Kupdf.net Teza De Licenta Serviciul De Informatii Si Securitate Sis [621156]

MINISTERUL EDUCA ȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCA ȚIE FIZIC Ă ȘI SPORT
FACULTATEA PROTEC ȚIE, PAZ Ă ȘI SECURITATE
CATEDRA PROTEC ȚIE, PAZ Ă ȘI SECURITATE

TEZ Ă DE LICEN ȚĂ

TEMA

SERVICIUL DE INFOMA ȚII ȘI SECURITATE CA ORGAN
DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT

Autor: Parcalaba Toma
Student: [anonimizat], grupa 305

Conduc ător știin țific: Igor Bîcu,
Lector universitar.

CHI ȘIN ĂU, 2014

2 CUPRINS

Abrevieri ………………………………….. …………………………………………… ………………. 3
Introducere ………………………………… …………………………………………… ………………5
CAPITOLUL I. CONSIDERA ȚII GENERALE PRIVIND SERVICIUL
DE INFORMA ȚII ȘI SECURITATE ……………………………….. ……………………. 8
1.1 No țiuni generale privind securitatea, ordinea public ă, norm ă de
drept, organ de ocrotire a normelor de drept …… …………………………………. 8
1.2 Retrospectiva istoric ă ………………………………………….. ………………………… 11
1.3 Locul și rolul Serviciului de Informa ții și Securitate în cadrul
organelor de drept a Republicii Moldova ………. …………………………………. 18
1.4 Cadrul juridic și principiile de activitate ………………….. ……………………… 23
CAPITOLUL II. SERVICIUL DE INFORMA ȚII ȘI SECURITATE –
ORGAN DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT …………. ……………… 30
2.1 Structura Serviciul de Infoma ții și Securitate și atribu țiile acestuia ……… 30
2.2 Drepturile și obliga țiile Serviciului de Informa ții și Securitate…………….. 40
2.3 Serviciul de Informa ții și Securitate ca subiect al activit ăț ii
speciale de investiga ții ………………………………………… ……………………………… 45
2.4 Ofi țerul de informa ții al Serviciului de Informa ții și Securitate …………… 49
CAPITOLUL III. PROCESUL DE REFORMARE A SERVICIULUI
DE INFORMA ȚII ȘI SECURITATE ……………………………….. ………………….. 55
3.1 Amenin ță rile prezente la adresa securit ăț ii statului ……………………………. 55
3.2 Reforma Serviciului de Informa ții și Securitate ……………………………….. . 58
Concluzii și propuneri ………………………………… ………………………………………… 64
BiBliografie ……………………………….. …………………………………………… …………… 66
Anexe

3 Abrevieri
A.S.I. – Activitatea Special ă de Investiga ție;
Alin. – aliniat;
Art. – articol;
C.I.A. – Central Intelligence Agency;
C.S.I. – Comunitatea Statelor Independente;
C.S.S. – Comitetul Securit ăț ii de Stat;
Cap. – capitol;
CC – Cod Contraven țional;
CP – Cod Penal al Republicii Moldova;
CPP – Cod de Procedur ă Penal ă al Republicii Moldova;
DEX – Dic ționar explicativ;
Ed. – editura;
etc. – și altele;
EUROPOL – European Police (Poli ția european ă);
Ex. – exemplu;
G.P.S. – Global Positioning System (Sistem de pozi ționare global);
Ibidem – Tot de acolo, din aceia și surs ă bibliografic ă;
INTERPOL – International Police (Poli ția interna țional ă);
K.G.B. – " КГБ " este abrevierea în limba rus ă a Комитет государственной
безопасности (Comitetul Securit ății Statului);
lat. – limba latin ă;
M.O. – Monitorul Oficial;
M.S.N. – Ministerului Securit ăț ii Na ționale;
N.A.T.O. – Organiza ția Tratatului Atlanticului de Nord;
N.K.V.D. – „ НКВД ” este abrevierea în limba rus ă a Народный комиссариат
внутренних дел (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne);
Nr. – num ăr;
O.N.U. – Organiza ția Na țiunilor Unite;

4 O.S.C.E. – Organiza ția pentru Securitate și Cooperare în Europa;
p. – pagina;
pct. – punctul;
R.M. – Republica Moldova;
R.S.S.Moldova – Republica Sovietic ă Socialist ă Moldoveneasc ă;
S.I.E. – Serviciul de Informa ții Externe;
S.I.S. – Serviciul de Informa ție și Securitate;
S.R.I. – Serviciul Român de Informa ții;
Serviciu – Serviciul de Informa ții și Securitate;
ș.a. – și altele;
U.R.S.S. – Uniunea Republicilor Sovietice Socialist e;
изд . – издательство (editur ă);
Стр . – страница (pagin ă);

5 Introducere
Serviciile de infoma ții constituie o tem ă aparte, cu un element specific pentru
popula ție; acestea fiind privite ca unele cu un statut cer t și în acela și timp criticat ă,
deoarece realizeaz ă activit ăți care utilizeaz ă, conform legii, unele metode cu caracter
de restrîngere a unor drepturi și libert ăț i.
Actualitatea temei. Actualitatea temei reiese din necesitatea de cuno știn ță cu
institu ția de stat care se ocup ă cu asigurarea securit ăț ii na ționale. Cunoa șterea despre
aspectul Serviciului va ajuta viitorii speciali ști în domeniu s ă elaboreze noi metode
analitice, metode de serviciu, fiind activitatea lo r pus ă direct propor țional cu
avansarea tehnologic ă și apari ția nevoiei de cercetare în ramuri slab cunoscute sa u a
celor noi ap ărute. Infrac ționalitatea evoluiaz ă permanent amenin țînd prin diverse
forme s ănătatea și via ța oamenilor, totodat ă ne fiind comb ătut ă la timp și în mod
profesionist, ca urmare apar pericolele și amenin ță rile la adresa securit ăț ii statului.
Obiectul de studiu al lucr ării. Obiectul de studiu al lucr ării constituie Serviciul
de Informa ții și Securitate, competen ța acestuia ca organ de ocrotire a normelor de
drept. Obiectele activit ăț ii Serviciului în esen ță pot fi definite astfel: ap ărarea
democra ției și ordinii constitu ționale, precum și a celorlalte valori supreme garantate
de Constitu ție; realizarea obiectivelor de securitate na țional ă, protejarea și
promovarea intereselor strategice ale Republicii Mo ldova; protejarea exercit ării
neîngr ădite a drepturilor și libert ăț ilor fundamentale ale omului, a siguran ței
cet ăț eanului în cadrul statului de drept; ap ărarea împotriva agresiunii armate,
terorismului, crimei organizate, submin ării intereselor economice na ționale, a
sabotajelor, și a altor ac țiuni și fenomene care pericliteaz ă func ționarea normal ă a
institu țiilor democratice; sus ținerea informativ ă și contrainformativ ă a for țelor armate
ale RM și a misiunilor acestora pe teritoriul na țional și în afara grani țelor.
Scopul lucr ării const ă în analiza spectrelor de activitate a S.I.S., gene ralizarea
aspectelor acestuia în pragul reform ării contemporane. De asemenea scopul fiind
studiul profund pentru a gasi neajunsurile și, deja, solu țiile la adresa particularit ăț ilor

6 Serviciului. Acesta are nevoie de modific ări în legisla ție pentru a fi într-un picior cu
institu țiile interna ționale.
Obiectivele. Ținînd cont de realizarea scopului propus, de actual itatea temei, de
cercetare a organului, mi-am propus realizarea urm ătoarelor obiective:
1. Caracterizarea Serviciului de Informa ții și Securitate în raport cu alte organe ce
desf ăș oar ă activitatea de securizare na țional ă.
2. Studierea metodelor și mijloacelor aplicate în vederea îndeplinirii sarc inilor.
3. Demonstrarea rela ției dintre Serviciului de Informa ții și Securitate și alte
servicii secrete a altor state, colaborarea prin tr atate interna ționale.
4. Rolul Serviciului de Informa ții și Securitate în Concep ția securit ăț ii na ționale a
Republicii Moldova.
5. Stabilirea de competen ță a amenin ță rilor și pericolelor la adresa securit ăț ii
na ționale.
Nivelul de cercetare știin țific. Prin aceast ă lucrare am încercat s ă p ătrund în
esen ța activit ăț ii Serviciului, a aplic ării metodelor și procedeelor speciale de c ătre
ofi țeri. Am studiat un num ăr semnificativ de acte legislative, literatur ă juridic ă de
specialitate. A fost utilizat ă literatura publicat ă de c ătre cunoscu ții scriitori precum
Dumitru Roman, T. Vîzdoag ă, Blo șenco Magda, Burghelea Emil etc. Am studiat
urm ătoarele acte: Constitu ția, Codul Penal, Codul de Procedur ă Penal ă, Legea cu
privire la Serviciul de Informa ții și Securitate, Legea cu privire la statutul ofi țerului
de informa ții, Legea privind organele securit ăț ii statului etc.
Metodele de cercetare . Dintre diversele metode de investiga ție știin țific ă am
recurs la urm ătoarele: metoda analizei (diverse comentarii, compara ții, descrieri,
analiza istoriografiei problematice în cauz ă din diferite monografii); metoda
problematic ă – mi-am permis colectarea informa ților și studierea documentelor din
bibliotec ă; metoda observa ției – am conturat tabloul real actual al particularit ăț ilor
pericolelor și amenin ță rilor, principiilor de activitate, serviciilor de s ecuritate.
Cuprinsul lucr ării. Prezenta lucrare cuprinde trei capitole.

7 În Capitolul I o aten ție am atras explic ării no țiunilor care se vor utiliza în lucrare,
aspectul istoric al Serviciului, evenimentele ce țin de apari ție, dezvoltare (din
perioada lui Ștefan cel Mare pîna la momentul actual). Locul Serv iciului de
Informa ții și Securitate în R.M., printre alte intitu ții de asigurare a securit ăț ii publice,
a ordinii publice. Am caracterizat actele prin pris ma c ărora are loc activitatea
Serviciului și definirea principiilor de îndeletnicire.
Capitolul II debuteaz ă cu analiza structurii Serviciului și atribu țiilor de îndeplinire.
Urmeaz ă cu demonstrarea drepturilor și obliga țiilor S.I.S., caracterizarea activit ăț ii
speciale de investiga ții, a actelor legislative de baz ă și statul ofi țerului de informa ții –
drepturile, obliga țiile, interdic țiile ș.a.
Capitolul III cuprinde definirea amenin ță rilor prezente asupra securit ăț ii na ționale
la care Serviciul atrage aten ția în vederea lichid ării acestora prin diverse metode, una
din ele fiind și procedura de reformare a Serviciului, actualizare a la necesit ăț ile
prezente a actelor legislative privind atribu țiile acestuia, în vederea amilion ării
riscurilor de apari ție a pericolelor asupra constitu ționalit ăț ii statale, drepturilor și
libert ăț ilor cet ăț enilor, secrutit ăț ii na ționale.

8 CAPITOLUL I. CONSIDERA ȚII GENERALE PRIVIND SERVICIUL
DE INFORMA ȚII ȘI SECURITATE
„Credin ță Patriei ”
Motto
1.1 No țiuni generale privind securitatea, ordinea public ă, norm ă de drept,
organ de ocrotire a normelor de drept
Sarcini primordiale ale organelor de ocrotire a nor melor de drept sînt: ap ărarea și
realizarea drepturilor și libert ăț ilor fundamentale ale cet ăț enilor și ale asocia țiilor
acestora, ale întreprinderilor, institu țiilor și organiza țiilor, asigurarea suprema ției
legii, executarea ei exact ă și uniform ă în scopul consolid ării legalit ăț ii, men ținerea
ordinii publice și asigurarea securit ăț ii publice, asigurarea exerci țiului drepturilor
persoanelor fizice și juridice și ocrotirea intereselor legitime ale acestora 1.
Securitatea reprezint ă starea individului și a colectivit ăț ii, a na țiunii în absen ța
riscurilor, amenin ță rilor, pericolelor, agresiunilor la adresa valorilo r și intereselor
na ționale și garantarea c ă ele nici într-un caz nu vor fi prejudiciate.
Securitatea na țional ă prezint ă una din priorit ăț ile fundamentale ale statului.
Asigurarea securit ăț ii na ționale presupune garantarea integrit ăț ii teritoriale,
suveranit ăț ii și independen ții statului. Dimplomatul Henry Kissinger men ționase c ă
“politica extern ă începe cu securitatea ”, adic ă principala prerogativ ă de politic ă
extern ă a statului este securitatea na țional ă. Securitatea na țional ă con ține dou ă
elemente esen țiale: protejarea statului-na țiune, a integrit ății teritoriale ; ap ărarea
suveranit ății na ționale a statului . Securitatea denot ă capacitatea statului de ap ărare
atît a teritoriului cît și a popula ției de pe acest teritoriu. Conform lui Hans
Morgenthau, securitatea na țional ă este conceptul fundamental al statelor, este
“minimul irecuzibil pe care dimploma ția trebuie s ă-l apere cu o putere adecvat ă f ără
compromis ”2.

1 Roman D., Vîzdoag ă T., Oganele de Ocrotire a Normelor de Drept . Chi șin ău: Ed. Cartier, 2001, p.18
2 Panainte P., Gorincioi R., Rotari I., Securitatea na țional ă – imperativ strategic . În Jurnalul Academic, Nr.9/2008, p.3

9 Securitatea :
• etimologic provine din lat. „ securitas ”, însemnînd – f ără grij ă, serenitate, lini ște
sufleteasc ă;
• „lipsa relativ ă a r ăzboiului” (Ian Bellany, 1981);
• „în sens obiectiv, m ăsoar ă absen ța amenin ță rilor la adresa valorilor dobîndite,
iar într-un sens subiectiv, absen ța temerii c ă asemenea valori vor fi atacate”
(Arnold Wolfers);
• „absen ța pericolului” (Arnold Wolfers);
• „capacitatea de a face fa ță agresiunii externe” (Giacomo Luciani, 1989);
• „p ăstrarea tr ăsăturilor tradi ționale de limb ă, cultur ă, de identitate na țional ă,
religioas ă și de obiceiuri” (securitatea societala, Waever, 199 3).
Ordinea public ă este o stare de drept și de fapt care permite realizarea și
men ținerea echilibrului bazat pe consensual social nece sar func țion ării optime a
ansamblului social în condi țiile reglement ărilor juridice interne în vigoare,
consacr ării, ap ărării și respect ării drepturilor și libert ăț ilor fundamentale ale
cet ăț enilor, avutului public și privat, a celorlalte valori supreme în scopul pro mov ării
și afirm ării progresului social într-o societate democratic ă.
Într-o alt ă defini ție se sus ține c ă “ ordinea public ă este echilibrul realizat între
diferite for țe pe care instinctul social le-a reunit sau realiza t în grup ”. De asemenea
se impune s ă remarc ăm c ă ordinea public ă este un echilibru rezultat în urma
interac țiunii unor for țe reunite ori realizate în cadrul unui grup ca urma re a evolu ției
acestuia. În viziunea filozofului Hops – odinea pub lic ă reprezint ă un contract social
încheiat între fiecare persoan ă și stat prin care persoana cedeaz ă o parte din drepturi
în schimbul asigur ării protec ției sale; atît timp cît nici una din p ărți nu și-a înc ălcat
angajamentele – în societate exist ă ordine public ă.
În urma prezent ării acestor idei și concepte referitoare la ordinea public ă, se
în țelege starea de legalitate, de echilibru și pace social ă prin care se asigur ă lini ștea
public ă, siguran ța persoanei, s ănătatea și morala public ă a c ărei men ținere, potrivit

10 principiilor și normelor statornicite prin Constitu ție, se realizeaz ă prin m ăsuri de
constrîngere.
Ordinea public ă moldoveneasc ă, parte component ă a securita ții na ționale și a
ordinii publice europene este o stare de fapt din d omeniul social, proiec ție a ordinii de
drept în organizarea și desf ăș urarea activit ății publice de stat și reflect ă modul de
respectare a normelor de conduit ă cuprinse în legisla ție.
Norma juridic ă, ca element constitutiv al dreptului, este o regul ă de conduit ă,
instituit ă de puterea public ă sau recunoscut ă de aceasta, a c ărei respectare este
asigurat ă, la nevoie, prin for ța coercitiv ă a statului. Defini ția se completeaz ă cu
explicarea scopului, și anume: de a asigura convie țuirea social ă, orientînd
comportarea oamenilor în direc ția promov ării și consolid ării rela țiilor sociale potrivit
idealurilor și valorilor ce guverneaz ă societatea respectiv ă.
Norma juridic ă trebuie definit ă ca o regul ă de comportare, general ă și
impersonal ă, tipic ă, strict determinat ă și obligatorie, stabilit ă cu scopul de a ap ăra, a
consolida, a dezvolta și a promova raportul și rînduiala social ă favorabil ă și
convenabil ă majorit ăț ii și, totodat ă, de realizare a acelei finalita ți pe care o urm ăre ște
norma juridic ă. Normele juridice alc ătuiesc structura intern ă a dreptului analizat ca
un ansamblu de elemente constitutive fiind cele mai mici p ărți componente ale
sistemului dreptului inclusiv a normelor sociale. S copul normelor juridice în
societate, este de a impune și de a promova o asemenea conduit ă a oamenilor care s ă
asigure realizarea finalit ăț ii sistemului social dat, atît în interiorul ță rii, cît și în
rela țiile cu alte state. 3
Termenul "organ" (cu semnifica ție politico-juridic ă), în latin ă „ organum ” –
presupune un grup de persoane care îndepline ște o func ție politic ă, social ă,
administrativ ă etc. 4 Prin urmare, " organ de ocrotire a normelor de drept " poate fi
definit ca un grup de persoane sau o institu ție ce îndepline ște func ția ocrotirii
normelor de drept prin forma prev ăzut ă de lege. Termenul "organe de ocrotire a

3 Blo șenco M, Teoria general ă a dreptului . Cahul: S.n., 2010, p.33-34
4 DEX . Bucure ști: Ed. Univers Enciclopedic, 1998 // http://dexonline.ro/definitie/organ (vizitat 08.04.2014)

11 normelor de drept", utilizat în actele juridice nor mative ale Republicii Moldova,
include de regul ă, numai organele speciale ale statului învestite cu atribu ții care
asigur ă respectarea normelor juridice, și anume: instan țele judec ătore ști, Procuratura
și organele de poli ție. Astfel, prin lege, termenul – "organe de ocroti re a normelor de
drept" se folose ște în sens restrîns, referindu-se doar la organele statale, care
tradi țional asigur ă legalitatea și ordinea de drept. Organele de ocrotire a normelor de
drept sunt organe de stat și organiza ții publice (nestatale), care, în conformitate cu
legea, înf ăptuiesc activit ăț i diverse prin caracterul și mijloacele de restabilire a ordinii
legale, interac ționînd în scopul respect ării stricte a Constitu ției R.M. și a altor legi de
către to ți subiec ții de drept, al ap ărării drepturilor, libert ăț ilor și intereselor legitime
ale cet ăț enilor, asocia țiilor, societ ăț ii și statului. 5
Prin urmare, în plan general – Serviciul de Informa ții și Securitate reprezint ă un
organ de ocrotire a normelor de drept, atribu țiile c ăruia constituie luarea unor m ăsuri
prev ăzute de lege în scopul protec ției suveranit ăț ii, independen ței și integrit ăț ii
teritoriale a ță rii, a regimului ei constitu țional, a poten țialului economic, tehnico-
știin țific și defensiv, a drepturilor și libert ăț ilor legitime ale persoanei împotriva
activit ăț ii informative și subversive a serviciilor speciale și organiza țiilor str ăine,
împotriva atentatelor criminale ale unor grup ări sau indivizi aparte.

