– Raport de cercetare – [621262]
1
– Raport de cercetare –
Prevalen ța consumului de droguri în rândul elevilor
din înv ăță mântul preuniversitar din jude țul Buz ău
Echipa de proiect:
/square4 Coordonatorul proiectului: sinsp.Aurora Lefter- AN A- ORDT
/square4 Carmelia Ungureanu- psiholog, specialist educa ție- înv ăță mânt- CPECA Buz ău
/square4 Claudia Isacof- asistent social- CPECA Buz ău
/square4 Paula Mihai- inspector școlar Inspectoratul Școlar Jude țean Buz ău
2008
2 Mul țumiri celor care au în țeles importan ța muncii noastre și ne-au sprijinit în
colectarea datelor :
D-na Veronica BUCEA – Cabinetul Școlar de Asisten ță Psihopedagogic ă – Colegiul
Na țional ”M. Eminescu” Buz ău
D- na Carmen CERCEL – profesor- Colegiul Economic Buz ău
D- na Tatiana DAVID – profesor- Grupul Școlar Industrial Transporturi C ăi Ferate Buz ău
D- na Marilena HOLBAN – profesor- Liceul Teoretic Beceni
D-na Simona MĂNDI ȚĂ – Cabinetul Școlar de Asisten ță Psihopedagogic ă- Liceul de Art ă”
M. Sterian” Buz ău
D-na Carmen
MĂRG ĂRITESCU – Cabinetul Școlar de Asisten ță Psihopedagogic ă- Colegiul Tehnic
Buz ău
D- na Georgeta- Paula MIHAI – inspector pentru activit ăți educative- Inspectoratul Școlar
Jude țean Buz ău
D- na Mihaela OLTEANU – Cabinetul Școlar de Asisten ță Psihopedagogic ă- Colegiul
Na țional” Al. Vlahu ță ” Râmnicu- S ărat
D- na Gra țiela POPESCU – profesor- Liceul Teoretic” R. Vl ădescu” P ătârlagele
D- na Angela STAN – Cabinetul Școlar de Asisten ță Psihopedagogic ă- Grupul Școlar
Tehnic Nehoiu
D- nul Mihai ȘTEF ĂNESCU – profesor- Grupul Școlar de Meserii și Servicii Buz ău
D- na Georgeta TĂNASE – profesor- Grupul Școlar Economic Râmnicu- S ărat
D- na Taisia TRICA – director – Centrul Jude țean de Asisten ță Psihopedagogic ă Buz ău
D- na Camelia ZAHIU – profesor – Liceul Teoretic” R. Vl ădescu” P ătârlagele
Parteneri în proiect:
/head2right Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Buz ău și Agen ția Na țional ă Antidrog-
Centrul de Studii
/head2right Inspectoratul Școlar Jude țean Buz ău
/head2right Centrul Jude țean de Asisten ță Psihopedagogic ă Buz ău
/head2right 13 unit ăți școlare din înv ăță mantul preuniversitar: Colegiul Na țional „ M. Eminescu”-Buz ău,
Liceul de Art ă „ Margareta Sterian”-Buz ău, Colegiul Economic-Buz ău, Grupul Școlar
Transporturi C ăi Ferate-Buz ău, Colegiul Tehnic-Buz ău, Grupul Școlar Meserii și Servicii
Buz ău, Colegiul Na țional „Alexandru Vlahu ță ”-Rm. S ărat, Grupul Școlar Economic
Râmnicu S ărat, Liceul Teoretic P ătârlagele, Școala de Arte și Meserii Pătârlagele, Grupul
Școlar Tehnic Nehoiu, Liceul Teoretic Beceni și Școala de Arte și Meserii Nr. 1 Verne ști.
3 CUPRINS
Capitolul I. Prezentare general ă…………………………………………… …………………………………………… …5
A. Motiva ția cercet ării ………………………………………… …………………………………………… …………….5
B. Metodologia studiului ……………………… …………………………………………… …………………………….6
I. Repere teoretice………………………….. …………………………………………… …………………………………………… …..6
II. Designul cercet ării ………………………………………… …………………………………………… …………………………….8
1. Obiective ………………………………… …………………………………………… …………………………………………..8
2. Ipoteze………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… .9
3. Metode și tehnici de cercetare……………………….. …………………………………………… ……………………….9
4. E șantionarea și ponderarea e șantionului ………………………………….. ………………………………………….10
5. Perioada de desf ăș urare și institu ții implicate………………………………… …………………………………….12
6. Terminologie……………………………… …………………………………………… ………………………………………12
7. Analiza datelor …………………………… …………………………………………… ………………………………………13
Capitolul II. Caracteristicile socio-demografice al e responden ților……………………………………….. …14
A. Date demografice………………………….. …………………………………………… …………………………….14
B. Situa ția familial ă…………………………………………… …………………………………………… …………….15
C. Rela țiile sociale între subiec ți și grupurile de sprijin (familie și prieteni)………………………..18
D. Rela ția subiectului cu școala ………………………………………. …………………………………………… ..21
E. Activit ățile care îl preocup ă în timpul liber…………………………….. …………………………………..24
F. Tr ăsături de personalitate ………………………… …………………………………………… ………………….26
Concluzii…………………………………… …………………………………………… ……………………………………30
Capitolul III. Consumul de tutun………………. …………………………………………… …………………………..32
A. Prevalen ța de-a lungul vie ții, în ultimul an, în ultimele 30 de zile și previziuni legate de
consumul de tutun……………………………. …………………………………………… ……………………………..32
B. Frecven ța consumului de tutun………………………… …………………………………………… …………..33
C. Vârst ă de debut…………………………………… …………………………………………… ………………………33
D. Loca țiile unde a fumat ultima dat ă…………………………………………… ………………………………..34
E. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice . …………………………………………… ……………..34
/head2right Sex și vârst ă…………………………………………… …………………………………………… ………………………………….34
/head2right Nivelul de școlarizare………………………………….. …………………………………………… ……………………………..35
/head2right Mediul de reziden ță …………………………………………… …………………………………………… ……………………….36
/head2right Situa ția familial ă…………………………………………… …………………………………………… ……………………………37
F. Influen ța factorilor de risc și de protec ție…………………………………………. …………………………38
• Accesibilitatea și disponibilitatea …………………………… …………………………………………… …………………….38
• Consumul de tutun al membrilor familiei și atitudinea p ărin ților fa ță de consumul de tutun al copiilor.41
• Autoritatea p ărin ților și implicarea acestora în educa ția copiilor…………………………………. …………………44
• Consumul de tutun al celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă și influen ța prietenilor/colegilor………………………4 5
• Tr ăsături psihologice …………………………….. …………………………………………… ……………………………………49
• Implicarea în activit ățile școlare sau extra școlare ……………………………………… …………………………………50
• Rela ția cu școala/colegii de școal ă…………………………………………… …………………………………………… …..52
• Cuno știn țe, percep ția consecin țelor consumului de tutun și opinii privind motiva ția
debutului/consumului de tutun…………………. …………………………………………… ………………………………………53
G. PROFIL CONSUMATOR/NECONSUMATOR ……………… ………………………………………….59
H. Raport de șanse, risc relativ și regresie logistic ă…………………………………………… ……………..66
Concluzii…………………………………… …………………………………………… ……………………………………70
Capitolul IV. Consumul de alcool ………………. …………………………………………… ………………………….73
A. Prevalen ța de-a lungul vie ții, în ultimul an, în ultimele 30 de zile și previziuni legate de
consumul de alcool și consumul excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate ………………73
B. Frecven ța consumului de alcool și tip de b ăutur ă alcoolic ă preferat……………………………….74
C. Frecven ța consumului excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate…………………………76
4 D. Vârst ă de debut în consumul diferitelor tipuri de b ăuturi alcoolice (bere, șampanie,
alcopop, vin, b ăuturi cu grad ridicat de alcool) și în consumul excesiv de alcool cu inducerea
st ării de ebrietate …………………………….. …………………………………………… …………………………….. 77
E. Loca țiile unde a consumat alcool ultima dat ă…………………………………………… ………………… 77
F. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice . …………………………………………… …………….. 78
/head2right Sex și vârst ă…………………………………………… …………………………………………… ………………………………….78
/head2right Nivelul de școlarizare ………………………………….. …………………………………………… ……………………………..80
/head2right Mediul de reziden ță (perioada de contact cu mediul urban)…………. …………………………………………… …..81
/head2right Situa ția familial ă…………………………………………… …………………………………………… ……………………………81
G. Influen ța factorilor de risc și de protec ție…………………………………………. ……………………….. 82
• Accesibilitatea și disponibilitatea b ăuturilor alcoolice (bere, șampanie, alcopop, vin, b ăuturi cu grad
ridicat de alcool) …………………………… …………………………………………… …………………………………………… ….82
• Consumul de alcool de tip „BINGE DRINKING” (consum compulsiv) și cel excesiv (cu inducerea st ării
de ebrietate) al membrilor familiei și atitudinea p ărin ților fa ță de consumul de alcool al copiilor …………..88
• Autoritatea p ărin ților și implicarea acestora în educa ția copiilor…………………………………. …………………93
• Influen ța celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă și a anturajului……………………………… ………………………………..94
• Tr ăsături psihologice …………………………….. …………………………………………… ……………………………………99
• Implicarea în activit ățile școlare sau extra școlare ……………………………………… ……………………………….100
• Rela ția cu școala/colegii de școal ă…………………………………………… …………………………………………… …101
• Cuno știn țe, percep ția consecin țelor și riscurilor consumului de alcool și opinii privind motiva ția
debutului/consumului de alcool ………………… …………………………………………… ……………………………………101
H. PROFIL CONSUMATOR/NECONSUMATOR……………… ……………………………………….. 110
I. Raport de șanse, risc relativ și regresie logistic ă…………………………………………… ……………. 115
Concluzii …………………………………… …………………………………………… ………………………………… 118
Capitolul V. Consumul de droguri ilicite……….. …………………………………………… …………………….. 122
A. Gradul de cunoa ștere a drogurilor ilegale …………………….. …………………………………………. 12 2
B. Prevalen ța de-a lungul vie ții și previziuni legate de consumul de droguri ilicite. …………… 123
C. Vârst ă de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri ………………………………………….. 1 25
D. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice. …………………………………………… …………… 125
/head2right Sex și vârst ă…………………………………………… …………………………………………… ………………………………..125
/head2right Nivelul de școlarizare ………………………………….. …………………………………………… ……………………………126
/head2right Mediul de reziden ță …………………………………………… …………………………………………… ……………………..126
/head2right Situa ția familial ă…………………………………………… …………………………………………… ………………………….127
E. Influen ța factorilor de risc și de protec ție …………………………………………. ……………………… 127
• Accesibilitatea și disponibilitatea …………………………… …………………………………………… …………………..127
• Consumul de droguri al membrilor familiei, a celui/ celei mai bun/ ă prieten/ ă și a prietenilor din anturaj
132
• Cuno știn țe, percep ția consecin țelor și riscurilor consumului de droguri și opinii privind motiva ția
debutului/consumului de droguri și m ăsuri pentru reducea consumului de droguri………. …………………….133
Concluzii …………………………………… …………………………………………… ………………………………… 141
Propuneri…………………………………… …………………………………………… ……………………………………. 143
Bibliografie………………………………… …………………………………………… ………………………………… 144
Opis tabele, grafice, figuri și anexe …………………………………….. ……………………………………….. 145
5 Capitolul I. Prezentare general ă
A. Motiva ția cercet ării
Consumul de droguri, considerat pân ă nu de mult ca o ˝crim ă f ără victime˝, care aduce prejudicii
doar celor care le consum ă, reprezint ă prin efectele sale directe și indirecte și prin rapiditatea cu care se
propag ă, una dintre cele mai grave, mai complexe și mai tragice probleme sociale ale lumii
contemporane, cu un impact major asupra societ ății ca un întreg.
Fenomenul toxicomaniei are la baz ă cauze psihologice, sociale, economice și culturale și implic ă
multiple consecin țe asupra persoanelor consumatoare de droguri (efecte negative asupra s ănătății 1,
vie ții profesionale și a situa ției materiale și familiale) dar și asupra comunit ății, cet ățeanului,
neconsumator de droguri, deoarece afecteaz ă costurile legate de acordarea asisten ței medicale 2 și
contribuie la amplificarea altor probleme sociale, cum ar fi de exemplu tulburarea ordinii publice 3,
influen țând calitatea și gradul de satisfac ție a vie ții.
Cre șterea în ultimii ani a traficului și consumului ilicit de droguri din România reprezin t ă
motivul pentru care a fost necesar ă adoptarea unor politici clare în domeniu. Pentru e laborarea unor
activit ăți preventive coerente și eficiente este necesar ă mai întâi o cunoa ștere a dimensiunii acestui
fenomen social atât pe plan na țional, cât și pe plan local, cunoa ștere care s ă reprezinte un punct de
plecare fundamentat știin țific pentru formularea unor politici de r ăspuns adecvate.
Strategia Na țional ă Antidrog (SNA) urm ăre ște pe lâng ă activit ăți de reducere a cererii de droguri
și activit ăți de analiz ă și cercetare a fenomenului consumului de droguri. As tfel, Planul de Ac țiune
pentru implementarea SNA în perioada 2005– 2008 pre vede în vederea realiz ării obiectivului I.1
Prevenirea consumului de droguri :
/head2right implementarea de c ătre Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog în zonele de
interven ție depistate la risc, în urma evalu ării nevoilor sau/ și a cercet ărilor na ționale sau locale
efectuate, a unui sistem de diagnostic precoce și monitorizare a consumului de tutun, alcool și
droguri în rândul popula ției din formele de înv ăță mânt (Activit. 1.21 din Cap. I. – A. Prevenire
în școal ă – obiectiv specific: Dezvoltarea unor atitudini și practici la nivelul întregii popula ții
aflat ă într-o form ă de înv ăță mânt, prin intermediul programelor școlare și de petrecere a
timpului liber, în scopul adopt ării unui stil de via ță s ănătos, f ără tutun, alcool și droguri. );
1 afectarea sistemului nervos, circulator, respirato r, de reproducere etc, deces cauzat de supradoz ă, intoxica ții cu substan țele
folosite pentru diluarea heroinei ori a altor drogu ri, contractarea, prin folosirea în comun a seringi lor, a HIV/SIDA,
hepatitei B,C
2 persoanele care consum ă abuziv alcool și alte droguri apeleaz ă la serviciile medicale de 2,5 mai mult decât cei c are nu
consum ă
3 infrac țiuni comise sub influen ța drogurilor sau pentru procurarea de resurse pentr u cump ărare de droguri; consumul de
droguri în locuri publice; micul trafic stradal de droguri; infrac țiuni comise sub influen ța drogurilor; locuri publice în care
se distribuie droguri; echipament de injectare aban donat; precum și abordarea verbal ă agresiv ă din partea consumatorilor și
trafican ților de droguri și prezen ța acestora în preajma copiilor
6 /head2right realizarea anual ă de c ătre CPECA și ISJ a unor studii jude țene de evaluare a dimensiunilor
fenemoemnului consumului de tutun, alcool și droguri, în rândul popula ției școlare (Activit. 7.4
din Cap. I. – C. Prevenire comunitar ă – obiectiv specific: Dezvoltarea unui sistem de evaluare și
monitorizare, integrat și individualizat al copiilor și tinerilor afla ți în situa ții de risc care s ă
favorizeze procesul de maturizare, integrare social ă, educa ție și formare profesional ă).
Stabilirea tendin țelor de consum, a atitudinilor fa ță de consumul de droguri și consumatori,
eviden țierea caracteristicilor consumatorilor, identificar ea factorilor de risc și de protec ție care conduc
la diferite modele de consum, reprezint ă o etap ă important ă în evaluarea evolu ției fenomenului
consumului de droguri.
Cercetarea consumului de droguri ilegale în rândul adolescen ților poate fi considerat ă o
provocare, nu doar prin noutate și interes, ci, mai ales, prin dificultatea de a ob ține date valide.
Cercetarea de fa ță este o prim ă evaluare a situa ției concrete a consumului de substan țe ilicite în
rândul popula ției școlare din înv ăță mântul preuniversitar (liceele și școlile de art ă și meserii) din
jude țul Buz ău și constituie o baz ă știin țific ă pentru elaborarea strategiei locale și a noului plan de
aplicare a Strategiei Na ționale Antidrog.
B. Metodologia studiului
I. Repere teoretice
TEORETII ȘI MODELE EXPLICATIVE 4
În literatura de specialitate exist ă mai multe teorii și modele explicative ale consumului de
droguri conform c ărora, în analiza și explicarea consumului de droguri, trebuie avut în vedere un
complex de factori, fenomenul având atât o dimensiu ne medical ă și psihologic ă, cât și una sociologic ă.
Modelele explicative se pot împ ărți în dou ă categorii: un model explicativ centrat pe individ și un
model explicativ centrat pe societate.
1. Teoriile biologice – pun accentul pe dou ă categorii de aspecte de natur ă biologic ă: tendin ța
indivizilor de a lua contact cu drogurile și tendin ța acestora de a continua consumul odat ă ce
contactul cu drogurile a fost realizat.
2. Teoriile psihologice – accentul cade pe individ, pe mecanismele de „ reînt ărire” a conduitei
celor care abuzeaz ă de droguri. Alte explica ții incluse în aceea și categorie se refer ă la tipul de
personalitate a consumatorului, mai ales a celui de pendent de droguri.
3. Teoriile sociologice – se orienteaz ă spre analiza situa țiilor sociale, pe rela țiile sociale sau pe
structura social ă. Explicarea acestui fenomen se concretizeaz ă în teoria înv ăță rii sociale
4 apud R ădulescu, M. Sorin; Dâmboeanu, Cristina, “ Sociologi a consumului și abuzului de droguri”, Ed. Lumina Lex,
Bucure ști, 2006
7 (consumul de droguri ca și comportament social înv ățat), în teoria subculturii, a „g ăș tilor de
cartier” (implicarea individului într-un grup favorabil con sumului de droguri), în teoria
interac țiunii sau a socializ ării (influen ța unor agen ți de socializare precum p ărin ții, grupul de
prieteni, școala, mass-media în debutul consumului de droguri) și în teoria controlului social (cu
cât controlul social e mai puternic, cu atât este m ai pu țin probabil ca ace știa s ă adopte un
comportament deviant de tipul consumului de droguri ).
Studiul are la baz ă modelul factorilor de risc și de protec ție care intervin în ini țierea și men ținerea
consumului, abuzului si consumului problematic de d roguri 5.
Factori de risc – acele caracteristici, variabile sau circumstan țe care contribuie la cre șterea
probabilității ca acea persoan ă s ă dezvolte o problem ă de comportament, în compara ție cu orice alt ă
persoan ă din popula ția general ă, selec ționat ă la întâmplare 6.
Factori de protec ție – acele circumstan țe moderatoare ale expunerii la factorii de risc. Fa ctorii de
protec ție nu sunt în mod necesar factori opu și celor de risc, ci mai degrab ă este vorba de doua realit ăți
distincte care interac ționeaz ă între ele. Ipoteza existen ței factorilor de protec ție const ă în aceea c ă
anumite circumstan țe sau condi ții pot media sau modera efectele expunerii la situa ții de risc și, în acest
fel, pot reduce vulnerabilitatea indivizilor în fa ța problemelor rela ționate cu drogurile 7.
1. FACTORI DE RISC 8
1.1. Factorii de risc contextuali
– Legile și normele sociale favorabile comportamentelor de co nsum și abuz
– Disponibilitatea drogurilor – atât pentru drogurile legale cât și pentru cele ilegale
– Extrema deprivare social ă
– Dezorganizarea în mediul social imediat
1.2 Factori de risc individuali și interpersonali
– Factori fiziologici
– Factori psihologici
– Atitudini și comportamente familiale permisive cu privire la d roguri
– Disfunc ții educative ale familiei/ Stiluri parentale incons istente
– Lipsa unor leg ături afective familiale
– Eșecul școlar
– Angajament sc ăzut fa ță de școal ă
– Asocierea cu colegi care consum ă droguri (anturajul)
– Atitudini favorabile consumului de droguri
– Debutul timpuriu al consumului de droguri
5 National Institute on Drug Abuse, 1997 (1997a- "Preventing Drug Use among Children and Ado lescents. A Research-
based Guide". NIDA. National Institutes for Health. NIH Publication, no 97-4212.;- 1997b – Drug Abuse Prevention for
AT-Risk Individuals. Rockville: National Institute on Drug Abuse. National Institutes for Health.) apud Gabriel Cicu –
Factori de risc și de protec ție în consumul și abuzul de droguri (http://www.ana.gov.ro/rom/stud ii2.htm)
6 1994, Committee on Prevention of Mental Disorders al Institute of Medicine din SUA apud. Gabriel Cicu , op cit.
7 Werner, 1989; NIDA, 1993; Lozano si Gonzales, 1998 apud Gabriel Cicu, op cit.
8 clasificarea f ăcut ă de Hawkins și colab. (1992) apud Gabriel Cicu , op cit.
8
2. FACTORI DE PROTEC ȚIE
2.1. Factori de protec ție individuali
– Rezolvarea problemelor
– Interiorizare normelor
2.2. Factori de protec ție familiali
– Leg ătura emo țional ă între p ărin ți/tutore și copii
– Participarea – prezen ța p ărin ților/tutorilor în via ța copiilor (ex:participarea la activit ățile copiilor).
– Norme familiale consistente
– Supervizarea p ărinteasc ă asupra vie ții copiilor
2.3. Factori de protec ție educativi
– Randamentul școlar
– O bun ă leg ătur ă cu școala
2.4. Factori de protec ție contextuali
– Promovarea și înt ărirea abilit ăților sociale
– Leg ătura cu instan țele prosociale
– Valori prosociale
Acest model nu pune diagnostice indivizilor sau gru purilor ca indivizi sau grupuri de risc ci ca indiv izi
sau grupuri aflate sau suportând situa ții de risc. Modelul contribuie la realizarea unui d iagnostic a
situa ției care, la rândul ei, s ă constituie punctul de plecare în modificarea adecv at ă a acelor factori
obiectivi asupra c ărora, dac ă nu se intervine, vor men ține persoanele afectate în situa ția special ă de
dezavantaj sau vulnerabilitate personal ă sau social ă.
Modelul factorilor de risc și de protec ție are importante implica ții practice în câmpul reducerii cererii
de droguri, deoarece interven țiile în acest sector trebuie s ă se centreze pe reducerea riscurilor imediate
ale abuzului de droguri și promovarea pe termen lung a factorilor de protec ție, în special în grupurile
care au fost supuse la situa ții mai intense de risc.
II. Designul cercet ării
Studiul prezentat se bazeaz ă pe metodologia recomandat ă de Agen ția Na țional ă Antidrog – Direc ția
Observatorului Român pentru Droguri și Toxicomanii/Centrul de Studii, metodologie aleas ă în vederea
asigur ării comparabilit ății rezultatelor la nivel na țional.
1. Obiective
Obiectivul general – proiectul a urm ărit realizarea unui studiu privind cuno știn țele, atitudinile și
dimensiunile consumului de tutun, alcool și droguri ilegale în rândul popula ției școlare, din
înv ăță mântul preuniversitar, din jude țul Buz ău, astfel încât plecând de la o evaluare a situa ției concrete
să se poat ă ac ționa ulterior în direc ția cre șterii influen ței factorilor de protec ție și a reducerii factorilor
9 de risc, asigurându-se astfel o cre ștere a calit ății programelor de prevenire a consumului de droguri
desf ăș urate la nivelul Jude țului Buz ău și o baz ă știin țific ă pentru elaborarea noului plan de punere în
aplicare a Strategiei Na ționale Antidrog.
Obiective specifice :
• Ob ținerea de date privind prevalen ța consumului diferitelor substan țe psihoactive în rândul
popula ției școlare.
• Cunoa șterea caracteristicilor socio-demografice ale consu matorilor de droguri în rândul popula ției
școlare.
• Identificarea unor atitudini, cuno știn țe în rândul popula ției școlare în ceea ce prive ște consumul de
droguri.
• Identificarea unor modele de consum în rândul popul a ției școlare.
• Identificarea factorilor de risc și de protec ție pentru popula ția școlar ă din înv ăță mântul
preuniversitar din jude țul Buz ău.
2. Ipoteze
Studiul a pornit de la urm ătoarele ipoteze:
• gradul de familiarizare, de cunoa ștere a drogurilor ilegale este mare (majoritatea el evilor au auzit
despre droguri);
• elevii frecventeaz ă locuri, unde se consum ă droguri;
• în rândul adolescen ților, cuprin și în sistemul educa țional, sunt elevi care au consumat cel pu țin
odat ă droguri ilegale;
• consumul este influen țat de cunoa șterea/necunoa șterea efectelor negative ale drogurilor;
• consumul de droguri apare mai frecvent la tinerii c u probleme psiho-sociale (probleme familiale,
părin ți cu atitudini tolerante sau care consum ă alcool, tutun, stim ă de sine sc ăzut ă, rezisten ță
sc ăzut ă la influen ța prietenilor, etc.);
• prevalen ța consumului de droguri ilicite (mai ales a canabis ului și derivatelor de canabis și a
drogurilor de petrecere – tip extasy) este mai ridi cat ă în rândul celor care au consumat/consum ă
tutun și/sau alcool, decât în rândul celor care nu au cons umat/nu consum ă.
3. Metode și tehnici de cercetare
Metoda de cercetare utilizat ă a fost ancheta sociologic ă cantitativ ă, iar instrumentul de cercetare
aplicat a fost un chestionar structurat cu 53 de în treb ări care se refer ă la cuno știn țele, atitudinile,
practicile de consum ale liceenilor, precum și la factorii de risc și de protec ție în ceea ce prive ște
consumul de tutun, alcool și droguri ilegale.
Tehnica de anchet ă utilizat ă pentru acest studiu a fost chestionarul autoaplica t, completat simultan de
mai multe persoane. Pentru realizarea acestei cerce t ări s-a urm ărit asigurarea confiden țialit ății prin
păstrarea anonimatului persoanelor intervievate.
10 Designul chestionarelor – În chestionar au fost introduse „întreb ări filtru” și întreb ări de control,
organizate pe 4 sec țiuni (date socio-demografice, tutun, alcool și droguri ilicite) vizând cunoa șterea
opiniilor și atitudinilor elevilor fa ță de consum și consumatori, tipurile de droguri care fac obiectu l
consumului, vârsta de debut în consumul de droguri, motiva ția pentru consum, disponibilitatea
drogurilor pe pia ță și al ți factori de risc și de protec ție în cazul consumului de droguri (stima de sine,
implicarea în activit ățile școlare, modul de petrecere a timpului, influen ța anturajului în luarea
deciziilor, autoritatea p ărin ților și implicarea acestora în educa ția copiilor, rela ția cu grupul de
prieteni).
Chestionarul a fost testat pe 70 de responden ți (trei dintre ace știa cu istoric de consum de droguri
ilicite) din Bucure ști și jude țele Olt, Vaslui și Buz ău.
4. Eșantionarea și ponderarea e șantionului
Acoperire (popula ția țint ă) – Studiul este reprezentativ pentru popula ția școlar ă din înv ăță mântul
preuniversitar (licee și SAM – școli de arte și meserii) din jude țul Buz ău.
Baza de e șantionare utilizat ă (lista cu efectivele școlare, din jude țul Buz ău, pe unit ăți de înv ăță mânt în
func ție de forma și nivelul de școlarizare) a fost pus ă la dispozi ție de Inspectoratul Școlar al Jude țului
Buz ău.
Tabel 1.1 – Distribu ția popula ției școlare din jude țul Buz ău în func ție de tipul unit ății de înv ăță mânt și anul de studiu
Tipul unit ății de înv ăță mânt a IX-a a X-a XI-a a XII-a a XIII-a Total
LICEU 1615 1589 1761 1798 6763
LICEU/SAM 2574 2331 2206 2235 538 9884
SAM 102 132 144 378 Urban
TOTAL URBAN 4291 4052 4111 4033 538 17025
LICEU/SAM 181 175 102 101 17 576
SAM 171 204 117 492 Rural
TOTAL RURAL 352 379 219 101 17 1068
TOTAL 4643 4431 4330 4134 555 18093
Eșantionarea – Metoda de e șantionare folosit ă în acest studiu este una bistadial ă: stratificat ă în primul
stadiu (criterii: tipul și mediul unit ății de înv ăță mânt și anul de studiu) și aleatoare în al doilea stadiu.
S-a stabilit un e șantion de 1007 de persoane (95%- nivel de încreder e a rezultatelor și 3%- eroare de
reprezentativitate a e șantionului).
Tabel 1.2 – Distribu ția eșantionului în func ție de tipul unit ății de înv ăță mânt și anul de studiu
Tipul unit ății de înv ăță mânt a IX-a a X-a XI-a a XII-a a XIII-a Total
LICEU 90 88 98 100 376
LICEU/SAM 143 130 123 124 31 551
SAM 6 8 8 22 Urban
TOTAL URBAN 239 226 229 224 31 949
LICEU/SAM 10 10 6 6 32
SAM 9 11 6 26 Rural
TOTAL RURAL 19 21 12 6 58
TOTAL 258 247 241 230 31 1007
11 Chestionarul a fost aplicat în 13 unit ăți de înv ăță mânt din jude țul Buz ău: Colegiul Na țional „ M.
Eminescu”-Buz ău, Liceul de Art ă „ Margareta Sterian”-Buz ău, Colegiul Economic-Buz ău, Grupul
Școlar Transporturi C ăi Ferate-Buz ău, Colegiul Tehnic-Buz ău, Grupul Școlar Meserii și Servicii
Buz ău, Colegiul Na țional „Alexandru Vlahu ță ”-Rm. S ărat, Grupul Școlar Economic Râmnicu S ărat,
Liceul Teoretic P ătârlagele, Școala de Arte și Meserii Pătârlagele, Grupul Școlar Tehnic Nehoiu,
Liceul Teoretic Beceni și Școala de Arte și Meserii nr. 1 Verne ști.
Tabel 1.3 – Distribu ția eșantionului în func ție de unitatea de înv ăță mânt și anul de studiu
Denumire colegiu/liceu/grup școlar a IX-a a X-a XI-a a XII-a a XIII-a Total
Colegiul Na țional Eminescu Buz ău 30 30 34 33 127
Liceul de Arta „ Margareta Sterian” Buz ău 14 13 12 14 53
Colegiul Na țional “Alexandru Vlahu ță ”
Râmnicu S ărat 29 28 34 34 125
Liceul Teoretic P ătârlagele 17 17 18 19 71
TOTAL LICEU 90 88 98 100 376
Colegiul Economic Buz ău 36 36 36 31 10 149
Grupul Școlar Transporturi C ăi Ferate Buz ău 17 13 8 13 51
Colegiul Tehnic Buz ău 31 28 26 25 110
Grupul Școlar Meserii și Servicii Buz ău 26 25 25 25 11 112
Grupul Școlar Economic Râmnicu S ărat 16 12 13 10 10 61
Grupul Școlar Tehnic Nehoiu 17 16 15 20 68
TOTAL LICEU/SAM 143 130 123 124 31 551 Urban
Școala de Arte și Meserii P ătârlagele 6 8 8 22
total urban 239 226 229 224 31 949
Liceul Teoretic Beceni 10 10 6 6 32 Rural Școala de Arte și Meserii nr 1 Verne ști 9 11 6 26
total rural 19 21 12 6 58
total general 258 247 241 230 31 1007
Pentru analiza datelor a fost f ăcut ă ponderarea e șantionului (tabel 1.4).
Tabelul 1. 4 Calculul variabilei de ponderare
a IX-a a X-a a XI-a a XII-a aXIII-a Total
LICEU 90 88 98 100 376
LICEU/SAM 143 130 123 124 31 551 Urban
SAM 6 8 8 22
LICEU/SAM 10 10 6 6 32 esantion
stabilit
Rural SAM 9 11 6 26
LICEU 91 87 98 100 376
LICEU/SAM 145 129 122 124 31 551 urban
SAM 6 8 8 22
LICEU/SAM 11 10 6 5 32 esantion
real
rural SAM 9 11 6 26
LICEU 0,989011 1,011494 1 1 1
LICEU/SAM 0,986207 1,007752 1,008197 1 1 1 urban
SAM 1 1 1 1
LICEU/SAM 0,909091 1 1 1,2 1 w
rural SAM 1 1 1 1
12 5. Perioada de desf ăș urare și institu ții implicate
Studiul a fost derulat în anul 2008 (colectarea dat elor a avut loc în perioada noiembrie 2007 – februarie
2008). Chestionarele au fost aplicate prin intermed iul directorilor unit ăților de înv ăță mânt sau a altor
cadre didactice (consilieri școlari/psihologi) din unit ățile școlare selec ționate și c ărora le adres ăm
mul țumiri pentru c ă au în țeles importan ța muncii noastre și au acordat echipei noastre tot sprijinul
necesar pentru realizarea acestui raport.
Parteneri în proiect:
/head2right Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Buz ău și Agen ția Na țional ă
Antidrog- Centrul de Studii
/head2right Inspectoratul Școlar Jude țean Buz ău
/head2right Centrul Jude țean de Asisten ță Psihopedagogic ă Buz ău
/head2right 13 unit ăți școlare din înv ăță mantul preuniversitar: Colegiul Na țional „ M. Eminescu”-
Buz ău, Liceul de Art ă „ Margareta Sterian”-Buz ău, Colegiul Economic-Buz ău, Grupul
Școlar Transporturi C ăi Ferate-Buz ău, Colegiul Tehnic-Buz ău, Grupul Școlar Meserii și
Servicii Buz ău, Colegiul Na țional „Alexandru Vlahu ță ”-Rm. S ărat, Grupul Școlar
Economic Râmnicu S ărat, Liceul Teoretic P ătârlagele, Școala de Arte și Meserii
Pătârlagele, Grupul Școlar Tehnic Nehoiu, Liceul Teoretic Beceni și Școala de Arte și
Meserii Nr. 1 Verne ști.
Coordonarea culegerii datelor, introducerea și cur ățarea bazei de date a fost realizat ă de Carmelia
Ungureanu – psiholog, specialist educa ție-înv ăță mânt, și Claudia Isacof – asistent social (din cadrul
CPECA Buz ău), iar conceperea chestionarului, testarea acestui a, eșantionarea și ponderarea
eșantionului, realizarea machetei bazei de date, anal iza și interpretarea datelor și redactarea raportului
de sociolog drd. Aurora Lefter (din cadrul Agen ției Na ționale Antidrog- Centrul de Studii).
6. Terminologie
În acest studiu, tutunul și alcoolul au fost catalogate drept droguri datorit ă ac țiunii lor psihoactive și
poten țialului adictiv. Având în vedere impactul acestor s ubstan țe în societate, analiza prevalen ței și a
modelului de consum este prezentat ă separat de restul drogurilor.
Expresia „statut de fum ător” a fost utilizat ă pentru a caracteriza o persoan ă care fumeaz ă.
Termenii „ prevalen ța de-a lungul vie ții ”, „ prevalen ța în ultimul an ” (consum recent) și
„prevalen ța în ultimele 30 de zile ” (consum actual) desemneaz ă consumul cel pu țin o dat ă a
substan ței pe parcursul vie ții, în ultimele 12 luni și în ultimele 30 de zile.
Prin consumator recent se în țelege orice persoan ă care a consumat droguri în ultimele 12 luni, în ti mp ce
prin consumator actual se în țelege orice persoan ă care a consumat droguri în ultimele 30 de zile.
13 Prin „ anturaj” ne-am referit în acest studiu la prieteni, iar pri n „grupul de egali” în țelegem tinerii de
aceea și vârst ă, având acelea și interese și preocup ări.
7. Analiza datelor
S-a f ăcut în programul SPSS și a urm ărit stabilirea prevalen ței consumului de droguri în func ție de
diverse variabile socio-demografice (clasa, vârst ă, sex, forma de înv ăță mânt, mediu familial, anturaj –
grupul de prieteni și colegi), modele de consum, riscuri percepute etc. Pentru fiecare dintre aceste
corela ții au fost calculate teste de semnifica ție statistic ă.
Rezultatele cercet ării sunt structurate în urm ătoarele sec țiuni:
/head2right Caracteristicile socio-demografice ale responden ților
/head2right Consumul de tutun
/head2right Consumul de alcool
/head2right Consumul de tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția medicului și consumul de droguri
ilicite
14 Capitolul II. Caracteristicile socio-demografice al e responden ților
A. Date demografice
Studiul a fost aplicat pe popula ția școlar ă din înv ăță mântul preuniversitar din jude țul Buz ău:
Grafic 2.1: Distribu ția responden ților în func ție de sex și vârst ă
/arrowdwnrt1 415 dintre subiec ții cercet ării sunt de gen
masculin și 592 de gen feminin;
/arrowdwnrt1 distribu ția pe vârste este urm ătoarea: 15 ani –
11 responden ți, 16 ani – 248 responden ți, 17
ani – 245 responden ți, 18 ani – 212
responden ți, 19 ani – 236 responden ți, 20 ani
– 44 responden ți, 21 ani – 9 responden ți, 23
ani – 1 respondent și 42 ani – 1 respondent.
Tabel 2.1: Distribu ția responden ților în func ție de tipul și mediul
unit ății de înv ăță mânt frecventat ă și nivelul de studiu (clasa)
/arrowdwnrt1 37,3% dintre cei intervieva ți urmeaz ă cursurile
liceale, 57,9% înva ță într-o unitate școlar ă care
are atât înv ăță mânt secundar inferior (ciclul
inferior al liceului sau școal ă de arte și meserii,
clasele IX-X), cât și înv ăță mântul secundar
superior: ciclul superior al liceului, clasele XI
– XII/XIII, precedat, dup ă caz, de anul de
completare și 4,8% urmeaz ă cursurile unei Școli de Arte și Meserii;
/arrowdwnrt1 94,2% – înva ță într-o unitate școlar ă din mediul urban, iar 5,8% – în mediul rural;
/arrowdwnrt1 25,6% de elevi sunt înscri și în clasa a IX-a, 24,5% în clasa a X-a, 23,9% în c lasa a XI-a, 22,8%
în clasa a XII-a și 3,1% în clasa a XIII-a.
Nr. subiec ți %
liceu 376 37,3
liceu/SAM 583 57,9 tipul unit ății de
înv ăță mânt SAM 48 4,8
urban 949 94,2 mediu școlar rural 58 5,8
a IX-a 258 25,6
a X-a 247 24,5
a XI-a 241 23,9
a XII-a 230 22,8 nivel de studiu
(clasa)
a XIII-a 31 3,1 58,8%
41,2%
1,1%
24,6%
24,4%
21%
23,4%
4,4%
1,1% 21 ani și peste 20 ani 19 ani 18 ani 17 ani 16 ani 15 ani m asculin fem inin
15 Tabel 2.2 – Distribu ția e șantionului în func ție de perioada de reziden ță în mediul urban
/arrowdwnrt1 16,9% dintre cei intervieva ți au
locuit doar în mediul rural;
/arrowdwnrt1 16,9% dintre subiec ți au locuit
în mediul urban între 1 și 5 ani;
/arrowdwnrt1 6,2% au locuit în mediul urban
între 6 și 10 ani;
/arrowdwnrt1 6,7% au locuit în mediul urban
între 11 și 15 ani;
/arrowdwnrt1 1,6 % au locuit în mediul urban mai mult de 16 ani;
/arrowdwnrt1 42,6% au locuit doar în mediul urban.
B. Situa ția familial ă
Absen ța p ărin ților sau a unor tutori capabili s ă ofere suport emo țional copiilor lor, adic ă, absen ța unor
leg ături afective puternice în mediul familial poate fi rela ționat ă cu dezvoltarea unor comportamente
de abuz de droguri pe termen lung.
Tabel 2.3: Distribu ția responden ților în func ție de
persoanele cu care locuiesc în aceea și gospod ărie
Marea majoritate a responden ților au declarat c ă
locuiesc în aceea și gospod ărie cu p ărin ții:
/arrowdwnrt1 91,5% – locuiesc împreun ă cu tat ăl/tat ăl vitreg;
/arrowdwnrt1 96,7% – locuiesc împreun ă cu mama/mama
vitreg ă;
/arrowdwnrt1 3,6% – locuiesc împreun ă cu fra ți/surori și tot
3,6% au declarat c ă locuiesc împreun ă cu
fra ți/surori vitregi/e;
/arrowdwnrt1 30,5% locuiesc împreun ă cu bunici;
/arrowdwnrt1 9,3% – alt ă rud ă/rude;
/arrowdwnrt1 4,5% – alte persoane (exclus rude).
perioada de reziden ță în mediul urban
vârsta doar
rural 1-5 ani
urban 6-10 ani
urban 11-15 ani
urban 16-25 ani
urban doar
urban NR Total
15 4 2 1 0 0 1 3 11
16 55 42 17 16 0 89 30 249
17 50 39 15 15 0 105 21 245
18 30 40 9 12 2 94 24 211
19 27 44 16 19 7 111 12 236
20 2 2 1 5 6 25 3 44
21 2 1 2 0 0 4 0 9
23 0 0 1 0 0 0 0 1
42 0 0 0 0 1 0 0 1
Total 170 170 62 67 16 429 93 1007
da nu NR
tat ăl 86,1 12,8 1,1
tat ăl vitreg 5,4 83,8 10,8
mama 94,0 5,1 0,9
mama vitreg ă 2,7 86,6 10,7
fra ți/surori 3,6 85,0 11,4
fra ți/surori vitregi/e 3,6 85,0 11,4
bunic/bunici 30,5 61,5 8,0
alt ă rud ă/rude 9,3 80,9 9,8
alte pers. (exclus rude) 4,5 84,9 10,6
16 Conform datelor din tabelul 2.4, dac ă marea majoritate a subiec ților (83,5%) locuiesc împreun ă cu
ambii p ărin ți naturali:
Tabel 2.4: Distribu ția responden ților în func ție de
persoanele cu care locuiesc în aceea și gospod ărie
/arrowdwnrt1 4% (40 de subiec ți) locuiesc cu
un p ărinte natural și unul
vitreg;
/arrowdwnrt1 1% (11 subiec ți) – cu ambii
părin ți vitregi;
/arrowdwnrt1 8,4% (85 de subiec ți) – sunt în
prezent în familii
monoparentale;
/arrowdwnrt1 1% (11 subiec ți) – nu locuiesc
cu p ărin ți, ci doar cu bunici sau
fra ți/surori;
/arrowdwnrt1 0,9% (9 subiec ți)- locuiesc fie cu alte rude de gradul III, fie cu alte persoane cu care nu sunt rude.
Grafic 2.2: Distribu ția responden ților în func ție de
răspunsurile la întrebarea „Ai fra ți/surori?”
Aproximativ 2 din 5 responden ți au declarat
că au doar fra ți/surori mai mari, ¼ (26,4%)
că au doar fra ți/surori mai mici, 18 subiec ți
au atât fra ți/surori mai mari, dar și mai mici,
12 subiec ți au fra ți/surori gemeni/e, iar
aproximativ o treime dintre responden ți nu
au fra ți/surori.
Rezultatele studiilor 9 arat ă c ă, un risc crescut
de comportamente antisociale, este asociat
cu anumi ți indicatori de dezavantaj social
(deprivare social ă), precum s ărăcia,
aglomer ările umane și condi țiile de via ță
precare. În acest cadru, deprivarea social ă se
poate considera un factor de risc – pentru abuzul d e droguri pe termen lung – în cazul în care exist ă
sărăcie extrem ă și, se asociaz ă cu alte tipuri de probleme personale și familiale. În acela și timp, diverse
studii au demonstrat c ă educa ția superioar ă a p ărin ților, un loc de munc ă bun al acestora sau o mai
bun ă disponibilitate material ă pentru cheltuieli personale se pot asocia cu un co nsum mai mare de
alcool, tutun sau marihuana printre adolescen ții ce provin din astfel de medii.
9 Werner, 1989; NIDA, 1993; Lozano si Gonzales, 1998 apud Gabriel Cicu, op cit Nr.
subiec ți
tat ăl și mama 841
tat ăl și mama vitreg ă 13
tat ăl vitreg și mama 37
tat ăl vitreg și mama vitreg ă 11
numai mama 68
numai tat ăl 13
numai tat ăl vitreg 4
numai cu bunici (f ără p ărin ți naturali/vitregi) 8
numai cu fra ți/surori(f ără p ărin ți naturali/vitregi sau bunici) 3
numai cu alte rude (f ără p ărin ți naturali/vitregi sau bunici) 5
numai cu alte persoane (exclus rude)/alte situa ții 4
total 1007
31,5 1,2 1,8 26,4 39,1
nu da, suntem fra ți/surori
gemeni/e da, și mai mici și mai mari
decât mine da, mai tineri (mai mici)
decât mine da, mai în vârst ă (mari)
decât mine
17 Grafic 2.3: Distribu ția responden ților în func ție de
nivelul de instruire al p ărin ților
În func ție de nivelul de instruire al p ărin ților:
/arrowdwnrt1 aproximativ 6% dintre responden ți au declarat
că p ărin ții au maxim 8 clase sau chiar nu sunt
școlariza ți (cu un procent mai mare pentru
mame – 1,4% fa ță de 0,8% – ta ți);
/arrowdwnrt1 aproximativ 1/5 dintre subiec ți (18,4%) au
declarat c ă p ărin ții au finalizat o școal ă
profesional ă;
/arrowdwnrt1 studii medii (liceu, postliceal ă sau colegiu) au
aproximativ jum ătate dintre p ărin ți (53,2%
dintre mame, respectiv 43,5% dintre ta ți);
/arrowdwnrt1 mai pu țin de 1/10 (8,5% respectiv 9,6%) dintre subiec ții din e șantion au p ărin ți cu studii
universitare și peste.
Întreba ți despre situa ția familial ă:
/arrowdwnrt1 15,9% dintre subiec ți au declarat c ă au o situa ție financiar ă precar ă (cu un procent mai mare
pentru elevii care înva ță în mediul rural);
/arrowdwnrt1 3,8% dintre subiec ți au declarat c ă exist ă cineva în familia lor care are probleme legale (cu un
procent mai mare pentru elevii care înva ță în mediul rural);
/arrowdwnrt1 6,7% dintre subiec ți au declarat c ă în familia lor se consum ă destul de des alcool în cantit ăți mari
(cu un procent mai mult pentru elevii care înva ță în mediul urban);
/arrowdwnrt1 1,3% dintre subiec ți au declarat c ă exist ă o persoan ă în familia lor care consum ă droguri (cu un
procent mai mare pentru elevii care înva ță în mediul rural).
Tabel 2.5 : Distribu ția responden ților în func ție de situa ția familial ă
tip de localitate unde înva ță da nu NS/NR
urban 15,8 57,5 26,7
rural 17,2 36,2 46,6 avem o situa ție financiar ă precar ă
Total 15,9 56,3 27,8
urban 3,6 91,0 5,4
rural 6,9 84,5 8,6 exist ă cineva care are probleme cu
legea Total 3,8 90,7 5,6
urban 7,0 86,2 6,8
rural 3,4 86,2 10,3 se consum ă destul de des alcool în
cantit ăți mari Total 6,8 86,2 7,1
urban 1,3 95,9 2,8
rural 1,7 89,7 8,6 exist ă o persoan ă care consum ă
droguri Total 1,3 95,5 3,2
13,6 9,6 8,3 35,2 26,7 5,8 0,8
12,6 8,5 10,1 43,1 18,4 5,8 1,4
nu știu/nu r ăspund studii universitare și peste postliceal ă sau colegiu liceu școal ă profesional ă8 clase sau mai pu țin nu au școal ă
mama
tatal
18 C. Rela țiile sociale între subiec ți și grupurile de sprijin (familie și prieteni)
Diverse studii arat ă rela ția existent ă între abuzul de droguri și disfunc țiile educative ale familiei
(ineficacitatea sau inconsisten ța în dezvoltarea rolurilor p ărinte ști și a func țiilor familiei în stabilirea de
norme de comportament în familie). În acest context , chestionarul folosit în cercetare con ține și un set
de întreb ări care vizeaz ă aprecierea rela țiilor existente între membrii familiei respondentul ui. De și,
conform datelor din tabelul urm ător, marea majoritate a responden ților se declar ă mul țumi ți de rela țiile
din familie:
/arrowdwnrt1 15,9% – nu au fost de acord cu faptul c ă în familia lor nu ar exista violen ță fizic ă;
/arrowdwnrt1 14,1% – nu au fost de acord cu itemul „membrii fami liei mele sunt plini de via ță și de voie bun ă”;
/arrowdwnrt1 12%- consider ă c ă în familia lor nu este important ca fiecare s ă-și exprime p ărerile;
/arrowdwnrt1 11,7%- au declarat c ă în familia lor nu discut ă despre problemele fiec ăruia;
/arrowdwnrt1 9,2%- consider ă c ă pentru p ărin ții s ăi fericirea sa nu este foarte important ă.
De asemenea, datele indic ă c ă pentru unul din 7 responden ți (14,1%) este u șor s ă împrumute sau s ă
ob țin ă cu titlu de cadou bani de la p ărin ți.
Tabel 2.6: Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea rela țiilor din familie
acord dezacord
ne ajut ăm și ne sprijinim reciproc 95,4 4,6
discut ăm despre problemele fiec ăruia 88,3 11,7
este important ca fiecare s ă-și exprime p ărerile 88,0 12,0
nici un membru al familiei mele nu îl love ște pe un altul 84,1 15,9
membrii familiei mele sunt plini de via ță și de voie bun ă 85,9 14,1
să fiu fericit este foarte important pentru p ărin ții mei 90,8 9,2
împrumut/ob țin cu titlu de cadou u șor bani de la mama și /sau tata 85,9 14,1
Tabel 2.7: Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea normelor familiale
Un factor de protec ție foarte important
în prevenirea consumului de droguri îl
reprezint ă supervizarea p ărinteasc ă
asupra vie ții copiilor: stabilirea unor
norme familiale consistente (existen ța
unor norme familiale generale, clare și
stabile) și participarea – prezen ța p ărin ților/tutorilor în via ța copiilor (ex: participarea la activit ățile
copiilor).
Astfel, de și majoritatea responden ților (93,8%) au declarat c ă „membri familiei mele au p ăreri precise
despre ce este bine și ce este r ău”:
/arrowdwnrt1 47,8% – li se permite s ă fac ă ce doresc,
/arrowdwnrt1 47,4%- declar ă c ă p ărin ții nu au stabilit reguli stricte,
/arrowdwnrt1 39%- nu sunt pedepsi ți sau mustra ți când gre șesc, acord dezacord
nu sunt pedepsit sau mustrat când gre șesc 61,0 39,0
pot s ă fac ce vreau 52,2 47,8
membrii familiei mele au p ăreri precise
despre ce este bine și ce este r ău 93,8 6,2
părin ții mei stabilesc reguli stricte 52,6 47,4
părin ții mei știu unde m ă aflu seara 86,1 13,9
părin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de
sâmb ătă 86,6 13,4
19 /arrowdwnrt1 mai mult de 1 din 10 subiec ți nu sunt de acord cu faptul c ă p ărin ții lor știu unde se afl ă seara
(13,9%) sau unde î și petrec nop țile de sâmb ătă (13,4%).
În afara p ărin ților, pentru adolescen ți, un factor important de suport în reprezint ă cel/cea mai bun/bun ă
prieten/prieten ă, iar mai mult de 1 din 10 subiec ți (11,3%) declar ă c ă nu ob țin un sprijin real de la
ace știa.
Tabel 2.8: Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea rela țiilor cu prietenul/a cel/cea mai bun/ ă
acord dezacord
ob țin sprijin real de la prietenul meu/prietena mea ce l/cea mai bun/bun ă 88,7 11,3
Deoarece existen ța unor leg ături emo ționale puternice între p ărin ți/tutore și copii sau între adolescen ți
și cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă reprezint ă, a șa cum se ar ăta anterior, un factor de protec ție care poate
modera efectele expunerii la situa ții de risc și, în acest fel, poate reduce vulnerabilitatea indi vizilor în
fa ța problemelor rela ționate cu drogurile, un set de întreb ări au vizat gradul de satisfac ție fa ță de rela ția
cu p ărin ții și prietenii.
Conform datelor din graficul urm ător, se poate observa c ă, de și peste 2/3 dintre responden ți sunt
mul țumi ți de rela ția pe care o au cu p ărin ții și prietenii:
/arrowdwnrt1 8,3% sunt nemul țumi ți de rela ția cu tat ăl (item la care se înregistreaz ă cel mai mare procent de
responden ți nemul țumi ți);
/arrowdwnrt1 3,1% sunt nemul țumi ți de rela ția cu mama;
/arrowdwnrt1 și numai 1,1% se declar ă nemul țumi ți de rela ția cu prietenii.
Grafic 2.4 : Distribu ția responden ților în func ție de gradul de satisfac ție fa ță de rela ția cu p ărin ții și prietenii (diferen ța
pân ă la 100% o reprezint ă propor ția responden ților care au optat pentru varianta de r ăspuns „Nu exist ă o astfel de
persoan ă”)
77,6 66,0 77,5
20,2 21,8 17,8
1,1 8,3 3,1
rela ția cu prietenii rela ția cu tat ăl rela ția cu mama
mul țumit( ă) nici mul țumit( ă), nici nemul țumit( ă) nemul țumit( ă)
20 De și diferen ța dintre procentul celor nemul țumi ți de rela ția cu prietenii (1,1%) fa ță de cel al celor
nemul țumi ți de rela ția cu unul/ambii p ărin ți (9,8%) ar putea fi determinat ă de faptul c ă adolescen ții au
aștept ări mai mari în cazul p ărin ților decât al prietenilor, explica ția ar putea constitui mai greu o
ipotez ă în privin ța diferen ței fa ță de p ărin ți: de 5% dintre cei nemul țumi ți de rela ția cu mama (3,1%) și
cei nemul țumi ți de rela ția cu tata (8,3%) și de 11,7% dintre cei mul țumi ți de rela ția cu mama (77,6%)
și cei mul țumi ți de rela ția cu tata (65,9%). De asemenea, se poate observa c ă 1,6% dintre responden ți
au declarat o rela ție deficitar ă cu ambii p ărin ți. În concluzie, programele de prevenire trebuie s ă
con țin ă m ăsuri pentru îmbun ătățirea rela țiilor dintre copii și p ărin ți, cu accent pe rela ția dintre copii și
tat ă.
Tabel 2.9: Distribu ția responden ților în func ție de gradul de satisfac ție fa ță de rela ția cu p ărin ții (% din total)
Cât de mul țumit e ști de_rela ția cu tat ăl t ău? Cât de mul țumit e ști de_rela ția cu
mama ta? mul țumit
(ă) nici mul țumit( ă), nici
nemul țumit( ă) nemul țumit
(ă) nu exist ă astfel
de persoana/e Total
mul țumit ( ă) 61,4% 10,3% 4,2% 1,7% 77,6%
nici mul țumit( ă), nici nemul țumit( ă) 4,0% 10,4% 2,5% ,9% 17,8%
nemul țumit( ă) ,4% ,9% 1,6% ,2% 3,1%
nu exist ă astfel de persoana/e ,2% ,2% ,1% 1,1% 1,6%
Total 65,9% 21,8% 8,3% 3,9% 100,0%
Datele din graficul urm ător completeaz ă cele expuse anterior. Astfel, procentul celor pent ru care nu are
importan ță dac ă î și dezam ăgesc p ărin ții (9,2%) este apropiat de cel al subiec ților care au declarat c ă
sunt nemul țumi ți de rela ția cu unul/ambii p ărin ți (9,8%).
Grafic 2.5 : Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea ”Pentru mine conteaz ă foarte mult s ă nu-
mi dezam ăgesc p ărin ții”
dezacord total
3,7%
acord partial
27% dezacord
partial
5,5%
acord total
63,9%
21 im i place
mult
26,6% nu im i
place deloc
9,7%
nu imi
place prea
mult/imi
place putin
63,7%
025 50 75
boal ă 58,6 24,1 7,5 3,4 6,4
chiul 56,2 28,7 6,6 4,7 3,9
alte motive 63,1 24,0 4,9 2,8 5,2 nici una 1-2 zile 3-4 zile 5-6 zile 7 zile sau
mai mult D. Rela ția subiectului cu școala
Diverse studii indic ă o rela ție invers ă între abuzul de droguri și integrarea școlar ă și/sau existen ța
expectativei de continuare a studiilor. De asemenea , chiar dac ă nu exist ă dovezi c ă un coeficient
intelectual sc ăzut ar fi un factor predictiv pentru abuzul de drog uri, e șecul școlar a fost identificat ca
factor de predispozi ție al frecven ței și intensit ății consumului de droguri. În consecin ță , existen ța unui
randament școlar satisf ăcător cu aspira ții și expectative rezonabile de a continua studiile, a unei
leg ături afective pozitive cu școala și/sau cu profesorii, precum și cu instan țele socializatoare (ex
familia, biserica, cluburile de elevi etc.) și participarea activ ă la activit ățile acestora – pot reduce
vulnerabilitatea indivizilor în fa ța problemelor rela ționate cu drogurile.
Grafic 2.6 : Distribu ția respondenților în func ție de aprecierea rela ției cu școala
Doar aproximativ un sfert (26,6%)
dintre cei chestiona ți au declarat c ă
le place mult școala, circa 2/3
(63,7%) au optat pentru varianta de
răspuns „nu îmi place prea mult/îmi
place pu țin”, iar unul din 10 elevi
(9,7%) nu sunt deloc atra și de
școal ă.
Grafic 2.7 : Distribu ția responden ților în func ție de num ărul de zile în
care au absentat în ultimele 30 de zile de la școal ă
În ultimele 30 de zile, dintr-un
motiv sau altul au absentat de la
școal ă aproximativ jum ătate
dintre elevi, cei mai mul ți
(43,8%) fiind cei care
„chiulesc” de la ore:
/arrowdwnrt1 28,7% – au lipsit 1-2 zile;
/arrowdwnrt1 11,3% – au lipsit între 3 și 6
zile;
/arrowdwnrt1 3,9% – au lipsit mai mult de
o s ăpt ămân ă de la școal ă.
Exist ă o asociere semnificativ ă între num ărul de zile în care subiec ții au chiulit de la școal ă și atrac ția
fa ță de școal ă.
22 025 50 75
acord total 31,0 45,9 66,5
acord partial 55,4 44,6 27,5
dezacord partial 8,9 5,8 3,2
dezacord total 4,7 3,8 2,9 respect ceea ce îmi spun
profesorii al ți elevi m ă accept ă a șa
cum sunt rezultatele m ele școlare
conteaz ă pentru mine Tabel nr. 2.10 Asocierea dintre ce simte referitor la școal ă în acest moment și num ărul de zile în care subiec ții au lipsit
de la școal ă pentru c ă au chiulit
În ultimele 30 de zile_câte zile ai lipsit_pt. c ă ai chiulit? Ce sim ți referitor la școal ă în acest moment? nici una 1-2 zile 3-4 zile 5-6 zile 7 zile sau mai mult Total
îmi place mult 71,3% 17,9% 5,6% 3,4% 1,9% 100,0%
nu îmi place prea mult/îmi place pu țin 51,8% 32,6% 6,6% 4,5% 4,5% 100,0%
nu îmi place deloc 43,9% 32,7% 9,2% 9,2% 5,1% 100,0%
Total 56,2% 28,7% 6,6% 4,7% 3,9% 100,0%
Value Approx. Sig.
Dependent_ Ce sim ți referitor la școal ă în acest moment? ,155 ,000 Coeficientul
d al lui
Somer Dependent _ În ultimele 30 de zile_câte zile ai lip sit_pt c ă
ai chiulit sau ai s ărit orele de curs ? ,179 ,000
Gamma ( γ) ,301 ,000
Grafic 2.8 : Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea rela ției cu
profesorii și colegii și de importan ța pe care o acord ă rezultatelor școlare
De și, marea majoritate a elevilor
(86,5%) declar ă c ă respect ă ceea ce le
spun profesorii (acord total-31%, acord
par țial -55,4%) și c ă sunt accepta ți de
colegi a șa cum sunt – 90,5% (acord
total-45,9%, acord par țial – 44,6%),
aproximativ 1 din 10 responden ți au o
leg ătur ă afectiv ă negativ ă cu profesorii
și/sau cu colegii (dezacord total și
par țial-13,5%, respectiv 9,5%).
Asocierea dintre cele 2 variabile este semnificativ ă statistic ceea ce confirm ă faptul c ă personalul
didactic reprezint ă o instan ță socializatoare „de raportare” și care influen țeaz ă semnificativ rela țiile
dintre adolescen ți (22,6% dintre responden ții care nu respect ă ceea ce le spun profesorii declar ă c ă nu
sunt accepta ți a șa cum sunt de c ătre colegii lor, spre deosebire de numai 7,5% dintr e responden ții care
respect ă ceea ce le spun profesorii).
Tabel nr. 2.11 Asocierea dintre aprecierea rela ției cu profesorii și aprecierea rela ției cu colegii
al ți elevi m ă accept ă a șa cum sunt Test de
semnifica ție respect mult ceea ce îmi spun profesorii
acord dezacord Total
acord 92,5% 7,5% 100,0%
dezacord 77,2% 22,8% 100,0%
Total 90,5% 9,5% 100,0% χ2
corectat = 30,30 ;
DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0 ,178
De și unul din 10 elevi (9,7%) declar ă c ă nu le place deloc școala (grafic nr.2.6), doar 6,1% (dintre care
doar 2,9% au optat pentru varianta de r ăspuns „dezacord total”) au infirmat importan ța rezultatelor
școlare ob ținute, ceea ce indic ă faptul c ă școala reprezint ă o instan ță socializatoare „de raportare” între
adolescenți. De fapt, între importan ța pe care o acord ă rezultatelor școlare și aprecierea rela ției cu
școala, profesorii și colegii exist ă o asociere semnificativ ă statistic – cea mai mare asociere este între
itemii: rezultatele mele școlare conteaz ă pentru mine și respect mult ceea ce îmi spun profesorii (cu
23
mai
mult
de 1/2
35,4% 1/2
22,6% toti
8,7% mai
putin
de 1/2
13,7% nici
unul
4,9%
NS
14,6% variabil ă dependent ă: rezultatele mele școlare conteaz ă pentru mine), urmat ă de asocierea între itemii:
rezultatele mele școlare conteaz ă pentru mine și al ți elevi m ă accept ă a șa cum sunt (cu variabil ă
dependent ă: rezultatele mele școlare conteaz ă pentru mine).
Tabel nr. 2.12 Asocierea dintre importan ța acordat ă rezultatelor școlare și aprecierea rela ției cu școala, profesorii și
colegii
rezultatele mele școlare conteaz ă pentru mine
acord dezacord Total Test de semnifica ție
acord 96,9% 3,1% 100,0% respect mult ceea ce
îmi spun profesorii dezacord 75,0% 25,0% 100,0% χ2
corectat = 95,33; DF= 1;
Phi ( ϕ) = 0,314,p=0,000
acord 96,0% 4,0% 100,0% al ți elevi m ă accept ă
așa cum sunt dezacord 74,0% 26,0% 100,0% χ2
corectat = 70,64; DF= 1;
Phi ( ϕ)= 0, ,272,p=0,000
îmi place mult 98,1% 1,9% 100,0%
nu îmi place prea mult/
îmi place pu țin 94,4% 5,6% 100,0% Ce sim ți referitor la
școal ă in acest
moment? nu îmi place deloc 79,6% 20,4% 100,0% χ2 = 43,96 ;
DF= 2; p=0,000
Grafic 2.9 : Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la
întrebarea „ Câ ți dintre prietenii cu care v ă petrece ți cea
mai mare parte a timpului au rezultate școlare bune?”
2/3 dintre subiec ți declar ă c ă cel pu țin jumătate dintre
prietenii cu care petrec cea mai mare parte a timpu lui au
rezultate școlare bune (66,7%- au optat pentru variantele
de r ăspuns ½, mai mult de ½ sau to ți), iar aproximativ
unul din 5 subiec ți (18,6%) face parte din grupuri unde
mai pu țin de ½ sau nici unul dintre ei nu au rezultate
școlare bune. Exist ă o asociere negativ ă10 (ϕ = – 0,17),
semnificativ ă statistic, între importan ța pe care o acord ă
subiectul rezultatelor sale școlare și rezultatele școlare ale
prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a tim pului.
Tabel nr. 2.13 Asocierea dintre importan ța pe care o acord ă rezultatelor școlare și itemul „Câți dintre prietenii cu care v ă
petrece ți cea mai mare parte a timpului au rezultate școlare bune?”
Câ ți dintre prietenii cu care v ă petrece ți cea mai mare
parte a timpului au rezultate școlare bune? rezultatele mele școlare
conteaz ă pentru mine mai pu țin de 1/2 sau nici unul/a cel pu țin 1/2 Total Test de semnifica ție
acord 20,1% 79,9% 100,0%
dezacord 50,0% 50,0% 100,0%
Total 21,9% 78,1% 100,0% χ2
corectat = 20,91; DF= 1;
p=0,000
Phi ( ϕ) = -0,172
10 cei mai mul ți subiec ți sunt concentra ți pe diagonala secundar ă (cei care r ăspund cu Da/Acord la o întrebare r ăspund, în
propor ție mai mare, cu Nu/Dezacord la cealalt ă întrebare)
24 E. Activit ățile care îl preocup ă în timpul liber
Grafic 2.10 : Distribu ția responden ților în func ție de
principala activitate care îi preocup ă
Principalele activit ăți care îi preocup ă pe elevii
din înv ăță mântul din jude țul Buz ău sunt în
ordinea preferin țelor:
/arrowdwnrt1 73,3% – folosirea internetului (chat, muzic ă,
jocuri etc.);
/arrowdwnrt1 70,8% – distrac ția în ora ș
discotec ă/cafenea/petreceri etc.);
/arrowdwnrt1 51% – alte hobby-uri (cântat, desenat etc.);
/arrowdwnrt1 iar mai pu țin de jum ătate – 47,8%-
practicarea unor sporturi sau participarea la
evenimente sportive.
Pe ultimele 2 locuri în preferin țele elevilor sunt
întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe
seama altora (28,6%) și petrecerea timpului la
jocurile mecanice (7,9%), itemi care se asociaz ă pozitiv 11 , semnificativ statistic între ei (tabel nr. 2.14)
și cu deteriorarea rela țiilor cu școala/profesorii, familia și prietenii (tabel nr. 2.15 și 2.16).
