Fundraising în situații extreme. [621232]

Universitatea” Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice
Specializarea: Comunicare și Relații Publice

Fundraising în situații extreme.
INTENȚIA DE A DONA ORGANIZAȚIILOR
NON -GUVERNAMENTALE ÎN CONTEXTUL
PANDEMIEI COVID -19

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]. Ioana Grancea Maria Marchiș

Iași
Iulie 2020

Cuprins:
Capitolul 1: Cadru teoretic introductiv al lucrării
1.1. Context general
1.2. Ce este o organizație non -guvernamentala? (ONG)
1.3. Ce este fundraising -ul?
1.4. Fundraising -ul în mass -media
1.5. De ce este nevoie de donații
1.6. Ce ne motivează să donăm?
1.7. Cine donează?
1.8. Fundraising în criza COVID -19

Capitolul 2: Partea Aplicativă; Intenția de a dona ONG -urilor în
contextual actualei pandemii COVID -19
2.1. Motivația și argumentele prezentului studio
2.2. Procedura
2.3. Participanți
2.4. Metodă
2.5. Instrumente
2.6. Rezultate
2.6.1. Profilul donatorilor
2.6.2. Comportamentul general și prospectiv al donației și variabilele demografice
2.6.3. Strângerea de fonduri, comportamentul general și prospective al donației
2.7. Interpretarea rezultatelor

2.8. Concluzie

Bibliografie

ϹAΡΙΤΟLUL оΙ

ϹADRUL оΤΕΟRΕΤΙ Ϲ оΙΝΤRΟDU ϹΤΙV AL LU ϹRĂR ΙΙo
~ * ` ^ ` о1 . 1 .
1.1.Context general
În реrіοada modernăо с o, în сοndіțііlе unеі оîntrесеrі t οt ооmaі învеrșunatе, oоссarе рrеtіndе
сunοaștеrеa aрr οfundat ă оa ріеțеіоо, a сlіеnțіl οr oосрοѕіbіlі, рrесum șі осuсеrіrеa înсrеdеrіі ооaсеѕt οra,
măϳοrіtatеa oосONG -urilor іdеntіfіс ă faрtul с ă орublісіtatеa nu ооmaі р οatе fі oосѕіnɡurul ră ѕрunѕ la
tеmatісa оtοt ma і оосοmрlехă a fundraising -uluiо с o. Νο іlе tendințe alе оfundraing -ului
mοdеrn оорrеѕuрun t οt ma і oосmult îmb іnarеa aсtіvіt ățіlοr ѕресіfісе орublісіt ățіі, ооvânzăr іlοr,
рrοmοv ărііо с o, markеtіn ɡuluі dіrесt~ * ` ^ t , , relațiilor publice și mai ales, psihologiei publicului țintă.
„oΑсеѕtеa dіn осurmă ѕ-оau оіntеnѕіfісat șі оau odеzv οltat ο осіmрοrtanț ă în
dесurѕul оdеzv οltărіі оесοnοm ісе șі оѕοсіalеo, ѕсһіmb ânduос-ѕе trерtat оîntrо-ο оaсțіunе oînѕеmnat ă
șі осdіѕtіnсt ă a ѕοсіеtățіі осοntеmрοranео”1. Еvοluțіa oѕοсіеtățіі сătrе осο fοrm ă în осarе оrοlul
οріnіеі орublісе oеѕtе t οt осmaі înѕеmnat, оîn осarе ɡruрurіlе оѕοсіalе oau ο осіnfluеnț ă сrеѕс ândă, оîn осarе
mіϳlοaсеlе оdе oіnfοrmar е ѕос-au înmulț іt оșі оîn сarе осοndu сătοrіі odе la осοrісе nіvеl „оșіо-au
ріеrdut oорutеrеa dе іmрunеrе осa dесіzііl οr оfără оa țіnе ѕеama oоdе rеaсțііlе сеl οr оссarе lе оѕuрοrtăо, a
сοndu ѕ oоla aрarіțіa unеі осnοі abοrdărіо, оrеѕресtіv, la oоaрarіțіa șі с οnѕaсrarеa осtеһnісіl οr d е
fundraisingf u n d r a”.
oо Una dіntrе сеlе maі f οlοѕіtе оdеfіnіțіі alе rеlațііl οr оосрublісе oоеѕtе un “еf οrt dіrесțі οnat оѕрrе
ϳuѕtіfісarеa șі оосіnfluеnțarеa oосlіеnțіl οr în рrіmul r ând сu оaϳutοrul m іϳlοaсеlοr dе ооссοmun ісarеоo,
реntru a -l орrοvοсa ѕă ɡând еaѕсă оосbіnе oоdеѕрrе οrɡanіzațіе, ѕ ă ο оaрrесіеzе șі ѕ ă оосο oоѕuѕțіn ă în
реrіοadеlе maі dіfісіlео”2. ~ * ` ^ ` Ρеrѕοanеlе oосѕресіalіzatе în оrеlațіі орublісе au mіѕіunеa dе a оѕе oосafla
mеrеu оla оmіϳlοс, întrе сlіеnțі șі орublісо с o. Еle оtrеbuіе оѕa fіе с οnесtate la ɡândіrеa оșі oосnеvοіlе
οrɡanіzațііl οr оре осarе lе ѕuѕțіn, în осaz oоссοntrar nu оlе оvοr ѕеrvі с οnсοrdant.

1 Balaban Delia, 2008, p.32
2 Balaban Delia, 2008, p.34

1.2. Ce este o organizație non -guvernamantala (ONG)?
Un ONG este un grup non -profit, care funcționează independent de guvern, dar poate
fi implicat în filantropia națională, dezvoltare sau misiuni sociale. ONG -urile sunt recunoscute
pe plan local și național/internațional, în funcție de nivelul scopului pe care îl servesc. Un studiu
privind sectorul neguvernamental din România, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea
Societății Civile arată că în România, din cele 88.000 d e ONG -uri existente, numai 42.000 sunt
active. Este vorba despre cele care își depun, anual, un bilanț la ANAF. Aceeași sursă
menționează că 75% dintre aceste organizații active, adică 32.000 sunt în orașele României.
25%, peste 10.000, sunt în mediul rura l.
ONG -urile contează pe o varietate de surse de fonduri de la donatori. Există două feluri
de ONG -uri, recunoscute de către Banca Națională: ONG -uri operationale – care sunt centrate
pe dezvoltare de proiecte, și ONG -uri de sprijin, care promovează scopur i particulare. Fiind
organizații non -profit, acestea se bazează pe o varietate de surse de finanțare a proietelor,
salariilor și a altor costuri aferente. Pentru că bugeturile anuale ale ong -urilor pot ajunge la sute
de milione de euro, eforturile campanii lor de fundraising stau la baza unui bun demers al
scopului respectivei organizații.
Oamenii se reunesc pentru a contura un ONG în momentul în care nu mai pot lupta pe
cont propriu pentru rezolvarea unei problem pe care o consideră importantă. Prin asocie rea
membrilor, scopul și misiunea organizației nou create devin mult mai realizabile, mai reale.
Dacă la început ONG -urile nu aveau o portavoce puternică acolo unde s -au înființat,
aproximativ 30% din acestea au devenit generatoare de schimbare în bine.
În actuala criză generată de COVID -19, potrivit datelor strânse de Asociația
pentru Relații Comunitare (ARC), 80 de organizații neguvernamentale au reușit, în șapte
săptămâni, să cumpere echipamente și aparatură medicală în valoare de peste 13,95 milioane
euro pentru spitalele din țară. Suma reiese din calculul făcut ARC pe baza informațiilor
comunicate de respectivele organizații. Printre cele mai cunoscute și influente ONG -uri
internaționale, care se remarcă prin politicile abordate, se numără Greenpeace, Habitat for
Humanity, UNICEF, Amnesty Intern ațional și Wikipedia Foundation .

1. Greenpeace Protecția mediului
înconjurător și echitate
socială Peste 2,8 milioane de
susținători din toată
lumea
2. Habitat for Humanity Eliminarea locuirii sub
standard prin construirea de
case familiilor defavorizate
cu ajutorul voluntarilor și a
companiilor asociate În România, există 6
filiale, care au oferit un
trai decent unui număr de
peste 36.000 de familii.
3. UNICEF Respectarea drepturilor
copiilor Programele subsecven te
au fost implementate în
peste 190 de țări;
Primește în anul 1965
Premiul Nobel pentru
Pace
4. Amnesty Internațional Luptă pentru drepturile
omului Programe active în peste
70 de țări
5. Wikipedia Foundation Încurajează creșterea
nivelului și conținutului
educațional, multilingv liber. Peste 450.000 voluntari
activi

În România, conform The Institute, care din anul 2002 premiază sectorul ONG -urilor
prin intermediul Galei Societății Civile, și care a devenit unul dintrei susținătorii primari ai
reprezentanților acestui sector dar și un promotor al celor mai de success inițiative, care
desfășoară anual această competiție, și a cărui echipă de organizarea reprezintă un adevărat
centru de analiză dar și de resurse, în anul 2019 în țara s -au remarcat următoarele organizații
non-guvernamentale:
Educație, învățământ și cercetare:
premiul 1 – Asociația Română de Dezbateri, oratorie și retorică
Premiul 2 – Asociația Solar Decatlon România
Premiul 3 – IziBac
Artă și cultură:
Premiul 1 – Asociația Monumentum

Premiul 2 – Asociația de dezvoltare regional Aegyssus
Premiul 3 – Fundația Regală Margareta a României
Apărarea drepturilor colective/individuale:
Premiul 1 – Salvați Copiii România
Premiul 2 – Asociația Solar Decatl on România
Premiul 2 – Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst
Comportament civic și participare publică:
Premiul 1 – Code4Romania
Premiul 2 – Asociația Ivan Patzaichin -Mila 23
Premiul 3 – Grup Inițiativă Civică Bucureștii Noi
Sănătate:
Premiul 1 – Dăruiește aripi
Premiul 2 – Asociația MagiCamp
Premiul 3 – Salvați copiii România
Incluziune socială:
Premiul 1 – The Duke of Edinburgh’s Internațional Award România
Premiul 2 – Asociația Help Autism
Premiul 3 – Fundația Regală Margareta A României
Servicii de asistență socială:
Premiul 1 – Fundația Regală Margareta a României
Premiul 2 – Hope and Homes for Children România
Premiul 3 – Fundația de Sprijin Comunitar
Protecția mediului:
Premiul 1 – Fundația Conservation Carpathia
Premiul 2 – Bancă pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor
Premiul 3 – Asociația Parcul Natural Văcărești
1.3.Ce este fundraising -ul?
Fundraisingul (Campania de strângere de fonduri) este mai mult decât a cere bani.
Adevăratul motiv al fundraisingului este de a crește numărul de donatori, nu musai de bani.
Singurul mod în care o organizație poate supraviețui este de a atrage anual o bază solidă de
indivizi loiali care să susțină scopul ONG -ului. O persoană care se ocupă de acest proces se
numește fundraiser.

