Groseanu Iuliana Mihaela Licenta 2016 [621243]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT: [anonimizat]: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
1

Universitatea Politehnica din Bucure ști
Facultatea de Inginerie Mecanic ă și Mecatronic ă
Specializarea Optometrie

Proiect de licenț ă
STRABISMUL: CAUZE, EFECTE ȘI
METODE DE CORECTARE

Coordonator științific ,
Conf. dr. ing. DESPINA Duminic ă
Absolvent: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT: [anonimizat]: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
2
CUPRINS
PARTEA I
CAPITOLUL 1
1.1. Introducere în optometrie ………………………………………………………………………. ……….. 6
1.2 Analizatorul vizual……………………………………………………………………. .7
1.3. Structura globului ocular ………………………………………………………………8
1.4. Mediile transpare nte……………………………………………………………………14
1.5. Nervul optic …………………………………………………………………………… 16
1.6. Organele anexe ale globului ocular……………………………………………………17
1.7. Acomodarea ………………………………………………………………………….. 22
1.8. Viciile de refracție ale ochiului …………………………………………………………23
CAPITOLUL 2 – Dotarea cabinetului
2.1. Autokeratorefractometrul ……………………………………………………………..29
2.2. Foropter, rama de probă și trusa de lentile…………………………………………….30
2.3. Proiectorul de teste ……………………………………………………………… …….33
2.4. Autolensmetrul ……………………………………………………………………… ..34
2.5. Skiascopul ……………………………………………………………………….. .…. 35
2.6. Biomicroscopul ………………………………………………………………………… 36
CAPITOLUL 3 – Examenul optometric complet
3.1. Istoria cazului …………………………………………………………………………. 38
3.1.1. Istoria vizuală personală actuală și anterioară ………………………………… …39
3.1.2. Istoria vizual ă familiară………………………………………………………… 40
3.1.3. Starea de sănătate …………………………………………………………… … 41
3.1.4. Apartenența fizică și psihologică ……………………………………………… .43
3.1.5. Analiza nevoilor vizuale …………………………………………………… …..44
3.2 Inspecția vizuală preliminară …………………………………………………… ….. 45
3.3 Examenul analitic funcțional…………………………………………………… …….. 49

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT: [anonimizat] Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
3
CAPITOLUL 4 – Teste optometrice ………………………………………………… ….50
CAPITOLUL 5
5.1. Calculul amplitudinii de acomodare …………………………………………… …..87
5.2.Calculul lentilei pentru departe ………………………………………………… ……89
5.3. Corec ția cu lentile de contact ……………………………………………………… ..94
CAPITOLUL 6 – Tehnologie optică
6.1. Tehnologia prelucrării lentilelor ………………………………………………. ….101
6.2. Tehnologia de montaj a lentile lor de ochelari ………………………………… ….107
CAPITOLUL 7 – Calculul economic ……………………………………………… …111
PARTEA A II -A
CAPITOLUL 1 – Strabismul. Considerații generale.
1.1.Definiții pentru strabism …………………………………………………………. .114
1.2.Clasificări ale strabismului ………………………………………………………. .115
CAPITOLUL 2 – Etiologia strabismului
2.1. Factorii care provoacă formarea a două imagini diferite …………………………. 118
2.2. Cauze centrale neurogene ………………………………………………………… .119
2.3. Factori psihici ………………………………………………… ……………………. 119
2.4. Factori anatomici si motori ………………………………………………………… 119
2.5. Patogenia strabismului …………………………………………………………… …120
CAPITOLUL 3 – Tehnici de investigare în strabism
3.1. Testul cu acoperire în vederea departe …………………………………………… .122
3.2. Investigarea diplopiei ……………………………………………………… …….. 123
3.3. Testul Worth cu patru figuri luminoase ………………………………………… ….125
3.4. Testul cu rețele Begolini ………………………………………………………… …127
3.5. Testul Malle tt…………………………………………………………………… ….127

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
4
3.6. Măsurarea unghiurilor de deviere a ochilor in strabism …………………………… 129
3.6.1. Factori care influentează devierea ………………………………………………. 129
3.6.2. Inspecția ochilor pacientului strabic ……………………………… ……………… 130
3.7. Evaluarea capacității vizuală la strabici …………………………………………… 131
3.7.1. Testarea monoculara …………………………………………………………… ..131
3.7.2. Compararea capacităților vizuale monoculară și binoculară …………………….. 133
3.7.3. Ținuta compensatoare a capului și corpului în timpul determinării
capacității vizual e………………………………………………………………………… 133
CAPITOLUL 4 – Tratamentul strabismului
4.1. Când se tratează strabismul …………………………………………………………. 134
4.2. Fazele tratamentului strabismului ……………………………………………………. 136
4.3.Tratamentul diplop iei ……………………………… ………………………………… 140
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………143
ANEXA 1 ………………………………………………………………………………… .144
ANEXA 2 ……………………………………………………………………………… .…153

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
5

PARTEA I

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
6

CAPITOLUL 1
1.1 Introducere în optometrie

Optometria oftalmică este știința care se ocupă de investigarea funcționării sistemului
vizual al omului, analiza rezultatelor, evidențierea problemelor, recomandarea metodelor și
mijloacelor de ameliorare a funcționării, î n vederea obținerii confortului vizual în legătură cu
nevoile subiectului, dar fără tratament medical, dacă este posibil.
Optometria clasică consideră ochiul ca o cameră fotografică; el este organul esențial al
vederii.
Optometria are rol preventiv și curativ. Ea se ocupă de aparatul vizual dar și de mediul în
care omul lucrează.
Optometristul este o persoan ă care ofera tratament oftalmologic primar de la testarea
câmpului vi zual și corectare p ână la diagnoz ă, tratament și observarea schimb ărilor vizuale.
Optometristul nu este medic dar poate fi doctor în optometrie dupa ce i și realizeaz ă studiile de
doctorat.
Optometristul este licen țiat să practice optometria care implic ă în primul r ând examinarea
ochilor și testelor vizuale, prescrierea lentilelor corectoare, detectarea anormalit ăților și
prescrierea medica ției pentru diverse probleme.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
7
1.2. Analizatorul vizual
Analizatorul vi zual transmite organismului cea mai mare parte a informa țiilor preluate din
mediul înconjurator. Vederea este un proces complex de reflectare a lumii obiective, realizat ă cu
participarea unor forma țiuni nervoase extrem de specializate. La na ștere vederea este imperfect ă,
ea îmbunatațindu-se progresiv, astfel încat, se consider ă că în juru l vârstei de 6 ani func ția
vizuală este maxim ă, ea re educându-se odată cu înaintarea în vârstă.
Analizatorul vi zual este format din 3 segmente: receptor (globul ocular), intermediar (căile
de conducere) și central (centri subcorticali și arii corticale).

Fig. 1.2.1. Anatomia ochiului [http://anatomie.romedic.ro/ochiul -analizatorul -vizual]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
8
1.3. Structura globului ocular
Globul ocular este alc ătuit din trei tunici care formeaz ă peretele globului, și trei medii
transparente cuprinse în interiorul acestuia: umoarea apoas ă, cristalinul și corpul vitros.
1.Tunica extern ă este alcătuita din:
a) cornee;
b) sclerotic ă.
2.Tunica mijlocie este alcătuita din:
a) coroidă;
b) corp ciliar;
c) iris.
3.Tunica intern ă este alcătuita din:
a) retina optic ă;
b) retina oarb ă.

1. Tunica extern ă este alcătuită din sclerotic ă și cornee .
a) Sclerotica (sclera)
Sclera (denumită și albul ochiului) este cea mai rezistentă membrană oculară; o membrană
fibroasă exterioară care se întinde de la cornee până la nervul optic. Pe scleră se afișează cei
6 mușchi oculomotori ce controlează mișcările ochiului.
Sclera are rolul de a menține volumul, forma și tonusul globului ocular.

Fig. 1.3.1. Sclera [http://anatomie.romedic.ro/ochiul -analizatorul -vizual]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
9
b) Corneea

Când o rază luminoasă ajunge la ochi, prima structură pe care o întâlnește este o fereastră
rotundă numită cornee, care este prima din cele două lentile ale oc hiului. Corneea reprezintă o
lentilă puternică cu focar fix. Puterea optică a corneei este aproximativ două treimi din puterea
totală de refracție a ochiului. Corneea are doar o jumătate de milimetru grosime la centru și un
milimetru la joncțiunea cu scler otica (albul ochiului).

Corneea este alcătuită din cinci straturi. La exterior, este un epiteliu format din cinci
straturi celulare, fiind echivalentul pielii. Dedesubt există un strat elastic numit stratul Bowmann.
Urmează apoi stroma formată din colagen. Acesta are cea mai mare grosime. Stroma ajută la
apărarea corneei împotriva infecțiilor și a inflamațiilor.

După stroma urmează o membrană elastică denumită Descemet. Stratul final este un
endoteliu de grosimea unei celule. Acesta menține transpa rența corneei și echilibrul hidric dintre
cornee și restul ochiului. Odată formate, celulele acestui strat nu se pot regenera și astfel leziuni
ale endoteliului pot determina defecte permanente ale vederii.

O peliculă de lacrimi acoperă stratul epitelial. Fără lacrimi, corneea nu ar fi protejată
împotriva, microorganismelor bacteriene, poluării sau prafului. Pelicula lacrimală alimentează
stratul optic (epitelial), căci fără lacrimi ar pierde transparența și ar deveni opac.
După ce trece prin comee, raza l uminoasă intră în camera anterioară a ochiului. Aceasta
este plină cu un lichid apos, umoarea apoasă, care este constant drenat și înlocuit.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
10

Fig. 1.3.2. Structura corneei [http://anatomie.romedic.ro/ochiul -analizatorul -vizual]

2. Tunica mijlo cie sau vasculară este de culoare inchis ă, intens vascularizat ă si bogată in
celule pigmentare. Ea este format ă din coroid ă, corp ciliar si iris. Coroida și corpul ciliar sunt
separate ȋntre ele prin ora serrata.
a) Coroida este o membrană vascular ă de culoare brună -negricioasă care se ȋntinde de la
punctul de emergen ță a nervului optic pȃnă la ora serrat a.
Din punct de vedere anatomic coroida este format ă din 3 straturi :
– stratul extern format din vase mari
– un strat intermediar format din arteriole si vene
– un strat intern format din capilare

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
11
Funcțiile principale ale coroidei constau în :
– transportul substan țelor nutritive spre epiteliul pigmentar și spre fotoreceptorii
retinieni, ca și eliminarea produ șilor de metabolism ;
– status termic printr -un pat vascular bogat și debit abunden t asigurâ nd o ambian ță
izotermă necesară desfașurării proceselor fotochimice retiniene ;
– menținerea tonusului ocular prin intrarea și ieșirea unei cantit ăți de s ânge din
patul vascular coroi dian în condițiile în care con ține 8/10 din masa sanguin ă a
globului ocular ; cu toate acestea, rolul este minor în compara ție cu cel al umorii
apoase ;
– formarea camerei obscure necesar ă obținerii unei imagini clare pe retina.

b) Corpul ciliar este o formațiune conjunctivo -musculră care se ȋntinde de la ora serrata
pȃnă la rădăcina ir isului. Ȋntr -o secțiune sagitală a ochiului, corpul ciliar pare de forma
triunghiulară, cu vȃrful către ora serrata , iar baza c ătre iris.
Mușchiul ciliar este alcătuit din total itatea fibrelor netede situate î n partea anterioar ă a
corpului ciliar. Fibrele sunt dispuse ȋn direcție longitudinal ă, circulară și radială. Mu șchiul ciliar
intervine în acomodarea vizuală la distanță.
c) Irisul
Irisul este o parte a ochiului, fiind o diafragmă opacă prevăzută cu o deschidere numită
pupilă, prin care trec razele de lumină către cristalin. Irisul are pigmenți care dau culoarea
ochilor (albaștri, căprui, verzi) .
Circumferința mare a irisului se continuă, la nivelul limbului corneean și al ligamentului
pectinat, cu corpul ciliar. Fața sa posterioară este neagră și privește fața anterioară a cristalinului.
Fața anterioară a irisului prezintă proeminențe radia re; culoarea sa variază individual după
cantitatea de pigment conținută în celulele sale. Irisul se scaldă în umoarea apoasă și împarte
spațiul care conține acest lichid într -o cameră anterioară și una posterioară. El conține fibre
musculare care alcătuies c un mușchi circular, sfincterul pupilei (m. sphincter pupillae) și un
mușchi radial, dilatator al pupilei. Irisul este vascularizat de arterele ciliare lungi și ciliare
anterioare, care formează la periferia sa un mare cerc arterial. Irisul este inervat d e nervii ciliari

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
12
scurți, ramuri din ganglionul ciliar (sau oftalmic) și de nervii ciliari lungi, ramuri ale nervului
nazal. Natura influxului luminos sau distanța de obiectul privit provoacă, pe cale reflexă,
contracția sau relaxarea mușchilor irisului, re flex căutat frecvent în cadrul examenului clinic.

Fig. 1.3.3. Irisul [http://imgur.com/gallery/DEcz9]
3. Tunica intern ă este reprezentată de retină. Ea este membrana fotosensibilă la nivelul
căreia se află receptorii vizuali (celulele cu conuri și celulele cu bastonașe), care realizează
recepția și transformarea stimulilor luminoși în influx nervos.
Din punct de vedere morfologic și funcțional, se disting două regiuni: retina vizuală sau
partea optică și retina oarbă, fără rol în fotorecepți e, numită și retina iridociliară.
Retina vizuală se întinde posterior de ora serrata și prezintă două regiuni importante:
→ pata galbenă (macula lutea), situată în dreptul axului vizual. La nivelul ei se găsesc mai multe
celule cu conuri decât celule cu bastonașe. În centrul maculei lutea se află o concavitate – fovea
centralis – în care se găsesc numai celule cu conuri, fiind zona de acuitate vizuală maximă;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
13
→ pata oarbă, situată medial și inferior de pata galbenă, reprezintă locul de ieșire a nervul ui optic
din globul ocular și de intrare a vaselor globului ocular. În pata oarbă nu există elemente
fotosensibile. În structura retinei se descriu 10 straturi, în care se întâlnesc trei feluri de celule
funcționale, aflate în relații sinaptice: celule fot oreceptoare, cu prelungiri în formă de con și de
bastonaș, neuroni bipolari și neuroni multipolari. În afară de acestea, se mai găsesc celule de
susținere și neuroni de asociație.
Celulele cu bastonașe sunt celule nervoase modificate, în număr de cca 125 de milioane.
Sunt mai numeroase spre periferia retinei optice, în pata galbenă numărul lor este mic, iar în
fovea centralis lipsesc. Bastonașele sunt adaptate pentru vederea nocturnă, la lumină slabă. M ai
multe celule cu bastonașe fac sinapsă cu un neuron bipolar și mai mulți neuroni bipolari fac
sinapsă cu un neuron multipolar.
Celulele cu conuri , de asemenea, celulele nervoase modificate, în număr de 6 -7 milioane,
sunt mai numeroase în pata galbe nă; în fovea centralis există numai celule cu conuri. Fiecare
celulă cu con din fovea centralis face sinapsă cu un singur neuron bipolar, iar acesta cu un singur
neuron multipolar.

Fig. 1.3.4. Celule cu conuri și bastonase
[http://colegiultehnicpn.3x.ro/ Folder_lucru/Fiziologia%20analizatorului%20vizual.htm]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
14

Astfel, se explică acuitatea vizuală maximă localizată la nivelul foveei centralis. Conurile
sunt adaptate pentru vederea diurnă, colorată, la lumină intensă.

1.4. Mediile transpare nte

Mediile transparente sau refringente ale globului ocular sunt dispuse ȋn spațiul pe care ȋl
delimitează peretele globului ocular. Ele au rolul de a refracta radia țiile luminoase, proiect ând
imaginea pe retin ă.
Mediile transparente sau refringente ale globului ocular sunt: umoarea apoas ă, cristalinul și
corpul vitros.
Umoarea apoasă este un lichid incolo r și limpede care ocupă spatiul dintre
cornee și cristalin. Umoarea apoasă este produsă de către procesele ciliare în camera posterioară
și ajunge în camera anterioară prin pupilă. Părăsește globul ocular prin filtrul trabecular,
respectiv canalul Schlemm. Ea are o compoziție asemănătoare lichidului cefalorahidi an și este
drenată permanent de venele scleroticii.
Indicele de refracție este 1,336, contribuind la valoarea totală a dioptrului ocular.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
15

Fig. 1.4.1. Mediile transparente [http://inimafericita.ro/tag/nasul/]

Cristalinul este unul din mediile transparente ale ochiului. Acesta funcționează ca o
lentilă, razele de lumină captate suferind în ochi 3 refracții, dintre acestea 2 având loc în
cristalin.
Cristalinul își modifică curbura pentru ca imaginea să se formeze clar pe re tină. Astfel,
pentru vederea de aproape cristalinul se bombează, iar pentru vederea la distanță se
aplatizează (alungește). La un ochi normal imaginea se formează corect pe retină între
distanțe de 10 –15 cm și 6 m. Există un punct la care cristalinul este aplatizat la maximum.
Peste această distanță vedem clar, fără să mai aibă loc turtirea lui, iar vederea se face fără
efort.
Pierderea elasticității cristalinului se numește prezbitism. Aceasta apare de obicei la bătrânețe
și se corectează prin purtarea de ochelari cu lentile convergente. Opacifierea cristalinului
reprezintă boala numită cataractă. Aceasta se tratează prin operație.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
16
Corpul vitros este reprezentat de o subsatnță gelatinoasă care ocupă tot spațiul cuprins
ȋntre cristalin și peretele globului ocular . Examinat la microscopul electronic, el apare ca
fiind format din fibrile de colagen intr -o masă omogenă, amorfă, ȋn care predomină
mucopolizaharidele. Ȋn partea anterioară a corp ului vitros se află fosa patelara care vine ȋn
raport cu cristalinul. Pe langă rolul lui de mediu refringent, corpul vitros contribuie la
menținerea formei globului ocular.

1.5. Nervul optic

Nervul optic este cel de -al doilea nerv cranian și conduc e informații senzoriale legate
de simțul vizual. Este un nerv senzitiv care preia și receptează informațiile vizuale cu ajutorul
celulelor specializate cu conuri și bastonașe din retină.
Primul neuron al căii optice (neuronii bipolari) preia informația și o trimite către receptori
(celulele cu conuri și bastonașe). Axonii neuronilor multipolari converg, formând nervul
optic. Acesta părăsește globul ocular prin pata oarbă, iar axonii proveniți din câmpul intern al
retinei se încrucișează, formând chiasma optică , ajungând în tractul optic opus.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
17

Fig. 1.5.1. Nervul optic [ http://lectiidebiologie.ro/tag/nervul -oculomotor/]

1.6. Organele anexe ale globului ocular

Prin organe anexe sunt desemnate o serie de formațiuni situate în imediata vecinătate a
globului ocular și al cărui rol constă în protecția și motilitatea acestuia. Se deosebesc două
categorii de organe anexe, și anume organe anexe de protecție și organe anexe de motilitate. Din
grupul organelor anexe de protecție fac parte:
 orbita,
 pleoapele și sprâncenele,
 conjunctiva și aparatul lacrimal.

Organele anexe de motilitate sunt reprezentate de mușchii extrinseci ai globului ocular.
Orbitele cavității osoase situate în masivul facial, de o parte și de alta a liniei mediane,
adăpostesc ș i protejează globii oculari.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
18
Pleoapele sunt formațiuni musculocutanate perechi (una superioară și alta inferioară) care
acoperă și protejează globul ocular prin închiderea anterioară a cavității orbitale. Ele au formă
patrulateră, prezentând o față anterioară (tegumentară), una posterioară (musculoasă), o margine
aderentă, prin care se inseră de orbită, și o margine liberă, care delimitează fanta palpebrală.
Fanta palpebrală este deschiderea anterioară a orbitei, delimitată de cele două margini libe re ale
pleoapei superioare și inferioare. Pleoapele se unesc la extremitățile lor, formând două comisuri:
comisura palpebrală laterală și comisura palpebrală medială. Pleoapa superioară, care se întinde
în sus, până la sprânceană, este mai mare și mai mobi lă decât cea inferioară. Pleoapa inferioară
se continuă cu pielea obrazului. Pe marginea liberă a pleoapelor se implantează genele și cilii,
niște peri așezați în mai multe rânduri. Cilii sunt mai numeroși și mai mari pe marginea liberă a
pleoapei superioare, mai rari și mai subțiri pe marginea liberă a pleoapei inferioare. Tot pe
marginea liberă a pleoapelor, și anume pe muchia lor posterioa ră, se află orificiile de deschidere
ale glandelor Meibomius. În apropierea extremității mediale a fantei palpebrale se găsește o mică
ridicătură, papila lacrimală , prevăzută cu un orificiu numit punctul lacrimal .
Din punct de vedere histrologic, pleoapel e sunt formate din mai multe straturi care, de la
exterior la interior sunt: pielea, țesutul subcutanat, stratul submuscular, stratul fibros și
conjunctiva palpebrală. Pielea pleoapelor este subțire, cu o structură care nu se deosebește de
structura pielii . În dermul pielii se găsesc glande sebacee asociate foliculilor genelor, precum și
mici glande sudoripare. Țesutul celular subcutanat conține numeroase fibre elastice și vase
sangvine. Stratul muscular este format din fibre musculare striate, care alcătui esc mușchiul
orbicular și mușchiul ridicător al pleoapelor. Stratul fibros, care formează un adevărat schelet al
pleoapelor este alcătuit din două porțiuni: tarsul și ligamentele largi. Tarsul se compune din fibre
colagene dense și din puține fibre elastic e. El este situat către marginea liberă a pleoapelor. În
tars se găsesc glandele Meibomius, care se deschid pe marginea liberă a pleoapelor. Acestea sunt
glande sebacee mari, al căror produs de secreție lubrefiază marginea pleoapelor, înlesnește
aderența l or în timpul când ochii sunt închiși și împiedică scurgerea lacrimilor. Ultimul strat care
intră în constituția pleoapelor este reprezentat de conjunctivă, membrană mucoasă care aderă în
fața posterioară a pleoapelor.
Rolul fiziologic al pleoapelor este ac ela de a proteja globii oculari și de a micșora, când
este nevoie, cantitatea de radiații luminoase care pătrund în interiorul ochiului. Acest rol se

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
19
realizează prin mișcarea de clipire care se produce prin contracția mușchilor palpebrali. O dată
cu mișcar ea de clipire, lacrimile sunt întinse pe suprefeța globului ocular, care este astfel umezit
în permanență. Mișcarea de clipire are caracter reflux. Ea poate fi însă comandată și pe cale
voluntară.
Sprâncenele sunt formațiuni musculocutanate care apa r ca două ridicături acoperite cu peri
situați la nivelul marginii superioare a orbitei. Ele sunt dispuse transversal, de o parte și de alta a
liniei mediane, separând pielea frunții de pielea pleoapelor superioare. Sprâncenele au rolul de a
devia cursul s udorii de pe frunte, împiedicând -o să ajungă pe globul ocular.