Tabel nr. 2.14 Asocierea dintre preferin ța pentru întâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama altora și cea pentru
jocuri mecanice
Preocup ări_jocuri mecanice
da nu Total Test de semnifica ție
da 4,2% 24,4% 28,6%
nu 3,8% 67,6% 71,4% Preocup ări_întâlniri cu prietenii
pt. a ne distra pe seama altora Total 7,9% 92,1% 100,0% χ2
corectat = 23,06;
DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0 ,155
Întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe seam a altora sunt preferate mai ales de responden ții care au
declarat c ă:
/arrowdwnrt1 în ultimele 30 de zile au chiulit 3-4 zile (cea mai puternic ă asociere), nu le place deloc școala, nu
respect ă ceea ce spun profesorii (asociere negativ ă – ϕ = – 0,15) și nu prea îi intereseaz ă (dezacord
par țial) rezultatele școlare;
/arrowdwnrt1 sunt nemul țumi ți de rela ția cu mama, iar de rela ția cu tat ăl nu sunt mul țumi ți, dar nici nemul țumi ți,
nu conteaz ă foarte mult dac ă î și dezam ăgesc p ărin ții (asociere negativ ă – ϕ = – 0,08), controlul
părin ților este sc ăzut: nu știu unde î și petrec copiii lor nop țile de sâmb ătă (asociere negativ ă – ϕ = –
0,09), subiec ții declarând c ă pot s ă fac ă ce vor ( ϕ = 0,08).
11 cei mai mul ți subiec ți sunt concentra ți pe diagonala principal ă (cei care r ăspund cu Nu la o întrebare r ăspund, în propor ție
mai mare, cu Nu și la cealalt ă întrebare) 28,6 47,8 51,0 70,8 76,3
92,1 71,4 52,2 49,0 29,2 23,7
7,9 jocuri mecanice
(unde se pot câ știga
bani) întâlniri cu prietenii
pt a ne distra pe
seama altora practicarea unui
sport/ participarea
la evenim. sportive alte hoby-uri
(cântat, desenat
etc) distrac ția în ora ș
(discotec ă/cafenea/
petreceri etc) folosirea
internetului (chat,
muzic ă, jocuri etc) da nu
25 Tabel nr. 2.15 Asocierea dintre preferin ța pentru întâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama altora și itemi privind
rela ția cu școala/profesorii și familia
Preocup ări_întâlniri cu prietenii
pt. a ne distra pe seama altora
da nu Total Test de semnifica ție
îmi place mult 21,3% 78,7% 100,0%
nu îmi place prea
mult/îmi place pu țin 28,9% 71,1% 100,0% Ce sim ți referitor la școal ă în
acest moment?
nu îmi place deloc 46,9% 53,1% 100,0% χ2 = 23,22; DF= 2;
p=0,000
nici una 22,4% 77,6% 100,0%
1-2 zile 33,2% 66,8% 100,0%
3-4 zile 48,5% 51,5% 100,0%
5-6 zile 36,2% 63,8% 100,0% În ultimele 30 de zile_câte zile
ai lipsit_pt. c ă ai chiulit?
7 zile sau mai mult 41,0% 59,0% 100,0% χ2 = 30,59; DF= 4;
p=0,000
acord 25,9% 74,1% 100,0% respect mult ceea ce îmi spun
profesorii dezacord 45,6% 54,4% 100,0% χ2 = 21,27; DF= 1;
p=0,000
Phi ( ϕ) =-0,149
acord total 25,1% 74,9% 100,0%
acord par țial 34,4% 65,6% 100,0%
dezacord par țial 46,9% 53,1% 100,0% rezultatele mele școlare
conteaz ă pentru mine
dezacord total 34,5% 65,5% 100,0% χ2 = 14,28; DF= 3;
p=0,003
mul țumit ( ă) 26,4% 73,6% 100,0%
Nici mul țumit (ă),
nici nemul țumit(ă) 34,6% 65,4% 100,0% Satisfac ție_ rela ția cu mama
nemul țumit(ă) 41,9% 58,1% 100,0% χ2 = 7,80; DF= 2; p=0,020
mul țumit ( ă) 26,2% 73,8% 100,0%
Nici mul țumit(ă),
nici nemul țumit(ă) 35,9% 64,1% 100,0% Satisfac ție_ rela ția cu tat ăl
nemul țumit(ă) 25,0% 75,0% 100,0% χ2 = 8,16; DF= 2; p=0,017
acord 27,4% 72,6% 100,0% pentru mine conteaz ă foarte
mult să nu îmi dezam ăgesc
părin ții dezacord 40,2% 59,8% 100,0% χ2 = 6,70; DF= 1; p=0,008
Phi ( ϕ)=-,082
acord 31,9% 68,1% 100,0% În familia mea pot s ă fac ce
vreau dezacord 24,9% 75,1% 100,0% χ2 = 6,01; DF= 1; p=0,009
Phi ( ϕ) =0 ,077
acord 26,9% 73,1% 100,0% părin ții mei știu unde îmi petrec
nop țile de sâmb ătă dezacord 39,3% 60,7% 100,0% χ2 = 8,68; DF= 1; p=0,003
Phi ( ϕ) =-,093
Total 28,6% 71,4% 100,0%
Tabel nr. 2.16 Asocierea dintre preferin ța pentru jocuri mecanice și itemi privind rela ția cu școala/profesorii
Preocup ări_jocuri mecanice
da nu Total Test de semnifica ție
îmi place mult 4,9% 95,1% 100,0%
nu îmi place prea
mult/îmi place pu țin 7,0% 93,0% 100,0% Ce sim ți referitor la
școal ă în acest
moment? nu îmi place deloc 22,4% 77,6% 100,0% χ2 = 32,45; DF= 2;
p=0,000
nici una 6,7% 93,3% 100,0%
1-2 zile 6,2% 93,8% 100,0%
3-4 zile 15,2% 84,8% 100,0%
5-6 zile 17,0% 83,0% 100,0% În ultimele 30 de
zile_câte zile ai lipsit pt.
că ai chiulit?
7 zile sau mai mult 15,4% 84,6% 100,0% χ2 = 15,27; DF= 4;
p=0,004
acord 7,0% 93,0% 100,0% respect mult ceea ce îmi
spun profesorii dezacord 14,0% 86,0% 100,0% χ2 = 7,81; DF= 1; p=0,005
Phi ( ϕ) = -0,088
acord 7,0% 93,0% 100,0% rezultatele mele școlare
conteaz ă pentru mine dezacord 23,0% 77,0% 100,0% χ2 =20,00; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =-,141
Total 7,9% 92,1% 100,0%
Preferin ța pentru jocuri mecanice este caracteristic ă mai ales responden ților care au declarat c ă:
/arrowdwnrt1 nu le place deloc școala (cea mai puternic ă asociere), în ultimele 30 de zile au chiulit 5-6 z ile, nu
respect ă ceea ce spun profesorii (asociere negativ ă – ϕ = – 0,09) și nu prea îi intereseaz ă rezultatele
școlare (profil similar cu cel în cazul itemului „în tâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama
altora”);
26 /arrowdwnrt1 controlul p ărin ților este sc ăzut: nu știu unde î și petrec copiii lor serile (cea mai puternic ă asociere și
este negativ ă – ϕ = – 0,15) sau nop țile de sâmb ătă (asociere negativ ă – ϕ = – 0,14), iar adolescen ții
ob țin cu u șurin ță bani de la mama și/sau tata(asociere negativ ă – ϕ = – 0,07), de și nu îi preocup ă
prea mult s ă nu își dezam ăgeasc ă p ărin ții (asociere negativ ă – ϕ = – 0,10);
/arrowdwnrt1 nu ob țin sprijin real de la prietenul/a cel/cea mai bun/ ă (asociere negativ ă – ϕ = – 0,07).
Tabel nr. 2.17 Asocierea dintre preferin ța pentru jocuri mecanice și itemi privind rela ția cu familia și cu cel mai bun/ ă
prieten/ ă
Preocup ări_jocuri mecanice
da nu Total Test de semnifica ție
acord 7,1% 92,9% 100,0% pentru mine conteaz ă foarte mult
să nu îmi dezam ăgesc p ărinții dezacord 16,3% 83,7% 100,0% χ2 = 8,46; DF= 1; p=0,004
Phi ( ϕ) =-0,098; p=0,002
acord 6,3% 93,7% 100,0% părin ții mei știu unde m ă aflu
seara dezacord 17,9% 82,1% 100,0% χ2 = 20,30; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =-0,147; p=0,000
acord 6,4% 93,6% 100,0% părin ții mei știu unde îmi petrec
nop țile de sâmb ătă dezacord 17,8% 82,2% 100,0% χ2 = 19,09; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =-0,143; p=0,000
acord 7,2% 92,8% 100,0% împrumut/ob țin cu titlu de cadou
ușor bani de la mama și /sau tata dezacord 12,7% 87,3% 100,0% χ2 = 4,35; DF= 1; p=0,037
Phi ( ϕ) =-0,071; p=0,024
acord 7,3% 92,7% 100,0% ob țin sprijin real de la prietenul/
prietena cel/cea mai bun/bun ă dezacord 13,2% 86,8% 100,0% χ2 = 4,00; DF= 1; p=0,045
Phi ( ϕ) =-0,069; p=0,029
Total 7,9% 92,1% 100,0%
F. Tr ăsături de personalitate
Unele studii 12 semnaleaz ă existen ța unei rela ții pozitive între comportamentele de consum și abuzul de
droguri și anumite caracteristici psihologice: c ăutarea de senza ții noi, un prag sc ăzut în evitarea durerii,
incapacitatea de a controla emo țiile, labilitate emo țional ă (anxietate, depresie sau stim ă de sine
sc ăzut ă) sau agresivitate și ostilitate.
În interven țiile centrate pe reducerea riscurilor abuzului de d roguri și promovarea stabilirii pe termen
lung a factorilor de protec ție se pune accent pe:
/arrowdwnrt1 disponibilitatea unui mediu social de suport și înt ărirea abilit ăților copilului de a înfrunta
provoc ările pe care le presupune integrarea social ă;
/arrowdwnrt1 dezvoltarea capacit ății individuale a copilului sau adolescentului de a- și rezolva problemele și de
a rezista presiunii grupului de egali;
/arrowdwnrt1 men ținerea unor valori prosociale din partea grupului d e egali dar și aprecierea pozitiv ă a
grupului de c ătre p ărin ți sau tutori.
12 alte studii au adus eviden țe asupra faptului c ă labilitatea emo țional ă pare a fi mai degrab ă o consecin ță a abuzului de
droguri decât o cauz ă
27 Grafic 2.11 : Distribu ția responden ților în func ție de
dificultatea cu care cer sau ofer ă ajutor altcuiva
În studiul realizat în înv ăță mântul
preuniversitar din jude țul Buz ău,
majoritatea responden ților declar ă c ă le este
ușor/foarte u șor s ă cear ă ajutorul atunci
când au probleme (82,5%) sau s ă ofere
ajutor unei alte persoane care are nevoie
(92,8%). Cu toate acestea, este
recomandabil ca în activit ățile de prevenire
să se insiste pe depistarea și oferirea de
ajutor celor c ărora le este dificil/foarte dificil s ă solicite ajutor atunci când au nevoie (- în cadrul
studiului 1/5 dintre responden ți – 17,5% – au declarat c ă le este dificil/foarte dificil s ă solicite ajutor
atunci când au nevoie).
Referitor la imaginea pe care adolescen ții o au referitor la propria persoan ă se observ ă c ă :
/arrowdwnrt1 de și majoritatea (93,6%) consider ă c ă sunt capabili s ă fac ă lucrurile la fel de bine ca majoritatea
persoanelor, aproximativ jum ătate se gândesc, câteodat ă, c ă nu sunt buni de nimic (45,9%), ceea
ce poate implica standarde ridicate în aprecierea p ropriei persoane și sc ăzute în aprecierea
grupului de egali;
/arrowdwnrt1 neavând încredere prea mare în propria persoan ă (stim ă de sine sc ăzut ă), mai mult de 1/3 dintre
subiec ți (38,2%) se simt stânjeni ți când trebuie s ă vorbeasc ă în fa ța colegilor;
/arrowdwnrt1 86,7% dintre subiec ți au declarat c ă au multe interese și pasiuni.
Grafic 2.12 : Distribu ția responden ților în func ție de descrierea proprie
025 50 75
acord total 20,9 10,7 48,6 66,5
acord partial 25,0 27,5 38,1 27,1
dezacord partial 22,5 26,9 7,3 2,4
dezacord total 31,7 34,9 6,0 4,1 câteodat ă m ă gândesc
că nu sunt bun de nimic mă simt foarte stânjenit
când trebuie s ă spun
ceva în clas ăam o gr ămad ă de
interese și de pasiuni sunt capabil s ă fac
lucrurile la fel de bine ca
majoritatea persoanelor
2,8 14,8 35,5
2,7 4,6 47 47,7
45,1
0 25 50 foarte dificil dificil ușor foarte u șor
ajut pe cinev a care
are nev oie
cer ajutorul atunci
când am probleme
28 ușor
30,9%
foarte
ușor
54,8% dificil
11,1%
foarte
dificil
3,2% Grafic 2.13 : Distribu ția responden ților în func ție de
r ăspunsurile la întrebarea: ” Cât de dificil ar fi s ă spui
"nu" atunci când cineva î ți cere s ă faci ceva ce nu vrei?”
85,7% dintre subiec ți declar ă c ă pot rezista presiunii
anturajului și s ă spun ă "nu" atunci când cineva îi cere s ă
fac ă ceva ce nu dore ște. Având în vedere c ă unul din 7
subiec ți (14,3%) au declarat îns ă c ă acest lucru este
dificil/foarte dificil, un alt obiectiv al programe lor de
prevenire implementate ar trebui s ă fie
formarea/îmbun ătățirea abilit ăților de a se opune
influen ței pe care grupul de egali sau prieteni o are
asupra adolescentului.
Dificultatea cu care cer sau ofer ă ajutor este influen țat ă semnificativ de imaginea pe care subiec ții o au
despre sine. Astfel, cei c ărora le este cel mai dificil/foarte dificil s ă solicite ajutor, atunci când au
nevoie:
/arrowdwnrt1 se opun cu dificultate presiunii grupului: dificil/ foarte dificil s ă „spun ă "nu" atunci când cineva le
cere s ă fac ă ceva ce nu vor” (cea mai puternic ă asociere și este pozitiv ă ϕ = 0,15);
/arrowdwnrt1 au o stim ă de sine sc ăzut ă: dezacord pentru „sunt capabil s ă fac lucrurile la fel de bine ca
majoritatea persoanelor” (asociere pozitiv ă – ϕ = 0,11) sau acord pentru „câteodat ă m ă gândesc
că nu sunt bun de nimic” (asociere negativ ă – ϕ = – 0,10).
Tabel nr. 2.18 Asocierea dintre dificultatea cu c are cer sau ofer ă ajutor altcuiva și descrierea proprie
Cât de d ificil este s ă _ceri ajutorul atunci când ai probleme?
Descriere proprie ușor +
foarte u șor dificil +
foarte dificil Total Test de semnifica ție
ușor + foarte u șor 84,8% 15,2% 100,0% spun "nu" atunci când cineva îmi
cere s ă fac ceva ce nu vreau dificil + foarte dificil 68,1% 31,9% 100,0% χ2 = 22,78; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,154; p=0,000
acord 83,5% 16,5% 100,0% sunt capabil s ă fac lucrurile la fel
de bine ca majoritatea persoanelor dezacord 66,2% 33,8% 100,0% χ2 = 11,52; DF= 1; p=0,001
Phi ( ϕ) =0, 112; p=0,000
acord 78,1% 21,9% 100,0% câteodat ă m ă gândesc c ă nu
sunt bun de nimic dezacord 86,1% 13,9% 100,0% χ2 = 10,28; DF= 1; p=0,001
Phi ( ϕ) =-0,104; p=0,001
Cât de dificil este s ă _ ajut pe cineva care are nevoie?
Descriere proprie ușor +
foarte u șor dificil +
foarte dificil Total Test de semnifica ție
acord 94,2% 5,8% 100,0% sunt capabil s ă fac lucrurile la fel
de bine ca majoritatea
persoanelor dezacord 72,3% 27,7% 100,0% χ2 = 40,00; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0,207; p=0,000
ușor + foarte u șor 94,7% 5,3% 100,0% spun "nu" atunci când cineva îmi
cere s ă fac ceva ce nu vreau dificil + foarte dificil 81,2% 18,8% 100,0% χ2 = 31,09; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0, 181; p=0,000
acord 94,4% 5,6% 100,0% am multe interese și pasiuni dezacord 82,1% 17,9% 100,0% χ2 = 24,33; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0, 161; p=0,000
acord 89,1% 10,9% 100,0% mă simt foarte stânjenit când
trebuie s ă spun ceva în clas ă dezacord 95,0% 5,0% 100,0% χ2 =11,55; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = -0,111; p=0,001
29 025 50 75
acord total 15,4 66,2 21,2
acord partial 30,4 22,3 37,3
dezacord partial 24,3 5,8 24,4
dezacord total 29,9 5,8 17,2 singurul mod de a f ace f a ță
agresiunilor este sa îi lasi pe
al ți s ă în țeleag ă cine este întotdeauna exist ă modalit ăți
de a rezolva problemele f ără
a apela la o f or ță f izic ătrebuie s ă la și de în țeles
când e ști f urios pe cineva Subiec ții c ărora le este cel mai dificil/foarte dificil s ă ofere ajutor unei alte persoane sunt cei care:
/arrowdwnrt1 au o stim ă de sine sc ăzut ă: dezacord pentru „sunt capabil s ă fac lucrurile la fel de bine ca
majoritatea persoanelor” (cea mai puternic ă asociere și este pozitiv ă – ϕ = 0,20);
/arrowdwnrt1 se opun cu dificultate presiunii grupului: dificil/ foarte dificil s ă „spun ă "nu" atunci când cineva le
cere s ă fac ă ceva ce nu vor” (asociere pozitiv ă – ϕ = 0,20);
/arrowdwnrt1 nu se implic ă în foarte multe activit ăți extra școlare: dezacord pentru „am multe interese și
pasiuni” (asociere pozitiv ă – ϕ = 0,16);
/arrowdwnrt1 sunt mai timizi: acord pentru „m ă simt foarte stânjenit când trebuie s ă spun ceva în clas ă”
(asociere negativ ă – ϕ = – 0,11) .
Deoarece diverse studii au ar ătat c ă exist ă o rela ție între abuzul de droguri și comportamentul
dezadaptativ (tulbur ări de aten ție, iritabilitate și agresivitate) al copiilor/adolescen ților, un set de
întreb ări din chestionar a vizat modul în care responden ții se rela ționeaz ă cu cei din jur. Datele din
graficul 2.14 indic ă următoarele:
Grafic 2.14 : Distribu ția responden ților în func ție de
modul în care se rela ționeaz ă cu cei din jur
/arrowdwnrt1 aproximativ jum ătate
dintre responden ți
(45,8%-acord total/par țial)
consider ă c ă singurul mod
de a face fa ță agresiunilor
este s ă îi la și pe al ți s ă
în țeleag ă cine este șeful;
/arrowdwnrt1 cel pu țin 1 din 10 subiec ți
nu este de acord cu faptul
că întotdeauna exist ă
modalit ăți de a rezolva problemele f ără a apela la o for ță fizic ă (11,5%- dezacord total/par țial);
/arrowdwnrt1 mai mult de jum ătate au fost de acord c ă trebuie s ă la și de în țeles când e ști furios pe cineva
(58,4%-acord total/par țial).
În privin ța modului în care iau deciziile se observ ă c ă de și 13,1% (dezacord total/par țial) dintre
subiec ți au declarat c ă nu cânt ăresc toate alternativele înainte de a se decide asu pra unei ac țiuni:
/arrowdwnrt1 doar 4,7% dintre responden ți renun ță ulterior să mai finalizeze o activitate;
/arrowdwnrt1 71% dintre subiec ți declar ă c ă dac ă au decis ceva nu mai conteaz ă ce gândesc prietenii lor;
/arrowdwnrt1 iar 66,2% se r ăzgândesc adeseori f ără s ă se gândeasc ă la consecin țe.
30 Grafic 2.15 : Distribu ția responden ților în func ție de modul în care iau deciziile
020 40 60
acord total 49,0 58,7 29,1 21,5
acord partial 37,9 36,7 41,9 44,7
dezacord partial 8,6 2,3 18,1 20,8
dezacord total 4,5 2,4 10,9 13,0 cânt ăresc toate
posibilit ățile înainte s ă m ă
decid asupra unei ac țiuni când decid s ă fac ceva,
întotdeauna îm i duc
activitatea pân ă la cap ătcând am decis ceva nu
conteaz ă ce gândesc
prietenii m ei adeseori m ă r ăzgândesc
fără s ă m ă gândesc la
consecin țe
Concluzii
Un factor de protec ție care poate modera efectele expunerii la situa ții de risc și, în acest fel, poate reduce
vulnerabilitatea indivizilor în fa ța problemelor rela ționate cu drogurile este familia . Conform datelor situa ția
este urm ătoarea:
/arrowdwnrt1 16,5% dintre subiec ți locuiesc cu un p ărinte/ambii p ărin ți vitregi, în familii monoparentale, doar cu bunici
sau fra ți/surori/rude de gradul III, fie cu alte persoane c u care nu sunt rude;
/arrowdwnrt1 situa ția familial ă: 15,9% dintre subiec ți au o situa ție financiar ă precar ă, 6,7% declar ă că în familia lor se
consum ă destul de des alcool în cantit ăți mari, 3,8% au în familia lor pe cineva care are p robleme legale,
iar 1,3% că un membru din familia sa consum ă droguri;
/arrowdwnrt1 rela ții între membrii familiei : 15,9% – nu au fost de acord cu faptul c ă în familia lor nu ar exista violen ță
fizic ă, 14,1% – nu au fost de acord cu itemul „membrii fa miliei mele sunt plini de via ță și de voie bun ă”,
12%- consider ă c ă în familia lor nu este important ca fiecare s ă-și exprime p ărerile, 11,7%- au declarat c ă
în familia lor nu discut ă despre problemele fiec ăruia, 9,2%- consider ă c ă pentru p ărin ții s ăi fericirea sa nu
este important ă, pentru 14,1% dintre adolescen ți declar ă c ă este u șor s ă împrumute sau s ă ob țin ă cu titlu
de cadou bani de la p ărin ți;
/arrowdwnrt1 supervizarea p ărinteasc ă asupra vie ții copiilor: 47,8% – declar ă c ă li se permite s ă fac ă ce doresc, 47,4%-
că p ărin ții nu au stabilit reguli stricte, 39%- nu sunt pede psi ți sau mustra ți când gre șesc, mai mult de 1 din
10 subiec ți nu sunt de acord cu faptul c ă p ărin ții lor știu unde se afl ă seara (13,9%) sau unde î și petrec
nop țile de sâmb ătă (13,4%);
/arrowdwnrt1 gradul de satisfac ție fa ță de rela ția cu p ărin ții : 8,3% se declar ă nemul țumi ți de rela ția cu tat ăl și 3,1% de
rela ția cu mama (1,6% dintre responden ți au o rela ție deficitar ă cu ambii p ărin ți); procentul celor pentru
care nu are importan ță dac ă î și dezam ăgesc p ărin ții (9,2%) este apropiat de cel al subiec ților care au
declarat c ă sunt nemul țumi ți de rela ția cu unul/ambii p ărin ți (9,8%).
Deoarece studiile în domeniu indic ă o rela ție invers ă între abuzul de droguri și integrarea școlar ă, iar e șecul
școlar a fost identificat ca factor de risc în privi n ța consumului de droguri, un alt aspect urm ărit în studiu a fost
rela ția adolescen ților cu școala:
/arrowdwnrt1 atrac ția fa ță de școal ă: 63,7% dintre adolescen ți au declarat c ă școala „nu îmi place prea mult/îmi place
pu țin”, iar 9,7% nu sunt deloc atra și de școal ă;
/arrowdwnrt1 absen ța de la ore : în ultimele 30 de zile, dintr-un motiv sau altul au absentat de la școal ă aproximativ
jum ătate dintre elevi, cei mai mul ți (43,8%) fiind cei care „chiulesc” de la ore: 28,7 % – au lipsit 1-2 zile,
11,3% – au lipsit între 3 și 6 zile, 3,9% – au lipsit mai mult de o s ăpt ămân ă de la școal ă;
31 /arrowdwnrt1 rela ția cu profesorii și/sau cu colegii : aproximativ 1 din 10 responden ți au o leg ătur ă afectiv ă negativ ă cu
profesorii și/sau cu colegii: dezacord total și par țial-13,5% pentru „respect ceea ce îmi spun profesor ii”,
respectiv 9,5% pentru „sunt acceptat de colegi a șa cum sunt”;
/arrowdwnrt1 importan ța rezultatelor școlare ob ținute : 6,1% (dintre care doar 2,9% au optat pentru varia nta de r ăspuns
„dezacord total”) au infirmat importan ța rezultatelor școlare ob ținute.
În afara p ărinților, pentru adolescen ți, un factor important de suport în reprezint ă anturajul și grupul de egali ,
iar în aceast ă privin ță se observ ă urm ătoarele:
/arrowdwnrt1 11,3% dintre subiec ți declar ă c ă nu ob țin un sprijin real de la cel/cea mai bun/bun ă prieten/prieten ă
ace știa, iar 1,1% se declar ă nemul țumi ți de rela ția cu acesta/aceasta;
/arrowdwnrt1 aproximativ unul din 5 subiec ți (18,6%) fac parte din grupuri unde mai pu țin de ½ sau nici unul dintre ei
nu au rezultate școlare bune.
În privin ța activit ăților pe care le desf ăș oar ă în timpul liber se observ ă c ă:
/arrowdwnrt1 doar aproximativ jum ătate sunt interesa ți de practicarea unor sporturi/participarea la even imente sportive
(47,8%) sau alte hobby-uri (cântat, desenat etc.) – 51%,
/arrowdwnrt1 marea majoritate sunt mai tenta ți de folosirea internetului pentru chat, muzic ă, jocuri etc. (73,3%) sau
distrac ția în ora ș: discotec ă/cafenea/petreceri etc. (70,8%),
/arrowdwnrt1 28,6% se întâlnesc cu prietenii pentru a se distra pe seama altora, iar 7,9% petrec timpul la jocurile
mecanice.
În privin ța disponibilit ății unui mediu social de suport, a abilit ăților adolescentului de a înfrunta provoc ările pe
care le presupune integrarea social ă, a modului în care responden ții se rela ționeaz ă cu cei din jur și iau deciziile
se observ ă:
/arrowdwnrt1 1/5 dintre responden ți (17,5%) au declarat c ă le este dificil/foarte dificil s ă solicite ajutor atunci când au
nevoie, iar 7,2% s ă ofere ajutor unei alte persoane care are nevoie;
/arrowdwnrt1 referitor imaginea pe care o au despre propria pers oan ă: 45,9% se gândesc, câteodat ă, c ă nu sunt buni de
nimic, mai mult de 1/3 dintre subiec ți (38,2%) se simt stânjeni ți când trebuie s ă vorbeasc ă în fa ța
colegilor, iar 6,5% consider ă c ă nu sunt capabili s ă fac ă lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelo r;
/arrowdwnrt1 14,3% dintre adolescen ți au declarat c ă le este dificil/foarte dificil s ă spun ă "nu" atunci când cineva îi cere
să fac ă ceva ce nu dore ște;
/arrowdwnrt1 45,8% consider ă c ă singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi la și pe al ți s ă în țeleag ă cine este
șeful, 11,5% nu sunt de acord cu faptul c ă întotdeauna exist ă modalit ăți de a rezolva problemele f ără a
apela la o for ță fizic ă, iar 58,4% au fost de acord cu faptul c ă trebuie s ă la și de în țeles când e ști furios pe
cineva;
/arrowdwnrt1 66,2% dintre subiec ți se r ăzgândesc adeseori f ără s ă se gândeasc ă la consecin țe, 29% se las ă influen țați
de opinia prietenilor în deciziile pe care le iau, 13,1% au declarat c ă nu cânt ăresc toate alternativele
înainte de a se decide asupra unei ac țiuni, iar 4,7% c ă, de și au decis ceva, nu duc întotdeauna activitatea
pân ă la cap ăt.
32 56,6% 34,2% 26%
de-a lungul
vietii în ultimul
an în ultimele
30 de zile Capitolul III. Consumul de tutun
A. Prevalen ța de-a lungul vie ții, în ultimul an, în ultimele 30 de zile și previziuni
legate de consumul de tutun
Grafic 3.1 Prevalen ța consumului de tutun
Peste jum ătate (56,6%) dintre responden ți au
declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă în via ță ,
mai mult de o treime (34,2%) au fumat cel
pu țin o dat ă în ultimele 12 luni, iar mai mult de
unu din 4 subiec ți (26%) au declarat c ă au
fumat cel pu țin o dat ă în ultimele 30 de zile.
Îngrijor ător este faptul c ă dac ă jum ătate dintre
elevii care au declarat c ă au consumat tutun cel
pu țin odat ă de-a lungul vie ții (25,7%) au r ămas
la stadiul unui consum experimental (au
consumat 1-2 ori de-a lungul vie ții), 12,2% dintre adolescen ți au declarat c ă, în ultimele 30 de zile, au
consumat tutun de 20-29 de ori (grafic 3.2).
Grafic3.2: Prevalen ța consumului de tutun în func ție de frecven ța consumului
010 20 30 40 50 60
1-2 ori 25,7 8,0 3,9
3-5 ori 7,5 5,6 6,1
6-9 ori 2,5 2,5 1,9
10-19 ori 1,9 2,4 2,0
20-29 ori 19,0 15,7 12,2
total 56,6 34,2 26,0 de-a lungul vietii în ultimul an în ultimele 30 de zi le
Întreba ți cât de probabil este ca în urm ătorul an s ă fumeze, doar 43,1% dintre adolescen ți exclud cu
siguran ță posibilitatea adopt ării unui astfel de comportament în viitor. Necesita tea implement ării
programelor de prevenire devine și mai evident ă dac ă avem în vedere c ă:
33
Tabel 3.1 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile
la întrebarea “Cât de probabil este ca tu s ă
fumezi tutun în urm ătorul an începând de acum?”
/arrowdwnrt1 9,2% dintre responden ți care nu au consumat
tutun pân ă în prezent au declarat c ă este posibil
și foarte posibil ca ei s ă fumeze în urm ătorul an,
/arrowdwnrt1 dintre cei care au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții mai mult de jum ătate
(53,8%) au declarat c ă este posibil și foarte posibil ca ei s ă fumeze în urm ătorul an și doar un sfert
(24,2%) dintre subiec ți exclud cu siguran ță posibilitatea ca ei s ă mai fumeze în viitor.
Tabel 3.2 Tabel de contingen ță între consumul de tutun pân ă în prezent și comportamentul în viitor
Cât de probabil este ca tu s ă_fumezi tutun în urm ătorul an începând de acum? Consum tutun_de-a
lungul vie ții foarte posibil posibil aproape imposibil imposibil nu r ăspund Total
nu 2,1% 7,1% 13,0% 69,4% 8,3% 100,0%
da 28,2% 25,6% 15,6% 24,2% 6,4% 100,0%
B. Frecven ța consumului de tutun
Tabel 3.3 Distribu ția subiec ților în func ție de
frecven ța consumului de tutun
În privin ța frecven ței consumului de țig ări,
distribu ția subiec ților este urm ătoarea:
• 7,6% – fumeaz ă ocazional sau când au
țig ări;
• 2,1%- fumeaz ă 1-5 țig ări/s ăpt ămân ă;
• 16,7%- fumeaz ă zilnic (dintre care 3
fumeaz ă aproximativ 1 pachet de
țigări/zilnic);
• 30,1% – au declarat c ă au încercat ca s ă
”vad ă” cum este, dar acum nu mai fumeaz ă.
C. Vârst ă de debut
Tabel 3.4 Distribu ția subiec ților în func ție de vârsta de debut
Conform datelor din tabelul 3.4, 13,1%
dintre subiec ții care au declarat c ă
fumeaz ă au debutat în consumul de tutun
la 9 ani sau chiar mai devreme, 1,9%
trecând și la consum regulat.
Cei mai mul ți dintre subiec ți au declarat
că au fumat prima țigar ă sau au debutat în
consumul zilnic la 16 ani sau mai târziu. foarte posibil 16,8% aproape imposibil 14,1%
posibil 18,5% imposibil 43,1 %
nu r ăspund 7,5 %
Nr. %
fumez ocazional (la petreceri, de Revelion
etc.) sau când am țig ări 74 7,6
nu fumez zilnic (1-5 țig ări/s ăpt ămân ă) 20 2,1
1-5 țig ări (max. 1/4 pachet) 38 3,9
6-10 țig ări (max.1/2 pachet) 37 3,8
11-15 țig ări (max.3/4pachet) 32 3,3
16-20 de țig ări (max.1 pachet) 39 4,1 în
fiecare
zi
mai mult de 1 pachet 16 1,6
am încercat ca s ă v ăd cum este dar acum nu
mai fumez 293 30,1
nu fumez si nici nu am încercat vreodat ă 423 43,5
Total 973 100
NR 34 –
Total 1007 –
prima țigar ă fumat zilnic
9 ani sau mai devreme 13,1 1,9
10 ani 5,4 1,5
11 ani 4,4 1,0
12 ani 7,7 1,5
13 ani 7,7 3,4
14 ani 15,9 10,7
15 ani 16,5 21,6
16 ani sau mai târziu 29,3 58,4
mediana 14 ani 16 ani sau mai târziu
mod 16 ani sau mai târziu 16 ani sau mai târziu
34 D. Loca țiile unde a fumat ultima dat ă
Tabel 3.5 Distribu ția subiec ților în func ție de
locul unde se aflau când au fumat ultima dat ă – %
Referitor la locurile unde se aflau când au
fumat ultima dat ă distribu ția responden ților
este urm ătoarea:
/arrowdwnrt1 33,2% – la domiciliul propriu/al altcuiva
sau în scara/spatele blocului;
/arrowdwnrt1 25,1% – într-un loc de petrecere a
timpului liber (discotec ă, biliard, bar,
cofet ărie, restaurant, pizzerie);
/arrowdwnrt1 19,8% – în aer liber;
/arrowdwnrt1 18,3% – într-o unitate de înv ăță mânt;
/arrowdwnrt1 1,6% – alte locuri (ex: în tab ără, în podul grajdului, în locuri retrase, la țar ă, la bunici, la gazd ă, la
o înmormântare).
E. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice
/head2right Sex și vârst ă
Tabel 3.6 Distribu ția subiec ților care au fumat cel
pu țin o dat ă de-a lungul vie ții în func ție de sex și vârst ă
Cei mai mul ți dintre responden ții
care au fumat cel pu țin o dat ă de-a
lungul vie ții sunt de sex masculin
(asociere semnificativ ă statistic,
leg ătur ă modest ă între variabile 13 ),
iar pentru subiec ții cu vârsta de 17
de ani și peste propor ția celor care
au declarat c ă nu au fumat niciodat ă este mai mic ă decât a celor care au fumat cel pu țin o singur ă dat ă
în via ță (asociere semnificativ ă statistic, rela ție moderat ă între variabile 14 ). Exist ă o asociere
semnificativ ă între sexul și vârsta respondentului și prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții,
iar, în privin ța vârstei de debut, se observ ă c ă adolescen ții de sex masculin încep consumul de tutun
mai devreme, propor ția acestora fiind mai mare decât cea a adolescentel or care au început s ă fumeze
pân ă la vârsta de 14 ani (tabel 3.7).
13 Mărime efect: slab – ϕ (phi)< 0,1; modest – ϕ (phi) între 0,1 și 0,3; moderat – ϕ (phi) între 0,3 și 0,5; puternic – ϕ (phi)
între 0,5 și 0,8; foarte puternic – ϕ (phi) >0.8 (dup ă Cohen, J,1988- Statistical Power Analysis for the Behavioral Sciences,
Lawrence Erlbaum Associates, Inc.)
14 Lambda ( λ) variaz ă între 0 și 1; m ărime efect: rela ție inexistent ă -λ= 0; rela ție foarte slab ă, neglijabil ă λ< 0,2; asociere
slab ă, sc ăzut ă – λ între 0,2 și 0,4; asociere moderat ă – λ între 0,4 și 0,7; asociere puternic ă – λ între 0,7 și 0,9;rela ție foarte
puternic ă – λ între 0,9 și < 1,0; asociere perfect ă – λ= 1 (dup ă Argyrous, G., 2005, Statistics for Research With a Guide to
SPSS, Sage Publications) pe strad ă, în parc, pe plaj ă sau în aer liber (au mai
fost men ționate: în sta ția de autobuz, la pescuit, la
iarb ă verde, pe câmpie, pe deal la țar ă) 19,8
la școal ă (ex în curte, la toalet ă, la col țul școlii etc.) 18,3
acas ă la mine 16,5
într-o discotec ă(a mai fost men ționat r ăspunsul: la
biliard) 15,2
acas ă la altcineva 12,1
în scara/spatele blocului 6,6
intr-un bar (a mai fost men ționat r ăspunsul la cafea
– înainte de ore) 5,4
într-o pizzerie/un restaurant(a mai fost men ționat
răspunsul cofet ărie) 4,5
în alte locuri 1,6
total 100
Consum tutun_de-a lungul vie ții
nu da Total Test de semnifica ție
masculin 36,3 63,7 100 sex feminin 48,3 51,7 100 χ2 = 13,68;DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,12 ; p=0,000
15 ani 54,5 45,5 100
16 ani 55,0 45,0 100
17 ani 44,3 55,7 100
18 ani 40,7 59,3 100
19 ani 35,0 65,0 100
20 ani 34,1 65,9 100 vârsta
21 ani si peste 18,2 81,8 100 λ simetric =0,56, p=0 ,015
Total 43,4 56,6 100
35 Tabel 3.7 Distribu ția subiec ților care au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții în func ție de sex și vârsta de debut
sex Consum tutun_de-a lungul vie ții – DA masculin feminin Total Test de semnifica ție
9 ani sau mai devreme 18,1% 8,8% 13,1%
10 ani 5,9% 4,9% 5,4%
11 ani 7,2% 2,1% 4,4%
12 ani 10,1% 5,6% 7,7%
13 ani 9,7% 6,0% 7,7%
14 ani 14,8% 16,9% 15,9%
15 ani 14,3% 18,3% 16,5% Vârsta debut_prima
țigar ă
16 ani sau mai târziu 19,8% 37,3% 29,4%
Total 100,0% 100,0% 100,0% λ simetric =0,07, p=0 ,002
λ sex_ variab dependent =0,18,
p=0 ,002
τ Goodman and Kruskal p=0 ,000
vărst ă debut_ v. dependent=0,01,
sex_ v. dependent=0,07
Adolescen ții de sex masculin și cei majori consum ă tutun mai frecvent decât cei de sex feminin și
minori 15 , iar băie ții fumeaz ă în locuri publice într-o propor ție mai mare decât fetele.
Tabel 3.8 Asocierea dintre sexul și vârsta subiec ților și frecven ța și locul consumului de tutun
sex vârsta
Câte țig ări fumezi de obicei ? masculin feminin Total minori majori Total
fumez ocazional (la petreceri, de Revelion
etc.) sau când am + nu fumez zilnic (1-5
țig ări/s ăpt ămân ă) 9,9 9,5 9,7 9,9 9,5 9,7
în fiecare zi 20,6 14,2 16,8 10,7 22,8 16,8
am încercat ca s ă vad cum este dar acum nu
mai fumez + nu fumez și nici nu am încercat
vreodat ă 69,5 76,3 73,6 79,5 67,7 73,6
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 = 7,24; DF= 2; p=0,027
Coef V al lui Cramer =0,09 ; p=0,027 χ2 = 26,10; DF= 2; p=0,000
Coef V al lui Cramer =0,16 ; p=0,000
Unde se afla când a fumat ultima dat ă
acas ă la mine/altcineva, în scara/spatele
blocului 26,5% 42,9% 35,2% 35,2% 35,2% 35,2%
Într-o pizzerie/un restaurant/bar/discoteca 26,5% 24,0% 25,2% 23,4% 26,5% 25,1%
Pe strad ă, în parc, pe plaj ă sau în aer liber 21,3% 18,5% 19,8% 24,2% 16,2% 19,8%
La școal ă (ex în curte, la toalet ă etc.) 23,1% 14,0% 18,2% 15,2% 20,9% 18,4%
În alte locuri 2,6% ,6% 1,6% 2,0% 1,2% 1,6%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
χ2 = 21,94; DF= 4; p=0,000
Test de semnifica ție Coeficientul V al lui Cramer =0,20;
p=0,000 Nesemnificativ
χ2 = 8,08; DF= 4; p=0,089
/head2right Nivelul de școlarizare
Anul de studiu se asociaz ă semnificativ cu:
/arrowdwnrt1 prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții – dac ă în clasa a IX-a majoritari sunt cei care
nu au fumat niciodat ă, din clasa a X propor ția se inverseaz ă, procentul celor care au fumat cel
pu țin o singur ă dat ă în via ță crescând pân ă la 2/3 (67,7%) pentru adolescen ții în clasa a XII-a;
/arrowdwnrt1 vârsta de debut – de și asocierea este semnificativ ă trebuie ținut cont c ă propor ția elevilor de 16
ani și peste din clasa a IX este foarte mic ă; cu toate acestea dac ă avem în vedere c ă procentul
celor care au declarat c ă au fumat prima țigar ă la 14-15 ani descre ște invers propor țional cu clasa
15 Distribu ția e șantionului este urm ătoarea: 15-17 ani – 504 subiec ți, 18 ani – 212 subiec ți, 19-42 de ani -291; având în
vedere c ă în chestionar a fost inclus ă întrebare privind anul na șterii (Q2) și este imposibil de precizat câ ți dintre cei n ăscu ți
în anul 1990 sunt deja majori, s-a optat pentru inc luderea tuturor celor de 18 ani în categoria celor majori pentru a avea o
mărime aproximativ egal ă de subiec ți pentru cele 2 intervale (minori – 504 subiec ți, majori – 503 subiec ți)
36 (de la 40,4% la 17,6%), iar propor ția celor care au debutat în consumul de tutun la 9 ani sau mai
devreme din clasa a IX- a și a X-a este de aproximativ dou ă ori mai mare decât a celor din clasele
XI- XIII pentru care cea mai mare propor ție se reg ăse ște pentru 16 ani și peste, ca vârst ă de
debut, conduc la ipoteza c ă vârsta de debut este în sc ădere (ipoteza r ămâne îns ă de
verificat/confirmat într-o cercetare ulterioar ă);
/arrowdwnrt1 frecven ța consumului – dac ă propor ția celor care declar ă c ă în prezent sunt nefum ători (au
încercat, dar acum nu mai fumeaz ă sau nu au fumat niciodat ă) scade de la 84,5% – clasa a IX-a,
72,8% – clasa a X-a, 69,1% – clasa a XI-a și 66,7% clasa a XII-a, propor ția celor care fumeaz ă în
fiecare zi cre ște de la 8,7% (clasa a IX-a) la 22,6% (clasa a XIII -a).
Tabel 3.9 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) și prevalen ța de-a lungul vie ții, vârsta de debut și frecven ța
consumului de tutun
In ce clasa e ști?
a IX-a a X-a a XI-a a XII-a a XIII-a Total Test de semnifica ție
nu 57,0% 43,2% 39,2% 34,2% 32,3% 43,4%
da 43,0% 56,8% 60,8% 65,8% 67,7% 56,6% Consum
tutun_
de-a
lungul
vie ții Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% λ simetric =0,06, p=0 ,006
λ cons tutun_v depend = 0,08,
p=0 ,027
λ clas ă_v dependent ă =0,05,
p=0 ,017
9 ani sau mai
devreme 19,2% 20,3% 6,6% 8,6% 11,8% 13,1%
10 – 11 ani 10,1% 9,4% 8,0% 10,8% 17,6% 9,8%
12 -13 ani 20,2% 17,2% 10,9% 15,8% 5,9% 15,4%
14 – 15 ani 40,4% 34,4% 31,4% 27,3% 17,6% 32,3%
16 ani sau
mai târziu 10,1% 18,8% 43,1% 37,4% 47,1% 29,4% Vârsta
debut_
prima
țigar ă
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 60,06;
DF= 16; p=0,000
γ (Gamma) = 0,24 p=0,000
τbKendall 16 = 0,18 p=0,01,
fumez
ocazional sau
când am + nu
fumez zilnic 6,7 13,2 9 10,8 3,2 9,7
în fiecare zi 8,7 14 21,9 22,5 22,6 16,8
am încercat
dar acum nu
mai fumez+
nu fumez 84,5 72,8 69,1 66,7 74,2 73,6 Câte
țig ări
fumezi
de
obicei ?
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% λ simetric =0,04, p=0 ,000
τ Goodman and Kruskal
p=0 ,000 frecven ță fumat_ v.
dependent=0,02, clasa_ v.
dependent=0,01
/head2right Mediul de reziden ță
Exist ă o asociere semnificativ statistic ă între perioada de contact cu mediul urban și:
/arrowdwnrt1 prevalența consumului de tutun de-a lungul vie ții: cea mai mare propor ție de adolescen ți (2/3)
care au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții au locuit doar în urban, acela și
lucru fiind declarat și de aproximativ ½ (52,8%) dintre cei care au locui t atât în urban cât și în
rural, iar pentru cei care au locuit doar în rural cea mai mare propor ție este de nefum ători
(56,7%);
/arrowdwnrt1 frecven ța consumului de tutun: majoritatea adolescen ților care au locuit doar în rural fie au
încercat dar acum nu mai fumeaz ă (68,1%), fie fumeaz ă ocazional (16,7%); cei mai mul ți care au
declarat c ă nu fumeaz ă zilnic (4,9%) au locuit atât în urban cât și în rural (pentru celelalte op țiuni
16 Kendall's tau_b
37 de r ăspuns procentele sunt intermediare), iar cei mai mu l ți elevi care fumeaz ă zilnic au locuit
doar în urban;
/arrowdwnrt1 locul unde se afla când a fumat ultima dat ă: aproximativ 2/3 dintre cei care au locuit atât în
mediul urban, cât și în rural au fumat ultima dat ă la domiciliul propriu/al altcuiva sau în
scara/spatele blocului (42,5%) și în aer liber (22,8%); locurile de petrecere a tim pului liber
(discotec ă, biliard, bar, cofet ărie, restaurant, pizzerie) au fost men ționate în propor ții mari atât de
cei care au locuit doar în urban, cât și de cei care au locuit în rural, iar școala a fost men ționat ă
cel mai mult (22,1%) de cei care au locuit doar în urban.
Tabel 3.10 Asocierea dintre ani de reziden ță în urban și prevalen ța de-a lungul vie ții, frecven ța și locul consumului de
tutun
reziden ța
doar
urban doar rural
(0 ani urban) 1-20 ani
urban Test de semnifica ție
nu 33,2% 56,7% 47,2%
da 66,8% 43,3% 52,8% Consum
tutun_de-a
lungul vie ții Total 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 31,00; DF= 2 ; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0,19; p=0,000
fumez ocazional (la petreceri, de
Revelion etc.) sau când am 14,3% 16,7% 10,4%
nu fumez zilnic (1-5 țig ări/s ăpt ămân ă) 3,3% 1,4% 4,9%
în fiecare zi 35,5% 13,9% 29,4%
am încercat ca s ă v ăd cum este dar
acum nu mai fumez 46,9% 68,1% 55,2% Câte țig ări
fumezi de
obicei ?
Total 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 19,25; DF= 6 ; p=0,007
Coef V al lui Cramer = 0,19;
p=0,007
acas ă la mine/altcineva, în scara/
spatele blocului 30,3% 37,3% 42,5%
pizzerie/un restaurant/ bar/discoteca 28,6% 28,0% 18,6%
pe strad ă, în parc, pe plaj ă, în aer liber 17,6% 20,0% 22,8%
la școal ă (ex în curte, la toalet ă etc.) 22,1% 9,3% 15,6%
în alte locuri 1,4% 5,3% ,6% Unde se
afla când a
fumat ultima
data?
Total 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 23,00 ; DF= 8; p=0,002
Coef V al lui Cramer = 0,21;
p=0,002
/head2right Situa ția familial ă
Prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții se asociaz ă semnificativ statistic cu situa ția
familial ă:
/arrowdwnrt1 ce-a mai mic ă propor ție de adolescen ți care au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă în via ță
(54,2%) locuiesc cu ambii p ărin ți naturali; dintre cei care sunt în familii monopar entale sau
locuiesc cu unul/ambii p ărin ți vitregi au consumat tutun cel pu țin o dat ă în via ță 64,6%, respectiv
70%; iar cea mai mare propor ție de adolescen ți care au r ăspuns pozitiv în privin ța consumului de
tutun – 80% se înregistreaz ă pentru adolescen ții care locuiesc f ără p ărin ți;
/arrowdwnrt1 propor ția de adolescen ți care au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă în via ță cre ște direct
propor țional cu nivelul de școlarizare al p ărin ților;
/arrowdwnrt1 exist ă o asociere pozitiv ă ( ϕ = 0,071) cu itemul „În familia mea exist ă cineva care are probleme
cu legea”
38 dificil
6,8% usor
33,2% oricand
vreau
34,3%
imposibil
5,5% NS/NR
20,2% Tabel 3.11 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și situa ția familial ă
Consum tutun_de-a lungul vie ții
nu da Total Test de semnifica ție
ambii părin ți buni 45,8% 54,2% 100,0%
un/ambii părin ți vitregi 30,0% 70,0% 100,0%
familii monoparentale 35,4% 64,6% 100,0% Persoane care
locuiesc în
aceea și
gospod ărie fără părin ți 20,0% 80,0% 100,0% χ2 = 12,90;
DF= 3; p=0,005
Coef V al lui Cramer =
0,12; p=0,005
nu are școal ă/8 clase/profesional ă 47,7% 52,3% 100,0%
liceu 42,6% 57,4% 100,0% studii _tat ăl
postliceala/colegiu/universitare și peste 35,8% 64,2% 100,0% χ2 = 6,64;
DF= 2; p=0,037
nu are școal ă/8 clase/profesional ă 50,8% 49,2% 100,0%
liceu 40,4% 59,6% 100,0% studii _mama
postliceala/colegiu/universitare și peste 39,7% 60,3% 100,0% χ2 = 8,00;
DF= 2; p=0,018
da 25,7% 74,3% 100,0% exist ă cineva
care are
probleme cu
legea nu 44,1% 55,9% 100,0% χ2 = 4,90;
DF= 1; p=0,027
Phi ( ϕ) = ,071 ; p=0,031 17
F. Influen ța factorilor de risc și de protec ție
• Accesibilitatea și disponibilitatea – se refer ă la u șurin ța cu care se pot procura drogurile;
conform studiilor în domeniu, consumul unui drog es te cu atât mai ridicat cu cât un drog este mai u șor
de g ăsit (accesibilitatea punctelor de vânzare) și mai accesibil atât din punct de vedere financiar, iar
eficien ța programelor de prevenire a consumului este sc ăzut ă.
Grafic 3.3 : Distribu ția responden ților în func ție de dificultatea cu
care ar putea s ă-și procure țig ări dac ă ar dori acest lucru
Analiza disponibilit ății și accesibilit ății
tutunului ( țig ărilor) pentru adolescen ții din
jude țul Buz ău indic ă faptul c ă:
/arrowdwnrt1 peste 2/3 (67,5%) din adolescen ții
din jude țul Buz ău și-ar putea procura
țig ări u șor sau oricând doresc;
/arrowdwnrt1 6,8%- au declarat c ă acest lucru este
dificil, dar nu imposibil;
/arrowdwnrt1 doar 5,5%- apreciaz ă c ă acest lucru
este imposibil;
/arrowdwnrt1 unul din 5 responden ți (20,2%)- a optat pentru varianta de r ăspuns „nu știu/nu r ăspund”.
17 Coeficientul de incertitudine: Simetric =0,006, Va riabil ă dependenta_ In familia mea exista cineva care are probleme cu
legea =0,016 pentru p = 0,027
39 015 30 45
minori 7,5 7,5 32,3 29,4 23,2
majori 3,4 6,0 34,3 39,2 17,1 imposibil dificil u șor oricând
vreau NS/NR
Grafic 3.4 : Distribu ția responden ților în func ție de
statutul de minor/major și dificultatea cu care
ar putea s ă-și procure țig ări dac ă ar dori acest lucru
De și legisla ția româneasc ă are
prevederi clare privind
interzicerea vânz ării de tutun
minorilor 18 , 61,7% dintre
subiec ții de 15-17 ani declar ă c ă,
dac ă doresc, pot face rost de
țig ări u șor (32,3%) sau oricând
doresc (29,4%).
Având în vedere r ăspunsurile
subiec ților care înva ță în unit ăți
de înv ăță mânt din urban,
comparativ cu cei care înva ță în institu ții din rural, se poate emite ipoteza c ă aplicarea prevederilor
legale este mult mai strict ă în mediul rural fa ță de urban: 25% dintre minorii care înva ță în mediul rural
apreciaz ă c ă este dificil/imposibil s ă-și procure țig ări dac ă doresc, comparativ cu 14,2% dintre
subiec ții de 15-17 ani care înva ță în mediul urban.
Tabel 3.12 : Distribu ția responden ților în func ție de statutul de minor/major, dificultatea cu care ar putea s ă-și procure
țig ări dac ă ar dori acest lucru și mediul școlar
Vârsta tip de localitate
unde înva ță Cât de dificil ar fi pentru tine s ă-ți procuri țig ări, dac ă ai
vrea s-o faci? minori majori Total
imposibil 6,7% 3,3% 5,0%
dificil 7,5% 6,0% 6,7%
ușor 32,4% 32,9% 32,7%
oricând vreau 30,0% 40,4% 35,3%
nu știu /nu răspund 23,4% 17,4% 20,3% urban
Total 100,0% 100,0% 100,0%
imposibil 17,5% 5,3% 13,6%
dificil 7,5% 5,3% 6,8%
ușor 30,0% 68,4% 42,4%
oricând vreau 22,5% 10,5% 18,6%
nu știu /nu răspund 22,5% 10,5% 18,6% rural
Total 100,0% 100,0% 100,0%
Disponibilitatea țig ărilor se asociaz ă semnificativ statistic cu consumul de tutun de-a l ungul vie ții și
frecven ța consumului. Astfel, procurarea țig ărilor, dac ă ar dori acest lucru, este dificil ă/imposibil ă
pentru:
– ¼ (26%) dintre cei care nu au fumat niciodat ă;
– mai pu țin de 1/10 (9%) dintre adolescen ții care fumeaz ă (consum ocazional/regulat).
18 Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publi cit ății produselor din tutun în s ălile de spectacol
și interzicerea vânz ării produselor din tutun minorilor
40 6,5% 7,4%
4,1%
4,1%
3,4%
1,9%
0,6% 72%
0 25 50 75 nu r ăspund 0 (nimic) peste 300 RON 101-300 RON 50.1-100 RON 15.1-50 RON 10.1-15 RON 0.1-10 RON
Tabel 3.13 : Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dac ă ar dori acest lucru, s ă-și procure țig ări și consumul de
tutun
Cât de dificil ar fi pentru tine sa-ti procuri țig ări, daca ai vrea s-o faci?
imposibil dificil u șor oricând vreau Total
nu 12,5% 13,5% 44,1% 29,9% 100,0%
da 3,7% 5,3% 40,2% 50,8% 100,0%
Consum tutun_
de-a lungul vie ții
Test de semnifica ție λ simetric =0,10, p=0,000; λ cons tutun_v depend =0,11,
p=0,004, λ accesib_v dependent ă =0,09, p=0,005;
τ Goodman and Kruskal p=0,000; cons tutun _ v.
dependent=0,07, accesib _ v. dependent=0,02
fumez ocazional (la petreceri, de
Revelion etc.) sau când am 1,4% 1,4% 38,0% 59,2% 100,0%
nu fumez zilnic (1-5
țig ări/s ăpt ămân ă) 11,1% 50,0% 38,9% 100,0%
în fiecare zi 3,2% 5,1% 39,7% 51,9% 100,0%
am încercat ca s ă v ăd cum este
dar acum nu mai fumez 4,9% 6,2% 40,3% 48,6% 100,0%
nu fumez și nici nu am încercat
vreodat ă 12,5% 13,5% 43,9% 30,1% 100,0% Câte țig ări fumezi
de obicei ?
Test de semnifica ție Coeficientul d al lui Somer – simetric = – 0,213; p =,000
Dependent_ Câte țig ări fumezi de obicei ? = – 0,227; p=,000
Gamma ( γ) = – 0,319 p=,000;
Grafic 3.5 : Distribu ția responden ților în func ție de
suma cheltuit ă pe țig ări în ultimele 30 de zile
Unul din 5 adolescen ți (21,5%) a
cheltuit în ultima lun ă bani pe
țig ări. Se observ ă c ă, de și într-o
propor ție mic ă (2,5%), sunt și
adolescen ți care, de și au declarat c ă
nu fumeaz ă, cheltuiesc bani pentru
cump ărarea de țig ări. Dintre cei
care s-au declarat fum ători
aproximativ 1/3 au cheltuit bani pe
țig ări în ultima lun ă.
Tabel 3.14 : Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și suma de bani cheltuit ă în ultimele 30
de zile pentru țig ări
Consum tutun_de-a lungul vie ții bani cheltui ți pe țig ări
în ultimele 30 de zile nu da Total
0 (nimic) 97,5% 62,1% 77,5%
da 2,5% 37,9% 22,5%
Total 100,0% 100,0% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 = 161,96; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0 ,421 ; p=0,000
Coeficientul de contingen ță = 0,388 ; p=0,000
41 025 50 75
tatal 40,6 5,6 47,5 3,0 3,4
mama 21,0 7,2 69,2 1,4 1,1
fratele/sora 15,8 4,7 57,1 3,7 18,7 fumeaza
zilnic fumeaza
ocazional nu fumeaza nu stiu sau
nu i-am vazut nu am astfel
de rude Asocierile dintre cump ărarea de țig ări în ultimele 30 de zile și situa ția financiar ă a familiei sau
ob ținerea cu u șurin ță de bani de la p ărin ți sunt nesemnificative statistic (p> 0,05), existân d îns ă o
corela ție mare cu frecven ța fumatului – propor ția celor care au declarat c ă au cheltuit bani pentru
cump ărarea de țig ări este direct propor țional ă cu frecven ța consumului de tutun:
– 6,9% – dintre adolescen ții care au încercat dar acum nu mai fumeaz ă;
– 38,6% – dintre responden ții care fumeaz ă ocazional;
– 63,2% – dintre subiec ții care fumeaz ă 1-5 țig ări/s ăpt ămân ă;
– 90,7% – dintre cei care au declarat c ă fumeaz ă în fiecare zi.
Tabel 3.15 : Asocierea dintre cump ărarea de țig ări în ultimele 30 de zile și frecven ța consumului
Ultimele 30 de zile_bani cheltui ți pe țig ări
Câte țig ări fumezi de obicei ? 0 (nimic) da Total
am încercat ca s ă v ăd cum este dar acum
nu mai fumez 93,1% 6,9% 100,0%
fumez ocazional (la petreceri, de Revelion
etc.)/când am 61,4% 38,6% 100,0%
nu fumez zilnic (1-5 țig ări/s ăpt ămân ă) 36,8% 63,2% 100,0%
în fiecare zi 9,3% 90,7% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 = 332,67; DF= 3; p=0,000
Coeficientul V al lui Cramer = 0 ,76 ; p=0,000
In familia mea_avem o situa ție financiar ă precar ă
da 73,3% 26,7% 100,0%
nu 77,5% 22,5% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 = 1,09; DF= 1; p=0, 291;
împrumut/ob țin cu titlu de cadou u șor bani de la mama și/sau tata
acord 77,1% 22,9% 100,0%
dezacord 76,1% 23,9% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 = 0,063; DF= 1; p=0,802 ;
• Consumul de tutun al membrilor familiei și atitudinea p ărin ților fa ță de consumul de
tutun al copiilor
Grafic 3.6 Distribu ția subiec ților în func ție de
consumul de tutun al membrilor familiei
Având în vedere faptul c ă
mediul familial are o mare
influen ță asupra
comportamentului
adolescen ților, care tind s ă
adopte stilul de via ță al
persoanelor apropiate,
chestionarul a vizat și
consumul de tutun al
membrilor familiei. Astfel:
/arrowdwnrt1 aproximativ 50% dintre responden ți au p ărin ți care fumeaz ă (tat ăl – 46,2%, mama – 28,3%);
/arrowdwnrt1 20,5% dintre elevii chestiona ți au fra ți/surori care consum ă tutun zilnic sau ocazional.
42 Tabel 3.16 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a
lungul vie ții și consumul de tutun al membrilor familiei
Exist ă o asociere
semnificativ ă statistic între
consumul de tutun al
membrilor familiei și
prevalen ța consumului de
tutun de-a lungul vie ții a
adolescen ților, cele mai
influente persoane fiind fratele/sora și mama.
Faptul c ă ei în șiși consum ă tutun, îi determin ă pe unii p ărin ți s ă fie toleran ți cu consumul de tutun al
adolescen ților:
/arrowdwnrt1 mai mult de 7% dintre p ărin ții care fumeaz ă le/le-ar permit/e s ă fumeze sau le-ar fi indiferent,
/arrowdwnrt1 aproximativ 4% le interzic/le-ar interzice s ă fumeze în cas ă.
Doar aproximativ 70% dintre p ărin ți le-ar interzice categoric propriilor copii s ă fumeze/ i-ar
pedepsi/nu i-ar aproba.
Grafic 3.7 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea “Dac ă ai vrea sa fumezi (sau deja o faci),
crezi c ă…?”
025 50
tat ăl 5,4 3,9 46,0 10,1 12,4 2,0 20,3
mama 5,8 4,1 48,4 10,0 12,5 1,7 17,5 mi-ar/îmi
permite s ă
fumez mi-ar/îmi
interzice s ă
fumez în cas ămi-ar interzice
total s ă fumez m-ar pedepsi nu m-ar aproba i-ar fi indiferent NS
Exist ă o asociere semnificativ ă între nivelul de tolerare (permisivitate) al p ărin ților și consumul de
tutun al elevilor: adolescen ții ai c ăror p ărin ți sunt mai toleran ți (permit adoptarea
comportamentului/interzic doar fumatul în cas ă/sunt indiferen ți) sunt mult mai tenta ți s ă consume
tutun fa ță de cei ai căror p ărin ți le-ar interzice în mod categoric s ă fumeze/ar dezaproba/ar pedepsi
adoptarea acestui comportament. Nivelul de tolerare al p ărin ților este influen țat de consumul lor de
tutun existând, de asemenea, o asociere între cele 2 variabile.
a fumat tutun cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții
Nu Da Total Test de semnifica ție
fumeaz ă zilnic 38,5% 61,5% 100,0%
fumeaz ă ocazional 41,8% 58,2% 100,0% tat ăl
nu fumeaz ă 48,8% 51,2% 100,0% χ2 = 9,26;
DF= 2; p=0,010
Coef V Cramer =0 ,10 ;
fumeaz ă zilnic 36,1% 63,9% 100,0%
fumeaz ă ocazional 38,0% 62,0% 100,0% mama
nu fumeaz ă 47,1% 52,9% 100,0% χ2 = 8,73;
DF= 2; p=0,013
Coef V Cramer = 0 ,10 ;
fumeaz ă zilnic 26,5% 73,5% 100,0%
fumeaz ă ocazional 38,3% 61,7% 100,0% fratele/sora
nu fumeaz ă 47,9% 52,1% 100,0% χ2 = 22,93;
DF= 2; p=0,000
Coef V Cramer = 0 ,17
43 Tabel 3.17 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții al responden ților și nivelul de tolerare al
părin ților
ai fumat tutun cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții? Dac ă ai vrea s ă fumezi (sau deja o faci), crezi c ă…? Nu Da Total Test de semnifica ție
îmi / mi-ar permite s ă fumez 19,2% 80,8% 100,0%
îmi / mi-ar interzice s ă fumez în cas ă 27,0% 73,0% 100,0%
i-ar fi indiferent 33,3% 66,7% 100,0%
m-ar pedepsi 36,1% 63,9% 100,0%
nu m-ar aproba 39,7% 60,3% 100,0%
mi-ar interzice total s ă fumez 45,3% 54,7% 100,0% tat ăl
tău
NS 55,2% 44,8% 100,0% χ2 = 32,03; DF= 6; p=0,000
Coef V Cramer = 0 ,18 ; p=0,000
îmi / mi-ar permite s ă fumez 19,6% 80,4% 100,0%
i-ar fi indiferent 12,5% 87,5% 100,0%
îmi / mi-ar interzice s ă fumez în cas ă 28,2% 71,8% 100,0%
m-ar pedepsi 36,5% 63,5% 100,0%
nu m-ar aproba 41,5% 58,5% 100,0%
mi-ar interzice total s ă fumez 44,5% 55,5% 100,0% mama
ta
NS 60,2% 39,8% 100,0% χ2 = 44,75; DF= 6; p=0,000
Coef V Cramer = 0 ,22 ; p=0,000
Tabel 3.18 Asocierea dintre nivelul de tolerare al p ărin ților și consumul de tutun al acestora
Care din urm ătoarele persoane fumeaz ă?
tat ăl t ău Dac ă ai vrea s ă fumezi (sau deja o faci),
crezi c ă…… ? fum ător nefum ător Total Test de semnifica ție
îmi / mi-ar permite s ă fumez 67,9% 32,1% 100,0%
îmi / mi-ar interzice s ă fumez în cas ă 63,2% 36,8% 100,0%
mi-ar interzice total s ă fumez 47,3% 52,7% 100,0%
m-ar pedepsi 46,0% 54,0% 100,0%
nu m-ar aproba 44,5% 55,5% 100,0%
i-ar fi indiferent 50,0% 50,0% 100,0%
NS 50,9% 49,1% 100,0% tat ăl t ău
Total 49,3% 50,7% 100,0% χ2 = 12,6 8; DF= 6;
Coef V Cramer = 0 ,12 ;
p=0,048
mama ta
îmi / mi-ar permite s ă fumez 57,9% 42,1% 100,0%
îmi / mi-ar interzice s ă fumez în cas ă 50,0% 50,0% 100,0%
mi-ar interzice total s ă fumez 23,8% 76,2% 100,0%
m-ar pedepsi 27,3% 72,7% 100,0%
nu m-ar aproba 29,8% 70,2% 100,0%
i-ar fi indiferent 46,7% 53,3% 100,0%
NS 28,2% 71,8% 100,0% mama ta
Total 29,0% 71,0% 100,0% χ2 = 40,02 ; DF= 6;
Coef V Cramer = 0 ,20 ;
p=0,000
Mediul familial are o mare influen ță în comportamentul adolescen ților, care tind s ă adopte “normele”
persoanelor apropiate. De și fumatul este un comportament d ăun ător pentru s ănătate indiferent de
vârst ă, nivelul de tolerare (permisivitate) al p ărin ților cre ște atunci când copiii dobândesc statutul de
majori. Conform datelor din tabelele urm ătoare, exist ă o asociere semnificativ ă statistic între nivelul de
tolerare (permisivitate) al p ărin ților și statutul de minor/major al responden ților sau frecven ța
consumului de tutun al adolescen ților:
/arrowdwnrt1 pentru subiec ții majori – p ărin ții sunt mai toleran ți (permit adoptarea comportamentului, interzic
doar fumatul în cas ă, și-ar exprima doar dezaprobarea, sunt indiferen ți);
/arrowdwnrt1 pentru subiec ții minori – p ărin ți, într-o mai mare m ăsur ă, le-ar interzice în mod categoric s ă
fumeze sau ar pedepsi adoptarea acestui comportamen t.
