1.Turismul uval – istoric, definiții și accepțiuni 1.1 Istoric Când vorbim despre turismul uval poate să pară că suntem în fața unei inițiative noi… [621202]

1
1.Turismul uval – istoric, definiții și accepțiuni

1.1 Istoric
Când vorbim despre turismul uval poate să pară că suntem în fața unei inițiative noi
recent descoperite și care s -a născut din interesul actual pentru vin. Dar cum o să vedem pe
parcu rs, dintotdeauna a fost o preocupare pentru a cunoaște procesul de elaborare a vinului.
Poate azi, mijloacele de comunicație și firmele specializate ne determină să credem că suntem
în fața unui fenomen nou,recent născut.1
Originile cultivării vi ței de vie și a producției de vin datează din timpuri străvechi.Se
presupune că primul vin, având caracteristici foarte diferite în raport cu vinurile actuale, a fost
produs în Mesopotamia, acum aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regăsite în
morminte le din vechiul Egipt confirmă că egiptenii s -au ocupat de cultura viței de vie. Grecii
și fenicienii au fost promotorii viticulturii și ai consumului de vin în toata regiunea
mediteraneană. Opera lor de răspândire a fost continuată de romani până în Burgon ia și de -a
lungul râului Moselle în Germania. În Evul Mediu, după căderea Imperiului Roman, cultura
viței de vie a fost preluată de biserică, care a răspândit -o în toată Europa până în Anglia.
Secolele au trecut, aristrocația europeană s -a unit cu biseric a și aceste doua clase sociale și -au
însușit toate teritoriile consacrate viței de vie, anumite regiuni devenind renumite pentru
calitatea ridicată a vinurilor produse. 2
În literatura de specialitate putem regăsi acest tip de turism sub forma de : turismul
vinului, turismul uval sau enoturism. În continuare noi vom folosi pe tot parcursul proiectul
termenul de turismul uval.
De ce îl numim turismul uvual? Deoarece această formă de turism cuprinde: viticultura
(cultivarea viței de vie), vinificația (procesul de producere al vinului) și oenologia (studiul
vinurilor și produselor vinicole) – ramuri și științe care sunt reciproc complementare (figura
nr.1.1)

1 Luis Vicente Elias Pastor, „El turismo del vino -otra experiencia de ocio” – http://www.deusto –
publicaciones.es/ud /openaccess/ocio/pdfs_ocio/ocio30.pdf – disponibil online
2 Coordonator Proiect : As. Drd. COȘULEANU ANCA , Studentă : LEONTE TUDORIȚA ADELINA
”Tehnologia obținerii vinurilor de desert” – http://documents.tips/documents/vinul -de-desert.html –
disponibil o nline

2

Figura nr.1. 1 Componența turismului uval
Sursă: adaptare proprie

Turismul uvual oferă multe oportunități de dezvoltare locală a teritoriilor cu producție
viticolă, cultură și peisaje ale mediului care reprezintă un instrument important pentru a atrage
turiști. În literatura de specialitate3 există următoarele întrebări le gate de această formă de
turism:
-Există într -adevăr suficientă cerere pentru acest produs?
-Nu este doar o supraestimare a potențialului vinului pentru a genera fluxuri de cerere într -o
pivniță, a aduce noi clienți, a dezvolta un turism de afaceri sau pen tru a atrage turiști în
anumite zone?
-Și de ce vin?
Răspunsul la aceste întrebări nu pare evident la prima vedere, dar în ziua de azi , vinul
este mai mult decât o simplă băutură alcoolică. Vinul este sinonim cu peisajul…cultura,
istoria…arta …sănătatea…, stimulează cele cinci simțuri…pe scurt, cu privire la atributele unui
produs capabil să genereze experiențele turistice inovatoare, într -o gamă tot mai largă, din ce
în ce mai multe persoane sunt interesate să se familiarizeze cu tot ce ține de misterul în care
este învăluit vinul.4
Turismul uval este o oportunitate pentru dezvoltarea industriei vi nului.Vinul este adesea
asociat cu relaxarea, comunicarea cu prietenii, ospitalitatea.În vacanță turiștii doresc
ospitalitate, caută să se relaxeze cu prietenii, să învețe lucruri noi, să exploreze, să descopere.5

3 Siteul Wiki.Eoi – colecție de documente a Școlii de Organizare Industrială –
http://www.eoi.es/wiki/index.php/Turismo_del_vino_o_%22enoturismo%22_en_Turismo –disponibil online
4 Idem 3
Turism
uval
Viticultura
Vinificația
Oenologia