1.2 Retrospectiva istoric ă
Existen ța uman ă, în ansamblul ei, este de neconceput f ără informa ție. Aceasta a
avut din cele mai vechi timpuri, o valoare a c ărei importan ță și dimensiune sunt
practic imposibil de cuantificat. Pe parcursul isto riei informa ția a devenit arma
perfect ă în ap ărarea statalit ăț ii tuturor popoarelor lumii. Dorin ța de a prezice viitorul
a transformat procesul de culegere și protec ție a informa țiilor într-un me ște șug, iar
serviciile de cercetare și contrainformare au devenit treptat un atribut ins titu țional,
indispensabil pentru existen ța comunit ăț ilor umane. Excep ție de la acest proces nu a
constituit nici istoria organelor securit ăț ii na ționale.

5 Roman D., Vizdoaga T., Oganele de Ocrotire a Normelor de Drept . Chi șinau: Ed. Cartier, 2001, p.21-26

12 Majoritatea istoricilor sus țin ideea c ă perioada de aur pe care a înregistrat-o
Moldova în epoca domniei lui Ștefan cel Mare, anii 1457 – 1504, a rezultat expres din
faptul c ă Domnitorul a reu șit s ă instituie un sistem de cercetare modern, analogic
altor cur ți monarhice din acea epoc ă. Prin obiectivele urm ărite și angrenajul
informativ instituit, Ștefan cel Mare a contribuit la asigurarea stabilit ăț ii și
echilibrului ță rii, indentificînd solu ții reale în fa ța unor amenin ță ri inevitabile. În
perioada domniei sale, gra ție procesului de cercetare și contrainformare, Domnitorul
a ob ținut victorii în 34 de r ăzboaie din totalul celor 36. Datele atît de necesar e
proveneau de la persoane delegate special, patrio ți anonimi, a caror contribu ție la
victoriile diplomatice și cele de pe cîmpurile bataliilor au ramas necunosc ute
oștenilor moldoveni, înving ători la Baia, Vaslui, Cozmin, memoria c ărora s-a pastrat
relativ în letopise țe6. Sursele scrise ale epocii de referin ță remarc ă printre cerceta șii
cur ții domne ști pe logofatul Isac , solul lui Ștefan cel Mare și Bogdan III în Polonia;
Stanciu , membru în Sfatul Domnesc (1467-1479) trimis de Ștefan în 1468 în Polonia,
iar în 1475 – în Ungaria; logof ătul Tautu prezent în 1497 și 1499 în Polonia, iar în
1504 – în Turcia. 7 Preluînd experien ța otoman ă și valorile sociale respective, care
selectau cadrele informative indiferent de originea social ă, domnia lui Ștefan cel
Mare a adus un plus de stabilitate și echilibru în zbuciumul ță rii resim țit în a doua
jumatate a sec. XV. Abia peste 20 de ani dup ă moartea lui Ștefan cel Mare a fost
fondat Ordinul Iezui ților și lojele masonice, care au constituit primele re țele
informative.
Revenind peste veacuri la realit ăț ile mileniului trei, ne convingem c ă informa ția,
ca institu ție, ramîne un atribut incontestabil și indispensabil pentru asigurarea bunei
func ționalit ăț i a oric ărei forma țiuni statale. În statele democrate, serviciile de
informa ții au devenit parte a organiz ării sociale moderne, activitatea lor fiind
legitimat ă prin adaptarea cadrului legal care recunoa ște c ă de ținerea de informa ții

6 Letopise țul Ță râi Moldovei, de când s-au desc ălecat țara //
http://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C8%9Bul_%C8% 9B%C4%83r%C3%A2i_Moldovei,_de_c%C3%A2nd_s-
au_desc%C4%83lecat_%C8%9Bara (vizitat 06.05.2014)
7 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://test.sis.md/md/sendmail/istorie (vizitat 08.04.2014)

13 verificate și evalu ări informative echidistante este o condi ție a stabilit ăț ii și asigur ării
securit ăț ii ță rii.
Istoria contemporan ă con ține suficiente exemple care definesc rolul servicii lor
secrete ale Republicii Moldova în etapele de dezvol tare a ță rii ca stat independent,
suveran și integru. Proclamarea independen ței na ționale a Republicii Moldova s-a
produs în condi țiile cataliz ării situa ției politico-sociale la etapa dezintegr ării fostei
U.R.S.S.. În scurt timp, dup ă adoptarea la 23 iunie 1990 a Declara ției de
suveranitate 8, sub egida Comisiei parlamentare pentru securitate a statului și
problemele militare, au fost ini țiate activit ăț i legislative în scopul cre ării și plas ării
organelor na ționale de securitate într-un cadru de func ționare legal ă. Exista
necesitatea de a constitui o structur ă nou ă, cu sarcini, competen țe și responsabilit ăț i
clar definite în conformitate cu principiile dezvol t ării societ ăț ii democratice. Un
imperativ devenise exercitarea controlului parlamen tar asupra activit ăț ii serviciilor
secrete, respectarea drepturilor și libert ăț ilor cet ăț ene ști, asigurarea transparen ței
vizavi de activitatea institu ției, deschiderea c ătre societatea civil ă și opinia public ă.
Drept urmare a încerc ărilor din exterior de a st ăvili valul de Rena ștere Na țional ă
în Republica Moldova, c ătre începutul anului 1991, societatea era fragmenta t ă pe
criterii etnico-ideologice, iar asupra ță rii plana pericolul dezintegr ării teritoriale.
Pentru a face fa ță cerin țelor situa ției politico-operative, noua conducere a C.S.S. al
R.S.S.Moldova s-a v ăzut obligat ă s ă activeze cu eficien ță maxim ă. Evenimentele din
august 1991, cînd a șa numitul Comitet de Stat pentru st ări excep ționale a încercat s ă
blocheze începutul transform ărilor democratice din U.R.S.S., au constituit un
moment cardinal în istoria serviciilor secrete mold ovene ști. Prin Decretul
Pre ședintelui Republicii Moldova nr. 196 din 9 septembr ie 1991 este lichidat
Comitetul Securit ăț ii de Stat, în baza lui fiind creat Ministerul Secu rit ăț ii Na ționale –
organ cu atribu ții majore în ap ărarea statalit ăț ii moldovene ști 9.

8 Legea R.M. privind Declara ția de independen ță a Republicii Moldova, Nr.619 din 27.08.1991 public at ă în M.O. al
R.M. Nr.11-12 din 30.12.1991
9 Roman D., Vîzdoag ă T., Oganele de Ocrotire a Normelor de Drept . Chi șin ău: Ed. Cartier, 2001, p.192

14 În vederea garant ării unei func ționalit ăț i eficiente a institu ției, au fost întreprinse
activit ăț i de ordin organizatoric și operativ. Desf ăș urarea m ăsurilor informative și
contrainformative era înso țit ă de procesul select ării minu țioase a efectivului în baza
principiilor fidelit ăț ii intereselor na ționale și calific ării profesionale înalte – garan ții
fundamentale în solu ționarea calitativ ă a sarcinilor de competen ță care, pe parcurs,
deveneau tot mai complexe și mai importante pentru existen ța Republicii Moldova.
În aceste condi ții, ca obiectiv de baz ă, devenise sarcina p ăstr ării integrit ăț ii teritoriale
a ță rii, contracar ării și anihil ării aspira țiilor separatiste. Activit ăț i complexe au fost
desf ăș urate în vederea p ăstr ării jurisdic ției func țion ării organelor constitu ționale în
estul și sudul ță rii, unde luaser ă amploare tendin țe de separare teritorial ă.
Un adev ărat examen de maturitate civic ă și profesional ă pentru colaboratorii
Ministerului Securit ăț ii Na ționale a constituit participarea în 1992 la ac țiunile militare
pentru ap ărarea independen ței și integrit ăț ii teritoriale ale Republicii Moldova, în
perioada conflictului declan șat pe Nistru cca 150 de ofi țeri și-au confirmat
profesionalismul și capacitatea de a face fa ță celor mai dificile sarcini. Condi țiile de
extrem ă tensiune politico-social ă necesitau decizii argumentate, subordonate
solu țion ării celor mai stringente probleme.
În virtutea atribu țiilor func ționale, efectivul operativ a desf ăș urat activit ăț i
informative și opera țiuni speciale pentru a asigura conducerea suprem ă a ță rii cu date,
necesare contracar ării tentativelor de separare teritorial ă și p ăstr ării raioanelor de est
în componen ța Republicii Moldova. Angaja ții Ministerului și-au îndeplinit cu cinste
datoria fa ță de Patrie, curajul și b ărb ăț ia multor dintre ei fiind men ționate cu înalte
distinc ții de stat 10 .
Odat ă cu încetarea confrunt ării militare de la Nistru, sarcini majore, cu un al t
con ținut, au fost înaintate organelor securit ăț ii statului. Noua conducere a
Ministerului Securit ăț ii Na ționale plaseaz ă accentul pe activit ăț i planificate și de
perspectiv ă în vederea identific ării și anihil ării la timp a factorilor interni și externi
care constituiau pericol pentru independen ța, suveranitatea și integritatea teritorial ă a

10 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://test.sis.md/md/sendmail/istorie (vizitat 08.04.2014)

15 ță rii. Un astfel de obiectiv rezida în realizarea dez ideratului „ Unui stat puternic – un
serviciu special puternic ”.
Activit ăț i operative complexe sunt realizate pe direc ția ap ărării regimului
constitu țional. Ca argumente de baz ă devin cunoa șterea și evaluarea profund ă a
situa ției, realizarea în comun cu alte autorit ăți a ac țiunilor menite s ă nu permit ă
alunecarea proceselor interne în albia extremismulu i și confrunt ărilor sociale
violente, care se puteau solda cu grave consecin țe politice, economice și umane.
Subiect de preocupare constant ă pentru Minister devine situa ția din raioanele de est
cu scopul de a contribui la reintegrarea lor în cîm pul constitu țional republican, evitînd
activit ăț ile destabilizatoare din partea forma țiunilor paramilitare.
În conlucrare cu alte autorit ăț i abilitate, M.S.N. activeaz ă în vederea contracar ării
terorismului interna țional și a extremismului, precum și formelor de manifestare ale
acestora. Curmarea tentativelor de constituire în țar ă a structurilor clandestine de
sorginte neofascist ă și legionar ă s-a r ăsfrînt benefic asupra stabilit ății interne și a
procesului de consolidare civic ă. Pe c ăi operative au fost contracarate mai multe
încerc ări de constituire în republic ă a infrastructurilor, destinate sus ținerii
terorismului interna țional. 11
Subunit ăț ile contrainformative î și intensific ă activitatea în scopul identific ării și
curm ării ac țiunilor informativ-subversive ale serviciilor secre te str ăine. Sarcini de
importan ță na țional ă devin protejarea contrainformativ ă a For țelor Armate și
asigurarea inviliolabilit ăț ii frontierei de stat. Reorganizarea Deta șamentului trupelor
de gr ăniceri, precum și realizarea unor activit ăț i complexe la hotarele ță rii au condus
la minimizarea riscurilor generate pentru securitat ea na țional ă și regional ă: migra ția
ilegal ă, traficul ilicit cu produsele supuse controlului i nterna țional, alte manifest ări
ale criminalit ăț ii transna ționale. În interac țiune coordonat ă cu organele de drept s-au
realizat activit ăț i de combatere a criminalit ăț ii organizate în sectorul economic și
financiar-bancar, fenomene caracteristice perioadei de tranzi ție. Pa șii întreprin și au

11 Hot ărîrea Guvernului cu privire la func țiile de baz ă și structura Ministerului Securit ăț ii Na ționale al Republicii
Moldova Nr. 510 din 16.09.1991 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.000 din 30.12.1991

16 permis contracararea filierelor de contraband ă, tentativelor de însu șire frauduloas ă a
patrimoniului public ș.a. De asemenea, au fost desf ăș urate activit ăț i
contrainformative complexe în transporturi, comunic a ții, energetic ă și alte sectoare
vitale ale economiei na ționale.
Prin adoptarea Legii securit ăț ii statului 12 și Legii privind organele securit ăț ii
statului 13 au fost definitivate sarcinile și competen țele autorit ăț ilor publice în acest
domeniu de activitate. În noiembrie 1999 Ministerul Securit ăț ii Na ționale este
reorganizat în Serviciul de Informa ții și Securitate, coordonarea institu ției fiind
delegat ă Pre ședintelui Republicii Moldova, iar controlul asupra activit ăț ii –
legislativului moldovenesc. 14
Ulterior, sistemul organelor securit ăț ii na ționale a fost în permanent ă reformare,
vectorul de baz ă fiind optimizarea structurii și modificarea obiectivelor func ționale în
contextul evolu ării situa ției politico-operative din țar ă și de peste hotare. Totodat ă,
una din sarcinile primordiale ale reform ării a constituit racordarea atribu țiilor și
func țiilor serviciilor secrete moldovene ști cu rigorile statului de drept și ale
comunit ăț ilor informative moderne. Mondializarea rela țiilor umane în toate
domeniile, dezvoltarea rapid ă a mijloacelor de comunicare, noile tehnici și evolu ția
știin ței, impulsionarea institu țiilor democratice, interdependen ța progresiv ă a statelor
și apari ția unor noi manifest ări ale puterii economice, cu consecin țe politice și sociale
au condus la transformarea institu țiilor publice atît interne, cît și interna ționale. În
acest context, serviciile de informa ții, cu atribu ții în planul securit ăț ii na ționale și
interna ționale, au dobîndit o nou ă dimensiune. Procesul de consolidare și afirmare
politic ă a statului moldovenesc abiliteaz ă serviciile sale speciale cu sarcini și
responsabilit ăț i tot mai largi. O aten ție deosebit ă se acord ă stabilirii și promov ării
contactelor cu serviciile speciale str ăine în vederea prevenirii și contracar ării

12 Legea R.M. privind securitatea statului, Nr.618-XI II din 31.10.1995 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.10-11 din
13.02.1997
13 Legea R.M. privind organele securit ăț ii statului, Nr.619-XIII din 31.10.1995 publicat ă în M.O. al R.M Nr.10-11 din
13.02.1997
14 Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.753-XIV din 23.12.1999 publicat ă
în M.O. al R.M. Nr.156 din 31.12.1999

17 proceselor care pericliteaz ă securitatea na țional ă și regional ă, realiz ării schimbului de
informa ții operative și planific ării m ăsurilor comune în vederea asigur ării securit ăț ii
statului.
Fiind unul din atributele fire ști ale statului moldovenesc, institu ția și-a impus
propriul s ău stil de afirmare profesional ă, utilizînd eficient întregul spectru de
activit ăț i deschise și acoperite pentru a asigura securitatea de stat a Republicii
Moldova. În condi țiile distr ămării U.R.S.S., cînd problema preg ătirii cadrelor era de
competen ța Moscovei, am fost obliga ți s ă întreprindem activit ăț i urgente pentru a
asigura preg ătirea cadrelor în republic ă. Astfel, în anul 1992, pe lîng ă M.S.N. a
început s ă func ționeze Centrul de instruire a cadrelor, corpul prof esoral-didactic al
căruia, la rînd cu pedagogi, a întrunit lucr ători practici experimenta ți. Ulterior, în
2002, centrul a fost reformat în Institutul Na țional de Informa ții și Securitate. Prin
Hot ărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 124 din 10 februarie 2009, Institutului
Na țional de Informa ții și Securitate i s-a conferit numele „Bogdan, Întemei etorul
Moldovei”. Pe parcursul anilor corpul profesoral-di dactic a contribuit la educarea
noilor genera ții de ap ărători ai intereselor supreme ale ță rii.15
La 22 mai 2008 de c ătre Parlamentul R.M. este adoptat ă noua Concep ție a
securit ăț ii care stabile ște liniile directorii pentru securitatea na țional ă, valorile și
principiile generale ce urmeaz ă a fi protejate de stat și societatea Republicii Moldova.
Necesitatea moderniz ării Serviciului rezult ă și din prevederile Strategiei Securit ăț ii
Na ționale, a Planului individual de ac țiuni al Parteneriatului Republica Moldova –
N.A.T.O., precum și a Programului de activitate al Guvernului R.M. „I ntegrare
European ă: Libertate, Democra ție, Bun ăstare” pentru anii 2009-2013, care au
impulsionat decizia de a racorda atribu țiile și func țiile S.I.S. cu rigorile societ ăț ii
democratice de drept și ale comunit ăț ilor informative moderne. În procesul demarat
de reform ă a sectorului de securitate, devine cert faptul c ă țara noastr ă are nevoie de
stabilitate și securitate suficient ă pentru asigurarea durabilit ăț ii și dezvolt ării statului.

15 http://facultateadrept.ru/oond/89-organele-de-men35 5inere-a-ordinii-securit259355ii-publice-351i-secur it259355ii-
statului.html (vizitat 08.04.2014)

18 Un rol important constituie încurajarea și participarea în acest proces a societ ăț ii
civile, mass-mediei, organiza țiilor de ap ărare a drepturilor omului și organismelor
interna ționale relevante.
Apreciind evolu ția în timp, indiferent de abrevierea pe care au pur tat-o organele
de securitate, ofi țerii de informa ții au manifestat dintotdeauna devotament fa ță de
interesele na ționale ale Republicii Moldova (vezi Anexa Nr.3). De viza „ Credin ță
Patriei ", înscris ă pe drapelul Serviciului de Informa ții și Securitate, constituie o
obliga ție și, totodat ă, o chemare la îndeplinirea con știent ă, pîn ă la sacrificiu, a
datoriei sfinte fa ță de cet ăț ean, popor și țar ă. Conform doctrinei na ționale și a
practicii ță rilor democratice, activitatea serviciilor secrete poart ă un caracter politic
neutru. Obiectivitatea și impar țialitatea reprezint ă condi țiile de baz ă care asigur ă
evaluarea corect ă a pericolelor la adresa securit ăț ii de stat, indiferent de originea
acestora.
Adev ăratele servicii secrete au con știin ța c ă ap ără o cauz ă dreapt ă: interesul
suprem al poporului. A șadar, nu exist ă în lume o arm ă mai bine dotat ă, mai
imbatabil ă și intangibil ă, decît con știin ța uman ă care î și serve ște cu Onoare și
Credin ță Patria.

1.3 Locul și rolul Serviciului de Informa ții și Securitate în cadrul organelor de
drept a Republicii Moldova
Cunoa șterea, prevenirea și înl ăturarea (contracararea) reprezint ă, în esen ță , cele
trei func ții majore ale securit ăț ii.
Cunoa șterea amenin ță rilor, ca func ție, presupune ob ținerea și de ținerea de date și
informa ții cît mai precise și în detaliu despre anumite preocup ări sau orice fel de
planuri și ac țiuni preg ătite, organizate sau desf ăș urate ce pot pune în pericol
securitatea.
Aceast ă func ție reprezint ă și o principal ă modalitate, sine qua non (combina ție
cert ă), de realizare a securit ăț ii na ționale, prin care se asigur ă aflarea planurilor și a
obiectivelor strategice, operative sau tactice ale serviciilor de spionaj str ăine, ale

19 organiza țiilor, grup ărilor sau persoanelor din țar ă ori din str ăin ătate îndreptate contra
intereselor na ționale, regionale, globale.
Ac țiunile prin care se urm ăre ște lezarea intereselor Republicii Moldova pot fi
directe (prin obiective ce vizeaz ă nemijlocit valorile pe care le ap ără sistemul
legislativ) sau indirecte (prin urm ărirea sistematic ă a unor scopuri de natur ă a leza
valorile statal-na ționale și/sau universale).
Fără cunoa șterea amenin ță rilor interne și externe, nu se poate elabora și urm ări o
strategie a ap ărării și, mai ales, nu se poate ajunge la prevenirea și înl ăturarea lor cu
minimum de efort material și uman, dar cu eficien ță maxim ă.
Cunoa șterea, ca func ție a securit ăț ii, mai semnific ă și concentrarea la maximum a
inteligen țelor, coordonarea a tot ceea ce este valoros în dom eniul material și spiritual,
direc ționarea acestora spre sistemul imunitar al statului .
Func ția de cunoa ștere a factorilor de risc interni și a vulnerabilit ăț ilor interne,
înseamn ă obținerea de date și informa ții, care poate juca un rol deosebit de important
în realizarea securit ăț ii na ționale. Generalul Titus Gârbea, cu o bogat ă experien ță în
domeniul activit ăț ii de informa ții, spunea c ă: „ Nevoia de informa ții (adic ă de
cunoa ștere – n.n.) este cu atît mai mare cu cît ele trebuie s ă suplineasc ă inferioritatea
și sl ăbiciunile de alt ordin. Informa țiile trebuie s ă fie invers propor ționale cu aceste
sl ăbiciuni. Vreau s ă spun c ă un popor mai slab demografic și cu armat ă mai pu țin
numeroas ă trebuie s ă apeleze mai mult la iscusin ță în conducere, la o mai complet ă
și mai sigur ă informa ție și la o mai rafinat ă contrainforma ție ”16 .
Prevenirea , este cea de a doua func ție a securit ăț ii. Ea implic ă preîntîmpinarea,
adic ă împiedicarea producerii sau continu ării unor activit ăț i, fapte, evenimente ce pot
leza interesele și valorile fundamentale ale statului. Istoria milit ar ă demonstreaz ă c ă
„este mai u șor s ă previi ocupa ția inamic ă decît s ă alungi invadatorul”. La fel pot fi
percepute lucrurile și pe frontul secret. Prin aceast ă func ție se atrage aten ția, se
analizeaz ă, se informeaz ă în prealabil, cu privire la orice fapte, fenomene, activit ăț i
ori evenimente ce constituie sau pot constitui peri cole ori riscuri la adresa securit ăț ii.