/arrowdwnrt1 cea mai mare propor ție de subiec ți care au declarat c ă fumeaz ă în fiecare zi sunt cei ai c ăror
părin ți permit adoptarea comportamentului, urmat ă de propor ția celor c ărora p ărin ții le interzic
44 doar fumatul în cas ă sau sunt indiferen ți, iar cel mai mic procent se înregistreaz ă pentru
adolescen ții c ărora p ărin ți le-ar interzice categoric/i-ar dezaproba/i-ar ped epsi;
/arrowdwnrt1 propor ția adolescen ților care au declarat c ă au încercat ca s ă vad ă cum este, dar acum nu mai
fumeaz ă și a celor care nu fumeaz ă și nici nu au încercat vreodat ă cre ște invers propor țional cu
gradul de permisivitate al p ărin ților.
Tabel 3.19 Asocierea dintre nivelul de tolerare al p ărin ților și statutul de minor/major al responden ților
Dac ă ai vrea s ă fumezi (sau deja o faci), crezi c ă…? minori majori Test de semnifica ție
mi-ar/îmi permite s ă fumez 3,6% 7,2%
mi-ar/îmi interzice s ă fumez în cas ă 3,6% 4,2%
mi-ar interzice total s ă fumez 51,7% 40,4%
m-ar pedepsi 11,7% 8,5%
nu m-ar aproba 9,3% 15,5%
i-ar fi indiferent ,8% 3,2%
NS 19,4% 21,1% tat ăl t ău
Total 100,0% 100,0% χ2 = 31,19; DF= 6;
Coef V Cramer = 0,17
p=0,000
mi-ar/îmi permite s ă fumez 2,8% 8,8%
mi-ar/îmi interzice s ă fumez în cas ă 4,0% 4,2%
mi-ar interzice total s ă fumez 51,7% 45,2%
m-ar pedepsi 14,1% 6,0%
nu m-ar aproba 8,1% 16,9%
i-ar fi indiferent 1,0% 2,4%
NS 18,4% 16,5% mama ta
Total 100,0% 100,0% χ2 = 53,36; DF= 6;
Coef V Cramer = 0,22
p=0,000
Tabel 3.20 Asocierea dintre nivelul de tolerare al p ărin ților și frecven ța consumului de tutun la responden ți
Câte țig ări fumezi de obicei ?
Dac ă ai vrea s ă fumezi (sau deja o
faci), crezi c ă…?
fumez ocazional sau
când am + nu fumez
zilnic în fiecare
zi am încercat, dar acum nu mai
fumez + nu fumez si nici nu am
încercat vreodat ă Total
mi-ar/ îmi permite s ă fumez 13,5 51,9 34,6 100,0%
mi-ar/ îmi interzice s ă fumez în
cas ă sau i-ar fi indiferent 12,7 38,2 49,1 100,0%
mi-ar interzice total s ă fumez,
nu m-ar aproba, m-ar pedepsi 9,8 13,2 77 100,0% tat ăl
tău
Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal p=0,000 atitud tat ă_ v. depend=0,065,
frecv fumat_ v. depend=0,064
χ2 = 72,57; DF= 4; p=0,000, Coef V Cramer = 0,22; p=0 ,000
mi-ar/ îmi permite s ă fumez 14,5 49,8 35,7 100,0%
mi-ar/ îmi interzice s ă fumez în
cas ă sau i-ar fi indiferent 14,5 45,5 40 100,0%
mi-ar interzice total s ă fumez,
nu m-ar aproba, m-ar pedepsi 10,3 13 76,7 100,0% mama
ta
Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal p=0,000 atitud mam ă_ v. depend=0,080,
frecv fumat_ v. depend=0,075
χ2 = 89,37; DF= 4; p=0,000, Coef V Cramer = 0,24; p=0 ,000
• Autoritatea p ărin ților și implicarea acestora în educa ția copiilor
Rela țiile din interiorul familiei influen țeaz ă în mod semnificativ consumul de tutun al copiilor. Astfel,
exist ă o propor ție mai mare de subiec ți care au consumat cel pu țin o dat ă în via ță tutun, în rândul celor
care 19 :
19 sunt nesemnificative statistic asocierile dintre c onsumul de tutun, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, și itemii: în familia
mea nu sunt pedepsit sau mustrat când gre șesc, pentru mine conteaz ă foarte mult s ă nu îmi dezam ăgesc p ărin ții, în familia
45 /arrowdwnrt1 au fost în dezacord cu urm ătorii itemi privind familiile lor: ne ajut ăm și ne sprijinim reciproc,
discut ăm despre problema fiec ăruia, nici un membru al familiei mele nu îl love ște pe un altul,
părin ții mei stabilesc reguli stricte, membrii familiei m ele sunt plini de via ță și de voie bun ă,
părin ții mei știu unde m ă aflu seara, p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă;
/arrowdwnrt1 au fost de acord cu faptul c ă în familiile lor pot s ă fac ă ce doresc.
De asemenea, consumul de tutun, cel pu țin o dat ă în via ță , al copiilor se asociaz ă semnificativ statistic
cu gradul de mul țumire fa ță de rela ția cu p ărin ții: cea mai mic ă propor ție de subiec ți care au fumat cel
pu țin o dat ă de-a lungul vie ții este în cazul celor care sunt mul țumi ți de rela ția cu mama/tat ăl, aceasta
propor ție crescând în cazul responden ților care au declarat c ă nu sunt nici mul țumi ți, dar nici
nemul țumi ți de rela ția cu p ărin ții, iar cea mai mare propor ție este în cazul celor care sunt nemul țumi ți
de rela ția cu mama/tat ăl.
Tabel 3.21 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și rela țiile din cadrul familiei
Consum tutun_de-a lungul vie ții în familia mea ….. nu da Total Test de semnifica ție
acord 44,2% 55,8% 100,0% ne ajut ăm și ne sprijinim reciproc dezacord 26,7% 73,3% 100,0% χ2 = 5,39;
DF= 1; p=0,014
acord 45,5% 54,5% 100,0% discut ăm despre problema
fiec ăruia dezacord 27,4% 72,6% 100,0% χ2 = 13,29;
DF= 1; p=0,000
acord 45,7% 54,3% 100,0% nici un membru al familiei mele
nu îl love ște pe un altul dezacord 31,4% 68,6% 100,0% χ2 = 10,90;
DF= 1; p=0,001
acord 47,3% 52,7% 100,0% părin ții mei stabilesc reguli stricte dezacord 39,2% 60,8% 100,0% χ2 = 6,44;
DF= 1; p=0,007
acord 40,5% 59,5% 100,0% pot s ă fac ce vreau dezacord 46,5% 53,5% 100,0% χ2 = 3,54;
DF= 1; p=0,035
acord 44,9% 55,1% 100,0% membrii familiei mele sunt plini
de via ță și de voie bun ă dezacord 34,6% 65,4% 100,0% χ2 = 5,05;
DF= 1; p=0,015
acord 46,4% 53,6% 100,0% părin ții mei știu unde m ă aflu
seara dezacord 24,6% 75,4% 100,0% χ2 = 22,33;
DF= 1; p=0,000
acord 46,5% 53,5% 100,0% părin ții mei știu unde îmi petrec
nop țile de sâmb ătă dezacord 22,8% 77,2% 100,0% χ2 = 25,19;
DF= 1; p=0,000
mul țumit ( ă) 47,0% 53,0% 100,0%
nici mul țumit(ă)
nici nemul țumit(ă) 32,4% 67,6% 100,0% Cât de mul țumit ești de_rela ția cu
mama ta?
nemul țumit(ă) 19,4% 80,6% 100,0% χ2 = 19,63;
DF= 2; p=0,000
mul țumit ( ă) 47,7% 52,3% 100,0%
nici mul țumit(ă)
nici nemul țumit(ă) 36,2% 63,8% 100,0% Cât de mul țumit ești de_rela ția cu
tat ăl t ău?
nemul țumit(ă) 33,3% 66,7% 100,0% χ2 = 12,70;
DF= 2; p=0,002
• Consumul de tutun al celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă și influen ța prietenilor/colegilor
Consumul de droguri de c ătre persoane din anturajul (prieteni) sau grupul de egali (colegi – tineri de
aceea și vârst ă, având acelea și interese și preocup ări) al adolescentului este unul dintre factorii aso cia ți,
cu consisten ța cea mai mare pentru consumul individual. Cercet ări recente relev ă c ă rela ția între
afilierea la un grup și consumul de droguri nu este o rela ție unidirec țional ă (influen ța grupului asupra
individului) ci, în acest sens, se produce o rela ție biunivoc ă (indivizii tind s ă se integreze în grupuri cu
mea este important ca fiecare s ă-și exprime p ărerile, membri familiei mele au p ăreri precise despre ce este bine și ce este
rău, s ă fiu fericit este foarte important pentru p ărin ții mei
46
fumeaz ă
ocazional
13,7% fumeaz ă
zilnic
27,3% nu am
prieteni
buni
1,7% nu știu/
nu i-am
văzut
5,9%
nu
fumeaz ă
51,4%
1/2
16,4% NS
15,4% nici
unul/una
11,7% mai mult
de 1/2
17,2% toti
3,6%
mai putin
de 1/2
35,8% acelea și afinit ăți), și, în mod normal, intrarea în grupuri f ără norme se produce înaintea ini țierii
consumului de droguri 20 .
Grafic 3.8 Distribu ția subiec ților în func ție de
consumul de tutun al celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă
Întreba ți dac ă cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă
fumeaz ă:
/arrowdwnrt1 peste jum ătate (51,4) dintre participan ții
la studiu au infirmat;
/arrowdwnrt1 41% au declarat c ă acesta/aceasta este
fum ător (dintre care 27,3% fumeaz ă
zilnic și 13,7% ocazional);
/arrowdwnrt1 5,9% – au optat pentru varianta de
răspuns ”Nu știu/nu i-am v ăzut”;
/arrowdwnrt1 1,7% au declarat c ă nu au prieteni buni.
Grafic 3.9 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul de tutun al
prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a ti mpului
Referitor la consumul de tutun al
prietenilor cu care petrec cea mai mare
parte a timpului, 72,9% au declarat c ă în
anturajul lor se fumeaz ă dintre care:
/arrowdwnrt1 3,6% fac parte dintr-un grup de
prieteni în care fumeaz ă to ți membrii;
/arrowdwnrt1 17,2% – mai mult de jum ătate dintre
prieteni;
/arrowdwnrt1 16,4% – jum ătate dintre prieteni;
/arrowdwnrt1 35,8% – mai pu țin de jum ătate dintre prieteni.
Grafic 3.10 : Distribu ția responden ților în func ție de probabilitatea de a accepta s ă
20 National Institute on Drug Abuse, 1997 (1997a- "Preventing Drug Use among Children and Ado lescents. A Research-
based Guide". NIDA. National Institutes for Health. NIH Publication, no 97-4212.;- 1997b – Drug Abuse Prevention for
AT-Risk Individuals. Rockville: National Institute on Drug Abuse. National Institutes for Health.) apud Gabriel Cicu –
Factori de risc și de protec ție în consumul și abuzul de droguri (http://www.ana.gov.ro/rom/stud ii2.htm)
47 9,5% 13,2% 12,9% 64,4%
0 25 50 75 sigur da probabil pu țin probabil sigur nu fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția când se afl ă într-o situa ție de stres
Întreba ți dac ă ar accepta
propunerea prietenului de a
fuma o țigar ă pentru a se calma,
în situa ția în care se afl ă într-o
situa ție de stres (un test
important care ar urma s ă aib ă
loc a doua zi), se remarc ă
urm ătoarele:
/arrowdwnrt1 mai pu țin de 2/3 dintre subiec ți (64,4%) au respins categoric posibilitatea ca ei s ă accepte s ă
fumeze;
/arrowdwnrt1 mai mult de ¼ dintre responden ți (26,1%) au optat pentru variantele de r ăspuns pu țin
probabil/probabil;
/arrowdwnrt1 aproximativ unul din 10 adolescen ți (9,5%) a declarat c ă va accepta, în mod sigur, s ă fumeze.
Asocierea dintre consumul de tutun de c ătre persoane din anturajul sau grupul de egali al
adolescentului sau acceptarea propunerii prietenulu i de a fuma o țigar ă, pentru a se calma într-o
situa ție de stres, și consumul de tutun, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, al subiectului este
semnificativ ă statistic:
/arrowdwnrt1 majoritatea adolescen ților care au cel mai bun/ ă prieten/ ă fum ător/e au consumat și ei, cel pu țin o
dat ă în via ță , tutun;
/arrowdwnrt1 cu cât cre ște propor ția prietenilor din anturaj care fumeaz ă, cre ște și propor ția de responden ți care
au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții;
/arrowdwnrt1 tenta ția de a accepta propunerea prietenului de a fuma o țigar ă, pentru a se calma într-o situa ție
de stres, este foarte mare pentru cei care au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții.
Tabel 3.22 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și consumul de tutun de c ătre cel mai bun/ ă
prieten/ ă sau prieteni din anturaj și acceptarea propunerii prietenului de a fuma o țigar ă, pentru a se calma într-o
situa ție de stres
Consum tutun_de-a lungul vie ții
nu da Total Test de semnifica ție
fumeaz ă 23,1% 76,9% 100,0% cel mai bun/ ă prieten/ ă nu fumeaz ă 58,1% 41,9% 100,0% χ2 = 110,36; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0 ,351 ; p=0,000
nici unul/una 80,6% 19,4% 100,0%
mai pu țin de 1/2 44,6% 55,4% 100,0%
1/2 37,0% 63,0% 100,0%
mai mult de 1/2 17,4% 82,6% 100,0%
to ți 6,5% 93,5% 100,0% câ ți dintre prietenii cu care
petrece cea mai mare parte
a timpului_fumeaz ă țig ări
NS 58,5% 41,5% 100,0% λ simetric =0,09, p=0,000
λ fumat respond_depend= 0,21, p=0,000
τ Goodman and Kruskal p=0,000
proport fumat priet_ v. depend=0,034,
fumat respondent_ v. dependent=0,163
sigur da 2,5% 97,5% 100,0%
probabil 8,3% 91,7% 100,0%
pu țin probabil 25,5% 74,5% 100,0% dac ă accept ă când prietenul
îi propune s ă fumeze o țigar ă
pentru a se calma într-o
situa ție de stres sigur nu 60,0% 40,0% 100,0% λ simetric =0,17, p=0,000
λ fumat respond_depend= 0,30 , p=0,000
τ Goodman and Kruskal p=0,000
propunere priet_ v. depend=0,117,
fumat respondent_ v. dependent=0,216
48 Frecven ța consumului de tutun se asociaz ă și cu consumul de tutun de c ătre cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă
sau persoane din anturajul adolescentului și acceptarea propunerii prietenului de a fuma o țigar ă,
pentru a se calma într-o situa ție de stres. Astfel:
/arrowdwnrt1 propor ția subiec ților care au declarat c ă fumeaz ă zilnic cre ște propor țional cu frecven ța
consumului de tutun al celui mai bun prieten, cu pr opor ția fum ătorilor din anturaj și cu gradul de
probabilitate cu care va accepta propunerea prieten ului să fumeze o țigar ă pentru a se calma într-
o situa ție de stres;
/arrowdwnrt1 propor ția subiec ților care au declarat c ă în prezent sunt nefum ători (nu au fumat niciodat ă sau au
fumat în trecut dar au renun țat) scade propor țional cu variabilele men ționate: frecven ța
consumului de tutun al celui mai bun prieten, cu pr opor ția fum ătorilor din anturaj și cu gradul de
probabilitate cu care va accepta propunerea prieten ului să fumeze o țigar ă pentru a se calma într-
o situa ție de stres.
Asocierile sunt semnificative statistic și pozitive (coeficientul d > 0).
Tabel 3.23 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun la responden ți și consumul de tutun de c ătre cel/cea mai
bun/ ă prieten/ ă sau prieteni din anturaj și acceptarea propunerii prietenului de a fuma o țigar ă, pentru a se calma într-o
situa ție de stres
Câte țig ări fumezi de obicei ?
în
fiecare
zi fumez ocazional
sau când am +
nu fumez zilnic am încercat dar acum nu mai fumez
+ nu fumez și nici nu am încercat
vreodat ă Total
fumeaz ă zilnic 44,7 12,9 42,4 100,0%
fumeaz ă ocazional 11,5 22,9 65,6 100,0%
nu fumeaz ă 5,2 5,8 89 100,0% cel mai bun/ ă
prieten/ ă
fumeaz ă
Test de semnifica ție χ2 = 240,11; DF= 4; p=0,000 Coef V Cramer = 0 ,366 ; p=0,000
Coeficientul d al lui Somer – simetric = 0,390; p=, 000
Dependent_ Câte țig ări fumezi de obicei ?= 0,343; p= 0,000
Dependent_ Consum tutun cel mai bun/a prieten/a = 0,451; p= 0,000
Coeficientul gamma = 0,631 ; p=0,000
to ți 71 6,5 22,6 100,0%
mai mult de 1/2 35,6 15,4 49 100,0%
1/2 20,3 11,6 68,1 100,0%
mai pu țin de 1/2 9,5 10,8 79,7 100,0%
nici unul/una 1 3,9 95,1 100,0% câ ți dintre
prietenii cu care
vă petrece ți cea
mai mare parte a
timpului fumeaz ă
țig ări Test de semnifica ție Coeficientul d al lui Somer – simetric = 0,296; p=, 000
Dependent_ Câte țig ări fumezi de obicei ?= 0,240; p= 0,000
Dependent_ proport consum tutun prieteni = 0,384; p= 0,000
Coeficientul gamma = – 0,503 ; p=0,000
sigur da 77,2 13,9 8,9 100,0%
probabil 36,7 37,6 25,7 100,0 %
pu țin probabil 14,5 15,5 70 100,0%
sigur nu 4,3 3 92,7 100,0% dac ă accept ă
când prietenul îi
propune s ă
fumeze o țigar ă
pentru a se calma
într-o situa ție de
stres Test de semnifica ție Coeficientul d al lui Somer – simetric = 0,574; p=, 000
Dependent_ Câte țig ări fumezi de obicei ?= 0,514; p= 0,000
Dependent_ propun priet = 0,649; p= 0,000
Coeficientul gamma = 0,802 ; p=0,000
49 • Tr ăsături psihologice
Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se
rela ționeaz ă cu cei din jur, î și percep propria persoan ă și iau decizii este semnificativ ă statistic
(asocieri slabe sau modeste). Astfel, comparând ado lescen ții care au declarat c ă au consumat, cel pu țin
o dat ă în via ță , tutun cu cei care nu au fumat niciodat ă se observ ă c ă:
/arrowdwnrt1 au dificult ăți (dificil/foarte dificil) în a cere ajutorul atun ci când au probleme (63, 6% fa ță de
55,1%) și consider ă într-o mai mare m ăsur ă c ă „singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi
la și pe al ți s ă în țeleag ă cine este șeful” (60,6% fa ță de 53,1%);
/arrowdwnrt1 au încredere mai mic ă în for țele proprii – “câteodat ă m ă gândesc c ă nu sunt bun de nimic”
(60,7% fa ță de 53%);
/arrowdwnrt1 de și nu cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă se decid ă asupra unei ac țiuni (68,5% fa ță de
54,8%), respect ă doar regulile pe care vrea el s ă le respecte (60,9% fa ță de 47%) și când au decis
ceva, ac ționeaz ă f ără s ă conteze ce gândesc prietenii s ăi (59,1% fa ță de 50,4%).
Tabel 3.24 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se rela ționeaz ă
cu cei din jur, î și percep propria persoan ă și iau decizii
Consum tutun_de-a lungul vie ții
nu da Total Test de semnifica ție
ușor + foarte u șor 44,9% 55,1% 100,0% Cât de dificil este s ă _ceri ajutorul
atunci când ai probleme dificil + foarte
dificil 36,4% 63,6% 100,0% χ2 = 4,20 ; DF= 1; p=0,040
Phi ( ϕ) = 0 ,07 ; p=0,040
acord 39,4% 60,6% 100,0% relaționare_singurul mod de a face
fa ță agresiunilor este s ă îi la și pe
al ți s ă în țeleag ă cine este seful dezacord 46,9% 53,1% 100,0% χ2 =5, 60 ; DF= 1; p=0,018
Phi ( ϕ) = 0 ,08 ; p=0,018
acord 39,3% 60,7% 100,0% Descriere proprie_câteodat ă m ă
gândesc c ă nu sunt bun de nimic dezacord 47,0% 53,0% 100,0% χ2 =5,87; DF= 1; p=0,015
Phi ( ϕ) = 0 ,08 ; p=0,015
acord 40,9% 59,1% 100,0% Mod de a lua decizie_când am decis
ceva nu conteaz ă ce gândesc
prietenii mei dezacord 49,6% 50,4% 100,0% χ2 =6,27; DF= 1; p=0,012
Phi ( ϕ) = 0 ,08 ; p=0,012
acord 45,2% 54,8% 100,0% Mod de a lua decizie_ cânt ăresc
toate posibilit ățile înainte s ă m ă
decid asupra unei ac țiuni dezacord 31,5% 68,5% 100,0% χ2 =8,45; DF= 1; p=0,004
Phi ( ϕ) = 0 ,09 ; p=0,004
acord 39,1% 60,9% 100,0% Mod de a lua decizie_respect doar
regulile pe care vreau eu s ă le
respect dezacord 53,0% 47,0% 100,0% χ2 =16,23; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0 ,13 ; p=0,000
Modul în care adolescen ții iau deciziile și se rela ționeaz ă cu cei din jur se asociaz ă semnificativ
statistic și cu frecven ța cu care fumeaz ă: propor ția celor care au declarat c ă fumeaz ă (ocazional/
regulat) este mai mare la cei care consider ă c ă singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi la și pe
al ți s ă în țeleag ă cine este șeful și care de și nu cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă se decid ă asupra
unei ac țiuni, respect ă doar regulile pe care vor ei s ă le respecte, iar când au decis ceva, ac ționeaz ă f ără
să conteze ce gândesc prietenii lor (asocierile dintr e variabile sunt foarte slabe, neglijabile –
lambda<0,2) . De asemenea, cei care nu cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă se decid ă asupra unei
ac țiuni au debutat în consumul de tutun la vârste mai mici: la 9 ani sau mai devreme – 18,3% fa ță de
12,1%, iar la 16 ani sau mai târziu15,9% fa ță de 31,9%.
50 Tabel 3.25 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se rela ționeaz ă
cu cei din jur și iau decizii
Câte țig ări fumezi de obicei ?
fumez
ocazional
sau când am nu
fumez
zilnic în
fiecare
zi am încercat
dar acum nu
mai fumez nu fumez și nici nu
am încercat
vreodat ă Total
rela ționare_singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi la și pe al ți s ă în țeleag ă cine este seful
acord 9,3% 3,1% 19,9% 28,3% 39,4% 100,0%
dezacord 6,1% 1,2% 14,0% 31,7% 47,0% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 =16,80; DF= 4; p=0,002 Coef V Cramer = 0,13; p=0,00 2
λ simetric =0,035, p=0,029 λ rela ționare_ v. depend = 0,08, p=0,029
τ Goodman and Kruskal p=0,000 rela ționare _ v. depend=0,017,
frecv fumat _ v. dependent=0,004
Mod de a lua decizie_când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei
acord 8,5% 2,3% 16,4% 32,9% 40,0% 100,0%
dezacord 7,8% 1,4% 17,7% 23,4% 49,6% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 =10,45; DF= 4; p=0,034 Coef V Cramer = 0,10; p=0,03 4
τ Goodman and Kruskal p=0,000 mod decizie _ v. dep end=0,011,
frecv fumat _ v. dependent=0,005
Mod de a lua decizie_ cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid asupra unei ac țiuni
acord 7,1% 1,9% 16,3% 29,4% 45,3% 100,0%
dezacord 11,0% 3,1% 19,7% 34,6% 31,5% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 =9,66; DF= 4; p=0,047 Coef V Cramer = 0,10; p=0,047
τ Goodman and Kruskal rela ționare _ v. depend=0,010, p=0,047
frecv fumat _ v. dependent=0,004 p=0,003
Mod de a lua decizie_respect doar regulile pe care vreau eu s ă le respect
acord 8,9% 2,4% 18,5% 31,1% 39,1% 100,0%
dezacord 4,7% 1,3% 13,0% 27,9% 53,2% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 =19,97; DF= 4; p=0,001 Coef V Cramer = 0,14; p=0,00 1
τ Goodman and Kruskal rela ționare _ v. depend=0,021, p=0,001
frecv fumat_ v. dependent=0,008 p=0,000
Tabel 3.26 Asocierea dintre vârsta de debut în con sumul de tutun și modul în care adolescen ții iau decizii
Mod de a lua decizie_ cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid asupra unei
ac țiuni
Vârsta debut_prima țigar ă? acord dezacord Total Test de semnifica ție
9 ani sau mai devreme 12,1% 18,3% 13,1%
10 – 11 ani 10,3% 7,3% 9,8%
12 -13 ani 13,7% 24,4% 15,4%
14 – 15 ani 32,1% 34,1% 32,4%
16 ani sau mai târziu 31,9% 15,9% 29,4%
Total 100,0% 100,0% 100,0% τ Goodman and Kruskal
rela ționare _ v. depend=0,028,
p=0,00 3
vârst ă debut _ v. depend=0,006
p=0,043
• Implicarea în activit ățile școlare sau extra școlare
Absen ța de la orele de școal ă, preferin țele pentru petrecerea timpului liber (frecventare
discotec ă/cafenea/petreceri etc., întâlniri cu prietenii pen tru a se distra pe seama altora și jocuri
mecanice) și absen ța unor preocup ări/ hobby-uri se asociaz ă semnificativ statistic cu consumul de
tutun. De asemenea, cei care chiulesc de la școal ă și prefer ă pentru petrecerea timpului liber
discoteca/cafenea/petreceri etc., întâlnirile cu pr ietenii pentru a ne distra pe seama altora și jocurile
mecanice) fumeaz ă (ocazional/zilnic) mai mult decât ceilal ți adolescen ți. Cea mai mare asociere este în
cazul preferin ței de a petrece timpul liber în discotec ă/cafenea/petreceri – χ2=82,17, respectiv χ2=92,14
(asocierile sunt slabe,modeste/sc ăzute –coeficientul Phi < 0,3, τ < 0,2).
51 Tabel 3.27 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se implic ă în
activit ățile școlare sau extra școlare
Consum tutun_de-a lungul vie ții
Î n ultimele 30 de zile câte zile ai lipsit
pentru c ă….? nu da Total
Test de semnifica ție
nici una 52,2% 47,8% 100,0%
1-2 zile 38,5% 61,5% 100,0%
3-4 zile 40,8% 59,2% 100,0%
5-6 zile 24,2% 75,8% 100,0% ai fost bolnav
7 zile sau mai mult 34,9% 65,1% 100,0% τ Goodman and Kruskal
zile absen ță _ v. depend=0,006, p=0,000
fumat _ v. dependent=0,014, p=0,008
nici una 53,8% 46,2% 100,0%
1-2 zile 35,6% 64,4% 100,0%
3-4 zile 21,7% 78,3% 100,0%
5-6 zile 22,7% 77,3% 100,0% ai chiulit
7 zile sau mai mult 10,5% 89,5% 100,0% τ Goodman and Kruskal p=0,000
zile absen ță _ v. depend=0,030,
fumat _ v. dependent=0,069
nici una 51,0% 49,0% 100,0%
1-2 zile 33,5% 66,5% 100,0%
3-4 zile 27,1% 72,9% 100,0%
5-6 zile 42,3% 57,7% 100,0% din alte motive
7 zile sau mai mult 14,3% 85,7% 100,0% τ Goodman and Kruskal p=0,000
zile absen ță _ v. depend=0,024,
fumat _ v. dependent=0,047
Preocup ări
da 34,2% 65,8% 100,0% distrac ția în ora ș
(discotec ă/cafenea/petreceri etc.) nu 65,8% 34,2% 100,0% χ2 =82,17; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0 ,29 ; p=0,000
da 28,5% 71,5% 100,0% întâlniri cu prietenii pt. a ne distra pe
seama altora nu 49,3% 50,7% 100,0% χ2 =34,70; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0 ,20 ; p=0,000
da 19,7% 80,3% 100,0% jocuri mecanice nu 45,3% 54,7% 100,0% χ2 =17,50; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0 ,13 ; p=0,000
da 46,6% 53,4% 100,0% alte hobby-uri (cântat, desenat etc.) nu 40,0% 60,0% 100,0% χ2 =4,25; DF= 1; p=0,039
Phi ( ϕ) = 0 ,07 ; p=0,039
Tabel 3.28 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se implic ă în
activit ățile școlare sau extra școlare
Câte țig ări fumezi de obicei ?
In ultimele 30 de zile_ câte zile ai
lipsit _pt. c ă ai chiulit ? fumez
ocazional
sau când am nu
fumez
zilnic în fiecare
zi am încercat
dar acum nu
mai fumez nu fumez și nici
nu am încercat
vreodat ă Total
nici una 5,7% 1,3% 11,9% 27,4% 53,7% 100,0%
1-2 zile 9,2% 2,5% 17,3% 35,2% 35,9% 100,0%
3-4 zile 15,0% 3,3% 30,0% 30,0% 21,7% 100,0%
5-6 zile 13,6% 4,5% 31,8% 27,3% 22,7% 100,0%
7 zile sau mai mult 5,3% 5,3% 44,7% 34,2% 10,5% 100,0%
Test de semnifica ție Coeficientul d al lui Somer – simetric = 0,242; p=, 000
Dependent_ Câte țig ări fumezi de obicei ?= 0,261; p= 0,000
Dependent_ zile absen ță = 0,225; p= 0,000
Coeficientul gamma = – 0,363 ; p=0,000
Preocup ări
da 9,0% 2,3% 21,6% 32,8% 34,3% 100,0% distrac ția în ora ș(discotec ă/
cafenea/petreceri etc.) nu 4,2% 1,4% 4,9% 23,6% 65,8% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 =92,14; DF= 4; p=0,000 Coef V Cramer = 0,31
τ Goodman and Kruskal p=0,000 preocup _ v. depend=0 ,03, frecv fumat _ v. depend=0,07
da 12,0% 2,5% 24,8% 33,2% 27,5% 100,0% întâlniri cu prietenii pt. a
ne distra pe seama altora nu 5,9% 2,3% 13,6% 28,9% 49,4% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 =46,32; DF= 4; p=0,000 Coef V Cramer = 0,22
τ Goodman and Kruskal p=0,000 preocup _ v. depend=0 ,05, frecv fumat _ v. depend=0,02
da 9,9% 2,8% 39,4% 28,2% 19,7% 100,0% jocuri mecanice nu 7,4% 2,0% 15,0% 30,3% 45,3% 100,0%
Test de semnifica ție χ2 =34,29; DF= 4; p=0,000 Coef V Cramer = 0,19
τ Goodman and Kruskal p=0,000 preocup _ v. depend=0 ,04, frecv fumat _ v. depend=0,01
52 • Rela ția cu școala/colegii de școal ă
Prevalen ța consumului de tutun se asociaz ă semnificativ statistic cu itemii privind rela ția subiectului
cu școala: cre ște invers propor țional cu atrac ția fa ță de școal ă, este mai mare pentru adolescen ții care
au declarat c ă nu respect ă ceea ce le spun profesorii și pentru care nu conteaz ă rezultatele școlare.
Tabel 3.29 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și rela ția cu școala
Consum tutun_de-a lungul vie ții
nu da Total Test de semnifica ție
îmi place mult 59,1% 40,9% 100,0%
îmi place pu țin 38,6% 61,4% 100,0% Ce sim ți referitor la
școal ă in acest moment?
nu îmi place deloc 32,3% 67,7% 100,0% λ simetric =0,06, p=0,003
τ Goodman and Kruskal p=0,000
școal ă_ v. depend=0,022, fumat
respondent_ v. dependent=0,038
acord 47,1% 52,9% 100,0% respect mult ceea ce îmi
spun profesorii dezacord 20,7% 79,3% 100,0% χ2 =32,81; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) = 0,18; p=0,000
acord 44,2% 55,8% 100,0% rezultatele mele școlare
conteaz ă pentru mine dezacord 30,5% 69,5% 100,0% χ2 =4,26; DF= 1; p=0,039
Phi ( ϕ) = 0,07; p=0,039
Itemii privind rela ția subiectului cu școala/colegii de școal ă se asociaz ă semnificativ statistic cu
frecven ța consumului de tutun:
/arrowdwnrt1 consum zilnic – cea mai mare propor ție s-a înregistrat în cazul adolescen ților c ărora nu le place
deloc școala – 30,2%, au optat pentru varianta de r ăspuns dezacord total în cazul itemului „respect
mult ceea ce îmi spun profesorii”-36,2% și dezacord (total și par țial) pentru „rezultatele școlare
conteaz ă pentru mine”- 35,6%;
/arrowdwnrt1 consum ocazional – cea mai mare propor ție s-a înregistrat în cazul adolescen ților c ărora nu prea le
place școala, au optat pentru varianta de r ăspuns dezacord par țial în cazul itemului „respect mult
ceea ce îmi spun profesorii”-12,5% și dezacord (total și par țial) pentru „rezultatele școlare
conteaz ă pentru mine”- 11,9%;
Tabel 3.30 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun la responden ți și rela ția cu școala/colegii de școal ă
Câte țig ări fumezi de obicei ?
fumez
ocazional sau
când am nu fumez zilnic
(1-5 țig ări/
săpt ămân ă) în
fiecare
zi am încercat dar
acum nu mai
fumez nu fumez si nici
nu am încercat
vreodat ă Total
îmi place mult 6,2% 1,2% 12,7% 21,2% 58,8% 100,0%
nu îmi place prea
mult/îmi place pu țin 8,3% 2,4% 16,2% 34,3% 38,8% 100,0%
nu îmi place deloc 7,3% 2,1% 30,2% 28,1% 32,3% 100,0% Ce sim ți
referitor la
școal ă in
acest
moment? Test de semnifica ție Coef. d al lui Somer – simetric = – 0,15; p=,000; C oef gamma = – 0,26 ; p=0,000
acord total 5,6% 1,7% 12,3% 19,6% 60,8% 100,0%
acord par țial 8,0% 2,4% 15,9% 34,3% 39,4% 100,0%
dezacord par țial 12,5% 1,1% 26,1% 40,9% 19,3% 100,0%
dezacord total 6,4% 2,1% 36,2% 29,8% 25,5% 100,0% respect mult
ceea ce îmi
spun
profesorii Test de semnifica ție Coef. d al lui Somer – simetric = – 0,21; p=,000; C oef gamma = – 0,33 ; p=0,000
acord 7,3% 2,1% 15,5% 30,7% 44,3% 100,0%
dezacord 11,9% 1,7% 35,6% 20,3% 30,5% 100,0% rezultatele
mele școlare
conteaz ă
pentru mine Test de semnifica ție χ2 =19,26; DF= 4; p=0,001 Coef V Cramer = 0,14
τ Goodman and Kruskal import. rezultat școlare _ v. depend = 0,02, p = 0,001
frecv fumat _ v. depend = 0,006 , p = 0,000
53 020 40 60 80
nici un risc 7,7 2,8
riscuri sc ăzute 60,3 9,1
riscuri mari 20,7 78,9
NS 11,3 9,2 ocazional în fiecare zi un pachet de
țig ări sau mai mult acord total
26,1%
acord partial
34,6% dezacord
partial
12,4% dezacord
total
26,8%
• Cuno știn țe, percep ția consecin țelor consumului de tutun și opinii privind motiva ția
debutului/consumului de tutun
Grafic 3. 11 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la
“Știu tot ce trebuie s ă știu despre nicotin ă și efectele ei”
3 din 5 adolescen ți (60,7%) consider ă c ă știu
tot ce trebuie s ă știe despre nicotin ă și efectele
ei (26,1%- acord total și 34,6% – acord
par țial), iar restul de 39,3% (2 din 5
adolescen ți) declar ă c ă nu au cuno știn țe
suficiente în aceast ă privin ță (mai mult de ¼ –
26,8% au optat pentru varianta de r ăspuns
„dezacord total”).
Grafic 3. 12 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Cât de mult
crezi c ă riscă oamenii s ă î și produc ă un r ău fizic sau de alt ă natur ă dac ă fumeaz ă…?
Adolescen ții au îns ă o
percep ție diferit ă a
riscurilor în func ție de
tipul și frecven ța
consumului:
/arrowdwnrt1 riscuri mari: 78,9%
în cazul consumului
zilnic a unui pachet
sau chiar mai mult și
doar 20,7% pentru
consum ocazional;
/arrowdwnrt1 riscuri sc ăzute: 9,1% respectiv 60,3%;
/arrowdwnrt1 nici un risc: 2,8% respectiv 7,7%.
Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și aprecierea cuno știn țelor despre
nicotin ă și efectele sale și opinia despre pericolele pe care le implic ă consumul de tutun ocazional și
dintre frecven ța consumului – ocazional/zilnic și opinia despre pericolele pe care le implic ă consumul
de tutun ocazional, de și sunt semnificative statistic, sunt slabe, neglija bile.
54
Tabel 3.31 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și aprecierea cuno știn țelor despre
nicotin ă și efectele sale și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul ocazional de tutun
Consum tutun_de-a lungul vie ții
nu da Total Test de semnifica ție
acord total 40,2% 59,8% 100,0%
acord par țial 43,8% 56,3% 100,0%
dezacord par țial 36,1% 63,9% 100,0% știu tot ce ar trebui s ă știu
despre nicotin ă și efectele ei
dezacord total 50,0% 50,0% 100,0% τ Goodman and Kruskal
cuno șt _ v. depend = 0,003, p =0,05
fumat _ v. depend = 0,008, p = 0,04
nici un risc 24,3% 75,7% 100,0%
riscuri sc ăzute 42,2% 57,8% 100,0%
riscuri mari 46,8% 53,2% 100,0% Cât de mult crezi c ă risc ă
oamenii s ă î și prod. un r ău fizic
sau de alt ă natur ă dac ă
_fumeaz ă țig ări ocazional? NS 57,3% 42,7% 100,0% τ Goodman and Kruskal
risc _ v. depend = 0,004, p = 0,008
fumat _ v. depend = 0,021, p =0,000
Tabel 3.32 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și percep ția riscurilor pe care le implic ă
consumul ocazional de tutun
Câte țig ări fumezi de obicei ?
Cât de mult crezi c ă risc ă oamenii s ă î și
produc ă un r ău fizic sau de alt ă natur ă
dac ă _fumeaz ă țig ări ocazional? fumez
ocazional sau
când am nu
fumez
zilnic în
fiecare
zi am încercat
dar acum nu
mai fumez nu fumez și
nici nu am
încercat Total
nici un risc 12,2% 2,7% 29,7% 31,1% 24,3% 100,0%
riscuri sc ăzute 8,5% 2,2% 15,0% 31,9% 42,3% 100,0%
riscuri mari 5,4% 2,0% 17,6% 28,4% 46,6% 100,0%
NS 3,6% ,9% 15,5% 22,7% 57,3% 100,0%
Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal
risc _ v. depend = 0,008, p = 0,032
frecventa fumat _ v. depend = 0,012, p =0,000
În privin ța consecin țelor pe care consider ă c ă le-ar putea avea consumul de tutun asupra unui tân ăr de
vârsta similar ă se observ ă:
/arrowdwnrt1 aproximativ 1 din 10 (12%) subiec ți consider ă c ă tutunul nu d ă dependen ță , iar 16,5% nu știu;
/arrowdwnrt1 procente similare (12,3%, respectiv 17,6%) au fost ob ținute și atunci când au fost întreba ți dac ă
ar putea avea probleme cu s ănătatea din cauz ă c ă fumeaz ă.
Consumul de tutun r ămâne îns ă, pentru aproximativ ½ dintre adolescen ți, un motiv de conflict cu
părin ții (49,6%) sau cu prietenii (21,9%) și care implic ă probleme financiare (41,4%).
Grafic 3. 13 Distribu ția subiec ților în func ție de percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de tutun
15,3 16,4 21,9 29,8 38,4 41,4 49,6 70,1 71,5
47,9 50,7 48,5 30,0 22,5 23,1 12,6 12,3 12,0
36,8 32,9 29,6 40,2 39,1 35,5 37,8 17,6 16,5
0% 20% 40% 60% 80% 100% este un tân ăr popular mai încrez ător în for țele proprii și mai sociabil conflict cu prietenii nefumatori se distreaz ă mai bine se simte mai relaxat probleme financiare conflict cu p ărin ții probleme de s ănătate dependen ță da
nu
nu stiu
55
Îngrijor ător este faptul c ă sunt și elevi care atribuie și efecte pozitive consumului de tutun:
/arrowdwnrt1 mai mult de 1/3 (38,4%) cred c ă s-ar sim ți mai relaxa ți,
/arrowdwnrt1 29,8% declar ă c ă s-ar distra mai bine,
/arrowdwnrt1 16,4% consider ă c ă fumând ar deveni mai încrez ători în for țele proprii și mai sociabili,
/arrowdwnrt1 15,3% cred c ă ar deveni mai populari.
Tabel 3.33 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul
vie ții și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de tutun
Propor ția celor care au consumat tutun cel
pu țin o dat ă în via ță este mai mare (asocieri
semnificative statistic) în cazul
adolescen ților care în privin ța riscurilor pe
care le implic ă consumul de tutun:
/arrowdwnrt1 nu consider ă c ă implic ă conflict cu
părin ții (70,2%), dependen ță (71,6%),
conflict cu prietenii nefum ători (64,5%)
și probleme de s ănătate (67,2%);
/arrowdwnrt1 cred c ă s-ar sim ți mai relaxa ți (64,9%),
s-ar distra mai bine (66,1%) și ar fi mai
populari (67,5%).
Aceea și percep ție, privind riscurile pe care le implic ă fumatul, se asociaz ă semnificativ și cu frecven ța
consumului de tutun (ocazional/regulat/zilnic): cei care nu consider ă c ă implic ă conflict cu
părin ții/prietenii nefum ători, dependen ță și probleme de s ănătate și cred c ă s-ar sim ți mai relaxa ți, s-ar
distra mai bine și ar fi mai populari fumeaz ă mai mult decât cei care consider ă c ă implic ă conflict cu
părin ții/prietenii nefum ători, dependen ță și probleme de s ănătate și nu cred c ă s-ar sim ți mai relaxa ți, s-ar
distra mai bine și ar fi mai populari (cei care au optat pentru vari anta de r ăspuns „nu știu” au propor ții
intermediare între cele dou ă categorii).
Consum tutun_de-a lungul vie ții Consecin țe fumat nu da Total Test de
semnifica ție
da 45,5% 54,5% 100,0%
nu 29,8% 70,2% 100,0% în conflict
cu p ărin ții ?
nu știu 45,1% 54,9% 100,0% χ2 =10,52;
DF= 2;
p=0,005
da 46,8% 53,2% 100,0%
nu 28,4% 71,6% 100,0% dependen ță ?
nu știu 39,4% 60,6% 100,0% χ2 =14,96;
DF= 2;
p=0,001
da 51,2% 48,8% 100,0%
nu 35,5% 64,5% 100,0% conflict cu
prietenii
nefum ători ? nu știu 50,5% 49,5% 100,0% χ2 =23,21;
DF= 2;
p=0,000
da 45,8% 54,2% 100,0%
nu 32,8% 67,2% 100,0% probleme cu
sănătatea ? nu știu 41,2% 58,8% 100,0% χ2 =7,26 ;
DF= 2;
p=0,027
da 35,1% 64,9% 100,0%
nu 46,3% 53,7% 100,0% se simte mai
relaxat ? nu știu 49,7% 50,3% 100,0% χ2 =17,43;
DF= 2;
p=0,000
da 33,9% 66,1% 100,0%
nu 45,8% 54,2% 100,0% se distreaz ă
mai bine ? nu știu 48,9% 51,1% 100,0% χ2 =13,18;
DF= 2;
p=0,000
da 32,5% 67,5% 100,0%
nu 44,1% 55,9% 100,0% este un
tân ăr
popular? nu știu 47,2% 52,8% 100,0% χ2 =9,60;
DF= 2;
p=0,008
56
Tabel 3.34 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun și percep ția riscurilor pe care le implic ă fumatul
Câte țig ări fumezi de obicei ?
Consecin țe fumat
fumez
ocazional
sau când am nu fumez zilnic
(1-5 țig ări/
săpt ămân ă) in
fiecare
zi am încercat
dar acum nu
mai fumez nu fumez si nici
nu am încercat
vreodat ă Total
da 7,4% 1,9% 14,3% 31,0% 45,5% 100,0%
nu 11,6% 4,1% 25,6% 28,9% 29,8% 100,0%
nu știu 6,5% 1,6% 17,1% 29,3% 45,4% 100,0% în conflict cu
părin ții ?
Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal frecventa fumat _ v. depend = 0,006, p =0,002
da 6,2% 2,0% 14,9% 30,0% 46,9% 100,0%
nu 13,9% 4,3% 23,5% 29,6% 28,7% 100,0%
nu știu 9,4% ,6% 19,4% 31,3% 39,4% 100,0% dependen ță ?
Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal consecin ță _ v. depend = 0,015, p = 0,000
frecventa f umat _ v. depend = 0,008, p =0,000
da 4,7% 1,4% 12,1% 30,8% 50,9% 100,0%
nu 8,5% 2,8% 21,4% 31,6% 35,7% 100,0%
nu știu 8,2% 1,4% 12,7% 27,1% 50,5% 100,0% în conflict cu
prietenii
nefum ători? Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal consecin ță _ v. depend = 0,018, p = 0,000
frecventa f umat _ v. depend = 0,012, p =0,000
da 6,7% 1,7% 14,8% 30,9% 45,9% 100,0%
nu 8,6% 3,4% 27,6% 27,6% 32,8% 100,0%
nu știu 10,6% 2,4% 17,1% 28,8% 41,2% 100,0% probleme cu
sănătatea ? Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal consecin ță _ v. depend = 0,010, p = 0,013
frecventa f umat _ v. depend = 0,006, p =0,005
da 5,2% 1,7% 16,0% 33,1% 44,0% 100,0%
nu 10,9% 2,7% 23,2% 25,5% 37,7% 100,0%
nu știu 8,3% 2,0% 13,5% 29,6% 46,6% 100,0% probleme
financiare ? Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal consecin ță _ v. depend = 0,009, p = 0,020
frecventa f umat _ v. depend = 0,006, p =0,006
da 9,9% 2,2% 23,7% 29,0% 35,2% 100,0%
nu 6,0% 2,8% 12,5% 31,9% 46,8% 100,0%
nu știu 6,3% 1,6% 12,2% 30,2% 49,7% 100,0% se simte mai
relaxat ?
Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal consecin ță _ v. depend = 0,019, p = 0,000
frecventa f umat _ v. depend = 0,012, p =0,000
da 12,3% 3,1% 22,3% 28,4% 33,9% 100,0%
nu 3,8% 2,8% 16,8% 30,4% 46,2% 100,0%
nu știu 6,8% ,8% 12,4% 31,1% 48,9% 100,0% se distreaz ă
mai bine ?
Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal consecin ță _ v. depend = 0,020, p = 0,000
frecventa f umat _ v. depend = 0,010, p =0,000
da 11,3% 4,6% 22,5% 29,1% 32,5% 100,0%
nu 5,2% 1,7% 16,3% 32,5% 44,3% 100,0%
nu știu 9,1% 1,4% 15,0% 27,4% 47,1% 100,0% este un tân ăr
popular? Test de semnifica ție τ Goodman and Kruskal consecin ță _ v. depend = 0,010, p = 0,009
frecventa f umat _ v. depend = 0,006, p =0,002
Referitor la opinia privind cauzele/motivele care d etermin ă debutul/consumul de tutun au fost ob ținute
urm ătoarele rezultate:
/arrowdwnrt1 I cauz ă/motiv – anturajul/prietenii (65,5%), dorin ța de senza ții tari (21,3%) și curiozitatea,
tenta ția (8,6%);
/arrowdwnrt1 II cauz ă/motiv – curiozitatea, tenta ția (36,7%), anturajul/prietenii (16,6%) și problemele
personale (14,4%);
/arrowdwnrt1 III cauz ă/motiv – prostia (24,3%), teribilismul (9,5%) și problemele personale (9,3%);
57 La alte motive au fost men ționate: „în top cu moda/pentru a fi la mod ă”, „pentru a fi cool”, „fi țe”, „vor
să par ă interesan ți/s ă se simt ă importan ți”, „dorin ța de a ie și în eviden ță ”, „imita ția/dorin ța de a fi ca
ceilal ți/pentru a nu pica de prost”, „personalitate slab ă”, „sunt incon știen ți” și „obi șnuin ța”21 .
Tabel 3.35 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Care crezi c ă sunt motivele/cauzele care îi
determin ă pe unii tineri s ă încerce sau s ă fumeze?” (întrebare cu 18 variante de r ăspuns – au putut fi alese maxim 3-cele
mai importante) dup ă cele 3 op țiuni(alegeri)
I cauza II cauza III cauza
anturajul/prietenii 65,5 16,6 0,1
dorin ța de senza ții tari 21,3 0,3 0,2
curiozitatea,tenta ția 8,6 36,7 8,6
climatul familial (a șa fac unii membri ai familiei) 0,7 6,9 3,0
probleme personale 1,2 14,4 9,3
nivelul educa țional și cultural redus 0,5 3,8 2,0
vor s ă se simt ă bine 0,5 5,2 5,6
lipsa informa țiilor/inf. false despre efectele consumului 1,6 2,3
teribilismul 0,3 4,1 9,5
sărăcia 0,1 0,4 1,2
prostia 0,6 7,4 24,3
depresia 0,2 1,2 6,4
obliga ți de cineva 0,1 0,4 1,5
imitarea modelelor din filme 0,1 0,2 2,0
bani mul ți 0,1 0,2 7,3
pentru a sl ăbi 0,5 7,5
plictiseala/singur ătatea 0,2 8,9
altceva 0,4
Tabel 3.36 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Care crezi c ă sunt motivele/cauzele care îi
determin ă pe unii tineri s ă încerce sau s ă fumeze?” fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii)
Motiv/cauz ă Nr.
răspunsuri % – de subiec ți care au
nominalizat respectivul
motiv 22 % – de subiec ți care au
nominalizat fiecare motiv
din total cazuri valide 23
anturajul/prietenii 821 27,9 81,5
curiozitatea,tenta ția 526 17,9 52,2
prostia 311 10,6 30,9
probleme personale 241 8,2 23,9
dorin ța de senza ții tari 220 7,5 21,8
teribilismul 134 4,6 13,3
vor s ă se simt ă bine 110 3,7 10,9
climatul familial (a șa fac unii membri ai familiei) 103 3,5 10,2
plictiseala/singur ătatea 87 3,0 8,6
pentru a sl ăbi 77 2,6 7,6
depresia 76 2,6 7,5
bani mul ți 73 2,5 7,3
nivelul educa țional si cultural redus 61 2,1 6,0
informa ții false/lips ă despre efectele consumului 38 1,3 3,8
imitarea modelelor din filme 22 ,7 2,2
obliga ți de cineva 19 ,6 1,9
sărăcia 17 ,6 1,7
altceva 4 ,1 ,4
Total r ăspunsuri 2938 100,0 291,8
21 deoarece majoritatea dintre cei care au men ționat un alt motiv mai aleseser ă 3, în analiz ă nu au fost p ăstrate, pentru
varianta de r ăspuns – alte motive, decât cele pentru subiec ții care au ales 3 inclusiv cu varianta de r ăspuns care trebuia
completat ă (1r ăspuns – obi șnuin ța, 1- pentru a fi la mod ă, 2- pentru a fi cool)
22 27,9% = 821*100/2938
23 81,5% = 821*100/1007
58 Fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii) se observ ă c ă :
/head2right cele mai importante 3 motive/cauze sunt: anturajul/ prietenii (men ționat de 81,5% dintre
responden ți), curiozitatea, tenta ția (52,2% dintre responden ți) și prostia (30,9% dintre
responden ți);
/head2right cele mai pu țin importante sunt: s ărăcia (1,7% dintre responden ți), obliga ți de cineva (1,9% dintre
responden ți) și imitarea modelelor din filme (2,2% dintre respond en ți).
Analizând r ăspunsurile la întrebarea privind motivele care îi d etermin ă pe unii tineri s ă
debuteze/consume tutun, în func ție de prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții tutun, se
observ ă c ă:
/head2right adolescen ții care au declarat c ă nu au fumat niciodat ă au optat într-o mai mare m ăsur ă pentru
urm ătoarele motive: dorin ța de senza ții tari, nivel educa țional și cultural redus, informa ții
false/lips ă despre efectele consumului și s ărăcie.
/head2right adolescen ții care au fumat cel pu țin o singur ă dat ă au optat într-o mai mare m ăsur ă pentru
urm ătoarele motive: anturajul/prietenii, curiozitate, t enta ție, prostie, probleme personale,
teribilism, vor s ă se simt ă bine, climat familial, plictiseal ă/singur ătate, pentru a sl ăbi, depresie,
bani mul ți, imitarea modelelor din filme, obliga ți de cineva.
Tabel 3.37 Distribu ția subiec ților în func ție de opinia privind motivele care îi determin ă pe unii tineri s ă
debuteze/consume tutun și consumul de tutun, cel pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții
Consum tutun_de-a lungul vie ții
nu da Total subiec ți Motiv/cauz ă
nr % nr % nr
anturajul/prietenii 353 44,5 440 55,5 793
curiozitatea,tenta ția 210 41,5 295 58,5 505
prostia 139 45,9 163 54,1 302
probleme personale 84 35,6 151 64,4 235
dorin ța de senza ții tari 108 51,1 103 48,9 211
teribilismul 50 38,4 80 61,6 130
vor s ă se simt ă bine 52 49 54 51 106
climatul familial (a șa fac unii membri ai familiei) 46 45,1 56 54,9 102
plictiseala/singur ătatea 26 31,2 57 68,8 83
pentru a sl ăbi 32 42,8 43 57,2 75
depresia 26 34,5 49 65,5 75
bani mul ți 33 47,1 37 52,9 70
nivelul educa țional si cultural redus 37 60,6 24 39,4 61
informa ții false/lips ă despre efectele consumului 19 52,7 17 47,3 36
imitarea modelelor din filme 10 45,2 12 54,8 22
obliga ți de cineva 5 31,3 11 68,7 16
sărăcia 12 62,9 7 37,1 19
altceva 2 49,9 2 50,1 4
Total subiec ți 422 550 972
59 G. PROFIL CONSUMATOR/NECONSUMATOR
În vederea sintetiz ării datelor prezentate mai sus și realiz ării unui „portret robot/profil” al principalelor
variabile explicative pentru consumul de tutun cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, to ți itemii analiza ți
anterior au fost introdu și într-un model de segmentare (CHAID) 24 . A rezultat o grupare de 9 nivele cu
114 noduri (61 de noduri terminali) pe baza c ăruia se pot face predic ții cu o eroare de 12% privind
consumul sau nu de tutun, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții. Din toate variabilele introduse, în model
s-au selectat urm ătorii 39 de factori:
1. probabilitate_consum tutun anul viitor (P1_A),
2. acceptare_propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă
într-o situa ție de stres (un test important care ar urma s ă aib ă loc a doua zi) – D2_A,
3. în familia mea este important ca fiecare s ă-și exprime p ărerile – Q8_I,
4. preocup ări_ alte hobby-uri –Q11F,
5. bani cheltui ți pe țig ări în ultimele 30 de zile – P10_A,
6. modalitate de a lua deciziile_ când decid s ă fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la
cap ăt – P8_A,
7. vârsta – Q2 ,
8. rela ții cu colegii_ al ți elevi m ă accept ă a șa cum sunt – P3_B,
9. câți ani a locuit în ora ș – Q3,
10. cât de mul țumit este de_rela ția prietenii săi – P9_C,
11. permisivitate _tat ăl – T7_A,
12. rela ția cu profesorii_respect mult ceea ce îmi spun prof esorii P3_A,
13. sex – Q1,
14. consecin țe fumat_probleme de s ănătate – T9_E,
15. modalitate de a lua deciziile_ cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid asupra unei ac țiuni
–P8_D,
16. familie_părin ții mei stabilesc reguli stricte – Q8_E,
17. stim ă de sine_câteodat ă m ă gândesc c ă nu sunt bun de nimic – P7_A,
18. preocup ări_ie șirile în ora ș_discotec ă/cafenea/petrecere/chef – Q11_B,
19. zile absente de la școal ă_chiulit – P6_ B,
20. modalitate de a lua deciziile_ când decid ceva nu c onteaz ă ce gândesc prietenii mei – P8_C,
21. familie_probleme financiare – Q10_A,
22. satisfac ție fa ță de rela ția_tata – P9_B,
24 Chi-square Automatic Interaction Detection (CHAID) – crosstabuleaz ă automat variabilele independente vs. variabila
dependent ă introducând în model cei mai eficien ți predictori (variabile independente) pe rând, unul dup ă altul;
reperul/pragul de bifurcare este stabilit prin tato nare (nu automat media sau mediana) astfel încât s ă se ajung ă la
grupele/segmentele cele mai contrastante în raport cu criteriul; rezult ă o arborescen ță format ă dintr-o suit ă de „noduri”,
respectiv bifurca ții sau sec țion ări – în Radu, Ioan și colab. (1993) – Metodologie psihologic ă și analiza datelor, Cluj-
Napoca: Sincron, pg. 285- 293
60 23. consecin țe consum tutun_ e ști un tân ăr popular – T9_I,
24. familie_părin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă – Q8_N,
25. comportament prosocial_respect doar regulile pe car e vreau eu s ă le respect – P8_E,
26. dificil s ă _cer ajutorul atunci când am probleme – P4_B,
27. familie_nici un membru al familiei mele nu îl love ște pe un altul – Q8_C,
28. consecin țe fumat _conflict cu p ărin ții – T9_A,
29. preocup ări_ întâlnirile cu prieteni pentru a ne distra pe s eama altora – Q11_C,
30. zile absente de la școal ă _bolnav – P6_A,
31. familie_discut ăm despre problema fiec ăruia – Q8_B,
32. satisfac ție fa ță de rela ția _mama – P9_A,
33. atrac ție fa ță de școal ă – P2,
34. accesibilitate țig ări –T2,
35. consum tutun_cel mai bun/ ă prieten/ă – T1_D,
36. apreciere riscuri_fumat zilnic – O2_B,
37. familie_conteaz ă foarte mult s ă nu îmi dezam ăgesc p ărin ții – Q8_F,
38. preocup ări_am multe interese și pasiuni – P7_C,
39. clasa –Q4.
