Influența fiscalității asupra [621219]

Influența fiscalității asupra
performanței firmei

Capitolul I.
Aspecte teoretice privind
fiscalitatea și performanța
firmei

2
În tratarea aspectelor teoretice , privind fiscalitatea , am avut în vedere o mică
recapitulare a termenilor de fiscalitate, politica fiscală și instrumentele acesteia și apoi o
analiză a sistemelor fiscale din câteva țări membre UE, în care am analizat aspectele
legate de politica de impozitare a profitului și politica de TVA. Toate aceste aspecte pune
în evidență modalitățile prin care o entitate statală își procură resursele și apoi le
direcționează pentru a -și asigura existența sa.
Elementele ce pot influența o firmă sunt de două feluri, interne și externe.
Influența externă este dată în principal de incidența politicii fiscale.

1.1. Fiscalitate
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, f iscalitatea este definită ca un “sistem
de legi, de regulamente, de dispoziții care privesc fixarea și strângerea impozitelor”.1
Astfel statul își asigură veniturile necesare funcționării și dezvoltării.
Resursele financiare de care statul are nevoie pentru a -și finanța p roiectele,
precum și funcționarea tuturor instituțiilor, sunt atrase de la persoanele fizice și juridice
aflate sub jurisdicția sa , prin impozite. Impozitul este piesa centrală prevăzută de
fiscalitate pentru a colecta aceste resurse.
”Așadar, prin mijloci rea banului public, fiscalitatea exprimă legătura dintre
autoritatea publică și colectivitatea asupra căreia aceasta își exercită coordonarea”.2
Prin Parlament și Guvern, statul își exercită atribuțiile sale fiscale astfel:
– Parlamentul este organul legisl ativ de decizie și control în stabilirea și aprobarea
taxelor și impozitelor;
– Guvernul este organul executiv , ce implementează strategia de aplicare a
reglementărilor fiscale .
Pentru ca acest complex sistem fiscal să funcționeze , s-a construit pe trei et aje
diferite și anume:
– ”Legislația fiscală, cuprinde cadrul juridic de reglementare a dreptului de
creanță al statului asupra contribuabililor, drept pe baza căruia se asigură
premisele de constituire a veniturilor statului;”

1 Dicționarul explicativ al Limbii Române disponibil la www.dexonline.ro/definitie/fiscalitate accesat la
data de 29.04.2017
2 Susanu M., Fiscalitate, Universitatea Dunărea de Jos, Galați, 2010, pag. 5

3
– ”Mecanismul fiscal, reprezintă toate principiile, ideologiile, dar și metodele
concrete de stabilire, de urmărire și de încasare a impozitelor și taxelor ca
venituri ale statului;”
– ”Aparatul fiscal, este format din structurile administrative ca organe
specializate și împuternicite de autoritatea publică să pună în mișcare
mecanismul fiscal și să aplice legea fiscală.”3

1.2. Politica fiscală
Politica fiscală este o componentă esențială a politicii bugetare, considerată ca
fiind un set de măsuri inițiate și implementate de puterea executivă , prin intermediul
bugetelor publice, în scopul realizării și menținerii echilibrului macroeconomic în
economia reală. Statul intervi ne în cazul politicii fiscale, și își face simțită prezența prin
intermediul unor procese specific financiar e și fiscale cum ar fi : asigurarea echilibrelor
bugetare, repartizarea cheltuielilor bugetare și atragerea veniturilor bugetare prin
impozite și taxe . Politica fiscală poate fi definită și ca o formă de intervenție indirectă a
statului în economie, aplicabilă pe piața bu nurilor și servi ciilor, intervenind mai ales la
ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne, modificarea ei fiind dificilă și lentă.
Politica fiscală este strict și total reglementată juridic, asigurată prin forța legii, efectul
aplicării acesteia în economie simțindu -se imediat. În sens larg politica fiscală este
desemnată în cadrul autorităților publice de încasare și utilizare a resurselor
indispensabile consumului public procurării de servicii și bunuri publice.
Conceptul de politică fiscală are l a bază eficiența fiscală și randament ul ridicat ce
își propune să asigure venituri cât mai mari la bugetul de stat. Această politică are în
vedere stimularea activității economice, a investițiilor, asigurarea protecției sociale și de
asemen ea susținerea un ui principiu moral/juridic care cere respectarea drepturilor
fiecăruia în contribuția individuală la constituirea veniturilor. Cu alte cuvinte , politica
fiscală are în vedere fixarea volumului și a locurilor de unde provin resu rsele de
alimentare a fondurilor financiare din sectorul public, procedee de prelevare care vor fi
utilizate, a obiectivelor și modalităților de creare a acesteia prin intermediul
instrumentelor sale specific e, reprezentate de taxe și impozite. Politica fiscală vizează
ansamblu l deciziilor cu ajutorul cărora se realizează modelarea sistemului fiscal, din

3 Susanu M., Fiscalitate, Universitatea Dunărea de Jos, Galați, 2010, pag. 6

4
punct de vedere structural, și se asigură funcționarea acestuia, în scopul obținerii
finalităților dorite de managerii publici cu put ere de decizie în acest domeniu .4
Obiectivel e politicii fiscale .
Autori tățile publice folosesc politica fiscală în scopul atingerii unor ținte nefiscale,
de natură economică precum modificarea proceselor economice, rectificarea ciclului
economic, eliminarea dezechilibrelor economice. În continuare a vând în vedere direcțiile
spre care se îndreaptă politica fiscală putem enumera ca obiective principale ale politicii
fiscale următoarele:
– Alimentarea bugetului cu resurse financiare necesare funcțio nării statului;
– Stabilizarea economică prin care se urm ărește: realizarea unei rate înalte de creștere
economică; atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă; asigurarea
stabilizării prețurilor și menținerea sub control a inflației; realizarea echilibrului
balanței comerciale și a balanței de plă ți externe;
– Reglarea economiei și redresarea creșterii economice; relațiile între fiscalitate, pe
de o parte, reglarea economiei și relansarea creșterii economice, pe de altă parte,
sunt relații de in derdependență și reciprocitate.
– Restructurarea și reada ptarea economiei la cerințele modernității și performanței
economice .
La fel de importante sunt ș i obiect ivele sociale pe care le urmăreș te să le realizeze
politic a fiscală prin diverse activităț i ce vizează reduceri, scutiri de impozite pentru unele
categorii socio -profesionale, supraimpozitarea unor activități sau produse cu caracter
distructiv asupra persoanei.5
Rolul politicii fiscale în economia națională
În teoria promovată de e conomistul Richard Musgrave , se identific ă trei funcții
ale poli ticii fiscale intercondiț ionate și corelate cu rolul statului în economie: de alocare,
de distribuție și de stabilizare6. În continuare vom analiza aceste trei funcții ale politicii
fiscale specificând rolul fiecăreia în economie.
Politica fiscală are rol alocativ , astfel aceasta determină atunci când statul trebuie
să intervină în economie pentru a cor ecta eșecurile pieței prin identificarea formelor
acestora și de asemenea prin alocarea eficientă a resurselor pentru reducerea și evitarea

4 Corduneanu C. – Sistemul fiscal în știința finanțelor, Ed. CODECS, București, 1998, pag. 379 .
5 Nuța A, Nuța F., Politici și mecanisme fiscal bugetare, Ed. Europlus, Galați, 2009, pag. 19
6 Musgrave A.R., Musgrave P., Public Finance in Theory and Practice, Mc. Graw Hill Book, New York,
1984, pag. 6 -21.

5
acestora . Atunci când se are în vedere c orectarea procesului de alocare sau realocare a
resurselor cu ajutorul politicii fiscale, prezența statului în economie se resimte prin
efectuarea analizei principalilor factori care conduc la o dereglare a pieței. Acești factori
sunt reprezentați de bunurile publice, bunuril e de merit/nemerit, externalităț ile, puterea
de monopol și asimetriile și imperfecțiunile informaționale.
Un al doilea rol îndeplinit de politica fiscală, în concepția economistului
Musgrave, este cel distributi v. Acest rol decurge din existența unor inegalități în repartiția
veniturilor care se pare că este imposibi l de eliminat . În dorința de a îndeplini cât mai
bine acest rol , politica fiscală trebuie să îndeplinească un set de cerințe: eficiența prin
stimular ea tuturor agenților economici în obținerea de rezultate în economie, solidaritatea
prin legătură strânsă de acțiune care se referă la cei aflați temporar în perioade dificile,
echitatea atunci când indivizii care participă la viața economică trebuie să fi e remunerați
ținând cont de capacitatea de producție realizată și creșterea economică în contextul în
care fundamentarea politicii fiscale trebuie să susț ină și să încurajeze creșterea produsului
intern brut pe o perioadă îndelungată de timp.
Rolul politi cii fiscale de stabilizare a vieții economice este dependent de pol itica
bugetară aplicată, precum și de pol itica de dezvoltare regională promovată în țara noastră.
Constatăm că prin intermediul bugetului de stat se determină un raport între veniturile
publice constituite în proporție de peste 90% din impozite și taxe și nevoi sociale pentru
care se efectueza cheltuieli publice, urmărindu -se evitarea inechității în repartiția
sarcinilor fiscale asupra membrilor societății. Cu ajutorul celeilalte politici și anume
politica de dezvoltare regională se specifică anumite facilități de care profită
întreprinzători din regiunile/zonele ale căror grad de dezvoltare economică este redus față
de restul țării.
Datorită acestui sistem stabilizator se urmărește contraca rarea unor fenomene cu
caracter destabilizator precum recesi unea, criza sau șomajul , care influențează procesele
economice și sociale, respectiv antrenarea evoluției pozitive a acestor procese.
Flexibilitatea automată a si stemelor fiscale moderne este acce ntuată de cuprinderea în
componența acestora alături de impozitul pe veniturile persoanelor fizice, a impozitului
pe societate și a impozitelor pe venitul consumat. Acestea au rolul de a stabiliza ec onomia
prin tendința de echilibrare a fazelor ciclurilor economice.

6
1.3. Instrumentele politicii fiscale
Taxele, impozitele și cheltuielile publice sunt principalele instrumente ale politicii
monetare. Prin intermediul acestor instrumente, puterea executivă poate influența
evoluția economică a țării, antrenând creșterea economică sau ținând -o în frâu, în
perioade de inflație.
Impozitul, conform definiției, este o ”plată obligatorie stabilită prin lege, pe care
cetățenii și instituțiile o varsă din venitul lor”7 către administrația publică pentru
satisfacerea necesităților de interes gener al. Impozitele îmbracă 2 forme, impozite directe
și impozite indirecte.
1.3.1. Impozitele directe
Impozite le directe sunt stabilite în mod nominal în sarcina persoanelor juridice și
fizice, având ca bază de impozitare veniturile sau averea acestora. Impozitele directe sunt:
impozitele pe profit și pe venit, impozite asupra pământului, clădirilor, activităților
industrial e și comerciale, profesiilor libere, capitalurilor, etc.
Principiul echității este o caracteristică a impozitului direct, deoarece valoarea
acestuia este determinată de valoarea bazei de impozitare și este direct proporțional cu
valoarea acestei baze de im pozitare. Aceste impozite au avantajele că sunt venituri sigure
pentru bugetul de stat, îndeplinesc obiectivele justiției fiscale, deoarece sunt deduse
veniturile necesare minimului de existență și se calculează și se percep destul de ușor.

1.3.2. Impozitele ind irecte
Sunt acele impozite incluse în prețul de vânzare al unor bunuri și servicii, vărsat
la bugetul statului de către societățile comerciale dar sunt suportate de consumatori. În
această categorie sunt incluse taxele de consum, taxele vamale și taxele ge nerale.
Taxele de consum, numite și accize, sunt de obicei aplicate bunurilor și serviciilor
cu grad mare de consum, excepție făcând taxa pe valoarea adăugată care se aplică tuturor
bunurilor și serviciilor. Aceste impozite pot fi percepute ca sumă fixă pe unitatea de
produs sau serviciu sau în cotă procentuală din prețul de vânzare. Cele mai mari astfel de
taxe de consum sunt aplicate pentru realizarea unor obiective valutare, sociale sau de
sănătate, cum ar accizarea combustibililor pentru a fi realizate diferite proiecte de
infrastructură sau accizele pentru tutun și alcool pentru a descuraja consumul acestora.

7 Dicționarul explicativ al Limbii Române, di sponibil la www.dexonline.ro/definitie/impozit

7
Taxele vamale sunt impozite indirecte, și se aplică pentru agenții economici ce au
printre activități comerț ul exterior, și este suportat î n general de consumatorul final,
valoarea acestei taxe ad ăugându -se ulterior la prețul final al produsului sau serviciului.
Aceste taxe vamale se împart în 3 categorii:
– taxe de export, valoarea lor mare pot inhiba exportul , încurajând totodată
prelucrarea m ateriilor prime în țară.
– taxe de tranzit, ce se percep de țările terțe schimbului de bunuri, ce asigură tranzitul
mărfurilor prin infrastructura sa.
– taxe de import, care prin valoarea lor pot proteja producătorii interni față de cei
externi mai competitivi.
În cadrul taxelor generale intră taxele judecătorești, de notariat, consulare, de
administrație, taxe de timbru, etc.

1.3.3. Cheltuielile publice
Cheltuielile publice cuprind totalitatea cheltuielilor, ce se efectuează de la bugetul
statului, buge tul administrațiilor locale, asigurărilor sociale de stat și bugetele tuturor
instituțiilor publice.
Din punct de vedere economic , sunt relații și procese economice de repartizare a
produsului intern brut, ce se concretizează în alocarea și utilizarea resurselor financiare
pentru proiecte de interes public atât la nivel național cât și la nivel regional sau local.
”În sens juridic, cheltuiala publică semnifică o plată a unei sume de bani din
fonduri publice, legată de crearea și funcționarea entităților publice și, în general, de
înfăptuirea activităților cu caracter public, inclusiv a celor derulate prin intreprinderile cu
capital de stat.”8
Cheltuielile publice sunt clasificate astfel:
– Cheltuieli publice pentru activități so cio-culturale ce au ca destinație,
învățământul, sistemul de sănătate, cultură, recreere, religie, asigurări și
asistență socială.
– Cheltuieli pentru servicii publice, apărare și siguranță națională.
– Cheltuieli pentru apărare națională.
– Cheltuieli pentru su sținerea economiei naționale.

8 Gheorghe Filip, Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010, pag. 88

8
1.4. Analiza comparativă a diferitelor sisteme fiscale din Uniunea
Europeană

În linii mari, conform directivelor Uniunii Europene, statele membre urmează
aceleași principii fiscale în ceea ce privește impozitul pe profi t și taxa pe valoarea
adăugată.

Tabelul 1.1. Tabelul centra lizator al ratelor impozitelor p e profit și TVA
ȚARA Impozit pe profit
[%] TVA – cota standard
[%] TVA – cote reduse
[%]
România 16 19 9; 5
Luxemburg 29,22 17 14; 8; 3;
Franța 33,33 20 10; 5,5; 2,1
Polonia 19 23 8; 5
Republica Cehă 19 21 15; 10
Regatul Unit 19 20 5
Olanda 25 21 6
Sursa: Centralizate de autor de la http://taxsummaries.pwc.com/ID/ , accesat în data 29.04.2017

În prezent, statul francez are cea mai ridicată cotă de im pozitare a profitului dintre
țările analizate și una dintre cele mai mari din UE. Această cotă se ridică la 33,33% și
este mai mare cu peste 17 procente față de cota impozitului pe profit din România, care
este cea ma i mică dintre cele 7 țări. Tendința la nivelul UE, în ceea ce privește impozitul
pe profit este , că în țările est -europene avem cote mai mici, excepție făcând Marea
Britanie, în timp ce în Europa Occidentală aceste cote depășesc în multe state nivelul de
30%.
Până în anul 2016, România a avut una dintre cele mai mari cote de TVA, de 24%
mult peste media UE, însă în prezent cota de 19% situează statul nostru sub media UE.
Micul principat Luxemburg , deține cota de TVA cea mai mică din UE. Dintre țările
anali zate doar Polonia are o cota mai mare, de 23%, restul țăr ilor f iind în intervalul 19 –
21%, foarte apropiate de medie Uniunii Europene de 21,6%9.