Conjunctiva este o membrană mucoasă care învelește fața posterioară a pleoapelor și care se
răsfrâmge și pe partea anter ioară a globului ocular . Ea are două porțiuni, una care căptușeșt e
pleoapele, numită conjunctiva plapebrală și alta care învelește partea anterioară a globului
ocular, numită conjunctiva bulbară.
Aparatul lacrimal este format din:
 glanda lacrimală;
 căile lacrimale.
Glanda lacrimală de mărimea unei migdale, este a șezată in regiunea superoextern ă a
orbitei, în scobitura sau foseta lacrimal ă de pe tavanul acesteia. Ea are dou ă porțiuni, una orbital ă
si alta palpebral ă. Porțiunea orbital ă a glandei lacrimale este oval ă și mai mare dec ât porțiunea
palpebrală. Aceasta din urma se afl ă in unghiul extern al fundului de sac conjunctival superior.
Caile lacrimale sunt reprezentate printr -un sistem de conducte care au rolul de a transporta
lacrimile din fundul de sac conjunctival in meatul inferior al foselor nazale. În componenț a
acestui sistem intra punctele lacrimale, canaliculele lacrimale, sacul lacrimal si ca nalul lacrimo –
nazal. Punctele lacrimale, cate unul de fiecare pleoapa, sunt ni ște orificii situate pe marginea
pleoapei, catre unghiul intern. Ele se continu ă cu canaliculele lacrimale situate in grosimea
pleoapei si care se deschid in sacul lacrimal. Sacu l lacrimal se continu ă cu canalul nazo -lacrimal,
un conduct care face legatura dintre sacul lacrimal si fosele nazale. El se deschide in meatul

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
20
nazal inferior. Din punct de vedere structural, c ăile lacrimale se continu ă cu conjunctivita, iar la
nivelul me atului naza l inferior, cu mucoasa nazal ă.
Rolul fiziologic al aparatului lacrimal constă în secreția și transportul lacrimilor.
Lacrimile sunt formate dintr -un lichid clar, fluid, care contine 99% ap ă, 0,1% albumin ă și 0,9 %
săruri minerale, în special clorura de sodiu. Ele sunt secret ate în permanen ța de către glanda
lacrimlă, de unde pleac ă prin canalele excretoare ale glandei în fundul de sac conjunctival
superior. De aici sunt r ăspândite, prin mi șcarea de clipire pe toat ă suprafața globului ocular un de
formează un strat foarte fin care acoper ă corneea si conjunctiva, men ținându-le in permanen ță
umede. Lacrimile se adun ă în unghiul intern al fantei palpebrale, în așa numitul "lac lacrimal", de
unde sunt absorbite de punctele lacrimale, trec ând î n canal iculele lacrimale, de aici în canalul
nazolacrimal și, în final, î n cavitatea nazal ă. Lacrimile protejeaz ă globul ocular prin trei
mecanisme: umezirea permanent ă a corneei si a conjuctivei, indepa ărtarea particu leleor de
marimi mici patrunse î n cavitatea c onjunctival ă si prezența in lacrimi a unei substan țe bactericide
numite lizozim.
MUSCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR
Sunt reprezenta ți de patru mu șchi drepți (extern, intern, superior si inferior), de doi mu șchi oblici
(superior si inferior) si de mușchiul ridic ător al pleoapei superioare.
1.MUSCHIUL RIDIC ĂTOR AL PLEOAPEI SUPERIOARE
Își are originea pe faț a inferioar ă a aripii mici a osului sfenoid , anterior canalului optic. Inferior
de mușchiul ridic ător al pleoapei superioare se afl ă mușchiul drept superior.
2.MUSCHII DREP ȚI AI GLOBULUI OCULAR
Se împart î n:
– mușchiul drept superior
– mușchiul drept inferior
– mușchiul drept medial
– mușchiul drept lateral

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
21
Mușchii drepți își au originea pe inelul tendinos comun (Zinn). Inelul Zinn se ata șeaza de
periostul de pe marginea inferioar ă, medială și superioar ă a canalului optic și pe tuberculul de pe
marginea orbitar ă a aripii mari a sfenoidului.
a. mu șchiul drept superior – are un corp muscular de 4.2 cm și ajută la mișcarea ochiului astfel:
– în poziția primară, ochiul se mișcă în sus (eleva ție)
– în poziția secundar ă, partea de sus a ochiului se rote ște înspre nas (incicloducț ie)
– în a treia pozi ție, ochiul se mi șca spre interior (adduc ție)
Dacă globul ocular este in usoar ă abductie de 23° atunci mu șchiul produce doar elevatie. În
poziția în adducție a globului ocular de 67° mușchiul drept superior determin ă doar
incicloduc ția.
b. mu șchiul drept inferior – are o parte muscular ă de 4.2 cm și ajută la mișcarea ochiului astfel:
– în poziț ia primară, och iul se mișca în jos (depresie)
– în poziția secundar ă, se rotește partea de sus a ochiului dinspre nas (extorsiune)
– în a treia pozi ție, ochiul se mi șca spre interior (adduc ție)
d. mu șchiul drept medial – are un corp muscular cu lungimea de cca 4 cm și ajută la mișcarea
ochiului spre interior, înspre nas (adduc ție)
c. mu șchiul drept lateral – are un corp muscular de 4 cm și ajută la mișcarea ochiului sp re
exterior, dinspre nas (abducț ie)
3. MU ȘCHII OBLICI AI GLOBULUI OCULAR
a. mu șchiul oblic superior – corpul sau muscular are cca 4 cm, cu un traiect spre anterior si ajut ă
la mișcarea ochiului astfel:
– în poziția primară, se rotește partea de sus a ochiului înspre nas (intorsiune)
– în poziția secundar ă, ochiu l se mișcă în jos (depresie)
– în a treia pozi ție, ochiul se mi șca spre exterior (abduc ție)
Dacă ochiul este in adducț ie la 51° atunci mu șchiul este doar depresor, iar dac ă globul este în
abducție la 39° mu șchiul produce doar intorsiune.
b. mu șchiul oblic inferior – mușchiul are o direc ție posterioar ă făcând un unghi de 51° cu
peretele medial al orbitei. Ajut ă la mișcarea ochiului astfel:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
22
– în poziț ia prima, se rote ște partea de sus a ochiului dinspre nas (extorsiune)
– în poziția secundar ă, ochiul se mi șca în sus (ridicare)
–în a treia pozi ție, ochiul se mi șca spre exterior (abduc ție)

Fig.1.6.1. Anexele globului ocular [http://www.e -oftalmolog.ro/anatomia -ochiului/]

1.7. Acomodarea

Acomodarea vizuală este proprietatea de adaptare a ochiului, datorită căreia vedem
clar obiectele situate la diferite distanțe. Se realizează prin modificarea curburii cristalinului
(contracția și dilatarea mușchiului ciliar), ceea ce duce la modificarea proprietății lui de a
refracta razele de lumină si la modific area puterii lui de re fracție cu pana la 15 dioptrii.
Acomodarea este un gest reflex, dar poate fi controlat ă in mod con știent.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
23
Acomodarea are două limite: punctul cel mai îndepărtat al vederii clare (cea mai mare
distanță, la care obiectele se vad clar fără acomodare) care, pentru ochiul normal, este la
infinit (practic peste 15m) si un punct aflat la o distanta minim ă (punctul
proximum) care, pentru ochiul normal, este de 10 -15 cm la tineri si apoximativ de 25 cm la
adulti. Cu v ârsta, în special după 40 de ani, acomoda rea ochiului scade și apare prezbiopia.

1.8. Viciile de refrac ție ale ochiului

Viciile de refrac ție (ametropiile) apar atunci c ând razele de lumin ă care intră în ochi nu sunt
focalizate corespunz ător pe retin ă. Se manifest ă sub formă de miopie, hipermetropie si
astigmatism, la care se adaug ă presbiopia, deteriorarea vederii de aproape.
Toate tulburarile de vedere pot da durere de cap, ame țeala, lăcrimare, înroșirea ochilor,
vedere neclar ă, dificulta ți la citire.
Pentru corec ția acesto r ametropii se pot utiliza ochelari, lentile de contact sau metode
chirurgicale. în general, ochelarii prescri și până în 40 de ani, sunt destina ți a fi purtati
permanent, abia dupa aceast ă vârstă fiind separa ți – pentru distant ă, pentru aproape.
MIOPIA
Cauz e:
Miopia este viciul de refracț ie în care imaginea unui obiect nu ajunge pe retin ă, pentru că
ochiul este fie prea lung, fie prea puternic. Este afectat ă doar vederea la distan ță, cea la
aproape fiind conservat ă, chiar p ână la vârste înaintate.
Afecte ază aproximativ o treime din popula ție și debuteaz ă în copilărie, 7 -8 ani, și crește
progresiv p ână la 20 -25 ani. Adesea, este ereditar ă, însă poate apărea și la copii f ără
antecedente in familie.
Cum se manifest ă:
Copiii cu miopie acuz ă vedere încețoșată la distanță (la televizor, pe strad ă). Ei încearca să-și
amelioreze vederea îngust ând fanta palpebral ă, ceea ce le d ă un aspect î ncruntat.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
24

Fig.1.8.1. Ochiul miop [http://www.scapadeochelari.ro/miopie/]
Cum se corecteaz ă:
Corectarea acestui defect se fac e printr -o lentilă de “minus” (lentil ă divergent ă). În prezent,
este unanim acceptat ă ideea conform c ăreia, subcorectia miopiei poate agrava evolu ția ei;
asadar, se prescrie corec ția complet ă determinat ă în urma unui control la medicul oftalmolog.
HIPERMETROPIA
Cauze:
Hipermetropia este viciul de refrac ție în care imaginea unui obiect se proiecteaz ă în spatele
retinei, pentru c ă ochiul este fie prea scurt, fie prea slab din punct de vedere optic.
Este o tulburare de vedere care afecteaz ă aproximativ un sfert din popula ție. Aproape to ți
copiii se nasc hipermetropi, însa, odată cu cresterea în dimensiune a globului ocular, dioptria
ochiului scade.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
25
Cum se manifest ă:
Copiii si tinerii cu hipermetropie pot s ă nu prezinte niciun simptom. La persoanele adulte
apare tulburarea vederii la distan ță, semn că ochii nu mai pot sustine efortul de acomoda ție
(“creștere a dioptriei”) pe care îl fac permanent.
Pacientul se pl ânge de durere de cap spre sf ârșitul zilei, și mai ales dup ă citit, și de vedere
încețosată la aproape (lectura unui text cu caractere mici și contrast slab, c ând iluminarea nu
este optim ă). La copil, hipermetropia poate determina o devia ție oculară (strabism)
permanent ă sau intermitent ă.

Fig. 1.8.2. Ochiul hipermetrop [http://www.romedic.ro/hipermetropia]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
26

Cum se corecteaz ă:
Corectare acestui defect se face printr -o lentilă de “plus” (lentila convergent ă).

ASTIGMATISMUL

Cauze:
Astigmatismul este viciul de refrac ție în care, din cauza unei curburi asimetrice a suprafe ței
anterioare a ochiului (ca o minge de rugby), razele de lumin ă se focalizeaz ă în mai multe
puncte. Astigmatismul poate fi simplu sau combinat cu miopia sau hipermetropia.

Cum se manifest ă:
Majoritatea persoanelor se nasc cu un grad de astigmatism, însa o parte din ei reu șesc
compensarea lui f ără o corecție optică. Pacienții cu astigmatism confund ă literele si cifrele (N
cu H, 6 cu 8 etc).

Cum se corecteaz ă:
Corecția acestei ametropii se fac e cu lentile cilindrice sau sfero -cilindrice .

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
27

Fig. 1.8.3. Ochiul astigmat [http://www.scapadeochelari.ro/astigmatism/]
.
PRESBIOPIA
Cauze:
In jurul v ârstei de 40 -45 de ani, devine manifest ă presbiopia, un proces natural de
“îmbătrânire” a cristalinului, duc ând la scăderea treptat ă până la pierderea complet ă a
capacitatii de a vedea la aproape.
Cum se manifest ă:
Pacientii îndepărtează cartea de ochi, astfel f ăcând efortul ochilor mai mic temporar. Dioptria
determinat ă de presbiopie cre ște treptat, independent de cauze externe, încep ând de la 40 -45

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
28
de ani, p ână la 60 -65 de ani, dup ă care se stabilizeaz ă. De aceea, în acest interval de v ârstă,
este necesar ă schimbarea ochelarilor pentru aproape la fiecare 1-2 ani.

Fig. 1.8.4. Ochiul presbit [http://anatomie.romedic.ro/ochiul -analizatorul -vizual]
Cum se corecteaz ă:
Corecț ia presbiopiei se realizeaz ă cu ochelari de aproape, ale căror dioptrii se stabilesc î n
funcție de necesitatea corec ției la distan ță. Se poate opta pentru o singur ă pereche de ochelari
care sa satisfaca ă vederea la distan ță, intermediar si aproape – ochelari cu lentile progresive.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
29
CAPITOLUL 2
Dotarea cabinetului

Prin defini ție, un cabinet optometric nu poate func ționa fără o dotare standard, minim ă
de echipamente. Aceast ă dotare standard cuprinde instrumente și echipamente medicale, care
se pot regasi și în cadrul cabinetelor oftalmologice. Instrumentarul de baz ă pentru un
optometrist are legatur ă directă sau indirect ă cu refracția oculară. Printr e acestea se num ără
urmatoarele:
 autokerato refractometrul ;
 foropter + optotip + trusa de lentil e;
 proiector de teste ;
 autolensmetru ;
 skiascop;
 biomicroscop .

2.1. Autokeratorefractometrul

Refractometria se ocupă cu determinarea performanțelor optice ale sistemului vizual și
recomandarea mijloacelor de ameliorare a acestora la nivel convenabil efortului vizual.
Cu ajutorul autokeratorefractometrul ui refracția se execută automat , iar rezultatele oferite
pot fi un punct de plecare pentru determinarea refracției subiective. Timpul de stabilire a
refracției subiectului este minim. Acest aparat folosește raze de lumina ȋn infrarosu (invizibile) și
face mai multe masuratori ȋn scurt t imp.
Autokeratorefractometrul este echipamentul standard si computerizat din dotarea oricarui
cabinet optometric .
Un asftel de aparat „ știe” să măsoare o mul țime de caracteristici ale globului ocular. Iat ă
câteva capabilit ăți ale unui autorefractometru modern:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
30
 Distanța vertex, dintre ochiul pacientulu i și aparat în momentul m ăsurării;
 Mărimea ( în dioptrii) minima și maximă a sferei;
 Modul de setare a sferei -, +, ±;
 Diametrul minim m ăsurabil al pupilei Ф2 mm;
 Timpul de m ăsurare 0,07 secunde;
 Unghiul astigmatismului axial de la 0 la 180 de
grade;
 Domeniul de masurare al distantei interpupilare
intre 1mm si la 85mm;
 Plaja de masurare a puterii refractive: -39,75 pana
la 67,50 dioptrii;
 Masuratorile corneene : raza de curbura intre 5 -13
mm;
 Putere refractiva: 25,96D -67,50D;
 Astigmatism 0D pana la ± 12D;
 Aria de masurare a periferiei corneei 7,5 mm;
 Zona de masurare pupila: 1mm – 10 mm.

Fig. 2.1.1. Autokeratorefractometru

2.2. Foropter, rama de prob ă și trusa de lentile
Echipamente pentru efectuarea refracției subiective.
Sunt indispensabile atȃt ȋntr -un cabinet oftalmologic cȃt și ȋntr -unul optometric. Cu ele se
face tatonarea subiectiv ă asupra pacientului respectiv clientului. Măsurarea obiectivă făcută cu
celelalte instrumente / echipamente nu poate decide rețeta pacientului fară acest examen
subiectiv care are „ultimul cuvant”.
Trusa de lentile pentru testare este folosita pe ntru examinarea erorii refractive, miopiei,
astigmatismului, pentru examinarea strabismului si daltonismului.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
31

In imagine avem un model de
trusa de lentile (portabil) cu
urmatoarele caracteristici:
 266 lentile pentru testare;
 lentile sferice de la -20D pana la
+20D;
 lentile cilindrice de la -6D pana la
+6D;
 prisme pana la 10D;
 filtre colorate ( rosu, negru, verde );
 ocluzor;
 lentile din sticla cu montura metalica;
 obturator pentru ochi
Fig. 2.2.1. Tru sa de lentile
[http://www.expertmed.eu/produse -aparatura -oftalmologie/diagnostic/page/3/]

Toate lentilele si accesoriile împreună cu un suport special se afl ă într -o servietă metalică.
Lentilele se introduc ȋn ochelarul de testare și apoi urmeaza tatonarea pacientului la optotip.
Foropter este un instrument frecvent utilizat de catre oftalmologi și optometri ști în timpul
unui examen oftalmologic pentru a determina prescrip ția de ochelari a unei persoane. De obicei,
pacientul stă în spatele fropterului și se uită prin el la o diagramă cu un ochi. Aceast optotip
poate fi la distan ța optică (6 metri), sau la aproape (40 centimetri) pentru persoanele care au
nevoie de ochelari de lectură. Optometristul în timp ce schimb ă lentilele si face ajustari, î ntreabă
totodată pacientul cu ce lentile vede mai bine.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
32
Sfera de m ăsurare:
-Lentile sferice – 29.00D ~+26.75D (0.25D/1.00D/2.00D/3.00D pas)
-Lentile cilindrice0.00D ~ – 9.75D (0.25D/1.00D/2.00D pas)
-Axele cilindrului0° ~ 180° (1°/5°/10°/15°/20 ° pas)
-PD50 ~ 80mm (Distanta de lucru pentru aproape 35~70cm)
-Lentile prismatice rotative0 ~ 20 △ (0.1△/0.2△/0.5△/1.0△/2.0△
pas)
-Cilindru in cruce±0.25D
-Retinoscop+1.50D (67cm), +2.00D (50cm)
-Camp vizual35°
-Lentile auxiliare
-Occ
-Lentila cu gaura micaØ 1mm
-Cruce Maddox Ochi drept (rosu, orizontal) / Ochi stang (verde,
vertical)
-Filtru rosu / verde Ochi drept (rosu) / Ochi stang (verde)
-Filtru polarizant Ochi drept (135°,45°) / Ochi stang (45°, 135°)
-Prisma de spartita Ochi drept (6 △BU) / Ochi stang (10 △BI)
-Lentile cu cilindru in cruce±0.50D (Fixate pe axa setata la 90°)
-Imprimanta termic ă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
33

Fig. 2.2.2. Foropter [http://eluniversodewavens.blogspot.ro/]

Optotipul este un dispozitiv standardizat, ce are un fond
luminat uniform, pe care sunt dispuse în rânduri litere, cifre,
semne, ce trebuie v ăzute de subiectii examinati de la o anumit ă
distanță (de obicei 5 m, distan ța la care ochiul emetrop nu este
nevoit să facă efort acomodativ). Exist ă optotipi cu ajutorul
cărora se măsoară acuitatea la distan ță și optotipi pentru
măsurarea acuit ății la aproape.
Fig.2.2.3. Optotipul Snellen
[http://www.primaryeyecenter.com/Services_Exams.html]
2.3. Proiectorul de teste

Autoproiectorul este conceput ca un singur instrument automatizat care ofer ă comoditatea
adăugării de diagrame la distanță prin interm ediul unui controler programabil de
mână(telecomanda).

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
34
Ultima evolu ție în tehn ologia proiectoarelor de teste î nglobeaza o surs ă de lumină cu LED -uri
albe. Pe l ângă intensitatea mult mai ridicat ă a luminii fa ță de proiectoarele normale și consumul
scăzut de energie electric ă, această sursă de lumină are și o durată de viață incomparabil mai
lungă.
Specificații:
-41 de teste, 34 de planse, filtre rosu/verde si polarizat
-distanta de proiectie 2.5 … 8 m
-viteza de rotatie a testelor: 0.15 sec.
-magnificatia proiectiei: 30x la 5m
-doua programe cu maxim 30 de teste fiecare
-unghi de inclinare 15 grade
-alimentare 200 – 240V, 60Hz, 0.3A
-lampa LED

2.4. Autolensmetrul

Lensmetrul este unul dintre cele mai utilizate
instrumente optice în domeniul oftalmologic. Acesta este un
dispozitiv folosit pentru verificarea lentilelor de ochelari
pentru a vă asigura că sunt precum prescriptiei. Se poate
verifica sfera, cilin dru, sau axa de la o lentilă.

Domeniu de măsură:
 sfera 0…±25D, (rezoluții: 0,1/ 0,12 / 0,25D)
 cilindru 0… ±10D, (rezoluții: 0,1/ 0,12 / 0,25D)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
35
 axa 1…180° (rezoluție 1°),
 adiție 0…+10D, (rezoluții: 0,1/ 0,12 / 0,25D)
 prisma 0…10Δ, (rezoluții: 0,1/ 0,12 / 0,25D)
 transmisie UV (375nm) de la 0 la 100% (pas de 1%)
 distanță interpupilară de la 45 la 85mm

Fig. 2.4.2. Autolensmetru

2.5. Skiascopul

Skiascopia – este o metod ă pentru determinarea valorii de refrac ție a dioptruiui ocular, metod ă
ce constă in proiectarea unui fascicul de lumin ă prin aria pupilar ă, către retina ce apare rosie. La
mișcarea oglinzii de proiec ție, va apărea o umbr ă mobilă al cărei sens de mi șcare poate fi
inversat prin plasarea în fața ochiului unor lentile de valori cunoscute. Valoarea lentilei care
schimbă sensul umbrei d ă valoarea refr activă a ochiului examinat. În cazul hipermetropiei,
umbra se mi șca în același sens cu oglinda, iar în cazul miopiei mi șcarea este in sens contrar.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
36

Fig. 2.5.1. Skiascop
[http://www.nuvo.nl/pages/1803/optiek/NUVO -Academie/Skiascopie.html ]
Schema de principiu a skiascopului este: o lamp ă cu filament rectiliniu, perpendicular pe ax ă,
ilumineaz ă ochiul subiectului prin intermediul unei lentile si a unei oglinzi semireflectante
(oglinda e găurita). Prin deplasarea lă mpii față de lentilă, se obține imaginea lă mpii într-o poziție
convenabil ă pentru skiasc opie.

