pătrunderea termenilor de so rginte engleză în limbajul mediatic atrage
după sine o serie de consecințe. Unele pozitive, altele negative. În primul rând, prin repetare,
mijloacele de comunicare în masă determină unele cuvinte de proveniență engleză să se
încetățenească rapid în vocabu larul indivizilor. Astfel, atunci când utilizarea unui termen este
justificată, nu doar „la modă”, are loc îmbogățirea vocabularului limbii române. Pe de altă parte,
există o categorie a vorbitorilor care aud sau văd scris un anumit cuvânt de proveniență e ngleză,
de repetate ori, într -un produs jurnalistic, și ajung la concluzia că respectivul termen este „la
modă” și trebuie utilizat de câte ori se ivește ocazia. În acest context, intră în discuție problema
identității lingvistice, care ar putea fi alterat ă în cazul în care se preia un număr mult prea mare
de cuvinte din alte limbi, fără a fi necesar. Evident, mass -media poate contribui la pierderea
tipului de identitate amintit anterior prin funcția de „educare lingvistică” a publicului.
În același timp, m ass-media „educă” publicul să utilizeze cuvinte care definesc realități
lingvistice noi, ce nu au corespondent în limba română. Totuși, în limbajul mediatic există multe
greșeli de ortografiere, contextualizare și pronunție a anglicismelor. În aceste condi ții, publicul

29

poate prelua aceste greșeli în vorbirea curentă în absența unei bune cunoașteri a normelor
gramaticale atât ale limbii rom âne, cât și ale limbii engleze.
6. Note conclusive
Acest capitol se focusează pe ilustrarea realității lingvistice actu ale, care stă sub semnul
influenței limbii engleze. Căderea regimului comunist din România, în 1989, a șters barierele
care împiedicau limba română să evolueze și, totodată, a oferit jurnaliștilor libertatea de
exprimare, de care nu se bucurau în perioada regimului totalitar. Acela a fost momentul care a
declașat fenomenul de „invazie” a anglicismelor în limba română. Principalele motive și
mijloace care au determinat pătrunderea masivă a anglicismelor în limba română au fost
prezentate la începutul capitol ului. De asemenea, prin prisma acestui capitol am demonstrat că
termenii de proveniență engleză sunt frecvent utilizați în limbajul mediatic actual (presă scrisă,
radio, televiziune, online) . De aici rezultă o serie de consecințe pe care le are folosirea uzuală a
anglicismelor în mass -media: instituirea unei „mode” lingvistice inutile, pierderea identității
lingvistice sau apariția unor greșeli de exprimare – drept consecințe negative ; la acestea se
adaugă îmbogățirea lexicului, posibilitatea de a desemna r ealități lingvistice noi pentru care nu
există un corespondent în română – drept consecințe pozitive.

30

IV. Romgleza ca idiom specific în textele mediatice din sfera modei,
sportului și economiei

În sfera mass -mediei, dar și în limbajul cot idian, se observă faptul că română și engleza
tind să se amestece tot mai mult, iar din acest „amestec” rezultă un nou idiom: romgleza. Așadar,
pe înțelesul tuturor, romgleza este un „mix” între limbile română și engleză.
„Principalele categorii de vorbit ori responsabile de existența romglezei sunt: specialiștii
din diverse domenii de activitate (informatică, economie, finanțe, comunicare și relații publice,
publicitate, artă etc.), jurnaliștii din presa scrisă și audio -vizuală, oamenii politici, autorii d e
reclame, comercianții și adolescenții ” (Stoichițoiu -Ichim, 2006, p. 13).
În limbajul mediatic, se utilizează din ce în ce mai frecvent romgleza, iar prin influenț a
pe care mass -media o are asupra publicului, o parte dintre indivizi preiau acest idiom în vorbirea
curentă. Totuși, nu se poate afirma că anglicismele au pătruns în toate sferele vieții sociale.
Există și paliere ale existenței cotidiene unde influența limbii engleze nu s -a resimțit, cel puțin
pentru moment. De exemplu, în domeniul religios in fluența limbii engleze este aproape
inexistentă. Cea mai mare parte a termenilor care definesc universul religiei ortodoxe sunt
preluați din greacă și latină. Din limba greacă au fost preluate cuvinte ca: „ episcop”,
„arhimandrit”„chilie”, „tămâie” sau „mit ropolie”. Din limba latină provin termeni precum:
„cruce”, „a boteza”, „rugăciune” ori „biserică”. Pentru a -mi întări afirmația, timp de o
săptămână, în perioada 13 -20 iunie 2018, am monitorizat toate articolele publicate pe site -ul
doxologia.ro, un site e xclusiv religios. Am analizat 21 de articole din punct de vedere al
limbajului mediatic, iar concluzia la care am ajuns este aceea că nu s -a utilizat nici măcar un
anglicism în cadrul articolelor.
În contrast, sportul, economia și moda reprezintă trei dint re domeniile în care frecvența
anglicismelor în limbajul mediatic este una însemnată. Cuvinte precum „business”, „trendy”,
„derby”, marketing”, „fashion” ori „penalty” au devenit, deja, o obișnuință în limbajul mediatic
autohton.
1. Studiu de caz: economi a, sportul și moda – trei domenii „anglicizate”
Plecând de la premisa că economia, sportul și moda sunt trei dintre palierele unde
„invazia” anglicismelor este evidentă, am realizat o ce rcetare cu privire la limbajul mediatic
utilizat în cadrul mai multor numere ale unor publicații de profil. De menționat este că toată
partea practică a cercetării urmărește reflectarea influenței limbii engleze asupra limbajului

31

mediatic românesc. Drept urmare, obiectul cercetării îl vor constitui termenii de sorginte engle ză
utilizați în mass -media, în domeniile mai sus menționate. Cercetarea relevă numărul tota l de
anglicisme care apar î n fiecare număr al publicați ilor respective , care sunt cel e mai des utilizate
trei anglicisme, care este ponderea anglicismelor „de lux” î n totalul cuvintelor de sorginte
engleză, precum și eventuale modificări semnificative ale limbajului într -un interval de cinci
ani.
Principala ipoteză de la care am pornit în ved erea realizării acestei cercetări este redată de
faptul că termenii de sorginte engleză sunt frecvent utilizați în limbajul mediatic, iar „romgleza”
a deven it o „modă” lingvistică. În același timp , anglicismele utilizate în sfera mass -mediei
reprezintă, totodată , un fond comun de cunoștințe și sunt o necesitate în anumite situații de
comunica re. De asemenea, dintre anglicismele utilizate de către jurnaliști în realizarea
materialelor lor , cea mai mare parte sunt nejustificate și pot fi încadrate în categoria
anglicismelor „de lux”, conform modului în care Sextil Pușcariu clasifică împrumuturile
lingvistice.
Pentru a verifica i potezele expuse mai sus, am decis să analizez trei reviste de nișă, din
sfera sportului, economiei și modei. Nu întâmplător am ales aceste trei domenii, ci pe motiv că,
la o primă vedere, sunt printre domeniile în care influența limbii engleze este mai mult decât
evidentă. Acestei observații generale i se vor adăuga, pe parcurs, elemente particulare care vor
reflecta tendințe în limbajul mediatic.
Eșantionul este reprezentat de revistele „Business Magazin”, „Sp ort în Români a” și
„Elle”. „Sport în România” și „Elle” apar o dată pe lună, în timp ce „Business Magazin” apare
săptămânal. Fiecare dintre ele se numără printre publicațiile reprezentative ale nișei în care se
încadrează, iar drept mărturie stă tirajul și audiența acestora. „Business Magazin” este o revistă
dedicată economiei și sferei a facerilor, „Elle” este o publicație pentru femeile pasionate de
ultimele tendințe în modă, iar „Sport în România” se axează pe lumea sportului.
Pentru partea de cercetare din cadrul lucrării, am selectat câte trei numere din fiecare
publicație, care au apărut în ani diferiți. M-am axat pe ultimii cinci an i, astfel am analizat
limbajul mediatic din perspecti va influenței limbii engleze în numerele publicate în noiembrie
2013 , iunie 2015 și februarie 2018. Am optat pentru acest interval de timp datorită faptului că
realitatea lingvistică actuală este cea care oferă o imagine de ansamblu asupra tendințelor din
prezent ale vorbitorilor și poate contribui la anticiparea direcției în care se va îndrepta limbajul
utilizat în mass -media și, implicit, limbajul cotidian. De asemenea, am ales un interval de cinci
ani pentru că am considerat că este relevant pentru a ve dea evoluția numărului de anglisme
utilizate de către jurnaliști , pe o periodă medie de timp. Prin aceasta, am urmărit să văd dacă