9 Kalyva A., Naudts H., Princen S., The French VAT System and Revenue Efficiency, European Economy
Economic Brief 015, 2016, pag. 4

9
1.4.1 Impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată în România

În România, rata impozitului este de 16%, atât pentru companiile românești cât și
pentru companiile străine ce operează printr -un sediu permanent în țară. Companiile
rezidente sunt taxate și pe profitul obținut în afara țării dacă nu există o convenție de dublă
impunere care să stipuleze aces t lucru. Firmele non -rezidente sunt impozitate pe tot
profitul obținut în România, indiferent dacă bunul sau serviciul a fost vândut în țară sau
în străinătate.
Rata impozitului pentru companii ce au domeniul de activitate jocurile de noroc
și cluburile de noapte sunt impozitate cu 5% din cifra de afaceri obținută din aceste
activități sau rata standard de 16% din profitul impozabil, oricare dintre acestea care este
mai mare.
Începând de la data de 1 ianuarie 2017, în România, rata taxei pe valoarea
adăugată este 19%, reducându -se cu 1 procent față de 2016 și 5 procente față de 2015, an
în care România avea o cotă de TVA printre cea mai mare din Uniunea Europeană. Rata
standard se aplică pentru toate bunurile și serviciile, incluzând impo rturile.
Ratele reduse de TVA sunt 9% și 5%. Cu 9% sunt taxate serviciile medicale pentru
oameni și veterinare, serviciile hoteliere, furnizarea de proteze și produse ortopedice,
medicamente pentru oameni și uz veterinar, servicii cazare și aprovizionare cu alimente
gătite , exceptând băuturile alcoolice altele decât berea, alimentele pentru oameni și
animale, alimentarea cu apă de consum și apă pentru irigări ale terenurilor agricole.
Manualele școlare, cărțile, ziarele și revistele, precum și taxele de in trare la muzee,
cinem atografe și evenimente sportive sunt taxate cu o rată redusă de 5%.
Scutite de la plata TVA, dar fără drept de deducere, sunt tranzacțiile din sfera
serviciilor bancare, financiare și asigurări. Cu toate acestea , câteva astfel de servi cii sunt
taxate cu 19%, cum ar fi factoring -ul și colectare a de creanțe.
Tranzacțiile scutite de la plata TVA, dar cu drept de deducere, sunt:
– Furnizarea bunurilor în Uniunea Europeană și în afara, și serviciile conexe,
– Transportul internațional de pasageri,
– Bunurile plasate, în zonele libere și depozite libere.
– Livrarea bunurilor din depozitele vamale, depozitele TVA, și serviciile conexe
acestora,

10
– Furnizarea bunurilor și serviciile prestate misiunilor diplomatice, organizațiilor
internaționale și f orțelor Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)10

1.4.2. Impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată în Luxemburg

Sunt impozitate de statul Luxemburg, companiile rezidente pe totalul profitului
obținut atât din țară cât și din afara țării. Nerezide nții sunt impozitați doar pentru profitul
obținut în țară. Societățile cu un profit impozabil mai mic de 15000 de euro sunt
impozitate cu o rata de 20%, în timp ce companiile ce depășesc 15000 euro profit
impozabil sunt taxate cu o rata de 21%.
Impozitul pe profit nu se aplică companiilor de tip ”tax -transparent”. Sunt acele
companii stipulate în legislația Uniunii Europene, la care profitul este considerat venitul
investitorilor sau a l deținătorului companiei, supunându -se legislației de impozitare a
venitului persoanelor fizice.
În Luxemburg mai este prevăzută și suprataxa de solidaritate, rata acesteia fiind
de 7% din valoarea impozitului pe profit. Luând în considerare suprataxa de s olidaritate,
rata impozitului pe profit ajunge la 22,47% pentru companiile ce înregistrează un profit
mai mare de 15000 euro.
Acestor 2 impozite se mai adaugă și impozitul municipal pe profit. Acest impozit
este impus de administrațiile locale și variază î n funcție de municipalitate. Rata
impozitului municipal pentru Luxemburg -City este de 6,75%.
Adunând rata impozitului pe profit, suprataxa de solidaritate și impozitul
municipal, o companie în Luxemburg ajunge să fie impozitată cu o rata efectivă de
29,22 %.
Luxemburgul are cea mai mică rată standard pentru taxa pe valoarea adăugată din
Uniunea Europeană și anume 17% pentru furnizarea de bunuri și servicii pe teritoriul țării.
Serviciile de management, reclamele, serviciile de securitate și câteva vinuri su nt taxate
cu 14%, furnizar ea cu gaze naturale și energie electrică cu 8% și cu 3% sunt taxate
produsele alimentare, farmaceutice, cărți exceptând pe cele electronice, serviciile de radio
și televiziune, încălțăminte, accesorii și haine pentru copiii sub 14 ani. Exporturile și

10 http://taxsummaries.pwc.com/ID/Romania -Corporate -Taxes -on-corporate -income accesat la date de
05.05.2017

11
serviciile de transport aferente lor nu sunt taxate, precum și serviciile bancare, financiare,
asigurările și reasigurările.11

1.4.3. Impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată în Franța

Statul francez impune o rată standard de impozit de 33,33%, însă legislația actuală
prevede o reducere progresivă a acestei rate de impozitare începând din 2017, ajungând
la 28% în 2020 astfel:
– Pentru ”companiile mici” a căror prim an fiscal a început la 1 ianuarie 2017 sau
ulterior, aflate su b legislația Uniunii Europene, rata standard de impozitare va fi de
28% dacă realizează profit impozabil de până la 75000 euro și 33,33% dacă
realizează profit impozabil de peste 75000 euro.
– Pentru toate companiile a căror prim an fiscal va începe la 1 ian uarie 2018 sau
ulterior, rata standard de impozitare va fi de 28% dacă realizează profit impozabil
de până la 500000 euro și 33,33% dacă realizează profit impozabil de peste 500000
euro.
– Pentru companiile cu venituri mai mici sau egale cu 1 miliard de eur o a căror an
fiscal va începe la 1 ianuarie 2019, rata standard va fi de 28%. Pentru companiile
cu venituri ce depășesc 1 mil iard de euro, impozitul va fi de 28% dacă înregistrează
un profit impozabil de până la 500000 de euro și 33,33% daca acest profit i mpozabil
depășește 500000 de euro. Pentru grupurile mari de companii, venitul va fi suma
tuturor veniturilor firmelor din grup.
– Pentru toate companiile ce își încep anul fiscal la 1 ianu arie 2020 și ulterior, rata
standard va fi de 28%.
O companie rezident ă este supusă impozitului pe profit pentru profiturile obținute
din Franța. Așadar profiturile obținute din activități externe, sau profiturile obținute de
firmele franceze cu sediul permanent în altă țară, dacă alte tratate de dublă impunere nu
precizează altfel, nu sunt supuse impozitului pe profit.
Firmele nerezidente sunt impozitate doar pe profitul obținut pe teritoriul francez.
La fel și cu profitul obținut din tranzacțiile imobiliare în Franța.
În Franța firmele mai plătesc și o taxă pentru contribuț iile sociale în procent de
3,3% din valoarea impozitului pe profit.

11 http://taxsummaries.pwc.com/ID/Luxembourg -Corporate -Taxes -on-corporate -income accesat la data de
05.05.2017

12
Taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate bunurile și serviciile consumate
în Franța. Sistemul francez de TVA presupune 4 rate și anume, rata standard de 20%, 2
rate reduse de 10 % și 5,5% și o rată specială de 2,1%. Rata standard de 20% este sub
media ratelor standard de TVA din Uniunea Europeană, medie care s -a situat la 21,6 %
în anul 2015.
Rata redusă de 10% se aplică pentru unele alimente, produse farmaceutice, taxele
de intrare în parcurile de distracție, renovarea locuințelor private, serviciile hoteliere,
serviciile de televiziune prin cablu și preplătite, folosirea utilităților sportive, lemn de foc.
Cu 5,5% se taxează serviciile de restaurant, unele alimente, cărți, băuturil e răcoritoare,
renovarea locuințelor private, energia electrică, taxele de intrare la serviciile culturale,
încălzirea locuințelor, gaze naturale, serviciile sociale și caritabile. Aplicarea taxei super –
reduse de 2,1% se face pentru ziare și apariții perio dice, produse farmaceutice, licențe
TV, etc. Exporturile și câteva servicii facturate persoanelor din afara Franței nu fac
obiectul aplicării cotei de TVA.12

1.4.4. Impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată în Polonia

Sunt supuse impozitului pe profit firmele rezidente poloneze, ce înregistrează
profit atât în Polonia cât și in afara țării, în timp ce firmele nerezidente sunt taxate doar
pentru impozitul realizat pe teritoriul Poloniei. Drepturile autorităților fiscale de a impune
impozite nerez idenților sunt limitate dacă țara nerezidentului are încheiat cu Polonia un
acord pentru evitarea dublei impuneri. A stfel autoritățile poloneze aplică impozitul pe
profit doar nerezidenților care au un sediu permanent in Polonia,
Rata impozitului pe profit este de 19%.
Câteva entități sunt excluse din grupul contribuabililor ce se supun legii
impozitării. Acestea sunt: Trezoreria, Banca Națională a Poloniei și fondurile de investiții
din Polonia și Uniunea Europeană.
De la 1 ianuarie 2017 s -a prevăzu t o rată reduse a impozitului de 15 % pentru așa
numiții ”mici contribuabili”, companii a căror venituri t otale nu depășesc echivalentul î n
zloți polonezi a 1,2 milioane de euro și companii ce își încep activitatea, doar în primul
an fiscal.
Taxa pe valoar ea adăugată se aplică în Polonia pentru următoarele activități:

12 http://taxsummaries.pwc.com/ID/France -Corporate -Taxes -on-corporate -income accesat la data de
05.05.2017

13
– Furnizarea de bunuri și servicii pe teritoriul statului.
– Exporturile de bunuri în afara Uniunii Europene.
– Importul de bunuri din afara Uniunii Europene.
– Achiziții de bunuri intra -comunitare.
– Furnizarea de bunuri intra -comunitare.
Rata standard este de 23%, iar ratele reduse sunt de 8%, 5% și 0%.
Rata specială de 8% se aplică pentru produsele farmaceutice, serviciile de
transporturi de pasageri, și furnizarea bunurilor pentru ajutoare sociale. C ărțile, ziarele,
alimentele de bază si neprocesate sunt taxate cu o rată redusă de 5%. Cu 0% sunt taxate
printre altele, exporturile de bunuri în afara comunității europene. Sunt excluse de la plata
TVA, serviciile financiare, asigurările, și educația.13

1.4.5. Impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată în Republica Cehă

Sub incidența impozitului pe profit intră toate companiile cehe și filialele
companiilor străine. Corporațiile deținătoare de acțiuni se supun plății impozitului pe
profit doar pentru profitul aferent acțiunilor deținute.
Corporațiile rezidente sunt obligate să plătească impozit pentru profitul total
obținut, în schimb ce companiile nerezidente plătesc doar impozit pe profitul obținut in
Republica Cehă.
Rata standard pentru impozitul pe profit este de 19% aplicată pentru toate
segmentele de afaceri, incluzând câștigurile de capital, obținute din vânzarea acțiunilor.
Există , de asemenea, și o rată de impozitare specială de 15% impusă profiturilor din
dividende a companiilor re zidente obținute din companiile nerezidente. De asemenea, cu
o rată de 5 % sunt impozitate profiturile din anumite investiții și 0% impozit pentru
fondurile de pensii.
Taxa pe valoarea adăugată, are o rată standard de 21% pentru vânzarea de
bunuri și servi cii în Republica Cehă. Câteva alimente, unitățile hoteliere, restaurantele, și
serviciile de transport sunt taxate cu o rată de 15%, în timp ce medicamentele, cărțile și
mâncărurile pentru bebeluși sunt taxate cu 10%. Exporturile sunt scutite de plata TVA.
Câteva activități sunt exceptate de la plata TVA, cum ar fi chiriile de locuințe, serviciile
financiare și asigurări, taxele radio și televiziune, educația, sănătatea și ajutoarele sociale.

13 http://taxsummaries.pwc.com/ID/Poland -Overview accesat la data de 06.05.2017

14
Companiile cehe ce înregistrează o cifră de afaceri mai mare decâ t 1 milion de
coroane cehe, echivalentul a circa 38000 de euro, pe o perioadă de 12 luni consecutive,
trebuie să se înregistreze ca plătitor de TVA la autoritățile fiscale.
Pentru companiile nerezidente, nu există prag de înregistrare în scopuri de TVA,
cu excepția celor ce vând produse în interiorul țării sau furnizează bunuri din Cehia în alt
stat al Uniunii Europene.14

1.4.6. Impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată în Regatul Unit

Companiile rezidente plătesc impozit pentru profitul total înregistrat atât in Regat
cât și în afara țării în timp ce companiile nerezidente sunt impozitate pentru profitul
obținut de sediile permanente din țară. În practică, pentru multe companii, aplicar ea
tratatelor împotriva dublei impuneri împreună cu excluderea dividendelor de la plata
impozitelor, face din sistemul fiscal al Regatului Unit, un sistem fiscal teritorial.
Rata normală de impozitare a fost de 20% până la 31 martie 2017, iar începând
din 1 aprilie 2017 aceasta a scăzut la 19%, urmând să scadă la 17% începând cu 1 aprilie
2020. Dacă profitul obținut este rezultatul exploatării unui patent, rata de impozitare este
de 10% începând cu 1 aprilie 2017, fiind în trecut de 11 procente.
În legisla ția Marii Britanii, există și patru regimuri speciale de impozite:
– Regimul companiilor petroliere ș i de gaze naturale . Profiturile obținute din
industria extractoare de petrol și gaze naturale sau care dețin aceste drepturi în
Marea Britanie sau din platfo rma continentală a Mării Nordului. Rata de impozit
normală este de 30% dar există și o rată mai mică, de 19%. O taxă suplimentară de
20% se aplică pentru profiturile obținute din tranzacțiile cu active.
– Regimul companiilor de asigurări de viață. Afacerile în asigurările de viață sunt
impozitate sub un regim special, care include efectiv diferite rate de impozitare în
funcție de legile speciale folosite pentru cuantificarea profitului.
– Regimul de impozitare pe tonaj. Companiile transportatoare ce sunt conduse
strategic și comercial din Regatul Unit poate opta pentru impozitarea pe tonaj în
locul impozitului clasic pe profit. Acest impozit este o metodă alternativă de calcul
a impozitului pe profit făcând referință la greutatea netă a transporturilo r operate.

14 http://taxsummaries.pwc.com/ID/Czech -Republic -Overview accesat la data de 06.05.2017

15
– Regimul de impozitare în sectorul bancar. Începând din anul 2016 se aplică un
impozit suplimentar de 8% din profitul ce depășește 25 milioane de lire sterline.
Rata standard pentru taxa pe valoarea adăugată utilizată în Marea Britanie este
de 2 0%, aplicată majorității bunurilor și serviciilor și o rată redusă de 5% pentru
combustibili și energia electrică produsă în țară. Majoritatea exporturilor, produsele
alimentare, cărțile și publicațiile periodice și câteva bunuri și servicii esențiale fac excepții
de la plata TVA. De asemenea, mai sunt scutite de la plata TVA și câteva categorii de
investiții în terenuri, asigurări, servicii financiare, pariuri și jocuri de noroc, educație,
câteva servicii sportive, servicii culturale și sănătate.
Această taxă se aplică furnizării majorității de bunuri și servicii făcute în Marea
Britanie și sunt suportate de către așa numitele ”persoane taxabile” pe parcursul ciclului
economic. Persoanele taxabile sunt, persoanele fizice, companiile, parteneriatele ,
cluburile, asociațiile sau organizațiile caritabile.
Persoanele impozabile nerezidente, care nu au un sediu permanent în Regat și în
cazul companiilor care nu sunt încorporate în Regatul Unit, dar furnizează bunuri și
servicii către entități neînregistra te în Marea Britanie, sau achiziționează bunuri din Regat
peste limite relevante, pot fi obligate să -și înregistreze un cont de TVA în Regatul Unit.
Dacă valoarea furnizărilor taxabile depășesc o anumită limită, înregistrarea în scopuri de
TVA este obligat orie, dacă acele bunuri și servicii nu sunt pe lista scutirilor de TVA.15

1.4.7. Impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată în Olanda

Statul olandez impozitează companiile rezidente pentru profitul total înregistrat
atât în țară cât și în afara ei, însă sunt și câteva categorii de profit care sunt exceptate sau
excluse de la plata impozitului. Entitățile nerezidente au o răspundere limitată în ceea ce
privește profitul din sursele olandeze.
Rata standard de impozitare este de 25%, însă profituril e mai mici de 200000 de
euro sunt impozitate cu 20%. În 2017 s -a introdus un nou pachet de impozite ce prevede
creșterea treptată a pragului de profit impozitat cu 20% la 250000 euro în 2018, 300000
euro în 2020 și 350000 euro în 2021.
Companiile ce au minim 30% din profit rezultat din exploatarea unui patent sau a
unei inovații, precum și companiile ce investesc în centre de cercetare și dezvoltare sunt

15 http://taxsummaries.pwc.com/ID/United -Kingdom -Overview accesat la data de 06.05.2017

16
impozitate cu o rată de doar 5%. Această rată scăzute stimulează cercetarea și dezvoltarea
de produse și servicii noi, conforme cu dezvoltarea societății.
Marii transportatorii pe mări și oceane beneficiază de un regim de impozitare
favorabil, ce este aplicat la tonajul net înregistrat multiplicat cu un coeficient fix pe tona
transportată. Acest regim se apl ică atât pentru traficul de mărfuri cu vase comerciale, cât
și transporturile de energie electrică, informații prin cablurile de pe fundul mărilor și
oceanelor și conductelor de gaz și petrol.
Taxa pe valoarea adăugată se plătește pentru vânzarea de bunur i și servicii în
Olanda, dar și pentru importurile realizate. Se aplică 2 rate de TVA, rata standard de 21%
si ratele reduse de 6% și 0%. Rata redusă de 6% se aplică pentru vânzările de bunuri și
produse de primă necesitate dar și pentru bunuri și servicii utilizate în izolarea clădirilor
cu scopul de a economisi energie. Rata specială de 0% se aplică pentru importurile și
exporturile din Uniunea Europeană dar și pentru alte servicii.
Sunt scutite de la plata TVA următoarele activități:
– Tranzacțiile imobili are dacă au loc în maxim 2 ani de la darea în folosință sau în
leasing.
– Serviciile medicale, culturale și educaționale.
– Serviciile furnizate de bănci, și alte instituții financiare
– Asigurările
– Tranzacțiile de capital.16

