Ce mi-a povestit un greier mic [621206]

I
I
I
I
1
I
J l
1
J
J
J
1
J l
H
. 1
. 1
J l
« I
H
tiAurelia ANASmaranda Maria CIOFLICA
Proiecte tematice
orientative
#
Editura Tehno-Art
li

Referenți:
Prof. Viorica Preda – Inspector pentru învățământul preprimar
Direcția Generală a învățământului Preuniversitar
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
Inst. Zoe Viorica Ivănuș – Inspector pentru învățământul preprimar
Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara
Colaboratori:
Corector: Eva Varga
Desenator: Zena Ianko
Ed. Goia Manoara, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1, Brad
Ed. Lazăr Elena-Lucia, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1, Brad
Ed. Ianc Georgeta, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1, Brad
Ed. Joldiș Mariana, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1, Brad
Inst. Stânga Adriana-Maria, Grădinița cu Program Normal, Brad
Ed. Furdui Lidia, Grădinița Program Prelungit Nr.2, Deva
Inst. Oprișa Ersilia, Școala Normală “Sabin Drăgoi”, Deva
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
ANA, AURELIA
Proiecte tematice orientative / Aurelia Ana, Smaranda Maria Cioflica.
– Petroșani : Tehno-Art, 2006
ISBN (iO) 973-7779-54-1 ; ISBN (13) 978-973-7779-54-0
I. Cioflica, Smaranda Maria
371.214:373.24
© Editura Tehno-Art, 2006
Tipărit la Imprimeria de Vest, Oradea
Calea Aradului, nr. 35,
410223 Oradea.
Tel./Fax: 0259/413 835.

3
Prefață
Noul curriculum pentru învățământul preșcolar este gândit în spiritul aplicării metodei
proiectelor la acest nivel și, deci, a planificării pe teme.
O temă este o idee în jurul căreia se structurează întreaga activitate cu copiii pe o
perioadă de timp. Ea nu este altceva decât un subiect abordat în cadrul unui domeniu de
cunoaștere sau în cadrul unei categorii de activitate. In esență, putem spune că ea asigură
parcurgerea secvențială a programei, folosindu-se de o idee în care limbaj, matematică, știință,
artă, muzică, psiho-motricitate, joc al copiilor, toate tind să o clarifice, conducând la stimularea
manifestării comportamentelor dorite.
Planificarea activității pe teme sau metoda proiectelor la copiii preșcolari nu este o
noutate: de fapt, este vorba de învățarea centrată pe o temă, concept prezent și înainte de
1960, popularizat în anii 1960 și 1970 (Smith, 1972; Haggit, 1975), și care cunoaște acum o
revenire (Baskwill & Whitman, 1986; Gamberg et al., 1988; Katz & Chard, 1989; Strickland,
1989; Walmsley & Walp, 1990).
Alegerea temelor se face fie pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl
manifestă față de un anumit subiect și de la cunoștințele pe care ei le au deja despre acesta, fie
de la un subiect către care educatoarea dorește să îndrepte atenția copiilor (care înseamnă
ceva pentru universul copilului), subiect care își are rădăcinile într-unul din marile domenii de
cunoaștere (literatură, știință, viață socială etc.), în calendar (anotimpuri, sărbători, zile naționale
etc.), în viața sau opera vreunei personalități a culturii sau a vieții social-politice.
In grădiniță este important să abordezi teme care sunt apropiate de mediul în care se
dezvoltă copilul, de nivelul de cunoștințe al acestuia și interesele lui. Astfel, ceea ce este important
pentru un adult, s-ar putea să nu prezinte interes pentru copil și viceversa. De aceea, când
începem să planificăm temele, trebuie să ne gândim mai întâi la răspunsul pe care îl așteptăm
uin pai tea copiilor Ia aceste teme și ia posibilitățile efective aie copiilor din grupă de a reacționa
după cum am planificat.
Timpul, pe care îl acordăm tratării temei, este determinat de cantitatea și calitatea
materialelor pe care Ie găsim și de interesul pe care îl manifestă copiii din momentul în care fac
cunoștință cu ea. Majoritatea temelor durează între o săptămână și cel mult trei săptămâni, în
schimb, există și așa-zisele “ m in i-tem e care pot dura o zi sau două și “temele concurente”-
care aparțin temei mari sau mini-temei, fiind tratate în același timp cu tema gazdă. Temele
concurente, care nu sunt legate de tema gazdă, pot fi folosite atunci, când dorim să le facilităm
copiilor parcurgerea unor activități, care contrastează în esență cu ceea ce urmărim (adesea
pentru a întrerupe o temă, care se întinde prea mult) sau atunci, când dorim să ne folosim de o
oportunitate pentru a explora un subiect, care nu poate aștepta pentru a fi programat altă dată.

In lucrarea proiecte tematice orientative ” a autoarelor Aurelia Ana și Smaranda
Cioflica veți găsi un model de proiectare anuală, în care temele de proiect urmăresc curgerea
firească a anotimpurilor, pe parcursul anului școlar.
De asemenea, lucrarea pune la dispoziția educatoarelor inventare de activități și
hărți pentru diferite proiecte tematice , precum și câteva modele de proiecte didactice
pentru unele dintre activitățile care se pot desfășura în cadrul proiectelor menționate.
In acest context, educatoarele, care vor dori să lucreze după metoda proiectelor, vor
putea prelua atât sugestii, cât și idei interesante și utile din această lucrare.
Prof. Viorica Preda4
Argument
Lucrarea „ Proiecte tematice ” se adresează educatoarelor interesate de actuala abordare
educațională propusă'de programa preșcolară, orientată cu precădere asupra folosirii metodei
proiectelor tematice
In urma aplicării experimentale a proiectelor tematice la vârste timpurii, datorită rezultatelor
obținute și mai ales pentru că se trece la generalizarea acestei metode cu preșcolarii ,
considerăm utilă publicarea unor sugestii și idei care să vină în sprijinul educatoarelor care vor
aplica metoda proiectelor în grădinița de copii. Tematica este structurată pe patru proiecte
mari: Toamna, Iama, Primăvara și Vara. Fiecare proiect conține exemple de subproiecte.
Acestea au o tematică orientativă de abordare interdisciplinară aconținuturilor și oferă copiilor
contexte în care ei pot aplica o varietate de cunoștințe și deprinderi sociale și intelectuale pe
lângă cele de bază date de cuniculum.
Proiectele presupun investigarea unor subiecte propuse de copii, sugerate de anu— ^
evenimente sociale, întâmplări etc., ordinea desfășurării lor fiind Ia latitudinea educatoarelor și
a copiilor. Fiecare subproiect se poate desfășura pe o întindere de 1 -2 săptămâni, dar poate
fi oricând întrerupt, dacă intervin alte propuneri sau sugestii, dacă primează alte interese âle
copiilor.
Din multitudinea temelor propuse, educatoarele vor putea alege cele pe care le consideră
accesibile nivelului de vârstă al preșcolarilor, ținând seama de mijloacele didactice de care
dispun. Se vor respecta obiectivele cadru și de referință din cuiriculum național în funcție de
momentul zilei în care se desfășoară activitatea, temele propuse putându-se realiza după
preferință, în cadrul activităților comune, dar și în cadrul centrelor de interes.
Lucrarea mai conține o rubrică “Informații utile ”, care sperăm să înlesnească
documentarea necesară desfășurării fiecărui proiect. La sfârșit, s-au enumerat câteva proiecte
tematice, care, din lipsă de spațiu, nu au fost detaliate.
Fiind doar sugestii, desigur că pot fi abordate și alte proiecte, care nu sunt incluse în
această lucrare.
Vă dorim succes!
Inst. Zoe Viorica Ivănuș

1. Proiectul “ TO A M N A ”
1.1. Harta proiectului “ Toamna”Toamna H ^ p 7

6< ?
"Niciodată nu vom ști totul și mereu vom avea ceva de învățat! ”Toamna
1.2. Inventar de activităti
FAM ILIA M EA
LIT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: Să citim imagini despre: „Familia mea”, „Activitatea omului în familie”,
„Casa părintească”, „Viața în familie”, „O aniversare în familie”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Bunica” de B.Șt.Delavrancea, „Bunicul” de
B.Șt.Delavrancea, „Frățior și surioară” de Frații Grimm, „Copăcel, copăcel” de Gica Iuteș,
„Sarea în bucate” de P.Ispirescu.
Poezii: „Doi frați cuminți” de E.Farago, „Cine sunt eu?” de Lucia Muntean, „Familia mea” de
O.Cazimir, „Tata” de Horia Aramă.
Jocuri didactice: „Ce ne trebuie în casă”, „Regulile casei”.
Jocuri de masă: „Puzzle”, „Spune ce sarcini are fiecare”, „Familia mea”.
Jurnalul grupei: Scriu în jurnalul personal despre familia mea.
M A TEM A TIC Ă ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane: „Mama și copilul”, „Membrii familiei”.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Grupează membrii familiei”, „Frați
mai mari, frați mai mici”.
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Familia mea” (lectură după imagini), „Cum
ne comportăm în familie” (convorbire), „Regulile casei” (joc didactic).
A RTĂ ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Casa mea”, „Camera mea”, „Eu și familia mea”, „Biblioteca bunicului”, „biruul
tatălui meu”, „Mobilierul din casa mea”.
Activități practice (aplicații): „Casa mea”, „Apartamentul în care locuiește familia mea”,
„Mobilierul păpușii”, „Gărdulețul de la casa noastră”.
Activități gospodărești: „Să facem ordine în casă”.
Educație muzicală: „Familia mea” (folclorul copiilor), „Copilul politicos” de G.Teodosiu,
„Nu lăsa pe mâine ce poți face azi” de D.D.Stancu.
Dramatizări și jocuri de roi: „De-a familia”, „De-a mama”.
Jocuri de mișcare și sportive: „Cu familia în excursie”, „Pietoni disciplinați”.
CO N STRU CȚII: „Casa mea”, „Apartamentul meu”, „Locuința mea”, „Casa și
curtea casei”.
M ICU L PREȘCO LAR
(înfățișare, îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de toaletă, obiecte de veselă)
LIT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: Citim în cărți, reviste, albume despre: „Corpul omenesc și îngrijirea
iui”, „La magazinul de copii” (îmbrăcăminte, încălțăminte).

Toamna 7
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Domnul Săpun și domnul Tăciun” ***, „Un pantofior
fără frățior” de Silvia Dima, „Papuceii” de Luiza Vlădescu.
Poezii: „Prietenii” de Dan Faur, „Sfatul degetelor” de M.Iliuț, „Apa rece” de M.Negulescu,
„Prosoapele mele” de M.Filip, „Robinetul” de Dan Faur, „Ce am?” de Al.Șahighian, „Cine-i
mai frumoasă” de E. Dragoș.
Jocuri didactice: „Spune cum se numește ce îți arăt eu” (denumirea părți lor corpului), „Să
îmbrăcăm copilul” (recunoașterea unor obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte), „Ce obiect
este acesta și ce faci cu el?” (veselă).
Convorbiri: „Cum să cresc sănătos?”, „Albă-ca-Zăpada pregătește masa piticilor” (veselă),
„îmi cunosc corpul”, „Știu ce lipsește”, „Să respect sfaturile medicului”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Cinci degete la o mână și nu seamănă nici unul cu altul”,
„Ochii sunt oglinda sufletului”, „Omenia n-are măsură”, „Omul din greșeli învață”. („Limba
noastră fermecată”, pag. 14)
Jocuri de masă: „Din jumătăți, întregul”, „Știu cum să mă îmbrac” (jetoane), „Să îmbrăcăm
păpușa”, „Ce se potrivește?”.
M A TEM A TIC Ă ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Copilul, înfățișare și condiții de viață”,
„îmbrăcămintea și încălțămintea”, „Hrana”, „Vesela și tacâmurile”.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Să facem ordine” (obiecte de uz
personal – grupare), „Unde este locul lui?”.
Jocuri senzoriale: „Gândește și potrivește”, „Ghicește și recunoaște”.
ED U CA ȚIE PENTRU SOCIETATE:
Să învățăm o poezie: „Oglinda” de V.Carianopol, „Murdărica” de V.Carianopol, „Periuța cea
glumeață” de Sen Alexandru.
Să vorbim despre: „Cum ne îngrijim…. fața, părul, dinții etc.” (convorbiri).
Să punem în scenă o poveste: „Maricica, murdărica” (dramatizare).
Să vizionăm: „Căsuța din pădure” (diafilm).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Chipul meu”, „Fetițe și băieți”, „Decorăm rochița fetiței”.
Chipuri de copii în arta plastică românească: „Portret de fetiță în rochie albastră”
-Theodor Aman, „Bălăioara” -Nicolae Grigorescu, „Portret” – Ion Andreescu, „Fetiță” –
Nicolae Toniiza, „Copilul cu căluțul” – îvlarius Dunescu, „Feiiță" — Comeliu Baba, „Copii” –
C.Brâncuși.
Activități practice (îndoire din sârmă, tăiere pe contur, aplicații): „Copilul”, „Băiatul cu
pălărie”, „Fetița cu fundițe”, „Hora copiilor”, „Micii croitori” (confecționăm îmbrăcăminte și
încălțăminte pentru păpușă), „Creatorii de modă” (accesorii pentru îmbrăcăminte).
Activități gospodărești: „Să așezăm masa”, „Să facem ordine în baie”.
Educație muzicală: „Degețelele” ***, „E pe lume un băiat” de M.Petrov.
Joc de atenție: „Spune ce fac?”(Pantomima).
Jocuri de mișcare și sportive: „Cu degetele ne jucăm”, „Fă la fel ca mine”, „Atenție să nu
greșești”, „Bat din palme”, „Alergăm, ne jucăm”.
CONSTRUCȚII: „Jucăria preferată”, „Roboței” (asamblare).

8
CULORILE TOAMNEIToamna
LITERATURĂ ȘI LIMBAJ:
Să citim în biblioteca noastră: cărți, albume, imagini, tablouri despre începutul toamnei, curiozități.
Lecturi după imagini: „A sosit toamna”, „Plecarea păsărelelor”, „Ce ne povestește vântul?”,
„început de toamnă”, „Toamnă târzie”, „Culorile toamnei”,
Lecturi și povestiri aie educatoarei: „Frunza” de E.Gârleanu.
Să scriem propria carte despre culorile toamnei.
Poezii: „Toamna” de E.Dragoș, „Cântec de toamnă” de E.Dragoș, „Toamna” de M.Micu,
„Ploaia” de G.Coșbuc.
Jocuri didactice: „Culorile toamnei”, „Recunoaște anotimpul”, „Ce se potrivește”, „Spune
ce știi?” (propoziție enunțiativă).
Convorbiri: „De ce mor plantele?”, „De ce cad frunzele?”, „Să vorbim despre protecția
plantelor”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Ghicitori pentru cei mici” de Aurica Martin.
Jurnalul grupei: Să scriem în jurnalul nostru despre ceea ce observăm în natură (transformările
din natură).
Jocuri de masă: „Vremea”, „Calendarul vremii” (jocuri cu jetoane).
M A TEM A TICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ :
Observări spontane și observări organizate: „Observări directe în natură”, „Aspecte de
toamnă”, „Copacul desfrunzit” (ruginiu), „Parcul toamna”, „Pădurea”, „Bruma”, „Ploaia de
toamnă”, „Cerul înnorat”, „Vântul… prin grădini și prin livezi”, „Plouă tare, bate vântul”.
Plimbări, excursii, vizite pentru observarea aspectelor de toamnă.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Toamna în parc” (poziții spațiale),
„Frunzele toamnei” (sortare, clasificare), „Copacul cu frunze ruginii” (serieri, ordonări după
formă, culoare, mărime).
Jocuri senzoriale: „Glasul vântului”, „Cum sunt frunzele” (asperitate), „Plouă pe palma mea”,
„Ne jucăm cu puzzle”.
Experimente: „Ne jucăm cu vântul” (observarea mișcării frunzelor), „Ploaia de toamnă”,
„Temperatura (fenomene atmosferice)”, „Căderea frunzelor”, „Să cunoaștem culorile toamnei”,
„Parafinarea frunzelor” (pentru păstrarea mai multă vreme a frunzelor, acestea se introduc
într-un strat de parafină încălzită sau lumânări albe topite), „Punem frunze la presat”, „îngropăm
frunzele uscaie".
ED U C A ȚIE PEN TRU SO CIETATE: Educație ecologică: „Copiii, prietenii
copacilor” (lecturi după imagini și lecturi ale educatoarei).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Parcul toamna”, „Covor de frunze uscate”, „Tablou de toamnă”, „Ce ne povestește
vântul?”, „A sosit toamna”, „Copaci ruginii”, „Plouă și bate vântul”, „Amprentele frunzelor”
(cu apă și acuarele sau cu cerneală).
Natura toamna în tablourile pictorilor: „Stânci și mesteceni” – Ion Andreescu,
„Luminiș” – Nicolae Grigorescu.
Activități practice (înșirare, aplicații, confecții, festonare): „Covor de frunze uscate”,

4
4
1
1
1
J
1
I
1
1
1
j„Aplicații din frunze”, „Ghirlande de frunze uscate", „Copacul toamna”, „Confecționăm
albume cu frunze și cu imagini de toamnă”.
Activități gospodărești: „Colecționăm frunze uscate”, „Curățăm curtea grădiniței de frunze
uscate”, „Culegem frunze din parc”, „Să adunăm ghinde din parc”, , Amenajăm colțul naturii”
„Punem frunze la uscat pentru ierbar”, „Greblăm frunzele”, „îngropăm frunzele uscate”.
Educație muzicală:
Audiții: „Anotimpurile” de Vivaldi, „A ruginit frunza din vii” de D.G.Kinac.
Cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt: „Ploaia” de P.Tipordei, „Toamna” de Nicolae
Buicliu.
Dramatizări și jocuri de rol: „Povestea frunzelor”, „Vântul în grădină”.
Jocuri de mișcare și sportive: „în poiană”, „în pădure”, „Pasul ștrengarului”.
CO N STRU CȚII: „Parcul toamna”, „Covor de frunze uscate”, „Toamna pe strada
mea” (machetă), „Pădurea”.
Informații utile
Lunile de toamnă: septembrie (răpciune), octombrie (brumărel), noiembrie (brumar).
Mic dicționar:
Bruma – cristale de gheață, care se formează noaptea pe plante, pe pământ sau pe suprafețele
corpurilor libere, în urma scăderii temperaturii sub 0 grade.
Burnița – o ploaie cu picături foarte mici, încât căderea lor se observă cu greu, mai mult se
simte.
Ceață – aburi de apă, care plutesc în aer aproape de pământ, tulburând transparența aerului,
negură ușoară, pâclă.
C e r- spațiu nesfârșit deasupra orizontului.
Fenomene ale naturii – manifestare a elementelor naturii.
înnorat – acoperit, umbrit de nori, noros.
Meteorologia – știința care ne învață să cunoaștem mersul vremii. ___
Noros – întunecat, posomorât, plin de nori.
Ploaia – precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea
vaporilor din atmosferă.
Vântul – deplasarea unei mase de aer din atmosferă.
Curiozități:
^ o / ~ > ^ h m / ) t- %i/ – »/ ~ t i / iL / w u m u o K t u o i / n y u t u .
Norii gri și negricioși conțin multe picături de apă, reci și grele. Aerul din jurul lor este
mai cald și mai ușor, de aceea picăturile încep să cadă spre pământ. în drumul lor spre pământ,
ele întâlnesc alte picături și se unesc între ele devenind mai mari.
* De ce suflă vântul?
Vântul este aer în mișcare, iar deplasările se datorează diferențelor de temperatură ale
aerului în diferite locuri. Aerul cald este mai ușor, iar cel rece mai greu și mai dens. Când aerul
rece se întâlnește cu cel cald, se petrece un schimb de poziții: aerul rece coboară spre pământ,
iar cel cald urcă spre cer, atunci aerul începe să se miște și simțim un vânt ușor. Deasupra
lacurilor și a pădurilor aerul este mai rece, iar în orașe este mai cald. Atunci, când masele de
aer sunt în cantități mari, se produc vânturi puternice, care pot deveni furtuni./ V
Toamna 9

10 Toamna
Știați că…
– Norii sunt milioane de picături de apă curată care învăluie fire de praf foarte mici,
atât de mici, încât noi nu le vedem.
– Frunzele își schimbă poziția dupălumină, se îndreaptă spre lumina mai puternică.
– Termometrul este un aparat care măsoară temperatura, iar barometrul este un
instrument care măsoară presiunea atmosferică.
CO ȘUL CU FRU C TE DE TOAM NĂ
LIT ER A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „în livadă”, „La vie”, „Fructe de pădure”.
Să citim în cărți, reviste, albumele din bibliotecă despre fructele de toamnă.
Lecturi și povestiri ale educatoarei:
„Prâslea cel voinic și merele de aur” de P.Ispirescu, „Nuielușa de alun” de C.Gruia,, Albă ca
Zăpada” de Frații Grimm, „Povestea castanelor” de Trenca Banciu, „Mărul și para” ***,
„Povestea nucii lăudăroase” de Vladimir Colin.
Fructele în poveștile scriitorilor:
„Albă ca Zăpada ” – mărul aduce, în aparență, moartea Albei ca Zăpada, însă el
este simbolul vieții, ca și în alte povești în care eroii trebuie să culeagă un măr din pomul vieții.
Albă ca Zăpada mușcă din mărul seducător (otrăvit de mama vitregă) și cade în somnul adânc
asemănător morții, până o salvează prințul.
„ Cenușăreasa ” – alunul care a crescut pe mormântul mamei ei are puteri
miraculoase. O pasăre din crengile alunului îi dă Cenușăresei rochii și pantofi de aur și argint.
„ Nuielușa de alun ” — Sprinteoara primește pentru fapta ei bună un ram înflorit de
alun, care o ajută să facă alte fapte bune și, totodată, o apără, în timp ce își caută fratele.
Povestiri create de copii: Compunem o poveste despre „Coșulețul toamnei”.
Poezii: „Fructele dulci ale toamnei”, „Toamna” de D.Botez,„în livadă” de Mircea Pop, „Mărul”
de M.Cajal, „Mărul de lângă drum” de M.Beniuc, „Strugurel*i"1 ’ "M .Găitanu, „Castane” de
N.Tache, „Nucul” de G. Tomozei, „Dintr-o nucă” de M.Găitanu.
Jocuri didactice: „Ce a cumpărat mama?”, „La piață”, „Puneți întrebări” (propoziție
interogativă).
Convorbiri: „Bogățiile toamnei”, „Pregătiri pentru iarnă (conservarea fructelor în pivnițe,
cămări)”, „Despre fructe”, „Vitaminele și sănătatea”, „Să vorbim despre sănătate”, „Fructele
conțin vitamine”.
Ghicitori: „Ghicitori pentru cei mici” de Aurica Martin.
Proverbe: „Mărul frumos poare fi viermănos”, „Un măr consumat în fiecare zi, ține doctorul
departe, „O masă fără fructe e ca o sărbătoare fără muzică”, „Mărul putred strică pe cel bun”,
„Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte”.
Jurnalul grupei: Scriem în jurnal lucruri, pe care le-am învățat despre fructe.
M ATEM ATICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate:
Fructe din livezi și vii: mere, pere, gutui, struguri, prune, alune, castane, nuci, piersici.
Fructe de pădure: măceșe, mere și pere pădurețe, porumbe.

Toamna \ ț
Vizite la ferme pomicole și podgorii.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual:
„Să așezăm borcanele pe rafturi” (poziții spațiale), „Facem ordine în cămară” (clasificări),
„Coșul cu mere” (ordonări după culoare* mărime, formă), „în coșulețul toamnei” (aprecieri
globale), „Multe – puține” „Salata de fructe”, „La piață”.
Jocuri senzoriale: „Spune ce ai gustat” , „Ce culoare are?” , „Ce miros are?” , „Săculețul
fermecat (tactil)” , „Să cântărim fructele” .
Jocuri de masă: Loto cu fructe, Puzzle, Labirint.
ED U C A Ț IE PEN TRU SO CIETA TE: „Literele alfabetului și vitaminele” –
educație sanitară (joc didactic), „Sănătate de la toate” de Ana Ciobanu (memorizare), „Igiena
alimentației” (convorbire).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Coșulețul cu fructe de toamnă”. „Strugurele” (dactilopictură), „Toamna harnică”
(concurs de pictură), „Modelăm fructe din aluat, din ghips în matrițe”, „Mozaic cu fructe”,
„Friză decorativă cu fructe”.
Natura toamna în tablourile pictorilor: „Natură statică cu mere” – Gheorghe
Petrașcu.
Activități practice: „Confecționăm jucării din fructe”, „Tablou de toamnă” (colaj),
„Confecționăm ghirlande din fructe”, „Confecționăm coronițe din semințe”, , Albumul toamnei”
(colaje, lipituri, pliere, îndoiri succesive), „Portofoliul grupei”, „Chipul fructelor”.
Activități gospodărești: „Culegem fructe din livadă”, „Preparăm salată de fructe”, „Pregătim
compot de…”, ^Culegem castane din parc”, „Amenajăm colțul naturii” etc.
Educație muzicală:»
Audiții: „Anotimpurile” de Vivaldi,
Cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt: „Acum e toamnă, da!” de Gr.Teodosiu,
„Culesul viilor” de I.Potolea, „în livadă” ***.
Dramatizări și jocuri de creație:
Organizăm: „Balul fructelor”, „Balul strugurilor”etc.
Jocuri de mișcare și sportive: „Culegătorii”, „întrecerea”, „Atingem crenguța cu măr” .
C O N STR U CȚII: „Piața” , „Coșul de nuiele pentru fructe” , „Livada cu pomi
fructiferi”, „Scărițe”.
t
Informații utile
Fruct -produs care apare și se dezvoltă din pistilul unei flori. Oamenii cultivă multe
plante pentru fructele lor bogate în vitamine. Fructele sunt surse de vitamine, au o bogată
valoare nutritivă, terapeutică:
Vitamina C – prune, struguri, măceșe.
Vitamina A – prune, mure.
Vitamina P – struguri, mere, pere, mure.
Glucide – mere, pere, prune, struguri, măceșe.
Proteine și lipide – alune, castane, nuci.

* Fructele pot fi grupate în mai multe categorii:
– fructe cu semințe mari: mere, pere, gutui;
– fructe cu sâmburi: prune (corcodușe, renglote), caise, piersici, cireșe, vișine;
– fructe cu coajă tare: nuci, alune, castane comestibile;
– fructe semințe mici: struguri, căpșuni, fragi, zmeură, mure, coacăze, afine, agrișe,
cătina;
– fructe citrice: portocale, lămâi, mandarine, grepfrut;
– alte fructe: pepene verde, pepene galben, banane.
* Fructele se pot consuma:
– în stare proaspătă: pentru ca să putem beneficia de toate calitățile lor nutriționale
și senzoriale.
– Prelucrate și conservate: pentru perioada anului deficitară în fructe datorită
schimbării anotimpurilor.
– Merele consumate înainte de culcare, aduc somnul mai repede și „spală” dinții,
menținându-i în condiții bune. Coaja trebuie consumată odată cu fructul pentru că vitaminele
se află și în ea.
– Fructele pot fi consumate crude sau ca preparate culinare, fiind apreciate în
alimentația omului pentru conținutul lor în minerale, vitamine și alte substanțe care asigură
o funcționare foarte bună a organismului omenesc.
– Fructele se spală bine și pot fi consumate proaspete și sub formă de preparate:
sucuri, compoturi, siropuri, gemuri, prăjituri, înghețate etc.
– Fructele trebuie consumate în toate anotimpurile și de toate felurile pentru că fiecare
fruct conține vitamine și substanțe utile pentru organism. _ _ _-
– Fructele uscate conțin la fel de multe vitamine, da, mai puține minerale decât cele
proaspete.
– Sucuri de fructe, compoturi și alte preparate au o cantitate mult mai mică de
vitamine și minerale în raport cu fructele proaspete.
Știați că…
– Merele ajută la sporirea capacității de a învăța, conțin fosfor, stimulează pofta de
mâncare și digestia.
– Ceaiul de mere, îndulcit cu miere de albine (zahăr) este folosit în combaterea
răcelii, durerilor de gât și tusei.
– Mărul este un aliment și un medicament natural foarte prețios. La sate, când cineva
taie un măr bătrân, trebuie să planteze în locul lui un altul tânăr.
– Mărul și părul sunt originari din zona temperată europeană și asiatică.
– Gutuiul este originar din sud-vestul Asiei.
– Caisul și piersicul sunt aduși la noi în țară din China.
– Prunul este originar din Asia Mică.
– Cireșul este originar din zona dintre Marea Neagră și Marea Caspică.12 Toamna

Toamna 13
Curiozități:
* De ce fructele au viermi?
Primăvara, unele insecte înțeapă coaja dulce a fructelor încă verzi și lasă acolo ouăle
lor. După un timp, din aceste oușoare foarte mici se nasc viermii, care trăiesc în miez. Când
fructele se coc și cad pe pământ, viermii ies din fructe.
GRĂDINA DE LEGUME TOAMNA
LIT ER A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „In grădina de legume”, „Coșulețul cu legume”, „Citim cărți, albume,
imagini despre legume”, „Calendare”, „Curiozități”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Povestea vitaminelor” de L. Munteanu.
Povestiri create: „Leguma preferată”, „Povestea unei roșii”, „Povestea unui ardei”.
Poezii: „Sănătate de la toate” de Ana Ciobanu, „Grădina” de Vladimir Pop Mărcanu (Poezii
-Editura Bibliofor), „Legume” de Carmen Pițigoi (Editura Gama Iași).
Jocuri didactice: „La piața de legume”, „Să ne minunăm, să ne bucurăm!” (propoziție
exclamativă).
Convorbiri: „Pregătiri pentru iarnă (conservarea legumelor în pivnițe și cămări)”, „Despre
legume”, „Vitaminele și sănătatea”, „Să vorbim despre sănătate”, „Legumele conțin vitamine”.
Ghicitori, proverbe, zicători: „Ghicitori pentru cei mici” de Aurica Martin.
Jocuri de masă: „Loto cu legume”, „Din jumătate, întregul”, „Umbre”.
Jocuri de perspicacitate: „Labirint”.
Jurnalul grupei: Scriem în jurnal lucruri, pe care le-am învățat despre fructe.
M A TEM A TICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ : ^
Să observăm legume de toamnă: roșia, ardeiul gras, kapia, gogoșa al, ardeiul iute, vânătă,
varza, ceapa, usturoiul, conopida, fasolea, mazărea, cartoful, morcovul, păstâmacul, pătrunjelul,
țelina, sfecla.
Vizite în grădina de legume, sere, ferme legumicole.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual:
„Morcovii iepurașului” (ordonări după grosime), „Coșul cu legume” (ordonări după lungime,
grosime), „Salata de legume” (sortare, grupare după criterii diferite), „La piață” (aprecieri
globale, comparații), „Să cântărim legumele”.
T n / ' i i r î c n r t ' / n t ' î o l a » Q o m trA C irn C n n n o p o m m i n f o f O ” -* < ~ < – i 1 o ™ **-*-*< -* 1 A – o 'l'N
C U ? & . „ J w x .l a jJLv/i j l i . i l I t g l U i l v i v 5 V V c ia , ,,V _ x LAi. I A o U l l l ^ LClV-sli LJ.
Experimente: Efectuarea unor experimente care vizează evoluția plantelor influențate de
apă, lumină, căldură.
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Muncă și hărnicie” (lectură după imagini),
„Supa de zarzavat” de O.Cazimir (memorizare), „Munca în grădină” (lectură după imagini).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Tava cu legume”, „Grădina cu zarzavaturi”, „Toamna harnică” (concurs de pictură),
„Hora legumelor”, „Legume vesele”, „Mozaic cu legume”, „Fnză decorativă cu legume”,
„Dovlecelul năzdrăvan” (concurs de pictură).
Activități practice (colaj, aplicații, 1 ăsucire): „Confecționăm jucării din legume, semințe”,

„Tava cu legume”, „Confecționăm ghirlande din legume”, , Albumul cu legume”, „Personalizăm
legumele”, „Confecționăm măști pentru carnavalul legumelor”, „Morcovul”.
Activități gospodărești: „Recoltăm legume din grădină”, „Preparăm salată de legume”, „Să
pregătim masa” , „Dovtecii năzdrăvani deHaUoween” (dovlecei scobiți de miez, personalizau
și luminați cu lumânări aprinse).
Educație muzicală: „A venit iar toamna” de Gh.M.Constantin.
Dramatizări și jocuri de rol: „Parada legumelor”.
Jocuri de mișcare și cu conținut sportiv: „La cules”, ,.Culegătorii Ia concurs”.
CO N STRU CȚII: „Piața de legume”, „Coșul de nuiele pentru legume”, „Lădița
pentru legume”, „Grădina de legume”.
Informații utile
Legumă – nume dat unor vegetale (fasole, cartofi, ceapă etc.) cultivate pentru hrana
omului, zarzavat.
In anotimpul toamna legumele se cultivă, se pregătesc pentru cămări, li se iau semințele.
* Părțile componente ale legumelor: rădăcină, tulpină, frunze, flori, fruct, semințe.
Rădăcina este organul care fixează planta în pământ, absoarbe hrana (apa și sărurile
minerale) din pământ, conduce hrana prin vasele plantei.
Tulpina se află în continuarea rădăcinii și pe ea se găsesc frunze, muguri, ramuri și la
unele plante, noduri.
Frunza a fost denumită “bucătăria plantei” pentru că în frunză hrana (apa și sărurile
minerale) este preparată pentru a-i servi plantei și a fi asimilată de aceasta.
Floarea este partea plantei care conține organele de reproducere (înmulțire).
* Câteva precauții în consumul legumelor:
Consumul de legume impune câteva condiții de ordin ig emc: prin intermediul lor se
pot transmite unele boli. Pentru prevenirea acestora este obligatorie spălarea atentă a legumelor,
sub jet de apă potabilă, dar și a fructelor pe care urmează să le consumăm sau preparăm!
* Ce consumăm de la legume:
– rădăcina : morcov, pătrunjel, țelină, păstrâmac, ridiche, cartof;
– tulpina: ceapă, usturoi;
– frunzele: ceapă, usturoi, salată, spanac, varză (căpățana);
– fructele: roșie, vânătă, ardei, castravete, fasole, mazăre.
Modul de consumare a legumelor: în stare proaspătă, preparate în mâncare,
conservate.
* Importanța legumelor pentru sănătate:
– Legumele pot fi consumate crude sau ca preparate culinare, fiind apreciate în
alimentația omului pentru conținutul lor în minerale, vitamine și alte substanțe care asigură
o funcționare foarte bună a organismului omenesc.
– Legumele se spală bine și pot fi consumate proaspete și sub formă de sucuri.
– Legumele trebuie consumate în toate anotimpurile și de toate felurile pentru că fiecare
conțin vitamine și substanțe utile pentru organism.
– Legumele proaspete conțin adevărate comori de săruri minerale (calciu, fosfor,
magneziu, sodiu, potasiu, clor, fier, cupru, sulf) și vitamine (A, C, B 1, B2, E 1, E2) foarte14 doamna

Toamna , 1 5
importante pentru menținerea sănătății. De exemplu: vitamina C protejează organismul
împotriva răcelii, oboselii; vitamina A ajută la creștere și la stimularea văzului.
– Legumele uscate conțin la fel de multe vitamine, dar mai puține minerale decât
cele proaspete.
– Sucurile de legume au o cantitate mai mică de vitamine și minerale în raport cu
legumele proaspete.
Știați că…
– Ardeiul și fasolea sunt originare din America.
– Varza și mazărea sunt originare din țările din jurul Mării Mediterane.
– Vânătă este originară din India.
– Cei mai mari castraveți s-au obținut în Ungaria și măsurau 1,70 m lungime.
– Cea mai veche legumă folosită de om a fost varza, cultivată încă din epoca de piatră.
– Tulpinile fragede de fasole, zorele, se răsucesc în jurul suportului, cârceii viței de vie se
agață de suport (se răsucesc).
– Chiar dacă nu vorbesc, plantele au o viață proprie, dacă le privim cu atenție știm „ce le
doare”: dacă frunzele sunt ofilite (lăsate), planta suferă din lipsa apei – le e sete; dacă frunzele
sunt arse, le-a supărat arșița soarelui; dacă frunzele sunt înnegrite, pot fi supărate de omizi;
fără lumină, cele mai multe plante se îngălbenesc și mor.
TOAM NA ȘI F L O R IL E E I
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Să citim în biblioteca noastră: atlase botanice, cărți, reviste, albume cu imagini despre flori
de toamnă.A A
Lecturi după imagini: „In grădina de flori”, „In parcul cu crizanteme”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „O carte despre plante” de L.Kon.
Poezii: “Convorbire între flori” de O.Cazimir, „Crizantema” de O.Cazimir.
Jocuri didactice: „La florărie”, „Eu spun una, tu spui multe”.
Convorbiri: „Să vorbim despre flori”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Ghicitori pentru cei mici” de Aurica Martin.
Jocuri de masă: „Flori, surori”, „Loto cu flori”.
Jurnalul grupei: Scriem în jurnal lucruri pe care le-am învățat despre flori.
M A TEM A TIC Ă ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Flori de toamnă: crizantema, tufănica, dalia”.
Plimbări, excursii, vizite în grădini de flori, parcuri, grădini botanice.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Grădina cu flori” (ordonări după
lungime), „Vaza cu flori” (ordonări după culoare, mărime, formă), „Florile din coșulețul
toamnei”, „Să facem buchețele de flori”.
Jocuri senzoriale: „Să simțim mirosul florilor”, „Strângem frunzele și florile”.
Experimente: Influența mediului asupra dezvoltării plantei (plante ținute la lumină și la
întuneric, plante udate și neudate), „Apă cu detergent pentru flori”, „Apa cu îngrășământ
pentru flori”.