32

numărul anglicismelor a crescut, de o manier ă considerabilă, în ultimii ani, a stagnat sau,
dimpotrivă, a scăzut.
În contextul dat, următorul pas pe care l -am făcut în cadrul lucrării de față a fost să aleg
metoda de lucru potrivită, pentru a putea verifica, în final, ipotezele. Am ajuns la concluzia că
analiza de conținut este metoda indicată pentru elaborarea părții de cercetare. Principalul motiv
care m -a determinat să optez pentru analiza de conținut a fost că aceasta permite o analiză a
conținutului revistei atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Componenta care ține de
analiza din perspectivă cantitativă include ilustrarea prin cifre a numărului total de anglicisme
din fiecare publicație, a celor mai des utilizate trei anglicisme din fiecare număr al revistelor,
procentul –chiar dacă aproximativ – al ponderii anglicismelor „de lux” în paginile fiecărei reviste.
Referitor la analiza din perspectivă calitativă , aceasta urmează s ă fie efectuată prin interpretarea
cifrelor. Pe baza lor, se va putea observa care sunt tendințele actuale în limbajul mediatic, dacă
este sau nu justificată utilizarea anglicismelor în cadrul materialelor jurnalistice, precum și dacă
ultimii cinci ani au adus schimbări notabile cu privire la influența limbii engleze asupra
limbajului din câmpul mass -mediei .
Ca instrument pentru colectarea datelor necesare am ales grila de analiză de conținut care
este instrument ul specific al analizei de conținut . Grila a m construit -o în concordanță cu
ipotezele de la care am pornit și am inclus itemi care să conducă la o serie de rezultate clare care,
ulterior, vor fi interpretate din diverse perspective. Așadar, am inclus indicatori cuantificabili,
precum „număr total de anglicisme per publicație” (raportat la fiecare revistă selectată din anii
2013, 2015 și 2018 ), „ponderea anglicismelor de lux” și ”ponderea anglicismelor necesare” (di n
fiecare revistă), „cele mai utilizate trei anglicisme” (în cazul fiecărui număr al re vistelor). Fiecare
secțiune a acestei grile a urmat a fi completată cu date culese din toate revistele selectate pentru
analiză.
După ce am stabilit care sunt principalele elemente care trebuie completate în interiorul
grilei, am hotărât care vor fi tehnic ile mele de lucru. Principala tehnică a fost citirea integrală a
tuturor celor nouă reviste monitorizate . În timpul lecturării publicațiilor, am completat grila de
analiză de conținut cu informații le soliciate de forma acesteia . Am apelat la unitatea de nu mărare
pentru a vedea exact care este numărul total al angl icismelor din fiecare publicație și care este
procentul aferent anglicismelo r „de lux” și anglicismelor necesare , după ce, în prealabil, am
încadrat termenii proveniți din limba engleză în cele dou ă categorii specifice. Apoi, tot prin
intermediul unității de numărare am numit cele mai frecvent utilizate trei anglicisme din fiecare
număr al publicațiilor. Un alt aspect pe care l -am urmărit a fost comparar ea numărului
anglicismelor regăsit e în aceași revistă de nișă , dar în ani diferiți, pentru a vedea dacă există

33

0200400600800
Elle Business
MagazinSport în
RomâniaNOIEMBRIE 2013
IUNIE 2015
FEBRUARIE 2018

Numărul total al
anglicismelor/public … diferențe notabile , din punct de vedere numeric. După definitivarea părții care solicita cifre
exacte, am trecut al interpretarea acelor cifre. Pe baza cifrelor, am întocmit o analiză calitat ivă a
limbajului mediatic reflectat în publicațiile alese. Prin prisma acesteia, am încercat să ofer
răspunsuri la întrebări referitoare la măsura în care se justifică utilizarea anglicismelor în mass –
media de către jurnaliști, tendințele actuale în limbaj ul mediatic, eventuale schimbări în zona
limbajului mediatic pe o perioadă medie de timp sau perspective.
Ca obiectiv principal, în cadrul acestei părți componente a lucrării, mi-am trasat să
domonstrez că „romgleza” este un idiom specific în limbajul medi atic din sfera sportului,
economiei și modei. De asemenea, mi -am propus, prin date cât mai concrete și exemple cât mai
elocvente, să ofer o imagine de ansamblu asupra peisajului mediatic românesc din perspectiva
limbajului. Un alt obiectiv este acela de a sublinia situațiile în care anglicismele reprezintă o
necesitate , precum și situațiile în care acestea sunt utilizate doar pe considerente care țin de
„moda lingvistică”.
După analizarea celor nouă reviste pe considerente calitative și cantitative , am ajun s la o
serie de rezultate și concluzii. Pentru o mai bună înțelegere și interpretare a datelor am apelat la
grafice sugestive. De asemenea, am inclus, în cele ce urmează o serie de exemple pentru a
demostra varii lucruri.
Un prim aspect pe care doresc să î l subliniez în cadru l cercetării este legat de numărul
total al anglicismelor pe care l -am identificat în cele trei numere din fiecare revistă.

În urma numărării efective a anglicismelor întâlnite în cadrul revistelor , am constat că
dintre pub licațiile analizate, „Elle” conține, în mod detașat, cel mai mare nunăr de anglicisme.
Am idedntificat un total de 678 de anglicisme în numerele analizate din revista „Elle”. „Business

34

050100150200250300NOIEMBRIE 2013
Numărul
anglicismelor 050100150200250IUNIE 2015
Numărul
anglicismelor
050100150200250
Elle Business
MagazinSport în
RomâniaFEBRUARIE 2018
Numărul
anglicismelorMagazin” se află pe poziția secundă cu un total de 321 de anglicisme, î n timp ce în cazul
publicației „Sport în România” vorbim despre un număr mai mic, și anume 261 de anglicisme.
O analiză și mai detaliată a numărului total de ang licisme per publicație reflectă dacă au
existat schimbări notabile în ceea ce privește inte nsificarea, stagnarea sau chiar scăderea
numărului de anglicisme în ultimii ci nci ani, interval care este considerat o perioadă medie de
timp.

Așa cum arată și graficele de mai sus, numărul total al anglicismelor a rămas relativ
constant în ult imii cinci ani, pentru fiecare publicație. Așadar, nu s -au înregistrat schimbări
majore din punct de vedere al frecvenței anglicismelor și, implicit, a influenței limbii engleze .
Cel mai probabil, pentru a vedea modificări din această perspectivă este nece sară o monitorizare
mediatică pe o perioadă mai lungă de timp, minin 10 ani. De asemenea, pentru ca ideea asupra
celor prezentate să fie cât mai clară este indicată și menționarea numărului de pagini ale
revistelor. Revistele „Business Magazin” și „Sport î n România” au un total de 66 de pagini , în

35

05101520
Grunge Style BeautyNoiembrie 2013
Numărul
anglicismelor
051015202530IUNIE 2015
Numărul
anglicismelor
0510152025
Beauty Fashion InfluencerFebruarie 2018
Numărul
anglicismelorcazul fiecărui număr monitorizat. În ceea ce privește revista „Elle”, numărul de pagini variază
între 140 și 196. Aceste precizări oferă o posibilă explicație pentru faptul că numărul de
anglicisme din revista „El le” este, uneori, mai mare decât dublul anglicismelor identificate în
publicația „Business Magazin, de exemplu.
Cele mai des utilizate trei anglicisme din cadrul fiecărei publicații oferă o imagine
asupra publicației în sine, asupra lucrurilor pe care s-a pus accentul într -o parte însemnată a
articolelor. Totodată, utilizarea acestor anglicisme ca „modă” lingvistică ori necesitate este
grăitoare pentru tendințele limbajului mediatic raportate la publicația respectivă. Mai jos, am
ilustrat, printr -un grafic, care sunt anglicismele cel mai frecvent utilizate în cadrul numerelor
revistei „Elle”.