1.5. Performanța firmei
În termeni conciși, performanța unei firme este dată de cheltuielile, veniturile și
rezultatele financiare ale unui operator economic. În principal, date despre aceste structuri
financiare găsim în contul de profit și pierdere al unei firme, dar și în alte documente ce
oferă informații suplimentare despre performanțele unei companii.
”Veniturile sunt majorări ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile
sub forma intrărilor de active , a măririi valorii activelor sau a diminuării datoriilor , care
au drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuții ale
participanților la capitalurile proprii”.17

16 http://taxsummaries.pwc.com/ID/Netherlands -Overview accesat la data de 06.05.2017
17 Cadrul general c onceptual pentru raportarea financiară, IASB, 2010, pag. 25

17
”Cheltuielile sunt scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile
sub forma unor ieșiri sau epu izări ale activelor sau a suportării unor datorii, care au drept
rezultat reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de distribuirea către
participanții la capitalul propriu.”18
Rezultatele financiare sunt strict legate de venituri și cheltuieli și acestea pot fi:
– Profit, dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile într -o anumită perioadă
de timp și reprezintă situația ideală pe care orice companie și -o dorește.
– Pierdere, dacă veniturile sunt mai mici decât cheltuielile într -o anum ită perioadă
de timp.
În funcție de natura lor, performanțele întreprinderii sunt clasificate în contul de
profit și pierdere în activitatea de exploatare, financiară, curentă și extraordinară.
Activitatea de exploatare este acea activitate de bază a unei firme ce determină rezultatul
real al acesteia, activitatea curentă se obține prin însumarea activității financiare cu
activitatea de exploatare în timp ce activitatea extraordinară cuprind activități economice
ce nu sunt legate de obiectul de bază al soci etății. Adunarea tuturor rezultatelor acestor
activități duce la obținerea rezultatul ui brut al exercițiului.
Evaluarea performanțelor unei firme se poate face prin mai multe metode, după
anumite criterii:
a. În fun cție de obiectivele avute în cadrul evaluăr ii performanțelor financiare
avem:
– Evaluare de ansamblu a performanțelor financiare;
– Evaluarea performanței financiare pe baza ratelor de profitabilitate și bursiere.
b. După natura surselor de proveniență ale datelor financiare avem:
– Evaluarea performanțelor financiare folosind informațiile din contul de profit și
pierdere;
– Evaluarea performanțelor financiare folosind alte informații decât cele din
contul de profit și pierdere;
Analiza performanțelor financiare se poate realiza pe toate nivelele aferente
activităților de exploatare, financiare, curente și extraordinare, dar și la nivel global
calculând și analizând mai mulți indicatori.
La nivel global, principalii indicatorii ce evidențiază rezultatele intermediare și
finale ale activității operatorilor econo mici sunt:

18 Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară, IASB, 2010, pag. 25 -26

18
– Rezultatul curent ne arată rezultatul activităților repetitive și normale care arată
performanțele economico -financiare ale firmei. Acest indicator se calculează
adunând rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar.
– Rezultatul brut total este un indicator intermediar ce exprimă fluxurile
financiare neinfluențate de factorii externi companiei, cum ar fi politica fiscală.
Acest indicator se calculează însumând rezultatele brute din exploatare, financiare
și extraordinare.
– Rezultatul brut al exercițiului însumează rezultatul din exploatare, cel financiar
și cel extraordinar.
– Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor și a impozitului pe profit
reprezintă un indicator intermediar care ne arată rezultatul obținut de firmă înainte
de plata dobânzilor și a impozitului pe profit.
– Rezultatul net al exercițiului este un indicator final și exprimă rezultatul final al
activității unei firme după plata impozitului pe profit.
– Capacitatea de autofinanțare a unei companii evidențiază potențialul din punct
de vedere financiar de creștere a firmei, altfel spus reprezintă resursa interna de
finanțare.
– Autofinanțarea evidențiază resursele financiare proprii ce rămân după retribuirea
tuturor categoriilor de participanți la activitatea aces teia.

1.6. Concluzii
Dinamica măsurilor politicii fiscal e ar trebui să fie direct proporțională cu
cerințele de creștere a resurselor interne necesare pentru finanțarea investițiilor,
coroborate cu obiectivele creșterii economice astfel încât politica fiscală și bugetară să
influențeze alocarea resurselor și creșterea economică.
Politica fiscală, prin natura acțiunilor întreprinse urmărește să stimuleze
activitățile economice, investițiile, asigură protecția socială, și se asigură ca fiecare
persoană fie ea fi zică sau juridică să contribuie la constituirea bugetului cu ajutorul
impozitelor și a taxelor.
În urma analizei ce lor 7 țări , din punctul de vedere al impozitului pe profit ș i al
taxei pe valoarea adăugată am constatat că acestea urmează aceleași tendințe de politică
fiscală. Acest lucru se datorează apartenenței tuturor la Uniunea Europeană, mici

19
diferențe apărând doar la cotele de impozitare practicate, dar și acestea se află în intervalul
recomandat de Parlamentul European.

20

Influența fiscalității asupra
performanței firmei

Capitolul II.
Sectorul economic siderurgic

21
Capitolul 2.
Sectorul economic siderurgic
Metalurgia este ramura industriei ce include procesele de obținere a metalelor din
minereuri și alte substanțe ce conțin metale. Metalurgia include prelucrarea minereurilor,
extragerea metalelor din minereuri, rafinarea metalelor, producerea aliajelor metalice,
prelucrarea metalelor sub presiune, fabricarea pieselor metalice turnate, prelucrarea
termică, termochimică, termomecanică, sudarea și lipirea metalelor și aliajelor,
acoperirea suprafeței pieselor metalice cu straturi de alte metale prin difuzia unor
substanțe (metalice sau nemetalice) în stratul superficial ale obiectelor de metal.
Metalurgia a apărut încă în antichitate .
Metalurgia se împarte în două sub -ramuri, în funcție de metalele cu care se
lucrează:
– Metalurgia neferoaselor se ocupă cu extr agerea și prelucrarea minereurilor,
elaborarea și prelucrarea metalelor neferoase și a aliajelor lor, precum și cu
extragerea diamantelor . În tehnologia contemporană, paralel cu cuprul, alu miniul
și plumbul , se folosesc pe larg și alte metale neferoase beriliu , vanadiu , litiu,
wolfram , cobalt , molibden , niobiu , titan, tantal etc.
Pe lângă metalele propriu -zise și aliajele lor, metalurgia neferoaselor produce și
laminate , prafuri metalice, electrozi ș.a.
– Metalurgia feroaselor: produce fontă, oțel, laminate , țevi din fontă și oțel,
minereuri de fier și mangan , cocs, aliaje feroa se etc. Metalurgia fierului este
numită și siderurgie.

2.1. Industria siderurgică în România și în lume

Această activitate este un complex de procese industriale integrate, cu impact
major din punct de vedere al creării de locuri de muncă dar și al poluării mediului.
Instalațiile industriale sunt greoaie, costisitoare, necesitând cheltuieli mari de întreținere
(furnale, cocserii, cuptoare, instal ații de laminare etc.)
Amortizare a investițiilor este foarte lentă, chiar dacă beneficiile acestei ramuri
industriale sunt imense. Este motivul pentru care capitalul bancar este mai rar atras în
acest domeniu, statul implicându -se direct de cele mai multe ori în crearea, extinderea sau

22
ajustarea bazei sideru rgice. Suprafețele necesare infrastructurii industriale (instalații,
depozite, triaje etc. ) sunt foarte mari, impunerea în peisaj fiind marcantă.
Produsele livrate sunt diversificate: fonta de turnătorie, oțeluri de diferite calități,
profile de montaj, țevi, sârma, fier -beton, vane, tuburi, tablă, șine etc.
Prin importanța sa, siderurgia este una din producțiile indicative ale nivelului de
dezvoltare a unei țări. Concentrarea producției este foarte evidentă – cea mai mare parte
este ob ținută în câteva areale regionale: nord – vestul European, nord – estul S.U.A, sudul
insulei japoneze Honshu, nord – estul Chinei, Donbass, Ucraina.
Producția de oțel brut a fost într -o ușoară creștere în ultimii 10 ani, conform
graficelor de mai jos:

Fig 2.1. Producția de oțel brut din diferitele zone geografice ale lumii exprimată în mii
tone

Sursa: WorldSteel Association, Steel Statistical Yearbook 2016, disponibil la www.worldsteel.org ,
accesat la data de 30.03.2017

Fig. 2.2. Producția de oțel brut al Chinei și la nivel mondial

Sursa: WorldSteel Association, Steel Statistical Yearbook 2016 disponibil la www.worldsteel.org , accesat
la data de 30.03.2017
050000100000150000200000250000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
UE-28 Non UE CIS America de Nord
America de Sud Africa Orientul mijlociu Oceania
0500000100000015000002000000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Asia Total

23
Aceste evoluții demonstrează noua tendință de localizare a capacităților de primă
transformare, în zonele producătoare de minereuri, multe state dezvoltate preferând să
importe fonta și oțelul brut pentru industriile consumatoare. În același timp, statele în curs
de dezvoltare văd în această ramură un important consumator de forță de muncă.
Industria siderurgică este una din cele mai importante industrii din punct de vedere
economic. Bazându -se pe resursele naturale, ea face ca rezervele acestor resurse să se afle
într-o continuă scădere. De asemenea, există diferențieri la nivelul continentelor și al
țărilor, diferențieri ce cuprind atât resursele dintr -un anumit loc cât și valorificarea lor.
Industria siderurgică din România este privatizată în proporție de 100%, iar
ponderea capitalului străin este de aproximativ 80%. Industria siderurgică din România
este o ramură industrială deosebit de importantă pentru economia națională, deoarece
aceasta este multiplicator de: valoare adăugată brută, producție industrială, l ocuri de
muncă, generator de impozite și taxe etc. La nivelul anului 2012 s -au realizat aproximativ
2% din producția de oțel a Uniunii Europene și a contribuit la realizarea indicatorilor
macroeconomici ai țării și anume: aproximativ 8% din producția indus trială, 11% din
export, 22500 angajați la sfârșitul anului.19
Deși principalele companii din industria metalurgică au fost restructurate din
punct de vedere tehnologic, financiar și social, conjunctura internațională economico –
financiară, respectiv stagnare a/scăderea pieței construcțiilor din întreg spațiul Uniunii
Europene, creșterea tarifelor la energie, creșterea prețurilor materiilor prime,
devalorizarea monedei naționale etc. au afectat în mod direct rezultatele economico –
financiare, contul de profit / pierdere fiind negativ. Pentru consolidarea situațiilor
financiare, respectiv reducerea pierderilor înregistrate 4 ani consecutiv, echipele
manageriale de la majoritatea companiilor au fost nevoite să aplice măsuri de
restructurare precum oprirea capacităț ilor de producție cu grad de încărcare redus,
trecerea în conservare/dezafectare a unor fluxuri, vânzarea unor active neesențiale
fluxurilor tehnologice de bază, aplicarea schemelor de mobilitate a personalului,
reducerea programului de lucru, reducerea de personal prin aplicarea schemelor de
plecare voluntară/disponibilizări etc. De asemenea mai multe companii au solicitat
intrarea în insolvență pentru a găsi soluții de reorganizare / restructurare.

19 Sinteza consultări ale Ministerului Economiei, Industria Metalurgică, 2013, disponibil la
www.minind.ro/presa_2013/august/Sinteza_consultari_ME_Industria_metalurgica_21082013

24
2.2. Piața oțelului
Oțelul este unul dintre cele mai eficient e materiale moderne de construcție. În
zilele noastre, se aproximează că sunt în folosință aproximativ 20 miliarde de tone într -o
mare varietate de produse20. Eficiența sa provine de la faptul că este reciclabil în proporție
de 100% și poate fi refolosit la infinit, oferind posibilitatea creării de noi produse din
produse vechi, neafectând caracteristicile fizice și chimice ale acestuia. De asemen ea,
oțelul angrenează și dezvoltă și alte sectoare economice importante cum ar fi sectorul
construcțiilor, indust ria auto, sectorul energetic, transporturi, etc.
Producția la nivel global a avut o creștere spectaculoasă în ultimii 65 de ani,
datorită creșterii demografice și dezvoltării tehnologice, după cum se vede în graficul de
mai jos:
Fig. 2.3. Producția globală de oțel din 1950 în 2015 – milioane tone

Sursa: World Steel in figures 2016, Worldsteel Association, 2016
Piața oțelului este dominată de marile corporații din domeniu care dețin unități de
producție în mai multe țări cu tradiție în siderurgie. Astfel cele mai importante 10
companii producătoare de oțel, produc anual aproximativ 419,58 milioane tone, ceea ce
reprezintă 25,88 % din total producție.
Tabelul 2.1. Topul celor mai mari 10 producători de oțel din lume
# Companie Sediul central Producție 2015
[mil. tone]
1 ArcelorMittal Luxemburg 97,136
2 Hesteel Group China 47,745
3 Nippon Steel and Sumitomo Metal
Corporation (NSSMC) Japonia 46,374
4 POSCO South Korea 41,975
5 Baosteel Group China 34,938

20 Allwood J.M. Cullen J.M. et al., Sustainable Materials: with both eyes open – 2012, p. 61 și
www.worldometers.info/world -population.
1950 1960 1970 1980 1990 2000 2005 2010 2015189347595717770850114814331621

25
6 Shagang Group China 34,214
7 Ansteel Group China 32,502
8 JFE Steel Corporation Japonia 29,825
9 Shougang Group China 28,553
10 Tata Steel Group India 26,314
Sursa: Top Steel -producing companies 2015, Worldsteel Association
Principalele 20 țări producătoarea de oțel din lume sunt reprezentate în graficul de
mai jos:

Fig 2.4. Topul celor 20 țări producătoare de oțel

Sursa: World Steel in figur es 2016, Worldsteel Association, 2016
Dacă producția de oțel a migrat în ultimii ani spre țările în curs de dezvoltare,
consumul este repartizat aproape uniform atât în țările în curs de dezvoltare cât și în țările
dezvoltate. Consumul de materiale finite este reprezentat de graficul de mai jos:

Fig. 2.5. Consumul de materiale finite din oțel pe cap de locuitor

Sursa: World Steel in figures 2016, Worldsteel Association, 2016

AustriaUKSpaniaIranTaiwanUcrainaBraziliaCoreea de sudSUAJaponia
7.79.210.912.514.81516.118.221.4222331.533.342.769.770.978.889.4105.2803.8milioane tone
RomâniaCanadaAustriaTurciaGermaniaChinaJaponiaCehiaTaiwanCoreea de Sud
199.9404.6418.3436.8483.8488.6497.3627.4750.61113.6Kg/capita

26
2.2.1. Oțelul în transporturi
În transporturile feroviare, se folosește mult oțel în construcția trenurilor, dar mai
ales în construcția șinelor și a infrastructurii. Pentru călătorii scurte și medii, transporturile
feroviare ajută la scăderea considerabilă a timpului și a emisiilor de dioxid de carbon per
pasager, dacă comparăm cu alte forme de transport.
În anul 2015 au fost produse în jur de 90 milioane de vehicule, folosindu -se o
medie de 900 kg de oțel pentru fiecare vehicul, astfel s -au folosit în jur de 80 milioane
tone pentru industria auto. Dezvoltarea de produse din oțel de ulti mă generație, a permis
sectorului auto să dezvolte vehicule mai ușoare și mai aerodinamice sporind siguranța și
reducând consumul de combustibil, rezultând la emisii mai scăzute de substanțe nocive.21
În industria navală se utilizează panouri de oțel pen tru a construi corpul navei.
Panourile de oțel de ultimă generație au rezistență sporită împotriva agenților corozivi din
mările și oceanele lumii. Navele din oțel transportă anual 90% din mărfurile din toată
lumea.

2.2.2. Oțelul în sectorul energetic
Indiferent de natura surselor de energie, combustibili fosili, energie nucleară sau
nerege nerabilă procesul de producție și distribuție se bazează pe oțel. Acesta se folosește
în construcția pilonilor susținători ai liniilor electrice, platformelor petroliere mariti me, și
hidrocentralelor. Nici un generator, transformator sau motor electric nu poate fi utilizat
fără oțel electric folosit la transformarea energiei electrice într -o energie folositoarea. De
altfel oțelul joacă un rol important în convertirea energiei so lare în electricitate sau apă
caldă, fiindcă este folosit la structurile de susținere a panourilor solare și pentru fabricarea
pompelor, rezervoarelor și a schimbătoarelor de căldură. De altfel se folosește în
fabricarea dispozitivelor de captare a energie i valurilor și construcția de turnuri și turbine
eoliene.22
Sectorul siderurgic este foarte strâns legat de sectorul energetic și datorită faptului
că fabricarea oțelului necesită un consum foarte mare de energie. Pentru a face față
cerințelor pieței și a concurenței, producătorii de oțel au realizat importante îmbună tățiri
în eficiența energetică astfel încât în anul 2014 s -a reușit o reducere de 60 % în consumul
energetic pe tona de oțel față de anul 1960.