16 Burghelea E., Direc ția Informa ții Militare între fic țiune și adev ăr. Bucure ști: S.n., 1994, p. 94

20 Prevenirea constituie, de asemenea, forma principal ă de realizare a securit ăț ii
na ționale. Ea const ă în preîntîmpinarea amenin ță rilor sau a materializ ării lor, prin
ac țiuni politice, economice, juridice, culturale, admi nistrative, educative, lezarea
efectiv ă a valorilor na ționale. Concret, m ăsurile de prevenire a amenin ță rilor la
adresa securit ăț ii na ționale nu se realizeaz ă în mod nemijlocit de c ătre serviciile și
structurile comunit ăț ii informative a statului, ci de c ătre organele de stat competente,
cărora le sunt puse la dispozi ție datele necesare în acest sens (organele legislat ive,
executive sau juridice). Pe baza acestor date pot f i ini țiate m ăsuri concrete de:
preîntîmpinare a unor astfel de ac țiuni și fenomene; reglementare a unor aspecte
specifice; reorganizarea unor activit ăț i; trimiterea în judecat ă și condamnarea
persoanelor vinovate de s ăvîr șirea faptelor penale etc.
Înl ăturarea (contracararea) amenin ță rilor este a treia func ție a securit ăț ii. Ea
vizeaz ă cu prec ădere contracararea, îndep ărtarea, anihilarea sau diminuarea efectelor
unor ac țiuni deja produse sau aflate în diverse faze de des f ăș urare.
Func ția de înl ăturare a amenin ță rilor se realizeaz ă în cadrul strict legal, prin
respectarea dreptului interna țional umanitar în materie de securitate și a legilor
interne.
În Republica Moldova î și desf ăsoar ă activitatea de asigurare a ordinii publice și
securit ăț ii publice, prevenirea infrac țiunilor / înc ălc ărilor de drept, men ținerea
neîncetat ă a pacii și lini știi, asigurarea bun ăst ării viitoarelor genera ții și restabilirea
dup ă cazurile ilicite – urm ătoarele institu ții de drept:
1) Serviciul de Informa ții și Securitate.
2) Ministerul Afacerilor Interne.
3) Centrul Na țional Anticorup ție.
4) Serviciul Vamal.
5) Serviciul de Protec ție și Paz ă de Stat.
6) Ministerul Apar ării.
7) Departamentul Institu țiilor Penitenciare / Ministerul Justi ției.

21 Locul S.I.S. din toate aceste institu ții de stat îl putem desprinde din înputernicirile
prescrise în legisla ție. Conform art.14 din Legea privind organele secur it ăț ii statului,
Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova este organul de stat
specializat în domeniul asigur ării securit ăț ii statului. Acesta emite ordine, dispozi ții,
instruc țiuni, d ă indica ții privind asigurarea securit ăț ii statului a c ăror executare este
obligatorie pentru sistemul organelor securit ăț ii statului.
Serviciul de Informa ții și Securitate este o institu ție fundamental ă a sistemului
siguran ței na ționale, fondat ă pe baza constitu țional ă, iar activitatea Serviciului este
coordonat ă de c ătre Pre ședintele Republicii Moldova, în limitele competen ței sale, și
este supus ă controlului parlamentar.
S.I.S. constituie o structur ă viabil ă, apt ă s ă depisteze, preîntîmpine și contracareze
orice ac țiune care, din punct de vedere legislativ, prezint ă un anumit pericol pentru
securitatea statului, societ ăț ii, sau persoanei. Serviciul de Informa ții și Securitate î și
orienteaz ă activitatea în direc ția depist ării oportune a oric ăror ac țiuni, s ăvîr șite atît în
teritoriul ță rii, cît și din str ăin ătate, care pot submina statalitatea, suveranitatea și
integritatea teritorial ă a Republicii Moldova, pot afecta interesele ei pol itice,
economice și defensive.
Serviciul reprezint ă un organ unitar centralizat, constituit din subuni t ăț ile
aparatului central al Serviciului și organele lui teritoriale. Efectivul Serviciului e ste
stabilit și aprobat de Parlament la propunerea directorului S erviciului. Organele
teritoriale sînt subordonate direct conducerii Serv iciului. Amplasarea lor poate s ă nu
corespund ă cu împ ărțirea administrativ-teritorial ă a Republicii Moldova. 17
În general, S.I.S. men ține în vizorul s ău întreaga situa ție operativ ă din țar ă,
întreprinde un spectru larg de m ăsuri adecvate, menite s ă asigure securitatea
regimului constitu țional.
În cadrul activit ăț ilor sale, S.I.S. a reu șit s ă anihileze înf ăptuirea unui șir de
amenin ță ri cu r ăfuial ă fizic ă, la adresa unor înal ți demnitari de stat; au fost identifica ți

17 Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.1 2.1999 publicat ă în
M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999

22 autorii unor texte anonime, cu apeluri la vrajb ă interetnic ă, șovinism (ideologie și
politic ă de a țîțare a urii și du șmăniei între na țiuni și popoare, de propagare a ideii
superiorit ăț ii unei na țiuni asupra altora, de promovare a exclusivismului și
intoleran ței na ționale) 18 , ac țiuni extremiste, acte de terorism. Persoanele depis tate, au
fost sanc ționate prin m ăsuri profilactice de ordin preventiv. Pe parcursul opera țiunilor
operative de investiga ție, au fost descoperite și ridicate cantit ăț i mari de arme de foc,
grenade, mine, muni ții.
Ob ținerea informa țiilor pertinente în limitele rezonabile de timp des pre evolu ții cu
pericol pentru securitatea na țional ă este esen țial ă pentru men ținerea ordinii
constitu ționale și securit ăț ii interne a Republicii Moldova. În vederea ripost ării
eficiente amenin ță rilor la adresa securit ăț ii, Serviciul de Informa ții și Securitate
dezvolt ă o cooperare interna țional ă și pe interiorul ță rii.
Cooperarea interna țional ă la care particip ă Serviciul de Informa ții și Securitate
este important ă pentru ob ținerea de informa ții despre situa țiile de criz ă pe plan
regional, combaterea terorismului, prevenirea proli fer ării armelor de distrugere în
mas ă, traficului ilegal de arme, droguri și fiin țe umane. 19
În contextul politicii de integrare a Republicii Mo ldova, Serviciul î și propune
aderarea la platformele informative regionale, stab ilirea și promovarea rela țiilor
bilaterale și multilaterale cu institu țiile de profil de pe arena interna țional ă. Scopul
urm ărit în aceast ă interac țiune este orientat spre realizarea intereselor fund amentale
de securitate na țional ă și implicarea activ ă a S.I.S. în crearea unui climat adecvat de
securitate regional ă și european ă, avînd ca finalitate promovarea imaginii Republici i
Moldova nu doar în calitate de consumator, dar și generator de securitate.
Serviciul de Informa ții și Securitate de comun acord cu organele de drept
activeaz ă în vederea prevenirii infiltr ării crimei organizate în domeniul politic și în
activitatea autorit ăț ilor publice.

18 DEX . Bucure ști: Ed. Univers Enciclopedic, 2009 // http://dexonline.ro/definitie/%C8%99ovinism (vizitat 08.04.2014)
19 Hotarîrea Consiliului șefilor de state al C.S.I. cu privire la Programul d e colaborare al statelor-membre ale C.S.I. în
combaterea terorismului și altor forme violente de manifestare a extremismul ui pentru anii 2014-2016, Nr. 3123 din
11.02.2013, avizat la 01.03.2013 // http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)

23 1.4 Cadrul juridic și principiile de activitate
Cadrul juridic al activit ăț ii Serviciului de Informa ții și Securitate îl constituie :

Constitu ția Republicii Moldova din 29.07.1994.

Legea privind activitatea special ă de investiga ții din 29.03.2012.
Prezenta lege reglementeaz ă m ăsurile speciale de investiga ții, modalitatea de
dispunere și de efectuare a acestora, precum și efectuarea controlului asupra
legalit ăț ii lor.

Legea privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova din
23.12.1999.
Prezenta lege stabile ște scopul, cadrul juridic, principiile, direc țiile de activitate,
împuternicirile, for țele și mijloacele Serviciului de Informa ții și Securitate al
Republicii Moldova, precum și modalit ăț ile de exercitare a controlului și de
supraveghere a activit ăț ii lui.

Legea privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate din 19.07.2007.
Prezenta lege reglementeaz ă statutul juridic al ofi țerului de informa ții din
Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, stabile ște modul de
îndeplinire a serviciului special prin contract în func ția de ofi țer de informa ții,
regimul disciplinar, drepturile, obliga țiile, interdic țiile, protec ția și r ăspunderea lui.

Legea securit ăț ii statului din 31.10.1995.
Securitatea statului este parte integrant ă a securit ăț ii na ționale. Prin securitatea
statului se în țelege protec ția suveranit ăț ii, independen ței și integrit ăț ii teritoriale a
ță rii, a regimului ei constitu țional, a poten țialului economic, tehnico- știin țific și
defensiv, a drepturilor și libert ăț ilor legitime ale persoanei împotriva activit ăț ii
informative și subversive a serviciilor speciale și organiza țiilor str ăine, împotriva
atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte.

Legea privind organele securit ăț ii statului din 31.10.1995.
Prezenta lege stabile ște menirea, cadrul juridic al activit ăț ii, sistemul și principiile
de organizare și de func ționare a organelor securit ăț ii statului, modul de exercitare a
controlului și supravegherii asupra activit ăț ii lor.

24
Legea pentru aprobarea Concep ției securit ăț ii na ționale a Republicii Moldova
din 22.05.2008.
Concep ția securit ăț ii na ționale a Republicii Moldova este un document care
reflect ă evaluarea general ă a mediului de securitate pe plan na țional și interna țional în
care opereaz ă Republica Moldova și care define ște scopul securit ăț ii na ționale, liniile
directorii de baz ă pentru securitatea na țional ă, valorile și principiile generale ce
urmeaz ă a fi protejate de statul și de societatea moldoveneasc ă.

Legea cu privire la combaterea terorismului din 12. 10.2001.
Prezenta lege determin ă cadrul juridic și organizatoric al activit ăț ii de combatere a
terorismului în Republica Moldova, modul de coordon are a activit ăț ii structurilor
specializate pentru combaterea terorismului, a ac țiunilor întreprinse de autorit ăț ile
publice centrale și locale, de asocia țiile și organiza țiile ob ște ști, de persoanele cu
func ții de r ăspundere și de unele persoane aparte, precum și drepturile, obliga țiile și
garan țiile persoanelor în leg ătur ă cu desf ăș urarea activit ăț ii de combatere a
terorismului. 20

Legea cu privire la prevenirea și combaterea sp ălării banilor și finan ță rii
terorismului din 26.07.2007;

Legea privind contracararea activit ăț ii extremiste din 21.02.2003;

Legea cu privire la secretul de stat din 27.11.2008 ;

Legea cu privire la conflictul de interese din 15.0 2.2008.
Prezenta lege reglementeaz ă incompatibilit ăț ile și restric țiile impuse persoanelor
care exercit ă func ții de demnitate public ă, func ții publice sau alte func ții prev ăzute în
prezenta lege, solu ționarea conflictelor de interese, precum și modul de prezentare a
declara ției cu privire la conflictul de interese.

Legea cu privire la peti ționare din 19.07.2004;

Legea comunica țiilor electronice din 15.11.2007;

Legea privind securitatea aeronautic ă din 05.04.2007;

20 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://sis.md/ro/legislatie/acte-legislative (vizitat
06.05.2014)

25 Precum și alte acte normative precum:

DECRET privind unele simboluri corporative ale Serv iciului de Informa ții și
Securitate al Republicii Moldova nr. 923-VII din 20 .12.2013 Monitorul
Oficial nr.304-310/844 din 27.12.2013 (vezi Anexa N r.1,2 fig.1,2);

Strategia de reformare a Serviciului de Informa ții și Securitate al Republicii
Moldova din 10.10.2013;

Hot ărîrea Parlamentului "Pentru aprobarea Regulamentulu i cu privire la
Drapelul și Însemnul unic ale Serviciului de Informa ții și Securitate al
Republicii Moldova" din 30.07.2001;

Decretul Pre ședintelui "Privind aprobarea uniformei și a însemnelor distinctive
ale ofi țerilor de informa ții și securitate" din 12.06.2008;

Decretul Pre ședintelui "Privind confirmarea componen ței Colegiului
Serviciului de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova" din 17.01.2013;

Decretul Pre ședintelui "privind acordarea Drapelului de lupt ă Serviciului de
Informa ții și Securitate" din 08.09.2001;

Hot ărîrea Guvernului "Pentru aprobarea Regulamentului p rivind desf ăș urarea
activit ăț ilor de instalare, operare, gestionare, mentenan ță și/sau lichidare a
re țelelor de comunica ții electronice la frontiera de stat" din 12.08.2008 ;

Hot ărîrea Guvernului "Cu privire la aprobarea Planului de m ăsuri pentru
modernizarea și eficientizarea protec ției fizice a obiectivelor de importan ță
vital ă și a celor ce prezint ă pericol sporit contra unor eventuale atacuri
teroriste pe anii 2008-2010" din 07.07.2008;

Hot ărîrea Guvernului "Privind Centrul Antiterorist al S erviciului de Informa ții
și Securitate" din 13.11.2006;

Hot ărîrea Guvernului "Cu privire la mijloacele speciale ale Serviciului de
Informa ții și Securitate" din 21.08.2007

Hot ărîrea Guvernului "Cu privire la aprobarea Concep ției Sistemului
informa țional geografic cu destina ție special ă al Serviciului de Informa ții și
Securitate" din 01.09.2004;

26
Hot ărîrea Guvernului "Cu privire la crearea Institutulu i Na țional de Informa ții
și Securitate" din 10.09.2002;

Hot ărîrea Guvernului "Cu privire la sistemele speciale de telecomunica ții ale
Republicii Moldova" din 11.06.2002;

Hot ărîrea Guvernului "Cu privire la crearea Sistemului de telecomunica ții al
autorit ăț ilor administra ției publice" din 26.07.2004;

Hot ărîrea Guvernului "Cu privire la centrele de certifi care a cheilor publice"
din 05.09.2005;

Hot ărîrea Guvernului "Pentru aprobarea Regulamentului p rivind ordinea de
aplicare a semn ăturii digitale în documentele electronice ale autor ităț ilor
publice" din 13.02.2013. 21
De asemenea activitatea S.I.S. se desf ăș oar ă și în conformitate cu acordurile
interna ționale la care Republica Moldova este parte. 22
Ca și orice organ de drept, activitatea sa trebuie exec utat ă conform unor principii
fundamentale. În literatura de specialitate se afir m ă c ă principiile de organizare și
func ționare a organelor securit ăț ii statului pot fi definite ca ni ște reguli pe care se
întemeiaz ă activitatea acestora, rela țiile cu alte autorit ăț i ale statului, cu persoane
fizice/juridice.
Romanii spuneau : « Ordo est anima rerum » – ceea ce înseamnc ă c ă ordinea este
sufletul tuturor lucrurilor. Principiile generale s tau la baza asigur ării securit ăț ii și
ordinii precum și la baza reglement ărilor riguloase a rela țiilor sociale. Normarea
activit ăț ii acestor organe se realizeaz ă prin elaborarea unui ansamblu de reguli,
prescrip ții, obliga ții, constrîngeri, restric ții. Scopul fundamental al organelor
securit ăț ii civile și ordinii publice const ă în asigurarea desf ăș ur ării vie ții sociale în
conformitate cu normele juridice.
Princpiile de activitate a Serviciului de Informa ții și Securitate sunt urm ătoarele :

21 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://sis.md/ro/legislatie/acte-legislative (vizitat
06.05.2014)
22 Acord cu privire la colaborarea în domeniul preg ătirii speciali știlor subdiviziunilor antiteroriste în institu țiile de
înv ăță mînt ale organelor competente ale statelor-membre C SI, semnat la A șgabat la 5 decembrie 2012, Nr. 3124 din
11.02.2013, avizat la 22.02.2013 // http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)

27 1. Principiul legalit ății . Regul ă esen țial ă care impune respectarea legii
fundamentale și a celorlalte acte normative existente de c ătre Serviciu;
măsurile și mijloacele utilizate de c ătre acesta sunt exhaustive și pot fi
completate doar prin modificarea legii. Atribu țiile sunt prev ăzute de Legea 753
din 23.12.1999 privind S.I.S. al R.M., iar drepturi le și oliga țiile antrenate în
desf ăș urarea ac țiunilor – vor respecta acest principiu.
2. Principiul respect ării drepturilor și libert ăților omului . Unele din scopurile
Serviciului – asigurarea suprema ției legii, asigurarea securit ăț ii și lini ștei
publice, iar func ționarea acestora le sunt stabilite în drepturi și obliga ții.
Constitu ția R.M. prevede c ă demnitatea uman ă cu drepturile și libert ăț ile ei,
libera dezvoltare a personalit ăț ii umane, dreptate – sunt valorile supreme
garantate în stat. Aceste valori vor putea fi înc ălcate doar în caz de excep ție și
conform unei proceduri strict legiferate. În caz c ă persoana crede c ă drepturile
ei au fost lezate de Serviciu, aceasta poate s ă se adreseze la Procuratura
General ă, Judec ător de Instruc ție.
3. Principiul egalit ății. Articolul 16 din Constitu ția Republicii Moldova prevede
că: « To ți cet ățenii Republicii Moldova sînt egali în fa ța legii și a autorit ăților
publice, f ără deosebire de ras ă, na ționalitate, origine etnic ă, limb ă, religie,
sex, opinie, apartenen ță politic ă, avere sau de origine social ă ». Serviciul
trebuie s ă țin ă cont de acest principiu, deoarece dreptul la egali tate este dreptul
tuturor fiin țelor umane de a fi egale în demnitate, de a fi trat ate cu respect și
considera ție și de a participa în condi ții de egalitate la orice aspect al vie ții
economice, sociale, politice, culturale sau civile. Toate fiin țele umane sînt
egale în fa ța legii și au dreptul la protec ție și beneficii egale. 23
4. Principiul umanismului . Întreaga reglementare juridic ă are menirea s ă apere,
în mod prioritar, persoana ca valoare suprem ă a societ ăț ii, drepturile și
libert ăț ile acesteia. Serviciul nu urm ăre ște scopul de a cauza suferin țe fizice

23 Laz ăr T., Colesnic V., Vi șanu N., Principiul egalit ății și nondiscrimin ării . Chi șin ău: Ed. Tipografia Central ă, 2012,
p.2-3