Tabel 3.38 – Rezultate CHAID 1- privind consumul (c el pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții) sau nu de tutun (grad de
predic ție corect – 88%)
Răspunsuri predictate Răspunsuri
observate nu da % – predictat corect
nu 361 62 85,3%
da 55 494 90,0%
% general 42,8% 57,2% 88,0%
Au rezultat urm ătoarele profile (noduri finale):
A. – da pentru consum de tutun 100%
• N18 – acord total/acord par țial/dezacord par țial pentru în familia sa_este important ca fiecare s ă-
și exprime p ărerile, sigur da/probabil/pu țin probabil s ă accepte propunerea unui prieten de a
fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres și apreciaz ă c ă
este foarte probabil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.2);
• N21- au alte hobby-uri care s ă-i preocupe în timpul liber, sigur nu ar accepta pr opunerea unui
prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres și
apreciaz ă c ă este foarte probabil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.2);
• N24 – tat ăl i-ar interzice total s ă fumeze/nu l-ar aproba/l-ar pedepsi/i-ar interzice s ă fumeze în
cas ă/i-ar fi indiferent sau declar ă c ă nu știe ce reac ție ar putea avea tat ăl, a cheltuit bani pentru
țig ări și apreciaz ă c ă este posibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.3);
• N27 – sex masculin, acord total la întrebarea dac ă respect ă ceea ce îi spun profesorii și cu
aproape imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.4);
• N36 – a absolvit cel pu țin clasa a X-a, pot face rost de țig ări oricând doresc/u șor/dificil, nu au
răspuns la întrebarea privind fumatul în urm ătorul an(Anexa 2.13);
61 • N38 – au cheltuit, în ultimele 30 de zile, bani pe țig ări sau nu au r ăspuns la întrebare, declar ă c ă
le este imposibil s ă fac ă rost de țig ări sau nu au r ăspuns la întrebare, nu au r ăspuns la întrebarea
privind fumatul în urm ătorul an (Anexa 2.13)
• N44 – au cheltuit bani pentru țig ări, sex feminin, acord total la întrebarea dac ă respect ă ceea ce
îi spun profesorii și cu aproape imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.4);
• N59 – au locuit doar în urban, este cel mult clasa a X -a, pot face rost de țig ări oricând
doresc/u șor/dificil, nu au r ăspuns la întrebarea privind fumatul în urm ătorul an (Anexa 2.13);
• N74 – îi preocup ă ie șirile seara în ora ș (discotec ă/cafenea/petreceri/chefuri), acord pentru
câteodat ă m ă gândesc c ă nu sunt bun la nimic, acord par țial/dezacord par țial sau total pentru
cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid, acord par țial la întrebarea dac ă respect ă ceea
ce îi spun profesorii și cu aproape imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.6);
• N83 – consider ă c ă nu reprezint ă nici un risc sau are cel mult riscuri sc ăzute consumul zilnic a
unui pachet sau mai mult de țig ări, cel mai bun/ ă prieten/ ă nu fumeaz ă, declar ă c ă î și pot face
rost de țig ări oricând doresc/u șor, au chiulit de la școal ă între 1 și 6 zile, apreciaz ă c ă e
imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.11);
B. da pentru consum de tutun 50-95%
• N12 (94,7%)- au r ăspuns cu dezacord par țial/total la întrebarea dac ă respect ă ceea ce îi spun
profesorii și apreciaz ă c ă este aproape imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.1);
• N15 (90%)- au chiulit de la școal ă mai mult de 5-6 zile și au r ăspuns cu imposibil ca anul viitor
să fumeze (Anexa 2.1);
• N23 (89,3%) – acord par țial/dezacord par țial sau total pentru când decid s ă fac ceva,
întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la cap ăt, nu au cheltuit bani pentru țig ări și este posibil ca
anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.3);
• N19 (88,9%)- dezacord total pentru: în familia sa_este important ca fiecare s ă-și exprime
părerile, sigur da/probabil/pu țin probabil s ă accepte propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă
pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres și cu foarte probabil ca anul
viitor s ă fumeze (Anexa 2.2);
• N52 (85,7%) – dezacord total/par țial cu p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă,
acord par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici
o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.8);
• N54 (85,7%) – dezacord total/par țial pentru: în familia mea discut ăm despre problema
fiec ăruia, dezacord total/par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii
mei, nu au chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa
2.10);
• N72 (81,8%) – au mai mult de17 ani, dezacord pentru câ teodat ă m ă gândesc c ă nu sunt bun la
nimic, acord par țial/dezacord par țial sau total pentru cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă
decid, acord par țial la întrebarea dac ă respect ă ceea ce îi spun profesorii și cu aproape imposibil
ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.6);
• N73 (80%) – nu îi preocup ă ie șirile seara în ora ș (discotec ă/cafenea/petreceri/chefuri), acord
pentru câteodat ă m ă gândesc c ă nu sunt bun la nimic, acord par țial/dezacord par țial sau total
pentru cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid, acord par țial dac ă respect ă ceea ce îi
spun profesorii și cu aproape imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.6);
• N111 (80%) – dezacord total/par țial cu nici un membru al familiei mele nu îl love ște pe un
altul, acord total/par țial cu p ărin ții mei stabilesc reguli stricte, le este u șor/foarte u șor s ă ceară
ajutorul atunci când au probleme, acord total/par țial pentru respect doar regulile pe care vreau
eu s ă le respect, acord total/par țial cu p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă,
acord par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici
o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.8);
• N107 (77,8%) – sunt de sex masculin, acord total pentru mine conteaz ă foarte mult s ă nu-mi
dezam ăgesc p ărin ții, consider ă c ă fumatul zilnic a unui pachet sau mai mult de țig ări reprezint ă
62 risc crescut/NR, cel mai bun/ ă prieten/ ă nu fumeaz ă, declar ă c ă î și pot face rost de țig ări
oricând doresc/u șor, au chiulit de la școal ă între 1 și 6 zile, apreciaz ă c ă e imposibil ca anul
viitor s ă fumeze (Anexa 2.11);
• N25 (75%)- tat ăl i-ar permite, au cheltuit bani pentru țig ări și apreciaz ă c ă este posibil ca anul
viitor s ă fumeze (Anexa 2.3);
• N68 (75%)- au optat pentru varianta de r ăspuns nu știu pentru consecin țe tutun_probleme de
sănătate, nu au cheltuit bani pentru țig ări, sex feminin, acord total la întrebarea dac ă respect ă
ceea ce îi spun profesorii și cu aproape imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.4);
• N78 (75%) – au r ăspuns cu nu știu la consecin țe fumat_e ști mai popular, acord total pentru
cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid asupra unei ac țiuni, acord total pentru când am
decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e
imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.7);
• N94 (72,7%) – le este dificil/foarte dificil s ă cear ă ajutorul atunci când au probleme, acord
total/par țial pentru respect doar regulile pe care vreau eu s ă le respect, acord total/par țial cu
părin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă, acord par țial pentru când am decis ceva nu
conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca
anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.8);
• N102 (71,4%) – dezacord par țial cu p ărin ții mei stabilesc reguli stricte, le este u șor/foarte u șor
să cear ă ajutorul atunci când au probleme, acord total/par țial pentru respect doar regulile pe
care vreau eu s ă le respect, acord total/par țial cu p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de
sâmb ătă, acord par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au
chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.8);
• N45 (70,6%)- nu au alte hobby-uri care s ă-i preocupe în timpul liber, acord total pentru
cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid, acord par țial la întrebarea dac ă respect ă ceea
ce îi spun profesorii și cu aproape imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.5);
• N92 (66,7%) – sunt nemul țumi ți de rela ția cu tat ăl sau nu au r ăspuns în aceast ă privin ță , familia
nu are probleme financiare/NR, acord total pentru c ânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă
decid, acord total pentru când am decis ceva nu con teaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit
nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.7);
• N96 (66,7%) – îi preocup ă întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe sea ma altora, dezacord
par țial/total cu respect doar regulile pe care vreau eu s ă le respect, dezacord total/par țial cu
părin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă, acord par țial pentru când am decis ceva nu
conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca
anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.9);
• N82 (60%) – se declar ă nemul țumi ți/nici mul țumi ți, nici nemul țumi ți de rela ția cu mama, acord
total/par țial pentru în familia mea discut ăm despre problema fiec ăruia, dezacord total/par țial
pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la
școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.10);
• N20 (55,4%)- nu au alte hobby-uri care s ă-i preocupe în timpul liber, sigur nu ar accepta
propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă într-o
situa ție de stres și cu foarte probabil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.2);
• N22 (54%)- acord total pentru când decid s ă fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la
cap ăt, nu au cheltuit bani pentru țig ări și este posibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.3);
• N70 (53,8%) – dezacord total/par țial pentru p ărin ții mei stabilesc reguli stricte, au alte hobby-
uri care s ă-i preocupe în timpul liber, acord total pentru cân t ăresc toate posibilit ățile înainte s ă
mă decid, acord par țial la întrebarea dac ă respect ă ceea ce îi spun profesorii și cu aproape
imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.5);
• N62 (50%) – dezacord par țial/total pentru p ărin ții mei stabilesc reguli stricte, nu au cheltuit, în
ultimele 30 de zile, bani pe țig ări sau nu au r ăspuns la întrebare, declar ă c ă le este imposibil s ă
fac ă rost de țig ări sau nu au r ăspuns la întrebare, nu au r ăspuns la întrebarea privind fumatul în
urm ătorul an (Anexa 2.13);
63 C. – da pentru consum de tutun 3- 47,1%
• N58 (47,1%) – sunt de sex masculin, le este dificil/im posibil s ă î și fac ă rost de țig ări sau
NS/NR, au chiulit de la școal ă între 1 și 6 zile, apreciaz ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze
(Anexa 2.12);
• N112 (41,7%) – au r ăspuns cu nu știu la consecin țe fumat_conflict cu p ărin ții, de acord
total/par țial cu nici un membru al familiei mele nu îl love ște pe un altul, acord total/par țial cu
părin ții mei stabilesc reguli stricte, le este u șor/foarte u șor s ă cear ă ajutorul atunci când au
probleme, acord total/par țial pentru respect doar regulile pe care vreau eu s ă le respect, acord
total/par țial cu p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă, acord par țial pentru când
am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă
că e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.8);
• N76 (40%) – familia are probleme financiare, acord total pent ru cânt ăresc toate posibilit ățile
înainte s ă m ă decid, acord total pentru când am decis ceva nu co nteaz ă ce gândesc prietenii
mei, nu au chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa
2.7);
• N85 (33,3%) – declar ă c ă tat ăl fie i-ar interzice/i-ar dezaproba comportamentul/ l-ar pedepsi, fie
că i-ar permite s ă fumeze, cel mai bun/ ă prieten/ ă fumeaz ă ocazional/zilnic sau nu au prieteni
buni, declar ă c ă î și pot face rost de țig ări oricând doresc/u șor, au chiulit de la școal ă între 1 și 6
zile, apreciaz ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.11);
• N88 (33,3%) – consider ă c ă fumatul nu poate duce la probleme de s ănătate, sunt de sex
feminin, le este dificil/imposibil s ă î și fac ă rost de țig ări sau NS/NR, au chiulit de la școal ă
între 1 și 6 zile, apreciaz ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.12);
• N90 (33,3%) – dezacord total pentru p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă, acord
par țial/total pentru p ărin ții mei stabilesc reguli stricte, nu au cheltuit, în ultimele 30 de zile,
bani pe țig ări sau nu au r ăspuns la întrebare,declar ă c ă le este imposibil s ă fac ă rost de țig ări
sau nu au r ăspuns la întrebare, nu au r ăspuns la întrebarea privind fumatul în urm ătorul an
(Anexa 2.13);
• N105 (33,3%) – au lipsit de la școal ă pentru c ă au fost bolnavi, nu îi preocup ă întâlnirile cu
prietenii pentru a se distra pe seama altora, dezac ord par țial/total cu respect doar regulile pe
care vreau eu s ă le respect, dezacord total/par țial cu p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de
sâmb ătă, acord par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au
chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.9);
• N109 (33,3%) – declar ă c ă nu au multe interese și pasiuni, acord par țial sau dezacord
par țial/total pentru mine conteaz ă foarte mult s ă nu-mi dezam ăgesc p ărin ți, consider ă c ă
fumatul zilnic a unui pachet sau mai mult de țig ări reprezint ă risc crescut/NR, cel mai bun/ ă
prieten/ ă nu fumeaz ă, declar ă c ă î și pot face rost de țig ări oricând doresc/u șor, au chiulit de la
școal ă între 1 și 6 zile, apreciaz ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.11);
• N106 (31,2%) – sunt de sex feminin, acord total pentru mine conteaz ă foarte mult s ă nu-mi
dezam ăgesc p ărin ți, consider ă c ă fumatul zilnic a unui pachet sau mai mult de țig ări reprezint ă
risc crescut/NR, cel mai bun/ ă prieten/ ă nu fumeaz ă, declar ă c ă î și pot face rost de țig ări
oricând doresc/u șor, au chiulit de la școal ă între 1 și 6 zile, apreciaz ă c ă e imposibil ca anul
viitor s ă fumeze (Anexa 2.11);
• N71 (30%) – au cel mult 17 ani, dezacord pentru câteoda t ă m ă gândesc c ă nu sunt bun la nimic,
acord par țial/dezacord par țial sau total pentru cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid,
acord par țial la întrebarea dac ă respect ă ceea ce îi spun profesorii și cu aproape imposibil ca
anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.6);
• N60 (29,4%) – au locuit doar în rural sau și în rural și în urban, este cel mult clasa a X-a, pot
face rost de țig ări oricând doresc/u șor/dificil, nu au r ăspuns la întrebarea privind fumatul în
urm ătorul an (Anexa 2.13);
• N86 (28,6%) – declar ă c ă tat ăl fie i-ar interzice s ă fumeze în cas ă sau i-ar fi indiferent sau c ă nu
au tat ă, cel mai bun/ ă prieten/ ă fumeaz ă ocazional/zilnic sau nu au prieteni buni, declar ă c ă î și
64 pot face rost de țig ări oricând doresc/u șor, au chiulit de la școal ă între 1 și 6 zile, apreciaz ă c ă e
imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.11);
• N98 (25%) – au declarat c ă școala nu le place deloc, se declar ă mul țumi ți/NR de rela ția cu
mama, acord total/par țial pentru în familia mea discut ăm despre problema fiec ăruia, dezacord
total/par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici
o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.10);
• N77 (17,6%) – au r ăspuns nu/da la consecin țe fumat_e ști mai popular, acord total pentru
cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid asupra unei ac țiuni, acord total pentru când am
decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e
imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.7);
• N103 (16,7%) – dezacord total cu p ărin ții mei stabilesc reguli stricte, le este u șor/foarte u șor s ă
cear ă ajutorul atunci când au probleme, acord total/par țial pentru respect doar regulile pe care
vreau eu s ă le respect, acord total/par țial cu p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de
sâmb ătă, acord par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au
chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.8);
• N69 (6,7%)- acord total/par țial pentru p ărin ții mei stabilesc reguli stricte, au alte hobby-uri care
să-i preocupe în timpul liber, acord total pentru cân t ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă
decid, acord par țial la întrebarea dac ă respect ă ceea ce îi spun profesorii și cu aproape imposibil
ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.5);
• N97 (3%) – au declarat c ă școala le place mult/pu țin, se declar ă mul țumi ți/NR de rela ția cu
mama, acord total/par țial pentru în familia mea discut ăm despre problema fiec ăruia, dezacord
total/par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici
o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.10);
D. – da pentru consum de tutun 0%
• N67 – da/nu pentru consecin țe tutun_probleme de s ănătate, nu au cheltuit bani pentru țig ări, sex
feminin, acord total la întrebarea dac ă respect ă ceea ce îi spun profesorii și cu aproape
imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.4);
• N87 – sunt de acord cu faptul fumatul poate duce la pr obleme de s ănătate sau nu au declarat c ă
nu știu, sunt de sex feminin, le este dificil/imposibil s ă î și fac ă rost de țig ări sau NS/NR, au
chiulit de la școal ă între 1 și 6 zile, apreciaz ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa
2.12);
• N89 – acord total/par țial sau dezacord par țial pentru p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de
sâmb ătă, acord par țial/total pentru p ărin ții mei stabilesc reguli stricte, nu au cheltuit, în ultimele
30 de zile, bani pe țig ări sau nu au r ăspuns la întrebare,declar ă c ă le este imposibil s ă fac ă rost
de țig ări sau nu au r ăspuns la întrebare, nu au r ăspuns la întrebarea privind fumatul în
urm ătorul an (Anexa 2.13);
• N91 – sunt mul țumi ți sau nici mul țumiți, nici nemul țumi ți de rela ția cu tat ăl, familia nu are
probleme financiare/NR, acord total pentru cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid,
acord total pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o
zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.7);
• N104 – nu au lipsit nici o zi de la școal ă pentru c ă au fost bolnavi, nu îi preocup ă întâlnirile cu
prietenii pentru a se distra pe seama altora, dezac ord par țial/total cu respect doar regulile pe
care vreau eu s ă le respect, dezacord total/par țial cu p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de
sâmb ătă, acord par țial pentru când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au
chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.9);
• N108 – declar ă c ă au multe interese și pasiuni, acord par țial sau dezacord par țial/total pentru
mine conteaz ă foarte mult s ă nu-mi dezam ăgesc p ărin ți, consider ă c ă fumatul zilnic a unui
pachet sau mai mult de țig ări reprezint ă risc crescut/NR, cel mai bun/ ă prieten/ ă nu fumeaz ă,
65 declar ă c ă î și pot face rost de țig ări oricând doresc/u șor, au chiulit de la școal ă între 1 și 6 zile,
apreciaz ă c ă e imposibil ca anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.11);
• N113 – au r ăspuns cu da/nu la consecin țe fumat_conflict cu p ărin ții, de acord total/par țial cu
nici un membru al familiei mele nu îl love ște pe un altul, acord total/par țial cu p ărin ții mei
stabilesc reguli stricte, le este u șor/foarte u șor s ă cear ă ajutorul atunci când au probleme, acord
total/par țial pentru respect doar regulile pe care vreau eu s ă le respect, acord total/par țial cu
părin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă, acord par țial pentru când am decis ceva nu
conteaz ă ce gândesc prietenii mei, nu au chiulit nici o zi de la școal ă, declar ă c ă e imposibil ca
anul viitor s ă fumeze (Anexa 2.8).
În vederea reducerii num ărului profilelor prezentate mai sus, au fost introd u și într-un model de
segmentare (CHAID) to ți itemii analiza ți anterior cu excep ția itemului P1_A („Cât de probabil este ca
tu s ă fumezi în urm ătorul an începând de acum”) și s-a introdus condi ția ca num ărul de subiec ți dintr-
un nod final s ă fie minim 50. A rezultat o grupare de 5 nivele cu 18 noduri (11 noduri terminali) pe
baza c ăruia se pot face predic ții cu o eroare de 26% privind consumul sau nu de tu tun, cel pu țin o dat ă
de-a lungul vie ții (28,2%- pentru cei care au consumat și 23,2% pentru cei care nu consum ă). În model
s-au selectat urm ătorii factori:
1. acceptare_propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă
într-o situa ție de stres (un test important care ar urma s ă aib ă loc a doua zi) – D2_A,
2. consum tutun_cel mai bun/ ă prieten/ă – T1_D,
3. consum tutun_grup de prieteni – D20_B,
4. ani reziden ță în urban – Q3,
5. sex – Q1;
6. preocup ări_ ie șirile seara în ora ș discotec ă/cafenea/petrecere/chef – Q11_B.
Tabel 3.39 – Rezultate CHAID 2- privind consumul (c el pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții) sau nu de tutun (grad de
predic ție corect – 74%)
Răspunsuri predictate Răspunsuri
observate nu da % – predictat corect
nu 325 98 76,8%
da 155 394 71,8%
% general 49,4% 50,6% 74,0%
Au rezultat urm ătoarele profile (noduri finale):
A. – da pentru consum de tutun 100%
• N6– subiec ți care au cel mai bun/ ă prieten/ ă fum ător/e, care ar accepta sigur/probabil
propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă
într-o situa ție de stres;
B. da pentru consum de tutun 75-99,9%
• N5 (80,7%) – subiec ți care au cel mai bun/ ă prieten/ ă nefum ător/e sau care nu au
răspuns la întrebare, care ar accepta sigur/probabil propunerea unui prieten de a fuma o
țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres;
• N11 (78,8%) – subiec ți care au cel mai bun/ ă prieten/ ă fum ător/e sau nu au r ăspuns la
întrebare, care nu au r ăspuns dac ă ar accepta propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă
pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres.
66 C. da pentru consum de tutun 50-74,9%
• N2 (74,5%)– subiec ți pentru care este pu țin probabil s ă accepte propunerea unui prieten
de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres;
• N9 (68%) – subiec ți care fac parte din grupuri în care peste jum ătate dintre ei fumeaz ă,
care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în
situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres;
• N13 (65,6%) – subiec ți cu mai mult de 17 ani reziden ță în urban, fac parte din grupuri
în care cel mult jum ătate dintre ei fumeaz ă/ sau nu au r ăspuns la întrebare, care nu ar
accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în
care se afl ă într-o situa ție de stres;
D. da pentru consum de tutun 25-49,9%
• N15 (45,4%) – subiec ți de sex masculin, au cel mult 17 ani reziden ță în urban, fac parte
din grupuri în care cel mult jum ătate dintre ei fumeaz ă/ sau nu au r ăspuns la întrebare,
care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în
situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres;
• N10 (41,4%) – subiec ți care au cel mai bun/ ă prieten/ ă nefum ător/e, care nu au r ăspuns
dac ă ar accepta propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția
în care se afl ă într-o situa ție de stres;
• N17 (37,2%) – subiec ți pe care îi preocup ă ie șirile seara în ora ș pentru a merge la
discotec ă/cafenea/petrecere/chef, sex feminin, au cel mult 1 7 ani reziden ță în urban, fac
parte din grupuri în care cel mult jum ătate dintre ei fumeaz ă/ sau nu au r ăspuns la
întrebare, care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a
se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres;
E. da pentru consum de tutun sub 25%
• N16 (19,2%) – subiec ți pe care nu îi preocup ă ie șirile seara în ora ș pentru a merge la
discotec ă/cafenea/petrecere/chef, sex feminin, au cel mult 1 7 ani reziden ță în urban, fac
parte din grupuri în care cel mult jum ătate dintre ei fumeaz ă/ sau nu au r ăspuns la
întrebare, care nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fuma o țigar ă pentru a
se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres;
• N7 (11,5%) – subiec ți care fac parte din grupuri în care nici unul/una nu fumeaz ă, care
nu ar accepta sigur propunerea unui prieten de a fu ma o țigar ă pentru a se calma, în
situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres.
H. Raport de șanse, risc relativ și regresie logistic ă
Au fost selectate variabilele independente care au ar ătat o asociere semnificativ ă în analiza bivariat ă
(p<0,05) și cele care sunt relevante pentru analiz ă25 și au fost calculate raportul de șanse ( Odd Ratio) și
riscurile relative 26 pentru un interval de încredere de 95% – Anexa 4. Cele mai mari valori pentru OR
s-a ob ținut pentru variabilele:
/arrowdwnrt1 23,779 – alocare de resurse pentru țig ări în ultimele 30 de zile;
/arrowdwnrt1 19,131 – acceptarea propunerii prietenului de a fum a o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care
se afl ă într-o situa ție de stres (un test important care ar urma s ă aib ă loc a doua zi);
25 recodate în variabile nominale cu 2 categorii
26 dac ă este diferit de 1 arat ă c ă cele 2 variabile sunt asociate, adic ă nu sunt independente
67 /arrowdwnrt1 12,060 – probabilitate în urm ătorul an s ă fumezi tutun (r ăspuns la întrebarea “Cât de probabil
este ca, în urm ătorul an începând de acum, tu s ă fumezi tutun?”)
Tabel 3.40 Raport de șanse (variabil ă dependent ă – consumul de tutun cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții)
95% Interval de încredere
OR minim maxim
ultimele 30 de zile_bani cheltui ți pe țig ări _ da / 0 (nimic) 23,779 12,383 45,664
prietenul propune s ă fuma ți o țigar ă . Accep ți_ sigur da +
probabil / pu țin probabil +sigur nu 19,131 10,213 35,837
probabilitate în urm ătorul an s ă fumezi tutun _foarte
posibil +posibil / aproape imposibil +imposibil 12,060 8,295 17,534
Folosind regresia logistic ă s-au analizat caracteristicile ce diferen țiaz ă adolescen ții care au consumat
tutun, cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții, de cei care au declarat c ă nu au fumat niciodat ă:
1. în model au fost introduse variabilele independente27 care au ar ătat o asociere semnificativ ă în
analiza bivariat ă (p<0,05) și cele pentru care OR>1;
2. pentru selec ția celor mai buni indicatori au fost f ăcute, utilizând metoda Forward Stepwise
(Wald) 28 , modele pentru fiecare dimensiune: date demografic e, factori individuali (2 blocuri),
familie (3 blocuri), școal ă, anturaj și accesibilitate –tabel 3.41;
3. au fost re ținute în analiz ă variabilele de la fiecare model pentru care s-a ob ținut cel mai mare
coeficient Nagelkerke R 2 (eficien ța explicativ ă a modelului);
4. s-au realizat 2 modele finale: f ără/incluzând variabile referitoare la alocare de resu rse pentru
țig ări în ultimele 30 de zile și probabilitatea ca în urm ătorul an s ă fumeze tutun (r ăspuns la
întrebarea “Cât de probabil este ca, în urm ătorul an începând de acum, tu s ă fumezi tutun?”).
Tabel 3.41- Regresie logistic ă (variabil ă dependent ă – consumul de tutun cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții)
Dimensiune Itemi Variabile introduse
Demografice Sex, vârsta,ani reziden ță urban, clasa Bloc1 Q1,Q2,Q3,Q4
Tr ăsături psihologice Bloc1 P4, P5, P7, P8 Factori
individuali Cuno știn țe și opinii Bloc2 T9, O1_A, O2_A_B
Socio-demografice Bloc1 Q6, Q7_A, Q7_ B, Q10_B
Consum tutun și atitudine Bloc2 T1_A, T1_B, T1_C, T7_A, T7_B Familie
Autoritate, implicare și rela ții Bloc3 Q8, P7_D, P9_A, P9_B
Școala Rela ția cu școala/colegii/profesorii și neimplicare
în activit ățile școlare (absen țe) Bloc1 P2, P3, P6
Anturaj Consum tutun și rela ții Bloc1 T1_D, D2_A, D20_B, P9_C, Q8_M
Acc esibilitate Accesibilitate tutun și preocup ări extra școlare Bloc1 T2, Q8_J, Q11
Modelul 1 final de regresie indic ă faptul c ă un risc mai mare (probabilitate 63,4 %) de a fi f um ători îl
au adolescen ții care:
/arrowdwnrt1 ar accepta propunerea prietenului de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă
într-o situa ție de stres,
/arrowdwnrt1 își petrec cea mai mare parte a timpului într-un grup de prieteni care fumeaz ă cel pu țin jum ătate,
/arrowdwnrt1 cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă fumeaz ă zilnic sau ocazional,
27 recodate în variabile dummy
28 introducere pas cu pas
68 /arrowdwnrt1 prefer ă pentru petrecerea timpului distrac ția în ora ș: discoteca/cafenea/petreceri etc. (da),
/arrowdwnrt1 chiulesc de la școal ă (cel pu țin 3 zile),
/arrowdwnrt1 au locuit în urban minim 11 ani sau doar în urban,
/arrowdwnrt1 sunt de sex masculin.
Tabel 3.42 Regresia logistic ă a prevalen ței fumatului, în func ție de caracteristicile respondentului, familiei și
anturajului –model 1
95,0% C.I. pentru EXP( β) β Wald Sig. Exp( β)
OR Inferior Superior
D2_A prietenul propune s ă fuma ți o țigar ă . Accep ți?
( sigur da + probabil) 2,677 40,712 ,000 14,545 6,391 33,103
D20_B câ ți dintre prietenii cu care v ă petrece ți cea
mai mare parte a timpului_fumeaz ă țig ări (mai mult
de ½ + to ți) ,988 11,874 ,001 2,687 1,531 4,715
T1_D cel mai bun/ ă prieten/ ă_ fumeaz ă (zilnic +
ocazional) ,942 19,466 ,000 2,564 1,688 3,896
Q11_B preocup ări_distrac ția în ora ș:
discoteca/cafenea/petreceri etc. (da) ,915 16,399 ,000 2,498 1,604 3,890
P6_B zile absen ță de la școal ă pt. c ă a chiulit (3 zile
sau mai mult) ,748 4,769 ,029 2,114 1,080 4,138
Q3_ani reziden ță în urban (11- 20 ani urban+doar
urban) ,694 11,422 ,001 2,001 1,338 2,992
Q1 sex (masculin ) ,604 8,288 ,004 1,829 1,212 2,758 Pas 7
Constant -1,905 59,031 ,000 ,149
N= 612 (missing 395)
-2 Log likelihood =576,688; Cox & Snell R Square =, 329; Nagelkerke R Square = ,445- coeficien ți indic ă un model slab (< 0.50)
% de cazuri corect clasificate/prezise: total=77,2% ; consum tutun_ da = 78,8%
Coeficien ții Cox & Snell R 2 (0,329) și Nagelkerke R 2 (0,445) indic ă o eficien ță explicativ ă moderat ă a
modelului; iar acest model, pentru o valoare critic ă de clasificare de 0,5, clasific ă corect 77,2% dintre
subiec ți (78,8% dintre fum ători și 74,7%dintre nefum ători).
ln risc (fumat) = -1,905 + 2,677 x D2_A (sigur da + probabil) + 0,988 x D20_B (mai mult de ½ + to ți)
+ 0,942 x T1_D (zilnic + ocazional) + 0,915 x Q11_B (da) + 0,748x P6_B(3 zile sau mai mult) +
0,694 Q3 (11- 20 ani urban+doar urban) + 0,604 Q1 s ex (masculin)
Pentru un subiect care ob ține pentru toate variabilele valoarea 1 29 (opteaz ă pentru unul din r ăspunsurile
din parantez ă) ecua ția devine:
ln risc (fumat) = -1,905 + 2,677 + 0,988 + 0,942 + 0,915 + 0,748 + 0,694 + 0,604 = 5,663
risc (fumat) = e 5,663 = 1.73
probabilitate (fum ător) = risc (fumat)/1+ risc (fumat) = 1,73/2,73 = 0 ,634
Modelul 2 final – de regresie indic ă faptul c ă un risc mai mare (probabilitate 66,1 %) de a fi f um ători
îl au adolescen ții care:
/arrowdwnrt1 ar accepta propunerea prietenului de a fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă
într-o situa ție de stres,
29 valoarea este 0 când opteaz ă pentru un alt r ăspuns
69 /arrowdwnrt1 au cheltuit bani pe țig ări în ultimele 30 de zile,
/arrowdwnrt1 apreciaz ă c ă este posibil/foarte posibil s ă fumeze anul viitor,
/arrowdwnrt1 își petrec cea mai mare parte a timpului într-un grup de prieteni care fumeaz ă cel pu țin jum ătate,
/arrowdwnrt1 cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă fumeaz ă zilnic sau ocazional,
/arrowdwnrt1 prefer ă pentru petrecerea timpului distrac ția în ora ș: discoteca/cafenea/petreceri etc. (da),
/arrowdwnrt1 chiulesc de la școal ă (cel pu țin 3 zile),
/arrowdwnrt1 au locuit în urban minim 11 ani sau doar în urban,
/arrowdwnrt1 sunt de sex masculin.
Tabel 3.43 Regresia logistic ă a prevalen ței fumatului, în func ție de caracteristicile respondentului, familiei și
anturajului –model 2
95,0% C.I. pentru EXP( β) model 2 β Wald Sig. Exp( β)
OR Inferior Superior
D2_A prietenul propune s ă fuma ți o țigar ă . Accep ți?
( sigur da + probabil) 1,942 12,983 ,000 6,975 2,425 20,064
P10_A bani pe țig ări în ultimele 30 de zile (da) 1,598 10,773 ,001 4,941 1,903 12,828
P1_A probabilitate fumat anul viitor (foarte posibi l
+posibil) 1,262 19,001 ,000 3,533 2,003 6,232
Q11_B preocup ări_distrac ția în ora ș:
discoteca/cafenea/petreceri etc. (da) ,801 10,220 ,001 2,228 1,363 3,641
P6_B zile absen ță de la școal ă pt. c ă a chiulit (3 zile
sau mai mult) ,790 3,864 ,049 2,204 1,002 4,848
T1_D cel mai bun/ ă prieten/ ă_ fumeaz ă (zilnic +
ocazional) ,771 10,617 ,001 2,161 1,360 3,436
Q1 sex (masculin ) ,690 8,819 ,003 1,993 1,264 3,141
D20_B câ ți dintre prietenii cu care v ă petrece ți cea
mai mare parte a timpului_fumeaz ă țig ări (mai mult
de ½ + to ți) ,675 4,519 ,034 1,964 1,054 3,660
Q3_ani reziden ță în urban (11- 20 ani urban+doar
urban) ,626 7,482 ,006 1,871 1,194 2,931 Pas 9
Constant -2,123 58,032 ,000 ,120
N= 562 (missing 445)
-2 Log likelihood =478,69; Cox & Snell R Square =, 386; Nagelkerke R Square = ,523 – indic ă un model slab (0.50-0.75)
% de cazuri corect clasificate/prezise: total=78,1% ; consum tutun_ da = 79%
Coeficien ții Cox & Snell R 2 (0,386) și Nagelkerke R 2 (0,523) indic ă o eficien ță explicativ ă a
modelului mai bun ă decât modelul anterior (scade îns ă N la 562 de subiec ți); iar acest model clasific ă
corect 78,1% dintre subiec ți (79% dintre fum ători și 76,9% dintre nefum ători).
ln risc (fumat) = -2,123+ 1,942x D2_A (sigur da + p robabil) + 1,598 x P10_A (da) + 1,262 x P1_A
(foarte posibil + posibil) + 0,801 x Q11_B (da) + 0 ,790 x P6_B(3 zile sau mai mult)+ 0,771x T1_D
(zilnic + ocazional) + 0,690 x Q1 sex (masculin) + 0,675 x D20_B (mai mult de ½ + to ți) + 0, 626 x
Q3 (11- 20 ani urban + doar urban)
pentru un subiect care ob ține pentru toate variabilele valoarea 1 ecua ția devine:
ln risc (fumat) = -2,123+ 1,942 + 1,598 + 1,262 + 0 ,801 + 0,790 + 0,771 + 0,690 + 0,675 + 0,626 = 7,03 2
risc (fumat) = e 7,032 = 1,950
probabilitate (fum ător) = risc (fumat)/1+ risc (fumat) = 0,661
70 Concluzii
Peste jum ătate (56,6%) dintre responden ți au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă în via ță , mai mult de o treime
(34,2%) au fumat cel pu țin o dat ă în ultimele 12 luni, iar mai mult de unu din 4 sub iec ți (26%) au declarat c ă au
fumat cel pu țin o dat ă în ultimele 30 de zile. Necesitatea implement ării programelor de prevenire devine
evident ă dac ă avem în vedere c ă:
/arrowdwnrt1 propor ția celor care declar ă c ă în prezent sunt nefum ători (au încercat, dar acum nu mai fumeaz ă sau nu
au fumat niciodat ă) scade de la 84,5% – clasa a IX-a la 66,7% clasa a XII-a, iar propor ția celor care
fumeaz ă în fiecare zi cre ște de la 8,7% (clasa a IX-a) la 22,6% (clasa a XIII -a),
/arrowdwnrt1 doar jum ătate dintre elevii care au declarat c ă au consumat tutun cel pu țin odat ă de-a lungul vie ții au
rămas la stadiul unui consum experimental (au consuma t 1-2 ori de-a lungul vie ții),
/arrowdwnrt1 întreba ți cât de probabil este ca în urm ătorul an s ă fumeze, 9,2% dintre responden ți care nu au consumat
tutun pân ă în prezent au declarat c ă este posibil/foarte posibil ca ei s ă fumeze în urm ătorul an, iar dintre
cei care au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții doar un sfert (24,2%) exclud cu
siguran ță posibilitatea ca ei s ă mai fumeze în viitor,
/arrowdwnrt1 16,7%- fumeaz ă zilnic (dintre care 5,7% fumeaz ă zilnic 1 pachet de țig ări sau chiar mai mult),
/arrowdwnrt1 13,1% dintre subiec ții care au declarat c ă fumeaz ă au debutat în consumul de tutun la 9 ani sau chiar mai
devreme (1,9% trecând chiar și la consum regulat),
/arrowdwnrt1 cea mai mare propor ție de adolescen ți (2/3) care au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții
au locuit doar în urban, acela și lucru fiind declarat și de aproximativ ½ (52,8%) dintre cei care au locui t
atât în urban cât și în rural, iar pentru cei care au locuit doar în r ural cea mai mare propor ție este de
nefum ători (56,7%).
Cei mai mul ți dintre responden ții care au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții sunt de sex masculin și cu
vârsta de 17 de ani și peste. Adolescen ții de sex masculin și cei de 18 ani și peste consum ă tutun mai frecvent
decât cei de sex feminin și cei care au cel mult 17 ani, iar b ăie ții încep consumul de tutun mai devreme de 14 ani
și fumeaz ă în locuri publice într-o propor ție mai mare decât fetele. Cei mai mul ți elevi care fumeaz ă zilnic au
locuit doar în urban, iar cei mai pu țini au locuit doar în rural (35,5%, respectiv13,9%) .
Situa ția familial ă – ce-a mai mic ă propor ție de adolescen ți care au declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă în via ță
locuiesc cu ambii p ărin ți naturali (54,2%), iar cea mai mare propor ție de adolescen ți care au r ăspuns pozitiv în
privin ța consumului de tutun – 80% se înregistreaz ă pentru adolescen ții care locuiesc f ără p ărin ți (64,6% – cei
care sunt în familii monoparentale și 70% – cei care locuiesc cu unul/ambii p ărin ți vitregi). De asemenea,
prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții cre ște direct propor țional cu nivelul de școlarizare al p ărin ților
și se asociaz ă semnificativ statistic cu itemul „În familia mea e xist ă cineva care are probleme cu legea”.
Analiza disponibilit ății și accesibilit ății tutunului ( țig ărilor) indic ă faptul c ă peste 2/3 (67,5%) din adolescen ții
din județul Buz ău și-ar putea procura țig ări u șor sau oricând doresc. De și legisla ția româneasc ă are prevederi
clare privind interzicerea vânz ării de tutun minorilor 30 , 61,7% dintre subiec ții de 15-17 ani declar ă c ă, dac ă
doresc, pot face rost de țig ări u șor (32,3%) sau oricând doresc (29,4%). Aplicarea pr evederilor legale este mai
strict ă în mediul rural fa ță de urban: 25% dintre minorii care înva ță în mediul rural apreciaz ă c ă este
dificil/imposibil s ă-și procure țig ări dac ă doresc, comparativ cu 14,2% dintre subiec ții de 15-17 ani care înva ță
în mediul urban. Disponibilitatea țig ărilor se asociaz ă semnificativ statistic cu prevalen ța consumului de tutun
de-a lungul vie ții și frecven ța fumatului. Unul din 5 adolescen ți (21,5%) a alocat resurse în ultima lun ă pentru
țig ări; propor ția celor care au declarat c ă au cheltuit bani pentru cump ărarea de țig ări fiind direct propor țional ă
cu frecven ța consumului de tutun: 90,7% – dintre cei care au d eclarat c ă fumeaz ă în fiecare zi.
Mediul familial are o mare influen ță în comportamentul adolescen ților, care tind s ă adopte “normele”
persoanelor apropiate. Exist ă o asociere semnificativ ă statistic între prevalen ța consumului de tutun de-a lungul
vie ții a adolescen ților și consumul de tutun al membrilor familiei (cele mai influente persoane fiind fratele/sora
și mama), sau nivelul de permisivitate al p ărin ților fa ță de consumul de tutun al propriilor copii: adolesce n ții ai
căror p ărin ți sunt mai toleran ți sunt mult mai tenta ți s ă consume tutun fa ță de cei ai c ăror p ărin ți le-ar interzice
în mod categoric s ă fumeze/ar dezaproba/ar pedepsi adoptarea acestui c omportament. De asemenea, de și
fumatul este un comportament d ăun ător pentru s ănătate indiferent de vârst ă, nivelul de tolerare (permisivitate) al
părin ților cre ște atunci când copiii dobândesc statutul de majori. Rela țiile din interiorul familiei, implicarea
30 Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publi cit ății produselor din tutun în s ălile de spectacol
și interzicerea vânz ării produselor din tutun minorilor
71 părin ților în educa ția copiilor și gradul de mul țumire fa ță de rela ția cu p ărin ții influen țeaz ă și ele, în mod
semnificativ, consumul de tutun al adolescen ților.
Consumul de droguri de c ătre cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă sau prieteni din anturajul adolescentului este unul
dintre factorii asocia ți, cu consisten ța cea mai mare pentru consumul individual. Întreba ți dac ă cel/cea mai bun/ ă
prieten/ ă fumeaz ă, 41% au declarat c ă acesta/aceasta este fum ător (dintre care 27,3% fumeaz ă zilnic și 13,7%
ocazional), iar referitor la consumul de tutun al p rietenilor cu care petrec cea mai mare parte a timp ului, 72,9%
au declarat c ă în anturajul lor se fumeaz ă (dintre care 20,8% fac parte dintr-un grup de prie teni în care fumeaz ă
to ți membrii sau mai mult de jum ătate dintre prieteni). Asocierea dintre consumul de tutun de c ătre persoane din
anturajul adolescentului sau acceptarea propunerii prietenului de a fuma o țigar ă, pentru a se calma într-o
situa ție de stres, și consumul de tutun, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, al subiectului sau frecven ța consumului
de tutun este semnificativ ă statistic:
/arrowdwnrt1 majoritatea adolescen ților care au cel mai bun/ ă prieten/ ă fum ător/e au consumat și ei tutun cel pu țin o
dat ă în via ță ,
/arrowdwnrt1 cu cât cre ște propor ția prietenilor din anturaj care fumeaz ă, cre ște și propor ția de responden ți care au
declarat c ă au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții,
/arrowdwnrt1 tenta ția de a accepta propunerea prietenului de a fuma o țigar ă, pentru a se calma într-o situa ție de stres,
este foarte mare pentru cei care au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții.
/arrowdwnrt1 propor ția subiec ților care au declarat c ă fumeaz ă zilnic cre ște propor țional cu frecven ța consumului de
tutun al celui mai bun prieten, cu propor ția fum ătorilor din anturaj și cu gradul de probabilitate cu care va
accepta propunerea prietenului s ă fumeze o țigar ă pentru a se calma într-o situa ție de stres;
Tr ăsături psihologice – asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și modul în care
adolescen ții se rela ționeaz ă cu cei din jur, î și percep propria persoan ă și iau decizii este semnificativ ă statistic.
Astfel, adolescen ții care au declarat c ă au consumat, cel pu țin o dat ă în via ță , tutun comparativ cu cei care nu au
fumat niciodat ă:
/arrowdwnrt1 au dificult ăți în a cere ajutorul atunci când au probleme (63, 6 % fa ță de 55,1%) și consider ă într-o mai
mare m ăsur ă c ă „singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi la și pe al ți s ă în țeleag ă cine este șeful”
(60,6% fa ță de 53,1%);
/arrowdwnrt1 au încredere mai mic ă în for țele proprii – “câteodat ă m ă gândesc c ă nu sunt bun de nimic” (60,7% fa ță de
53%);
/arrowdwnrt1 de și nu cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă se decid ă asupra unei ac țiuni (68,5% fa ță de 54,8%),
respect ă doar regulile pe care vor ei s ă le respecte (60,9% fa ță de 47%) și când au decis ceva, ac ționeaz ă
fără s ă conteze ce gândesc prietenii s ăi (59,1% fa ță de 50,4%).
Implicarea în activit ățile școlare sau extra școlare – absen ța de la orele de școal ă, preferin țele pentru petrecerea
timpului liber (frecventare discotec ă/cafenea/petreceri etc., întâlniri cu prietenii pen tru a ne distra pe seama
altora și jocuri mecanice) și absen ța unor preocup ări/ hobby-uri se asociaz ă semnificativ statistic cu consumul
de tutun și frecven ța fumatului (ocazional/zilnic). De asemenea, preval en ța consumului de tutun se asociaz ă
semnificativ statistic cu itemii privind rela ția subiectului cu școala: cre ște invers propor țional cu atrac ția fa ță de
școal ă, este mai mare pentru adolescen ții care au declarat c ă nu prea respect ă ceea ce le spun profesorii și pentru
care nu prea conteaz ă rezultatele școlare.
Cuno știn țe, percep ția consecin țelor consumului de tutun și opinii privind motiva ția debutului/ consumului de
tutun – 2 din 5 adolescen ți (39,3%) declar ă c ă nu au cuno știn țe suficiente despre nicotin ă și efectele ei, iar
percep ția riscurilor pe care le presupune fumatul este dep endent ă de tipul și frecven ța consumului (riscuri mari –
78,9% în cazul consumului zilnic a unui pachet sau chiar mai mult și doar 20,7% pentru consum ocazional). În
privin ța consecin țelor pe care consider ă c ă le-ar putea avea consumul de tutun asupra unui tân ăr de vârsta sa se
observ ă c ă: aproximativ 1 din 10 (12%) subiec ți consider ă c ă nu d ă dependen ță , iar 17,6% c ă nu ar putea avea
probleme cu s ănătatea din cauz ă c ă fumeaz ă. Consumul de tutun r ămâne îns ă, pentru aproximativ ½ dintre
adolescen ți, un motiv de conflict cu p ărin ții (49,6%) sau cu prietenii nefum ători (21,9%) și care ar implica
probleme financiare (41,4%). Îngrijor ător este faptul c ă sunt și elevi care atribuie și efecte pozitive consumului
de tutun: mai mult de 1/3 (38,4%) cred c ă s-ar sim ți mai relaxa ți, 29,8% declar ă c ă s-ar distra mai bine, 16,4%
consider ă c ă fumând ar deveni mai încrez ători în for țele proprii și mai sociabili, 15,3% cred c ă ar deveni mai
populari. Propor ția celor care au consumat cel pu țin o dat ă în via ță este mai mare (asocieri semnificative
statistic) în cazul adolescen ților care în privin ța riscurilor pe care le implic ă fumatul:
72 /arrowdwnrt1 nu consider ă c ă ar putea duce la conflict cu p ărin ții (70,2%)/cu prietenii nefum ători (64,5%), dependen ță
(71,6%) și probleme de s ănătate (67,2%);
/arrowdwnrt1 cred c ă s-ar sim ți mai relaxa ți (64,9%), s-ar distra mai bine (66,1%) și ar fi mai populari (67,5%).
Referitor la opinia privind cauzele/motivele care d etermin ă debutul/consumul de tutun se observ ă c ă cele mai
importante 3 motive/cauze sunt: anturajul/prietenii (men ționat de 81,5% dintre responden ți), curiozitatea,
tenta ția (52,2% dintre responden ți) și prostia (30,9% dintre responden ți). Analizând r ăspunsurile privind
motivele care îi determin ă pe unii tineri s ă debuteze/consume tutun în func ție de faptul dac ă au consumat sau
nu, cel pu țin o singur ă dat ă, de-a lungul vie ții tutun, se observ ă c ă:
/arrowdwnrt1 adolescen ții care au declarat c ă nu au fumat niciodat ă au optat într-o mai mare m ăsur ă pentru urm ătoarele
motive: dorin ța de senza ții tari, nivel educa țional și cultural redus, informa ții false/lips ă despre efectele
consumului și s ărăcie;
/arrowdwnrt1 adolescen ții care au fumat cel pu țin o singur ă dat ă au optat într-o mai mare m ăsur ă pentru urm ătoarele
motive: anturajul/prietenii, curiozitate, tenta ție, prostie, probleme personale, teribilism, vor s ă se simt ă bine,
climat familial, plictiseal ă/singur ătate, pentru a sl ăbi, depresie, bani mul ți, imitarea modelelor din filme,
obliga ți de cineva.
În modelul de grupare a cazurilor relativ omogene ( CHAID), pe baza c ăruia se pot face predic ții cu o eroare de
10% privind consumul de tutun cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, s-au selectat 10 profile pentru care sunt 100%
șanse pentru ca respectivi adolescen ți s ă fumeze, pe baza urm ătorilor itemi:
• sex (Q1), clasa (Q4) și mediul de reziden ță (Q3),
• accesibilitate țig ări (T2) și alocare de resurse pentru țig ări în ultimele 30 de zile (P10_A),
• consumul de tutun al cel mai bun/ ă prieten/ ă (T1_D) și acceptarea propunerii unui prieten de a fuma o
țigar ă pentru a se calma, în situa ția în care se afl ă într-o situa ție de stres (un test important care ar urma
să aib ă loc a doua zi) – D2_A,
• probabilitatea ca anul viitor s ă fumeze (P1_A),
• în familia sa_este important ca fiecare s ă-și exprime p ărerile (Q8_I) și gradul de permisivitate _tat ăl
(T7_A),
• preocup ări în timpul liber_ie șirile seara în ora ș (discotec ă/cafenea/petreceri/chefuri– Q11_B) sau alte
hobby-uri (Q11_F), neimplicarea în activit ățile școlare (zile de”chiul” – P6_ B) și rela ția cu
profesorii_respect mult ceea ce îmi spun profesorii (P3_A),
• imaginea propriei persoane („câteodat ă m ă gândesc c ă nu sunt bun la nimic” – P7_A) și modul de a lua
decizii (cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid – P8_D)
• percep ția riscurilor fumatului (consumul zilnic a unui pac het sau mai mult de țig ări O2_B)
Folosind regresia logistic ă s-au analizat caracteristicile ce diferen țiaz ă adolescen ții care au consumat tutun, cel
pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții, de cei care au declarat c ă nu au fumat niciodat ă. S-au realizat 2 modele
finale: f ără/incluzând variabile referitoare la alocare de resu rse pentru țig ări în ultimele 30 de zile și
probabilitatea ca în urm ătorul an s ă fumeze tutun (r ăspuns la întrebarea “Cât de probabil este ca, în urm ătorul
an începând de acum, tu s ă fumezi tutun?”).
Modelul 1 final de regresie clasific ă corect 77,2% dintre subiec ți (78,8% dintre fum ători și 74,7%dintre
nefum ători).
ln risc (fumat) = -1,905 + 2,677 x D2_A (sigur da + probabil) + 0,988 x D20_B (mai mult de ½ + to ți) + 0,942 x
T1_D (zilnic + ocazional) + 0,915 x Q11_B (da) + 0, 748x P6_B(3 zile sau mai mult) + 0,694 Q3 (11- 20 a ni
urban+doar urban) + 0,604 Q1 sex (masculin)
Modelul 2 final de regresie clasific ă corect 78,1% dintre subiec ți (79% dintre fum ători și 76,9% dintre
nefum ători ).
ln risc (fumat) = -2,123+ 1,942x D2_A (sigur da + p robabil) + 1,598 x P10_A (da) + 1,262 x P1_A (foarte
posibil + posibil) + 0,801 x Q11_B (da) + 0,790 x P 6_B(3 zile sau mai mult)+ 0,771x T1_D (zilnic + oca zional)
+ 0,690 x Q1 sex (masculin) + 0,675 x D20_B (mai m ult de ½ + to ți) + 0, 626 x Q3 (11- 20 ani urban + doar
urban)
73 13 27,7 37,5 59 77,6 85
0 30 60 90 in ultimele 30 de zile in ultimele 12 luni de-a lungul vietii in ultimele 30 de zile in ultimele 12 luni de-a lungul vietii stare de
betie consum
alcool Capitolul IV . Consumul de alcool
A. Prevalen ța de-a lungul vie ții, în ultimul an, în ultimele 30 de zile și previziuni
legate de consumul de alcool și consumul excesiv de alcool cu inducerea st ării de
ebrietate
Consumul de produse alcoolice înregistreaz ă cel mai înalt nivel al prevalen ței consumului de droguri,
participan ții la studiu declarând în propor ție foarte mare faptul c ă au consumat b ăuturi alcoolice 31 , ceea
ce confirm ă faptul c ă alcoolul este un drog social larg acceptat.
Grafic nr. 4.1 Distribu ția subiec ților în func ție de prevalen ța consumului de
alcool și a consumului excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate
Analiza datelor privind
consumul de b ăuturi alcoolice
relev ă faptul c ă:
/arrowdwnrt1 85% dintre responden ți
au declarat c ă au
consumat cel pu țin o
dat ă în via ță , băuturi
alcoolice;
/arrowdwnrt1 peste ¾ (77,6%) au
consumat alcool cel
pu țin o dat ă în ultimele
12 luni;
/arrowdwnrt1 iar mai mult de 3 din 5 subiec ți (59%) au declarat c ă au consumat alcool în ultimele 30 de zile.
Îngrijor ător este faptul c ă, de și consumul de alcool în perioada adolescen ței poate cauza probleme de
sănătate și sociale, mai mult de o treime (37,5%) dintre resp onden ți au consumat, de-a lungul vie ții,
excesiv alcool ajungând la starea de be ție, iar 13% au “experimentat” cel pu țin o dat ă în ultimele 30
de zile starea de ebrietate.
Necesitatea implement ării programelor de prevenire devine și mai evident ă dac ă avem în vedere c ă
doar 33,8% dintre responden ți exclud cu siguran ță posibilitatea (au optat pentru varianta de r ăspuns
„imposibil”) ca ei s ă consume alcool în urm ătorul an și numai 43,1% exclud faptul c ă vor consuma
cantit ăți mari de alcool astfel încât s ă ajung ă la starea de ebrietate.
31 Situa ția este similar ă studiilor la nivel na țional – conform studiului realizat în 2004, pentru grupa de vârst ă 15-24 ani,
prevalen ța consumului de alcool de-a lungul vie ții este de 81,8%, prevalen ța consumului în ultimul an este de 69,1%, iar
prevalen ța consumului de alcool în ultimele 30 de zile este de 54,6% (GPS, 2005, ANA)
74
9,4% 8,3%
18,5% 20,7%
sa se imbete
43,1%
18% 11,7% 8,2%
consum bauturi
alcoolice 33,8%
28,3%
foarte posibil
posibil
aproape imposibil
imposibil
nu raspund Grafic 4.2 Distribu ția subiec ților în func ție de răspunsurile privind probabilitatea ca în urm ătorul an, începând
de acum, s ă consume b ăuturi alcoolice sau s ă se îmbete
B. Frecven ța consumului de alcool și tip de b ăutur ă alcoolic ă preferat
Analizând frecven ța consumului se observ ă c ă:
a. foarte pu țini r ămân la stadiul de consum experimental: doar 13,7% a u declarat c ă au consumat
alcool o dat ă sau de 2 ori în via ță ;
b. aproximativ 1/3 (29,6%) consum ă alcool cel pu țin o dat ă la 2 s ăpt ămâni (au consumat în ultimul
an de cel pu țin 10 ori);
c. în privin ța consumului actual – 3,5 % dintre responden ți au declarat c ă au consumat alcool în
fiecare zi (în ultimele 30 de zile de 30 de ori sau mai mult).
Grafic 4.3 Distribu ția subiec ților în func ție de frecven ța consumului de alcool de-a lungul vie ții, în ultimele 12 luni și
în ultimele 30 de zile
030 60 90
de-a lungul vietii 13,7 11,8 11,2 12,5 4,8 30,9 85,0
in ultimele 12 luni 21,9 15,4 10,8 11,8 4,7 13,1 77,6
in ultimele 30 de zile 28,2 13,5 7,4 5,1 1,4 3,5 59,0 1-2 ori 3-5 ori 6-9 ori 10-19
ori 20-29
ori 30 sau
mai mult Total
75 Dintre b ăuturile alcoolice, berea se afl ă pe primul loc între preferin țele adolescen ților, fiind men ționat ă
de un procent de 49,2% dintre subiec ți, urmat ă de b ăuturile cu un grad ridicat de alcool, cum ar fi
whisky, cognac sau amestecuri de t ărie cu b ăuturi nealcoolizate(6,5%) și vin (6,4%). Șampania este
men ționat ă de 3,7% dintre adolescen ți, iar alcopop-ul (amestec de b ăuturi cu un con ținut total de
alcool de aproximativ 5%), cu 2,1% se afl ă pe ultimul loc în topul preferin țelor.
Grafic 4.4 Distribu ția procentual ă a subiec ților în func ție de produsul alcoolic consumat cel mai des
bere tarie (whisky,
cognac,
bauturi tari
etc.) vin sampanie alcopop 49,2
6,5 6,4 3,7 2,1
Prin analiza frecven ței consumului de tip „BINGE DRINKING” (consum compu lsiv) în ultimele 30 de
zile ( grafic 4.5 ), se observ ă c ă un procent de 20,6% dintre responden ți au consumat, de cel pu țin 2 ori,
consecutiv a mai mult de 5 b ăuturi alcoolice (o b ăutur ă alcoolic ă fiind echivalentul unui pahar de vin
sau a unei cutii de bere).
Grafic 4.5 Distribu ția procentual ă a subiec ților care consum ă mai mult de 5 b ăuturi alcoolice consecutiv („Binge
drinking”), în ultimele 30 de zile
52,9
19,7
7,2 6,8 3,4 3,2
010 20 30 40 50 60
niciodata 1 data 3-5 ori de 2 ori 6-9 ori de 10 ori
sau mai
mult
76 C. Frecven ța consumului excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate
Analizând frecven ța consumului excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate se observ ă c ă:
d. doar 15,3% au declarat c ă au “experimentat” starea de be ție doar o dat ă sau de 2 ori în via ță ;
e. 0,8 % dintre responden ți au declarat c ă au consumat excesiv alcool pân ă la starea de ebrietate în
fiecare zi (au optat pentru „de 30 de ori sau mai m ult” – în ultimele 30 de zile).
Grafic 4.6 Distribu ția subiec ților în func ție de frecven ța consumului excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate
de-a lungul vie ții, în ultimele 12 luni și în ultimele 30 de zile
020 40
de-a lungul vietii 15,3 9,4 4,2 2,8 1,8 4,1 37,5
in ultimele 12 luni 15,9 5,4 2,4 1,8 0,6 1,6 27,7
in ultimele 30 de zile 8,5 2,8 0,5 0,3 0,1 0,8 13,0 1-2 ori 3-5 ori 6-9 ori 10-19
ori 20-29
ori 30 sau
mai
mult Total
Solicita ți s ă aprecieze gradul de ebrietate la care au ajuns ult ima dat ă când au consumat alcool, pe o
scal ă de la 1 – deloc la 10 – foarte ame țit (de ex. nu mi-am amintit ce s-a întâmplat) se ob serv ă c ă
mediana este mai mic ă de 2, iar modul este 1; histogram ă asimetric ă (înclinare a distribu ției scorurilor)
spre stânga și moderat ascu țit ă comparativ cu distribu ția normal ă.
Tabel nr. 4.1 Distribu ția subiec ților în func ție de autoaprecierea gradului de ebrietate la care au ajuns ultima dat ă când
au consumat alcool, pe o scal ă de la 1 (deloc) la 10 (foarte ame țit)
nr.
subiec ți % %
valid indicatori de dispersie și
de tendin ță central ă Histograma
1 – deloc 371 36,9 45,0
2 117 11,6 14,2
3 63 6,3 7,7
4 56 5,6 6,8
5 59 5,9 7,2
6 44 4,4 5,4
7 26 2,6 3,2
8 19 1,9 2,3
9 19 1,9 2,3
10 – Foarte ame țit 50 5,0 6,0 N valid = 825,
Minim = 1,
Maxim =10,
Media = 3,13
Mediana = 1,93
Mod =1
Suma = 2585
Abatere standard =2,765
Skewness (oblicitate) = 1,23
Kurtosis (boltire) = 0,37 0 2 4 6 8 10 12
Cat de ametit/beat ai fost ultima oara
cand ai consumat bauturi alcoolice? 0100 200 300 400 Frecventa Mean = 3,13
Std. Dev. = 2,765
N = 825
Total 825 81,9 100
Nu consum b ăuturi
alcoolice niciodat ă 85 8,4
Nu r ăspund 97 9,6
Total 1007 100
77 D. Vârst ă de debut în consumul diferitelor tipuri de b ăuturi alcoolice (bere, șampanie,
alcopop, vin, b ăuturi cu grad ridicat de alcool) și în consumul excesiv de alcool cu
inducerea st ării de ebrietate
Conform datelor din tabelul 4.2 cei mai mul ți dintre subiec ți au declarat c ă au început consumul de:
/arrowdwnrt1 bere, vin și șampanie la vârsta de 9 ani sau chiar mai devreme;
/arrowdwnrt1 șampanie, alcopop și t ărie la vârsta de 16 ani sau mai târziu.
Cei mai mul ți adolescen ți au debutat în consumul excesiv de alcool cu induc erea st ării de ebrietate tot
la vârsta de 16 ani sau mai târziu (20,6%).
Tabel 4.2 Distribu ția subiec ților în func ție de vârsta de debut în consumul diferitelor tipuri de b ăuturi alcoolice și în
consumul excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate
consumul de
bere șampanie alcopop vin t ărie starea de
ebrietate
9 ani sau mai devreme 19,3 14,4 4,7 17,8 6,9 2,4
10 ani 10,7 10,2 1,2 7,4 2,1 0,8
11 ani 5,6 5,0 1,0 3,6 2,3 0,4
12 ani 7,8 10,2 4,6 7,3 2,4 0,8
13 ani 6,9 7,3 2,7 7,1 3,8 0,6
14 ani 14,3 14,1 7,3 11,2 7,2 7,1
15 ani 10,3 12,1 9,1 10,2 11,6 8,1
16 ani sau mai târziu 12,3 14,4 13,7 17,4 25,3 20,6
N valid 793 793 403 744 560 345
Mediana 13 ani 13 ani 15 ani 13 ani 15 ani 16 ani
Mod 9 ani sau
mai devreme 16 ani sau
mai târziu 16 ani sau
mai târziu 9 ani sau
mai devreme 16 ani sau
mai târziu 16 ani sau
mai târziu
E. Loca țiile unde a consumat alcool ultima dat ă
Tabel 4.3 Distribu ția subiec ților în func ție de
locul unde se afla când a fumat ultima dat ă – %
Referitor la locurile unde se aflau când au consuma t
băuturi alcoolice ultima dat ă, distribu ția responden ților
este urm ătoarea:
/arrowdwnrt1 mai mult de jum ătate dintre subiec ții cercet ării
(52,8%) au consumat b ăuturi alcoolice la domiciliul
propriu/al altcuiva sau în scara/spatele blocului;
/arrowdwnrt1 39,6% – într-o loca ție de petrecere a timpului liber
(discotec ă, biliard, bar, internet caffe, cofet ărie,
restaurant, pizzerie, concert);
/arrowdwnrt1 5,1% – în aer liber;
/arrowdwnrt1 0,7% – într-o unitate de înv ăță mânt;
/arrowdwnrt1 1,8% – alte locuri (ex: în ma șin ă, în toate locurile
enumerate, la serviciu, în excursie, în Grecia cu
părin ții, la țar ă, la fotbal, la popice, în timpul unui concurs spor tiv sau au fost men ționate ocaziile
cu care au consumat alcool: la banchet, la revelion , de Pa ști, de ziua mea). acas ă la mine 31,0
într-o discotec ă (a mai fost men ționat
răspunsul: la biliard) 29,9
la o petrecere/chef la altcineva acas ă 19,0
pe strad ă, în parc, pe plaj ă sau în aer
liber (au mai fost men ționate: la iarb ă
verde,în gr ădin ă, la un gr ătar, la munte în
caban ă, la p ădure, pe terenul de fotbal,
pe drum noaptea, pe coast ă) 5,1
intr-un bar (a mai fost men ționat
răspunsul internet caffe) 5,0
într-o pizzerie/un restaurant (au mai fost
men ționate concert, local) 4,7
în alte locuri 1,8
în scara/spatele blocului 1,5
acas ă la bunici/m ătu și/alte rude, vecini,
prieteni* 1,3
la școal ă (ex în curte, la toalet ă, la col țul
școlii etc.) 0,7
total 100,0
*- variant ă de r ăspuns ad ăugat ă la recodificare
A9_10 (N=12)
78 F. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice
/head2right Sex și vârst ă
Pentru a verifica dac ă consumul actual de b ăuturi alcoolice și consumul excesiv, cu inducerea st ării de
ebrietate, pân ă la aceast ă vârst ă difer ă în func ție de sexul respondentului s-a aplicat testul χ2 de
asociere. Conform rezultatelor din tabelul 4.4 pute m spune: subiec ții de sex masculin tind s ă aib ă un
consum actual și excesiv mai mare decât cei de sex feminin. Indica torul m ărimii efectului indic ă o
rela ție modest ă între sex și consumul actual de b ăuturi alcoolice (coeficientul phi = 0,22) și moderat ă
între sex și consumul excesiv, cu inducerea st ării de ebrietate, pân ă la aceast ă vârst ă (coeficientul phi =
0,32).
De asemenea, se observ ă c ă subiec ții de sex masculin tind s ă consume mai des decât cei de sex
feminin la o singur ă ocazie 5 sau mai multe rânduri de alcool (coeficie ntul tau Goodman and Kruskal
=0,05, pentru variabila dependent ă_consum, unul dup ă altul, 5 sau mai multe rânduri de alcool la o
ocazie).
Asociere exist ă și între sexul subiectului și tipul de b ăutur ă preferat (consumat cel mai des), locul și
”gradul” de ebrietate 32 la care au ajuns responden ții ultima dat ă când au consumat b ăuturi alcoolice:
/arrowdwnrt1 băie ții prefer ă într-o mai mare propor ție berea, vinul sau b ăuturile alcoolice tari, iar fetele prefer ă
într-o propor ție mai mare șampania și alcoop-ul (rela ție modest ă – coeficientul V al lui Cramer =
0,25);
/arrowdwnrt1 responden ții de sex masculin consum ă excesiv b ăuturi alcoolice pân ă la inducerea st ării de
ebrietate, într-o mai mare m ăsur ă decât fetele (asociere slab ă, neglijabil ă – Lambda – Cât de
ame țit/beat ai fost ultima oar ă?_ variabil ă dependent ă = 0,10).
/arrowdwnrt1 Adolescentele obi șnuiesc s ă consume într-o propor ție mai mare alcool la domiciliu propriu/al
altei persoane (colegi, prieteni, vecini, rude), ia r subiec ții de sex masculin consum ă într-o
propor ție mai mare în locuri publice: loca ții de petrecere a timpului liber (discotec ă, biliard, bar,
internet caffe, cofet ărie, restaurant, pizzerie, concert), la școal ă sau pe strad ă, în parc, pe plaj ă sau
în aer liber (rela ție modest ă – coeficientul V al lui Cramer = 0,20).
32 deoarece rezidurile ajustate se g ăseau în intervalul [-2, 2], s-a f ăcut recodarea variabilei – scal ă cu 4 valori: 1=1 (deloc),
2+3+4+5=2, 6+7+8+9=3, 10= 4 (foarte ame țit)
79 Tabel 4.4 Asocierea dintre sexul respondentului și consumul actual/consumul excesiv (cu inducerea st ării de ebrietate)/
consum la o ocazie, unul dup ă altul, a 5 sau mai multe rânduri de b ăuturi alcoolice, tipul de b ăutur ă alcoolic ă
consumat ă cel mai des, locul și ”gradul” de ebrietate la care au ajuns responden ții ultima dat ă când au consumat
băuturi alcoolice
sex
masculin feminin Total Test de
semnifica ție
% (sex) 22,6% 44,0% 34,6% nu Reziduri ajustate -6,7 6,7
% (sex) 77,4% 56,0% 65,4% da Reziduri ajustate 6,7 -6,7 consum b ăuturi
alcoolice_ în ultimele
30 de zile
Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 45,50;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,22
% (sex) 37,3% 69,0% 55,3% nu Reziduri ajustate -9,2 9,2
% (sex) 62,7% 31,0% 44,7% da Reziduri ajustate 9,2 -9,2 consum excesiv de
băuturi alcoolice
(be ție)_pân ă la
aceast ă vârst ă
Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 84,70;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,32
% (sex) 53,9% 79,3% 65,7% de 1- 2 ori Reziduri ajustate -5,4 5,4
% (sex) 34,1% 17,6% 26,4% de 3-9 ori Reziduri ajustate 3,8 -3,8
% (sex) 12,0% 3,2% 7,9% de 10 sau mai
multe ori Reziduri ajustate 3,3 -3,3 ultimele 30
zile_consum, unul
dup ă altul, 5 sau mai
multe rânduri de
alcool la o ocazie
Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0% τ Goodman and
Kruskal =0,05
% (sex) 82,4% 62,6% 72,6% bere Reziduri ajustate 5,8 -5,8
% (sex) 1,2% 9,8% 5,4% șampanie Reziduri ajustate -5,0 5,0
% (sex) 1,7% 4,5% 3,1% alcopop Reziduri ajustate -2,1 2,1
% (sex) 14,7% 23,1% 18,9% vin sau t ărie Reziduri ajustate -2,8 2,8 Ce b ăutur ă alcoolic ă
consumi cel mai des?
Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 43,17;
DF= 3; p=0,000
Coeficientul V al
lui Cramer = 0,25
% (sex) 28,3% 57,0% 45,0% deloc Reziduri ajustate -8,2 8,2
% (sex) 41,6% 31,7% 35,9% pu țin ame țit ( ≤ 5) Reziduri ajustate 2,9 -2,9
% (sex) 20,8% 7,5% 13,1% ame țit (>5) Reziduri ajustate 5,6 -5,6
% (sex) 9,2% 3,8% 6,1% Foarte ame țit Reziduri ajustate 3,3 -3,3 Cât de ame țit/beat a
fost ultima oara?
Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0% λ = 0,10,
p=0,003
% (sex) 41,3% 61,5% 52,8% domiciliu
propriu/altcineva Reziduri ajustate -6,0 6,0
% (sex) 48,6% 32,8% 39,6% loc petrecere timp
liber Reziduri ajustate 4,8 -4,8
% (sex) 10,2% 5,7% 7,6% alte Reziduri ajustate 2,5 -2,5 Unde se afla când a
consumat b ăuturi
alcoolice ultima data?
Total % (sex) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 36,67;
DF= 2; p=0,000
Coeficientul V al
lui Cramer = 0,20
De și rela ția este slab ă (coeficientul phi = 0,08) exist ă o asociere între consumul de b ăuturi alcoolice
de-a lungul vie ții și statutul de minor/major 33 al respondentului ( χ2 = 5,28, p=0,022). Aceea și variabil ă
dependent ă, statutul de minor/major al respondentului, determ in ă diferen țe și în privin ța consumului
excesiv, pân ă la această vârst ă, de b ăuturi alcoolice, cu inducerea st ării de ebrietate ( χ2 = 16,34,
p=0,000), rela ția în acest caz fiind una modest ă (coeficientul phi = 0,13), precum și în privin ța tipului
de b ăutur ă alcoolic ă consumat ă cel mai des: minorii consum ă într-o propor ție mai mare b ăuturi cu grad
33 Distribu ția e șantionului este urm ătoarea: 15-17 ani – 504 subiec ți, 18 ani – 212 subiec ți, 19-42 de ani -291; având în
vedere c ă în chestionar a fost inclus ă întrebare privind anul na șterii (Q2) și este imposibil de precizat câ ți dintre cei n ăscu ți
în anul 1990 sunt deja majori, s-a optat pentru inc luderea tuturor celor de 18 ani în categoria celor majori pentru a avea o
mărime aproximativ egal ă de subiec ți pentru cele 2 intervale (minori – 504 subiec ți, majori – 503 subiec ți)
80 mai sc ăzut de alcool (bere, șampanie, alcopop), iar responden ții majori consum ă într-o propor ție mai
mare b ăuturi cu un grad mai ridicat de alcool, cum ar fi v inul, whisky, cognac sau amestecuri de t ărie
cu b ăuturi nealcoolizate (rela ția și în acest caz este tot una modest ă – coeficientul phi = 0,11).
Tabel 4.5 Asocierea dintre vârsta respondentului și consumul/consumul excesiv de b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă
vârst ă și tipul de b ăutur ă alcoolic ă consumat cel mai des
vârst ă
minori majori Total Test de
semnifica ție
% (vârst ă) 7,7% 4,1% 5,8% nu Reziduri ajustate 2,3 -2,3
% (vârst ă) 92,3% 95,9% 94,2% da Reziduri ajustate -2,3 2,3 consum b ăuturi
alcoolice_ pân ă la
aceast ă vârst ă?