În ciuda faptului că „E lle” este un termen de proveniență franceză, revista în cauză este
reprezentativă pentru „invazia” termenilor de sorginte engleză în limbajul mediatic, dar și pentru
ilustrarea idiomului denumit de către unii lingviști „romgleză”. Raportându -ne la graficele de

36

mai sus, se observă faptul că în noiembrie 2013 cele mai des utilizate anglicisme au fost:
„grunge” (a apărut de 17 ori), „style” (a apărut de 17 ori) și „beauty” (a apărut de 14 ori). În
iunie 2015, „beauty” a fost utilizat de 26 de ori, „shopping” de 10 ori, iar „stylish” de 9 ori.
Ultimul număr monitorizat a relevat următoarele: „beauty” a fost utilizat de 22 de ori, „fas hion”
de 15 ori și „influencer” de 13 ori. Toate aceste anglicisme sunt din câmpul lexical al modei și ,
în mare parte, reflectă un fond comun de cunoștințe. Mai exact, persoanele pasionate de modă
vor știi exact la ce se referă „stylish” sau moda de tip „g runge”, fără a fi neaparat necesar ca
termenul să fie tradus în limba română, mai ales că multe anglicisme nu au corespondent în
limba română, iar dacă sunt traduse își pierd esența sensului. Un lucru care trebuie scos în
evidență este că anglicismul „beau ty” se numără printre cele mai utilizate trei anglicisme în
fiecare număr analizat. Acest aspect denotă că „beauty” este unul dintre termenii care se vrea (de
către echipa redacțională a revistei) a fi asociat cu „Elle”. Cu alte cuvinte, mesajul transmis e ste
că revista oferă „trucuri de beauty”, iar publicul țintă – femeile între 20 și 35 de ani – sunt invitate
să o citească. Așa se poate explica frecvența acestuia în paginile publicației.
Pe de altă parte, dacă ar fi să ne raportăm la clasificarea în „angl icisme necesare” și
„anglicisme de lux, patru din cele șapte anglicisme sunt considerate „de lux”. Este vorba despre
„beauty”,( „frumusețe”), „fashion” („modă), „style („stil”) și „stylish” („stilat”). Toate acestea au
un corespondent în limba română – menționat între paranteze -, care însemnă și exprimă exact
același lucru, deci nu era „necesar” apelul la acestea. În schimb, este pe deplin acceptată
utilizarea termenilor „grunge”, „shopping” și „influencer”, deoarece în limba română nu există
un lexem care să redea întreg sensul acestor cuvinte. „Grunge” este un subgen al rock -ului
alternativ, iar în limba română nu există un termen care să îi fie echivalent. „Influencer” este un
termen des utilizat în sfera rețelelor de socializare și se referă la o persoan ă care postează des
diverse conținuturi pe contul său de pe o anumită rețea de socializare, fiind capabil ă să lanseze
noi tendințe, ideologii, să promoveze varii produse și servicii sau să determine indivizii să
acționeze asemeni lui sau ei. Nici în acest caz în limba română nu avem un sinonim pentru
„influencer”.
Un anglicism controversat este termenul „shopping”. Unii îl includ în categoria
anglicismelor „de lux”, iar alții îl consideră o necesitate în anumite contexte. Cei care îl
cataloghează drept „an glicism de lux” aduc ca principal argument faptul că tradus în limba
română „shopping” înseamnă „cumpărături”. Totuși, în unele contexte, cuvântul românesc
„cumpărături” nu este echivalent cu „shopping”. Anglicismul „shopping” este utilizat tot timpul
atunci când vine vorba de achiziționarea obiectelor vestimentare, nu se folosește „shopping”
când ne referim la a cțiunea de a cumpăra produse alimentare, de exemplu. Așadar, este vorba de

37

051015202530Noiembrie 2013
Numărul
anglicismelor
010203040IUNIE 2015
Numărul
anglicismelor
05101520
Business Smartphone Supply
chainFEBRUARIE 2018
Numărul
anglicismeloro nuanță la nivel de comunicare. Utilizarea termenilor „shopping” și „c umpărături” depinde de
ceea ce individul dorește să transmită. „Shopping” trimite exclusiv la ideea de a achiziționa
articole de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în timp ce termenul de „cumpărături” duce mai mult
cu gândul la „a face piața”. Astfel, fiind vo rba de o revistă de modă, nu ar fi fost potrivit ca
autorii articolelor din revista „Elle” să fii folosit „cumpărături”, ci nu „shopping”, pentru că
mesajul transmis și -ar fi pierdut o parte din sens.
Graficele următoare reprezintă cele mai frecvent folo site trei anglicisme în cadrul
săptămânalului „Business Magazin”. Încă din titlu este anunțat specificul revistei. Lexemul
„business” duce cu gândul la economie, un domeniu care abundă în cuvinte preluate din limba
engleză.

Conform ilustrațiilo r grafice de mai sus, cele mai frecvent utilizate anglicisme în numărul
din noiembrie 2013 al „Business Magazin” sunt: „management” (apare de 27 de ori), „business”
(apare de 26 de ori) și „cookies”(apare de 8 ori). În iunie 2015, cei mai utilizați termeni de

38

proveniență engleză au fost: „start -up” (apare de 36 de ori), „business” (apare de 20 de ori) și
„IT” (apare de 12 ori). În cadrul numărului din februarie, anul curent, se remarcă prezența
anglicismelor: „business” (apare de 17 ori), „smartphone” (apar e de 11 ori) și „supply chain”
(apare de 9 ori). De remarcat este că anglicismul „business” se află printre cel e mai utilizate
anglicisme în toate cele trei numere analizate. Acest lucru indică faptul că imaginea revistei se
dorește a fi pusă în legătură cu termenul englezesc „business”, lexem sugestiv, totodată, pentru
tematica revistei. De remarcat este că niciunul dintre anglicismele de mai sus nu poate fi încadrat
în categoria celor „de lux”, toate fiind necesare în context . Domeniul economiei este unul dintre
cele în cadrul cărora sunt utilizate, la nivel mediatic, cele mai multe anglicisme necesare. Acest
lucru se întâmplă deoarece odată cu dezvol tarea, la nivel mondial, a comerțului, a producției de
bunuri și servicii, a tehnologiei, în economie au p ătruns numeroși termeni de sorginte engleză
care nu se traduc în alte limbi, ci se utilizează în varianta lor englezească. Deși, în limba română
există sinonime parțiale pentru aceștia, ele nu cuprind întreg sensul cuvântului. În aceste condiții
utilizarea acestor anglicisme este motivată.
Pentru „business” și „smartphone”, există sinonime parțiale în limba română : „afacere”
pentru „business” și „telefon inteligent” pentru „smartphone”. Chiar și așa , varianta lor în limba
română, rezultată prin traducere, nu cuprinde întreg sensul cuvintelor respective. În ceea ce
privește termenii „management”, „cookies”, „start -up”, „IT” și „supply chain”, aceștia nici
măcar nu pot fi traduși printr -un singur cuvânt în limba română, ci este necesară o înlănțuire de
cuvint e pentru a înțelege la ce fac referire. De exemplu, termenul „cookies” tradus în română
înseamnă „fursecuri”. În d omeniul financiar și al tehnologiei informației, „cookies” desemnează
un tip de fișiere care se descarcă, în mod automat, în memoria unui disp ozitiv folosit pentru
accesul la internet și servesc pentru a crea utilizatorilor un profil în funcție de informația accesată
ori site -ul accesat. Astfel, în mod evident, „cookies” este un anglicism necesar. Un alt exemplu
de anglicism necesar este „start -up”, un termen mai puțin cunoscut publicului larg, cât
specialiștilor în domeniu. Noțiunea de „start -up” desemnează o companie care a identificat o
anumită problemă de ordin social și își propune să descopere o soluție creativă, care nu a mai
fost pusă în aplicare până în acel moment, pentru a rezolva problema în cauză. Așadar, nici
pentru „start -up” nu există vreun echivalent în limba română. Un lucru similar se produce și în
cazul noțiunii de „supply chain”, care nu are corespondent în limba română. „Supl y chain” se
referă la strategia de piață a companiilor conform căreia oferă sau, cel puțin susțin că oferă,
clienților servicii de calitate ridicată, la prețuri reduse, cu scopul de a avea un avantaj față de
concurență. De asemenea, nici termenii „manageme nt” și „IT” nu au un corespondent exact în
limba română. Chiar dacă „IT” este prescurtarea de la „ Information technology ”, care în română

39

0510152025
Rugby Fotbal HandbalN0IEMBRIE 2013
Numărul
anglicismelor
051015202530
Fotbal Handbal SquashIUNIE 2015
Numărul
anglicismelor
0510152025
Tenis Fotbal BaschetFEBRUARIE 2018
Numărul
anglicismelorde traduce prin „Tehnologia Informației”, este și acesta un anglicism necesar datorită faptului că
traducerea sa în l imba română face în așa fel încât acesta să își piardă o parte din sens.
Sportul este un alt domeniu în care influența limbii engleze și -a făcut și continuă să își
facă simțită prezența la nivel de limbaj. Un lucru care merită notat când vine vorba de l imbajul
mediatic din lumea sportului este redat de faptul că acesta conține un număr însemnat de
anglicisme „românizate”, îndeosebi , în cazul denumirilor date sporturilor de echipă. Graficele de
mai jos vor releva acest aspect.