28 sau de a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la
pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradant e. Acest principiu este
interpretat în sensul c ă întreaga activitate prive ște omul, ca valoare suprem ă,
chiar și atunci cînd acesta ajunge s ă fie infractor. 24 De aceea s-au efectuat
analize profunde în întocmirea listei de mijloace t ehnice speciale și procedee
de executare a atribu țiilor Serviciului cu scopul de a nu cauza suferin țe fizice și
nici s ă înjoseasc ă persoana.
5. Principiul nepartinit ății și deidiologiz ării. Ofi țerul de informa ții nu este în
drept de a face parte dintr-un partid politic cu mo tivul posibilei problemei –
abuzului de serviciu, excesului de serviciu etc. O dat ă cu angajarea în func ție,
acesta devine o persoan ă apolitic ă, îns ă accept ă cursul de progres și
transformare a statului dup ă voin ța poporului (prin rezultatele alegerilor
parlamentare, referendumurilor etc.). De asemenea o fi țerul cap ătă valoarea de
una non-religioas ă, deoarece în timpul îndeplinirii func țiilor de baz ă, nu i se
permite implimentarea obiceiurilor, semnalmentelor și procedeelor din religie
(de exemplu: precum efectuarea religiei la r ăsăritul soarelui – dup ă Coran, ceea
ce ar putea s ă-l încurce pe ofi țer la concentrarea sarcinii puse de c ătre
conducere; budismul – ofi țerul nu va putea efectua masurile de constrîgere
asupra infractorului, deoarece religia nu accept ă aplicarea violen ței asupra
organismelor vii, fiindc ă ace știa sunt reîncarna țiile ulterioare a oamenilor etc.).
Ofi țerului de informa ții se interzice propagarea vreunei atitudini fa ță de religie,
aderarea la cultele religioase care încalc ă ordinea public ă, bunele moravuri,
afecteaz ă exercitarea func ției sau contravin normelor deontologice. Ofi țerul de
informa ții are dreptul, în afara timpului de îndeplinire a obliga țiilor de serviciu,
să practice cult religios și s ă participe la ritualuri religioase;
6. Principiul oportunit ății. Principiul prevede c ă din toate metodele și
mijloacele legale trebuie s ă fie alese cele care în situa ția respectiv ă, sunt cele
mai potrivite, iar for ța fizic ă și arma de foc s ă fie utilizate propor țional

24 Codul Penal al R.M., Nr.985-XV din 18.04.2002 publ icat ă în M.O. al R.M. Nr.128-129 din 13.09.2002

29 pericolului. Aplicarea for ței fizice, a mijloacelor speciale ori a armelor de foc,
precum și intensitatea aplic ării se determin ă de c ătre subiectul legii în
dependen ță de circumstan țele situa ției concrete, de tipul și gradul de pericol,
precum și de caracteristicile individuale și identitatea persoanei împotriva
căreia urmeaz ă a fi aplicate. 25
7. Principiul conspira ției, îmbin ării metodelor și mijloacelor de activitate
deschis ă și acoperit ă. Acest principiu exprim ă caracterul complex al
atribu țiilor Serviciului cînd se cere realizarea imediat ă a unor m ăsuri pentru
preg ătirea și desf ăș urarea descoperirii infrac țiunilor pe urme proaspete. În alte
situa ții, informa țiile vor fi colectate dor prin metode secrete. Aces t principiu
respect ă selectarea anumitor procedee de ob ținere a informa ției, aplicarea
regulilor de exploatare a mijloacelor, respectarea restric țiilor în munca cu
confiden țe.
8. Principiul cooper ării cu alte autorit ăți de stat. Acest principiu presupune
efort comun al tuturor organelor statului. Cooperar ea – coordonarea în timp și
spa țiu, pe misiuni, a tuturor colaboratorilor și mijloacelor într-un proces pentru
realizarea eficiant ă a cauzei.
9. Principiul asigur ării securit ății statului f ără a prejudicia securitatea altor
state. Principiul dat presupune antrenarea colaboratorilor în vederea securit ăț ii
statului, în a șa fel, ca consecinte țe sau îns ăș i aceste ac țiuni s ă nu aduc ă statelor
vecine prejudicii (amenin ță ri, pericole) din diverse domenii, precum economic,
energetic, militar, politic.

25 Legea R.M. privind modul de aplicare a for ței fizice,a mijloacelor speciale și a armelor de foc, Nr.218 din 19.10.2012
publicat ă în M.O. al R.M. Nr.254-262 din 14.12.2012

30 CAPITOLUL II. SERVICIUL DE INFORMA ȚII ȘI SECURITATE – ORGAN
DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT

2.1 Structura Serviciului de Informa ții și Securitate și atribu țiile acestuia
Serviciul de Informa ții și Securitate este structurat în mai multe ramuri, f iecare
avînd propria sa îndeletnicire, scopul fiind acela și – asigurarea securit ăț ii statului.
Conform art.8 Legii 753 cu privire la S.I.S. al R.M ., direc țiile de activitate ale
Serviciului pentru îndeplinirea atribu țiilor ce țin de asigurarea securit ăț ii de stat sunt:
a) activit ăț i informative;
b) activit ăț i contrainformative;
c) combaterea infrac țiunilor ale c ăror urm ărire penal ă sînt atribuite, conform
legisla ției, Serviciului. Alte atribu ții în domeniul combaterii criminalit ăț ii pot fi
acordate Serviciului prin legi și alte acte normative.26
Prin urmare S.I.S. desf ăș oar ă urm ătoarele:

Activitatea informativ ă extern ă.
Activitatea informativ ă extern ă desf ăș urat ă de S.I.S. are drept scop realizarea
măsurilor sistemice orientate spre: culegerea, analiz a, procesarea și evaluarea
informa țiilor relevante în raport cu securitatea na țional ă, îndreptate spre identificarea
și prevenirea activit ăț ilor, individuale și/sau de grup, care pot periclita independen ța,
integritatea și suveranitatea Republicii Moldova; submina autorit ăț ile de stat; precum
și pune în pericol fundamentele economice ale statul ui.
Cumulul datelor cu caracter informativ extern sunt necesare pentru adoptarea
deciziilor relevante și eficiente în ceea ce prive ște realizarea intereselor na ționale în
domeniul securit ăț ii Republicii Moldova.
De asemenea, sunt desf ăș urate m ăsuri de culegere, analiz ă, procesare și evaluare a
informa ților politice, economice, știin țifice/tehnologice ce țin de state și organiza ții
str ăine, alian țe politice și economice, grupuri și persoane, în special cele care

26 Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.1 2.1999 publicat ă în
M.O. al R.M. Nr.156 din 31.12.1999

31 demonstreaz ă inten ții, poten țial, planuri ascunse sau activit ăț i clandestine îndreptate
împotriva securit ăț ii na ționale. De men ționat, c ă totalitatea ac țiunilor din cadrul
activit ăț ii informative externe nu poart ă caracter de infrac țiune și duc în sine inten ții
exclusiv pa șnice.
Activitatea informativ ă extern ă reprezint ă procedur ă cu caracter secret și/sau
public, efectuat ă de c ătre Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova,
cu sau f ără utilizarea echipamentelor tehnice speciale, în sco pul culegerii de
informa ții necesare cunoa șterii, depist ării, prevenirii și contracar ării riscurilor și
amenin ță rilor la adresa securit ăț ii Republicii Moldova, diminu ării ori înl ătur ării
consecin țelor în cazul materializ ării acestora, protej ării și promov ării intereselor
na ționale, precum și pentru îndeplinirea altor atribu ții ce țin de asigurarea securit ăț ii
de stat. 27
Ofi țerii de informa ții sunt obliga ți s ă ac ționeze independent de orice interese
partizane, subordonîndu- și conduita profesional ă exclusiv valorilor și intereselor
na ționale. Activitatea de informa ții pentru securitatea na țional ă are caracter de secret
de stat 28 . Informa țiile din domeniul securit ăț ii na ționale nu pot fi comunicate decît în
condi ții speciale prezente de legisla ție.

Activitatea contrainformativ ă (Contraspionaj) .
Serviciul de Informa ții și Securitate desf ăș oar ă activit ăț i de contraspionaj întru
descoperirea și contracararea aspira țiilor informativ-subversive str ăine ce afecteaz ă
securitatea ță rii. Monitorizarea riscurilor derivate din activita tea serviciilor de
informa ții str ăine pe teritoriul na țional constituie o prioritate a preocup ărilor
institu ționale. Deoarece contraspionajul este o activitate discret ă, de cele mai multe
ori succesele ob ținute r ămîn în tain ă.
Nu trebuie s ă uit ăm c ă ținta principal ă a unei activit ăț i de spionaj este fiin ța uman ă
care, prin statutul și atribu țiile profesionale, de ține acces la informa țiile de interes

27 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://sis.md/ro/activitatea-informativa-externa (vizitat
06.05.2014)
28 Legea R.M. privind secretul de stat, Nr.245 din 27 .11.2008 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.45-46 din 27.02.2009

32 pentru o entitate str ăin ă, care poate influen ța luarea unor decizii sau deveni canal de
transmitere a unor mesaje în detrimentul intereselo r ță rii.
Activitatea contrainformativ ă const ă din ansamblul m ăsurilor, ac țiunilor,
opera țiunilor și procedeelor desf ăș urate de c ătre Serviciu în scopul protej ării
procesului de decizie politico-statal, protej ării institu țiilor statului și a societ ăț ii fa ță
de riscurile și amenin ță rile la adresa securit ăț ii Republicii Moldova, identific ării
inten țiilor, planurilor și obiectivelor activit ăț ii subversive, spionajului sau a crimei
organizate ce pericliteaz ă securitatea statului, prevenirea, contracararea sa u
neutralizarea materializ ării acestora, studierea organiz ării, metodelor, capacit ăț ilor și
caracteristicilor p ărții adverse, urmate de ac țiuni de depistare, prevenire și
contracarare. 29
Contraspionajul este componenta specializat ă a activit ăț ii contrainformative prin
care se identific ă planurile și obiectivele spionajului și se asigur ă prevenirea,
contracararea sau neutralizarea ac țiunilor acestuia. Metodologia operativ ă defensiv ă
se bazeaz ă pe studiul organiz ării, metodelor, capacit ăț ilor și caracteristicilor
mijloacelor p ărții adverse, urmate de prevenire și contracarare, combinate cu m ăsuri
specifice de securitate; cînd ac țiunea ostil ă este iminent periculoas ă se aplic ă m ăsurile
prev ăzute de lege. 30
Activit ăț ile pe linia contrainforma țiilor militare sunt orientate în vederea realiz ării
într-o concep ție unitar ă a m ăsurilor de identificare, prevenire și anihilare a factorilor
cu poten țial de periclitare pe dimensiunea militar ă a securit ăț ii de stat a Republicii
Moldova.
Drept prioritare constituie activit ăț ile de competen ță desf ăș urate în scopul
asigur ării protec ției fa ță de factorii subversivi din exterior și interior, precum și
contracar ării ac țiunilor ce au drept scop prejudicierea intereselor securit ăț ii Republicii
Moldova, cum ar fi: spionaj, tr ădare de Patrie, tentative de transmitere ale unor d ate

29 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://sis.md/ro/contraspionaj (vizitat 06.05.2014)
30 Not ă informativ ă la proiectul Legii privind activitatea contrainfor mativ ă și activitatea informativ ă extern ă //
http://www.sis.md/ro/transparenta-decizionala/nota- informativa-proiectul-legii-privind-activitatea-con trainformativa-si
(vizitat 06.05.2014)

33 ce cad sub inciden ța informa țiilor clasificate ș.a. Consolidarea unei centuri de
siguran ță sub aspect contrainformativ în componentele For țelor Armate ale
Republicii Moldova contribuie la asigurarea climatu lui na țional, cît și a celui regional
de securitate.
Desf ăș urarea activit ăț ii informative/contrainformative în alte scopuri de cît cele
men ționate de prezenta lege nu se admite. Desf ăș urarea activit ăț ii informative/
contrainformative cu înc ălcarea legisla ției atrage dup ă sine r ăspundere.
Activitatea de informa ții/contrainforma ții are drept obiective :
(a) ap ărarea democra ției și ordinii constitu ționale, precum și a celorlalte valori
supreme garantate de Constitu ție;
(b) realizarea obiectivelor de securitate na țional ă, protejarea și promovarea
intereselor strategice ale Republicii Moldova;
(c) protejarea exercit ării neîngr ădite a drepturilor și libert ăț ilor fundamentale ale
omului, a siguran ței cet ăț eanului în cadrul statului de drept;
(d) ap ărarea împotriva agresiunii armate, terorismului, cr imei organizate,
submin ării intereselor economice na ționale, a sabotajelor, și a altor ac țiuni și
fenomene care pericliteaz ă func ționarea normal ă a institu țiilor democratice;
(e) sus ținerea informativ ă și contrainformativ ă a for țelor armate ale RM și a
misiunilor acestora pe teritoriul na țional și în afara grani țelor.

Asigurarea securit ății informa ționale .
Spa țiul cibernetic ajunge s ă reprezinte o platform ă confortabil ă pentru preg ătirea
și efectuarea crimelor informatice, a actelor de ter orism cibernetic și a altor ac țiuni,
menite s ă afecteze, direct sau indirect, securitatea na țional ă. Astfel, penetrarea
sistemelor informa ționale sau de comunica ții electronice ale autorit ăț ilor
administra ției publice și ale altor institu ții și întreprinderi de stat sau private, în cadrul
cărora se gestioneaz ă informa ție sensibil ă, poate duce la compromiterea
confiden țialit ăț ii, integrit ăț ii sau disponibilit ăț ii acestei informa ții, și, prin urmare, la
cauzarea prejudiciilor financiare sau de alt ă natur ă, inclusiv la afectarea securit ăț ii
statului. De asemenea, penetrarea sistemelor inform atice aferente infrastructurii

34 critice ale Republicii Moldova poate duce la ob ținerea controlului neautorizat asupra
acestor sisteme, și, în consecin ță , la afectarea proceselor economice, sociale, polit ice,
informa ționale, militare etc.
Totodat ă, natura global ă a sistemelor informa ționale și a re țelelor de comunica ții
electronice, precum și natura transna țional ă a criminalit ăț ii informatice necesit ă o
coordonare strîns ă între toate institu țiile responsabile atît la nivelul na țional, cît și la
nivel global. 31
În acest context, una dintre misiunile primordiale este prevenirea și combaterea
agresiunilor din mediul virtual, intern sau extern, îndreptate spre sistemele
informatice și de comunica ții electronice de importan ță statal ă. Aceast ă misiune este
realizat ă, în conformitate cu legisla ția în vigoare, prin intermediul urm ătoarelor
procese opera ționale:
a. elaborarea propunerilor privind asigurarea securit ăț ii informatice, elaborarea
și promovarea politicii de stat și exercitarea controlului în domeniul asigur ării
protec ției informa ției atribuite la secretul de stat în spa țiul cibernetic;
b. crearea, asigurarea func țion ării și securit ăț ii sistemelor guvernamentale de
comunica ții electronice, elaborarea strategiei și realizarea politicii na ționale
în domeniul cre ării, administr ării și asigur ării func țion ării și securit ăț ii
sistemelor speciale de comunica ții electronice;
c. asigurarea conducerii ță rii, a ministerelor, departamentelor și a altor autorit ăț i
publice, inclusiv și în str ăin ătate, conform Nomenclatorului întocmit de
Guvern, cu leg ătur ă guvernamental ă, cifrat ă, secret ă și cu alte tipuri de
telecomunica ții, organizarea și asigurarea siguran ței exploat ării lor;
d. depistarea emiterilor radio ale mijloacelor radioel ectronice emi ță toare a c ăror
activitate pericliteaz ă securitatea de stat. 32

Asigurarea securit ății economice .

31 Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind protec ția reciproc ă a informa țiilor
clasificate, Nr. 14529 din 17.07.2013, avizat la 31 .07.2013 // http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398
(vizitat 15.05.2014)
32 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://sis.md/ro/asigurarea-securitatii-information ale (vizitat
06.05.2014)

35 Valorificarea informa țiilor se efectueaz ă preponderent de c ătre institu țiile cu
putere decizional ă din țar ă, prin m ăsuri administrative, legislative, penale și
contraven ționale, economice, politice și sociale.
Activit ăț ile sunt efectuate în vederea ob ținerii informa țiilor utile și indispensabile
la securizarea atributelor economice de baz ă ale ță rii, cum este suveranitatea
economic ă și financiar ă, ap ărarea, precum și promovarea intereselor economiei
na ționale, în țar ă și în exterior. În acest scop, prin investiga ții și m ăsuri speciale, sunt
identifica ți preventiv factorii din interiorul ță rii și din exterior, care se prezint ă a avea
direc țion ări și efecte cu caracter distructiv. 33
Principale segmente ale securit ăț ii economice, monitorizate și protejate, sunt
securitatea energetic ă, financiar ă, bancar ă și nebancar ă, securitatea ramurilor
strategice ale economiei na ționale și a întreprinderilor de importan ță vital ă, inclusiv
prin prevenirea situa țiilor excep ționale.
În acela și timp, sunt realizate activit ăț i de prevenire și combatere a crimei
organizate transfrontaliere și a finan ță rii mi șcărilor cu caracter extremist-terorist.
Manifest ările de corup ție de asemenea pot constitui obiect de investiga ție, dac ă
afecteaz ă direct sau indirect securitatea na țional ă.34

Combaterea terorismului.
Un domeniu distinct de activitate îl constituie imp lementarea politicilor na ționale
de protec ție antiterorist ă, investigarea operativ ă și coordonarea activit ăț ilor de
combatere a acestui fenomen. Fiind o structur ă cu capacit ăț i anticipative consolidate
și capacilit ăț i de r ăspuns, Serviciul are drept sarcin ă de bază prevenirea și combaterea
terorismului – unul dintre cele mai grave riscuri l a adresa securit ăț ii na ționale și
interna ționale.
Componenta informativ ă asigur ă culegerea informa țiilor privind evolu țiile
purt ătoare de risc, în contextul aspira țiilor regionale ale structurilor terorismului

33 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://sis.md/ro/asigurarea-securitatii-economice (vizitat
06.05.2014)
34 Legea R.M. cu privire la prevenirea și combaterea sp ălării banilor și finan ță rii terorismului, Nr.190 din 26.07.2007
publicat ă în M.O. al R.M nr.141-145 din 07.09.2007

36 interna țional și manifest ărilor elementului radical-extremist intern. Subunit ăț ile
specializate planific ă și realizeaz ă activit ăț i de prevenire și descoperire a
amenin ță rilor ce vizeaz ă preg ătirea de acte teroriste.
Centrul Antiterorist al S.I.S. este organul respons abil de coordonarea tehnic ă a
măsurilor de prevenire și combatere a terorismului desf ăș urate de c ătre autorit ăț ile
publice competente. Sarcinile de baz ă sînt evaluarea amenin ță rilor teroriste la
securitatea na țional ă, acumularea și analiza informa țiilor despre starea și tendin țele de
extindere a fenomenului, asigurarea unui schimb per tinent de informa ții cu
autorit ăț ile care desf ăș oar ă activit ăț i de prevenire și combatere a terorismului,
inclusiv din str ăin ătate. 35
Deta șamentul cu Destina ție Special ă „ Alfa " al Serviciului de Informa ții și
Securitate este o subunitate specializat ă, cu sarcini în combaterea terorismului pe
teritoriul ță rii, precum și în localizarea, curmarea actelor de terorism împo triva
cet ăț enilor R.M. afla ți peste hotare, anihilarea activit ăț ii infrac ționale a grup ărilor de
crim ă organizat ă, eliberarea ostaticilor și re ținerea criminalilor da ți în urm ărire.
Evenimentele de impact care au avut loc în diferite ță ri ale lumii au f ăcut necesar ă
reorganizarea subunit ăț ii în vederea corel ării activit ăț ii cu noii factori de risc pentru
securitatea Republicii Moldova. 36
Ap ărarea împotriva actelor de terorism se realizeaz ă prin:
1. identificarea, monitorizarea și evaluarea constant ă a riscurilor și amenin ță rilor,
respectiv a vulnerabilit ăț ilor de aceast ă natur ă pe coordonatele securit ăț ii
na ționale;
2. protejarea teritoriului statului na țional, a popula ției și obiectivelor autohtone, a
reziden ților și obiectivelor str ăine fa ță de actele de terorism și faptele asimilate
acestora;