Total % (vârst ă) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 5,28;
DF= 1;
p=0,022
ϕ (phi)= 0,08
% (vârst ă) 62,3% 48,9% 55,3% nu Reziduri ajustate 3,9 -3,9
% (vârst ă) 37,7% 51,1% 44,7% da Reziduri ajustate -3,9 3,9 consum excesiv de
băuturi alcoolice
(be ție)_pân ă la
aceast ă vârst ă
Total % (vârst ă) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 16,34;
DF= 1;
p=0,000
ϕ (phi)= 0,13
% (vârst ă) 85,5% 76,7% 81,1% bere, șampanie sau
alcopop Reziduri ajustate 2,9 -2,9
% (vârst ă) 14,5% 23,3% 18,9% vin sau t ărie Reziduri ajustate -2,9 2,9 Ce b ăutur ă
alcoolica consumi
cel mai des?
Total % (vârst ă) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 8,57;
DF= 1;
p=0,003
ϕ (phi)= 0,11
/head2right Nivelul de școlarizare
Tabel 4.6 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) c onsumul/consumul excesiv de b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă
vârst ă și tipul de b ăutur ă alcoolic ă consumat cel mai des
În ce clasa ești?
a IX-a +a X-a a XI-a+a XII-a
+a XIII-a Total Test de
semnifica ție
% (clasa) 7,9% 3,9% 5,8% nu Reziduri ajustate 2,6 -2,6
% (clasa) 92,1% 96,1% 94,2% da Reziduri ajustate -2,6 2,6 consum b ăuturi
alcoolice_pân ă la
aceast ă vârst ă
Total % (clasa) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 6,66;
DF= 1;
p=0,010
ϕ (phi)= 0,09
% (clasa) 62,3% 48,9% 55,3% nu Reziduri ajustate 3,9 -3,9
% (clasa) 37,7% 51,1% 44,7% da Reziduri ajustate -3,9 3,9 consum excesiv de
băuturi alcoolice
(be ție)_pân ă la
aceast ă vârst ă Total % (clasa) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 15.46;
DF= 1;
p=0,000
ϕ (phi)= 0,14
% (clasa) 84,4% 77,8% 81,1% bere, șampanie
sau alcopop Reziduri ajustate 2,2 -2,2
% (clasa) 15,6% 22,2% 18,9% vin sau t ărie Reziduri ajustate -2,2 2,2 Ce b ăutur ă
alcoolica consumi
cel mai des?
Total % (clasa) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 4.81;
DF= 1;
p=0,028
ϕ (phi)= 0,08
Anul de studiu se asociaz ă semnificativ cu:
– prevalen ța consumului de alcool de-a lungul vie ții și tipul de b ăutur ă alcoolic ă consumat cel
mai des – responden ții din nivelul inferior de liceu consum ă într-o propor ție mai mic ă alcool și
într-o propor ție mai mare b ăuturi cu grad mai mic de alcool (bere, șampanie sau alcopop),
decât cei din nivelul superior de liceu (rela ția este slab ă – coeficientul phi = 0,09, respectiv
0,08);
81 – consumul excesiv de b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă vârst ă – subiec ții din clasele a IX-a și a
X-a consum ă excesiv alcool într-o propor ție mai mic ă, decât cei din clasele mai mari (rela ția
este modest ă – coeficientul phi = 0,14).
/head2right Mediul de reziden ță (perioada de contact cu mediul urban)
Exist ă o asociere semnificativ statistic ă între perioada de contact cu mediul urban și prevalen ța
consumului/consumului excesiv de alcool de-a lungul vie ții: propor ția de adolescen ți care au declarat
că de-a lungul vie ții au consumat/consumat excesiv alcool cel pu țin o dat ă este cea mai mare în rândul
responden ților care au locuit numai în mediu urban, urmat ă de cea a subiec ților care au locuit atât în
mediul urban, cât și rural, iar cea mai mic ă este pentru cei care au locuit doar în rural (tau Goodman și
Kruskal este semnificativ statistic în ambele cazur i: p =0,000, respectiv p=0,001) .
Tabel 4.7 Asocierea dintre anii de reziden ță în urban și prevalen ța de-a lungul vie ții, frecven ța și locul consumului de
tutun
reziden ță
doar
urban doar rural (0
ani urban) 1-20 ani
urban Total Test de
semnifica ție
% (reziden ță ) 3,0% 11,7% 6,2% 5,7% nu Reziduri ajustate -3,2 3,6 ,4
% (reziden ță ) 97,0% 88,3% 93,8% 94,3% da Reziduri ajustate 3,2 -3,6 -,4 consum b ăuturi
alcoolice_pân ă la
aceast ă vârst ă
Total % (reziden ță ) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% τ Goodman and
Kruskal =0,019
p=0,000
% (reziden ță ) 46,7% 61,5% 59,1% 53,6% nu Reziduri ajustate -3,7 2,1 2,2
% (reziden ță) 53,3% 38,5% 40,9% 46,4% da Reziduri ajustate 3,7 -2,1 -2,2 consum excesiv
de b ăuturi
alcoolice
(be ție)_pân ă la
aceast ă vârst ă Total % (reziden ță ) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% τ Goodman and
Kruskal =0,018
p=0,001
/head2right Situa ția familial ă
Nivelul de educa ție al p ărin ților se asociaz ă semnificativ statistic cu prevalen ța
consumului/consumului excesiv de alcool de-a lungul vie ții: propor ția adolescen ților care au declarat
că de-a lungul vie ții cel pu țin o dat ă au consumat alcool sau au consumat excesiv alcool, ajungând la
starea de ebrietate, cre ște odat ă cu nivelul de educa ție al p ărin ților.
Tabel 4.8 Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool de-a lungul vie ții și nivelul de educa ție al părin ților
Ce studii are_tat ăl t ău? consum b ăuturi alcoolice
_pân ă la aceast ă vârst ă nu au școal ă/ 8 clase/
profesionala liceu postliceala/colegiu/
universitare si peste Total Test de semnifica ție
% (studii_tat ă) 10,3% 2,8% 2,4% 5,6% nu Reziduri ajustate 4,6 -2,8 -2,1
% (studii_tat ă) 89,7% 97,2% 97,6% 94,4% da
Reziduri ajustate -4,6 2,8 2,1
Total % (studii_tat ă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% τ Goodman and
Kruskal =0,026
p=0,000
Ce studii are_mama ta?
% (studii_mam ă) 9,1% 5,3% 2,3% 5,8% nu Reziduri ajustate 2,6 -,6 -2,2
% (studii_mam ă) 90,9% 94,7% 97,7% 94,2% da Reziduri ajustate -2,6 ,6 2,2
Total % (studii_mam ă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% τ Goodman and
Kruskal =0,011
p=0,013
82 Tabel 4.9 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, de-a lungul vie ții și
nivelul de educa ție al părin ților
Ce studii are_tat ăl t ău? consum excesiv de
băuturi alcoolice (be ție)
_pân ă la aceast ă vârst ă nu au școal ă/
8 clase/profesionala liceu postliceala/colegiu/
universitare si peste Total Test de semnifica ție
% (studii_tat ă) 62,1% 55,2% 46,3% 55,8% nu Reziduri ajustate 2,7 -,3 -2,8
% (studii_tat ă) 37,9% 44,8% 53,7% 44,2% da
Reziduri ajustate -2,7 ,3 2,8
Total % (studii_tat ă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% τ Goodman and
Kruskal =0,014
p=0,005
Ce studii are_mama ta?
nu % (studii_mam ă) 67,1% 53,4% 45,1% 55,5%
Reziduri ajustate 4,0 -1,1 -3,0
da % (studii_mam ă) 32,9% 46,6% 54,9% 44,5%
Reziduri ajustate -4,0 1,1 3,0
Total % (studii_mam ă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% τ Goodman and
Kruskal =0,026
p=0,000
Prevalen ța consumului excesiv alcool, cu experimentarea st ării de ebrietate, de-a lungul vie ții se
asociaz ă semnificativ statistic cu situa ția familial ă: exist ă o asociere pozitiv ă atât cu itemul „în familia
mea exist ă cineva care are probleme cu legea” ( ϕ = 0,11), cât și cu itemul „în familia mea se consuma
destul de des alcool în cantit ăți mari” ( ϕ = 0,14).
Tabel 4.10 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool de-a lungul vie ții și situa ția familial ă
în familia mea_exist ă cineva care are probleme cu legea consum excesiv de b ăuturi
alcoolice_pân ă la aceast ă vârst ă da nu Total Test de semnifica ție
% (probleme legale) 28,1% 57,4% 56,2% nu Reziduri ajustate -3,3 3,3
% (probleme legale) 71,9% 42,6% 43,8% da Reziduri ajustate 3,3 -3,3
Total % (probleme legale) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 10,70;
DF= 1; p=0,001
ϕ (phi)= 0,11
în familia mea_se consum ă destul de des alcool în cantit ăți mari da nu Total
% (consum alcool familie) 31,7% 57,5% 55,5% nu Reziduri ajustate -4,0 4,0
% (consum alcool familie) 68,3% 42,5% 44,5% da Reziduri ajustate 4,0 -4,0
Total % (consum alcool familie) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 15,60;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,14
G. Influen ța factorilor de risc și de protec ție
• Accesibilitatea și disponibilitatea b ăuturilor alcoolice (bere, șampanie, alcopop, vin,
băuturi cu grad ridicat de alcool)
Analiza disponibilit ății și accesibilit ății alcoolului pentru adolescen ții din jude țul Buz ău indic ă faptul
că:
/arrowdwnrt1 aproximativ 7 din 10 adolescen ți și-ar putea procura bere (77%), șampanie (61,4%) și vin
(75,8%) ușor sau oricând doresc, iar pentru t ărie (whisky, cognac sau amestecuri de t ărie cu
băuturi nealcoolizate) și alcopop acest lucru este valabil pentru ½ dintre responden ți (49,6%,
respectiv 46%);
/arrowdwnrt1 între 5,5% (bere) și 20,3% (t ărie)- au declarat c ă acest lucru este dificil, dar nu imposibil;
83 /arrowdwnrt1 doar aproximativ 5%- apreciaz ă c ă le-ar fi imposibil s ă-și procure bere, șampanie și vin, iar
pentru t ărie și alcopop acest lucru este valabil pentru aproximat iv 1/10;
/arrowdwnrt1 pentru alcopop se înregistreaz ă o propor ție foarte mare (26,25) de non-r ăspunsuri (este foarte
posibil ca ace ști responden ți s ă nu cunoasc ă semnifica ția termenului);
/arrowdwnrt1 propor ție mare de non-r ăspunsuri se înregistreaz ă și pentru celelalte tipuri de b ăuturi alcoolice:
vin, bere, șampanie și t ărie (între 12,7% și 19,3%).
Grafic 4.7 : Distribu ția responden ților în func ție de dificultatea cu care ar putea s ă-și procure b ăuturi alcoolice dac ă ar
dori acest lucru
010 20 30 40 50
imposibil 4,3 5,3 10,4 4,8 10,9
dificil 5,5 16,2 17,5 6,7 20,3
usor 46,3 40,2 29,8 45,5 30,1
oricând vreau 30,7 21,2 16,2 30,3 19,5
NS/NR 13,3 17,2 26,2 12,7 19,3 bere sampanie alcopop vin tarie
De și exist ă diferen țe, conform datelor din graficul 4.8, se observ ă c ă adolescen ții au o accesibilitate la
alcool mai mare în loca țiile de petrecere a timpului liber (bar/restaurant/ discotec ă) decât în magazine
care vând astfel de produse (supermarket, magazin d e b ăuturi alcoolice, chio șc, benzin ărie): 50,8%
fa ță de 35,9%.
Grafic 4.8 : Distribu ția responden ților în func ție de frecven ța cu care și-au procurat, în ultimele 30 de zile, b ăuturi
alcoolice pentru consumul propriu în afara/în incin ta respectiv ă
025 50 75
niciodata 60,1 42,9
1 -2 ori 21,3 30,7
3-5 ori 7,3 9,9
6-9 ori 2,4 4,7
de 10 sau mai multe ori 4,9 5,6
nu raspund 4,0 6,3 cumparat dintr-un magazin alcool pentru
consumul propriu_in afara incintei cumparat dintr-un bar/restaurant/discoteca
pentru consumul propriu_in incinta
84 De și legisla ția româneasc ă are prevederi clare privind interzicerea vânz ării de alcool minorilor 34 ,
diferen ța dintre subiec ții de 15-17 ani și cei de 18 ani și peste, care declar ă c ă, dac ă doresc, pot face
rost de alcool u șor sau oricând doresc este relativ mic ă de 10-15% (asocierile sunt semnificative
statistic, dar rela ția dintre variabile este modest ă – coeficientul phi este <0,30).
Tabel 4.11: Asocierea dintre statutul de minor/majo r și dificultatea cu care ar putea s ă-și procure băuturi alcoolice dac ă
ar dori acest lucru
Vârsta_minori_majori Cât de dificil crezi ca ar fi pentru tine s ă-ți procuri, dac ă ai
vrea, …….? minori majori Total Test de
semnifica ție
% (vârsta) 14,9% 7,7% 11,2% imposibil + dificil Reziduri ajustate 3,4 -3,4
% (vârsta) 85,1% 92,3% 88,8% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -3,4 3,4 bere
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 11,38;
DF= 1; p=0,001
ϕ (phi)= 0,11
% (vârsta) 31,7% 20,4% 25,9% imposibil + dificil Reziduri ajustate 3,7 -3,7
% (vârsta) 68,3% 79,6% 74,1% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -3,7 3,7 șampanie
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 13,92;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,13
% (vârsta) 45,3% 30,6% 37,7% imposibil + dificil Reziduri ajustate 4,1 -4,1
% (vârsta) 54,7% 69,4% 62,3% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -4,1 4,1 alcopop
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 16,93;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,15
% (vârsta) 17,7% 8,8% 13,2% imposibil + dificil Reziduri ajustate 3,9 -3,9
% (vârsta) 82,3% 91,2% 86,8% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -3,9 3,9 vin
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 15,05;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,13
% (vârsta) 45,6% 31,7% 38,5% imposibil + dificil Reziduri ajustate 4,1 -4,1
% (vârsta) 54,4% 68,3% 61,5% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -4,1 4,1 tărie
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 16,54;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,14
Având în vedere r ăspunsurile subiec ților care înva ță în unit ăți de înv ăță mânt din urban și faptul c ă
pentru mediul rural asocierea dintre dificultatea c u care pot ob ține adolescen ții b ăuturi alcoolice și
statutul de minor/major este nesemnificativ statist ic (excep ție berea pentru care îns ă rezidurile ajustate
sunt în intervalul [-2,2]), se poate emite ipoteza c ă, spre deosebire de tutun, în cazul alcoolului
aplicarea prevederilor legale este mult mai strict ă în mediul urban fa ță de rural.
34 Legea nr.61/27.09.1991(cu modific ările și complet ările ulterioare)-pentru sanc ționarea faptelor de înc ălcare a unor norme
de convie țuire social ă, a ordinii și lini știi publice
85 Tabel 4.12: Distribu ția responden ților în func ție de statutul de minor/major, dificultatea cu care ar putea s ă-și procure
țig ări dac ă ar dori acest lucru și mediul școlar
Vârst ă_minori_majori tip de localitate
unde înva ță Cât de dificil crezi c ă ar fi pentru tine s ă-ți
procuri, dac ă ai vrea _…… ? minori majori Total Test de
semnifica ție
% (vârsta) 13,1% 7,7% 10,3% imposibil +
dificil Reziduri ajustate 2,6 -2,6
% (vârsta) 86,9% 92,3% 89,7% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -2,6 2,6 urban
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 6,58;
DF= 1; p=0,007
ϕ (phi)= 0, 089
p=0,010
% (vârsta) 37,5% 7,7% 28,9% imposibil +
dificil Reziduri ajustate 2,0 -2,0
% (vârsta) 62,5% 92,3% 71,1% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -2,0 2,0 rural
bere
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 4,00;
DF= 1; p=0,046
ϕ (phi)= 0,30
p=0,046
% (vârsta) 30,8% 20,0% 25,1% imposibil +
dificil Reziduri ajustate 3,5 -3,5
% (vârsta) 69,2% 80,0% 74,9% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -3,5 3,5 urban
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 12,40;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,13
p=0,000
% (vârsta) 42,9% 36,4% 41,0% imposibil +
dificil Reziduri ajustate ,4 -,4
% (vârsta) 57,1% 63,6% 59,0% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -,4 ,4 rural șam-
panie
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 și ϕ (phi)
nesemnificative
statistic (p> 0,05)
% (vârsta) 44,5% 30,1% 36,9% imposibil +
dificil Reziduri ajustate 4,0 -4,0
% (vârsta) 55,5% 69,9% 63,1% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -4,0 4,0 urban
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 15,64;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,15
% (vârsta) 55,6% 57,1% 55,9% imposibil +
dificil Reziduri ajustate -,1 ,1
% (vârsta) 44,4% 42,9% 44,1% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate ,1 -,1 rural alco-
pop
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 și ϕ (phi)
nesemnificative
statistic (p> 0,05)
% (vârsta) 16,4% 8,8% 12,5% imposibil +
dificil Reziduri ajustate 3,3 -3,3
% (vârsta) 83,6% 91,2% 87,5% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -3,3 3,3 urban
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 11.08;
DF= 1; p=0,001
ϕ (phi)= 0,12
% (vârsta) 32,4% 9,1% 26,7% imposibil +
dificil Reziduri ajustate 1,5 -1,5
% (vârsta) 67,6% 90,9% 73,3% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -1,5 1,5 rural vin
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 și ϕ (phi)
nesemnificative
statistic (p> 0,05)
% (vârsta) 44,7% 31,3% 37,7% imposibil +
dificil Reziduri ajustate 3,9 -3,9
% (vârsta) 55,3% 68,7% 62,3% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -3,9 3,9 urban
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 14,84;
DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,14
% (vârsta) 56,3% 50,0% 54,8% imposibil +
dificil Reziduri ajustate ,3 -,3
% (vârsta) 43,8% 50,0% 45,2% ușor + oricând
vreau Reziduri ajustate -,3 ,3 rural tărie
Total % (vârsta) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 și ϕ (phi)
nesemnificative
statistic (p> 0,05)
Disponibilitatea alcoolului se asociaz ă semnificativ statistic (rela ția dintre variabile este modest ă –
coeficientul phi este <0,30) cu consumul de alcool și consumul excesiv, cu inducerea st ării de
ebrietate, de-a lungul vie ții.
86 Tabel 4.13 : Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dac ă ar dori acest lucru, s ă-și procure băuturi alcoolice și
consumul de alcool pân ă la aceast ă vârst ă
consum de b ăuturi
alcoolice_pân ă la aceast ă vârst ă Cât de dificil crezi c ă ar fi pentru tine s ă-ți procuri, dac ă
ai vrea ……..? nu da Total Test de semnifica ție
% (consum) 30,3% 8,7% 9,6% imposibil + dificil Reziduri ajustate 4,1 -4,1
% (consum) 69,7% 91,3% 90,4% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -4,1 4,1 bere
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 16,88;DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,145; p=0,000
% (consum) 43,8% 23,2% 24,1% imposibil + dificil Reziduri ajustate 2,7 -2,7
% (consum) 56,3% 76,8% 75,9% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -2,7 2,7 șampanie
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 7,07;DF= 1; p=0,008
ϕ (phi)= 0,096; p=0,008
% (consum) 65,4% 34,3% 35,5% imposibil + dificil Reziduri ajustate 3,3 -3,3
% (consum) 34,6% 65,7% 64,5% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -3,3 3,3 alcopop
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 10,59;DF= 1; p=0,001
ϕ (phi)= 0,125; p=0,001
% (consum) 33,3% 10,4% 11,3% imposibil + dificil Reziduri ajustate 4,1 -4,1
% (consum) 66,7% 89,6% 88,7% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -4,1 4,1 vin
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 16,54;DF= 1; p=0,001
ϕ (phi)= 0,144; p=0,000
% (consum) 56,7% 35,7% 36,5% imposibil + dificil Reziduri ajustate 2,3 -2,3
% (consum) 43,3% 64,3% 63,5% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -2,3 2,3 tărie
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 5,48;DF= 1; p=0,019
ϕ (phi)= 0,086; p=0,019
Tabel 4.14 : Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dac ă ar dori acest lucru, s ă-și procure băuturi alcoolice și
consumul excesiv( cu inducerea st ării de ebrietate) de alcool pân ă la aceast ă vârst ă
con sum excesiv de b ăuturi alcoolice_pân ă la aceast ă vârst ă
% (consum) 11,5% 7,7% 9,7% imposibil + dificil Reziduri ajustate 1,8 -1,8
% (consum) 88,5% 92,3% 90,3% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -1,8 1,8 bere
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 și ϕ (phi)
nesemnificative statistic
(p> 0,05)
% (consum) 27,5% 20,3% 24,0% imposibil + dificil Reziduri ajustate 2,2 -2,2
% (consum) 72,5% 79,7% 76,0% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -2,2 2,2 șampanie
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 5,04;DF= 1; p=0,025
ϕ (phi)= 0,084; p=0,025
% (consum) 42,0% 29,4% 35,7% imposibil + dificil Reziduri ajustate 3,3 -3,3
% (consum) 58,0% 70,6% 64,3% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -3,3 3,3 alcopop
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 10,82;DF= 1; p=0,001
ϕ (phi)= 0,131; p=0,001
% (consum) 16,1% 6,9% 11,7% imposibil + dificil Reziduri ajustate 3,9 -3,9
% (consum) 83,9% 93,1% 88,3% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -3,9 3,9 vin
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 15,24;DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,143; p=0,000
% (consum) 43,4% 29,0% 36,4% imposibil + dificil Reziduri ajustate 3,9 -3,9
% (consum) 56,6% 71,0% 63,6% ușor + oricând vreau Reziduri ajustate -3,9 3,9 tărie
Total % (consum) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 15,49;DF= 1; p=0,000
ϕ (phi)= 0,149; p=0,000
87 12,9
7,3
5,4
2,7
0,9
0,6
7,2 63
0 25 50 75 0.1-10 RON
10.1-15 RON
15.1-50 RON
50.1-100 RON
101-300 RON
peste 300 RON
0 (nimic)
nu raspund Grafic 4.9 : Distribu ția responden ților în func ție de
suma cheltuit ă pe alcool în ultimele 30 de zile
Aproximativ unul din 3 adolescen ți
(29,8%) a cheltuit în ultima lun ă bani
pe alcool.
Exist ă o asociere semnificativ ă
statistic ă între cheltuirea de bani
pentru cump ărare de alcool și:
/arrowdwnrt1 consumul de alcool (rela ție
modest ă ca m ărime a efectului –
coeficientul phi este <0,30).
Spre deosebire de tutun unde 2,5% dintre adolescen ți deși au declarat c ă nu fumeaz ă, au cheltuit
în ultima lun ă bani pentru cump ărarea de țig ări, în cazul alcoolului nu sunt adolescen ți care, de și
nu consum ă, s ă fi cheltuit în ultima lun ă bani pe alcool (ca în cazul tutunului);
/arrowdwnrt1 consumul excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate (rela ție puternic ă ca m ărime a
efectului – coeficientul phi este = 0,55).
Tabel 4.15 : Asocierea dintre prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool de-a lung ul vie ții și suma de bani
cheltuit ă în ultimele 30 de zile pentru alcool
Ultimele 30 de zile_bani cheltui ți
pe_alcool
nu da Total Test de semnifica ție
% (bani _alcool) 7,8% ,0% 5,1% nu
Reziduri ajustate 4,9 -4,9
% (bani _alcool) 92,2% 100,0% 94,9% da
Reziduri ajustate -4,9 4,9 consum b ăuturi
alcoolice_pân ă
la aceast ă
vârst ă?
Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 24,14; DF= 1;
p=0,000
ϕ (phi)= 0,169; p=0,000
% (bani _alcool) 74,9% 16,9% 55,2% nu Reziduri ajustate 15,5 -15,5
% (bani _alcool) 25,1% 83,1% 44,8% da Reziduri ajustate -15,5 15,5 consum excesiv
de b ăuturi
alcoolice_pân ă
la aceast ă
vârst ă? Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 240,04; DF= 1;
p=0,000
ϕ (phi)= 0,553; p=0,000
Ca și în cazul tutunului, asocierea dintre cump ărarea de alcool în ultimele 30 de zile și situa ția
financiar ă a familiei sau ob ținerea cu u șurin ță de bani de la p ărin ți sunt nesemnificative statistic,
existând îns ă o asociere semnificativ ă cu frecven ța consumului de b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă
vârst ă (lambda simetric = 0,8 ceea ce indic ă o asociere puternic ă, iar cel asimetric pentru Ultimele 30
de zile_bani cheltui ți pe alcool_ variabil ă dependent ă = 0,21 ceea ce indic ă o asociere slab ă, sc ăzut ă) și
cu frecven ța consumului excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, pân ă la aceast ă vârst ă(atât
lambda simetric, cât și cel asimetric pentru Ultimele 30 de zile_bani cheltui ți pe alcool_ variabil ă
dependent ă de și sunt semnificativi statistic, p = 0,000, sunt < 0 ,4 ceea ce indic ă o asociere slab ă,
sc ăzut ă).
88 Tabel 4.16 : Asocierea dintre cump ărarea de alcool în ultimele 30 de zile și frecven ța consumului de alcool
Ultimele 30 de zile_bani cheltui ți
pe_alcool De câte ori ai b ăut b ăuturi alcoolice_pân ă la
aceast ă vârst ă?
nu da Total Test de semnifica ție
% (bani _alcool) 7,8% ,0% 5,1% niciodat ă Reziduri ajustate 4,9 -4,9
% (bani _alcool) 21,5% 3,8% 15,3% 1-2 Reziduri ajustate 6,8 -6,8
% (bani _alcool) 16,8% 7,2% 13,4% 3-5 Reziduri ajustate 3,9 -3,9
% (bani _alcool) 15,8% 7,5% 12,9% 6-9 Reziduri ajustate 3,4 -3,4
% (bani _alcool) 12,9% 16,4% 14,1% 10-19 Reziduri ajustate -1,4 1,4
% (bani _alcool) 4,7% 6,1% 5,2% 20-29 Reziduri ajustate -,9 ,9
% (bani _alcool) 20,4% 59,0% 33,8% 30 sau mai mult
Reziduri ajustate -11,3 11,3
Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0% λ simetric =0,79, p=0 ,013
λ Ultimele 30 de zile_bani
cheltuiti pe alcool_ variabil ă
dependent =0,21, p=0 ,000
τ Goodman and Kruskal
Ultimele 30 de zile_bani cheltuiti
pe_alcool variabil ă
dependent=0,20, p=0 ,000
Tabel 4.17 : Asocierea dintre cump ărarea de alcool în ultimele 30 de zile și frecven ța consumului excesiv de alcool (cu
inducerea st ării de ebrietate)
Ultimele 30 de zile_bani cheltui ți
pe_alcool De câte ori ai ajuns la stare de be ție în urma
consumului de b ăuturi alcoolice_pân ă la
aceast ă vârst ă? nu da Total Test de semnifica ție
% (bani _alcool) 74,9% 16,9% 55,2% niciodat ă Reziduri ajustate 15,5 -15,5
% (bani _alcool) 14,9% 25,5% 18,5% 1-2 Reziduri ajustate -3,6 3,6
% (bani _alcool) 5,8% 21,7% 11,2% 3-5 Reziduri ajustate -6,7 6,7
% (bani _alcool) 1,4% 11,2% 4,7% 6-9 Reziduri ajustate -6,2 6,2
% (bani _alcool) 1,7% 6,7% 3,4% 10-19 Reziduri ajustate -3,6 3,6
% (bani _alcool) ,8% 4,9% 2,2% 20-29 Reziduri ajustate -3,7 3,7
% (bani _alcool) ,6% 13,1% 4,8% 30 sau mai mult Reziduri ajustate -7,7 7,7
Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0% λ simetric =0,20, p=0,000
λ Ultimele 30 de zile_bani
cheltuiti pe_alcool variabil ă
dependent =0,38, p=0,000
τ Goodman and Kruskal
Ultimele 30 de zile_bani
cheltuiti pe_alcool variabil ă
dependent=0,36, p=0,000
Tabel 4.18 : Asocierea dintre cump ărarea de alcool în ultimele 30 de zile și resursele financiare ale respondentului
(familiei)
Ultimele 30 de zile_bani cheltui ți
pe_alcool
nu da Total Test de semnifica ție
da % (bani _alcool) 21,3% 22,5% 21,7%
nu % (bani _alcool) 78,7% 77,5% 78,3% În familia mea_avem o
situa ție financiar ă precar ă Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 0,11; DF= 1;
p=0,736
acord % (bani _alcool) 85,4% 86,0% 85,6%
dezacord % (bani _alcool) 14,6% 14,0% 14,4% împrumut/ob țin cu titlu de
cadou u șor bani de la
mama și/sau tata Total % (bani _alcool) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 0,069; DF= 1;
p=0,793
• Consumul de alcool de tip „BINGE DRINKING” (consum compulsiv) și cel excesiv
(cu inducerea st ării de ebrietate) al membrilor familiei și atitudinea p ărin ților fa ță de
consumul de alcool al copiilor
Având în vedere faptul c ă mediul familial are o mare influen ță asupra comportamentului
adolescen ților, care tind s ă adopte stilul de via ță al persoanelor apropiate, chestionarul a vizat și
89 consumul de alcool al membrilor familiei. Deoarece alcoolul este un drog social larg acceptat 35 ,
prezentul chestionar s-a axat pe modele de consum d ezirabile social pentru c ă, în cele mai multe
cazuri, acestea genereaz ă violen ță sau abandon familial:
/head2right de tip „BINGE DRINKING” (consum compulsiv) – consum ul consecutiv a mai mult de 5 b ăuturi
alcoolice (o b ăutur ă alcoolic ă fiind echivalentul unui pahar de vin sau a unei cu tii de bere) 36 –
întrebarea A1: Vreuna dintre persoanele apropiate c onsum ă des mai mult de 5 pahare de b ăuturi
alcoolice o singur ă dat ă?” ,
/head2right de tip excesiv (cu inducerea st ării de ebrietate) – întrebarea A2: Vreuna dintre pe rsoanele
apropiate ajunge frecvent la starea de be ție?”.
Grafic 4.10 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul compulsiv și excesiv de alcool al membrilor familiei
(diferen ța pân ă la 100% reprezint ă frecven țe ale r ăspunsului NU)
0510 15 20 25
da 22,3 1,2 4,8 11,9 0,9 2,2
nu stiu sau nu i-am vazut 11,6 3,7 7,9 5,2 2,5 5,6
nu am astfel de rude 2,6 0,9 17,9 2,5 0,7 17,9 tata mama frate/sora tata mama frate/sora
Binge Drinking consum excesiv (ebrietate)
Astfel, conform datelor din graficul anterior se ob serv ă:
/arrowdwnrt1 unul din 5 responden ți (22,3%) au tat ă care consum ă frecvent mai mult de 5 b ăuturi alcoolice
consecutiv, iar pentru 1/10 dintre adolescen ți (11,9%) tat ăl ajunge frecvent la starea de ebrietate;
/arrowdwnrt1 mama – se înregistreaz ă procente mult mai mici: 1,2%- consum compulsiv și 0,9% – consum
frecvent de tip excesiv, cu inducerea st ării de ebrietate (în cazul persoanelor de sex femin in
„instan ța socială” este foarte pu țin permisiv ă comparativ cu persoanele de sex masculin);
/arrowdwnrt1 4,8% dintre adolescen ții chestiona ți au fra ți/surori care consum ă consecutiv mai mult de 5
băuturi alcoolice, iar 2,2% dintre subiec ți au fra ți/surori care ajung frecvent la starea de ebrietate .
35 GPS – 2004 – 81,8% dintre responden ții cu vârsta cuprins ă între 15 și 24 de ani au consumat b ăuturi alcoolice cel pu țin o
dat ă în via ță , iar 36,7% au experimentat starea de ebrietate
GPS -2007 – 81,7% dintre responden ții cu vârsta cuprins ă între 15 și 24 de ani au consumat b ăuturi alcoolice cel pu țin o
dat ă în via ță , iar 56% au experimentat starea de ebrietate
36 „doza social ă” acceptat ă este “Un pahar de vin pe zi poate face bine la s ănătate” (75,9% dintre responden ți sunt de acord
cu aceast ă afirma ție) – GPS 2004
90 Dac ă în cazul tutunului, exist ă o asociere semnificativ ă statistic între consumul de tutun al membrilor
familiei și prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții a adolescen ților, cele mai influente
persoane fiind fratele/sora și mama, în cazul alcoolului asocierile semnificativ e sunt numai în privin ța
consumului excesiv al adolescentului, de b ăuturi alcoolice (be ție), până la aceast ă vârst ă (deci pentru
consum compulsiv asocierile sunt nesemnificative, p > 0,05), persoanele influente fiind:
/arrowdwnrt1 tat ăl – consumul des a mai mult de 5 pahare de b ăuturi alcoolice (bere, vin, spirtoase) o singur ă
dat ă (asociere moderat ă între variabile – coeficientul phi = 0,12) și „experimentarea” frecvent ă a
st ărilor de ebrietate (asociere slab ă între variabile – coeficientul phi = 0,09);
/arrowdwnrt1 fratele /sora (de și din formularea întreb ării nu se poate decide, având în vedere cele expuse
anterior, se poate emite ipoteza c ă cel mai probabil este vorba de frate) – „experimen tarea”
frecvent ă a st ărilor de ebrietate (asociere slab ă între variabile – coeficientul phi = 0,09).
Tabel 4.19 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool, de-a lungul vie ții, al adolescentului și consumul
compulsiv /excesiv de alcool al tat ălui și consumul excesiv de alcool al fra ților
Tat ăl_consuma des mai mult de 5 pahare de b ăuturi alcoolice
(bere, vin, spirtoase) o singura data? Adolescent – consum excesiv de b ăuturi
alcoolice (be ție)_pân ă la aceast ă vârst ă da nu Total Test de semnifica ție
% (consum compulsiv tat ă) 44,8% 58,4% 54,8% nu Reziduri ajustate -3,2 3,2
% (consum compulsiv tat ă) 55,2% 41,6% 45,2% da Reziduri ajustate 3,2 -3,2 χ2 = 10,52; DF= 1; p=0,001
ϕ (phi)= 0,120; p=0,001
Total % (consum compulsiv tat ă) 100,0% 100,0% 100,0%
Tat ăl_ajunge des în starea de be ție?
% (consum excesiv tat ă) 43,4% 57,0% 55,3% nu Reziduri ajustate -2,5 2,5
% (consum excesiv tat ă) 56,6% 43,0% 44,7% da Reziduri ajustate 2,5 -2,5
Total % (consum excesiv tat ă) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 6,44; DF= 1; p=0,011
ϕ (phi)= 0,091; p=0,011
Fratele/ sora _ajung des în starea de be ție?
% (consum excesiv frate/sor ă) 27,8% 56,0% 55,2% nu Reziduri ajustate -2,4 2,4
% (consum excesiv frate/sor ă) 72,2% 44,0% 44,8% da Reziduri ajustate 2,4 -2,4
Total % (consum excesiv frate/sor ă) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 5,64; DF= 1; p=0,018
ϕ (phi)= 0,093; p=0,018
Faptul c ă așa cum precizam anterior, alcoolul este un drog soci al larg acceptat, îi determin ă pe unii
părin ți s ă fie mult mai toleran ți cu consumul de alcool al adolescen ților în compara ție cu consumul de
tutun:
• 9,1 % – dintre ta ți, respectiv 7,5% dintre mame le/le-ar permit/e s ă consume alcool (în cazul
tutunului doar 5,4%- ta ți și 5,8% – mame);
• 12,1 % – dintre ta ți, respectiv 9,8% dintre mame nu le/le-ar da voie s ă consume alcool acas ă sau
le-ar fi indiferent (tutun – aproximativ 6%);
• doar aproximativ 3 din 5 p ărin ți (ta ți – 59,2%, mame – 64,8%) le-ar interzice categoric
propriilor copii s ă consume alcool/i-ar pedepsi/nu i-ar aproba (pentru tutun: tat ă -68,5%,
mam ă-70,9%).
91 Grafic 4.11 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea “Dac ă ai vrea s ă consumi b ăuturi alcoolice
(sau deja o faci) și p ărin ții t ăi ar afla/ știu deja, care crezi c ă ar fi/este reac ția lor?”
020 40
tatal 9,1 8,1 36,6 5,7 16,9 4,0 19,7
mama 7,5 7,7 38,2 7,3 19,3 2,1 17,9 mi-ar da/imi
dau voie sa
consum nu mi-ar da/imi
dau voie sa
consum acasa nu mi-ar da/imi
dau voie sa
consum deloc m-ar pedepsi nu m-ar
aproba i-ar fi
indiferent NS
Exist ă o asociere semnificativ ă între nivelul de tolerare (permisivitate) al p ărin ților și consumul de
alcool al adolescen ților (asociere modest ă între variabile – coeficientul phi între 0,10 și 0,30):
/arrowdwnrt1 propor ția subiec ților care au declarat c ă, de-a lungul vie ții, au consumat cel pu țin o dat ă alcool
cre ște propor țional cu nivelul de permisivitate al tat ălui – ajungând pân ă la 100% în cazul
responden ților care au declarat c ă tat ăl le d ă voie/le-ar da voie s ă consume b ăuturi alcoolice
(asocierea cu nivelul de tolerare al mamei este nes emnificativ ă, p > 0,05);
/arrowdwnrt1 propor ția subiec ților care au declarat c ă, de-a lungul vie ții, au ”experimentat” cel pu țin o dat ă
starea de ebrietate cre ște propor țional cu nivelul de permisivitate al p ărin ților – asociere mai mare
cu nivelul de permisivitate al tat ălui fa ță de asocierea cu nivelul de permisivitate al mamei: tat ă –
χ2 = 19,01 și p=0,000, mam ă – χ2 = 12,84 și p=0,002)
Tabel 4.20 Asocierea dintre prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool de-a lung ul vie ții al responden ților și
nivelul de tolerare al p ărin ților
Dac ă ai vrea s ă consumi b ăuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi c ă tat ăl t ău …?
consum b ăuturi alcoolice_ pân ă
la aceast ă vârst ă?
mi-ar da
/îmi dau
voie nu mi-ar da/îmi
dau voie acas ă sau
îi e indiferent nu mi-ar da/îmi dau voie
deloc, m -ar pedepsi, nu m –
ar aproba Total Test de
semnifica ție
% (nivel de tolerare tat ăl) ,0% 1,8% 5,9% 4,5% nu Reziduri ajustate -2,2 -1,6 2,9
% (nivel de tolerare tat ăl) 100,0% 98,2% 94,1% 95,5% da Reziduri ajustate 2,2 1,6 -2,9
Total % (nivel de tolerare tat ăl) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 8,52; DF= 2 ;
p=0,0 14
ϕ (phi)= 0,108 ;
p=0,014
Tabel 4.21 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool de-a lungul vie ții al responden ților și nivelul de
tolerare al p ărin ților
Dac ă ai vrea s ă consumi b ăuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi c ă tat ăl t ău …? consum excesiv b ăuturi
alcoolice_ pân ă la aceast ă
vârst ă?
mi-ar da
/îmi dau
voie nu mi-ar da/îmi
dau voie acas ă sau
îi e indiferent nu mi-ar da/îmi dau voie
deloc, m -ar pedepsi, nu m –
ar aproba Total Test de
semnifica ție
% (nivel de tolerare tat ăl) 36,3% 40,2% 57,1% 52,0% nu Reziduri ajustate -3,0 -2,7 4,3
% (nivel de tolerare tat ăl) 63,8% 59,8% 42,9% 48,0% da Reziduri ajustate 3,0 2,7 -4,3
Total % (nivel de tolerare tat ăl) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 19,01;
DF=2; p=0,000
ϕ (phi)= 0,167;
p=0,000
92 Dac ă ai vrea s ă consumi b ăuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi c ă mama ta ….?
% (nivel de tolerare mam ă) 37,7% 41,3% 56,0% 52,5% nu Reziduri ajustate -2,6 -2,1 3,6
% (nivel de tolerare mam ă) 62,3% 58,8% 44,0% 47,5% da Reziduri ajustate 2,6 2,1 -3,6
Total % (nivel de tolerare mam ă) 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 12,84;
DF=2; p=0,002
ϕ (phi)= 0,136;
p=0,002
Deoarece exist ă o asociere între cele 2 variabile, se poate spune, ca și în cazul fumatului, c ă nivelul de
tolerare al tat ălui este influen țat de consumul propriu de alcool.
Tabel 4.22 Asocierea dintre nivelul de tolerare al tat ălui și consumul de alcool al acestora
Dac ă ai vrea s ă consumi b ăuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi
că tat ăl t ău …?
mi-ar da/ îmi dau
voie, nu mi- ar da/îmi
dau voie acas ă sau îi
e indiferent nu mi-ar da/îmi
dau voie deloc,
m-ar pedepsi, nu
m-ar aproba Total Test de
semnifica ție
% (nivel de tolerare tat ă) 37,2% 23,2% 26,9% da Reziduri ajustate 3,7 -3,7
% (nivel de tolerare tat ă) 62,8% 76,8% 73,1% nu Reziduri ajustate -3,7 3,7 Tat ăl_consum ă
des mai mult de 5
pahare de b ăuturi
alcoolice (bere,
vin, spirtoase) o
singur ă dat ă? Total % (nivel de tolerare tat ă) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 13,91 ;
DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,14;
p=0,000
% (nivel de tolerare tat ă) 23,9% 9,9% 13,5% da
Reziduri ajustate 4,9 -4,9
% (nivel de tolerare tat ă) 76,1% 90,1% 86,5% nu Reziduri ajustate -4,9 4,9 Tat ăl_ ajunge des
în starea de
be ție?
Total % (nivel de tolerare tat ă) 100,0% 100,0% 100,0% χ2 = 24,30 ;
DF= 1;p=0,00 0
Phi ( ϕ) =0,18;
p=0,000
Tabel 4.23 Asocierea dintre nivelul de tolerare al p ărin ților și statutul de minor/major al responden ților
Dac ă ai vrea s ă consumi b ăuturi alcoolice (sau deja o faci), crezi c ă…? minori majori Test de semnifica ție
mi-ar da voie(îmi dau) s ă consum b ăuturi alcoolice 7,5% 10,6%
nu mi-ar da voie(îmi dau) s ă consum b ăuturi alcoolice acas ă 9,1% 7,0%
nu mi-ar da voie(îmi dau) s ă consum b ăuturi alcoolice deloc 38,6% 34,5%
m-ar pedepsi 8,1% 3,4%
nu m-ar aproba 13,5% 20,5%
i-ar fi indiferent 3,4% 4,6%
NS 19,8% 19,5% tat ăl t ău
Total 100,0% 100,0% χ2 = 23,29; DF= 6;
p=0,001
coeficientul V al lui
Cramer= 0,152;
p=0,001
mi-ar da voie(îmi dau) s ă consum b ăuturi alcoolice 6,3% 8,7%
nu mi-ar da voie(îmi dau) s ă consum b ăuturi alcoolice acas ă 8,3% 7,0%
nu mi-ar da voie(îmi dau) s ă consum b ăuturi alcoolice deloc 40,8% 35,6%
m-ar pedepsi 8,9% 5,8%
nu m-ar aproba 15,6% 23,1%
i-ar fi indiferent 1,8% 2,4%
NS 18,2% 17,5% mama ta
Total 100,0% 100,0% χ2 = 15,42; DF= 6;
p=0,017
coeficientul V al lui
Cramer= 0,124;
p=0,017
Nivelul de tolerare (permisivitate) al p ărin ților cre ște atunci când copiii dobândesc statutul de majori,
existând o asociere semnificativ ă statistic între cele 2 variabile:
/arrowdwnrt1 pentru subiec ții majori – p ărin ții sunt mai toleran ți (permit adoptarea comportamentului, și-ar
exprima doar dezaprobarea, sunt indiferen ți);
/arrowdwnrt1 pentru subiec ții minori – p ărin ții, într-o mai mare m ăsur ă, le-ar interzice în mod categoric s ă
consume alcool sau s ă consume acas ă sau ar pedepsi adoptarea acestui comportament.
93 • Autoritatea p ărin ților și implicarea acestora în educa ția copiilor
Tabel 4.24 Asocierea dintre prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool la respon den ți și rela țiile din cadrul
familiei
Consum alcool_de-a lungul vie ții în familia mea ….. nu da Total Test de semnifica ție
acord 6,4% 93,6% 100,0% discut ăm despre problema fiec ăruia dezacord 1,8% 98,2% 100,0% χ2 = 3,88; DF= 1; p=0,049
Phi ( ϕ) =0,07; p=0,049
acord 7,7% 92,3% 100,0% părin ți mei stabilesc reguli stricte dezacord 3,7% 96,3% 100,0% χ2 = 6,49; DF= 1; p=0,011
Phi ( ϕ) =0,09; p=0,011
consum excesiv de alcool (be ție)_ de-a lungul vie ții
acord 57,5% 42,5% 100,0% discut ăm despre problema fiec ăruia dezacord 39,4% 60,6% 100,0% χ2 = 12,12; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,12; p=0,000
acord 57,0% 43,0% 100,0% niciun membru al familiei mele nu îl love ște
pe un altul dezacord 46,6% 53,4% 100,0% χ2 = 4,91; DF= 1; p=0,027
Phi ( ϕ) =0,08; p=0,027
acord 57,0% 43,0% 100,0% pentru mine conteaz ă foarte mult s ă nu îmi
dezam ăgesc p ărin ți dezacord 39,0% 61,0% 100,0% χ2 = 9,17; DF= 1; p=0,002
Phi ( ϕ) =0,10; p=0,002
acord 56,6% 43,4% 100,0% să fiu fericit este foarte important pentru
părin ții mei dezacord 43,0% 57,0% 100,0% χ2 = 5,32; DF= 1; p=0,021
Phi ( ϕ) =0,08; p=0,021
acord 50,6% 49,4% 100,0% pot s ă fac ce vreau dezacord 60,6% 39,4% 100,0% χ2 = 8,57; DF= 1; p=0,003
Phi ( ϕ) =0,10; p=0,003
acord 56,7% 43,3% 100,0% este important ca fiecare s ă-și exprime
părerile dezacord 45,8% 54,2% 100,0% χ2 = 4,50; DF= 1; p=0,034
Phi ( ϕ) =0,07; p=0,034
acord 56,9% 43,1% 100,0% membri familiei mele au p ăreri precise
despre ce este bine și ce este r ău dezacord 31,4% 68,6% 100,0% χ2 = 12,59; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,12; p=0,000
acord 58,8% 41,2% 100,0% părin ții mei știu unde m ă aflu seara dezacord 34,2% 65,8% 100,0% χ2 = 25,31; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,17; p=0,000
acord 59,3% 40,7% 100,0% părin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de
sâmb ătă dezacord 31,7% 68,3% 100,0% χ2 = 32,46; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,20; p=0,000
mul țumit ( ă) 57,8% 42,2% 100,0%
nici mul țumit( ă) nici nemul țumit( ă) 51,3% 48,7% 100,0% Cât de mul țumit
ești de rela ția cu
mama ta? nemul țumit( ă) 34,5% 65,5% 100,0% χ2 = 7,59; DF= 2; p=0,022
Phi ( ϕ) =0,10; p=0,000
Rela țiile din interiorul familiei influen țeaz ă în mod semnificativ consumul de alcool al copiilor . Astfel,
exist ă o propor ție mai mare de subiec ți care:
/arrowdwnrt1 au consumat cel pu țin o dat ă în via ță alcool, în rândul celor care au fost în dezacord c u urm ătorii
itemi privind familiile lor: discut ăm despre problema fiec ăruia și părin ții mei stabilesc reguli stricte;
/arrowdwnrt1 au ”experimentat” cel pu țin o dat ă în via ță starea de ebrietate în rândul celor care au fost î n
dezacord cu urm ătorii itemi privind familiile lor: discut ăm despre problema fiec ăruia, niciun membru
al familiei mele nu îl love ște pe un altul, pentru mine conteaz ă foarte mult s ă nu îmi dezam ăgesc
părin ții, să fiu fericit este foarte important pentru p ărin ții mei, este important ca fiecare s ă-și exprime
părerile, membrii familiei mele au p ăreri precise despre ce este bine și ce este r ău, părin ții mei știu
unde m ă aflu seara, p ărin ții mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă și de acord cu faptul c ă în
familiile lor pot s ă fac ă ce doresc; de asemenea, exist ă o asociere semnificativ ă cu gradul de mul țumire
fa ță de rela ția cu mama: cea mai mic ă propor ție de subiec ți care au consumat excesiv alcool, cu
inducerea st ării de ebrietate, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții este în cazul celor care sunt mul țumi ți
de rela ția cu mama, aceast ă propor ție crescând în cazul responden ților care au declarat c ă nu sunt nici
mul țumi ți, dar nici nemul țumi ți, iar cea mai mare propor ție este în cazul celor care sunt nemul țumi ți de
rela ția cu mama.
94 17,9
11,1 17,9
15,4
2,2 2,4
da NS/nu i-am
vazut nu am
prieteni
buni consum
compulsiv
consum excesiv
mai mult
de
jumatate
9,5% jumatate
11,5%
toti
3,1%
NS
22,5% nici
unul/una
19,3% mai putin
de
jumatate
34,1% • Influen ța celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă și a anturajului
Grafic 4.12 Distribu ția subiec ților în func ție de
consumul de alcool al celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă
(diferen ța pân ă la 100% reprezint ă frecven țe ale r ăspunsului NU)
Întreba ți dac ă cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă:
/arrowdwnrt1 consum ă des mai mult de 5 pahare de
băuturi alcoolice (bere, vin, spirtoase) o
singur ă dat ă (consum compulsiv)
aproximativ unul din 5 adolescen ți (17,9%)
a r ăspuns pozitiv, iar 62,1% dintre
participan ții la studiu au infirmat;
/arrowdwnrt1 ajung des în starea de be ție (consum excesiv) – s-au ob ținut rezultate similare aproximativ unul
din 5 adolescen ți (17,9%) a r ăspuns pozitiv, iar 71,1% dintre participan ții la studiu au infirmat.
Având în vedere procentul mare de responden ți care au optat pentru varianta de r ăspuns ”Nu știu/nu i-
am v ăzut” (11,1%, respectiv 15,4%), precum și al celor care au declarat c ă nu au prieteni buni (2,2%,
respectiv 2,4% comparativ cu 1,7% la întrebarea ref eritoare la tutun) este posibil ca propor ția
adolescen ților ai c ăror cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă consum ă des mai mult de 5 pahare de b ăuturi
alcoolice o singur ă dat ă sau „experimenteaz ă” starea de ebrietate s ă fie mai mare.
Referitor la consumul excesiv de alcool al prieteni lor cu care petrec cea mai mare parte a timpului,
58,2% dintre adolescen ți au declarat c ă în anturajul lor se consum ă excesiv alcool pân ă la inducerea
st ării de ebrietate:
Grafic 4.13 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul excesiv de
alcool al prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a timpului
/arrowdwnrt1 3,1% fac parte dintr-un grup de prieteni în
care to ți membrii au „experimentat” starea
de be ție;
/arrowdwnrt1 9,5% – mai mult de jum ătate dintre
prieteni;
/arrowdwnrt1 11,5% – jum ătate dintre prieteni;
/arrowdwnrt1 34,1% – mai pu țin de jum ătate dintre
prieteni.
95 025 50 75
nici unul/una 63 19,1 33,3 8,1
mai putin de 1/2 18,5 47,7 48,7 44,8
1/2 7,4 15,7 12,8 18,3
mai mult de 1/2 7,4 13,1 4,5 21,1
toti 3,7 4,4 0,7 7,7 nu da nu da
consum bauturi alcoolice_pana la
aceasta varsta? consum excesiv de bauturi alcoolice
(betie)_pana la aceasta varsta? Conform celor men ționate în capitolul anterior, rela ția între afilierea la un grup și consumul de droguri
nu este o rela ție unidirec țional ă (influen ța grupului asupra individului) ci, în acest sens, s e produce o
rela ție biunivoc ă (indivizii tind s ă se integreze în grupuri cu acelea și afinit ăți)37 :
Grafic 4.14 Distribu ția responden ților în func ție de consumul /consumul
excesiv de b ăuturi alcoolice și propor ția prietenilor din anturaj care
consum ă excesiv alcool cu inducerea st ării de ebrietate
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții
care nu au
consumat b ăuturi
alcoolice pân ă la
aceast ă vârst ă:
– aproximativ
2/3 (63%) fac
parte din
grupuri în care
niciunul/una
dintre prieteni nu consum ă excesiv băuturi alcoolice;
– 25,9% fac parte din grupuri în care cel mult jum ătate dintre membrii grupului consum ă
excesiv băuturi alcoolice;
– aproximativ 1 din 10 (11,1%) fac parte din grupuri în care mai mult de jum ătate/to ți
membrii grupului consum ă excesiv băuturi alcoolice;
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care au consumat b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă vârst ă:
– aproximativ unul din 5 responden ți (19,1%) face parte din grupuri în care niciunul/u na
dintre prieteni nu consum ă excesiv băuturi alcoolice;
– 63,4% sunt afilia ți grupurilor în care cel mult jum ătate dintre membrii grupului consum ă
excesiv băuturi alcoolice;
– 17,5% fac parte din grupuri în care mai mult de jum ătate consum ă excesiv băuturi
alcoolice;
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care nu au consumat excesiv b ăuturi alcoolice, cu inducerea st ării de
ebrietate pân ă la aceast ă vârst ă:
– o treime (33,3%) fac parte din grupuri în care nici unul/una dintre prieteni nu consum ă
excesiv băuturi alcoolice;
– 5,2% sunt afilia ți grupurilor în care mai mult de jum ătate consum ă excesiv băuturi
alcoolice;
37 National Institute on Drug Abuse, 1997 (1997a- "Preventing Drug Use among Children and Ado lescents. A Research-based Guide".
NIDA. National Institutes for Health. NIH Publicati on, no 97-4212.;- 1997b – Drug Abuse Prevention for AT-Risk Individuals.
Rockville: National Institute on Drug Abuse. Nation al Institutes for Health.) apud Gabriel Cicu – Factori de risc și de protec ție în
consumul și abuzul de droguri (http://www.ana.gov.ro/rom/stud ii2.htm)
96
putin
probabil
25,5% sigur nu
43,8%
probabil
22,3% sigur da
8,4% /arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care au consumat excesiv b ăuturi alcoolice, cu inducerea st ării de ebrietate
pân ă la aceast ă vârst ă:
– doar 8,1% dintre responden ți fac parte din grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu
consum ă excesiv băuturi alcoolice;
– 28,8% sunt afilia ți grupurilor în care mai mult de jum ătate dintre membrii grupului
consum ă excesiv băuturi alcoolice;
Grafic 4.15 : Distribu ția responden ților în func ție de probabilitatea
de a accepta propunerea prietenului s ă consume
alcool pentru a s ărb ători promovarea unui test
Întreba ți dac ă ar accepta propunerea prietenului de
a consuma alcool pentru a s ărb ători promovarea
unui test (în condi țiile în care au resurse
financiare „ceva bani de buzunar”, iar magazinul
de b ăuturi este al ături), se remarc ă urm ătoarele:
/arrowdwnrt1 mai pu țin de ½ dintre subiec ți (43,8%) au
respins categoric posibilitatea ca ei s ă
accepte;
/arrowdwnrt1 tot aproximativ ½ dintre responden ți (47,8%)
au optat pentru variantele de r ăspuns pu țin
probabil/probabil;
/arrowdwnrt1 aproximativ unul din 10 adolescen ți (8,4%) a declarat c ă va accepta, în mod sigur, propunerea.
Asocierea dintre consumul de alcool compulsiv/exces iv de c ătre persoane din anturajul adolescentului
sau acceptarea propunerii prietenului de a consuma alcool, pentru a s ărb ători promovarea unui test, și
consumul/consumul excesiv de alcool, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, al respondentului este
semnificativ ă statistic:
/arrowdwnrt1 propor ția adolescen ților care au consumat, cel pu țin o dat ă în via ță , alcool este mai mare în cazul
responden ților ai c ăror cel mai bun/ ă prieten/ ă consum ă:
• des mai mult de 5 pahare de b ăuturi alcoolice o singur ă dat ă (99,4%), decât în cazul în care
respectivul/a prieten/ ă nu consum ă compulsiv alcool (92,8%);
• au consumat excesiv alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, cel pu țin o dat ă în via ță,
(100%), decât în cazul în care respectivul/a priete n/ ă nu a ”experimentat” niciodat ă starea
de ebrietate (93,3%);
/arrowdwnrt1 situa ția este valabil ă și pentru consumul excesiv de alcool, cel pu țin o dat ă în via ță , al
respondentului (76% fa ță de 38,1%, respectiv 83,2% fa ță de 39,1%) cu precizarea c ă dac ă
anterior rela ția dintre variabile era modest ă (coeficientul Phi între 0,10 și 0,30), între consumul
97 excesiv de alcool al respondentului și consumul compulsiv/excesiv de alcool de c ătre cel mai
bun/ ă prieten/ ă exist ă o rela ție moderat ă (coeficientul Phi între 0,30 și 0,50);
/arrowdwnrt1 tenta ția de a accepta propunerea prietenului de a consuma alcool pentru a s ărb ători promovarea
unui test, este direct propor țional ă cu consumul/consumul excesiv de alcool, cel pu țin o dat ă de-a
lungul vie ții, a respondentului;
/arrowdwnrt1 cu cât cre ște propor ția de adolescen ți din anturaj care consum ă excesiv alcool, cu inducerea st ării
de ebrietate, cre ște și propor ția de responden ți care au declarat c ă au experimentat starea de be ție
cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții (de la 19,5% la 91,7%).
Tabel 4.25 Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool, de-a lungul vie ții la responden ți și consumul
compulsiv/excesiv de alcool de c ătre cel mai bun/ ă prieten/ ă și acceptarea propunerii prietenului de a consuma al cool
pentru a sărb ători promovarea unui test
Consum alcool_de-a lungul vie ții
nu da Total Test de semnifica ție
da ,6% 99,4% 100,0%
Reziduri ajustate -3,3 3,3
nu 7,2% 92,8% 100,0% Consum
compulsiv
Reziduri ajustate 3,3 -3,3 χ2 = 10,71; DF= 1;p=0,001
Phi ( ϕ) =0,12; p=0,001
da ,0% 100,0% 100,0%
Reziduri ajustate -2,8 2,8
nu 6,7% 93,3% 100,0% cel mai bun/ ă
prieten/ ă
Consum
excesiv
Reziduri ajustate 2,8 -2,8 χ2 = 7,71; DF= 1;p=0,005
Phi ( ϕ) =0,10; p=0,005
sigur da ,0% 100,0% 100,0%
Reziduri ajustate -2,2 2,2
probabil+ pu țin probabil 3,4% 96,6% 100,0%
Reziduri ajustate -3,1 3,1
sigur nu 10,5% 89,5% 100,0% dac ă accept ă când prietenul îi
propune s ă consume alcool
pentru a s ărb ători
promovarea unui test
Reziduri ajustate 4,4 -4,4 λ simetric =0,04, p=0,004
τ Goodman and Kruskal _
propunere prieten v. depend.=0,07,
consum subiect v. depend.=0,03,
p=0,000
Tabel 4.26 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool, de-a lungul vie ții la responden ți și consumul
compulsiv/excesiv de alcool de c ătre cel mai bun/ ă prieten/ ă, propor ția prietenilor din anturaj care consum ă excesiv
alcool și acceptarea propunerii prietenului de a consuma al cool pentru a s ărb ători promovarea unui test
Consum excesiv de alcool_de-a lungul vie ții
da 24,0% 76,0% 100,0%
Reziduri ajustate -8,3 8,3
nu 61,9% 38,1% 100,0% Consum
compulsiv
Reziduri ajustate 8,3 -8,3 χ2 = 68,55; DF= 1;p=0,000
Phi ( ϕ) =0,32; p=0,000
da 16,8% 83,2% 100,0%
Reziduri ajustate -8,0 8,0
nu 60,9% 39,1% 100,0% cel mai bun/ ă
prieten/ ă
Consum
excesiv
Reziduri ajustate 8,0 -8,0 χ2 = 64,32; DF= 1;p=0,000
Phi ( ϕ) =0,31; p=0,000
nici unul/una 80,5% 19,5% 100,0%
mai pu țin de 1/2 52,6% 47,4% 100,0%
1/2 41,1% 58,9% 100,0%
mai mult de 1/2 18,9% 81,1% 100,0%
to ți 8,3% 91,7% 100,0% câ ți dintre prietenii cu care petrece
cea mai mare parte a timpului_se
îmbat ă
NS 74,1% 25,9% 100,0% λ simetric =0,10, p=0,000
τ Goodman and Kruskal _
consum prieteni v. depend.=0,03,
consum subiect v. depend.=0,17,
p=0,000
sigur da 18,2% 81,8% 100,0%
Reziduri ajustate -6,5 6,5
probabil+ pu țin
probabil 44,4% 55,6% 100,0%
Reziduri ajustate -6,4 6,4
sigur nu 78,1% 21,9% 100,0% dac ă accept ă când prietenul îi
propune s ă consume alcool pentru
a s ărb ători promovarea unui test
Reziduri ajustate 10,2 -10,2 λ simetric =0,22, p=0,000
τ Goodman and Kruskal _
propunere prieten v. depend.=0,09,
consum subiect v. depend.=0,16,
p=0,000
98
Consumul excesiv de alcool afecteaz ă rela țiile dintre adolescen ți și anturaj:
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care nu au consumat niciodat ă alcool
– 88,9% sunt mul țumi ți (dintre care 55,6% – grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu
consum ă excesiv băuturi alcoolice, iar 11,1%- grupuri în care cel pu țin jum ătate consum ă
excesiv băuturi alcoolice);
– niciun subiect nu s-a declarat nemul țumit fa ță de rela ția cu prietenii din anturaj;
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care au consumat b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă vârst ă
– 76,1% sunt mul țumi ți (dintre care doar 14% – grupuri în care niciunul/ una dintre prieteni nu
consum ă excesiv băuturi alcoolice, iar 12,1%- grupuri în care cel pu țin jum ătate consum ă
excesiv băuturi alcoolice);
– 1,7% s-au declarat nemul țumi ți fa ță de rela ția cu prietenii din anturaj;
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care nu au consumat excesiv alcool niciodat ă
– 78,1% sunt mul țumi ți (dintre care 25,7% – grupuri în care niciunul/una dintre prieteni nu
consum ă excesiv băuturi alcoolice, iar 3,1%- grupuri în care cel pu țin jum ătate consum ă
excesiv băuturi alcoolice);
– 1,7% s-au declarat nemul țumit fa ță de rela ția cu prietenii din anturaj;
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care au consumat excesiv alcool (cu inducerea st ării de ebrietate)
– 74,7% sunt mul țumi ți (dintre care doar 4,9% – grupuri în care niciunul /una dintre prieteni
nu consum ă excesiv băuturi alcoolice, iar 21,1%- grupuri în care cel pu țin jum ătate
consum ă excesiv băuturi alcoolice);
– 1,4% s-au declarat nemul țumit fa ță de rela ția cu prietenii din anturaj.
Tabel 4.27 Distribu ția responden ților în func ție de consumul /consumul excesiv de b ăuturi alcoolice, satisfac ția fa ță de
rela ția cu prietenii și propor ția prietenilor din anturaj care consum ă excesiv alcool cu inducerea st ării de ebrietate
Câ ți dintre prietenii cu care v ă petrece ți cea mai mare
parte a timpului_se îmbat ă? Cât de mul țumit ești de_rela ția
prietenii t ăi? niciunul
/una mai pu țin de ½
sau ½ mai mult de ½
sau to ți Total
mul țumit ( ă) 55,6% 22,2% 11,1% 88,9% nu nici mul țumit(a) nici nemul țumit(ă) 7,4% 3,7% 11,1%
mul țumit ( ă) 14,0% 50,0% 12,1% 76,1%
nici mul țumit(ă) nici nemul țumit(ă) 5,1% 11,9% 5,1% 22,2% consum băuturi
alcoolice_pân ă la
aceast ă vârst ă? da
nemul țumit(ă) 1,5% ,2% 1,7%
mul țumit ( ă) 25,7% 49,3% 3,1% 78,1%
Nici mul țumit(ă) nici nemul țumit(ă) 7,6% 10,8% 1,7% 20,1% nu
nemul țumit(ă) 1,4% ,3% 1,7%
mul țumit ( ă) 4,9% 48,8% 21,1% 74,7%
Nici mul țumit(ă) nici nemul țumit(ă) 3,2% 13,0% 7,7% 23,9% consum excesiv
de băuturi
alcoolice
(be ție)_pân ă la
aceast ă vârst ă? da
nemul țumit(ă) 1,4% 1,4%
99 • Tr ăsături psihologice
Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool/ consumului excesiv de alcoo l, cu inducerea st ării de
ebrietate, la responden ți și modul în care adolescen ții se rela ționeaz ă cu cei din jur, î și percep propria
persoan ă și iau decizii este semnificativ ă statistic. Astfel, conform datelor:
/arrowdwnrt1 comparând adolescen ții care au declarat c ă au consumat, cel pu țin o dat ă în via ță , alcool cu cei
care nu au consumat niciodat ă b ăuturi alcoolice:
– consider ă c ă trebuie s ă la și de în țeles când e ști furios pe cineva (95,7% fa ță de 92%);
– sunt încrez ători în propria persoan ă – ”capabil s ă fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea
persoanelor” (95% fa ță de 82,5%) și au multe interese și pasiuni (94,9% fa ță de 89,2%);
– hot ărâ ți -” când decid s ă fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la cap ăt” (94,8% față
de 81,4%);
/arrowdwnrt1 comparând adolescen ții care au experimentat starea de ebrietate, cel pu țin o dat ă de-a lungul
vie ții, cu cei care nu s-au îmb ătat niciodat ă:
– au dificult ăți (dificil/foarte dificil) în a cere ajutorul atunc i când au probleme (52,1% fa ță de
43,1%), consider ă c ă singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi la și pe al ți s ă în țeleag ă
cine este șeful (52% fa ță de 38,6%) și c ă trebuie s ă la și de în țeles când e ști furios pe cineva
(48,1% fa ță de 39,8%);
– de și nu cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă se decid ă asupra unei ac țiuni (54,9% fa ță de
43,1%), respect ă doar regulile pe care vor ei s ă le respecte (47% fa ță de 39,4%) și când au
decis ceva, întotdeauna î și duc activitatea pân ă la cap ăt (47,5% fa ță de 39,2%).