2.6. Biomicroscopul

Biomicroscopul este un instrument esențial în diagnosticarea bolilor oculare. În cadrul
instrumentației aflată la dispoziția optometristului lampa cu fantă este poate cel mai versatil și, în
consecință, mai des utilizat aparat. Utilizându -se dispozitive auxiliare corespunzătoare este
posibilă examinarea tuturor structurilor ochiului. Pot fi deasemenea realizate măsurări ale
grosimii corneei, fotografii oculare, an alize ale sensibilității corneale, cât și măsurări ale
presiunii intraoculare .

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
37

În timp ce un pacient este așezat în scaun de examen, el se sprijina cu bărbia și fruntea pe un
suport în biomicroscop la echilibru cu capul. Folosind biomicroscopul , optometristul apoi trece
la examinarea ochiului pacientului.

Cu ajutorul biomicroscopului putem vedea ȋn detaliu toate componentele ochiului si putem
observa patologiile acestuia.

Fig. 2.6.1. Biomicroscopul

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
38

CAPITOLUL 3

Examenul optometric complet

Etapele examenului optometric complet sunt:
– istoria cazului,
– inspecția vizuală preliminară,
– examenul analitic funcțional,
– analiza rezultatelor examinării și stabilirea diagnosticului,
– terapeutica optometrică,
– alternative de servicii pentru pacient,
– urmărirea, studierea, evaluarea progresului obținut prin terapeutica utilizată.

3.1. Istoria cazului

Istoria cazului reprezintă pentru optometrist activitatea de informare a supra naturii
anomaliei vederii reclamată de pacient, asupra caracteristicilor fizice și psihice și stării de
sănătate ale acestuia ca și asupra mediului în care trăiește, a nevoilor vizuale în legătură cu
activitățile sale. Se poate considera că istoria g enerală a cazului se compune din:
– istoria vizuală personală actuală și anterioară,
– istoria vizuală familiară,
– starea de sănătate,
– aparența fizică si psihologică ,
– analiza nevoilor vizuale.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
39

3.1.1 . Istoria vizual ă personal ă actual ă și anterioar ă
Tabel 1
Nume prenume Prodan Cristina
Adresă Calea Mosilor, Nr 25
Data nașterii 11.07.19 85
Plângeri Dureri de cap,vedere neclară la distan ță
Ultimul control Aprilie 2015
Severitate Vedere deficitar ă cu ambii ochi
Vedeți cu ambii ochi Da
Alternează vederea ?(clar ă-neclară) Nu
Constatați panză pe ochi, umbre, puncte Nu
Dificultăți când va concentrați asupra lucrului Da
După efort vizual dor ochii? Da, ambii ochi
După efort vizual ard ochii? Nu
După efort vizual simțiți înțepaturi, usturime? Nu
După efort vizual aveți impresie de nisip în
ochi? Nu
După efort vizual vedeți dublu? Nu
După efort vizual se înroșesc ochii? Nu
După efort vizual simțiți oboseală vizuală? Da
După efort vizual clipiți des? Nu
După efort vizual aveți dureri de cap? Nu
După efort vizual lacrimați? Da
După efort vizual amețiți, aveți greața? Nu
Aveți ochii roșii tot timpul? Nu
Aveți fotofobie? Nu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
40
Ați avut accidente oculare? Nu
Aveți glaucom? Nu
Aveți cataractă? Nu
Aveți, ați avut infecții oculare? Nu
Ați fost expusă la radiații puternice? Nu
Arsuri chimice, termice care au afectat ochii? Nu
Câmpul vizual este afectat: Nu
 monocular: nu
 binocular: nu
Distingeți culorile (periferic sau anumite
momente ale zilei)? Cu ambii ochi la fel.
Ultimul control oftalmologic Aprilie 2015
De cand purtați ochelari și de ce: Din 2005. Vedere neclara la distanta.
Aveți dificultăți la vedere? La distanta

3.1.2. Istoria vizuală familiară

Unele condiții ereditare și congenitale atât sistemice cât și oculare pot exista la unii membrii
ai familiei. De subliniat hemofilia, orbirea cromatică, unele degenerescențe pigmentare, migrena,
diabetul, strabismul, miopia.
Membrii ai familiei au problem e vizuale:
 Strabism:NU
 Miopie:NU
 Cataractă:NU
 Glaucom:NU
 Degenerescență pigmentară:NU
 Hipermetropie:DA (SORA)
 Orbire cromatică:NU

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
41
3.1.3. Starea de s ănătate
Tabel 2
Aveți probleme de tensiune sanguina ?ce
tensiune? Nu
Aveți artero -scleroză ? Nu
Aveți probleme digestive ? Nu
Aveți, ați avut probleme cu rinichii ? Nu
Aveți, ați avut hepatită ? Nu
Aveți diabet ? Nu
Sunteți alergic ? Nu
Sunteți persoană nervoasă ? Nu
Aveți, ați avut probleme neuro – psihice ? Nu
Aveți dificultati de auz? Nu
Aveți probleme cu dantura, dureri, infecții ? Nu
Ați suferit traumatisme craniene? Nu
Aveți migrene ?Cauze Nu
Ați fost operat cu anestezie totală ( parțială ) ? Nu
Aveți menstruație normala ? Da
Ați suferit paralizii generale sau locale ? Nu
Au influență medicamentele asupra vederii ? Nu
Aveți amețeli, grețuri în automobil ? Nu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
42

Tabel 3
Talie? Medie
Inaltime? 1.64 m
Greutatea? 70 Kg
Postura (în picioare și pe scaun ) ? Spate drept
Ținută ? Normală
Anomalii anatomice? Nici una
Dantura? Fără probleme
Ticuri? Nu
Forma capului? Ovală
Strabism? Nu
Auz? Bun
Aspectul pleoapelor? Rectiliniu, urcă ușor spre tâmplă
Poziții anormale ale capului? Nu
Coloanei vertebrală? Nu
Poziția ochelarilor vechi? Nu
Poziția pleoapei la citit? Normală
Pielea? Ten normal

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
43
3.1.4. Apartenen ța fizică și psihologic ă

Caracteristicile fizice generale sunt observate de optometrist din momentul în care pacientul
a intrat în cabinet, în timpul conversației preliminare, testelor preliminare. Se observă discret
modul cum se mișcă, cum vorbește, temperamentul, cum citește și scrie, dacă are ticuri,
deficiențe de auz, etc. Rezultatele observațiilor se consemnează și ele servesc pentru stabilirea
diagnosticului, pentru alegerea mijloacelor terapeutice.
Tabel 4
Comportament general ? Normal
Personalitatea Echilibrată

Limbaj, mod de exprimare? Adecvat
Emotivitate, timiditate? Da- fără reacții dezadaptative
Inteligența? Nivel mediu
Memorie vizuală? Bună
Scris regulat – neregulat? Neregulat
Lectura? Ritm normal
Modelul de activitate? Tehnician optometrist
Lucru la monitor, lumină artificială
Ochelari existenți ? AO: – 1.00 sf
Observații? Nu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
44

3.1.5. Analiza nevoilor vizuale

Nevoile vizuale interesează mai multe procese. Mediul influențează focalizarea. Lumina
influențează variația diametrului pupilelor, deci profunzimea câmpului observat și precizia de
punere la punct. Variația intensității luminoase a radiației percepută activează o gimnastică
oculară care influențează emetropizarea.
Determinarea nevoilor este fundamentală. Analiza vizuală va furn iza un profil al capacităților
subiectului, care se pot dovedi suficiente sau incomplete, funcție de nevoile individului.
Formularul pentru analiza nevoilor individuale va trebui să cuprindă întrebări referitoare la
ocupația principală, condițiile în care se desfășoară, câmp vizual solicitat, acuitate necesară,
pericole de accident, etc.
Tabel 5
Nume, prenume? Prodan Cristina
Iluminare? Artificială
Program ? 8 ore
Câmp vizual orizontal/vertical? Normal
Postură ? Normală
Alte activități (hobby) ? Lectura , excursiile
Lectura? Ritm normal
Modelul de activitate? Tehnician optometrist
Lucru la monitor
Ochelari existenți? AO: – 1.00 sf
Observații? Nu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
45
3.2. Inspec ția vizual ă preliminar ă

Înainte de a se întreprinde analiza completă a performanțelor vederii este necesar să se facă
o inspecție preliminară a stării de sănătate a sistemului vizual. Dacă se depistează anomalii
patologice necesitând tratament medical, nu se trece mai departe și se recomandă clientului să
consulte un oftalmol og. Controlul optometric se reia după vindecarea afecțiunii.
Inspecția preliminară începe în timp ce se discută cu pacientul și constă în general din
următoarele puncte de control:
1. structura și mobilitatea feței, în special a orbitelor;
2. caracteristici ale pielii, particularități ale pleoapelor;
3. caracteristici ale genelor și sprâncenelor (mișcare, pierdere, depuneri, culoare, poziție
anormală);
4. poziția și acțiunea pleoapelor, fără a fi atinse;
5. poziția punctelor lacrimale și e vidențierea deficiențelor sistemului lacrimal;
6. starea conjunctivitei (congestie, edem);
7. deformări (umflături) preauriculare (examenul se face prin palpare, stabilind mărimea și
soliditatea);
8. poziția și mișcarea globil or ocular i (exoftalmie);
9. starea corne ei (reflexie, cicatrici, neregularități);
10.caracteristici globale ale camerei anterioare (obliterații, hemoragie, incluziuni); 11.reflexe
pupilare (starea irisului);
12.starea cristalinului (dislocare, opacitate, absență);
13.starea fundului de ochi.
Controlul preliminar al anexelor globului ocular și a segmentului anterior se poate face cu
ajutorul unei lămpi stilou, observarea făcându -se cu o lupă monoculară sau binoculară.
Pentru examenul fundului de ochi se folosește oftalmoscopul electric monocular sau
oftalmoscopul binocular indirect.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
46
Tabel 6
Componente. Caracteristici observate Constatări
CORNEE
Limpezime , vascularizarea Acuratețe, fără neovascularizații,
Relief, acuratețe Curbură uniformă , fără modificări de
grosime , fără deformații sau edem.
PUPILE, IRIS
Mărimea, egalitate Normale
Regularitate, contur Egale, simetrice
Reflex la lumina, apropiere Reflex normal
Culoare iris Căprui
CRISTALIN
Deplasare Nu
Opacitate, cristalizări Transparent, fără opacifieri
CORP VITROS
Opacități, formațiuni Nu
Hemoragi Nu
RETINA
Papila dimensiune,cupa fiziologică,
dimensiune artere Normală -medie
Reflexe artere , vene Fără discontinuități, pulsații, aspect arămiu.
Obstructie pulsatie Nu
Hemoragii, edem, retinita Nu
Degenerescenta, dezlipire Nu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
47
CONJUNCTIVA
Conjunctivită, arsură, nisip Nu
Lacrimare Nu
Pinguerola, pterugion Nu
Hemoragii, trahoane Nu
Flictene, tumori Nu
PLEOAPE
Ptozis Nu
Ectropion, Entropion Nu
Aspect Normal
Frecventa clipirilor 16/min
Închidere Normală
APARATUL LACRIMAL
Debit lacrimal O.D : 20 mm, O.S : 1 9 mm /5 minute
Calitate lacrimi Secreție lacrimală curată
Depuneri pe pleoape Nu
GLOBUL OCULAR
Exolftamie , enoftalmie Nu
Orbire, caracteristici Normal conformate și poziționate
Poziție cap, fața Aspect normal, simetric
VEDERE BINOCULARĂ
Mobilitate ochi Bună
Componente caracteristici observate: Constatări:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
48
Versiuni convergența Bună
Vedere simultană, fuziune Da
Estimare fixări Fixare cu OD
Heteroforii -Maddox cruce cu lentile Nu
Strabism – Aripa Maddox Nu
Anizeiconie Nu
Acuitate Ametropie probabilă
Departe 0,8 Aproape 1

Vedere departe proastă Vedere aproape sau foarte
aproape – netă (fără oboseală) Miopie sferică sau
astigmatism miopic
simplu

D S
X X Vedere aproape neclară –
obositoare Astigmatism mare
sau hipermetropie
destul de mare
Vedere departe bună (fără oboseală) Vedere aproape neclară, Presbit cu sau fără
hipermetropie
D S
□ □ Vedere aproape clară dar
obositoare în timp Hipermetropie forte
Vedere departe clară dar obositoare Vedere aproape clară dar
obositoare Hiperopie forte
Astigmatism
hiperopic
D S
□ □ Vedere aproape neclară

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
49
Compensare purtată: AO: -1.00 sf
Tonometrie: OD: 1 3.5 mHg – OS: 1 3 mHg (Optometrie funcțională practică – N. Dumitrescu, C.
D. Comeagă)
3.3. Examenul analitic functional

Examenul vizual trebuie să includă evaluarea focalizării în strânsă legătură cu
binocularizarea și identificarea. Examinarea trebuie să se facă într -un loc rezervat acestui scop.
Formularea instrucțiunilor și întrebărilor trebuie să se facă clară, simplă, fără să se sugereze un
anumit răspuns. Este important să se noteze toate comportamentele observate chiar dacă nu par
să fie în raport imediat cu determinarea formulei optice de compensare. Fiecare test se realizează
fără a căuta în mod sistematic o valoare a compensării. Această valoare va fi stabilită numai în
momentul în care se compară comportamentele notate de diferitele teste.
Optometristul trebuie să rămână neutru față de comportamentele observate chiar dacă i se
par aberante. Testele treb uie să fie realizate întotdeauna în aceeași ordine și vor purta un număr,
ceea ce favorizează comunicarea între optometriști. Cercetări în domeniul optometriei
funcționale au fost făcute mai ales în U.S.A. și Franța. Ambele școli au propus o metodologie de
examinare și mai ales de analiză. Metoda americană propune o baterie de teste numerotate de la
1 la 21. Primele două, oftalmoscopia și keratometria sunt calitative, celelalte cantitative. Metoda
propune pentru fiecare performanță corespunzătoare unui test o valoare normală, stabilită
statistic. Dacă performanța este superioară normei primeste calificativul [High], dacă este
inferioară calificativul [Low]. Analiza rezultatelor constă în alcătuirea unor lanțuri (secven țe) cu
rezultatele testelor. Se interpre tează cazul, propunându -se compensarea corespunzătoare. Metoda
se vrea mai obiectivă, cantitativă (matematizată). Metoda elaborată de "Institut de Visiologie de
France" propune o testare mai complexă și evidențierea problemelor vizuale pentru fiecare din
procesele fundamentale ale vederii (focalizare, b inocularizare, identificare).

Studiul celor două metode arată ce salt calitativ reprezintă optometria funcțională față de
cea clasică. Ambele metode sunt laborioase și presupun pe lângă un echipament de testare mai
complex și o mai bună pregătire. În continuare se încearcă combinarea cele două metode
păstrând părțile comune și folosind pe cât posibil avantajele fiecăreia.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
50
CAPITOLUL 4
Teste optometrice

Testul nr.1: O ftalmoscopie
Scopul testulu i: Se observă transparența mediilor, starea structurilor, aranjamentul optic al
structurilor.
Material utiliza t: Oftalmoscop electric, ținta departe. Eventual oftalmoscop binocular
indirect.
Mod de lucru : Iluminare slabă.
Se testează ochiul drept cu ochiul drept, ochiul stâng cu ochiul stâng. Se aranjează în
oftalmoscop o lentil ă convexă de +20 dpt. Se observă corneea, conjunctiva, pleoapele.
Se schimbă lentila cu alt ă putere mai mică și se observă succesiv umoarea apoasă, irisul,
cristalinul, corpul vitros.
Se schimbă lentila și se pune la punct un vas din zona papilei. Se extinde examenul pe o
suprafață cât mai mare a retinei deplasând instrumentul și schimbând orientarea ochiului.Se cere
subiectului să privească în oftalmoscop și se observă foveea și regiunea maculară.
Se cere subiectului să fixeze centrul reticulului din oftalmoscop. Se observă poziția foveei în
raport cu reticulul și stabilitatea ei.
Comportamente observabile :
-Structuri normale sau anormale;
– Medii transparente sau tulburi.
Rezultate : mediile sunt transparente, structurile sunt normale, fovee a centrată este stabilă.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
51
Testul nr.2 K eratometrie
Scop: Evaluarea gradului de toricitate a corneei ( astigmatism).
Material utilizat : Keratometru ( Oftalmometru).
Mod de lucru : Iluminare ambiantă normală
Se determină puterile în secțiunile principale și orientările acestor secțiuni.
Comportamentele observabile:
-Calitatea imaginilor mirelor; orientarea secțiunilor prin cipale;
-Diferența între puterile în secțiunile principale.
Rezultate: OD: 6,90; OS: 6.92.

Testul nr. 3 Forie obisnuita in vederea departe
Scop : Evaluarea foriei cu care s -a obișnuit subiectul
Material utilizat:
Foropter sau trusa de testare subiectivă. Prismă variabilă.
Prisma de 6 pdpt. sau 8 pdpt.
Linie verticală de litere cu Vb=1 sau Vb=0,8 sau corespunzătoare acuității maxime.
Mod de lucru:
Se pune în fața ochilor compensarea pe care subiectul o poartă. Se introduce în fața unui
ochi o prismă de 6 sau 8 pdpt. baza sus pentru dedublarea imaginilor testului.
Se aduce în fața ochiului drept prisma variabilă cu care se induce un efect pristmatic de
aproximativ 15 pdpt. baza (in). Se reduce puterea prismatică lentilei până ce subiectul rap ortează
alinierea celor două imagini.

Comportamentul observabil:
 rămâne putere prismatică baza (in) (exoforie)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
52
 rămâne putere prismatică baza (ext.) (esoforie)
 alinierea pentru putere prismatică zero (ortoforie)
Normă: Exoforie 0,5 dpt
Rezu ltate: Rămâne putere prismatică bază temporala – exoforie 0.5 pdpt.

Testul 13a. Forie obisnuita in vederea aproape
Scop: Evaluarea heteroforiei cu care este obișnuit subiectul în vedere aproape.
Material utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectivă). Prismă variabilă. Prismă 6 -8 pdpt. Optotip de fixare
cu linie verticală de litere cu acuitate Vb = 1,0 pentru aproape sau cu cea mai bună acuitate a
pacientului.
Mod de lucru:
Testul se face cu vechea prescripție dacă a existat. Se reglementează foropterul (ochelarii
de testare) pentru distanța interpupilară corespunzătoare unui obiect apropiat. Ținta se așează la
40 cm de subiect.
Se pune în fața ochilor compensarea pe care subiectul o poartă. Se introduce în fața unui
ochi o prismă de 6 sau 8 pdpt. bază sus pentru dedublarea imaginilor testului. Se aduce în fața
ochiului drept prisma variabilă cu care se induce un efect prismatic de aproximativ 15 pdpt. baza
(in). Se reduce puterea prismatică a lentilei până ce subiectul raportează alinierea celor două
imagini.
Rezultate: În plan orizontal 2 pdpt BI.

Testul nr. 4 Skiascopie pentru departe
Scop : Evaluarea refracției subiectivă
Materialul utilizat: Skiascop electric.
Ținta așezată departe (5 -10m).

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
53
Foropter sau trusa pentru testare subiectivă. Rigla de skiascopie.
Mod de lucru:
Iluminare ambiantă atenuată. Pacientul fixează ținta cu ambii ochi . Observatorul
păstrează ambii ochi deschiși și ochiul drept controlează ochiul dr ept, ochiul stâng controlează
ochiul stâng. Distanța între observator și pacient 0,5 m sau 0,67 m.
Se începe cu ochiul drept. Se neutralizează deplasarea reflexului retinian în toate
meridianele. Se procedează la fel pentru ochiul stâng. Se revine la ochiu l drept apoi la cel stâng.
Pentru distanța observator pacient de 0,5 m se scade din compensarea găsită +2dpt. iar pentru
0,67m 1,5 dpt.
Comportamente observabile:
Neutralizare sferică: convex, plan concav. O singura valoare de neutralizare. Efect Jell o-
imposibil de determinat sensul deplasării umbrei.
Rezultate: OD:-1.25 dpt; OS: -1.25 dpt.

Testul nr. 5 Skiascopie pentru vederea aproape
Scop: Evaluarea capacității de punere la punct pe obiecte apropiate.
Material utilizat: Skiascop. Ținta în T pentru aproape (Vb=1si Vb=0,5) cu litere și figuri.
Foropter (refractor) sau trusa de testare subiectiv ă.
Rigla de skiascopie.
Mod de lucr u: Se așează ținta la distanța de 0,5 m de subiect. În foropter se găsește poziția
găsită pentru distanță. Skiascopul este așezat în același plan cu ținta. Se cere subiectului să

numere literele de pe țintă. Se mărește puterea convexă pentru a se obține miș care contra a
reflexului retinian în toate meridianele. Se micșorează progresiv puterea convexă până la
neutralizare într -o secțiune apoi în cealaltă secțiune principală.
Notare:Puterile totale găsite se înregistrează cu adăugarea cuvântului ”GROS”. Acomodarea
este afectată de efortul de convergență.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
54
Rezultate: O.D: 0,00 dpt GROS
O.S: 0,00 dpt GROS

Testul nr. 6 S kiascopie la 1 m
Scop : Evaluarea punerii la punct la 1 m.
Material utilizat : Foropter sau trusa de testare subiectivă. Skiascop. Ținta. Rigla de
skiascopie.
Mod de lucru: Ținta se găseste la 1 m.Compensarea găsită la testul nr. 5 este lăsată în
foropter iar umbra va da deplasarea contra.Se măreste puterea în convex pentru a se obține
deplasarea re flexului retinian ”contra” întoate secțiunile.
Se reduce puterea convexă progresiv până la neutralizare.
Puterea totală găsită reprezintă valoarea testului nr. 6.
Se testează ochiul drept apoi cel stâng,se verifică încă o dată ochiu l drept și cel stâng.
Notare: Se notează puterea totală pentru testul la 1 m.
Rezultate: OD: -0.25 dpt; OS: -0.25 dpt

Testul nr. 7 Testul subiectiv (formula de bază)
Scop: Determinarea subiectivă a compensării pentru departe.
Material utilizat: Foropter; (Trusa de testare subiectivă).
Tablou de optotipuri pentru departe (distoptip).
Rozeta Parent (Mira Foucault și căpriori).
Mira cruce cu linii paralele, Cilindrul în cruce ± 0,5 și ± 0,25
Test roșu – verde polarizat.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
55
Notare : Se notează compensările găsite pentru departe la cei doi ochi OD. OS.
Rezultate : OD: -1.25sf ; OS: -1.25 sf.