35 Acordul statelor-membre ale C.S.I. privind colabor area în scopul asigur ării tehnico-materiale a organelor competente
în domeniul combaterii terorismului și altor forme violente de manifestare a extremismul ui, semnat la A șgabat la 5
decembrie 2012, Nr. 3125 din 11.02.2013, avizat la 22.02.2013 //
http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
36 Pagina oficial ă a Serviciului de Informa ții și Securitate // http://sis.md/ro/combaterea-terorismului (vizitat
06.05.2014)

37 3. protejarea cet ăț enilor și obiectivelor moldovene ști din exterior de activit ăț i
subsumate ori asociate terorismului;
4. prevenirea implic ării cet ăț enilor moldoveni și a reziden ților str ăini din R.M. în
activit ăț i subsumate ori asociate terorismului interna țional;
5. participarea la eforturile interna ționale de prevenire și combatere a terorismului.
În literatura de specialitate se vorbe ște de trei nivele de combatere a terorismului:
I. Nivelul unu – politic și diplomatic:
– Negocieri;
– Schimburi în rela țiile diplomatice;
– Sanc țiuni;
– Op țiuni militare;
II. Nivelul doi – abordarea antiterorist ă:
– Analiza pericolului;
– Culegerea de informa ții;
– Studierea p ărților vulnerabile;
– Protec ția obiectivelor și demnitarilor;
– Siguran ța ac țiunilor;
– Siguran ța personalului;
– Siguran ța fizic ă;
III. Nivelul trei – reac ții tactice:
– Ac țiuni contrateroriste;
– Ac țiuni de r ăspuns;
– Reac ții tactice;
– Negocieri în problema ostaticilor;
– Lovituri de r ăspuns;
Prin urmare, analizînd direc țiile de activitate, putem caracteriza atribu țiile
Serviciului, care sunt men ționate în Art.7 Legii 753 privind S.I.S. :

38 a) elaborarea și realizarea, în limita competen ței sale, a unui sistem de m ăsuri
orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea urm ătoarelor ac țiuni care,
conform legisla ției, pericliteaz ă securitatea de stat, public ă și a persoanei:

ac țiunile îndreptate spre schimbarea prin violen ță a orînduirii
constitu ționale, subminarea sau lichidarea suveranit ăț ii, independen ței și
integrit ăț ii teritoriale a ță rii. (Aceste ac țiuni nu pot fi interpretate în
detrimentul pluralismului politic, realiz ării drepturilor și libert ăț ilor
constitu ționale ale omului);

activitatea ce contribuie, în mod direct sau indire ct, la desf ăș urarea de
ac țiuni militare împotriva ță rii sau la declan șarea r ăzboiului civil;

ac țiunile militare sau alte ac țiuni violente care submineaz ă temeliile
statului;

ac țiunile care au ca scop r ăsturnarea prin violen ță a autorit ăț ilor publice
legal alese;

ac țiunile care favorizeaz ă apari ția de situa ții excep ționale în transport,
telecomunica ții, la unit ăț ile economice și cele de importan ță vital ă;

spionajul, adic ă transmiterea informa țiilor ce constituie secret de stat altor
state, precum și ob ținerea ori de ținerea ilegal ă a informa țiilor ce constituie
secret de stat în vederea transmiterii lor unor sta te str ăine sau structuri
anticonstitu ționale;

tr ădarea manifestat ă prin acordarea de ajutor unui stat str ăin în desf ăș urarea
de activit ăț i ostile împotriva Republicii Moldova;

ac țiunile care lezeaz ă drepturile și libert ăț ile constitu ționale ale cet ăț enilor
și pun în pericol securitatea de stat; 37

preg ătirea și comiterea atentatelor la via ța, s ănătatea și inviolabilitatea
persoanelor oficiale supreme ale ță rii, a oamenilor de stat și frunta șilor vie ții
publice din alte state afla ți în Republica Moldova;

37 Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.1 2.1999 publicat ă în
M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999

39
sustragerea de armament, muni ții, tehnic ă de lupt ă, substan țe explozive,
radioactive, otr ăvitoare, narcotice, toxice și de alt ă natur ă, contrabanda cu
acestea, producerea, folosirea, transportarea și p ăstrarea lor ilegal ă, dac ă
prin aceasta se aduce atingere intereselor de asigu rare a securit ăț ii de stat;

constituirea de organiza ții sau grup ări ilegale care pericliteaz ă securitatea de
stat sau participarea la activitatea acestora;
b) protec ția secretului de stat, exercitarea controlului priv ind asigurarea p ăstr ării
și prevenirii scurgerii informa țiilor ce constituie secret de stat și altor informa ții
importante pentru stat;
c) crearea, asigurarea func țion ării și securit ăț ii sistemelor guvernamentale de
telecomunica ții, elaborarea strategiei și realizarea politicii na ționale în domeniul
cre ării, administr ării și asigur ării func țion ării și securit ăț ii sistemelor speciale de
telecomunica ții;
d) desf ăș urarea activit ăț ii de combatere a terorismului, finan ță rii și asigur ării
materiale a actelor teroriste;
e) asigurarea tehnic ă a intercept ării comunic ărilor efectuate prin intermediul
re țelelor de comunica ții electronice, cu utilizarea unor mijloace tehnice speciale,
conectate, în caz de necesitate, la echipamentul fu rnizorilor de re țele și/sau servicii de
comunica ții electronice. 38
Ob ținerea informa țiilor pertinente în limitele rezonabile de timp des pre evolu ții cu
pericol pentru securitatea na țional ă este esen țial ă pentru men ținerea ordinii
constitu ționale și securit ăț ii interne a Republicii Moldova. În vederea ripost ării
eficiente amenin ță rilor la adresa securit ăț ii, Serviciul de Informa ții și Securitate
dezvolt ă o cooperare interna țional ă și pe interiorul ță rii.
Cooperarea interna țional ă la care particip ă Serviciul de Informa ții și Securitate
este important ă pentru ob ținerea de informa ții despre situa țiile de criz ă pe plan

38 Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.1 2.1999 publicat ă în
M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999

40 regional, prevenirea prolifer ării armelor de distrugere în mas ă, traficului ilegal de
arme, droguri și fiin țe umane.

2.2 Drepturile și obliga țiile Serviciului de Informa ții și Securitate
În societatea omeneasc ă ac țiunile omului sunt determinate de trebuin țele sale.
Aceste ac țiuni, individuale sau și comune ale unor indivizi din societate, trebuie î ns ă
limitate pentru c ă, în mod inerent, interesele personale ale unuia vi n deseori în
conflict cu cele ale altuia, ceea ce ar putea d ăuna îns ăș i existen ței societ ăț ii. 39
Diversitatea și complexitatea rela țiilor sociale fac necesar ă organizarea și
reglementarea raporturilor dintre oameni sau grupur i de oameni, pentru a face
posibil ă convie țuirea în cadrul societ ăț ii. Dreptul unui om poate fi îngr ădit și prin
abuz, exercitat de o alt ă persoan ă sau grup ă de persoane.
Serviciul de Informa ții și Securitate în vitutea atribu țiilor sale are drepturi și
obliga ții men ționate în Legea Nr.753 privind S.I.S. din 1999. Pri n urmare Serviciul
are dreptul :
a) să efectueze, în conformitate cu legisla ția, m ăsuri operative de investiga ții;
b) să întreprind ă m ăsuri de profilaxie a infrac țiunilor, care, conform legisla ției, țin
de competen ța Serviciului;
c) să antreneze, în condi țiile prev ăzute de legisla ție, în mod deschis sau secret
(inclusiv și în calitate de colaboratori netitulari), persoane , cu acordul acestora, în
vederea contribuirii la îndeplinirea atribu țiilor ce-i revin Serviciului. Împuternicirile
colaboratorilor netitulari sînt stabilite prin acte le departamentale ale Serviciului;
d) să foloseasc ă, în baz ă de contract sau în țelegere verbal ă, în limitele necesare
pentru efectuarea m ăsurilor operative de investiga ții, înc ăperile de serviciu, alte
bunuri ale întreprinderilor, institu țiilor, organiza țiilor de stat, ale forma țiunilor
militare, precum și înc ăperile și alte bunuri ale cet ăț enilor;
e) să utilizeze, în caz de extrem ă necesitate, în interes de serviciu, mijloacele de
telecomunica ții ale întreprinderilor, institu țiilor și organiza țiilor, indiferent de tipul de

39 http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept (vizitat 13.05.2014)

41 proprietate, precum și ale asocia țiilor ob ște ști și cet ăț enilor, cu consim ță mîntul
acestora;
f) să utilizeze, în cazurile care nu sufer ă amînare, mijloacele de transport ale
întreprinderilor, institu țiilor și organiza țiilor, indiferent de tipul de proprietate,
precum și ale asocia țiilor ob ște ști, cet ăț enilor, cu excep ția celor ce apar țin institu țiilor
str ăine și persoanelor cu imunitate diplomatic ă. La cererea proprietarilor mijloacelor
de transport, Serviciul le compenseaz ă, în modul stabilit de legisla ție, cheltuielile sau
prejudiciile pricinuite;
g) să efectueze re ținerea administrativ ă a persoanelor care au comis delicte ce țin
de tentativa de p ătrundere și de p ătrunderea pe teritoriul pus sub paz ă special ă al
obiectivelor cu regim special și al altor obiective p ăzite, precum și s ă controleze
actele de identitate ale acestor persoane, s ă le cear ă explica ții, s ă efectueze
perchezi ția lor corporal ă, controlul și ridicarea obiectelor și actelor ce le apar țin;
h) să întocmeasc ă procese-verbale cu privire la contraven ții administrative
(Proiectarea sau producerea f ără scop de comercializare, de ținerea sau utilizarea
ilegal ă a mijloacelor tehnice speciale pentru ob ținerea ascuns ă a informa ției;
Înc ălcarea regulilor de import, export, proiectare, pro ducere și comercializare a
mijloacelor tehnice speciale pentru ob ținerea ascuns ă a informa ției, nerespectarea
altor condi ții de licen țiere; Înc ălcarea regimului secret în cadrul autorit ăț ilor publice
și al altor persoane juridice; Secretizarea/desecret izarea neîntemeiat ă a
informa țiilor)40 ;
i) să înainteze autorit ăț ilor publice, administra ției întreprinderilor, institu țiilor și
organiza țiilor, indiferent de tipul de proprietate, precum și asocia țiilor ob ște ști,
indica ții executorii privind înl ăturarea cauzelor și condi țiilor care contribuie la
realizarea amenin ță rilor securit ăț ii de stat.
j) să ob țin ă, pe gratis, de la autorit ăț ile publice, întreprinderi, institu ții și
organiza ții, indiferent de tipul de proprietate, informa ții necesare pentru exercitarea
atribu țiilor ce revin Serviciului;

40 Codul Contraven țional al R.M., Nr.218-XVI din 24.10.2008 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.3-6 din 16.01.2009

42 k) să elaboreze coduri de stat și mijloace tehnice de cifrare, s ă execute lucr ări de
cifru în cadrul Serviciului, precum și s ă exercite controlul asupra respect ării
regimului de secretizare la manipularea informa țiilor cifrate în cadrul subdiviziunilor
de cifru ale autorit ăț ilor publice, întreprinderilor, institu țiilor și organiza țiilor,
indiferent de tipul de proprietate;
l) să creeze, în modul stabilit de legisla ție, întreprinderi, institu ții, organiza ții și
subdiviziuni necesare pentru îndeplinirea atribu țiilor ce revin Serviciului și pentru
asigurarea activit ăț ii lui;
m) să antreneze, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne, for țele și
mijloacele acestuia la ac țiuni de asigurare a securit ăț ii de stat;
n) să creeze subdiviziuni publice și acoperite cu destina ție special ă în scopul
execut ării atribu țiilor ce revin Serviciului;
o) să efectueze expertize criminalistice și de alt ă natur ă, precum și cercet ări ce țin
de competen ța Serviciului;
p) să deta șeze în autorit ăț ile publice, la întreprinderi, institu ții și organiza ții de
stat, în modul prev ăzut de Guvern, și în cele private cu acordul conduc ătorilor
acestora, ofi țeri de informa ții și securitate pentru a ocupa func ții în cadrul lor, ace știa
continuînd s ă îndeplineasc ă serviciul special;
q) să stabileasc ă rela ții cu serviciile speciale și organele de drept str ăine;
r) să încheie, în modul stabilit și în limitele competen ței sale, acorduri
interna ționale;
s) să dispun ă de reprezentan ți oficiali ai Serviciului în ță ri str ăine, de comun
acord cu serviciile speciale sau cu organele de dre pt ale acestor ță ri, în scopul
combaterii mai eficiente a infrac țiunilor cu caracter interna țional;
t) să întreprind ă m ăsuri pentru asigurarea securit ăț ii proprii; 41
u) să se foloseasc ă, în scop conspirativ, de acte care codific ă identitatea
persoanelor cu func ții de r ăspundere, apartenen ța departamental ă a subdiviziunilor,

41 Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.1 2.1999 publicat ă în
M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999

43 organiza țiilor, înc ăperilor și mijloacelor de transport ale organelor care exerc it ă
activitate operativ ă de investiga ții, precum și identitatea persoanelor care colaboreaz ă
cu aceste organe în mod confiden țial;
v) să desf ăș oare cercet ări știin țifice pe probleme ce țin de securitatea de stat;
w) să creeze grupuri de lucru în componen ța ofi țerilor de informa ții și securitate și
speciali știlor invita ți de la alte autorit ăț i publice pentru desf ăș urarea cercet ărilor pe
probleme importante ce țin de asigurarea securit ăț ii de stat;
x) să efectueze preg ătirea și reciclarea personalului Serviciului, inclusiv în
str ăin ătate, s ă preg ăteasc ă, în baz ă de compensare sau gratuit, cadre pentru serviciile
speciale str ăine.
Nu este admis ă utilizarea drepturilor acordate Serviciului pentru îndeplinirea unor
obliga ții care nu sînt prev ăzute de legisla ție, în caz contrar, asupra ofi țerului se va
răsfrînge urm ătoarele sanc țiuni disciplinare: mustrarea; mustrarea aspr ă;
retrogradarea; prevenirea despre necorespundere par țial ă func ției; eliberarea din
serviciu.
Serviciul de Informa ții și Securitate este obligat :
a) să informeze Parlamentul, Pre ședintele Republicii Moldova, Guvernul și alte
autorit ăț i publice asupra problemelor ce țin de interesele securit ăț ii de stat;
b) să ob țin ă date informative în interesul asigur ării securit ăț ii Republicii Moldova,
sporirii poten țialului ei economic, tehnico- știin țific și defensiv, cre ării condi țiilor
pentru promovarea politicii ei externe și interne;
c) să descopere, s ă previn ă și s ă contracareze activitatea informativ ă și subversiv ă
a serviciilor și organiza țiilor speciale str ăine, precum și a unor persoane aparte,
orientat ă spre prejudicierea securit ăț ii Republicii Moldova;
d) să descopere, s ă previn ă și s ă contracareze infrac țiunile ale c ăror urm ărire
penal ă țin, conform legisla ției, de competen ța Serviciului, s ă caute persoanele care au
comis ori sînt suspectate de comitere a unor atare infrac țiuni; 42

42 Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.1 2.1999 publicat ă în
M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999

44 e) să întreprind ă m ăsuri de asigurare contrainformativ ă a Ministerului Ap ărării,
Ministerului Afacerilor Interne, altor forma țiuni militare, create în condi țiile legii,
precum și a organelor de control și vamale;
f) să asigure conducerea ță rii, a ministerelor, departamentelor și a altor autorit ăț i
publice, inclusiv și în str ăin ătate, conform Nomenclatorului întocmit de Guvern, c u
leg ătur ă guvernamental ă, cifrat ă, secret ă și cu alte tipuri de telecomunica ții; s ă
organizeze și s ă asigure siguran ța exploat ării lor;
g) să asigure, în limita competen ței sale, siguran ța obiectivelor complexului
defensiv, sistemului financiar-bancar, energetic, d e transport și telecomunica ții și a
obiectivelor de importan ță vital ă, a sistemelor informa ționale și de telecomunica ții, a
cercet ărilor știin țifice;
h) să exercite controlul privind asigurarea p ăstr ării informa țiilor ce constituie
secret de stat; s ă participe la elaborarea și realizarea m ăsurilor de protejare a
informa țiilor ce constituie secret de stat în autorit ăț ile publice, forma țiunile militare,
la întreprinderi, institu ții și organiza ții, indiferent de tipul de proprietate; s ă
întreprind ă, în modul stabilit, m ăsuri legate de accesul cet ăț enilor la informa țiile ce
constituie secret de stat;
i) la cererea conduc ătorilor autorit ăț ilor publice, în condi țiile legii, s ă verifice și s ă
ofere date cu privire la persoanele ce urmeaz ă a fi încadrate în autorit ăț ile publice;
j) s ă întreprind ă, în comun cu alte autorit ăț i publice, m ăsuri de asigurare a
securit ăț ii institu țiilor Republicii Moldova situate pe teritoriul alto r state și a
cet ăț enilor ei afla ți în str ăin ătate;
k) să participe, în limita competen ței sale și în colaborare cu Poli ția de Frontier ă
din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, la asigurarea controlului frontierei de
stat a Republicii Moldova;
l) s ă acorde, prin for țe și mijloace disponibile, inclusiv tehnice, sprijin o rganelor
afacerilor interne și altor organe de drept la combaterea criminalit ăț ii;
m) să depisteze emiterile radio ale mijloacelor radioele ctronice emi ță toare a c ăror
activitate pericliteaz ă securitatea de stat;

45 n) să participe, în conformitate cu legisla ția, la solu ționarea problemelor ce țin de
acordarea și retragerea cet ăț eniei Republicii Moldova, intrarea/ie șirea în/din țar ă a
cet ăț enilor republicii, și a str ăinilor, precum și de respectarea regimului de ședere a
str ăinilor în țar ă;
o) să men țin ă în stare bun ă preg ătirea de mobilizare a Serviciului, s ă formeze
necesit ăț ile și s ă țin ă eviden ța rezervelor efectivului;
p) în limita competen ței sale, s ă planifice, s ă desf ăș oare activit ăț i și s ă prezinte
organelor abilitate informa țiile necesare pentru asigurarea securit ăț ii militare a
statului;
q) la declararea st ării de asediu sau de r ăzboi, în limita competen ței sale, s ă
coordoneze cu Statul Major General al For țelor Armate m ăsurile de men ținere a
regimului st ării de asediu sau de r ăzboi și s ă participe la asigurarea opera țiilor de
ap ărare a ță rii. 43

2.3 Serviciul de Informa ții și Securitate ca subiect al activit ății
speciale de investiga ții
Activitatea special ă de investiga ții reprezint ă o procedur ă cu caracter secret și/sau
public, efectuat ă de autorit ăț ile competente, cu sau f ără utilizarea echipamentelor
tehnice speciale, în scopul culegerii de informa ții necesare pentru prevenirea și
combaterea criminalit ăț ii, asigurarea securit ăț ii statului, ordinii publice, ap ărarea
drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, descoperire a și cercetarea
infrac țiunilor. 44
Sarcinile activit ăț ii speciale de investiga ții sînt:
a) relevarea atentatelor criminale, prevenirea, curmar ea infrac țiunilor și
identificarea persoanelor care le organizeaz ă și/sau le comit ;

43 Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.753 din 23.1 2.1999 publicat ă în
M.O. al R.M Nr.156 din 31.12.1999
44 Legea R.M. privind activitatea special ă de investiga ții, Nr.59 din 29.03.2012 publicat ă în M.O. al R.M nr.113-118 din
08.06.2012