ED U CAȚIE PENTRU SO CIETATE: „Buchetul de flori”, „Cum și cui oferim flori”
(convorbire – comportamente și atitudini).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, picturi realitate cu tehnici diferite pe suprafețe
variate, modelaj): „Grădina cu crizanteme”, „Crizantema de aur” (concurs de pictură), „Flori
surori”.
Florile în tablourile pictorilor: „Natură statică cu flori”- Theodor Pallady, „Flori în
ulcică” de I.Andreescu, „Flori de tufanică” -Ștefan Luchian, „Flori de pădure” de Dimitne
Ghiață.
Activități practice: „Vaza cu crizanteme”, „Confecționăm ghirlande din flori”, „Confecționăm
vaze cu crizanteme”, „Albumul cu flori de toamnă” (colaje, lipituri), „Felicitări cu flori de ziua
copiilor”, „Să lucrăm din aluat flori”, „Petale de flori” (răsucire).
Activități gospodărești: „Culegem flori din grădină”, „Florăresele”, „Aranjamente florale”,
„îngrijim florile de la colțul viu și din grădina casei, a grădiniței”, „Strângem flori pentru ierbar”,
„Ștergem frunzele plantelor de praf’ .
Educație muzicală: Să compunem un cântec despre flori.
Jocuri de creație și dramatizări: „Florăresele”, „Parada florilor”.
Jocuri de mișcare și sportive: Organizăm „Dansul florilor”.
CO N STRU CȚII: „Vaza cu crizanteme și tufănele”, „Grădina cu flori”, „Construim
flori din mozaic”.16 Toamna
Inform ații utile
Floare — parte a unei plante, care conține organele de reproducere și care de obicei,
are o corolă frumoasă și variat colorată.
Cel mai adesea copiii clasifică florile după culoare, după mărime pentru că acestea
oferă frumusețea cea mai ușor percepută. Important este să știm că sunt plante care au o
singură floare, așezată în vârful tulpinii sau plante cu mai multe flori pe tulpină așezate din loc în
loc.
* Florile pot fi clasificate astfel:
– flori simple – o singură floare (mai mare) în vârful tulpinii: laleaua, narcisa, macul,
trandafirul, garoafa;
– mai multe flori, așezate din loc în loc pe tulpină: lăcrămioara, zambila: ’
inflorescențe ~ flori mici, giu^atC ouu uii^riiâ iornic pc etceeași couxia. liliacul, saicamui.
* Alcătuirea florii – o codiță numită peduncul cu care se prinde de tulpină.
Pedunculul se termină cu o umflătură ca un păhărel, numită receptacul.
Sepalele – frunzulițe mici – diferă ca număr, cele mai întâlnite sunt 5 (cais, cireș).
Petale- frunze alb-roz (de regulă 5). Mai multe petale alcătuiesc corola.
Staminele – formate din filament și antere care conțin grăuncioare cu polen. Polenul conține
celule reproducătoare bărbătești.
Pistilul – partea reproducătoare femeiască a florii.
* Condiții de înflorire a plantelor:
Temperatura – unele plante înfloresc după ce au stat la temperatură scăzută (grâul de toamnă,
ghiocelul, viorelele, toporașii, brândușele), alte plante înfloresc numai când temperatura

Toamna – t ? .7
este în creștere: plantele de apartament, macii, florile de grădină (lalelele, trandafirii, narcisele
etc.).
Lumina – plantele înfloresc dacă au lumină corespunzătoare și nu înfloresc la întuneric.
Apa – plantele se dezvoltă numai dacă au apă suficientă.
Din flon se formează fructele la început mici și acre, treptat ele cresc, se maturizează
și iau mărimi și culori diferite fiecărei specii. Florile trăiesc un timp scurt, (după fecundație,
petalele și staminele se veștejesc și cad, sepalele cad și ele).
Știați că…
– Florile se închid și se deschid ziua sau noaptea: regina nopții, zorelele, păpădia.
– Florile prezintă mișcări de închidere și deschidere a corolei în funcție de intensitatea
luminii solare (fotonastii). Acestea au loc la ore fixe și sunt adevărate ceasuri florale.
– Omul folosește numeroase plante (flori) pentru a se trata de boli.
– Florile gingașe, frumos parfumate, aduc mare bucurie în viața noastră. Felul în care
acestea se aranjează într-o vază, este o adevărată artă și poartă numele de ikebana. Cuvântul
„ikebana” înseamnă „floare vie”, la japonezi, iar mesajul pe care îl transmite un astfel de
aranjament este că floarea semnifică reînvierea naturii. Florile transmit echilibru, liniște
sufletească, curățenie.
– Floarea de aur a toamnei – crizantema – își are originea în Extremul Orient.
– Dalia este originară din Mexic.
TOAMNĂ ȘI HĂRNICIE
LITERATURĂ ȘI LIMBAJ:
Lecturi după imagini: Să citim tablouri despre „Munca oamenilor în grădini, în livezi și pe
ogoare”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Banul muncit” de Al.Mitru, „Fata babei și fata
moșului” de I.Creangă.
Să compunem o poveste „Bogăția toamnei” (poveste creată).
Poezii: „Toamna” de O.Cazimir, „Toamna” de O.Goga.
Jocuri didactice: „Ziua recoltei”, „Găsește cuvântul potrivit” (antonime).
Convorbiri: „Roadele toamnei”, „Hărnicia toamnei”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Toamna se numără bobocii”.
Jocuri de masă: „Alegeți și grupați”.
Jurnalul grupei: Scriem în jurnalul grupei despre muncile de toamnă.
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Să observăm munci specifice toamnei (observări în natură): „La cules”, „Roadele toamnei”.
Plimbări pentru observarea muncilor de toamnă.
Jocuri matematice, exerciții cu material individual:
„Formează șiruri după modelul meu” (alternare), “Așezăm borcanele pe rafturile din cămară”,
“Tractoarele la arat” (alternare, structuri după model dat).
Jocuri senzoriale: „Cum este?”, „Spune ce ai gustat?”.

EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Toamna pe ogoare” (lectură după imagini,
convorbire), „A venit iar toamna” de Gh.Constantin, „Copiii harnici” (poveste creată).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Munci de toamnă”, „La cules”, ”Ziua Recoltei”, ”La vie”, „Hărnicie pe ogoare”.
Activități practice (tratarea suprafețelor): „Toamna” (machetă), „Chipul toamnei”.
Activități gospodărești: Participarea copiilor la acțiuni de strângere a recoltelor, dc
prepararea conservelor, aranjatul lemnelor în magazii, sortarea fructelor în vederea depozitării
etc.
Educație muzicală: „A venit toamna!” ***, Toamna” de I.Potolea, „Acum e toamnă, da!”
deG.Teodosiu.
Dramatizări și jocuri de rol: „De-a culegătorii”, „De-a tractoriștii”
Jocuri de mișcare și sportive: „în livadă”, „în vie”.
CO N STRU CȚII: Coșuri, lădițe, pivnițe, rafturi, cămări, depozite.
Inform ații utile
Muncile specifice toamnei:
– recoltatul fructelor și legumelor;
– prepararea conservelor: compoturi, gem, dulceață, murături etc;
– depozitarea recoltelor în cămări, pivnițe, beciuri, silozuri;
– arăturile de toamnă;
– semănatul grâului de toamnă;
– aprovizionarea cu combustibil și tăiatul lemnelor pentru foc.
Mic dicționar:
A recolta – a strânge, a aduna, a culege.
Cereală – nume generic dat unor plante din familia gramineelor (grâu, porumb etc.) ale căror
semințe servesc ca hrană omului sau animalelor și ca materie primă în industria alimentară;
grâne, bucate.
Cereale cultivate – grâu, secară, orz, ovăz, orez, porumb.
Cereale sălbatice (necultivate) -păiușul, pirul, ovăsciorul, colilia.
Clorofilă – materie colorantă verde, care se găsește în frunze și în celelalte părți ale plantelor,
condiționând asimilarea de către plante a . carbonului necesar.
Plantă – nume generic pentru tot ce își extrage, prin rădăcini, hrana din sol; se caracterizează
în general printr-un mod de nutriție specific, prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana
celulei este formată din celuloză și (în cazul speciilor superioare), prin alcătuirea din: rădăcină,
tulpină și frunze, cultivată de om sau care crește în mod natural și este utilă omului.
Recoltă – cantitatea de cereale sau alte roade, adunate într-o anumită perioadă.
Siloz- construcție mare cu instalații speciale, care servește la păstrarea și depozitarea unor
cantități mari de produse agricole.
* Importanța plantelor pentru industrie:
– Din fructele cerealelor prin măcinare se obțin faina și tărâțeie.1 8 Toamna

Toamna j 9
– Industria textilă: inul, cânepa, bumbacul.
– Industria farmaceutică (medicamente), ceaiuri din plante medicinale: mușețelul, sunătoarea,
teiul, salcâmul, păpădia etc.
– Industria chimică: fabricarea coloranților pentru vopsirea țesăturilor, în pielărie, tăbăcărie.
– Industria materialelor de construcție (locuințe) și mobilei.
– Industria celulozei și hârtiei: trestia, papura.
– Ca sursă de hrană pentru animale.
– Oferă albinelor nectarul dulce, pe care îl transformă în miere.
– înfrumusețează orașele și satele, parcurile, grădinile.
Știați că…
Porumbul este adus la noi în țară din Mexic. Este cunoscut numele de păpușoi (în
Moldova), cucuruz (în Transilvania).
De la porumb se folosește fiecare parte din plantă:
– din fruct (bobul de porumb) se obține: faină de mălai, fulgi crocanți, zahăr, ulei pentru gătit,
alcool, săpun etc.
– porumbul este folosit ca hrană pentru animale, ca materie primă pentru industrie – din el se
produce: hârtie, mase plastice (din care se confecționează, ciorapi, cămăși, țesături), peliculă
pentru filme foto, anvelope pentru automobile.
– „mătasea știuleților” și uleiul au proprietăți medicinale în tratarea diferitelor boli.
– din pănuși se împletesc pălării și coșuri.
– singura cereală din care se face ulei este porumbul. Uleiul se mai fabrică din floarea-soarelui,
soia, rapiță, măsline, arahide, nuci.
Grâul a fost adus din Mesopotamia.
– din grăunțele de grâu se obține faina (folosită pentru fabricarea pâinii și a produselor de
panificație, pâinea neagră este mai hrănitoare decât cea albă, conține mai mult gluten și vitamine
din grupul B), grisul și tărâțele (hrană pentru animale). Din boabele de grâu se mai obține
spirtul și amidonul.
Secara este originară din regiunile muntoase ale Asiei Centrale. Din boabe se face
faină, iar din aceasta o pâine calitativ mai slabă recomandată în bolile de diabet.
Din orz se fabrică berea și hrana pentru animale.
Ovăzul este hrana cailor.
Orezul se cultivă pe ogoare inundate, orezării.
Sfecla de zahăr este o plantă originară din Europa, din care se fabrică zahărul.
P R E G Ă T IR E A VIEȚU ITO A R ELO R PEN TRU IERN AT
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J
Citim atlase zoologice, albume, reviste, imagini despre animalele sălbatice din pădurile țării
noastre.
Lecturi și povestiri ale educatoarei:
Despre păsări: „Puiul” de Al.Brătescu-Voinești, „Unde a zburat rândunica?” de Titel
Constantinescu, „Instantanee din viața animalelor” de Ionel Pop, „Locuitorii pădurii” de Eugen

20 Toamna
Jianu,, Jonuț și lumea viețuitoarelor” de Ioana Marinescu-Moțet, „Primul zbor” de S.Popa.
Despre animale: „Mic atlas zoologic”, „Cum se hrănesc animalele?” (Editura Aramis),
„Ajutoarele pădurii” de E.Jianu.
Să „scriem” o poveste despre o întâmplare în pădure.
Jurnalul grupei: Imagini cu animale sălbatice care se pregătesc de iarnă.
Poezii:
Despre păsări: „Somnoroase păsărele” de M.Eminescu, „Toamna” de M.Pândaru.
Despre animale: „Moș Martin” de C.Munteanu, „Ursul” de Stelian Pop,
Despre insecte: „O furnică” de T.Arghezi, „Balada unui greier mic” de G.Topîrceanu, „Povești
de toamnă între gâze” de O.Cazimir.
Jocuri didactice: „Ne pregătim pentru iarnă”, „Găsește cuvântul potrivit” (sinonime,
omonime).
Convorbiri: „Cum se pregătesc animalele (insectele, păsările) pentru iernat?”
Ghicitori, proverbe și zicători: ”Iama fa-ți car și vara sanie”.
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Să descoperim curiozități din lumea viețuitoarelor (www.clopotel.ro, www.magicland.ro).
Să observăm pagini web despre animale. *
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Unde se ascunde?”, „Ce formă
are căsuța…” (forme geometrice). Să clasificăm viețuitoarele (după diferite criterii).
ARTĂ ȘI MIȘCARE:
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate, modelaj):
„Căsuțe pentru animalele pădurii”, „Adăposturi”, „Plecarea păsărelelor”, „Mămăruțe și
fumicuțe harnice”.
Activități practice: „Pregătim adăposturi pentru animale” (tratarea suprafețelor, îmbinare).
Activități gospodărești: „Pregătim căsuțe pentru păsărele”, „Pregătim mâncare pentru
căprioare”.
Educație muzicală: „Fumicuța”de D.D.Stancu, „Căsuța din pădure” de I.Nicorescu.
Jocuri de mișcare: „Stolul de păsărele”, „întrecerea din pădure”.
.C O N STR U C ȚII: „Adăposturi pentru animale”, „Căsuțe pentru păsărele”,
„Mușuroaie pentru furnici”.
Inform ații utile
A /ț/ n dicționar-
Migrație – mișcarea animalelor și păsărilor dintr-un loc în altul, în funcție de anotimp.
Hibernare – stare de amorțeală (asemănătoare cu somnul) în care petrec unele animale
iama.
* Păsările pleacă, în stoluri, în țările calde: rândunica, barza, graurul, cocorul,
prepelița, pelicanul etc. se numesc păsări migratoare (călătoare). Păsările care s-au adaptat
condițiilor din timpul iernii, rămân în țară: pițigoiul, scatiul, coțofana, vrăbiuța, porumbelul,
cioara etc, se numesc păsări sălbatice sedentare.
* Insectele se ascund în pământ. Furnica, greierele, cărăbușul, rădașca (răgacea),
lăcusta, libelula, mămăruța (buburuza), licuriciul.

Toamna , 21
* Animalele sălbatice își fac adăposturi și își adună hrana: ursul, lupul, vulpea,
veverița, mistrețul, cerbul, căprioara, ariciul, iepurele.
Bursucul (viezurele) își face rezervă de hrană pentru iarnă, anotimp în care doarme,
nu hibernează. ,
Iepurele nu-și face adăpost cald pentru iarnă, zăpada este un culcuș bun.
Ursul intră în bârlog, într-un fel de semihibemare (amorțire).
Veverița își face culcușul într-o scorbură cu două ieșiri și toată iama consumă din
rezerva de hrană strânsă.
Vulpea intră în vizuină și vânează pe distanțe mari înjurul vizuinii.
Știați că…
– Ursul este cel mai puternic animal sălbatic din țara noastră.
– La muzeul Bruckenthal din Sibiu este expusă o armă de vânătoare cu țeava strânsă
de dinții unui urs.
PR IETEN II PĂDURII
LIT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „în pădure”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Capra cu trei iezi” de I.Creangă, „Coliba iepurașului”
de V.Gafița, „Coada veveriței” de E Jianu, „Ciuboțelele ogarului” de C.Gruia, „Căsuța din
oală”- poveste populară, „Scufița roșie” de Ch.Perrault, „Iepurele și ariciul” de C.Paleakova,
„Tomiță Iepurașul” de Al.Mitru, „Țupa-Tupa” de I.Străuț, „Ursul păcălit de vulpe” de I.Creangă,
„Turtița”- basm popular, „Puf-Alb și Puf-Gri”- poveste populară, „Fricosul” de E.Gârleanu,
„Ionuț și lumea viețuitoarelor” de I.M.Moțet, „Pe la prânz un lup și un urs s-au urcat în autobus”
de E.Dragoș, „Căpriorul” de Viorica Bâlteanu.
Să creăm o poveste despre animalele din pădure: „O faptă bună”.
Poezii: „Cumătră vulpe” de O.Cazimir, „Fricosul” de E.Gârleanu, „Căprioara” de
V.Carianopol, „Veverița” de S.Pop, „Moș Andrușca” de O.Cazimir, „Iepurașul” de
R.Mureșanu, „Fricosul” de E.Dragoș, „Urechile lui iepurilă” de Monica Lenos, „Scrisoare
despre iepuraș” de M.Micu.
Jocuri didactice: „Ce-i trebuie?”, „Caută mama și puiul”, „A cui hrană este”, „Cine este,
cine sunt?” (pronume personal și de politete).
Convorbiri: „De ce iubim animalele pădurii?”, „Locuitorii pădurii”.
Ghicitori, proverbe: „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba”, „Lupul mai trece pe unde a
mâncat o oaie”, „Cine stă cu lupii, învață să urle ca ei”.
M A TEM A TICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ :
Vizionare: emisiuni TV – „Teleenciclopedia”, „Discovery”, „Animal Planet”; CD – enciclopedia
copiilor.
Vizite la: Muzeul de Științe ale Naturii, Grădina Zoologică, Rezervație Naturală.
„Cum este blana?…” (joc senzorial).
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Ajută-1 pe Martinel”, „Prietenii
pădurii” (comparații), „Formează șiruri după modelul meu”.

ED U CA ȚIE PENTRU SO CIETATE: „Să ocrotim animalele” (convorbire),
„Pădurea și viețuitoarele” (lectură după imagini), „O faptă bună” (poveste creată).
A RTĂ ȘI M IȘC A R E:
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate, modelaj):
„în pădure”, „Animalul preferat”, „Prietenii pădurii”.
Activități practice (tăiere, asamblare, tratarea suprafețelor, îmbinare): „în pădure",
„Tablouri cu animale”, Să confecționăm măști pentru „Carnavalul din pădure”, „Animale".
Activități gospodărești: „Pregătim mâncare pentru căprioare și iepurași” (educație ecologică
— protecția animalelor).
Educație muzicală: „Căsuța din pădure”, „Masăbună” (melodii populare), „Vulpea și gâscă”
(melodie populară germană), „A venit o vulpe” de D.D.Stanciu, „Veverița” ***.
Jocuri de mișcare: „Vulpea și iepurașii”, „Vânătorul și iepurașii”, „Lupul și oile”.
Dramatizări și jocuri de rol: Să organizăm: „Balul din pădure”, „Carnavalul măștilor”, Teatru
de masă.
Să dramatizăm povestea „Coliba iepurașului” de V.Gafița.
Jocuri de mișcare și sportive: "Iepurașii jucăuși”, Veverițele”.
CO NSTRUCȚII: „Adăposturi pentru animale”.
Inform ații utile
* înfățișarea animalelor, corpul format din: cap – bot (gură, nas), 2 ochi, 2 urechi,
gât, trunchi acoperit cu blană, care se termină cu coadă, 4 picioare, cu labe terminate cu
gheare ascuțite.
* Hrana animalelor sălbatice:
erbivore – se hrănesc numai cu plante – iepurele, cerbul, căprioara;
carnivore – se hrănesc cu came – vulpea, lupul, râsul;
omnivore – se hrănesc cu plante și cu came – ursul, veverița, ariciul, porcul mistreț.
* Adăpostul animalelor sălbatice: bârlog – ursul, vizuină – vulpea, scorbură – veverița,
culcuș – iepurele, căprioara, cerbul, mistrețul, lupul, ariciul.
* Foloase: blană, came (mistreț, căprioară, iepure).
* Pagube: sunt crude, prădătoare, primejdioase, unele atacă omul.
* Mediul de viață: pădurea.
U rsul- este cel mai puternic animal sălbatic din pădurile noastre. Atacă deseori
stâmle, căzându-i pradă oi, cai, măgari. Se hrănește cu plante, fructe: jir, ghindă, zmeură,
mure, afine, miere, insecte, păsări, pești, animale mari, resturi decadavre. Rar atacă omul, dar
dacă este rănit, devine periculos.
Greutatea ursului variază în funcție de anotimp.Toamna, înainte de a intra în bârlog,
greutatea lui este mai mare, datorită depunerilor de grăsime. Părul este foarte bogat ca desime
și lungime în timpul iernii și mai sărac vara. Mirosul și auzul sunt simțurile cele mai ascuțite.
Ochii sunt slabi, cu adevărat miop.
Urșii aleg ca Ioc de hibernare crăpăturile din stânci sau peșteri, dar și refugiul oferit de
copacii rupți și căzuți la pământ. în bârlog își așterne un pat de mușchi și cetină, lăsând doar o
mică ferăstruică de aerisire. Se așază cu capul spre ieșire, pentru a-1 părăsi în caz de pericol,
înainte de a intra în bârlog ursul mănâncă anumite plante cu efect purgativ, apoi roade coajă de22 Toamna

Toamna 23
brad. în timpul iernii nu mănâncă nimic. în timpul cât stă în bârlog, ursoaica naște 2-3 pui
(ianuarie – februarie). Din carnea ursului se prepară șunca și pastrama, care sunt considerate
delicatese.
L u p u l- seamănă cu câinele. Iama se adună în haite, atacând stânele de oi și rareori
omul. Are toate simțurile dezvoltate: văzul, auzul, mirosul. Culcușurile sunt în râpele
împădurite și însorite pentru a avea liniște.
Vulpea- animal cunoscut pentru viclenie. Noaptea vânează animale mici, păsări,
insecte, melci, pește, dar și struguri, prune, zmeură, afine. Cel mai dezvoltat simț al vulpii
este mirosul. își sapă vizuina într-o groapă sau la o margine de poiană, fiind mare meșteră în
săpatul galeriilor.
Veverița – animal mic, sprinten, vioi. Se cațără în copaci, se hrănește cu alune,
ghindă și nuci.
Cerbul- ținuta zveltă și puternică îl face să fie considerat stăpânul pădurilor carpatine.
Coamele rămuroase sunt o armă împotriva dușmanilor, dar și trofee de prețuit pentru vânători.
Căprioara – gingașă și sprintenă. Se hrănește cu muguri și frunze din copaci.
R â su l- animal carnivor, foarte periculos. Vânează noaptea atacând animale: pui de
cerbi, căprioare.
Porcul mistreț – animal de pădure, se hrănește cu rădăcini, ciuperci, șoareci și
animale mici. Devastează culturile agricole apropiate de pădure, în special culturile de cartofi.
Puii de mistreț au coipul vărgat până la șase luni.
Iepurele – în timpul zilei iepurele stă mai mult ascuns. Noaptea iese după hrană,
rozând scoarța copacilor tineri. Este vânat pentru came și blană. Arma împotriva dușmanilor
este iuțeala la fugă, deoarece picioarele din spate sunt lungi, puternice, reprezentând o adaptare
la fugă. Auzul este foarte bine dezvoltat.
A ric iu l-e ste ca un cocoloș cu țepi, apărându-se de dușmani, facându-se ghem.
Noaptea vânează insecte, broaște, șoareci, șerpi.
Zimbrul – animal sălbatic din familia bovinelor, cu capul scurt și lat, cu coamele
scurte, întoarse în sus, cu greabănul înalt, gâtul și bărbia acoperite cu păr iung, astăzi este pe
cale de dispariție în țara noastră.
Știați că…
– Lupul este un animal de pradă foarte periculos.Este considerat „agent sanitar și bun
gospodar al pădurii”, deoarece mănâncă cadavrele din pădure, care sunt adevărate focare
de infecții.»
– Râsul este protejat de lege, deoarece este din ce în ce mai rar.
– Pisica sălbatică este unul din cele mai feroce animale de pradă din pădurile noastre.
Vânează noaptea animale mici și păsări.
– Bursucul este un animal sălbatic mic și robust. Aduce numai foloase, distrugând
numeroase insecte dăunătoare. Din părul cozii se fabrică pensule. Dacă este prins de mic, se
îmblânzește ușor.
– Vizuinile vulpilor sunt adevărate cetăți subterane, cu multe galerii și tunele etajate
și cu mai multe ieșiri ascunse în tufișuri. Puii vulpii se mai numesc și căței.

24 Iarna
2. Proiectul “IARNA”
2.1. Harta proiectului “Iarna”

„Nu da copilului tău nici o lecție prin simple cuvinte,
el trebuie să învețe numai prin experiențăIarna 25
(Rousseau)
2.2. Inventar de activități
IARN A ÎN NATURĂ
LIT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: Să citim cărți, albume, imagini, tablouri despre iamă „Vine iama”,
„Pădurea iama”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei, povești create de copii: „Poveste de iamă” de Sera
Kerim, „Povestea fulgului de zăpadă” de T.Banciu, „Baba-Iama face pozne” de I.Bogdanov,
„Sub semnul fulgilor de nea” de L.Novac, „Cine este iama?”
Poezii: „Noapte de iamă” de V.Carianopol, „Iama” de V . Alecsandri, „Iama” de D.Botez,
„Iama” de L.Constantinescu, „Țurțur” de M.Granit, „Fulgul de zăpadă” de C.Radeș, „Țurțurul”
de N.Cassian, „Fulgul de zăpadă” de Dumitru C.Mazilu, „Iama” de G.Coșbuc, „Iama pe
uliță” de G.Coșbuc, „Iama” de Virginia Anitescu, „Iama” de L Constantinescu, „Ninge” de
V.Carianopol, „Pe ninsoare” de Mircea Pop, „Mărunțel” de M.Pândaru.
Jocuri didactice: „Când se întâmplă?”, „Cu ce ne îmbrăcăm iama?”, „Spune, unde este locul
lui?” (poziții și relații spațiale).
Convorbiri: „De ce ne place iama?”, "Frumusețile iernii”.
Ghicitori, proverbe, zicători: „Ghicitori pentru cei mici” de Aurica Martin.
Jocuri de masă: „Ce se potrivește?”, „Calendarul naturii iama”, „Alegeți și grupați”,
„Așează-mă la locul potrivit”.
Jurnalul grupei: Să scriem în jurnalul nostru despre ceea ce observăm în natură (transformările
din natură).
M ATEM ATICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate:
„Observări directe în natură”, „Zăpada și gheața”, „Ghețușul”, „Poleiul”, „Ninsoarea”,
„Promoroaca” (chiciura), ’Troiene”, ”Apa și transformările ei”, „Țurțuri de la strașinile caselor”.
Plimbări pentru observarea fenomenelor de iamă.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Iama în pădure”, „Să ordonăm
fulgii de zăpadă”, „Oamenii de zăpadă” (perechi), „Jocul pcrcchilor” (joc didactic), „Numărăm
săniuțe”.
Jocuri senzoriale: „Să simțim răceala și netezimea gheții”, „Cald-rece”, „Cum este?”
Experimente: „Urme pe zăpadă”, „Ne jucăm cu fulgii de zăpadă”, „Apa, gheața și zăpada”,
„Apa și transformările ei”, „Prindem fulgii de zăpadă în palmă”, „Ninge pe obrazul meu”.
Florile de gheață de la ferestre se pot păstra pentru mai mult timp, astfel: dizolvați un pic de
gelatină (10-15 g) în 25 ml apă caldă, turnați soluția pe o bucată de geam, scoateți geamul
afară la ger (pe terasă, în curte), după câteva ore veți constata că bucata de geam este acoperită
cu splendide flori de gheață.
Cum „să înghețăm” o înghețată, iama? Intr-un vas mare se pune zăpadă. Se prepară o înghețată
obișnuită. Vasul cu înghețata se așează în mijlocul vasului cu zăpadă, zăpada luând forma

vasului. Pe zăpada din vas se pune sare (5-6 linguri). Se freacă vasul prin mișcări circulare
până când începe să înghețe compoziția din vas. Experimentul are efect de congelator.
ED U C A ȚIE PEN TRU SO CIETATE: « ./
Să alcătuim o poveste: „O faptă bună”.1 :
Să ascultam o poveste: „Ciripel cel lacom” de L.Vlădescu, „Să-mi povestești despre pădure”
deE.Jianu.
A R T Ă ȘI M IȘCA RE:
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate, modelaj):
„Iama în parc”, „Ninge”, „Fulgi de zăpadă” (decolorare cu pic), „Țurțuri”, „Peisaj de iarnă”,
„Oameni de zăpadă”, „Iama, în curtea grădiniței”.
Activități practice (tăiere, aplicații, confecții, șnuruire, lucrări colective): ”Tablou de
iarnă”, „Oameni de zăpadă” (din vată, orez, griș).
Activități gospodărești: „Măturăm zăpada”, „Drum prin zăpadă” (curățirea trotuarelor,
aleilor).
Educație muzicală (cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, audiții): „Cântec de
iarnă” de H.Jerea, „Ține Baba lamă sfat” de, L. Comes, „Iama ne-a sosit în zori” de
Gr.Teodosiu, „Uite cum mai ninge afară” de E.Delcea, „Vine iama” de Al.Podoleanu,
„Bunicuța iarnă” de Șt. Stănescu.
Dramatizări și jocuri de rol: „De-a fulgii de zăpadă”, organizăm „Carnavalul fulgilor de
nea .
Jocuri de mișcare și sportive: „Dansul fulgilor de nea” , „Plutim ca fulgii” .
CO NSTRU CȚII:
Din diferite materiale: „Peisaj de iarnă”, „Iama pe strada mea”.
Din zăpadă: „Bulgări de zăpadă”, ”Oameni de zăpadă”, „Tunele”, „Micii sculptori” (diferite
figurine, animale etc.).
Inform ații utile9
Lunile de iarnă sunt: decembrie (undrea), ianuarie (gerar), februarie (făurar).
Temperatura scăzută. Zilele scurte, nopțile tot mai lungi (ziua se face mai târziu,
seara mai devreme). Afară ninge, se formează troiene. Bate vântul, viscolește zăpada. Se
formează polei, chiciură. îngheață apele din cauza frigului.
* Viața oamenilor: Oamenii se îmbracă mai gros, poartă căciuli, fulare, paltoane,
mănuși, cizme, își încălzesc locuințele, curăță zăpada de pe trotuare, șosele sau fac poteci
pentru a avea pe unde merge.
* Viețuitoarele:
Unele animale sălbatice se adăpostesc de frigul iemii – hibernează.
Păsările, care rămân în țară, sunt hrănite de către oameni, copii.
* Viața plantelor:
Copacii, arborii, arbuștii sunt complet desfrunziți, acoperiți de zăpadă.
Brazii au frunza verde pe tot parcursul anului.
Unele plante sunt îngropate în pământ (de către oameni, toamna) pentru a nu îngheța.