3
Turismul uval este o formă de turism.Vizitarea unor fabrici de vin, participarea la o
rută a vinului este un produs al turismului uval.6 Dezvoltarea și comercializa rea turismului
uval reprezintă un fenomen relativ recent.În Europa, turismul vitivinicol a fost adesea asociat
cu rutele de vin oficiale si drumurile vinului.7 Studii și cercetări privind turismul uval au fost
efectuate pentru prima dată în 1990. Prima con ferință, care s -a concentrat asupra acestui tip de
turism a avut loc in Australia, în 1998. Lucrările efectuate în această perioadă au fost studii
comparative cu caracter descriptiv care au subliniat necesitatea studierii acestei activități
relativ noi. As tfel menționăm unele lucrări pe acest domeniu (tabelul nr.1.1):
Țara Autorii și anul
Statele Unite ale
Americii  Dodd, 1995
 Peters, 1997
 Skinner, 2000
Franța  Thevenin, 1996
 Frochot, 2000
Noua Zeelandă  Beverland, 1998
 Johnson, 1998
 Mitche ll & Sala,2003
Australia  Dowling & Carlsen, 1999
Africa de Sud  Preston -Whyte, 2000
 Bruwer, 2000
 Demhardt, 2003
Spania  Gilbert, 1992
Chile  Sharples, 2002
Canada  Hackett, 1998
 Williams & Kelly, 2001
 Williams & Dossa, 2003
Italia  Pavan, 1994
Tabel nr. 1.1 Studii internaționale realizate pe turismul uval
(sursa : adaptare proprie)

5 După Dodd, 1995
6 După Weiler & Hall, 1992
7Hall, C.M.; Sharpl es, L.; Cambourne, B. y Macionis, N. (2000): “Wine tourism around the world:
Development, management and markets. Oxford: Butterworth -Heinemann.

4
1.2 Definiții și accepțiuni
Nu există nici o abordare uniformă pentru definirea turismului uval. De la un
marketing de per spectivă, turismul uval înseamnă identificarea nevoilor de vin curente și
potențiale ale turiștilor. Cele mai multe definiții ale turismului uval au în vedere motivațiile
pentru a merge în concediu, pentru a face o calătorie, pentru a avea noi experiențe și a învăța
lucruri noi.
Numărul de definiții date turismu lui uval crește odată cu industria. Spațiul European al
Turismului Vitivinicol (VINTUR) oferă o definiție foarte vagă în ceea ce privește această
formă de turism, după cum urmează: „turismul vitivinicol reprezintă același concept ca
integrarea resurselor și serviciilor turistice de interes, existente sau potențiale într -o zonă în
plină dezvoltare”. Specialiștii menționează faptul că acestă definiție este foarte generală,
lipsind detalii cu privire la ceea ce înseamnă resursele turistice, care sunt motivaț iile a
persoanei în cauză, iar o astfel de definiție trebuie să fie susținută de un studiu riguros la fața
locului și un sondaj efectuat în rândul turiștilor.8
Turismul uval reprezintă vizite la podgorii, fabrici de vin, festivaluri de vin și
spectacole de vin pentru care degustarea de vin se confruntă cu atributele regiunii de vin din
struguri, fiind principali factori motivaționali pentru vizitatori”9. O altă definiție pe care
trebuie să o luăm în considerare este cea a Comisiei de Turism a Australiei de Sud, care
definește turismul uval din punctul de vedere al experienței ca: ”Vizitele la crame si regiuni
viticole pentru a experimenta calitățile unice a modului de viață contemporan relaționate cu
degustarea vinului direct de la sursă, in cluzând mâncarea, peisajul și experiența culturală”10.
Getz a definit turismul uval din trei perspective:
 o strategie de dezvoltare de atracții legate de vin,formare, acest „vin” fiind de fapt o
parte a ofertei sale și a imaginii sale tur istice în companiile și instituțiile vinului,
culturale, sociale, gastronomice,..și a locuitorilor care trăiesc stilul de viață de vin.
 o formă a comportamentul consumatorilor care vizitează destinați preferate sau a
iubitorilor de vin care au răspunsuri d iferite despre experiențe similare.
 o oportunitate pentru a educa clienții fabricilor de vin și să vândă.11

8 Carta Europeană a Vinului – http://www.recevin.net/downloads/Charte_ES.pdf – disponibil online
9După Hall & Macionis, 1998
10Calendarul național de degustări de vin și evenimente de vin –
http://www.catadelvino.com/blog -cata -vino/cuatro -formas -diferentes -de-definir -el-enoturismo –
disponibil online
11 Getz, D., Dowling, R., Carlsen, J., & Anderson, D. (1999). Crit ical success factors for wine tourism.
International Journal of Wine Marketing, 11, p ag. 20–43.