46 Relevarea atentatelor criminale – descoperirea unor semne faptelor ilicite deja
comise, în curs de s ăvîr șire, în faza de preg ătire sau tentativ ă care prezint ă un prericol
social sporit prin intermediul for ței și mijloacelor A.S.I.;
Prevenirea infrac țiunilor , în sens strict, este reac ția privind m ăsuri de drept penal
împotriva f ăptuitorului; în sens larg – promovarea unor politic i de înl ăturare a
înfrac țiunilor, cauzelor și condi țiilor de înc ălcare a legii, prevenirea lor fiind un
succes în lupta cu criminalitatea;
Curmarea – interven ția organelor de specialitate în cazul infrac țiunii neconsumate
la etapa de preg ătire sau tentativ ă și împiedicarea producerii faptelor ilicite (cel mai
des are loc re ținerea în flagrant a f ăptuitorului).
Identificarea persoanelor – stabilirea personalit ăț ii la comiterea nemijlocit ă a
infrac țiunii în cazul participa ției acesteia.
b) descoperirea și cercetarea infrac țiunilor ;
Descoperirea infrac țiunii cuprinde m ăsuri organiza țional-operative, criminalistice,
procesuale, penale – desf ăș urate în temeiul legii de c ătre organele abilitate cu aceste
atribu ții, solu ționarea cauzei penale întru-un proces echitabil, as tfel ca orice persoan ă
care a s ăvîr șit infrac țiunea, s ă fie condamnat ă, iar persoanle nevinovate s ă nu fie trase
la r ăspundere penal ă.
Cercetarea infrac țiunilor – activitate desf ăș urat ă de organele de urm ărire penal ă
pentru strîngerea și verificarea probelor cu privire la s ăvîr șirea unei infrac țiuni și
pentru descoperirea și prinderea infractorului. 45
c) căutarea persoanelor disp ărute f ără urm ă ori a celor care se ascund de
organele de urm ărire penal ă sau de instan ța de judecat ă ori se eschiveaz ă
de la executarea pedepsei ;
Persoanele disp ărute f ără urm ă ori acelea ce se exhiveaz ă, sunt c ăutate prin
intermediul mai multor mijloace și procedee, chiar și apelînd la Biroul Na țional
Central INTERPOL 46 , EUROPOL 47 , SELEC, CCPESE;

45 DEX . Bucure ști: Ed. Univers Enciclopedic, 2009 // http://dexonline.ro/definitie/cercetare (vizitat 08.04.2014)

47 d) depistarea bunurilor provenite din activit ăți ilegale și colectarea probelor
privind aceste bunuri ;
e) colectarea de informa ții despre posibile evenimente și/sau ac țiuni ce ar
putea pune în pericol securitatea statului .
Ap ărarea intereselor statului vizeaz ă ac țiuni ce pun în pericol securitatea statului
altele decît cele prev ăzute de legea penal ă și încriminate deinfrac țiuni. Obiectivul
securit ăț ii na ționale al Republicii Moldova este de a asigura și ap ăra independen ța,
suveranitatea, integritatea teritorial ă, ordinea constitu țional ă, dezvoltarea
democratic ă, securitatea intern ă și a consolida statalitatea Republicii Moldova, care
constituie un proces identic cu cel de edificare a identit ăț ii na ționale a poporului
Republicii Moldova.
În calitate de subiect al A.S.I. , Serviciul devine titular de drepturi și obliga ții
stabilite de Legea 59 privind A.S.I. Dup ă volumul exercit ării A.S.I., Serviciul de
Informa ții și Securitate are un volum deplin de exerci țiu. În scopul organiz ării și
realizării activit ăț ii speciale de investiga ții, subdiviziunile specializate din cadrul
S.I.S. efectueaz ă activitatea special ă de investiga ții prin prisma competen țelor:

a crea sisteme informa ționale pentru a asigura realizarea sarcinilor
activit ăț ii speciale de investiga ții;

a încheia acorduri cu privire la folosirea înc ăperilor de serviciu, a
locuin țelor, a mijloacelor de transport, a bunurilor între prinderilor,
institu țiilor, organiza țiilor, unit ăț ilor militare, precum și a altor bunuri ale
persoanelor fizice și juridice;

a confec ționa și a folosi, în cadrul efectu ării m ăsurilor speciale de
investiga ții, acte care codific ă identitatea persoanelor cu func ții de
răspundere, a subdiviziunilor, organiza țiilor, înc ăperilor și mijloacelor de
transport, precum și identitatea colaboratorilor confiden țiali;

46 HOT ĂRÎREA Guvernului cu privire la Biroul central na țional Interpol din Republica Moldova Nr. 294 din
10.05.1995 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.033 din 15.06.1995
47 Strategic cooperation agreement between the Republ ic of Moldova and The European Police Office //
https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/f lags/moldova.pdf (vizitat 13.05.2014)

48
a achizi ționa mijloace tehnice speciale, cum ar fi: aparate de înregistrare
video și audio, de fotografiat, alte mijloace tehnice mode rne pentru
ob ținerea în secret a informa ției;

a înfiin ța, în modul stabilit de lege, întreprinderi, organi za ții și subdiviziuni
în vederea solu țion ării sarcinilor. 48
Pentru realizarea sarcinilor A.S.I., conform art.18 Legii 59 privind activitatea
special ă de investiga ții și art.132² al Codului de Procedur ă Penal ă, Serviciul poate
efectua urm ătoarele m ăsuri speciale de investiga ții :
a) cu autorizarea judec ătorul de instruc ție, la demersul procurorului :

cercetarea domiciliului și/sau instalarea în el a aparatelor ce asigur ă
supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și de
filmat;

supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloace lor tehnice ce asigur ă
înregistrarea;

interceptarea și înregistrarea comunic ărilor și imaginilor;

re ținerea, cercetarea, predarea, perchezi ționarea sau ridicarea trimiterilor
po ștale;

monitorizarea conexiunilor comunica țiilor telegrafice și electronice;

monitorizarea sau controlul tranzac țiilor financiare și accesul la informa ția
financiar ă;

documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și
localizarea sau urm ărirea prin sistem de pozi ționare global ă (G.P.S.) ori
prin alte mijloace tehnice;

colectarea informa ției de la furnizorii de servicii de comunica ții electronice;
b) cu autorizarea procurorului :

identificarea abonatului, proprietarului sau a util izatorului unui sistem de
comunica ții electronice ori al unui punct de acces la un sis tem informatic;

48 Legea R.M. privind activitatea special ă de investiga ții, Nr.59 din 29.03.2012 publicat ă în M.O. al R.M nr.113-118 din
08.06.2012

49
urm ărirea vizual ă;

controlul transmiterii banilor sau a altor valori m ateriale extorcate;

investiga ția sub acoperire;

supravegherea transfrontalier ă;

livrarea controlat ă;

colectarea mostrelor pentru cercetarea comparat ă;

cercetarea obiectelor și documentelor;

achizi ția de control;
c) cu autorizarea conduc ătorului subdiviziunii specializate :

chestionarea;

culegerea informa ției despre persoane și fapte;

identificarea persoanei. 49
Temeiurile pentru efectuarea m ăsurilor speciale de investiga ții sînt: actele
procesuale de dispozi ție ale ofi țerului de urm ărire penal ă, ale procurorului sau ale
judec ătorului de instruc ție în cauzele penale aflate în procedura acestora; interpel ările
organiza țiilor interna ționale și ale autorit ăț ilor de drept ale altor state în conformitate
cu tratatele interna ționale la care Republica Moldova este parte; cereri le de comisie
rogatorie ale organelor de drept ale altor state în conformitate cu tratatele
interna ționale la care Republica Moldova este parte.
Procurorul coordoneaz ă, conduce și controleaz ă efectuarea m ăsurii speciale de
investiga ții sau desemneaz ă un ofi țer de urm ărire penal ă pentru realizarea acestor
ac țiuni. În cazurile infrac țiunilor flagrante, precum și atunci cînd exist ă circumstan țe
ce nu permit amînare, procurorul este în drept s ă autorizeze masurile speciale de
investiga ții ce st ă în competen ța judec ătorului de instruc ție, îns ă este obligat în decurs
de 24 de ore s ă prezinte materialele și argumentarea necesit ăț ii efectu ării autoriza ției,
prin urmare juedc ătorului de instruc ție îi r ămîne s ă confirme legalitatea efectu ării
acestor ac țiuni, dac ă a șa și sunt.50

49 Codul de Procedur ă Penal ă al R.M., Nr.122-XV din 14.03.2003 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.104-110 din 07.06.2003
50 Ibidem

50 2.4 Ofi țerul de informa ții al Serviciului de Informa ții și Securitate
Ofi țerul de informa ții este persoana angajat ă în baz ă de contract în Serviciul de
Informa ții și Securitate al Republicii Moldova care desf ăș oar ă, în condi țiile legii,
activitate specializat ă în vederea exercit ării atribu țiilor Serviciului, efectueaz ă
asigurarea logistic ă și juridică a acestei activit ăț i, selec ția, formarea, specializarea și
perfec ționarea ofi țerilor de informa ții. Domeniile de activitate ale ofi țerilor de
informa ții și func țiile încadrate cu ace știa sînt stabilite prin acte normative ale
Serviciului.
Condi țiile de angajare în cadrul Serviciului de Informa ții și Securitate sunt
urm ătoarele: de a atinge vîrsta de cel pu țin 21 de ani și are capacitate deplin ă de
exerci țiu; s ă fie cet ăț ean al Republicii Moldova și nu de ține cet ăț enia unui alt stat; s ă
fie devotat ă Republicii Moldova; s ă aib ă preg ătire profesional ă, calificare, stare de
sănătate, capacit ăț i fizice și psihologice necesare ocup ării func ției; s ă corespund ă
criteriilor de securitate; s ă posede limba de stat; se oblig ă, pîn ă la angajare în
Serviciu, s ă renun țe, dup ă caz, la calitatea de membru al unui partid, al une i alte
organiza ții social-politice, de membru al unui organ de cond ucere sau de fondator al
unui agent economic, precum și la orice alt ă calitate incompatibil ă cu statutul de
ofi țer de informa ții.
Candidatul este supus unui examen medical complex de o comisie specializat ă din
cadrul institu ției medico-sanitare a Serviciului, din contul buget ului de stat, pentru a
se stabili aptitudinea lui de îndeplinire a servici ului în func ția de ofi țer de informa ții.
Verificarea de securitate are loc cu acordul candidatului și se extinde asupra
so ției/so țului, rudelor pîn ă la al doilea grad inclusiv, precum și asupra unor alte
persoane care domiciliaz ă împreun ă cu candidatul. Refuzul de a fi verificat are ca
efect neangajarea în func ția de ofi țer de informa ții. 51 Procedura verific ării de
securitate se stabile ște prin act normativ al Serviciului și presupune verificarea
datelor din eviden țele și înregistr ările operative, criminale și de alt ă natur ă, testarea

51 Legea R.M. privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicat ă în M.O. al R.M.
nr.171-174 din 02.11.2007

51 obligatorie a candidatului la detectorul comportame ntului simulat (poligraf) 52 ,
verificarea datelor cuprinse în declara ția cu privire la venituri și la proprietate,
culegerea de informa ții pe care legea le desemneaz ă ca reprezentînd obstacole în
vederea numirii într-o func ție sau desf ăș ur ării anumitelor activit ăț i, precum și
examinarea unor alte informa ții în vederea constat ării eligibilit ăț ii candidatului pentru
îndeplinirea func ției de ofi țer de informa ții și pentru lucrul cu informa ții secrete.
La angajare în Serviciu, ofi țerul de informa ții depune urm ătorul jur ămînt : „ Eu,
(prenumele și numele), con știent de drepturile și obliga țiile ce-mi revin în calitatea
de ofi țer de informa ții, jur s ă fiu devotat Patriei mele Republica Moldova, s ă
respect Constitu ția și legile ță rii, s ă ap ăr și s ă promovez valorile și interesele
na ționale ale Republicii Moldova, s ă ap ăr securitatea na țional ă, onoarea și
prestigiul Serviciului de Informa ții și Securitate, drepturile și libert ățile
fundamentale ale omului, s ă p ăstrez cu stricte țe secretul activit ății și misiunilor
încredin țate .”
La angajare în Serviciu, persoana ia cuno știn ță , contra semn ătur ă, de normele
deontologice 53 ale ofi țerului de informa ții și securitate. Ofi țerul de informa ții și
securitate:

va exercita profesia cu patriotism, ata șament fa ță de valorile și interesele
na ționale ale Republicii Moldova, în condi țiile respectului deplin fa ță de
drepturile și libert ăț ile fundamentale ale omului;

va desf ăș ura activitatea cu profesionalism, responsabilitate și bun ă credin ță ;

va ac ționa în conformitate cu prevederile legale și cu exigen țele profesiei;

nu va lua parte la nici o activitate ilegal ă și nu se va angaja în acte care
discrediteaz ă titlul de ofi țer de informa ții și securitate sau autoritatea
Serviciului de Informa ții și Securitate;

52 Legea R.M. privind aplicarea test ării la detectorul comportamentului simulat (poligra f), Nr.269 din 12.12.2008
publicat ă în M.O. al R.M. nr.57-58 din 20.03.2009
53 Legea R.M. privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicat ă în M.O. al R.M.
nr.171-174 din 02.11.2007

52
va contribui la îndeplinirea obiectivelor legitime ale Serviciului de
Informa ții și Securitate;

nu se va implica în nici o activitate sau rela ție contrar ă intereselor
Serviciului de Informa ții și Securitate capabil ă s ă afecteze evaluarea
obiectiv ă a faptelor la care se refer ă informa țiile;

nu va accepta nici un fel de promisiune sau avantaj care ar putea afecta
integritatea sa moral ă și exercitarea profesiei;

nu va utiliza metode de tortur ă, de pedepse sau tratamente inumane ori
degradante; 54

va continua s ă-și perfec ționeze preg ătirea profesional ă, eficien ța și calitatea
activit ăț ii de serviciu.
Ofi țerul de informa ții are urm ătoarele obliga ții 55 :

să respecte Constitu ția și legile Republicii Moldova, drepturile și libert ăț ile
fundamentale ale omului;

să ac ționeze cu competen ță , responsabilitate și devotament pentru asigurarea
securit ăț ii na ționale, ap ărarea suveranit ăț ii, independen ței și integrit ăț ii teritoriale a
ță rii, pentru protejarea și promovarea valorilor și intereselor na ționale ale Republicii
Moldova, chiar în condi țiile unei amenin ță ri pentru via ța, s ănătatea și proprietatea sa;

să respecte jur ămîntul depus și normele deontologice ale ofi țerului de
informa ții;

să îndeplineasc ă în bune condi ții atribu țiile func ției;

să fie disciplinat și vigilent, s ă manifeste ini țiativ ă și perseveren ță ;

să respecte principiile, normele și regulile specifice activit ăț ii Serviciului;

să asigure protec ția secretului de stat și altor informa ții cu accesibilitate
limitat ă, a surselor de ob ținere a acestora, s ă p ăstreze secretul activit ăț ii desf ăș urate;

să-și perfec ționeze în permanen ță preg ătirea profesional ă;

54 Conven ția european ă pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degrad ante //
http://www.cpt.coe.int/lang/rom/rom-convention.pdf (vizitat 15.05.2014)
55 Legea R.M. privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicat ă în M.O. al R.M.
nr.171-174 din 02.11.2007

53
să depun ă declara ție cu privire la venituri și proprietate, în modul și în
condi țiile prev ăzute de lege;

să declare orice dona ție, direct ă sau indirect ă, primit ă în leg ătur ă cu exercitarea
func ției;

să cunoasc ă și s ă între țin ă în stare regulamentar ă tehnica și armamentul din
dotare, s ă p ăstreze și s ă administreze eficient patrimoniul încredin țat.
Ofi țerul de informa ții este obligat s ă execute ordinele și dispozi țiile șefilor
superiori, cu excep ția cazului în care consider ă c ă ordinul sau dispozi ția sînt ilegale.
În acest caz, ofi țerul de informa ții prezint ă în scris un raport motivat. El este obligat
să execute un ordin repetat scris, dar nu poart ă r ăspundere de consecin țele execut ării,
cu excep ția cazurilor cînd comite o infrac țiune. R ăspunderea pentru consecin țele
execut ării unui ordin ilegal o poart ă persoana care a dispus executarea.
În cazul în care consider ă c ă prin executarea unui ordin sau a unui ordin repeta t
scris ar comite o infrac țiune, ofi țerul de informa ții nu trebuie s ă-l îndeplineasc ă,
informînd în scris conducerea Serviciului și Comisia parlamentar ă pentru securitatea
na țional ă, ap ărare și ordine public ă56 .
În caz de eliberare din serviciu, persoana este obligat ă s ă p ăstreze secretul de
stat și alt secret protejat de lege, secretul surselor de informa ții, al activit ăților
desf ăș urate . Aceast ă obliga ție se men ține pe durata de secretizare a informa ției.
Ofi țerului de informa ții are urm ătoarele restric ții 57 :
a) dreptul la libera circula ție . Deplasarea ofi țerului de informa ții pe teritoriul
Republicii Moldova și peste hotarele ei se autorizeaz ă în modul stabilit în act
normativ al Serviciului;
b) libertatea con știin ței . Ofi țerului de informa ții se interzice propagarea vreunei
atitudini fa ță de religie, aderarea la cultele religioase care în calc ă ordinea public ă,
bunele moravuri, afecteaz ă exercitarea func ției sau contravin normelor deontologice.

56 Comisia pentru securitate na țional ă, apărare și ordine public ă //
http://www.parlament.md/StructuraParlamentului/Comi siipermanente/tabid/84/CommissionId/2/language/ro-
RO/Default.aspx (vizitat 14.05.2014)
57 Legea R.M. privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicat ă în M.O. al R.M.
nr.171-174 din 02.11.2007

54 Ofi țerul de informa ții are dreptul, în afara timpului de îndeplinire a obliga țiilor de
serviciu, s ă practice cult religios și s ă participe la ritualuri religioase;
c) libertatea opiniei și a exprim ării . Ofi țerului de informa ții se interzice s ă
exprime în public opinii contrare intereselor secur it ăț ii na ționale a Republicii
Moldova, s ă prezinte public, f ără aprobarea directorului Serviciului, informa ții care
privesc activitatea Serviciului ori au leg ătur ă cu ea;
d) dreptul de a fi ales și de a desf ăș ura activit ăț i politice, cu excep ția dreptului la
vot . Opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. La locul de serviciu
al ofi țerului de informa ții se interzice propagarea ideilor de natur ă s ă determine
ofi țerii s ă încalce neutralitatea politic ă;
e) libertatea întrunirilor . Ofi țerului de informa ții se interzice s ă participe la
mitinguri, demonstra ții, manifest ări, procesiuni, la alte întruniri cu caracter polit ic ori
sindical, altele decît cele la care se îndeplinesc obliga țiile de serviciu;
f) dreptul la asociere în partide și în alte organiza ții social-politice ;
g) dreptul de a întemeia și de a se afilia la sindicate, precum și dreptul la grev ă.
Ofi țerului de informa ții este interzis :

să ini țieze, s ă dea și s ă transmit ă dispozi ții ilegale;

să îndeplineasc ă alte func ții decît cele în care este numit sau deta șat, s ă
desf ăș oare alte activit ăț i remunerate, cu excep ția activit ăț ilor știin țifice, didactice și
de crea ție care nu împiedic ă îndeplinirea obliga țiilor de serviciu. Ofi țerul de
informa ții poate fi desemnat în calitate de membru de comis ie, consiliu, grup de
lucru, permanente sau ad-hoc, cu acordul conducerii Serviciului;

să desf ăș oare sau s ă fie implicat în orice fel în activitate de întrepr inz ător, s ă
acorde sprijin altor persoane în astfel de activit ăț i, s ă fondeze societ ăț i comerciale,
cooperative și organiza ții necomerciale și s ă participe la administrarea lor. Ofi țerul de
informa ții poate îndeplini func ția de membru al consiliului de administra ție din
întreprinderile de stat, func ția de fondator al c ăreia o exercit ă Serviciul;

să utilizeze informa ții, mijloace și metode specifice activit ăț ii Serviciului în
alte scopuri decît cele de serviciu;

55
să fac ă uz de calitatea ori de activitatea profesional ă pentru ob ținerea de
avantaje pentru sine sau pentru alte persoane; 58

să accepte f ără acordul Pre ședintelui Republicii Moldova distinc ții ale statelor
str ăine, ale organiza țiilor interna ționale și str ăine;

să s ăvîr șeasc ă alte fapte interzise persoanelor încadrate în serv iciul public.