Mic dicționar:
A troieni – a acoperi cu zăpadă multă, a se înzăpezi.
Avalanșă – cantitate mare de zăpadă, care se desprinde de pe coasta unui munte și care,
datorită pantelor și văilor, alunecă, rostogolindu-se cu mare viteză, distrugând totul în calea
lor. Produc mari pagube în zonele montane.
Ceață – aburi de apă care plutesc în aer aproape de pământ, tulburând transparența aerului,
negură ușoară, pâclă.
Chiciură (promoroacă) – strat de gheață, care se formează iama pe arbori și pe case din
vaporii de apă sau picăturile de ploaie.
Ger – temperatură atmosferică foarte scăzută, frig foarte mare.
Gerul Bobotezei – ger extrem de mare, caracteristic pentru luna ianuarie.
Hibernare – stare de amorțeală (asemănătoare cu somnul), în care petrec unele animale
iama
Lapoviță – ploaie amestecată cu ninsoare, zăpadă apătoasă.
Ninge – a cădea zăpadă.
Polei – pojghiță de gheață, formată din înghețarea apei din ploaie sau topirea zăpezii.
Viscol – vânt puternic cu ninsoare sau lapoviță.
Zăpadă – precipitație atmosferică în formă de fulgi albi, compuși din cristale de gheață
înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi, omăt, nea.
Curiozități:
De ce ninge?
Când este foarte frig, sus, în nori, vaporii se transformă în cristale mici de gheață.
Cristalele de gheață cad spre pământ sub formă de fulgi de zăpadă. Ele au forme diferite. Cu
toate că par foarte ușori, fulgii de zăpadă sunt destul de grei, cad pe pământ, rotindu-se în
aer.
Dacă pământul este rece, fulgii (cristalele) vor acoperi pământul, până îl învelesc
complet cu o plapumă albă și pufoasă. Dacă pământul este cald, fulgii se transformă în
picături și atunci ninge amestecat cu ploaie – fenomenul se numește lapoviță.
Zăpada acoperă ca o plapumă pământul, culturile semănate toamna de către oameni
și le protejează de îngheț până primăvara.
Știați ca…
în timpul iernii Soarele se ridică mai puțin deasupra orizontului, iar razele sale cad
înclinat pe pământ. Cele mai aspre ierni sunt iernile polare, cu temperaturi între minus 30-
50 ° și chiar mai scăzute.
ȚARA MEA
LIT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Vizionări de diafilme, diapozitive, filme cu imagini din țară și localitatea natală, „Călătorie
prin țara mea”, „Patria mea”, „București – capitala țării noastre”, „Județul nostru – capitala
județului”, „Palatul de la Cotroceni”, „Arcul de Triumf’ , „Palatul Parlamentului”, forme de
relief- munții, marea, câmpiile ș.a.

Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Legende istorice” de D.Almaș, „Stejarul din Borzești'
de Eusebiu Camilar, „Povestea Vrancei” de Eusebiu Camilar, „Povestiri istorice” de Al.Mitra
Poezii: „Țara mea” de O.Cazimir, „Țara noastră” de G.Coșbuc, „Sunt român” de Em.
Crihan, „Țării mele” de V.Voiculescu,’ ,,Românul” de C.Porumbescu, „Țara” de Sorin
Comăniță, „Țara” de V.Alecsandri, „Țara mea” de V.Militaru, „Ce este patria” de
V.Carianopol, „România” de V.Carianopol, „Patria” de N.Tăutu, „Țara mea” de I.Nenițescu,
„Țara mea” de T.Oancea, „Rugăciune pentru țară” de Adrian Păunescu, „Gând” de
M.Pândaru.
Jocuri didactice: „Sunt ghid în orașul (satul) meu”, „Poștașul (de unde ai primit scrisoarea?)”,
„Călătorie prin țara mea”.
Convorbiri: „Ce știm despre orașul (satul) meu”, „Ne cunoaștem orașul (satul)?”, „Țara
mea în sărbătoare”, „Suntem nepoți de daci și de romani”, „Suntem români și vorbim
românește”.
Proverbe și zicători: „Omul fără patrie e ca puiul fară mamă”, „Fie pâinea cât de rea tot
mai bine în țara mea”.
Jocuri de masă: „Să ne orientăm pe harta țării noastre”.
Jurnalul grupei: Scriem în jurnal despre frumusețile și bogățiile țării noastre.
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Să descoperim împreună „Strada (cartierul) grădiniței”, „Orașul (satul) meu”, „Steagul tri­
color”, „Stema țării”, obiective socio-culturale, istorice, religioase și etnice.
Plimbări, excursii, vizite: Pentru cunoașterea localității natale, a împrejurimilor localității,
excursii în județ și țară.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual, jocuri logice: „Câte stegulețe
sunt?”, „Caută vecinii”.
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: if,Imnul de Stat al României”, „Rapsodia
română” de G.Enescu (audiție), „Cele două mame” de M.Beniuc.
ARTĂ ȘI MIȘCARE:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Steagul tricolor”, „Stema țării”, „Strada mea”, "Comuna mea” „Orașul meu”,
„Primăria”, „Poșta”, „Spitalul”, „Aeroportul”, „Chipul țării mele”.
Activități practice (aplicații, confecții, tesături): „Să țesem covoare românești”, „Să
confecționam stegulețe tricolore1 , (hârtie autocolant, hârtie glasată), „Harta țării”, „Stema
țării” (cu materiale din natură), „Orașul meu” (machetă), „Țara mea” (machetă), album –
„Județul meu”, album cu vederi – „Patria mea”.
Activități gospodărești: „Să ne îngrijim strada noastră”, „Participăm la activități de
înfrumusețare a orașului”, „Păstrăm curățenia orașului (satului)”.
Educație muzicală: „Frumoasă-i strada noastră” de T.Popa, „Țara mea” de G.Breazu,
„Românașului îi place” de D.G.Kiriac, „Sunt român” de G.Breazu, „Patria” de I.D.Chirescu,
„Țară, țară draga mea” ***.
Organizăm serbări, concursuri educative.
Jocuri de rol: „Prin țară, de-a excursioniștii”, „Micii geografi”.
Jocuri de mișcare și sportive: „Excursie prin țară” (parcurs aplicativ).28 Iarna

Iarna ^ 29
CONSTRUCȚII: „Harta” (așezare pe contur), „Edificii culturale și sociale” (muzee,
teatre, fabrici, uzine) – diferite materiale, „Orașul (satul) meu” (îmbinare, suprapunere),
„Capitala patriei mele” (machetă).
Inform ații utile
Mic dicționar:
Țară – teritoriu locuit de un popor organizat, din punct de vedere administrativ și politic,
într-un stat.
Român – persoană care face parte din populația de bază a statului român și care se bucură
de drepturile de cetățenie.
H artă- reprezentarea micșorată a unei suprafețe de pământ, pe care este redată în funcție de
punctele cardinale, prin culori și semne convenționale, întreaga suprafață a unui teritoriu.
Patriot – persoană care își iubește patria și luptă pentru fericirea ei.
Strămoși – înaintași, care au trăit într-o epocă îndepărtată.
Știați că…
– Suprafața României este 238.391 km2 fiind considerată o țară de mărime mijlocie
din Europa.
– Populația României este alcătuită din aproximativ 22 de milioane de locuitori.
– România are 41 de județe, cel mai mic ca număr de locuitori este județul Tulcea.
1 D E C E M B R IE – Ziua Națională a României
(Miniproiect)
La 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba-Iulia, Marea Adunare Națională cu
participarea a peste 100.000 de români veniți din toate ținuturile Transilvaniei și Banatului,
fiind decretată Unirea Transilvaniei cu România, formându-se astfel Statul Național Român –
România cea Mare.
LIT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: Vizionări TV – manifestări omagiale, albume, reviste, ziare, imagini.
Lecturi și povestiri aie educatoarei: „A.m fosi și eu Ia Aîba-Iuua și am văzut Unirea cea
Mare” de D. Almaș, „Povestiri istorice” de D.Almaș, „Povestiri istorice” de Al.Mitru,, Legende”
de Eusebiu Camilar.
Poezii: „Românașul și româncuța” ***, „Hora Unirii” de V . Alecsandri, „Limba românească”
de G.Sion, „Portul nostru” de V.Carianopol, „Limba noastră” de Al.Mateevici, „Graiul nostru”
de V.Carianopol, „Moștenirea” de O.Cazimir, „Cântec” de G.Coșbuc, „Culori” de Mariana
Pândaru.
Convorbiri: „Ce știm despre Unirea cea Mare?”, „Ce știm despre strămoșii noștri?”, „Costumul
național – haină de lucru și sărbătoare”.
Proverbe și zicători: „Unde-s mulți puterea crește și dușmanul nu sporește”.
Jocuri de masă: „Puzzle”.

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Țara în sărbătoare”, „Manifestări omagiale
desfășurate în capitala țării (București), în capitala Unirii (Alba-Iulia) și în alte localități din
țară”, „Din lada de zestre a bunicii – costume naționale și obiecte de artă populară din
diferite zone ale țării”.
Excursii, vizite: la Alba-Iulia (Muzeul Unirii), Muzee de istorie, Muzee de etnografie și
folclor.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual, jocuri logice: „Câte stegulețe sunt?”,
„Jocul numerelor” (joc didactic), „Să construim stegulețe” (din figuri geometrice).
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Portul românesc” de V.Carianopol
(poezie), „Sunt român” de G.Breazu (cântec).
ARTĂ ȘI MIȘCARE:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Costumul popular” (decorativ), „Frize decorative”, „Stegulețe și flori pentru ziua
țării mele”, să organizăm expoziții cu lucrări ale copiilor: „Țara (orașul) în sărbătoare”.
Activități practice (aplicații, confecții, festonare,cusături, metaloplastie, pirogravură):
„Micii meșteri, mari”, „Ia”, „Fota”, „Să pirogravăm obiecte de artă populară”, „Hora copiilor”.
Activități gospodărești: „Ne pregătim de sărbătoare”.
Educație muzicală: „Hora Unim” de Alexandru Flechtenmacher, versuri V.Alecsandri, „Țara
mea” de G.Breazu, „Românașului îi place” de D.G.Kiriac, „Sunt român” de G.Breazu, „Patria”
de I.D.C'nirescu, „Țară, țară draga mea” ***.
Dramatizări și jocuri de rol: Să punem în scenă povestea „Am fost la Alba-Iulia și am văzut
Unirea cea Mare” de D. Almaș, „în bună înțelegere” (etnii – maghiari, germani, rromi etc.).
Jocuri de mișcare și sportive: „în excursie”, „Campionii României”.
CONSTRUCȚII: „Obiecte de artă populară”, „Stegulețe tricolore”.
Inform ații utile*
Mic dicționar:
r
Națiune- comunitate stabilă de oameni istoricește constituită, apărută pe baza unității de
limbă, de teritoriu, de viață economică, ce se manifestă în particularitățile specifice ale culturii.
Limbă națională -lim bă comună și unică a tuturor membrilor unei națiuni.
SĂ R BĂ TO RI RELIG IO A SE
LITER A TU RĂ ȘI L IM B A J:
Să citim tablouri, cărți, albume despre Moș Nicolae.
Lecturăm tabloul „Moș Crăciun împarte daruri”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Fiul lui Dumnezeu” de Anghel Th.Popescu, „Nașterea
lui Iisus”, „Legenda lui Moș Nicolae”, „Legenda lui Moș Crăciun” de Radu Ciobanu, „La gura
sobei….” ascultăm povești despre Moș Crăciun, „Cum a venit Moș Crăciun?” de I.C.Popescu,
„Sacul lui Moș Crăciun” de M.R.Paraschivescu, „Noaptea sfântă” de A.Demetrescu, „Cântec
de Anul Nou” de C.Atanasiu, „Plugușorul”, „Sorcova – morcova” de N.Manolescu.
Povestiri create de copii: „Scrisoare către Moș Crăciun”, „Cizmuîița lui Moș Nicolae”

Poezii: „Crăciunul românesc” de Anca Lucia Olar, „Moș Crăciun” de Z.Niculina, „Moș
Crăciun” de O.Cazimir, „Scrisoare către Moș Crăciun” de O.Cazimir, „Uite, vine Moș
Crăciun” de O.Cazimir, „Cântec pentru Moș Crăciun” de Albert Zoltan, „Moș Crăciun” de
O.Goga, „Crăciunul copiilor” de O.Gogâ, „în noaptea sfântă de Crăciun” de Traian Dorz,
„Colindă” de L.Blaga, „Moș Crăciun” de N.Zăinescu, „Steaua” de P.Ștefanopol, „Crăciunul”
de L.Dauș, „Mâine anul se-nnoiește”, „Colindița”de E.Monița, „Colinde, colmde”de
M.Eminescu,, „Noapte de Anul Nou” de Neculai Chirilă.
Jocuri didactice: „Sacul lui Moș Crăciun”, „Darurile Moșului”, „Când se întâmplă?”
(anotimpuri).
Convorbiri: „De ce ne place Moș Crăciun?” De vorbă cu Moș Crăciun”, „Despre Moș
Crăciun”, „Noapte de vis”, „Daruri în cizmulițe”, „Cum ne pregătim de Anul Nou”, „Ce știi
despre Anul Nou”, „Revelionul copiilor”.
Jocuri de masă: „Alegeți și grupați”, „Puzzle”, „Loto”, „Completează ce lipsește”, „Să
împodobim brăduțul”.
Jurnalul grupei: Să scriem scrisori lui Moș Nicolae și lui Moș Crăciun.
M ATEM ATICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Icoane cu Nașterea lui lisus”, „Iată, vin
colindători”, „De Anul Nou”, „Obiceiuri și tradiții strămoșești – capra, ursul, călușeii”,
„Plugușorul” (specifice zonelor folclorice),
întâlnire cu un preot.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Să grupăm globuri colorate,
lumânărele, steluțe, podoabe de pom”, „A câta săniuță?”, „Sacul lui Moș Crăciun”, „Bradul
cu podoabe”, „Moș Crăciun împarte daruri”, „Cizmulița lui Moș Nicolae”, „Socotim la
calculator” (numărat).
ED U C A Ț IE PENTRU SO CIETA TE: „Rugăciuni pentru copii” – poezii,
„Colindele Crăciunului” (după specificul fiecărei zone).
ARTĂ ȘI MIȘCARE:
Educație plastică (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate, modelaj):
„Sacul lui Moș Crăciun”, „Sania lui Moș Crăciun”, ”Ce-aș dori să-mi aducă Moș Crăciun?”.
Activități practice (aplicații, confecții, festonare, șnuruire, îm binare): ,,Cizma lui Moș
Nicolae”, „Măști pentru carnaval”, „Felicitări pentru sărbători”, „Costumul Iui Moș Crăciun”.
Activități gospodărești: „Aranjăm expoziția – Vine Crăciunul”, „Pregătim bunătăți (bucate)
pentru masa de Crăciun”, „Rețete de Crăciun”, „Cozonaci pentru colindători”.
Educație muzicală: „Moș Crăciun” de D.G.Kiriac, „Cântec de iarnă” de H.Jerea, „Moș
Crăciun” de Șt. Stănescu, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, colinde de Crăciun.
Dramatizări și jocuri de rol: De-a Moș Crăciun, Șezătoare – „Crăciunul copiilor”.
SE R B Ă R I, SC EN ETE: „Bradul credincios” de Lucia Muntean, „Sania lui Moș Crăciun”
de Lucia Muntean, „Fecioara Maria și pruncul lisus” de Lucia Muntean, „Trei crai”(Irozii),
„într-o noapte la Bethleem”, „Lângă ieslea lui lisus”, „Iată vin colindătorii”.
CO NSTRUCȚII:
Din diferite materiale : „Ieslea lui lisus”, „Steaua”.lama 3 \

Inform ații utile
Sfântul Nicolae (6 decembrie) – prietenul, ocrotitorul și binefăcătorul copiilor. în
fiecare an aduce daruri și „le ascunde în cizmulițele copiilor”, aducându-le astfel aminte să
fie mai ascultători, mai harnici și mai cuminți.
Crăciunul (25 decembrie) cu misteriosul și darnicul Moș Crăciun, a devenit una
dintre cele mai respectate sărbători creștine.
‘'Să ne închipuim un staul care adăpostește oile strânse de-a valma într-un țarc și
câțiva păstori înghesuiți pe palma de pământ rămasă liberă în afara țarcului. Acoperișul
staulului, destrămat de vreme, închipuie o boltă ciuruită, prin ale cărei găuri s-au prelins
ploile anotimpului rece, îmbibând trainic pereții si pământul bătătorit. Intr-un colț, o buturugă
scăpăra limbile șovăielnice ale unui foc, iar un opaiț, atârnat de grinda șubrezită, pâlpâie,
încercând să străpungă întunericul.
Mana tocmai a născut. Fire omenească fiind, blestemul lui Dumnezeu, care a osândit
femeile să nască în chinuri, n-a cruțat-o nici pe ea. Maria a suferit. Ostenită, îl ridică pe lisus
și-l așează în iesle, singurul loc ce poate servi drept leagan în staulul părăginit și umed. în
acel jgheab scobit în trunchiul unui copac, oile își potoliserăpână nu demult foamea și setea.
Snopuri răzlețe de paie zac strivite pe fundul jgheabului, putrezesc în nodurile și crăpăturile
lemnului. Apa stătută a pătruns până la scoarță și a facut-o să plesnească. în acea troacă
roasă de toate boturile de oaie, în acel jgheab în care așchiile de lemn, fărâmele de dinți și
țepii paielor retezate se încheagă într-o mâzgă întunecoasă, în acea iesle a stat lisus. Maria
își privește fiul. E vlăguită și totuși ușurată Ia gândul că tot ce stătea în puterea ei pentru
mântuirea oamenilor se înfaptuise. Iosif, retras, privește năucit, nepricepândce vede, cum de
altfel nu va pricepe până în ultima sa clipă.
Afară, păstorii păzesc animalele, împrăștiați pe câmp. Câteva oi rătăcite zac lungite
în țarc, bucurându-se de puțină căldură pe care o dau flăcările buturugii.
Văzduhul, parcă revoltat de nepăsarea lumii întregi la singura Naștere ce ar fi trebuit
s-o zguduie, își despică zăriile, dând la iveală o stea. Abia acum, la semnul ceresc, mintea
împietrită a oamenilor se clintește. Păstorii sunt cuprinși de mirare. In scena nemișcată își fac
intrarea magii.
Ca împovărați de vina lumii de a nu fi așteptat venirea lui lisus, ei vor îngenunchea
și-i vor dărui pruncului tămâie, aur și smirnă.
în fiecare an, în aceeași zi de iarnă, creștinii își amintesc de copilul lisus ivit sub o
stea fără seamăn în Bethleem. Acolo începe destinul divin al celui ce va deveni modelui
împlinirii în lumea aceasta. Și începând de atunci pulsează neîntrerupt timpul sacru al mitului
în credință și ritualul care dau tărie lăuntrică oricărui creștin.
De mici copii am tremurat cu emoție în așteptarea lui Moș Crăciun. Nu valoarea
darului contează, ci încărcătura spirituală și gestul în sine, gestul recunoașterii tale și al
aprecierii venite din lumea tainică și misterioasă a lui Moș Crăciun. Este, pe undeva, bucuria
împlinirii sociale.
Darurile oferite colindătorilor sunt darurile împlinirii, ale belșugului și sunt oferite ca
mulțumire lui Dumnezeu și pentru implorarea unor recolte viitoare bogate. De Crăciun
sărbătorim, așa cum am amintit, Nașterea Domnului lisus.
întruparea Logosului, a Fiului lui Dumnezeu, s-a făcut într-o iesle săracă. Strălucirea
dumnezeiască nu pleacă de la strălucirea locului de naștere, iar întruparea Fiului lui Dumnezeu
trebuie să fie lumească. Strălucirea dumnezeiască vine de la lumina interioară, lisus fiind
Lumina Lumii.”

Mic dicționar religios:
Crăciun – sărbătoare creștină, amintind nașterea lui Iisus Hristos.
Mo.ș Crăciun – personaj legendar, despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul
de iamă. ;
Colind— cântec tradițional cântat de cete de copii sau de flăcăi, care vizitează casele în seara
de Crăciun.
Steaua magilor – care a călăuzit pe cei trei magi: Melchior, Gașpar și Baltazar, până la
Bethleem unde s-a născut lisus.Iama 33
Sfântului Nicolae
de F.Călina
De ce Sfinte Nicolae
Când părinții dau bătaie.
Copiilor ce nu-s buni,
Bățului mereu îi spun:
„Vezi pe Sfântul Nicolae?!”
– „Văd barba ta Bălaie,
Și-ai tăi ochi mângâietori,
Veșnic buni și iertători!…”
Cu puțin curaj acum,
Te rog iartă-mă, de-ți spun:
Bețele ardele-n foc,
Că nu-ți seamănă de loc!
O rugăminte
de Eliza Nicolaide
Am să-ți fac o rugămite,
îngerașul meu cel bun,
Să spui că eu sunt cuminte,
De-i vedea pe Moș Crăciun!
Și eu te mai rog, silește
Ca să-i dai scrisoarea mea.
La ureche îi șoptește,
Să-mi dea tot ce scrie-n ea.
Să-i ajuți să lege bine
Sacul plin cu jucării,
Să-l aducă-ntâi la mine
Ș-apoi unde-o nimeri…

34
BRADUL DE CRĂCIUN^ Iarna
LIT ER A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „înjurul braduluiv, „Moș Crăciun aduce daruri”, Citim imagini despre
brazi împodobiți, despre tradițiile diferitelor popoare.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Povestea bradului”de V.Eftimiu, „Povestea bradului”de
Livia Pop, „Călătoria lui Moș Crăciun” de Teodora Traianescu, „Povestea pomului de Crăciun”
de F.Călina, „în poiana lui Moș Decembrie” de Marta Cosmin.
Povestiri create de copii: „Bradul împodobit”, „Ce aș dori să-mi aducă Moș Crăciun?”.
Poezii: „Brădulețul” de E.Dragoș, „Cântec de clopoțeF’ de Valeria Teciici, „BraduP’ de N.Nasta,
„Din an în an” ***, „în seara de Crăciun” de G.Coșbuc, „Scrisoarea unui copil către Moș
Crăciun” de G.P.Orlea.
Jocuri didactice: „Cu ce împodobim bradul?”, „Spune mai departe” (propoziții eliptice).
Convorbiri: „Ce știm despre brad?”
Ghicitori, proverbe și zicători: „Ghicitori pentru cei mici” de Aurica Martin.
Jurnalul grupei: Scriem despre bradul nostru de Crăciun.
M ATEM ATICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Bradul”, „Bradul împodobit”.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual, jocuri logice: „Brăduleții lui Moș
Crăciun”, „împodobim bradul lui Moș Crăciun” (numărat), „Globuri colorate”, „Brazii din
pădure”, „Podoabe de pom”, „Construim brăduleți” (forme geometrice), „Sacul lui Moș
Crăciun”, „Bradul cu podoabe”, „Caută vecinii” (joc didactic).
Jocuri senzoriale: „Mirosul cetinii de brad”, „Cum sunt frunzele bradului?” (formă de ace).
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Fetița cu chibriturile” de H.Ch.Andersen,
„Cine a împodobit brăduțul din pădure” de S.Dima (povești).
„Am plecat să colindăm” (învățare de colinde), „Iată, vin colindătorii” (dubașii, craii).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Educație plastică (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate, modelaj):
„Globuri pentru Pomul de iarnă” (decorare), „Frize decorative – crenguțe de brad”, „Bradul
meu”, „Ce mi-a adus Moș Crăciun?”, „Daruri pentru cei dragi”, „Clopoței și lumânări”.
Activități practice (aplicații, confecții, îndoituri din hârtie, sârmă, asamblare): „Podoabe
pentru Pomul de lamă”, „Globuri” -nuci, conuri de brad, „Bradul împodobit”, „Ghirlande”,
„Lanțuri colorate”, „Clopoței pentru brad”. „Lumânări pentru masa festivă”, „Chipul Moșului”.
Activități gospodărești: „împodobim bradul ’.
Educație muzicală: „Cântecul bradului” de M.Cuteanu, „O, brad frumos” (melodie germană),
„Brăduțul” de A.Ivășcanu, „Brăduleț, brădulef’ de A.Motora-Ionescu.
Dramatizări, serbări și jocuri de rol: „Bradul credincios” de Lucia Muntean, „In noaptea
de Crăciun” (scenetă), „Vis de Crăciun” (scenetă).
Jocuri de mișcare și sportive: „Dansăm în jurul bradului”, „Dansuri populare specifice
zonelor folclorice”.
CO N STRU CȚII:
Din diferite materiale: „Brăduțul”, „Sania iui Moș Crăciun”, „Moșul drag, moșul
bun” (mozaic).

Inform ații utile
Pomul de iarnă, încărcat cu lumini și cu roadele pământului, cu daruri, simbolizează
vigoarea, împlinirea, belșugul și perenitatea vieții.
Cum a fost ales bradul pom de‘ -Crăciun?
“…Când s-a născut lisus Hristos în Bethleem, toate ființele de pe Pământ s-au bucurat
și toată lumea din toate părțile venea să-l vadă și să-i aducă faimoase și nenumărate daruri.
Nu departe de staulul unde s-a născut lisus erau trei copaci: un palmier, un măslin și un brăduț.
Pe lângă dânșii trecea toată lumea care se ducea cu daruri la lisus. Oamenii se odihneau și
povesteau despre darurile aduse. Copacii auzeau și voiau ca și dânșii să-i ducă daruri, dar nu
prea aveau ce. Sfatuindu-se între ei, palmierul spuse:
– Eu am să-i duc în dar cea mai mare și mai frumoasă dintre frunzele mele, ca atunci,
când îi va fi cald, să se apere de căldură. Măslinul, atunci numaidecât a spus:
– Eu, toate fructele mele am să le strivesc și să le storc și undelemnul cel mai curat și
parfumat îl voi duce să-i ung mânuțele și picioruțele.
Atunci bradul, cu glas blând a întrebat:
– Dragi prieteni, dar eu ce aș putea duce ca dar Copilului Sfânt?
Cei doi copaci într-un glas i-au răspuns:
– Tu, tu n-ai nimic, frunzele tale mici și ascuțite ca niște ace, au să-l înțepe pe micuț și
fructele tale la nimic nu servesc, te plângem, dar n-ai nimic frumos și bun.
Auzind aceste vorbe, brăduțul nostru s-a simțit și mai mic decât era și a început să
plângă:
– N-am nimic frumos și bun de dus ca dar.
Un îngeraș, care din întâmplare zbura prin apropiere a auzit discuția celor trei copaci
și, facându-i-se milă de brăduț, s-a hotărât să-i vie în ajutor. Cum era pe înserat, pe cer
începeau să se aprindă stelele. îngerașul spuse steluțelor:
– Coborâți câteva dintre voi pe crengile brăduțului de colo, care stă supărat și plânge.
Steluțele bune și bucuroase, că pot să-l împace pe brăduț iute s-au coborât și s-au agățat de
crengile brăduțului, făcându-1 să strălucească. Micul lisus din iesle putu să-l vadă și-n ochișorii
lui se aprinseră lumini de bucurie, iar bradul era fericit că a putut și el să aducă în dar toată
strălucirea lui, strălucire de o clipă, dar nespus de frumoasă.
De atunci oamenii, care cunoșteau această poveste, au luat obiceiul ca-n toți anii când
sărbătorim Nașterea Domnului lisus, bradul să fie acel copac ales împodobit cu steluțe și cu
jucării, să iăspâiidească în jurul lui tuturor acelor care îi privesc numai bucurii și în mintea și
ochișorii voștri să se oglindească amintirea bradului modest din Bethleem.” (Revista „Copilul”,
dec. 1933)
Știați că…
Cel mai înalt arbore din Europa, care se află pe teritoriul României, este un brad cu
înălțimea de 62 m și un diametru de 25 m.