5

În urma celor prezentate, considerăm că turismul uval cuprinde trei componente
principale:
 vizite ale cunoscătorilor de vinuri dar și a cumpără torilor la anumite podgorii pentru
cumpărarea vinului sau vizite cu scopuri științifice;
 vizite la podgorii, în general, cu scopul de înțelegere a procesului de producere a
vinului și/ sau degustare de vinuri.Aceasta este considerată o activitate de public itate
prin auto -finanțare realizată prin plantații viticole pentru a încuraja vânzarea către
client la fața locului dar și pentru a forma o clientelă pe termen lung (loialitate).
 Trasee de vin -trasee pitoresti prin zone de viță de vie care leagă diferite p lantații.
Acest fenomen, care se extinde la nivel mondial, este o noua formă de turism
pentru a promova cunoașterea industriei vinului ca întreg și locul de origine. Această
alternativă poate exista în paralel cu dezvoltarea turismului gastronomic12, în cazul , în care
promovarea resurselor de vin și gastronomie este comună, fiind capabil de a atrage turiști
interesați de ambele concepte.
1.3 Tipologia și motivațiile turismului uval
De-a lungul timpului, s-au efectuat diferit e studii pentru examinarea turiștilor de
vin având ca scop segmentarea după: valorile, atitudinile și stilul de viață . Printre aceste studii
ii regăsim pe Charters și Ali-Knight13, care grupează turiștii în patru clase diferite (a se vedea
figura nr.2.1):

Fig.nr.2.1 Tipologii de turiști pentru turismul uval
Iubitorii de vin sunt acele persoane care au o vastă educație în probleme de oenologie,
principala lor motivație fiind aceea de a gusta diferite tipuri de vin, cumpăra sticle de vin și să

12Oliveira, S. (2011): “La gastronomía como atractivo turístico primario de un destino. El turismo
gastronómico en Mealhada -Portugal”. Estudios y Perspectivas en Turismo , vol. 20, pag. 738-752.
13 Charters , S. y Ali -Knight, J. (2002): “Who is the wine tourist?” Tourism Management , vol. 23, pag .
311-319
Iubitorii de vin
Cunosc ătorii de
vin
Interesa ții de
vin
Necunosc ătorii
de vin

6
învețe lucruri noi despre tot ce are legătura cu vinul. De asemenea , ei tind să fie interesați și
de gastronomia locală.
Cunoscătorii de vin reprezintă acel sector de persoane care cunosc bine lumea vinului
și care de obicei dețin o formare universitară, principa la lor motivație fiind de a pune în
practică ceea ce au citit în diverse publicații.
Interesații de vin sunt acele persoane care nu au pregătire oenologică, dar sunt
interesați de această lume. Principala lor motivație este de a cunoaște unele fabrici de vin, dar
nu doar asta, ea venind ca o completare a altor activități.
Necunoscătorii de vin sunt oameni care din diferite motive sunt aproape de o fabrică
de vin și acceptă să petreacă câteva ore vizitând o fabrică de vin, fără a avea cunoștințe în
acest domeniu. Achizițiile pe care aceștia le realizează sunt destinate consumului personal sau
pentru cadouri ( de exemplu turiști aflați în tranzit).
Enoturistul poate să difere în funcție de zona pe care o vizitează ( Europa sau noile
regiuni producă toare). Mitchell citează exemplul unei investigații italiene și se bazează pe
stilul de viață, oferind patru tipuri de turiști ( figura nr.2.2 ):

Fig. nr.2.2 Tipuri de turiști in functie de stitlul de viata
Profesioniștii sunt persoane între 30 -40 de ani care cunosc vinurile din zona pe care o
vizitează. Ei pot întreprinde o discuție cu proprietarul cramei și de asemenea pot să judece