Testul nr.8. Forie indusă în vedere departe de compensarea determinată la
testul nr.7.
Scop: Evaluarea foriei purtând compensarea dată la nr.7.
Material utilizat :Foropter sau trusă de testare subiectivă. Prisme variabile. Prismă de 6 pdpt.
sau 8 pdpt. Linie verticală de litere cu Vb=1 sau cea mai bună acuitate a pacientului.
Mod de lucru :Se reglează foropterul (ochelarii) la distanța interpupilară pentru departe și se
introduc compensările găsite la testul nr. 7. Se introduce în fața ochiulu i stâng o prismă de 6
pdpt. sau 8 pdpt. baza sus pentru dedublarea imaginilor testului (spargerea fuziunii). Se așează în
fața ochiului drept prisma variabilă cu care se induce un efect prismatic de 15 pdpt. bază internă.
Se reduce puterea prismatică lent până ce subiectul raportează alinierea celor două imagini.
Comportament obsevabil:
 rămâne putere prismatică baza (in) (exoforie).
 rămâne putere prismatică baza (ext) (esoforie).
 aliniere putere prismatică baza (zero) (ortoforie).
Notare:Se notează val orile găsite pentru efect prismatic.
Normă : 0,5 pdpt exoforie
Rezultate: 0.5 exoforie.

Testul nr. 9 Adducție reală la distanță (convegența relativă pozitivă la
distanță)
Scop:Să se evalueze latitudinile și rezervele de fuziune în vedere departe.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
56
Material utilizat :
Foropter (trusa de testare subiectivă). Prisme variabile (diasparometre) dacă se folosește trusa de
testare subiectivă. Linia de litere verticală pentru acuitate Vb=1 sau acuitate maximă a
subiectului.
Mod de lucru:
Iluminare ambiantă normală.
În fața ochilor se așează compensările stabilite la testul nr. 7. În plus față de compensările
respective se adăugă + 0,25 dpt. la ambii ochi. Subiectul ar trebui să remarce o ușoară neclaritate
(încețoșare). Se înlătură lentila de 0,25. Se așează prisme variabile în fața ochilor. Se cresc lent
puterile prismelor în baza externă (ext.) până ce subiectul raportează aceeași ușoară neclaritate
experimentată mai înainte. Suma prismelor de baza (ext.) care permite primul punct de
neclaritate este convergența relativă pozitivă.
Notare :Se notează suma prismelor corespunzătoare primului punct de neclaritate. Între 7 si 9
pdpt. (sup.), (inf.).
Rezultate: 7 pdpt.

Testul nr. 10. Convergența la distanță (Spargerea fuziunii în baza exte rnă și
recuperare).
Scop: Evaluarea latitudinilor și rezervelor de fuziune.
Material :
Foropter (trusa de testare subiectivă ). Prisme variabile (diasparometre) dacă se folosește
trusa de testare subiectivă. Linia de litere verticală pentru acui tate Vb=1 sau acuitate maximă a
subiectului.
Mod de lucru:
Se continuă mărirea valorilor prismelor de bază (ex.) din fața celor doi ochi simultan. Se
cere subiectului să semnaleze când linia de litere se dedublează net, devine mai ușor de citit sau
pare că se deplasează într -o parte. Se înregistrează valoarea sumă a celor două prisme

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
57
corespunzătoare . Se reduc lent valorile prismelor până ce subiectul semnalează că cele două
imagini sunt din nou confundate (punct de recuperare). Se recomandă ca modific area valorilor
prismelor până la un punct de neclaritate , dedublare, recuperare să se facă fără oprire; ele se
memorează și se notează la nesfârșit.

Notare:
Exemplu. Punct dedublare 20; punct de recuperare 10; se notează 20/10.
Rezultate: Spargere la 1 8 pdpt. Recuperare la 9 pdpt.1 8/9

Testul nr. 11 Abducție la distanță
Scop: Evaluarea latitudinii si rezervei de fuziune în vedere departe în abducțiune.
Material utiliza t:
Foropter (trusa de testare subiectivă).
Prisme variabile (diasporometre) dacă se folosește trusa de testare subiectivă.
Linia de litere verticală pentru acuitate Vb=1 sau acuitate maximă a subiectului.
Mod de lucru:
Iluminare ambiantă normală.
Ambii ochi sunt deschiși. Î n fața ochilor se așează compensările stabilite la testul nr.7. În
plus față de compensările respective se adaugă +0,25 dpt. la ambii ochi. Subiectul ar trebui
să remarce o ușoară neclaritate (încețoșare). Se înlătură lentilele de + 0,25. Se așează prisme
variabile în fața ochilor. Se cresc lent puterile prismelor în baza internă (in) până ce
subiectul raportează aceeași ușoară neclaritate experimentată mai înainte. Se continuă
mărirea valorilor prismelor baza (in) din fața celor doi ochi simultan. Se cere subiectului să
semnaleze când linia de litere se dedublează net, devine mai ușor de citit sau pare că se
deplasează într -o parte. Se înregistrează valoarea sumă a celor două prisme corespunzătoare.
Notare :Spargere 9 pdpt. , recuperare 5 pdpt. ( ½ spa rgere ).

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
58
Rezultate : Neclaritate la 5 pdpt.Spargere la 10pdpt. Recuperare la 5pdpt. ( ½ spargere ).

Testul nr. 12 Forie verticală și ducțiuni verticale la distanță.
Scop:
Evaluarea latitudinilor și rezervelor de fuziune pe verticală în vedere departe.
Material:
Foropter (trusa de testare subiectivă).
Prisme variabile (diasporometre) dacă se folosește trusa de testare subiectivă.
Linia de litere verticală pentru acuitate Vb=1 sau acuitate maximă a subiectului.
Mod de lucru:
În foropter (ochelarii de testare) se aranjează în dreptul celor doi ochi compensarea de la
testul nr.7.
În fața ochiului stâng se așează o prismă variabilă cu baza (in) reglată la 10 – 15 pdpt.
pentru obținerea diplopiei de pe orizontală.
În fața celuilalt ochi se așează diasparometrul reglat la 6 pdpt. baza sus.
Se reduce lent valoarea prismei bază sus până ce subiectul raportează că cele două linii
par să fie la același nivel.Pentru determinarea ducțiunilor pe verticală se îndepărtează p risma care
a disociat lateral.
Se mărește progresiv prisma cu baza jos din fața ochiului drept până ce subiectul
raportează spargerea fuziunii.
Rezultate:
Foria verticala 0 pdpt. Infraductie dreapta: Spargere la 4 pdpt. Recuperare la 3 pdpt.
Supraductie dreapta: Spargere la 3 pdpt. Recuperare la 1 pdpt.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
59
Testul 13 b. Forie indusă de ținta apropiată când subiectul poartă
compensarea determinată de testul nr. 7.
Scop: Evaluarea foriei în vedere aproape.
Material: Foropter (trusa de testare subiectivă). Prisma variabilă. Prisma 6 -8 pdpt. Optotip de
fixare la distanța de 40 cm. Cu linie verticală de litere cu acuitate Vb=1,0 pentru aproape sau cu
cea mai bună acuitate a pacientului.
Mod de lucru:
Subiectul folosește compensarea dată de te stul nr. 7. Se introduce în fața unui ochi o
prismă de 6 sau 8 pdpt. baza sus pentru dedublarea imaginilor testului. Se aduce în fața ochiului
drept prisma variabilă cu care se induce un efect prismatic de aproximativ 15 pdpt. baza (in). Se
reduce puterea prismatică a lentilei până ce subiectul raportează alinierea celor două imagini.
Dacă subiectul nu poate citi textul de pe ținta la 40 cm având acuitate corespunzătoare țintei
pentru departe se poate mări valoarea compensării la cei doi ochi simultan, adă ugând treptat
lentile de +0,25 dpt, până ce ținta devine citibilă.
Notare:Se notează foria determinată și compensarea folosită.
Rezultate: 2 pdpt BI.

Testul 14 a Cilindrii în cruce în vedere monoculară aproape
Scop: Determinarea compensării în vedere disociată folosind cilindrii în cruce
Material: Foropter cu prismă variabilă și cilindrii în cruce de +0,5 dpt și 0,25 dpt, prisme de 3
pdpt, ținta cruce cu linii paralele verticale și orizontale.
Mod de lucru:
Ținta cruce este așezată la 0,4 m de subiect. În fața ochilor se așează compensarea găsită cu
testul nr.7.
Iluminare ambiantă redusă. Se obturează ochiul stâng. Se disociază pe verticală vederea
binoculară, așezând în fața ochiului drept o prismă de 3 p dpt BJ și în fața ochiului stâng o prismă
de 3 pdpt BS sau punând în fața ochiului stâng o prismă de 6 pdpt BS.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
60
Subiectul vede 2 imagini ale crucii. Se întreabă subiectul dacă în partea superioară (OD)
liniile verticale și orizontale par la fel de negre ș i distincte. Dacă nu sunt se egalează dacă este
posibil cu lentile cilindrice.
Se repetă modul de lucru și pentru O.S.
Se așează în fața celor doi ochi cilindrii încrucișați cu axele la 90ș și se mărește puterea
sferică convexă sau se reduce puterea sferică concavă pentru ca liniile verticale în cele două
imagini să fie mai negre ca cele orizontale.
Se atrage atenția subiectului asupra imaginii superioare (OD) și se reduce puterea sferică
convexă, sau se mărește puterea sferică concavă până ce liniil e țintei par la fel.
Dacă adiția în fața unui ochi este mai mare decât la celălalt se repetă operațiile pentru a fi
siguri de rezultat.
Dacă liniile nu pot fi făcute egale, se păstrează lentila care face ca verticalele să rămână
puțin mai negre decât orizo ntalele.
Variantă de mod de lucru: se obturează un ochi (OS), se mărește puterea convexă (sau se
micșorează puterea concavă) în mod egal le cei doi ochi până ce verticalele sunt distinct mai
negre. În fața ambilor ochi se așează cil X+0,5= -1 la 90ș.
Se reduce puterea convexă până se obține egalitate de netitate ( se mărește puterea
concavă).
Se obturează OD și se repetă modalitatea de lucru pentru OS.
Dacă adiția în fața unui ochi este mai mare ca la celălalt se repetă operațiunile pentru a fi
sigur de rezu ltat.
Dacă egalitatea nu este posibilă, verticala este preferată.
Notare:
Se notează rezultatele cu adăugarea [brut]
Rezultate:
AO: -1.25 [BRUT].

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
61
Testul 14 b . Cilindrii în cruce în vedere binoculară (test cu fuziune) în vedere
aproape.
Scop: Evaluarea compensării cilindrice
Material: Foropter cu prismă variabilă și cilindrii în cruce de +0,5 dpt și 0,25 dpt, prisme de 3
pdpt, ținta cruce cu linii paralele verticale și orizontale.
Mod de lucru : Ținta cruce este așezată la 40 cm de subiect. Iluminare ambiantă redusă.
Se îndepărtează prismele disociatoare și se lasă în fața ochilor compensările stabilite la
14a.Dacă nu este fuziune, ea va trebui stimulată. Se va nota modul cum a fost stimulată și faptul
că a fost necesar.Se î ntreabă subiectul dacă vede mai net verticalele sau orizontalele.
Dacă orizontalele par mai negre, se mărește puterea în sens pozitiv până ce verticalele
apar mai negre. Apoi se duce puterea pozitivă până la egalitatea nuanțelor. Dacă egalitatea nu
este realizabilă, se lasă compensarea care face orizontalele puțin mai negre. Dacă verticalele
rămân mai negre cu compensare de bază (nr.7) se reduce puterea convexă până ce apar puțin mai
negre liniile orizontale.
Notare: Se notează compensările [brut cil X bino] .
Rezultate : OD: -1.25; OS: -1.25 dpt.

Testul nr.15 a. Forie indusă de compensarea determinată la testul 14 a
Scop: Evaluarea foriei în vedere aproape în plan orizontal, când subiectul poartă compensarea
[brut]
Material : Foropter (trusa de testare subiectivă) reglat pentru aproape, diasparametru, prisma
de 6 pdpt, țintă linie verticală de litere
Mod de lucru : Iluminare ambientală normală.
Compensare stabilită la 14 a.
Se disociază imaginile cu prisma 6 pdpt BS în fața ochiului stâng. Se reglează diasparametrul
în fața OD la 15 pdpt BI.Se procedează în continuare ca la testul 13 a începând cu BI.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
62
Notare: se notează rezultatul
Rezultate: 0,5 pdpt exo

Testul 15 b. Forie indusă de compensarea stabilită la testul 14b.
Scop: Evaluarea foriei indusă de 14b
Material: Ca la testul 13 a. Se începe întotdeauna cu prismă BI
Notare: Se notează rezultatul care va permite calculul NET bino al metodei cu cilindrii
încrucișați (14b).
Observație: Lentile compensatoare folosite pentru testele care urmează după 15 b. Dacă un
subiect nu reușește să citească optotipul cu Vb=1, de exemplu un presbit, se folosește
formula stabilită la 14 b sau altă lentilă care să permită lectura. Oricare ar fi lentila folosită
pentru secvențele următoare, ea se va numi „control”.Dacă subiectul este miop dar nu poartă
obișnuit ochelari la citit, lentila control va avea putere zero. Dacă este miop, dar poartă
obișnuit ochelarii și la citit, aceștia vor fi „control”.
Rezulate: Net binocular: 0.5 pdpt BI.

Testul nr. 16A. Convergența relativă pozitivă
Scop: Evaluarea convergenței relative pozitive.
Material: Foropter (trusa de testare subiectivă).
Prisme variabile.
Ținta linie verticală de litere cu Vb=1 sau cu Vb maxim al subiectului.
Mod de lucru: Iluminare ambiantă normală
Se așează în fața ochilor formula ”control”.
În fața oricărui ochi se așează prisma variabilă.
Subiectul vizează linia verticală de litere situată la 0,4 m. Se crește binocular
valoarea prismelor bază externă până ce subiectul nu mai poate recunoaște nici o literă din țintă.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
63
Notare:Se notează suma prismelor introduse cu adăugarea pres curtării cuvântului neclar
(Nec.).
Rezultate: 7pdpt NEC

Testul nr.16 b. Rezerva pozitivă de fuziune
Scop: Evaluarea rezervei pozitive de fuziune
Material:
Foropter ( trusă de testare subiectivă), prisme variabile, țintă linie verticală de litere cu
Vb=1 sau Vb maxim al subiectului.
Mod de lucru : Se continuă testul început la punctul 16 mărind valorile prismelor baza ex.
din fața ochilor până ce subiectul numai raportează că vede ținta dublă sau că ea redevine citibilă
sau pare că se deplasează. Valoarea efectului prismatic total se memorează și se mărește arbitrar
încă 4 -5 pdpt. în continuare pentru a evita revenirea fuziunii. Se reduc bi nocular valorile
prismelor baza (ext.) și la un moment dat subiectul raportează fuzionarea imaginii. Se
memorează valoarea și se micșorează în continuare prismele până la zero . Acum optometristul
notează valorile
Notare: X (spart) / Y rec
Normă: Spart 21 , recuperare 15, recuperat~2/3 spart
Rezultate : X (Spargere) 16 pdpt. Y (recuperare) = 9 pdpt

Test nr.17 a. Convergența relativă negativă
Scop:
Evaluarea convergenței relative negative folosind compensarea control.
Materiale:
Foropter (trusa de testare subiectivă).
Prisme variabile.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
64
Ținta linie verticală de litere cu Vb=1 sau cu Vb maxim al subiectului pentru distanța de 40 cm.
Mod de lucru:
Iluminarea ambiantă normală.
Se așează în fața ochilor formula „ control”.
În fața fiecărui ochi se așează prisma variabilă .
Subiectul vizează linia verticală de litere situată la 0,4 m. Se crește binocular valoarea prismelor
baza internă până ce subiectul nu mai poate recunoaște nici o literă din țintă.
Notare:
Se notează valoarea sumă a prismelor din fața celor doi ochi care corespunde momentului când
subiectul nu mai poate recunoaște nici una din literele testului
Rezultate :9 pdpt NEC

Testul nr. 17 b Rezerva negativă de fuziune
Scop:
Evaluarea rezervei negative de fuziune
Materiale:
Foropter (trusa de testare subiectivă). Prisme variabile. Ținta linie verticală de litere cu Vb=1
sau cu Vb maxim al subiectului pentru distanța de 40 cm.

Mod de lucru:
Se realizează secvența în continuarea t estului 17 A. După ce pacientul a raportat că nu mai
poate citi nici măcar una sau două litere din țintă , se continuă să se mărească binocular valorile
prismelor cu baza internă până ce acesta semnalează că vede două linii de litere sau ca linia să
redevină clară, citibilă sau cu ținta se deplasează brusc într -o parte.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
65
Se memorează suma valorilor celor două prisme, se continuă mărirea prismei încă 3 pdpt,
după care se micșorează prismele lent. La un moment dat subiectul semnalează că vede iarăși o
singură linie de litere, se memorează această valoare și după ce se revine la zero se notează.
Notare: notează suma prismelor pentru punctul de spargere și pentru cel de recuperare și a
fuziunii.
Normă: spart 22/18 recuperat sau recuperat ¾ spart
Rezultate: X (Spargere) = 15 pdpt. Y (recuperare) =9 pdpt.

Testul nr. 18 Forie și ducțiune verticală în vedere aproape (0,4m)
Scop:
Evaluarea foriei și ducțiunii pe verticală
Materiale:
– Foropter (trusa de testare subiectivă)
– 2 prisme variabile.
Linia de litere orizontală orizontală cu acuitate Vb=1 sau cu acuitatea maximă a subiectului
pentru distanța de 0,4 m.
Mod de lucru :
Iluminare ambiantă normală
Se reglează distanța între centrele optice ale lentilelor de pe foropter (ochelarul din trusă). În
fața ochilor se așează compensarea pentru aproape. În fața ochiului stâng se așază prisma
variabilă reglată la 10 -15 pdpt BI pentru obținerea diplopiei pe orizontală. În fața ochiului drept
se așează prisma variabilă reglată la 6 pdpt BS. Se reduce valoarea prismei cu BS până ce
subiectul raportează alinierea celor două imagini. Valoarea indicată de această prismă reprezintă
foria verticală (hiperforie stânga dacă rămâne BS). Se îndepărtează prisma care a deviat lateral.
Se măreșt e progresiv prisma din fața ochiului drept BJ până ce subiectul raportează spargerea
fuziunii. Valoarea găsită reprezintă supraducția ochiului drept. Se micșorează prisma până la
recuperare. Se revine la zero și se mărește prisma cu BS până se obține sparg erea. Valoarea

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
66
reprezintă infraducție dreapta. Se micșorează prisma până la recuperare. Se repetă operațiunile
pentru ochiul stâng pentru a avea infraducția și supraducția stânga. Micșorând lent prismele se
găsesc valorile de recuperare.
Notare:
Se notează foriile apoi ducțiunile și valorile de recuperare
Rezultate: S/D: 3 pdpt.
OD: (Supraductie4; Recuperare: 2| Infraductie: 2; Recuperare: 1)
OS: (Supraductie: 4 Recuperare:2 | Infraductie: 3; Recuperare: 1)

Testul nr.19 Amplitudinea de acomodare.
Scop: Evaluarea amplitudinii de acomodare.
Material: Foropter (trusa de testare subiectivă). Tablou de optotipuri pentru aproape.
Mod de lucr u:

Iluminare ambiantă standard ținta intens iluminată. Tabloul de optotipuri este așezat la
33cm. În fața ochilor se așează compensarea subiectivă. Se cere subiectului să citească literele
din tabloul de optotipuri corespunzătoare acuității maxime. Dacă subiectul poate citi, se adăugă
lentile sferice negative în trepte de – 0,25 dpt. , binocular, până ce subiectul reclamă că ținta este
definitiv neclară. Valoarea lentilei minus adăugată este însumată cu + 2,50 dpt.
De exemplu: Compensarea subiectivă inițială +1,00 dpt. Lentile negative adăugate –3,00.
Dacă subiectul este presbit, se adaugă lentile sferice pozitive în trepte de + 0,25 dpt.
binocular până ce citește ținta cu dificultate. Puterea lentilei pozitive adăugată la compensarea
nr.7 este scăzută din 2,50 pentru a se obține amplitudinea.
Compensarea nr. 7 este de – 1.25. Lentilele în foropter după adăugare sunt 9.25 dpt.
Amplitudinea va fi 9.2 5-1.25= 8.00 dpt.
Rezultate : 8.00 dpt

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
67

Testul nr. 20. Acomodarea relativă pozitivă.
Scop: Evaluarea acomodării relative pozitivă.
Material: Foropter ( trusa de testare subiectivă).
Ținta cu optptipuri Vb = 1 sau care mai pot fi recunoscute de subiect.
Mod de lucru : Se reduce binocular valoarea lentilelor convergente sau se mărește valoarea
lentilelor divergente din fața ochilor până ce subiectul nu poate citi nic i o literă din țintă. Se
revine la control și se notează.
Notare :Se notează suma lentilelor divergente adăugate, cu compensarea control.
Rezultate : 8.00 dpt

Testul nr. 21 Acomodarea relativ ă negativ ă.
Scop : Evaluarea acomodării relative negativă
Material:
Foropter (trusa de testare subiectivă).
Ținta cu optototipuri Vb = 1 sau care mai pot fi recunoscute de subiect.
Mod de lucru:
Iluminare ambiantă normală .ținta la 40 cm. Se demarează cu compensare a control. Se
mărește puterea convergentă sau se reduce puterea divergentă până ce subiectul nu poate
recunoaște nici o literă (complet neclar).
Notare: Se notează suma puterii lentilei convergente adăugate, cu compensarea control.
Rezultate: 8 dpt

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
68
Testul nr.22 Reflexul pupilar
Scop: Verificarea echilibrului simpatic și parasimpatic la nivelul irisului.
Material: Lampa stilou. Tablou cu optotipuri la distanța de 5 m.
Mod de lucru : Iluminatul ambiant atenuat. Se cere subiectului să fixeze ținta cu ambii ochi.
Reflexul fotomotor :Se așează lampa stilou stinsă la 2 cm în axa pupilei. Se protejează de
lumină cu mâna celălalt ochi. Se aprinde lampa. Se repetă testul în același mod pentru celălalt
ochi
Reflexul consensual : Se iluminează ochiul drept și se observă ochiul stâng și viceversa. În
timpul observației se păstrează lampa stilou aprinsă.
Comportamente observabile:
Reflexul fotomotor. Contracție Lărgire (dilatare). Oscilații. Fără reacție.
Reflexul consensual: Con tracția ambelor pupile. Contracția unei singure pupile.
Notare : Se notează comportamentul observat ca amplitudine și viteza de răspuns.
Rezultate : Contracție – dilatare = normale, contracția ambelor pupile în mod egal

Testul nr. 23 Reflex de compensare a mișcărilor corpului.
Scop :Se evaluează dependența mișcărilor oculare față de mișcările capului și corpului.
Material: Izvor luminos punctiform imobil.
Mod de lucru :Iluminat ambiant normal. Se așează izvorul luminos la câțiva centimetri de
rădăcina nasului în planul median și la înălțimea ochilor. Se cere subiectului să fixeze tot timpul
izvorul luminos și să rotească capul, corpul fiind fix , în plan orizontal de la stânga la dreapta și
de la dreapta la stânga, uniform, de cât eva ori.
Comportamente observabile: Mișcări regulate ale capului cu menținerii fixării pe izvor.
Pierderi de fixare la un ochi sau la amândoi. Ochii urmează mișcarea capului fără să poată
menține fixarea. Mișcări de mică amplitudine. Mișcări asociate ale corpului și/sau membrelor.
Notare:Se notează : mișcările sacadate , pierderile de fixare , mișcări asociate.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
69
Rezultate: Mișcări regulate ample ale capului cu păstrarea permanentă a fixării.