36
JO C U R I ȘI SPORTURI DE IARNĂ
(schi, patinaj, săniuș, bob, hochei)Iarna
LITERATURĂ ȘI LIMBAJ: *
Lecturi după imagini: Citim în reviste, ziare despre sportivi și sporturi de iarnă, „Jocurile
copiilor iama”, „întreceri sportive de iarnă”, "Olimpiada de iarnă”, "Albume”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Iama în pădure” ***, „Zăpădița” de Natalia Zabila.
Povești create de copii: „La patinoar”, „La săniuș”, „Pe derdeluș”, „Copiii și omul de zăpadă”,
„întâmplări hazlii la derdeluș”.
Poezii: „Cu săniuța”de N.Cassian, „Sania”de VCarianopol, „Omul de zăpadă” de I.Sebastian,
„Sănioara” de I.Sebastian, „Săniuța” de O.Cazimir, „Omul de zăpadă” de Ion Socol, „Omul
de zăpadă” de Rusalim Mureșanu, „Iama pe uliță” de G.Coșbuc, „Iama” de V.Carianopol,
„Săniuța” de M.Pândaru, „Omul de zăpadă” de M.Pândaru.
Jocuri didactice: „Găsește echipamentul potrivit”, "întreceri sportive”, „Al (a, ai, aie) cui este
(sunt)?” (cazul genitiv).
Convorbiri: „Cum ne jucăm iama?”, „Sportul de iamă preferat”.
Ghicitori, proverbe, zicători din literatura pentru copii.
Jocuri de masă: “Jocul umbrelor”, “Reconstituie întregul”, Jocuri cu jetoane, Loto, ”Patinuaral”
Jurnalul grupei: Să scriem în jurnalul nostru despre jocurile de iamă.
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Derdelușul”, „La patinoar”, „Omul de
zăpadă”, ”La schi”, ”Jocurile copiilor iama”.
„Cum ne îmbrăcăm pentru fiecare sport de iamă ?” (echipamente specifice pentru schi, bob,
patine, săniuțe, joaca cu zăpadă).
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Schiorii rătăciți”, „Săniuțele pe
pârtie”, „Oameni de zăpadă”, „Schiuri, patine, săniuțe”, „Căciulițe și fulare” (alternarea obiectelor,
numărare), „Construim oameni de zăpadă”, (forme geometrice), „La derdeluș”, „La patinoar”,
„Al câtelea om de zăpadă…(are căciulă roșie…, are mătură mică…, are nasul de ardei…etc,),
„A câta săniuță…”, „Al câtelea schior…” (numărat), „Sporturi de iamă”, „Să numărăm, să
socotim” (săniuțele de pe derdeluș, patinatorii de pe patinoar, schiorii participanți Ia concurs).
Jocuri senzoriale: „Ne jucăm Puzzle”, „Să construim oameni de zăpadă”.
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „întreceri sportive”, „Competiția” (despre
cinste – convorbire), „O faptă uuuă” (poveste creată după un șir de ilustrații).
ARTĂ ȘI MIȘCARE:
Educație plastică (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate, modelaj):
„Olimpiada de iamă”, „Campionii gheții”, „Serbările zăpezii”, „Săniuța”, „La patinoar” (desene,
picturi pe diferite suprafețe), „La derdeluș” (modelaj cu plastilină, lut), „Sportul de iamă
preferat”, „Săniuța de aur” (concurs de desene, picturi).
Activități practice (aplicații, confecții, țesături): „Fulare pentru copii”, „Mânuși pentru
schiori”, „Săniuța”, „Derdelușul” (machetă), „Oameni de zăpadă” (machete), „Sporturi de
iamă”.
Activități gospodărești: „Curățăm echipamentul sportivilor”.
Educație muzicală: „Săniuța” de P.Țipordei, „Săniuța” de L.Comes, „Zboară săniuța mea”

dc A.Motora-Ionescu, „Hai la joacă afară” ***, „Săniuța” de I.D.Vicol, „Omul dc zăpadă”
de Al. Stanciu.
Dramatizări și jocuri de rol: „De-a schiorii”, „La patinoar”.
Jocuri de mișcare și sportive: Organizăm “Serbările zăpezii”, “Jocurile copiilor în curtea
grădiniței”, “întreceri spoilive de iamă”.
Jurnalul grupei: „Scriem despre competiția sportivă la care am participat”.
CONSTRUCȚII:
Din diferite materiale (deșeuri, lemn, plastic): „Construim o trambulină pentru schi”, „Pistă
pentru bob”, „Săniuța uriașă” .
Din zăpadă: „Omul de zăpadă”.
Inform ații utile
Mic dicționar:
Bob (snowboard) – sport. în care se folosește o sanie care alunecă pe o pârtie special construită
și amenajată.
C lăpari- ghete speciale, pe care se fixează (se leagă) schiurile.
Derdeluș – loc în pantă, unde se dau copm cu săniuța, săniuș.
Hochei -jo c sportiv pe gheață, în carc jucătorii, servindu-se de o crosă, caută să introducă în
poarta echipei adverse un puc (sau o minge).
Patinaj — sport, în care se folosesc patinele. Locul special amenajat unde se desfășoară acest
sport, se numește patinoar.
Patină — obiect de metal în formă de șină, care se fixează pe talpa ghetei, pentru a aluneca pe
gheață.
Pârtie – drum făcut prin zăpadă în vederea desfășurării sporturilor de iamă.
Săniuș – loc în pantă, acoperit cu zăpadă, unde se dau copiii cu săniuța.
Schi – sportul în care se folosesc schiurile și bețele speciale, care ajută la sprijinul și avântul
sportivului. Locul special amenajat în care se desfășoară acest sport se numește pârtia de
schi.
Schiuri – patină lungă de lemn, care permite alunecarea rapidă pe zăpadă. Se fixează pe
clăpari.
* Echipament specific sporturilor de iarnă:
– pentru schi: schiuri, clăpari. bețe, salopetă:
– pentru patinaj: ghete cu patine, îmbrăcăminte specială;
– pentru săniuș: sanie, îmbrăcăminte de iamă;
– pentru bob: bob, îmbrăcăminte de iamă.
* Jocurile copiilor iarna: jocul cu bulgări de zăpadă, omul de zăpadă, la derdeluș, la
săniuș, la patinoar, pe pârtia de schi.Iarna 3 7

38 *0* Iarna
C Ă L Ă T O R IE ÎN ZO N ELE PO LA R E
LITER A TU RĂ ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: Citim atlase și albume cu viața de la Poli, „Ținuturi polare”, „Mamifere
terestre de la Poli”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu, „Povestea
ursului cafeniu ”de V.Colin, „Renul,,Blană Creață” de Nadejda Belinovici.
Povestiri create: „întâmplări hazlii de la Poli”, Compunem cartea noastră cu povești –
„Ținuturi de gheață”.
Jocuri didactice: „Animalele și puii lor”.
Convorbiri: „Ce știm despre viața la Poli?”, „Ținuturi de gheață”.
Ghicitori, proverbe: Ghicitori și proverbe de la A la Z, Safta Nacu, Editura AII, 2001.
Jocuri de masă: „Puzzle”, „Loto”, „Completează ce lipsește”, „Jocul umbrelor”, „Găsește
cuvântul”, „Hrana animalelor de la poli”.
Jurnalul grupei: Să scriem în jurnalul nostru despre animale și păsări care trăiesc la Poli,
despre viața oamenilor în ținuturile reci.
M ATEM ATICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ :
Curiozități despre: „Ursul alb”, „Pinguinul”, „Viața în mările Polare”, „Viața în zonele Polare”.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Numărăm pinguinii”, „Urșii albi
de pe ghețari” (adunări și scăderi), „La Poli” (probleme ilustrate), „Casele eschimoșilor”
(figuri geometrice).
E D U C A Ț IE PEN TRU SO CIETA TE: „Pinguinul” de G.Sauciuc-Cicone
(Cântece pentru copii, Editura Aramis).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Educație plastică (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate, modelaj):
„Pinguinul”, „Ursul alb”, „Animale și păsări de la Poli”.
Activități practice (aplicații, tăiere): „La Poli”, „Dansul pinguinilor”(decupare pe contur),
„Animale de la Poli” (cu diferite materiale).
Educație muzicală: Să compunem un cântec despre ursul alb, despre pinguini, audiții
muzicale din filmul „Fram, ursul polar”, jocuri muzicale: „Recunoaște glasul meu” etc.
Dramatizări și jocuri de rol: „De-a pinguinii”, Povestea ursului cafeniu” de V.Colin
Jocuri de mișcare și sportive: „Jocul pinguinilor”, „Mersul urșilor”, „Săniuțe trase de
c-âiiil .
CO NSTRUCȚII: „Adăposturi pentru animalele de la Poli”, „Igluuri”.
Inform ații utile5
* Lumea de gheață
Polul Nord și Polul Sud, cei doi poli ai Pământului, sunt destul de diferiți, sunt
acoperiți tot timpul cu zăpadă și gheață.
Polul Nord este situat în mijlocul Oceanului înghețat și este acoperit cu o banchiză.
Zona aceasta se numește Arctica, temperatura ajunge până la – 50°C.
Polul Sud situat în mijlocul continentului Antarctica, este acoperit cu o calotă glaciară,
temperatura ajunge aici la – 88°C.

Ia, na 39
Mic dicționar:
Aicebergurile – blocuri uriașe de gheață terestră, detașate (desprinse) din calotele glaciare
polare și care plutesc pe oceanele lumii.
Banchiză- gheața de grosime mică, ce aGoperă complet întinderile maritime, formându-se
prin înghețarea apei oceanice.
Calota glaciară – masă de gheață foarte groasă, care se suprapune cu întinderea de uscat.
Eschimoși – populația zonelor polare.
Igluurile- locuințe construite din zăpadă de către eschimoși. Se plasează într-un loc adăpostit,
ferit de curenți și vânt, având o formă ovală, pentru a se evita pierderea căldurii. Intrarea se
află mai jos decât podeaua locuinței. Eschimoșii taie cu un cuțit de os blocuri de zăpadă de
un metru lățime și o jumătate de metru înălțime, formând astfel, „cărămizi”, pe care le așază
în cerc una peste alta, luând forma unui dom. In vârful locuinței se află un bloc găurit, prin
care se face aerisirea. Patul eschimoșilor este făcut pe o banchetă de zăpadă, peste care se
pun piei de focă și de urs. Pereții igluului sunt acoperiți cu blănuri.
* Animale: ursul alb, vulpea polară, lupul polar, foca, morsa, balena, boul moscat,
iepurii albi, renii, elefantul-de-mare.
Urșii polari trăiesc în Arctica. Sunt cei mai mari urși din lume, sunt de două ori mai
înalți decât un om și de zece ori mai grei decât acesta. Se hrănesc cu: foci, păsări, pești,
plante. Se adăpostesc în bârlog săpat în zăpadă, având tunel de intrare, camera principală
cu gură de aerisire, cameră pentru pui.
Foca – Mamifer care trăiește în apă, fiind foarte bun înotător. Se hrănește cu pești,
calmari și krili (plante). Este acoperit cu blană, iar sub piele are un strat gros de grăsime care
îi ține de cald.
Morsa – Animal înrudit cu foca.
Balena — Mamifer care își petrece viața în apă. Există aproape 80 de specii de
balene (balena albastră, balena cu cocoașă, balena de Groenlanda, balena dreaptă, cașalotul
ș.a.). Se hrănesc cu krili.
* Păsări: pinguinul, albatrosul, fîirtunarul (pasărea furtunii), răpitorii (păsări mari
fioroase, numite lupi de mare, care se hrănesc cu puii altor păsări).
Pinguinii sunt păsări de mare, care nu pot să zboare, dar sunt foarte buni înotători și
scufundători, aripile scurte folosindu-le ca înotătoare. Trăiesc în Antarctica. Au două straturi
de pene scurte și îndesate și un strat de grăsime, care le ține de caid. Se hrănesc cu pești. Se
adăpostesc: unii pinguini își fac cuib în pământ, într-o adâncitură, pe care o umplu cu pietre.
Alții pinguini nu își fac cuiburi, depun ouăle direct pe pământ sau pe gheață.
Albatrosul- cea mai mare pasăre oceanică din lume. Are lungimea corpului del m
și anvergura aripilor 3,5 – 4 m.
Știați că…
– Balenele ucigașe trăiesc în toate mările, inclusiv în cele polare. în timp ce înoată
balena emite sunete ascuțite care se întorc înapoi spre balenă ca ecouri, de la aceste ecouri
balena află poziția peștelui și îl poate prinde.
– Puii de focă se nasc cu blană albă pufoasă, iar mama lor îi îngrijește doar 10 zile,
după care li se schimbă blana și trebuie să-și poarte singuri de grijă.

3. Proiectul “ PRIMAVARA”Primavara
3.1. Harta proiectului “ Primăvara”

,, Copilul trăiește în viitor, bătrânul în trecut, înțeleptul în prezent. ”
(Thevenot)
3.2. Inventar de activități
V E ST IT O R II P R IM Ă V E R II
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „Biblioteca ne oferă”: albume, pliante, imagini, reviste cu
aspecte de primăvară, calendare.
L ectu ri și p ovestiri ale ed u cato arei, p ovești crea te : „G hiocelul” de
H.Ch.Andersen, „Soarele și omuleții de zăpadă” de H.Wilk și M.Cremene, „Povestea
vântului” de E.Jianu, „Moș Viscol și Primăvara” de M.Sadoveanu, „Omul de zăpadă
și ghiocelul” de Sisica Popa.
Povești create: „Povestea florilor” .
Poezii: „Nani, nani, ghiocel” de Luiza Carol, „Clopoțel de ghiocel” de Mana Olteanu,
„Primăvara” de Marieta Marancea, „Ghiocelul” de Mircea Micu, „Ghiocelul” de
Rodica Toth, „Du-te iamă” de E.Preda, „Primăvara” de Florin Mugur, „Mâțișorii”
de O.Cazimir, „Frunza și ghiocelul” de Marieta Marancea.
Jocuri didactice: „Numărăm cuvintele”,”Primăvară-flori-culori”.
Convorbiri: „Sosește primăvara”, „Vântul de primăvară”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Limba noastră fermecată” București 1996.
Jocuri de masă: „Jocuri cu loto”, „Din jumătăți, întreg”, „Arată unde se potrivește”,
„Care imagini sunt la fel?”, „Colorează ce ți se cere”.
Jurnalul copiilor: Scriem în jurnal o poveste despre flori.
M A T E M A T IC Ă ȘI Ș T IIN Ț Ă :
O bservări spontane și observări organizate: „Aspecte de primăvară”, „Topirea
zăpezii”, „Ploaia de primăvară”, „Ghiocelul, brândușa, vioreaua, toporașii”.
Plim bări, excursii – Pentru observarea aspectelor de primăvară.
Jocuri matematice, exerciții cu material individual: „In poiană” (alternare), „Flori
de primăvară” (grupare, clasificare), „Ghiocei pentru mama” (numărat), „Să facem
buchețele de flori” (probleme).
Jocu ri senzoriale: „Să descoperim mirosul florilor”, „Petale și frunze catifelate”.
Experim ente: „Ne jucăm cu vântul de prim ăvară”, „Ploaia de primăvară”,
„Temperatura (fenomene atmosferice de primăvară)”, „Punem flori la presat pentru
ierbar”.
E D U C A Ț IE P EN T R U SO C IE T A T E : „Curiozități din lumea florilor”
(lectură după imagini – vizionare diapozitive, albume), „Clubul curioșilor”.
A R T Ă Ș I M IȘ C A R E :
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Ghiocelul”, „Brândușa”, „în poiană”, „Frize decorative”, „Flori surori”,
„Primăvara în pădure”, „Peisaj de primăvară”.Primavara 41

42 Priinavara
Activități practice (aplicații, șnuruire, festonare, pliere): „Flori de primăvară”,
„Peisaj de primăvară”, „Vaza cu ghiocei”, „Punem flori la presat pentru ierbar”.
Activități gospodărești: „Aranjăm flori în vază”, „îngrijim florile”.
Educație muzicală: „Primăvara” de L.Comes, „Cântec de primăvară” de L.Comes,
„Primăvara a sosit” de N.Oancea,„Vine primăvara” de C.Breazul.
Dramatizări și jocuri de rol: „Să ne jucăm de-a florăresele”, „Ghiocelul” de
H.Ch.Andersen.
Jocuri de mișcare: „In poiană”, JLa cules de floricele” – gimnastică ritmică.
CONSTRUCȚII: „Lădițe pentru flori”, „Vaze”, „Poiana”.
Inform ații utile
* Fenomene ale naturii:
Lunile de primăvară: martie (mărțișor), aprilie (prier), mai (florar).
Zilele încep să crească, nopțile se scurtează. Vremea devine mai plăcută,
soarele încălzește mai tare, zăpada și gheața se topesc încet, se formează băltoace și
pârâiașe, plouă repede și des. Vremea este schimbătoare, se încălzește treptat, devine
mai frumoasă. Natura se trezește la viață.
* Viața plantelor:
Pomii înmuguresc și înfloresc.
Iarba începe să crească.
Semințele încolțesc (germinează), se sădesc plantele în răsadnițe.
Plantele cu flori înfloresc.
în grădini cresc legumele timpurii: salata, spanacul, ceapa, usturoiul, ridichea.
Apar primele flori de primăvară în păduri: ghioceii, brândușele, toporașii,
viorelele.
în luna mai înfloresc narcisele, zambilele, lalelele, liliacul.
La sfârșitul primăverii se coc căpșunile și cireșele.
* Viețuitoarele:
f
Păsările. Păsările călătoare (migratoare) se întorc din țările calde (berze,
rândunele, cocori, cucul, prepelița, rața și gâscă sălbatică, pelicanul etc:), clocesc și
scot pui. Păsările de curte cloccsc și scot pui.
Insectele se trezesc la viață și ies din pământ.
Animale. Animalele sălbatice ies din culcușuri (bârlog). Animalele
domestice sunt duse la păscut pe câmp. Nasc pui (oaia, capra etc.).
* Viața și activitatea oamenilor:
începe munca în grădină, livadă, pe ogor.Oamenii curăță livezile, grădinile,
spațiile verzi. în gospodării se face curățenia de primăvară, se văruiesc pomii pentru
ca să-i protejăm de omizi. Primăvarae anotimpul însămânțărilor în răsadnițe, ghivece,
în grădini, pe câmpii. Oamenii se îmbracă mai subțire.Copiii se joacă în aer liber,
culeg flori, prind fluturi.

Primavara x tfp 43
* Flori de prim ăvară :
Apar “vestitorii primăverii”: ghiocelul, brândușa, toporașul, vioreaua.
Flori de grădină: laleaua, narcisa, zambila, liliacul.
Știați că…
– Plantele se mișcă.
– Frunzele își schimbă poziția după lumină, se îndreaptă spre lumina mai puternică.
– Florile se închid și se deschid ziua sau noaptea: regina nopții, zorelele, păpădia.
– Mimoza se închide dacă o atingem.
M A R T IE – M Ă R Ț IȘ O R
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: Citim la bibliotecă imagini din reviste, cărți pentru copii,
despre „Munca mamei în gospodărie”, „Despre profesii”, „Cine o ajută pe mama
(bunica)?”, „La aniversarea bunicii mele”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Inima mamei” de Al.Mitru, „Albă-ca-
Zăpada” de Frații Grimm, „Cenușăreasa” de Frații Grimm, „Doi feți cu stea în frunte”
de I.Slavici, „Bunico, te iubesc” de Elisabeta Preda.
Povești create: „O surpriză pentru mama”.
Poezii: „E ziua ta” de E.Dragoș, „Bunica” de Șt.O.Iosif, „Cântec de leagăn” de
Șt.O.Iosif, „Inima mamei” de P.Ghelmez, „Mamei” de V.Carianopol, „Mamei” de
E.Dragoș, „Mamă și soră” de E.Frunză, „Mamei mele” de V.Porumbacu, „Buchetul
mamei” de A.Oncescu, „Bunica” de O.Cazimir, „Mama mea” de Mariana Pândaru,
„Bunicii” de M.Pândaru.
Jocuri didactice: ,,Așază la locul potrivit” (unelte, produse ale muncii), „Reporterul”.
Convorbiri: „Cum sărbătorim ziua de 8 Martie?”, „Munca mamei”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Viitorul unui copil este opera mamei sale”,
(Napoleon), „Omul muncitor de pâine nu duce dor”, „Harnic ca o albină, strângător
ca o furnică”.
Jocuri de masă: „Ce-i trebuie mamei?”. „Alege și grupează”, „Ce se potrivește?”.
Scriem în jurnal gânduri pentru mama și bunica: „Ce ai scrie într-o felicitare adresată
mamei?”
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: Observărivee lucrează educatoarea
noastră, îngrijitoarea, bucătăreasa, asistenta medicală la noi în grădiniță, „Activjtajea
mamei în familie, în societate”, „Profesia mamei”, „Mama”, „De ziua mamei”.
Plimbări, excursii, vizite la locurile de muncă ale mamelor.
Să descoperim rolul uneltelor, să aflăm „Taina meseriilor” (specificul uij/or meserii,
produsele muncii). /
Jocuri matematice și exerciții cu materia! individual: „Alegen^mărțișoare pentru

mama” (sortare, grupare), „Flori pentru mama” (probleme), „Grupăm uneltele”,
„Comparăm produsele obținute.”
Jocuri senzoriale: „Buchete de flori” (vizual: culoare, lungime; olfactiv: miros, tactil:
„Petale catifelate”).
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Meseria, brățară de aur” (lecturi
după imagini – tablouri, vizită la locul de muncă al părinților).
ARTĂ ȘI M IȘCA RE:
Activități artistico-piastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici
variate, modelaj): „Daruri pentru mama”, „Flori pentru mama”, „Mărțișoare pentru
cei dragi” (ghips), Să sculptăm chipul mamei, bunicii (lut sau plastilină).
Activități practice (aplicații, confecții, festonare, cusături, răsucire, legare):
„Confecționăm mărțișoare pentru mama”, „Tablouri pentru mama”, „Vaza cu flori
pentru bunica”, „Daruri pentru mama”, „Să lege și să dezlege fundița”, „Să legăm
fundița la cadoul pentru mama”.
Activități gospodărești: „Să o ajutăm pe mama în gospodărie”, „Tort pentru mama”,
„Pregătim masa festivă pentru mama și bunica”.
Educație muzicală: „Flori pentru mama” de T.Popa, „Un coș cu flori” de P.Țipordei,
„Daruri pentru mama” de I.Țârlea, „Deziua mamei” de M.Gani, „Mamei” de J.Lupu,
„Dormi copile” de D.D.Stancu, „Cântec de leagăn” de I. Vintilă, „De ziua mamei” de
Gh.Dăncuș, „Zi sfântă în mărțișor” de Șt.Stănescu.
Dram atizări și jocuri de rol: „De-a mama”, „De-a bunica”, „De-a meseriile”.
Organizăm o serbare și dansăm pentru mama: dansuri modeme, dansuri populare,
dansuri tematice dedicate serbărilor de 8 Martie.
CONSTRUCȚII: „Daruri pentru mama”, „Casa pentru mama”, , Asamblăm
unelte din combino, vitocomb, romplast”.
VINE, VINE PRIMĂVARA!
LITERATURĂ ȘI LIMBAJ:
Lecturi după imagini: Să citim în bibliotecă calendare, postere despre venirea
n r im ă v e r ii ir r a p i n i a lb u m e c ă r ț i r e v is t e T iv a H a p r im ă v a r a ”
x j O ' ~ 7 ~ î 3 37 r
Lecturi și povestiri ale educatoarei, povestiri create de copii: „Am sădit un
pomișor” de Gica Iuteș, „Când se trezesc florile” de E.Jianu.
Poezii: „Pomișorul meu” de M.Micu, „Mugurașii” de Păuna Răzvan, „Primăvara
nouă” de V.Carianopol, „Cum sosește primăvara” de Valentin Deșliu, „Frumuseți”
de E.Dragoș, „Rapsodii de primăvară” de G.Topîrceanu, „Cântec de primăvară” de
Șt.O.Iosif, „Primăvara” de M.Pândaru.
Convorbiri: „Ce știm despre plante?” , „Ce știm despre copacii înfloriți?” .
Jocuri didactice: „Câte silabe are cuvântul?” .
Organizăm un concurs de ghicitori despre primăvară.
Jocuri de masă: Loto, Puzzle, Completează ce lipsește.44 xffîp Primavara

Prim avara \ 3 p 4
Ju rn alu l grupei: Citim și scriem despre primăvară.
M A T E M A T IC Ă ȘI ȘT IIN Ț Ă :
O bservări spontane și observări organizate: „Crenguța înmugurită”, „Copacul
înflorit”, „Livada cu pomi înfloriți”.
Să ne plimbăm și să observăm pomișorii de pe stradă, curtea grădiniței.
Vreau să știu „Ce este poluarea?”, „Cine ajută pomii să înflorească?”.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Pomii din livadă” (sortare,
clasificare), „Pomii de pe strada mea” (alternare, înălțime, grosime), „Muguri și flori”
(numărat, probleme).
Jocuri senzoriale: „Clasificăm pomii după forma și culoarea florilor”.
Experimente: „înmugurirea crenguțelor” (factori de mediu).
E D U C A Ț IE P EN T R U SO C IE T A T E : „Copăcelul” de Ion Murăraș
(poveste), „Să sădim un pomișor în curtea grădiniței”, „Să sădim flori”, „Pomișorii”
de N.Nasta, „Ce este poluarea?”.
A R T Ă Ș I M IȘ C A R E :
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Crenguța înmugurită”, „Pomul înflorit”, „în livadă”, „Pictăm cu culori
calde”, „Modelăm muguri pe ramuri”.
A ctivități p ractice (aplicații, confecții, în d o ire din sârm ă și hârtie):
„Confecționăm livada”, „Crenguțe înflorite”, „Tablou de primăvară” (șnuruire),
„Mâțișori” (mototolire).
Educație muzicală: „Copăcelul” de C.Mereș, „înfloresc grădinile” de T.Popovici,
„Vine primăvara” de P.Țipordei.
D ram atizări și jocuri de rol: Ne jucăm „De-a Crăiasa primăverii”.
Jocuri de mișcare și sportive: „Prin grădini și prin livezi”, „Cine ajunge primul la
pomul înflorit”, „Jocurile copiilor prin grădini”, „Trecem peste gărdulețul grădinii”.
C O N ST R U C Ț II: „Livada cu pomi înfloriți” (asamblare).
In fo rm a ții utile
Plantele se pot clasifica după vârsta pe care o trăiesc:
* Flam e anuale
Semințele încolțesc primăvara, cresc, se dezvoltă, înfloresc, produc fructe
și semințe, apoi mor. Acestea sunt plante ierboase, rădăcinile lor nu cresc adânc în
pământ, se ramifică la suprafața solului, sunt foarte subțiri și de aceea nu rezistă la
frig. Ele supraviețuiesc prin semințe, care se plantează în fiecare primăvară: fasolea,
mazărea, ceapa, porumbul etc.
* Plante perene
Trăiesc mai mulți ani și dau mai multe rânduri de flori, fructe, semințe, cresc,
se dezvoltă, rodesc mai mulți ani la rând. Acestea pot fi plante ierboase. Au rădăcină
persistentă din care crește o nouă tulpină în fiecare primăvară.
* Plante perene lemnoase

Tulpinile lor sunt bine dezvoltate și adaptate la frig: ghiocelul, vioreaua,
narcisa, laleaua, fragul, căpșunul; arborii, arbuștii, toți pomii fructiferi, vița-de-vie.
* Plante care nu trăiesc decăt câteva zile în deșert. Cresc numai după
ploaie. s
* Plante care p o t trăi mii de ani. Trăiesc mii de ani, fiind rezistenți la
condițiile de viață: pinus aristata, arborele de tisa.
LUCRĂRI DE PRIMĂVARĂ
LITERATURĂ ȘI LIMBAJ:
Biblioteca ne oferă cărți, reviste, pliante, materiale informative, ilustrații despre: „în
grădina de legume a bunicii”, „Pe lotul grădiniței”, „La sera de legume”, „Grădinăritul”
"Primăvara devreme în livezi”.
Povești create: ”0 zi în grădină”, „La plantat”.
Poezii: „Din primăvară” de V.Carianopol, „Micii grădinari” de V.Porumbacu, ”Ceapa”
de Nina Cassian, „Micii grădinari” de V.Porumbacu, „Primăvara” de V.Porumbacu.
Jocuri didactice: „Jocul silabelor”, „Caută unealta potrivită”.
Convorbiri: „Primăvara – anotimpul bucuriei”
Ghicitori: Carte cu poezii, Editura Tudor, pag.74.
Jurnalul copiilor: Să scriem în jurnal despre contribuția noastră la lucrările de
primăvară.
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Munca în grădina de legume”
(săpatul straturilor, greblatul, semănatul semințelor în răsadnițe, plantatul răsadurilor
în grădină), „Munca în livadă” (curățatul pomilor de crengile uscate, văruitul pomilor),
„Munca pe ogoare” (arături de primăvară, semănatul).
Plimbări pentru observarea muncilor de primăvară.
Jocuri matematice: „Așază corect!” (șiruri după model dat), „Uneltele pentru
grădinărit” (alternare), „La piață” (numărat, unități de măsură).
Jocuri senzoriale: „Răsadnița” (formă, culoare, mărime), „Ghicește ce ai găsit”
(unelte agricole în miniatură – jucării).
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Povestiri adevărate despre munca
în grădini primăvara” (povești create).
ARTĂ ȘI MIȘCARE:
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Desenăm unelte de grădinărit”, „Pomii primăvara devreme”, „Lădițe,
cutii pentru răsaduri”.
Activități practice (aplicații, confecții): „în grădina de legume”, „Unelte pentru
grădinărit”.
Activități gospodărești: „Văruim pomii”, , Adunăm crengile uscate”, „Punem semințe
la încolțit”, „Semănăm în grădină”, „Plantăm răsaduri”.46 Primăvara

Primavara x& p 4 7
Educație muzicală: „Răsună codrul” de G.Breazul, „Primăvara” de L.Lupu, „Cântec
de primăvară” de L.Comes, „Primăvara” de L.Petrescu.
Jocu ri de m ișcare și sportive: „Curățăm copacii” (cățărare).
D ram atizări și jocuri de rol: „De-a grădinarii”.
C O N ST R U C Ț II: „Lădițe pentru semințe”, „Răsadnițe”, „Unelte agricole”.
In fo rm a ții utile
Mic dicționar:
A ra t- pământ lucrat, pregătit pentru cultivare.
Grăpat – a mărunți și a netezi cu grapa pământul arat, acoperind în același timp
semințele.
Discuit – pregătirea pământului pentru cultivat cu plugul cu disc.
Prășit – a săpa culturile cu porumb, cartofi, vița-de-vie etc., distrugând buruienile
și afânând pământul.
Semănat – (însămânțare) a pune sau a arunca sămânța în pământul pregătit, pentru
a o face să încolțească, să rodească.
Unelte agricole:
Grapă – unealtă agricolă în formă de grătar, cu discuri sau roți stelate, folosite la
mărunțitul, afanarea și nivelarea arăturii.
Discuitor (Plug cu disc) – unealtă agricolă formată din mai multe discuri de oțel
care taie și răstoarnă (afânează) pământul (brazda), pregătește pământul pentru
semănat.
Sapă – unealtă agricolă pentru săpat și prășit, alcătuită dintr-o lamelă de oțel plană
sau curbă, fixată perpendicular pe o coadă de lemn.
Greblă – unealtă agricolă formată dintr-o bară cu dinți fixată într-o coadă, cu ajutorul
căreia se nivelează pământul, se strâng paie, fan etc.
Sem ănătoare- mașină mecanică cu care se seamănă anumite plante.
Cazma – unealtă de săpat pământul, asemănătoare cu lopata, având o coadă de
lemn și o lamă metalică cu muchie ascuțită.
P Ă S Ă R IL E D E C U R T E ȘI P U II L O R
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „Ferma de păsări”, „Păsările și puii lor”, albume, pliante,
reviste, cărți.7 9
Lecturi ale educatoarei și povestiri: „Găinușa cea moțată” de C.Gruia, „Punguța
cu doi bani” de I.Creangă, „Cocoșelul cu creastă de aur” de I.Creangă, „Cocoșelul
cu pene de aur” de Al.Mitru, „Rățoiul” de Al.Rupea și T.Constantinescu, „Povestea
puișorului îngâmfat” de I.Străuț, „Papucii gâscanului” (legendă), „Puișorii” de
E.Gârleanu, „Oul năzdrăvan” de I.Istrati, „Gâscă de aur” de Frații Grimm, „Găinușa

de aur”, „Cocoșelul și bobul de mei” de O.Gafița, „Gulerata și gulerașele sale” de
S.Dima, „Găinușa cea pestriță” de Lucia Muntean.
Povești create de copii: poveste creată după ilustrații – „Familiile prietene”, „în
ograda bunicii”, „Unde-s puii?”, „Pățania puișorului neascultător”, „Despre prietenie”.
Poezii: „Puișorul cafeniu” de O.Cazimir, „Are rața cinci rățoi” de E.Costin, „Pui de
rață” de Nina Cassian, „R ațele” de M ircea Micu, „G ogu-Pintenogu” de
C.Teodorescu, „Puișorul moțat” de E.Farago, „Povestea gâștelor” de G.Coșbuc,
„Peniță, pană pestriță”, „Cucurigu, cotcodac” de O.Cazimir, „Puii” de Ilie Mirea,
„Gâsculița certăreață” de M.Pândaru, „Rața sfădăușă” de O.Cazimir, „Câți ca voi”
de G.Topîrceanu, „Boboceii” de M.Pândaru, „întâmplare” de M.Pândaru.
Jocu ri didactice: „Unde s-a oprit roata?”, „Caută mama și puiul ei”, „Găsește un
cuvânt cu tot atâtea silabe”.
Convorbiri: „Cum îngrijim puișorii de găină?”, „Cum îngrijim păsările de curte?”,
„Ce foloase ne aduc păsările de curte?”, „Cloșca și puii ei”, Despre păsări”.
Organizăm un concurs de ghicitori.
Ju rn alu l grupei: Scriem „Cartea despre păsări”.
M A T E M A T IC Ă ȘI ȘT IIN Ț Ă :
O bservări spontane și observări organizate: „Ferma de păsări”, „Ograda cu
păsări”, „Găinași cocoșul”, „Curcași curcanul”, „Rața și rățoiul”, „Gâscă și gâscanul”,
„Puișorul de găină”, „Bobocul de rață”, „Bobocul de gâscă”.
Plim bări, excursii, vizite la ferme și crescătorii de păsări.
Jocu ri matematice: „Unde se află familia de…?”, „Pe lac”: numărat, probleme de
adunare și scădere (CD calculator, Editura ErcPress), „Cloșca cu pui” (probleme),
„Cântărim păsările” (măsurare, cântărire).
Să descoperim singuri: „Pene moi și lucioase” , „Pene colorate” , „Ouă mari și mici,
fierte – calde” , „Săculețul fermecat” , „Să simțim puful puișorilor și să observăm luciul
penelor păsărilor” , „Impermeabilitate” (de ce nu se udă gâscă și rața?) (jocurr
senzoriale).
E D U C A Ț IE PEN T R U SO C IE T A T E: „în curtea mea” de E.Gârleanu,
„Cum îngrijim păsările de curte?” , „Să hrănim puișorii” , „Unde amncăm gunoaiele de
la păsări?” (protecția mediului).
A R T Ă Ș I M IȘ C A R E :
A ctivități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Ferma de păsări” , „în curte la bunici” , „La coteț” , „Puișori” , „Cocoșul
năzdrăvan” , „Curcanul”, „Ograda cu păsări”, „Păsările și puii lor” , „Cartea cu povești”
— desene cu creioane colorate, cerate, carioca.
Activități practice (aplicații, confecții): „Puișorii drăgălași” (jumătăți de coajă de
ou, vată, hârtie), „Pe lac” (machetă – lucrare colectivă), „în ogradă” (machetă –
lucrare colectivă), „Cocoșul pintenat”, „Curcanul îngâmfat” (din diferite materiale din
natură: pene, griș, mălai, orez).
Activități gospodărești: „Să pregătim cuibarul pentru clocit”, „Preparăm puișori48 VjHy Primavara

Primavara xh'f) 4 9
din ouă fierte”, „Ouă umplute”, „îngrijim puișori”, „Hrănim păsările”, „Facem curat
în cotețe”, „Adună ouă din cuibar”.
Educație m uzicală: „Găinușa cea moțată” *** , „Cocoșelul” de A.M.Ionescu,
„Cloșca cu pui” de N.Savu, „Cloșca” de N.Buicliu, „Cucurigu” de D.D Stancu,
„Rățuștele”***, „Mac rățoiul” de P.Tipordei, „Bobocii” de I.Potolea, „Rața șchioapă”
de A.M.Ionescu, „Curcanul” ***, „Merge rața către lac” de L.Comes, „Cocoșelul
meu isteț” (folclorul copiilor).
D ram atizări și jocuri de rol: Dramatizarea poveștilor învățate, „Imităm glasul
animalelor”, „De-a familia de păsări”, „De-a gospodarii”, „De-a fermierii”.
Jocu ri de mișcare și sportive: „Trecem râul” (escaladare).
C O N ST R U C Ț II: „Cotețe pentru păsări”, „Ferma de păsări”, „Jgheaburi
pentru hrana păsărilor”.
In fo rm a ții utile
Păsări de curte: găina și cocoșul, curca și curcanul, gâscă și gâscanul, rața și
rățoiul, bibilica.
Se înmulțesc prin ouă, pe care le clocesc.
Părți componente: cap, trunchi, acoperite cu pene, picioare.
Acțiuni specifice: ciugulesc, scurmă, cotcodăcesc, măcăie etc.
Hrana: plante, grăunțe, apă, râme, insecte.
B U C U R O Ș I D E O A S P E Ț I!
(păsări călătoare)
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: albume, calendare cu păsări, pliante, reviste, „Păsări călătoare
din Delta Dunării”.
Lecturi ale educatoarei și povestiri: „Cucul și puii săi” de E.Jianu, „Privighetoarea”
de S.F.Marian, „Cioc, cioc!” de G.Gârleanu, „Cuibul” de Cezar Petrescu, „Guleraș
cenușiu” de M .Sibiriac, „Lia Ciocârlia” de Florea Marian, „Lebedele” de
H .Ch.A ndersen, „Pupăza din tei” de I.Creangă, „Rățușca cea urâtă” de
H.Ch.Andersen, „Povestea ciocârliei” de E.Camilar, „Vestitorul primăverii” de Silvia
Dima, „Ciripel, nimeni nu-i ca el” de S.Dima.
Povești create: „Convorbire între păsări”, „O rândunică bolnavă”.
Poezii: „Sosirea rândunicii” de G.Coșbuc, „Scrisoare rândunicii” de Florin
Iordăchescu, „Cântec de primăvară” de E.Dragoș, „Vestitorii primăverii” de
G.Coșbuc, „Primăvara” de T.Demetrescu, „Rândunica” de V.Carianopol, „Pițigoiul”
de M.Pândaru, „Guralivul” de M.Pândaru.
Convorbiri: „Cum își face cuibul rândunica?”, „Vestitorii primăverii”, „De ce se
întorc păsările călătoare?”, „Ce știm despre păsările călătoare?”.
Jocuri didactice: „Cu ce sunet începe cuvântul?” (jocul 1).