21 Organizația Internațională a Constructorilor de Automobile (www.oica.org ), accesat la data 02.04.2017.
22 Oțel sustenabil, Economia verde, WorldSteel 2012 , disponibil la www.worldsteel.org , accesat la data
08.04.2017

27
Fig. 2.6. Reducerea consumului de energie în proc ente între anii 1960 -2014, pe tona de oțel

Sursa: Energy use in the steel industry, WorldSteel Association

Din totalul costurilor de producție, costul cu energia este într -un procent de la 20%
la 40% depinzând foarte mult de țara de producție, din aceas tă cauză, îmbunătățirile în
eficiența energetică are impact în costurile de producție și în îmbunătățirea
competi tivității. Din punctul de vedere al resurselor consumate, energia este produsă în
proporție de 50% din cărbune, 35% electricitate, 5 % gaze nat urale și 5 % alte gaze.23

2.2.3. Oțelul în con strucții și infrastructură
Posibilitatea folosirii oțelului în construcții și infrastructură este fără limite. Poate
fi utilizat în barele de consolidare, acoperișuri, panouri izolatoare, dar și în echipamente
de încălzire și ventilație, structuri interioare cum ar fi țevi, grinzi, scări, etc.
O aplicație foarte avansată pentru construcții, dezvoltată de ArcelorMittal, este o
rețea de panouri solare pentru acoperiș numită Arsolar . Sistemul Arsolar convertește
energ ia solară în electricitate. Fiecare modul de acoperiș este făcut dintr -o structură
fotovoltaică de tip sandwich asamblată cu oțel galvanizat. Acest sistem reduce emisiile
de dioxid de carbon cu 30 de tone anual pentru fiecare 45 𝑚2 instalat.24

2.3. Prezentarea celor 2 companii
ArcelorMittal și Tata Steel sunt 2 companii producătoarea de oțel concurente,
prima fiind liderul mondial în domeniu. Ambele companii dețin unități de producție pe
mai multe continente.

23 Energy intensity project report and energy intensity system, Worldsteel, 2012, disponibil la
www.worldsteel .org, accesat la data 08.04.2017
24 ArcelorMittal ( www.arcelormittal.com ) accesat la data de 21.04.2017 020406080100120
1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020

28
2.3.1. ArcelorMittal
ArcelorMittal, cu o producție de aproximativ 97 milioane de tone anual25, este cea
mai mare companie atât din domeniul siderurgic cât și din minerit. Actuala companie a
luat naștere în anul 2006 prin fuziunea dintre Arcelor și Mittal Steel devenind astfel
liderul în topul producătorilor de oțel.
Până în momentul fuziunii, Mit tal Steel și -a inceput activitatea în anul 1976, firmă
înființată de Lakshmi Mittal, președintele consiliului de administrație din ziua de azi, și a
început să crească începând din 1989 când politica expansionistă a dus la achiziția mai
multor unități de p roducție. Cele mai mari achiziții au fost: Siderurgica del Balsas (Mexic)
în 1992, Sidbec (Canada) în 1994, Karmet (Kazahstan) și Hamburger Stahlwerke
(Germania) în 1995, Thyssen Duisburg (Germania) în 1997, Inland Steel (SUA) în 1998,
Unimetal (Franța) în 1999, Sidex Galați (Romania) și Annaba (Algeria) în 2001, Nova
Hut (Cehia) în 2003, BH Steel (Bosnia și Herzegovina), Balkan Steel (Macedonia), PHS
(Polonia), și Iscor (Africa de sud) în 2004, ISG (SUA), Kryvorizhstal (Ucraina) și acțiuni
la Hunan Valin S teel (China) în 2005 și 3 subsidiare ale Stelco Inc. (Canada) în 2006.
Arcelor a fost creată în februarie 2002 prin fuziunea companiilor Arbed
(Luxemburg) fondată în anul 1911, Aceralia (Spania) și Usinor (Franța) deținând totodată
și unități de pro ducție în Belgia, Germania, Italia, Brazilia și Argentina. În timpul fuziunii
din 2006, Arcelor era al 2 -lea producător de oțel din lume.
După fuziune, proaspăta companie ArcelorMittal și -a continuat politica
expansionistă anunțând preluarea a încă 35 de unități de producție, astfel că în anul 2008
au anunțat că vor prelua unități din Australia, Brazilia, Canada, Costa Rica, Franța, Rusia,
Africa de Sud, Suedia, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Amer icii și
Venezuela. Majoritatea unităților fiind preluate, însă din cauza deteriorării situației
economice globale, ArcelorMittal și -a întrerupt majoritatea proiectelor de investiții până
la sfârșitul anului.
După criză, ArcelorMittal a reînceput câteva proiecte de investiții pentru a
continua cre șterea pe piața oțelului și a mineritului. Cheltuielile de capital pe sectorul
mineritului s -au dublat în anul 2011, ajungând la 1,3 miliarde de dolari, odată cu
adoptarea programului de dezvoltare, țintind mărirea minelor existente și dezvoltarea de
altele noi.

25 Worldsteel Association, Top steel -producing companies 2015.

29
În anul 2016, compania a anunțat programul ”Action 2020”, un plan strategic
având ca obiectiv o îmbunătățire a EBITDA cu 3 miliarde de dolari.

Tabelul 2.2. Prezentare compania ArcelorMittal
Tip societate Societate pe acțiuni
An fondare 2006
Sediu l Central Luxemburg
Președinte Consiliu de Administrație
(CEO) Lakshmi Mittal
Produse Finite, semi -finite, produse lungi și plate
(tablă, tablă gro asă, grinzi, șine feroviare,
cabluri de tracțiune, etc.)
Cifra de afaceri (2016) 56,79 miliarde USD
Venit operațional (2016) 4,16 miliarde USD
Profit (2016) 1,79 miliarde USD
Active totale (2016) 76,84 miliarde USD
Capital propriu 25,27 miliarde USD
Număr de angajați 219000 (2015)
Sursa: Raportul anual pentru investitori disponibil la adresa www.corporate.arcelormittal.com , accesat la
data 02.04.2017

Acționariatul ArcelorMittal are următoarea structură:
Tabelul 2.3. Acționariatul ArcelorMittal
Acționari Acțiuni [%]
Familia Lakshmi Mittal 37.40
Capital Research & Management Co. 4,03
The Vanguard Group, Inc. 1,32
Capital Research & Management Co.
investitori globali 1,03
BlackRock Fund Advisors 0,67
JPMorgan Asset Management (UK) 0,65
Amundi Asset Management SA 0,55
BlackRock Management Deutschland AG 0,51
TIAA -CREF Investment Management
LLC 0,38
Lyxor International Asset Management
SAS 0,37
Sursa: Raportul anual pentru investitori disponibil la adresa www.corporate.arcelormittal.com , accesat la
data 02.04.2017

2.3.2. Tata Steel
Tata Steel este o compania indiană producătoare de oțel, cu sediul central în
Mumbai, India și subsidiară a grupului Tata. Este al zecelea producător de oțel din lume
cu o producție de 25,3 milioane de tone anual având unități de producție in 26 de state

30
incluzând Australia, China, India, Olanda, Singapore, Tailanda și Marea Britanie și peste
80000 de angajați.
Compania a fost fondată în anul 1907 de către Jamshetji Tata și fiul acestui a
Doradji Tata cu numele de TISCO (Tata Iron and Steel Company), fiind prima companie
privată indiană producătoare de oțel, cu prima unitate de producție în orașul Jamshedpur,
oraș ce a luat naștere tocmai datorită acestei imense uzine, fiind totodată și p rimul oraș
industrial din India. Combinatul de la Jamshedpur devine cea mai mare unitate de
producție a oțelului din întregul imperiu britanic. Compania începe un amplu proces de
modernizare în anul 1951, acesta terminându -se în 1958 și le -a permis creșter ea
capacității de producție cu 2 milioane de tone pe an. În anul 1970 compania avea 40000
de angajați la Jamshedpur și încă 20000 în minele de cărbuni din apropiere. Compania a
trecut prin mai multe încercări eșuate de naționalizare în anii 70’. În 1990 s -a lansat
programul de expansiune în sensul acesta stabilindu -se o subsidiară în orașul New York.
Numele de Tata Steel a luat naștere în anul 2005 când s -a renunțat le vechea denumire de
TISCO.
Planul de expansiune s -a concretizat prin mai multe achiziții de unități de
producție printre care cele mai importante au fost: NatSteel (Singapore) în 2004,
Millennium Steel (Tailanda) în 2005, grupul anglo -olandez Corus, Structure Steel
Engineering și Vinausteel (Vietnam) în 2007.
În ziua de azi, compania dorește s ă-și mărească capacitatea de producție în India
în orașul Kalinganagar cu 6 milioane tone anual, compania fiind focusată nu doar pe
investițiile în îmbunătățirea facilităților de producție ci și pe îmbunătățirea infrastructurii
socio -economice din zonele d eservite. În Europa capacitatea de producție este de 18
milioane tone anual prin unitățile din Regatul Unit, Olanda, Germania, Franța și Belgia,
având în spate suportul unei întregi rețele globale de filiale de vânzări și centre de servicii.
Operațiunile d in sud -estul Asiei au început în anul 2004 odată cu achiziția NatSteel
Holdings si Millennium Steel, companii ce aveau deja în spate 40 de ani de experiență în
producerea de oțel.
Tabelul 2.4. Prezentarea companiei Tata Steel
Tip societate Companie tranzac ționată public
An fondare 1907
Sediul Central Mumbai, India
Președinte Consiliu de Administrație
(CEO) Natarajan Chandrasekaran

31
Produse Oțel, produse de oțel lungi și plate (tablă,
tablă grosă, grinzi, șine fereviare, cabluri
de tracțiune, etc.)
Cifra de afaceri (2016) 17 miliarde USD
Venit operațional (2016) 1,1 miliarde USD
Profit (2016) -470 milioane USD
Active totale (2016) 24 miliarde USD
Număr de angajați 80000 (2016)
Sursa: Raportul anual pentru investitori disponibil la adresa www.tatasteel.com , accesat la data
04.04.2017

Acționariatul Tata Steel are următoarea structură:
Tabelul 2.5. Acționariatul Tata Steel
Acționari Acțiuni [%]
Companiile Tata Group 31.35
Companii de asigurări 21,81
Acționari individuali 22,03
Instituții străine 15,35
GDR (global depositary receipt) 2,41
Alții 7,05
TOTAL 100
Sursa: Raportul anual pentru investitori disponibil la adresa www.tatasteel.com , accesat la data
04.04.2017

2.4. Descrierea clienților și a furnizorilor
Pentru a satisface nevoile clienților și partenerilor, ambele companii fabrică
produsele finite respectând cele mai înalte standarde de calitate internaționale și dezvoltă
noi produse moderne prin centre le de cercetare și dezvoltare proprii.
Structura vânzărilor companiei ArcelorMittal ne arată faptul ca un procent foarte
mare de produse iau calea țărilor dezvoltate din Europa Și America. Astfel în anul 2015
s-au încheiat tranzacții cu clienții de pe cont inentul American în valoare de 25,91 miliarde
de dolari (40,75%) din care doar în Statele Unite vânzările au atins valoarea de 13,62
miliarde de dolari, în Europa s -au înregistrat vânzări de 29,83 milioane de dolari (46,91%)
restul producției fiind vândut în țările aflate în curs de dezvoltare din Africa și Asia. Toate
aceste vânzări au fost direcționate către următoarele sectoare de activitate:
– Către comerț și distribuție pentru firmele intermediare, 27%
– Construcții, 18%
– Industria auto, 19 %
– Semifabricate pentru transformare în produse finite, 12%

32
– Industriile procesatoare ale metalului, utilaje, echipamente electrice pentru
consum casnic, 11%
– Alte vânzări, 13% (industria energetică și transporturi, zgură, deșeuri, etc)
Fiind o companie multinațională, Arce lorMittal lucrează cu peste 70000 de
furnizori direcți din aproximativ 60 de țări, acoperind o cheltuială anuală de circa 50
miliarde de dolari pe materii prime, energie, produse industriale și piese de schimb și de
asemen ea diverse servicii contractate. Î n relațiile cu furnizorii, compania a încorporat
principiile sustenabilității și le -a impus condiții clare în legătură cu sănătatea și siguranța
în muncă, relațiile cu angajații și protejarea mediului înconjurător. De asemenea furnizorii
sunt condiționați să se conformeze cu legile și regulamentele locale și internaționale.
Tata Steel este activă pe segmentele de piață care sunt mari consumatoare de oțel,
cum ar fi: industria auto, construcții, echipamente industriale, energie și ambalaje. În anul
financiar 2015 -2016 grupul Tata Steel a reușit să livreze 25,92 milioane tone de oțel crud
către clienți, totalizând o cifră de afaceri în valoare de 18,26 miliarde de dolari. Pe piața
din India, volumul vânzărilor a crescut cu 9% față de anul precedent, ajungând l a 9,54
milioane de tone, cifra de afaceri fiind de 5,96 miliarde de dolari reprezentând 32,64%
din totalul vânzărilor.
Presiunea prețurilor de pe piața europeană a determinat compania să se concentreze
pe vânzările cu valoare mare în Marea Britanie și mai puțin pe volumul producției, ceea
ce a determinat o producție mai mică față de anul precedent cu până la 13%, cifra de
afaceri modificându -se nesemnificativ. Astfel în Europa valoarea tranzacțiilor a atins
10,51 miliarde de dolari și un procent de 57,56%.
Datorită supraproducției și a prețurilor mici practicate de producătorii chinezi în
ultimul an, vânzările către piața din Asia de sud -est au înregistrat scăderi de 35% față de
anul precedent. Astfel valorile tranzacțiilor au fost de 1,22 miliarde de dolar i și 6,68% din
totalul vânzărilor.26
Din punctul de vedere al vânzărilor realizate, ambele companii studiate realizează
cel mai mare procent din totalul vânzărilor pe piața europeană, 46,91% în cazul
ArcelorMittal, respectiv 57,56% în cazul Tata Steel.

26 https://www.tatasteeleurope.com/ accesat la data de 24.04.2017

33
2.5. Indicatori economico financiari
Ratele financiare sunt indicatori utilizați pentru aprecierea performanței și poziției
financiare a unei societăți. Acești indicatori economico -financiari se determină plecând
de la informațiile furnizate de c ompanii în situațiile financiare. Utilitatea acestor
indicatori economico -financiari constă atât în evidențierea unui trend, cât mai ales în
posibilitatea ca societatea analizată să poată fi comparată cu alte companii active în
același sector. Totodată, ex istă indicatori financiari care ajută la predicția unor eventuale
probleme în viitor. Indicatorii economico financiari facilitează lucrul cu un volum de date
ridicat într -o manieră organizată.
Indicatorii financiari se exprimă sub forma unor rapoarte semnificative între două
mărimi, sau grupe de mărimi din bilanț sau contul de profit și pierdere a firmei. Indicatorii
financiari sunt reglementați și clasificați în diferite grupe. Pe lângă aceștia, fiecare
manager, poate să își calculeze indicatorii pe c are îi consideră relevanți activității care o
desfășoară.

2.5.1. Rata de rentabilitate economică

Rata rentabilității economice exprimă capacitatea unei firme, de a degaja o
acumulare, un rezultat economic prin mijloacele economice angajate pentru obținerea
acestuia. Ea măsoară performanțele resurselor angajate în procesul de exploatare fără a
lua în considerare mecanismul de finanțare (proveniența surselor de finanțare), rezultatul
excepțional și incidența fiscală (impozitul pe profit). Este vorba despre o r ată a
rentabilității economice brute care ia în considerare excedentul brut din exploatare sau
rezultatul exploatării.
Rre=Profit brut
Capital permanent∗100

34
Fig. 2.6. Reprezentarea grafică a ratelor de rentabilitate economică

Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile celor 2 întreprinderi

Analizând acest grafic, observăm o tendință ce caracterizează ambele întreprinderi
și anume scăderea rentabilității economice în ultimii 5 ani, ba mai mult în anul 2015
ambele comp anii ating minimul ultimilor ani. Scăderea bruscă din anul 2015 se datorează
în mare măsură supraproducției producătorilor chinezi, care au practicat prețuri foarte
scăzute. Atât ArcelorMittal cât și Tata Steel nu își permit practicarea unor prețuri mici,
deoarece costurile cu producția oțelului în Europa este mult mai mare decât costurile cu
producția în Asia.

2.5.2. Rata de rentabilitate financiară
Permite comparabilitatea profitabilității afacerii indiferent de ramura în care se
desfășoară activitatea, dezvă luind astfel, oportunitățile de investiții din punct de vedere
financiar.
Rrf=profit net
capital propriu∗100

Fig. 2.7. Reprezentarea grafică a ratelor de rentabilitate financiară

Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile celor 2 întreprinderi
2011 2012 2013 2014 2015
ArcelorMittal 10.19 0.89 5.63 9.22 -3.42
Tata Steel 12.3 9.25 10.67 8.74 6.06-6-4-202468101214%
2011 2012 2013 2014 2015
ArcelorMittal 4.01 -6.64 -4.79 -3.999 -28.82
Tata Steel 12.2 8.81 10.11 9.34 6.74-35-30-25-20-15-10-5051015%

35
Analizând capitalul propriu, observăm că acesta se modifică foarte puțin de la an
la an, în cazul ambelor companii, astfel că nivelul acestor rate sunt dependente de profitul
net obținut, firmele aflându -se într -o tendință descendentă, mai ales ArcelorMi ttal care
scade sub nivelul de zero în ultimii 4 ani. Dimensiunea indicilor de rentabilitate este
specific întâmplărilor și dinamicii ultimilor 5 ani de pe piața oțelului.