7
virtuțile și lipsurile unui vin, prestând un interes special pentru a descoperi lucruri noi și
doresc să -și dedice timpul ș i energia pentru descoperirile lor.
Pasionații acele persoane între 25 -35 de ani, cu o situație materială bună, cărora le
place vinul pe care îl văd ca un mijloc de a lega prieteni. Le place să se bucure de mâncare și
să exploreze câmpul. În general, călăt orește cu prieteni și au de obicei asupra lor un ghid al
vinului de buzunar. Sunt motivați ca să învețe, dar sunt mai puțin serioși decât profesionali.
Paraziții sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 – 50 de ani , cu o situație financiară
bună, fiind a trași de vinuri și au câteva cunoștințe în ale vinului. Ei sunt mulțumiți cu
cunoașterea elementară a vinului putând fi ușori influențați de comentariile altor persoane și
cer de multe ori să li se facă reduceri de preț.
Băutorii sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 -60 de ani și le place să viziteze
cramele în grup la sfârșit de săptămână, considerând acest lucru ca o alternativă a barului. Ei
beau mult vin și în general cumpără în cantități mari.
Motivația pentru călătorie există de cân d lum ea, sub forme ușor diferite față de cele
din ziua de azi: călătoria ca expediție, călătoria ca pelerinaj, călătoria ca inițiere, călătoria ca
accesare a unor locuri noi mai mult sau mai puțin îndepărtate, călătoria ca mod de viață. Una
din întruchipăr ile sale moderne, turismul, constituie unul din motoarele de bază ale uriașei
economii mondiale. Turismul modelează lumea și privirile oamenilor sub diferite forme: de la
"consum vizual colectiv", cum îl numesc sociologii, până la stabilirea unei relații p ersonale cu
locul vizitat; de la turism de masă, atent planificat și drămuit prin intermediul agențiilor
turistice, până la turism alternativ, ce poate cunoaște multiple fațete.
Multe persoane doresc să învețe mai multe despre vin, având ca sc op îmbunătățirea
cunoștințelor despre soiurile de struguri și modul lor de producere. Pentru alții este vorba de a
se bucura de aspectele sociale ale acestui tip de turism ca element justificator, în timp ce,
alteori, tocmai calitățile medicale ale vinului pot reprezenta elementul de interes.
Motivațiile nu vor fi probabil aceleași pentru fiecare turist nici pe parcursul vieții sale,
acestea putând schimbându -se în funcție de experiența anterioară și de diferitele etape ale
vieții. Principalele motive ale unui turist pentru a alege turismul uval sunt:
 Degustarea de vinuri si adunarea de cunoștințe noi despre vinuri
 De a se lăsa învăluit de cultura vinului
 De a fi în contact cu mediul rural
 De a realiza turism gastronomic
 De a participa la eveni mente și festivaluri ale vinului

8
 De a aprecia arhitectura și arta locului vizitat
 De a învăța despre turismul ecologic etc.
2. Tendințe pentru turismul uval
pe plan internaț ional și naț ional
2.1 T urismul uval pe plan internaț ional
Turismul uval este o real itate consolidată în multe dintre principalele țări
producătoare de vin, aceste țări fiind în același timp adevărate atracții tur istice pe plan
mondial, fiind în topul țărilor care atrag cei mai mulți turiști.
În general, în literatura de speci alitate se face distincție între țările producătoare de vin
și astfel le putem regăsi în două grupe14:
 Țările din Lumea Veche, care sunt membre ale continentului european. Printre ele
regăsim „leagănul vinului”, țări cu secole de tradiție în producția de vinuri și unele
dintre cele mai bune vinuri din lume.Franța, Italia și Spania sunt în topul
clasamentului, urmate de alte țări precum Germania, Portugalia, România și Grecia.
 Țările din Lumea Nouă sau în curs de dezvoltare pentru turismul uval, cu Statele
Unite, Argentina și Australia în fruntea clasamentului.Aceste țări sunt caracterizate
prin forța cu care acestea au fost capabile să întrerupă piața în doar câțiva ani, prin
calitatea excelentă a vinurilor pe care le produc, de asemenea ținând cont și de
strategiile lor de marketing fiind conștienți de posibilitățile pe care turismul uval le
oferă cramelor.
În timpul anului, în aceste țări dar și în altele călătoresc milioane de turiști motivați de
diferite motive cum ar fi: degustarea și cumpăra rea de vinuri, de peisajele zonei respective și
gastronomia sau pur și simplu curiozitatea pentru elaborarea vinului.
La nivel internațional a fost înființată Organizația Internațională a Viei și
Vinului(OIV), care a înlocuit Oficiul Internațio nal al Viei și Vinului și a fost instituită prin
Acordul din 3 aprilie 2001, fiind o organizație interguvernamentală de natură științifică și
tehnică de competență, recunoscută pentru lucrările sale privind vița de vie, vin, băuturi pe
bază de vin, strugur i de masă, stafide și alte produse pe bază de viță de vie.15
În cadrul competenței sale, ob iectivele organizației sunt urmă toarele:

14 Turismo y vino en el mundo – El caso de Bodegas Enrique Mendoza – Angels Ramis Hernández,
pag.19
15Siteul OIV – Organizația Internațională a Viei și a Vinului – http://www.oiv.int/ – disponibil online

9
 Să informeze membrii săi de măsurile prin care pot fi luate în considerare preocupările
producătorilor, ale consu matorilor si a altor actori din sectorul produselor vitivinicole;
 Să asiste alte organizații internaționale, interguvernamentale și non -guvernamentale,
în special cele care desfășoară activități de standardizare;
 Să contribuie la armonizarea internațională a practicilor existente și a standardelor și,
după caz, la elaborarea unor noi standarde internaționale, în vederea îmbunătățirii
condițiilor de producere și a produselor de viță de vie, de introducere pe piață și de
vin, precum și pentru a asigura că int eresele consumatorilor sunt luate în considerare.
Acordul din 3 Aprilie 2001 a fost semnat de 35 de state suverane și care a fost supus la
diferite proceduri interne (aprobare, acceptare sau ratificare).Acordul a intrat în vigoare la
data de 1 Ianuarie 2004, iar la data de 27 August 2015 Organizația Internaționala a Viei și a
Vinului era formată din 46 state membre (figura nr.2 .1):

