Prof. Univ. Dr. Radu Gheorghe GEĂMANU Student: OGNER Marian Ioan SIBIU 2017 UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA:… [621118]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Profesor coordinator:
Prof. Univ. Dr. Radu Gheorghe GEĂMANU
Student: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT

TAXE ȘI REGIMURI
VAMALE

Profesor coordinator:
Prof. Univ. Dr. Radu Gheorghe GEĂMANU
Student: [anonimizat]
2017

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………….… …….. …… .…..5
Capitolul 1. Impozite directe ……………………. ……………………….. …… .……7
1.1.Caracteristicile impozitelor indirecte ………………… ……… ..…….…….7
1.2 Clasificarea impozitelor indirecte …………….………………… …..……..8
1.2.1. Taxele de consumatie…………………….…………… …….. …… .………8
1.2.2. Monopolurile fiscale…………………………… ………… ………………..12
1.2.3. Taxele vamale………………………………………………… …….. …….13
1.2.4. Alte taxe………………………… ………………………………. ……………13

Capitolul 2. Taxe Vamale ……………………… ……………………… .……….15
2.1. Consideratii generale ………………………………………….… ………………15
2.2. Clasificarea taxelor vamale ………………………………..……… ….………15
2.3. Caracteristici ale t axelor vamale ……………………… ..……. ……… ……..16
2.3.1. Subiectii impunerii……………………………… …….……………. ….…..16
2.3.2. Cota de impunere……………………………………………… ……………..17
2.3.3. Scutiri……………………………………………………….. ……… …..….17
2.3.4. Baza impozabila……………………………………… …..…..……… …….19
2.3.5. Declaratia vamala……………………………………… ….….…… …….. …20
2.3.6. Controlul vamal…………………………………………..… …..… …..……20
2.3.7. Plata taxelor v amale…………………………………… …..……… ………..20
2.3.8. Titluri executorii………………………………………… ………… ……….21
2.3.9. Prescriptie…………………………………………………… ……….….…21
2.3.10. Cai de atac………………………………………………..….…. ………..23

Capitolul 3. Regimurile Vamale ………………… ……………….. …… ……24
3.1. Regimurile vamale …………………………………..………… ………………… …….24
3.1.1. Regimurile vamale definitive………………..……… ……………….. ……..… .…….25
3.1.1.1. Importul …………………………. .…………………………… ………..….25
3.1.1.2. Exportul ………………………..……………………………… ……………26
3.1.1.3. Regim ul vamal aplicabil calatorilor și altor persoane fizice …….. …………….26
3.1.2. Regimul vamal suspensiv……………….………………….…… …………….. …….29
3.1.3. Zonele libere…………………………………… ………………. ……………… …….32

3.2. Legea nr.141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei …..……….… …….33
3.2.1. Domeniul de aplicare …………………………………………… ……………. ….…33
3.2.2. Definitii de baza……………………………………………… ………………. ..….33
3.2.3. Atributi ile autoritatii vamale……………………………… ……………… .……. …35
3.2.4 Personalul vamal…………………………………………..…… ……………… ..…36
3.2.5. Principii de baza pentru aplicare reglementărilor vamale ….. …………..….. ……37
3.2.6.Etape ale operatiunilor de vamuire…………………………..… …………….. ….…37
3.2.6.1. Operatiuni prealabile vamuirii ………………………………… ………. …..37
3.2.6.2. Stabilirea regimului vamal al marfurilor …………………… ……………… .38
3.2.6.3. Dispozitii commune privind reglementarile vamale ………… …………… …38
3.2.6.4. Comisionar i in vama ………………………………… …………………….39
3.2.7. Regimurile vamale definitive……………………….…… ……………………..…….41
3.2.7.1. Importul si exportul ……………………… …………………. ……….……..4 1
3.2.7. 2. Prohibitii si restrictii la import si export ………….… ………………….. ……42
3.2.7.3 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice ………………. …43
3.2.8. Regimurile vamale suspensive……………………….…… ………………….. …..….43
3.2.8.1. Dispozitii commune ……………………………. …………………..…….…43
3.2.8.2. Tranzitul vamal …………………………… …………………..……….. …..43
3.2.8.3. Antrepozitu l vamal ……………………………… ……………………..….. ..44
3.2.8.4. Perfectionarea active …………………………….… …………………… …..45
3.2.8.5. Transformarea sub control vamal …… ……………………….……..………. .45
3.2.8.6. Admiterea temporara ………………………..…… …………………….…… .45
3.2.8.7. Perfectionarea pasiva ………………………..…… …………………….…… 46
3.2.9. Alte destinatii vamale……………………………..…….. ………………………..…..46
3.2.9.1. Zone libere …………………………………… ………………… ……… …..46
3.2.9.2. Reexportul marfurilor de pe teritorul Romaniei …..… ………………… …….48
3.2.9 .3. Marfurile exportate si returnate in Romania …… ………………………… …48
3.2.10. Datoria vamala…………………………………….. …………………………………48
3.2.10.1. Formarea datoriei vamale …………………… ……………….. ……… …..48
3.2.10.2. Garantare datoriei vamale …………………..… …………………….… …48
3.2.10.3. Evidenta si plata datoriei vamale ……………… ……………………..… ..48
3.2.10.4. Stin gerea datoriei vamale …………………… ……………………. …..….48
3.2.11. Plangeri si contestatii vamale……………………… ………………………..…… …49
3.2.12. Sanctiuni………………………………………….. ………………………..……….49
3.2.13. Dispozitii finale si tranzitorii…………………………… …………………………. .51