Testul nr. 24 Reflex de versiune
Scop :Evaluarea capacității de a menține fixarea pe un obiect în mișcare.
Material :Izvor luminos punctiform mobil (lampa stilou).
Mod de lucru:
Iluminare ambiantă normal. Se așează punctul luminos la circa 10 cm de rădăcina nasului la
înălțimea ochilo r și în plan median. Se deplasează ținta în plan orizontal în arc de cerc. Se
cere subiectului să mențină fixarea pe punctul luminos în mișcare.
Comportamente observabile:
Cei doi ochi urmăresc punctul luminos tot timpul și regulat. Un ochi pierde fi xarea apoi o prinde
iar. Ochii fixează intermitent sau alternativ.Cei doi ochi sunt incapabili să urmărească stimulul
luminos. Urmările oculare sunt însoțite de mișcări asociate ale capului și/sau corpului.
Notare:Pierderile și reluările de fixare sacadate. Fixare permanentă cu salt pe mediană.
Fixare
intermitentă. Mișcările asociate.
Rezultate: Menținerea fixării cu mișcări ample și regulate ale ochilor fără mișcari asociate.

Testul nr.25 Urmăriri oculare
Scop:Se evaluează calitatea mișcărilor de versiune în direcțiile principale.
Material: Izvor luminos punctiform mobil ( lampa stilou).
Mod de lucru: Iluminatul ambiant normal. Pacientul stă pe scaun. Se așează izvorul luminos
punctiform la distanța de manipulare (distanța H armon). Se cere subiectului să urmărească
izvorul care se deplasează în plan vertical perpendicular pe planul median al corpului pe
direcțiile: verticală, orizontală și după bisectoarele celor patru cadrane.
Comportamente observabile :Urmăriri contin ue uniforme.Pierderi de fixare.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
70
Urmărire cu sacade neuniformă. Limitări ale mișcărilor în unele direcții.
Mișcări asociate ale corpului și/sau corpului și membrelor.
Notare:Se notează prezența sacadelor, a urmărilor neregulate sau neregulate, a mișc ărilor
asociate.

Testul nr. 26 Mișcare în vedere aproape
Scop : Sondarea tendințelor posturii binoculare în absența susținerii vederii binoculare în
vedere aproape.
Material: Un izvor luminos punctiform (lampa stilou). Un ocluzor.
Mod de lucru : Iluminare ambiantă normală. Se plasează izvorul luminos la jumătatea
distanței Harmon în planul median la înălțimea ochilor. Subiectul fixează izvorul, ambii ochi
fiind deschiși . Se maschează un ochi fără a -l atinge . După cinci secunde se descoper ă ochiul
mascat. Se observă mișcările ochiului descoperit. Dacă ochiul nu se mișcă se verifică dacă este
aliniat pe țintă mascând celalalt ochi. Se procedează la fel cu celălalt ochi.
Comportamente observabil e: Ochiul nu mișcă. Mișcare temporalo -nazală. Mișcare naso –
temporală. Mișcare pe verticală sau oblic. Ochiul demascat nu se mișcă dar este deviat intern,
extern, sus, jos (tropie). Mișcare asociată a celuilalt ochi.
Rezultate: mișcare temporalo -nazala, fara deviatii.

Testul nr. 27 Mascare în vedere departe
Scop: Sondarea tendințelor posturii binoculare în absența susținerii vederii simultane în
vedere departe.
Material : Izvor luminos punctiform (lampa stilou). Disociator de vedere binoculară
(ocluzor).
Mod de lucru :Iluminare ambiantă normală. Se așează izvorul luminos la înălțimea ochilor la
5 m în plan median. Se cere subiectului să fixeze izvorul luminos cu ambii ochi. Se obturează un

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
71
ochi fără a fi atins. După cinci secunde se descoperă ochiul obturat. Se observă mișcarea, se
controlează dacă ochiul este aliniat pe punctul de fixare, acoperind celălalt ochi. Se repetă testul
pentru celălalt ochi.
Comportamente observabile:
Nu se mișcă. Mișcare temporalo nazală. Mișcare naso-temporală.
Mișcare pe verticală sau oblic. Deviere internă – externă, superioară sau inferioară.
Notare:Se notează mișcarea observată.
Rezultate :Nici ochiul drept nici ochiul stâng nu se mișcă atunci când se face alinierea privirii.

Testul nr.28. Testul Worth
Scop:
Se evaluează permanența vederii simulate aproape și departe.
Materiale:
Lanterna Worth care are pe peretele frontal patru orificii în care s -au montat un geam alb opac,
un filtru roșu și două filtre verzi.Un ochelar cu un filtru roșu și unul verde complementare.
Mod de lucru:
Iluminat ambient atenuat. Se așează ochelarii pe cap.
Se prezintă subiectului lanterna la distanța Harmon apoi se depărtează progresiv.
Se cere subiectului să spună câte puncte luminoase vede și ce culori au.
Comportamente observabile:
– patru puncte (unul alb, unu roșu, două verzi)
– cinci puncte (2 roșii și 3 verzi)
– două puncte roșii
– trei puncte verzi

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
72
– alternanța acestor posibilități
Notare: Se notează numărul și culorile pentru diferite distanțe
Normă: 4 puncte, excepție pentru distanță mai mică decât distanța de spargere a fuziunii
când apar 5 puncte.
Rezultate: 4 puncte; excepție pentru distanță mai mică decât distanța de sparg ere a fuziunii
când apar 5 puncte.

Testul nr.29 Perimetrie.
Scop: Evaluarea limitelor câmpului de sensibilitate pentru fiecare ochi.
Material : Perimetru.
Mod de lucru : Subiectul este așezat pe scaun; capul îi este rezemat de un suport special.
Ochiul care nu se testează este obturat.Iluminarea conformă metodei de lucru adoptată.
Subiectul fixează un punct central.
Se deplasează ținta pe un meridian, dinspre exterior spre interior, și se cere subiectului să
semnaleze momentul când percep e ținta și când dispare.
Se repetă încercarea pentru 16 meridiane.
Se trasează diagrama.
Ținta poate fi o pastilă albă sau colorată sau punct luminos.
Comportamente observabile :Reducerea câmpului în toate direcțiile. Reducerea câmpului
într-o direcție. Mărimea petei oarbe. Scotom în interiorul câmpului.
Rezultate :Mărime normală a petei oarbe, nu există scotom și câmpul nu este redus pe nici o
direcție.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
73

Testul nr.30 Camprimetrie.
Scop :Să se determine dacă retina este sensibilă într -o zonă de 25ș în jurul foveii.
Material :Ecranul tangent. Ținta albă la capătul unei tije de 0,5 m.
Mod de lucru:
Se așează subiectul la 1 m de ecran.
Capul fixat. Ochiul care nu este controlat se acoperă. Se cere subiectului să fixeze punctul di n
centrul ecranului. Se așează ținta în centrul proiecției petei oarbe (la dreapta pentru ochiul drept).
Se deplasează ținta după cele 8 direcții principale pentru a se determina dimensiunile papilei.
Pornind de la periferia ecranului spre centru se caută eventualele scotoame de -a lungul celor 8
direcții.
Comportamente observabile:
Percepția permanentă a țintei, cu excepția zonei corespunzătoare papilei. Creșterea suprafeței
papilei. Scotoame.
Rezultate : Percepție permanentă a țintei exceptând zona proiecției papilei.

Testul nr. 31 Caroiajul Amsler.
Scop: Sensibilitatea retinei într -o zonă centrală de 20ș la 30 cm de subiect.
Material :Joc de caroiaje. 1 ocluzor.
Mod de lucru:
Subiectul poa rtă compensarea optică eventuală.
Fixează centrul caroiajului monocular.
Se cere subiectului să fixeze permanent centrul și să spună dacă vede cele 4 colțuri și 4 laturi,
dacă toate liniile par paralele, dacă observă o gaură sau zone mai neclare, voalant
Caroiajul trebuie bine iluminat.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
74
Comportamente observabile : – Este văzut tot caroiajul.
– Una sau mai multe zone dispar.
Rezultate: Caroiajul este văzut în întregime.

Testul nr. 32 Capacitatea de a vedea culorile.
Scop: Se determină dacă subiectul este sensibil la diferite lungimi de undă (culori).
Materia l: Un joc de jetoane de diferite culori; fiecare culoare se regăsește pe două jetoane.
Mod de lucru:
Iluminare ambiantă normală. Se cere subiectului să aranjeze jetoanele perechi de aceeași culoare.
Pentru copii sub 5 ani se prezintă un jeton și se c ere să se găsească unul la fel.
Comportamente observabile:
 -împerecherea este integral realizată.
 -inversează unele culori.
 -confuzie totală a culorilor.
Rezultat: Împerecherea este integral realizată.

Test nr. 33 Discriminarea detaliilor
Scop: Determinarea acuității în vedere departe și aproape.
Material : Ochelarii cu ocluzor. Pentru departe: tablou de optotipuri sau proiector de teste.
Pentru aproape: tablou de optotipuri sau set de cartoane cu litere negre pe fond alb sau figuri
stilizate negre pe fond alb din ce în ce mai mici.
Mod de lucru:
Se testează monocular. Se prezintă optotipuri din ce în ce mai mici ș i se cere subiectului să
recunoască sau să indice în cazul inelelor Landolt poziția spărturii. Pentru preșcolari se folosește
un inel cu tăietura pe care să -l orienteze corespunzător optotipului.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
75
Dacă subiectul nu recunoaște toate optotipurile de pe linie se izolează un optotip. Se
repetă controlul pentru celălalt ochi și apoi binocular.
Comportamente observabile:
Toate optotipurile sunt recunoscute. Subiectul face unele erori. Subiectul este incapabil să
recunoască optotipurile.
Rezultate: Acuitate 1 pentru fiecare ochi, cu compensare.

Test nr. 34 Integrare spațială
Scop:
Testarea modului în care se recepționează principalele coordonate ale spațiului
Material:
 Cartoane de dimensiuni 15×20 care conțin câte una din figurile: linie verticală, linei
orizontală, cruce, cerc, pătrat, triunghi, figură universală, romb.
 Creion, hârtie pentru desenat.
Mod de lucru:
Se prezintă subiectului cartoanele unul câte unul și I se cere să reproducă cu creionul pe
o hârtie albă figura pe care o vede. Cartonul rămâne în fața copilului până termină.
Comportamente observabile și notare:
– cu ce mână ține creionul
– poziția foii și dacă este răsucită în timpul reproducerii
– trasarea este continuă sau discontinuă
– orientarea trăsăturii (de sus în jos sau invers, de la dreapta la stânga sau invers)
– reproducere fidelă
– reproducere deformată
– imposibilitatea de a reproduce modelul

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
76

Normă:
Până la 4 ani – reproducere fidelă a liniilor orizontală și verticală a crucii
De la 4 la 5 ani – reproducere fidelă a cercului, pătratului, triunghiului
La 6 ani – reproducere fidelă, orizontală a figurii universale
La 7 ani – reproducerea rombului
Rezultat :Reproducere fidelă a figurilor.

Testul nr. 35 Memorie vizuală
Scop :Evaluarea capacității de memorie vizuală.
Material:
 Cartoane 15×10 reprezentând figuri organizate, din ce în ce mai complexe.
 Cronometru.
Mod de lucru :Optometristul se așează la aproximativ un metru în fața subiectului, care are în
față o hârtie și creion. Arată subiectului timp de 5 secunde un carton. După alte 10 secunde
subiectul trebuie să reproducă ce era pe cartonul respectiv.Se repetă experimentul pentru 10
cartoane, fiecare având pe ele figuri geometrice din ce în ce mai complexe.
Comportamente observabile:
 reproducere completă.
 reproducere parțială.
Rezultat : Reproducere completa.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
77
Testul nr. 36 Viteza de citire
Scop:Evaluarea eficacității mecanismelor care iau parte la procesul de citire în funcție de
norme, de cadrul școlar sau profesional.
Material : Baterie de 6 teste de lectură adaptate în funcție de vârsta subiectului, respectând
condițiile din tabel.

Observații :
În funcție de dificultățile previzibile se poate propune un text de nivel mai scăzut.
Pentru adultul ambliop se poate recomanda nivelul IV.
Mod de lucru :Iluminare bună a textului. Postura cea mai convenabilă (Exemplul masa la
20ș). Se înregistrează durata lecturii.
Comportamente observabile :Testul dă o apreciere subiectivă și obiectivă a eficacității lexice.
Aprecierea obiectivă:
Viteza de lectură se evaluează prin raportul
)(minint
1uteDuratacititeecuvNrV
nr. cuvinte/minut
Nivel Clasa Nr. cuvinte conținute în text
I cl. I-a primară 100
II cl. III -a 300
III cl. V -a 800
IV cl. IX -a 1200
V cl. X -XII 1500
VI ciclul superior 2000

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
78
Eficacitatea lexică se calculează cu relația
VnVlRv
, Vl= viteza de lucru, Vn= viteza normalizată

Aprecierea subiectivă:
Comportamente posturale: evoluția posturii așezat pe scaun în timpul testului (se apropie sau se
depărtează, se mișcă, schimbă poziția, ticuei, se încruntă)
Rezultate : Se observă a postură normală, constantă în timpul lecturii, fără vorbire, însoțită de
motricitate oculară bună.

Testul nr. 37 Testul roșu – verde pentru vedere departe
Scop:Verificarea compensării
Material :Ținta cu optotip, același cerc sau pătrat sau altă figură geometrică negru pe fond
verde și pe fond roșu. Foropter (trusa de testare subiectivă).
Mod de luc ru: Iluminat ambient normal. Se obturează ochiul stâng. Ochiul drept vizează
ținta și subiectului i se cere să spună dacă optotipurile par mai negre pe verde sau pe roșu. Se
elimină diferența cu lentile din trusa. Se repetă operațiunile pentru celălalt ochi.

Comportament observabil: – Egalitate de aspect
– Mai negru pe roșu
– Mai negru pe verde
Apreciere: -Emetropie sau compensare emetropică divergentă
– Miopie – necesară adiție divergentă
– Hipermetropie – necesară adiție convergentă
După compensare se verifică binocular cu testul roșu – verde polarizat.
Notare :Se notează comportamentul observat și compensările găsite.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
79
Normă: Egaliate de netitate
Rezultate : Vedere bună cu ambii ochi în prezența compensării. Egalitate de netitate.

Testul nr. 38 Testul roșu – verde în vedere aproape.
Scop:Verificarea compensării în vedere aproape.
Material: Ținta specială cu cerc, pătrat sau altă figură negru pe fond verde și fond roșu.
Foropter (Trusa de testare subiectivă).
Mod de lucru :Iluminat ambient normal. Se acoperă un ochi. Se așează ținta roșu – verde
pentru vedere aproape la distanța de lucru minimă și se într eabă subiectul dacă vede caracterele
la fel de negre pe roșu și verde. Chiar în caz afirmativ se apropie semnificativ ținta care va fi
văzută mai neagră pe verde, apoi se îndepărtează până vede mai net pe roșu. Se cere subiectului
să se apropie până la ega litate de netitate pe verde și roșu. Daca distanța este prea scurtă se
micșorează adiția convergentă, dacă este prea lungă se mărește. Se repetă operațiunile pentru
celălalt ochi și se verifică dacă egalitatea de netitate se obține pentru aceeași distanță.
Notare:Se notează valorile compensărilor și distanța subiect – țintă pentru care s -a obținut
egalitatea de netitate.
Normă:Egalitate de netitate pentru distanța de lucru invocată.
Rezultate: Egalitate de netitate pentru 330 mm.

Testul nr. 39. Eficacitate vizuală
Material: Baterie de teste de înțelegere analitică care se sprijină pe textele utilizate
pentru testul de viteză de lectură.
Norma: Re = 1
Mod de lucru : Acest test este efectuat în continuarea testului de vitez ă. El este constituit
dintr -un chestionar cu răspunsuri posibile multiple. Testul de nivel I face apel la imagini și este

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
80
constituit din apeluri de imagini; copilul trebuie să repereze imaginile care corespund
conținutului textului. Pentru toate testele ti mpul necesar pentru a fi efectuat nu contează.
Comportamente observabile: Se înregistrează numărul de răspunsuri bune. Ci este
raportul dintre numărul de răspunsuri bune și numărul nul de întrebări. Din motive de
standardizare, norma de înțelegere este ca librată la 70% [Cn = 0,7].
Eficacitatea de înțelegere Re se calculează cu relația:
CnCiRe

(''Metode de testare optometrice’’ – Constantin Daniel Comeaga.)

Examenul analitic funcțional
Nr Normă Compensare Distanță Test obiect Test Rezultate
2 Oftalmometrie OD:6.90mm
OS: 6.92 mm
3 0,5 pdpt
Exo Compensarea
purtată 5 m Linie
Litere
verticale Forie obișnuită
departe Rămâne putere
prismatică bază
IN- exoforie 0.5
pdpt

13a 6 Exo Compensarea
purtată 0,4 m Linie
Litere
verticale Forie obișnuită
aproape 2 pdpt bază IN
4 Test 7 5 m Tablou
optotipuri Skiascopie
departe OD:-1.25dpt
OS:-1.25 dpt
5 Nr.4 0,5 m Tablou în T Skiascopie
dinamică OD:0 Gros
OS: 0 Gros
6 Nr.5 Tablou Skiascopie la 1 OD:-0.25 dpt

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
81
optotip m OS:-0.25dpt
7 Nr.6 5 m Snellen
Căpriori
Cruce Examenul
subiectiv OD:-1.25 dpt
OS:-1.25dpt
8 0,50 Exo Nr.7 5 m Linie
Litere
verticale Forie indusă de
7 0.50 pdpt exo
9 7-9 7 5 m Linie
Litere
verticale Adducție reală
la distanță 7pdpt infraductie
10 19/10 7 5 m Linie
Litere
verticale Convergența la
distanță Spargere17
pdpt
Recuperare
9pdpt
11 9/5 7 5 m Linie
Litere
verticale Abducție la
distanță Spargere
10 pdpt
Recuperare
5 pdpt
12 0
3/1 7 5 m Linie,
Litere
orizontale Forie vericală
departe.
Ducțiuni Forie verticală 0
pdpt.
Infraductie
dreapta: spargere
4 pdpt; rec 3
pdpt
Supraductie
dreapta :

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
82
Spargere 3
pdpt/rec.1 pdpt
13b 6 Exo 7 0,4 m Linie
Litere
verticale Forie indusă de
7 aproape 2 pdpt BI
14
a 7 0,4m Cruce
0,4m Cilindrii în
cruce
Vedere
disociată -1.25 dpt [brut]

14b 7 0,4 m Cruce
0,4 m Cilindrii în
cruce
binocular AO: -1.25 dpt

15a 14a brut 0,4 m Cruce
0,4 m Forie indusă de
14 a 0,5 pdpt exo

15b 14 b 0,4 m Cruce
0,4 m Forie indusă de
14 b net bino cular:
0,5 pdpt BI

16a Compară
17A Control 0,4 m Linie
Litere
verticale Convergența
relativă pozitivă 7 pdpt NEC
16b 21/15 Control 0,4 m Linie
Litere
verticale Rezerva
pozitivă de
fuziune Spargere 16 pdpt
Recuperare 9
pdpt
17a Cu 16A Control 0,4 m Linie
Litere Convergența
relativă negativă 9 pdpt NEC

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
83
verticale
17b 22/18 Control 0,4 m Linie
Litere
verticale Rezerva
negativă de
fuziune Spargere 15 pdpt
Recuperare 9
pdpt
18 0 Control 0,4 m Linie,
Litere
orizontale Forie verticală
aproape.
Ducțiuni Supraducție
+4/+2
Infraducție
–2/-1

19 Funcție de
vârstă 7 0,33 m Tablou
Snellen Amplitudinea
de acomodare 8 dpt
20 Control 0,4 m Snellen
Vb=1 Acomodare
relativă pozitivă 8 pdpt
21 Control 0,4 m Snellen
Vb=1 Acomodare
relativă negativă 8 pdpt
37 Egalitate 7 5 m Test bicolor Controlul
compensării
vedere departe Vedere bună cu
ambii ochi în
prezența
compensării
Egaliate de
netitate
38 Egalitate 14B 0,33 m Test bicolor Controlul
compensării
vedere aproape Egaliate de
netitate pentru
0,33

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
84

Nr. Denumire test Mărimi testate Rezultate
22 Reflex pupilar Fotomotor
Consensual Contractie -dilatare=normale. Contracția
ambelor pupile în mod egal.
23 Reflex de
compensare Mișcări sacadate.
Pierderi de fixare
Mișcări asociate S-au observat păstrarea fixării și mișcări
regulate ale capului.
24 Reflex de versiune Fixare intermitentă
Mișcări asociate
Pierderi de fixare
Fixare permanentă
Mișcare regulată Mișcările capului sunt ample și fără
mișcări asociate
25 Urmăriri oculare Pierderi de fixare
Urmărire sacadată
Limitarea mișcărilor
Urmărire regulată Urmărirea este continuă, regulată și fără
pierderi de fixare
26 Mascare în vedere
aproape 170 mm Ochiul nu se mișcă.
Mișcare în sensul
Imobil deviat
Mișcare asociată Mișcare temporalo -nazală, fără deviații
27 Mascare în vedere
departe Ochiul nu se mișcă.
Mișcare în sensul
Imobil deviat Ochii nu se mișcă când se face alinierea
privirii

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
85
Mișcare celălalt ochi
28 Fuziune; Vedere
simultană Worth Număr puncte 4 puncte; excepție pentru distanță mai
mică decât distanța de spargere a
fuziunii când apar 5 puncte.

29 Perimetrie Reducerea câmpului
Scotom în câmp Mărime normală a petei oarbe, fără
scotoame, iar câmpul nu este redus pe
nici o direcție
30 Campimetrie Percepție permanentă
Suprafața pupilei
Scotoame Percepție permanentă a țintei exceptând
zona proiecției papilei
31 Caroiajul Amsler Dimensiunea caroiaj
Deformare linii
Scotoame Caroiajul este văzut în întregime
32 Utilizarea culorilor.
Test Dvorine Descifrare perfectă
Erori
Incapabil citire Împerecherea este integral realizată
33 Discriminare detalii Vb aproape
Vb departe Acuitate 1 pentru fiecare ochi, cu
compensare
34 Integrare spațială Reproducere fidelă
linii,cruce,
triunghi,cerc, pătrat,
fig universală, romb Reproducere fidelă a figurilor
35 Memorie vizuală Nr carton corect fidel Reproducere completă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
86
memorat
36 Viteza de citire Viteza de citire
Eficacitate lexică Se observă a postură normală, constantă
în timpul lecturii, fără vorbire, însoțită
de motricitate oculară bună.