Fig.nr.2 .1
(Sursă: http://www.oiv.int/en/international -organisation -vine-and-wine/member -states -and-
observers )
Aceste state sunt: Algeria/ Argentina/ Australia/ Azerbaijan/ Belgia/ Bosnia –
Herțegovina/ Brazilia/ Bulgaria/ Chile/ Croatia/ Cipru/ Republica Cehă/ Finlanda/ Franța/
Georgia/ Germania/ Grecia/ Ungaria/ India/ Israel/ Italia/ Liban/ Luxembourg/ Macedonia /
Malta/ Moldova/ Muntenegru/Maroc/ Olanda/ Noua Zeelandă/ Norvegia/ Peru/ Portugalia/
România/ Rusia/ Serbia/ Slovacia/ Slovenia/ Africa de Sud/ Spania/ Suedia/Elveția/ Turcia/
Uruguay.
Cu nu mai mult de un secol în urmă, nimănui nu îi trecea pri n cap să vizit eze o podgorie.
Era ca și cum am vizita o batoză de treierat grâul sau un siloz de porumb. Regiunile viticole
care produc vinuri deosebite și renumite în întreaga lume ar putea reprezenta destinațiile

10
perfecte pentru concediu. În continuare am realizat un top al celor 10 destinații viticole de
vizitat în viitorul apropiat (înainte de toate , topul este aleatoriu, nu există un loc 1 propriu –
zis).
1. Burgundia, Franța
Vinuri ca Pinot Noir sau Chardonnay stârnesc adesea exclamatii laudative. Coastele
dealurilor din Burgundia captează razele solare, iar solurile sunt bogate în nutrienți marini,
ceea ce face ca podgoriile Domaine Romanee -Conti, Vosne -Romanee și Chassagne –
Montrachet să ofere produse cu personalitate. Vinuril e de aici nu doar că îmbătrânesc perfect,
dacă sunt țimute în condiții corespunzătoare, dar nuanțele de Pinot Noir evoluează și se
maturează delicat.16
2. Georgia
Este punctul de plecare către lumea viței de vie. În Georgia se cultivă viță de vie
neîntrerupt de peste 8000 de ani, având cel mai vechi soi de strugure din lume atestat
științific – Saperavi17. Tot în această țară avem cea mai intensă legătură între locuitori și vin.
Trăiesc pentru vin și vinul este identitatea lor națională. În ultimii c inci ani Georgia a
beneficiat de investiții serioase în viticultură, astfel că producători precum Tiflisi Marani,
Kindzmarauli Marani, Teliani Valley sau Schuchmann sunt gata să deschidă porțile și sticlele
de vin chiar și celor mai pretențioși turiști.
3. Napa Valley, California
Prima regiune viticolă din Statele Unite ale Americii care a primit laude internaționale
este Napa, gazda unora dintre cele mai bune vinarii din lume. Microclimatul mediteranean,
amestecul de fosile oceanice și cenușă vul canică dau soiurilor de struguri Robert Mondavi,
Chateu Montelena și Harlan Estate aromele elegante și bogate.18
4. Cape Town, Africa de Sud
În Africa de Sud nu mergi neapărat pentru vinuri, dar dacă le ratezi e ca și cum ai fi
participat la o nun tă fără muzică. Vinurile Capului sunt deja legendare, fiind făcute cu succes
încă din 1659, iar astăzi pe lângă diversitatea vinurilor au și o reputație de invidiat. În zonă
sunt peste 21 de trasee viticole, iar în regiunile Kwa Zulu -Natal și Northen Cape sunt peste
550 de producători, din care mai mult de 150 au cramele integrate în circuite turistice, iar 70

16 http://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=45489&d=descopera -burgundia –calatorii –disponibil
online
17 https://ro.wikipedia.org/wiki/Saperavi -disponibil online
18 https: //www.tripadvisor.com/Tourism -g580460 -Napa_Valley_California -Vacations.html – disponibil
online