Aceste grafi ce validează afirmația de mai sus conform căreia, în sfera sportului, sunt
întâlnite multe anglicisme „românizate”. Cele mai des utilizate anglicisme din cadrul revistei
publicate în noiembrie 2013 sunt: „rugby” (apare de 22 de ori), „fotbal” (apare de 10 ori) și
„handbal” (apare de 9 ori). Statistica lunii iunie 2015 arată în felul următor: „fotbal”(apare de 24
de ori), „handbal” (apare de 16 ori), „squash”(apare de 8 ori). În cadrul numărului din februarie
2018, cel e mai des folosite anglicisme sunt: „ten is” (apare de 20 de ori), „fotbal” (apare de 17

40

ori) și „baschet” (apare de 6 ori). Dintre cele șase anglicisme distincte, patru sunt anglicisme
„românizate”: „fotbal” („football”), „baschet” („bascketball”), „tenis” ( „tennis”) și „handbal”
(„handball”). Toate acest e denumiri de sporturi au fost preluate din limba engleză și adaptate la
sistemul ortografic și fonetic al limbii române. Acest lucru s -a făcut în timp, deoarce adaptarea
cuvintelor străine în strunctile unei limbi se derulează în mai multe faze și depinde de dive rse
contexte. Astfel, faptul că noțiuni le respective nu sunt unele noi, a făcut în așa fel încât, acum,
ele să fie, deja, adaptate și incluse în vocabularul limbii române. Referitor la termenul „rugby”,
el este acceptat atât în varianta englezească „rugby”, cât și în varianta „românizată” – „rugbi”.
Ambele forme sunt corecte și unanim acceptate de către majoritatea lingviștilor, dar se
preconizează că la fel ca în cazul anglicismelor mai sus amintite va rămâne, în timp, doar
varianta „rug bi”. De remarcat este faptul că niciunul dintre cele mai frecvent utilizate anglicisme
din cadrul revistei „Sport în România” nu poate fi încadrat în tipologia celor „de lux”, nici
măcar termenul „squash”, care desemnează un sport asemă nător tenisului de câmp ; în lexicul
limbii române nu există un termen care să fie echivalent anglicismului „squash” , deci devine
anglicism necesar.
Aruncând o privire de ansamblu asupra celor trei publicații, am observat faptul că
articolele din cadrul fiecăreia conțin angli cisme specifice domeniului pe care îl reprezintă. În
numerele revistei „Elle” sunt des utilizați termeni ca „fashion”, „beauty”, „cool”, „style” sau
„make -up”, în numerele revistei „Sport în România” sunt întâlniți , cu preponderență , termeni
precum „fotbal ”, „handbal”, „penalty”, „set” sau „play -off”, iar în revista „Business Magazin”
predomină termeni ca „business” , „smartphone”, „IT” sau „management”.
Anglicisme necesare versus anglicisme de „lux” constituie un subiect larg dezbătut în
diverse studii de s pecialitate. Chiar dacă impresia, la modul general, este că în domeniul modei,
economie și sportului predomină, detașat, anglicismele „de lux”, lucrarea de față vine să
demonstreze contrariul. În urma încadrării tuturor anglicismelor în cele două categorii – necesare
și „de lux” – am constatat că doar aproximativ 60% sunt utilizate fără a fi cazul ; un procent care îi
contrazice pe cei care afirmă că anglicismele de lux ocupă o pondere mult mai mare în limbajul
mediatic al zilelor noastre.
Graficele de mai su s au evidențiat doar câteva dintre anglicismele „de lux” și necesare
utilizate de către junaliști în cadrul materialelor lor din reviste. În cele ce urmează, pentru fie care
publicație voi da exemple de alte astfel de anglicisme specifice.
În numerele anali zate, aferente publicației „Elle” am identificat anglicisme necesare
precum: „kilt”, „e -mail”, „design”, „designer”, „master”, „IT”, „puzzle”, „blogger” sau

41

„shopping”. Printre anglicismele „de lux” – mai multe la număr – se numără: „glossy”, „guest”,
„hot”, „weekend”, „trendy”, „streetstyle”, „backstage”, „facelift”, „must -have” ori „funny”.
În paginile revistei „Business Magazin”, se întâlnesc anglicisme „de lux” precum:
„brand”, gaming”, „trend”, „self -help”, sharing”, „part -time” sau „job”. Pe de altă p arte sunt
prezente și numeroase anglicisme necesare, care nu pot fi înlocuite cu niciun alt cuvânt
românesc : „manager”, „software”, „retail”, „leadership”, „bitcoin”, „broadband” „online”, sau
„marketing”.
În ceea ce privește „Sport în România”, anglicisme „de lux” folosite sunt următoarele :
„workout”, „know -how”, „workshop”, „time -out”, „show” , „team” „goalkeeper” sau „indoor”.
În sfera sportului, la fel ca în domeniul economiei, există multe anglicisme care se încadrează în
categoria anglicismelor necesar e: „tie -break”, „set”, „snooker”, „play -off”, „play -out”, „fan” sau
„volei” .
1.1. „Mostre” de romgleză
În urma lecturării tuturor revistelor, am observat că amestecul dintre limbile rom ână și
engleză este unul clar . Au existat pagini în cadrul fiecărei pu blicații în care anglicismele erau
utilizate mai rar, dar și pagini care abundau în aglicisme, făcând ca romgleza să fie și mai
evidentă. Pentru unii, romgleza este un fenomen negativ care conduce la alterarea esenței limbii,
iar pentru alții este o necesi tate, iar dacă nu este o necesitate reprezintă o „modă” lingvistică. În
cele trei reviste analizate, pasajele în care jurnaliștii apelează la romgleză sunt multiple. Așadar,
merită redată o mică parte din conținutul revistelor, pentru conturarea unei imagi ni asupra
limbajului mediatic. Mai jos, am expus f ragmente din fiecare publicație .
Revista „Elle”:
„Află care sunt cele mai hot adrese pe care trebuie să le salvezi în agendă, evenimentele
cool de la care nu poți lipsi și ce le mai trendy mag azine din lume ” (noiembrie 2013, p. 40) .
„Întotdeauna mi -au plăcut ținutele all white. Mi se par sexy & stylish ” (iunie 2015, p.
62).
„Dacă faci parte din categoria marilor consumatoare de modă & piese unice , cu adevărat
wow, cred că ar trebui să te concen trezi și pe achiziționarea unei pălării with a mega, major
twist! Mi se pare mult mai cool să adaugi o astfel de bijuterie (pentru că mi se par, realmente,
bijuterii în sine) unor ținute casual ” (februarie 2018, p. 21) .
„Unul dintre cele mai cool trend -uri, acela de a mixa piese sport cu elemente glamour, a
cucerit definitiv moda străzii, dar și designe rii” (februarie 2018, p. 29)

42

Revista „Business Magazin”:
„Cookies sunt micile secvențe de cod instalate pe browserele web care permit
companiilor de publici tate să urmărească activitat ea și interesele utilizatorilor de internet ”
(noiembrie 2013, p. 60) .
„Liderii de piață din zona de IT au fost la început, în marea majoritate, start -up-uri”
(iunie 2015, p. 15) .
„Doi tineri din București s -au gândit să ducă se lfie-ul mai departe și s ă-l transforme într –
un business ” (februarie 2018, p. 42) .
„La nivel hardware îl putem considera un smartphone mid -range” (februarie 2018, p. 57 ).
Revista „Sport în România”:
„Cu un an înainte de Jocurile Olimpice de la Rio,Comitetul Olimpic și Sportiv Român și –
a prezentat noua identitate vizuală și noul brand, <<Team Romania>> ”(iunie 2015, p. 12) .
„Cover story -ul, să zicem așa, numărului de față aparține excepționalei performanțe a
fetelor de la tenis de masă” (februarie 2018, p. 3) .
„….merg în play -off-ul Ligii Națiunilor (martie 2020). Cele două echipe din play -off vor
disputa semifinalele într -o singură manșă” (februarie 2018, p. 49) .
Pasajele de mai sus, preluate din revistel e analizate, sunt o dovadă a faptului că romgleza
este idiomu l specific al textelor mediatice din sfera economiei, sportului și modei , cel puțin . Am
remarcat că, în ca zul celor nouă reviste , străinismele care au cea mai mare pondere în paginile
publicațiilor sunt, de departe, anglicismele. Aproxmativ 90% din totalul cuvintelor de sorginte
străină întâlnite sunt de origine engleză. R estul provin din limba franceză, italiană, spaniolă și
chiar germană. De amintit este că în perioada cunoscută în istorie sub numele de „Epoca
modernă”, influența limbii franceze a supra limbii române este comparabilă cu influența limbii
engleze, din prezent.
Acel procent de aproximativ 90%, pe care îl au anglicismele în ponderea totală a
cuvintelor de proveniență străină , în paginile revistelor, validează una dintre ipoteze pe ca re le-
am lansat la începu tul acestui capitol al lucrării. Ipoteza în cauză este aceea conform căreia
termenii care provin din limba engleză sunt tot mai frecvent utilizați în limbajul mediatic.
Totodată, prin profilul revistelor analizate, se remarcă fapt ul că trei domenii „anglicizate” sunt
sportul, economia și moda. Altă ipoteză care se verifică este acea că jurnaliștii utilizează atât
anglicisme „de lux”, cât și anglicisme necesare în cadrul materialelor pe care le realizează, însă
cea mai mare parte a termenilor de proveniență engleză sunt utilizați fără a fi nevoie. „Moda”
lingvistică este principalul motiv pentru care reprezentanții mass -mediei apelează la anglicisme
„inutile”, când contextul nu o cere. Jurnaliștii văd, de multe ori , în aceste anglici sme o modalitate