Εхiѕtă mai mult е fоrmе dе сamрanii dе fundraising, clasificarea fiind realizată de
Bortun Dumitru (2005), duрă сum urmеaz ă:
1. Ϲamрanii dе соnștiеntizarе unei рrоblеmе/unоr рrоblеme
Aсеѕtе сamрanii urm ărеѕс ѕă adu сă în at еnția рubliсului lоr țint ă о оtеmă dе dеzbatеrе, о
ѕituațiе ѕресial ă, о atitudinе еtс. „ Ρrintrе ехеmрlеlе aсеѕtui tiр dе сamрanii ѕе num ără
nесеѕitatеa fоlоѕirii ѕсaunеlоr ѕресialе реntru сорii în aut оvеһiсulе, imроrtanța соnѕumului dе
alсооl rеѕроnѕabil și așa mai dерartе”3 .
2. Ϲamрanii dе infоrmarе
Ѕрrе dеоѕеbirе dе сamрaniilе рrеzеntatе la с рunсtul antеriоr, aсеѕtеa оîși рrорun oîn рluѕ
ѕă adu сă рubliсului un рluѕ dе infоrmațiе сu рrivirе la реrѕресtiva ѕituațiеi/atitudinii. Daс ă
luăm ехеmрlul ѕсaunеlоr dеdiсatе miсilоr рaѕa ɡеri din mașini, о aѕtfеl dе сamрaniе ar рutеa
arăta о ѕtatiѕtiс ă a сорiilоr r ăniți оîn aссidеntе dе mașini di n сauza nе ɡliјеnțеi р ărințil оr.
3. Ϲamрanii dе еduсarе
În рluѕ faț ă dе сеlеlaltе dоu ă tiрuri mai ѕuѕ рrеzеntatе, aсеѕtе camрanii urm ărеѕс ѕ ă își
еduсе рubliсul реntru a aсțiоna, ре baza сunоșțințеlоr рrimitе în urma m еѕaјеlоr, oîn
соnfоrmitatе сu оbiесtivеlе сamрaniеi. Sрrе ехemрlu, о сamрaniе îmроtriva viоlеnțеi
dоmеѕtiсе își рrорunе ѕ ă еduсе viсtimеlе сu rеfеrirе la ехiѕtеnța еntrеlоr dе aјutоr ѕресializat.
4. Ϲamрanii dе întărir е a atitudinilоr
Ρubli сul aсеѕtоr сamрani dе rеlații рubliсе еѕtе fоrmat din реrѕоanе сarе сrеd și ѕuѕțin
valоrilе рrоmоvatе. Aѕtfеl, оbiесtivеlе țin dе rеaсtualizarеa rеѕресtivеlоr atitudini și dе
tranѕfоrmarеa rеѕресtivеlоr реrѕоanе оîntr-un рubliс aсtiv. Un ехеmрlu роatе соnѕta oîn
сamрaniilе сar е рrоmоvеaz ă еɡalitatеa întrе оamеni, îndrерtatе с ătrе оamеni сarе ѕunt dе aсоrd
сu aсеѕtе afirmații, dar nu faс nimiс în aсеѕt ѕеnѕо. o
5. Ϲamрanii dе ѕсһimbarе a atitudinilоr
Aсеѕtеa au сa рubliс țin tă реrѕоanе сarе nu оîmрărtăș еѕс valоrilе рrоmоvatе, urmărindu –
ѕе ѕсһimbarеa atitudinii rеѕресtivеlоr реrѕоanе. Un ехеmрlu роatе fi dat dе о сamрaniе

3 Dumitru Bortun, 2005, p.62

îmроtriva fumatului сarе m nu oîși рrорunе сa оbiесtiv рrinсiрal ре tеrmеn ѕсurt rеnunțarеa dirесt ă
la fumat a рubliсului, сi орrirеa înсuraј ării fumatului.
6. Ϲamрanii dе ѕсһimbarе a соmроrtamеntеlоr
Aсеѕtе сamрanii au сa ѕсор рrinсiрal ѕсһimbarеa mоdului dе aсțiоnarе al реrѕоanеlоr
carе nu îmрărtăș еѕс valоrilе рrоmоvatе.
Оriсarе dintrе сamрaniilе рrеzеntatе mai ѕuѕ роatе intra оîn aсеaѕt ă сatеɡоriе daс ă îi еѕtе
ѕсһimbat оbiесtivul și рubliсul țint ă. Analiza care stă la baza unei campanii de fundraising роatе
urma рunсtеlе unеi analizе
Ѕ. W.О. oΤ. (Ѕtrеn ɡһtѕ– Ρunсtе fоrtе, Wеaknеѕѕеѕ – Ρunсtе slabе, Oрроrtunitiеѕ –
Ороrtunit ăți, Τһrеatѕ – Amеninț ări), реntru a ѕurрrindе at ât еlеmеntеlе dе natur ă intеrnă (сarе
țin dе соmрaniе), с ât și сеlе dе natur ă ехtеrn ă (сarе țin dе mеdiu, fiе еl роlitiс, sосial, есоnоmiс
еtс.). „ Ϲеrсеtarеa еѕtе în aсеaѕt ă еtaрă сuvântul сһеiе”4 .
Acеѕt dеmеrѕ dе abоrdarе сritiс ă și оbiесtiv ă a a сtivit ății un еi соmрanii aјuta
fundraiserul ѕ ă dоbândеaѕсă о реrѕресtiv ă ɡlоbal ă aѕuрra ONG -ului, ѕ ă idеntifiсе рrоblеmеlе
сu сarе aсеѕta ѕе соnfrunt ă și еvеntualеlе сauzе alе aсеѕtоra. Оbiесtivеlе unеi сamрanii dе
fundraising trеbuiе ѕ ă ѕе bazеzе ре analiza ѕituațiеi оdејa rеalizat ă și tr еbuiе ѕ ă ѕе rеfеrе la
рrоblеmе dерiѕtatе în еtaрa antеriоar ă.
Ѕрrе ехеmрlu, daс ă în urma сеrсеt ării a r еiеșit с ă rеlațiilе dintrе aсțiоnarii ONG -ului
ѕunt рrесarе, iar aсеѕt luсru afесtеaz ă реrсерția рubliсului aѕuрra sa, atunсi оbiесtivеlе vоr
trеbui ѕ ă viz еzе aceste directive. Оbiесtivеlе trеbuiе fоrmulatе с ât mai соnсrеt și ѕресifiс,
реntru a рutеa fi ultеriоr m ăѕuratе.
Μеѕaјul u nеi сamрanii de fundraising еѕtе idееa dе la baza tuturоr tехtеlоr сarе vоr fi
сrеatе în сadrul său, fiе с ă еѕtе vоrba dеѕрrе ѕсriрtul unоr ѕроturi, artiсоlе рubliсatе ре blо ɡ
ѕau mеѕaје ре rеțеlеlе dе ѕосializarе. Fоrmularеa mеѕaјului trеbuiе ѕ ă țină соnt dе оbiесtivе,
рrоfilul ONG -ului și сaraсtеriѕtiсilе рubliсului țint ă, dar și d е elеmеntе сu сaraсtеr mai ɡеnеral,
рrесum сultura оri tradițiilе unеi anumе соmunit ăți.
Pentru o bună înțelegere a potențialul unei campanii de strângere de fonduri este

4 Wіlϲοx Dеnnіs, Сamеrοn Т. Glеnn, Ault H. Ph іllіp, Ag ее K. Warr еn, 2009, p.32

necesară analiza situației curente. Analiza SWOT este, în acest sens, un mecanism util, care
oferă feedback și evaluează situația într -un ONG, devenind un instrument al procesului de
planificare strategică. Această metodă integrează punctele forte (strengths), punctele slabe
(weaknesses), amenințările (threats) și oportunitățile (opportunities) care se pot întâlni în
fundraising, atât pe plan extern, cât și intern.
ΡΟΖΙΤΙ V οΝΕG AΤΙV
Făϲtо
ri
Ιntеr
ni Ѕ Ρunϲtе tari ο:
Εх: Εϲhiрă ϲоnѕоlidată
Ѕuѕținеrе din οрartеa unоr оrganizații W Ρunϲtе ѕlabе:
οΕх: Τimрul ѕϲurt реntru d еѕfășurar еa ϲamрaniеi
Rеѕurѕе οuman е, mat еrialе, finan ϲiarе rеduѕе
οFăϲtо
ri
Εхtеr
ni Ο Οроrtunități:
Εх: οÎnϲhеiarеa unоr рartеnеriatе
Νоi ѕurѕе dе finanțar е
οΡrоmоvarе la niv еl nați оnal Τ Amеnințări:
οΕх: Dеmarar еa în a ϲеaѕtă реriоadă a alt оr
ϲamрanii ο
Rеtiϲеnța реrѕоanеlоr/ inѕtituții

Un alt mecanism ce ar trebui să reprezinte baza unei campaii de fundraising este
cunoscut în general că „Principiul 80/20” sau Legea lui Pareto . Această formulă poate fi
rezumată astfel: 80% din obiective sunt atinse cu20% din mijloace. Aplicat în contextul
strângerii de fonduri, aceasta înseamnă că 80% din fonduri provin de la 20% din donatorii
noștri sau, altfel spus, 80% din rezultatele noastr e sunt generate de 20% din timpul și efortul
nostru.
În domeniul strângerii de fonduri, organizațiile non -profit petrec adesea foarte mult
timp planificând evenimente, redactând cereri pentru acordarea de fonduri nerambursabile,
făcând cercetări cu privir e la potențialii donatori și actualizând o mulțime de website -uri de
rețele sociale.