50 Primavara
Ghicitori: Proverbe, ghicitori și zicători, Editura Steaua Nordului.
Jurnalul grupei: „Scriem în jurnal despre sosirea păsărilor călătoare, despre cum
se întorc la cuiburile lor”.
M A TEM A TICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Rândunica a sosit”, „A venit barza”,
„Stol de păsări călătoare”, „Cucul și graurul”, „Barza și rândunica”, „Păsările se
întorc la cuibul lor”, „Rândunica își reface cuibul”.
Plim bări, excursii, vizite pentru observarea cuiburilor berzelor, rândunicilor, stol
de păsări călătoare.
Vizităm laboratorul de biologie al școlii pentru a observa păsări împăiate.
Jo cu ri m atem atice: „Cuibul păsărelelor” (forme geometrice), „Să ordonăm
rândunelele din stol”, „Să ordonăm păsărelele după glasul lor melodios” „Berze
călătoare” (numărat).
ED U C A Ț IE PEN TRU SO CIETATE: „Mărinimie” de E.Gârleanu, S.O.S.
– ocrotiți păsărelele.
ARTĂ ȘI M IȘCA RE:
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Două păsări – două culori” (alb-negru), Compunem un spațiu plastic cu
teme ca: „Barza și puii ei”, „Cuibul rândunicii”, „Oaspeții primăverii”, „Zborul
păsărelelor”.
Activități practice (aplicații, confecții cu diferite m ateriale din natură):
Confecționăm „Cuibul berzei”, „Cuibul rândunicii”, „Barza”, „Păsări din Delta
Dunării”, „Lebăda”, „Tablouri cu păsări călătoare” (pene, dopuri de plută, hârtie de
autocolant, coji de ouă), „împletim cuiburi pentru păsărele” (pănuși, sfoară groasă).
Activități gospodărești: „Facem cuiburi pentru păsărele”.
Educație muzicală: „Cucul” ***, „Sosirearândunicii” (melodie populară), „Cucuie
pasăre sură” de D.Chirescu, „Cucuie, cucuie” (melodie populară), „Pitpalacul” de –
N.Oancea, „Rândunica” (populară), „Rândunica” de I.D.Vicol, „Cocorul” (folclorul
copiilor).
Dram atizări și jocuri de rol: Dramatizarea poveștilor cunoscute.
Jocuri de mișcare și sportive: „întrecerea” (parcurs aplicativ), „Zborul păsărelelor”.
CONSTRUCȚII: „Cuibul păsărilor”.
Informații utile9
Barza – este o pasăre migratoare, cu picioare lungi, cioc drept în formă de con,
preferă să-și facă cuib pe hornurile caselor, dar și pe stâlpii de telegraf sau lângă bălți
și râuri în pajiștile umede. Fiecare pereche de berze își face un cuib de aproape 1 m
în diametru în care barza mamă și barza tată clocesc pe rând 3 – 4 ouă.
Cucul -pasăre migratoare. Cea mai singuratică pasăre. își depune ouăle în cuiburile
altor păsări. Pleacă destul de timpuriu (august) către Africa, migrând noaptea. Este o
pasăre folositoare, deoarece se hrănește cu insecte dăunătoare.

Graurul – pasăre migratoare. Aduce foloase, deoarece se hrănește cu insecte
dăunătoare, viermi și melci de casă, scotocește prin mușuroaie, tufe, crăpături.
Rândunica – este o pasăre călătoare, care poate fi văzută de primăvară până toamna.
Are pene de culoare albastru-închis cu luciu metalic pe spate, alb-gălbui pe pântec
și pe frunte și roșu pe bărbie. Are ciocul scurt și coada adânc bifurcată, asemenea
unei furculițe. Este o pasăre foarte folositoare, deoarece stârpește o mulțime de
insecte dăunătoare. Prinde insectele din zbor cu foarte mare agerime. Mare meșteră
în construirea cuibului solid din lut și paie, amestecate cu salivă lipicioasă.Primavara 51
Știați că…
Recordul la migrație pe distanțe lungi e deținut de rândunica de mare
arctică , parcurge aproximativ 35.000 km, de la Polul Nord la Polul Sud și înapoi.
Pasărea paradisului are coada de 5 ori mai lungă decât corpul său.
Cea mai rapidă pasăre de pe pământ este șoimul migrator , coboară în
picaj cu o viteză de 160 km/oră.
Lăstunul poate sta în aer cam 3 ani, mănâncă, bea, se împerechează și
chiar doarme în înălțimi.
Pițigoiul cu cap negru are în cântecul său obișnuit 17 tonalități cu
particularități diferite.
Cea mai mică pasăre este pasărea colibri, oul ei are numai câțiva milimetri,
pe când oul de struț are 130 mm. Colibri cântărește 2 g.
A N IM A L E D O M E ST IC E
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „Curtea cu animale domestice”, „Ferma”, albume, reviste^
pliante, imagini, atlase zoologice.
Lecturi ale educatoarei și povestiri: „Poveastea porcului” de I.Creangă, „Cei
trei purceluși” (adaptare de S.Mihalkov), „Cine a spus miau?” de A.Suteev, „Pisicuța
lui Gheorghiță” de E.Ioan, „Capra cu trei iezi” de I.Creangă, „Motanul încălțat” de
Ch.Perrault, „Uța mieluța” de F.Sahling, „Iedul cu trei capre” de O.Pancu-Iași,
„Aventurile ursului care a dormit o iamă” de A.Popovici, „Diță și codiță” de Lucia
Muntean, „Prietenul la nevoie se cunoaște” de Lucia Muntean.
Poezii: „Pedeapsa mâței” de E.Farago, „Cățelușul șchiop” de E.Farago, „Zdreanță”
de T.Arghezi, „Cuțu” de V.Carianopol, „Motanul pedepsit” de E.Farago, „Pisica”
de G.Teodorescu, „Motocel” de Tiberiu Utan, „Miaunica” de D.Botez, „Pisicuța”
***, „Mielușeii” de Paula Răzvan, „Cam aduce-a jucărie” de E.Căldăraru.
Jo cu ri didactice: „Caută mama și puiul ei”, „Așază la locul potrivit”, „Cu ce se
hrănește?”, „Foloasele”, „Adăpostul animalului”, „Ce face, ce a făcut, ce va face?”
(verbul).

Convorbiri: „Ce știm despre animalele domestice?”, „Cum îngrijim animalele
domestice?”, „îngrijim iepurași”, „Cum ne purtăm cu animalele domestice?”.
Jocuri de masă: Ne jucăm cu jetoane, siluete, jucării, mulaje.
Jurnalul grupei: Scriem în jurnalul grupei despre animalul preferat.
M A T E M A T IC Ă Ș I ȘT IIN Ț Ă :
Observări spontane și observări organizate: „Câinele și pisica”, „Vaca și calul”,
„Oaia și capra”, „Iepurele de casă”, „Porcul”, „în ogradă”, „Ferma de animale”.
Plimbări, vizite la ferme de animale, în ograda cu animale.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Adăposturi pentru animale”
(forme geometrice), „Să facem recensământul animalelor din ogradă”, „Să numărăm,
să socotim”, „Cine rezolvă mai bine?” (joc didactic).
Jocuri senzoriale: „Cum e blana animalelor?”, „Să recunoaștem unna animalelor”,
„Jocul umbrelor”.
E D U C A Ț IE P E N T R U SO C IE T A T E : „Foloasele pe care le aduc
animalele”, „Dece creștem animale?” (convorbire), „în ogradă la bunici”, ***.
A R T Ă ȘI M IȘ C A R E :
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): Suntem pictori renumiți – combinare și fuzionare de culori: „Desenăm
animalul preferat”, „Prietenul meu credincios”, „Ograda cu animale”, „La pășune”,
„Modelăm animalele și adăposturile lor” (lucrare colectivă).
Activități practice (îndoituri din sârmă și hârtie, asamblare, bobinare):
„Iepurașul”, „Căluțul”, „Cățelul meu”, „Anim alul preferaf„Cușca lui Grivei”, „Culcușul
pisicii”, „Fânarul”.
Activități gospodărești: „Pregătim hrana animalelor”, „îngrijim animale”, „Curățăm
adăpostul animalelor”.
Educație muzicală: ,,Azi Grivei e mânios” de L.Comes, „Cățeluș cu părul creț” de
G.Breazul, „Doi prieteni” de A.M.Ionescu, „A plecat mama la piață” (folclorul-
copiilor), „Graiul animalelor” de G.Breazul, „Cum vorbesc animalele?” de A. Voievidca,
„Azorel” de A.C.Stanciu, „Cățelușul și pisica” de Gr.Teodosiu, „Cățelușul șchiop”
de L.Petrescu, „Baba cloanța” de V.Boiculesi (despre animale din pădure).
Dramatizări și jocuri de rol: „De-a animalele domestice” , „De-a iepurașii” ,
dramatizăm poveștile cu animale.
Jocuri de euritmie: „Pisica acrobată” , „Cocoșul pe gard” .
C O N ST R U C Ț II: „Cușca lui Azor” , „Grajdul” , „Adăposturi pentru
animale” , „Ferma” .
Informații utile
Animalele din ogradă: câinele, pisica, oaia, capra, vaca, măgarul, calul,
porcul, iepurele.
Părți componente : cap, coip, picioare.
M ediul de viață, mod de îngrijire și ocrotire, foloase.52 , Primavara

Primavara
HRISTOS A ÎN V IA T!53
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: Citim imagini despre: „Iepurașul de Paști”, „Icoane”, „în
noaptea de înviere”.
Lecturi ale educatoarei și povestiri: „Iepurași de Paști” de E.I.Constantinescu,
„Legende și obiceiuri tr adiționale de Paști” de Beatrice Kiseleff (Editura Elis, București
1998), îndrumător cu elemente de educație religioasă pentru învățământul preșcolar,
voi.II, București, 1999.
Poezii: „La Paști” de G.Coșbuc, „La Paști” de G.Topîrceanu, „Paștele” de
V.Alecsandri, „Floriile” de V.Alecsandri, „In ajunul Paștelui” de E.Farago, „Hristos
a înviat!” de Aurelia Pop, „Ouă de Paști” adaptare A.Buzdugan, „Sfânta cruce” –
rugăciune, „De Florii” de Lucia Muntean, „De-nvierea lui Hristos” de Lucia Muntean,
„Hristos a înviat!” de Lucia Muntean, „Iepurașul Bontișor” ***, „în Ajunul Paștelui”
de E.Farago.
Convorbiri: „Cum ne pregătim de Paști?”, „Cum am sărbătorit Paștele?”.
Jo cu ri didactice: „Cui dăm ouă roșii?”, „Iepurașii și ouăle”, „Cu ce sunet începe
cuvântul?”
Ju rn alu l grupei: Scriem în jurnal despre cum se pregătește familia mea de Paști.
M A T E M A T IC Ă Ș I ȘT IIN Ț Ă :
O bservări spontane și observări organizate: „Observăm Icoane”, „Coșul cu
ouă roșii”, „Iepurașul aduce ouă roșii”, „Mama vopsește ouă roșii”.
Vizite la biserică în săptămâna Mare.
Jo c u ri m atem atice și exerciții cu m aterial individual: „Ouăle iepurașului”
(comparații), „Cadouri de Paști” (alternare), „Coșul cu ouă” (numărat, probleme).
Jo cu ri senzoriale: „Ouă colorate”, „Vopsele de ouă”.
E D U C A Ț IE P E N T R U SO C IE T A T E : „Pregătim rețete de Paști”
cozonaci, prăjituri, tortul iepurașului, „Oul roșu” de L.Muntean, „Semnul crucii” de
L.Muntean, „Hristos a înviat!” de L.Muntean, „De Paști” de Anca Lucia Olar, „Vin
Paștele” de A.L.Olar.
A R T Ă Ș I M IȘ C A R E :
A ctivități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
m odelaj): „Desenăm coșul cu ouă roșii”, „încondeiem ouă”, pictăm „Ce doresc
w , t A Asă-mi aducă iepurașul?”, „Icoane pe sticlă”, „In noaptea de înviere”.
Activități practice (aplicații, confecții, cusături): „Coșulețe pentru iepurași”, „Ouă
colorate”, „Oul roșu”, „Iepurașul de Paști”, „Felicitări de Paști”, „Coasem șervețele
pentru masa de Paști”.
Activități gospodărești: „Vopsim ouă roșii”, „încondeiem ouă”, „Pregătim culcușul
Iepurașului”, „Pregătim masa de Paști”.
Educație muzicală: „Hristos a înviat!”
D ram atizări și jocuri de rol: „Vine Iepurașul”, „La udat”.

Scenete: „Fecioara Maria și pruncul lisus” de L.Muntean
Jocuri de mișcare și sportive: „Iepurașii veseli”.
C O N ST R U C Ț II: „Cuiburi pentru iepurași”.
In fo rm a ții utile
* Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului. De Paști se
sărbătorește învierea lui lisus, fiul lui Dumnezeu. Biblia spune că la două zile după
moartea lui lisus, mormântul lui a fost găsit gol. Curând, discipolii lui au început să-
1 întâlnească. Creștinii cred că, prin învierea lui lisus, pot primi o nouă viață după
moarte. Această credință este celebrată de Paști. Sărbătoarea Paștelui poate fi
asociată și cu primăvara. Trezirea naturii la viață simbolizează o noua viață.
Mulți oameni de știință au înțeles că Paștele creștin derivă din Paștele
evreiesc, numit “Pesach” („trecere”).
Paștele creștin își are originea în tradiția apostolică, este consacrarea învierii
lui lisus Hristos, cea mai veche și solemnă sărbătoare a creștinilor, principiul și
centrul anului ecleziastic, sărbătoare care nu are dată fixă, celebrată în prima duminică
după luna plină a echinocțiului de primăvară.
lisus a fost numit “Mielul lui Dumnezeu”, pentru că așa cum mielul era
sacrificat de către evrei pentru iertare, la fel lisus s-a sacrificat pentru salvarea
lumii.
La Paști se vopsesc ouă de culoare roșie pentru aducerea aminte de sângele
nevinovat a lui Hristos, vărsat pentru păcatele omenirii.
în aceeași perioadă în care astăzi se sărbătorește Paștele creștin, popoarele
scandinave sărbătoreau zeița primăverii, Ostern sau Eastre. Această tradiție era
asociată cu iepurașul de Paști și ouăle viu colorate, simboluri ale bucuriei, luminii
soarelui și al fertilității.
* Postul Paștelui. în biserica ortodoxă oamenii se pregătesc pentru
întâmpinarea sărbătorilor de Paști prin “postul Paștelui” numit și “Postul Cel Mare”,
post care durează 48 de zile. Ultima săptămână din Postul Paștelui se numește
“Săptămâna Patimilor” și începe în duminica Floriilor, duminica în care se
comemorează intrarea lui lisus în Ierusalim.
Urările tradiționale de Paști ale creștinilor ortodocși sunt “Hristos a înviat”,
iar răspunsul este “Adevărat a înviat”. Aceste urări sunt adresate 40 de zile după
Paști, până la sărbătoarea “înălțării la cer” a lui lisus. De asemenea, aceste urări se
rostesc atunci când are loc tradiționala ciocnire a ouălor.
Știați că…
încondeiatul ouălor se face de regulă în Joia Mare sau în Vinerea Mare.
Ouăle se „încondeiază” (împistresc, decorează) cu chișița , care este o unealtă foarte
simplă compusă dintr-un.bețișor, o bucățică de alamă sau tinichea subțire și din
unui sau trei fire de păr de porc. Se ia chișița într-o mână, iar în cealaltă se ține oul54

fiert, călduț. Se înmoaie chișița în ceară de albine topită și se pictează pe ou
diferite forme, apoi se vopsesc.
In vremurile îndepărtate pentru vopsitul ouălor se foloseau plante sau sucurile
acestora (boiele). Ex.: Din coajă de ceapă se obține culoarea roșcată, din frunzele
de dediță se obține culoarea galbenă, din coaja păducelului culoarea roșie, din mlădițe
sau coajă de măr se obține culoarea galbenă.
La fierberea vopselelor se foloseau numai oale de lut care serveau exclusiv
la acest lucru, păstrându-se din an în an.
L E G U M E T IM P U R II
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „Plantarea răsadurilor”, „In grădina de legume”, albume,
pliante, cărți cu imagini.
Lecturi ale educatoarei și povestiri: „Ridichea uriașă” de I.Istrati, „Ce este o
vitamină” de Lucia Muntean.
Poezii: „Ceapa” de N.Cassian, „în grădina de legume” de E.Căldăraru, „Grădina”
de Vladimir Pop Mărcanu, Editura Bibliofor), „Legume” de Carmen Pițigoi, Editura
Gama Iași.
Convorbiri: „Convorbire între legume”, ”De ce trebuie să consumăm legume?”,
„Legumele izvor de sănătate”, „Cum consumăm legumele?”.
Ghicitori: „Ghicitori” de Aurica Martin.
Proverbe: „Nici pâine fără muncă, nici muncă fară pâine”, „Munca e brățară de
aur”.
Jurnalul grupei: Scriem despre legumele timpurii.
M A T E M A T IC Ă ȘI ȘT IIN Ț Ă :
Observări spontane și observări organizate: „Procesul de încolțire” (germinația),
„Răsadurile din grădină”, „Straturile din grădină”, „Ridichi timpurii”, „Salata șf
spanacul”, „Ceapa și usturoiul”.
Experim ente: „Punem semințe la încolțit – semințe de fasole într-un borcan cu
apă, semințe de grâu în ghiveci cu pământ”, „Rădăcinile cresc…văzând cu ochii”
(sem ințe de grâu, 2 cutiuțe uni m aterial piasuc QaiiSpaieiu, vată, apă, o lune gradată,
un ac, tuș).
Vizite în grădini de legume.
Jo cu ri matematice și exerciții cu m ateriai individual:„în grădina de legume”
(sortare, clasificare), „Ridichile din grădina moșului” (comparații), „Legumele pe
straturi”, „La piață” (probleme, unități de măsură).
Jocuri senzoriale: „Spune cum este”, „Ghicește ce ai gustat”, „Mirosul legumelor”,
„M are-m ic”.
E D U C A Ț IE PEN TRU SO C IE T A T E: „Importanța factorilor de mediu
pentru plante” (lectură după imagini), „Vitaminele și sănătatea” (convorbire).

A R T Ă ȘI M IȘ C A R E :
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Grădina de legume”, „Ridichi de lună”, „Ceapa verde”, „Unelte pentru
grădinărit”, „La răsădit”, „Cu coșul la piața de legume”, „Salata”.
Activități practice (aplicații, confecții, decupare după contur): „Ridichea uriașă”,
„Coșul pentru legume”, „Salată timpurie”, „Ceapa și usturoiul”.
Activități gospodărești: „Săpăm în grădină”, „Plantăm răsaduri”, „Udăm cu
stropitoarea”, „Plivim straturile”, „Adunăm recolta”.
Dram atizări și jocuri de rol: „Ridichea uriașă”, „De-a grădinarii”.
Educație muzicală: Să compunem un cântec despre „Ridichea uriașă”
Jo cu ri de mișcare și sportive: „La cules”.
C O N ST R U C Ț II: „Lădițe pentru legume”, „Straturi”, „Unelte pentru
grădinărit”, „Grădina de legume”.56 Primavara
Inform ații utile
Legume timpurii: ceapa verde, usturoiul verde, salata, spanacul, ridichea.
Părți componente, condiții de creștere și dezvoltare, mod de folosire (igienă),
importanța legumelor pentru om.
Știați că…
– O sămânță trece prin mai multe etape de încolțire: sămânța are un embrion
(format din rădăcinuță, tulpiniță și muguraș) și rezerve de hrană necesare încolțini
aflate în cotiledoane, apa intră în sămânță prin micul orificiu pe care îl are aceasta,
în cazul fasolei tulpina și frunzele se formează din tulpiniță și mugurași, iar rădăcina
se dezvoltă numai din micuța rădăcină a embrionului.
– Nu toate semințele au același aspect în timpul încolțirii (comparați boabele
de grâu cu cele de fasole, semințe de ridichi cu boabe de fasole).
– Plantele în creștere dispun de o forță apreciabilă (experimentați creșterea
unei plante pe care ați acoperit-o cu hârtie adezivă, veți observa că peste câteva
zile planta a reușit să rupă singură hârtia)
A ÎN F L O R IT G R Ă D IN A
L IT E R A T U R Ă Ș I L IM B A J:
Lecturi după imagini: Citim din atlasul botanic, „Florile lunii mai”, albume cu
flori din lumea-ntreagă, calendare, imagini de pe Internet din „Grădinile lumii”,
„Florile de mai în grădină și pe câmp, „Câmpuri de Nu-mă-uita”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Legenda lăcrămioarelor” de E.Camilar,
„Vestitorul primăverii” de Silvia Dima.
Poezii: „Flori” de V.Carianopol, „Păpădie” de N.Cassian, „Vrei să știi culorile?”

Primavara x^Pp 5 7
de L.Muntean, „Fir de floare” de L.Muntean, „Cântec” de G.Tomozei, „Primăvara”
de V.Carianopol, „Primăvara” de V.Alecsandri, „Pentru tine, primăvară” de
O.Cazimir, „A-nflorit o păpădie” de O.Cazimir, „Flori frumoase” de E.Dragoș.
Jocuri didactice: „Flori surori”, „De linde vin florile?”, „Fluturii vin la flori”, „Jocul
sunetelor”.
Convorbiri: „De ce înfloresc florile?”, „Primăvara- anotimpul florilor”, „De ce iubim
florile?”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Limba noastră fermecată”, București, 1996.
Jocuri de masă: „Care este culoarea ta?”, “Recunoaște petalele florilor”, Labirint,
Puzzle.
M A T E M A T IC Ă ȘI ȘT IIN Ț Ă :
O bservări spontane și observări organizate: „Laleaua, narcisa, zambila”,
„Trandafirul – regina florilor”, „Vaza cu flori de mai”, „Panseluțe colorate”, „Parcul
cu flori”, „Grădina cu flori de mai”, „Albe mărgăritărele -lăcrămioarele”, „Balcoane
cu flori”.
Plim bări, excursii, vizite: „în poiana narciselor”, „în parc”, „Florile de pe strada
grădiniței” (strada mea), „La sera de flori”, „La cules de albăstrițe”
Jocu ri matematice și exerciții cu material individual: „Grădina cu flori”, „Vaza
cu lalele”, „Florile din coș (vază)” (numărat, probleme), „Cât costă florile?”, „Să
facem ordine în grădina de flori”.
Jo cu ri senzoriale: „Găsește o floare la fel cu a mea”, „Care este culoarea ta?”,
”Cum sunt florile?”
E D U C A Ț IE PEN TRU SO C IET A T E: „Cui dăruim flori?” (convorbire),
„Un cântec, o floare” (cântec).
A R T Ă ȘI M IȘ C A R E :
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici
variate, modelaj): „A-nflorit grădina”, „Lalele colorate, „Florile din grădină“, „Flori-
surori”, „Buchete de flori pentru aniversarea celor dragi”, „Să împodobim casa cu
flori”, „Vaze cu flori multicolore”, „Floarea preferată – frize decorative), „Pădure de
liliac”, „Vraja culorilor” – obținnerea efectelor plastice prin combinareajculorilor.
Activități practice (aplicații, confecții, tratarea suprefețelor, îndoire din
sârmă): „Vaze cu flori”, „Zambile albe, albastre, roz”, „Tablou cu flori de primăvară”
(lucrare colectivă), „Grădina cu rondouri colorate”.
Activități gospodărești: „îngrijim florile din grădină”, „Facem buchete de flori”,
Educație m uzicală: Audiem „Un cântec, o floare” de M.Constantinescu, „Vine
mai” ***, „Iată, vine luna mai” de D.D.Stancu, „Glasul florilor” de T.Vasilache,
„Primăvara”- audiție W. A.Mozart, „Lalele, lalele” D.Popa
Dram atizări și jocuri de rol: „De-a florăresele”.
Jocuri de mișcare și sportive: „Dansul florilor”, „Flori legănate de vânt”.
C O N ST R U C Ț II: „Rondouri pentru flori”, „Grădina de flori”, „Florăria”,
„Piața de flori”.

Inform ații utile
Alcătuirea legumelor: rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe, semințe.58 Primavara
Mic dicționar:
Plante erbacee – care au tulpina fragedă, moale și apoasă, de obicei verde.
Clinul alb – plantă erbacee ornamentală cu miros foarte puternic.
Laleaua – prințesa primăverii -(lăm pașe multicolore) este originară din Asia, a
fost cultivată în Olanda care este supranumită „țara lalelelor”. La noi în țară în
municipiul Pitești se organizează anual o sărbătoare a lalelelor.
Lăcrămioara – flori albe ca niște salbe de clopoței dc nea; are o aromă puternică,
delicată și plăcută.
L ilia cu l- arbust cu flori plăcut mirositoare crescute în formă de buchete.
Trandafirul – regina florilor (floarea florilor) semnifică grația și puritatea.
Narcisa – nume dat mai multor specii de plante erbacee.
Zambila – originară din Asia, arc clopoței cămoși cu zeci de nuanțe coloristice și
parfumuri deosebite.
Știați că…
– Țara noastră este patria unei flori unice în lume garojița Pietrei Craiului.
– Minunata prințesă a primăverii, laleaua are o soră indigenă, mai modestă,
laleaua de pădure.
– Străbunicul trandafirului este măceșul. Tufele de trandafiri au înălțimea
cuprinsă între o jumătate de metru și până la 4 metri. Se cultivă atât ca plantă
ornamentală, cât și pentru uleiul puternic parfumat, pentru apa de trandafiri folosită
ca aromatizant al unor dulciuri și la produse de igienă sau contra durerilor de ochi;
oțet și tinctură pentru dureri reumatice sau afecțiuni ale gurii și gâtului; pastă și
miere de trandafir pentru afle bucale, dulceața de trandafir bună în afecțiuni pulmonare
și ale gurii.
– Lăcrămioara este o valoroasă plantă medicinală, din florile ei ,se prepară
medicamente, săpunuri și parfumuri cu miros plăcut.
ÎN L U M E A IN S E C T E L O R
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „în lumea furnicilor”, „Fapte bune”, atlase, albume, cărți,
reviste, pliante, pagini web, internet: www.clopoțel.ro,www.magicland.ro.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Prințesa Fluture” de Iulia Hașdeu, „Povești
pentru furnici și copii mai mici” de Dumitru Toma, „Furnica cea vitează” de Tatiana
Macarova, „Rilă lepuriiă și cărăbușul cu aripioarele de aur” de F.Mugur, „Generalul
furnicilor” de Lucia Olteanu, „Noi, albinele” de C.Gruia.

Primavara 59
„Ce mi-a povestit un greier mic” de Magdalena Popa, „Fluturele, râma, greierele și
furnica” de Rose Wuhl, „In apărarea albinelor” de A.Istvan, „Roitul stupilor” de
I.Agârbiceanu (fragment).
Poezii: „Furnica” de O.Cazimir, „Gândăcelul” de E.Farago, „Iscoada” de T.Arghezi,
„Fetica” de T.Arghezi, „Greierașul” de D.Anghel, „Buburuza-mămămța” de I.Străuț,
„Furnica” de E.Dragoș, „Greierașul” de Mariana Pândaru, „Bondarul” de Mariana
Pândaru, „O floare vie” dc M.Pândaru, „Albinuța” de M.Pândaru.
Jocuri didactice: „Fluturii vin la flori”, „Greierele și furnica”, „Carnavalul sunetelor”
C onvorbiri: „Ce știm despre lumea insectelor”, „De ce iubim insectele?”, „Din
minunata lume a insectelor”, „Stupul”, „Copii și fluturi pe câmpie”, „Mierea de albine
și vitaminele ei”.
Ghicitori, proverbe și zicători: “Ghicitori și proverbe de la A la Z”, Safta Nacu.
Jocuri de masă: „Jocul umbrelor”, „Puzzle”, „Cuburi ilustrate”, „Incastre”.
M A T E M A T IC Ă ȘI ȘT IIN Ț Ă :
Observări spontane și observări organizate: „Fluturele și albina”, „Fluturi colorați”,
„Greierele și furnica”, „Stupul”, „Furnicarul”, „Rădașca”, „Libelula”, „Cărăbușul de
mai”, „Lăcuste”, „Insectarul”, Să descoperim din tainele insectelor.
Excursii pe dealurile și câmpiile din împrejurimi.
Jocu ri matematice și exerciții cu material individual: „Facem faguri de miere”
(forme geometrice), „Construim fluturi” (forme geometrice), „Fluturi pe câmpii”,
„Dominoul cifrelor” (joc didactic).
Jocu ri senzoriale: „Insectele din insectar” (tactil), „Culorile fluturilor” (culoare),
, JFluturi mari, fluturi mici” (mărime).
E D U C A Ț IE PEN TRU SO C IE T A T E: „învață de la toate” *** (poezie),
„Greierele și furnica” după La Fontaine.
A R T Ă Ș I M IȘ C A R E :
A ctivități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici
variate, modelaj): „Desenăm fluturi colorați”, „Stupul și albinele”, „Pictăm prisaca”,
,^Albine”, „Fluturele”, „Fluturi în zbor”, „Fluturi pe câmpie”, , Albine culegând polenul”
(pe sticlă, faianță)
Activități practice (aplicații, confecții, îndoire din hârtie și sârm ă: „Fluturași”,
, Albine”, „Mămăruța”, „Greierele și furnica”, „Fluturi multicolori”.
Educație muzicală: „Mămăruța” (folclorul copiilor), „Furnicile” (folclorul copiilor),
„Gâză, gâză mică” de El.Schmitzer, „Fluturaș” de C.Romașcanu, „ Albinița mea”
după Delcasso, „Greierii” după I.D.Vicol, „Albina și florile” de C.Graur, „Greierașul”
de C.Mereș, „Greierașul” de D.D.Stancu, „Gărgărița” de Lucia Pop, „Bondarul” de
Gr.Teodosiu, „Zum, zum, zum” ***, „Gospodina” de I.Vintilă, „Sprinteoara” de
I.Comes, „Rugăminte” de Romașcanu.
Dram atizări și jocuri de rol: „De-a apicultorii”.
Jocuri de mișcare și sportive: „Dansul fiuturașilor”, „Dansul albinuțelor”.
CO NSTRUCȚII: „Căsuța insectelor”, „Prisaca”, „Mușuroiul pentm furnici”.