43

de a-și face articolele mai interesante, de a atrage atenția publicului, de a da impresia că ne aflăm
în fața unei schimbări de ordin lingvistic la care trebuie să ne adaptăm. În aceste condiții, trebuie
conștientizată funcția de „educare lingvistică” pe care mass -media o exercită asupra publicului
și, implicit, influența asupra limbajului cotidian. Mijloacele de comunicare în masă sunt capabile
să laseze noi tendințe în ceea ce privește limbajul cotidian, deoarece publicul, prin imitare,
utilizează diverse cuvinte sau expresii pe care le -a citit sau auzit.
2. Note conclusive
În cadrul acestui capitol, p rin exempl e relevante, cifre și grafice a fost realizată o
radiografie a limbajului mediatic utilizat în domeniile sportului, modei și econ omiei și s-a
demonstrat că acestea sunt trei domenii „anglicizate”. Capitolul ilustrează , deopotrivă, tendințele
actuale din limbajul meditic, care constau, în primul rând, în utilizarea anglicismelor în mod
frecvent și promovarea unui idiom specific: romg leza. Totodată, se validează premisa conform
căreia anglicismele „de lux” sunt mai frecvent întâlnite, comparativ cu anglicismele necesare. De
asemenea, prin in termediul acestei părți a lucrării se reflectă și faptul că limba română este o
limbă permisivă din punct de vedere al împrumuturilor recente din limba englez ă, dar și a
multitudinii de termeni proveniți din alte limbi (franceză, greacă, rusă, spaniolă, maghiară sau
italiană), în perioade diferite, sub influența contextului istoric .

44

V. Termenii străini în limbajul mediatic românesc: prezent și perspective

De-a lungul timpului, lexicul limbi i române s-a îmbogățit prin cuvinte și expresii
împrumutate din alte limbi . Acestea s-au „românizat”, în urma unor procese care s -au derulat în
mai multe etape, pe perioade medii sau lungi de timp, în funcție de diferite contexte sociale sau
culturale. Cea mai mare influență asupra limbii române a avut -o limba latină , care este sursa
celor mai multe cuvinte existente în vocabularul limbii române. Pe lângă limba latină, influențe
asupra limbii române și-au mai exercitat idiomuri precum: franceza, italiana, s paniola, greaca,
rusa, maghiara, turca, germana sau portugheza. Din toate aceste limbi, în vocabularul limbii
române s -au încetățenit diverse cuvinte, așa cum am ilustrat în cadrul celui de -al doilea capitol al
acestei lucrări.
Transformările și istoricul evoluției limbii române trebuie aduse la cunoștința indivizilor,
pentru a înțelege mai bine anumite mecanisme de ordin lingvistic, însă prezentul și realitatea
lingvistică sunt, la rândul lor, importante, deoarece reflectă imaginarul unei colectivități s ociale.
Astfel, înțelegerea realității lingvistice oferă o perspectivă asupra direcției către care se îndreaptă
limbajul cotidian.
Un factor tot mai important în ultima perioadă în ceea ce privește stabilirea unor tendințe
în materie de limbaj sunt mijloac ele de comunicare în masă. Influența acestora asupra limbajului
cotidian nu poate fi negată. Totuși, când vine vorba de influențe străine din punct de vedere al
limbajului, jurnaliștii se confruntă cu unele dificultăți. „Pentru jurnalist, ca unul ce -și câștigă
existența prin exprimarea publică, tranzițiile lingvistice sunt și mai costisitoare. În timp ce
lingvistul nu se grăbește, lasă limba să lucreze și se pronunță asupra unor inovații cu o justificată
și normală întârziere, jurnalistul trebuie să riște. El face parte din avangarda lingvistică, aparține
unui stil funcțional foarte dinamic, foarte receptiv la nou, este, cu alte cuvinte, în interiorul
laboratorului de creație lingvistică, e obligat să opteze rapid și încă în văzul lumii. Soluția sa
poate fi bună sau discut abilă, uneori chiar periculoasă ” (Cesereanu, 2003 , p. 84) .
1. Angl icismele
Dacă aruncăm o privire de ansamblu asupra prezentului, vom observa faptul că termenii
care provin din limba engleză sunt cel mai frecvent utilizați în limbajul media tic. În ultimul
deceniu, se remarcă o „invazie” a termenilor de sorginte engleză în limbajul mediatic.
Principalele cauze ale acestui fenomen sunt redate de : globalizare, deschiderile culturale,
progresul științei și tehnologiei, dar și necesitatea vorbito rilor de a denumi realități lingvistice

45

noi. Așadar, nu de puține ori citim în presă ori auzim l a televizor sau radio cuvinte precum:
„trend y”, „one -man show”, „look”, „weekend”, „soft”, „penalty” , „outsider”, „fifty -fifty”,
„make -up”, „computer”, „smartph one”, „manager”, „gadget”, „lifestyle” sau „business”.
2. Alți termeni străini în limbajul mediatic românesc
Chiar dacă anglicismele sunt cuvintele de proveniență străină care au cea mai mare
frecvență în limbajul mediatic, există și alți termeni străini întâlniți în mass -media. Pe lângă
anglicisme, în materiale le jurnalistice se mai regăsesc și cuvinte provenite din limbile: france ză,
italiană, spaniolă, portugheză, germană și chiar japoneză. Printre ele se numără: „joga bonito”
(portugheză), „maestro” , „il fenomeno”, „spaghete”, „pizza” (italiană), „ paella”, „cafeteria” ,
„telenovelă” (spaniolă), „mannschaft” (germană), „judo”, „sumo”, „harakiri”, „ju -jitsu”
(japoneză).
3. Varietatea de străinisme din mediul onlin e
În ceea ce privește mijloacele de comu nicare în masă, se observă că, în ultima perioadă,
concurența dintre presă scrisă, televiziune, radio și online este tot mai acerbă. Jurnaliștii c are
activează în cele patru ramuri ale mass -mediei încearcă, prin diverse mijloace, să atragă publicul
de partea lor, să își crească audiența.
Presa scrisă tinde să piardă tot mai mult teren în lupta pentru „câștig area” publicului. Din
ce în ce mai puțini cetățeni aleg să se informeze cumpărând un ziar sau o revistă de la chioșcuri.
În același timp, programele de televiziune încep să îș i piardă o parte din audiență, în principal,
din cauza tabloidizării conținuturilor difuzate și a scăd erii gradului de credibilitate în fața
audienței. Totodată, numeroase studii arată că multe persoane ascul tă radioul doar atunci când
se află în mașină sau la locul de muncă. Pe de altă parte, jurnalismul practicat în mediul online
tinde să se dezvolte tot mai mult și să atragă un public numeros. Mulți indivizi preferă
publicațiile online în detrimentul mijloacelor de comunicare în masă tradiționale, pe motiv că
accesul la aceste surse de informare este mai simplu și mai ușor . Aceasta deoarece este nevoie de
o simplă conexiune la internet , pentru a accesa o anumită pagină a unei publicații, fără a fi
necesară deplasarea la un chioșc pentru cumpăra u n anume ziar, de pildă. Un alt atu al
jurnalismului online îl constituie faptul că site -urile publicațiilor permit îmbinarea t extelor cu
audio și video, acest aspect fiind unul dintre principalele motive pentru care indivizii preferă
materialele jurnalistice publicate în online. De asemenea, rapiditatea propagării informației și
posibilitatea publicului de a interacționa atât cu jurnaliștii, cât și cu alte persoane, cunoscute sau
nu, reprezintă alte două motive pentru care jurnalismul online este în plină ascensiune. Totuși, nu