Capitolul 4. Studiu de caz privind impactul taxelor
vamale asupra bugetului de stat ……………………. ………………………….. ….52
Concluzii …………………………………………… …………….. …………………………… ….60
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………… …………………..… ..…63
WEBBLIOGRFIE ………………………………………………………….. ……………… ………65

5
INTRODU CERE

În practica financiară se întâlnește o diversitate de impozite și taxe atât din punct de vedere
al formei cât și al conținutului.
Conform dicționarului econom, impozitele indirecte reprezină venituri fiscale car sunt
mobilizate la bugetul de stat; ele sunt încasate de la contribuabil în mod indirect prin intermediul
unor agenți cărora le revine aceasta obligație in temeiul unei breglementări legale.În categoria
impozitelor indirecte se includ: accizele, taxele vamale, taxa pe valoarea adaugată,alte mișcări din
impozite indirecte .
Numeroase documente istorice au atestat de -a lungul timpului existența și
dezvoltareaimpunerilor vamale precum și apariția unui regim vamal. Astfel, existau taxe care se
încasaula frontiere pentru orice fel de marfă, la tre cerea mijloacelor de transport prin centrele
urbane,cu prilejul vânzării lor și la ieșirea din țară .
Într-o anumită perioadă de timp, taxele vamale au constituit aproape sursa principalăde
venituri în bani și mărfuri a domniilor, deoarece se aplicau pe to ate mărfurile importate,exportate și
în tranzit. Regimul taxelor vamale a fost fixat prin convenții, tratate sau privilegiicomerciale
încheiate de domnii țărilor române cu șefii statelor cu care aveau relații comerciale precum și cu
anumite centre comercia le străine sau asociații de negustori. Pentru unelecategorii de mărfuri, se
acorda reducere de vămi, pentru altele se plătea mai mult. Până în adoua jumătate a secolului XVI –
lea, politica vamală s -a caracterizat prin existența unor taxe uniforme .
Valoarea vamală nu coincidea cu cea reală, ci reprezenta o valoare stabilită uneori
princutumă, alteori prin convenția ad -hoc intervenită între vameși și negustori.Taxele vamale se
plăteau fie în bani, fie în natură, o cotă parte din mărfurile supusevămuirii. Plat a vămii nu constituia
o obligație generală și fără excepții. De la impunerilevamale existau derogări prevăzute în mod
oficial.Dreptul de a organiza și percepe taxele vamale era exercitat direct de către rege,voievod,
principe sau concesionat în favoarea un or orașe sau persoane fizice: nobili, negustoriindigeni ori
străini.Concesionarii plăteau arenda direct suveranului sau negustorilor care, avansândfondurile de
care acesta avea nevoie, le putea recupera direct de la concesionari.
Din punct de vedere al pl ătitorilor legali taxele vamale prevazute în tariful vamal, aufost
stabilite diferențiat pentru persoanele juridice respectiv presoanele fizice.Pentru a se evita apariția
unor distorsiuni, s -a plecat de la principiul conform căruia toțiagenții economici, i ndiferent de forma
de proprietate plătesc taxe vamale pentru toatemărfurile importate. Totuși s -au acordat anumite
exceptări de la plată în mod temporar.Acestea s -au acordat și se acordă, în limita unor contingente
valorice administrate prin licențede impo rt eliberate de Ministerul Comerțului cu avizul Ministerului
Industriilor, generândrectificarea fluxului fiscal care finațează bugetul de stat .
Lucrarea de fata cuprinde doua teme care , din punctul meu de vedere se afla in
interdependență, și anume taxe le vamal și regimuril vamale.
Motivația alegerii acestor două teme de licență a pornit de la ideea că aderarea la Uniunea
Europeană, procedura de liberalizare a prețurilor și a schimburilor comerciale, împreuna cu o