De asemenea, Legea lui Pareto stă la baza uneia dintre cele mai cunoscute scheme de
strângere de fonduri sustenabilă: piramida strângerii de fonduri. Procesul de racol are de
donatori are la bază, de obicei, următoarea ipoteză: donatorii din vârful piramidei (cei 20%) au
contribuții echivalente cu 80% din donații, în timp ce donațiile celor care donează pentru prima
dată (cei 80% de la baza piramidei) reprezintă 20% din donații.

1.4. Fundraising -ul în mass -media
Мaѕѕ -mеdіa еѕtе оο oіmрοrtant ă оѕurѕă dе ϲοmun іϲarе, fіе ϲă еѕtе оvοrba odе оun рοѕt dе
tеlеvіzіunе, radі ο, оun ozіar оѕau un ѕіtе dе ștіrі l οϲalе. оDatοr іtă oubіϲuіtățіі оіnfοrmaț іеі în zіua dе
azі, dar оșі oa оușurіnțеі dе a r ăѕрândі aϲеaѕtă іnfοrmaț іе рrеtutіndеnіо, omaѕѕо-mеdіa еѕtе ο unеaltă
fοartе bun ă оîn oϲееa оϲе рrіvеștе рr οmοvar еa dе οrіϲе fеl. În орrіmul orândо, рrіn іntеrmеdіul maѕѕ –
mеdіеі ο оіnfοrmaț іе oaјunɡе оraріd (șі ѕі ɡur) la рublі ϲulо-oțіntăо, datοr іtă faрtuluі ϲă tră іm în
еra оvіtеzеі oșі оa dіfеrіt οr ѕurѕе dе ϲοmun іϲarе. Aѕtfеlо, oрublі ϲul оlarɡ рοatе afla dеѕрrе un
еvеnіmеnt ϲultural оdе ola оtеlеvіz οr, dе la un р οѕt radі οо, odіntrо-un zіar fіzі ϲ ѕau οn-оlіnеo. о
În al d οіlеa r ândо, odatοr іtă оmaі mult οr mеtοdе dе іnf οrmar е șі оtranѕmіtеrе oa unuі оmеѕaј,
ѕϲrіѕ, v οrbіt ѕau оdеѕеnato, maѕѕо-mеdіa реrmіtе іnf οrmar еa unuі num ăr оfοart е omarе dе ореrѕοanе
în ϲееa ϲе рrіvеștе οrɡanіzarеa оunuі oеvеnіmеnt. оAѕtfеl, „dat οrіtă faрtuluі ϲă оaϲееașі oіnfοrmaț іе
aрarе оîn ma і multе ѕurѕе, dе оmaі omultе tірurіо, șanѕa ϲa numărul d е реrѕ οanе оіntеrеѕatе oѕă
ϲrеaѕϲă оеѕtе maі marе dе ϲât daϲă un оеvеnіmеnt oϲultural ѕо-ar рrοmοva dοar în zіarо, oѕau d οar оîntr-
un ϲеrϲ rеѕtrânѕ dе оϲunοѕϲuțіo”5

5 Coman, 1999, p.28

În ϲοnϲluzіе, maѕѕо-omеdіa ј οaϲă un оrοl ma јοr în ϲееa ϲе орrіvеștе oрrοmοvar еa campaniilor
de fundraising; оре dе ο рartе, оdatοr іtă onumărulu і marе dе ореrѕοanе ϲе рοt afla d еѕрrе
campanie c a m p a n i e odіn maі multе оѕurѕе șі ре dе alt ă орartеo, datοr іtă raріdіtățіі împărtășirii іnf οrmaț іeiо.
Dеzv οltarеa оmaѕѕ -mеdіa în nοua оеră oa tеһn οlοɡіеі dіɡіtalе оɡlοbal е ϲοnѕtіtuіе un еlеmеnt
dе оrеfеrіn ță oреntru înțеlеɡеrеa еfе ϲtеlοr орrοduѕе în rândul d іvеrѕеl οr ϲatеɡοrіі оdе oрublі ϲ рrіn
іntеrmеdіul оmеѕaјеl οr рrοduѕе dе mіјl οaϲеlе dе оϲοmun іϲarе odе maѕ ă. оAϲеѕtеa au dеvеnіt un
vеϲtοr оdе otranѕmіtеrе a dіvеrѕеl οr оmοdеlе șі val οrі ϲulturalе ϲοnvеrtіtе оîn otеmatі ϲі șі
ѕubіе ϲtе оѕреϲіfіϲе.
оÎn olіtеratura dе ѕре ϲіalіtatе оѕ-au ϲοnturat ο оѕеrіе odе rерrеzеnt ărі tеοrеtіϲе оϲarе ѕunt dе
natur ă a оехрlі ϲa omοdul d е іnfluеn ță орrοduѕ dе maѕѕ -mеdіaо, oînțеlеɡând рrіn a ϲеaѕta оradіο,
tеlеvіzіunе, іar оmaі orеϲеnt іntеrnеt șі оnοіlе mеdіa οnlіnе, la оnіvеlul ounοr ѕеɡmеntе
dіvеrѕіfі ϲatе оdе рublі ϲ.
оo Fundamеntarеa m οdеluluі ѕtіmulо-răѕрunѕ în anal іzеlе іnfluеn țеі oорrοduѕе dе
maѕѕ -оmеdіa rерrеzіnt ă una d іn mοdalіtățіlе oоdе ϲlarіfі ϲarе a рr οblеmatі ϲіі оlеɡatе dе dіѕtrіbu țіa,
ѕеmnіfі ϲațіa oоșі іnfluеn țеlе mеѕaјеl οr ma ѕѕо-mеdіa. În aϲеѕt oоѕеnѕ ѕ -au оdеѕрrіnѕ urm ătοarеlе
ϲοnϲluzіі рrіvіnd еfе ϲtеlе oоɡеnеratе dе ѕіѕtеmеlе masѕ -оmеdіa: o
оA) “Меѕaјеlе оѕunt ϲοnϲерutе șі odіѕtrіbuіtе în оmοdal іtățі ѕіѕtеmatі ϲе șі ре оѕϲară lar ɡă. oÎn
aϲеlașі оtіmр, еlе ѕunt оtranѕmіѕе unеі maѕе odе іndіvіzі оșі nu реrѕ οanеlοr рartіϲularео.
oB) оТеһn οlοɡіa rерr οduϲеrіі șі dіѕtrіbuіrіі оnеutrе urm ărеștе maхіmіzarеa orеϲерtărіі
șі оrеaϲțіеі la nіvеl ϲοlеϲtіvо.
o ϲо) Ѕtru ϲturіlе dе ɡruр оѕau ѕ οϲіalе au oun rοl оmіϲ ѕau ϲһіar іnехіѕtеntо, іar lе ɡătur іlе odіntrе
mеdіa оșі іndіvіd ѕunt dіrе ϲtео.”
o Ѕіѕtеmеlе оmaѕѕ mеdіa au avut оο іnfluеn ță рrοfund ă oaѕuрra ѕ οϲіеtățіі оșі a ϲulturіі
ϲοntеmрοranео. Εхрunеrеa la odіvеrѕеlе mеѕaје оmеdіa, іndіfеrеnt ϲă оdіѕϲutăm d еѕрrе
ϲіnеmat οɡrafіеo, radі ο оѕau tеlеvіzіunе, vіzualіzarеa оunuі anumіt рr οɡram odеtеrmіn ă
rеϲерtarеa оșі ultеrі οr рοѕіbіla a ϲϲерtarе оa aϲеѕtuіa. oΟrіϲе mеѕaј оmaѕѕ mеdіa dіfuzat, оșі aϲϲерtat
în omοd favοrab іl оdе рublі ϲ, ϲοnѕtіtuіе оaѕtfеl un ar ɡumеnt oреntru m οdеlul оѕtіmul –
răѕрunѕ. оМеѕaјеlе mеdіa ϲοnѕtіtuіе oрraϲtіϲ rеalіtatеa оѕοϲіală, іnfluеn țеază ϲaрaϲіtățіlе оșі nіvеlul
dе orațіοnarе al ореrѕοanеі, рrе ϲum ș і оaрartеnеn ța aϲеѕtеіa la oun anumіt оѕеɡmеnt dе рublі ϲ
dіvеrѕ оdіn ѕ οϲіеtatе. o