46

trebuie scăpat din vedere că nu toate informațiile apărute în mediul online sunt adevărate, există
multe articole publicate care dezinformează opinia publică.
Jurnaliștii care activează în sfera online -ului sunt conști enți că în contextul în care
materialele lor vor trezi interesul audienței, vor reuși să atragă un public numeros. Aceasta
deoarece, așa cum menționam mai sus, românii utilizează tot mai mult mediul online, pentru a se
informa. Din acest motiv, jurnaliștii de online recurg la diverse mijloace prin care urmăresc să
atragă atenția publicului prin titluri și formulări mai puțin obișnuite. Astfel , se explică
multitudinea de cuvinte și expresii de proveniență străină la care apelează jurnaliștii din mediul
onlin e. Prin intermediul acest ora, ei doresc să determine publicul să acceseze conținutul
articolelor. Totodată, un posibil raționament pentru „invazia” străinismelor în cadrul materialelor
jurnalistice publicate pe internet poate fi acela că reprezentanții ma ss-mediei văd utilizarea
străinismelor ca pe un lucru inovator, ca pe o tendință la care trebuie să adere. În ultimele două
decenii, se observă că anglicismele sunt cuvintele de sorginte străină cel mai frecvent utilizate în
limbajul mediatic, fie dintr -o reală necesitate, fie doar pentru a ține pasul cu „moda” și a arăta
deschiderea către nou și modernizare. Pe lângă acestea, jurnaliștii mai utilizează și termeni care
provin din alte limbi, pentru varietate lingvistică.
Așadar, pentru a demonstra faptul că în mediul online se găsesc numeroase articole care
conțin străinisme, altele decât anglicismele, am selectat un număr de 10 articole postate pe
internet , pe site -uri distincte, în redactarea cărora au fos t utilizate mai mulți termeni de
proveniență străin ă.
Site-ul telekomsport.ro:
„CM 2018, ziua 9 | Nigeria, victorie mare cu Islanda! Brazilia, joga bonito doar pe final!
Elveția o face KO în prelungiri pe Serbia ”
Textul de mai sus reprezintă titlul unui articol publicat pe un site de sport, referitor la
desfășurarea Campionatului Mondial de fotbal din Rusia, de anul acesta. Expresia „joga
bonito”este împrumutată din portugheza braziliană și se referă la un stilul de joc specific
jucătorilor de fotbal brazilieni, dar mai ales echipei naționale de fotbal a B raziliei. „Joga Bonito”
este cunoscut în rândul pasionaților de fotbal și nu numai drept un stil de joc spectaculos, bazat
pe atac și joc de pase combinativ.
Site-ul digisport.ro :
„VIDEO Madre Mia! Două momente de magie ale lui Neymar, în meciul cu Betis ”
„Madre Mia !” este o expresie populară preluată din limba spaniolă, des întâlnită în
vorbirea curentă a spaniolilor. Prin intermediul acesteia, ei își exprimă, în general, uimirea. Prin
utilizarea expresi ei, cel mai probabil, autorul articolului a dorit să facă o conexiune între titlul

47

articolului și întrecerea sportivă despre care relata în corpul materialului său, și anume
campionatul național de fotbal al Spaniei.
Site-ul gsp.ro:
„Mannschaftul merge în sferturi după un meci fabulos cu Anglia » Blitzkrie g”
Titlul jurnalistic de mai sus conține două cuvinte de origine germană: „mannschaft ” și
„blitzkrieg ”. „Mannschaft ” se referă la echipa națională de fotbal a Germaniei, iar prin traducere
înseamnă „echipă”. De menționat este că în limbajul mediatic din sf era fotbalului, tot mai des,
echipa națională de fotbal a nemților este numită generic „Mannschaft”. Celălalt termen de
origine germană – „blitzkrieg” – se traduce prin „război fulger” și denumește un stil de luptă
folosit de armata germană pe parcursul ce lui de -al Doilea Război Mondial. În acest context,
evident, termenul este folosit în sens conotativ.
Site-ul foodstory.stirileprotv.ro:
„Paella, gazpacho, fructe proaspete si vinuri alese. Bienvenido a la cocina española!”
Sunca uscata natural (doar la aer ) – jamón serrano este un adevarat produs gourmet pe care il
gasesti in toate magazinele si pe mesele spaniolilor.
Iesirile in oras, la o bere sau la un pahar de vin, sunt insotite mai mereu de tapas, aperitivele
formate din cipsuri de tortillas crocanti ( pe baza de malai) si alune sau arahide prajite. ”
Pasajul de mai sus cuprinde o serie de cuvinte provenite din limba spaniolă, care se referă
la diverse feluri de mâncare specifice Spaniei: „p aella”, „gazpacho ”, „jamón serrano ” și
„tortillas”. De ase menea , este folosită o sintagmă în limba spaniolă: „ Bienvenido a la cocina
española!” , care înseamnă „Bun venit în bucătăria spaniolă!”. Pe lângă multitudinea de cuvinte
în limba spaniolă, se observă și prezența unui cuvânt provenit din limba franceză: „gourmet” ;
acesta face trimitere la specificul unui produs, calitatea sa superioară și identificarea acestuia cu
o anumită țară.
Site-ul glamour.ro :
„Orice ai alege, din hotelul boutique extrem de chic poți vedea de la fereastră una dintre
cele mai late plaje de pe litoralul Mării Negre .”
Extractul de text de mai sus conține două cuvinte de proveniență franceză: „chic” și
„boutique”.
Site-ul mediafax.ro :
„În penultimul act, Andreea Chițu a luptat cu Mareen Kraeh (Germania), pe care a
învins -o prin yuko. În finală, s portiva antrenată de Florin Bercean a întâlnit -o pe rusoaica Natalia
Kuziutina, aceeași adversară din finala CE din 2012, dar a fost învinsă prin wazari și a fost
nevoită să se mulțumească cu medalia de argint. ”

48

În cadrul sintagmelor de mai sus, au fost ut ilizați termeni din sfera judo -ului, care provin
din limba japoneză: „wazari” și „yuko”. Cele do uă cuvinte se referă la un anumit număr de
puncte pe care sportivii îl primesc din partea arbitrului în timpul unui meci de judo, după
realizarea unui anumit pr ocedeu specific.
Site-ul adevarul.ro:
„In cele din urma a ales solutia de a -si face harakiri ”.
Termenul „harakiri” provine din limba japon eză și denumește o metodă de sinucidere ,
prin care un individ își spintecă propriul abdomen cu o sabie sau un cuțit.
Site-ul eva.ro :
„Vedeta de 42 de ani a optat pentru o ținută casual chic, îmbinând perfect un pulover roșu
aprins cu pantaloni de tip țigaretă de un albastră deschis și sandale delicate nude. ”
În textul de mai sus se remarcă prezența franțuzismului „chic” , care alăturat
anglicismului „casual” („casual chic”) reprezintă o mostră de „franglais”, cum ar spune scriitorul
francez René Etiemble , care a publicat , în anul 1964, cartea „Parlez -vous franglais?” , ce făcea
trimitere la amestecul dintre limbile francez ă și engleză.
Site-ul evz.ro:
„Il Fenomeno” trimite săgeți către Ronaldo și Messi: „În generația mea era foarte greu să
ajungi cel mai bun din lume”
Titlul jurnalistic din rândurile precedente conține expresia „Il Fenomeno”, care provine
din italiană, iar în limba română se traduce prin „Fenomenul”. Expresia „Il Fenomeno” se
folosește tot mai mult în mass -media, în sens conotativ, și urmărește să sublinieze
reprezentativitatea și importanța unei persoane pentru un anumit câmp de activitate. În acest
context, „Il Fenomeno” este numit fostul fotbalist brazilian Ronaldo Luís Nazário de Lima ,
considerat de multă lume unul dintre cei mai buni atacanți din istoria fotbalului, de unde și
apelativul „Il Fenomeno”, care subliniază faptul că obișnuia să încânte specta torii în timpul
meciurilor, prin prestația sa de pe teren.
Site-ul travel -time.ro:
„Daca nu ai fost niciodată in Italia sau nu ai cunoscut -o indeajuns probabil ai impresia ca
toti italienii manancă doar pizza si paste. Ei bine, bucataria italiana este foar te variată si bogată.
În Milano se mănâncă mult risotto, în Bologna se mănâncă tortellini, iar în Napoli nu trece nicio
zi fara pizza. ”
În cadrul textului de mai sus, se identifică mai multe cuvinte care provin din limba itaiană
și reflectă o parte din universul gas tronomiei italiene : „risotto”, „pizza”, „paste” și „tortellini”.

