FACU LTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE Programul de studii PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR Semnătura coordonatorului științific Importanța… [621141]

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Conf.univ.dr. Martin Mihaela

Absolvent: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU ” DIN REȘIȚA
FACU LTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE
Programul de studii PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR

Semnătura coordonatorului
științific

Importanța jocului didactic
în stimularea creativității
elevilor din învățământul
primar

Coordonator științific:
Conf.univ.dr. Martin
Mihaela

Absolvent: [anonimizat]
2019

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
3

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE
DEPARTAMENTUL DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

Declarație de asumare a răspunderii

Subsemnatul/a Pîrciu Pavelina absolvent: [anonimizat] „Eftimie Murgu” din Reșița, declar că lucrarea de licență este elabo rată exclusiv
de mine , pe baza efortului personal de documentare, cercetare, proiectare și redactare. În
cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor și formulărilor care nu îmi aparțin,
conform normelor de citare a surselor.
Declar că toate afi rmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile analizate, la
metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din care le -am obținut sunt adevărate.
Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie fr audă și
este sancționată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat la cunoștință
conținutul Art.7 și Art.9 (licență/diplomă)/20(master) din Metodologia de organizare și
desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor de licență și master la Universitatea
„Eftimie Murgu” din Reșița promoțiile 2019.

Data: Semnătura:

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
4

…………………………… ……………………………..

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………… ……………..

CAPITOLUL I

JOCUL -FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV -EDUCATIVA

1.1.Definirea si caracterizarea
jocului……………………………………………….. ………….
1.2.Rolul jocului
didactic ………………………………………………………………. ………………
1.3.Importanta si functiile
jocului ………………………………………………………………….
1.4.Clasificarea
jocurilor……………………………………………………………………….. ……..
1.5.Fun ctiile
jocului…………………………………………………………………………. …………..
1.6.Structura jocului
didactic………………………………………………………………………..

CAPITOLUL II

CREATIVITATEA -CRESTEREA POTETIALULUI CREATIV

2.1.Creativitatea ………………………………………………………………………………………..
….
2.2.Identificarea
creativitatii…………………………………………………………… ……………

CAPITOLUL III

CARACTERISTICI SI CERINTE FATA DE INVATAREA PRIN JOC

3.1.Jocul -principala modalitate de invatare
3.2.Importanta amenajarii spatiului educativ in scoala

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
5

3.3.Metode folosite in desfasurarea jocurilor
3.4.Desfasurarea jocului didactic
3.5.Organizarea jocului didactic

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA JOCULUI
DIDACTIC

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
6

INTRODUCERE În lucrarea de față mi -am propus să evidențiez plusurile pe care la aduce jocul didactic în
evoluția pe plan creativ a l personalității copiilor. Cred că nu este suficient să vorbim doar despre creativitate și
formarea acesteia, ci și să acționăm, ca dascăli, în direcția unei mai bune gestionări a resurselor personale și a
experienței pe care pedagogia o oferă în direcția atingerii scopurilor și obiectivelor. Învățând creativ, devenim
creativi. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv -educativ, au un conținut bine
diferențiat pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare noțiunile dobândite de elevi la momentul respectiv, iar
prin sarcina dată, aceștia sunt puși în situația să elaboreze diverse soluții de rezolvare, diferite de cele cunoscute,
potrivit capacităților lor individuale, accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obținere al lui, pe
posibilitățile de stimulare a capacitatilor intelectuale si afectiv motivationale implicate in desfasurarea acestora.
Motivul alegerii acestei teme deriva din dorinta de cunoastere complexa a jocului didactic si deoarece jocul este o
activitate specifica copilariei ce il pune pe copil in situatia unei intense activitati si ofera motivatia si implinirea de
sine insusi. Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el facilizeaza procesul de asimilare, fixare,
consolidare si ver ificare a cunostintelor, iar datorita caracterului sau formativ influenteaza dezvoltarea
personalitatii si creativitatii copililui. Creativitatea constituie pentru omenire nu numai o mare speranta dar si o
mare problema. Optiunea spre creativitate tine de insasi natura umana in ceea ce are ea mai nobil si mai
cutezator. Fiecare activitate organizata si desfasurata cu copii trebuie sa fie o reusita, sa aduca de fiecare data
lucruri noi si interesante pentru cei ce invata, astfel ca, fiecare personalitate sa cunoasca modificari si transformari
pozitive. Prin intermediul jocului, copilului nu i se dezvolta doar gandirea, memoria, imaginatia, limbajul ci si sfera
afectiv -motivationala, punandu -l in situatia de confruntare cu sine si cu ceilalti, luandu -si astfel in stapanire
propriul eu. In activitatea de zi a copilului jocul ocupa, in mod evident, locul perfect, jucandu -se el isi satisface
nevoia de activitate, de a actiona, cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune in diferite roluri si situatii
care il apropie de realitatile inconjuratoare. Pentru un copil, aproape orice activitate este un joc. Tocmai prin joc el
prefigureaza, anticipeaza conduitele superioare. De asemenea, jocul este o oglinda fidela a personalitatii sale in
ansamblu. Astfel se stie ca in joc copilul pune in actiune posibilitatile care decurg din structura sa particular,
transform in fapte potentele virtuale care apar succesiv la suprafata fiintei sale, le asimileaza, le dezvolta, le
imbina si le complica, coordonandu -si astfel fiinta s i devenirea. Prin urmare, jocul dezvolta functiile latent ale
psihicului. Pentru copil jocul are aceeasi importanta si acelasi rol pe care munca o are in cazul adultului. Asa cum
adultul se simte mandru si valorizat de lucrarile sale, tot asa si copilul se simte mare prin succesele sale ludice.
Jocul didactic reprezinta una dintre activitatile didactice frecvent utilizate in scoli sau gradinite si indragite de copii.
Termenul ,,didactic'' asociat celui de joc accentueaza partea instructiva a activitatii, de oarece, indiferent de etapa
de varsta la care este utilizat, jocul didactic favorizeaza atat aspectul informativ cat si procesul de invatamant .