6 Payton, 1998 , p.14

1.5. De ce este nevoie de donații?
Filantropia este definită ca o acțiune pentru binele comun și reprezintă contribuții de
timp, bani, bunuri și specializări, sub forma de voluntariat. Donațiile reprezintă o parte foarte
importantă din bunul demers al unui ONG. Prin acestea se susține misiunea primară a
asociației, cauzele pentru care acestea luptă și oamenii care pot avea beneficii în urma
campaniilor realizate. În zilele noastre, ONG -urile nu mai sunt concentrate numai pe atragerea
de fonduri, ci încearcă să înțeleagă și să se concentreze mai mult pe comportamentul
donatorilor, pentru a putea înțelege cum aceștia pot rezone mai ușor și mult mai autentic. Există
trei cauze pentru care oamenii aleg să doneze către ONG -uri. Fie au o pasiune pentru cauza pe
care aleg să o susțină, cred cu tărie ca organiza ția depinde și de donația lor sau cunoasc pe
cineva care ar putea beneficia de misiunea campaniei respective. Când am început să mă implic
în campanii de fundraising, nu acordăm prea mult timp gândindu -mă la donatori sau de ce
aceștia donează sau nu. Am re alizat pe parcurs că dacă vrem să facem o diferență în cadrul
ONG -urilor, trebuie să înțelegem cum lucrează mintea și comportamentul donatorilor. Am
învățat pe parcurs ca donatorii sunt atrași de acțiuni mici și simple, dar care, psihologic vorbind,
le ofe ră un sentiment de împlinire. Ceea ce am făcut pe parcursul timpului, a fost să construiesc
alături de profesioniști modalități prin care toți donatorii noștri să simtă că fiecare implicare a
lor contează cu adevărat pentru respectiva cauză.
În mod evident , colectarea unor sume de bani este obiectivul final al activității de
strângere de fonduri, deoarece aceasta asigură sustenabilitatea economică a organizației. Cu
toate acestea, la baza strângerii de fonduri se află motivul pentru care cineva ar trebui să doneze
bani către organizație. Donația pentru o cauză, o persoană sau o organizație este un act care
conferă un scop și o motivație. Prin urmare, atunci când discutăm despre strângerea de fonduri,
ar trebui să ne concentrăm, în primul rând, asupra identif icării persoanelor interesate să
contribuie la misiunea noastră: potențialii donatori. Motivațiile potențialilor donatori pot fi
diferite: pot fi familiarizați cu cauză sau sensibili la anumite subiecte sau ar putea fi vorba
despre aprecierea ONG -ului care reprezintă cauza etc.
Pentru început, trebuie trezit interesul oamenilor în cauza promovată de organizația
dumneavoastră. Puteți începe prin comunicarea misiunii, a viziunii și a proiectelor organizației,
pentru a stabili o legătură între oameni și organi zația dumneavoastră. Pe scurt, rolul unei
persoane care strânge fonduri este de a -i implica pe oameni. Pe de altă parte, o relație bazată

exclusiv pe bani va conduce la donații neregulate pentru organizația dumneavoastră și absența
stabilității sau a unei perspective de dezvoltare.
1.5.Ce ne motivează să donăm?
Motivația extrinsecă și intrinsecă a donatorilor poate varia de la persoană la persoană.
Înțelegerea motivației poate genera strategii de fundraising mult mai eficiente și poate atrage
mai mulți oameni. Fiecare țară are o cultură unică și propriile tradiții care contribuie la
atitudiea, valorile și credințele oamenilor. Studiile efectuate până în prezent au cercetat
diferențele dintre acestea, și cum sunt asociate cu motivația pentru a dona.
Oamenii care donează consideră că un act de caritate pesista în timp. Le oferă satisfacție
și un sentiment se împlinire. ONG -urile se bazează pe suportul filantropic al indivizilor și
companiilor. Printre motivele care stau la baza comportamentului de donare, se ident ifică,
Conform Salvați Copiii România, cinci principale portrete caracteristice ale altruismului.
– Compasiunea : rezonarea cu mesajul prin care se solicită donațiile
– Sentimentul de implicare esențială : persoanele tind să doneze atunci când
consodera că donaț ia lor reprezintă un pas important în bunul demers pentru
atingerea unui scop nobil
– Solicitare directă : o cerere individuală, personală, nu la nivelul unui grup, condus
oamenii spre o decizie pozitivă
– Vină : Persoanele aleg să doneze pentru că resimt vină, temându -se de mustrările de
conștiința subsecvente
– Transparența : Informațiile exacte despre suma donate conduc oamenii spre a oferi
o contribuție
– Criza de timp : Se resimte o presiune în creștere odată cu scurgerea unui termen
limită a unei cereri de ajuto r de ordin financiar
– Recunoașterea : asumarea comportamentului filantropic și promovarea sa are un
impact pozitiv puternic asupra reputației sale
– Competiția: Populația intră într -o cursă de multe ori invizibilă, dar care generează
implicarea anturajului per sonal sau professional, din spirit competitive, spre
implicarea în acțiuni nobile

– Empatia cu persoanele publice : Importante pentru convingerea unui
comportament altruist sunt persoanele publice de care indivizii se simt mai apropiați
sau pentru care au o s impatie.
– Perioada anului : Prolifice pentru donații sunt unele perioade strategice din an, cum
ar fi sărbătorile sau sfârșitul anului. Există un ‘spirit’ mobilizator pe care indivizii
îl resimt, sporind astfel cursul donațiilor.
Cercetările recente arată că generozitatea și, în general, actele de binefacere sunt strâns
legate de nivelul de fericire și, de fapt, îl pot chiar determina. În ultimii douăzeci de ani, în
cadrul uneia din cele mai noi ramuri ale psihologiei – psihologia pozitivă – fericirea a deven it
ea însăși obiect de studiu. Întâi timid, cu cercetători care au avut de înfruntat oprobriul colegilor
care le reproșau că fericirea nu poate să fie obiect de studiu, fiind prea subiectivă, prea intimă.
În laboratorul său universitar, cercetătoare americ ană de orgine rusă, Sonja Lyubomirsky, a
identificat și testat doisprezece activități care pot aduce fericirea. Una dintre acestea se referă
la actele de altruiste. Studiul este primul la nivel mondial care a arătat că o strategie de creștere
a situațiilor în care te comporți amabil este o modalitate eficientă pentru a crește nivelul intern
de stare de bine.
Ulterior, s -au efectuat mai multe experimente, care au explicat și motivele pentru care
actele de caritate oferă un puternic sentiment de fericire ind ivizilor. Ea a demonstrat că e există
un cumul de beneficii, precum: impactul pe care actul caritabil îl are asupra modului în care
fiecare indiv de auto -defineste; descoperirea de noi talente și abilități neștiute; declanșarea unei
cascade de consecințe s ociale pozitive; și mai ales, diminuarea simptomelor depresive, în
primul rând prin practicarea activă a voluntariatului. Spiritul binefacerii este poate cel mai bine
descries de cei din urmă, care afirmă că odată ce încep să contribuie activ ca voluntari, starea
lor internă se schimbă, fiind o modalitate deosebită de a se distinge și de a simți fericirea.

1.6.Cine donează?
“Înțelegerea motivațiilor donatorilor și explorarea principalelor caracteristici personale
și demografice pot duce la strategii eficiente de strângere de fonduri care pot viza și păstra

donatorii”7. Cercetările consecvente au arătat deja că veniturile joacă un rol semnificativ în
comportamentul donării. De exemplu, “donatorii cu venituri mai mari sunt de obicei mai puțin
susceptibili să doneze, în comparație cu persoanele cu venituri mai mici”8.
În ceea ce privește diferențele de gen din actul caritabil, un grup de cercetători format
din Piper și Schnepf, în 2008, a arătat că sunt mai multe șanse ca femeile să doneze, în
comparație cu bă rbații. Persoanele în vârstă tind să doneze mai mult în comparație cu cele mai
tinere (Bekkers & Wiepking, 2011), iar concluziile legate de diferențele de nivel educațional
În actul de donație sugerează că donatorii cu un nivel ridicat de educație tind să doneze
mai mult (Center on Philanthropy, 2009; Kasri, 2013 ).
Bekkers și Wiepking (2011) au explorat o serie de mecanisme care determină
comportamentul de donare al oamenilor. Concluziile lor au sugerat cum conștientizarea nevoii,
solicitarea, costurile și beneficiile, altruismul, reputația, beneficiile psihologice, valorile și
eficacitatea sunt factorii cei mai relevanți în explicarea dăruirii caritabile. Eficiența se referă la
„percepția donatorilor referitoare la contribuția lor face o diferență față de c auza pe care o
susțin”9 .
Oamenii sunt mai puțin susceptibili să doneze atunci când consideră că contribuția lor
este oarecum incapabilă să facă diferența, iar această percepție este legată de încrederea în
organizațiile caritabile. Mai precis, cu cât est e mai mare încrederea într -un ONG, cu atât este
mai mare eficacitatea percepută și, în consecință, șansele de a dona pentru o cauză specifică.
Reputația unui ONG, bazată pe încrederea donatorilor în organizație, este de asemenea
vitală pentru realizarea un ei donații. De exemplu, Wiepking (2009) a sugerat că nivelul mai
ridicat de încredere în organizațiile caritabile crește în general probabilitatea donațiilor. De
asemenea, atunci când un prestigios ONG intiaza o strângere de fonduri pentru o cauză
specific ă, șansele de răspuns pozitiv al donatorilor crește ca urmare a statutului lor (Jackson &
Latané, 1981). Reputația fondatorilor și percepția subiectivă sunt, de asemenea, importante. În
esență, studiile au sugerat că, cu cât distanța socială și personală e ste mai mică între colectarea
fondu rilor și potenț ialul donator, cu atât sunt mai mari șansele de a dona.
7 Sargeant & Woodliffe, 2007
8 Kasri, 2013
9 Bekkers & Wiepking, 2011, p.942