2.5.3. Lichiditatea generală
Rata lichidității generale arată capacitatea de transformare a elementelor
patrimoniale curente într -un timp foarte scurt în lichidități necesare pentru plata datoriilor
exigibile. Este considerată ca fiind favorabilă atunci când are o valoarea supraunitară și
este cuprinsă între 2 și 2,5. Se calculează ca raportul dintre activele circulante și datoriile
pe termen scurt.27
LG=Active circulante
Datorii pe termen scurt

Fig. 2. 8. Reprezentarea grafică a ratelor lichidității generale

Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile celor 2 întreprinderi

La nivelul întregii corporații ArcelorMittal prezintă o rată de lichiditate generală
în scădere pe ultimii 5 ani, dar totuși supraunitară ceea ce arată că pe termen scurt
compania dispune de resursele necesare de a -și achita datoriile exigibile.
A doua co mpanie analizată, Tata Steel prezintă o rată de lichiditate generală
oscilantă în jurul valorii unitare, situații supraunitare avem în anii 2011,2012 și 2014, în

27 Balcu F., Mihai I., Evaluarea economică și financiară a întreprinderilor , Editura Europlus, Galați, 2010,
pag. 40. 2011 2012 2013 2014 2015
ArcelorMittal 1.495 1.335 1.348 1.328 1.238
Tata Steel 1.196 1.038 0.904 1.170 0.93900.20.40.60.811.21.41.6

36
timp ce în anii 2013 și 2015 lichiditatea generală este subunitară, împingând firma să
caute a lte surse, pe lângă activele circulante, de finanțare a datoriilor exigibile.

2.5.4. Rata solvabilității pe termen mediu și lung
Aceast ă rată exprima capacitatea unei firme de a face față datoriilor totale.
Valoarea ratei, de la care firma consideră că poate face față obligațiilor bănești imediate
și îndepărtate, pornește de la 1,5, dar și valorile cuprinse în intervalul [1÷1,5] sunt
acceptabile28. În mod practic se calculează ca raport dintre active totale și datorii totale:
RSG =Active totale
Datorii totale

Fig. 2. 9. Reprezentarea grafică a ratelor solvabilității pe termen mediu și lung

Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile celor 2 întreprinderi

Solvabilitatea pe termen mediu și lung este în scădere în ultimii 5 ani pentru
ambele companii. ArcelorMittal are valori ce depășesc pragul de 1,5 de unde rezultă că
poate face față datoriilor totale, în schimb ce Tata Steel se află în intervalul acceptabi l de
[1÷1,5] cu o u șoară scădere de la an la an.

2.5.5. Gradul de îndatorare
Gradul de îndatorare sau rata levierului, ne arată gradul în care capitalurile proprii
finanțează activitatea intreprinderii29. Altfel spus acesta este un raport între volumul de
finanțare externă și finanțarea garantată de acționari:

28 Balcu F., Mihai I., Evaluarea economică și financiară a întreprinderilor , Editura Europlus, Galați,
2010, pag. 40.
29 Bărbuță -Mișu N. , Finanțele întreprinderii, Editura Europlus, Galați, 2010, pag. 44. 2011 2012 2013 2014 2015
ArcelorMittal 1.985 1.930 1.899 1.836 1.560
Tata Steel 1.456 1.351 1.351 1.286 1.24800.511.522.5

37
GIT =Datorii
Capital propriu

O valoare subunitară este acceptabilă pentru această rată, dar o situația cu adevărat
favorabilă avem atunci când valoarea ratei este sub 0,6.

Fig. 2. 10. Reprezentarea grafică a gradului de îndatorare

Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile celor 2 întreprinderi

În cazul celor 2 companii situația se înrăutățește în cursul celor 5 ani, valorile sunt
supraunitare, activitățile lor depinzând foarte mult de creditori, ceea ce duce la un risc
foarte ridicat pentru companii, fiindcă datoriile mari dau unele drepturi unor terți asupra
companiei. Aceste valori ridicate pentru ArcelorMittal dar mai ales pentru Tata Steel,
implică și un risc uriaș pe care creditori i și-l asumă.

2.6. Concluzii

Ca și țară producătoarea, China este liderul mondial, lucru datorat în special
resurselor minerale importante dar și forței de muncă mai ieftină decât în alte părți ale
lumii.
Compania ce domină piața din punct de vedere al producției este ArcelorMittal,
companie ce are majoritatea unităților de producție în Europa, și se adresează unei piețe
diferite de piața asiatică și anume Europa de vest și America.
Tata Steel deși ocupă doar locul 10 ca și producție, este într -o continu ă creștere
mai ales pe piața Europei de vest, unde entitățile sunt profitabile. 2011 2012 2013 2014 2015
ArcelorMittal 1.015 1.076 1.112 1.196 1.787
Tata Steel 2.191 2.852 2.852 3.497 4.03400.511.522.533.544.5

38
Industria siderurgică influențează foarte multe ramuri economice și crește
proporțional cu dezvoltarea tehnologică și creșterea demografică. Astfel principale ramuri
ce sunt in fluențate direct de piața oțelului sunt: transporturile, industria auto, industria
energetică și construcțiile.

39

Influența fiscalității asupra
performanței firmei

Capitolul III.
Influența impozitului pe
profit

40
Capitolul 3.
Studiu de caz
Influența impozitului pe profit asupra rezultatelor firmei

Pentru realizarea studiului de caz am ales 3 entități din grupul ArcelorMittal și 2
entități din grupul Tata Steel Europe, analizând astfel influența impozitului pe profit
asupra rezultatelor firmelor din 4 țări din Uniunea Europeană. Din grupul ArcelorMit tal
am ales entitățile: ArcelorMittal Atlantique et Lorraine – Franța, ArcelorMittal Poland
SA din Polonia și ArcelorMittal Ostrava din Republica Cehă. De cealaltă parte din grupul
Tata Steel am analizat entitățile Tata Steel Ijmuiden B.V. și Tata Steel Ne derland B.V.
din Olanda.
Pentru a arăta influența impozitului pe profit am plecat de la profitul brut și
profitul net obținut în statul de origine al entității, am determinat profitul impozabil și
apoi aplicând cota impozitului pe profit din România și di n țara în care grupul își are
sediul central am obținut profiturile nete ipotetice obținute în statele cu care am realizat
comparația. Diferențele apărute în urma aplicării unei cote mai mici sau mai mari, au avut
impact direct asupra rezultatului net, dis ponibilităților bănești, capitalului propriu și
datoriilor care la rândul lor au influențat ratele de rentabilitate, de lichiditate și de
îndatorare.
3.1. ArcelorMittal
3.1.1. ArcelorMittal Atlantique et Lorraine
Aceasta entitate a ArcelorMittal este un g rup de 8 uzine siderurgice din nordul
Franței, dintre care cea mai mare se află la Dunkerque. Situația profitului brut și a celui
net pe ultimii 5 ani, în comparație cu profiturile nete ipotetice obținute dacă se aplica
legislația fiscală din România și Lu xemburg este următoarea:
Tabelul 3.1. Situația comparativă a indicatorilor modificați[mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
Rezultat net FR 64.52 31.47 -126.11 -244.15 -87.54
Rezultat net RO 68.20 33.12 -133.93 -252.79 -93.86
Rezultat net LU 65.39 31.86 -133.93 -252.79 -93.86
Disponibilități FR 0.208 1.169 0.811 0.203 0.204
Disponibilități RO 3.89 2.81 -7.00 -8.44 -6.12

41
Disponibilități LU 1.08 1.56 -7.00 -8.44 -6.12
Datorii FR 2276.14 2206.70 2402.29 2547.18 2584.00
Datorii RO 2272.45 2205.05 2410.11 2555.82 2590.32
Datorii LU 2275.26 2206.31 2410.11 2555.82 2590.32
Capital propriu FR 867.25 791.18 651.81 886.79 1201.37
Capital propriu RO 870.94 792.82 643.99 878.15 1195.05
Capital propriu LU 868.13 791.57 643.99 878.15 1195.05
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii ArcelorMittal

Observăm că între anii 2011 -2013 firma s -a aflat în pierdere, abia în ultimii 2 ani
profitul fiind pozitiv și în creștere.
Un aspect important în legislația franceză îl reprezintă faptul c ă atunci când o
firmă încheie anul cu pierdere, poate recupera o parte din impozitul plătit în anul
precedent, în anumite condiții, astfel că spre deosebire de România și Luxemburg, în cei
3 ani încheiați cu pierdere, compania obține compensații de circa 5 % din profitul brut.
Diferența între rezultatul net ipotetic obținut în România și cel real, este rezultatul
a diferenței de peste 17 procente dintre rata de impozitare din Franța față de rata de
impozitare din România, astfel în cifre absolute, în România s-ar fi obținut un profit net
mai mare cu 3 milioane de euro, în procente însemnând un profit net mai mare cu 4.61
%. În Luxemburg, compania ar fi câștigat 1 milion de euro în plus.
Aplicarea unei alte strategii de impozitare duce de asemenea și la modif icarea
ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare după cum sunt expuse în tabelul următor.
Tabelul 3.2. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE FR [%] 4.879 1.582 -7.376 -10.572 -3.339
RRE RO [%] 4.866 1.580 -7.408 -10.610 -3.346
RRE LU [%] 4.876 1.581 -7.408 -10.610 -3.346
RRF FR [%] 7.44 3.98 -19.35 -27.53 -7.29
RRF RO [%] 7.83 4.18 -20.80 -28.79 -7.85
RRF LU [%] 7.53 4.03 -20.80 -28.79 -7.85
LG FR 1.0099 2.0149 1.3890 1.7510 2.1055
LG RO 1.0143 2.0210 1.3740 1.7284 2.0854
LG LU 1.0110 2.0163 1.3740 1.7284 2.0854
RSG FR 1.3810 1.3585 1.2713 1.3481 1.4649
RSG RO 1.3833 1.3595 1.2672 1.3436 1.4614
RSG LU 1.3815 1.3588 1.2672 1.3436 1.4614
GIT FR 2.6245 2.7891 3.6856 2.8724 2.1509
GIT RO 2.6092 2.7813 3.7424 2.9105 2.1675
GIT LU 2.6209 2.7873 3.7424 2.9105 2.1675
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii ArcelorMittal

42
Rata de rentabilitate economică nu se îmbunătățește odată cu majorarea
rezultatului net, ba dimpotrivă aceasta este invers proporțională cu creșterea profitului. În
schimb, rata rentabilității financiare, cea care ia în considerare rezultatul net crește odată
cu creșterea profitului net, astfel că în România această rată crește cu 5,13% și în
Luxemburg cu 1,22% față de rata reală din Franța.
Ratele de lichiditate cresc odată cu majorarea rezultatului net. Rata de lichiditate
generală are o creștere în România cu o medie de 0,37% și în Luxemburg cu 0,09%. O
cotă mai mică a impozitului duce la dimin uarea gradului de îndatorare lucru benefic
pentru companie.
Figura 3.1. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 3.2.
Schimbarea cotei impozitului pe profit nu are prea mare impact asupra ratei de
rentabilitate economică, întrucât situația favorabilă rămâne cea reală. În schimb, rata de
rentabilitate financiară este mai bună în România, apoi în Luxemburg. Atât lichiditate a
generală și rata solvabilității, cât și gradul de îndatorare se îmbunătățește acolo unde cota
de impozit este mai mică, astfel că varianta cea mai bună este în România.
3.2. ArcelorMittal Poland SA
ArcelorMittal Poland SA este un grup de 4 unități de p roducție situate în regiunea
Kracovia – Katowice cea mai mare unitate aflându -se în Dabrowa -Gornicza, un mic
orășel industrial, suburbie a orașului Katowice.
Conform situațiilor financiare, profitul brut, profitul net și comparația profiturilor
nete sub i nfluența fiscalității din alte state sunt reprezentate în următorul grafic: 4.879
7.44
1.0099
1.3810
2.62454.866
7.83
1.0143
1.3833
2.60924.876
7.53
1.0110
1.3815
2.6209
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TFR RO LU

43
Tabelul 3.3. Situația comparativă a indicatorilor modificați[mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
Rezultat net PL 107.51 128.27 16.42 -133.91 136.73
Rezultat net RO 111.54 126.32 16.95 -132.08 140.72
Rezultat net LU 93.76 134.90 14.61 -140.15 123.15
Disponibilități PL 593.14 357.96 309.64 242.10 491.17
Disponibilități RO 597.17 356.02 310.17 243.93 495.16
Disponibilități LU 579.40 364.60 307.83 235.87 477.58
Datorii PL 984.33 884.85 947.93 821.28 991.38
Datorii RO 980.30 886.80 947.39 819.45 987.39
Datorii LU 998.08 878.22 949.74 827.51 1004.96
Capital propriu PL 2208.60 2105.14 2028.44 2049.77 2245.80
Capital propriu RO 2212.63 2103.19 2028.97 2051.60 2249.79
Capital propriu LU 2194.85 2111.77 2026.63 2043.54 2232.21
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii ArcelorMittal
În anul 2012 firma s -a aflat în pierdere, însă începând din următorul an, situațiile
s-au îmbunătățit, dar nu au reușit să ajungă la nivelul anului 2011, când profitul brut a
fost a atins valoarea maximă a ultimilor 5 ani.
Comparând rezultatele nete ipotetice obținute în România și Luxemburg, se
evidențiază presiunea fiscală mai ușoară în țările estice ale UE, Români a și Polonia, totuși
în România și de această dată se observă influența ratei impozitului pe profit mai mică.
Diferența fiind de 8,44 milioane de euro în toți cei 5 ani, mai mare cu 1,41% în condițiile
în care diferența dintre ratele impozitelor pe profit este de doar 3%. În Luxemburg s -ar
obține un rezultat net mai mic decât în celelalte 2 cazuri, mai mic cu 5,75 față de rezultatul
real și cu 7,43% față de România.
Tabelul 3.4. Ratele de rentabilitate, lichiditate și indatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE PL [%] 5.185 4.922 0.866 -5.331 6.605
RRE RO [%] 5.177 4.926 0.866 -5.327 6.594
RRE LU [%] 5.213 4.908 0.867 -5.346 6.642
RRF PL [%] 4.87 6.09 0.81 -6.53 6.09
RRF RO [%] 5.04 6.01 0.84 -6.44 6.25
RRF LU [%] 4.27 6.39 0.72 -6.86 5.52
LG PL 2.3106 2.0235 1.8788 2.0270 2.0346
LG RO 2.3320 2.0143 1.8810 2.0366 2.0501
LG LU 2.2396 2.0555 1.8713 1.9946 1.9830
RSG PL 3.2438 3.3791 3.1399 3.4958 3.2653
RSG RO 3.2571 3.3717 3.1416 3.5036 3.2785
RSG LU 3.1991 3.4046 3.1339 3.4695 3.2212

44
GIT PL 0.4457 0.4203 0.4673 0.4007 0.4414
GIT RO 0.4430 0.4216 0.4669 0.3994 0.4389
GIT LU 0.4547 0.4159 0.4686 0.4049 0.4502
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii ArcelorMittal
Ratele de rentabilitate financiară oscilează în mod direct în funcție de profitul net,
astfel că impozitul are o influență ridicată asupra acesteia, ajungând ca rata cea mai mare
obținută în România să fie mare decât rata cea mai mică obținută în Luxemburg cu 7,04%.
Din punctul de vedere al lichidității, co mpania are niște rate situate în intervalul
favorabil, cu toate acestea în România sunt cele mai bune valori. Lichiditatea generală
este mai bună cu 0,37% față de rata reală, mai mare la rândul ei cu 5,45% față de rata ce
s-ar obține în Luxemburg.
Gradul d e îndatorare prezintă în toți anii analizați valori sub pragul de 0,6 și ne
arată o valoare mai mică și totodată mai favorabilă în cazul impozitării în România.
Figura 3.2. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 3.4.
Situațiile favorabile apar atunci când aplicăm cota românească de impozit pe
profit, exceptând rata de rentabilitate economică, ajungând la concluzia că un impozit mai
mic îmbunătățește rentabilitatea financiară, lichiditat ea, solvabilitatea și gradul de
îndatorare.
3.3. ArcelorMittal Ostrava A.S.
Situată în orașul Ostrava din Republica Cehă, această unitate se află în posesia
ArcelorMittal din anul 2003 și realizează produse plate și lungi din oțel. 5.185
4.87
2.3106
3.2438
0.44575.177
5.04
2.3320
3.2571
0.44305.213
4.27
2.2396
3.1991
0.4547
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TPL RO LU