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
7

Abordarea de procesare a informațiilor este o abordare cognitivă care privește oamenii
player ca un canal de comunicare care procesează informațiile primite printr -o serie
de etape ipotetice pentru a produce o ieșire de mișcare (Schmidt & Wrisberg,
2000; Williams și colab., 1992). Se acceptă în mod obișnuit că aceste etape includ stimulente
identificarea, care implică asamblarea, recunoașterea și identificarea
informații privind mediul, selectarea răspunsului, care implică decizia privind a
răspunsul va fi făcut și răspunsul care va fi selectat și programarea răspunsului,
care implică organizarea și executarea mișcării (Schmidt & Wrisberg, 2000).
se presupune că prelucrarea informațiilor necesită resurse de atenție, care sunt limitate în
(pentru o analiză a modelelor de capacitate de atenție limitată, vezi Williams et al., 1999).
Ulterior, jucătorii umani sunt capabili să proceseze doar o cantitate limitată
informații în orice moment și la o rată limitată (Fitts, 1954; Hick, 1952; Hyman, 1953).

Un joc didactic este interpretat ca un fel de joc în care sunt respectate regulile stabilite. Este
un instrument educativ care deserveste scopul didactic. Un aspect important al jocului este
atingerea unui scor strict definit. Competențele dobândite la jocurile didactice, de ex.
perseverența, gândirea critică sau disponibilitatea de a risca, să faciliteze dezvoltarea
atitudinilor antreprenoriale. Exemple de jocuri didactice care consolidează aceste competențe
sunt jocurile bazate pe locație și jocurile strategice.
(Articol de Natalia Kaszkowiak și Joanna Tobys, pe baza rezultatelor proiectului
Trio2Success Erasmus +)

O natură complexă și multilaterală a predării – învățării necesită un bogat repertoriu al
metodelor de predare. Esența înțelegerii moderne a metodelor este evocarea acțiunii,
dezvoltarea gândirii și creativității (Kruszewski 2005; Król 2007). Abordarea cu risc,
persistență și gândire critică sunt cele de multe abilități pe care le putem dezvolta folosind
metodele de predare disponibile, care sunt adesea văzute ca fiind neconvenționale. Acestea
sunt, de exemplu, jocuri didactice.

Folosirea jocu rilor datează din antichitate. Cel mai vechi joc de bord a fost găsit în China –
datează din anul 3000 î.Hr. (Faria, Nulsen, 1996). Unii etnografi sunt convinși că educația a
fost motivul pentru crearea multor jocuri. Sarcina lor a fost aceea de a reproduc e condițiile
naturale de trai ale oamenilor, de a împărtăși cunoștințele cu generația următoare și de a le
pregăti pentru buna funcționare în societate. Un exemplu bun poate fi șahul, care a fost folosit
ca un joc de simulare tipic acum 2000 de ani. Scopul său a fost de a pregăti soldații pentru
lupte (Surdyk, 2008).