Tabel 4.28 Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool la responden ți și modul în care adolescen ții se rela ționeaz ă
cu cei din jur, î și percep propria persoan ă și iau decizii
Consum alcool_de-a lungul vie ții nu da Total Test de semnifica ție
acord 4,3% 95,7% 100,0% rela ționare_ trebuie s ă la și de în țeles când e ști
furios pe cineva dezacord 8,0% 92,0% 100,0% χ2 =5,36; DF= 1; p=0,016
Phi ( ϕ) =0,08; p=0, 021
acord 5,1% 94,9% 100,0% Descriere proprie_am multe interese și pasiuni dezacord 10,8% 89,2% 100,0% χ2 =6,30; DF= 1; p=0,012
Phi ( ϕ) =0,08; p=0, 012
acord 5,0% 95,0% 100,0% Descriere proprie_sunt capabil s ă fac lucrurile la
fel de bine ca majoritatea persoanelor dezacord 17,5% 82,5% 100,0% χ2 =15,20; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,13; p=0, 000
acord 5,2% 94,8% 100,0% Mod de a lua decizie_ când decid s ă fac ceva,
întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la cap ăt dezacord 18,6% 81,4% 100,0% χ2 =13,39; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,12; p=0, 000
Consum excesiv alcool_de-a lungul vie ții
ușor+foarte u șor 56,9% 43,1% 100,0% rela ționare_ ceri ajutorul atunci când ai
probleme dificil+foarte dificil 47,9% 52,1% 100,0% χ2 =3,94; DF= 1; p=0,047
Phi ( ϕ) =0,68; p=0, 047
acord 48,0% 52,0% 100,0% rela ționare_singurul mod de a face fa ță agresiunilor
este s ă îi la și pe al ți s ă în țeleag ă cine este seful dezacord 61,4% 38,6% 100,0% χ2 =15,20; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,13; p=0, 000
acord 51,9% 48,1% 100,0% rela ționare_ trebuie s ă la și de în țeles când e ști
furios pe cineva dezacord 60,2% 39,8% 100,0% χ2 =5,64; DF= 1; p=0,018
Phi ( ϕ) =0,08; p=0, 018
acord 56,9% 43,1% 100,0% Mod de a lua decizie_ cânt ăresc toate posibilit ățile
înainte s ă m ă decid asupra unei ac țiuni dezacord 45,1% 54,9% 100,0% χ2 =5,47; DF= 1; p=0,019
Phi ( ϕ) =0,08; p=0, 019
acord 53,0% 47,0% 100,0% Mod de a lua decizie_respect doar regulile pe care
vreau eu sa le respect dezacord 60,6% 39,4% 100,0% χ2 =4,34; DF= 1; p=0,037
Phi ( ϕ) =0,07; p=0, 037
acord 52,5% 47,5% 100,0% Mod de a lua decizie_ când decid s ă fac ceva,
întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la cap ăt dezacord 60,8% 39,2% 100,0% χ2 =5,32; DF= 1; p=0,021
Phi ( ϕ) =0,07; p=0, 021
100 • Implicarea în activit ățile școlare sau extra școlare
Absen ța de la orele de școal ă, indiferent de motiv, se asociaz ă semnificativ statistic cu urm ătoarele:
/arrowdwnrt1 consumul de alcool – rela ția între variabile este îns ă slab ă (coeficientul Phi = 0,09) sau cel mult
modest ă (coeficientul Phi > 0,10, cea mai mare asociere fi ind în cazul absen țelor pentru c ă s-a
chiulit de la orele de curs χ2= 17,77);
/arrowdwnrt1 consumul excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate – rela ția între variabile este și în acest
caz slab ă, neglijabil ă (coeficientul Phi <0,10 sau coeficientul Lambda <0 ,20); conform
coeficien ților Lambda sau tau al lui Goodman și Kruskal se observ ă c ă rela ția este mai puternic ă
în condi țiile în care consumul excesiv de alcool este variab il ă dependent ă, iar num ărul de zile
absentate de la școal ă este variabil ă independent ă.
De asemenea, preferin țele pentru petrecerea timpului liber se asociaz ă semnificativ statistic cu:
/arrowdwnrt1 consumul de alcool – rela ția între variabile este îns ă modest ă (coeficientul Phi > 0,10 pentru
întâlnirile cu prietenii pentru a ne distra pe seam a altora și folosirea internetului) sau moderat ă
(coeficientul Phi > 0,30 pentru petrecerea timpului liber în ora ș: discotec ă/cafenea/petreceri etc.);
/arrowdwnrt1 consumul excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate – rela ția între variabile este slab ă în
asocierea cu preferin ța pentru practicarea unui sport/participarea la eve nimente sportive
(coeficientul Phi = 0,08) și modest ă în asocierea cu preferin ța pentru folosirea internetului: chat,
muzic ă, jocuri etc., jocuri mecanice, petrecerea timpului liber în ora ș: discotec ă/cafenea/petreceri
etc. și întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe se ama altora (coeficientul Phi între 0,10 și
0,30).
Tabel 4.29 Asocierea dintre prevalen ța consumului /consumului excesiv de alcool și implicarea în activit ățile școlare
Consum alcool_de-a lungul vie ții În ultimele 30 de zile câte zile ai lipsit
pentru c ă….? nu da Total Test de semnifica ție
niciuna 7,7% 92,3% 100,0% ai fost bolnav 1zi sau mai mult 3,2% 96,8% 100,0% χ2 =8,08; DF= 1; p=0,004
Phi ( ϕ) =0,09; p=0, 004
niciuna 8,8% 91,2% 100,0% ai chiulit 1zi sau mai mult 2,2% 97,8% 100,0% χ2 =17,77; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,14; p=0, 000
niciuna 8,1% 91,9% 100,0% din alte
motive 1zi sau mai mult 2,0% 98,0% 100,0% χ2 =14,52; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,13; p=0, 000
Consum excesiv alcool (be ție)_de-a lungul vie ții
niciuna 58,5% 41,5% 100,0% ai fost bolnav 1zi sau mai mult 50,9% 49,1% 100,0% χ2 =4,87; DF= 1; p=0,027
Phi ( ϕ) =0,08; p=0, 027
niciuna 66,2% 33,8% 100,0%
1-2 zile 47,6% 52,4% 100,0%
3-4 zile 34,5% 65,5% 100,0%
5-6 zile 36,6% 63,4% 100,0% ai chiulit
7 zile sau mai mult 25,0% 75,0% 100,0% λ simetric =0,08, p=0,002
λ consum excesiv v. depend.= 0,16, p=0,002
τ Goodman and Kruskal _ p=0,000
zile absen ță v. depend.=0,30
consum excesiv v. depend.=0,68
niciuna 62,8% 37,2% 100,0%
1-2 zile 46,8% 53,2% 100,0% din alte
motive
3 zile sau mai mult 35,1% 64,9% 100,0% λ simetric =0,07, p=0,009
λ consum excesiv v. depend.= 0,12, p=0,009
τ Goodman and Kruskal _ p=0,000
zile absen ță v. depend.=0,025
consum excesiv v. depend.=0,043
101 10,9 7,5 33,8 47,8
0 25 50 dezacord total dezacord partial acord partial acord total Tabel 4.30 Asocierea dintre prevalen ța consumului /consumului excesiv de alcool (be ție) și preocup ări extra școlare
consum de b ăuturi alcoolice_pân ă la aceast ă vârst ă Preocup ări nu da Total Test de semnifica ție
da 2,9% 97,1% 100,0% distrac ția în ora ș
(discotec ă/cafenea/petreceri etc.) nu 13,5% 86,5% 100,0% χ2 =37.27; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,20; p=0, 000
da 1,9% 98,1% 100,0% întâlniri cu prietenii pentru a ne distra pe
seama altora nu 7,4% 92,6% 100,0% χ2 =10,22; DF= 1; p=0,001
Phi ( ϕ) =0,10; p=0, 001
da 4,5% 95,5% 100,0% folosirea internetului (chat, muzic ă,
jocuri etc.) nu 10,4% 89,6% 100,0% χ2 =10,37; DF= 1; p=0,001
Phi ( ϕ) =0,11; p=0,001
consum excesiv de b ăuturi alcoolice (be ție)_pân ă la aceast ă vârst ă
da 51,2% 48,8% 100,0% practicarea unui sport/participarea la
evenimente sportive nu 59,2% 40,8% 100,0% χ2 =5,48; DF= 1; p=0,019
Phi ( ϕ) =0,08; p=0, 019
da 47,0% 53,0% 100,0% distrac ția în ora ș
(discotec ă/cafenea/petreceri etc.) nu 76,9% 23,1% 100,0% χ2 =62,02; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,27; p=0, 000
da 36,1% 63,9% 100,0% întâlniri cu prietenii pentru a ne distra pe
seama altora nu 62,9% 37,1% 100,0% χ2 =49,69; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,24; p=0, 000
da 52,3% 47,7% 100,0% folosirea internetului (chat, muzic ă,
jocuri etc.) nu 66,0% 34,0% 100,0% χ2 =11,32; DF= 1; p=0,001
Phi ( ϕ) =0,12; p=0,001
da 25,0% 75,0% 100,0% jocuri mecanice nu 57,8% 42,2% 100,0% χ2 =25,75; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,17; p=0, 000
• Rela ția cu școala/colegii de școal ă
Tabel 4.31 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, la responden ți și
rela ția cu școala
Consum excesiv de alcool_de-a lungul vie ții
nu da Total Test de semnifica ție
îmi place mult 69,9% 30,1% 100,0%
nu îmi place prea mult/
îmi place pu țin 53,1% 46,9% 100,0% Ce sim ți referitor la
școal ă în acest
moment? nu îmi place deloc 33,3% 66,7% 100,0% λ simetric =0,04, p=0,002
λ consum excesiv v. depend.= 0,07,
τ Goodman and Kruskal _ p=0,000
consum excesiv v. depend.=0,043
acord 58,9% 41,1% 100,0% respect mult ceea ce îmi
spun profesorii dezacord 34,7% 65,3% 100,0% χ2 =25,21; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,17; p=0,000
acord 57,1% 42,9% 100,0% rezultatele mele școlare
conteaz ă pentru mine dezacord 27,1% 72,9% 100,0% χ2 =16,50; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,14; p=0,000
Prevalența consumului excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, se asociaz ă semnificativ
statistic cu itemii privind rela ția subiectului cu școala: cre ște invers propor țional cu atrac ția fa ță de
școal ă, este mai mare pentru adolescen ții care au declarat c ă nu respect ă ceea ce le spun profesorii și
pentru care nu conteaz ă rezultatele școlare.
• Cuno știn țe, percep ția consecin țelor și riscurilor consumului de alcool și opinii privind
motiva ția debutului/consumului de alcool
Grafic 4.16 : Distribu ția responden ților în func ție de răspunsurile la
“Știu tot ce trebuie s ă știu despre alcool și efectele sale”
4 din 5 adolescen ți (81,6%) consider ă
că știu tot ce trebuie s ă știe despre
alcool și efectele sale (47,8%- acord
total și 33,8% – acord par țial), iar
diferen ța de 18,4% dintre adolescen ți
declar ă c ă nu au cuno știn țe suficiente în
102 aceast ă privin ță (unul din 10 adolescen ți – 10,9% au optat pentru varianta de r ăspuns „dezacord total”).
De și asocierile între variabile sunt modeste (coeficie ntul Phi <0,20), sunt semnificativ statistic:
propor ția adolescen ților care, cel pu țin o dat ă în via ță , au consumat alcool sau au ajuns la starea de
ebrietate și consider ă c ă știu totul despre alcool și efectele sale este mai mare decât a celor care
apreciaz ă c ă nu de țin informa țiile respective.
Tabel 4.32 Asocierea dintre opinia pe care o au ado lescen ții privind nivelul cuno știn țelor despre alcool și efectele sale și
prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool
consum băuturi alcoolice_pân ă la aceast ă vârst ă Știu tot ce ar trebui s ă știu
despre alcool și efectele sale nu da Total Test de semnifica ție
acord 3,7% 96,3% 100,0%
dezacord 15,8% 84,2% 100,0% χ2 =34,70; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,20; p=0,000
consum excesiv de b ăuturi alcoolice_pân ă la aceast ă vârst ă
acord 52,3% 47,7% 100,0%
dezacord 70,1% 29,9% 100,0% χ2 =15,28; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,14; p=0,000
Grafic 4.17 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Cât de mult crezi c ă risc ă oamenii s ă î și
produc ă un r ău fizic sau de alt ă natur ă dac ă consum ă alcool…?
010 20 30 40 50 60
nici un risc 10,7 4,1
riscuri scazute 52,5 22,6
riscuri mari 23,2 57,6
NS 13,6 15,8 un pahar-doua in fiecare zi 5 sau mai multe randuri de alcool
la o ocazie, in fiecare week-end
Ca și în cazul tutunului, adolescen ții au o percep ție diferit ă a riscurilor consumului de alcool în func ție
de tipul și frecven ța acestuia:
/arrowdwnrt1 un pahar – dou ă în fiecare zi („doza social ă” acceptat ă conform mitului c ă alcoolul are
propriet ățile unui medicament) – unul din 10 adolescen ți (10,7%) consider ă c ă nu exist ă niciun
risc, jum ătate dintre ei (52,5%) apreciaz ă c ă exist ă riscuri sc ăzute și doar 23,2% evalueaz ă cu
riscuri mari consumul regulat de alcool, în cantit ăți mici;
/arrowdwnrt1 consumul consecutiv a mai mult de 5 b ăuturi alcoolice (model de consum de tip „BINGE
DRINKING”- consum compulsiv) în fiecare week-end – este apreciat ca având riscuri mai mari:
nici un risc – 4,1%, riscuri sc ăzute – 22,6%, iar riscuri mari – peste jum ătate dintre responden ți
(57,6%);
/arrowdwnrt1 în ambele cazuri exist ă propor ții mari de non-r ăspunsuri: 13,6%, respectiv 15,8%.
103 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool (cu inducerea st ării de ebrietate) de-a lungul
vie ții și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul consecutiv a mai mult de 5 b ăuturi alcoolice
(model de consum de tip „BINGE DRINKING”) în fiecar e week-end, de și semnificativ ă statistic, este
slab ă, neglijabil ă (coeficientul lambda <0,2); se observ ă îns ă c ă asocierea dintre variabile este mai mare
în sensul: evaluarea riscurilor – variabil ă independent ă și consum excesiv de alcool – variabil ă
dependent ă.
Tabel 4.33 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool (cu inducerea st ării de ebrietate) de-a lungul vie ții
și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul consecutiv a mai mult de 5 b ăuturi alcoolice (consum compulsiv) în
fiecare week-end
Consum excesiv de alcool_de-a lungul vie ții Cât de mult crezi c ă risc ă oamenii s ă î și
produc ă un r ău fizic sau de alt ă natur ă dac ă….? nu da Total Test de semnifica ție
nici un risc 36,4% 63,6% 100,0%
riscuri sc ăzute 43,2% 56,8% 100,0%
riscuri mari 58,1% 41,9% 100,0% consum ă la o ocazie 5 sau
mai multe rânduri de
alcool în fiecare weekend Total 53,1% 46,9% 100,0% λ simetric =0,06, p=0,019
λ consum excesiv v. depend.= 0,10,
τ Goodman and Kruskal _ p=0,000
eval. riscuri v. depend.=0,017
consum excesiv v. depend.=0,023
Referitor la percep ția consecin țelor pe care consider ă c ă le-ar putea consumul de alcool asupra unui
tânăr de vârsta sa se observ ă că o propor ție mare de adolescen ți consider ă alcool:
/arrowdwnrt1 un motiv de conflict cu p ărin ții (78,6%), cu autorit ățile (poli ția) – 68,8% și chiar cu prietenii din
anturaj care nu consum ă alcool (42,9% – procent mai mic comparativ cu cele anterioare, dar
trebuie ținut cont de faptul c ă prevalen ța consumului de alcool, de-a lungul vie ții, este de 85% și
numai 19,3% dintre adolescen ți au declarat c ă nici unul/una dintre prietenii cu care petrec cea
mai mare parte a timpului nu au „experimentat” star ea de be ție);
/arrowdwnrt1 ”primul pas” c ătre consumul excesiv de alcool (78,3%);
/arrowdwnrt1 o cauz ă a performan țelor școlare sc ăzute (69,8%);
/arrowdwnrt1 duce la angajarea în rela ții sexuale pe care ulterior le regret ă (68,8%);
/arrowdwnrt1 genereaz ă dependen ță (53,1%) și afec țiuni medicale (67,9%);
/arrowdwnrt1 implic ă probleme financiare (52%).
Îngrijor ător este faptul c ă sunt și elevi care atribuie și efecte pozitive consumului de alcool:
/arrowdwnrt1 70% declar ă c ă s-ar distra mai bine,
/arrowdwnrt1 consider ă c ă alcoolul este un mijloc de reducere a stresului: „ ui ți de griji și de probleme
personale” (69,3%) și „se simte mai relaxat” (60,1%);
/arrowdwnrt1 aproximativ ¼ dintre adolescen ți consider ă consumul de alcool ca un ”mijloc” de socializare:
„mai încrez ător în for țele proprii și mai sociabil” (26,8%), „mai prietenos, comunicati v”(24,6%)
și popular (18,3%).
104 42,9 52,0 53,1 67,9 68,8 68,8 69,8 78,3 78,6
probleme cu prietenii care nu
consuma alcool probleme financiare dependenta probleme cu sanatatea se angajeaza intr-o relatie sexuala
pe care a doua zi o regreta probleme cu politia performante scolare scazute ajung des sa se imbete conflict cu parintii da
18,3 24,6 26,8 60,1 70,0
69,3
este un tanar popular mai prietenos,
comunicativ increzator in fortele
proprii si mai sociabil se simte mai relaxat uita de griji si de
probleme personale se distreaza mai bine da Grafic 4.18 Distribu ția subiec ților în func ție de percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de alcool (diferen ța
pân ă la 100% reprezint ă r ăspunsurile negative)
Comparând adolescen ții care au consumat cel pu țin o dat ă în via ță b ăuturi alcoolice cu cei care nu au
băut niciodat ă alcool, se observ ă o propor ție mai mare (asocieri semnificative statistic, dar slabe sau
modeste ca intensitate) în cazul adolescen ților care în privin ța riscurilor pe care le implic ă consumul de
alcool cred c ă:
/arrowdwnrt1 duce la angajarea în rela ții sexuale pe care ulterior le regret ă (70% fa ță de 45,3%);
/arrowdwnrt1 este un mijloc de reducere a stresului: „ ui ți de griji și de probleme personale” (70,3% fa ță de
54,7%) „se simte mai relaxat” (62% fa ță de 41,5%) și „se distreaz ă mai bine” (72,5% fa ță de
54,7%);
/arrowdwnrt1 genereaz ă probleme de s ănătate (68,5% fa ță de 49,1%).
Tabel 4.34 Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool de-a lungul vie ții și percep ția riscurilor pe care le implic ă
consumul de alcool
Consum alcool_de-a lungul vie ții Consecin țe consum alcool nu da Test de semnifica ție
da 45,3% 70,0%
nu 54,7% 30,0% se angajeaz ă într-o
rela ție sexual ă pe care
a doua zi o regret ă Total 100,0% 100,0% χ2 =14,11; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,12; p=0,000
da 54,7% 70,3%
nu 45,3% 29,7% uit ă de griji și de
probleme personale Total 100,0% 100,0% χ2 =5,73; DF= 1; p=0,017
Phi ( ϕ) =0,08; p=0,017
da 41,5% 62,0%
nu 58,5% 38,0% se simte mai relaxat
Total 100,0% 100,0% χ2 =8,82; DF= 1; p=0,003
Phi ( ϕ) =0,10; p=0,003
da 54,7% 72,5%
nu 45,3% 27,5% se distreaz ă mai bine
Total 100,0% 100,0% χ2 =7,75; DF= 1; p=0,005
Phi ( ϕ) =0,09; p=0,005
da 49,1% 68,5%
nu 50,9% 31,5% probleme cu s ănătatea
Total 100,0% 100,0% χ2 =8,54; DF= 1; p=0,003
Phi ( ϕ) =0,10; p=0,003
105 Tabel 4.35 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv
de alcool (cu inducerea st ării de ebrietate) de-a lungul vie ții
și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de alcool
De asemenea, comparând
adolescen ții care au „experimentat”
cel pu țin o dat ă în via ță starea de
ebrietate cu cei care au declarat c ă nu
s-au îmb ătat niciodat ă, se observ ă o
propor ție mai mare (asocieri
semnificative statistic, dar slabe sau
modeste ca intensitate) în cazul
adolescen ților care în privin ța
riscurilor pe care le implic ă
consumul de alcool
/arrowdwnrt1 nu consider ă c ă:
– este un motiv de conflict
cu p ărin ții (26,5% fa ță
de16,9%) sau cu prietenii
care nu consum ă alcool
(62,1% fa ță de 53,7%);
– genereaz ă dependen ță (61,5% fa ță de 39,2%) și este ”primul pas” c ătre consumul excesiv
de alcool (27% fa ță de 17,9%);
– implic ă probleme financiare (51,6% fa ță de 42,6%);
/arrowdwnrt1 cred c ă este un mijloc de
– reducere a stresului: „ ui ți de griji și de probleme personale” (76,5% fa ță de 63,1%), „se
simte mai relaxat” (67,9% fa ță de 53,3%) și „se distreaz ă mai bine” (81,4% fa ță de 62,3%);
– socializare „este mai prietenos, comunicativ” (27, 3% fa ță de 20,9%).
Analiza problemelor avute de c ătre subiec ții intervieva ți în ultimele 12 luni din cauza consumului de
alcool și droguri, a fost f ăcut ă pe dou ă segmente:
• ”probleme” fizice și pierderi materiale,
• probleme de rela ționare (prieteni, p ărin ți, profesori) și probleme școlare.
Consum excesiv de alcool_de-a lungul
vieții Consecin țe consum alcool
nu da Test de semnifica ție
da 83,1% 73,5%
nu 16,9% 26,5% conflict cu p ărin ții
Total 100,0% 100,0% χ2 =11,49; DF= 1; p=0,00 1
Phi ( ϕ) =0,12; p=0,0 01
da 46,3% 37,9%
nu 53,7% 62,1% conflict cu prietenii
care nu consum ă
alcool Total 100,0% 100,0% χ2 =5,94; DF= 1; p=0,0 15
Phi ( ϕ) =0,08; p=0,0 15
da 60,8% 38,5%
nu 39,2% 61,5% dependen ță
Total 100,0% 100,0% χ2 =41,61; DF= 1; p=0,0 00
Phi ( ϕ) =0,22; p=0,0 00
da 82,1% 73,0%
nu 17,9% 27,0% ajung des s ă se
îmbete Total 100,0% 100,0% χ2 =9,95; DF= 1; p=0,0 02
Phi ( ϕ) =0,11; p=0,0 02
da 57,4% 48,4%
nu 42,6% 51,6% probleme financiare
Total 100,0% 100,0% χ2 =6,73; DF= 1; p=0,0 09
Phi ( ϕ) =0,09; p=0,0 09
da 63,1% 76,5%
nu 36,9% 23,5% uit ă de griji și de
probleme personale Total 100,0% 100,0% χ2 =17,44; DF= 1; p=0,0 00
Phi ( ϕ) =0,14; p=0,0 00
da 53,3% 67,9%
nu 46,7% 32,1% se simte mai relaxat
Total 100,0% 100,0% χ2 =18,53; DF= 1; p=0,00 0
Phi ( ϕ) =0,15; p=0,0 00
da 62,3% 81,4%
nu 37,7% 18,6% se distreaz ă mai
bine
Total 100,0% 100,0% χ2 =37,16; DF= 1; p=0,00 0
Phi ( ϕ) =0,21; p=0,0 00
da 20,9% 27,3%
nu 79,1% 72,7% este mai prietenos,
comunicativ Total 100,0% 100,0% χ2 =4,69; DF= 1; p=0,0 30
Phi ( ϕ) =0,07; p=0,0 30
106 Tabel 4.36: Distribu ția subiec ților în func ție de problemele pe care au declarat c ă le au avut în ultimele 12 luni- %
da, datorit ă
Situa ții (probleme) consumului
de alcool consumului
de droguri altor
cauze Nu
Total
ceart ă sau disput ă 4,6 0,4 41,6 53,4 100
îmbrâncire sau b ătaie 4,1 15,4 80,5 100
accident sau r ănire 2,8 0,1 10,7 86,4 100
spitalizare sau primire la camera de urgen ță 0,6 0,5 6,6 92,4 100
pierderea banilor sau a altor obiecte de valoare 3,2 0,1 18,6 78,2 100
pagube produse obiectelor sau hainelor pe care le d e ține ți 3,4 0,2 14,4 82,0 100
probleme în rela ția cu p ărin ții 2,1 0,1 33,9 63,9 100
probleme în rela ția cu prietenii 1,7 34,2 64,1 100
probleme în rela ția cu profesorii 0,4 0,3 19,6 79,7 100
slab ă performan ță la școal ă 0,9 0,1 23,8 75,2 100
Nr. situa ții 238 18 2202 7612 10070
Nr. situa ții (răspunsuri) cu probleme 238 18 2202 – 2458 Total (situa ții)38
% – din total situa ții (răspunsuri) cu probleme 9,7 0,7 89,6 100
Nr. subiec ți 108 14 708 272 1102 40
Nr. subiec ți cu probleme 108 14 708 – 830 Total subiec ți39
%- din total situa ții subiec ți cu probleme 13 1,7 85,3 100
Procentul elevilor care au avut probleme în ultimel e 12 luni din cauza consumului de alcool (13%) și
droguri (1,7%), indic ă faptul c ă, pentru adolescen ți, consumul de alcool/droguri a început s ă constituie
o cauz ă a violen ței fizice, a deterior ării rela țiilor cu familia/anturajul/profesorii și a sc ăderii
performan țelor școlare.
Tabel 4.37: Distribu ția subiec ților în func ție de
tipul cauzei care a generat problemele pe care
au declarat c ă le au avut în ultimele 12 luni- %
Conform datelor din tabelul al ăturat se observ ă c ă din
cei 1007 de adolescen ți care au participat la studiu:
/arrowdwnrt1 doar 272 de subiec ți (27%) nu au avut probleme;
/arrowdwnrt1 6 subiec ți au avut probleme generate de
consumul de alcool și droguri, dar și din alte cauze;
/arrowdwnrt1 76 de subiec ți (7,5%) au avut probleme generate de consumul de a lcool și alte cauze;
/arrowdwnrt1 13 subiec ți au avut probleme generate de consumul de droguri și alte cauze.
38 se consider ă situa ții (cazuri) distincte dac ă un subiect a declarat c ă a avut, din cauza alcoolului/drogurilor, diferite
probleme (pentru fiecare cauz ă și problem ă câte un caz)
39 pe subiec ți; de ex: sunt 14 subiec ți care au declarat c ă au avut probleme din cauza drogurilor: 1subiect -3 probleme
A+D+E, 2 subiec ți câte 2 probleme (1 subiect -C+H, 1 subiect -E+H), 10 subiec ți câte o problem ă (5 subiec ți -J, 3 subiec ți
–A, 1subiect -F, 1 subiect -H și 1 subiect -I); în total 14 subiec ți au avut 18 probleme din cauza drogurilor
40 sunt subiec ți care au avut probleme din mai multe motive (ex 6 subiec ți au avut probleme din cauza alcoolului, drogurilor
dar și din alte cauze alte cauze
drog alcool nu da Total
nu 272 619 891 nu da 26 76 102
nu 1 7 8 da da 0 6 6
Total 299 708 1007
107 2,1
1,7
0,4 0,9
0,1 0,3
0,1
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5
probleme in
relatia cu
parintii tai probleme in
relatia cu
prietenii tai probleme in
relatia cu
profesorii tai slaba
performanta la
scoala da – alcool
da – droguri 4,6
4,1
2,8
0,6
3,2
3,4 0,4
0,1
0,5
0,1
0,2 cearta
imbrancire sau bataie
accident sau ranire
spitalizare sau primire la
camera de urgenta
pierderea banilor sau a altor
obiecte de valoare
pagube produse obiectelor
sau hainelor pe care le detineti da – alcool
da – droguri Grafic 4.19 : Procentele elevilor care au avut prob leme în ultimele
12 luni din cauza consumului de alcool și droguri (diferen ța pân ă la 100%
au declarat c ă au avut probleme din alte motive/nu au avut proble me)
Dac ă în cazul consumului de alcool
cel mai mare procent (4,6%) se
înregistreaz ă în cazul certurilor, în
cazul consumului de alte droguri
cea mai frecvent întâlnit ă problem ă
(0,5% dintre responden ți) este cea
de tip medical (a necesitat
spitalizare sau accesarea serviciilor
medicale în regim de urgen ță ), iar
urmatoare problem ă este cearta
(0,4% dintre responden ți).
Grafic 4.20 : Procentul elevilor care au declarat c ă avut probleme în
rela ția cu p ărin ții/prietenii/ profesorii și slab ă performan ță școlar ă
în ultimele 12 luni din cauza consumulu i de alcool și droguri
De și problemele în rela ția cu
prietenii, grupul de egali și
pagubele produse obiectelor sau
hainelor pe care le de țin sunt
men ționate în mai mic ă m ăsur ă
decât ”problemele” fizice și
pierderile materiale, din analiza
acestora observ ăm c ă cei mai
„intoleran ți” în privin ța
consumului de alcool sunt p ărin ții, cei mai toleran ți în privin ța consumului de droguri sunt prietenii; în
schimb cei mai permisivi în privin ța consumului de alcool și mai intoleran ți în privin ța consumului de
droguri sunt profesorii. Propor ția adolescen ților care au înregistrat o slab ă performan ță școlar ă datorit ă
consumului de alcool este de 0,9%, iar din cauza dr ogurilor-0,1%.
În ceea ce prive ște problemele avute în ultimele 12 luni, din alte c auze decât consumul de
alcool/droguri, aproximativ jum ătate dintre adolescen ți au declarat c ă a fost cearta (41,6%), iar unul
din trei au declarat c ă au avut probleme cu prietenii (34,2%) sau cu p ărin ții (33,9%).
108 Grafic 4.21 : Procentele elevilor care au avut prob leme în ultimele 12 luni din alte cauze decât cons umul de alcool/
droguri sau care nu au avut probleme niciodat ă
41,6
15,4
10,7
6,6
18,6
14,4
33,9
34,2
19,6
23,8 53,4
63,9
64,1 86,4 80,5
92,4
78,2
82,0
75,2 79,7
0 25 50 75 100 cearta
imbrancire sau bataie
accident sau ranire
spitalizare sau primire la camera de urgenta
pierderea banilor sau a altor obiecte de valoare
pagube produse obiectelor sau hainelor detinute
probleme in relatia cu parintii tai
probleme in relatia cu prietenii tai
probleme in relatia cu profesorii tai
slaba performanta la scoala da, din alte cauze
nu
Un alt aspect important urm ărit în studiu este opinia adolescen ților privind motiva ția pentru care este
consumat alcoolul: subiec ții au fost ruga ți ca din 17 variante de r ăspuns s ă aleag ă 3 41 care consider ă c ă
au cea mai mare importan ță în debutul/consumul de alcool. Au fost ob ținute urm ătoarele rezultate
(sunt similare consumului de tutun – difer ă propor țiile):
/arrowdwnrt1 I cauz ă/motiv – anturajul/prietenii (53,4%), dorin ța de senza ții tari (30,6%) și curiozitatea,
tenta ția (5,8%);
/arrowdwnrt1 II cauz ă/motiv – anturajul/prietenii (22,9%), curiozitatea, tenta ția (19,6%) și problemele
personale (19,1%);
/arrowdwnrt1 III cauz ă/motiv – prostia (19,6%), dorin ța de a-și modifica dispozi ția „vor s ă se simt ă bine”
(18,6%), resurse financiare mari „bani mul ți” (10,9%) și problemele personale (10,8%).
La alte motive au fost men ționate: anivers ări („ziua de na ștere”), „pentru a prinde curaj”, „decep țiile în
dragoste” dependen ță („poft ă, gât uscat”), „pl ăcere personal ă”, imitarea anumitor persoane, „pentru a
părea mai mari”.
41 se putea preciza/completa și o variant ă proprie de r ăspuns
109 Tabel 4.38 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Care crezi c ă sunt motivele/cauzele care îi
determin ă pe unii tineri s ă încerce sau s ă consume alcool?” dup ă cele 3 op țiuni(alegeri)
I cauz ă II cauz ă III cauz ă
anturajul/prietenii 53,4 22,9 0,1
dorin ța de senza ții tari 30,6 0,1 0,2
curiozitatea,tenta ția 5,8 19,6 7,3
probleme personale 4,2 19,1 10,8
climatul familial (a șa fac unii membri ai familiei) 2,0 7,5 2,5
nivelul educa țional și cultural redus 1,1 3,8 2,6
bani mul ți 0,7 8,2 10,9
plictiseala/singur ătatea 0,7 2,5 4,5
teribilismul 0,4 5,4 7,7
vor s ă se simt ă bine 0,3 4,8 18,6
prostia 0,3 0,4 19,6
imitarea modelelor din filme 0,2 1,3 0,8
depresia 0,1 1,1 9,3
lipsa informa țiilor/inf. false despre efectele consumului 0,1 2,0 1,3
pentru a slabi 0,1 0,5
obliga ți de cineva 0,9 1,1
sărăcia 0,3 1,7
altceva 0,1 0,6
Fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii) se observ ă c ă :
/head2right cele mai importante 4 motive/cauze sunt: anturajul/ prietenii (men ționat de 76,1% dintre
responden ți), problemele personale (33,3% dintre responden ți), curiozitatea, tenta ția (32,2%
dintre responden ți) și dorin ța de senza ții tari (30,9% dintre responden ți);
/head2right cele mai pu țin importante sunt: s ărăcia (2% dintre responden ți), obliga ți de cineva (2% dintre
responden ți), alte motive decât cele men ționate în chestionar (0,7% dintre responden ți) și pentru
a sl ăbi (0,6% dintre responden ți).
Tabel 4.39 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Care crezi c ă sunt motivele/cauzele care îi
determin ă pe unii tineri s ă încerce sau s ă consume alcool?” fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii)
Motiv/cauz ă Nr. subiec ți car e
au nominalizat
motivul % – de subiec ți care
au nominalizat
respectivul motiv 42 % – de subiec ți care au
nominalizat fiecare motiv din
total cazuri valide 43
anturajul/prietenii 766 25,8 76,1
probleme personale 336 11,3 33,3
curiozitatea,tenta ția 324 10,9 32,2
dorin ța de senza ții tari 311 10,5 30,9
vor s ă se simt ă bine 232 7,8 23,1
prostia 198 6,7 19,7
bani mul ți 194 6,5 19,3
teribilismul 132 4,4 13,1
climatul familial (a șa fac unii membri ai familiei) 118 4 11,7
depresia 103 3,5 10,2
plictiseala/singur ătatea 76 2,6 7,5
nivelul educa țional si cultural redus 74 2,5 7,3
informa ții false/lips ă despre efectele consumului 34 1,1 3,4
imitarea modelelor din filme 23 0,8 2,3
sărăcia 20 0,7 2
obliga ți de cineva 20 0,7 2
altceva 7 0,2 0,7
pentru a sl ăbi 6 0,2 0,6
Total r ăspunsuri 2974 100,0 295,3
1007 – cazuri valide
42 25,8% = 766*100/2974
43 76,1% = 766*100/1007 (nr de subiec ți care au r ăspuns – cazuri valide)
110 Analizând r ăspunsurile privind motivele care îi determin ă pe unii tineri s ă debuteze/consume alcool în
func ție de faptul dac ă au consumat vs. nu au consumat alcool excesiv 44 (cu inducerea st ării de
ebrietate) cel pu țin o singur ă dat ă, de-a lungul vie ții, se observ ă c ă:
/arrowdwnrt1 adolescen ții care au declarat c ă nu s-au îmb ătat niciodat ă au optat într-o mai mare m ăsur ă pentru:
anturajul/prietenii, probleme personale, curiozitat e/tenta ție, prostie, bani mul ți, climat familial,
depresie, nivel educa țional și cultural redus, informa ții false/lips ă despre efectele consumului,
sărăcie, imitarea modelelor din filme, obliga ți de cineva, pentru a sl ăbi;
/arrowdwnrt1 adolescen ții care au consumat excesiv alcool, cu experimentar ea st ării de ebrietate, cel pu țin o
singur ă dat ă în via ță au optat într-o mai mare m ăsur ă pentru: dorin ța de senza ții tari, vor s ă se
simt ă bine, teribilism și plictiseal ă/singur ătate.
Tabel 4.40 Distribu ția subiec ților în func ție de opinia privind motivele care îi determin ă pe unii tineri s ă
debuteze/consume alcool și consumul excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate, cel pu țin o dat ă, de-a lungul
vie ții
Consum excesiv de alcool_de-a lungul vie ții
nu da Total subiec ți Motiv/cauz ă
nr % nr % nr
anturajul/prietenii 366 56,5 283 43,5 649
probleme personale 164 58 119 42 284
curiozitatea,tenta ția 161 58,5 114 41,5 275
dorin ța de senza ții tari 134 49,7 135 50,3 269
vor s ă se simt ă bine 74 37,1 125 62,9 199
prostia 104 64,5 57 35,5 161
bani mul ți 91 57,8 66 42,2 157
teribilismul 51 45,8 60 54,2 111
climatul familial (a șa fac unii membri ai familiei) 66 66,6 33 33,4 99
depresia 49 59,1 34 40,9 83
plictiseala/singur ătatea 24 38,7 38 61,3 62
nivelul educa țional si cultural redus 42 71,1 17 28,9 59
informa ții false/lips ă despre efectele consumului 20 76,9 6 23,1 26
sărăcia 14 73,9 5 26,1 19
imitarea modelelor din filme 10 55,4 8 44,6 18
obliga ți de cineva 9 56,3 7 43,7 16
pentru a sl ăbi 3 75,1 1 24,9 4
N valid =846
H. PROFIL CONSUMATOR/NECONSUMATOR
În vederea sintetiz ării datelor prezentate mai sus, to ți itemii analiza ți anterior au fost introdu și într-un
model de segmentare (CHAID):
I. pentru consumul de alcool cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții un model de 3 nivele cu 12 noduri (7
noduri terminali) pe baza c ăruia se pot face predic ții cu o eroare de 5,8% privind consumul sau nu de
alcool, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții . În model s-au selectat urm ătorii 4 factori:
• dificultate procurare _vin (A3_D)
• preocup ări_ie șirile în ora ș_discotec ă/cafenea/petrecere/chef
• câ ți dintre prietenii cu care petrec cea mai mare part e a timpului liber se îmbat ă
44 în func ție de faptul dac ă au consumat vs. nu au consumat alcool cel pu țin o singur ă dat ă, de-a lungul vie ții nu sunt
diferen țe (toate motivele au fost indicate într-o propor ție mai mare de consumatori fa ță de neconsumatori)
111 • consumul de tutun de-a lungul vie ții.
Fig. 4.1 CHAID consum de alcool de-a lungul vie ții
Au rezultat urm ătoarele profile (noduri finale):
• N4 ( 60,7% – da pentru consum de alcool) – nu îl preocup ă ie șitul în ora ș (discotec ă/cafenea/
petrecere/chef), apreciaz ă c ă, dac ă dore ște, îi este imposibil s ă procure vin sau nu au r ăspuns la
întrebare;
• N8 (91,4 % – da pentru consum de alcool) – este nefum ător/nu a r ăspuns la întrebare și declar ă
că îi este u șor s ă fac ă rost de vin atunci când dore ște;
112 • N5 ( 92,1 % – da pentru consum de alcool) – îl preocup ă ie șitul în ora ș (discotec ă/cafenea/
petrecere/chef), apreciaz ă c ă, dac ă dore ște, îi este imposibil s ă procure vin sau nu au r ăspuns la
întrebare;
• N6 ( 92,3 % – da pentru consum de alcool) – face parte dintr-u n anturaj în care nici unul din
membrii nu consum ă excesiv (cu inducerea st ării de ebrietate), îi este dificil sau pot face ros t de
vin oricând doresc;
• N10 (94,5 % – da pentru consum de alcool) – nu îl preocup ă ie șitul în ora ș (discotec ă/cafenea/
petrecere/chef), este fum ător și declar ă c ă îi este u șor s ă fac ă rost de vin atunci când dore ște;
• N7 ( 99,4 % – da pentru consum de alcool) – face parte dintr-u n anturaj în care se consum ă
excesiv alcool, cu inducerea st ării de ebrietate (mai pu țin de ½, ½, mai mult de ½, to ți) sau nu
au r ăspuns la întrebare, îi este dificil sau pot face ro st de vin oricând doresc;
• N11 (100 % – da pentru consum de alcool) – îl preocup ă ie șitul în ora ș (discotec ă/cafenea/
petrecere/chef), este fum ător și declar ă c ă îi este u șor s ă fac ă rost de vin atunci când dore ște.
II. pentru consumul excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, cel pu țin o dat ă de-a lungul
vie ții o grupare de 3 nivele cu 26 de noduri (16 noduri t erminali) pe baza c ăruia se pot face predic ții cu
o eroare de 19,4% privind consumul excesiv de alcoo l, cu inducerea st ării de ebrietate , cel pu țin o dat ă
de-a lungul vie ții . În model s-au selectat urm ătorii 6 factori:
1. probabilitate_consum excesiv de alcool anul viitor,
2. opinia_dac ă bea un tân ăr se distreaz ă mai bine,
3. consumul de tutun de-a lungul vie ții,
4. câ ți dintre prietenii cu care petrec cea mai mare part e a timpului liber se îmbat ă,
5. vârsta,
6. probabilitate_consum excesiv de alcool anul viitor.
Tabel 4.41 – Rezultate CHAID – model pentru consumu l excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, cel pu țin o
dat ă de-a lungul vie ții (% de predic ție corect)
Răspunsuri predictate Răspunsuri
observate nu da % – predictat corect
nu 366 103 78,0%
da 61 316 83,8%
% general 50,5% 49,5% 80,6%
113 Fig. 4.2 CHAID consum excesiv de alcool, cu inducer ea st ării de ebrietate, de-a lungul vie ții
114 Au rezultat urm ătoarele profile (noduri finale):
• N13 ( 5% – da pentru consum excesiv de alcool) – este nefum ător/nu a r ăspuns la întrebare, nu
consider ă c ă dac ă bea un tân ăr se distreaz ă mai bine, declar ă c ă este probabil/foarte probabil s ă
consume excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
• N9 (6% – da pentru consum excesiv de alcool) – nefum ător și declar ă c ă este aproape imposibil
să consume excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
• N18 ( 7,1% – da pentru consum excesiv de alcool) – au cel mul t 16 ani, se declar ă nefum ător sau
refuz ă s ă r ăspund ă la întrebare, declar ă c ă este aproape imposibil s ă consume excesiv alcool (s ă
se îmbete) anul viitor;
• N25 ( 19,6% – da pentru consum excesiv de alcool) – declar ă c ă este imposibil s ă consume alcool
anul viitor, fumeaz ă/nu au r ăspuns la întrebare și declar ă c ă este aproape imposibil s ă consume
excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
• N20 ( 21,1% – da pentru consum excesiv de alcool) – au mai mul t de 18 ani, se declar ă nefum ător
sau refuz ă s ă r ăspund ă la întrebare,, declar ă c ă este aproape imposibil s ă consume excesiv alcool
(s ă se îmbete) anul viitor;
• N11 ( 21,2% – da pentru consum excesiv de alcool) – nefum ător și refuz ă s ă r ăspund ă la
întrebarea privind consumul excesiv alcool (ebrieta te) anul viitor;
• N24 ( 36,1% – da pentru consum excesiv de alcool) – declar ă c ă este aproape imposibil s ă
consume alcool anul viitor, fumeaz ă/nu au r ăspuns la întrebare și declar ă c ă este aproape
imposibil s ă consume excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
• N15 ( 41,7% – da pentru consum excesiv de alcool) – niciunul/u na din prietenii din anturaj nu se
îmbat ă, consider ă c ă dac ă bea un tân ăr se distreaz ă mai bine, declar ă c ă este probabil/foarte
probabil s ă consume excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
• N21 ( 50,8% – da pentru consum excesiv de alcool) – au cel mul t 18 ani, fumeaz ă și declar ă c ă
este aproape imposibil s ă consume excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
• N19 ( 56,5% – da pentru consum excesiv de alcool) – au între 1 6 ani și 18 ani, se declar ă
nefum ător sau refuz ă s ă r ăspund ă la întrebare,, declar ă c ă este aproape imposibil s ă consume
excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
• N9 ( 63,9% – da pentru consum excesiv de alcool) – fumeaz ă/NR și refuz ă s ă r ăspund ă la
întrebarea privind consumul excesiv alcool (ebrieta te) anul viitor;
• N23 ( 65% – da pentru consum excesiv de alcool) – declar ă c ă este probabil/foarte probabil s ă
consume alcool anul viitor, fumeaz ă/nu au r ăspuns la întrebare și declar ă c ă este aproape
imposibil s ă consume excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
115 • N14 ( 67,4% – da pentru consum excesiv de alcool) – fumeaz ă, nu consider ă c ă dac ă bea un tân ăr
se distreaz ă mai bine, declar ă c ă este probabil/foarte probabil s ă consume excesiv alcool (s ă se
îmbete) anul viitor;
• N16 ( 84,2% – da pentru consum excesiv de alcool) – mai pu țin de jum ătate/jum ătate dintre
prietenii din anturaj se îmbat ă sau a declarat c ă nu știe, consider ă c ă dac ă bea un tân ăr se
distreaz ă mai bine, declar ă c ă este probabil/foarte probabil s ă consume excesiv alcool (s ă se
îmbete) anul viitor;
• N22 ( 88,1% – da pentru consum excesiv de alcool) – au peste 1 8 ani, fumeaz ă și declar ă c ă este
aproape imposibil s ă consume excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor;
• N17 ( 98,1% – da pentru consum excesiv de alcool) – mai mult d e jum ătate/to ți dintre prietenii
din anturaj se îmbat ă, consider ă c ă dac ă bea un tân ăr se distreaz ă mai bine, declar ă c ă este
probabil/foarte probabil s ă consume excesiv alcool (s ă se îmbete) anul viitor.
I. Raport de șanse, risc relativ și regresie logistic ă
Au fost selectate variabilele independente care au ar ătat o asociere semnificativ ă în analiza bivariat ă
(p<0,05) și cele care sunt relevante pentru analiz ă45 și au fost calculate raportul de șanse ( Odd Ratio) și
riscurile relative 46 pentru un interval de încredere de 95% – Anexa 5. Cele mai mari valori pentru OR
s-a ob ținut pentru variabilele:
/arrowdwnrt1 14,132 – consum tutun_de-a lungul vie ții;
/arrowdwnrt1 13,152 – cel mai bun/ ă prieten/ ă_ consuma des mai mult de 5 pahare de b ăuturi alcoolice (bere,
vin, spirtoase) o singura dat ă;
/arrowdwnrt1 11,528- când decid s ă fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la cap ăt.
Tabel 4.42 Raport de șanse (variabil ă dependent ă – consumul de alcool cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții)
95% Interval de încredere
OR minim maxim
consum tutun_de-a lungul vie ții _da / nu 14,132 5,539 36,058
cel mai bun/ ă prieten/ ă_ consuma des mai mult de 5 pahare de b ăuturi alcoolice (bere,
vin, spirtoase) o singura data_da / nu 13,152 1,794 96,396
când decid s ă fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la cap ăt_ acord + dezacord
par țial / dezacord total 11,528 4,547 29,229
atitudine tat ă_ mi-ar da/îmi dau voie, nu acas ă sau le e indiferent / nu mi-ar da/îmi dau
voie deloc, m-ar pedepsi, nu m-ar aproba 6,294 1,492 26,546
sunt capabil s ă fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoa nelor_ acord + dezacord
par țial / dezacord total 5,257 2,267 12,190
preocup ări_distrac ția în ora ș(discotec ă/cafenea/petreceri etc.)_da / nu 5,237 2,926 9,373
tip de localitate unde înva ță _urban / rural 4,866 2,277 10,398
știu tot ce ar trebui s ă știu despre alcool si efectele sale _acord / dezaco rd 4,847 2,741 8,572
mod de a lua decizie_ cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid asupra unei ac țiuni
_acord + dezacord par țial / dezacord total 4,731 2,057 10,884
prietenul propune s ă s ărb ători ți trecerea testului cu alcool. Accep ți_ sigur da + probabil /
pu țin probabil +sigur nu 4,490 1,757 11,473
45 recodate în variabile nominale cu 2 categorii
46 dac ă este diferit de 1 arat ă c ă cele 2 variabile sunt asociate, adic ă nu sunt independente
116 Folosind regresia logistic ă s-au analizat caracteristicile ce diferen țiaz ă adolescen ții care au consumat
alcool, cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții, de cei care au declarat c ă nu au băut niciodat ă:
1. în model au fost introduse variabilele independente47 care au ar ătat o asociere
semnificativ ă în analiza bivariat ă (p<0,05) și cele pentru care OR>1;
2. pentru selec ția celor mai buni indicatori au fost f ăcute, utilizând metoda Forward
Stepwise (Wald) 48 , modele pentru fiecare dimensiune: factori individ uali (6 blocuri),
familie (3 blocuri), anturaj și accesibilitate – tabel 4.42;
3. au fost re ținute în analiz ă variabilele de la fiecare model pentru care s-a ob ținut cel mai
mare coeficient Nagelkerke R 2.
Tabel 4.43- Regresie logistic ă (variabil ă dependent ă – consumul de tutun cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții)
Dimensiune Itemi Variabile introduse
Demografice: sex, vârsta,ani reziden ță urban, clasa, tip de
localitate unde înva ță tip de localitate unde înva ță ,
Q1,Q2,Q3,Q4
Consum tutun și probabilitate consum alcool/consum
excesiv (be ție) în viitor T4_A, P1_B_C
Tr ăsături psihologice P4, P5, P7, P8
Cuno știn țe și opinii O1_B, O2_C_D, A12
Probleme în ultimele 12 luni datorit ă alcoolului Q9 Factori
individuali
Școala – rela ția cu școala/colegii/profesorii și neimplicare
în activit ățile școlare (absen țe) P2, P3, P6
Socio-demografice : tip de familie cu care locuie ște, nivel de
școlarizare p ărin ți, dac ă are fra ți, dac ă în familie exist ă
probleme financiare sau datorit ă consumului de alcool Q5_r, Q6, Q7_A _ B, Q10_B_C
Consum/consum excesiv alcool și atitudine A1_A_B_C, A2_A_B_C, A10_A_B Familie
Autoritate, implicare și satisfac ția fa ță de rela ția cu p ărin ți Q8, P7_D, P9_A_B
Anturaj Consum/consum excesiv alcool și satisfac ția fa ță de rela ția
cu prietenul cel mai bun A1_D, A2_D, D2_B, D20_C, P9_C,
Q8_M
Accesibilitate Accesibilitate alcool și preocup ări extra școlare A3, Q8_J, Q11, A14, P10
Modelul final de regresie indic ă faptul c ă un risc mai mare (probabilitate 65,5 %) de a consu ma
băuturi alcoolice este influen țat de:
/arrowdwnrt1 atitudinea p ărin ților;
/arrowdwnrt1 dac ă a consumat tutun (fumat) cel pu țin o dat ă în via ță ;
/arrowdwnrt1 accesibilitatea b ăuturilor alcoolice;
/arrowdwnrt1 încrederea în for țele proprii („sunt capabil sa fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea
persoanelor”);
/arrowdwnrt1 nivelul de cuno știn țe despre alcool („ știu tot ce ar trebui s ă știu despre alcool și efectele sale”);
/arrowdwnrt1 percep ția asupra consecin țelor consumului de alcool („se angajeaz ă într-o rela ție sexual ă pe care
a doua zi o regret ă”);
/arrowdwnrt1 modul de rela ționare cu cei din jur („singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi la ți pe al ți
să în țeleagă cine este șeful”).
47 recodate în variabile dummy
48 introducere pas cu pas
117
Tabel 4.44 Regresia logistic ă a prevalen ței consumului de alcool, de-a lungul vie ții, în func ție de caracteristici ale
respondentului, familiei și anturajului și accesibilitatea produselor alcoolice – model 1a
95,0% C.I. EXP( β) β Wald Sig. Exp( β)
OR Inferior Superior
Daca ai vrea sa consumi b ăuturi alcoolice (sau deja o
faci), crezi ca tat ăl t ău …?- nu mi-ar da/îmi dau voie
deloc, m-ar pedepsi, nu m-ar aproba -5,953 10,275 ,001 ,003 ,000 ,099
Daca ai vrea sa consumi b ăuturi alcoolice (sau deja o
faci), crezi ca mama ta ….? – nu mi-ar da/îmi dau voie
deloc, m-ar pedepsi, nu m-ar aproba 5,734 10,122 ,001 309,068 9,038 10568,671
Consum tutun_de-a lungul vie ții – nu -3,483 8,929 ,003 ,031 ,003 ,302
ultimele 30 zile_b ăut alcool în bar/restaurant/discotec ă?
– niciodat ă -3,288 8,774 ,003 ,037 ,004 ,329
Cât de dificil crezi ca ar fi pentru tine sa-ti pro curi, daca
ai vrea _vin ? – imposibil -3,029 11,645 ,001 ,048 ,008 ,275
Descriere proprie_sunt capabil sa fac lucrurile la fel de
bine ca majoritatea persoanelor – acord 2,598 10,085 ,001 13,432 2,703 66,737
Cuno știn țe: Știu tot ce ar trebui s ă știu despre alcool si
efectele sale – acord 1,563 5,608 ,018 4,771 1,309 17,392
Consecin țe consum alcool_se angajeaz ă într-o rela ție
sexual ă pe care a doua zi o regret ă? – nu -1,312 4,924 ,026 ,269 ,084 ,858
rela ționare_singurul mod de a face fa ță agresiunilor este
să îi la și pe al ți s ă în țeleag ă cine este șeful – acord -1,280 4,015 ,045 ,278 ,079 ,972 Pas 10
Constant 3,989 5,865 ,015 54,005
N= 538 (missing 469)
-2 Log likelihood =88,576; Cox & Snell R 2= ,162; Nagelkerke R 2 = ,559- coeficien ți indic ă un model slab (0.50-0.75)
% de cazuri corect clasificate/prezise: total=96,9% (consum alcool_ da = 99,1%; consum alcool_ nu = 45 ,4%)
Tabel 4.45 Regresia logistic ă a prevalen ței consumului de alcool, de-a lungul vie ții, în func ție de caracteristici ale
respondentului, familiei și anturajului și accesibilitatea produselor alcoolice – model 2b 49
95,0% C.I. EXP( β) β Wald Sig. Exp( β)
OR Inferior Superior
Daca ai vrea sa consumi b ăuturi alcoolice (sau
deja o faci), crezi ca tat ăl tău …?- mi-ar da/îmi
dau voie, nu acas ă sau le e indiferent 5,953 10,275 ,001 384,996 10,106 14666,585
Daca ai vrea sa consumi b ăuturi alcoolice (sau
deja o faci), crezi ca mama ta ….? – mi-ar
da/îmi dau voie, nu acas ă sau le e indiferent -5,734 10,122 ,001 ,003 ,000 ,111
Consum tutun_de-a lungul vie ții – da 3,483 8,929 ,003 32,565 3,315 319,878
ultimele 30 zile_b ăut alcool în bar/restaurant/
discotec ă – 1 -10 ori si peste + NR 3,288 8,774 ,003 26,793 3,042 236,007
Cât de dificil crezi ca ar fi pentru tine sa-ti
procuri, daca ai vrea _vin ? – dificil + ușor +
oricând vreau + NS/NR 3,029 11,645 ,001 20,683 3,631 117,828
Descriere proprie_sunt capabil sa fac lucrurile la
fel de bine ca majoritatea persoanelor – dezacord -2,598 10,085 ,001 ,074 ,015 ,370
Cuno știn țe: Știu tot ce ar trebui s ă știu despre
alcool si efectele sale – dezacord -1,563 5,608 ,018 ,210 ,057 ,764
Consecin țe consum alcool_se angajeaz ă într-o
rela ție sexual ă pe care a doua zi o regreta? – da 1,312 4,924 ,026 3,715 1,166 11,840
rela ționare_singurul mod de a face fa ță
agresiunilor este s ă îi la și pe al ți s ă înțeleag ă
cine este șeful – dezacord 1,280 4,015 ,045 3,597 1,028 12,582 Pas 10
Constant -1,766 3,339 ,068 ,171
N= 538 (missing 469)
-2 Log likelihood =88,576; Cox & Snell R 2= ,162; Nagelkerke R 2 = ,559- coeficien ți indic ă un model slab (0.50-0.75)
% de cazuri corect clasificate/prezise: total=96,9% (consum alcool_ da = 99,1%; consum alcool_ nu = 45 ,4%)
49 modelul 1b are pentru unele variabile celelalte ca tegorii de referin ță fa ță de modelul 1a
118 Coeficien ții Cox & Snell R 2 (0,162) și Nagelkerke R 2 (0,559) indic ă o eficien ță explicativ ă moderat ă;
iar acest model clasific ă corect 96,9% dintre subiec ți (99,1% dintre cei care au consumat alcool și
45,4% dintre cei care nu au consumat niciodat ă alcool).
ln risc (consum alcool) = -1,766 + 5,953 x A10_A (m i-ar da/îmi dau voie, nu mi-ar da/îmi dau voie
acas ă, le e indiferent) -5,734 x A10_B (mi-ar da/îmi dau voie, nu mi-ar da/îmi dau voie acas ă, le e
indiferent) + 3,483 x fum ător + 3,288 x A14_B (1 -10 ori si peste + NR) + 3,0 29 x A3_D(dificil +
ușor + oricând vreau + NS/NR) – 2,598 x P7_E (dezacor d par țial/total) -1,563 x O1_B (dezacord
par țial/ total) + 1,312 x A12_E (da) + 1,280 x P5_A (de zacord par țial/ total)
Pentru un subiect care ob ține pentru toate variabilele valoarea 1 50 (opteaz ă pentru unul din r ăspunsurile
din parantez ă) ecua ția devine:
ln risc (consum alcool) = -1,766 + 5,953 -5,734 + 3,483 + 3,288 + 3,029 – 2, 598 -1,563 + 1,312 + 1,280
= 6,684
risc (consum alcool) = e 6,684 = 1,899717
probabilitate (consum alcool) = risc (consum alcool )/1+ risc (consum alcool) = 1,899717/ 2,899717
= 0,655139
Concluzii
Consumul de produse alcoolice înregistreaz ă cel mai înalt nivel al prevalen ței consumului de droguri: 85% au
declarat c ă au consumat cel pu țin o dat ă în via ță , b ăuturi alcoolice, peste ¾ (77,6%) au consumat alcool cel
pu țin o dat ă în ultimele 12 luni, iar mai mult de 3 din 5 subie c ți (59%) au declarat c ă au consumat alcool în
ultimele 30 de zile.
Necesitatea implement ării programelor de prevenire devine și mai evident ă dac ă avem în vedere c ă:
/arrowdwnrt1 de și consumul de alcool în perioada adolescen ței poate cauza probleme de s ănătate și sociale, 37,5%
dintre responden ți au consumat, de-a lungul vie ții, excesiv alcool ajungând la starea de be ție, iar 13% au
“experimentat” cel pu țin o dat ă în ultimele 30 de zile starea de ebrietate,
/arrowdwnrt1 doar 33,8% dintre responden ți exclud cu siguran ță posibilitatea ca ei s ă consume alcool în urm ătorul an și
numai 43,1% exclud faptul c ă vor consuma cantit ăți mari de alcool astfel încât s ă ajung ă la starea de
ebrietate,
/arrowdwnrt1 foarte pu țini r ămân la stadiul de consum experimental: doar 13,7% a u declarat c ă au consumat alcool o
dat ă sau de 2 ori în via ță , aproximativ 1/3 (29,6%) consum ă alcool cel pu țin o dat ă la 2 s ăpt ămâni, iar
3,5% dintre responden ți au declarat c ă, în ultimele 30 de zile, au consumat alcool în fie care zi;
/arrowdwnrt1 în ultimele 30 de zile, 20,6% dintre responden ți au consumat, de cel pu țin 2 ori, consecutiv a mai mult de
5 b ăuturi alcoolice (consum compulsiv, de tip „BINGE DR INKING”);
/arrowdwnrt1 din 37,5% care au declarat c ă au consumat, de-a lungul vie ții, excesiv alcool ajungând la starea de be ție,
doar 15,3% au declarat c ă au “experimentat” starea de be ție doar o dat ă sau de 2 ori în via ță , iar 0,8 %
dintre responden ți au declarat c ă, în ultimele 30 de zile, au consumat excesiv alcoo l pân ă la starea de
ebrietate în fiecare zi;
/arrowdwnrt1 solicita ți s ă aprecieze gradul de ebrietate la care au ajuns ult ima dat ă când au consumat alcool, pe o scal ă
de la 1 – deloc la 10 – foarte ame țit, 15,8% dintre adolescen ți au optat pentru valori ale scalei mai mari de
5 (dintre care 5% pentru valoarea 10);
/arrowdwnrt1 berea se afl ă pe primul loc între preferin țele adolescen ților, fiind men ționat ă de un procent de 49,2%
dintre subiec ți, urmat ă de b ăuturile cu un grad ridicat de alcool, cum ar fi whi sky, cognac sau amestecuri
de t ărie cu b ăuturi nealcoolizate (6,5%) și vin (6,4%);
50 valoarea este 0 când opteaz ă pentru un alt r ăspuns
119 /arrowdwnrt1 cei mai mul ți dintre subiec ți au declarat c ă au început consumul de bere, vin și șampanie la vârsta de 9 ani
sau chiar mai devreme, iar cel de șampanie, alcopop și t ărie, precum și consumul excesiv de alcool cu
inducerea st ării de ebrietate la vârsta de 16 ani sau mai târziu ;
Sexul respondentului – comparativ cu subiec ții de sex feminin, cei de sex masculin au un consum actual și
excesiv mai mare și tind s ă consume mai des la o singur ă ocazie 5 sau mai multe rânduri de alcool. Ca tip d e
băutur ă preferat, băie ții opteaz ă într-o mai mare propor ție pentru bere, vin și b ăuturi alcoolice tari, consumând
mai ales în locuri publice (loca ții de petrecere a timpului liber, la școal ă sau pe strad ă, în parc, etc.), iar fetele
prefer ă șampania și alcoop-ul și consum ă într-o propor ție mai mare la domiciliu propriu/al altei persoane
(colegi, prieteni, vecini, rude).
Statutul de minor/major al respondentului , determin ă diferen țe: majorii consum ă într-o propor ție mai mare
băuturi alcoolice de-a lungul vie ții și implicit exist ă și un consum excesiv, cu inducerea st ării de ebrietate, mai
mare, iar în privin ța tipului de b ăutur ă alcoolic ă consumat ă cel mai des: minorii consum ă într-o propor ție mai
mare b ăuturi cu grad mai sc ăzut de alcool (bere, șampanie, alcopop), iar responden ții majori consum ă într-o
propor ție mai mare b ăuturi cu un grad mai ridicat de alcool, cum ar fi v inul, whisky, cognac sau amestecuri de
tărie cu b ăuturi nealcoolizate.
Exist ă o asociere semnificativ statistic ă între perioada de contact cu mediul urban și prevalen ța
consumului/consumului excesiv de alcool de-a lungul vie ții: propor ția de adolescen ți care au declarat c ă de-a
lungul vie ții au consumat/consumat excesiv alcool cel pu țin o dat ă este cea mai mare în rândul responden ților
care au locuit numai în mediu urban, urmat ă de cea a subiec ților care au locuit atât în mediul urban, cât și rural,
iar cea mai mic ă este pentru cei care au locuit doar în rural.
Situa ția familial ă – consumul/consumul excesiv de alcool de-a lungul vie ții se asociaz ă semnificativ statistic și
cu nivelul de educa ție al p ărin ților: propor ția adolescen ților care au declarat c ă au consumat/ consumat excesiv
alcool cre ște odat ă cu nivelul de educa ție al p ărin ților, iar consumul excesiv alcool, cu experimentare a st ării de
ebrietate, de-a lungul vie ții se asociaz ă semnificativ statistic și cu itemii „în familia mea exist ă cineva care are
probleme cu legea” și „în familia mea se consum ă destul de des alcool în cantit ăți mari”.
Analiza disponibilit ății și accesibilit ății alcoolului indic ă faptul c ă aproximativ 7 din 10 adolescen ți și-ar putea
procura bere (77%), șampanie (61,4%) și vin (75,8%) u șor sau oricând doresc, iar pentru t ărie (whisky, cognac
sau amestecuri de t ărie cu b ăuturi nealcoolizate) și alcopop acest lucru este valabil pentru ½ dintre responden ți.
Adolescen ții au o accesibilitate la alcool mai mare în loca țiile de petrecere a timpului liber
(bar/restaurant/discotec ă) decât în magazine care vând astfel de produse (su permarket, magazin de b ăuturi
alcoolice, chio șc, benzin ărie). Diferen ța dintre subiec ții de 15-17 ani și cei de 18 ani și peste, care declar ă c ă,
dac ă doresc, pot face rost de alcool u șor sau oricând doresc este relativ mic ă de 10-15%. Disponibilitatea
alcoolului se asociaz ă semnificativ statistic cu consumul de alcool și consumul excesiv, cu inducerea st ării de
ebrietate, de-a lungul vie ții. Aproximativ unul din 3 adolescen ți (29,8%) a cheltuit în ultima lun ă bani pe alcool
și exist ă o asociere puternic ă între cheltuirea de bani pentru cump ărare de alcool și consumul excesiv de alcool.