6
accentuată reformă a cursului de schi mb, a necesitat regăndirea sistemului de taxe vamale și automat
a influența rolul acestor categorii de impozite în constituirea resurseselor bugetare.
Am structurat această lucrare pe patru capito le. Primul capitol este unui int roductiv ce face
referire l a impoyitele indirete în general. În cadrul acestui capitol am abordat teme precum:
caracteristicile impoyitelor indireste și clasificarea acestora.
Cel de -al doilea capitol al lucrarii este focalzat pe taxele vamale, si face referire la :
caracteristici le taxelor vamale și clasificarea acestora.
Cel de -al treilea capitol cuprinde o simteză a regimurilor vamale, în care sunt delatiate teme
ca regimurile vamale și etapele operațiunii de vămuire.
Ultimul capitol al acestei lucrari este reprezentat de stud iul de caz cu privire la analiza
econometrică a impactului taxelor vamale asupra veniturilor bugetului de stat.
Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt obligații financiar -bugetare, adicăîndatoriri
de a plăti în contul bugetului statului taxele v amale reglementate ca venituri ale bugetului.
Caracterul obligatoriu al acestor îndatoriri este prevăzut în formulare expresă, înCodul vamal al
României, articolul 6, unde se prevede că mărfurile care se importă sunt supusetaxelor prevăzute în
tariful vama l de import.
Obligația de a plăti taxele vamale este o obligație juridică prevăzută de normele juridice în
vigoare și neîndeplinirea acestei obligații atrage executarea silită a plății taxelor neachitate integral
sau la termen legal. Această obligatie apa re în cadrul raporturilor juridico -financiare de venituri
bugetare, beneficiarul exclusiv fiind statul, reprezentat prin organelefinanciar -bancare cărora li s -a
atribuit competența de a încasa taxele vamale.Plata taxelor vamale alimentează fondul bugetar d e
stat.
Forma de concretizare a acestei obligații este forma bănească și se individualizează printr -un
titlu de creanță financiar bugetară, act juridic prin care se constată și seindividualizează obligația
banească a fiecărui subiect taxabil, titluri care sunt declarative dedrepturi și obligații și executorii
fără vreo investire specială .
Taxa vamală îndeplinește, fie o funcție fiscală, fie o funcție de protejare a ramurilor
economiei naționale, fie o importantă funcție în mecanismul de formare a prețurilo r produselor,
precum și la negocierea concesiilor vamale cu statele partenere.
In cele ce urmeava, voi preyenta , pe larg taxele vamale si regimurile vamale aplicabile în
România in conformitate cu legislația internă.