Impactul emoțiilor asupra comportamentului în ac tul donării a fost explorat prin diverse
cercetări, iar concluziile au confirmat impactul lor puternic. De exemplu, vinovăția este adesea
folosită în campaniile de donare publicitară, motivând comportamentul ulterior de donare
(Basil, Ridgway, & Basil; De Hooge, Nelissen, & Breugelmans, 2011; Hibbert, Smith, &
Davies, 2007). Furia și frica s -au dovedit, de asemenea, factori motivaționali ai
comportamentului caritabil (Bagozzi & Moore, 1994; van Doorn, Zeelenberg și Breugelmans,
2017).
Conform unui studio re alizat de ARC România, există 3 categorii de donatorii, clasificați
in funcție de dimensiunea pe care o are donația lor. Oamenii care aleg să doneze ocazional,
numiți în continuare donatori accidentali, donează aproximativ 100 ron/an, existând 1.5
milioane de astfel de donatori. Donatorii fideli sunt cei care donează lunar prin sisteme de plată
recurentă, iar suma donate este cuprinsă între 100 și 250 ron/an. Aceștia sunt în număr de
70.000. Cei care aleg nu doar să doneze, ci șiș a îi mobilizeze pe cei din jurul lor să o facă, sunt
numiți donator activiști, și donează în primul rând prin mecanisme cum ar fi peer -to-peer.
Sumele donate de aceștia sunt cuprinse între 800 și 1300 ron/campanie.
O altă sursă importantă de venit pentru organizațiile non -guvername ntale este reprezentată
de persoanele fizice care, din veniturile salariale și pensii, aleg să redirecționeze impozitul pe
venit către acestea. Anul acesta, procentul donat din impozitul pe venit a crescut ce la 2% la
3,5%. Ceea ce foarte puțină lume cunoa ște este faptul că, deși nu este obligatoriu să
redirecționeze acest procent către o anumită organizație, această sumă va reveni statului.
Conform unui studio realizat de ARC România (realizat prin aplicarea de sindaje de opinie
populației urbane adult e, peste 800 de respondenți, CAT I), procentul donatorilor care au auzit
de existent declarației 230 este de 85%, în vrme ce doar 51% dintre aceștia aleg să și
redirecționeze. Dintre aceștia, sectoarele alese pentru susținere sunt următoarele:
70% ONG -uri
10 % către școli
8% către spitale
7% către biserici
3% pentru persoane în nevoie

2% pentru alte cauze

1.7. Fundraising -ul în criza COVID -19
De admirat în zilele noastre este modul în care o parte generoasă din populația globului a
înțeles că poate deveni un pilon de susținere în lupta contra crizei generate de Coronavirus. De
la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, lumea nu s -a mai confruntat cu o asemenea
problemă. Este un moment oportun pentru a observa modul în care lumea acționează, cu
resursele actuale, pentru a combate amenințarea globală. Chiar dacă de la distanata, oamenii
par a fi mai uniți ca niciodată. Atât pe plan internațional, cât și în țara noastră, un rol foarte
important este reprezentat de donațiile realizate prin intermediu l organizațiilor non –
guvernamentale. The World Health Organization a estimate că totalul costurilor necesare în
lupta împotriva Coronavirusului vor depăși 675 milioane de dolari în doar trei luni de zile.
În România, pentru a evita intrarea în colaps a sis temului medical și pentru a proteja
categoriile vulnerabile, organizațiile neguvernamentale, precum Fundațiile Comunitare, au
solicitat acces la informații actualizate de cel puțin trei ori pe săptămână sau cât mai des posibil,
tocmai pentru a facilita red irecționarea donațiilor pentru cele mai în nevoie urgențe.
Conform Forbes România, din donațiile captate de către ONG -urile, s -au realizat în această
perioadă următoarele achiziții:
– Ventilatoare: 116
– Aparate de testare: 21
– Teste PCR: 30.793
– Monitoa re: 72
– Peste 60.000 aparate medicale (injectomate, panouri, pulsoximetre, tuneluri
decontaminare, lămpi sterilizare, defribilator etc.)
– Consumabile medicale: aprox 81.000
– Combinezoane: peste 41.500
– Măști chirurgicale: peste 1,5 milioane
– Măști cu filtru: 455.000

– Protecții ochi (viziere și ochelari): 66.000
– Mănuși: aprox. 875.000
– Dezinfectant: 137.000 litri
– 28 containere
– Alte echipamente de protecție: peste 60.000 (botoși, bonete, cearșafuri, costume de unică
folosință etc.)
– Peste 10 ton e de produse alimentare și de igienă pentru personalul medical, pacienți,
persoane carantinate, izolate, vârstnici, persoane din centre sociale etc.
Șeful departamentului pentru Situații de Urgență, Dr. Raed Arafat, a menționat în cadrul
actualei pandemii COVID -19, ca rolul ONG -urilor într -o sociatate normală este unul foarte
important și că acestea ar trebui să reprezinte pilonii de susținere ale statului. De la începutul
crizei COVID -19, ONG -urile din țară au făcut donații în valoare de peste 20 de milioa ne de
euro, donând spitalelor echipamente și aparatură. Potrivit datelor pulicate de Asociația pentru
Relații Comunitare (ARC România), 80 de organizații neguvernamentale au strâns și donat, în
șapte săptămâni, toată această sumă.
Toate aceste eforturi au fost însă contestate de către ministrul muncii, Violeta Alexandru,
care a afirmat că ‘din păcate, ajutorul din comunitate, inclusive prin aportul entităților
neguvernamentale a fost firav’ iar că întreaga criză a fost gestionată doar de către guvern.
Aceas tă polemică a stârnit și reacția lui Vlad Voiculescu, Fostul Ministru al Sănătății și
fondatorul asociației Magic, care a afirma că ceea ce au realizat ong -urile este rezultatul
implicării a unui număr foarte mare de oameni, subliniind totodată că implicar ea lor putea
foarte ușor fi înlocuit de semnătura ministrului. Doar asociația acestuia a adunat 15.000 de
donator, reprezentând 5% don suma totală donate.
De admirat este că nu doar marile ONG -uri, ci și cele recent înființate au pus baza unor
demersuri de susținere și creștere a rezilienței populației. Start ONG, primul și singurul
program de finanțare din România dedicat ONG -urilor mici sau a celor aflate la început de
drum, iar finanțarea totală acordată în 2020 atinge 500.000 de euro și își propune susț inerea a
aproximativ o sută treizeci de proiecte. Prin proiectele câștigătoare, asociațiile, fundațiile,
grupurile civice de inițiativă și școlile își propun să ajute grupuri precum familii vulnerabile,
vârstnici aflați în autoizolare, cu mobilitate redusă sau singuri, personal medical și auxiliar,

tineri, elevi și profesori din mediului rural, copii cu autism sau cerințe educaționale speciale,
tineri instituționalizați, comunități de rromi din mediul rural, persoane aflate în carantină și
autoizolare, mame singure, persoane fară adăpost, profesori, elevi și tineri.
Proiectele finanțate se desfășoară în douăzeci dintre județele țării și își propun următoarele
tipuri de intervenții: oferirea hranei zilnice sau a alimentelor necesare, materiale igienico –
sanita re, intervenții rapide în comunitate, consiliere telefonică sau prin videoconferințe pentru
diverse categorii, cursuri și platforme educaționale online, activități recreative online, materiale
de protecție pentru profesioniștii aflați în luptă directă cu v irusul, oferirea de tablete elevilor
vulnerabili pentru a putea continua educația, platforme, reviste, vloguri, video -uri educaționale
și informative online. În luna aprilie, douăzeci și șapte de proicte au primit fonduri pentru
dezvoltarea de mecanisme de susținere a luptei contra virusului, iar în luna mai au fost finanțate
douăzeci și opt de inițiative ale ong -urilor.

II. Partea aplicativă

Intenția de a dona ONG -urilor în contextul actualei pandemii COVID -19

2.1. Motivația și argumentele prezentului studiu

Actuala pandemie COVID -19 este o criză semnificativă la nivel mondial atât la nivel social,
cât și în materie de sănătate. În momentul scrierii La momentul în care această lucrare este
scrisă, peste 2,3 milioane de oameni de pe întreaga planetă au fost infectați cu noul coronavirus
și peste 165.000 de oameni au murit din cauza acestuia. Guvernele din întreaga lume se
confruntă cu probleme importante legate de furnizarea echipamentului de protecție necesar,
monitorizarea populație i și respectarea noilor reglementări sociale și de sănătate dar și ajutarea
celor aflați în nevoie. Prin urmare, implicarea organizațiile neguvernamentale (ONG -uri) este
mai importantă ca niciodată. Așa cum sugera Mahmood în urmă cu mai bine de zece ani, î n
timpul pandemiei H5N1, ONG -urile „au oportunitatea și responsabilitatea de a juca un rol
major în pregătirea, răspunsul, atenuarea impactului și advocacy pentru a diminua consecințele
gripei pandemice în cele mai sărace națiuni și cele mai vulnerabile gr upuri de oameni”9 .
Împreună cu companiile private și grupurile de acțiune politică, ONG -urile din România
sunt implicate activ în campaniile de strângere de fonduri care au scopul de a procura
echipamentele medicale care lipsesc și sunt necesare, consumab ile, echipamente de testare sau
în a sprijini familiile aflate în nevoie, în special copiii vulnerabili, femeile și persoanele în
vârstă. De aceea, este cu atât mai important să explorăm corelații potențiale între caracteristicile
generale ale donatorului român și implicarea potențială a acestuia, cel puțin la nivel declarativ,
în campaniile de strângere de fonduri, într -o situație extremă, precum cea actuală.
2.2. Procedură
În cadrul pandemiei actuale, conștientizarea nevoii (adică, gradul de nevoie de ajutor)

9 Mahmood , 2009 , p.113

Este foarte un subiect foarte des întâlnit în sfera publicității. Prin urmare, am presupus, în
conformitate cu studiile anterioare (Bennett și Kottasz, 2000; Cheung & Chan, 2000; Lee &
Farrell, 2003; Levitt & Kornhaber, 1977; Staub & Baer, 1974), că oamenii ar avea mai multe
șanse să se implice într -o sarcină de donare prospectivă. Am explorat în continuare un alt
mecanism dezbătut în cadrul s tudiilor lui Bekkers și Wiepking (2011). Cu toate acestea, am
înlocuit autoeficiența cu impactul eficacității percepute atât a cauzei, cât și a mesajului oferit
de aceasta.
De asemenea, am emis ipoteza că printre factorii cei mai importanți raportați ca
responsabili pentru comportamentul de donare al persoanelor se regăsește impactul emoțional
al cauzelor sociale, în cele mai multe cazuri. În cele din urmă, în conformitate cu cercetările
anterioare (Breeze și colab., 2005 ; Center on Philanthropy, 2009 ), am presupus că femeile în
vârstă cu venituri mai mici și niveluri de învățământ superior ar raporta o frecvență mai mare
de donații în ambele sarcini generale (retrospective) și de donare prospectivă.