11
dintre ei sunt dotați și cu restaurante proprii. Obligatoriu de vizitat sunt Rustenberg(”un fel de
Bordeaux al Africii de Sud”), De Morgenzon sau Mee rlust.19
5. Valea Loirei, Franța
Valea Loirei este cea mai indrăgită regiune romantică a Franței. Pe lângă sutele de
castele, miile de grădini cochete, miile de căsuțe pitorești, Valea Loirei mai posedă și 750 de
km2 de vie, din Muscadet până la Côtes-du-forez . Loirei pune la bătaie de la vinuri albe crude
și verzi până la vinuri de desert spumante.Aici putem găsi și unul dintre cele mai vechi
domenii din lumea viticolă cu existență neîntreruptă. Valea Loirei este una dintre cele mai
veritabile exc ursii cultural -viticole pe care le putem face. 20
6. Porto, Portugalia
Porto este unul dintre cele mai frumoase orașe ale Europei, în anul 2014 câștigând
titlul de ”Cea mai buna destinație turistică a anului”.21 Spre deosebire de celelalte destinaț ii de
top, aici ne putem concentra mai mult asupra orașului ca atare. Porto are tradiție viticolă
solidă, de câteva sute de ani, iar producătorii sunt prezenți în oraș cu magazine, restaurante și
crame proprii. Mulți producători și -au transformat vechile m agazine sau magazii din oraș în
veritabile muzee.Porto nu este o destinație scumpă și are avantajul de a oferi mixul de
informații turistice și viticole într -o manieră foarte concentrată. Aici ne putem ”împrieteni” cu
vinurile Porto adevărate, de la Porto Calem sau de la Ferreira, ne putem răcori cu un Vihno
Verde de la Luiz Duarte sau într -o seară răcoroasă putem asezona un excelent Touriga
Nacional de la Quinta do Vale Meão cu o croazieră pe Douro.22
7. Toscana, Italia
Se spune că una dintre cele mai vechi c rame și totodată una dintre cele mai bine documentate
de-a lungul timpului se află în Toscana, Barone Ricasoli, înca din 1141.23 Astăzi, fără
îndoială, Toscana este perla Italiei viticole, aici sunt cele mai tari povești despre vinuri, cele
mai fascinante d omenii viticole și cele mai apreciate vinuri. Toscana este o legendă vie. Siena,
Florenta, Montepulciano, San Gimignano, Arezzo sau Montalcino sunt deopotrivă repere
istorice cât și viticole. După o tură în Toscana cu siguranță te vei simți cu un centimetr u mai

19 http://www.wosa.co.za/home/ -diponibil online
20 http://www.loirevalleywine.com/ -disponibil online
21 După Europe an Best Destinations, http://www.europeanbestdestinations.com/
22 http://www.winesofportugal.info –disponibil online
23 http://www.baronericasoli.com/ -disponibil online

12
înalt decât cei care nu au fost și o degustare de Brunello di Montalcino în Montalcino, va
ramâne un reper drag al vieții.24
8. Wachau, Austria
La Wachau se pot împușca mai mulți iepuri dintr -un foc. Zona este în patrimoniul
UNESCO pentru m oștenirea culturală, arhitectură și integrarea acesteia în peisajul văii
Dunării dar și pentru modurile și principiile de cultivare a viței de vie. De la Viena p ână la
Krems se fac două ore cu mașina, iar drumul ce urmează cursul bătrânului fluviu este abs olut
încântător. În Wachau sunt cam 13.000 de hectare de vie, predominând vinurile albe.
Suprafața este cultivată , în proporție de 85%, cu soiuri albe , cel mai popular , fiind Grüner
Veltliner care ocupa mai mult de 6000 de hectare. Wachau este o destinați e rafinată în care
moștenirea culturală se îmbină excelent cu rafinamentul unor producători cu tradiție precum
Domäne Wachau din Dürnstein sau Peter Veyder -Malberg din Spitz. Cea mai bună modalitate
de a experimenta peisajul din Wachau este cu biciclete, f iind peste 300 de km de piste de
biciclete amenajate.25
9. Republica Moldova

Când spunem Moldova, spunem vin. Republica e cât o nucă pe harta Europei. Dacă ar
avea drumuri în firea lor, de la est la vest nu ne -ar lua două ore. Zonele viticole sun t
răspândite peste tot, de la Orhei până la Basarărăbeasca în sud. Există vii pe malul Prutului
așa cum sunt și pe malul Nistrului. Republica este în urmă cu dezvoltarea, dar nu și cu
civilizația, mai ales cea rurală. În ultimi doi -trei ani, creșterea cali tății vinurilor a fost
explozivă. Cele mai reprezentative vinuri sunt Mileștii Mici, Cricova sau Purcari, însă merită
atenția și Vartley, Migdal P sau Gitana. La Chișinău se poate degusta câteva vinuri de ținut
minte precum : Equinox -Cabernet Sauvignon 200 9, Et Cetera – Cuvee Rouge sau un Merlot
din 2013 de la Vinăria Gogu. Cea mai bună modalitate de a vizita cramele de vin din
Republica Moldova este într -o excursie organizată.26
10. Punctul acesta este al vostru. Oare cu ce să completăm topul???