49

4. Tendințe în vorbirea curentă și limbajul mediatic
În momentul de față, în vorbirea curentă, se observă predilecția indivizilor către
cuvinte le de proveniență străin ă. Nu de puți ne se utilizează, în limbajul cotidian, termeni
precum : „hello”, „weekend”, „fiesta”, „fair-play”, „business”, „look”, „funny” sau „chic”. Multe
străinisme sunt folosite doar pentru că așa impune „moda” lingvistică, nu pentru că utilizarea
acestora ar cons titui o necesitate. Cea mai mare parte dintre adepții străinismelor sunt tinerii ,
deoarece sunt o categorie socială, cel puțin aparent, deschisă către „nou” și schimbare.
„Tendințele” din perspectivă lingvistică sunt date de utilizare unui limbaj care abun dă în
anglicisme, la care se adaugă și alți termeni străini, dar într -un procent mai mic. Cea mai mare
parte a termenilor străini provine din domenii ca: economia, comunicarea și relațiile publice,
tehnologia informațiilor, sportul sau moda.
De asemenea, n u poate fi negat aportul m ijloacele de comunicare în masă la încetățenirea
străinismelor în vorbirea curentă. Mulți jurnaliști aderă la schimbare și consideră că atitudinea
cea mai potrivită este adaptarea la noile contexte sociale. Drept urmare, mass -media arată
deschidere către schimbări de ordin lingvistic și încearcă să se adapteze. Prin repetarea unui
anume cuvânt în presa scrisă, televiziune, radio sau mediul online, acel cuvânt ajunge să fie
preluat de către public în actul comunicării. Nu poate fi i gnorată nici funcția de „educare
lingvistică”, pe care mass -media o exercită asupra audienței, fiind capabilă să lanseze tendințe în
limbajul cotidian.
5. Perspective
Prin intermediul unei radiografi i a fenomenelor lingvistice din prezent, a influențelor
exercitate de li mba engleză asupra limbi române , precum și a rolului pe care îl are mass -media în
încetățenirea termenilor de proveniență străină în limbajul cotidian, pot fi făcute o serie de
previziuni. În primul rând, există premise că anglicismele vor continua să fie frecvent utilizate în
limbajul cotidian și mediatic, deoarece engleza este o limbă a globalizării, iar acest fenomen este
într-un continuu proces de evoluție. Totodată, faptul că limba română este una permisivă
constituie cadrul favorabil pătrunderii altor străinisme în lexic. Mass -media va continua să aibă
un rol important în încetățenirea străinismelor în structurile limbii, dat fiind faptul că reflectă
prin limbaj o anumită realitate socială, la un moment dat î n timp, inclusiv din pu nct de vedere al
tendințelor în limbaj. Un alt fenomen care se va produce, în timp, va fi „românizarea”
străinismelor. Prin diferite procese și pe parcursul mai multor etape, unele cuvinte vor fi
integrate ortografic și fonetic în structurile limbii, așa cum s -a întâmplat, de pildă, în cazul
franțuzescului „match”, care prin românizare a devenit „meci”.

50

6. Note conclusive
Ultimul capitol al lucrării atrage atenția asupra faptului că pe lângă anglicisme – care
sunt, de departe, cuvintele de proveniență străină c el mai frecvent utilizate – , în limbajul mediatic
se folosesc și termeni proveniți din alte limbi ca: italiana, spaniola, portugheza, germana,
franceza și chiar japoneza. De reținut este că o mare varietate de termeni străini sunt utilizați de
către jurna liștii care pub lică articole în mediul online, pe fondul unei dezvoltări notabile a
jurnalismului online și a avantajelor pe care internetul le oferă, avantaje de care mijloacele de
comunicare în masă tradiționale (presă scrisă, televiziune, radio) nu bene ficiază. În același timp,
acest capitol oferă o serie de perspective asupra direcției în care s -ar putea îndrepta limbajul
mediatic românesc în perioada următoare: influența limbii engleze asupra limbii române va
continua să se exercite, faptul că limba ro mână este una permisivă va permite împrumutul altor
termeni străini, rolul mass -mediei va rămâne, în continuare, esențial în procesul de încetățenire
al străinismelor, iar „românizarea” împrumuturilor se va produce și pe viitor.

51

Concluzii

Pătrunderea termenilor de sorginte străină în structurile limbii române și atitudinea
mijloacelor de comunicar e în masă față de acest fenomen este un subiect larg și îndelung
dezbătut. Lucrarea de față și -a propus să abordez e subiectul dintr -o altă perspectivă, prin
raportare la trecut, prezent și viitor.
Prin intermediul acestei lucrări , s-a urmărit crearea cadrului favorabil pentru a înțelege
mecanismele care stau la baza împrumuturilor de termeni proveniți din alte idiomu ri în limba
română, prin prezentarea unei imagini asupra unor contexte istorico -socio -culturale relevante.
Apoi, au fost puse în relief tendințe și fenomene actuale observate în limbajul mediatic și
cotidian. Totodată, a fost acordată o mare atenție, în ca drul lucrării, dar mai ales în componența
studiului de caz, „invaziei” anglicismelor în limbajul mediatic românesc , precum și ilustrării
„romglezei” ca idiom specific în textele mediatice din sfera economi ei, sportului și modei. În
același timp , s-a lărgit orizontul lingvistic prin faptul că s -a demonstrat că alături de anglicisme,
care predomină, în materialele jurnalistice mai apar și cuvinte provenite din alte limbi.
Pe parcursul lucrări i, toate ipotezele lansate au fost verificate și validate , iar obiec tivele
trasate au fost atinse. Cifrele, graficele și exemplele au contribuit, într -o măsură semnificativă, la
conturarea unei imagini de ansamblu asupra peisajului mediatic românesc actual, dar și a
tendințelor din vorbirea curentă.
Prin urmare, prin inte rmediul ace stei lucrări am reușit să surprind modul în care se
raportează mijloacele de comunicare în masă la împrumuturile din alte limbi, influența pe care o
are limba engleză asupra limbii române, „romgleza” ca idiom specific în textele mediatice,
precum și perspectivele care se întrevăd în raport cu direcții viitoare ale limbajului mediatic și
cotidian.
Principalele concluzii la care am ajuns în urma elaborării acestei lucrări sunt următoarele:
împumuturile de termeni în limba română din alte idiomuri nu constituie un fenomen nou; de -a
lungul timpului, în vocabularul limbii române au pătruns termeni din latină, greacă, turcă,
germană, italiană, spaniolă sau portugheză ; cuvintele de proveniență engleză sunt, în prezent,
cele mai frecvent utilizate cuvin te de sorginte străină în limbajul mediatic românesc; mijloacele
de comunicare în masă arată deschidere față de împrumuturile din limba engleză, care tind să fie
utilizate tot mai mult în materialele jurnalistice ; „romgleza” a devenit un idim specific în textele
mediatice; pe l ângă cuvintele de proveniență engleză, în limbajul mediatic, îndeosebi în mediul

52

online, sunt utilizate și alte „străinisme”, provenite din italiană, franceză, spaniolă, germană,
portugheză și chiar japoneză.
Acestor concluzii care a u un caracter general, li se adaugă unele cu un caracter particular.
Anglicismele, în jurul cărora s -a creionat mare parte din lucrare, au fost ilustrate ca o
componentă importantă a realității lingvistice. Pe parcursul acestei lucrări s -a evidențiat faptu l că
anglicismele reprezintă, în același timp, un fond comun de cunoștințe pe care indivizi din varii
spații geografice îl posedă, o „modă” lingvistică, dar și o adevărată necesitate în anumite situații
de comunicare. Ca orice fenomen, „invazia” anglicisme lor în interiorul lexicului limbii române
prezintă o serie de cauze și consecințe, clar reflectate în capitolele lucrării.
De asemenea, prin prisma lucrării a fost dovedit faptul că mijloacele de comunicare în
masă contribuie într -o mare măsură la încetăț enirea cuvintelor de sorginte străină în limbajul
cotidian, prin repetare și exercitarea funcției de „educare lingvistică” a publicului. Totodată,
trebuie subliniat faptul că limbajul mediatic denotă dedesubturi și părți fățișe ale societății, dar
are și „forța” necesară de a lansa tendințe în limbaj și nu numai .
Așadar, lucrarea de față servește la conturarea unei imagini de ansamblu a prezentului, cu
referințe clare la trecut și perspective asupra viitor ului, referitoare la fenomenul de pătrundere a
cuvintelor de sorginte străină în structurile limbii române.