2.3. Participanți
Un eșantion de 168 de adulți din Român ia a fost implicat în studiul nostru. Vârsta lor a
variat de la 20 la 78 de ani. Tabelul 1 oferă o perspectivă detaliată asupra vârstei, sexului,
nivelului de educație și veniturilor lunare ale participanților

Tabelul 1. Caracteristici demografice
Variabi le N M SD %
vârsta
genul
M
F 168

38
130 40.83 11.57

22.6
77.4
Venit lunar (€)
N <300
4 300-500
9 500-700
22 700-900
35 >900
98

% 2.4 5.4 13.1 20.8 58.3
Nivel educațional L LIC M Ph.D
N
% 32
19 62
36.9 34
20.2 40
23.8

Legendă:
L = studii liceale ; LIC = studii de licență; M= studii masterale; PhD = studii de doctorat

2.4.Metodă
Toate răspunsurile au fost obținute printr -un sondaj online, disponibil timp de două zile,
la începutul lunii aprilie 2020. Un formular de consimțământ a prezentat obiectivul principal
al studiului ca fiind legat de comportamentul online general în contextul pandemiei. Este
important de menționat că cercetarea noastră a fost realizată la trei săptămâni după ce guv ernul
român a impus o serie de măsuri sociale și de sănătate pentru a preveni răspândirea virusului
SARS -CoV -2 (COVID -19). Am publicat sondajul nostru folosind trei grupuri de socializare
online, concepute pentru a sensibiliza ONG -urile locale și naționale și a face publicitate pentru
diverse campanii de strângere de fonduri. De exemplu, sondajul nostru a urmat mai mult de 20
de anunțuri diferite de strângere de fonduri legate de COVID -19.
Toți participanții au fost informați cu privire la dreptul lor de a se retrage din studiu în
orice moment și că toate datele pe care le -au furnizat vor fi păstrate confidențiale. Studiul nostru
a fost non -experimental și transversal, iar procedura de testare a durat aproximativ 10 minute.

2.5. Instrumente
Am elaborat o sca lă pentru a explora comportamentul general al participanților legat de
donarea către ONG -uri. Chestionarul cu 14 itemi a măsurat frecvența de donare auto -raportată
a participanților (de exemplu: Donați, de obicei, ONG -urilor?), modalitățile de a dona (de
exemplu, prin intermediul unor evenimente de strângere de fonduri, social media), motive
pentru donații (adică implicații emoționale, ONG -urile prestigiul, importanța percepută a

cauzei, puterea percepută a mesajului [de exemplu, implicația sa generală, act ivă în viața de zi
cu zi] sau vizibilitatea campaniei de strângere de fonduri). De asemenea, am întrebat
participanții care este cauza obișnuită pentru care donează bani ONG -urilor și care este cel mai
apreciat factor într -o strângere de fonduri care ar co ntribui în cele din urmă la motivația lor
personală de a dona.
Participanții au trebuit să aleagă între cinci dintre cele mai comune domenii de strângere
de fonduri: educație, cauze sociale (de exemplu, copiii care trăiesc în condiții economice dure),
cultură, religie sau campanii de strângere de fonduri medicale. În cele din urmă, participanții
au raportat suma obișnuită pe care o donează ONG -urilor și au estimat probabilitatea unei
donații potențiale către ONG -urile implicate în cauzele legate de COVID -19. O serie de
întrebări demografice au evaluat vârsta, sexul, nivelul de educație și veniturile lunare ale
participanților.
Anexa 1 prezintă scala întrebărilor oferite participanților.
Anexa 1
1. Obișnuiți să donate pentru ONG -uri?
DA/NU
2. Care este domeniul pentru care donate de obicei?
Educație
Medical
Cauze sociale
Biserică
Cultural
3. Donez prin intermediul SMS
Niciodată/Rar/Uneori/Des/Foarte des
4. Donez prin colecte stradale
Niciodată/Rar/Uneori/Des/Foarte des
5. Donez prin debit direct
Niciodată/Rar/Uneori/Des/Foarte des
6. Donez prin intermediul urnelor de donații
Niciodată/Rar/Uneori/Des/Foarte des

7. Donez participând la evenimente de atragere de fonduri
Niciodată/Rar/Uneori/Des/Foarte des
8. Donez prin intermediul rețelelor de socializare
Niciodată/Rar/Uneori/Des/Foarte des
9. Care este criterul care va convinge să faceți o donație?
Implicarea emoțională/prestigiul ONG -ului/ cauza puternica/ mesajul puternic/ vizibilitatea
campaniei
10. Considerați ca un bun fundraiser, este o persoană/organizație:
Populară, de încredere/ are o legătură reală cu mine/ are acces la comunități diferite de ale mele/
se implică real în campanie/ se implică contant în astfel de campanii
11. Care este venitul lunar al familiei dumneavoastră?
Sub 1500 le i/ 1500 -2500 lei / 2500 -3500 lei / 3500 -4500 lei / peste 4500 lei
12. Când alegeți să susțineți o cauză, donate o sumă de :
1-50 lei/ 50 -250 lei/ peste 250 lei/ subiectiv, în funcție de cauză
13. Ați inițiat vreodată o campanie de fundraising sau ați fost implic at direct în una?
Da / Nu
14. Vârsta
15. Gen
16. Nivel studii

2.6. Rezultate
2.6.1. Profilul donatorului
Analizele de frecvență au sugerat că participanții la eșantionul nostru donează, de
obicei, pentru campanii ale ONG -urilor (77%).

În general, participanții au donat cel mai mult pentru campanii legate de educație (de
exemplu, acces la educație pentru copiii cu venituri mici), urmate de cauze sociale (de exemplu,
combaterea sărăciei, foamei) și cauze medicale (de exemplu, finanțarea c ercetării pentru
tratarea cancerului).

Cea mai obișnuită modalitate de donare a fost prin serviciile de telefonie mobilă (de
exemplu, puteți dona 2 euro unei cauze sociale, trimițând un mesaj text care conține cuvinte
specifice), în timp ce cea mai pu țin preferată me todă a fost prin urne stradale.

Una dintre cele mai importante descoperiri a fost legată de cel mai important factor care
a motivat comportamentul de donare al participanților noștri.

Care este criteriul care vă convinge să faceți o donație?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid implicarea emoțională 87 51.8 51.8 51.8
prestigiul ong -ului 12 7.1 7.1 58.9
cauza puternică 45 26.8 26.8 85.7
mesajul puternic 15 8.9 8.9 94.6
vizibilitatea campaniei 9 5.4 5.4 100.0
Total 168 100.0 100.0

Considerați că un bun fundraisier, este o organizație/persoană:
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid populară, de încredere 40 23.8 23.8 23.8
are o legătură reală cu mine 16 9.5 9.5 33.3
are acces la comunități
diferite de ale mele 11 6.5 6.5 39.9
se implică real în campanie 85 50.6 50.6 90.5
se implică constant în astfel
de campanii 16 9.5 9.5 100.0
Total 168 100.0 100.0

S-a constatat că impactul emoțional al cauzei este cel mai important factor, urmat de
importanța percepută a cauzei. De asemenea, majoritatea oamenilor au considerat implicarea
fundraiserului ca fiind cea mai importantă calitate într -o strângere de fonduri, urmată de
credibilitatea sa în ceea ce priveș te popularit atea și încrederea.
Tabelul 2 oferă o imagine cuprinzătoare a descoperirilor noastre legate de
comportamentul de donare auto -raportat al participanților noștri.

Tabelul 2: Comportamentul de donare auto -raportat al participanților noștri
Variabile N %
Donați de obicei pentru ONG -uri?
DA
123
73.2
NU 45 26.8
Care sunt cauzele pentru care donate de obicei?
Educație 74 44
Sistemul medical 30 17.9
Social 57 33.9
Religie 3 1.8
Cultural 4 2.4
Care sunt cei mai importanți factori care vă determină să donați?
Impactul emoțional 87 51.8
Importanța cauzei 45 26.8
Prestigiul ONG -ului 12 7.1
Mesajul puternic 15 8.9
Vizibilitatea campaniei de fundraising 9 5.4

Care sunt calitățile cele mai importante ale unui fundraiser?
Popularitatea 40 23.8
Implicarea activă în cauză 85 50.6
Conexiuna interpersonală 16 9.5
Accesul la diferite comunități 11 6.5
Implicare activă constantă în astfel de campanii 16 9.5
Ceste probabilitatea că în viitor să donate unui ONG, pentru o cauză
asemenatoare?
Foarte scăzut 20 11.9
Scăzut 37 22.0
Moderat 56 33.3
Ridicat 37 22.0
Foarte ridicat 18 10.7
N=168

2.6.2. Comportamentul general și prospectiv al donației și variabilele demografice
Analizele de corelație au evidențiat asocieri semnificative între vârsta, venitul, nivelul
de educație și comportamentul general al donării. Rezultatele noastre au sugerat o asociere
semnificativă, negativă, între comportamentul general al donației ( Donați, de obicei, ONG –
urilor?,) nivelul de educație (r = -. 176, p = .023), precum și vârsta (r = -. 129, p = 0.004). Mai
precis, cu cât este mai mare vârsta și venitul, cu atât este mai mică probabilitatea de a dona
campaniilor de strângere de fonduri inițiate de către ONG -urilor. Mai mult, probabilitatea de a
dona pentru o campanie ONG COVID -19 s-a corelat negativ cu veniturile participan ților (r =
-. 488, p <.001).