45
Situația rezultatelor n ete, a disponibilităților, a datoriilor și a capitalului propriu
pe ultimii 5 ani sub influența impozitului pe profit din alte state sunt reprezentate în
următorul tabel:
Tabelul 3.5. Situația comparativă a indicatorilor modificați[mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
Rezultat net CZ 10.78 69.53 62.98 24.91 26.01
Rezultat net RO 11.17 71.90 65.18 25.48 26.40
Rezultat net LU 9.45 61.45 55.50 22.97 24.67
Disponibilități CZ 3.72 5.47 3.24 4.10 8.08
Disponibilități RO 4.11 7.84 5.43 4.67 8.47
Disponibilități LU 2.40 -2.62 -4.24 2.16 6.74
Datorii CZ 295.84 323.20 317.69 287.89 334.35
Datorii RO 295.46 320.83 315.50 287.32 333.96
Datorii LU 297.17 331.28 325.17 289.83 335.69
Capital propriu CZ 732.55 1534.59 1754.09 2175.38 2104.55
Capital propriu RO 732.94 1536.96 1756.29 2175.95 2104.95
Capital propriu LU 731.23 1526.51 1746.62 2173.44 2103.21
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii ArcelorMittal
Profitul companiei a fost într -o continuă creștere între anii 2011 -2014, însă în anul
2015 aceste s -a diminuat cu 653% compania simțind din plin șocul cauzat de
supraproducția oțelului de pe piața chineză care a antrenat scăderea prețurilor. Profitul
net o bținut este apropiat ca valoarea față de profitul net obținut dacă s -ar fi aplicat rata de
impozitare din România, este și normal acest lucru odată ce diferența din cele 2 rate de
impozitare este de doar 3%, ceea ce duce la o diferență de 3,6% în favoarea profitului net
ipotetic obținut în România. Profitul net cel mai mic s -ar obține în Luxemburg, acolo
unde rata impozitului mai mare își face simțită prezența, altfel spus în Luxemburg s -ar
obține un rezultat net mai mic, cu o medie pe cei cinci ani de 10,9 0%.
Indicatorii calculați mai sus au condus în mod direct la modificarea ratelor de
rentabilitate, lichiditate și îndatorare. Valorile reale și ipotetice se regăsesc în tabelul 3.6.
Tabelul 3.6. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE CZ [%] 1.758 5.430 4.335 1.295 1.338
RRE RO [%] 1.757 5.422 4.330 1.295 1.338
RRE LU [%] 1.761 5.459 4.353 1.297 1.339
RRF CZ [%] 1.47 4.53 3.59 1.15 1.24
RRF RO [%] 1.52 4.68 3.71 1.17 1.25

46
RRF LU [%] 1.29 4.03 3.18 1.06 1.17
LG CZ 1.4673 4.2062 3.3205 6.8778 4.0262
LG RO 1.4708 4.2476 3.3525 6.8949 4.0326
LG LU 1.4555 4.0700 3.2148 6.8199 4.0045
RSG CZ 3.4761 5.7481 6.5213 8.5562 7.2944
RSG RO 3.4807 5.7906 6.5667 8.5732 7.3030
RSG LU 3.4607 5.6079 6.3714 8.4990 7.2653
GIT CZ 0.4039 0.2106 0.1811 0.1323 0.1589
GIT RO 0.4031 0.2087 0.1796 0.1320 0.1587
GIT LU 0.4064 0.2170 0.1862 0.1334 0.1596
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii ArcelorMittal
Rata de rentabilitate financiară este mai mare atunci când avem un rezultat
financiar mai mare sau altfel spus atunci când rata impozitului pe profit este mai mică,
prin urmare în România rentabilitatea financiară este mai mare decât în Republica Cehă
cu o medie pe cei 5 ani de 2,78%. Cum în Luxemburg avem cea mai mare rată de
impozitare și cel mai mic rezultat net ipotetic, și rata rentabilității financiare este mai mică
cu 10,61 % decât rata reală și cu 13,71% mai mică decât rata ipotetică ce s -ar obține în
România.
Lichiditatea generală înregistrează niște coeficienți buni între anii 2011 -2014,
când a oscilat în intervalul 3 ÷4, însă scade în anul 2015 sub 1,5. Coeficientul cel mai bun
s-ar obține în România, cu un procent de 0,52% mai mare față de coefic ientul real obținut
în Cehia. Rata de solvabilitate generală este mai mare în România cu 0,38% și mai mică
în Luxemburg cu 1,28% față de cea reală.
Un rezultat net mai mare influențează în bine și gradul de îndatorare, astfel că în
România obținem cel mai mic scor.
Figura 3.3. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 3.6. 1.758
1.47
1.4673
3.4761
0.40391.757
1.52
1.4708
3.4807
0.40311.761
1.29
1.4555
3.4607
0.4064
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TCZ RO LU

47
Variantele favorabile apar acolo unde cota de impozitare mai mică duce la
obținerea unui rezultat net mai mare. Din grafic se observă clar că România prezintă cele
mai bune rate, excepție făcând cazul ratei rentabilității economice, care nu ia în
considera re profitul net și astfel cea mai bună rată o obținem în Luxemburg.
3.2. Tata Steel
3.2.1. Tata Steel Ijmuiden B.V.
Este o unitate de producție din Olanda, ce produce tablă laminată la rece și la cald,
si produse din benzi galvanizate utilizate pentru am balaje industriale. Această unitate
beneficiază de poziționarea lângă portul Ijmuiden de la Marea Nordului.
Situația rezultatelor nete, a disponibilităților, a datoriilor și a capitalului propriu
pe ultimii 5 ani sub influența impozitului pe profit din alt e state sunt reprezentate în
următorul tabel:
Tabelul 3.7. Situația comparativă a indicatorilor modificați[mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
Rezultat net ND 279.00 128.00 95.00 222.00 181.00
Rezultat net RO 291.96 137.36 103.64 247.92 203.32
Rezultat net UK 286.20 133.20 99.80 236.40 193.40
Disponibilități ND 99.00 14.00 712.00 700.00 601.00
Disponibilități RO 111.96 23.36 720.64 725.92 623.32
Disponibilități UK 106.20 19.20 716.80 714.40 613.40
Datorii ND 1086.00 1075.00 1332.00 1656.00 1635.00
Datorii RO 1073.04 1065.64 1323.36 1630.08 1612.68
Datorii UK 1078.80 1069.80 1327.20 1641.60 1622.60
Capital propriu ND 2107.00 2197.00 2187.00 2094.00 1983.00
Capital propriu RO 2119.96 2206.36 2195.64 2119.92 2005.32
Capital propriu UK 2114.20 2202.20 2191.80 2108.40 1995.40
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii Tata Steel
Datorită impunerii unei cote mai mare pentru impozitul pe profit, de 25% față de
16% în România și 20% în Marea Britanie, este evident că rezultatele nete ipotetice este
superior celui obținut în Olanda. În România s -ar obține un profit în medie mai mare c u
9,01% față de cel real obținut în Olanda și în timp ce în Marea Britanie s -ar obține un
rezultat mai mare cu 5,01% față de cel real. Disponibilitățile și capitalurile proprii sunt

48
de asemenea mai mari în România , în timp ce datoriile ating valoarea cea mai mică acolo
unde avem o cotă mai mică de impozit.
Rata rentabilității economice este cu puțin mai mică în România și Regatul Unit
față de cea reală obținută în Olanda, impozitul pe profit mai mic având un impact în
diminuarea ratei. Rata de rentabil itate financiare are valori mai mari, atât în România cu
o medie de 8,18% pe cei 5 ani analizați, cât și în Marea Britanie cu o medie de 4,56% pe
aceeași perioadă.
Tabelul 3.8. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE ND [%] 14.088 6.681 4.833 11.347 9.759
RRE RO [%] 14.006 6.654 4.817 11.235 9.672
RRE UK [%] 14.042 6.666 4.824 11.284 9.711
RRF ND [%] 13.24 5.83 4.34 10.60 9.13
RRF RO [%] 13.77 6.23 4.72 11.69 10.14
RRF UK [%] 13.54 6.05 4.55 11.21 9.69
LG ND 1.8589 1.8687 1.8032 1.7860 1.8174
LG RO 1.8982 1.8967 1.8263 1.8498 1.8742
LG UK 1.8806 1.8842 1.8160 1.8211 1.8487
RSG ND 2.9401 3.0437 2.6419 2.2645 2.2128
RSG RO 2.9757 3.0705 2.6591 2.3005 2.2435
RSG UK 2.9598 3.0585 2.6514 2.2844 2.2298
GIT ND 0.5154 0.4893 0.6091 0.7908 0.8245
GIT RO 0.5062 0.4830 0.6027 0.7689 0.8042
GIT UK 0.5103 0.4858 0.6055 0.7786 0.8132
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii Tata Steel
Atât lichiditatea generală cât și rata solvabilității, este mai bună în România cu
2,32%, respectiv 1,14% și în Marea Britanie cu 1,28%, respectiv 0,63%. Gradul de
îndatorare este mai favorabil tot în România.
Figura 3.4. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucra te din tabelul 3.8. 14.088
13.24
1.8589
2.9401
0.515414.006
13.77
1.8982
2.9757
0.506214.042
13.54
1.8806
2.9598
0.5103
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TND RO UK

49
Din graficul de mai sus putem trage concluzia că în cazul rentabilității
economice situația mai bună o obținem în Olanda, iar pentru restul ratelor situația
favorabilă este în România.
3.2.2. Tata Steel Nederland B.V.
Această entita te produce și distribuie produse din oțel în special către consumatori
din Uniunea Europeană. Produsele sunt: tablă laminată la rece și la cald, produse din oțel
pentru industria auto și transporturi, construcții, pentru aplicații din domeniul electronicii
și ingineriei, șine pentru construcții feroviare, grinzi și țevi pentru construcții, conducte
speciale pentru alimentare cu apă și canalizare, gaze naturale, agent termic, etc.
Aplicarea unei cote mai mici pentru impozitul pe profit face ca rezultatelor nete,
disponibilitățile bănești și a capitalului propriu să crească, în timp ce datoriile scad.
Următorul tabel prezintă situațiile ipotetice în urma aplicării cotei de impozitare a
profitului din România și Regatul Unit:
Tabelul 3.9. Situația comparativă a indicatorilor modificați[mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
Rezultat net ND 264.00 115.00 1.00 1.00 262.00
Rezultat net RO 281.64 120.04 10.72 7.48 268.12
Rezultat net UK 273.80 117.80 6.40 4.60 265.40
Disponibilități ND 207.00 271.00 411.00 447.00 316.00
Disponibilități RO 224.64 276.04 420.72 453.48 322.12
Disponibilități UK 216.80 273.80 416.40 450.60 319.40
Datorii ND 1626.00 1562.00 1730.00 1787.00 1771.00
Datorii RO 1608.36 1556.96 1720.28 1780.52 1764.88
Datorii UK 1616.20 1559.20 1724.60 1783.40 1767.60
Capital propriu ND 2669.00 2573.00 2667.00 2682.00 2607.00
Capital propriu RO 2686.64 2578.04 2676.72 2688.48 2613.12
Capital propriu UK 2678.80 2575.80 2672.40 2685.60 2610.40
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii Tata Steel
Această entitate a realizat un profit important în ciuda crizei economice și a crizei
din 2015 cauzată de supraproducția de pe piața chineză, astfel, chiar în 2015 realizează
cel mai mare profit din perioada analizată, 2011 -2015. În ambele situații ipotetice
valoarea rezultatului net este mai ridicată și avem în România un profit mai mare, în
medie cu 4,47% și în Marea Britanie mai mare cu 2,48%.

50
Scăderea ratei impozitării profitului a dus și la creșterea disponibilităților băneșt i
în România cu 3,23% și în Regatul Unit cu 1,79%.

Tabelul 3.10. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE ND [%] 10.327 4.447 0.902 0.589 9.139
RRE RO [%] 10.267 4.439 0.899 0.588 9.120
RRE UK [%] 10.293 4.442 0.900 0.589 9.128
RRF ND [%] 9.89 4.47 0.04 0.04 10.05
RRF RO [%] 10.48 4.66 0.40 0.28 10.26
RRF UK [%] 10.22 4.57 0.24 0.17 10.17
LG ND 2.0356 1.8865 2.0124 1.8787 1.8642
LG RO 2.0786 1.8984 2.0352 1.8938 1.8774
LG UK 2.0593 1.8931 2.0250 1.8871 1.8715
RSG ND 2.6415 2.6472 2.5416 2.5008 2.4720
RSG RO 2.6704 2.6558 2.5560 2.5099 2.4806
RSG UK 2.6575 2.6520 2.5496 2.5059 2.4768
GIT ND 0.6092 0.6071 0.6487 0.6663 0.6793
GIT RO 0.5987 0.6039 0.6427 0.6623 0.6754
GIT UK 0.6033 0.6053 0.6453 0.6641 0.6771
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțul întreprinderii Tata Steel
Rata de rentabilitate economică reală obținută în Olanda este mai mare decât cele
ipotetice, cu 0,29% decât cea din România și cu 0,16% decât cea obținută în Regatul Unit.
În schimb, rata rentabilității financiare este superioară în România și Regatul Unit cu
4,09%, respectiv 2,27%.
Lichiditatea generală se află într -un interval convenabil și este mai mare în
România cu 1,08% și în Regatul Unit cu 0,6%. La fel și rata solvabilității generale
prezintă valori acceptabile, mai mari în România cu 0,54% și în R egatul Unit cu 0,30%.
Astfel că, din punctul de vedere al lichidității, o cotă mai redusă a impozitului pe profit
duce la obținerea unor rate de lichiditate mai bune.
Gradul de îndatorare este mai mic și deci mai convenabil în România cu 0,88%
decât cel ob ținut în Olanda.

51
Figura 3.5. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 3.10.

Situații favorabile avem în urma aplicării unei cote mai mici de impozitare în cazul
ratei de rentabilitate financiare, lichidității financiare, ratei solvabilității generale și a
gradului de îndatorare. În urma impozitării cu o cotă mai mică, gradul de în datorare
ipotetic obținut în România scade sub pragul de 0,6, prag sub care se consideră că este o
rată favorabilă.
Pentru rata de rentabilitate economică, varianta favorabilă este atunci când avem
o cotă de impozitare mai mare.
3.3. Concluzii
Impozitu l pe profit este primul element din politica fiscală ce influențează
rezultatul net. Plata unui impozit mai mic are influențe benefice în rândul
disponibilităților bănești și capitalurilor proprii tot odată diminuând și datoriile.
Toate elementele influenț ate în mod direct de cota impozitului pe profit, conduc
la modificări în sensul majorării sau diminuării principalelor rate de rentabilitate,
lichiditate și îndatorare:
– Rata de rentabilitate economică se diminuează odată cu plata unui impozit mai mic;
– Rata de rentabilitate financiară se majorează atunci când plătim un impozit mai mic;
– Lichiditatea financiară și rata solvabilității generale prezintă situații mai favorabile
atunci când plătim un impozit pe profit mai mic;
– Gradul de îndatorare scade odată cu s căderea impozitului pe profit.
În toate cazurile prezentate, se evidențiază clar că în România companiile
analizate ar obține cel mai mare profit net. Un lucru oarecum normal, având în vedere că
țara noastră este cea mai slab dezvoltată din punct de vedere economic decât țările
10.327
9.89
2.0356
2.6415
0.609210.267
10.48
2.0786
2.6704
0.598710.293
10.22
2.0593
2.6575
0.6033
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TND RO UK

52
entități lor analizate, lucru ce duce la o politică fiscală mai permisivă pentru a atrage
investitori străini și pentru a susține investitorii autohtoni.
Cu toate acestea, menținerea unei rate scăzute a impozitului pe profit duce și la
colectarea de sume mai mici la bugetul statului, buget care nu este capabil sa finanțeze
mari proiecte de dezvoltare economică.
În ciuda taxelor și impozitelor mai mari din vestul Europei, companiile au la
dispoziție o infrastructură net superioară, un sistem de transporturi mult mai bine
dezvoltat și o deschidere mult mai bună către piețele dezvoltate din America de Nord.

53

Influența fiscalității asupra
performanței firmei

Capitolul IV.
Influența TVA asupra
performanței firmei

54
Capitolul 4.
Studiu de caz
Influența taxei pe valoarea adăugată asupra performanței firmei

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, ce influențează toate fazele
circuitului economic și anume: aprovizionarea, producția, serviciile, distribuția și
vânzările către consumatorii finali. Această taxă are influență directă în bilanțul unei
întreprinderi în contul de creanțe clienți pentru TVA colectat și în contul datorii furnizori
pentru TVA deductibil.
În studiul de caz am ales 4 entități din fiecare grup de firme astfel:
1. ArcelorMittal:
a. ArcelorMittal Atlantique et Lorraine – Franța
b. ArcelorMittal Poland SA – Polonia
c. ArcelorMittal Ostrava – Republica Cehă
d. ArcelorMittal Galați SA – România
2. Tata Steel
a. Tata Steel UK Holdings Limited – Regatul Unit
b. Tata Steel UK Limited – Regatul Unit
c. Tata Steel Ijmuiden – Olanda
d. Tata Steel Nederland – Olanda
Pentru aceste entități am simulat schimbările ce s -ar produce la nivelul
disponibilităților bănești, datoriilor și a pasivului în momentul schimbării cotelor de
taxare ale TVA, și comparația între ratele de rentabilitate, lichiditate și gradul de
îndat orare obținute în mod real în țara în care entitatea își desfășoară activitatea și ratele
ipotetice obținute în urma aplicării cotelor de TVA din alte țări.

4.1. ArcelorMittal
4.1.1. ArcelorMittal Atlantique et Lorraine
În urma analizei conturilor de creanțe clienți și datorii furnizori, am ajuns la
concluzia că avem TVA de recuperat și aplicând pentru această entitate din Franța, cotele
de TVA din România și Luxemburg de 24%30 respectiv 17%, TVA de recuperat a crescut

30 Cota de TVA din România în perioada analizată 2011 -2015, conform OUG 58/2 010 pentru modificarea
și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar fiscale, art. II, al. 44.