Pozele efectuate în timpul test ări pacientului se afl ă în ANEXA 1.

(”Metode de testare în optometrie’’ – Constantin Daniel Comeagă)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
87
CAPITOLUL 5
5.1. Calculul amplitudinii de acomodare

Punctele proxim și remotum ȋnainte și dupa corectie și punctul de lucru.
DATE:
Pentru ambii ochi : R = -1.25 dpt
Amplitudinea de acomodare :A = +8.00 dpt
Distanta vertex: b = 12 mm=0.012m
SMo = – 0.33 m
Parcursul de acomodare.
Poziția punctului remotum M R față de ochi : sRo=
=
= – 0.80 => sRo= – 0.80 m
Punctul proxim reiese din relația amplitudinii de acomodare :
A = R – P => P= R – A=-1.25-(+8.00)= -9.25 => P= – 9.25 dpt
Poziția punctului proximum M P față de ochi : sPo =
=
= – 0.1081 => sPo = – 0.1081 m
Poziția punctului remotum față de lentilă : sR = sRo + b=- 0.80+0.012= – 0.788 => sR =- 0.788 m
Poziția punctului proximum față de lentilă
sP = sPo + b = – 0.1081+0.012 = -0.0961 => s P = -0.0961 m
Față de lentila de corecție punctul proxim se află la distanța:
*
Ps
= sP + b = -0.0961 + 0,012 = -0.0841 =>
*
Ps = – 0.0841m
s
'
P=
**
''
PP
sfsf
 =
= – 0.09397 m =>s
'
P =-0.09397 m

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
88
Puterea frontală a lentilei de compensare pentru departe
ΦS'F' =
=
= – 1.26903 => Φ S'F' = – 1.26903 dpt ~ – 1.25 dpt
→ alegem ΦLD = – 1.25 dpt
Distanța focală a lentilei pentru departe
f 'LD

=> f ' LD = – 0.80 m
Poziția punctului remotum aparent M RA
MRAeste la infinit (∞) => abscisa punctului remotum aparent (s RA) este la infinit => sRA = – ∞
Poziția punctului proxim aparent M PA

–
=
=> s PA =
=
= – 0.10922 => s PA = -0.10922 m
Poziția punctului de lucru aparent M A
sM = sMo + b = – 0.33+0.012= – 0.318 => s M = – 0,318 m
s*M= sM+b= – 0.318+0.012= -0.306m =>s* M= – 0.306m
s
'
M=
**
''
MM
sfsf
 ; s
'
M =
= – 0.49554 m

–
=
=> s MA =
=
= – 0.5278 => s MA = – 0.5278 m
Amplitudinea de acomodare aparentă maximă A PA
APA = –
=
=9.155832 => A PA = 9.155832 dpt

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
89
Amplitudinea de acomodare aparentă disponibilă A AD
AAD =
APA => A AD = 6.103888 dpt
Amplitudinea de acomodare aparentă pusă în joc (utilă) A A
AA = –
= –
=1.8946570671 => A A = 1.8946570671 dpt =>
=>A A > A AD =>este necesară o adiție Δ ≥ A A – AAD =1.894657067 -6.103888= -4.209230932 dpt
=>nu necesita compensare pt aproape

5.2.Calculul lentilei pentru departe

DATE:
ΦLD = Φ s'F' = – 1.25 dpt
n = 1.6
D = 70 mm
Din elipsa lu Tscherning, ramura Ostwald se alege puterea primului dioptru Φ 1:
Φ1 = + 9.75 dpt
Φ2 = Φ s'F' – Φ1= -1.25-9.75= -11.00 => Φ 2 = -11.00 dpt
=
=> =
=
=0.0615384615384 m => = 61.5384615384 mm
=
=> =
=
=0.0545454546 m => = 54.5454546 mm
Φs'F'< 0 => alegem t = 2.0000 mm

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
90
Determinarea grosimii la margine a lentilei :
Grosimile : – la margine (t)
-la centru (d)
= – √
² =>a 1 = 10.92243397 mm
= – √
² =>a 2 = 12.70998379 mm
d + a 2 = t + a 1 =>
→ dacă s-a ales t atunci :d = a 1 + t – a2 =10.92243397+ 2.0000 -12.70998379 =0.21245018 =>
d= 0.21245018 mm

Drumuirea paraxiala directa prin lentila pentru departe
Dioptrul 1 Dioptrul 2
R 61.53 54.54
D – 0.21
N 1,00 1,6
n' 1,6 1,00
S -∞ 163.8681
s' 164.0806 -808.34209

s'1 =

=

= 164.0806 => s' 1 = 164.0806 m
s2= s' 1 – d =163.8681 => s 2 =163.8681 m
s'2 =

= – 808.34209 => s' 2= – 808.34209 mm

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
91
s'F' = s' 2= – 808.34209 mm => s'F' = -808.34209 mm
f 'LD =
=
= – 809.39032754=> f ' LD = – 809.39032754 mm

DRUMUIREA PARAXIALĂ INVERSĂ CU s 1= q = – 25.5 mm
Dioptrul 2 Dioptrul 1
R -54.54 -61.53
D – 0.21
N 1,00 1.6
n' 1.6 1,00
S -19.08265337 -25.5
s' -38.6450093 -18.87020319

s'1 =

= -18.87020319 => s' 1 = -18.87020319
s2= s' 1 – d = -19.08265337 => s 2 = -19.08265337
s'2 =

= -38.6450093 => s' 2 = -38.6450093
s'2 = – sq = 38.6450093
Drumuirea trigonometrica cu : s 1 = sq ȘI σ 1= – 25°

(rad)
Dioptrul 1 Dioptrul 2
R 61.53 57.14
D – 0.44
N 1,00 1.6

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
92
n' 1.6 1,00
S 25.4489705 32,01805554
Σ -0,436332313 -0,368745585
sin i -0,193741803 -0,16755296
sin i' -0,11985647 -0,255518265
I -0,19497479 -0,168347014
i' -0,127388062 -0,258383725
σ' -0,368745585 -0,458782296
s' 34,81805554 25,30944414

σ1= – 25°

=> σ 1 = -0,436332313 s' = r (1 –
) => s' = 25,30944414
sin i 1 = ( 1 –
) sin σ 1 => sin i 1 = -0,05068606 i2 = arcsin (sin i 2)=> i 2 = -0,06588745
sin i' 1 =
sin i 1 => sin i' 1 = -0,11985647 i'2 = arcsin (sin i' 2)=> i' 2 = -0,258383725
i = arcsin (sin i) => i= -0,19497479 σ '2 = σ 1 – i2 + i' 2 => σ '2 = -0,458782296
i' = arcsin (sin i')=> i' = -0,127388062
σ '1 = σ 1 – i + i' => σ ' 1 = -0,368745585
s' = r (1 –
) => s' = 34,81805554
sin i = (1 –
) sin σ => sin i = -0,16755296
sin i' =
sin i => sin i' = -0,255518265

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
93
Calculul astigmatismului lentilei pentru o raza care trece prin centrul de rotatie al
unghiului Q si face cu axa optica un unghi σ.
DIOPTRUL 1 DIOPTRUL 2
r 61.53 57.14
d – 2,8
n 1,00 1.6
n’ 1.6 1,00
tm -∞ 149,1484424
ts -∞ 151,6381001
σ -0,436333213 -0,368745585
σ' -0,368745585 -0,458782296
i -0,19497479 -0,168347014
i’ 0,127388062 -0,258383725
Q 0,009886378 -0,008969363
h -12,85216026 -11,90975629
g – 2,614552418
t’m 151,7629948 965,3090052
t’s 154,2526525 919,559934

Q1 =
= 0,009886378 Q2 =
= -0,008751363

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
94
h1 = r*sin(σ -i) = -13,25716526 mm h2 = r*sin(σ -i) = -10,80175629
t’m =

= 154,1628948 mm g2 =
= 2,614552418
t’s=

= 153,2126525 ; t’ m =

= 961,2050052 ; t’s =

= 921,2559934

5.3. Corec ția cu lentile de contact

Lentilele de contact sunt mici meniscuri din material plastic, biocompatibil cu tesuturile
oculare, cu diametrul in jur de 14mm. Ele sunt aplicate pe cornee, de care sunt separate de o
pelicula foarte fina de lacrimi .
Aceste dispozitive ale corec ției vederii sunt utilizate de peste un secol, timp în care
proprietățile și desig n-ul lor au fost în permanență î mbunătățite. Astfel, lentilele de contact de
ultimă generatie pot avea:

-rol optic : corecteaz ă viciile de refracț ie (miopie, hipermetropie, astigmatism)

-rol estetic : permițând schimbarea culorii irisului sau mascarea unor cicatrici (leucoame)
corneene.

-rol terapeutic : fiind folosite în vederea netezirii unor defecte de form ă ale corneei sau pentru
favoriza rea vindec ării unor defecte epiteliale persistente, unor eroziuni corneene recurente, etc.
În funcț ie de materialul din care sunt confec ționate, se poate face o clasificare a lentilelor de
contact:

a) Lentile de contact dure (rigide permeabile): au ca indica ții astigmatismul neregulat sau cu
valori mari si keratoconusul, etc.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
95
Acestea au avantaje obț inerea unei acuit ăți vizuale bune, stabile, au o durabilitate mare (durata
de viață lungă) și pot fi folosite și în cazul unor tu lburări de secre ție lacrimală.

Dintre dezavantaje, putem enumera: o mobilitate mai mare a lentilelor de contact dure pe
suprafața corneei comparativ cu cele moi; o instabilitate la clipire, un protocol de adaptare mai
dificil si o hidrofilie scazut ă.

b) Lentilele de contact moi (fabricate din silicon sau silicon hidrogel). Principalele avantaje ale
acestor lentile de contact sunt: permeabilitate mai mare la oxigen ( în special cele de silicon –
hidrogel), sunt u șor de purtat, co nfortabile și cu un grad mai m are de hidratare dec ât cele dure.
Unele dintre ele pot fi purtate și în timpul nop ții (port prelungit), fiind indicate în special pentru
sportivi, copii.

Datorită faptului c ă fiecărui pacient i se potrive ște un anumit tip de lentile, este indicat un
consult de specialitate înainte de a comanda și purta lentilele, c ât și controale periodice, la
indicatia medicului specialist ( la început mai des, și apoi mai rar, la 6 luni)
Consultul optometric ini țial va cuprinde obligatoriu m ăsurarea acuității vizuale, dup ă
efectuarea refractometriei (uneori cicloplegia), evaluarea fluxului lacrimal (Test Schrimer),
biomicroscopia polului anterior și bine înteles proba cu lentile de contact.
Trebuie explicat în amănunt pacientului modul de utilizare, aplicare și întretinere a lentilelor
de contact; este chiar indicat ca pacientul s ă-și aplice și să își scoată singur lentilele, de fa ță cu
medicul.
Instrumentele necesare pentru adaptarea lentilelor de contact:
 riglă
 pensete siliconice pentru scoaterea lentilelor
 dispozitive de așezare a lentilei de contact pentru fiecare ochi,
separate(stanga,dreapta)
 ventuze speciale pentru extracția lentilelor de pe cornee
 săpun lichid
 șervețele

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
96
 soluții saline sau universale pentru spalarea lentilei
 soluții speciale pentru curățare
 masă pentru inițierea purtătorului

Determinarea excentricității numerice a corneei
Scopul este de a oferi informatii in legatur ă cu abaterea de la forma sferic ă a corneei.
Cele două raze ale corne ei (Bauch&Lomb):
 Raza central ă masurată in plan vertical;
 Raza central ă masurată in plan orizontal;

 Raza sagital ă 1 in plan vertical; .
 Raza sagital ă 2 in plan vertical; .
 Raza sagital ă 1 in plan orizontal; .
 Raza sagital ă 2 in plan orizontal; .

 Diametrul cornean : 13 mm
 Raza corneei;

 Media razelor sagitale;

Excentricitatea numerică se calculează cu urmatoarea relație:
E=2
2
01


Srr ,unde r 0 este media celor două raze centrale și r S este media celor 4 raze sagitale.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
97
Excentricitatea va fi: E N=2*
2
01


Srr =0.19541 mm

Calculul lentilei de contact RGP echivalentă pentru ambii ochi
Distanța de la cornee la lentilă de ochelari;
Puterea lentilei de ochelari;
Puterea lentilei de contact:

Ф’S’F’LC =
dpt≈ – 1.25 dpt
r0=rl 21=7,80=0,0078 dpt
nl=1,336 – indicele de refracție al lacrimilor
nL=1,5 – indicele de refracție al lentilei de contact
dl1=0,01 mm=0,00001m (lacrimi)
da=0,02mm (aer)
rL2=r0+da
rL2=7,80+0,02=7,82mm=0,00782 m
φL2=
21
LL
rn = φL2=
dpt 93861.6300782,05,11
Ф’L=φL2+φL1-

LL
ndφL1φL2=>1,0121 = – 63,93861 + φL1-
5,10001,0 φL1(-63.93861)
φL1=64.9230398
φL1=
11
LL
rn
''
''
'' 1S F LA
S F LC
S F LAb 

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
98
rL1=
11
LLn
 rL 1=
mm m 70,7 007701,09230398,6415,1  =>rL1= 7.70mm
Pentru lentila de lacrimi
rln=rL1+dl1
rln=7,70+0,01=7,71mm = 0,0071 m
rL1=rL12=7.71 mm= 0,0071 m
φln=
ln11
rn =>φln=
3239436.470071,01 336,1 dpt
φ12=
1211
lrn =>φ12=
3239436,470071,0336,11 dpt
g’l1=
ln
1111
nd => g’l1=
0000,1
3239436.47336,100001,011
 
Ф’S’l1=φl22+g’φ ln =>Ф’S’l1= -43.076923+1*47.3239436=4.2470206 dpt
Ф’l2=φl21+φl22-
22 21
12
l ll
nd
Dioptrul 1 lentila de lacrimi 2 : φl21=
021
rn => φl21=
dpt07.430078,01 336,1
Dioptrul 2 lentila de lacrimi 2 : φl22=
dptrn07.430078,0336,11
01,01
01

Putere lentilei de lacrimi 2 :

=> Ф’l2=43,07 – 43,07 –
dpt 13889,0)07,43( 076923,43336,10001,0 

Puterea total ă : Ф’ T=Ф’S’l1+Ф’ L+Ф’ l2 = 5,39799

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
99

Dioptrul 1 Dioptrul 2 Dioptrul 3 Dioptrul 4
1. s -∞ 27.15261205 23.51256893 26.9215338
2 n 1 1,336 1,5 1,336
3 n’
1,336 1,5 1,336 1
4 r 7.73 7.82 7.94 7.80
5 n’-n 0,336 0.164 – 0.164 -0,336
6

rnn' 0.043467 0.020971 -0.020971 -0.043467
7

sn 0 0,0492033 0,0637956 0,0496257
8

sn
rnn' 0,043467
0.0701743 0.0428246 0.0061587
9
''ns 30.735960 21.375346 31.197022 162.371929
10 d -0.001 -0,53 -0,002 –

f” =
– focarul imagine
f’=193.63 mm

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
100
Drumuirea invers ă dă poziția focarului obiect f=193.63 mm
(Suport curs – titular curs prof. Rizescu Dana) Dioptrul 1 Dioptrul 2 Dioptrul 3 Dioptrul 4
1 s -∞
-30.0818
-21,7736
-31.1521

2 n 1
1,336
1,5
1,336

3 n’ 1,336
1,5
1,336
1

4 r -7.73 -7.82 -7.94 -7.80
5 n’-n 0,336
0,164
-0,164
-0,336

6
rnn' -0,04346
-0,02097
0,02065
0,04307

7
sn 0
-0,04441
-0,06889
-0,04288

8
sn
rnn' -0,04346
-0,06538
-0,04824
0.00019

9
''ns -30.74091
-22.94279
-27.69485
173.4121

10 – d -0,002
-0,53
-0,001
–

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
101

CAPITOLUL 6
Tehnologie optic ă

6.1. Tehnologia prelucr ării lentilelor
Operațiile tehnologice de prelucrare a pieselor optice modifică forma, dimensiunile și
calitatea suprafețelor. Semifabricatul obținut prin presare sau debitat pr in blocuri de sticlă este
supus unei succesiuni de operații transformându -se în forma finită a piesei. Primele operații de
prelucrare propriu -zisă sunt șlefui rile brute (eboșarea), urmate apoi de șlefuiri din ce în ce mai
fine (dusisare, lepuire) și finalizarea procesului tehnologic, polisarea.

 Șlefuirea brut ă – Eboșarea

Prin eboșare (șlefuire brut ă) semifabricatul cap ătă forma geometric ă apropiată de cea a piesei
finite. Prin aceast ă operație se prelucreaz ă aproximativ 75% din adaosul total de prelucrare.
Șlefuirea manual ă a lentilelor comport ă mai multe opera ții și nume:
– Șlefuirea plan -paralelă a semifabricatelor;
– Rotunjirea semifabricatelor;
– Prelucrarea razelor de curbur ă.
Dispozitivele de șlefuit servesc la prelucrarea suprafe țelor active ale pieselor optice, cu abraziv
liber. Forma lor poate fi: plan ă, concavă (ceașcă) sau convex ă (cap).

a) b)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
102

c)
Fig. 6.1.1. Dispozitive utilizate la ebo șare:
a)disc; b)ceașcă; c)cap

Suprafața de lucru a dispozitivelor de șlefuit poate fi; continu ă, discontinu ă, cu canale inelare
sau cu canale rectangulare.

a)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
103

b)

c)
Fig. 6.1.2. Tipuri de suprafe țe ale dispozitivelor:
a) – Continuă; b) – Discontinu ă cu canale inelare; c) – Discontinu ă cu canale rectangulare

 Șlefuirea medie; Șlefuirea fin ă
Urmează după eboșare și preced e polisarea sticlei. Practic, aceste operații sunt tot operații de
șlefuire, dar care se execută cu abrazivi mai fini din categoria micropulberilor, obținându -se și
calități mai bune din punctul de vedere al rugozității suprafețelor.

Suprafețele ce se prelucreaz ă mai greu sau au conditii tehnice mai severe se vor prelucra la
urmă pentru a le proteja de eventualele loviri sau degrad ări.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
104

Șlefuirea medie si fin ă se realizeaz ă în principiu datorit ă existenței unei mișcări relative dintre
cele două dispozitive: superior respectiv inferior.

Fig. 6.1.3. Șlefuirea fin ă a lentilelor:
1 – dispozitiv de blocat; 2 – perniță de mastic; 3 – lentilă;
4 – dispozitiv de șlefuit.

Piesele de prelucrat su nt blocate elastic sau rigid pe dispozitivele respective cap sau cea șcă în
funcție de raza care se prelucreaz ă.
Șlefuirea medie și fină sunt suprafe țe care au un înalt grad de finisare, între 1,6 și 0,4 µm. De
aceea c ând se trece de la ebo șare la șlefuir ea medie și fină, blocurile de sticl ă trebuie sa fie
spălate bine pentru a îndepărta tot abrazivul r ămas pe lentil e, mai ales între lentile.
Șlefuirea medie si fin ă se execută cu abraziv i din categoria micropulberilor simbolizat cu
M14 sau M28. Dac ă se cere o finisare mai bun ă se poate prelucra cu M20 și M10.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
105
 Polisarea

Operațiile descrise până acum acționează asupra formei și dimensiunilor acestuia,
mărindu -se treptat gradul de netezime a suprafeței, aceasta rămânând în continuare mată,
netransparentă.
Polisarea pieselor optice este operația prin care suprafețele de lucru devin transparente,
rugozitate 0,012 μm. Prin aceasta operație se îndepărtează urmele operației de șlefuire fină,
asigurându -se piesei acuratețea piesei finale.
Materialele utilizate pentru polisare sunt oxizii unor elemente, de regula pamanturi rare sau
amestecuri de oxizi.
Precizia de execu ție impusă suprafețelor piesei optice determin ă și natura suportului cu care
se va executa polisarea piesei, astfe l: piesele cu precizie sc ăzută se vor polisa folosindu -se
suporturi din țesături (p âslă, postav sau fetru), iar piesele cu precizie ridicat ă se vor polisa
folosindu -se suporturi din mastic (diferite compozi ții de ceară de albine, colofoniu și bitum) sau
din materiale plastice. Suporturile trebuie s ă rețină pe suprafa ța lor materialele de polisat.

Fig. 6.1.3. Polisarea pe suporturi din țesături:
1 – dispozitiv polisor; 2 – mastic de lipire; 3 – pâslă; 4 – lentilă;
5 – perniță de mastic de lipire; 6 – dispozitiv de blocat.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
106

Fig. 6.1.4. Polisarea pe suporturi de mastic:
a – polisor pentru alimentare continu ă; b – polisor pentru alimentare intermitent ă;
1 – suport de mastic; 2 – cap; 3 – piesă; 4 – mastic de blocare;
5 – dispozitiv de blocare;

 Verificarea razelor de curbur ă la piesele polisate

Verificarea se poate face cu ajutorul sferometrului sau a calibrelor sferice. Utilizarea calibrelor se
bazează pe fenomenul de interferen ță a luminii, care pune în evidentă, prin configura ția și
curbura i nelelor de interferen ță, mărimea abaterii de la sfericitate sau planitate a su prafeței
controlate, comparativ cu un etalon.