7
Capitolul 1. Impozitele ind irecte

1.1 Caracterizarea impozitelor indirecte

Pentru procurarea veniturilor de care are nevoie pentru acoperirea cheltuielilor publice ,
statul folosește alături de impozitele directe și impozitele indirecte.
În țările dezvolt ate, de regulă, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale
ale statului este mai mic decât cel al impozitelor directe. Dimpotrivă, în țările în tranziție, ponderea
impozitelor indirecte o devansează pe cea a impozitelor directe datorită performanțelor economice
mai scăzute și al nivelului relativ scăzut al randamentului și aportului impozitului pe venit.
Impozitele indirecte se deosebesc de cele directe prin câteva caracteristici esențiale:
– îmbracă, în principal forma impoz itelor pe consum, deoarece se percep la vânzarea anumitor
mărfuri sau la prestarea unor servicii;
– nu au caracter nominative, ele se realizează de le toți cei care consumă bunuri din categoria
celor impuse, independent de veniturile, averea sau situația per sonală a acestora;
– în cazul impozitelor indirecte nu se mai acordă facilitațile fiscale cunoscute la așezarea
impozitelor directe (scutirea de la impunere a minimului neimpozabil, reduceri sau scutiri de
impozit pentru cei cu sarcini sociale etc.);
– percepe rea impozitelor indirecte necesită un cost realtiv redus, ceea ce justifică preferința
unor țări pentru impozitele indirecte;
– cotele de impozit nu sunt diferențiate in funcție de venitul, averea sau situatia personală a
celui care cumpară mărfurile sau ser viciile care fac obiectul impozitelor indirecte;
– subiectul și suportatorul nu sunt una și aceeași persoană; in calitatea de plătitori ai
impozitelor indirecte apar, de regula, intreprinzătorii (agenții economici),iar în calitatea de
suportatori, consumator ii bunurilor sau serviciilor ce cad sub incidența acestor impozite;
– tehnica de percepere este diferită de cea a impozitelor directe, în cazul lor nefiind posibilă
deschiderea “rolului nominativ”.

Prin modul de așezare impozitele indirecte da u impresia că afectează, în aceeași măsură,
veniturile tuturor categoriilor sociale. In fapt, ele afectează în special categoriile sociale sau
persoanele cu venituri mici deoarece se percep, de regulă la vanzarea bunurilor de larg consum.
Prin raportarea impozitelor indirecte la veniturile obținute de diferite categorii sociale se
constată că ponderea acestor impozite în venituri este cu atât mai mare cu cât veniturile realizate
sunt mai mici. Deoarece la impozitele directe, se ajunge la situaț ia ca impozitele indirecte să aibă un
pronuntat caracter regresiv.

8
Impozitele indirecte nu afectează, prin modul de așezare, veniturile nominale, ci numai cele
reale micșorând puterea de cumpărare. Totodată, constrângerea politică este înlocuită cu
consrângerea economică, deoarece cetățenii nu pot renunța la procurarea bunurilor de consum.
În România, impozitele indirecte constituie principalele resurse bugetare ale statului (62,4%
din totalul veniturilor bugetului de stat la nivelul anului 2003).
Din punct de vedere al eticii fiscale, acest sistem de impozite este nedrept ( nu ține seama de
puterea contributivă a consumatorului). Cu toate acestea, România continuă să recurgă la
constituirea resurselor financiare publice prin intermediul impozitelor indirecte datorită, mai ales,
ritmicității relativ bune în colectare, ceea ce nu creaza probleme Trezoreriei publice, așa cum se
întamplă cu alte venituri neritmice (impozitele directe).

1.2 Clasificarea impozitelor i ndirecte

În sistemul impozitelor indirecte se cuprind:
o taxele de consumație;
o monopolurile fiscale ;
o taxele vamale;
o alte taxe.

1.2.1 Taxele de consumație

Taxele de consumație sunt impozite indirecte cuprinse in prețul de vanzare al mărfurilor
produse și realizate în interiorul aceleași țări. La plata acestor impozite indirecte sunt supuse, de
regulă, bunurile de larg consum, motiv pentru care se mai întâlnesc și sub denumirea de cheltuieli de
consum.
În practica fiscala se întâlnesc două mari tehnici de impunere a cheltuielilor de consum;
a) prin impozite analitice pe anumite cheltuieli specifice, rezultând taxe de consumație pe produs
(accize);
b) printr -un impozit sintetic pe cheltuiala globala care afectează ansamblul chelt uielilor efectuate
de un contribuabil, rezultând taxe de consumație cu caracter general (taxe generale pe vanzari).

a. Taxele de consumație pe produs (accizele)
Aceste taxe vizează consumul anumitor produse care se consumă în cantitați mari și care nu
pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru că în acest fel , impozitul să aibă un randament fiscal
cât mai ridicat.
Insituirea de impozite pe anumite cheltuieli specifce de consum ridică, pe de o parte, o problemă de
politică fiscală constân d în alegerea categoriilor de bunuri care să fie impozitate, iar pe altă parte, o
problemă de tehnică fiscală, ce constă în alegerea metodelor de impozitare.