6 o x^ p Primavara
Info rm a ții utile
Insecte: fluturele, albina, greierele, furnica, musca, libelula, cărăbușul,
coropișnița, rădașca, lăcusta, țânțarul, mămăruța.
Mic dicționar: ;
Insecte- mici animale nevertebrate, cu corpul format din segmente cu trei perechi
de picioare articulate, respirând prin.trahee și care se dezvoltă prin metamorfoză.
M ușuroi- moviliță formată din țărâna pe care o aruncă la suprafața solului furnicile,
cârtițele când își sapă coridoare subterane; grup de furnici care locuiesc într-un furnicar.
Prisacă (stupina) – loc unde se cresc albine, unde sunt așezați stupii.
Știați că…
– Cea mai mare insectă din țara noastră este rădașca.
– Furnica este o insectă mică și foarte harnică. Furnicile tr ăiesc în colonii
deosebit de bine organizate, în construcții făcute de ele. Corpul ei este format din trei
părți: cap, torace și abdomen. Are trei perechi de picioare, dar nu are nici schelet și
nici sânge. Familia de furnici dintr-un singur furnicar distruge într-un singur an vreo
500 kg de insecte protejând astfel viața arborilor.
– A Ibina este o vietate deosebit de harnică și disciplinată. In cadrul stupului
fiecare are un rol bine stabilit, asigură curățirea cuibului, încălzirea, ventilația, hrănirea
puietului, recoltarea, primirea și recoltarea nectarului, a polenului, a apei, propolisuî,
apărarea stupului și construirea fagurilor. Regina depune 3.000 de ouă pe zi, 2
milioane de ouă într-o viață de regină. Ea este îngrijită și răsfățată de celelalte
albine cu condiția să ouă în permanență, altfel va fi sacrificată fără milă. Trântorii
au viață scurtă, se hrănesc și dorm într-un colț. Nu au ac cu care să înțepe ca
albinele, mănâncă de trei ori mai mult decât albinele. Lucrătoarele știu ce este
datoria, pot să efectueze mai multe sarcini deodată. Albina muncește după un program
bine stabilit încă de la naștere.
– Fluturele este o insectă care are 4 aripi acoperite cu solzișori mici de
culori diferite. Fluturii se hrănesc mai ales cu nectarul florilor, depun ouă din care
ies apoi omizi (larve) care sunt foarte dăunătoare deoarece se hrănesc eu frunzele
plantelor cultivate de om sau ale arborilor din păduri. Există în lume peste 90.000
de specii de fluturi. Cei mai folositori sunt: fluturele de mătase de dud și cel de
mătase de stejar, numiți astfel după frunzele cu care se hrănesc. Cel mai mare fluture
din lume trăiește în Brazilia și cei mai mici fluturi fac parte din familia moliilor.

n
r «
n
f i
fr 4
P
L J
t l
n
f i
n n
i
L 1
; I ;
I
– J !
– j
I Jș
7Vara 61
4. Proiectul “ VARA”
4.1. Harta proiectului “ Vara’

6 2 / * \ Vara
„A-ți educa copiii, înseamnă a te educa tu însuți, în fiecare zi.
sub ochii lor și pentru ei ”.
4.2. In ven tar de activități
VINE VARA!
LIT ERA T U RĂ ȘI LIM B A J:
Lecturi după imagini: Citim imagini „Furtună pe câmp”, „Ce ne învață natura?”, „Pe munți”.
Lecturi ale educatoarei și povestiri: „Pic-pic și Pica-pica” de L.Trăsnea, „Din isprăvile lui
Fulger, Tunet și Trăsnet” de S.Dima, „Brâul voinicului” de S.Dima, „Legenda floni-soarelui”
de Simion Florea Marian, „Povestea florii-soarelui” de E.Camilar, „Floarea-soarelui” de
C.Manolescu, „Lacrimile trandafirului” de E.Jianu, „Cireșul” de C.Gruia, „La cireșe” de
!.Creangă, „La plajă și la scăldat”, „Crângul ne așteaptă”, „Dumbrava minunată” de
M.Sadoveanu, „Cucul și puii lui” de E.Jianu, „Cântecul privighetorii” de E.Jianu, „Vacanța” de
M.Sântimbreanu, „Povestea micului val” de Lucia Muntean.
Povești create de copii: „Povestea pădurii”, „Povestea izvorașului”, „Ultima vacanță mare”,
„întâmplări din vacanță”.
Poezii: „Vara” de D.Zamfirescu, „Vară, vară, surioară” de E.Căldăraru, „Vara” de
V.Cananopol, „Pastel de vară” de C.Adamescu, „Vara” de N.Nasta, „Floarea – soarelui”, de
V.Boiculesi, „Grădina mea” de E.Dragoș, „Dincolo de râu” de Mariana Pândaiu, „Cicoarea”
de Mariana Pândaru, „Noapte de vară” de M.Pândaru, „Ploaie de vară” de M.Pândaru,
„Floare de cais”de D.Crăsnaiu, „Fluturii” de E.Farago, „Cireșul” de F.Constantinescu, „La
mure” de M.Pop, „A venit vacanța” de E.Căldăraru, „Vacanța” de Violeta Zanifirescu.
Convorbiri: „Ce știm despre ploaia de vară (tunete, fulgere, furtună, curcubeu)?”.
Jocuri didactice: „în drurn spre școală”.
Ghicitori: „Limba noastră românească”, Editura Scorpion 1996.
Jurnalul grupei: Să scriem despre mult dorita vară!
M A TEM A TIC Ă ȘI ȘTIINȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Ploaia de vară”, „Curcubeul”, „Fulgerul”,
„Roua”, „Lan cu grâu și maci”, „Floarea soarelui”, „Flori de vară”, „Grădina vara”, „Fructe de
grădină: cireșe, căpșuni, vișine, pepene galben și pepene verde, piersici, caise, coacăze”,
,,Fructe de padurci mure, zmeură, amic, iiâguie , „i muie mecncinaie .
Plimbări, excursii, vizite: „In poiană”, „La râu”, „In livezi”.
Jocuri matematice: „Matematica și computerul”, „Micii matematicieni”, „Gândește și
socotește”, , Jumătăți -întreg”.
Jocuri senzoriale: „Să simțim gustul fructelor”, „Cum sunt sâmburii, semințele fructelor?”.
ED U C A ȚIE PENTRU SO CIETATE: „Azi plecăm în croazieră”, „Plantele
medicinale și sănătatea”, „Meșterul Drege-Tot”, „Povestea pâinii” de Zoltan Beress.
A R TĂ ȘI M IȘCA R E:
Activități plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate, modelaj):
„Vara și farmecul ei”, „La mare”, „La munte”, ”Coșul verii”,”Din ce se face pâinea?”, „Decor
de vară”, „Vara în mii de culori”, „Să pictăm curcubeul, ploaia de vară”.

Natura în opera pictorilor:
„Flori de soc și lămâi” de Th.Pallady, „Secerișul” de Pissarro.
Activități practice (aplicații, confecții): „Pădurea, gazda (lorilor și fructelor”.
Activități gospodărești: „Culegem plante medicinale”, „Punem plante medicinale la uscat”,
„Să preparăm sucuri din fructe zemoase”, „Fructe deghizate”, „Să preparăm Tutti-Frutti”
Educație muzicală: „Varasosește" de A.L.lvela, „Soare de vară” de W.A.Mozart, „Soarele"
de G.Breazu, „1 lai la baie” de M.Peirov, „Vara a sosit” de D-G.Chiriac. „Din cireșe îmi pun
cercei” de Șt.Andronic. „La seceriș” de L.Comes. „Noapte de vară” de A.L.lvela. „Nouă
mori” de L.Comes, „Vara” (melodie populară).
Dramatizări și jocuri de rol: „De-a picăturile de ploaie”
Jocuri de mișcare și sportive: „Gimnastică pe plajă", „Jucăm fotbal pc câmpie”.
CO N STRU CȚII:
Din diferite materiale (bețișoare. hârtie, pânză): „Coșuri pentru fructele de vară”, „Umbreluțe
colorate”, „Soarele de vară” .
Inform ații utile
Lunile de vară: iunie (cireșar). iulie (cuptor), august (gustar).
Fenomene ale naturii: Zilele sunt tot mai lungi și nopțile tot mai scurte. Temperatura
crește, soarele încălzește foarte puternic, încât unele zile sunt caniculare. Ploile sunt calde și
repezi, însoțite de tunete, fulgere și chiar trăsnete, uneori furtună. Pe cer apare curcubeul.
Dimineața, pe plante apare roua.
Viața plantelor: Pădurile, câmpiile, grădinile, livezile sunt pline de verdeață și flori
care se dezvoltă datorită condițiilor favorabile de dezvoltare: căldură, soare, lumină, umezeală.
Activitatea oamenilor: Oamenii îngrijesc legumele și florile din grădini. Pe ogoare
seceră, treieră și adună grâul. Cosesc iarba de pe dealuri. Culeg plante medicinale: mușețel,
flori de tei, sunătoare, coada-șoricelului, mentă etc.
Oamenii se îmbracă foarte subțire.
Mic dicționar:
Canicula — căldură dogoritoare.
Curcubeul – fenomen care se datorează refracției luminii solare în picăturile de apă din
atmosferă și care are aspectul unui imens arc multicolor desfășurat pe cer.
Grindina – precipitație atmosferică în formă de boabe de gheață de diferite dimensiuni.
Fenomen foarte periculos pentru culturi și chiar pentru animale și oameni.
Roua – picătură de apă, care se formează în timpul nopților senine de primăvară, de vară și de
toamnă prin condensarea vaporilor din atmosferă și care se depun pe plante, pe pământ și pe
obiectele aflate în aer liber.
Furtuna – vânt puternic, însoțit de obicei de ploaie, de grindină și de descărcări electrice;
vijelie.
Fulger- fenomen luminos, care însoțește o descărcare electrică între doi nori.
Tunet- bubuit care însoțește sau urmează fulgerul.
Trăsnet – descărcare electrică în atmosferă, însoțită de o lumină vie și de un zgomot puternic,
care are loc între doi nori sau între un nor și pământ.

64 Vara
* Cum trebuie să ne protejăm de trăsnet?
– In câmp trebuie să stăm cât mai departe de copaci, de căpițele de fân sau de
obiectele de metal.
– în locuințe trebuie să închidem bine ferestrele și să stăm cât mai departe de ele și
de obiectele din fier. Telefonul, televizorul și radioul trebuie să fie scoase din priză. Locuințele
trebuie să fie prevăzute cu paratrăsnete.
– în mașină trebuie să închidem geamurile și să rămânem înăuntru.
* Pentru ca să putem observa un curcubeu , trebuie ca, în același timp să plouă și să
strălucească soarele. Curcubeul este compus din șapte culori: roșu, galben, portocaliu, verde,
albastru, indigo, violet. Când razele de lumină, care vin de la soare, trec prin picăturile de
ploaie, acestea se despart în șapte culori, ca într-o panglică. Curcubeul este descompunerea
luminii la trecerea ei prin picăturile de apă. Noi vedem curcubeul sub forma unui arc, dar în
realitate este un cerc, având o parte ascunsă de orizont.
Știați că…
– Ploaia este un bun prieten al plantelor, ea le hrănește și le înviorează.
– Apa de ploaie poate fi folosită la spălatul părului.
– Picăturile de ploaie căzute pe obraz constituie un masaj binefăcător.
– Unele plante sunt capabile să vestească apropierea unei ploi, fiind ca niște „barometre”
vegetale.
– Trăsnetul este un fenomen natural periculos, cauzează mari pagube, provocând incendii
sau omorând animale și oameni.
– Câteva semne care vestesc ploaia:
– vrăbiuțele „se scaldă” în praf;
– albinele zboară grăbite la stup;
– broaștele orăcăie;
– furnicile fac mușuroaie mici;
– găinile se adună într-un loc mai ridicat;
– fluturii zboară la ferestre;
– rândunelele zboară la nivelul solului.
– Floarea-soarelui sau Sora-soarelui este originară din vestul Americii de Nord și Mexic.
Este considerată un izvor de grăsime vegetală. Toate părțile ei au întrebuințări valoroase.
– Afinele corectează vederea.
– Fragii de pădure se recomandă pentru tratarea bolilor de rinichi.
– Frunzele de nuc și coaja verde a nucilor vopsesc în culoare maro țesăturile de lână sau
bumbac.
PRETUTINDENI TRĂIESC COPII – 1 IUNIE
LITERATURĂ ȘI LIMBAJ:
Lecturi după imagini: „Copii din lumea întreagă”, „De ziua noastră”, „Carnavalul copiilor
de 1 Iunie”, reviste, albume, calendare, imagini.

Povești create de copii: „Scrisoare prietenului meu drag”.
Să compunem propria carte de povești cu tema „De ziua noastră”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Culorile” de Passionaria Stoicescu.
Poezii: „1 Iunie”deNicolaeNasta,„l Iuftie”de I.Socol, „I Iunie” de Ileana Bumbac, „Pace”
de Mioara Lupescu, „1 Iunie” de E.Dragoș, „Pace” de A.Ciurunga.
Jocuri didactice: „Jocul proverbelor” (reactualizarea și evaluarea unor proverbe și ghicitori),
„La bibliotecă”, „Poștașul”, „Cui trimit scrisoarea?”.
Convorbiri: „Cum doresc să fie prietenul meu?”
Ghicitori, proverbe și zicători: „Jocul proverbelor” (reactualizarea și evaluarea unor
proverbe și ghicitori).
Jocuri de masă: „Puzzle”, „Basme în bucățele”, „Incastre”, „Din jumătăți, întregul”
Jurnalul grupei: Scrisoare către copiii lumii.
M ATEM ATICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Copiii la serbare”, „Zi de sărbătoare”.
Plimbări, excursii, vizite: Vizitarea unor unități preșcolare din localitate, județ.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Flori pentru copiii lumii” (forme
geometrice), „Caută vecinii”, „Cine rezolvă problema?” (adunări și scăderi), „Copiii pe
glob” (probleme), „La serbare” (probleme ilustrate).
ED U CA ȚIE PENTRU SO CIETATE: „Pretutindeni trăiesc copii” (lectură după
imagini, vizionări de filme, desene animate, casete video, CD-uri cu povești), „Drepturile
copilului”, Sărbătorirea zilelor de naștere a copiilor, Festivități dedicate Zilei Copilului.
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Flori pentru copiii lumii”, „Jocul culorilor” (îmbinarea mai multor tehnici de
lucru), „Să confecționăm steguiețe și baloane colorate pentru serbare”, „Carnavalul copiilor”,
„Să pictăm o scenă din povestea preferată”, „Prietenul sau prietena mea”, „Să compunem o
telegramă prietenului meu” (desen), „Scrisoare prietenului”, Desene pe asfalt (concurs).
Activități practice (aplicații, confecții, îmbinare, cusături): „Șervețelul pentru prietenul
meu” (cusătură), „Hora prieteniei”, „Confecționăm jucării pentru prietenii dragi”, „Zi de
sărbătoare”.
Activități gospodărești: „Tortul din biscuiți”, „înghețata” (din praf de înghețată), „De ziua
mea”, „Ziua prietenului meu”.
Educație muzicală: Cântece pentru copii (audiție), „Cântec de ziua copilului” de C.Mereș,
„Copilărie, copilărie” de FI.R.lacomi, „Copii din lumea toată” de Al.Stanciu, „Zi de
sărbătoare” de Temistocle Popa, „Cântec de ziua copilului” ***, „Tip-Top Mini Top”
(concurs de cântece).
Dramatizări și jocuri de rol: „De-a sărbătoarea copiilor”, „Dramatizăm povestea preferată”,
„Carnavalul poveștilor”, „De-a călătoria la prietenul meu”.
Jocuri de mișcare și sportive: „întreceri sportive”, „Tricicleta buclucașă”, „Ștafeta”,
„Parcursuri aplicative”, „Cel mai bun fotbalist”.
Serbare: „Carnavalul poveștilor”, „Carnavalul copiilor de 1 Iunie”.
Sărbătorim zilele de naștere a copiilor.
CO N STRU CȚII: Proiectăm și construim „Scena pentru serbarea copiilor”.

66
CU CE CĂLĂTO RIM ?
(mijloace de locomoție și transport)t i Vara
LIT ER A T U R Ă ȘI L IM B A J: '
Lecturi după imagini: Citim albume, reviste, cărți despre „Curseie de automobile”, „Muzeul
automobilului”, „Muzeul C.ER.”, „Pe stradă”, vizionăm diapozitive „Călătorie prin țara mea”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Impegatul” de Marta Bărbulescu, „Hai la drum, mici
pietoni” ***, „Toiagul” de I.Străuț, „Povestea mingii” de I.Rațiu, „Greșala Cumințicăi” de
Viniciu Gafița, „Povestea unei supe cu găluște” de L.Carol, „De ce plânge ariciul Pliciul” de
I.Străuț, „Omuleții din semafor” de Iuliu Rațiu, „Accidentul” de Iuliu Rațiu, „Pe podiumul
învingătorilor” de Constanța Stoica, „Strada școlii” de E.Dragoș.
Poezii: „Pe stradă” de G.Zarafu, „Vaporul” de G.Zarafii, „Locomotiva cu aburi” de G.Zarafu,
„Trenul” de Lidia Constantinescu,, Avionul” de G.Zarafu, „Macaraua” de G.Zarafu, „Semaforul”
de Șt.Feneșanu, „Semnul verde” de V.Tulbure, „Hai copii în pas vioi” de I.Străuț, „Uită-te” de
I.Bumbac, „E prezent în orice loc” de E.Căldăraru, „Hai cu noi” de E.Căldăraru, „Semaforul”
de M.Cajal, „Semaforul” de T. Oancea, „Stopul” de F.Iordăchescu, „Melcul și semaforul” de
Passionaria Stoicescu, „Indicatorul” de C.Constantinescu.
Povești create: „întâmplări despre automobile”, „Călătorie cu avionul”, „Pe mare”, „Călătorie
cu balonul”, „Elicopter – sanitar”, „Submarinul”.
Jocuri didactice: „Cine conduce…?”, „Cu ce călătorim?”, „Completează ce lipsește”,
„Mecanicul”, „Navigatorii”, „Zebra”, „ABC-ul circulației”, „învățăm să circulăm”.
Convorbiri: „Atenție cum circulăm!”, „Ce știm despre mijloacele de transport?”, „Cine știe
răspunde!”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Ghicitori pentru cei mici” de A.Martin.
Jocuri de masă: „Loto”, „Incastre”, „Alfabetul circulației”, „Caută semnul potrivit”.
Jurnalul grupei: Scriem despre mijlocul de locomoție preferat.
M A TEM A TICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Pe stradă” , „Semaforul”, „Indicatoarele
circulație” ; mijloace de transport terestre, automobilul, autobuzul, troleibuzul, microbuzul,
autocarul, mașina salvării, mașina pompierilor, mașina poliției, bicicleta, motocicleta, trăsura
(transport persoane), căruța, camionul, cisterna, tirul, tractorul (transport mărfuri), pe calea
ferată; trenul de călători și trenul de marfă, pe șine: tramvaiul, metroul; mijloace de transport
aeriene: avionui, elicopterul, racheta, balonul; mijloace de transport nautice: vaporul,
barca (cu vâsle, și cu motor), șalupa, iahtul, corabia, submarinul, luntrea, bacul, hidrobicicleta,
caiacul.
Plimbări, excursii, vizite: Excursii cu diferite mijloace de transport.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Construim garaje” (figuri
geometrice), „La casa de bilete” (banii), „înregistrăm mașinile de transport”.
Jocuri senzoriale: „Să desoperim din ce este făcut automobilul?”, „Cum este?”, „Să simțim
mirosul combustibilului”, „Să recunoaștem culorile mașinilor”.
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Călătorie prin țara mea – Educație pentru
societate”, Editura Emia, 2003, „Cum ne comportăm pe stradă?” (convorbire), Cântece și
poezii.

A RTĂ ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): Organizăm concursuri de desene și pictură cu diferite teme: „Mijlocul de locomoție
preferat”, „Cu ce călătorim?”, „Stopul”, „Zebra”, „Pe stradă”, „Mașina poliției…., salvării…,
pompierilor”
Activități practice (îndoituri din hârtie și din sârmă, aplicații, asamblare): „Pe stradă”
(machetă), „La depou”, „Trenul”, „Camionul”, „Stopul”, „Avionul”, „Balonul”, „Vaporul”,
„Barca”, „Elicopterul”.
Activități gospodărești: „Să ajutăm pe tata la spălatul mașinii”.
Educație muzicală: „Frumoasă-i strada noastră” de T.Popa, „Stopul” de Doina Marian,
„Semaforul” de Victorian Stoica, „Micii agenți de circulație” de N.Popescu, „Hai copii în pas
vioi” de Victorian Stoica, „Un iepuraș poznaș” de M.Breslașu.
Dramatizări și jocuri de rol: „De-a șoferii”, „De-a mecanicii”, „De-a aviatorii”, „De-a
marinarii”, „De-a trenul”, „De-a stewardesele”.
Scenetă: „Semaforul” de Ileana Bontea.
Jocuri de mișcare și sportive: „Camionul defect”, „Tractăm remorca”.
Organizăm excursii cu diferite mijloace de transport.
CONSTRUCȚII: Să realizăm proiecte: „Depouri”, „Garaje”, „Mașini”, „Avionul”,
„Vaporul”.
Informații utile
Mic dicționar:
Mijloc de transport -totalitatea mijloacelor terestre, aeriene și nautice care asigură circulația
(transportul) mărfurilor și a persoanelor.
Locomoție – mișcare, deplasare dintr-un loc în altul.
Navă – nume dat vaselor de navigație.
Navigație – știința și tehnica de a conduce o navă prin apă și prin aer.
Nautice – care servește la navigația pe apă.
Știați că…
– Benzina cu care sunt alimentate mijloacele de transport se obține din petrol. Petrolul
este scos din pământ cu ajutorul sondelor și dus prin conducte până la rafinărie. Acolo se
prelucrează petrolul și se obține benzina, motorina și uleiurile ce sunt folosite de autovehicule.
Acestea sunt încărcate în cisterne și transportate până la rezervoarele subterane ale stațiilor de
alimentare.
– Traian Vuia a construit încă din anul 1906 o mașină aeriană, care avea aripi de
pânză impermeabilă întinsă pe un schelet metalic. Se numise „Liliacul”.
– Aurel Vlaicu, în anul 1910,1a București, a efectuat primul zbor cu un avion conceput
și construit în România,, aeroplanul Vlaicu I ” .
Notă: Acest proiect tematic se poate realiza pe o perioadă de 2 – 3 săptămâni

68
LA GRĂDINA ZOO LO GICĂVara
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturăm albume, pliante, reviste, cărți, atlase zoologice: „La circ”, „Hai cu noi în Africa”,
„La Grădina Zoologică”.
Lecturi după imagini: „Continentele și animalele lor”, „Leul și leoaica”, „Elefantul”,
„Girafa”, „Zebra”, „Cămila”, „Maimuța”, „Tigrul”, „Leopardul”, „Pantera”, „Rinocerul".
„Hipopotamul”, „Ursulețul Panda”, „Șarpele Boa”, „Cangurul”, „Câinele Dingo”, „Antilopa”,
„Hiena”, „Struțul”.
Lecturi ale educatoarei și povestiri: „Elefănțelul curios”de R.Kipling, „Maimuța cea
lacomă” de Teodor Holban, „Cartea Junglei” de Kipling, curiozități din lumea animalelor
de pe alte continente.
Poezii: „Zebra”, „Cangurul”, „Girafa”, „Hipopotamul”, „Elefantul”, „Rinocerul” de Iordan
Chimet, „Ursul din grădina zoologică” de M.Pândaru.
Povești create de copii: „Poveste cu Trompișor”, „Povestește un film despre animale”.
„Un spectacol la circ”.
Jocuri didactice: „Ce face, ce fac?” (verbul).
Convorbiri: „Ce știm despre animalele întâlnite la Zoo?”, „Regele Junglei”.
Concurs de ghicitori.
Jocuri de masă: „Jocul umbrelor”, „Reconstituie întregul”, „Animalele și hrana lor”.
Jurnalul grupei: Adunăm curiozități despre animale.
M A TEM A TICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Vizionare TV.: „Teleenciciopedia”, „Discovery”, „Animal Planet”.
Plimbări, excursii, vizite la Grădina Zoologică.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Cuștile animalelor” (forme
geometrice), „Adunăm și socotim”, „La Zoo” (probleme ilustrate), „Hai să socotim!” (joc
didactic).
Jocuri senzoriale: „Blănița animalelor” .
EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Cum ne comportăm la Grădina Zoologică?”
(reguli de conduită civilizată), „Protecția animalelor” (educație ecologică).
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități plastice (desen, pictură pc diferite suprafețe și tehnici variate, moueiaj):
„Grădina zoologică” , „La circ” , „Elefantul” , „Girafa” , „Să pictăm caravana cămilelor”,
„Jungla”.
Activități practice (colaj, confecții, tăiere, îmbinare): animale din diferite materiale din
natură (castane, ghindă, dopuri de plută, pene etc.), Realizăm măști pentru un carnaval
„La Zoo” .
Educație muzicală: „Elefantul” ***, „Maimuțica” (folclorul copiilor), compunem un cântec
despre animalul preferat, „La Zoo” de G.Sauciuc-Cicone (Cântece pentru copii, Editura
Aramis).
Dramatizări și jocuri de rol: „La Grădina Zoologică”, „De-a dresorii”.
Jocuri de mișcare și sportive: „La vânătoare, „Cursa animalelor”.

CONSTRUCȚII: „Construim o grădină zoologică”, „Adăposturi pentru animale".
„Proiectăm și construim circul cu animale” (din deșeuri de lemn, plastic).
Informații utile
– Cei mai înalt anima! din lume este elefantul african, o depășește pe girafă, care atinge
doar 4 m.
– Elefantul se înmulțește cel mai greu, femela poate avea pui după o sarcină de 20 de
luni.
– Cei mai mari colți de fildeș dm lume se află expuși în S.U.A. (Bronx), au lungimea de
3,30 m și cântăresc 112 kg.
– O cămilă însetată poate bea odată 100 litri apă și chiar mai mult.
– Hipopotamul este considerat unul din cele mai urâte animale, se remarcă prin volumul
lui impresionant, doar capul cântărind 1 tonă.
– Cel mai inteligent animal este cimpanzeul.
VIEȚU ITO A RELE A PELO R
LIT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: Vizionare CD „O lume subacvatică”, vizionare programe TV.
„Teleenciclopedia”, „Discovery”, „Animal Planet”, albume, reviste, căiți, calendare, tablouri,
vizionări de filme pe calculator „Delfinul f lipper”, „Enciclopedia copiilor” (CD). „Din
tainele mărilor”(CD).
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Tainele apelor” de E.Jianu, „Povestea pescarului și
a peștișorului auriu” de A.Pușchin, „Un delfin, trei copii și mai multe peripeții” de Gheorghe
Chirilă, „Din tainele scoicilor” de Tudor Opriș.
Poezii: „Acvariul” de M.Micu.
Povești create: Să realizăm propria carte „Povești cu peștișori”.
Jocuri didactice: „Peștișorii năzdrăvani”, „Lanțul sunetelor”.
Convorbiri: „în lumea peștilor”
Ghicitori, proverbe și zicători: „Ghicitori pentru copii” de A.Martin.
Jocuri de masă: „Jocul umbrelor”, „Labirint în apa mării”, „Incastre”, „Joc cu magneți”.
M ATEM ATICĂ ȘI ȘTIINȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: ..Acvariul și viața peștilor”, „Pești”. ..La
pescuit”, „Pe baltă”, „La râu”, „Undița”, „Năvodul”, „Unelte de pescuit”, întâlnire cu un
pescar.
Plimbări, excursii, vizite: „Acvariul de la Constanța”, „La Delfinariu”, „La pescărie”.
Jocu ri matematice și exerciții cu material individual: „Construim pești” (figuri
geometrice), „Acvariul” (figuri geometrice), „Mergem la o pescărie” (unități de măsură –
greutate, bani), „Câți pești a prins băiețelul?”
Jocuri senzoriale: „Curățăm peștele” (tactil).
Experimente: Apa, condiție esențială de viață pentru pești.
ED U CAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Protecția apelor” (convorbire), „Peștele –
aliment”, „Pește proaspăt, pește conservat”.N ara 6 9

A R TĂ ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Acvariul”, „Peștișorii săltăreți”, „Lapescuit”, „Pieton iscusiți”, „Delfinii, prietenii
omului”, „Broscuțele pe lac”, „Scoici; în apă și pe plajă”, „Steluțe și căluți de mare”,
„Peștișorul auriu”, „Balena Willy”, „Balena albastră”, „Delfinul Flipper”.
Activități practice (aplicații, confecții, înșirare, decupare, îndoire,împletire): „Peștișorul”
(din nasturi), „Mărgele din scoici”, „Tablouri din scoici”, „Dansul peștișorilor” (decupare),
„Delfinul Flipper”, „Delfini și mingi, la delfinariu”, „Undițe” (sârmă), „Năvoade” (împletire).
Activități gospodărești: “Preparăm pastă de pește”, “Preparăm icre”.
Educație muzicală: Să compunem un cântec despre peștișorul de aur, „Broscuțele” ***,
„Brotăceii” de A.M.Ionescu, „Pe baltă” (folclorul copiilor).
Dramatizări și jocuri de rol: „Peștișorii în acvariu”, „De-a pescarii”
Jocuri de mișcare și sportive: „Broscuțele sar în lac”.
CO N STRU CȚII: „Roboți rechini”, „Acvariul”, „Pescadorul”, „Spații frigorifice
pentru păstrarea peștelui”.
Informații utile
– în apele mărilor există munți înalți și văi foarte adânci, iar pe alocuri crestele
munților „ascunși” sub apă ies la suprafața ei, părând niște insule mici;
– în mări și oceane trăiesc multe specii de plante și animale;
– Meduzele plutesc aproape la suprafața mării, caracatițele locuiesc în vasele
naufragiate de pe fundul mării sau în găurile din stânci;
– Există și pești zburători – rândunica de mare – trăiește în Marea Mediterană;
– Păstrăvul deține recordul în ceea ce privește viteza de deplasare (30-35 km),
recordul la cantitatea de icre (1/5 din greutatea corpului), saltă din apă până la 1 m înălțime;
– Balena albastră este cel mai mare animal din lume: 33 m lungime, 1201 greutate;
– Coralul este un animal care trăiește în mările calde, iar din scheletul lui se fac
bijuterii și obiecte ornamentale.
– în lumea peștilor, recordul în greutate și lungime îl deține somnul – 5 m lungime și
300 kg greutate.
– Peștele spadă înoată cu o viteză de 100 km/oră, este cel mai rapid pește.
– Cea mai înfricoșătoare ființă de pe Pământ este rechinul, este un ucigaș de mare
viteză, dinții sai extrem de ascuțiți pot tăia un om în două.
– Sângele peștilor seamănă cu antigelul pe care îl folosesc automobilele iama și de
aceea rezistă la frig, iar atunci când în timpul iernii apa este foarte rece unii pești hibernează
ascunzându-se în adâncuri acolo unde apa este ceva mai caldă.
ȘCOALA NE AȘTEAPTĂ
L IT E R A T U R Ă ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „La școală”, „Citim abecedarul”, „Citim aritmetica”, „O zi la școală”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Dragostede carte” ***.