 Spălarea
Se face cu instalații specializate constând într -o succesiune de băi :
– Băi de inmuiere: una sau doua băi cu un solvent (percloretilenă) în care impuritățile de pe
suprafața lentilei se înmoaie.
– Băi de spălare: băi de spălare cu ultrasunete cu detergent de bază – băi de clătire cu apă
curgătoare – băi cu ultrasunet e cu detergent acid – băi cu clătire cu ultrasunete – baie pentru
îndepartarea apei(cu un ulei special mai ușor decât apa), la introducerea lentilei în această baie,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
107
picăturile de apă rămase pe lentilă se depun la fundul băii, apa rezultată fiind evacuată prin
partea inferioara a băii.
– Băi de uscare: baie de uscare cu ultrasunete, cu peclor cald – 3-4 băi de uscare în vapori de
perclor.
(Suport curs „Tehnologia optică” – titular curs prof. Beznea Daniel)

6.2. Tehnologia de montaj a lentilelor d e ochelari

Montajul automat
Prin montajul automat al lentilelor în rama de ochelari se întelege opera țiunea de prelucrare
pe contur (șlefuire) a lentilelor aflate in form ă brută cu ajutorul unor masini automate, programe
de prelucrare bazat e pe solutii software adecvate.
Etapele montajului sunt:
 Alegem diametrul minim al lentilei compensatoare;
 Cu ajutorul lensmetrului verificam corespondenta puterii lentilelor cu reteta de ochelari
și marcăm centrul optic;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
108
Fig. 6.2.1. Autolensmetru [ http://sover.ro/2014/04/page/4/ ]
 Scanăm conturului ramei sau al șablonului;

Fig. 6.2.2. Scanner
 Se transfer ă conturul ramei c ătre instrumentul pentru pozi ționat lentile ;

Fig. 6.2.3. Scanarea ramei

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
109

 Se poziționează lentila în aparatul de pozi ționat;

Fig. 6.2.4. Pozitionarea lentilei
 Se atașeaza pastil a de prindere în vederea introducerii în sistemul de prelucrare;

 Se transfer ă forma lentilei de la scanner c ătre unitatea de prelucrare;

 Se introduce efectiv lentila în dispozitivul de prelucrare și se fixează prin închiderea
poinsonului de prindere ;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
110

 Se alege tipului de prelucrare a fa țetului si contrafa țetului;

 Se dă comanda de prelucrare a lentilei.

 După efectuarea î ntregului program lentil a este detasat ă din masin ă și introdus ă în rama
de ochelari.

(Suport curs „Tehnologia de montaj a ochelarilor” – titular curs prof. Daniel Tănăsescu)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
111
CAPITOLUL 7
Calculul economic

Aspecte tehnico -ecomomice
Producător Material Denumire
lentilă Tratamente Preț/buc
Essilor Sticlă organică Ormix 1,6 Crizal Forte UV 450
Essilor Sticlă organică Ormix 1,6 Crizal Alize 385
Essilor Sticlă organică Ormix 1,6 Crizal Easy 290
Essilor Sticlă organică Ormix 1,6 Crizal Prevencia 485
Interoptik Sticlă organică Optim Free 1.6 Super Blue Extra Clar 390
Interoptik Sticlă organică Optim Free 1.6 Super AR Extra Clar 295
Interoptik Sticlă organică Optim Free 1.6 Super AR Clean 230
Interoptik Sticlă organică Optim Free 1.6 Mediu AR Clean 190
Zeiss Sticlă organică Monofocal 1,6 DuraVision Platinum 390
Zeiss Sticlă organică Monofocal 1,6 HA+Super ET 295
Zeiss Sticlă organică Monofocal 1,6 LotuTec 235
Zeiss Sticlă organică Monofocal 1,6 DuraVisionBlueProtect 410

Nr
. Dimensiun
i Material Culor
i Preț
(u.m.) Model
1 53/16/135 Metal/Plasti
c Maro 680 lei

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
112
2 55/15/135 Metal/Plasti
c Negru 495 lei

3 54/16/135 Acetat Negru 460 lei

4 53/17/140 Titan Olive 870 lei

5 53/16/140 Metal Roz 610 lei

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
113

PARTEA
A II-A

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
114
CAPITOLUL 1
Strabismul. Considera ții generale.

1.1.Defini ții pentru strabism
Există strabism c ând numai un ochi se aliniaz ă pe punctul de fixare, cel ălalt fiind orientat
într-o direcție diferită.
Tropia este o aliniere nesimultan ă a celor doi ochi, unul singur fix ând obiectul de interes, în
timp ce cel ălalt se orienteaz ă într-o direcție diferită. Această aliniere nesimultan ă se produce cu
ocazia unui test, c ând subiectul se gase ște într-o situație vizuală anormală.
Tropia se descoper ă mai ales cu testul de ocluzie.
Dacă se înlatură ocluzorul se constat ă că ochiul demascat nu este aliniat pe punctul de fixare
și că trebuie pentru realiniere, s ă se ocluzeze cel ălalt ochi, s ă se miște capul și să clipească.
De obicei nu se face distinc ție între strabism și tropie.

Fig. 1.1.1. Strabismul [ http://optizan.ro/tulburari -de-vedere -boli-ale-ochilor/strabism/ ]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
115
1.2. Clasific ări ale strabismului

După constan ța unghiului de deviere :
– Strabism concomite nt. Unghiul de deviere este constant în orice parte a privirii atunci
când fiecare ochi este folosit pentru fixare.
– Strabism incomitent . Unghiul de devia ție are valori diferite la schimbarea ochiului
fixător sau la schimbarea direc ției de privire.
După direc ția și sensul devia ției, strabismul poate fi:
– Orizontal convergent;
– Orizontal divergent;

a)

b)

Fig. 1.2.1. a) Strabism convergent; b) Strabism divergent;
[http://www.lookfordiagnosis.com/mesh_info.php?term=Esoforia&lang=5 ]
– Vertical cu devia ție în sus a ochiului strabic;
– Vertical cu devia ție în jos a ochiului strabic;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
116

Fig. 1.2.2. Strabism vertical cu deviație în sus și cu deviație în jos
[http://www.lookfordiagnosis.com/mesh_info.php?term=Esoforia&lang=5 ]
– Combinat orizontal convergent – hipertropic sau hipotropic;
– Combinat orizontal divergent – hipertropic sau hipotropic.
După alternan ța fixării:
– Unilateral;
– Alternant.
După permanen ța devia ției:
– Permanent ă;
– Intermitent ă;
– Periodică.
După gradul devierii:
– Unghiul de devia ție <5˚ (microtropie);
– Unghiul de devia ție 6˚-10˚;
– Unghiul de devia ție 11˚ -20˚;
– Unghiul de devia ție 21˚-35˚.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
117
După poziția compensatorie a capului:
– Fără poziție compensatorie specific ă;
– Cu înclinarea compensatorie a capului;
– Cu întoarcerea capului;
– Cu poziție forțată a capului.
După acțiunea corec ției optice:
– Unghiul strabic poate fi eliminat total sau parțial;
– Unghiul strabic nu este influentat.
După influen ța acomod ării:
– Acomodativ pur;
– Predominant acomodativ;
– Parțial acomodativ;
– Hiperkinetic.
După asocierea cu ambliopia:
– Cu ambliopie;
– Fără ambliopie.
După coresponden ța retinian ă:
– Cu coresponden ță retiniană normală (CRN);
– Cu coresponden ță retiniană anormală armonioas ă (CRAA);
– Cu coresponden ță retiniană anormală nearmonioas ă (CRAN).
După capacitatea de fuziune:
– Cu capacitate fuzional ă bifoveolar ă;
– Fără fixare bifoveolar ă cu inhibiție regional ă sau totală;
– Cu capacitate fuzional ă intermitent ă (există sau lipseste);
– Cu capacitate fuzional ă nefoveolar ă.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
118
CAPITOLUL 2
Etiologia strabismului

Orice factor endo sau exogen care perturb ă procesul normal de dezvoltare a aparatului vizual
poate declansa strabismul.

2.1. Factorii care provoac ă formarea a dou ă imagini diferite
Factorii care provoac ă formarea a dou ă imagini diferite ce nu pot fi fuzionate cortical: ambl iopia
unilateral ă, anizeiconia si relatia acomodare -convergen ță anormală.
Scăderea acuit ătii vizuală unilateral ă modifică funcționarea binocular ă. Ochiul cu vedere
prea slabă înceteaza s ă mai fixeze obiectul privit și deviază.
Deosebirea de m ărime a imaginilor percepute ale aceluia și obiect de cei doi ochi, face ca
sistemul nervos cortical s ă aleagă una din ele și să o excludă pe cealalt ă.
Echilibrul acomodare -vergență fiind direc ționat, sistemul oculo -motor al ege sa devieze
ochiul nefolosit, f ără ca imagi nile percepute de cei doi ochi s ă fie diferite.
Un copil cu hipermetropie mare face efort excesiv de acomodare care duce la convergen ță
excesivă. El invață să fixeze cu un singur ochi în timp ce cel ălalt deviaz ă spre interior.
Strabismul acomoda tiv apare dup ă vârsta de doi ani c ând mușchiul ciliar este su ficient
dezvoltat.
În miopia c ăpătată, subiectul acomodeaz ă putin, convergen ța este slaba. Apare insuficien ța de
convergen ță cu o exotropie mai mult sau mai putin intermitent ă.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
119
2.2. Cauze centrale neurogene
Cauza strabismului trebuie cautata si la nivelul creierului si a nervilor care dirijeaza
motilitatea ocular ă.
Strabismul poate proveni din unele modific ări structural e și neurodinamice minime ale
zonelor corticale si subcorticale de activitatea c ărora depinde ortoforia.
Se admite c ă strabismele ap ărute imediat dup ă naștere pot fi de origine inerva țională. O
pareză oculo -motorie îmbracă caracterul de strabism concomitent. Pe masur ă ce vederea
binocular ă se consolideaz ă dezvoltarea strabismului este determinat a de raportul dintre
intensitatea parezei și stabilitatea fuziunii.
Bolile infectioase, traumatismele craniene, determin ă strabisme paralitice ce evolueaz ă spre
concomiten ță.

2.3. Factori psih ici
Factorii psihogeni nu sunt dec ât factori declan șatori ai strabismului la un subiect la care exist ă
și alți factori favorizan ți ca: vicii de refrac ție sau o pozi ție de repaus anormal ă cu heteroforie
important ă.
Se citează în literatur ă apariția strabismului dup ă emoții, șoc puternic. Starea nevrotic ă se
manifestă sub formă de tulburări neurovegetative cu transpira ția palmelor, modific ări de plus,
hipertonia musculaturii, dureri de cap.

2.4. Factori anatomici si motori
Dimensiunea si fo rma obritelor, distan ța care le separ ă sunt factori posibili ai apari ției
strabismului.
Anomalii ale mu șchilor oculo -motori, anomalii de inser ție a mușchilor, creaz ă dezechilibru
oculo -motor care la copii provoac ă strabism.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
120
Centrii nervo și superi ori pot ac ționa cresc ând gradul unui strabism mic determinat de alte
cauze.
În strabismul orizontal trebuie c ăutată paralizia vertical ă. Strabismele de fug ă apar ca un
mijloc de a lupta împotriva diplopiei. Nici o cauz ă nu poate explica singur ă apariția strabismului.
Strabismul este un sindrom fizio -patologic complex determinat de mai multe cauze.

2.5. Patogenia strabismului
Există tulburări senzitive și motorii care împiedică dezvoltarea reflexelor fuzionale sau
provoacă întreruperea acestora.
În primii ani de via ță acomodarea si convergen ța nu se dezvolt ă concomitent. Strabismul
apare î n acest interval de timp c ând vederea binocular ă nu este su ficient consolidat ă. O
functionare defectuas ă a organului sen zorial determin ă la strabici tulbur ări de fixare și depri nderi
defectoase care pot deveni stabile.
La copii orice factor care manifest ă reflexul de fuziune va determina o devia ție de
convergen ță a axelor vizuale. Dac ă reflexul de fuziune nu este su ficient de dezvoltat pentru a
compensa deficiențe anatomice sau ale reflexelor posturale, atunci copilul va fi esoforic sau
esotropic.
Dacă deficitul senzorial este mic si capacitatea senzorial ă mare, copilul reu șește paralelismul
axelor vizuale. Dac ă acuitatea unui ochi este mai mic ă decat cea a celuilalt ochi, nu se re alizează
fuziunea cortical ă. Diso cierea celor dou ă imagini duce la deviere vizual ă a unui ochi.
La început apare esotropie intermitent ă la oboseal ă în cursul unei boli sau î n covalescen ță.
Dacă există și hipermetropie mare, apare un impuls de acomodare convergent ă și se trece de la
esoforie la esotropie. Afec țiuni oculare ca: leziuni corneene, mici opacifieri ale cristalinului,
cataracte, microoftalmia, leziuni macular e toxoplasmatice, retinoblastom , pot determina sc ăderea
acuității și să împiedice fuziunea.
Pentru ca ochiul s ă devieze este necesar s ă se adauge un factor anatomic sau motor. Schema
Keith -Lyle (Fig. 2.5.1.) sugereaz ă mecanismul instal ării strabismului. Strabismul odat ă produs,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
121
pentru evitarea diplopiei apare suprimarea (neutralizarea). Fenomenele de stingere sunt direct
proporț ionale cu alterarea suma ției spațială.
Ambliopia, corespondent ă retiniană anormală sunt obstacole senzoriale pentru fuziune.

Fig. 2.5.1. Schema Keith -Lyle
De îndată ce se creaz ă posibilitatea unei activit ăti conflictuale datorită deviației, influxurile
proprioceptive venite de la mu șchii oculo -motori sunt perturbate, rezult ă inhibiție motorie care
duce la o mai mare dereglare a fix ării binocular ă.
Se constat ă apariția unui element pa tetic secundar. Obstacolul creat este cu at ât mai
important cu c ât strabismul este mai vechi. Convergen ța destinat ă să suprime nistagmusul
fiziologic, devine s pasmotică și poate duce la strabism convergent.
Sindromul de blocaj tardiv este o form ă a sindromului precedent cu o instalare mai t ârzie.
Aici vederea binocular ă este dezvoltat ă.
Esoforia este un proces de adaptare cu convergen ță constantă pentru a bloca nistagmusul și
folosi vederea binocu lară.
Uneori blocajul nu exist ă decât în vedere aproape.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
122

CAPITOLUL 3
Tehnici de investigare în strabism

3.1. Testul cu acoperire în vederea departe
Scopul testului este sondarea tendin țelor posturii binocular ă în absența susținerii vederii
simultană, în vedere departe.
Materiale folosite : izvor de lumina de mic ă dimensiune și ocluzor.
Mod de lucru : iluminare ambiant ă normală. Se așează izvorul luminos la înalțimea ochilor în
plan median și la 5 m de pacient.
Se cere pacientului s ă fixeze izvorul luminos simultan cu ambii ochi.
Clinicianul acopera un ochi f ără să-l atingă cu un ocluzor și observă mișcările ochilor. În
absența mișcării acoper ă celălalt ochi pentru a verifica dac ă ochiul este aliniat pe izvorul fixat.
Exemplif icarea procedurii este prezentat ă în Figura 3.1.1. și Figura 3.1.2.

Fig. 3.1.1. Strabism convergent OD Fig. 3.1.2. Strabism divergent OD

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
123
Explicații la Fig. 3.1.1.:
a) Inițial OD este rotit spre nas, OS fixeaz ă ținta;
b) Se acoper ă OS; OD rotit spre t âmplă, OS rotit spre nas;
c) OS se descoper ă; OD rotit spre nas ,OS rotit spre t âmplă;
d) Acoperit OD. Ochii nu se mi șcă;
e) Descoperit OD. Ochi imobili.
Explicații la Fig. 3.1.2.:
a) OD deviat spre t âmplă, OS fixeaz ă ținta;
b) Se acoper ă OS. OD rotit spre nas și în jos, OS rotit spre t âmplă și în jos;
c) OS se descoper ă, OD rotit spre t âmplă și în sus, OS rotit spre nas și sus;
d) Se acoper ă OD, ochi imobili;
e) Se descoper ă OD, ochi imobili.

3.2. Investigarea diplopiei

Modalitatea de investigare a diplopiei este rezumat ă în schema din Figura 3.2.1. Privind pe
rând cu ochii se determin ă dacă diplopia este monocular ă sau binocular ă. Testul cu orificiul mic
si grila Amsler permite eviden țierea diplopiei monocular ă.
Diplopia monocular ă la copii poate fi cauzată de anomaliile refractive, cataract ă, afectiuni ale
corneei sau boli retiniene ocazionale.
Prin așezarea în fața unui ochi a filtrului ro șu, sau acoperindu -l, practicianul poate determina
dacă diplopia orizontal ă este încrucișată sau ne încrucișată.
Dacă diplopia apare dup ă operație, trebuie determina te dacă este în concordan ță cu deviația
postoperatorie sau este paradoxal ă în care caz este persistent ă a adaptării preoperatorie.
Diplop ia binocular ă poate rezulta din cauza schimb ării ochiului fix ător, c ând dominant devine
ochiul mai miop. Acest caz este foarte rar și se rezolv ă compens ând miopia.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
124

Fig. 3.2.1. Schema investig ării diplopiei

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
125
3.3. Testul Worth cu patru figur i luminoase
Aparatul Worth este o cutie pe al c ărei perete frontal opac sunt decupate patru g ăuri
circulare sau cu un contur special. În spatele g ăurilor sunt filtre de lumină Roșu, Verde, Alb
conform Figurii 3.3.1.

Fig. 3.3.1. Aspectul orificiilor la aparatele Worth

Orificiile sunt il uminate din spate cu lumin ă albă. Radiatiile ro șu și verde transmise de
filtre sunt complementare. Dimensiunile aparatelor și orificiilor sunt diferite pentru vedere
departe si aproape. Pacientul obser vă aparatul purt ând ochelari cu filtre roșu și verde. Ro șu în
fața ochiului drept, verde în fața ochiului st âng.
Principiul metodei : Disocierea partial ă cu ajutorul filtrelor permite s ă se stabileasc ă
dacă și în ce mod particip ă ochii la perceptie.
Perceptii po sibile:
 Perceptie simultan ă a patru figur i luminoase;
 Perceptie nesimultan ă a culorilor (suprimare);

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
126
 Perceptie simultan ă a unor orificii luminoase;
 Fixare alternant ă-spontană;
 După stimulare este posibil mi șcare alternant ă;
 În ciuda stimul ării nu este posibil ă păstrarea fix ării după descoperirea ochiului dominant.

Fig. 3.3.2. Testul Worth
[http://optometriainfoco.blogspot.ro/2016/01/teste -de-worth.html ]
Tehnica test ării:
Aparatul se pune in fun cție numai dup ă ce a fost pus ochelarul cu filtre în fața ochilor. Testarea
se realizeaz ă pentru distan țe de la 5 m la 0.5 m.
a)în poziție primară a privirii pentru a cunoa ște modific ările de dominant, de inhibare sau
corecție optică.
b)în cele 8 direc ții de privire pentru clarificarea modific ărilor senzoriale.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
127
3.4. Testul cu re țele Begolini
Testul se realizeaz ă cu un dispozitiv sub forma unei rame cu dou ă locașuri în care sunt
montate dou ă lame plan paralele transparente av ând trasate pe una din fe țe o rețea cu rizuri fine
cu ef ect cilindric.
Rizurile sunt orientate la unul din loca șuri la 45˚ fa ță de linia care une ște centrele celor dou ă
locașuri, și la celălalt la 135˚.
Testul permite studierea comportamentului vizual al celor doi ochi f ără disocierea ochilor.
Testarea se realizează în spațial normal iluminat.
Pacientul prive ște o țintă luminoasă albă având în fața ochilor dispozitivul cu re țele. Distan ța
de la obi ectul țintă 5 m și /sau 0.4 m, și dupa caz cu alte valori.
Direcția de privire este orizontal ă și eventual înclinata dup ă direcțiile principale.
Pentru 5 m diametrul țintei trebuie s ă fie de 2 cm.
Privind prin re țele, ochii v ăd obiectul ț intă și în același timp dungi luminoase perpendicular
pe direcțiile rizurilor. Pacientul poart ă compe nsarea ametropiilor.
Se cere pacientului s ă descrie pozi țiile imaginilor țintei și ale dungilor percepute de ambii
ochi. Pentru stabilirea tipului de coresponden ță retiniană se recurge la metoda cu acoperirea unui
ochi și observarea mi șcărilor ochilor .

3.5. Testul Mallett
Testul Mallett pentru depart e ar putea să prezinte imaginile exteriorizate de pacient ca în
Figura 3.5.1.(a).
Folosind prism ă pentru compensare, imaginile precepute de pacient se apropie (Figura
3.5.1.(b)) și până la urma se suprapun centrele (Figura 3.5.1.(c)), dar persist ă disparitatea de
fixare.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
128
Adăugând prisme suplimentare se ob ține coresponden ța retiniană normală sau anormal ă
armonioas ă (Figura 3.5.1.(d)).

Fig. 3.5.1. Testul Mallett pentru departe
Testul Mallett pentru vedere aproape
Testul de disparitate de fixare Mallett pentru aproape con ține în varianta modificat ă
suplimentar testul cu liniu țe polarizate mai groase. Testul Mallett realizeaz ă condiț ii vizuale
aproape naturale. Pacientul ca re poartă în fața ochilor filtre polarizate, percepe cu ochiul st âng
liniuța de jos și cu ochiul drept liniu ța de sus. Un strabic cu coresponden ță retiniană anormală
armonioas ă percepe liniu țele ușor nealiniate. Liniu ța văzută de ochiul strabic poate s ă apară mai
subțire din cauza diferen ței între caracteristicile ochilor.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
129
3.6. Măsurarea unghiurilor de deviere a ochilor in strabism
3.6.1. Factori care influenteaz ă devierea
Unghiul de deviere este dependent de o serie de factori pe l ângă cei fiziologici.
1. Factori psihici
Efortul de voin ță, oboseala, emo țiile influenteaz ă măsurătorile. Dac ă testul este greu de
observat se constat ă o creștere a unghiului de forie fluctuant ă.
2. Factoti senzoriali
Dificultăti de recunoa ștere în caz de ametropie necompensat ă (hiperopie, miopie,
astigmatism, anizometropie).
În caz de hiperopie are loc un efort de acomodare mai mare și corespunz ător reflex de
convergen ță.
Miopul care nu este supracorectat acomodeaz ă pentru că nu este mul țumit de capacitatea sa
de a recunoa ște.
Dacă există astigmatism necompensat, se realizeaz ă o inervare acomodativ ă cu reactie asupra
impulsului de convergen ță. Dificultatea de recunoa ștere este dependent de felul testului fixat.
Dacă testul observa t este luminos, mic, bine conturat, exist ă tendința de creștere a unghiului de
deviere. Dac ă testul este mare, întunecat exist ă tendința de relaxare.
3. Factori motori
Deviatia incomitent ă la fiecare modificare de deviere alternant ap are vertical (sindrom V sau
Ʌ).
4. Factori senzo -motori
Tulburări acomodative:
– Valori diferite c ând se măsoară la sinoptofor folosind diapozitive cu mira obiect mare sau
mica;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
130
– Ținta privit ă alternative cu ochiul st âng si ochiul drept este localizat ă în altă poziție;
– La pacien ții fără vedere binocular ă direcția liniei de fixare se schimb ă în sensul unei
alinieri la un unghi de convergen ță mai mare pentru a sc ăpa de intersec ția celor doua
percepții maculare;
– Tendința de adducție î n strabismul divergent.