9
În legătură cu primul aspect, în prezent, aceste impozite vizează două mari categorii de
mărfuri: articole de lux (blănuri naturale, bijuterii, articole de cristal, autoturisme, arme de vânătoare
etc.) și unele bunuri de uz curent consumate în cantități mari și care au cerere inelastică (băuturi
alcoolice, produse din tutun, cafea, produse p etroliere etc.).
Prin instituirea unor asemenea impozite pot fi urmărite nu numai obiective cu caracter
financiar, ci și obiective cu caracter social (restrângerea consumului unor produse dăunătoare
sănătații), cu caracter economic (limitarea im porturilor), cu caracter ecologic (impozitarea
consumului de carburanți sau a blănurilor naturale) etc.
În legatură cu al doilea aspect, în ceea ce privește tehnica fiscală, taxele de consumație se
calculează:
 fie în sumă fixă pe unitatea de măs ură, ceea ce permite lupta împotriva fraudei, dar care
prezintă inconvenientul că nu se adaptează automat la fluctuațiile monetare și necesită
actualizări periodice;
 fie cote procentuale aplicate asupra pre țului de vânzare, metodă ce prezintă avantajul une i
adaptări suple la fluctuațiile monetare, dar care facilitează frauda fiscală.
De regulă, produsele destinate exportului sunt scutite de aceste impozite, iar cele provenite
din export trebuie impuse cu aceeleași taxe, ca și produsele indige ne. Nivelul cotelor utilizate pentru
calculul accizelor pentru produsele din tutun depășește frecvent cota de 50 -60%.
În România,în vederea aderării la Uniunea Europeană, prevederile referitoare la accize
incluse in Codul Fiscal1 sunt în cea ma i mare parte armonizate cu prevederile directivei a XII -a a
Uniunii Europene.
Baza de impozitare a accizelor o formează în general prețurile, asupra cărora se aplică o
cotă procentuală de impozit, sau cantitațile exprimate în unitați naturale as upra cărora se aplică o
cotă fixă exprimată în euro pe unitate.
Concluzionând, accizele se instituie, de regulă, asupra produselor la care:
– producția și vânzarea sunt supravegheate de stat;
– elasticitatea cererii în raport cu venitul este sup raunitară;
– consumul lor conduce la afecterea sănătații populatiei, la influențarea mediului înconjurător etc.

b. Taxele de consumație cu caracter general (taxele generale pe vanzari)
Aceste taxe vizează volumul total al vânzări lor, indiferent dacă obiectul vânzării îl
reprezintă bunurile de consum sau mijloacele de producție, motiv pentru care mai sunt întâlnite și
sub denumirea de impozite pe cifra de afaceri.
1. În practica fiscală internațională, în funcție de veriga la care se încasează se cunosc două
forme de așezare a impozitului pe cifra de afaceri, astfel:

1 Legea nr.571 publicată in M.Of. al Româ niei nr.927/23.12.2003.

10
– impozitul cumulative(multifazic)
– impozitul unic(monofazic)
În condițiile practicării impozitului cumulative, mărfurile sunt impuse la toate verigile prin
care trec din momentul ieșirii din procesul de fabricație și până când ajung la consumator. Impozitul
se mai numește și “în cascadă”, ”bulgăre de zăpadă” sau “ în piramidă” deoarece la fiecare veriga
nouă se așază asupra prețului la care se achiziționează marfa în care este inclus și impozitul plătit cu
prilejul fiecărei tranzacții până în momentul respectiv.
Impozitul unic se caracterizează prin aceea că se încasează o singură dată, indiferent de
numărul verigilor prin ca re trece marfa supusă impunerii.
Impozitul se poate încasa:
– fie în momentul vânzării mărfii de către producător și atunci se numeste taxă de producție;
– fie în stadiul comețului cu ridicata sau cu amănuntul și se numește taxa asupra vânzăr ii sau
impozit pe circulație.
Taxa de producție este mai ușor de administrat, deoarece sunt mai puțini plătitori și are un
grad mai scăzut de stratificare, pe câtă vreme impozitul pe circulație scapă de sub efectul dublei
impozitări.
Acest impozit s -a practicat in Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Suedia, Norvegia, iar
în SUA, Canada , Japonia si Elveția se practică și în prezent.