55
sau a scăzut antrenând modificăril e valorilor disponibilităților bănești, datoriilor și total
pasiv după cum este reprezentat în tabelul 4.1:

Tabelul 4.1. Indicatorii modificați în urma aplicării altor cote de TVA [mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
TVA de recuperat FR 58 37 26 17 0
TVA de recuperat RO 69 45 31 20 0
TVA de recuperat LU 49 32 22 15 0
Disponibilități FR 0.208 1.169 0.811 0.203 0.204
Disponibilități RO 11.77 8.59 5.92 3.62 0.18
Disponibilități LU -8.46 -4.40 -3.02 -2.36 0.23
Datorii FR 2276.14 2206.70 2402.29 2547.18 2584.00
Datorii RO 2287.70 2214.12 2407.40 2550.59 2583.97
Datorii LU 2267.46 2201.13 2398.46 2544.61 2584.02
Total Pasiv FR 3143.39 2997.88 3054.10 3433.97 3785.37
Total pasiv RO 3154.95 3005.30 3059.21 3437.38 3785.34
Total pasiv LU 3134.72 2992.31 3050.26 3431.40 3785.39
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii ArcelorMittal

Modificările elementelor din bilanțul întreprinderii, atunci când aplicăm alte cote
ale taxei pe valoarea adăugată, ne conduc de asemenea și la modificări ale principalelor
rate de rentabilitate, de lichiditate și îndatorare după cum urmează:

Tabelul 4.2. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE FR [%] 4.88 1.58 -7.38 -10.57 -3.34
RRE RO [%] 4.92 1.59 -7.40 -10.59 -3.34
RRE LU [%] 4.85 1.58 -7.36 -10.56 -3.34
RRF FR [%] 7.44 3.98 -19.35 -27.53 -7.29
RRF RO [%] 7.54 4.02 -19.50 -27.64 -7.29
RRF LU [%] 7.37 3.95 -19.23 -27.45 -7.29
LG FR 1.0099 2.0149 1.3890 1.7510 2.1055
LG RO 1.0099 2.0056 1.3874 1.7485 2.1055
LG LU 1.0100 2.0219 1.3902 1.7528 2.1055
RSG FR 1.3810 1.3585 1.2713 1.3481 1.4649
RSG RO 1.3740 1.3540 1.2686 1.3463 1.4649
RSG LU 1.3863 1.3620 1.2734 1.3495 1.4649
GIT FR 2.6245 2.7891 3.6856 2.8724 2.1509
GIT RO 2.6735 2.8250 3.7226 2.8873 2.1508
GIT LU 2.5887 2.7627 3.6582 2.8612 2.1509
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii ArcelorMittal

56
În anul 2011, TVA deductibil este egal cu cel colectat și astfel indicatorii și ratele
noastre nu sunt influențate, în condițiile în care nu avem nimic de plată sau de recuperat.
Atât pentru rata de rentabilitate economică cât și pentru cea financiară, di ntre cele
3 situații analizate, valoarea cea mai mare s -ar obține în România, iar valoarea cea mai
mică în Luxemburg, cotele de TVA acționând direct proporțional asupra celor 2 rate.
În cazul ratelor de lichiditate, valoarea cea mai mare o obținem în Luxem burg.
Pentru rata de lichiditate generală situația din 2011 și 2014 este cea mai favorabilă
depășind valoarea 2. Valori acceptabile înregistrează și rata solvabilității generale, iar
valori ridicate s -ar obține în Luxemburg unde avem cea mai mică cotă de T VA.
Gradul de îndatorare este foarte ridicat, și indică o stare nefavorabilă în toate cele
3 situații analizate; cu toate acestea, în Luxemburg rata este mai scăzută cu 1,39 procente
față de Franța și 3,28% față de România și reprezintă o situație favorab ilă.

Figura 4.1. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 4.2.

În cazul ratelor de rentabilitate, situația mai favorabilă o găsim în România, unde
cota mai mare de TVA ne ajută să recuperăm mai mult, cu toate astea în Luxemburg
obținem situațiile cele mai favorabile în cazul ratelor de lichiditate și a gradului de
îndatorare.

4.1.2. ArcelorMittal Poland

Pentru această întreprindere, situația celor 2 conturi de TVA colectat și dedu ctibil
este aproape echilibrată, așa că în ultimii 5 ani am avut și TVA de plată și de recuperat.
4.88
7.44
1.0099
1.3810
2.62454.92
7.54
1.0099
1.3740
2.67354.85
7.37
1.01
1.3863
2.5887
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TFR RO LU

57
Astfel, am luat în considerare că avem TVA de recuperat și în anii cu TVA de plată am
folosit valori negative.
În urma modificării cotei de TVA, de la 23% câ t este în Polonia la 24% și 23%,
atât cât este în România respectiv Luxemburg, am obținut următoarele rezultate ale
disponibilităților, datoriilor și a pasivului:

Tabelul 4.3. Indicatorii modificați în urma aplicării altor cote de TVA [mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
TVA de recuperat PL 3.12 -0.55 15.10 -13.64 -11.33
TVA de recuperat RO 3.25 -0.57 15.76 -14.23 -11.83
TVA de recuperat LU 2.30 -0.41 11.16 -10.08 -8.38
Disponibilități PL 593.14 357.96 309.64 242.10 491.17
Disponibilități RO 593.28 357.94 310.30 241.51 490.68
Disponibilități LU 592.33 358.11 305.70 245.66 494.13
Datorii PL 984.33 884.85 947.93 821.28 991.38
Datorii RO 984.47 884.83 948.58 820.68 990.88
Datorii LU 983.52 885.00 943.99 824.84 994.33
Total Pasiv PL 3192.93 2989.99 2976.36 2871.05 3237.17
Total pasiv RO 3193.06 2989.97 2977.02 2870.45 3236.68
Total pasiv LU 3192.11 2990.13 2972.42 2874.61 3240.13
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii ArcelorMittal

Diferența mică de 1 procent dintre cota de TVA din Polonia și cea din România,
se traduce printr -un TVA de recuperat mai mare cu 0,14 milioane EUR în situația în care
aplicăm TVA -ul românesc. O cotă mai mică în Luxemburg, ne permite să recuperăm mai
puțin TVA, ceea ce duce la o scădere a indicatorilor din tabelul 4.3 cu 0,81 milioane euro.

Tabelul 4.4. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE PL [%] 5.19 4.92 0.87 -5.33 6.61
RRE RO [%] 5.19 4.92 0.87 -5.33 6.60
RRE LU [%] 5.18 4.92 0.86 -5.34 6.61
RRF PL [%] 4.87 6.09 0.81 -6.53 6.09
RRF RO [%] 4.87 6.09 0.81 -6.53 6.09
RRF LU [%] 4.87 6.09 0.81 -6.54 6.10
LG PL 2.3106 2.0235 1.8788 2.0270 2.0346
LG RO 2.3103 2.0236 1.8780 2.0280 2.0353
LG LU 2.3123 2.0233 1.8839 2.0207 2.0307
RSG PL 3.2438 3.3791 3.1399 3.4958 3.2653

58
RSG RO 3.2433 3.3792 3.1377 3.4984 3.2670
RSG LU 3.2464 3.3785 3.1530 3.4808 3.2556
GIT PL 0.4457 0.4203 0.4673 0.4007 0.4414
GIT RO 0.4458 0.4203 0.4678 0.4003 0.4411
GIT LU 0.4452 0.4204 0.4645 0.4031 0.4433
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii ArcelorMittal

Toate ratele prezintă diferențe foarte mici, tocmai datorită faptului că cele 2
conturi de creanțe clienți și datorii furnizori sunt aproape egale. Rentabilitatea este mai
bună atât în situația reală din Polonia, cât și în situația ipotetică din România. În cazul
aplicării cotei luxemburgheze rentabilitatea economică scade cu doar 1 procent.

Figura 4.2. Evoluția ratelor de rentabilitat e, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 4.4.

Ambele rate de lichiditate sunt foarte bune în perioada analizată, situația
favorabilă având -o aplicând TVA -ul luxemburghez, cu o diferență foarte mică de ordinul
miimilor. L a fel și cu gradul de îndatorare, deși valorile se situează sub 50%, în România
avem rata levierului cea mai mare, iar în Luxemburg cea mai mică.

4.1.3. ArcelorMittal Ostrava

Întreprinderea din Republica Cehă a celor de la ArcelorMittal, a înregistrat un
TVA de recuperat pe toți cei 5 ani ai analizei, și diferența mai mare sau mai mică în
situația ipotetică în care aplicăm cotele de TVA din România și Luxemburg, au făcut ca
societatea să -și sporească sau diminueze disponibilitățile, datoriile și pasivu l, așa cum
putem vedea în tabelul 4.5:

5.19
4.87
2.3106
3.2438
0.44575.19
4.87
2.3103
3.2433
0.44585.18
4.87
2.3123
3.2464
0.4452
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TPL RO LU

59
Tabelul 4.5. Indicatorii modificați în urma aplicării altor cote de TVA [mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
TVA de recuperat CZ 8.46 5.33 12.24 2.30 -1.01
TVA de recuperat RO 9.67 6.09 13.99 2.63 -1.15
TVA de recuperat LU 6.85 4.31 9.91 1.86 -0.82
Disponibilități CZ 3.72 5.47 3.24 4.10 8.08
Disponibilități RO 4.93 6.23 4.99 4.43 7.93
Disponibilități LU 2.11 4.45 0.91 3.66 8.27
Datorii CZ 295.84 323.20 317.69 287.89 334.35
Datorii RO 297.05 323.96 319.44 288.22 334.21
Datorii LU 294.23 322.18 315.36 287.46 334.55
Total Pasiv CZ 1028.40 1857.78 2071.79 2463.28 2438.91
Total pasiv RO 1029.61 1858.55 2073.54 2463.61 2438.76
Total pasiv LU 1026.79 1856.77 2069.45 2462.84 2439.10
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii ArcelorMittal

TVA -ul de recuperat ipotetic obținut în România este mai mare cu 14,29 % față
de cel real obținut în Cehia, în timp ce TVA -ul de recuperat din Luxemburg este mai mic
cu 23,53% față de cel din Cehia, lucru tradus prin diminuarea disponibilităților odată cu
aplicarea cotei luxemburgheze și majorarea atunci când luăm în calcul cota românească.
Modificarea principalelor rate de rentabilitate, lichiditate și îndatorare sunt
reprezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 4.6. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE CZ [%] 1.758 5.430 4.335 1.295 1.338
RRE RO [%] 1.761 5.433 4.339 1.296 1.338
RRE LU [%] 1.754 5.427 4.329 1.295 1.338
RRF CZ [%] 1.471 4.531 3.591 1.145 1.236
RRF RO [%] 1.474 4.533 3.594 1.145 1.236
RRF LU [%] 1.468 4.528 3.586 1.145 1.236
LG CZ 1.4673 4.2062 3.3205 6.8778 4.0262
LG RO 1.4652 4.1981 3.3069 6.8704 4.0276
LG LU 1.4700 4.2170 3.3387 6.8876 4.0243
RSG CZ 3.4761 5.7481 6.5213 8.5562 7.2944
RSG RO 3.4620 5.7346 6.4856 8.5465 7.2976
RSG LU 3.4952 5.7662 6.5696 8.5693 7.2902
GIT CZ 0.4039 0.2106 0.1811 0.1323 0.1589
GIT RO 0.4062 0.2112 0.1823 0.1325 0.1588
GIT LU 0.4008 0.2098 0.1795 0.1321 0.1590
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii ArcelorMittal

60
În România se obțin cele mai bune rate de rentabilitate, în timp ce în Luxemburg
se obțin valorile cele mai mici, însă situația se inversează în cazul ratelor de lichiditate
generală și solvabilitate c ând de data aceasta în Luxemburg sunt cele mai bune scoruri.
Ratele de lichiditate ne arată poziția bună a firmei în toți anii analizați, cu o scădere
semnificativă în anul 2015, atunci când lichiditatea generală este sub 2.
În perioada analizată, gradul de îndatorare se află într -un interval favorabil,
depășind cu puțin coeficientul de 0,4 în anul 2015. Diferențele mici fac ca firma să aibă
situații bune în toate cele 3 țări, însă varianta cea mai favorabilă este în Luxemburg cu o
rată mai mică.
Figura 4 .3. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 4.6.

Pentru ratele de rentabilitate situațiile favorabile sunt în momentul aplicării cotei
de TVA românesc, în timp ce în Luxemburg s -au obținu t valori mai bune pentru ratele de
lichiditate și îndatorare.

4.1.4. ArcelorMittal Galați

Din analiza conturilor de TVA am ajuns la concluzia ca firma are TVA de
recuperat, cota mai mică aplicată în Luxemburg duce la o micșorare a TVA -ului de
recuperat și astfel avem disponibilități, datorii și pasive mai mici decât în România.

Tabelul 4.7. Indicatorii modificați în urma aplicării altor cote de TVA [mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
TVA de recuperat RO 17 15 18 10 14
TVA de recuperat LU 12 10 13 7 10 1.758
1.471
1.4673
3.4761
0.40391.761
1.474
1.4652
3.4620
0.40621.754
1.468
1.4700
3.4952
0.4008
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TCZ RO LU

61
2015 2014 2013 2012 2011
Disponibilități RO 0.83 1.40 34.25 116.39 1.00
Disponibilități LU -4.13 -2.88 28.95 113.46 -2.96
Datorii RO 306.17 336.27 321.79 295.85 404.48
Datorii LU 301.21 331.98 316.49 292.92 400.52
Total pasiv RO 636.48 735.81 800.27 962.49 1137.59
Total pasiv LU 631.52 731.52 794.97 959.56 1133.64
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile intreprinderii ArcelorMittal

Datoriile s -ar diminua, cu o medie pe cei 5 ani, de 4,29 milioane euro ceea ce
reprezintă o diminuare medie de 1,32%, în timp ce pasivele s -ar diminua cu doar 0,54%
față de situația reală.
Modificarea principalelor rate de rentabilitate, lichiditate și îndatorare este
reprezentată în tabelul 4.8:
Tabelul 4.8. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE RO [%] -14.65 -20.73 -27.43 -6.51 -16.42
RRE LU [%] -14.49 -20.56 -27.19 -6.49 -16.34
RRF RO [%] -19.95 -26.96 -34.53 -7.82 -19.58
RRF LU [%] -19.66 -26.68 -34.15 -7.79 -19.47
LG RO 1.3790 1.6654 1.9447 2.7392 2.0244
LG LU 1.3894 1.6788 1.9707 2.7713 2.0401
RSG RO 2.0789 2.1882 2.4869 3.2533 2.8125
RSG LU 2.1131 2.2164 2.5285 3.2859 2.8403
GIT RO 0.9269 0.8416 0.6725 0.4438 0.5517
GIT LU 0.8984 0.8221 0.6542 0.4375 0.5434
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii ArcelorMittal

Întrucât în toți anii analizați avem pierdere, ratele de rentabilitate sunt negative,
cu toate astea rentabilitatea în România este mai mică și în creștere dacă ne referim doar
la ultimii 3 ani. Lichiditatea generală este supraunitară, și mai mare în Luxem burg cu o
medie a ultimilor 5 ani de 0,97%. Același lucru îl putem spune și despre rata solvabilității,
mai mare în varianta ipotetică a aplicării cotei de 17% din Luxemburg față de 24% din
România cu o medie de 1,31%.

62
Figura 4.4. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și indatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 4.8.

Variantele favorabile în toate cele 5 rate calculate, sunt în situația ipotetică a
aplicării cotei de TVA din Luxemburg, acolo unde compania ArcelorMittal își are sediul
central.
Gradul de îndatorare se află într -o zona periculoasă depășind cu mult coefic ientul
de 0,6 până la care suntem într -o zonă bună. Cu toate astea în Luxemburg diminuarea
ratei levierului cu 3,17 % ne face să emitem concluzia că aceasta depinde direct
proporțional de scăderea cotei de TVA.

4.2. Tata Steel
4.2.1. Tata Steel UK Hold ings Limited
Valoarea mai mare a TVA deductibilă față de cea colectată, duce la un TVA de
recuperat, și aplicând o cotă mai mare de TVA față de cota din Marea Britanie ne face să
avem posibilitatea de a recupera o valoarea mai mare, care se traduce în spor irea
disponibilităților.

Tabelul 4.9. Indicatorii modificați în urma aplicării altor cote de TVA [mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
TVA de recuperat UK 45 70 92 99 59
TVA de recuperat RO 54 84 110 118 71
Disponibilități UK 304.01 484.03 662.51 737.16 743.04
Disponibilități RO 313.08 497.99 680.89 756.90 754.82
Datorii UK 9909.76 8698.10 8323.30 8374.88 8087.34 -14.654
-19.953
1.3790
2.0789
0.9269-14.494
-19.658
1.3894
2.1131
0.8984
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TRO LU

63
Datorii RO 9918.84 8712.07 8341.68 8394.62 8099.12
Total pasiv UK 8395.23 8620.85 8685.85 10064.96 10700.44
Total pasiv RO 8404.31 8634.81 8704.23 10084.70 10712.22
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile intreprinderii Tata Steel

Prin această strategie, disponibilitățile cresc în România cu o medie pe cei 5 ani
de 2,58% ceea ce înseamnă 15 milioane euro, o valoare foarte mare având în vedere
diferența de 4% dintre cotele de TVA aplicate în cele 2 țări. Aceeași diferență de 15
milioane face ca datoriile să crească cu doar 0,17% și total pasiv cu 0,16%.
Modificarea principalelor rate de rentabilitate, lichiditate și î ndatorare sunt
reprezentate în tabelul 4.10:

Tabelul 4.10. Ratele de rentabilitate, lichiditate și indatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE UK [%] -28.30 -16.53 -29.32 -16.32 -5.56
RRE RO [%] -28.37 -16.59 -29.45 -16.38 -5.57
RRF UK [%] 68.39 834.37 -347.56 -56.67 -14.52
RRF RO [%] 67.98 706.66 -366.12 -57.34 -14.59
LG UK 0.8010 0.7545 0.8722 1.0919 1.3419
LG RO 0.8014 0.7553 0.8727 1.0915 1.3409
RSG UK 0.8472 0.9911 1.0436 1.2018 1.3231
RSG RO 0.8464 0.9895 1.0413 1.1990 1.3212
GIT UK -6.5431 -112.5937 22.9577 4.9553 3.0949
GIT RO -6.5101 -95.5126 24.2373 5.0257 3.1135
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii Tata Steel

Pierderea înregistrată în toți anii analizați ne conduce la o rată a rentabilității
economice negativă, dar mai ridicată în Regatul Unit cu un procent mic de 0,31%. Rata
rentabilității financiare ne arată niște valori foarte mari în 2014 de 834.37% în Marea
Britanie, mai mare cu 8,07% față de aceeași rată obținută în România.
Lichiditatea generală este mai bună în România în perioada 2013 -2015 și mai bună
în Regat în primii 2 ani de analiză, 2011 -2012. Rata de solvabilitate generală este în
descreștere din 2011 și până în 2015 și prezintă valori mai ridicate în Marea Britanie cu
o medie de 0,17%.
Gradul de îndatorare este negativ în ultimii 2 ani deoarece capitalurile proprii sunt
negative. Valorile extrem de mari ale gradului de îndatorare duce la o situație riscantă
pentru creditori.