58 Legea R.M. privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate, Nr.170 din 19.07.2007 publicat ă în M.O. al R.M.
nr.171-174 din 02.11.2007

56 CAPITOLUL III. PROCESUL DE REFORMARE A SERVICIULUI DE
INFORMA ȚII ȘI SECURITATE

3.1 Amenin ță rile prezente la adresa securit ății statului
Amenin țarea reprezent ă un pericol poten țial, exprimat prin cuvinte sau gesturi,
care are autor, scop, obiectiv și o țint ă.59
Vulnerabilitatea este o caracteristic ă extern ă a securit ăț ii, eviden țiind punctele
slabe. Aceasta este pasiv ă și ține de a șezarea geografic ă, m ărimea teritoriului,
popula ția, etc.
Riscul – posibilitatea de a avea de înfruntat un pericol. Dac ă vulnerabilitatea se
define ște trategic, riscul se evalueaz ă din punct de vedere politic.
Starea de securitate-insecuritate se poate defini î n urma analizei vulnerabilit ăț ilor,
riscurilor și amenin ță rilor. Amenin ță ri și vulnerabilit ăț i la adresa securit ăț ii na ționale
sunt urm ătoarele:
1) Conflictul transnistrean și prezen ța militar ă str ăin ă pe teritoriul Republicii
Moldova .
Prezen ța ilegal ă a for țelor armate str ăine pe teritoriul ță rii și fenomenul
separatismului politic, care a generat apari ția conflictului transnistrean și pierderea
controlului asupra raioanelor de est reprezint ă o amenin țare continu ă la adresa
independen ței, suveranit ăț ii, integrit ăț ii teritoriale și securit ăț ii na ționale a Republicii
Moldova. Drepturile și libert ăț ile fundamentale ale popula ției, care locuie ște pe malul
stîng al rîului Nistru sunt violate sistematic de s tructurile regimului separatist. Lipsa
controlului din partea autorit ăț ilor constitu ționale moldovene ști pe segmentul
transnistrean al frontierei moldo-ucrainene pe de o parte favorizeaz ă contrabanda
mărfurilor, afectînd serios securitatea economic ă a ță rii, iar pe de alt ă creeaz ă condi ții
pentru crima organizat ă transfrontalier ă și trafic ilegal de arme, droguri și fiin țe
umane.

59 DEX . Bucure ști: Ed. Univers Enciclopedic, 2009 // http://dexonline.ro/definitie/amenintare (vizitat 08.04.2014)

57 Amenin ță rile de ordin militar sunt legate de prezen ța ilegal ă în raioanele de est ale
Republicii Moldova a forma țiunilor și tehnicii militare str ăine, precum și de
activitatea uzinelor ce confec ționeaz ă produc ție cu destina ție militar ă f ără ca acest
proces s ă fie monitorizat și contabilizat de c ătre instan țele abilitate ale Republicii
Moldova.
Sta ționarea trupelor militare și armamentului rusesc pe teritoriul Republicii
Moldova contravine prevederilor Constitu ției Republicii Moldova, angajamentelor
interna ționale și voin ței cet ăț enilor ță rii, constituind un factor de presiune politic ă și
amenin țare major ă la adresa securit ăț ii na ționale a ță rii. Prezen ța militar ă str ăin ă pe
teritoriul Moldovei favorizeaz ă consolidarea regimului separatist.
Demilitarizarea prevede retragerea trupelor ruse ști de pe teritoriul Republicii
Moldova, lichidarea forma țiunilor paramilitare și structurilor de securitate ale
regimului neconstitu țional, înlocuirea actualei opera țiuni de men ținere a p ăcii cu o
misiune multina țional ă de observatori civili și militari, constituit ă în conformitate cu
standardele O.N.U. și O.S.C.E. 60
De asemenea, se impune desf ăș urarea unei inspec ții interna ționale la stocurile de
armament ale Federa ției Ruse și organizarea sub auspiciile O.S.C.E. a monitoringu lui
la uzinele din complexul industrial-militar din reg iune.
2) Amenin țarea privind crima organizat ă.
Crima organizat ă, inclusiv cea transfrontalier ă, are tendin ța de a se îmbina cu
activitatea organiza țiilor teroriste și proliferarea armelor de distrugere în mas ă.
Persisten ța factorului criminogen creeaz ă condi țiile necesare pentru activitatea
terorist ă și proliferarea de armament. În absen ța controlului asupra raioanelor de est și
a segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucr ainene, fenomenul crimei
organizate devine o amenin țare crescînd ă la adresa securit ăț ii na ționale a Republicii
Moldova. Acest factor de risc poate produce, de ase menea, efecte negative la nivel
sub-regional și regional.

60 Organiza ția pentru Securitate și Cooperare în Europa //
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentr u_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa (vizitat
14.04.2014)

58 Pericolul cre șterii influen ței crimei organizate transfrontaliere asupra societ ăț ii
moldovene combinat cu fenomenul corup ției, precum și eventuala penetrare a crimei
organizate în sfera politic ă, serviciile sociale și economia ță rii poate submina
func ționarea principiului suprema ției legii în stat și, implicit, securitatea na țional ă a
Republicii Moldova. 61
3) Amenin țarea privind terorismul interna țional .
Pe fundalul descre șterii amenin ță rilor de ordin militar la adresa securit ăț ii
interna ționale, sporesc amenin ță rile neconven ționale, în particular globalizarea
fenomenului terorismului interna țional și pericolul prolifer ării armelor chimice,
biologice, radioactive și nucleare, inclusiv ob ținerea acestora de c ătre actorii non-
statali.
Diminuarea amenin ță rii privind terorismul interna țional și prevenirea prolifer ării
armelor de distrugere în mas ă va fi posibil ă doar prin realizarea unor ac țiuni
coordonate și rapide la nivel interna țional, care reclam ă și participarea Republicii
Moldova, în virtutea angajamentelor sale interna ționale. Adi țional la ac țiunile
întreprinse în contextul cooper ării interna ționale, Republica Moldova implementeaz ă,
pe plan intern, m ăsuri antiteroriste.
4) Amenin ță rile din domeniul tehnologiilor informa ționale .
Instabilitatea sau disfunc ționalitatea sistemelor informa ționale pot s ă reprezinte
amenin ță ri accentuate la adresa securit ăț ii na ționale. Dezvoltarea progresiv ă a
sistemelor electronice de informa ții din Republica Moldova și gradul înalt de
interconexiune cu sistemele informa ționale interna ționale, faciliteaz ă activitatea
factorului criminogen în sfera informa țional ă și spore ște vulnerabilit ăț ile sistemelor
respective, inclusiv în sferele de importan ță primordial ă pentru securitatea
na țional ă.62
Odat ă cu cre șterea rolului tehnologiilor informa ționale în sectoarele private și
public, cre ște rolul lor în securitatea și ap ărarea statului și a cet ăț enilor s ăi, mai ales,

61 Legea R.M. pentru aprobarea Concep ției securit ăț ii na ționale a Republicii Moldova, Nr.112 din 22.05.2008 publicat ă
în M.O. al R.M. Nr.97-98 din 03.06.2008
62 Ibidem

59 ținînd cont de faptul c ă, în sfera tehnologiilor informa ționale, nu exist ă frontiere de
stat. Totodat ă, cre ște și necesitatea de a asigura securitatea și administrarea eficient ă a
sistemelor informa ționale na ționale, precum și de a proteja drepturile și libert ăț ile
fundamentale ale cet ăț enilor Republicii Moldova.
Avînd în vedere computerizarea rapid ă a ță rii, securitatea informa țional ă va fi
asigurat ă la nivel juridic și organiza țional prin reducerea factorilor principali de risc,
precum efectele viru șilor informatici, func ționarea defectuoas ă a computerelor și
softurilor, neglijen ța sau rea-voin ța utilizatorilor și conectarea neautorizat ă a
persoanelor ter țe. Pentru depozitarea securizat ă a bazei de date de importan ță
na țional ă este necesar ă crearea arhivelor și stocurilor de documente electronice.
În scopul prevenirii crimelor informatice și a amenin ță rilor fa ță de securitatea
intern ă, care ar putea fi generat ă de vulnerabilitatea sistemelor tehnologiilor
informa ționale, precum și a asigur ării securit ăț ii bazelor de date și a registrelor, sunt
necesare întreprinderea m ăsurilor organiza ționale și de securitate fizic ă. În caz
contrar, crimele informatice pot c ăpăta o form ă periculoas ă a crimei organizate de
rînd cu traficul ilegal de arme și droguri.
Pentru ca sistemul de stat de ap ărare s ă func ționeze corespunz ător în caz de criz ă
sau r ăzboi și ca statul s ă poat ă transmite la timp și eficient fluxul de informa ții,
inclusiv cele clasificate, dintre Republica Moldova și lumea extern ă, este imperativ
de a institui capacit ăț ile na ționale necesare pentru efectuarea schimbului securi zat și
stocare a informa țiilor.

3.2 Reforma Serviciului de Informa ții și Securitate
Ini țierea unui proces amplu de reformare a sectorului j usti ției și a organelor de
ocrotire a normelor de drept impune, în mod obiecti v, realizarea proceselor de
modernizare și reformare a altor sectoare, din domeniul securit ăț ii na ționale. 63
Sistemul organelor securit ăț ii statului este în permanent ă reformare, vectorul de
baz ă fiind optimizarea structurii și modificarea obiectivelor func ționale în contextul

63 DEX . Bucure ști: Ed. Univers Enciclopedic, 2009 // http://dexonline.ro/definitie/reforma (vizitat 08.04.2014)

60 evolu ării situa ției din țar ă și de peste hotare și în raport cu principalele amenin ță ri de
securitate. În acest sens, una din sarcinile primor diale ale reform ării constituie
racordarea atribu țiilor și func țiilor serviciului special moldovenesc la rigorile s tatului
de drept și ale comunit ăț ilor informative moderne, asigurînd, concomitent,
transparen ța în activitate și consolidarea controlului democratic asupra activi t ăț ii
Serviciului. Mondializarea rela țiilor umane în toate domeniile, dezvoltarea rapid ă a
mijloacelor de comunicare, noile tehnici și evolu ția știin ței, impulsionarea institu țiilor
democratice, interdependen ța progresiv ă a statelor și apari ția unor noi manifest ări ale
puterii economice, cu consecin țe politice și sociale, sînt principalii factori de
impulsionare a transform ării institu țiilor publice, atît na ționale, cît și str ăine, în
special a serviciilor de inteligen ță , dobîndind noi dimensiuni.
Actualmente, principalele riscuri la adresa securit ăț ii na ționale cunosc evolu ții
considerabile, fapt ce a determinat asumarea de c ătre Republica Moldova a anumitor
responsabilit ăț i în vederea consolid ării mediului regional european și general de
stabilitate. În acest sens, Serviciul urmeaz ă s ă se adapteze conceptual și func țional,
inclusiv prin armonizarea cadrului legislativ, impl ementarea unor procedee moderne
în activitatea informativ ă și contrainformativ ă, la modelul serviciilor speciale din
statele cu democra ție consolidat ă.
Proiectul planului de ac țiuni este structurat în 3 compartimente, corespunz ător
celor 3 obiective generale stabilite în proiectul s trategiei de reformare a Serviciului de
Informa ții și Securitate 64 :
1) Asigurarea independen ței în activitatea Serviciului.
Respectarea principiului independen ței în activitate presupune, în primul rînd,
asigurarea unui cadru juridic corespunz ător. În acest sens, reie șind din specificul
activit ăț ii Serviciului se propune elaborarea unui proiect d e Lege privind activitate
informativ ă și contrainformativ ă. Acest act legislativ este indispensabil pentru un

64 HOT ĂRÎRE Parlamentului privind aprobarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informa ții și Securitate al
Republicii Moldova și a Planului de ac țiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informa ții și
Securitate al Republicii Moldova pentru anii 2014–2 018, Nr. 230 din 10.10.2013 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.243-247
din 01.11.2013

61 serviciu special, deoarece, func țiile acestuia se axeaz ă, în special pe aspectul de
culegere a informa țiilor, identificare a amenin ță rilor și riscurilor, și prevenirea unor
consecin țe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova. În acest context, palierul
de ac țiune al S.I.S., formele, metodele, mijloacele utili zate se deosebesc esen țial de
specificul activit ăț ii altor organe de ocrotire a normelor de drept.
De asemenea, Legea privind activitatea special ă de investiga ții nu acoper ă tot
spectrul de ac țiune a unui serviciu special, fiind orientat ă, în mare parte spre
asigurarea ordinii publice.
De asemenea, urmeaz ă a fi revizuit întreg cadrul legislativ-normativ ce
reglementeaz ă activitatea S.I.S. (Legea securit ăț ii statului, Legea privind organele
securit ăț ii statului, Legea privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii
Moldova, Legea privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate, Legea privind
sistemul de salarizare în sectorul bugetar, alte ac te legislative și normative), în
vederea reglement ării conceptului de „securitate na țional ă”, determin ării și delimit ării
certe a competen țelor Serviciului, în raport cu alte autorit ăț i, asigur ării independen ței
Serviciului, stabilirii misiunii acestuia, definiri i func țiilor de coordonare și evaluare a
activit ăț ii Serviciului, exercitate de c ătre Pre ședintele Republicii Moldova, stabilirii
unui mecanism clar de realizare a controlului Parla mentar, revizuirea mandatului
conducerii Serviciului, în sensul specific ării condi țiilor legale de numire/destituire
din func ție, elaborarea unei noi simbolici a Serviciului 65 etc.
Independen ța în activitate a Serviciului urmeaz ă a fi asigurat ă și prin instituirea
unor m ăsuri ce ar exclude factorul corup țional al efectivului S.I.S., inclusiv prin
asigurarea cu salarii decente a ofi țerilor de informa ții, instituirea unor garan ții sociale
și juridice echivalente restric țiilor și interdic țiilor impuse în temeiul exercit ării
func ției, verificarea integrit ăț ii ofi țerilor de informa ții, etc.
2) Eficientizarea capacit ăților institu ționale pe domeniile principale de
activitate și de asigurare a acestora.

65 DECRETUL Pre ședintelui R.M. privind unele simboluri corporative ale Serviciului de Informa ții și Securitate al
Republicii Moldova, Nr.923-VII din 20.12.2013 publ icat ă în M.O. al R.M. Nr.304-310/844 din 27.12.2013

62 Pentru a putea aprecia eficien ța activit ăț ii func ționale a S.I.S. este necesar de a
monitoriza în permanen ță activit ăț ile desf ăș urate. În acest scop va fi creat un nou
mecanism intern de evaluare în dinamic ă a func ționalit ăț ii S.I.S., care va fi
implementat de c ătre o subunitate desemnat ă în acest sens. Avînd în vedere evolu ția
fenomenelor ce influen țeaz ă mediul de securitate, serviciile speciale moderne au
nevoie de mai mult ă flexibilitate pentru a- și ajusta capacit ăț ile la necesit ăț ile de a
răspunde corespunz ător cerin țelor de asigurare a securit ăț ii na ționale.
Reie șind din prevederile Legii securit ăț ii statului și Legii privind organele
securit ăț ii statului, structura Serviciului este aprobat ă de c ătre Guvern. Aceste
prevederi, și-au pierdut actualitate, înc ă din momentul reorganiz ării Ministerului
Securit ăț ii Na ționale în Serviciul de Informa ții și Securitate. Prin Legea nr. 753-XIV
din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informa ții și Securitate, s-a stabilit c ă
activitatea S.I.S. se coordoneaz ă de c ătre Pre ședintele Republicii Moldova. În acest
context, consider oportun aprobarea structurii Serv iciului prin Decret al Pre ședintelui,
care va putea fi modificat ă în func ție de necesitatea de mobilizare a capacit ăț ilor pe
un segment sau altul de activitate, în limita efect ivului aprobat de c ătre Parlament.
Concomitent, pe lîng ă ajustarea structurii S.I.S. la condi țiile mediului de securitate,
pentru a asigura eficien ța și promptitudinea în procesul de gestionare a riscur ilor și
amenin ță rilor la adresa securit ăț ii Republicii Moldova este necesar ă și dotarea
corespunz ătoare a S.I.S. cu mijloace tehnico-materiale.
De asemenea, un aspect, nu mai pu țin important, ce deseori condi ționeaz ă
succesul unui serviciu special, ca generator de sec uritate, ar fi conjugarea eforturilor
atît pe plan na țional cît și pe plan interna țional. În acest fapt, urmeaz ă a fi materializat
prin sporirea și diversificarea mecanismelor de interac țiune ale S.I.S. cu alte autorit ăț i
publice na ționale, în limita competen țelor acestora, precum și cu partenerii str ăini
(structuri de informa ții și securitate, agen ții și servicii de informa ții și securitate ale
altor state) 66 .

66 КРАТКИЙ ОБЗОР НЕКОТОРЫХ СЕКРЕТНЫХ СЛУЖБ (Caracteristica de baz ă a unor servicii secrete) //
http://www.agentura.ru/library/hirschmann/part7 (vizitat 15.05.2014)

63 Optimizarea capacit ăților de monitorizare a fluxurilor informa ționale și
adaptarea la dinamica provoc ărilor actuale – în cadrul acestui obiectiv specific se
propune de a reglementa un nou sistem de planificar e și determinare a direc țiilor
prioritare sub aspect informativ și contrainformativ, de c ătre beneficiarii legali de
informa ții (spre exemplu: stabilirea unei liste de priorit ăț i pe termen scurt și/sau
mediu, ori a unui „caiet de sarcini” pentru S.I.S., elaborat în conformitate cu
competen țele legale ale Serviciului).
În procesul de reformare a S.I.S., o aten ție deosebit ă va fi acordat ă preg ătirii
profesionale a efectivului. În acest sens, urmeaz ă a fi reformat Institutul Na țional de
Informa ții și Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei”, inclu siv prin revizuirea
statutului juridic, structurii, dotarea acestuia cu materiale didactice necesare,
cooperarea cu exper ții din diferite domenii ce prezint ă interes pentru securitatea
na țional ă, cu centrele de instruire special ă ale altor state, etc.
De asemenea, se inten ționeaz ă de a crea o platform ă de cooperare în plan știin țific
cu exper ții nominaliza ți, precum și cu centrele academice, în vederea
efectu ării/elabor ării unor studii tematice.
3) Responsabilizarea și controlul democratic asupra Serviciului.
Serviciul recunoa ște necesitatea de dezvoltare a mecanismelor de comu nicare cu
societate și, în acest context, pentru a asigura o pîrghie efi cient ă de informare, se
propune crearea, în cadrul S.I.S. a unui Centru de comunicare și rela ții publice. 67
Menirea acestui Centru va fi, în special, informare a corect ă și obiectiv ă a societ ăț ii
asupra problemelor de securitate de interes public, inclusiv prin: organizarea
conferin țelor de pres ă, briefingurilor de informare, publicarea articolel or tematice în
mass-media și altor evenimente publice de rezonan ță mediatic ă, elaborarea și editarea
unor materiale informative (bro șuri, reviste, pliante, c ărți, monografii, etc.).

67 HOT ĂRÎRE Parlamentului privind aprobarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informa ții și Securitate al
Republicii Moldova și a Planului de ac țiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a Serviciului de Informa ții și
Securitate al Republicii Moldova pentru anii 2014–2 018, Nr. 230 din 10.10.2013 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.243-247
din 01.11.2013

64 De asemenea, se propune reconfigurarea paginii web a Serviciului, crearea unei
baze de date video/foto despre evenimentele publice desf ăș urate, actualizarea
resurselor multimedia ale Serviciului, sensibilizar ea opiniei publice asupra viziunilor
strategice în domeniul securit ăț ii na ționale, etc.
De asemenea se propune a dezvolta și consolida rela ții de cooperare a Serviciului
cu societatea civil ă, mass-media, mediul academic și universitar, etc. În acest context,
se inten ționeaz ă organizarea unor evenimente, cum ar fi: vizite de familiarizare la
Serviciu, seminare, conferin țe, mese rotunde pe marginea tematicilor specifice
asigur ării securit ăț ii na ționale, traininguri și seminare de profil, destinate
reprezentan ților media, societ ăț ii civile, blogosferei, liderilor de opinie, mediul ui de
exper ți, cu privire la consolidarea opiniei publice în sp iritul statului de drept și a
valorilor de securitate na țional ă.