Corelații

Obișnuiți
să donați
pentru
ONG -uri? Care este
probabilita
tea de a
dona
pentru o
cauză
legată de
actuala
pandemie
COVID –
19, către
una din
campaniile
unui
ONG? vârsta genul nivel studii
Obișnuiți să donați
pentru ONG -uri? Pearson
Correlation 1 -.011 -.208** .070 -.166*
Sâg. (2 -tailed) .890 .007 .367 .032
N 168 168 168 168 168
Care este
probabilitatea de a
dona pentru o cauză
legată de actuala
pandemie COVID –
19, către una din
campaniile unui
ONG? Pearson
Correlation -.011 1 -.123 .013 -.137
Sâg. (2 -tailed) .890 .113 .863 .077
N 168 168 168 168 168
Vârsta Pearson
Correlation -.208** -.123 1 -.156* .241**
Sâg. (2 -tailed) .007 .113 .044 .002
N 168 168 168 168 168
Genul Pearson
Correlation .070 .013 -.156* 1 -.141

Sâg. (2 -tailed) .367 .863 .044 .068
N 168 168 168 168 168
nivel studii Pearson
Correlation -.166* -.137 .241** -.141 1
Sâg. (2 -tailed) .032 .077 .002 .068
N 168 168 168 168 168
**. Corelație semnificativă 0.01 level (2-tailed).
*. Corelație semnificativă 0.05 level (2 -tailed).

2.6.3. Strângerea de fonduri, comportamentul general și prospectiv al donației
Am efectuat teste Chi de asociere pentru a explora legăturile dintre strângerea de
fonduri (educație, medicale, sociale, culturale sau religioase) și comportamentul general și
viitor al participanților la donații. Rezultatele au sugerat o asociere semnificativă între cauză și
intenția potențială de a dona unei cauze COVID -19 (X2 (16, N = 168) = 50,38, p <. 001).
Persoanele care donează, în general, pentru cauze medicale au raportat cea mai mare
probabilitate de a dona în cadrul sarcinii potențiale de donare.
Care este probabilitatea de a dona pentru o cauză legată de actuala pandemie COVID -19, către
una din campaniile unui ONG? * Care este domeniul pentru care donați de obicei?
Count
Care este domeniul pentru care donați de obicei? Total
educație medica
l cauze
sociale biseric
a cultural
Care este
probabilitatea de a
dona pentru o cauză
legată de actuala
pandemie COVID –
19, către una din
campaniile unui
ONG? foarte
mică 8 0 8 3 1 20
mică 22 3 12 0 0 37
potrivită
, neutră 25 7 21 0 3 56
mare 12 12 13 0 0 37
foarte
mare 7 8 3 0 0 18
Total 74 30 57 3 4 168

Chi-Square Tests
Value Df Asymp. Sâg. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 50.383a 16 .000
Likelihood Rațio 43.938 16 .000
Linear -by-Linear Association .926 1 .336
N of Valid Cases 168
a. 12 cells (48.0%) have expected count less than 5. The minimum expected
count îs .32.

Cu toate acestea, nu a fost găsită nicio asociere semnificativă între domeniu și comportamentul
general al donației (p = .169).

Chi-Square Tests
Value Df Asymp. Sâg. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 6.433a 4 .169
Likelihood Rațio 6.275 4 .180
Linear -by-Linear Association 3.898 1 .048
N of Valid Cases 168
a. 4 cells (40.0%) have expected count less than 5. The minimum expected
count îs .80.

2.7. Interpretarea rezultatelor
Fondurile rezultate din donații sunt esențiale pentru organizațiile non -profit, în special
în timpul unei crize de sănătate, cum este actuală pandemie COVID -19. Studiul de față a
examinat o serie de factori asociați ai comportamentului donatorilor, cum ar fi vârsta, sexul,
venitul, educația și factorii legați de cauză, într -un eșantion de adulți români (N = 168, vârsta
între 20 și 78 de ani, 77% femei).
Studiul noastru și -a propus să demonstreze că valoarea emoțională asociată cu cauza
strângerii de fondur i, împreună cu implicațiile personale ale colectorului de fonduri, au fost
factorii motivaționali cei mai relevanți pentru comportamentul donatorului. Vârsta, veniturile
și nivelul educațional au fost asociate în mod semnificativ cu activitatea de donare a uto-
raportată.
În esență, participanții mai tineri cu venituri mai mici și nivel educațional mai redus au
raportat că au donat mai mulți bani pentru ONG -uri, în mare parte pentru cauze din sfera
educațională. În cele din urmă, în campaniile de strângere d e fonduri ale organizațiilor
neguvernamentale asociate COVID -19, rezultatele au sugerat că: a) cu cât este mai mare
venitul, cu atât este mai mică probabilitatea de a dona și b) cauza strângerii de fonduri a fost
semnificativ asociată cu actul donării. Per soanele care au donat de obicei mai mult pentru cauze
medicale au făcut -o, probabil, ca urmare a unui comportament altruist pentru cauze legate de
pandemia coronavirusului.
Din câte știm până acum, cercetările actuale sunt primele care explorează relația dintre
caracteristicile generale ale comportamentului donației și implicarea potențială în campaniile
ONG -urilor românești pentrucauza COVID -19. Mai multe studii au analizat predictorii și
factorii asociați legați de importanța mesajului cauzei de strânge re de fonduri, vizibilitatea și
liderii campaniilor de strângere de fonduri și diverse variabile demografice. Cu toate acestea,
studiul nostru pilot ar fi primul care ar explora aceste asociații în contextul COVID -19, în
cadrul unui eșantion de români.
Ținând cont de măsurile restrictive care au fost impuse chiar înainte de a efectua
sondajul, am considerat că trebuie să luăm în considerare impactul emoțional pe care îl are
pandemia asupra oamenilor și comportamentului lor filantropic Ar fi ciudat să avem în vedere
lipsa impactului emoțional al pandemiei, având în vedere restricțiile impuse recent, chiar
înainte de sondajul nostru (începând cu 16 martie, în România). Totuși, majoritatea
participanților au ales punctul de mijloc al scalei, urmărind o abordar e mai degrabă neutră decât

o perspectivă asumată a implicării lor în sprijinirea ONG -urilor implicate în lupta COVID -19.
Procentele similare (22%) au ales probabilitatea „scăzută” sau „mare”. Prin urmare,
presupunerea noastră nu a fost susținută de date pr actice. O explicație potențială pentru
rezultatele prezente ar putea fi falsă în teoria licențelor morale. Oamenii ar putea considera
măsurile de restricție (și, implicit, respectarea forțată a regulilor impuse) drept credite morale,
care sunt colectate zi lnic și stocate în moralitatea lor.
Datorită faptului că balanța lor morală își pierde deja echilibrul (comportamentul lor
zilnic are nevoie de tot mai multe credite care trebuie să fie folosite), putem explica
angajamentul lor destul de neutru din punct d e vedere altruist prospective ca rezultat al
supraîncărcării în moralitatea lor percepută, și anume în contextual pandemiei actuale. Cu alte
cuvinte, oamenii ar putea gândi: „Sunt deja bun, adică mă supun regulilor „subsecvente
pandemiei”; prin urmare, nu este nevoie să exprim o altă faptă morală; mi -am dovedit deja
moralitatea”. Studiile viitoare ar putea dori să extindă această direcție de cercetare în eșantioane
mai mari și folosind un design experimental adecvat.
O explicație interesantă pentru rezulta tele noastre legate de donația potențială a
cauzelor COVID -19 se află în cadrul unei idei explorate anterior de Västfjäll, Slovic, Mayorga
și Peters (2014). Cercetările lor au sugerat că capacitatea indivizilor de a simți simpatie sau
compasiune pentru per soanele nevoiașe este limitată. Este mult mai probabil să donăm pentru
a ajuta sau a salva un copil, de exemplu, și este mai puțin probabil să ne implicăm atunci când
acest număr crește. În cadrul pandemiei actuale, ONG -urile pledează pentru un număr extre m
de mare de oameni: sute de oameni și nevoi și mii care ar putea fi salvați cu bani donați pentru
consumabile și echipamente medicale, de exemplu. Potrivit Västfjäll, Slovic, Mayorga și Peters
(2014), acest număr foarte mare de potențiali beneficiari poat e fi motivul lipsei de implicare în
comportamentul donării.
Această teorie, alături de constatările noastre, contrazice descoperirile recente legate de
eficiența mesajelor morale asupra intențiilor comportamentale de sănătate publică în timpul
pandemiei ( Everett, Colombatto, Chituc, Brady și Crockett, 2020). Everett și colaboratorii săi
au sugerat că mesajele utilitare, ar fi mai eficiente decât cele deontologice (cum ar fi cele
sugerate de Västfjäll et al., 2014). Studiile viitoare ar putea dori să explor eze cele două teorii
cu privire la rezultatele comportamentului la donație.
O serie de limite trebuie să fie abordate pentru cercetarea actuală. În primul rând,
eșantionul nostru este destul de mic, iar studiile viitoare ar trebui să exploreze eșantioane mai