2.În funcție de baza de calcul, impozitul pe cifra de afaceri îmbracă două forme:
– impozitul pe cifra de afaceri brută;
– impozitul pe cifra de afaceri netă.
Impozitul pe cifra de afaceri brută se stabilește prin aplicarea cotei de impozit asupra
întregii valori a mărfurilor vândute, care include și impozitul plătit l a verigile anterioare.
Impozitul pe cifra de afaceri brută are ca efect concentarea productiei deoarece întreprinderile
integrate, care ocolesc comerțul cu ridicata, sunt avantajate față de cele neintegrate care livrează
produsele lor întreprinder ilor comerciale.
Impozitul pe cifra de afaceri netă se aplică numai asupra diferenței dintre prețul de
vânzare și prețul de cumpărare, adică numai asupra valorii adăugate de fiecare participant la
procesul de producție și circulație al măr fii respective, motiv pentru care se mai numeste și taxa pe
valoare adaugată.
Taxa pe valoarea adaugată este un impozit pe cheltuială care a fost instituit în anul 1954
în Franța și care , datorită avantajelor sale, a fost rapid adoptat de o serie de state.
Taxa pe valoare adaugată este practicată , în perzent în țările membre U.E. și în alte țări
precum sunt: Japonia, Canada, România , Bulgaria.
Principalele caracteristici ale taxei pe valoarea adaugată, din c are se pot desprinde o
serie de avantaje, sunt urmatoarele:
 este un impozit indirect, suportat de consumatorii finali ai bunurilor și serviciilor;
 este un impozit general întrucât se aplică, în principiu la toate tranzacțiile privind

11
bunurile si serviciil e;
 este un impozit unic cu plata fractionată, corespunzatoare valorii adaugate în
fiecare stadiu;
 este un impozit neutru în raport cu numărul stadiilor prin care trece produsul și nu
influentează consumatorul în a reduce consumul;
 favorizeaăa exporturil e;
 asigură o mai mare ritmicitate a veniturilor la buget prin accelerarea decontărilor.
Taxa pe valoarea adăugată are însă și o serie de neajunsuri, printre care, cel mai
important este regresivitatea acesteia , mai ales atunci când se aplică într -o cotă unică.
Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula în două variante:
– prin aplicarea cotei proporționale asupra valorii adăugateîin fiecare stadium pe care parcurge
marfa de la producator la compărător, este un procedeu mai rar utilizat datorită dificultaților
pe care le ridică determinarea valorii adăugate;
– prin aplicarea cotei proporționale asupra prțtului de vânzare din stadiul respectiv,
obținându -se astfel taxa asupra prețului de vânzare din care se deduce taxa (c alculată in același fel),
aferentă prețului de vânzare din stadiul anterior. Diferența rezultată este taxa pe valoare adăugată
aferent stadiului respectiv. În practică au fost adoptate diverse forme ale celei de -a doua variante.
Taxa pe valoare adăugat ă este plătită de către fiecare participant (întreprindere) la
procesul de producție și circulație a mărfii respective, proporțional cu aportul sau la sporirea valorii.
Plătitorii acestei taxe avansează sumele reprezentând taxa pe valoarea a dăugată statului pe care le
vor recupera de la cumpărătorii mărfii odată cu vânzarea acesteia.
Baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată o reprezintă prețul de vânzare al
diferitelor mărfuri sau valoarea serviciilor prestate. Pentru de terminarea taxei pe valoarea adăugată
se stabilește cifra de afaceri (volumul total al vânzărilor sau prestărilor de servicii), pe perioada de
impunere la care se aplică cota de impozit. Din suma astfel determinate se scad sumele vărsate
anterior la buget cu titlu de taxa pe valoare adăugată, aferente mărfurilor respective. Taxa pe
valoarea adăugată se evidențiază distinct in factură pentru a se putea face deducerile menționate.
Numărul și nivelul cotelor taxei pe valoarea adăugată diferă de la o țară la alta. Țările care
utilizează mai multe categorii de cote au stabilite, de regulă, o cota redusă pentru produsele
alimentare și de larg consum, o cotă majorată pentru produsele de lux și cele care fac monopolul de
stat si o cotă normală (intermedi ară) pentru celelalte mărfuri și servicii. În general produsele care
fac obiectul exportului nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată. Prin urmare, o înreprindere care
livrează mărfuri la interni și la export va plăti taxa pe valoarea adăugată numai pent ru mărfurile
livrate beneficiarilor interni.
În România, pana la mijlocul anului 1993, singurul impozit general pe vânzări practicat a
fost impozitul pe circulația mărfurilor. Era un impozit pe cifra de afaceri brută, stabilit în cote
diferenți ate pe produse sau grupe de produse ( ultima variantă practicată utiliza cinci asemenea cote,
cuprinse între 3% și 5%). Întrucat prezenta neajunsurile specifice impozitului pe cifra de afaceri
brută, începend cu 1 iulie 1993 a fost înlocuit cu taxa pe valo area adăugată.