24 https://www.discovertuscany.com/ -dipon ibil online
25 http://www.donau.com/de/wachau -nibelungengau -kremstal/ -disponibil online
26 http://www.winemoldova.com/ -disponibil online

13
2.2 Turismu l uval pe plan național
A străbate drumul parcurs de viț a de v ie pe actualul teritoriu al României î nseamnă , de
fapt, a reconstitui trecutul acestei țări î ncepâ nd din cele mai vechi ti mpuri. Mă rturii referitoare
la acest drum ne sunt oferite de numeroase vestigii și documente aparținâ nd arheologiei,
paleontologiei, mitologiei, epigrafiei, numismati cii, lingvisticii, etnografiei și folclorului,
istoriei scrise ș i orale. Ele vorbe sc, în p rimul rând, despre existența în această parte a lumii a
unor condiț ii naturale deosebit de prielnice pentru dezvoltarea viței de vie, iar în al doilea
rând, despre marele atașament al oamenilor care au trăit aici pentru această plantă, intrată î n
credințel e, în obiceiurile și în întreaga lor viață. Apariția viței de vie în actualul spațiu
geografic al României nu poate fi plasată în timp decât cu o foarte mare aproximație. Se
admite că pe acest teritoriu au existat forme din care au derivat specii al e genul ui Vitis încă de
la începutul erei neozoice .27
La cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, cultura viț ei de vie era aici bine
introdusă. Sub influența romanilor, care dețineau o experiență mai avansată , tehni cile viticole
și vinicole s -au de zvoltat. Importanța pe care o avea viticultura în perioada coloniză rii romane
a Daciei se deduce din reprezentă rile purtate de doua emisiuni mone tare din acea vreme.
Astfel, atât medalia "Dacia Felix" emisă de î mparatul Tra ian în anul 112, cât și o medali e
bătută mai târziu, în timpul î mparatului Decius (240 -251), cuprind reprezentarea simbolică a
provinciei s ub chipul unei femei care poartă în brațe doi copii, unul ținând în mână un
strugure, iar altul câteva spice de grâ u.28
Viticultura în Român ia este prezentă în toate zonele și la fel ca agric ultura poate deveni
o importantă sursă de venit, în economia țării. De aceea voi prezenta principalele zone
viticole pe plan național :
 Dobrogea – cu cea mai întinsă podgorie, cea de la Murfatlar cu peste 3000 ha în jurul
localităților Murfatlar,Valul lui Traian, Poarta Albă și Siminoc care se continua cu
Babadag, în nordul lacului Razelm -Sinoe și zona Histria. Dacă Murfatlarul are o
producție estimată la 25 milioane de litri anual, fiind în 2009 producăt orul a 23% din
producția anuală de vin din România este meritul climatului însorit și dealurilor
orientate în permanență spre soare, care favorizează acest lucru și celelalte domenii
viticole amintite oferă soiuri și producții semnificative.

27 Mihai Macici ”Vinurile României ”, Editura Alcor, București 1996 .
28 Wine taste – plataformă de promovare a culturii vinului –
http://www.winetaste.ro/noutati/romania -viticola -repere -istorice – disponibil online