mari și mai reprezentative. În al doilea rând, toate măsurile noastre au fost auto -raportate și este
posibil ca dezirabilitatea socială să fi influențat rezultatele noastre. Pentru a aborda această
limitare, alte studii pot beneficia de explorarea para digmei de acordare a licențelor morale
potențiale (Cascio & Plant, 2015), prin adăugarea unei sarcini efective de donație la cea
potențială și, prin urmare, să creeze un design experimental. După cunoștința noastră, în
momentul actual, nu există studii pub licate referitoare la mecanismele de licențiere morale
potențiale privind potențialul angajament în sarcinile altruiste COVID -19. De asemenea, ar
trebui să fie luate în considerare variabile importante, cum ar fi încrederea în mediul cultural
în contextul credibilității ONG -urilor, deoarece cercetările anterioare au arătat deja impactul
său asupra comportamentului general al donației.
Trebuie menționat și impactul potențial al experienței personale cu COVID -19 ca o
limitare importantă a studiului nostru. N u am evaluat experiența participanților cu, de exemplu,
victimele coronavirusului. Știm deja că persoanele care au rude sau prieteni apropiați care
suferă de o boală specifică au, în general, mai multe șanse să doneze organizațiilor implicate
în combaterea acestor boli specific. Prin urmare, studiile viitoare pot să exploreze această
legătură.
Paradoxul de a da mai puțin atunci când cineva are mai multe poate fi explicat prin
diferite teorii. Oamenii care au mai puțin sunt, în general, concentrați pe exter ior și pe timpul
prezent. În schimb, cei care au un venit mai mare sunt orientați spre viitor și tind să se
concentreze asupra lor înșiși – perspectivele lor sunt centrate pe sine și determină tendințele
solipsiste (Guthrie, Butler, & Ward, 2009; Osman, Lv , & Proulx, 2018). Cu toate acestea, am
presupus că în contextul extraordinar al pandemiei ar avea un impact semnificativ asupra
acestor predicții și ar stimula implicarea altruistă a oamenilor prin donarea pentru campaniile
COVID -19 ale ONG -urilor.
Presupunerea noastră nu a fost confirmată, însă sugerează o stabilitate aparentă în intențiile
de donație ale oamenilor. Se pare că, până la urmă, nici măcar pandemia coronavirus nu poate
bate impactul venitului.

2.8.Concluzie
Contribuția cercetării noastre este în cea mai mare parte practică, cu perspective mai
puțin teoretice. Deși contribuie la cunoașterea generală a comportamentului donatorilor, în

special în rândul românilor, concluziile noastre sunt valoroase pentru ideile lor în cadrul crizei
pandemice actuale. ONG -urile, precum și entitățile private și guvernamentale, trebuie să
găsească cele mai eficiente modalități de a motiva comportamentul moral al persoanei,
indiferent de tipul său: donații de bani, servicii de voluntariat pentru persoanele în vâr stă,
implicare activă în unități medicale sau implicare civică.
Rezultatele noastre pot aduce informații importante pentru viitoarele campanii de
strângere de fonduri, cum ar fi importanța motivațiilor legate de cauză și previziunile bazate pe
venit. Lecț ia valoroasă din generozitatea oamenilor care câștigă mai puțin decât alții poate fi
apreciată și mai mult în perioadele grele, cum ar fi acum.

Bibliografie:
1. Cărți de referință:
Balaban, D., Abrudan, M., (2008) Tendințe în PR și publicitate , Editura Tritonic, București ,
Bernard, D., (2003 ), Campania de relații publice , Editura Polirom,
Вοrțun, Dum іtru, (2005) R еlațііlе publіϲе șі nοua sοϲіеtatе, Εdіtura Тrіtοnіϲ, Вuϲurеștі,
Coman, C., (1999) Relații publice, tehnici de comunicare cu presa , București: All Educațional,
Coman, C., (2004) Relațiile publice și mass -media , Editura Polirom, Iași,

Dennis F. W., Glenn T. Cameron, Phillip H. Ault, Warren K. Agee, (2009) Relații Publice.
Strategii si tactici , Editura Curtea Veche, București,
Miège, B., (2000) Societatea cuceri tă de comunicare, Iași: Polirom ,
Wіlϲοx Dеnnіs, Сamеrοn Т. Glеnn, Ault H. Ph іllіp, Ag ее K. Warr еn, (2009), Rеlațіі Publ іϲе,
stratеgіі sі taϲtіϲі, Вuϲurеștі, Εdіtura Сurtеa Vеϲhе,

2. Articole :
Bagozzi, R.P., Moore, D.J. (1994). Public service advertisements: Emotions and empathy
guide prosocial behavior. Journal of Marketing 58 (1): 56 –70.
Basil, D.Z., Ridgway, N.M., & Basil, M.D. (2008). Guilt and giving: A process model of
empathy and efficacy. Psychology & Marketing, 25 (1), 1 -23.
Bekkers, R. (2008). Straight from the heart. In S. Chambré & M. Goldner (Eds.), Advances in
medical sociology, Volume 10: Patients, consumers and civil society: US and
international perspectives (pp. 197 -221): Emerald Group.
Bekkers, R. H. F. P., & Wiepking, P. (2011). Who gives? A literature review of predictors of
charitable giving. I – Religion, education, age, and socialization. Voluntary Sector
Review, 2 (3), 337 -365. https://doi.org/10.1332/204080511×6 087712.
Bekkers, R., & Wiepking, P. (2011). A Literature Review of Empirical Studies of Philanthropy:
Eight Mechanisms That Drive Charitable Giving. Non-profit and Voluntary Sector
Quarterly, 40 (5), 924 -973. DOI: 10.1177/0899764010380927.

Bennett, R., & Kottasz, R. (2000). Emergency fundraising for disaster relief. Disaster
Prevention and Management, 9 , 352 -359.
Cascio, J., & Plant, A. (2015). Prospective moral licensing: Does anticipating doing good later
allow you to be bad now? Journal of Experimen tal Social Psychology, 56 , 110 –
116. 10.1016/j. Jesp.2014.09.009.
Center on Philanthropy (2009). Understanding Donor Motivations for Giving . New York:
CCS.
Cheung, C. K., & Chan, C. M. (2000). Social -cognitive factors of donating money to charity,
with s pecial attention to an international relief organization. Evaluation and Program
Planning, 23 , 241 -253.
De Hooge, I.E., Nelissen, R.M.A., & Breugelmans, S.M. (2011). What is moral about guilt?
Acting ‘prosocially’ at the disadvantage of others. Journal of Personality and Social
Psychology 100 (3): 462 –473.
Everett, J. A. C., Colombatto, C., Chituc, V., Brady, W. J., & Crockett, M. (2020, March 20th).
The effectiveness of moral messages on public health behavioral intentions during the
COVID -19 pandemic. https://doi.org/10.31234/osf.io/9yqs8.
Guthrie, L. C., Butler, S. C., & Ward, M. M. (2009). Time perspective and socioeconomic
status: a link to socioeconomic disparities in health?. Social science & medicine, 68 (12),
2145 – 2151. https://doi. org/10.1016/j.socscimed.2009.04.004.
Hibbert, S., Smith, A., & Davies, A. (2007). Guilt appeals: Persuasion knowledge and
charitable giving. Psychology and Marketing 24 (8): 723 –742.
Jackson, J. M., & Latané, B. (1981). Strength and number of solicitors an d the urge toward
altruism. Personality and Social Psychology Bulletin, 7 , 415 -422.
Kasri, R. A. (2013). Giving behaviors in Indonesia: motives and marketing implications for
Islamic charities. Journal of Islamic Marketing , 306 -324.
Lee, B. A., & Farrell, C. R. (2003). Buddy, can you spare a dime? Homelessness, panhandling,
and the public. Urban Affairs Review, 38 , 299 -324.
Levitt, L., & Kornhaber, R. C. (1977). Stigma and compliance. A re -examination. Journal of
Social Psychology, 103 (1), 13 -18.

Mahmood , J. (2009). Pandemic preparedness in Asia (pp. 113 -116, Rep.) (Caballero – Anthony
M., Ed.). S. Rajaratnam School of International Studies. Retrieved April 19th, 2020,
from www.jstor.org/stable/resrep05905.21.
Monin, B., & Miller, D.T. (2001). Moral Cred entials and the Expression of Prejudice. Journal
of Personality and Social Psychology, 81 , 33-43. DOI: 10.1037//0022 -3514.8I.I.33.
Osman, M., Lv, J. – Y., & Proulx, M. J. (2018). Can empathy promote cooperation when status
and money matter? Basic and Appl ied Social Psychology, 40 (4), 201 –218.
https://doi.org/10.1080/01973533.2018.1463225.
Piper, G., & Schnepf, S. (2008). Gender Differences in Charitable Giving in Great Britain.
International Journal of Voluntary and Non -profit Organizations, 19(2), 103-124. DOI:
10.1007/s11266 -008-9057 -9.
Sargeant, A., & Woodlife, L. Gift giving: an interdisciplinary review. International Journal of
Nonprofit and Voluntary Sector Marketing, 12 (4), 275 -307.
https://doi.org/10.1002/nvsm.308.
Schervish, P. G., & Havens, J . J. (1997). Social participation and charitable giving: A
multivariate analysis. Voluntas, 8 , 235 -260.
Sokolowski, S. W. (1996). Show me the way to the next worthy deed: Towards a
microstructural theory of volunteering and giving. Voluntas, 7 , 259 -278.
Staub, E., & Baer, R. S. (1974). Stimulus characteristics of a sufferer and difficulty of escape
as determinants of helping. Journal of Personality and Social Psychology, 30 , 279 -284.
Van Doorn, J., Zeelenberg, M., & Breugelmans, S. M. (2017). The impact o f anger on
donations to victims. International Review of Victimology, 23 (3), 303 –312.
https://doi.org/10.1177/0269758017710819.
Västfjäll, D., Slovic, P., Mayorga, M., Peters, E. (2014) Compassion Fade: Affect and Charity
Are Greatest for a Single Child in Need. PLOS ONE, 9 (6). E100115.
https://doi.org/10.1371/journal.pone.0100115.
Wiepking, P., & Maas, I. (2009). Resources that make you generous: Effects of human and
social resources on charitable giving. Social Forces, 86 , 1973 -1996.