3.6.2. Inspec ția ochilor pacientului strabic
Observarea atitudinii spontan ă a pacientului și în special a ochilor lui în caz de deviere latent sau
manifestă înainte de examinarea propriu -zisă, poate economisi mult ă trudă.
În cazul strabismului manifest se observ ă:
a) Dacă este f ixare unilateral ă;
b) Fixarea este spontan alternant ă;
c) Capacitatea de a înceta fixarea alternant ă după provocare.
Cazul a. Fixarea permanent unilaterală se explică prin dificultatea de a vedea aproape sau prin
capacitate senzorial ă unilateral ă sau prin blocare motoare asimetrică, eventual în legatură cu
capacitatea senzorial ă dominant ă.
Cazul b. Alternarea spontan ă are loc pentru echilibrarea senzorial ă a celor doi ochi.
Cazul c. Se obține alternan ță numai prin provocare si asta prin:
– Blocare motoare asimetric ă;
– Capacitate senzoriala inegal ă.
Măsurători obiș nuite ale devia ției ochiului strabic:
1. Măsurarea unghiului α (monocular);
2. Măsurarea unghiului strabic obiectiv;
3. Măsurarea unghiului strabic subiectiv;
4. Măsurarea unghiului de fuziune.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
131
3.7. Eva luarea capacit ății vizual e la strabici
Capacitatea vizual ă în accepțiunea acestui paragraf este caracteristic ă aparatului vizual
definite prin posibilitatea de a percepe imaginea cea mai neta a unui obiect. Ea este caracteristic ă
în vederea departe și în vederea aproape.
În continuare sunt prezentate considera ții privind evaluarea capacit ății vizuale în condițiile
caracteristice vederii strabicului.

3.7.1. Testarea monoculara
1. Testarea trebuie s ă înceapă cu ochiul director normal folosit, în masura în care el poate fi
descoperit la inspec ția vizuală.

Fig. 3.7.1.1. Testarea monocular ă
[http://medlive.hotnews.ro/ce -este-strabismul -cele-mai-frecvente -tipuri -de-strabism -cauze –
tratament -oftalmologic -si-chirurgical.html ]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
132
2. Într-un șir de optotipuri la limita recunoa șterii, se determin ă dacă toate optotipurile sunt
recunoscute. Num ărul total de repere optotip distinse ne informeaz ă despre comportamentul
retinei central, de și în ce prive ște recunoașterea aceasta poate fi nemulț umitoare.
3. Numărul de omisiuni din șirul de repere optotip. Omisiunile apar în special la fixarea
excentrică din cauza unui deranjament func țional sau organic al retinei central ă.
4. Interpretarea formei și poziției figurilor optotip ( vertical e, orizontale). (La copii E -ul Snellen,
inelul Landolt).

Fig. 3.7.1.2. E -ul Snellen și Inelul Landolt
[http://www.cascadilla.com/eyecharts/landoltC/ ]
5. Interpretare schimb ătoare.
Este rezultatul unui proces vizual nelinistit. El este observat la copii p ână la sfârșitul clasei I.
Caracteristici ale acestui proces :
a) Obosește repede încerc ând să recunoasc ă toate optotipurile;
b) Sensul de parcurgere cu privirea a șirului de repere nu este stabil;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
133
6.Dacă netitatea scade a șa de mult încat pacientul nu recunoa ște în tot șirul decat unul sau dou ă
optotipuri, pentru evaluare corect ă se repetă testarea de la o distanță pe jumătate dec ât cea
inițiala.
3.7.2. Compararea capacit ăților vizuale monocular ă și binocular ă
1. La testarea capacit ății vizuală binocular ă se lectureaz ă mai multe r ânduri de optotipuri. În
situațiile:
a) când vederile monoculare fiind puse în situații neobișnuite, acomodarea este mult crescut ă;
b) sunt pacien ți cu nistagmus la care întotdeauna capacitatea vizual ă binocular ă este mai bun ă
decât cea monocular ă.
2. Capacitatea vizual ă binocular ă stabilită prin parcurgerea 1 sau 2 r ânduri de optotipuri este
mai proast ă decât cea a ochiului cel mai bun stabilit ă monocular.
Această situație se obține în cazul unei divergen țe latentă.

3.7.3. Ținuta compensatoare a capului și corpului î n timpul determin ării capacit ății vizuală
Capacitatea de recunoa ștere a ochilor este optim ă numai în direcția vizuală obișnuită.
Pacientul cu deranjamente ale sistemului oculo -motor adopt ă uneori o ținută a capului și corpului
compensatoare. Aceste situa ții trebuie s ă fie atent studiate și nu se întreprind masuri pripite. În
cele din urm ă se repetă testarea pentru ținuta dreapt ă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
134
CAPITOLUL 4
Tratamentul strabismului

4.1. Când se trateaz ă strabismul
Există trei motive de luat î n considerare la decizia de tratament al strabismului: sunt problem e
vizuale, strabismul se agraveaz ă dacă nu se trateaz ă, poate fi necesar dar este putin eficace în
anumite condi ții ( v ârsta prea mare).
Unele strabism e sunt descoperite t ârziu, nu rezult ă problem e semnificative și este improbabil
să se deterioreze sau s ă devină greu de tratat.
Strabismul cu unghi mic stabil este adesea asociat cu CRAA profund ă și poate furniza
pacientului o vedere destul de bun ă uneori cu un grad de stereoscopicitate rezonabil. Dac ă aceste
cazuri sunt asimptomatice, ofer ă o cosmetic ă bună și funcție vizuală bună, este greu s ă se
justifice neajunsul cauzat pacientului și familiei de eventualul tratament prin exercitii.
Tratam entul reușit, poate oferi mai multe posibilit ăți profesionale.
În majoritatea cazurilor tratamentul este benefic. Pe de alt ă parte cazul poate fi dificil de tratat
și există și posibilitatea ca dup ă tratament situa ția să fie mai proast ă. Unii părinți doresc
eliminarea strabismului oricare ar fi costul, dar ei vor trebui informa ți complet asupra
probabilelor riscuri și beneficii.
Investigarea și tratamentul strabismului comitent poate fi împarțit în două părți ținând seama
de factorii senzoriali și factorii motori. Pacien ții care nu au fost trata ți în ce prive ște adaptarea
senzorială a strabismului lor (de regul ă pentru ca sunt prea batr âni) vor avea diplopie.
Suprimarea și coresponden ța retiniană anormală sunt adapt ări în mecanismul senzorial, care au
loc în caz de strabism .
Aceste dou ă adaptări senzoriale sunt legate între ele ș i obișnuit ambele apar la strabism de
unghi mic.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
135
În cazul unui tratament corespunz ător, factorii senzoriali (CRA, suprimare, ambliopia , fixare
excentrică) sunt trata ți în primul r ând.
În timpul tratamentului, se folosesc între etape ocluzia sub diferite forme pentru prevenirea
diplopiei și confuziei. Devia țiile motoare se rezolv ă uneori spontan c ând s-au corectat factorii
senzorial i.
Unii pacien ți necesită investigații medicale și poate opera ție. Este important s ă se detecteze
incomiten ța legată de starea patologic ă.
Tabelul 4.1.1. cuprinde elemente de diagnostic diferen țial al cauzei patologice în cazuri de
strabism c ăpătat.
Tabelul 4.1.1
Semne asociate strabismului comitent
căpătat Risc patologic
Există o ametropie care poate cauza devia ția
ochilor? Hiperopia latent este o cauz ă posibilă a
esotropiei.
Noul strabism comitent are istorie cu forie
mare sau microtropie decompensate. În aceste cazuri, cauza patologic ă este putin
probabilă.
Este prezent nistagmus? (poate numai în
abducție) Raspunsul afirmativ sugereaz ă singur cauze
patologice.
Există anomalii ale pupilelor, de câ mp vizual
sau ale fundului de ochi? Raspunsul afirmativ indic ă cauze patologice.
Unghiul strabic cre ște? Raspunsul afirmativ indic ă patologie.
Fuziunea motoare și senzorial ă pot fi realizate
cu corecție prismatic ă? Dacă nu, este probabil cauz ă patologică.
Esotropia comitent ă are sindrom Ʌ? Afirmația înseamnă hidrocefalie.
Există simptome neurologice sistemice (atac
de apoplexie, dureri de cap, schimb ări de
dispoziție, coordonare defectuoas ă)? Afirmația indică patologie.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
136
4.2. Fazele tratamentului strabismului
Marea divers itate a strabismului impune o gam ă largă de metode și mijloace terapeutice
adaptate fiec ărui caz.
Trebuie să existe o str ânsă colaborare între profesioni știi care trateaz ă, pacient și familia
acestuia.
Scopul tratamentului, restabilirea vederii binocular ă sau a unui comportament vizual
suportabil de pacient.
În cursul tratamentului se urmare ște sistematic:
– Corecția (compensarea) anomaliilor de refrac ție, a problemelor acomodative și de
vergență;
– Tratamentul pleoptic pentru eliminarea ambliopiei;
– Tratamentul ortoptic pentru î nsușirea vederii binocular ă și antrenament general vizuo –
motor;
– Tratament chirurgical al devia țiilor;
– Tratament ortoptic post -operație și antrenament vizuo -motor general.

Fig. 4.2.1. Tratament chirurgical [http://sperantabioxim.ro/tratamente -oftalmologice/tratarea –
strabismului/ ]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
137
Corec ția (compensarea) cu sisteme optice
Compensarea ametropiilor în cazul copiilor mici se stabile ște după paralizia acomod ării cu
ciclopegice. Se compenseaz ă hipermetropia manifest ă și latentă. Prin supracorec ție pozitiv ă
hipermetropul învinge spasmul de acomodare. Optica prescris ă trebuie purtat ă și controlat ă
câteva luni. În cazul strabismului acomodativ se poate ob ține prin mijloa ce optice vindecare
definitivă.
Astigmatismul hipermetropic simplu se corecteaz ă total. În caz de astigmatism compus se
prescrie corec ția sferică totală și astigmatismul este subcorectat 0.50 D. Miopia cu strabism
convergent se subcorecteaz ă.
În anizometropiile mari se corecteaz ă total anizometropia. Dac ă poziția strabică persistă, se
crește treptat corec ția cu 0.5÷1.00D. Anizometropia se corecteaz ă și cu lentil e de contact.
La nevoie se încearcă anizocorec ție pentru ca un ochi s ă fie folos it pentru vedere departe și
celălalt pentru vedere aproape.
Adiția pentru aproape de +3.00 D se prescrie pentru a se ob ține ortoforie pentru distan ța la
obiect de 30 cm.
Exoforia și insuficien ța de convergen ță se trateaz ă cu lentile divergente, eventual cu
supracorec ție miopica. Strabismul divergent asociat cu miopie necesit ă corecție totală.
Terapia prin corec ție refractiv ă are succes dac ă AC/A este mare și amplitudinea de
acomodare este mare.
Dacă adaptarea senzorial ă strabică este profundă tratamentul devine complicat. Dacă s-a
tratat adaptarea senzorial ă la strabism și acuitatea este mai bun ă de 0.50, se d ă atenție deviației
motoare prin exerci ții. Tratamentul trebuie început de la unghiul strabic și nu de la pozi ția
ortoforică. Se recomand ă exerciții pentru l ărgirea rezervei fuzional ă și a amplitudinii de
acomodare, amplitudinilor relative de acomodare pozitiv ă și negative. În caz de unghi strabic
mai mare de 20 ∆ tratamentul nechirurgical este improbabil s ă dea rezultate pozitive. În caz de
unghi strabic de 15 – 20 ∆ se poate încerca terapia prin exercitii dac ă și alti factori sunt
favorabili.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
138
Folosirea prismelor în strabism
Se consider ă că după vârsta de 2 ani se poate prescrie corec ția cu prisme dac ă tratamentul
ortoptic nu este posibil.
Pentru a prescrie prisme trebuie ca acuitatea vizual ă a celor doi ochi sa fie aproape egal ă.
Unghiul de devia ție nu trebuie sa dep ășească 20 – 25 ∆. Incomitan ța constituie un obstacol major
în ce prive ște folos irea prismelor.
Deviația vertical ă nu trebuie sa dep ășească 4.00∆.
Puterea total ă a prismelor se determin ă din condi ția ca sa dispar ă deviația. Dacă unghiul de
deviere scade în cursul tratamentului, se reduce puterea prismelor.

Fig. 4.2.1. Mas urarea deviatiei strabice
[http://medlive.hotnews.ro/ce -este-strabismul -cele-mai-frecvente -tipuri -de-strabism -cauze –
tratament -oftalmologic -si-chirurgical.html ]

Hipercorec ția prismatic ă este indicat ă:
– Pentru a ob ține ortoforia;
– Pentru a normaliza coresponden ța retiniană;
– Pentru tratamentul amblipiei.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
139
În primul caz se aplic ă la începutul tratamentului la copii mici timp de c âteva săptămâni
ocluzie altern ă. În cursul tratamentului se poate aplica hipercorec ția prismatic ă câteva ore pe zi
pentru îmbunătățirea fuziunii. Se aplic ă hipercorec ție prismatic ă în esotropia hipocorectat ă
chirurgical pentru antrenarea reflexului de convergen ță și scăderea unghiului re zidual.
În cazul tratamentului coresponden ței retiniene se adaug ă peste valoarea cor espunzătoare
unghiului obiectiv 15 ∆ repartizate egal sau inegal pentru a ob ține divergen ța manifestat ă si
modifică relațiile senzoriale bionoculare.
Dacă s-a normalizat coresponden ța retiniană, se mai men ține ușoară hipercorec ție 2 ÷ 5 luni.
Se micșorează puterea prismelor pentru a se ob ține ortoforie. Se p ăstrează o usoară supracorec ție
și după terminarea terapiei.
Tratamentul cu prisme se recomandă și în caz de exotropie cu devia ție sub 15 D.
În cazul tratamentului ambliopiei se asociaz ă ocluzia cu hipercorec ția prismatic ă. Există două
metode:
– Prisma invers ă cu ocluzia ochiului fix ător;
– Hipercorec ție prismatic ă cu ocluzie total ă a ochiului s ănătos si exerci ții;
Dacă ortoforia se realizeaz ă fără prisme ele se înlătură . Factorii de e șec în tratamentul cu
prisme:
– Unghiul de devia ție este prea mare;
– Supraconvergen ța sau supradivergen ța;
– Incomitența ;
– Ambliopia revine pentru c ă strabismul este vechi ș i tratamentul este t ârziu;
Posibilitatea ca prisma s ă fie acceptat ă trebuie verificat ă lăsând pacientul s ă o poarte circa 10
minute. Prisma ar trebui s ă elimine suprimarea. Pacien ții care au c âmpul vizual binocular al
ochiului strabic suprimat, au de regul ă unghi strabic mare. Prisma este inestetic ă.
Se pot folosi prisme Fresnel dar ac estea dau imagine proast ă și reduc stimulul de fuziune.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
140
Tratamentul cu miotice
Mioticele produc acomodare periferic ă deci numai este necesar impuls nervos central. În caz
de esotropie acomodativ ă se reduce excesul de convergen ță. Micșorarea pupilei f ace ca
profunzimea vederii clar e să crească și deci numai este nevoie de acomodare.
Uzual se folose ște pilocarpina 0.5 – 2 % instilat ă la fiecare 6 ore. Tratamentul continu ă 2
săptămâni. Ciclop legicele se folosesc în tratamentul ambliopiei și spasmului acomodativ.
Tratamentul se poate aplica precoce (6 -12 luni). Rezultate:
a) Se normalizeaz ă unghiul de devia ție la privire departe;
b) Se normalizeaz ă raportul AC/A;
c) Este util în cazul strabismelor reziduale postoperatorii.

4.3.Tratamentul diplop iei
Pacientii cu diplopie orizontal ă și cu acomodare corespunz ătoare se pot folosi pentru
eliminarea diplopiei de corec ție negativ ă pentru exotropie și corecție pozitivă pentru esotropie în
alternanță cu exerciții de convergen ță acomodativ ă. Dacă o corecție prismatic ă sau sferic ă poate
elimina diplopia, atunci aceasta trebuie prescris ă.
În cazul deviatiilor mari care necesit ă intervenție chirurgical ă, se încearcă adaptarea cu
prisme sau tratament cu toxita botulinic ă înainte de a face opera ția.

Tratamentul diplopiei refractar ă
Diplopia refractar ă poate avea drept cauze:
– Deviația restantă urmarea unei opera ții nereușite;
– Apariția strabismului t ârziu motivat de cauze medicale;
– Anizometropie urmare a unei opera ții de cataract ă;
– Disorsiune urmare a dezlipirii sau lezarii retinei;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
141
– Sindrom de disrupere a fuziunii senzorial ă;
– Horror fuzionis.
Tratamente încercate:
– Ocluzia;
– Hipnoza.

Ocazional unii pacien ți cu diplopie veche se obi șnuiesc cu imaginea diplopic ă. Ei sunt capabili
să-și concentreze aten ția asupra imaginii dominant și imagine î n plus pare s ă nu interfere cu
percepția vizuală.
Pacienții cu horror fuzionis pot folosi controlul fiec ărui ochi pentru a men ține un unghi
strabic.
Ocluzia este o metod ă de tratare a diplopiei care rezult ă din anomaliile binoculare. Exist ă
mai multe feluri de ocluzii conform schemei de mai jos.
Există ocluzii partiale folosite la trata mentul ambliopiilor
reziduale, cu tendin ța de recidivă .

Horror fuzionis: pacientul nu fuzioneaz ă percepțiile chiar
după ce s-a realizat suprapunerea motoare a imaginilor
diplopice.
Fig. 4.3.1. Ocluzia

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
142

Fig. 4.3. 2. Sisteme de ocludere

Bandajul fixat bine blocheaz ă complet trecerea luminii spre ochi. Este folosit temporar.
Ochelarul cu lentila neagr ă este folosit și el temporal și este inestetic.
Lentilele de ochelari cu puteri diferite de puterea necesar ă corecției ametr opiei furnizeaz ă o
percepț ie neclară a țintei vizat ă.
Lentilele de contact sunt mai estetice, efectul lor nu depinde de direc ția de vizare și pot fi
colorate, absorbante, sau cu puteri diferite de puterea necesara ă percepției clară.

Hipnoza este un procedeu î n timpul c ăruia pacientul sugereaz ă modifică ri ale senza țiilor,
percepțiilor. În cazul unui adult care a suferit un traumatis m sau opera ție fără succes , hipnoza
este un mijloc extrem .
Conform literaturii în 10% din cazurile tratate c u hipnoză s-a obținut eliminarea diplopiei iar
în 40% s -a obținut îmbunătățirea comportamentului vizual.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
143
Considera ții principale privind exerci țiile
Este vorba de exerci ții de crestere și relaxare con știentă a acomod ării și vergenței cu
păstrarea fuziunii.
Exercitiul începe pentru o distan ță și o poziție a ochiului țintă pentru care imaginile acestuia
reflectate pe cornee sunt simetrice, adic ă unghiul obiectiv. Nu se începe cu exercitii de
convergen ță sime trice mai ales î n cazul pacienților obișnuiți să fixeze cu ochiul director, cel ălalt
ochi fiind condus. La primele exerci ții obiectul observat este la circa 5 – 6 m și are dimensiunea
de ordinal 8 – 10 cm.

(“Vederea binocular ă și problemele ei” – Nicolae Dumitrescu)

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
144

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.oftalmologul.ro/articol -oftalmologul -optometristul -opticianul
2. http://www.xlentile.ro/informatii/sclera -albul -ochiului.html
3. http://omenesc.ro/nervos -ochi.html
4. http://www.scritub.com/medicina/PARTICULARITI –
ANATOMOFIZIOLOGI52162417.php
5. http://www.physioanatomy.com/romanian/medicina/analizatorii/peretele -globului –
ocular/
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Umoare_apoas%C4%83
7. http://referat.clopotel.ro/Organe_anexe_ale_globului_ocular -6213.html
8. http://www.corpul -uman.com/2012/10/muschii -globului -ocular -miscarea –
ochiului.html
9. http://www.insightvision.ro/?p=1517
10. http://www.optiblu.ro/servicii/sfatul -medicului/viciile -de-refractie -pe-intelesul –
tuturor/
11. http://documents.tips/documents/dotarea -unui-cabinet -de-optometrie3.html
12. http://www.csid.ro/boli -afectiuni/oftalmologie/contactologie -ce-trebuie -sa-stii-daca-
porti -lentile -de-contact -11236336/
13. Suport curs „ Tehnologia optic ă” – titular curs prof. Beznea Daniel ;
14. ”Metode de testare în optometrie’’ – Constantin Daniel Comeag ă;
15. “ Optometrie funcțională practică ” – N. Dumitrescu, C. D. Comeagă;
16. Suport curs „ Tehnologia de montaj a ochelarilor ” – titular curs prof. Dan iel
Tănăsescu;
17. Suport curs – titular curs prof. Rizescu Dana.
18. “ Vederea binocular ă și problemele ei ” – Nicolae Dumitrescu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
145

ANEXA 1
Consulta ție optometric ă

Măsurarea obiectiv ă a refrac ției oculare și a raze lor de curbur ă a corneei cu
autokeratorefractometru.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
146

Examinarea cu ajutorul biomicroscopul ui. Examinarea polului anterior al ochiului.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
147

Măsurarea distan ței interpupilare

Cu ajutorul rigletei Cu ajutorul pupildismetrului

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
148

Testarea acuit ății vizuale

 Verificarea monocular ă pentru fiecare ochi în parte

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
149

 Verificarea vederii binoculare cu corec ția stabilită

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
150

Prescrierea rețetei de ochelari

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
151

Alegerea ramei at ât din punct de vedere optic
cât și din punct de vedere estetic

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
152

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
153

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
154

ANEXA 2
Fișa film

DENUMIRE
OPERATIE DESEN SDV MASINI DE
LUCRU
ȘLEFUIRE
BRUTĂ
CONCAV ȘI
CONVEX
Dispozitive folosite pentru slefuirea bruta

-Dispozitiv de
fixare (penseta)
-brosa -port piesa
-suport din
mastic
-dispozitiv de
slefuit -cap
-ceasc a
-disc
-Sculă de fixare
– axul post -sculă
-lichid de racire -Mașini de slefuit
-Scule diamantate
-Dispositive de
slefuit
-abraziv liber

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
155

Slefuirea fina

-suport din
aluminiu
-ax port lentila
-suport port
piesa
-suport elastic
-lichid de racire

-mașini de lepuit
-dispozitive de
dusisat si lepuit
-scule diamantate
-abraziv liber

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE ȘTI STUDENT NUME PROIECT
FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC Ă ȘI MECATRONICĂ GROSEANU STRABISMUL: CAUZE, E FECTE
SPECIALIZAREA OPTOMETRIE IULIANA – MIHAELA ȘI METODE DE CORECTARE
156

Polisarea pe
suporturi din
tesatura
-dispozitive de
polisat –cap
-suport din
mastic
-dispozitiv de
blocare
-pasla -dispozitive de
polisat