14
 Muntenia – cea mai întinsă regiune viticolă, cuprinsă între dealurile Buzăului ș i
Dealurile Severinului , cuprin de podgorii de la Sarica Niculițel, Dealu Mare, cu
suprafețele de la Urlaț i, Pietro asele, Tohani, Ceptura, Valea Călugărească ,apoi viile
de la Ștefănești Arg eș, Sâmburești. Drăgăș ani, Dealurile Craiov ei, Segarcea, Severin
chiar dacă au producții mai mici totuși dețin un număr mare de crame de vinificaț ie.
 Moldova – cunoscută prin Cotnari, (ac est Tokay al României), dar și Iași, Huș i,
Tutova, Panciu, Odobești, Cotești, Bujor, Nicorești, Ivești . Daca zonele din nord, sunt
producă toare preponderent de vinuri albe de desert, cele mai dinspre sud, produc mai
mult vinuri roș ii.
 Transilvania – zonă de vinuri albe, cuprinsă în special între Tâ rnave ( Mare și Mica) la
Jidvei, Lechința, Aiud, Sebeș -Apold ș i Alba.
 Maramureșul – chiar dacă este patria pălincii de prune, a horincii și a vinarșului,
(distilat din vin) are în zonele Silvania, Diosig ș i Valea lui Mihai (mai aproape de
Oradea ) podgorii de vinuri albe .
 Crișana – care cuprinde zona dintre Oradea și Arad, este cunoscută î n special prin
podgoria de lizieră de pădure Miniș -Moderat, podgorie de vinuri roșii, în care soiul de
rezistență este Cadarca , un vin roșu aspru, bărbătesc ală turi de alte so iuri din a ceeași
categorie (burgund, merlot,pinot noir, cabernet sauvignon,etc.
 Banatu l – chiar dacă este totdeauna “fruncea” a rămas la sfârșitul enumerării,
constituind prin Teremia și în special Recaș, podgoriile renăscute prin stră dania
vinificatorilor englezi, ajungând să producă peste 15 milioane de litri , distingându -se
prin rieslingul Italian ș i soiurile de vin roze.29
România se află pe locul 13 în topul mondial al celor mai mari producători de vin,
conform datelor preliminare publicate recent , în anul 2015, de Organizația Internațională a
Viei și Vinului (OIV). În total, pe teritoriul țării noastre sunt înregistrate peste 250 de crame,
dar doar 140 d intre ele produc și vând vin îmbuteliat, iar dintre acestea aproximativ un sfert
pot susține turism ul uval . 30
România ocupă în acest moment locul 5 la nivel european din punct de vedere al
suprafeței cultivate cu peste 200.000 de hectare de viță d e vie cultivată și locul 6 în Uniunea
Europeană din perspectiva producției. Avem potențial de creștere și interes atât din partea
cramelor, cât și a turiștilor astfel încât țara noastră să cunoască o dezvoltare din ce în ce mai
mare a turismului uval local , inexistent până acum câțiva ani. În România, turis mul uval

29 http://angr.ro/?p=128
30 http://politici.weebly.com/turism/turismul -viticol -din-romania -disponibil online

15
cunoaște o dezvoltare semnificativă, ajutat de investițiile realizate de crame și de cererea din
partea clienților pentru acest tip de călătorii personalizate și orientate către experiențe.
Poten țialul de dezvoltare este mare, pasionații de vin fiind atrași de vizitele în vii și în crame,
de discuțiile cu oenologi și, nu în ultimul rând, de peisajele deosebite care pot fi descoperite în
țara noastră. Mai mult decât atât, conacele vechi din apropie rea podgoriilor care au fost
recondiționate și transformate în spații de cazare atrag și cu poveștile lor turiștii români și
străini.
Cramele pot fi vizitate pe tot parcursul anului, dar cele mai atractive peisaje sunt în
perioada aprilie – octombr ie. Pentru un turist, un weekend cu degustări de vinuri, mese și
cazare prețul pe care trebuie să îl plătească este de aproximativ 100 euro, la care se adaugă
costurile de transport.
Turismul uval , cunoscut și sub denumirile de oenoturism sau eno turism, reprezintă
mai exact circuite organizate la crame, cu prezentarea proceselor tehnologice, vizite în vii,
degustări de vin ghidate și cază ri la crame sau în apropierea acestora.
Pentru promovarea turismului viticol din România, Alina Iancu a dezvolt at
proiectele CrameRomania.ro (singura bază de date bilingvă – română și engleză – a cramelor
din România), Revino.ro (agregator de tip Trip Advisor al cramelor și magazinelor
specializate de vinuri – vinoteci și restaurante – din România) și Salonul REVIN O –
Descoperă Vinurile din România (evenimentul, sub forma unui salon specializat de vinuri, are
loc între 14 și 16 mai la Novotel București și aduce în atenția iubitorilor de vinuri crame mici
și mijlocii din România, cu scopul de a face cunoscute podgori ile din care fac parte, soiurile
unice, autohtone și de a crește interesul pentru descoperirea turismului viticol).31
Turismul uval fructifică oportunitate a de a petrece un sejur de vis î n gospodaria u nor
podgoreni. Acest sejur oferă posibilitatea de par ticipare activă la întregul "ritual" (pregă tirea
butoaielor, cules, zdrobit, tr as manual la teasc, etc.) de obținere a vinurilor în condiț ii naturale,
de degustare a unor vinuri de casă și a mâncărurilor tradiț ionale . Pentru promovarea
turismului uval în R omânia, marile orașe organizează diferite târguri și festivaluri, cum ar fi:
 Revino – descoperă vinurile din România, Bucuresti
 RO-Wine / The Wine Festival of România, Bucuresti
 WineUp Fair in Transylvania, Cluj

31http://www.managerexpress.r o/timp -liber/calatorii/cate -crame -din-romania -practica -turismul –
viticol.html – disponibil online

16
 Vinvest , Timișoara32.

32 Revista Vinul.ro – http://vinul.ro/efervescenta -maxima -marinela -ardelean -si-fratelli -popescu -anunta -al-
cincilea -targ-de-vinuri -al-primaverii -2016.html – disponibil online

17