Povești create: „O poveste despre un ghiozdan”, „Cum aș dori bă fie învățătoarea mea?”,
„Tainele abecedarului”.
Poezii: „Școlărița” de Lucia Muntean, „Mica școlăriță” de Mihai Stănescu, „Cartea” de
Pompiliu Gâlmeanu, „Cartea” de G.Zarafu, „Caietul” de I.Țârlea, „Abecedarul” de
M.Negulescu, „Dragostea de învățătură” de I.Bumbac, „în clasa întâi” de I.Străuț, „Sfaturi
pentru școlari” de S.Mihnea, „Trebuie” de V.Carianopol, „Dor de școală” de Horia Aramă,
„Bun rămas grădiniță” de N.Pașa, „Eu de-acuma sunt școlar” de V.Boiculesi, „Școala” de
V.Carianopol, „Recunoștință” de V.Carianopol, „La școală” ***.
Jocuri didactice: „Cartea – prietena noastră”, „în curând vom fi școlari” (test grilă),
„Dommoul cuvintelor”.
Convorbiri: „Cum aș dori să fie învățătoarea mea?”, „De la grădiniță la școală”, „Ce știm
despre școală?”.
Ghicitori, proverbe și zicători: „Ai carte, ai parte”, „înveți la tinerețe ca să știi la bătrânețe”,
„învățătura e cea mai bună avuție”
Jocuri de masă: „Alege și grupează”, „Dinjumătăți, întreg”, „Jocul umbrelor”.
Jurnalul grupei: Cum ne pregătim pentru școală.
M A TEM A TIC Ă ȘI ȘTIINȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: Vizită la școală pentru a observa: „Școala”,
„Rechizitele școlarului”, „Uniforma școlarului”, „Școlarii în curtea școlii, pe terenul de sport”,
„Cabinete și laboratoare școlare”, „Biblioteca școlii”.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: ”în curând vom fi școlari” (joc
didactic-test grilă).
Jocuri senzoriale: „Săculețul fermecat”, „Cum este, cum sunt?”, „Ghiozdanul”.
ED UCAȚIE PENTRU SOCIETATE: „Cum ne pregătim pentru școală?”, „Școala
ne așteaptă?”
A R T Ă ȘI M IȘC A R E:
Activități artistico-plastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): Organizăm concursuri de desene și picturi: „Rechizitele școlarului”, „O sală de
clasă”, „învățătoarea mea”, „In curtea școlii”, „Prima mea carte – abecedarul”, „Cifre hazlii”.
Activități practice (aplicații, confecții, festonare, cusături): „Cartea”, „Semnul de carte”,
„Ghiozdanul”, „Rechizitele școlarului”, „Uniforma școlarului”.
Activități gospodărești: „Școlarul ordonat”.
Educație muzicală: „Alfabetul” de Iovan Miclea, „Pân-lazece…” de Emil Gavriș, „Eleva
silitoare” de Eugenia Ghica, „Drumul la școală” de Al. Voievitca, „Plecarea la școală” de
Al. Voievitca, „Școlarul isteț” de Al.Auge, „Clopoțeii școlii” de P.Mouzin, „Cărticica mea”
(melodie populară), „Sunt școlar silitor” ***, „Școlărei și școlărițe” de T.Popovici, „Eu voi
fi mâine școlar” de E.Schmitzer, „Eleva silitoare” de E.Ghiga, „Clopoțelul” (popular).
Dramatizări și jocuri de rol: „Școlărița”, „Dialog între școlari”, „De-a școala”, „Micul
reporter”, „Mica publicitate”, „Oferta școlii”.
Jocuri de mișcare și sportive: „Competiția” (între școlarii clasei 1 și preșcolari).
CO NSTRUCȚII: Să realizăm un proiect al unei școli modeme; să construim „Sala
de sport”, „Banca mea”.Vara 7 1

U N IV E R SU L -O CA RTE PENTRU TOȚI
LITERA TU RĂ ȘI L IM B A J:
Lecturi după imagini: „Continente și oceane”, „Mări, râuri, lacuri”, „Ghețari”, „Deșertul”,
„Jungla”, „Polii”, „Populații aie giobului – rase umane”, CD-uri (Enciclopedia copiilor),
vizionări TV. „Teleenciclopedia” „Discovery”, „Animal Planet”.
Lecturi și povestiri ale educatoarei: „Zborul Merișorului în Lună” de V.Rossin, fragmente
din următoarele volume: „Prietenul nostru Pământul” de Mariana Tomescu Vâlceanu, „Viața
în zonele polare” de K.Khanduri, „Din tainele naturii și lumii înconjurătoare” de C.Vodă și
Șt. Vodă – „Unde se ascunde soarele în timpul nopții?” (fragmente), „Cercetător la 10 ani”
de C.Vodă, „Panorama curiozităților lumii” de C.Vodă și Șt.Vodă, „Sinteze de cultură
generală” de Vasilica Gheorghe și Diana Nedelcu, „Povestea anotimpurilor” de Ortansa
Țâncu, „Cele patru anotimpuri” de I.Brad, „Lunile anului” de N.Nasta
Poezii: „Primul mă trezesc în zori ”de Constanța Buzea, „Noaptea” de Monica Lenos,
„Uite, iar m-ai întrebat!” de Vasile G.Pop, „Așezați pe scăunele” de V.Omarul, „Soarele și
copiii” de E.Dragoș,„Stelele” de Mariana Pândaru, „Luna” de Mariana Pândaru, „Eu…” de
Veronica Porumbacu.
Jocuri didactice: „Telefonul”, „Călătorie în Univers”.
Convorbiri: „Viațape Pământ”, „Cum transformă omul pământul”, „De ce, de unde, cum0”.
Jocuri de masă: Puzzle, Incastre.
Jurnalul grupei: “Cum ocrotim pământul?”
M ATEM ATICĂ ȘI ȘTIIN ȚĂ:
Observări spontane și observări organizate: „Privim cerul și pământul”, „Globul
pământesc”, „Forme de relief de pe harta țării noastre”, „Schimbările anotimpurilor”, „Globul
și harta”, „Luneta (telescopul, ocheanul)”.
Plimbări, excursii, vizite: „La Planetariu”.
Jocuri matematice și exerciții cu material individual: „Numărăm planetele”.
E D U C A Ț IE PEN TRU SO C IET A T E: „Oamenii, stăpâni ai pământului”
(convorbire, lectură după imagini), „Ce este poluarea”, „Poluarea și urmările ei”, „Reciclarea
rezidurilor”.
A RTĂ ȘI M IȘCA R E:
Activități artistico-piastice (desen, pictură pe diferite suprafețe și tehnici variate,
modelaj): „Soarele – prietenul nostru”, „Universul”, „Ferestre deschise spre cer”, „Stele”,
„Viața pe pământ”, „Cerul înstelat”, „Zi și noapte”.
Activități practice (aplicații, confecții): „Globul pământesc”, „Cer înstelat”.
Activități gospodărești: „îngrijim grădina”.
Educație muzicală: „Soarele” (folclorul copiilor), „Luci soare” după N.Ionescu, „Viață și
mișcare” (folclorul copiilor), Să compunem un cântec despre univers.
Dramatizări și jocuri de rol: „Populația Terrei”
Jocuri de mișcare și sportive: „Mișcarea planetelor”.
CO NSTRUCȚII: „Planetele”, „Soarele”.

vara ^ 73
In form ații utile
* Cele patrn perioade ale anului, când vremea este mai caldă sau mai rece, se numesc
anotimpuri. Planeta pe care locuim, adică Pământiii, are două mișcări: una în jurul axei sale
și alta în jurul Soarelui. In decursul a 24 de ore, ajung în bătaia razelor de Soare toate
locurile de pe Pământ. Acolo, unde este lumină este zi, iar acolo, unde nu au ajuns razele
Soarelui, este întuneric, adică noapte. Prin urmare, când la noi este ziuă, în alte părți este
noapte.
* Cum apar anotimpurile?
Deoarece axa Pământului este înclinată, din martie până în septembrie partea nordică
a planetei este mai mult timp luminată, deci ziua este mai lungă decât noaptea, este mai cald,
plantele și animalele se bucură de lumina binefăcătoare a Soarelui. Dacă axa Pământului nu
ar fi înclinată, atunci ziua ar fi egală cu noaptea, iar în tot timpul anului nu am avea decât un
singur anotimp – un fel de primăvară veșnică. Astfel, din înclinarea axei Pământului și prin
mișcarea planetei rezultă zilele și nopțile, precum și cele patru anotimpuri. (Dr. Magda
Stavinschi, Centrul de Astrologie și Științe Spațiale)
Mic dicționar:
Luna – este singurul satelit natural al Pământului, de 14 ori mai mică decât Pământul. Este
corpul ceresc cel mai bine studiat, singurul pe care omul a reușit să ajungă.
Planetele- corpuri cerești, care gravitează în jurul soarelui, fiecare pe o orbită proprie și
care primesc lumină și căldură de la soare. Planetele sunt: Mercur, Venus, Terra (Pământ),
Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto.
Sistemul solar – soarele, planete (9), sateliți, asteroizi, comete și meteoriți.
Soarele – stea de mărime mijlocie, în jurul său gravitează celelalte corpuri cerești. Este de
1.300.000 mai mare decât pământul.
Univers- lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp și în spațiu.
Știați că?…
– Asteroizii sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, care se rotesc în jurul soarelui.
– Cometele sau „stelele cu coadă’’ sunt corpuri cerești, care apar la anumite intervale de
timp, deplasându-se în jurul soarelui pe orbite foarte alungite.
– Meteoriții sunt bucăți din corpuri cerești care cad pe suprafața altor corpuri cerești.
– Sateliții sunt corpuri mai mici, care gravitează în jurul planetelor (toate planetele au sateliți
în afară de Mercur și Venus).

5. Exemple de proiecte didactice74
Proiect didactic
Educatoare Ciofliea Smaranda-Maria
Denumirea activității: Cunoașterea mediului
Tema: Ce mi-a povestit un greier mic?
Forma de realizare: povestire + observare.
Tipul: Transmitere de cunoștințe.
Obiectiv fundamental: Cunoașterea unor elemente componente ale lumii înconjurătoare –
viețuitoare mici, insecte.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-informaționale:
– să enumere părțile componente ale corpului insectelor;
– să înțeleagă modul de viață al insectelor;
– să-și îmbogățească vocabularul cu cuvinte; țârâit (zgomot), pământ afânat, scurmă
(scormonesc), canale, galerii, zvelt (subțire), aripi străvezii (transparente), stup, faguri de
miere, mușuroi, viața subpământeană, hambare (magazie pentru păstrat cereale), lumină
fosforescentă.
b) Psiho-motorii:
– să realizeze sarcinile fișei.
c) Afective:
– să îndrăgească lumea viețuitoarelor mici,
– să ocrotească insectele (gâzele).
Strategia didactică:
a) Metode: Observația, conversația, povestirea, explicația, descoperirea, problematizarea,
exercițiul.
b) Mijloace didactice: Cadru adecvat: mini-pădure (copaci, frunze, mușuroi, insecte din
insectar, așezate în locurile respective); la măsuțe – fișe de lucru, instrumente de scris; la
panou – o planșă reprezentând o pădure, siluete-gâze (mămăruțe, furnici, gândaci, greieri,
albine – pentru fiecare copil), planșe – pliant cu imagini din poveste – insecte, insectar,
albume, reviste, cărți și alte materiale aduse de copii.
c) Forme de evaluare: Orală și grafică (scrisă).
I. O RG A N IZA REA ACTIVITĂ ȚII:
Copiii sunt așezați în semicerc, pe pernițe. în mijloc este un cadru-pădure.
La măsuțe – fișe de lucru.
II. D ESFĂ ȘU RA REA A C T IV IT Ă Ț II:
a) Captarea atenției: intuirea cadrului „pădure” pregătit de către educatoare.
b) Reactualizarea cunoștințelor: Reactualizarea întrebărilor formulate de copii referitoare
la viața gâzelor, pornind de la proiectul tematic „Toamna” .
b) Enunțarea obiectivelor: Din cutia cu întrebări se citește copiilor despre: unde trăiesc
viețuitoarele; unde se ascund insectele; de ce adună furnica mâncare pentru iarnă; cum trăiesc;
ce mănâncă ele; cum este corpul lor; cum se pregătesc pentru iernat; cum sapă în pământ;
care este casa lor etc.

c) Dirijarea învățării:
Cu ajutorul pliantului cu imagini, reprezentând insecte, a povestim de mai jos despre
viețuitoare, a insectelor așezate la locul lor în cadrul-pădure, copiii sunt antrenați în a observa
fiecare insectă. Se observă: culoare, formă, cap, piciorușe, antene, hrană, adăpost, foloase.
In timpul povestirii mă voi opri la fiecare insectă, pentru a fi observată de către copii:
…E toamnă. Vântul a primit poruncă de la Crăiasa Toamnă să sufle mai tare.
Intr-o zi destul de frumoasă, mergând de la grădiniță spre casă, am auzit că mă strigă
cineva:
– Doamna educatoare, stați puțin!
M-am uitat în stânga și în dreapta și, ce să vezi, un greieraș mic, negru, cu corpul scurt
și gros, cu antene lungi și subțiri, se tot agita pe o frunză aproape uscată.
– Ce s-a întâmplat ? am întrebat.
– Ce să fie? Uitați. Intr-o zi am auzit niște copii de la dumneavoastră din grupă
vorbind despre noi, gâzele …Ei nu prea știu multe lucruri despre viața noastră, a viețuitoarelor
mici, țârâi greierașul.
– Ai dreptate, greierașule…
– Atunci, vă invit cu mine în lumea noastră pentru a cunoaște universul gâzelor mici.
Vreau să-i întreb pe copii dacă ei știu cum cânt și care este casa mea?
GREIERELE – mic, negru, corp scurt și gros, antene lungi și subțiri.
Adăpostul – sub o frunză uscată, sub o piatră mare, sapă pământul afânat.
Hrana – bucățele de frunze. Țărăie -p rin frecarea picioarelor din spate.
Vântul a început să bată și era cât pe-aci să-l dea jos pe greieraș de pe frunza pe care
stătea.
– Ei, a venit toamna, nu glumă… toamna cea adevărată, a zis greierașul și ne-am grăbit
să-l întâlnim pe vărul său cărăbușul. Cărăbușul castaniu se grăbea foarte tare să-și adune
hrană pentru iarnă, scurmând pământul, aducând la suprafață bulgărași de pământ, formând
canale în pământ. Nu a avut timp să stea de vorbă cu noi.
CĂRĂBUȘUL- culoare castanie, trăiește în pământfăcând o gaură cât un ac de
gros, aducând la suprafață bulgărași de pământ și form ând canale.
Hrana — sucul de la rădăcini.
Am plecat mai departe și am întâlnit radașca (răgacea), care era și ea’ foarte ocupată
în pământ. Punea cam 400 ouă, cât mai auânc în pământ, ca să nu înghețe, pentru ca la
primăvară să iasă din ele alte insecte.
RADAȘCA (RAGACEA) – 6 picioare, culoare neagră-castanie, 2 coarne ca un
clește. Depun în pământ, în anotimpul toamna, 300-400 ouă (albe).
– Mergem mai departe, a zis greierașul. Mergem la lăcustă. LĂCUSTA verde, cu
picioarele din spate mai lungi, pentru a putea sări mai bine de pe o frunză pe alta, lucra
și ea de zor. Nici ea nu a putut să stea de vorbă cu noi, pentru că se grăbea să termine cu
ultimele pregătiri pentru iarnă.
Am plecat mai departe și am întâlnit o insectă zveltă, cu corp lung și subțire. Nimeni
alta, decât libelula. Zbura cu aripile străvezii, să-și adune hrană. Ne-am luat rămas bun de la
ea și am plecat mai departe.75

LIBELULA – corp lung și subțire, 2 perechi de aripi străvezii.
Hrana – fire de iarbă.
Pe cine credeți că am întîlnit pe tulpina unui copac? Buburuza (mămăruța). O buburuză
și-a desfăcut aripile și a zburat tocmai pe mâna mea. M-am bucurat. I-o fi frig, am zis eu. Dar
nu-i nimic, o voi încălzi. Și am ridicat mâna spre soarele cald, care strălucea, am suflat încetișor
și ea a zburat grăbită, să-și termine aprovizionarea pentru iarnă.
BUBURUZA (MAMARUȚA) – insectă mică, cu cap rotund, aripi roșii. 7 buline
negre. Trăiește în crăpăturile scoarței copacilor, zboară cu aripile desfăcute.
Hrana – seva de pe scoarța copacilor
– Of, am obosit, copii! Haideți să cântăm ceva, să-i cântăm buburuzei un cântec.
CÂNTEC – “ Mămăruța ”
– Oare ce a trecut așa de repede în zbor pe lângă noi?
– O albină, a zis greierașul.
– O albină? Și unde se grăbea ea așa de tare?
-O să-ți ară*! La stup.
Și aici era mare forfotă și agitație, bâzâit de albine, unele plecau, altele veneau, aducând
polenul florilor din care prepară mierea. Regina-mamă își conducea foarte bine albinele să
adune mierea dulce în faguri, pentru ca să o dea oamenilor, care au grijă de ele și să aveți voi,
copiii, miere dulce, ca să creșteți sănătoși și frumoși.
Albinele au ace ascuțite cu care înțeapă dacă nu le dai pace, după aceea mor.
ALBINA – insectă de culoare galbenă cu dungi negre, adună polenul din flori, îl
duce în stup și prepară miere și ceară în faguri. Albina este o insectăfolositoare, deoarece
mierea este sănătoasă pentru organismul omului.
– Ce minunată este lumea albinelor, greierașule!
– Este adevărat, albinele sunt foarte harnice! Dar stai să vezi și alte lucruri și mai și!
Am plecat mai departe.
– Oare ce or fi ridicăturile acestea de pământ, greierașule?
Mușuroaie. Aici locuiesc furnicile, mi-a zis greierașul. Furnicile sunt insecte mici, negre,
foarte harnice, cât sunt ele de mici și trăiesc în colonii.
FURNICA – insectă mică, foarte harnică, de culoare neagră, trăiește în colonii –
mușuroi (viață subpământeană – galerii), unde își construiesc cămări cu mâncare.
Eu…. cam am necazuri cu furnicile, a zis greierașul puțin necăjit. Când vine iama și nu
mai am ce mânca mă uuc să cer împrumut de ia ele o bucățică de mâncare și ele mă ceartă
foarte tare, că nu sunt prea harnic și nu-mi adun provizii pentru iarnă, din timp. Dar ele sunt
bune la suflet și mă ajută.
– Ce faceți, suratelor? le-a întrebat greierașul pe furnici.
– Am terminat de mult cu lucrul, cu adunatul pentru iarnă, pentru că suntem harnice.
Așa că ne-au luat cu ele în orașul – furnicar, ca să ne arate cât de frumos și curat este la ele. în
cămări erau aranjate alimentele, în dormitor erau puii-fiimicuțe, pe care îi îngrijeau furnicile, iar
într-o cămară, la căldură, erau puse ouăle din care vor ieși puii. Alte furnici duceau adevărate
poveri în spinare, în cămările din furnicar, ca să aibă mâncare iama.
– Ce minunată este lumea furnicilor! am exclamat. Dragi furnici, nu fiți supărate pe
greieraș și vă rog frumos să-l ajutați, când are nevoie, pentru că azi m-a purtat cu el într-o lume76

minunată, o lume a viețuitoarelor mici, pe lângă care trecem în fiecare zi și nu prea îi dădeam
importanță, pentru că este foarte mică. Dar este minunată!
Haideți, copii, să le spunem furnicilor o poezie pe care voi ați învățat-o despre ele!
POEZIE – « Gospodina » de O. Cazimir
– Ei, greierașule, s-a făcut târziu și acuș se face noapte.
Deodată, am văzut niște luminițe mici prin iarbă, ca niște scântei. Nu era altceva,
decât lumina felinarelor licuricilor.
LICURICIUL — insectă, care emană lumină fosforescentă în timpul nopții.
Mi-am luat la revedere de la greieraș și i-am mulțumit pentru plimbare și pentru cele
văzute și învățate Am plecat agale acasă, cu gândul la ceea ce văzusem. Licuriciul îmi lumina
calea, ca să văd pe unde merg. Ce minunată este lumea gâzelor mici!!!
– Haideți, copii, să-i cântăm greierașului un cântec și să-i muițumim pentru lucrurile
frumoase pe care ni le-a arătat.
CÂNTEC – « Greierașul »
Fixarea cunoștințelor:
– Ce credeți voi despre această lume a insectelor (a gâzelor)?
– Care dintre gâze v-a plăcut cel mai mult? De ce?
– Cum trebuie să ocrotim insectele?
– Ne aduc foloase? Care dintre insecte? (albina).
Se prezintă copiilor și alte materiale aduse de ei de acasă, din care educatoarea le va citi sau
se vor informa singuri, în zilele următoare.
Se va concluziona faptul că unele insecte mor odată cu venirea frigului, altele se ascund foarte
adânc în pământ, iar unele nu mănâncă nimic iama.
e) Obținerea performanței:
Copiii vor lucra pe fișe de lucru. Concomitent cu lucrul pe fișă, se vor spune copiilor ghicitori
despre insecte.
III. ÎN C H EIER EA A C TIV ITĂ TII:
Copiii vor primi câte o insectă-siluetă, pe care o vor așeza „în pădure”, acolo unde doresc și
vor fi lăsați să discute liber despre cele învățate, activitatea încheindu-se într-un mod relaxant,
destins.
Proiect didactic
Inst. Oprișa Ersilia
DEN UM IREA A CTIVITĂ ȚII: Cunoașterea mediului
TEM A A C TIV ITA ȚII: Toamna
TIPUL ACTIVITATII: Evaluarea sumativă
FO RM A DE R E A L IZ A R E : Convorbire – activitate integrată
O BIEC TIV FUNDAMENTAL: Evaluarea cunoștințelor dobândite de copii referitoare la
anotimpul toamna.
O BIEC TIV E O PERAȚIO NALE:
1) Cognitiv-informative:
să descrie aspectele generale ale toamnei: fenomenele specifice lunilor de toamnă;77

schimbările survenite în natură; îmbrăcămintea corespunzătoare;
să denumească muncile de toamnă în grădini, livezi și vii, pe ogoare;
să clasifice roadele toamnei: fructe, legume, flori, cereale;
2) Psiho-motorii: –
să mânuiască materialele puse la dispoziție;
să execute mișcări sugerate de textele cântecelor și poeziilor;
3) Afective:
să aprecieze frumosul din natură;
să se implice afectiv în activitate.
STR A TEG IA DIDACTICĂ:
1. Metode și procedee:
Conversația, explicația, problematizarea, exercițiul.
2. Mijloace didactice:
Casetofon, casete audio;
Materiale din natură: frunze, fructe, legume, flori;
Jetoane, planșe, siluete, mulaje, coșuri, fructiere, tăvi ș.a.
Veselă, obiecte de îmbrăcăminte, panouri, tablă.
3. Forme de organizare: Frontală, pe grupuri, în perechi, individual.
4. Sisteme de evaluare: Evaluare formativă, evaluare sumativă.
5. Metode de evaluare: Observare curentă, verificare orală, examinare prin probă
practică.
BIBLIO G RA FIE: ***„Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii“,
București, 2000; L.Ezechil, M.P Lăzărescu, „Laborator preșcolar", Editura V&Integral
București, 2001; ***„Metoda proiectelor1 1 , București, 2002.
I. Organizarea activității:
Se aranjează spațiul educațional. Se organizează colectivul de copii. Se asigură un fond muzical
adecvat.
II. Desfășurarea activității:
a) Captarea atenției: Se prezintă copiilor o surpriză: toamna personificată printr-o fetiță
costumată adecvat. Se poartă o discuție cu copiii pentru identificarea personajului.
b) Anunțarea activității și enunțarea obiectivelor Se anunță tema și obiectivele urmărite.
c) Planul de întrebări:
Se va derula convorbirea uupă următorul pian de întrebări:
1. Care sunt anotimpurile anului?
2. în ce anotimp ne aflăm acum?
3. Care sunt lunile anotimpului toamna?
– Se prezintă calendarul ilustrat cu lunile de toamnă, se solicită copii lor să sorteze jetoanele cu
imaginile respective fiecărei luni de toamnă: septembrie, octombrie, noiembrie.
4. Care sunt fenomenele caracteristice toamnei? (ceața, bruma, vântul rece, ploile dese, frunzele
îngălbenesc și cad, copacii rămân goi, florile se ofilesc și se scutură).
Educație muzicală: Se cere copiilor să-și amintească un cântec, care descrie toamna, așa
cum am vorbit despre ea.
5. Care este deosebirea între îmbrăcămintea de vară și cea de toamnă?78

6. De ce este necesar să schimbăm îmbrăcămintea?
7. Ce se întâmplă cu păsările călătoare, cu micile viețuitoare, cu animalele din pădure? De ce?
8. Care sunt muncile specifice toamnei în grădini, pe ogoare, în livezi, în vii?
– Se evidențiază latura educativă-necesitatea și importanța acestor activități.
9. Care sunt „roadele toamnei” (de unde se recoltează acestea)?
– Cu ajutorul unor ghicitori împreună cu Fetița-Toamnă, se cere copiilor să recunoască roadele
toamnei.
Activitate matematică:
– Se cere copiilor să sorteze roadele toamnei după culoare și să formeze cu acestea grupe
după criterii diferite: formă, mărime, grosime, lungime.
– împreună cu Fetița-Toamnă, vom „păcăli” copiii, introducând în grupa legumelor un fruct,
sau invers.
– Se cere copiilor să aprecieze global, să mânuiască grupele, să numere, să efectueze operații
de adunare și scădere cu 1 -2 unități, folosind roadele toamnei.
Educarea limbajului: ..
– Se cere copiilor să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate, exclamative și interogative,
afirmative și negative, folosind cuvinte care denumesc: fructe, legume, cereale și să le reprezinte
grafic.
Educație pentru societate.
10. De ce este importantă munca oamenilor de pe ogoare și din grădini?
11. De ce spunem că toamna este un anotimp bogat?
– Se evidențiază latura socială a muncii în grădini și pe ogoare și se cere copiilor să dedice
un cântec celor ce se dăruiesc acestor munci – agricultorilor.
12. Care sunt florile de toamnă?
Se recită poezia „Crizantema” de E.Dragoș.
– Se cere copiilor să precizeze asemănările și deosebirile dintre acestea.
Activitate matematică:
– Se solicită copiilor să așeze în vaze atâtea flori, câte corespund cifrei 1,3,5, 1…
13. Ce pregătiri pentru iarnă se fac în acest anotimp (pe ogoare și în gospodării)?
– Se cere copiilor să enumere felurile și locurile în care se pot păstra pentru iarnă roadele
toamnei. în ce măsură copiii pot participa la aceste pregătiri?
Joc de creație „ La piață de Ziua Recoltei
– Se explică copiilor cum sărbătoresc românii „Ziua recoltei” , cum se sărbătorește în diferite
locuri din țară și în municipiul nostru și îi invităm să descopere standul de toamnă special
amenajat pentru ei.
– Se cere copiilor să valorifice produsele cumpărate, preparând salată de fructe și legume,
ca mama acasă, în bucătărie.
III. încheierea activității:
Se apreciază desfășurarea activității, comportamentul copiilor, se acordă stimulente.
Determ inate d e noile abordări educaționale pe m etoda proiectelor tem atice, sugerăm
de sfă șu ra re a activităților m a te m a tice în con cordan ță c u incursiunea copilului în lum ea înco nju răto are .
P entru realizarea obiectivelor ca d ru și d e re ferință, e d u ca to a re le vor folosi m ateriale intuitive – im a g in i,
jetoane, o b iecte , m ateriale din natură , jucării în m iniatură, planșe, figuri cu fixare m a gn etică și

b in e în țe le s calculatorul, ca re a pătruns în foarte m u lte grădinițe din țara n o a stră . E s te știut faptul c ă
p e ste 85% din inform ațiile tra n sm ise sp re copii "s o s e s c “ la ei prin interm ediul ochilor, d e aici d e c u rg e
im portanța calității m ijloacelor didactice folosite. La vâ rsta preșcolară, copilul g â n d e ște m ai m ult "cu
ochii". E s te m ai ușor pentru el s ă o rd o n e z e , (s ă g ru p e z e , s ă num ere…) grupele d e o b ie cte obsedate (d in
dom eniile abordate la c u n o a ște re a m ediului) d e câ t s ă d e s co p e re la activitatea m a te m a tică m a teriale
n o i, ne ab ord ate în c ă . D e a c e e a p rop une m realizarea obiectivelor activităților m a te m a tice în strâ n să
legătură cit tem atica d e sfă șu ra tă p e anotim puri. E xe m p lu : D a că la capitolul "C u n o a ște re a m ediului"
o b se rvă m "Parcul (p ă d u re a ) to a m n a ", sigur la "Activități m a te m a tice " v o m realiza clasificări, serici
d e o b ie cte folosind frunzele to a m n e i, copacii e tc . D a că v o m o b se rva “început d e prim ăvară", v o m
num ăra ghiocei, vio re le , cre n g u țe înm ugurite e tc .
M aterialele a le s e d e e d u c a to a re , în strâ n să le gătură c u te m a să p tă m â n a lă , u ș u re a z ă în s u ș ire a
noțiunilor, accentul p u n ă n d u -se pe folosirea cunoștințelor în co n te xte variate pe re zo lva re a d e situații-
problem ă. situații-experim ent, p e form area ordinii în g â n d ire , a raționam entelor sp e cifice activităților
m a te m a tic e . Activitățile m a te m a tice de schid pentru copii "lu m e a științei"- a c e a s ta tre b u ie s ă fie câ t
m ai atractivă, procesul formării reprezentărilor m a te m a tice realizăndu-se p e b a z a un ui variat num ăr
d e stim ulenți auditivi, vizuali și m otrici.
P roiect d id actic
Educatoare Aurelia Ana
Denumirea activității: Activitate matematică
Forma de realizare: Exercițiu cu material individual
Tema : Formează o grupă, care să aibă cu o jucărie mai mult, decât grupa cu 4 jucării.
N IV E L I (3-5 ANI)
Obiectiv fundamental: Formarea deprinderii de a număra în limitele 1-5.
Tipul: Predare.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-informaționale:
– să înțeleagă procesul de mărire a numărului cu o unitate;
– să numere corect în limitele 1-5;
– să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr;
– să-și însușească un limbaj matematic corespunzător;
b) Psiho-motorii:
– să rezolve sarcinile fișei;
– să traseze cifrele pe linii deja trasate;
c) Afective:
– să coopereze pentru realizarea sarcinilor individuale și de grup;
Strategia didactică:
a) Metode și procedee: Observația, conversația, exercițiul, descoperirea, problematizarea.
b) Mijloace didactice : Pentru educatoare: material demonstrativ (1-5), calculator. Pentru
copii: coșulete individuale cu jetoane, cifre (numai pentru numărul 4 și 5), fișe de muncă
independentă, instrumente de scris.
I. Organizarea activității: Frontal.
II. Desfășurarea activității:
a) Captarea atenției: Surpriza (Ex.: “ Roboțelul supărat, pentru ca s-a încurcat la numărat…”)80

h) Intuirea materialului: Materialul educatoarei și materialul din coșulețele individuale.
c) Enunțarea obiectivelor și anunțarea temei:
c!) Reactualizarea cunoștințelor: Prin antrenarea a cât mai mulți analizatori, se alcătuiește
scara numerică în limitele 1-4 la panoul educatoarei.
Exemplu: Copiii închid ochii, educatoarea bate din palme, sau folosește un ciocănel muzical…
se așează pe panou atâtea jetoane, câte bătăi se aud, apoi cifra corespunzătoare numărului de
obiecte. Educatoarea așează greșit vecinii numerelor și copiii corectează. Se spune o ghicitoare
despre numere și cifre. Se recită poezia cifrelor:
Exemplu: «1 -seamănă cu-n cui,
Pe hârtie poți să-l pui.
2-cu gâtul de gânsac,
Țanțoș înotând pe lac.
3-pare o barză-n zbor
Nu când stă într-un picior.
4-e întorsul scăunel
De nu poți să stai pe el.»
e) Dirijarea învățării
Prezentarea conținutului nou. Copiii separă grupele de obiecte din coșulețul de pe
măsuțele lor. Denumesc grupele. Pe un alt panou alăturat celui pe care s-a format scara
numerică, educatoarea, împreună cu copiii, alcătuiesc o grupă cu 4 obiecte (mașinuțe). Copiii
lucrează pe măsuțele lor concomitent cu educatoarea. Se numără prin încercuire și se (numesc)
găsesc și alte grupe cu 4 obiecte (flori, fluturi, etc.) Lângă grupa cu 4 mașinuțe, pe același
panou se formează o altă grupă (prin punere în corespondență) cu tot atâtea obiecte – 4
avioane. Observând grupele separate, copiii constată că în grupa avioanelor a mai rămas un
obiect (avion). Prin deducție logică, copiii observă că acesta trebuie așezat în grupa avioanelor
(se așează concomitent pe măsuțe și la panou) și schimbarea intervenită face ca cele două
grupe să nu mai fie cu tot atâtea obiecte, grupa avioanelor are acum mai multe obiecte decât
grupa mașinuțelor… pentru că am mai adăugat un obiect. Educatoarea insistă pe mecanismul
creșterii numărului, pe înțelegerea corelației dintre cele două numere. Determinându-i pe copii
să înțeleagă că numărul 5 poate fi un semnal general pentru tot felul de obiecte de același fel
din lumea înconjurătoare, indiferent de particularitățile lor neesențiale (culoare, mărime). Se
completează scara numerică pe panoul inițial.
Se predă cifra corespunzătoare numărului de 5 obiecte – raportarea concomitentă la
cantitatea reală de obiecte (avioane, păpuși, flori s.a.)
Fixarea noțiunii de număr comparativ cu noțiunea de cifră: Așezați în coșuleț atâtea
obiecte, câte ne arată cifra… (4). Spuneți, ce ne-a rămas pe măsuță?
f) Asigurarea retenției și a transferului:
Copiii sunt solicitați:
– să alcătuiască cât mai multe grupe cu 5 obiecte, comparativ cu grupa de 4 obiecte, folosind
obiecte concrete din sala de grupă: jucării etc.;
– să numere pe scara numerică 1-5;
– să recunoască vecinii numerelor;
– să descopere ce cifră lipsește în șirul dat (păcăleli).81

g) Obținerea performanței: Fișe de muncă individuală. Se observă fișa împreună cu copiii,
verbalizându-se. Sarcinile fișei se analizează și se explică pe înțelesul copiilor. Fișa nu
trebuie să streseze copiii, dimpotrivă, trebuie să fie un prilej de satisfacție .
h) Evaluarea performanțelor: Constatarea rezultatelor, încurajatoare, stimulativă (ca un joc).
III. încheierea activității: Aprecieri.
N IV E L II (5 – 7 ANI)
Obiectiv fundamental: Consolidarea deprinderii de a număra în limitele 1 -5.
Tipul: Consolidare.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-informaționale:
– să plaseze corect un număr sau o cifră în interiorul șirului numeric 1 -5;
– să utilizeze corect numeralul cardinal și ordinal;
– să descopere “vecinii” numerelor.
b) Psiho-motorii:
– să rezolve sarcinile fișei;
– să traseze independent cifrele 4 si 5.
c) Afective:
– să participe conștient la activitate;
– să se autoevalueze.
Strategia didactică:
a) Metode si procedee: Observația, conversația, exercițiul, descoperirea, problematizarea.
b) Mijloace didactice :
– pentru educatoare: material demonstrativ: panou, tablă magnetică, calculator, seturi de
jetoane, cifre de mărimi corespunzătoare de la 1-5; dominouri cu numere si cifre;
-pentt-u copii: coșulețe individuale cu jetoane, cifre, pentru 1-5, fișe de muncă independentă,
instrumente de scris.
I. Organizarea activității: Se poate organiza frontal sau în grupuri mici..
II. Desfășurarea activității:
a) Captarea atenției : «In mănușă sau ciorap
Câte degete încap?»
Copiii răspund, apoi se trece la intuirea materialului din coșulețe și de la masa
educatoarei, după care copiii vor deduce ce activitate urmează să desfășoare.
b) Enunțarea scopului și a obiectivelor.
c) Reactualizarea cunoștințelor: Prin antrenarea a cât mai mulți analizatori,educatoarea
verifică cunoștințele copiilor despre numerele și cifrele de la 1 -5. Se lucrează concomitent
la panou și pe măsuțele copiilor.
întrebările adresate copiilor vor face apel la reprezentările despre grupele de obiecte,
despre număr ca o totalitate de obiecte. Copiii vor acționa direct cu obiectele, alcătuind
scara numerică, verbalizând orice acțiune.
d) Obținerea performanței și asigurarea conexiunii inverse:
Sugerăm o sferă cât mai largă de mijloace didactice. Exemplu: Dominouri cu numere
și cifre, cărți, reviste cu numere și cifre, versuri etc.82