Alocarea de resurse financiare pentru cump ărarea de alcool se asociaz ă semnificativ statistic și cu frecven ța
consumului de b ăuturi alcoolice/ frecven ța consumului excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate pân ă la
aceast ă vârst ă.
În privin ța consumului de alcool al membrilor familiei (de tip „Binge Drinking” și de tip excesiv, cu inducerea
st ării de ebrietate), analiza datelor arat ă c ă tat ăl a 22,3% dintre adolescen ți consum ă frecvent mai mult de 5
băuturi alcoolice consecutiv, iar pentru 1/10 dintre adolescen ți (11,9%) tat ăl ajunge frecvent la starea de
ebrietate. Consumul excesiv (be ție) de b ăuturi alcoolice al adolescentului se asociaz ă semnificativ statistic cu
consumul des de tip „Binge Drinking” și cel de tip excesiv ale tat ălui și cu „experimentarea” frecvent ă a st ărilor
de ebrietate de c ătre frate/sor ă. Faptul c ă alcoolul este un drog social larg acceptat, îi det ermin ă pe unii p ărin ți s ă
fie mult mai toleran ți cu consumul de alcool al adolescen ților în compara ție cu consumul de tutun:
• 9,1 % – tat ă, respectiv 7,5% dintre mame le/le-ar permit/e s ă consume alcool (în cazul tutunului doar
5,4%- ta ți și 5,8% – mame);
• doar aproximativ 3 din 5 p ărin ți (ta ți – 59,2%, mame – 64,8%) le-ar interzice categoric propriilor copii
să consume alcool/i-ar pedepsi/nu i-ar aproba (pentru tutun: tat ă -68,5%, mam ă-70,9%).
Exist ă o asociere semnificativ ă între nivelul de tolerare (permisivitate) al p ărin ților și consumul de alcool al
adolescen ților: propor ția subiec ților care au declarat c ă, de-a lungul vie ții, au consumat cel pu țin o dat ă alcool
sau c ă au ”experimentat” cel pu țin o dat ă starea de ebrietate cre ște propor țional cu nivelul de permisivitate al
120 părin ților (asociere mai mare cu nivelul de permisivitate al tat ălui fa ță de asocierea cu nivelul de permisivitate al
mamei). Nivelul de tolerare (permisivitate) al p ărin ților cre ște atunci când copiii dobândesc statutul de majori.
Rela țiile din familie influen țeaz ă în mod semnificativ consumul de alcool al copiilor existând o propor ție mai
mare de subiec ți care au consumat cel pu țin o dat ă în via ță alcool, în rândul celor care au fost în dezacord c u
itemii „discut ăm despre problema fiec ăruia” și „părin ți mei stabilesc reguli stricte”, precum și un procent mai
mare de adolescen ți care au ”experimentat” cel pu țin o dat ă în via ță starea de ebrietate în rândul celor care au
fost în dezacord cu itemi privind stabilirea de reg uli de comportament în familie clare și stabile și participarea
părin ților/tutorilor în via ța copiilor; de asemenea, exist ă o asociere semnificativ ă cu gradul de mul țumire fa ță de
rela ția cu mama: cea mai mic ă propor ție de subiec ți care au consumat excesiv alcool este în cazul cel or care sunt
mul țumi ți de rela ția cu mama, iar cea mai mare propor ție este în cazul celor care sunt nemul țumi ți de rela ție.
Influen ța celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă și a anturajului – aproximativ unul din 5 adolescen ți (17,9%) au
declarat c ă cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă consum ă des mai mult de 5 pahare de b ăuturi alcoolice o singur ă dat ă
(consum compulsiv) sau ajung des în starea de be ție, iar 58,2% dintre adolescen ți au declarat c ă în anturajul lor
se consum ă excesiv alcool pân ă la inducerea st ării de ebrietate (24,1% fac parte dintr-un grup de prieteni în care
cel pu țin jum ătate sau to ți membrii au „experimentat” starea de be ție).
Rela ția între afilierea la un grup și consumul de droguri nu este o rela ție unidirec țional ă (influen ța grupului
asupra individului) ci, în acest sens, se produce o rela ție biunivoc ă (indivizii tind s ă se integreze în grupuri cu
acelea și afinit ăți):
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care nu au consumat b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă vârst ă: aproximativ 2/3 (63%)
fac parte din grupuri în care nici unul/una dintre prieteni nu consum ă excesiv b ăuturi alcoolice, iar dintre
adolescen ții care au consumat b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă vârst ă doar 19,1% fac parte din grupuri în
care nici unul/una dintre prieteni nu consum ă excesiv b ăuturi alcoolice;
/arrowdwnrt1 dintre adolescen ții care nu au consumat excesiv b ăuturi alcoolice, cu inducerea st ării de ebrietate pân ă la
aceast ă vârst ă, 33,3% fac parte din grupuri în care nici unul/una dintre prieteni nu consum ă excesiv
băuturi alcoolice, iar dintre adolescen ții care au consumat excesiv b ăuturi alcoolice doar 8,1% fac parte
din grupuri în care nici unul/una dintre prieteni n u consum ă excesiv b ăuturi alcoolice.
Întreba ți dac ă ar accepta propunerea prietenului de a consuma alc ool pentru s ărb ători promovarea unui test (în
condi țiile în care au resurse financiare „ceva bani de bu zunar”, iar magazinul de b ăuturi este al ături), mai pu țin
de ½ dintre subiec ți (43,8%) au respins categoric posibilitatea ca ei s ă accepte, iar 8,4% au declarat c ă vor
accepta, în mod sigur, propunerea. Asocierile dintr e consumul/consumul excesiv de alcool, cel pu țin o dat ă de-a
lungul vie ții, al respondentului și consumul de alcool compulsiv/excesiv al celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă,
consumul excesiv alcool de c ătre persoane din anturajul adolescentului sau tenta ția de a accepta propunerea
prietenului de a consuma alcool, pentru a s ărb ători promovarea unui test sunt semnificative statis tic.
Consumul excesiv de alcool afecteaz ă rela țiile dintre adolescen ți, propor ția celor s-au declarat mul țumi ți fa ță de
rela ția cu prietenii din anturaj sc ăzând propor țional cu consumul de alcool al respondentului: 88,9 % pentru cei
care nu au consumat niciodat ă alcool, 78,1%- în cazul adolescen ților care nu au consumat excesiv alcool
niciodat ă, 76,1% – pentru adolescen ții care au consumat b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă vârst ă și 74,7%- pentru
cei care au consumat excesiv alcool (cu inducerea s t ării de ebrietate).
Tr ăsături psihologice – asocierea dintre prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool la respon den ți și
modul în care adolescen ții se rela ționeaz ă cu cei din jur, î și percep propria persoan ă și iau decizii este
semnificativ ă statistic. Astfel, se observ ă c ă adolescen ții care au declarat c ă au consumat, cel pu țin o dat ă în
via ță , alcool fa ță de cei care nu au consumat niciodat ă b ăuturi alcoolice consider ă într-o mai mare m ăsur ă c ă
trebuie sa la și de în țeles când e ști furios pe cineva, sunt mai încrez ători în propria persoan ă ”capabil s ă fac
lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor ” și mai hot ărâ ți ”când decid s ă fac ceva, întotdeauna îmi duc
activitatea pân ă la cap ăt”, iar comparând adolescen ții care au experimentat starea de ebrietate, cel pu țin o dat ă
de-a lungul vie ții, cu cei care nu s-au îmb ătat niciodat ă se observ ă c ă primii au dificult ăți în a cere ajutorul
atunci când au probleme, consider ă c ă singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi la și pe al ți s ă în țeleag ă
cine este șeful și c ă trebuie sa la și de în țeles când e ști furios pe cineva, iar în privin ța modului în care iau decizii
respect ă doar regulile pe care vor ei s ă le respecte și deși nu cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă se decid ă
asupra unei ac țiuni, când au decis ceva, întotdeauna î și duc activitatea pân ă la cap ăt.
Implicarea în activit ățile școlare sau extra școlare – absen ța de la orele de școal ă, indiferent de motiv, precum și
preferin țele pentru petrecerea timpului liber (ex: distrac ția în ora ș – discotec ă/cafenea/ petreceri etc., întâlniri cu
prietenii pentru a ne distra pe seama altora, folos irea internetului pentru chat, muzic ă, jocuri etc.) se asociaz ă
121 semnificativ statistic cu consumul/consumul excesiv de alcool, iar prevalen ța consumului excesiv de alcool se
asociaz ă semnificativ statistic cu itemii privind rela ția subiectului cu școala : cre ște invers propor țional cu
atrac ția fa ță de școal ă, este mai mare pentru adolescen ții care au declarat c ă nu prea respect ă ceea ce la spun
profesorii și pentru care nu prea conteaz ă rezultatele școlare.
Cuno știn țe, percep ția consecin țelor și riscurilor consumului de alcool și opinii privind motiva ția
debutului/consumului de alcool – 18,4% dintre adolescen ți declar ă c ă nu au cuno știn țe suficiente privind
alcoolul și efectele consumului s ău, iar în privin ța percep ției riscurilor consumului de alcool, ca și în cazul
tutunului, este diferit ă în func ție de tipul și frecven ța consumului: doar 23,2% consider ă c ă implic ă riscuri mari
consumul unui pahar – dou ă în fiecare zi („doza social ă” acceptat ă conform mitului c ă alcoolul are
propriet ățile unui medicament), iar pentru consumul consecutiv a mai mult de 5 b ăuturi alcoolice în fiecare
week-end 4,1% – consider ă c ă nu exist ă nici un risc, iar 57,6% c ă implic ă riscuri mari. Asocierea dintre
prevalen ța consumului excesiv de alcool și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul consecutiv a mai
mult de 5 b ăuturi alcoolice în fiecare week-end este semnificat iv ă statistic.
Referitor la percep ția consecin țelor, pe care consider ă c ă le-ar putea consumul de alcool asupra unui tân ăr de
vârsta sa, îngrijor ător este faptul c ă sunt elevi care atribuie efecte pozitive consumulu i de alcool: declar ă c ă s-ar
distra mai bine, consider ă c ă alcoolul este un mijloc de reducere a stresului:„ ui ți de griji și de probleme
personale”(69,3%) și te sim ți „mai relaxat”(60,1%); iar aproximativ ¼ dintre ad olescen ți consider ă consumul de
alcool ca un ”mijloc” de socializare: „mai încrez ător în for țele proprii și mai sociabil” (26,8%), „mai prietenos,
comunicativ”(24,6%) și popular (18,3%). Exist ă diferen țe între percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul
de alcool de c ătre adolescen ții care au consumat cel pu țin o dat ă în via ță b ăuturi alcoolice comparativ cu cei care
nu au b ăut niciodat ă alcool.
Procentul elevilor care au avut probleme în ultimele 12 luni din cauza consumului d e alcool (13%) și droguri
(1,7%), indic ă faptul c ă, pentru adolescen ți, consumul de alcool/droguri a început s ă constituie o cauz ă a
violen ței fizice, a deterior ării rela țiilor cu familia/anturaj/profesori și a sc ăderii performan țelor școlare. Cei mai
„intoleran ți” în privin ța consumului de alcool sunt p ărin ții, cei mai toleran ți în privin ța consumului de droguri
sunt prietenii; în schimb cei mai permisivi în priv in ța consumului de alcool și mai intoleran ți în privin ța
consumului de droguri sunt profesorii.
Referitor la opinia privind cauzele/motivele care determin ă debutul/consumul de alcool se observ ă c ă cele mai
importante 4 motive/cauze sunt: anturajul/prietenii , problemele personale, curiozitatea/tenta ția și dorin ța de
senza ții tari, iar cele mai pu țin importante sunt: s ărăcia, că au fost obliga ți de cineva și pentru a sl ăbi. Consumul
sau nu de alcool excesiv determin ă diferen țe în r ăspunsurile privind motivele care îi determin ă pe unii tineri s ă
debuteze/consume alcool.
În modelul de grupare a cazurilor relativ omogene (CHA ID ), pe baza c ăruia se pot face predic ții cu o eroare de
5,8% privind consumul sau nu de alcool, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, s-au selectat pe baza a 4 itemi
(dificultate procurare _vin, preocup ări_ie șirile în ora ș_discotec ă/cafenea/petrecere/chef, câ ți dintre prietenii cu
care petrec cea mai mare parte a timpului liber se îmbat ă și consumul de tutun de-a lungul vie ții) 1 profil pentru
care sunt 100% șanse pentru ca respectivi adolescen ți s ă consume alcool și 5 profile pentru care sunt între
91,4%- 99,4% șanse pentru ca respectivi adolescen ți s ă consume alcool. Pentru consumul excesiv de alcool, cu
inducerea st ării de ebrietate, cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, în modelul de grupare a cazurilor relativ
omogene (CHAID – cu eroare de predic ție de 19,4%), s-au selectat pe baza a 6 itemi (prob abilitate_consum
excesiv de alcool anul viitor, opinia_dac ă bea un tân ăr se distreaz ă mai bine, consumul de tutun de-a lungul
vie ții, câ ți dintre prietenii cu care petrec cea mai mare part e a timpului liber se îmbat ă, vârsta,
probabilitate_consum excesiv de alcool anul viitor) 3 profile pentru care sunt șanse mai mari de 84% ca
adolescen ții respectivi s ă consume excesiv alcool
Folosind regresia logistic ă s-au analizat caracteristicile ce diferen țiaz ă adolescen ții care au consumat alcool, cel
pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții, de cei care au declarat c ă nu au b ăut niciodat ă. Modelul final de regresie
indic ă faptul c ă un risc mai mare (probabilitate 65,5 %) de a consu ma b ăuturi alcoolice este influen țat de:
atitudinea p ărin ților, dac ă a consumat tutun (fumat) cel pu țin o dată în via ță , accesibilitatea b ăuturilor alcoolice,
încrederea în for țele proprii („sunt capabil sa fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoanelor”), nivelul de
cuno știn țe despre alcool („ știu tot ce ar trebui s ă știu despre alcool și efectele sale”), percep ția asupra
consecin țelor consumului de alcool („se angajeaz ă într-o rela ție sexual ă pe care a doua zi o regret ă”) și modul de
rela ționare cu cei din jur („singurul mod de a face fa ță agresiunilor este s ă îi la ți pe al ți s ă în țeleag ă cine este
șeful”). Modelul clasific ă corect 96,9% dintre subiec ți (99,1% dintre cei care au consumat alcool și 45,4% dintre
cei care nu au consumat niciodat ă alcool).
122 Capitolul V . Consumul de droguri ilicite
A. Gradul de cunoa ștere a drogurilor ilegale
În prim ă faz ă a fost analizat gradul de familiarizare , de cunoa ștere a drogurilor ilegale,
observându-se urm ătoarele:
/checkbld cele mai cunoscute droguri sunt heroina, cocaina și marijuana/ha șișul, mai mult de trei sferturi
din popula ția interogat ă declarând c ă au auzit de ele (90,4%, 80,3%, respectiv 76,8%);
/checkbld urm ătoarele droguri cunoscute sunt ecstasy-ul și tranchilizantele men ționate de aproximativ 2/3
din total (69.7% și 68,3%);
/checkbld cel mai pu țin cunoscut drog ilegal de c ătre elevi este GHB – ul cunoscut doar de un procent de
4,9% dintre adolescen ți.
Grafic 5.1 : Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „ A ți auzit vreodat ă de …?” (diferen ța
pân ă la 100% reprezint ă NR)
4.9 11.8 19.5 22.8 26.2 34.7 35.7 68.3 69.7 76.8 80.3 90.4
4 66 83.9 77 69.3 66 62.6 54.1 64.3 20.3 19.1 12 8.5 9.6
alt drog GHB crack LSD ketamina metadona amphetamine ciuperci halocinogene tranchilizante sau sedative ecstasy marijuana sau hasis heroina cocaina
nu
da
La alte droguri au fost men ționate: aurolac, canabis, mac s ălbatic, metamfetamin ă, nicotin ă, opiu, tusin
(14- subiec ți).
123 În func ție de num ărul de droguri ilicite de care declar ă c ă a auzit, distribu ția adolescen ților este
urm ătoarea:
/arrowdwnrt1 16,7% – nu au auzit de nici un drog ilicit;
/arrowdwnrt1 aproximativ 1/3 dintre adolescen ți (31,5%) – declar ă c ă au auzit de maxim 5 droguri ilicite;
/arrowdwnrt1 mai mult de 1/3 dintre adolescen ți (38,2%) – declar ă c ă au auzit de 6-8 droguri ilicite;
/arrowdwnrt1 13,6% dintre adolescen ți declar ă c ă au auzit de 9-12 droguri ilicite.
Tabel 5.1 : Distribu ția responden ților în func ție de num ărul de droguri ilicite de care a auzit
Nr de droguri de care a auzit
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 0
(nici unul)
% 1.2 2.3 2.7 7.7 17.6 14.5 12.8 10.9 6.4 5.0 1.7 0.5 16.7
% cumulativ 1,2 3,5 6,2 13,9 31,5 46 58,8 69,7 76,1 81,1 82,8 83,3 100
B. Prevalen ța de-a lungul vie ții și previziuni legate de consumul de droguri ilicite
Tabel 5.2 : Prevalen ța consumului de droguri ilegale în
func ție de tipul de drog consumat
Analiza rezultatelor ob ținute în urma
cercet ării jude țene privind prevalen ța
consumului de-a lungul vie ții de droguri
ilicite, în func ție de tipul de drog consumat
arat ă c ă:
/checkbld 7% dintre adolescen ți au declarat c ă au
consumat cel pu țin o dat ă pe parcursul vie ții,
cel pu țin un drog;
/checkbld o prevalen ță ridicat ă este înregistrat ă în
ceea ce prive ște consumul
tranchilizantelor/sedativelor f ără prescrip ția medicului, înregistrându-se un procent de 3% pen tru
consumul pân ă la aceast ă vârst ă, iar 2,2% au declarat c ă au consumat alcool împreun ă cu pastile
(medicamente);
/checkbld cel mai consumat drog ilicit în rândul celor chesti ona ți este marijuana, 2,3% dintre elevi
declarând c ă au consumat acest drog cel pu țin o dat ă pe parcursul vie ții.
/checkbld celelalte droguri au un procent declarat de consum pân ă la aceast ă vârst ă de sub 1%.
%
tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția medicului 3,0
marijuana sau ha șiș 2,3
alcool împreun ă cu pastile (medicamente) 2,2
alte droguri (delirium, metamfetamine, pastile
amestecate cu tutun, regenon, m ărar+nuc+papur ă) 0,4
steroizi anabolizan ți 0,3
amfetamine 0,3
inhalante 0,3
heroina 0,2
ecstasy 0,1
cocaina 0,1
ciuperci halucinogene 0,1
Total* 6,9
* – sunt subiec ți care au declarat c ă au consumat mai multe droguri
124 de-a lungul vietii 1,2 0,9 0,2 2,3
in ultimele 12 luni 1,0 0,8 1,8
in ultimele 30 de zile 0,7 0,1 0,8 1-2 ori 3-5 ori 10-19 ori total
fumezi marijuana
(iarba) sau hasis 2,8 1,8 6,8 5,5
inhalezi o substanta
(aurolac etc) pentru a
te simti mai bine 1,9 0,9 3,9 5,1
consumi alte droguri 2,3 1,7 4,5 5,3 foarte
posibil posibil aproape
imposibil nu
raspund Grafic 5.2: Prevalen ța consumului de marijuana în func ție de frecven ța
consumului la subiec ții care au declarat c ă au consumat pân ă la aceast ă vârst ă
Analiza frecven ței
consumului de marijuana
arat ă c ă cei mai mul ți dintre
subiec ți au consumat de1-2
ori:
/arrowdwnrt1 1,2% de-a lungul vie ții
(52,2% dintre
responden ții care au
declarat că au consumat
cel pu țin o dat ă în via ță
marijuana),
/arrowdwnrt1 1% în ultimele 12 luni (55,6% dintre responden ții care au declarat c ă au consumat cel pu țin o
dat ă în ultimele 12 luni marijuana)
/arrowdwnrt1 0,7% în ultimele 30 de zile.
Grafic 5.3 Distribu ția subiec ților în funcție de răspunsurile privind
probabilitatea ca în urm ătorul an, începând de acum, s ă consume droguri
(diferen ța pân ă la 100% este propor ția celor care au optat pentru „imposibil”)
Necesitatea implement ării
programelor de prevenire devine
și mai evident ă dac ă avem în
vedere c ă pentru urm ătorul an:
/arrowdwnrt1 pentru fumat marijuana
(iarb ă) sau ha șiș – pentru
varianta de r ăspuns
„imposibil” au optat doar
83,1% dintre responden ți,
iar 4,6% – declar ă c ă acest
lucru este posibil sau foarte posibil;
/arrowdwnrt1 numai 88,3% exclud cu siguran ță faptul c ă vor inhala o substan ță (aurolac etc.) pentru a se sim ți
mai bine (2,8% – au optat pentru posibil sau foarte posibil);
/arrowdwnrt1 86,2% exclud cu siguran ță posibilitatea ca ei s ă consume un alt drog ilegal (4% declar ă c ă acest
lucru este posibil sau foarte posibil).
125 C. Vârst ă de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri
Conform datelor din tabelul 5.3 cei mai mul ți dintre subiec ți au declarat c ă au început consumul
droguri de la vârsta de 16 ani sau mai târziu.
Tabel 5.3 Distribu ția subiecților în func ție de vârsta de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri (nr. subiec ți)
Vârst ă debut_consumat marijuana sau ha șiș
14 ani 15 ani 16 ani sau mai târziu nu r ăspund Total
Ai consumat vreodat ă _ marijuana sau ha șiș ? – da 1 1 17 4 23
1-2 0 1 9 3 13
3-5 0 0 7 1 8 De câte ori ai consumat marijuana (iarb ă) sau
ha șiș _ pân ă la aceast ă vârst ă? 10-19 1 0 1 0 2
Vârst ă debut consum
9 ani sau mai
devreme 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani sau
mai târziu nu
răspund Total
tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția
medicului 1 1 3 3 17 5 30
amfetamine 1 1 1 3
cocain ă 1 1
heroin ă 2 2
ecstasy 1 1
ciuperci halucinogene 1 1
alcool împreun ă cu pastile (medicamente) 1 2 13 6 22
steroizi anabolizan ți 3 3
inhalante 1 1 1 3
alte droguri (delirium, metamfetamine,
pastile amestecate cu tutun, regenon,
mărar+nuc+papur ă) 1 3 4
Total 2 2 1 3 7 37 18 70
D. Asocierea cu caracteristicile socio-demografice
/head2right Sex și vârst ă
Tabel 5.4 Asocierea dintre sexul respondentului și consumul de droguri
sex
masculin feminin Total Test de semnifica ție
7 23 30 tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția
medicului 23.3% 76.7% 100.0% χ2 = 4,08; DF= 1; p=0,036
ϕ (phi)= – 0,07
17 6 23 marijuana sau ha șiș 73.9% 26.1% 100.0% χ2 = 11,07; DF= 1; p=0,001
ϕ (phi)= 0,11
10 12 22 alcool împreun ă cu pastile (medicamente) 45.5% 54.5% 100.0% nesemnificativ statistic (p>0.05)
30 39 69 toate drogurile 43.5% 56.5% 100.0% nesemnificativ statistic (p>0.05)
Pentru a verifica dac ă consumul de droguri pân ă la aceast ă vârst ă difer ă în func ție de sexul
respondentului s-a aplicat testul χ2 de asociere. Conform rezultatelor din tabelul 5.4 p utem spune:
subiec ții de sex masculin tind s ă consume marijuana sau ha șiș mai mult decât cei de sex feminin care
consum ă în schimb într-o m ăsur ă mai mare tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția medicului.
Indicatorul m ărimii efectului indic ă o rela ție foarte slab ă între sex și consumul de marijuana/ha șiș sau
tranchilizante/sedative f ără prescrip ția medicului (coeficientul phi < 0,2).
126 De și rela ția este foarte slab ă (coeficientul phi < 0,2), exist ă o asociere între consumul de droguri de-a
lungul vie ții și statutul de minor/major 51 al respondentului.
Tabel 5.5 Asocierea dintre statutul de minor/major al respondentului și consumul de droguri
Vârsta_minori_majori
minori majori Total Test de semnifica ție
9 21 30 tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția
medicului 30.0% 70.0% 100.0% χ2 = 4,93; DF= 1; p=0,039
ϕ (phi)= – 0,07
5 18 23 marijuana sau ha șiș 21.7% 78.3% 100.0% χ2 = 7,42; DF= 1; p=0,005
ϕ (phi)= -0,09
8 14 22 alcool împreun ă cu pastile (medicamente) 36.4% 63.6% 100.0% nesemnificativ statistic (p>0.05)
25 44 69 toate drogurile 36.2% 63.8% 100.0% χ2 = 5,66; DF= 1; p=0,018
ϕ (phi)= – 0,07
/head2right Nivelul de școlarizare – Ca și în cazul caracteristicilor demografice (sex și vârst ă), anul de
studiu se asociaz ă semnificativ cu consumul de droguri de-a lungul vi e ții (indicatorul m ărimii
efectului indic ă îns ă o rela ție foarte slab ă – coeficientul phi < 0,2).
Tabel 5.6 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) și consumul de droguri
In ce clasa esti?
a IX-a
+a X-a aXI-a+aXII-
a+aXIII-a Total Test de semnifica ție
9 21 30 tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția
medicului 30.0% 70.0% 100.0% χ2 = 5,11; DF= 1; p=0,020
ϕ (phi)= – 0,07
5 18 23 marijuana sau ha șiș 21.7% 78.3% 100.0% χ2 = 8,11; DF= 1; p=0,005
ϕ (phi)= -0,09
8 14 22 alcool împreun ă cu pastile (medicamente) 36.4% 63.6% 100.0% nesemnificativ statistic (p>0.05)
25 44 69 toate drogurile 36.2% 63.8% 100.0% χ2 = 5,81; DF= 1; p=0,011
ϕ (phi)= – 0,07
/head2right Mediul de reziden ță – De și asocierea între perioada de contact cu mediul urb an și consumul de
droguri de-a lungul vie ții este nesemnificativ statistic se observ ă c ă: propor ția de adolescen ți care au
declarat c ă de-a lungul vie ții au consumat cel pu țin o dat ă droguri este cea mai mare în rândul
responden ților care au locuit numai în mediu urban, urmat ă de cea a subiec ților care au locuit atât în
mediul urban, cât și rural, iar cea mai mic ă propor ție este pentru cei care au locuit doar în rural
Tabel 5.7 Asocierea dintre ani de reziden ță în urban și consumul de droguri
reziden ță
doar
urban doar rural (0
ani urban) 1-20 ani
urban Total Test de
semnifica ție
tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția medicului 59.3% 14.8% 25.9% 100.0%
marijuana sau ha șiș 65.2% 4.3% 30.4% 100.0%
alcool împreun ă cu pastile (medicamente) 55.0% 15.0% 30.0% 100.0%
toate drogurile 55.4% 12.3% 32.3% 100.0% nesemnificativ
statistic
51 Distribu ția e șantionului este urm ătoarea: 15-17 ani – 504 subiec ți, 18 ani – 212 subiec ți, 19-42 de ani -291; având în
vedere c ă în chestionar a fost inclus ă întrebare privind anul na șterii (Q2) și este imposibil de precizat câ ți dintre cei n ăscu ți
în anul 1990 sunt deja majori, s-a optat pentru inc luderea tuturor celor de 18 ani în categoria celor majori pentru a avea o
mărime aproximativ egal ă de subiec ți pentru cele 2 intervale (minori – 504 subiec ți, majori – 503 subiec ți)
127 10,8% 3,9% 4,1%
0246810 12
gratis contra cost atat gratis cat
si contracost /head2right Situa ția familial ă
Nivelul de educa ție al p ărin ților nu se asociaz ă semnificativ statistic cu prevalen ța consumului de
droguri de-a lungul vie ții; exist ă îns ă asocieri semnificative (rela ții foarte slabe – coeficientul phi < 0,2)
între:
/arrowdwnrt1 itemul „în familia mea exist ă cineva care are probleme cu legea” și consumul de marijuana/ha șiș
sau consumul de droguri, în general;
/arrowdwnrt1 itemul „în familia mea exist ă o persoan ă care consum ă droguri” și consumul de marijuana/ha șiș;
/arrowdwnrt1 itemul „tipul de familie în care locuie ște subiectul” și consumul de tranchilizante sau sedative
fără prescrip ția medicului sau consumul de droguri, în general
Tabel 5.8 Asocierea dintre prevalen ța consumului de droguri de-a lungul vie ții și situa ția familial ă
In familia mea_exista cineva care are probleme cu l egea
da nu Total Test de semnifica ție
marijuana sau ha șiș 13.6% 86.4% 100.0% χ2 = 4,74; DF= 1; p=0,028 ϕ (phi)= 0,10
toate drogurile 9.4% 90.6% 100.0% χ2 = 3,90; DF= 1; p=0,037 ϕ (phi)= 0,07
In familia mea_exista o persoana care consuma drogu ri
da nu Total Test de semnifica ție
marijuana sau ha șiș 8.7% 91.3% 100.0% χ2 = 4,67; DF= 1; p=0,028 ϕ (phi)= 0,11
Persoane care locuiesc in aceeasi gospodarie
ambii p ărin ți
buni un/ambii p ărinți vitregi,
monoparentale, f ără p ărin ți Total Test de semnifica ție
tranchilizante sau sedative
fără prescrip ția medicului 66.7% 33.3% 100.0% χ2 = 5,87; DF= 1; p=0,017 ϕ (phi)= – 0,09
toate drogurile 75.4% 24.6% 100.0% χ2 = 3,22; DF= 1; p=0,04
E. Influen ța factorilor de risc și de protec ție
• Accesibilitatea și disponibilitatea
Grafic 5.4 : Distribu ția responden ților în func ție
de modul în care i-au fost oferite droguri
Întreba ți dac ă li s-au oferit vreodat ă
droguri 18,8% dintre adolescen ți au
răspuns afirmativ:
/arrowdwnrt1 1/10 adolescen ți a declarat c ă
i-au fost oferite gratis;
/arrowdwnrt1 8% dintre responden ți au
declarat c ă le-au fost oferite
droguri contra cost sau atât
gratis cât și contra cost.
128 1,9% 2% 5,1% 7% 8,2% 21,4%
0 5 10 15 20 25 oricand vreau foarte usor usor greu foarte greu imposibil Conform datelor din graficul urm ător, în cazul în care adolescentul ar dori s ă fac ă rost de droguri:
/arrowdwnrt1 cel mai greu de procurat sunt heroina (imposibil – 23,8%dintre subiec ți), amfetaminele
(imposibil – 23,2%) și ecstasy (imposibil – 23,2%);
/arrowdwnrt1 cel mai u șor de procurat sunt tranchilizante sau sedative (im posibil – 21,4%, iar oricând vreau/
destul de u șor/ u șor – 7,6% ).
Grafic 5.5 : Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea dificult ății cu care ar putea procura unele droguri dac ă
ar dori acest lucru (diferen ța pân ă la 100% reprezint ă NS/NR)
0510 15 20 25
amfetamine 1,1 0,9 1,6 7,4 6,7 23,2
ecstasy 0,9 1,4 3,0 8,1 7,2 23,2
tranchilizante sau sedative 0,9 2,6 4,1 6,9 8,0 21,4
cocaina 0,8 2,8 1,9 7,7 7,7 23,0
heroina 0,8 1,9 1,9 7,5 8,0 23,8 oricand
vreau destul de
usor usor dificil destul de
dificil imposibil
Grafic 5.6 : Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea
dificult ății cu care ar putea procura marijuana sau ha șiș dac ă ar
dori acest lucru (diferen ța pân ă la 100% reprezint ă NS/NR)
Întreba ți cât de greu consider ă c ă ar fi s ă-și
procure marijuana sau ha șiș (canabis), dac ă ar dori
asta:
/arrowdwnrt1 aproximativ unul din 10 subiec ți (9%)
consider ă c ă este u șor/foarte u șor/pot face
rost oricând doresc;
/arrowdwnrt1 15,2% dintre responden ți consider ă c ă este
greu/foarte greu;
/arrowdwnrt1 mai mult de 1/5 adolescen ți (21,4%) declar ă c ă le este imposibil.
Pentru a facilita compara ția, scalele ordinale (D8 și D14) au fost transformate în scale cu valori de l a
-3 la 3 52 ; se observ ă c ă:
/arrowdwnrt1 histogramele sunt moderat asimetrice: distribu ții alungite spre stânga (Skewness < 0) și moderat
aplatizate (platicurtice – Kurtosis < 0) comparativ cu distribu ția normal ă;
52 3 = oricând vreau, 2 = foarte u șor/destul de u șor, 1= u șor, 0=NS/NR, -1=greu, -2=foarte greu/destul de difi cil, –
3=imposibil
129 /arrowdwnrt1 modul este 0 pentru toate drogurile;
/arrowdwnrt1 cel mai u șor de procurat sunt marijuana/ha șiș (cannabis) (media = – 0,82, suma = -736) și
tranchilizantele/sedativele (media = – 0,85, suma = -758);
/arrowdwnrt1 cel mai dificil de procurat sunt heroina (media = – 0,98, suma = -876), amfetaminele (media = –
0,94, suma = -843) și ecstasy (media = – 0,94, suma = -841);
/arrowdwnrt1 cocaina ocup ă un loc intermediar (media = – 0,93, suma = -829).
Tabel nr. 5.9 Aprecierea dificult ății procur ării de droguri – indicatori ai tendin ței centrale și dispersiei
Cât de dificil crezi ca ti-ar fi sa-ti procuri daca ai vrea……..?
indicatori de dispersie
și de tendin ță central ă marijuana sau
ha șiș (cannabis) amfetamine tranchilizante
sau sedative ecstasy heroina cocaina
Media -,82 -,94 -,85 -,94 -,98 -,93
Mod 0 0 0 0 0 0
Abatere standard 1,511 1,421 1,466 1,438 1,445 1,461
Skewness (oblicitate) -,097 -,271 -,223 -,234 -,181 -,171
Kurtosis (boltire) -,614 -,739 -,770 -,827 -,870 -,805
Suma -736 -843 -758 -841 -876 -829
În cazul în care subiectul ar dori s ă fac ă rost de droguri, acest lucru ar fi posibil pentru:
/arrowdwnrt1 19,3% dintre responden ți – la școal ă sau în apropierea școlii (4,8% – u șor/foarte u șor/oricând
dore ște, iar 14,4% – greu/foarte greu);
/arrowdwnrt1 unul din 5 adolescen ți (21,9%) – în cartierul unde locuie ște (6,8% – u șor/foarte u șor/oricând
dore ște, iar 15,1% – greu/foarte greu);
/arrowdwnrt1 unul din 4 subiec ți (26,4%) – în locurile unde petrece timpul liber: discoteci, baruri etc. (14,3% –
ușor/foarte u șor/oricând dore ște, iar 12,1% – greu/foarte greu).
Tabel 5.10 Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Dac ă ai dori s ă faci rost de droguri,
acest lucru ar fi posibil…?”
la școal ă sau în
apropierea școlii în cartierul
unde locuie ști în locurile unde petreci timpul
liber (discoteci, baruri etc.)
oricând vreau 1,2 1,5 2,2
foarte u șor 1,2 1,5 3,1
ușor 2,3 3,9 8,9
greu 9,2 9,4 7,7
foarte greu 5,3 5,7 4,4
imposibil 24,8 24,1 16,7
nu știu 47,0 45,6 48,1
nu r ăspund 9,0 8,4 8,8
Un alt aspect important urm ărit în studiu este opinia adolescen ților privind loca țiile de unde ar putea
cump ăra mai u șor marijuana/ha șiș care, a șa cum ar ătam anterior, este considerat de subiec ți drogul cel
mai u șor de procurat. Au fost ob ținute urm ătoarele rezultate:
/arrowdwnrt1 I men țiune – discoteca (31,1%), pe strad ă sau în parc (3,5%) și cu ajutorul internetului (3,3%);
/arrowdwnrt1 II men țiune – în casa dealerului (7,8%), cu ajutorul inter netului (6,8%) și pe strad ă sau în parc
(6%);
/arrowdwnrt1 III men țiune – într-un bar (13,6%), cu ajutorul internetulu i (6,3%) și în casa dealerului (2%).
130 Tabel 5.11 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „În care din urm ătoarele locuri știi/ai auzit c ă
ai putea cump ăra mai u șor marijuana/ha șiș dac ă ai vrea?” dup ă cele 3 men țiuni(alegeri)
Loca ție I men țiune II men țiune III men țiune
într-o discotec ă 31,1 2,0 ,6
pe strada, în parc, etc. 3,5 6,0 –
cu ajutorul internetului 3,3 6,8 6,3
într-un bar 2,8 3,8 13,6
în casa dealerului 2,5 7,8 2,0
la școal ă 1,0 3,3 1,0
în alte locuri ,6 ,5 ,9
la internet-cafe ,2 5, 2 1,5
NS/NR 55,0 64,6 74,1
Total 100 % 100 % 100%
La alte locuri au fost men ționate: alt ora ș Bucure ști/în ora șe mari, în alt ă țar ă/în str ăin ătate, în gar ă, în
cartier/într-un cartier r ău famat, în casa unui prieten/alte cuno știn țe, liceul „H…”, în baruri de
striptease, la col țul str ăzii noaptea, unde dore ște dealerul.
Fără a ține cont de ordinea men țiunii (alegerii) se observ ă c ă cele mai importante 3 loca ții sunt
locurile de petrecere a timpului liber – discotecil e (men ționat de 21,6% dintre responden ți) și barurile
(12,9% dintre responden ți) și internetul (10,5% dintre responden ți).
Tabel 5.12 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „În care din urm ătoarele locuri știi/ai auzit c ă
ai putea cump ăra mai u șor marijuana/ha șiș dac ă ai vrea?” fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii)
Loca ție Nr. subiec ți care au
nominalizat loca ția % – de subiec ți care au
nominalizat respectiva loca ție 53 % – de subiec ți care au nominalizat
fiecare loca ție din total cazuri
valide 54
într-o discotec ă 339 21,6 38,9
într-un bar 203 12,9 23,2
cu ajutorul internetului 165 10,5 18,9
în casa dealerului 124 7,9 14,2
pe strad ă, în parc etc. 95 6,0 10,9
la internet- cafe 69 4,4 7,9
la școal ă 53 3,4 6,1
în alte locuri 20 1,3 2,3
NS/NR 505 32,1 57,8
Total r ăspunsuri 1573 100,0 180,2
873 – N valid
Având în vedere c ă, exceptându-i pe cei 7% dintre adolescen ți care au declarat c ă au consumat droguri,
al ți 10 % (101 subiec ți) confirm ă faptul c ă, de și nu au consumat, au avut posibilitatea s ă încerce
marijuana sau ha șiș, este necesar ca activit ățile de prevenire s ă se axeze pe promovarea:
/arrowdwnrt1 unor modalit ăți de petrecere a timpului liber sub supraveherea ad ul ților (ex practicarea de
activit ăți sportive sub supravegherea antrenorilor);
/arrowdwnrt1 înt ărirea abilit ăților sociale – promovarea valorilor pozitive, înt ărirea abilit ăților adolescentului
de a înfrunta provoc ările pe care le presupune integrarea social ă și cre șterea capacit ății
individului de a rezista la presiunea anturajului.
53 21,6% = 347*100/1602
54 39% = 347*100/888(nr. de subiec ți care au r ăspuns – cazuri valide)
131 Tabel 5.13 Distribu ția subiec ților care au avut posibilitatea s ă încerce marijuana sau ha șiș dar nu au f ăcut-o în func ție
de frecven ța oportunit ăților
Ai avut vreodat ă posibilitatea s ă încerci marijuana sau ha șiș,
dar nu ai f ăcut-o?- da Dac ă ai avut posibilitatea s ă încerci
marijuana sau ha șiș, dar nu ai f ăcut-o,
de câte ori ți s-a întâmplat acest lucru? Nr. subiec ți %
1-2 71 70.3%
3-5 16 15.8%
6-15 2 2.0%
30 sau mai mult 2 2.0%
nu am avut posibilitatea 2 2.0%
nu r ăspund 8 7.9%
Total 101 100.0%
Întreba ți care a fost modalitatea de procurare a drogurilor ilicite 55 pe care le-au consumat, cei mai
mul ți au declarat c ă le-au consumat la comun/împ ărțit într-un grup de prieteni sau c ă i-au fost date de
un prieten mai mare decât el (conform celor ar ătate anterior 1/10 adolescen ți a declarat c ă i-au fost
oferite droguri gratis). Disponibilitatea drogurilo r se asociaz ă semnificativ statistic (rela ția dintre
variabile este slab ă sau modest ă ca intensitate) cu consumul de droguri cel pu țin o dat ă de-a lungul
vie ții.
Tabel 5.14 Distribu ția subiec ților care au declarat c ă au consumat droguri ilicite în func ție de modalitatea de procurare
l-am consumat la comun, împ ărțit într-un grup de prieteni 1.0
mi le-a dat un prieten mai mare decât mine 0.8
mi le-a dat un prieten de aceea și vârsta cu mine 0.3
mi l-a dat gratis o persoana str ăin ă 0.2
l-am cump ărat de la un prieten 0.2
altfel (mi l-a dat patronul la care lucrez, de la f armacie) 0.2
mi le-a dat fratele/sora mai mare 0.1
Tabel 5.15 Asocierea dintre prevalen ța consumului de droguri de-a lungul vie ții și disponibilitatea drogurilor
Consum de droguri ilicite – de-a lungul vie ții
da nu Test de semnifica ție
gratis 64,3% 55,5%
contra cost 7,1% 24,7%
atât gratis cât și contra cost 28,6% 19,9% Ți s-au oferit vreodat ă
droguri? – da
Total 100,0% 100,0% τ Goodman and Kruskal _ p=0,042
consum droguri v. depend.=0,034
Cramer's V =0,184 p=0,041
Tabel 5.16 Asocierea dintre prevalen ța consumului de droguri de-a lungul vie ții și disponibilitatea drogurilor în
cartierul unde locuie ște și locurile unde petrece timpul liber
Consum de droguri ilicite – de-a lungul vie ții Dac ă ai dori sa faci rost de droguri acest lucru ar fi posibil_
da nu Total Test de semnifica ție
Da (oricând vreau + foarte u șor +
ușor + foarte greu + greu) 15,8% 84,2% 100,0% în cartierul unde locuie ști?
Nu (imposibil ) 7,4% 92,6% 100,0% χ2 =7,17; DF= 1; p=0,008
Phi ( ϕ) =0,13; p=0,008
Da (oricând vreau + foarte u șor +
ușor + foarte greu + greu) 17,8% 82,2% 100,0% în locurile unde petreci
timpul liber (discoteci,
baruri etc.)? Nu (imposibil ) 4,0% 96,0% 100,0% χ2 =18,29; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,20; p=0,000
55 cei care au declarat c ă au consumat tranchilizante/sedative f ără prescrip ția medicului sau alcool împreun ă cu pastile –
medicamente au optat pentru varianta de r ăspuns „nu am consumat niciodat ă” (D17)
132
sigur nu
86,5% putin
probabil
6,8% probabil
5,1% sigur da
1,6% • Consumul de droguri al membrilor familiei, a celui/ celei mai bun/ ă prieten/ ă și a
prietenilor din anturaj
Doar 9 adolescen ți au declarat c ă membrii ai familiei sale consum ă droguri:
/arrowdwnrt1 3 subiec ți – pentru consumul de inhalan ți (aurolac, prenadez etc.);
/arrowdwnrt1 5 subiec ți – pentru consumul de marijuana sau ha șiș (iarb ă);
/arrowdwnrt1 1 subiect – pentru consumul altor droguri.
Tabel 5.17 Distribu ția subiec ților care au declarat c ă
cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă au consum ă droguri
2,4% dintre subiec ți au declarat c ă cel/cea mai bun/ ă
prieten/ ă consum ă droguri, iar 4,2% c ă prieteni din
anturajul cu care petrec cea mai mare parte a timp ului
consum ă marijuana sau alte droguri.
Tabel 5.18 Distribu ția subiec ților în func ție de propor ția prietenilor din anturaj care consum ă marijuana/ alte droguri
nici unul/una mai pu țin de 1/2 1/2 mai mult de 1/2 to ți NS/NR Total
Nr. subiec ți 671 30 6 4 2 294 1007
% 66,6 3,0 ,6 ,4 ,2 29,2 100,0
Grafic 5.7 : Distribu ția responden ților în func ție de probabilitatea de a accepta
propunerea s ă fumeze ha șiș la o petrecere (în condi țiile în care prietenul s ău accept ă)
Întreba ți dac ă ar accepta propunerea s ă
fumeze ha șiș la o petrecere (în condi țiile în
care dore ște s ă se integreze social în grupul
respectiv, iar prietenul s ău accept ă), se
remarc ă urm ătoarele:
/arrowdwnrt1 86,5% dintre subiec ți au respins
categoric posibilitatea ca ei s ă accepte;
/arrowdwnrt1 aproximativ unul din 10 adolescen ți
(11,9%) au optat pentru variantele de r ăspuns pu țin probabil/probabil;
/arrowdwnrt1 1,6% dintre adolescen ți au declarat c ă ar accepta, în mod sigur, propunerea prietenului.
Asocierea dintre acceptarea propunerii de a fuma ha șiș la o petrecere, în condi țiile în care dore ște s ă
se integreze social în grupul respectiv și prietenul s ău accept ă, și consumul de marijuana sau ha șiș, cel
pu țin o dat ă de-a lungul vie ții, al respondentului este semnificativ ă statistic, rela ția dintre cei 2 itemi
fiind una moderat ă (coeficientul Phi între 0,30 și 0,50).
Tabel 5.19 Asocierea dintre prevalen ța consumului de marijuana sau ha șiș, de-a lungul vie ții la responden ți, și
acceptarea propunerii de a fuma ha șiș la o petrecere în condi țiile în care dore ște s ă se integreze social în grupul
respectiv iar prietenul s ău accept ă
Ai consumat vreodat ă _ marijuana sau ha șiș ? Situa ții_la o petrecere unde cineva propune s ă se
fumeze ha șiș, iar prietenul accept ă. Accep ți și tu? da nu Total Test de semnifica ție
sigur da 46,2% 53,8% 100,0%
pu țin probabil + probabil + sigur nu 2,0% 98,0% 100,0%
Total 2,3% 97,7% 100,0% χ2 =98,76; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,33; p=0,000 Consumul de Nr subiec ți %
inhalanti(aurolac, prenadez) 11 1,1
marijuana/hasis 14 1,4
alte droguri ilegale 6 0,6
total 24 2,4
133 24,6 35,1 16,2 24,1
0 20 40 acord total acord partial dezacord partial dezacord total • Cuno știn țe, percep ția consecin țelor și riscurilor consumului de droguri și opinii
privind motiva ția debutului/consumului de droguri și m ăsuri pentru reducea
consumului de droguri
Grafic 5.8 : Distribu ția responden ților în func ție de răspunsurile la
“Știu tot ce trebuie s ă știu despre drogurile ilicite și efectele lor”
3 din 5 adolescen ți (59,7%) consider ă c ă
știu tot ce trebuie s ă știe despre drogurile
ilicite și efectele lor (24,6%- acord total și
35,1% – acord par țial), iar diferen ța 40,3%
dintre adolescen ți declar ă c ă nu au
cuno știn țe suficiente în aceast ă privin ță
(1/4 dintre adolescen ți – 24,1% au optat pentru varianta de r ăspuns „dezacord total”).
De și asocierea între variabile este foarte slab ă (coeficientul Phi <0,20), este semnificativ ă statistic:
propor ția adolescen ților care, cel pu țin o dat ă în via ță , au consumat marijuana sau ha șiș și consider ă c ă
știu totul despre drogurile ilicite și efectele lor este mai mare decât a celor care apr eciaz ă c ă nu de țin
informa țiile respective.
Tabel 5.20 Asocierea dintre opinia pe care o au ado lescen ții privind nivelul cuno știn țelor pe care le au despre drogurile
ilicite și efectele lor și prevalen ța consumului de marijuana sau ha șiș
Ai consumat vreodata _ marijuana sau hasis ? Cunostinte:Stiu tot ce ar trebui sa stiu
despre alte droguri si efectele sale da nu Total Test de semnifica ție
acord 3,5% 96,5% 100,0%
dezacord 1,4% 98,6% 100,0% χ2 =3,93; DF= 1; p=0,048
Phi ( ϕ) =0,07; p=0,048
Ca și în cazul tutunului și alcoolului, adolescen ții au o percep ție diferit ă a riscurilor consumului de
droguri în func ție de frecven ța acestuia:
/arrowdwnrt1 propor ția celor care consider ă c ă riscurile sunt mari cre ște concomitent cu frecven ța consumului:
de la 65,6% (o dat ă sau de doua ori )la 66,9% (ocazional) și 81,2% (frecvent) – în cazul
marijuana sau ha șiș(canabis, iarba) și de la 64% (o dat ă sau de doua ori )la 67,1% (ocazional) și
81,2% (frecvent) – în cazul celorlalte droguri;
/arrowdwnrt1 propor ția celor care consider ă c ă riscurile sunt sc ăzute scade invers propor țional cu frecven ța
consumului: de la 16% (o dat ă sau de doua ori) la 13% (ocazional) și 2,3% (frecvent) – în cazul
marijuana sau ha șiș(canabis, iarba) și de la 15,5% (o dat ă sau de doua ori) la 11,7% (ocazional) și
1,6% (frecvent) – în cazul celorlalte droguri
/arrowdwnrt1 exist ă propor ții mari de non-r ăspunsuri: între15,2% și 19,9% (unul din 5 responden ți).
134
Tabel 5.21 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Cât de mult crezi c ă risc ă oamenii s ă î și
produc ă un r ău fizic sau de alt ă natur ă dac ă consum ă …?
Cat de mult crezi ca risca oam sa isi prod un rau f izic sau de alta natura dac ă….?
încearc ă marijuana
sau ha șiș(canabis,
iarba) o dat ă sau de
doua ori fumeaz ă
marijuana
sau ha șiș
ocazional fumeaz ă
marijuana
sau ha șiș
frecven t încearc ă
ecstasy o
dat ă sau de
doua ori consuma
alte droguri
ocazional consuma alte
droguri in
mod regulat
nici un risc 2,2 1,2 1,3 1,9 1,4 1,5
riscuri sc ăzute 16,0 13,0 2,3 15,5 11,7 1,6
riscuri mari 65,6 66,9 81,2 64,0 67,1 81,2
NS 16,3 19,0 15,2 18,6 19,9 15,7
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Referitor la percep ția consecin țelor pe care consider ă c ă le-ar putea consumul de marijuana sau alte
droguri ilicite asupra unui tân ăr de vârst ă similar ă se observ ă c ă acesta este considerat:
/arrowdwnrt1 un motiv de conflict cu autorit ățile (poli ția) – 80,3%, cu p ărin ți (77,9%) și chiar cu prietenii din
anturaj (66,5%);
/arrowdwnrt1 o cauz ă a performan țelor școlare sc ăzute (82,5%), concentrare cu dificultate (72,2%) și dificult ăți
în urm ărirea unei conversa ții (79,7%);
/arrowdwnrt1 duce la angajarea în rela ții sexuale pe care ulterior le regret ă (71,9%) și la raporturi sexuale f ără
prezervativ (72,6%);
/arrowdwnrt1 genereaz ă dependen ță (82,1%), afec țiuni medicale (79,4%), „i se pare ca persoanele sun t
împotriva lui/îl persecut ă” (71,4%) și spitaliz ări de urgen ță /intern ări în camera de gard ă (75,5%);
/arrowdwnrt1 implic ă probleme financiare (71,2%).
Îngrijor ător este faptul c ă sunt și elevi care atribuie efecte pozitive consumului de marijuana sau alte
droguri ilicite:
/arrowdwnrt1 cred c ă ar tr ăi mai intens (60%) și s-ar distra mai bine (45,6%),
/arrowdwnrt1 consider ă c ă este un mijloc de reducere a stresului: „se simte mai relaxat” (53,3%) și „este un
tân ăr fericit” ( 46,1%);
/arrowdwnrt1 percep consumul de droguri ca un ”mijloc” de social izare: „mai încrez ător în for țele proprii și
mai sociabil” (32,5%), „mai prietenos, comunicativ” (12,5%) și popular (12,1%).
135 66,5 71,2 71,4 71,9 72,2 72,6 75,5 77,9 79,4 79,7 80,3 82,1 82,5
are probleme cu prietenii are probleme financiare i se pare ca persoanele sunt
impotriva lui/il persecuta are relatii sexuale pe care ulterior
le regreta se concentreaza cu dificultate are raporturi sexuale fara
prezervativ spitalizat de urgenta/internat in
camera de garda conflict cu parinti probleme cu sanatatea nu mai poate urmari o
conversatie probleme cu politia devine dependent si nu se mai
poate lasa probleme la scoala da
12,1 12,5 32,5 45,6 46,1 53,3 60,0
devine un
tanar
popular este mai
prietenos,
comunicativ increzator in
fortele
proprii si
mai sociabil se distreaza
mai bine este un
tanar fericit se simte
mai relaxat traieste mai
intens
da Grafic 5.9 Distribu ția subiec ților în func ție de percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de marijuana sau alte
droguri ilicite
Referitor la atitudinea adolescen ților, din jude țul Buz ău, fa ță de consumul de droguri se constat ă
urm ătoarele:
/arrowdwnrt1 unul din 10 responden ți (11,1%) consider ă consumul de droguri amuzant;
/arrowdwnrt1 17,2% cred c ă drogurile ajută oamenii s ă tr ăiasc ă via ța la maximum;
/arrowdwnrt1 17,4% consider ă c ă poli ția nu ar trebui s ă urm ăreasc ă tinerii care experimenteaz ă consumul de
droguri;
/arrowdwnrt1 jum ătate (46,7%) consider ă c ă multe activit ăți sunt mult mai periculoase decât consumul de
droguri;
/arrowdwnrt1 mai mult de 1/3 (35,9%) cred c ă fumatul de marijuana nu duce la dependen ță psihic ă;
/arrowdwnrt1 mai mult de 1 din 4 subiec ți (28,4%) nu apreciaz ă consumul de droguri ca fiind unul dintre cele
mai mari rele care se întâmpl ă în țara noastr ă;
/arrowdwnrt1 14,9% nu consider ă c ă legile care îngr ădesc consumul și traficul de droguri ar trebui s ă fie mai
restrictive;
/arrowdwnrt1 de asemenea, unul din 10 responden ți (10,4%) nu ar fi de acord cu desf ăș urarea în școli de lec ții
despre adev ăratele pericole la care se expun cei care consum ă droguri;
/arrowdwnrt1 5,8% nu sunt de acord cu faptul c ă un tân ăr nu trebuie sub nici o form ă s ă consume droguri.
136
Grafic 5.10 Distribu ția subiec ților în func ție de atitudinea fa ță de consumul de droguri
025 50 75 100
acord total 5,2 7,0 11,6 15,7 19,9 47,6 68,1 74,6 86,6
acord partial 5,9 10,2 5,8 31,0 16,0 23,9 17,0 15,1 7,6
dezacord partial 13,0 15,4 9,5 23,1 21,9 14,3 4,9 5,0 1,7
dezacord total 76,0 67,3 73,0 30,2 42,1 14,1 10,0 5,4 4,1 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pentru a verifica dac ă atitudinea fa ță de consumul de droguri difer ă în func ție de consumul de droguri,
cel pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții s-a aplicat testul χ2 de asociere. Conform rezultatelor din tabelul
5.22 putem spune c ă:
/arrowdwnrt1 subiec ții care au consumat cel pu țin o dat ă în via ță droguri consider ă într-o mai mare m ăsur ă
decât cei care nu au consumat niciodat ă c ă fumatul de marijuana nu duce la dependen ță psihic ă,
consumul de droguri este amuzant, multe activit ăți sunt mult mai periculoase decât consumul de
droguri și c ă poli ția nu ar trebui s ă urm ăreasc ă tinerii care experimenteaz ă consumul de droguri.
Indicatorul m ărimii efectului indic ă o rela ție modest ă între variabile (coeficientul phi < 0,20);
/arrowdwnrt1 de și asocierile sunt nesemnificative statistic, în com para ție cu cei care au consumat cel pu țin o
dat ă în via ță droguri, adolescen ții care nu au consumat niciodat ă droguri consider ă:
– într-o m ăsur ă mai mare c ă un tân ăr nu trebuie sub nici o form ă s ă consume droguri, în școal ă
ar trebui s ă existe lec ții despre adev ăratele pericole la care se expun cei care consum ă
droguri, consumul de droguri este unul dintre cele mai mari rele care se întâmpl ă în țara
noastr ă și legile care îngr ădesc consumul și traficul de droguri ar trebui s ă fie mai restrictive;
– și într-o m ăsur ă mai mic ă c ă drogurile ajut ă oamenii s ă tr ăiasc ă via ța la maximum.
1 – consumul de droguri este amuzant
2- drogurile ajut ă oamenii s ă tr ăiasc ă via ța la maximum
3 – poli ția nu ar trebui s ă urm ăreasc ă tinerii care experimenteaz ă consumul de droguri
4 – multe activit ăți sunt mult mai periculoase decât consumul de drogu ri
5 – fumatul de marijuana nu duce la dependen ță psihic ă
6 – consumul de droguri este unul dintre cele mai m ari rele care se întâmpl ă în țara noastr ă
7 – legile care îngr ădesc consumul și traficul de droguri ar trebui s ă fie mai restrictive
8 – în școal ă ar trebui s ă existe lec ții despre adev ăratele pericole la care se expun cei care consum ă droguri
9 – un tân ăr nu trebuie sub nici o form ă s ă consume droguri
137 Tabel 5.22 Asocierea dintre atitudinea fa ță de consumul de droguri și consumul de droguri, cel pu țin o dat ă, de-a lungul
vie ții
Consum de droguri ilicite_de-a lungul vie ții Opinia fa ță de_ da nu Test de semnifica ție
acord 56,5% 34,4%
dezacord 43,5% 65,6% fumatul de marijuana nu duce la dependen ță psihic ă
Total 100,0% 100,0% χ2 =13,62; DF= 1; p=0,000
Phi ( ϕ) =0,12; p=0,000
acord 23,2% 10,1%
dezacord 76,8% 89,9% consumul de droguri este amuzant
Total 100,0% 100,0% χ2 =11,18; DF= 1; p=0,001
Phi ( ϕ) =0,11; p=0,001
acord 60,9% 45,6%
dezacord 39,1% 54,4% multe activit ăți sunt mult mai periculoase decât
consumul de droguri Total 100,0% 100,0% χ2 =6,00; DF= 1; p=0,017
Phi ( ϕ) =0,08; p=0,014
acord 27,5% 16,7%
dezacord 72,5% 83,3% poli ția nu ar trebui s ă urm ăreasc ă tinerii care
experimenteaz ă consumul de droguri Total 100,0% 100,0% χ2 =5,20; DF= 1; p=0,023
Phi ( ϕ) =0,07; p=0,023
acord 91,3% 94,5%
dezacord 8,7% 5,5% un tân ăr nu trebuie sub nici o form ă s ă consume
droguri
Total 100,0% 100,0% nesemnificativ statistic
acord 87,0% 89,9%
dezacord 13,0% 10,1% în școal ă ar trebui s ă existe lec ții despre adev ăratele
pericole la care se expun cei care consum ă droguri Total 100,0% 100,0% nesemnificativ statistic
acord 60,9% 72,4%
dezacord 39,1% 27,6% consumul de droguri este unul dintre cele mai mari
rele care se întâmpl ă în țara noastr ă Total 100,0% 100,0% nesemnificativ statistic
acord 23,2% 16,8%
dezacord 76,8% 83,2% drogurile ajut ă oamenii s ă tr ăiasc ă via ța la maximum
Total 100,0% 100,0% nesemnificativ statistic
acord 82,6% 85,3%
dezacord 17,4% 14,7% legile care îngr ădesc consumul și traficul de droguri ar
trebui s ă fie mai restrictive Total 100,0% 100,0% nesemnificativ statistic
Un alt aspect important urm ărit în studiu este opinia adolescen ților privind motivele pentru care unii
tineri încearc ă/consum ă droguri, dar și cele care îi determin ă pe al ții s ă nu consume droguri ilicite.
Subiec ții au fost ruga ți ca din 18 variante de r ăspuns s ă aleag ă 3 56 care consider ă c ă au cea mai mare
importan ță în debutul/consumul de droguri ilicite, respectiv din 12 variante de r ăspuns s ă aleag ă 3 care
consider ă c ă au cea mai mare importan ță în ai determina pe tineri s ă nu consume. Au fost ob ținute
urm ătoarele rezultate 57 :
/arrowdwnrt1 I cauz ă/motiv pentru care unii tineri încearc ă/consum ă droguri – dorin ța de senza ții tari (55%),
anturajul/prietenii (35,7%) și nivelul educa țional și cultural redus (2,3%);
/arrowdwnrt1 II cauz ă/motiv pentru care unii tineri încearc ă/consum ă droguri – anturajul/prietenii (39,4%),
problemele personale (16,2%) și curiozitatea, tenta ția (11%);
/arrowdwnrt1 III cauz ă/motiv pentru care unii tineri încearc ă/consum ă droguri – curiozitatea, tenta ția (19,8%),
prostia (18,4%) și resurse financiare mari „bani mul ți” (10,6%);
/arrowdwnrt1 La alte motive pentru care unii tineri încearc ă/consum ă droguri au fost men ționate: „este alegerea
lor”, „neimplicarea p ărin ților”, „probleme sentimentale”, „pierderea unei per soane apropiate”;
/arrowdwnrt1 fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii) se observ ă c ă cele mai importante 3 motive/cauze
pentru care unii tineri încearc ă/consum ă droguri sunt: anturajul/prietenii (men ționat de 25,1%
56 se putea preciza/completa și o variant ă proprie de r ăspuns
57 cauzele/motivele pentru care unii tineri încearc ă/consum ă droguri sunt similare consumului de tutun/alcool – difer ă
propor țiile
138 dintre responden ți), dorin ța de senza ții tari (18,4% dintre responden ți) și curiozitatea, tenta ția
(10,5% dintre responden ți);
Tabel 5.23 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Ce crezi c ă îi determin ă pe unii tineri s ă
încerce sau s ă consume droguri ilicite?”
În func ție de ordinea alegerii fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii)
Motiv/cauz ă I motiv II motiv III motiv Nr. subiec ți
care au
nominalizat
motivul % – de subiec ți
care au
nominalizat
respectivul
motiv 58 % – de subiec ți care
au nominalizat fiecare
motiv din total cazuri
valide 59
dorin ța de senza ții tari 55,0 ,1 555 18,4 55,1
anturajul/prietenii 35,7 39,4 ,1 758 25,1 75,2
nivelul educa țional și cultural redus 2,3 6,2 5,3 138 4,6 13,7
probleme personale 1,9 16,2 9,8 280 9,3 27,8
lipsa informa țiilor/inf. false despre
efectele consumului 1,2 7,8 4,1 132 4,4 13,1
climatul familial (a șa fac unii
membri ai familiei) 0,7 4,0 1,6 63 2,1 6,2
curiozitatea,tenta ția 0,7 11,0 19,8 317 10,5 31,5
plictiseala/singur ătatea 0,6 2,9 4,3 78 2,6 7,7
teribilismul 0,5 3,3 8,9 128 4,2 12,7
cre șterea performantelor sportive 0,3 1,3 1,4 30 1,0 3, 0
vor s ă se simt ă bine 0,3 2,0 9,4 118 3,9 11,7
prostia 0,3 0,8 18,4 196 6,5 19,5
imitarea modelelor din filme 0,2 1,2 1,7 31 1,0 3,1
obliga ți de cineva 0,2 1,8 2,3 43 1,4 4,3
bani mul ți 0,1 2,2 10,6 130 4,3 12,9
pentru a slabi 0,1 ,3 4 0,1 0,4
sărăcia 1,6 16 0,5 1,6
altceva 0,5 5 0,2 0,5
Total r ăspunsuri (1007 – cazuri valide) 3021 100,0 300,0
/arrowdwnrt1 I cauz ă/motiv pentru care unii tineri nu încearc ă/consum ă droguri – frica de moarte (43,3%),
con știin ța (26,9%) și teama de dependen ță /de a nu se mai putea l ăsa (13,9%);
/arrowdwnrt1 II cauz ă/motiv pentru care unii tineri nu încearc ă/consum ă droguri – rezisten ță la influen ța
anturajului (26,6%), teama de dependen ță /de a nu se mai putea l ăsa (20,1%) și frica/respectul fa ță
de p ărin ți (14,1%);
/arrowdwnrt1 III cauz ă/motiv pentru care unii tineri nu încearc ă/consum ă droguri – frica/respectul fa ță de
părin ți (21%), pasiunea pentru un anumit domeniu (hobby) (15,9%) și campaniile din mass-
media (15,7%);
/arrowdwnrt1 fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii) se observ ă c ă cele mai importante motive/cauze
pentru care unii tineri nu încearc ă/consum ă droguri sunt: rezisten ță la influen ța anturajului
(men ționat de 15,2% dintre responden ți), frica de moarte (14,6% dintre responden ți), con știin ța
(13,6% dintre responden ți), teama de dependen ță /de a nu se mai putea l ăsa (12,5% dintre
responden ți) și frica/respectul fa ță de p ărin ți (10,5% dintre responden ți).
58 18,4% = 555*100/3021
59 55,1% = 555*100/1007 (nr de subiec ți care au r ăspuns – cazuri valide)
139 Tabel 5.24 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Ce crezi c ă îi determin ă pe unii tineri s ă NU
încerce / consume droguri ilicite?”