Creatorul pedagogiei moderne – Jan Amos Komeński – a recomandat metode care au învățat
prin joc. El a acordat cel mai mult simulări și jocuri competitive. Ei trebuiau să mențină
atenția elevul ui și să -și evocă motivația (Siek -Piskozub, 1995). Mulți autori susțin că fiecare
joc este o piesă, dar nu fiecare joc este un joc (Galant, 1987). Prin urmare, este esențial să
înțelegeți diferențele dintre ele. Cei mai importanți factori care disting jocu l și jocul sunt
următorii:

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
8

Rolul jocurilor în achiziția de cunoștințe
Ori de câte ori decidem să folosim un joc didactic sau o activitate în sala de clasă, noi
ar trebui să vedem jocul ca pe un instrument și ar trebui să fim conștienți de scopurile pe care
acest instrument le ajută
noi să realizăm. Considerăm că este foarte util să ne gândim la achiziția de cunoștințe
proces în ceea ce privește Teoria modelelor generice (TGM), așa cum a fost elaborat de
Hejn'y
[8, 9]. (Vezi și Sfard [22] pentru o teorie diferită, dar similară.) Potri vit lui Hejn'y
teoria, procesul de achiziție a cunoștințelor trebuie să urmeze următoarele șase etape:
1. motivația pentru dobândirea de cunoștințe
2. colectarea de experiențe, formarea unor modele separate
3. generalizare
4. descoperirea modelului generic
5. abstractizarea, cristalizarea cunoașterii
6. cunoștințe abstracte, automatizate

Pentru a ilustra pe scurt acești pași, luați în considerare un copil mic care învață cum să
numara. Modelele separate includ piesele de cunoștințe două bomboane plus una
bomboane sunt trei bomboane și două mașini plus o mașină sunt trei mașini. În generalizare
proces, copilul formează apoi un model generic, orice poate fi numărat
pe degete, și două degete plus un deget sunt trei degete.
Acest model generic acoperă multe mod ele separate pe care copilul anterior le -a dezvoltat.
Dar este încă legat de obiecte concrete, care pot împiedica copilul să intre
dezvoltarea în continuare a acestor cunoștințe. În acest caz, aceste cunoștințe trebuie să fie
să fie abstracționat – în exemplul nostru față de ecuația simbolică 2 + 1 = 3. Și
numai atunci utilizarea acestor cunoștințe poate deveni automatizată – astfel încât copilul
poate aplica ecuația 2 + 1 = 3 fără a fi nevoie să se gândească la orice beton
obiecte.
Și unde intră exact jocurile din clasă în imagine?
S-ar putea juca jocuri de clasă și activități de tipul celor pe care le prezentăm în lucrarea
noastră
mai multe roluri importante. Cele două cele mai semnificative corespund primei
două etape ale pro cesului de achiziție a cunoștințelor descrise mai sus.
Așa cum am menționat deja în prezentarea de ansamblu a cercetărilor anterioare, jocurile pot
fi un lucru
un mod excelent de implicare și de activare a studenților. Când joci jocul,
elevii întâmpină pro bleme pe care trebuie să le rezolve și dorința lor de a juca
joc bine este un factor puternic motivațional pentru a face acest lucru.
Dar, în opinia noastră, este și mai importantă contribuția jocurilor
spre a doua etapă: formarea modelelor separate. De ex emplu, în secțiunea 5
prezentăm un joc în care unul dintre jucători controlează un "robot" folosind doar câteva
comenzi simple. Pe cont propriu, jucătorii vor dezvolta un model separat de
codarea informațiilor și utilizarea unui canal de transmisie în cont extul jocului
Încheiem această secțiune cu o notă scurtă despre al treilea pas: generalizarea,
progresul către un model generic. Pentru fiecare dintre jocuri oferim o subsecțiune
cu informații de fundal. Această subsecțiune conține de obicei genericul
mode lele elevilor se vor forma mai târziu în studiile lor de teorie a informațiilor. Este

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
9

posibil ca profesorul să dezvăluie unele sau toate acestea după terminarea studenților
jucând jocul – dar acest lucru nu este necesar și vă recomandăm să nu faceți acest lucru.
Cea mai interesantă parte a procesului de achiziție a cunoștințelor este sosirea la
al patrulea pas – descoperirea unui model generic. După cum arată Hejn'y, pentru
cel mai bun efect didactic, este important ca elevii să facă această descoperire
propriile lor. Prin dezvăluirea modelului generic prea devreme, profesorul ia decizia
extracția acestei descoperiri departe de studenți. Prin urmare, de obicei, (și cu
mult succes) aplică următoarea abordare:
– Joacă un joc potrivit.
– La un moment dat, introduceți un nou concept.
– Mulțumită jocului, studenții au acum două modele separate
(unul din joc, unul din introducerea profesorului) și, prin urmare, este
mai ușor pentru ei să înceapă procesul de generalizare pe cont propriu

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
10

LISTA NOTAȚIILOR (ABREVIERILOR)

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
11

LISTA FIGURILOR

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
12

LISTA TABELELOR

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
13

INTRODUCERE

Importanța temei

Actu alitatea temei

Motivația temei

Descrierea cuprinsului lucrării

Importanța jocului didactic în stimularea creativității elevilor din
învățământul primar
14