65 Concluzii și propuneri
Analizînd cadrul juridic al Serviciului, caracteris ticile acestuia și competen ța,
precum și comunit ăț ilor informative a marilor puteri ale lumii, precum cele din
S.U.A. – Central Intelligence Agency (C.I.A.), Fede ra ția Rus ă – Федеральная
служба безопасности ( Ф.С.Б.), ca fiind apreciate de majoritatea autorilor pre cum
sunt cele mai eficiente și performante, și cele din vecin ătate (Romînia – S.R.I.,
S.I.E.), am putut s ă fac o diferen ță dintre acestea și S.I.S. – caci prin diferen ță se
observ ă neajunsurile, lipsurile etc.
Ca elemente care genereaz ă puterea și eficien ța serviciilor secrete enun țate și care
pot fi adoptate și în Republica Moldova pentru eficientizarea comuni t ăț ii de
informa ții au fost identificate urm ătoarele:

Cadrul legislativ se modific ă periodic, pentru a fi adaptat noilor evolu ții ale
mediului de securitate și pentru a putea contracara ceea ce mul ți numesc ast ăzi
amenin ță ri asimetrice (expresia se refer ă la mijloace sau tactici utilizate de c ătre state,
grupuri teroriste sau indivizi cu scopul de a forti fica atacurile împotriva du șmanilor
mult mai puternici, evitînd o confruntare direct ă).

Cauza succesului celor 3 servicii secrete str ăine prezentate const ă inclusiv în
modul în care au reu șit s ă-și atrag ă colaboratorii, astfel: la americani pe primul rînd
este situat ă retribu ția material ă, totul fiind doar „o afacere”; la români, fa ță de
americani, este necesitate de contribu ție din partea statului, pe primul loc fiind, dup ă
părerea mea, crearea sentimentului apartenen ței la o organiza ție elitist ă, în care intr ă
doar persoanele într-adev ăr cu abilit ăț i; la ru și este sim țit ă înc ă specificul K.G.B.-
ului, una dintre legendarile servicii secrete din s ec. XX a U.R.S.S.
În cele din urm ă, vin cu urm ătoarele propuneri :

propun ajustarea grilei de salarizare a ofi țerilor și speciali știlor S.I.S. cu cea a
altor institu ții de asigurare a securit ăț ii statului în scopul egal ării nivelurilor de
salarizare, ceea ce va favora apropierea la standar tele interna ționale, condi ționarea
ofi țerilor de implimentare mai profund ă în activitatea sa, lichidarea posibilelor riscuri
de luare de mit ă ș.a.;

66
principiul conspirativit ăț ii a activit ăț ii informative interne și externe este unul
absolut necesar, îns ă Serviciul nu poate s ă se ascund ă în spatele acestuia. E necesar ă
crearea unui centru, men ționat anterior, în vederea inform ării cet ăț enilor
(contribualilor) despre – unde și în ce scop se cheltuie banii lor. De asemenea sol icit a
fi fondate mai mult ă literatur ă de specialitate unde s-ar g ăsi informa ții mai profunde
în ceea ce ține de Serviciu, critici și compara ții privitor la competen ța altor organe.
Dat fiind faptul c ă prin modific ările operate în CPP și în Legea nr.753-XIV din 23
decembrie 1999 privind Serviciul de Informa ții și Securitate al R.M., prin Legile nr.
177-XVI și nr. 178-XVI din 22 iulie 2005, Serviciul de Infor ma ții și Securitate nu are
statut de organ de urm ărire penal ă, se impune completarea art.24 din Legea nr. 216-
XV din 29 mai 2003 cu privire la sistemul informa țional integral automatizat de
eviden ță a infrac țiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au s ăvîr șit
infrac țiuni, pentru a asigura accesul Serviciului la infor ma ția cu caracter criminal și la
alte informa ții utile, con ținute în banca central ă de date pentru îndeplinirea
atribu țiilor ce țin de asigurarea securit ăț ii na ționale, desf ăș urarea activit ăț ii de
combatere a terorismului, a crimei organizate trans na ționale, propun:

a reîntoarce în competen ța Serviciului urm ărirea penal ă, deoarece ne
afl ăm în cursul european și luînd în considera ție c ă majoritatea serviciilor
secrete din lume au urm ărire penal ă, ar fi bine s ă ne aliniem la standardele
interna ționale.

a dezvolta tema aceasta mai profund, cu detalii noi ap ărute în ceea ce ține
de legisla ție, deja în calitate de masterand.

67 Bibliografie

I. Legi și alte acte normative
1. Constitu ția Republicii Moldova din 29.07.94 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.1 din
12.08.1994;
2. Codul Contraven țional al R.M., Nr.218-XVI din 24.10.2008 publicat ă în M.O. al
R.M. Nr.3-6 din 16.01.2009;
3. Codul Penal al R.M., Nr.985-XV din 18.04.2002 publi cat ă în M.O. al R.M.
Nr.128-129 din 13.09.2002;
4. Codul de Procedur ă Penal ă al R.M., Nr.122-XV din 14.03.2003 publicat ă în
M.O. al R.M. Nr.104-110 din 07.06.2003;
5. Legea R.M. privind Declara ția de independen ță a Republicii Moldova, Nr.619
din 27.08.1991 publicat ă în M.O. al R.M. nr.11-12 din 30.12.1991;
6. Legea R.M. privind organele securit ăț ii statului, Nr.619-XIII din 31.10.1995
publicat ă în M.O. al R.M nr.10-11 din 13.02.1997;
7. Legea R.M. privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova,
nr.753-XIV din 23.12.1999 publicat ă în M.O. al R.M. nr.156 din 31.12.1999;
8. Legea R.M. privind modul de aplicare a for ței fizice,a mijloacelor speciale și a
armelor de foc, nr.218 din 19.10.2012 publicat ă în M.O. al R.M nr.254-262 din
14.12.2012;
9. Legea R.M. privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate, nr.170 din
19.07.2007 publicat ă în M.O. al R.M. nr.171-174 din 02.11.2007;
10. Legea R.M. privind aplicarea test ării la detectorul comportamentului simulat
(poligraf), nr.269 din 12.12.2008 publicat ă în M.O. al R.M. nr.57-58 din 20.03.2009;
11. Legea R.M. pentru aprobarea Concep ției securit ăț ii na ționale a Republicii
Moldova, nr.112 din 22.05.2008 publicat ă în M.O. al R.M. nr.97-98 din 03.06.2008;
12. Legea R.M. cu privire la Sistemul informa țional integral automatizat de eviden ță
a infrac țiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au s ăvîr șit infrac țiuni, Nr.216
din 29.05.2003 publicat ă în M.O. al R.M. nr.170-172 din 08.08.2003;

68 13. Legea R.M. privind activitatea special ă de investiga ții, nr.59 din 29.03.2012
publicat ă în M.O. al R.M nr.113-118 din 08.06.2012;
14. Legea R.M. privind secretul de stat, nr.245 din 27. 11.2008 publicat ă în M.O. al
R.M nr.45-46 din 27.02.2009;
15. Legea R.M. privind securitatea statului, nr.618-XII I din 31.10.1995 publicat ă în
M.O. al R.M. nr.10-11 din 13.02.1997;
16. DECRETUL Pre ședintelui R.M. privind unele simboluri corporative ale
Serviciului de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova, Nr.923-VII din
20.12.2013 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.304-310/844 din 27.12.2013
17. HOT ĂRÎREA Guvernului cu privire la func țiile de baz ă și structura Ministerului
Securit ăț ii Na ționale al Republicii Moldova Nr. 510 din 16.09.1991 publicat ă în M.O.
al R.M. Nr.000 din 30.12.1991;
18. HOT ĂRÎREA Guvernului cu privire la Biroul central na țional Interpol din
Republica Moldova Nr. 294 din 10.05.1995 publicat ă în M.O. al R.M. Nr.033 din
15.06.1995;
19. HOT ĂRÎRE Parlamentului privind aprobarea Strategiei de reformare a
Serviciului de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova și a Planului de ac țiuni
pentru implementarea Strategiei de reformare a Serv iciului de Informa ții și Securitate
al Republicii Moldova pentru anii 2014–2018, Nr. 23 0 din 10.10.2013 publicat ă în
M.O. al R.M. nr.243-247 din 01.11.2013.

II. Manuale, monografii, cursuri, tratate
1. Blo șenco M, Teoria general ă a dreptului. Cahul: S.n., 2010, 122 p.
2. Burghelea E., Direc ția Informa ții Militare între fic țiune și adevar. Bucure ști:
S.n., 1994, 264 p.
3. Laz ăr T., Colesnic V., Vi șanu N., Principiul egalit ăț ii și nondiscriminarii.
Chi șinau: Ed. Tipografia Central ă, 2012, 24 p.
4. Roman D., Vizdoag ă T., Oganele de Ocrotire a Normelor de Drept. Chi șinau:
Ed. Cartier, 2001, 279 p.

69 III. Edi ții periodice, culegeri, articole
1. Panainte P., Gorincioi R., Rotari I., Securitatea n a țional ă – imperativ strategic.
În Jurnalul Academic, Nr.9/2008, 22 p.

IV. Surse internet
1. http://agentura.ru/library/hirschmann/part7 (vizitat 15.05.2014)
2. http://cpt.coe.int/lang/rom/rom-convention.pdf (vizitat 15.05.2014)
3. http://dexonline.ro/definitie/%C8%99ovinism (vizitat 08.04.2014)
4. http://dexonline.ro/definitie/amenintare (vizitat 08.04.2014)
5. http://dexonline.ro/definitie/cercetare (vizitat 08.04.2014)
6. http://dexonline.ro/definitie/organ (vizitat 08.04.2014)
7. http://dexonline.ro/definitie/reforma (vizitat 08.04.2014)
8. https://europol.europa.eu/sites/default/files/flags /moldova.pdf (vizitat
13.05.2014)
9. http://facultateadrept.ru/oond/89-organele-de-men35 5inere-a-ordinii-
securit259355ii-publice-351i-securit259355ii-statul ui.html (vizitat 08.04.2014)
10. http://justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
11. http://justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
12. http://justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
13. http://justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=398 (vizitat 15.05.2014)
14. http://parlament.md/StructuraParlamentului/Comisiip ermanente/tabid/84/Com
missionId/2/language/ro-RO/Default.aspx (vizitat 14.05.2014)
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept (vizitat 13.05.2014)
16. http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentr u_Securitate_%C8%99
i_Cooperare_%C3%AEn_Europa (vizitat 14.04.2014)
17. http://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciul_de_Informa%C 8%9Bii_%C8%99i_Secu
ritate (vizitat 14.05.2014)

70 18. http://ro.wikisource.org/wiki/Letopise%C8%9Bul_%C8% 9B%C4%83r%C3%
A2i_Moldovei,_de_c%C3%A2nd_s-au_desc%C4%83lecat_%C8 %9Bara
(vizitat 06.05.2014)
19. http://sis.md/ro/activitatea-informativa-externa (vizitat 06.05.2014)
20. http://sis.md/ro/asigurarea-securitatii-economice (vizitat 06.05.2014)
21. http://sis.md/ro/asigurarea-securitatii-information ale (vizitat 06.05.2014)
22. http://sis.md/ro/combaterea-terorismului (vizitat 06.05.2014)
23. http://sis.md/ro/contraspionaj (vizitat 06.05.2014)
24. http://sis.md/ro/istoric (vizitat 14.05.2014)
25. http://sis.md/ro/legislatie/acte-legislative (vizitat 06.05.2014)
26. http://sis.md/ro/transparenta-decizionala/nota-info rmativa-proiectul-legii-
privind-activitatea-contrainformativa-si (vizitat 06.05.2014)
27. http://test.sis.md/md/sendmail/istorie (vizitat 08.04.2014)
28. http://wikimapia.org/7909425/ro/Serviciul-de-inform a%C5%A3ii-%C5%9Fi-
securitate-al-RM-S-I-S (vizitat 14.05.2014)

71

Anexe

72 Anexa Nr. 1

Fig.1

STEMA
SERVICIULUI DE INFORMA ȚII ȘI SECURITATE
AL REPUBLICII MOLDOVA 68

68 DECRETUL Pre ședintelui R.M. privind unele simboluri corporative ale Serviciului de Informa ții și Securitate al
Republicii Moldova, nr.923-VII din 20.12.2013 (M.O . al R.M. nr.304-310/844 din 27.12.2013)

73 Anexa Nr. 2

Fig.2

EMBLEMA
SERVICIULUI DE INFORMA ȚII ȘI SECURITATE
AL REPUBLICII MOLDOVA 69

69 DECRETUL Pre ședintelui R.M. privind unele simboluri corporative ale Serviciului de Informa ții și Securitate al
Republicii Moldova, nr.923-VII din 20.12.2013 (M.O . al R.M. nr.304-310/844 din 27.12.2013)

74 Anexa Nr.3

Directorii serviciilor de informa ții ale Republicii Moldova :

1. Generalul Nicolae Sazîkin (1940-1941) – comisar al poporului pentru
afaceri interne din R.S.S.Moldoveneasc ă;
2. Generalul Iosif Mordove ț (1944-1955) – comisar al poporului pentru
Securitatea Statului (N.K.V.D.) din R.S.S.Moldovene asc ă;
3. Colonelul Andrei Procopenko (1955-1959) – pre ședinte al Comitetului
Securit ăț ii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldoveneasc ă;
4. Generalul Ivan Savcenko (1959-1966) – pre ședinte al Comitetului
Securit ăț ii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldoveneasc ă;
5. Generalul Piotr Civertko (1966-1975) – pre ședinte al Comitetului
Securit ăț ii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldoveneasc ă;
6. Generalul Arcadi Ragozin (1975-1979) – pre ședinte al Comitetului
Securit ăț ii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldoveneasc ă;
7. Generalul Gavriil Volkov (1979-1989) – pre ședinte al Comitetului
Securit ăț ii de Stat (K.G.B.) din R.S.S.Moldoveneasc ă;
8. Generalul Gheorghe Lavranciuc (1989-1990) – ministru și pre ședinte al
Comitetului Securit ăț ii Statului (K.G.B.) din R.S.S.Moldoveneasc ă;
9. Generalul Tudor Botnaru (1990-1991) – ministru al securit ăț ii na ționale
(pre ședinte al Comitetului pentru Securitatea Statului);
10. Colonelul Anatol Plugaru (1991-1992) – ministru al securit ăț ii na ționale
(pre ședinte al Comitetului pentru Securitatea Statului);
11. Generalul Vasile Calmoi (1992-1997) – ministru al securit ăț ii na ționale;
12. Generalul Tudor Botnaru (1997-1999) – ministru al securit ăț ii na ționale;
13. Valeriu Pasat (1999) – ministru al securit ăț ii na ționale;
14. Valeriu Pasat (1999-2001) – director al S.I.S.;
15. Generalul Ion Ursu (2001-2007) – director al S.I.S.;
16. Artur Re șetnicov (2007 – 2009) – director al S.I.S.;

75 17. Gheorghe Mihai (2009 – 13 octombrie 2011) – director al S.I.S.;
18. Valentin Dediu (18 octombrie 2011 – 25 octombie 2012) – director interimar
al S.I.S.;
19. Mihai Balan (25 octombie 2012 – prezent) – director al S.I.S.;70

70 http://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciul_de_Informa%C 8%9Bii_%C8%99i_Securitate (vizitat 14.05.2014)

76 Anexa Nr. 4

ETAPELE DE BAZ Ă ALE CONSTITUIRII ORGANELOR DE SECURITATE
ALE REPUBLICII MOLDOVA

1. Prin Decretul Pre ședintelui Republicii Moldova, nr.196 din 9 septembr ie, 1991
Comitetul Securit ăț ii de Stat al Republicii Moldova este desfiin țat și în baza
acestuia este creat Ministerul Securit ăț ii Na ționale al Republicii Moldova.
2. La 16 septembrie 1991 Guvernul Republicii Moldova a prob ă atribu țiile de baz ă
și structura M.S.N., iar la 6 aprilie, 1992 – Regula mentul M.S.N. al Republicii
Moldova.
3. La 31 octombrie 1995 Parlamentul Republicii Moldova adopt ă Legile cu privire
la securitatea statului și cu privire la organele securit ăț ii de stat ale Republicii
Moldova. Aceste legi au fost promulgate la 31 ianua rie 1997 de Pre ședintele
Republicii Moldova dl Petru Lucinschi.
4. La 9 septembrie 1997 cu prilejul împlinirii a 6 ani de la crearea M.S.N. al
Republicii Moldova, printr-un Decret preziden țial, a fost proclamat ă s ărb ătoarea
profesional ă – Ziua lucr ătorilor securit ăț ii de stat a Republicii Moldova.
5. Prin Hot ărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.217-14 di n 12.12.1998, s-a
decis elaborarea unor acte normative, privind regle mentarea reorganiz ării
M.S.N.
6. La 16 noiembrie 1999 prin Legea Republicii Moldova nr.676-XIV, Ministerul
Securit ăț ii Na ționale este reorganizat în Serviciul de Informa ții și Securitate
(S.I.S.) al Republicii Moldova.
7. La 23 decembrie 1999, Parlamentul Republicii Moldov a emite Legea nr.753-
XIV, cu privire la Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova.
8. 2000, 18 ianuarie – din componen ța SIS este retras Departamentul Trupelor de
Gr ăniceri al RM și reorganizat într-o autoritate public ă.

77 9. La 3 martie, 2000, prin Hot ărîrea Guvernului Republicii Moldova, este aprobat ă
noua structur ă a S.I.S. al Republicii Moldova.
10. 2002, 10 septembrie – prin Hot ărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1192,
în cadrul Serviciului, în baza Centrului de Instrui re al SIS, este înfiin țat Institutul
Na țional de Informa ții și Securitate, cu statut de institu ție de înv ăță mînt superior.
11. 2005, 22 iulie – prin Legea nr.177- XVI pentru modi ficarea Legii nr. 753 – XIV
din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii
Moldova, au fost expuse într-o redac ție nou ă atribu țiile Serviciului, fiind exclus ă
competen ța de efectuare a urm ăririi penale.
12. 2006, 13 noiembrie – în baza Hot ărîrii Guvernului RM nr.1295 este creat Centrul
Antiterorist al Serviciului de Informa ții și Securitate al Republicii Moldova,
organ abilitat cu dirijarea, coordonarea și realizarea m ăsurilor de combatere a
terorismului.
13. 2007, 19 iulie – de c ătre Parlamentul Republicii Moldova este aprobat ă Legea
nr. 170 privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate.
14. 2009, 10 februarie – prin Hot ărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 124,
Institutului Na țional de Informa ții și Securitate, i se confer ă numele „Bogdan,
Întemeietorul Moldovei”.
15. 2010, 13 februarie – în baza Hot ărîrii Guvernului RM nr. 84 cu privire la
transmiterea unei întreprinderi de stat, Centrul de Telecomunica ții Speciale
(CTS) trece din gestiunea Serviciului de Informa ții și Securitate al Republicii
Moldova în gestiunea Cancelariei de Stat (CTS a fos t creat în subordinea SIS la
11 iunie 2002 – prin Hot ărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 735 cu priv ire
la sistemele speciale de telecomunica ții ale Republicii Moldova – întru
protejarea informa țiilor importante pentru stat, crearea, administrare a și
asigurarea func țion ării și dezvolt ării sistemelor na ționale speciale de
telecomunica ții). 71

71 http://wikimapia.org/7909425/ro/Serviciul-de-inform a%C5%A3ii-%C5%9Fi-securitate-al-RM-S-I-S (vizitat
14.05.2014) și http://sis.md/ro/istoric (vizitat 14.05.2014)