În funcție de ordinea alegerii fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii)
Motiv/cauz ă I motiv II motiv III motiv Nr. subiec ți
care au
nominalizat
motivul % – de subiec ți
care au
nominalizat
respectivul
motiv % – de subiec ți care
au nominalizat fiecare
motiv din total cazuri
valide
frica de moarte 43,3 0,4 439 14,6 43,6
con știin ța 26,9 13,8 410 13,6 40,7
teama de dependen ță /de a nu se
mai putea l ăsa 13,9 20,1 3,4 377 12,5 37,4
rezisten ță la influen ța anturajului 7,1 26,6 11,8 458 15,2 45,5
frica de Dumnezeu 5,8 10,4 3,7 201 6,7 20,0
frica/respectul fa ță de p ărin ți 1,3 14,1 21,0 367 12,1 36,4
suportul familiei/prietenilor 0,8 5,8 10,7 175 5,8 17,3
nivelul cultural și educa țional 0,5 2,8 11,5 149 4,9 14,8
pre țul drogurilor (sunt prea
scumpe) 0,4 3,6 2,2 62 2,1 6,2
pasiunea pentru un anumit
domeniu (hobby) 1,7 15,9 177 5,9 17,6
campaniile din mass-media 1,0 15,7 168 5,6 16,7
con știentizarea pericolului
consumului 3,7 37 1,2 3,7
Total r ăspunsuri (1007 – cazuri valide) 3019 100,0 299,8
Cele mai eficiente m ăsuri pentru a-i opri pe cei mai mul ți tineri s ă încerce / consume droguri ilicite
sunt în opinia adolescen ților urm ătoarele:
/arrowdwnrt1 I m ăsur ă – pedepsirea aspr ă a celor care consum ă droguri (81,7%), mai mult ă comunicare între
părin ți și tineri (10,3%) și existen ța unor psihologi în școli cu care adolescen ți s ă poat ă discuta
(3,5%);
/arrowdwnrt1 II m ăsur ă – pedepsirea aspr ă a celor care vând droguri (34,2%), mai mult ă comunicare între
părin ți și tineri (22,9%) și existen ța unor psihologi în școli cu care adolescen ți s ă poat ă discuta
(20,9%);
/arrowdwnrt1 III m ăsur ă – informare intens ă prin mass-media despre efectelor drogurilor (27,2% ), mediatizarea
centrelor de dezintoxicare și reabilitare unde tinerii care consum ă droguri s ă poat ă cere ajutor
(20,4%) și mai mult ă comunicare între p ărin ți și tineri (12,9%);
/arrowdwnrt1 fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii) se observ ă c ă cele mai eficiente m ăsuri pentru a-i
opri pe cei mai mul ți tineri s ă încerce/consume droguri ilicite sunt:
1. pedepsirea aspr ă a celor care consum ă droguri – 27,3%;
2. mai mult ă comunicare între p ărin ți și tineri – 15,4%;
3. pedepsirea aspr ă a celor care vând droguri – 12,5%;
4. existen ța unor psihologi în școli cu care adolescen ți s ă poat ă discuta – 11,9%;
5. informare intens ă prin mass-media despre efectelor drogurilor – 9,1% ;
6. mediatizarea centrelor de dezintoxicare și reabilitare unde tinerii care consum ă droguri s ă
poat ă cere ajutor – 8,1%;
7. organizarea mai multor activit ăți de petrecere a timpului liber – 7,2%;
Cele mai pu țin eficiente, în opinia adolescen ților, sunt: mai multe ore de dirigen ție în care elevii s ă fie
informa ți asupra efectelor drogurilor – 5,4% și mai multa comunicare/în țelegere din partea profesorilor
fa ță de tineri – 3%.
140
Tabel 5.25 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Ce măsuri ai lua pentru a-i opri pe cei mai
mul ți tineri s ă încerce / consume droguri ilicite?”
În func ție de ordinea alegerii fără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii)
Măsur ă I
alegere II
alegere III
alegere Nr. subiec ți
care au
nominalizat
măsura % – de subiec ți
care au nomina-
lizat respectiva
măsur ă % – de subiec ți care
au nominalizat fiecare
măsur ă din total
cazuri valide
pedepsirea aspr ă a celor care
consum ă droguri 81,7 ,3 ,2 826 27,3 82,0
mai mult ă comunicare între p ărin ți
și tineri 10,3 22,9 12,9 464 15,4 46,1
existen ța unor psihologi în școli cu
care adolescen ți s ă poat ă discuta 3,5 20,9 11,3 358 11,9 35,6
pedepsirea aspr ă a celor care vând
droguri 3,2 34,2 378 12,5 37,6
organizarea mai multor activit ăți de
petrecere a timpului liber 0,6 8,9 12,0 217 7,2 21,5
mai multa comunicare/în țelegere
din partea profesorilor fa ță de tineri 0,4 4,4 4,1 90 3,0 8,9
mai multe ore de dirigen ție în care
elevii s ă fie informa ți despre
efectele drogurilor 0,2 4,5 11,6 164 5,4 16,3
mediatizarea centrelor de
dezintoxicare și reabilitare unde
tinerii care consum ă droguri s ă
poat ă cere ajutor 0,1 3,9 20,4 245 8,1 24,4
informare intens ă prin mass-media
despre efectelor drogurilor 0,1 27,2 274 9,1 27,2
alt ă m ăsur ă60 ,3 3 0,1 0,3
Total r ăspunsuri (1007 – cazuri valide) 3019 100,0 299,8
60 au fost men ționate: legi mai aspre, cu sanc țiuni extreme; pedeapsa cu moartea pentru trafican ți și împu șcarea trafic
141 Concluzii
Cele mai cunoscute droguri sunt heroina, cocaina și marijuana/ha șișul, mai mult de trei sferturi din popula ția
interogat ă declarând c ă au auzit de ele, iar cel mai pu țin cunoscut drog ilegal de c ătre elevi este GHB – ul
cunoscut doar de un procent de 4,9% dintre adolesce n ți. În func ție de num ărul de droguri ilicite de care declar ă
că a auzit, distribu ția adolescen ților este urm ătoarea: 16,7% – nu au auzit de nici un drog ilicit, aproximativ
31,5% – declar ă c ă au auzit de maxim 5 droguri ilicite, mai mult de 1 /3 dintre adolescen ți (38,2%) – declar ă c ă
au auzit de 6-8 droguri ilicite, iar 13,6% dintre a dolescen ți declar ă c ă au auzit de 9-12 droguri ilicite.
7% dintre adolescen ți au declarat c ă au consumat cel pu țin o dată pe parcursul vie ții, cel pu țin un drog. Analiza
datelor privind prevalen ța consumului de-a lungul vie ții de droguri ilicite, în func ție de tipul de drog consumat
arat ă:
/arrowdwnrt1 o prevalen ță de 3% pentru consumul pân ă la aceast ă vârst ă în ceea ce prive ște consumul
tranchilizantelor/sedativelor f ără prescrip ția medicului și de 2,2% pentru consumul de alcool împreun ă cu
pastile (medicamente);
/arrowdwnrt1 cel mai consumat drog ilicit în rândul celor chesti ona ți este marijuana – 2,3% dintre elevi declarând c ă au
consumat acest drog cel pu țin o dat ă pe parcursul vie ții (1,8%- au consumat cel pu țin o dat ă în ultimele 12
luni, iar 0,8% – au consumat cel pu țin o dat ă în ultimele 30 de zile). Cei mai mul ți dintre subiec ți au consumat
marijuana experimental (de1-2 ori): 1,2% de-a lungu l vie ții, 1% în ultimele 12 luni și 0,7% în ultimele 30 de
zile.
/arrowdwnrt1 celelalte droguri au un procent declarat de consum pân ă la aceast ă vârst ă de sub 1%.
Necesitatea implement ării programelor de prevenire devine evident ă dac ă avem în vedere c ă pentru urm ătorul
an:
/arrowdwnrt1 4,6% dintre adolescen ți declar ă c ă este posibil sau foarte posibil s ă fumeze marijuana (iarb ă) sau ha șiș;
/arrowdwnrt1 2,8% dintre adolescen ți au optat pentru posibil sau foarte posibil în pri vin ța inhal ării unei substan țe
(aurolac etc.) pentru a se sim ții mai bine;
/arrowdwnrt1 4% declar ă c ă este posibil sau foarte posibil s ă consume un alt drog ilegal.
Cei mai mul ți dintre subiec ți au început consumul droguri de la vârsta de 16 an i sau mai târziu.
Exist ă asocieri semnificative statistic între consumul de droguri de-a lungul vie ții și caracteristici socio-
demografice ale subiec ților:
/arrowdwnrt1 sexul – subiec ții de sex masculin tind s ă consume marijuana sau ha șiș mai mult decât cei de sex feminin
care consum ă în schimb într-o m ăsur ă mai mare tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția medicului;
/arrowdwnrt1 vârsta – consumul este mai mare pentru responden ți de 18 ani și peste;
/arrowdwnrt1 nivelul de școlarizare (clasa) – consumul este mai mare pentru responden ți din înv ăță mântul secundar
superior (clasele XI/XII/XIII);
/arrowdwnrt1 situa ția familial ă – asocieri semnificative între: itemul „în famili a mea exist ă cineva care are probleme cu
legea” și consumul de marijuana/ha șiș sau consumul de droguri, în general; itemul „în fa milia mea exist ă
o persoan ă care consum ă droguri” și consumul de marijuana/ha șiș și itemul „tipul de familie în care
locuie ște subiectul” și consumul de tranchilizante sau sedative f ără prescrip ția medicului sau consumul de
droguri, în general (consum mai mare pentru cei car e locuiesc cu ambii p ărin ți buni).
Întreba ți dac ă li s-au oferit vreodat ă droguri, 18,8% dintre adolescen ți au r ăspuns afirmativ (10,8% dintre
adolescen ți declarând c ă le-au fost oferite gratis). În cazul în care subie ctul ar dori s ă fac ă rost de droguri, acest
lucru ar fi posibil pentru: 19,3% dintre responden ți la școal ă sau în apropierea școlii; pentru 21,9% în cartierul
unde locuie ște și pentru unul din 4 subiec ți (26,4%) – în locurile unde petrece timpul liber: discoteci, baruri etc.
(14,3% – u șor/foarte u șor/oricând dore ște).
Conform datelor cercet ării, în cazul în care adolescentul ar dori s ă fac ă rost de droguri: cel mai greu de procurat
sunt heroina (23,8% au declarat c ă este imposibil), amfetaminele (imposibil – 23,2%) și ecstasy (imposibil –
23,2%), iar cel mai u șor de procurat sunt marijuana/ha șiș (cannabis) (9 % dintre subiec ți consider ă c ă este
ușor/foarte u șor/pot face rost oricând doresc) și tranchilizantele/sedativele (oricând vreau/ destu l de u șor/ u șor –
7,6% dintre subiec ți); cocaina ocup ă un loc intermediar.
Referitor la loca țiile de unde ar putea cump ăra mai u șor marijuana/ha șiș, considerat drogul cel mai u șor de
procurat, opinia adolescen ților este urm ătoarea:
/arrowdwnrt1 I men țiune – discoteca (31,1%), pe strad ă sau în parc (3,5%) și cu ajutorul internetului (3,3%);
/arrowdwnrt1 II men țiune – în casa dealerului (7,8%), cu ajutorul inter netului (6,8%) și pe strad ă sau în parc (6%);
/arrowdwnrt1 III men țiune – într-un bar (13,6%), cu ajutorul internetulu i (6,3%) și în casa dealerului (2%).
142 Fără a ține cont de ordinea men țiunii (alegerii) se observ ă c ă cele mai importante loca ții sunt locurile de
petrecere a timpului liber – discotecile (men ționat de 21,6% dintre responden ți) și barurile (12,9% dintre
responden ți) și internetul (10,5% dintre responden ți). Întreba ți care a fost modalitatea de procurare a drogurilor
ilicite pe care le-au consumat, cei mai mul ți au declarat c ă le-au consumat la comun/împ ărțit într-un grup de
prieteni sau c ă i-au fost date de un prieten mai mare decât el. Di sponibilitatea drogurilor se asociaz ă
semnificativ statistic cu consumul de droguri cel p u țin o dat ă de-a lungul vie ții.
Doar 9 adolescen ți au declarat c ă membrii ai familiei sale consum ă droguri: 3 subiec ți – pentru consumul de
inhalan ți (aurolac, prenadez etc.), 5 subiec ți – pentru consumul de marijuana sau ha șiș (iarb ă) și 1 subiect –
pentru consumul altor droguri. 2,4% dintre subiec ți au declarat c ă cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă consum ă droguri,
iar 4,2% c ă prietenii cu care petrec cea mai mare parte a tim pului consum ă marijuana sau alte droguri.
Întreba ți dac ă ar accepta propunerea s ă fumeze ha șiș la o petrecere (în condi țiile în care dore ște s ă se integreze
social în grupul respectiv, iar prietenul s ău accept ă), 86,5% dintre subiec ți au respins categoric posibilitatea ca ei
să accepte, 11,9% au optat pentru variantele de r ăspuns pu țin probabil/probabil, iar 1,6% dintre adolescen ți au
declarat c ă ar accepta, în mod sigur, propunerea prietenului.
40,3% dintre adolescen ți declar ă c ă nu au cuno știn țe suficiente despre drogurile ilicite și efectele lor (24,1% au
optat pentru varianta de r ăspuns „dezacord total”). De și asocierea între variabile este foarte slab ă, este
semnificativ ă statistic: propor ția adolescen ților care au consumat marijuana sau ha șiș cel pu țin o dat ă în via ță și
consider ă c ă știu totul despre drogurile ilicite și efectele lor este mai mare decât a celor care apr eciaz ă c ă nu
de țin informa țiile respective.
Ca și în cazul tutunului și alcoolului, adolescen ții au o percep ție diferit ă a riscurilor consumului de droguri în
func ție de frecven ța acestuia: o dat ă sau de dou ă ori/ocazional/frecvent. Referitor la percep ția consecin țelor pe
care consider ă c ă le-ar putea consumul de marijuana sau alte droguri ilicite asupra unui tân ăr de vârsta sa,
îngrijor ător este faptul c ă sunt și adolescen ți care atribuie efecte pozitive consumului de marij uana sau alte
droguri ilicite:
/arrowdwnrt1 cred c ă ar tr ăi mai intens (60%) și s-ar distra mai bine (45,6%);
/arrowdwnrt1 consider ă c ă este un mijloc de reducere a stresului: „se simte mai relaxat” (53,3%) și „este un tân ăr
fericit” (46,1%);
/arrowdwnrt1 percep consumul de droguri ca un ”mijloc” de social izare: „mai încrez ător în for țele proprii și mai
sociabil” (32,5%), „mai prietenos, comunicativ”(12, 5%) și popular (12,1%).
Exist ă o asociere semnificativ ă statistic între atitudinea fa ță de consumul de droguri și consumul de droguri, cel
pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții: subiec ții care au consumat cel pu țin o dat ă în via ță droguri consider ă într-o mai
mare m ăsur ă decât cei care nu au consumat niciodat ă c ă fumatul de marijuana nu duce la dependen ță psihic ă,
consumul de droguri este amuzant, multe activit ăți sunt mult mai periculoase decât consumul de drogu ri și c ă
poli ția nu ar trebui s ă urm ăreasc ă tinerii care experimenteaz ă consumul de droguri.
Un alt aspect important urm ărit în studiu este opinia adolescen ților privind motivele pentru care cred c ă unii
tineri încearc ă/consum ă droguri, dar și cele care îi determin ă pe al ții s ă nu consume droguri ilicite. F ără a ține
cont de ordinea op țiunii (alegerii) se observ ă c ă cele mai importante motive/cauze pentru care unii tineri
/arrowdwnrt1 încearc ă/consum ă droguri sunt: anturajul/prietenii (men ționat de 25,1% dintre responden ți), dorin ța de
senza ții tari (18,4%) și curiozitatea, tenta ția (10,5%);
/arrowdwnrt1 nu încearc ă/consum ă droguri sunt: rezisten ță la influen ța anturajului (men ționat de 15,2% dintre
responden ți), frica de moarte (14,6%), con știin ța (13,6%), teama de dependen ță /de a nu se mai putea l ăsa
(12,5%) și frica/respectul fa ță de p ărin ți (10,5%).
Cele mai eficiente m ăsuri pentru a-i opri pe cei mai mul ți tineri s ă încerce/consume droguri ilicite sunt în opinia
adolescen ților urm ătoarele: pedepsirea aspr ă a celor care consum ă droguri – 27,3%; mai mult ă comunicare între
părin ți și tineri – 15,4%; pedepsirea aspr ă a celor care vând droguri – 12,5%; existen ța unor psihologi în școli cu
care adolescen ți s ă poat ă discuta – 11,9%; informare intens ă prin mass-media despre efectelor drogurilor –
9,1%; mediatizarea centrelor de dezintoxicare și reabilitare unde tinerii care consum ă droguri pot cere ajutor –
8,1% și organizarea mai multor activit ăți de petrecere a timpului liber – 7,2%. Cele mai pu țin eficiente, în opinia
adolescen ților, sunt: mai multe ore de dirigen ție în care elevii s ă fie informa ți asupra efectelor drogurilor – 5,4%
și mai mult ă comunicare/în țelegere din partea profesorilor fa ță de tineri – 3%.
143 Propuneri
Având în vedere complexitatea fenomenului este nevo ie de o abordare sistemic ă și integrat ă a
politicilor de prevenire a consumului de droguri, i ar promovarea stabilirii pe termen lung a factorilo r
de protec ție trebuie s ă con țin ă m ăsuri pentru cre șterea disponibilit ății unui mediu social de suport:
/head2right îmbun ătățirea suportului familial – a rela țiilor dintre copii și p ărin ți, cu accent pe rela ția
dintre copii și tat ă; stabilirea unor norme familiale consistente, clar e și stabile și
încurajarea particip ării p ărin ților/tutorilor în via ța copiilor;
/head2right cre șterea integr ării școlare : strategii de reducere a abandonului școlar, consolidarea
unei leg ături afective pozitive cu școala și/sau cu profesorii și colegii și centrarea
procesului educa țional pe formarea de abilit ăți cu rol de factori de protec ție în consumul
de droguri;
/head2right înt ărirea abilit ăților copilului de a înfrunta provoc ările pe care le presupune integrarea
social ă, cu accent pe: cre șterea stimei de sine, dezvoltarea capacit ății individuale de
adaptare a deciziilor, de rezolvare a problemelor și de a rezista presiunii grupului de
egali, dezvoltarea abilit ăților de comunicare și exprimare a emo țiilor;
/head2right servicii ambulatorii profesioniste de consiliere și psihoterapie pentru depistarea și
oferirea de ajutor celor c ărora le este dificil s ă solicite ajutor atunci când au nevoie,
precum și mediatizarea centrelor de dezintoxicare și reabilitare unde tinerii care
consum ă droguri pot cere ajutor;
/head2right men ținerea unor valori prosociale din partea grupului de egali dar și aprecierea pozitiv ă
a grupului de c ătre p ărin ți sau tutori;
/head2right asigurarea de spa ții de recreere și petrecere a timpului liber pentru tineri, cre șterea
implic ării adolescen ților în activit ăți extra școlare, de timp liber, menite s ă promoveze
un stil de via ță s ănătos: (manifest ări artistice, tehnice și sportive);
/head2right campanii na ționale media de informare și sensibilizare popula ției la risc în leg ătur ă cu
riscurile pe termen scurt, mediu și lung ale uzului, abuzului și dependen ței de droguri
indiferent de tipul acestora: tutun, alcool sau dro guri ilicite.
144 Bibliografie
1. ABRAHAM, Pavel (coord) (2005)– Prevalen ța consumului de Droguri în România – Studiu
în popula ția general ă-2004, Agen ția Na țional ă Antidrog, România
(http://www.ana.gov.ro/rom )
2. ABRAHAM, Pavel (coord); CICU, Gabriel; PODARU, Dana ; MOLDOVAN, Ana Maria
(2004) – Prevenirea și consilierea antidrog, Ed. Ministerului Administra ției și Internelor,
Bucure ști
3. ABRAHAM, Pavel (coord) (2008) – Repere știin țifice ale consumului de droguri în societatea
româneasc ă, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
4. Ana Stoica Constantin și Ticu Constantin – Consumul de droguri la adolescen ți (studiu
comparativ realizat în România și Republica Moldova) în Gilles, Ferreol- coord. (2000) –
Adolescen ții și toxicomania, Ia și: Polirom
5. HOWITT, Dennis; CRAMER, Duncan (2006) – Introducere în SPSS pentru psihologie, Ed.
Polirom, Ia și,
6. JABA, Elisabeta; GRAMA, Ana (2004) – Analiza statistic ă cu SPSS sub Windows , Ed.
Polirom, Ia și
7. National Institute on Drug Abuse, 1997 (1997a- "Preventing Drug Use among Children and
Adolescents. A Research-based Guide". NIDA. Nationa l Institutes for Health. NIH Publication,
no 97-4212.;- 1997b – Drug Abuse Prevention for AT- Risk Individuals. Rockville: National
Institute on Drug Abuse. National Institutes for He alth.) apud Gabriel Cicu – Factori de risc și
de protec ție în consumul și abuzul de droguri (http://www.ana.gov.ro/rom/stud ii2.htm)
8. Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publi cit ății produselor din
tutun în s ălile de spectacol și interzicerea vânz ării produselor din tutun minorilor
9. Organiza ția „Salva ți Copiii ” (2005)– Consumul de droguri în rândul tinerilor din România :
Raport de cercetare , Bucure ști, Ed. Speed Promotion
10. POPA, Marian (2008) – Statistic ă pentru psihologie: teorie și aplica ții SPSS, Ed. Polirom, Ia și
11. RĂDULESCU, M. Sorin; DÂMBOEANU, Cristina (2006) – Sociologia consumului și abuzului
de droguri , Ed. Lumina Lex, Bucure ști
12. ROTARIU, Traian (coord); B ădescu, Gabriel; Culiuc, Irina; Mezei, Elemer; Mure șan, Cornelia
(2004) – Metode statistice aplicate în știin țe sociale, Ed. Polirom, Ia și
145 Opis tabele, grafice, figuri și anexe
TABELE
Capitolul I. Prezentare general ă
1.1 Distribu ția popula ției școlare din jude țul Buz ău în func ție de tipul unit ății de înv ăță mânt și anul de studiu
1.2 Distribu ția e șantionului în func ție de tipul unit ății de înv ăță mânt și anul de studiu
1.3 Distribu ția e șantionului în func ție de unitatea de înv ăță mânt și anul de studiu
1.4 Calculul variabilei de ponderare
Capitolul II. Caracteristicile socio-demografice al e responden ților.
2.1 Distribu ția responden ților în func ție de tipul și mediul unit ății de înv ăță mânt frecventat ă și nivelul de studiu (clasa)
2.2 Distribu ția e șantionului în func ție de perioada de reziden ță în mediul urban
2.3 Distribu ția responden ților în func ție de persoanele cu care locuiesc în aceea și gospod ărie
2.4 Distribu ția responden ților în func ție de persoanele cu care locuiesc în aceea și gospod ărie.
2.5 Distribu ția responden ților în func ție de situa ția familial ă
2.6 Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea rela țiilor din familie
2.7 Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea normelor familiale
2.8 Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea rela țiilor cu prietenul/a cel/cea mai bun/ ă
2.9 Distribu ția responden ților în func ție de gradul de satisfac ție fa ță de rela ția cu p ărin ții
2.10 Asocierea dintre ce simte referitor la școal ă în acest moment și num ărul de zile în care subiec ții au lipsit de la școal ă
pentru c ă au chiulit
2.11 Asocierea dintre aprecierea rela ției cu profesorii și aprecierea rela ției cu colegii
2.12 Asocierea dintre importan ța pe care o acord ă rezultatelor școlare și aprecierea rela ției cu școala, profesorii și colegii
2.13 Asocierea dintre importan ța pe care o acord ă rezultatelor școlare și itemul „Câ ți dintre prietenii cu care v ă petrece ți
cea mai mare parte a timpului au rezultate școlare bune?”
2.14 Asocierea dintre preferin ța pentru întâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama altora și cea pentru jocuri mecanice
2.15 Asocierea dintre preferin ța pentru întâlniri cu prietenii pentru a se distra pe seama altora și itemi privind rela ția cu
școala/profesorii și familia
2.16 Asocierea dintre preferin ța pentru jocuri mecanice și itemi privind rela ția cu școala/profesorii
2.17 Asocierea dintre preferin ța pentru jocuri mecanice și itemi privind rela ția cu familia și cu cel mai bun/ ă prieten/ ă
2.18 Asocierea dintre dificultatea cu care cer sau ofer ă ajutor altcuiva și descrierea proprie
Capitolul III. Consumul de tutun
3.1 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea “Cât de probabil este ca t u s ă fumezi tutun în urm ătorul
an începând de acum?”
3.2 Tabel de contingen ță între consumul de tutun pân ă în prezent și comportamentul în viitor.
3.3 Distribu ția subiec ților în func ție de frecven ța consumului de tutun
3.4 Distribu ția subiec ților în func ție de vârsta de debut
3.5 Distribu ția subiec ților în func ție de locul unde se aflau când au fumat ultima dat ă
3.6 Distribu ția subiec ților care au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții în func ție de sex și vârst ă
3.7 Distribu ția subiec ților care au fumat cel pu țin o dat ă de-a lungul vie ții în funcție de sex și vârsta de debut
3.8 Asocierea dintre sexul și vârsta subiec ților și frecven ța și locul consumului de tutun
3.9 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) și prevalen ța de-a lungul vie ții, vârsta de debut și frecven ța consumului
3.10 Asocierea dintre ani de reziden ță în urban și prevalen ța de-a lungul vie ții, frecven ța și locul consumului
3.11 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și situa ția familial ă
3.12 Distribu ția responden ților în func ție de statutul de minor/major, dificultatea cu care ar putea s ă-și procure țig ări dac ă
ar dori acest lucru și mediul școlar
3.13 Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dac ă ar dori acest lucru, s ă-și procure țig ări și consumul de tutun
3.14 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și suma de bani cheltuit ă în ultimele 30 de zile
pentru țig ări
3.15 Asocierea dintre cump ărarea de țig ări în ultimele 30 de zile și frecven ța consumului
3.16 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și consumul de tutun al membrilor familiei
3.17 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții al responden ților și nivelul de tolerare al p ărin ților
3.18 Asocierea dintre nivelul de tolerare al p ărin ților și consumul de tutun al acestora
3.19 Asocierea dintre nivelul de tolerare al p ărin ților și statutul de minor/major al responden ților
3.20 Asocierea dintre nivelul de tolerare al p ărin ților și frecven ța consumului de tutun la responden ți
3.21 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și rela țiile din cadrul familiei
3.22 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și consumul de tutun de c ătre cel mai bun/ ă prieten/ ă
sau prieteni din anturaj și acceptarea propunerii prietenului de a fuma o țigar ă, pentru a se calma într-o situa ție de
stres
3.23 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun la responden ți și consumul de tutun de c ătre cel/cea mai bun/ ă
prieten/ ă sau prieteni din anturaj și acceptarea propunerii prietenului de a fuma o țigar ă, pentru a se calma într-o
situa ție de stres
3.24 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se rela ționeaz ă cu cei
din jur, î și percep propria persoan ă și iau decizii
146 3.25 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se rela ționeaz ă cu cei din
jur și iau decizii
3.26 Asocierea dintre vârsta de debut în consumul de tu tun și modul în care adolescen ții iau decizii………………..
3.27 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se implic ă în activit ățile
școlare sau extra școlare
3.28 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun la responden ți și modul în care adolescen ții se implic ă în activit ățile
școlare sau extra școlare.
3.29 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun la responden ți și rela ția cu școala
3.30 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun la responden ți și rela ția cu școala/colegii de școal ă
3.31 Asocierea dintre prevalen ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și aprecierea cuno știn țelor despre nicotin ă și
efectele sale și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul ocazional de tutun
3.32 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun de-a lungul vie ții și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul
ocazional de tutun
3.33 Asocierea dintre prevalen ța de-a lungul vie ții și percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de tutun
3.34 Asocierea dintre frecven ța consumului de tutun și percep ția riscurilor pe care le implic ă fumatul
3.35 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Care crezi c ă sunt motivele/cauzele care îi determin ă
pe unii tineri s ă încerce sau s ă fumeze?” (întrebare cu 18 variante de r ăspuns – au putut fi alese maxim 3-cele mai
importante) dup ă cele 3 op țiuni(alegeri)
3.36 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Care crezi c ă sunt motivele/cauzele care îi determin ă
pe unii tineri s ă încerce sau s ă fumeze?” f ără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii)
3.37 Distribu ția subiec ților în func ție de opinia privind motivele care îi determin ă pe unii tineri s ă debuteze/consume tutun
și consumul de tutun, cel pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții
3.38 Rezultate CHAID 1- privind consumul (cel pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții) sau nu de tutun (grad de predic ție corect –
88%)
3.39 Rezultate CHAID 2- privind consumul (cel pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții) sau nu de tutun (grad de predic ție corect –
74%)
3.40 Raport de șanse (variabil ă dependent ă – consumul de tutun cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții)
3.41 Regresie logistic ă (variabil ă dependent ă – consumul de tutun cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții)
3.42 Regresia logistic ă a prevalen ței fumatului, în func ție de caracteristicile respondentului, familiei și anturajului –model
1
3.43 Regresia logistic ă a prevalen ței fumatului, în func ție de caracteristicile respondentului, familiei și anturajului –model
2
Capitolul IV. Consumul de alcool
4.1 Distribu ția subiec ților în func ție de autoaprecierea gradului de ebrietate la care au ajuns ultima da tă când au consumat
alcool, pe o scal ă de la 1 (deloc) la 10 (foarte ame țit)
4.2 Distribu ția subiec ților în func ție de vârsta de debut în consumul diferitelor tipur i de b ăuturi alcoolice și în consumul
excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate
4.3 Distribu ția subiec ților în func ție de locul unde se afla când a fumat ultima dat ă
4.4 Asocierea dintre sexul respondentului și consumul actual/consumul excesiv (cu inducerea st ării de ebrietate)/ consum
la o ocazie, unul dup ă altul, a 5 sau mai multe rânduri de b ăuturi alcoolice, tipul de b ăutur ă alcoolic ă consumat ă cel
mai des, locul și ”gradul” de ebrietate la care au ajuns responden ții ultima dat ă când au consumat b ăuturi alcoolice
4.5 Asocierea dintre vârsta respondentului și consumul/consumul excesiv de b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă vârst ă și
tipul de b ăutur ă alcoolic ă consumat cel mai des
4.6 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) consumul/co nsumul excesiv de b ăuturi alcoolice pân ă la aceast ă vârst ă și tipul
de b ăutur ă alcoolic ă consumat cel mai des
4.7 Asocierea dintre anii de reziden ță în urban și prevalen ța de-a lungul vie ții, frecven ța și locul consumului de tutun
4.8 Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool de-a lungul vie ții și nivelul de educa ție al p ărin ților
4.9 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, de- a lungul vie ții și nivelul
de educa ție al p ărin ților
4.10 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool de-a lungul vie ții și situa ția familial ă
4.11 Asocierea dintre statutul de minor/major și dificultatea cu care ar putea s ă-și procure b ăuturi alcoolice dac ă ar dori
acest lucru
4.12 Distribu ția responden ților în func ție de statutul de minor/major, dificultatea cu care ar putea s ă-și procure țig ări dac ă
ar dori acest lucru și mediul școlar
4.13 Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dac ă ar dori acest lucru, s ă-și procure b ăuturi alcoolice și consumul de
alcool pân ă la aceast ă vârst ă
4.14 Asocierea dintre dificultatea cu care ar putea, dac ă ar dori acest lucru, s ă-și procure b ăuturi alcoolice și consumul
excesiv( cu inducerea st ării de ebrietate) de alcool pân ă la aceast ă vârst ă
4.15 Asocierea dintre prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool de-a lung ul vie ții și suma de bani cheltuit ă în
ultimele 30 de zile pentru alcool
4.16 Asocierea dintre cump ărarea de alcool în ultimele 30 de zile și frecven ța consumului de alcool
4.17 Asocierea dintre cump ărarea de alcool în ultimele 30 de zile și frecven ța consumului excesiv de alcool (cu indu cerea
st ării de ebrietate)
147 4.18 Asocierea dintre cump ărarea de alcool în ultimele 30 de zile și resursele financiare ale respondentului (familiei )
4.19 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool, de-a lungul vie ții, al adolescentului și consumul
compulsiv /excesiv de alcool al tat ălui și consumul excesiv de alcool al fra ților
4.20 Asocierea dintre prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool de-a lung ul vie ții al responden ților și nivelul
de tolerare al p ărin ților
4.21 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool de-a lungul vie ții al responden ților și nivelul de tolerare al
părin ților
4.22 Asocierea dintre nivelul de tolerare al tat ălui și consumul de alcool al acestora
4.23 Asocierea dintre nivelul de tolerare al p ărin ților și statutul de minor/major al responden ților
4.24 Asocierea dintre prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool și rela țiile din cadrul familiei
4.25 Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool, de-a lungul vie ții la responden ți și consumul compulsiv/ excesiv
de alcool de c ătre cel mai bun/ ă prieten/ ă și acceptarea propunerii prietenului de a consuma al cool pentru a s ărb ători
promovarea unui test
4.26 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool, de-a lungul vie ții la responden ți și consumul
compulsiv/excesiv de alcool de c ătre cel mai bun/ ă prieten/ ă, propor ția prietenilor din anturaj care consum ă excesiv
alcool și acceptarea propunerii prietenului de a consuma al cool pentru a s ărb ători promovarea unui test
4.27 Distribu ția responden ților în func ție de consumul /consumul excesiv de b ăuturi alcoolice, satisfac ția fa ță de rela ția cu
prietenii și propor ția prietenilor din anturaj care consum ă excesiv alcool cu inducerea st ării de ebrietate
4.28 Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool la responden ți și modul în care adolescen ții se rela ționeaz ă cu cei
din jur, î și percep propria persoan ă și iau decizii
4.29 Asocierea dintre prevalen ța consumului /consumului excesiv de alcool și implicarea în activit ățile școlare
4.30 Asocierea dintre prevalen ța consumului /consumului excesiv de alcool (be ție) și preocup ări extra școlare
4.31 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, la responden ți și rela ția cu
școala
4.32 Asocierea dintre opinia pe care o au adolescen ții privind nivelul cuno știn țelor despre alcool și efectele sale și
prevalen ța consumului/consumului excesiv de alcool.
4.33 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool (cu inducerea st ării de ebrietate) de-a lungul vie ții și
percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul consecutiv a mai mult de 5 b ăuturi alcoolice (consum compulsiv) în
fiecare week-end
4.34 Asocierea dintre prevalen ța consumului de alcool de-a lungul vie ții și percep ția riscurilor pe ca re le implic ă consumul
de alcool
4.35 Asocierea dintre prevalen ța consumului excesiv de alcool (cu inducerea st ării de ebrietate) de-a lungul vie ții și
percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de alcool
4.36 Distribu ția subiec ților în func ție de problemele pe care au declarat c ă le au avut în ultimele 12 luni
4.37 Distribu ția subiec ților în func ție de tipul cauzei care a generat problemele pe c are au declarat c ă le au avut în
ultimele 12 luni
4.38 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Care crezi c ă sunt motivele/cauzele care îi determin ă
pe unii tineri s ă încerce sau s ă consume alcool?” dup ă cele 3 op țiuni (alegeri)
4.39 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Care crezi c ă sunt motivele/cauzele care îi determin ă
pe unii tineri s ă încerce sau s ă consume alcool?” f ără a ține cont de ordinea op țiunii (alegerii)
4.40 Distribu ția subiec ților în func ție de opinia privind motivele care îi determin ă pe unii tineri s ă debuteze/consume
alcool și consumul excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate, cel pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții
4.41 Rezultate CHAID – model pentru consumul excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, cel pu țin o dat ă de-a
lungul vie ții (% de predic ție corect)
4.42 Raport de șanse (variabil ă dependent ă – consumul de alcool cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții)
4.43 Regresie logistic ă (variabil ă dependent ă – consumul de tutun cel pu țin o singur ă dat ă de-a lungul vie ții)
4.44 Regresia logistic ă a prevalenței consumului de alcool, de-a lungul vie ții, în func ție de caracteristici ale
respondentului, familiei și anturajului și accesibilitatea produselor alcoolice – model 1a
4.45 Regresia logistic ă a prevalen ței consumului de alcool, de-a lungul vie ții, în func ție de caracteristici ale
respondentului, familiei și anturajului și accesibilitatea produselor alcoolice – model 2b
Capitolul V. Consumul de droguri ilicite
5.1 Distribu ția responden ților în func ție de num ărul de droguri ilicite de care a auzit
5.2 Prevalen ța consumului de droguri ilegale în func ție de tipul de drog consumat
5.3 Distribu ția subiec ților în func ție de vârsta de debut în consumul diferitelor tipur i de droguri
5.4 Asocierea dintre sexul respondentului și consumul de droguri
5.5 Asocierea dintre statutul de minor/major al res pondentului și consumul de droguri
5.6 Asocierea dintre anul de studiu (clasa) și consumul de droguri
5.7 Asocierea dintre ani de reziden ță în urban și consumul de droguri
5.8 Asocierea dintre prevalen ța consumului de droguri de-a lungul vie ții și situa ția familial ă
5.9 Aprecierea dificult ății procur ării de droguri – indicatori ai tendin ței centrale și dispersiei
5.10 Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile privind disponibilitatea drogurilor
5.11 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile privind disponibilitatea marijuana/ha șiș – dup ă cele 3 men țiuni
5.12 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile privind disponibilitatea marijuana/ha șiș – f ără a ține cont de ordinea
148 op țiunii (alegerii)
5.13 Distribu ția subiec ților care au avut posibilitatea s ă încerce marijuana sau ha șiș dar nu au f ăcut-o în func ție de
frecven ța oportunit ăților
5.14 Distribu ția subiec ților care au declarat c ă au consumat droguri ilicite în func ție de modalitatea de procurare
5.15 Asocierea dintre prevalen ța consumului de droguri de-a lungul vie ții și disponibilitatea drogurilor
5.16 Asocierea dintre prevalen ța consumului de droguri de-a lungul vie ții și disponibilitatea drogurilor în cartierul unde
locuie ște și locurile unde petrece timpul liber
5.17 Distribu ția subiec ților care au declarat c ă cel/cea mai bun/ ă prieten/ ă au consum ă droguri
5.18 Distribu ția subiec ților în func ție de propor ția prietenilor din anturaj care consum ă marijuana/ alte droguri
5.19 Asocierea dintre prevalen ța consumului de marijuana sau ha șiș, de-a lungul vie ții la responden ți, și acceptarea
propunerii de a fuma ha șiș la o petrecere în condi țiile în care dore ște s ă se integreze social în grupul respectiv iar
prietenul s ău accept ă
5.20 Asocierea dintre opinia pe care o au adolescen ții privind nivelul cuno știn țelor pe care le au despre drogurile ilicite și
efectele lor și prevalen ța consumului de marijuana sau ha șiș
5.21 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Cât de mult crezi c ă risc ă oamenii s ă î și produc ă un
rău fizic sau de alt ă natur ă dac ă consum ă …?
5.22 Asocierea dintre atitudinea fa ță de consumul de droguri și consumul de droguri, cel pu țin o dat ă, de-a lungul vie ții
5.23 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Ce crezi c ă îi determin ă pe unii tineri s ă încerce sau s ă
consume droguri ilicite?”
5.24 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Ce crezi c ă îi determin ă pe unii tineri s ă NU încerce /
consume droguri ilicite?”
5.25 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Ce m ăsuri ai lua pentru a-i opri pe cei mai mul ți tineri
să încerce / consume droguri ilicite?”
GRAFICE
Capitolul II. Caracteristicile socio-demografice al e responden ților
2.1 Distribu ția responden ților în func ție de sex și vârst ă
2.2 Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Ai fra ți/surori?”
2.3 Distribu ția responden ților în func ție de nivelul de instruire al p ărin ților
2.4 Distribu ția responden ților în func ție de gradul de satisfac ție fa ță de rela ția cu p ărin ții și prietenii
2.5 Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea ”Pentru mine conteaz ă foarte mult s ă n u-mi
dezam ăgesc p ărin ții”
2.6 Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea rela ției cu școala
2.7 Distribu ția responden ților în func ție de num ărul de zile în care au absentat în ultimele 30 de zile de la școal ă
2.8 Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea rela ției cu profesorii și colegii și de importan ța pe care o acord ă
rezultatelor școlare
2.9 Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Câ ți dintre prietenii cu care v ă petrece ți cea mai
mare parte a timpului au rezultate școlare bune?”
2.10 Distribu ția responden ților în func ție de principala activitate care îi preocup ă
2.11 Distribu ția responden ților în func ție de dificultatea cu care cer sau ofer ă ajutor altcuiva
2.12 Distribu ția responden ților în func ție de descrierea proprie
2.13 Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea: ”Cât de dificil ar fi s ă spui "nu" atunci când cineva
îți cere s ă faci ceva ce nu vrei?”
2.14 Distribu ția responden ților în func ție de modul în care se rela ționeaz ă cu cei din jur
2.15 Distribu ția responden ților în func ție de modul în care iau deciziile
Capitolul III. Consumul de tutun
3.1 Prevalen ța consumului de tutun
3.2 Prevalen ța consumului de tutun în func ție de frecven ța consumului
3.3 Distribu ția responden ților în func ție de dificultatea cu care ar putea s ă-și procure țig ări dac ă ar dori acest lucru
3.4 Distribu ția responden ților în func ție de statutul de minor/major și dificultatea cu care ar putea s ă-și procure țig ări
dac ă ar dori acest lucru
3.5 Distribu ția responden ților în func ție de suma cheltuit ă pe țig ări în ultimele 30 de zile
3.6 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul de tutun al membrilor familiei
3.7 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea “Dac ă ai vrea sa fumezi, crezi c ă…?”
3.8 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul de tutun al celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă
3.9 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul de tutun al prietenilor cu care petr ec cea mai mare parte a timpului
3.10 Distribu ția responden ților în func ție de probabilitatea de a accepta s ă fuma o țigar ă pentru a se calma, în situa ția
când se afl ă într-o situa ție de stres
3.11 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la “ Știu tot ce trebuie s ă știu despre nicotin ă și efectele ei”
3.12 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Cât de mult crezi c ă risc ă oamenii s ă î și produc ă un
rău fizic sau de alt ă natur ă dac ă fumeaz ă…?
3.13 Distribu ția subiec ților în func ție de percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de tutun
149 Capitolul IV. Consumul de alcool
4.1 Distribu ția subiec ților în func ție de prevalen ța consumului de alcool și a consumului excesiv de alcool cu inducerea
st ării de ebrietate
4.2 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile privind probabilitatea ca în urm ătorul an, începând de acum, s ă
consume b ăuturi alcoolice sau s ă se îmbete
4.3 Distribu ția subiec ților în func ție de frecven ța consumului de alcool de-a lungul vie ții, în ultimele 12 luni și în
ultimele 30 de zile
4.4 Distribu ția procentual ă a subiec ților în func ție de produsul alcoolic consumat cel mai des
4.5 Distribu ția procentual ă a subiec ților care consum ă mai mult de 5 b ăuturi alcoolice consecutiv („Binge drinking”), în
ultimele 30 de zile
4.6 Distribu ția subiec ților în func ție de frecven ța consumului excesiv de alcool cu inducerea st ării de ebrietate de-a
lungul vie ții, în ultimele 12 luni și în ultimele 30 de zile
4.7 Distribu ția responden ților în func ție de dificultatea cu care ar putea s ă-și procure b ăuturi alcoolice dac ă ar dori acest
lucru
4.8 Distribu ția responden ților în func ție de frecven țe cu care și-au procurat, în ultimele 30 de zile, b ăuturi alcoolice
pentru consumul propriu în afara/în incinta respect iv ă
4.9 Distribu ția responden ților în func ție de suma cheltuit ă pe alcool în ultimele 30 de zile
4.10 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul compulsiv și excesiv de alcool al membrilor familiei
4.11 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea “Dac ă ai vrea s ă consumi b ăuturi alcoolice (sau deja o
faci) și p ărin ții t ăi ar afla/ știu deja, care crezi c ă ar fi/este reac ția lor?”
4.12 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul de alcool al celui/celei mai bun/ ă prieten/ ă
4.13 Distribu ția subiec ților în func ție de consumul excesiv de alcool al prietenilor cu care petrec cea mai mare parte a
timpului
4.14 Distribu ția responden ților în func ție de consumul /consumul excesiv de b ăuturi alcoolice și propor ția prietenilor din
anturaj care consum ă excesiv alcool cu inducerea st ării de ebrietate
4.15 Distribu ția responden ților în func ție de probabilitatea de a accepta propunerea priet enului s ă consume
alcool pentru a s ărb ători promovarea unui test
4.16 Distribu ția responden ților în func ție de r ăspunsurile la“ Știu tot ce trebuie s ă știu despre alcool și efectele sale”
4.17 Distribu ția subiec ților în func ție de r ăspunsurile la întrebarea „Cât de mult crezi c ă risc ă oamenii s ă î și produc ă un
rău fizic sau de alt ă natur ă dac ă consum ă alcool…?”
4.18 Distribu ția subiec ților în func ție de percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de alcool
4.19 Procentele elevilor care au avut probleme în ultime le 12 luni din cauza consumului de alcool și droguri
4.20 Procentul elevilor care au declarat c ă avut probleme în rela ția cu p ărin ții/priete nii/ profesorii și slab ă performan ță
școlar ă în ultimele 12 luni din cauza consumului de alcool și droguri
4.21 Procentele elevilor care au avut probleme în ultime le 12 luni din alte cauze decât consumul de alcoo l/ droguri sau
care nu au avut probleme niciodat ă
Capitolul V. Consumul de droguri ilicite
5.1 Distribu ția responden ților în func ție de drogurile ilicite de care a auzit
5.2 Prevalen ța consumului de marijuana în func ție de frecven ța consumului la subiec ții care au declarat c ă au consumat
pân ă la aceast ă vârst ă
5.3 Distribu ția subiec ților în func ție de probabilitatea ca în urm ătorul an s ă consume droguri
5.4 Distribu ția responden ților în func ție de modul în care i-au fost oferite droguri
5.5 Distribu ția responden ților în func ție de aprec ierea dificult ății cu care ar putea procura unele droguri dac ă ar dori acest
lucru
5.6 Distribu ția responden ților în func ție de aprecierea dificult ății cu care ar putea procura marijuana sau ha șiș dac ă ar
dori acest lucru
5.7 Distribu ția responden ților în func ție de probabilitatea de a accepta propunerea s ă fumeze ha șiș la o petrecere (în
condi țiile în care prietenul s ău accept ă)
5.8 Distribu ția responden ților la întrebarea “ Știu tot ce trebuie s ă știu despre drogurile ilicite și efectele lor”
5.9 Distribu ția subiec ților în func ție de percep ția riscurilor pe care le implic ă consumul de marijuana sau alte droguri
ilicite
5.10 Distribu ția subiec ților în func ție de atitudinea fa ță de consumul de droguri
FIGURI
4.1 CHAID consum de alcool de-a lungul vie ții
4.2 CHAID consum excesiv de alcool, cu inducerea st ării de ebrietate, de-a lungul vie ții
ANEXE
2 CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
3 CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții_model 2
4 Raport de șanse și risc relativ privind consumul de tutun de-a lungu l vie ții
5 Raport de șanse și risc relativ privind consumul de alcool de-a lung ul vie ții
150 Anexa 2.1_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
151 Anexa 2.2_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
152 Anexa 2.3_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
153 Anexa 2.4_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
154 Anexa 2.5_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
155 Anexa 2.6_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
156 Anexa 2.7_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
157 Anexa 2.8_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
158 Anexa 2.9_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
159 Anexa 2.10_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
160 Anexa 2.11_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
161 Anexa 2.12_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
162 Anexa 2.13_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
163 Anexa 3_CHAID consum de tutun de-a lungul vie ții
164 Anexa 4-Raport de șanse și risc relativ privind consumul de tutun de-a lungu l vie ții
95% Interval de
încredere
Consum tutun_de-a lungul vie ții minim maxim
Raport de șanse 61 1,638 1,260 2,129 sex_ masculin / feminin Risc relativ _ Consum tutun = da 62 1,231 1,105 1,373
Raport de șanse 1,715 1,328 2,216 vârsta_ majori / minori Risc relativ _ Consum tutun = da 1,263 1,130 1,413
Raport de șanse 2,048 1,561 2,687 reziden ța_11- 20 ani urban+doar urban / 1-10 ani urban +doa r rural Risc relativ _ Consum tutun = da 1,363 1,207 1,539
Raport de șanse ,568 ,439 ,734 clasa a IX-a +a X-a / a XI-a+a XII-a+a XIII-a Risc relativ _ Consum tutun = da ,782 ,700 ,875
Raport de șanse 2,281 1,056 4,924 exista cineva care are probleme cu legea_ da / nu Risc relativ _ Consum tutun = da 1,329 1,085 1,629
Raport de șanse 3,553 2,366 5,335 accesibilitate țig ări_ u șor +oricând vreau / imposibil+ dificil Risc relativ _ Consum tutun = da 1,828 1,437 2,325
Raport de șanse 23,779 12,383 45,664 ultimele 30 de zile_bani cheltui ți pe țig ări _ da / 0 (nimic) Risc relativ _ Consum tutun = da 2,111 1,935 2,303
Raport de șanse 1,498 1,151 1,949 tat ăl_fumeaz ă / nu fumeaz ă Risc relativ _ Consum tutun = da 1,194 1,063 1,340
Raport de șanse 1,541 1,154 2,057 mama_fumeaz ă / nu fumeaz ă Risc relativ _ Consum tutun = da 1,198 1,068 1,344
Raport de șanse 2,206 1,554 3,132 fratele/sora_fumeaz ă / nu fumeaz ă Risc relativ _ Consum tutun = da 1,354 1,201 1,528
Raport de șanse 3,024 1,494 6,123 atitudine tat ă_ mi-ar permite s ă fumez / mi-ar interzice în cas ă sau
total, nu m-ar aproba, m-ar pedepsi Risc relativ _ Consum tutun = da 1,389 1,200 1,608
Raport de șanse 2,890 1,471 5,677 atitudine mam ă_ mi-ar permite s ă fumez / mi-ar interzice în cas ă
sau total, nu m-ar aproba, m-ar pedepsi Risc relativ _ Consum tutun = da 1,371 1,189 1,582
Raport de șanse 2,181 1,112 4,276 în familia mea ne ajutam și ne sprijinim reciproc _dezacord /
acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,315 1,093 1,583
Raport de șanse 2,210 1,431 3,413 în familia mea discut ăm despre problema fiec ăruia_dezacord /
acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,332 1,171 1,515
Raport de șanse 1,839 1,276 2,649 în familia mea nici un membru al familiei mele nu î l love ște pe un
altul _dezacord / acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,263 1,117 1,429
Raport de șanse 1,540 1,055 2,250 în familia mea membrii familiei mele sunt plini de via ță și de voie
bun ă _dezacord / acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,187 1,035 1,360
Raport de șanse 2,652 1,750 4,019 în familia mea p ărin ți mei știu unde m ă aflu seara _dezacord /
acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,407 1,253 1,579
Raport de șanse 2,938 1,900 4,543 în familia mea p ărin ți mei știu unde îmi petrec nop țile de sâmb ătă
_dezacord / acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,443 1,288 1,616
Raport de șanse 1,391 1,078 1,795 în familia mea p ărin ți mei stabilesc reguli stricte _dezacord / acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,153 1,033 1,287
Raport de șanse 2,032 1,457 2,834 mul țumit de_rela ția cu mama _neutru+nemul țumit ( ă)/ mul țumit( ă) Risc relativ _ Consum tutun = da 1,313 1,173 1,471
Raport de șanse 1,669 1,255 2,219 mul țumit de_rela ția cu tat ăl _neutru+nemul țumit ( ă)/ mul țumit( ă) Risc relativ _ Consum tutun = da 1,237 1,105 1,384
Raport de șanse 4,614 3,439 6,190 cel mai bun/ ă prieten/ ă_fumeaz ă / nu fumeaz ă Risc relativ _ Consum tutun = da 1,835 1,633 2,061
Raport de șanse 1,444 1,053 1,981 mul țumit de_rela ția cu prietenii _neutru+nemul țumit ( ă)/
mul țumit( ă) Risc relativ _ Consum tutun = da 1,162 1,029 1,311
Raport de șanse 5,291 3,419 8,188 câ ți dintre prieteni fumeaz ă țig ări_mai mult de 1/2+to ți / nici
unul/una +mai pu țin de 1/2 +1/2 Risc relativ _ Consum tutun = da 1,667 1,503 1,850
Raport de șanse 2,886 1,778 4,683 câ ți dintre prieteni se îmbat ă _mai mult de 1/2+to ți / nici unul/una
+mai pu țin de 1/2 +1/2 Risc relativ _ Consum tutun = da 1,423 1,253 1,616
Raport de șanse 19,131 10,213 35,837 prietenul propune s ă fuma ți o țigar ă . Accep ți_ sigur da + probabil
/ pu țin probabil +sigur nu Risc relativ _ Consum tutun = da 2,061 1,884 2,255
Raport de șanse 1,425 1,014 2,001 cer ajutorul atunci când am probleme _dificil + foa rte dificil / u șor
+ foarte u șor Risc relativ _ Consum tutun = da 1,155 1,015 1,314
Raport de șanse 1,361 1,054 1,757 rela ționare _s ă îi la și pe al ți s ă în țeleag ă cine este șeful_ acord /
dezacord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,142 1,023 1,275
Raport de șanse 1,371 1,062 1,770 câteodat ă m ă gândesc c ă nu sunt bun de nimic _acord / dezacord ) Risc relativ _ Consum tutun = da 1,146 1,027 1,279
61 șansa de a fuma a unui adolescent (sex masculin) est e mai mare (1,64 > 1) decât șansa unei adolescente (sex feminin)
62 nefiind egal cu 1 arat ă c ă cele 2 variabile (consum tutun și sex) sunt asociate, adic ă nu sunt independente
165 95% Interval de
încredere
Consum tutun_de-a lungul vie ții minim maxim
Raport de șanse 1,426 1,080 1,884 când am decis ceva nu conteaz ă ce gândesc prietenii mei_acord /
dezacord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,174 1,030 1,339
Raport de șanse 1,754 1,333 2,308 respect doar regulile pe care vreau eu s ă le respect _acord /
dezacord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,295 1,132 1,482
Raport de șanse 1,794 1,205 2,672 cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid asupra unei
ac țiuni_dezacord / acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,250 1,095 1,428
Raport de șanse 2,382 1,782 3,185 atrac ție școal ă în acest moment_nu prea +deloc / îmi place mult) Risc relativ _ Consum tutun = da 1,522 1,300 1,780
Raport de șanse 3,399 2,194 5,265 respect mult ceea ce îmi spun profesorii _dezacord / acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,498 1,345 1,667
Raport de șanse 1,808 1,023 3,195 rezultatele mele școlare conteaz ă pentru mine _dezacord / acord Risc relativ _ Consum tutun = da 1,246 1,043 1,490
Raport de șanse 1,496 1,063 2,107 câte zile ai lipsit_pentru c ă ai fost bolnav _3 zile sau mai mult /
nici una sau 1-2 zile Risc relativ _ Consum tutun = da 1,176 1,035 1,336
Raport de șanse 3,910 2,517 6,074 câte zile ai lipsit_pt ca ai chiulit _3 zile sau ma i mult / nici una sau
1-2 zile Risc relativ _ Consum tutun = da 1,549 1,399 1,716
Raport de șanse 2,567 1,673 3,939 câte zile ai lipsit_din alte motive _3 zile sau mai mult / nici una sau
1-2 zile Risc relativ _ Consum tutun = da 1,392 1,235 1,568
Raport de șanse 3,716 2,777 4,974 preocup ări_distrac ția în ora ș(discotec ă/cafenea/petreceri etc.)_da /
nu Risc relativ _ Consum tutun = da 1,928 1,626 2,285
Raport de șanse 2,442 1,806 3,301 preocup ări_întâlniri cu prietenii pt. a ne distra pe seama altora_da /
nu Risc relativ _ Consum tutun = da 1,410 1,270 1,566
Raport de șanse 3,369 1,851 6,134 preocup ări_jocuri mecanice_da / nu Risc relativ _ Consum tutun = da 1,467 1,289 1,670
Raport de șanse 1,307 1,013 1,685 preocup ări_ alte hobby-uri (cântat, desenat etc.)_nu / da Risc relativ _ Consum tutun = da 1,123 1,006 1,254
Raport de șanse 1,593 1,132 2,241 consecin țe fumat_ se simte mai relaxat _da / nu Risc relativ _ Consum tutun = da 1,208 1,045 1,396
Raport de șanse 1,648 1,178 2,305 consecin țe fumat_ se distreaz ă mai bine_da / nu Risc relativ _ Consum tutun = da 1,220 1,066 1,395
Raport de șanse 1,644 1,116 2,422 consecin țe fumat_ este un tân ăr popular_da / nu Risc relativ _ Consum tutun = da 1,209 1,054 1,387
Raport de șanse 1,975 1,286 3,033 consecin țe fumat_ în conflict cu p ărin ții _nu / da) Risc relativ _ Consum tutun = da 1,290 1,120 1,487
Raport de șanse 2,216 1,442 3,406 consecin țe fumat_ dependen ță _nu / da Risc relativ _ Consum tutun = da 1,346 1,177 1,539
Raport de șanse 1,907 1,373 2,649 consecin țe fumat_ în conflict cu prietenii nefum ători_nu / da Risc relativ _ Consum tutun = da 1,322 1,134 1,540
Raport de șanse 1,733 1,143 2,626 consecin țe fumat_ probleme cu s ănătatea _nu / da Risc relativ _ Consum tutun = da 1,240 1,073 1,433
Raport de șanse 1,530 1,126 2,077 motiva ție fumat_I op țiune _da / nu Risc relativ _ Consum tutun = da 1,218 1,046 1,417
Raport de șanse 12,060 8,295 17,534 probabilitate în urm ătorul an s ă fumezi tutun _foarte posibil
+posibil / aproape imposibil +imposibil Risc relativ _ Consum tutun = da 2,288 2,048 2,556
166 Anexa 5. Raport de șanse și risc relativ privind consumul de alcool de-a lung ul vie ții
95% Interval de
încredere
Consum tutun_de-a lungul vie ții minim maxim
OR 63 2,886 1,646 5,063 vârsta_ 17 ani si peste / 15-16 ani RR 64 1,078 1,027 1,131
OR 2,944 1,589 5,453 reziden ța_ doar urban/ si urban si rural / doar rural (0 an i urban) RR 1,084 1,021 1,150
OR 4,866 2,277 10,398 tip de localitate unde înva ță _urban / rural RR 1,194 1,035 1,376
OR 2,999 1,266 7,107 clasa_ XII+XIII / IX+ X +XI RR 1,049 1,019 1,080
OR 4,413 2,270 8,580 studii tat ăl_ alte situa ții (f ără școal ă, liceu și peste) / 8 clase sau mai pu țin + școal ă
profesionala RR 1,089 1,045 1,136
OR 2,186 1,198 3,991 studii mam ă_ liceu, postliceal ă/colegiu, universitare și peste / nu au scoal ă, 8 clase,
profesional ă RR 1,052 1,006 1,100
OR 6,294 1,492 26,546 atitudine tat ă_ mi-ar da/îmi dau voie, nu acas ă sau le e indiferent / nu mi-ar da/îmi dau
voie deloc, m-ar pedepsi, nu m-ar aproba RR 1,052 1,026 1,079
OR 2,594 1,155 5,826 atitudine mam ă_ m-ar pedepsi+ nu m-ar aproba / restul situa țiilor RR 1,045 1,014 1,076
OR 2,151 1,178 3,925 în familia mea p ărin ți mei stabilesc reguli stricte _dezacord / acord RR 1,043 1,010 1,077
OR ,365 ,143 ,929 mul țumit de_rela ția cu mama _ mul țumit ( ă)/ neutru+nemul țumit( ă) RR ,957 ,929 ,986
OR 13,152 1,794 96,396 cel mai bun/ ă prieten/ ă_ consuma des mai mult de 5 pahare de b ăuturi alcoolice (bere,
vin, spirtoase) o singura data_da / nu RR 1,071 1,044 1,100
OR ,135 ,048 ,380 câ ți dintre prieteni fumeaz ă țig ări_ nici unul/una + mai pu țin de 1/2 + NS / 1/2 +mai
mult de 1/2 + to ți RR ,923 ,896 ,952
OR ,412 ,173 ,985 câ ți dintre prieteni se îmbat ă _ nici unul/una + mai pu țin de 1/2 + NS / 1/2 +mai mult de
1/2 + to ți RR ,959 ,928 ,991
OR 4,490 1,757 11,473 prietenul propune s ă s ărb ători ți trecerea testului cu alcool. Accep ți_ sigur da + probabil /
pu țin probabil +sigur nu RR 1,066 1,034 1,098
OR 14,132 5,539 36,058 consum tutun_de-a lungul vie ții _da / nu RR 1,126 1,083 1,171
OR 1,895 1,082 3,317 probabilitate în urm ătorul an s ă fumezi tutun _ foarte posibil +posibil+aproape imp osibil
+ NS / imposibil RR 1,039 1,003 1,075
OR 3,180 1,811 5,583 probabilitate în urm ătorul an s ă consumi b ăuturi alcoolice( bere, vin, b ăuturi tari)_ foarte
posibil +posibil+aproape imposibil + NS / imposibil RR 1,080 1,034 1,128
OR 2,797 1,569 4,985 probabilitate în urm ătorul an s ă te îmbe ți _ foarte posibil +posibil+aproape imposibil +
NS / imposibil RR 1,063 1,025 1,102
OR 4,049 1,779 9,220 rela ționare _întotdeauna exist ă modalit ăți de a rezolva problemele f ără a apela la o for ță
fizic ă_ acord + dezacord par țial / dezacord total RR 1,159 1,007 1,333
OR 1,919 1,096 3,360 rela ționare _ trebuie s ă la și de în țeles când e ști furios pe cineva_ acord / dezacord RR 1,040 1,004 1,077
OR 5,257 2,267 12,190 sunt capabil s ă fac lucrurile la fel de bine ca majoritatea persoa nelor_ acord + dezacord
par țial / dezacord total RR 1,219 1,023 1,453
OR 11,528 4,547 29,229 când decid s ă fac ceva, întotdeauna îmi duc activitatea pân ă la cap ăt_ acord + dezacord
par țial / dezacord total RR 1,534 1,096 2,146
OR 4,731 2,057 10,884 mod de a lua decizie_ cânt ăresc toate posibilit ățile înainte s ă m ă decid asupra unei ac țiuni
_acord + dezacord par țial / dezacord total RR 1,193 1,016 1,400
OR 2,654 1,393 5,056 mod de a lua decizie_respect doar regulile pe care vreau eu sa le respect _acord +
dezacord par țial / dezacord total RR 1,081 1,009 1,159
OR ,397 ,206 ,766 câte zile ai lipsit_pentru c ă ai fost bolnav _ nici una / 1 zi sau mai mult RR ,954 ,925 ,983
OR ,234 ,113 ,485 câte zile ai lipsit_pt. c ă ai chiulit _ nici una / 1 zi sau mai mult RR ,933 ,904 ,962
OR ,234 ,105 ,525 câte zile ai lipsit_din alte motive _ nici una / 1 zi sau mai mult RR ,938 ,911 ,965
OR 5,237 2,926 9,373 preocup ări_distrac ția în ora ș(discotec ă/cafenea/petreceri etc.)_da / nu RR 1,123 1,067 1,181
OR 4,096 1,612 10,408 preocup ări_întâlniri cu prietenii pt. a ne distra pe seama altora_da / nu RR 1,059 1,030 1,089
63 Odds Ratio – șansa ca un adolescent de sex masculin s ă fumeze este mai mare decât șansa ca o adolescent ă s ă fumeze
64 Risc relativ _ Consum tutun = da – nefiind egal cu 1 arat ă c ă cele 2 variabile (consum tutun și sex) sunt asociate, adic ă nu
sunt independente
167 OR 2,484 1,405 4,391 preocup ări_folosirea internetului (chat, muzica, jocuri etc ) _da / nu RR 1,066 1,016 1,119
OR ,384 ,218 ,674 atrac ție școal ă în acest moment_ îmi place mult/ nu prea +deloc) RR ,936 ,893 ,981
OR 4,847 2,741 8,572 știu tot ce ar trebui s ă știu despre alcool si efectele sale _acord / dezaco rd RR 1,144 1,067 1,225
OR ,155 ,066 ,367 accesibilitate bere _ imposibil / dificil + u șor + oricând vreau+ NS/NR RR ,782 ,635 ,963
OR ,218 ,095 ,501 accesibilitate șampanie _ imposibil / dificil + u șor + oricând vreau+ NS/NR RR ,844 ,722 ,986
OR ,314 ,158 ,624 accesibilitate alcopop _ imposibil / dificil + u șor + oricând vreau+ NS/NR RR ,902 ,825 ,986
OR ,108 ,048 ,244 accesibilitate vin _ imposibil / dificil + u șor + oricând vreau+ NS/NR RR ,712 ,558 ,909
OR ,333 ,168 ,660 accesibilitate t ărie_ imposibil / dificil + u șor + oricând vreau+ NS/NR RR ,909 ,835 ,989
OR ,104 ,037 ,292 ultimele 30 zile_cump ărat alcool pentru consumul propriu dintr-un magazin _ niciodat ă /
da + NR RR ,917 ,891 ,944
OR ,073 ,031 ,172 ultimele 30 zile_ cump ărat alcool pentru consumul în bar/restaurant/discot ec ă_ niciodat ă
/ da + NR RR ,878 ,843 ,915
OR ,069 ,009 ,506 ultimele 30 de zile_bani cheltui ți pe țig ări _ da / 0 (nimic) RR ,938 ,917 ,960
OR 2,962 1,691 5,189 dac ă a avut, în ultimele 12 luni, probleme_ cu probleme / f ără probleme RR 1,079 1,029 1,131
OR 2,816 1,608 4,932 consecin țe fumat_ se angajeaz ă într-o rela ție sexual ă pe care a doua zi o
regret ă_da / nu RR 1,070 1,026 1,116
OR 1,961 1,120 3,435 consecin țe fumat_ uit ă de griji și de probleme personale _da / nu RR 1,044 1,003 1,087
OR 2,302 1,310 4,045 consecin țe fumat_ se simte mai relaxat _da / nu RR 1,052 1,014 1,091
OR 2,183 1,246 3,827 consecin țe fumat_ se distreaz ă mai bine_da / nu RR 1,053 1,009 1,098
OR 2,254 1,291 3,936 consecin țe fumat_ probleme cu s ănătatea _ da / nu RR 1,053 1,012 1,096
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: – Raport de cercetare – [621262] (ID: 621262)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.