64
Figura 4.5. Evoluția ratelor de rentabilitate, lic hiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 4.10.

În Marea Britanie avem situația mai favorabilă în cazul ratelor de rentabilitate și
a solvabilității generale dar și a gradului de îndatorare, pe când în România avem varianta
mai favorabilă pentru lichiditatea generală.

4.2.2. Tata Steel UK Limited

Soldul contului TVA deductibilă este net superior celei colectate, astfel că avem
o valoare a TVA -ului de recuperat foarte mare. Pentru această entitate se presupune
aplicarea cotei de TVA din România de 24% față de cota britanică de 20%. Diferența de
4 procente între cele 2 cote de TVA determină o modificare a principalilor indicatori după
cum se poate vedea în tabelul 4.11:

Tabelul 4.11. Indicatorii modificați în urma aplicării a ltor cote de TVA [mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
TVA de recuperat UK 104 111 97 123 106
TVA de recuperat RO 125 134 116 148 127
Disponibilități UK 44.02 63.97 146.44 153.43 299.03
Disponibilități RO 64.84 86.26 165.80 178.08 320.17
Datorii UK 5864.15 4876.54 4197.08 3612.69 3677.82
Datorii RO 5884.96 4898.83 4216.45 3637.34 3698.96
Total pasiv UK 5583.53 5872.37 5322.52 5577.26 6264.86
Total pasiv RO 5604.34 5894.66 5341.89 5601.91 6286.00
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii Tata Steel -28.298
68.392
0.8010
0.8472
-6.5431-28.368
67.985
0.8014
0.8464
-6.5101R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TUK RO

65
În situația măririi cotei de TVA, disponibilitățile bănești, datoriile și pasivele cresc
în medie cu 21,65 milioane euro, în procente traducându -se în 23,70% în cazul
disponibilităților, 0,51% în cazul datoriilor și cu doar 0,38% în cazul pasivelor.
Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare se modifică după cum se observă
în tabelul 4.12.

Tabelul 4.12. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE UK [%] -55.77 -14.06 -25.64 -16.02 -4.18
RRE RO [%] -56.39 -14.17 -25.81 -16.14 -4.21
RRF UK [%] 376.47 -40.48 -66.42 -26.17 -6.13
RRF RO [%] 350.47 -41.41 -67.58 -26.51 -6.18
LG UK 0.5735 0.6256 0.8180 1.0147 1.4199
LG RO 0.5758 0.6377 0.8327 1.0359 1.4407
RSG UK 0.9521 1.2042 1.2681 1.5438 1.7034
RSG RO 0.9488 1.1987 1.2623 1.5333 1.6937
GIT UK -20.8971 4.8970 3.7293 1.8389 1.4216
GIT RO -19.5230 5.0320 3.8121 1.8750 1.4416
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii Tata Steel

Deoarece rezultatele întreprinderii sunt negative, atunci și ratele de rentabilitate
prezintă valori negative, doar pentru rata de rentabilitate financiară din anul 2015 avem
valori fals pozitive întrucât în acel an și capitalul propriu tot negativ este. V alorile reale
ale acestor rate sunt mai mari decât valorile ipotetice cu o medie de 0,78% în cazul ratei
rentabilității economice și 2,71% în cazul ratei rentabilității financiare.
Lichiditatea generală este în scădere în ultimii 5 ani și în Marea Britani e obținem
un scor mai bun, cu toate astea nivelul scăzut ne arată că activele circulante nu se pot
transforma în lichidități într -un timp prea convenabil fiind cu mult sub valoarea
convenabilă. Solvabilitatea este într -un interval normal în perioada 2011 -2015, doar în
anul 2015 fiind sub valoarea de normalitate de 1. Aplicarea unei rate de TVA superioară
face ca solvabilitatea să scadă puțin, cu o medie pe ultimii 5 ani de 0,51%.
Gradul de îndatorare real este mai bun decât cel ipotetic obținut în România p entru
toată perioada analizată, însă are valori peste limita normală în perioada 2011 -2014 și sub
pragul de 0 în anul 2015.

66
Figura 4.6. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 4.12.

După cum se observă și pe grafic varianta cea mai favorabilă pentru ratele de
rentabilitate este cea obținută în mod real în Regatul Unit. Pentru lichiditatea generală
situația ipotetică când aplicăm cota românească de TVA este mai bună obținând un scor
cu 0,42% mai mare, în timp ce rata solvabilității generale este mai bună în Marea Britanie.

4.2.3. Tata Steel Ijmuiden B.V.

Soldul contului TVA deductibilă este mai mic decât al celei colectate, astfel că
avem TVA de plată. Pentru această entitate se pr esupune aplicarea cotei de TVA din
România și Regatul Unit de 24%, respectiv 20%, în comparație cu cota olandeză de 21%.
Aceste diferențe determină schimbări în valoarea finală a TVA pe care trebuie să -l plătim
majorând sau diminuând disponibilitățile băne ști, datoriile și pasivul companiei.

Tabelul 4.13. Indicatorii modificați în urma aplicării altor cote de TVA [mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
TVA de plată ND 134 155 -60 31 54
TVA de plată RO 153 177 -68 35 62
TVA de plată UK 127 147 -57 29 52
Disponibilități ND 99.00 14.00 712.00 700.00 601.00
Disponibilități RO 79.88 -8.09 720.50 695.61 593.21
Disponibilități UK 105.37 21.36 709.17 701.46 603.60
Datorii ND 1086.00 1075.00 1332.00 1656.00 1635.00
Datorii RO 1066.88 1052.91 1340.50 1651.61 1627.21 -55.773
3.765
0.5735
0.9521
-20.8971-56.393
3.505
0.5758
0.9488
-19.5230R R E [ % ] R R F LG R S G G I TUK RO

67
2015 2014 2013 2012 2011
Datorii UK 1092.37 1082.36 1329.17 1657.46 1637.60
Total Pasiv ND 3193.00 3272.00 3519.00 3750.00 3618.00
Total pasiv RO 3173.88 3249.91 3527.50 3745.61 3610.21
Total pasiv UK 3199.37 3279.36 3516.17 3751.46 3620.60
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii Tata Steel

Disponibilitățile scad în România, deoarece plătim o taxă mai mare, și cresc în
Marea Britanie față de disponibilitățile bănești obținute în Olanda. Cota mai mare de TVA
duce la scăderea disponibilități lor cu un procent de 6,17 față de disponibilitățile reale, în
timp ce cota britanică mai mică cu 1 procent față de cea olandeză, ar duce la o creștere a
disponibilităților cu 0,7%.
Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare se modifică după cum se observă
în tabelul 4.14.
Tabelul 4.14. Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE ND [%] 14.09 6.68 4.83 11.35 9.76
RRE RO [%] 13.97 6.62 4.85 11.33 9.73
RRE UK [%] 14.13 6.70 4.83 11.35 9.77
RRF ND [%] 13.24 5.83 4.34 10.60 9.13
RRF RO [%] 13.12 5.77 4.36 10.58 9.09
RRF UK [%] 13.28 5.85 4.34 10.61 9.14
LG ND 1.8589 1.8687 1.8032 1.7860 1.8174
LG RO 1.8764 1.8890 1.7968 1.7890 1.8231
LG UK 1.8533 1.8621 1.8054 1.7850 1.8155
RSG ND 2.9401 3.0437 2.6419 2.2645 2.2128
RSG RO 2.9928 3.1076 2.6251 2.2705 2.2234
RSG UK 2.9230 3.0230 2.6475 2.2625 2.2093
GIT ND 0.5154 0.4893 0.6091 0.7908 0.8245
GIT RO 0.5018 0.4745 0.6153 0.7871 0.8174
GIT UK 0.5200 0.4943 0.6070 0.7921 0.8269
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii Tata Steel

Ratele de rentabilitate sunt la un nivel corespunzător în toți anii studiați.
Dimensiunea cotei de TVA, influențează invers proporțional acești indicatori. Rata de
rentabilitate economică ar scădea în România în cu o medie de 0,57%, excepție făcând
anul 20 13 atunci când situație conturilor de TVA ne conduce către un TVA de recuperat,
în timp ce în Marea Britanie ar crește, datorită cotei de TVA mai mică, cu circa 0,19%.
Rata rentabilității financiare ne arată aceeași situație, în România ar scădea cu 0,63% și
ar crește cu 0,21% în Marea Britanie.

68
Lichiditate generală este mai mare în România cu circa 0,63% în timp ce în Marea
Britanie este mai mică cu 0,83% față de lichiditatea reală obținută în Olanda.
Solvabilitatea generală urmează aceeași regulă, mai ma re în România cu 1,16% și mai
mică în Marea Britanie cu 0,38%.
Gradul de îndatorare are valoarea cea mai mică și bineînțeles cea mai favorabilă
atunci când se aplică cota de TVA mai mare și anume cea din România. Față de cea reală
această rată s -ar micșor a în România cu un procent de 0,18% în timp ce în Marea Britanie
ar crește cu 0,59%.

Figura 4.7. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 4.14.

Situațiile mai favorabile pentru ratele d e rentabilitate le avem în cazul aplicării
cotei britanice de TVA, în timp ce variantele favorabile pentru ratele de lichiditate și
îndatorare le avem în urma aplicării cotei românești.

4.2.4. Tata Steel Nederland

Soldul contului TVA colectată este mai mare decât cel al taxei deductibile, astfel
încât avem TVA de plată. Pentru această entitate se presupune aplicarea cotei de TVA
din România și Regatul Unit de 24%, respectiv 20%, în comparație cu cota olandeză de
21%. Aceste diferențe determină schimbări în valoarea finală a TVA pe care trebuie să -l
plătim majorând sau diminuând disponibilitățile bănești, datoriile și pasivul companiei.

14.09
13.24
1.8589
2.9401
0.515413.97
13.12
1.8764
2.9928
0.501814.13
13.28
1.8533
2.9230
0.5200
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TND RO UK

69
Tabelul 4.15. Indicatorii modificați în urma aplicării altor cote de TVA [mil. EURO]
2015 2014 2013 2012 2011
TVA de plată ND 195 143 130 56 109
TVA de plată RO 223 163 148 64 125
TVA de plată UK 186 136 123 54 104
Disponibilități ND 207.00 271.00 411.00 447.00 316.00
Disponibilități RO 179.13 250.62 392.48 438.94 300.40
Disponibilități UK 216.29 277.79 417.17 449.69 321.20
Datorii ND 1626.00 1562.00 1730.00 1787.00 1771.00
Datorii RO 1598.13 1541.62 1711.48 1778.94 1755.40
Datorii UK 1635.29 1568.79 1736.17 1789.69 1776.20
Total Pasiv ND 4295.00 4135.00 4397.00 4469.00 4378.00
Total pasiv RO 4267.13 4114.62 4378.48 4460.94 4362.40
Total pasiv UK 4304.29 4141.79 4403.17 4471.69 4383.20
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile întreprinderii Tata Steel

Disponibilitățile scad în România, deoarece plătim o taxă mai mare, și cresc în
Marea Britanie față de disponibilitățile bănești obținute în Olanda. Cota mai mare de TVA
duce la scăderea disponibilităților cu un procent de 7,09 față de disponibilitățile re ale, în
timp ce cota britanică mai mică cu 1 procent față de cea olandeză, ar duce la o creștere a
disponibilităților cu 2,15%.
Ratele de rentabilitate, lichiditate și îndatorare se modifică după cum se observă
în tabelul 4.14.
Tabelul 4.16. Ratele d e rentabilitate, lichiditate și îndatorare
2015 2014 2013 2012 2011
RRE ND [%] 10.33 4.45 0.90 0.59 9.14
RRE RO [%] 10.23 4.42 0.90 0.59 9.09
RRE UK [%] 10.36 4.46 0.90 0.59 9.15
RRF ND [%] 9.89 4.47 0.04 0.04 10.05
RRF RO [%] 9.79 4.43 0.04 0.04 9.99
RRF UK [%] 9.93 4.48 0.04 0.04 10.07
LG ND 2.0356 1.8865 2.0124 1.8787 1.8642
LG RO 2.0589 1.9014 2.0271 1.8844 1.8744
LG UK 2.0280 1.8817 2.0076 1.8768 1.8608
RSG ND 2.6415 2.6472 2.5416 2.5008 2.4720
RSG RO 2.6875 2.6822 2.5691 2.5122 2.4940
RSG UK 2.6264 2.6358 2.5326 2.4971 2.4648
GIT ND 0.6092 0.6071 0.6487 0.6663 0.6793
GIT RO 0.5926 0.5944 0.6373 0.6613 0.6693
GIT UK 0.6148 0.6113 0.6525 0.6680 0.6827
Sursa: Date prelucrate și calculate din bilanțurile intreprinderii Tata Steel

70
Ratele de rentabilitate sunt la un nivel corespunzător în toți anii studiați.
Dimensiunea cotei de TVA, influențează invers proporțional acești indicatori. Rata de
rentabilitate economică ar scădea în România cu o medie de 0,6%, în timp ce în Marea
Britani e ar crește, datorită cotei de TVA mai mică, cu doar 0,20%. Rata rentabilității
financiare ne arată aceeași situație, în România ar scădea cu 0,69% și ar crește cu 0,23%
în Marea Britanie.
Dimensiunea ratelor de lichiditate ne arată o situație bună. Lichi ditate generală
este mai mare în România cu circa 1,10% în timp ce în Marea Britanie este mai mică cu
0,23% față de lichiditatea reală obținută în Olanda. Solvabilitatea generală urmează
aceeași regulă, mai mare în România cu 1,10% și mai mică în Marea Bri tanie cu 0,36%.
Gradul de îndatorare are valoarea cea mai mică și bineînțeles cea mai favorabilă
atunci când se aplică cota de TVA mai mare și anume cea din România. Față de cea reală,
această rată s -ar micșora în România cu un procent de 1,79% în timp ce în Marea Britanie
ar crește cu 0,59%.

Figura 4.8. Evoluția ratelor de rentabilitate, lichiditate și îndatorare – an 2015

Sursa: Date prelucrate din tabelul 4.16.

Situațiile mai favorabile pentru ratele de rentabilitate le avem în cazul aplicării
cotei britanice de TVA, în timp ce variantele favorabile pentru ratele de lichiditate și
îndatorare le avem în urma aplicării cotei românești.

10.33
9.89
2.0356
2.6415
0.609210.23
9.79
2.0589
2.6875
0.592610.36
9.93
2.0280
2.6264
0.6148
R R E [ % ] R R F [ % ] LG R S G G I TND RO UK

71
4.3. Concluzii
În realitate, taxa pe valoarea adăugată influențează mult mai multe elemente decât
cele prezentate în studiu, însă pentru a evidenția impactul pe care îl are aplicarea
diferitelor cote, cele mai relevante schimbări sunt la nivelul trezoreriei, care la rândul ei
influențează în mod direct activele circulante.
Atunci când societatea înregistrea ză un TVA de plată, ratele de rentabilitate
economico -financiare scad odată cu creșterea cotei de TVA și cresc odată cu scăderea
cotei. În aceeași situație se află și gradul de îndatorare, diferența fiind că pentru firmă este
benefică o valoare mai mică a acestei rate. Ratele de lichiditate cresc odată cu creșterea
cotei de TVA, lucru benefic pentru firmă și scad odată ce aplicăm o cota mai mică.
În situația când avem de recuperat TVA, o cotă mai ridicată ne îmbunătățește
ratele de rentabilitate economică ș i financiară, face ca gradul de îndatorare să se majoreze,
lucru nefavorabil, în timp ce ratele de lichiditate se înrăutățesc.
Pentru a diminua impactul acestui impozit indirect, atât agenții economici cât și
organismele fiscale trebuie să ia unele măsuri benefice pentru ambele părți:
– Formarea de strategii de optimizare a stocurilor apropiind cât mai mult
aprovizionarea cu lansarea lor în producție.
– Strategii în sensul încasării de creanțe mai devreme decât plata datoriilor astfel încât
TVA colectată să p oată finanța cât mai mult din TVA deductibilă datorată
furnizorilor.
– Autoritatea fiscală să definească foarte bine prin propriile legi scutirile de la plata
TVA -ului.
– Adoptarea unor legi comune la nivelul statelor Uniunii Europene privind taxa pe
valoarea adăugată.