Scara numerelor este,
O mândrețe de poveste! Hai… continuă și spune
Orice număr unde-1 pui, Câte nu știi tu anume!
Are o poveste a lui. 2 Despre numerele toate,
Unu-i prințul din povești, Te întreabă și… socoate.
Doi – sunt «Feții cei frumoși» Nu mai sta pe gânduri, spune
Trei -pot fi cei trei purcei… Căștii lucruri, o minune!
– Asociați cunoștințele copiilor realizând corelații interdisciplinare, creând situații problemă.
– Folosiți tabla magnetică, pentru a crea exerciții și probleme în limitele 1 -5.
– Calculatorul ne poate ajuta la scrierea cifrelor, la compunerea și rezolvarea exercițiilor și a
problemelor.
– Sugerăm ca materialul din coșulețele copiilor să fie asociat cu alte materiale, din sala de
grupă, din reviste, cu imagini de pe calculator, încât să fie înțeleasă cât mai corect noțiunea de
număr, comparativ cu noțiunea de cifră.
– Exemplu: Așezați pe măsuțe vecinul mai mic al cifrei 3, găsiți în sala de grupă, la sectorul
Știință atâtea mere (alune, boabe de porumb…) câte corespund cifrei. Spuneți cel puțin trei
povești, în care cifra 3 reprezintă numărul personajelor principale.
– Folosiți frecvent ghicitori, epigrame, versuri hazlii, pentru a face matematica cât mai atractivă.
– Cifrele se scriu la început pe linii trasate, apoi pe spații libere și pe caiete de matematică.
– Fișele folosite la nivelul 5-7 ani se deosebesc de cele de nivel 3-5 am prin complexitate,
grad de dificultate, conținut. Acestea nu vor conține o singură sarcină, pagina se va apropia
treptat de cea a aritmeticii micului școlar, fără a prelua, însă, sarcinile acestuia.
– Fișele nu vor fi niciodată desenate pe foi minuscule și de o calitate grafică îndoielnică.
– în realizarea fișelor de către copii se respectă principiul tratării diferențiate.
– Sarcinile fișelor se explică rând pe rând, cu răbdare, pe înțelesul tuturor copiilor.
Recomandăm fișele din caietul "Jocuri didactice matematice”, Editura Emia, Deva,
2002 .
e) Evaluarea performanței: Se analizează fișele tuturor copiilor, se apreciază corectitudinea
rezolvării acestora, fără a demoraliza copiii, care nu au reușit să rezolve integral fișa.
Obiectivitatea trebuie să fie criteriul esențial, care stă la baza analizării activități i desfășurate de
către copii.
III încheierea ucuviiăiii: Aprecieri mobilizatoare, acordare de stimulente.
Proiect didactic
Educatoare Lazăr Elena – Lucia
Nivelul II
D ENUM IREA A C TIV ITĂ ȚII: Activitate practică
TEM A: Primăvara (machetă)
FORM A DE R E A L IZ A R E : Activitate colectivă (rupere, lipire, asamblare, pliere).
TIPU L A C T IV IT Ă Ț II: Consolidare de priceperi și deprinderi.
O BIECTIV FUNDAMENTAL: Consolidarea deprinderii de a realiza în colectiv o lucrare
practică inspirată din natură.

O BIECTIVE O PERAȚIO NALE:
O l: – să foloscască corect tehnicile însușite anterior: rupere, lipire, asamblare, pliere;
– să folosească un limbaj adecvat referitor la materiale, unelte, accesorii;
– să combine materialele potrivit temei.
02: – să-și coordoneze mișcările oculo-motorii în vederea realizării temei;
– să-și dezvolte deprinderi practice de mânuire, prelucrare, îmbinare a materialelor.
03: – să-și dezvolte gustul estetic,
– să aibă o atitudine pozitivă față de muncă.
STRA TEG IA DIDACTICĂ:
a) METODE ȘI PROCEDEE: Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, expunerea.
b) M IJL O A C E D ID A C TIC E: Cutii de chibrite, sârmă, crenguțe de copac, mușchi de
copac, pop-com, pene, conuri de brad, carton, hârtie glasată, suport pentru căsuța păsărelelor,
pastă de lipit, pensulă, burete umezit.
BIBLIO G RA FIE: 1. *** "Programa activităților instructiv-educative î.i grădinița de copii”,
Editura V&I Integral, București, 20,00.2. Elena Barboni, Mariana Boșneag “Activități practice”
Editura Emia, Deva, 2002.84
Etapele
activitățiiOb Conținutul informațional Metode
Activitatea educatoarei Activitatea copiilor
I. Moment
organizatoric.Se pregătește sala de grupă; se
distribuie materialul.Contribuie la organizarea
activitățiiConversația
Explicația
II. Captarea
atenției.Se recită poezia “Primăvara”, de V .
Alecsandri.
Se discută conținutul versurilor cu
copiii.Audiază textul.
Răspund la întrebări, rețin
ideile principaleExpunerea
Conversația
III. Anunțarea
activității și a
temei, a
obiectivelor.Se anunță activitatea și tema, se
motivează obiectivele.Rețin. Expunerea
IV.Intuirea
materialului pe
colective.02Se cere, pe rând, fiecărui colectiv să
identifice și să denumească
materialele specifice colectivului și
materialele comune.Denumesc materialele:
A – conuri de brad și pene;
B – păsărele confecționate
din carton, pene;
C – crenguțe de pomișori,
pop-com;
D – cutii de chibrite, hârtie
glasată.Conversația
E – mușchi, scoarță de
copac.
Analiza
modelelor.
Explicarea și
demonstrarea
tehnicii de lucru02 Rând pe rând se trece pe la fiecare
colectiv și se va analiza sumar
modelul, materialele din care este
alcătuit, calitatea, forma, mărimea,
culoarea acestuia. Se explică
tehnica de lucru.Rețin ordinea operațiilor.
Exerciții pentru
încălzirea
mușchilor mici
ai mâiniiSe execută împreună exercițiile:
"Ploaia”, “Vântul”, “Cântăm la un
instrument muzical” ș a.Execută mișcările. Exercițiul

Etapele
activitățiiOb Conținutul informațional Metode
Activitatea educatoarei Activitatea copiilor
Executarea
temei de către
copiiOi Se reactualizează obiectivele,
cerințele privind corectitudinea,
acuratețea lucrărilor, cooperarea
între grupurile de copii, utilizarea
materialelor, se dă semnalul de
începere a lucrului.Execută lucrările,
respectă tehnica de
lucru: rupere, lipire,
asamblare, pliere.Exercițiul
Abordarea
interdisciplinarăIn timpul lucrului se cere copiilor
să repete poezii și cântece despre
primăvară.Repetă poeziile și
cântecele învățate .
îndrumarea
copiilor în
timpul
executării temeiSe trece pe la fiecare colectiv, se
stimulează încrederea în forțele
proprii, se încurajează copiii. Se
reiau explicațiile, dacă se observă
că nu au fost înțelese.Lucrează. Exercițiul
1
1
j
1 Evaluarea
parțială pe
colective03 Se anunță încetarea lucrului.
Se evaluează lucrările pe colective
urmărind aprecierea critică și
autocritică privind acuratețea,
corectitudinea, respectarea ordinii
operațiilor.Se opresc din activitate,
analizează lucrările critic
și autocritic.Observația,
Conversația
Asamblarea
macheteiOi împreună cu copiii se asamblează
macheta.Așează lucrarea la locul
potrivit pe machetă.
Evaluarea
lucrării colective03 Se evidențiază efortul colectiv
pentru realizarea machetei, se cere
copiilor să-și exprime opiniile
personale față de lucrare.Analizează, motivează
aprecierile.Conversația
III. încheierea
activității03 Se apreciază individual și colectiv
participarea copiilor Ia activitate, se
acordă de stimulente, calificative.
Se completează expoziția
permanentă din vestiarul grupei cu
macheta “Primăvara”.Se autoevaluează.
Proiect didactic
Educatoare: Joldiș Mariana
Nivelul II
DENUMIREA ACTIVITĂȚII: Educație plastică
TEMA: Primăvara (linia, punctul, pata de culoare, elemente de limbaj plastic)
FORMA DE REALIZARE: Pictură.
TIPUL ACTIVITĂȚII: Formare și consolidare de priceperi și deprinderi.
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Consolidarea deprinderii de a compune în mod original și
personal spațiul plastic.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
a) – să creeze forme și modele corespunzătoare temei prin îmbinarea elementelor de limbaj
plastic: punctul, linia, pata de culoare;
– să organizeze spațiul plastic într-o lucrare echilibrată și expresivă;
– să folosească un limbaj adecvat;

b) – să mânuiască corect instrumentele de pictură și celelalte materiale;
c) – să analizeze obiectiv lucrările;
– să-și dezvolte dragostea pentru frumosul din artă.
STRA TEG IA DIDACTICĂ:
a) METODE ȘI PROCEDEE: Conversația, observația, explicația, demonstrația, expunerea,
b) M IJLO A C E DIDACTICE: Foi de desen, acuarele, pensule, material ilustativ.
BIBLIO G RA FIE: 1 . *** "Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”,
Editura V&I Integral, București, 2000; 2. E. Barboni și M. Boșneag, “Pictura mai mult ca o
joacă” , Editura Emia, Deva, 2002.86
Etapele
activitățiiConținutul activității Strategia
didacticăActivitatea educatoarei Activitatea copiilor
1 .Moment
organizatoricSe asigură cadrul adecvat, se
pregătesc materialele.Participă la amenajarea
măsuțelor, la distribuirea
materialelor.Conversația
Lucru în
echipă
II. Captarea
atenției.Se prezintă copiilor o surpriză:
“Zâna primăverii” — costumată
adecvat și care vine însoțită de un
întreg alai. soare strălucitor, flori,
albine, fluturi, pomi înfloriți, iarba
verde (prezentate într- un tablou. )Observă musafirul, descriu
îmbrăcămintea acesteia și
elementele care o însoțesc.Observația
Conversația
1 III.Anunțarea
activității și
formularea
obiectivelor.Se anunță activitatea, tema,
obiectivele care se vor realiza
împreună.Ascultă, rețin. Expunerea
IV. Desfășura­
re a activității.
ia)Analiza temei: "Zâna primăvară”
invită copiii să enumere
caracteristicile anotimpului și să
recunoască în tablou elementele de
limbaj plastic prin care sunt redate:
punctul, pata de culoare, linia.
Se cere copiilor să enumere
elementele primăverii pictate cu
ajutorul punctului, să-și
reamintească ce este punctul ,
forma, mărimea, culoarea acestuia.
Se atrage atenția asupra rapoartelor
de proporție: obiectele din
apropiere simt mai mari, iar ceie
din depărtare sunt mai mici.
Se observă împreună cu copiii
elementele primăverii pictate cu
ajutorul liniei. Linia se obține prin
mișcarea pensulei la dreapta sau
la stânga, în sus sau în jos, iar dacă
trasăm un oval, semioval, cerc
obținem linii curbe.Verbalizează imaginea,
denumesc elementele
primăverii: câmp cu flori,
păsări călătoare, pomi
înfloriți etc.
Punctul este urma lăsată de
vârful pensulei pe hârtie.
Enumeră: florile și frunzele
copacilor, fluturele, florile
de pe câmpie. Denumesc
mărimea și culoarea fiecărui
element
Sesisează diferențele de
formă, mărime și culoare.
Denumesc liniile percepute
în tablou: verticale –
tulpinile pomilor, codița
florilor, oblice – iarba, curbe
– soarele, petalele florilor
șa.Observația
Conversația
Observația _
Conversația

87
Etapele
activitățiiConținutul activității Strategia
Activitatea educatoarei Activitatea copiilordidactică
Pata de culoare se obține, când
culoarea este fluidă, curge și se
împrăștie (nu are o formă
regulată). Explicația
b)Explicarea și demonstrarea
tentei: se explică și se
demonstrează copiilor tehnicile de
redare a formelor de dimensiuni și
culori diferite, utilizând corect
punctul, linia și pata de culoare.
Exemplu: ’Tentru a picta florile
copacilor, se utilizează punctul;
pentru copaci, iarbă, razele
soarelui, se utilizeză linia, pentru
cer, câmpie, rochia primăverii ș a.
se va utiliza pata de culoare.Ascultă, rețin. Demonstrapa !
c)Exerci(ii de încălzire a
mușchilor mici ai mâinii
"închidem – deschidem pumnul”;
“Cântăm la acordeon, pian”;
”Morișca” etc.Execută mișcările. Exercițiul
d)Executarea temei de către copii:
– Îndrumarea copiilor:
Se reactualizează cunoștințele
legate de folosirea culorilor, a
pensulei, apei. Se formulează
cerințele privind repartizarea
elementelor în spațiul plastic,
bogăția și originalitatea picturilor,
respectarea regulilor de redare a
elementelor plastice demonstrate.Ascultă, rețin, urmăresc
explicațiile și demonstrațiile
educatoarei.
Execută tema, rețin
îndrumările educatoarei,Exercițiul
Se acordă sprijin individual sau
colectiv după caz.respectă tehnica de lucru
cerută.-
ILLEvaluare a) încetarea lucrului.
Se anunță încetarea lucrului.
b) Selectarea lucrărilor, se expun
picturile copiilor.Se opresc din lucru.
Participă la selectarea
lucrărilor.
Analizează lucrările propriiConversația
cj i^vaiuarea tucraruor aupa
obiectivele formulate la începerea
activității.și a colegilor, toiosmd un i
limbaj adecvat.
IV. încheierea Se analizează activitatea, stabilind Conștientizează motivațiile
activității raporturile de realizare a
obiectivelor operaționale propuse.
Se apreciează copiii, se acordă
stimulente.educatoarei.

Proiect didactic
Educatoare Ianc Georgeta
DENUM IREA A CTIVITĂȚII: A ctivitate interdisciplinară
TEM A: Să facem o lume mai frumoasă!;
FORMA DE R E A LIZ A R E : Educație ecologică-cunoașterea mediului, activitatc practică,
educație muzicală.
TIPUL A C TIV ITĂ ȚII: Consolidare de cunoștințe.
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Dezvoltarea capacității de a înțelege implicațiile poluării în
viața oamenilor.
O BIEC TIV E O PERAȚIO NALE:
a) Cognitive:
– să recunoască din imaginile prezentate câteva efecte nocive ale poluării;
– să enumere mediile de viață afectate;
– să cunoască câteva modalități de luptă împotriva poluării;
– să recunoască matenlele refolosibilepuse la dispoziție.
b) Psiho-motorii:
– să mânuiască corect materialele pentru realizarea temei;
– să utilizeze tehnicile de lipire, asamblare, tăiere.
c) Afective:
– să iubească și să ocrotească natura.
STR A TEG IA D IDACTICĂ:
Metode, conversația, explicația, problematizarea, exercițiul.
Mijloace didactice : panou cu imagini adecvate temei, materiale refolosibilexutii de carton,
pahare de iaurt, ambalaje de la mobilă, nasturi, lână, vinilin, scoarță de copac, sac de iută,
melană, hârtie de ambalaj, aracet, deșeuri de piele, șnur, mărgele, sârmă.
BIBLIO G RA FIE: 1 . L.Ezechil, M.PLăzărescu "Laborator preșcolar”, Editura V&Integral,
București, 2002; ”Veniți să cântați cu noi? – Culegere de texte pentru cei mici”, București,
1999; *** “Programa activităților instmctiv-educative în grădinița de copii”, Editura V& I
Integral, București, 2002.88
Etapele Conținutul activității Strategia
activității Activitatea educatoarei Activitatea
copiilordidactică
L Organizarea
Activității
1 .Captarea
atenției
Educație
muzicalăSe pregătește materialul și copiii pentru
activitate.
Se prezintă copiilor un tablou cu imagini
reprezentând aspecte ale poluării
mediului. Se intuiesc imaginile și se
fixează conținutul lor prin cântecul
„Priviți la soare”.Participă la
pregătirea
activității.
Verbalizează și
cântăLucru in
echipă
Observația
Conversația
Exercițiu]
2. Anunțarea
temei și
formularea
obiectivelorSe anunță tema. Se prezintă importanța
păstrării unui mediu sănătos, nepoluat.Rețin Explicația
Observația

89
Etapele Conținutul activității Strategia
activității Activitatea educatoarei Activitatea
copiilordidactică
ILDesfașurarea
activității
Cunoașterea
mediuluiPe baza imaginilor prezentate și a
cunoștințelor anterioare, se cere copiilor
să explice noțiunile poluare”,
„deșeuri ” și „materiale refolosibileIntuiesc
imaginile,
explică
noțiunile.Problemati­
zarea
Educarea
limbajuluiPlan de idei:
1 . Pe ce planetă locuiesc oamenii?
2. Cum se mai numește Pământul?
3. De ce se numește „Planeta vie”?
4. Cine contribuie la menținerea vieții pe
Pământ?
5. Ce este poluarea? Ce efect are asupra
oamenilor? Unde o întâlnim7 (aer, apă,
sol)
6. Exemplificați locuri poluate pe care
le-ați observat cu ocazia plimbărilor,
vizitelor.
7.Ce se poate face cu materialele
refolosibile (deșeuri)?Răspund la
întrebări.Conversația
1
Observația
Conversația
Explicația
Activitate
practicăSe intuiesc împreună cu copiii
materialele refolosibile distribuite pe
colective, se oferă posibilitatea copiilor
să-și aleagă colectivul, la care doresc să
lucreze:
– tablouri pe suport textil: sac de iută,
lână, nasturi, melană, șnur croșetat.
– poșete din deșeuri de piele, șnur.
– ceasul – deșeuri carton, vinilin, ziar.
-tablouri din cutii de bomboane realizate
cu diferite materiale refolosibile.
– brățări, mărgele – dopuri colorate, bile,
mărgeluțe, sârmă.Denumesc
materialele
refolosibile și
deșeurile și
sursa acestora.
!
Explicarea și
demonstrarea
temeiSe trece pe la fiecare colectiv, se explică
și demonstrează tcîinicâ de lucru pnn
care se poate da utilitate acestor deșeuri.Rețin Explicația
T ~ \ o » v i A n r – f i o
J L / V l U V l l O l l U .^ 1 1 4
Executarea
temei de către
copiiSe îndrumă copiii în timpul executării
temei.Execută lucrările Exercițiul
Evaluarea
lucrărilorSe anunță încetarea lucrului.
Se organizează o expoziție cu lucrările
copiilor.
Se avaluează lucrările realizate de copii,încetează lucrul
Expun lucrările,
analizează critic
și autocritic,
prezintăConversația

90
Etapele Conținuta! activității Strategia
activității Activitatea educatoarei Activitatea
copiilordidactică
se evidențiază latura educației ecologice,
cu mesajul că și cei mici pot realiza
lucruri deosebite din deșeuri.materialele din
care au lucrat
pentru a face o
lume mai
frumoasă.
Evaluarea
activității
Parada modeiSe transmite mesajul nostru către
oamenii care poluează planeta prin
cântecul „Fără poluare” *** și prin
organizarea unei parade a modei, cu
costume confecționate din deșeuri și
materiale refolosibile (confecționate
împreunnă cu părinții).Fiecare copil va
îmbrăca un
costum
confecționat din
materiale
refolosibile și se
manifestă
artistic.
Dansează în
ritmul muzicii,
ca la o adevărată
parada a modei.Conversația
III. încheierea
activitățiiSe apreciază comportametul copiilor și
desfășurarea activității.Execițiul
Proiect didactic
Inst. Stânga Adriana
Denumirea activității: Cunoașterea mediului
Tema: Povestea anotimpurilor
Forma de realizare: Joc didactic.
Obiectiv fundamental: Evaluarea cunoștințelor despre anotimpuri.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-informaționale:
– să recunoască anotimpul după elementele caracteristice fiecăruia;
– să descrie și să interpreteze conținutul imaginilor prezentate;
– să sesizeze elementele care nu aparțin anotimpului respectiv;
– să facă legături între obiecte și fenomene.
b) Psiho-motorii:
– să mânuiască materialul pus la dispoziție;
– să realizeze sarcinile fișei.
c) Afective: să iubească natura.
Sarcina didactică: Descrierea ilustrațiilor ce reprezintă aspecte semnificative ale celor 4
anotimpuri, stabilirea legăturii dintre conținutul ilustrației și anotimp, motivarea acesteia pentru
realizarea unei povestioare despre anotimpuri.
Elemente de joc: Surpriza, aplauzele, ghicitori, întrecerea.
Regulile jocului: Copiii așează elementele reprezentative fiecănai anotimp.

Strategia didactică:
Metode și procedee: Conversația, exercițiul, descoperirea, problematizarea.
Mijloace didactice: Un plic, imagini reprezentând cele 4 anotimpuri, jetoane cu elemente
specifice fiecărui anotimp: toamna – fructe, frunze galbene, ruginii, legume, păsări călătoare
etc., iarna – o sanie, copac nins, om de zăpadă, schiuri, patine etc., primăvara – pom
înmugurit, pom înflorit, ghiocel, brândușă, legume timpurii etc., vara – grâu copt, maci.
margarete, copii la scăldat etc., fișe de evaluare, panou, buline colorate în maro, alb, verde și
galben, calendar ilustrat.
1. O R G A N IZA R EA JO C U LU I: Frontal, individual, pe echipe.
II. D ESFĂ ȘU R A R EA JO C U LU I:
a) Captarea atenției: Surpriza. Fetițe îmbrăcate în rochițe reprezentând cele patru anotimpuri,
fiecare având câte un plic sau coșuri cu jetoane reprezentând aspecte ale anotimpului respectiv.
b) Reactualizarea cunoștințelor: Referitoare la succesiunea anotimpurilor, la lunile anului și
lunile fiecărui anotimp.
c) Anunțarea jocului și enunțarea obiectivelor
d) Explicarea jocului: Pe panou se așează 4 buline colorate în culorile reprezentative ale
fiecărui anotimp: maro-roșcat pentru toamnă, albă pentru iarnă, verde pentru primăvară și
galbenă pentru vară. Copiii vor extrage din coșul toamnei câte un jeton, vor denumi ce se află
pe jeton și îl vor așeza la bulina de culoarea respectivă. Vor descrie fiecare imagine, alcătuind
astfel o „poveste” a anotimpului respectiv.
e) Jocul de probă: se desfășoară un joc de probă, pentru a vedea dacă copiii au înțeles sarcina.
f) Joculpropriu-zis: Jocul se continuă cu anotimpul iama, primăvara și vara.
VARIANTE DE JOC:
1.,, Așează corect! ” Jocul se desfașoară pe echipe. Se așează la panou imaginile celor 4
anotimpuri în succesiunea lor. Un reprezentant dintr-o echipă alege de pe masă un jeton,
spune ce reprezintă și îl așează la anotimpul corespunzător.
2. „ După mine, cine vine? ” Educatoarea spune numele unui anotimp sau arată o imagine.
Ex: “Primăvara”. Copiii trebuie să spună, (să așeze) imaginile (anotimpurile) în succesiunea
lor: vară, toamnă, iarnă.
3. „ Ghici, ghici": Jocul se desfașoară sub formă de concurs. Se spun ghicitori. Se aleg
plicuri de către copii, iar educatoarea citește ghicitoarea.
4.„ Găsește greșeala! ” Copiii pun mâna la ochi. Educatoarea mutăjetoane de-la un anotimp
la altul. Copiii sesizează greșelile și așează imaginiie corect, dând explicațiile necesare
5. „Să răspundem corect!” Jocul se desfașoară oral pe echipe. Un reprezentant dintr-o
echipă pune o întrebare despre un aspect al unui anotimp. Ex: „în ce anotimp se culeg cireșele?”,
A A A„In ce anotimp facem plajă?”, „In ce anotimp ne dăm cu sania?”, „In ce anotimp începe
școala?” etc. Cealaltă echipă răspunde la întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se primește
o bulină roșie. Câștigă echipa cu cele mai multe buline.
6. „ Balul anotimpurilor ”. Copiii primesc măști reprezentând elemente ale fiecărui anotimp.
Cele 4 fetițe-anotimp se așează în diferite locuri din sala de clasă, iar copiii cu măștile se
grupează la anotimpul respectiv. Se spun poezii și cântece, se dansează.
III. ÎN CH EIEREA JO CULUI: Se fac aprecieri asupra desfășurării jocului. Copiii lucrează
pe fișe de lucru individual.91

Harta proiectului “URSULn
6. Exemple de hărți
LLI
C Q
Q_
<
O
x
O
LLIC U ID<O
< zz : ID
<co
CQ

Harta proiectului “PĂDUREA’'93
Ce este și cum a apărut pădurea?
De ce cresc pomii?
Ce sunt tufișurile?
ISTORICPărțile componente
Rolul și funțiile lor
Rădăcinile – minunea naturii
CARACTERISTICI
PĂDUREACum trăiesc copacii
Pădurea o casă pentru animale
Pădurea plină de mistere
Pădurea ceas biologic
^ ț
^ E W y ® E p A 3 f l
JpOLQASE
De ce în păduri și parcuri aerul este mai curat?
Zi de naștere petrecută la pădure j
La ce folosim lemnul copacilor? j
Colectăm fructe de pădure și plante medicinale
Pădurea ne dăruiește materiale pentru jucării
S.O.S ocrotiți natura
Ce avem voie să facem în
pădure și ce nu?
Plantăm și îngrijim copaci
înfrumusețăm curtea grădiniței
E ducatoare:
F U R D U I L ID IA
G rădinița cu P rogram Prelungit, D eva

Harta proiectului “PISICA”
COADA
CORP
ACOPERIT
CU BLANĂCAPBO T
URECHI
M U STATI
PICIOAREGHEARE
LĂ B U Ț E
REGULI DE IGIENA
ANIMAL DE COMPANIE!
dăpos T
CULCUȘ 1 1 1
ZGÂRIE
Educatoare:
Lazar Elena Lucia
GRĂDINIȚĂ CU PROGRAM
PRELUNGIT NR. 1 BRADCOMPORTAMENT
BLÂND
"TOARCE"

Harta proiectului “SĂRBĂTORILE CRĂCIUNULUI”
CÂNTECE DE
CRĂCIUN
SEMNIFICAȚIA
CRĂCIUNULUI~ ș – ș M i
COSTUMUL
POPULAR
ÎM BRĂCĂM INTE
DE SARBATO ARE
SĂRBĂTORILE
CRĂCIUNULUI
SOSIREA LUI
\ MOS CRĂCIUNCOLINDE
ROMANEȘTI
PODOABE
^ OBICEIURI
DIN ALTE ZONE
ALE TAR II:
-MERSUL CU CAPRA
-URSARII
DANSUL CU MASTIOBICEIURI
DIN ZONA
BRADULUI:
-DUBASII
-MERSUL CU STEAUA
-MERSUL CU CRAII
-MERSUL CU IROZII
Educatoare:
Lazar Elena Lucia
GRĂDINIȚĂ CU PROGRAM
PRELUNGIT NR. 1 BRAD

Harta proiectului “PRIETENUL MEU CALCULATORUL”
FUNCȚIILE COMPONENTELOR»
A<?£ P COP"p*oGT e o e
PRIETENUL MEU
CALCULATORUL
Educatoare:
Ana Aurelia
Goia Marioara
Grădinița cu Program
Prelungit nr.1 Brad

i
i
99
Q Î Q
g <
O c;
2 3 = >
S § o “8 ș s |
o 5 ^ 5y o o <o £ a : ~ 2 0 S 0 a
.11
T- $ I
– 'V

„Pisica”
Nivel I ( 3 – 5 ani)104
7. E x e m p le de p la n ific ă ri c a le n d a ristic e
«3 : – c M>-P o
c d ț{
a >
13 c5
V— <
c/>
ș g ^ 3 « o O OO *o
O
£oo
’ ¥
o<
a<ooooo
$< / >
•8
>
cd
< D
13
’u y
C3oO
c do
00< L >£oT 3JU
xd cd
11
i > Cd
< L >
v – .
cd
Otn
-OO
^ 5
S
C 3 :
ș * * -to< 3
o< o
5 o
»— <
< l >o
< DeoT 3
13Bcc a
O
CdO
O
ti
*3
C!
cdoc oo
’S.
3
ii
ș 'ii 3a – .o
e lc *7 & 6
8 O< D Q "O O
X d K do o co2»c T
0 1?
3e
1 1
>3 4J s -o
4î ° 13 °
– • ?
§ș£=
1 Etn o 'a. o
on V'a. «
. t i av > O
p& 5.
_ * -* « cd O< u Uii
I T ja
tu
§c< —
13c
1(/)Oo
c3
_J>
'fi „ g/rt « .Hco
B ^
3 – HoO3 O « & o o o c/>
ocoO
V -O
ș 84 »H
do•o
;<H *DO► — 4O0
< N< L >
J2JS1 3
S
cc da ?< L >OC î
c dO
0 )*o
cd’3*o
1 .1 cO X 3
ș § o
< Q0 30
1 s,
E l i
8 . 1
x S
002șa 5Î.« H< u .2 g .g
3 e0 Pu ș" < / l .52 t>
” o
1 'Eb c jg
I s« Nc/> .— , 3 3s a
E 5K d < C r
•s |
S o oac
C 8ș * – » –
30" 5 5•a
6 :=a îî
1 £
8 1
6 ^a sO" V iO J
'ac
O 2 ^
.5 8tx ^— 3 3 ^r^ oS o
3 SO
trc d3
– Î H < L > T 5 ^< t)T 3
.§ -2 H R <d 2
• c | § o
â 1 – 5 3H §Z 3< no
c d
I
i L.
* — > C u> c d13
Q-O0 >Î 5
o<

i
105
Ș :B j8
-i
o
£ oc S 13
U i
]” ș 5*
H U -4 -3 X S )o o O "O
O
a
CLOo
3O
o
ctf
S< sC / i
! ?
2 *
>
'£>c3
< L >
O J
a3
N< D
V-cCL
0 0< U >7 3
CO< L >O
b-C – >s «y o» > -w
' <
– w i>
iC o –
o %
§ a
O-
< DC
i O
oc / oO
c OO
c / 3
’S «
EO
' a . o * 3 ’3 5 . _ –
-* -» l % < «j i o
«2 c ° o '« 5 o
t '5
e o ,s -a
BV
… Ho £ «-'
E —
4 > 32?^ 5 3
• a e §m x a U c /2 c /o ^.£ « ! ș • r*<£ ^>cda Jcooo
38
8 5
e aEK O O
ca o – E2 U < u2 ^ zD . ^ .
’C< uc
>> c dv o
c n < D
1 1 G -o
53 < i>
&* g « « c
^ '2
>Sf
un
oc300
c tf40 C l
_
. . N
1 > H *

4. Proiectul “ Vara”
4.1. H arta proiectului “Vara” ………………………………………………………………………. 62
4.2. Inventar de activități……………………………………………………………………………… 63
Vine vara!…………………………………………………. ……….. . ……………………………………….. 63
Pretutindeni trăiesc copii – 1 Iunie……………………………………………………………………. 65
Cu ce călătorim?…………………………………………………………………………………………….. 67
La Grădina Zoologică……………………………………………………………………………………… 69
Viețuitoarele apelor…………………………………………………………………………………………. 70
Școala ne așteaptă…………………………………………………………………………………………… 71
Universul – o carte pentru to ți…………………………………………………………………………… 73
5. Exemple de proiecte didactice …………………………………………….. 75
6. Exemple de hărți …………………………………………………………………….. 93
7. Exemple de planificări calendaristice………………………… 105
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………….. 1 1 1112