53

Bibliografie

Arvinte, Vasil e, Studii de istorie a limbii române , Editura Universității „Alexandru Ioan
Cuza” , Iași, 2006.
Avram, Mioara, Anglicisme le în limba română actuală , Editura Academiei Române,
București, 1997.
Belinschi, Elena, Neologisme – asalt novator de ordin lexical, în Materialele colocviului
comemorativ internațional: tradiție și modernitate în abordarea limbajului, consacrat
aniversării a 65 -a de la nașterea prof. M ircea IONIȚĂ , Editura Presa universitară bălțeană,
Bălți, 2006.
Bogdan -Dascălu, Doina, Limbajul publicistic actual , Editura Augusta, Timișoara, 2006.
Cesereanu, Ruxandra ( coord onator), Curente și tendințe în jurnalismul contemporan,
Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003.
Coșeriu, Eugen, Introducere în lingvistică , Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1999.
Coșeriu , Eugen, Sincronie, diacronie si istorie: problema schimbarii lingvistice , Editura
Enciclopedia, București, 1997.
Dănilă, Elena (coordonator), Comunica re interculturală și integrare europeană , Editura
Alfa, Iași, 2006.
Dindelegan -Pană, Gabriela (coordonator) , Tradiție și inovație în studiul limbii române :
actele celui de -al 3-lea Colocviu al Catedrei de Limba Română : (27-28 noiembrie 2003) ,
Editura Univ ersității din București , București, 2004.
Gînfălean, Ioana, în Mihaela Mureșan (coordonator), Aspecte ale limbajului mediatic
românesc : analize și studii de caz , Editura Accent, Cluj -Napoca, 2009.
Gruiță, Gligor, Moda lingvistică 2007 , Editura Paralela 45 , Pitești, 2006.
Manea, Constantin, Structura etimo logică a vocabularului neologic : (cu specială referire
la anglicismele din limba româna) , Editura Universității, Pitești, 2004.
Pînzariu, Cătălina -Iuliana, Neologismele românești cu etimo logie multiplă lat ino-
romanică , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca , 2014.
Pușcariu, Sextil , Limba română. Vol. 1: Privire generală , Editura Minerva, București,
1976.
Rad, Ilie, Cum se scrie un text științific în domeniul disciplinelor umaniste , Editura
Accent, Cluj -Napoca, 2008.

54

Rad, Ilie (coordonator), Stil și limbaj în mass -media din România , Editura Polirom, Iași,
2007.
Rad, Ilie (coord onator ), Schimbări în Europa, schimbări în mass -media , Editura Limes,
Cluj-Napoca, 2004.
Rad, Ilie, Stilistică și mass -media :aspecte ale experienței jurnalistice , Editura Excelsior,
Cluj-Napoca, 1999.
Sala, Marius , De la latină la română , Editura Pro Universitaria, București, 2012.
Slama -Cazacu, Tatiana, Stratageme comunicaționale și manipularea , Editura Polirom,
Iași, 2000 .
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Aspecte ale influenței engleze în româna actuală , Editura
Universității din București , București, 2006.
Stoichițoiu -Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale : dinamica, influenț e,
creativitate , Editura All Educational, Bucureș ti, 2001.
Zugun, Petru , Lexicologia limbii române , Editura Tehnopress, Iași, 2000.

Manuale școlare:
Petre, Zoe (coordonator), Manual de istorie pentru clasa a IX -a, Editura Corint, București, 2004.
Pippidi, Andrei (coordonator), Istorie, manual pentru c lasa a VI -a, Editura Corint, București,
1998 .
Scurtu, Ioan ; Florentina Dondorici , Istorie, manual pentru clasa a XII -a, Editura Gimnasium,
2007.

Publicații:
Colecția Elle, 2013, luna noiembrie , numărul 192.
Colecția Elle, 2015, luna iunie , numărul 211.
Colecția Elle, 2018, luna februarie , numărul 243.
Colecția Business Magazin , 2013, luna noiembrie , numărul 446.
Colecția Business Magazin , 2015, luna iunie 2015 , numărul 525.
Colecția Business Magazin , 2018, luna februarie 2018 , numărul 644.
Colecția Sport î n România , 2013, luna noiembrie, numărul 1.
Colecția Sport în România , 2015, luna iunie, numărul 21.
Colecția Sport în România , 2018, luna februarie, numărul 53.
Colecția Unica, 2011, luna octombrie, numărul 167.

55

Colecția ProMotor, 2014, luna august, număr ul 113.
Colecția Viva, 2018, luna ianuarie, numărul 259.

Dicționare:
Angelescu, Gabriel , Dicționarul fundamental al limbii române: explicativ, morfologic, ortografic
și ortoepic , Editura Aula, Brașov, 2008.

Note personale preluate în cadrul orelor de Is torie din perioada liceului, clasele IX -XII.

56

Site-ografie

http://linguistics.byu.edu/classes/Ling450ch/reports/portuguese.html (accesat în 19.06 .2018)
http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/ (accesat în 19.06.2018)
https://dexonline.ro (accesat în 19.06.2018)
http://diez.md/2017/09/15/infografic -cuvinte -romanesti -provenite -din-limba -germana -despre –
care-probabil -nu-stiai/’ (accesat în 20.06.2018)
http://cis01.central.ucv.ro/litere/activ_st/articole_anale_lingvistica_2009_bis/badea_oana.pdf
(accesat în 20.06.2018)
https://adevarul.ro/educatie/scoala/conversatii -romgleza -vorbeste -multinationale -afecteaza –
limba -romana -1_54d22472448e03c0fd45e794/index.html (accesat în 20.06.2018)
https://www.youtube.com/watch?v=gN91ydd05ac (accesat în 20.06.2018)
https://www.youtube.com/watch?v=rWAXgsDigCM (accesat în 20.06.2018)
https://stirileprotv.ro/stiri/sport/simona -halep -sloane -stephens -live-text-finala -roland -garros.html
(accesat în 20.06. 2018)
https://a1.ro/acces -direct/stiri/cel -mai-tanar -makeup -artist -din-romania -face-din-orice -femeie -o-
diva-iar-pe-mainile -ei-se-lasa-cele-mai-pretentioase -vedete -id645010.html
(accesat în 20.06.2018)
https://www.vice.com/ro/article/paejp7/de -ce-ar-fi-mai-bine-pentru -tineri -daca-s-ar-muta -la-cluj-
capitala -romaniei (accesat în 20.06.2018)
http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/se -da-startul -inscrierilor -la-riskmanagament -2016 -aplica –
acum -la-singurul -proiect -studentesc -din-romania -dedicat -managementului -riscului -15235221
(accesat în 20.06.2018)
https://www.telekoms port.ro/video -meci -thriller -in-cehia -sparta -praga -egalata -in-ultima -faza-in-
derby -ul-cu-slavia -praga -stanciu -dubla -si-centrare -decisiva -la-un-autogol -17960572 (accesat în
20.06.2018)
https://doxologia.ro (accesat în 2 0.06.2018)
https://www.telekomsport.ro/cm -2018 -ziua-9-nigeria -victorie -mare -cu-islanda -brazilia -joga-
bonito -doar-pe-final-elvetia -o-face-ko-in-prelungiri -pe-serbia -18183684 (accesat în 23.06.2018)
https://adev arul.ro/news/societate/un -barbat -82-ani-si-a-facut -harakiri –
1_50acc1207c42d5a663897a7f/index.html (accesat în 23.06.2018)
http://foodstory.stirileprotv.ro/bucatari e-internationala/bucataria -italiana (accesat în 23.06.2018)

57

https://www.digisport.ro/fotbal/la -liga/video -madre -mia-doua -momente -de-magie -ale-lui-
neymar -in-meciul -cu-betis -205319 (accesat în 23.06.2018)
https://www.gsp.ro/international /cm-2010/mannschaftul -merge -in-sferturi -dupa -un-meci –
fabulos -cu-anglia -blitzkrieg -196126.html (accesat în 23.06.2018)
http://foodstory.stirileprotv.ro/bucatarie -internationala/bucataria -spaniola -o-bucatarie –
binecuvantata -de-mare -si-soare (accesat în 23.06.2018)
http:// www.glamour.ro/living/travel/un -weekend -intr-un-boutique -hotel -din-romania -10520045
(accesat în 23.06.2018)
https://www.telekomsport.ro/il -fenomeno -trage -un-semnal -de-alarma -in-generatia -mea-era-
altfel -ce-spune -despre -messi -si-cristiano -ronaldo -17554738 (accesat în 23.06.2018)
https://www.travel -time.ro/bucataria -italiana -patria -pizzei/ (accesat în 23.06.2018)
http://www.mediafax .ro/sport/argint -pentru -romania -la-campionatul -european -de-judo-andreea –
chitu -a-fost-invinsa -in-finala -10799894 (accesat în 23.06.2018)