12
Modelul taxei oe valoarea adăugată introdus in țara noastră este inspirat de cel aplicat în
țările membre Uniunii Europene.
De la introducerea sa și până în prezent, așezarea acestui impozit a cunoscut numeroase
modific ări în încercarea de a sporii productivitatea și eticheta sa și de a face noi pași în direcția
armonizării practicii fiscale de la noi cu cea a Uniunii europene.
În privința cotelor, în prezent, cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se
aplică asupra operațiunilor impozabile, cu excpția celor scutite de TVA și a celor care sunt supuse
cotei reduse de TVA de 9%.

1.2.2 Monopolurile fiscale

Monopolurile fiscale constituie o altă formă de manifestare a impoz itelor indirecte, fiind (ca
și accizele) o modalitate de impunere selectivă a consumului, întrucât vizează anumite categorii de
mărfuri, iar pe de altă parte din impozitul indirect cuprins în preț, care se încadrează de la
consumatorii mărfurilor respect ive.
Monopolurile fiscale, în funcție de sfera lor de cuprindere pot fi:
a. monopoluri fiscale depline care se instituie de către stat atat asupra producției, cât si
asupra comerțului cu ridicata și cu amănuntul a anumitor mărfuri.
b. monopoluri fiscale parțiale care se instiutie fie numai asupra producței și comerțului cu
ridicata, fie numai asupra comerțului cu amănuntul.
Monopolurile fiscale se instituie de către st at în principal din două motive, pe care le voi
detalia în cele ce urmează.
Pentru categoria produselor enumerate (tutun, alcool, băuturi alcoolice etc) se petrec cele mai
frecvente fenomene de evaziune și frauda fiscală, iar prin preluarea de către stat a producerii sau
desfacerii acestor a se înlătură aceste nea junsuri.
Pentru că activitatea din acest domeniu este producătoare de venituri importante.
Printre țările în care întalnim monopoluri fiscale putem menționa: Italia (asupra tutunului,
chibritelor și pietrelor de brichete), Germania, Suedia, Austr ia (asupra alcoolului și a băuturilor
alcoolizate), Spania (asupra tutunului și petrolului) etc.
În România, s -a instituit un monopol fiscal parțial în anul 2000 asupra comercializării
alcoolului etilic rafinat și a alcoolului etinic; prin aceast a reglementare s -a interzis circulația și
comercializarea alcoolului brut, etilic rafinat și tehnic între agenții economici, în special, pentru
înlaturarea fenomenului evazionist. În anul 2001 s -a renunțat însă la acest monopol.

13
1.2.3 Taxele vamale

După cum preciza Gheorghe Matei, “taxele vamale sunt impozite analitice utilizate de stat
pentru impunerea selectivă a mărfurilor ce trec granițele vamale ale statului respectiv , cu scopul de
a procura venituri fiscale, dar și de a proteja eco nomia națională de concurența străină”2.
Taxele vamale pot fi percepute de stat asupra importului, exportului și tranzitului de
mărfuri.
Taxele vamale de export se întâlnesc destul de rar, deoarece statele sunt interesate în a
încuraja exporturile. Atunci când se percep, totuși, astfel de taxe au fie scop fiscal, fie unul
economic. Țările ce dețin monopolul natural asupra unor resurse materiale sau materii prime,
taxează exportul acestora pentru a determina prelucrarea lor în țara, în t imp ce țările ce dețin
monopolul tehnologic (de fabricțtie)3 la unele produse, taxează exportul acestora.
Taxele vamale de tranzit se întâlnesc asupra mărfurilor ce fac obiectul comerțului exterior,
cu ocazia trecerii lor pe teritoriul unei terțe țări. Se practică și ele tot mai rar, întrucât statele
încurajează tranzitul de mărfuri pentru a realiza încasări în valută sub forma tarifelor pentru
folosirea căilor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor publice etc.
Taxele vamale de impor t sunt cele mai frecvente și se plătesc de catre importator la intrarea
în țară a unor mărfuri cumpărate de pe piața externă.
În România, normele de procedură în domeniul vamal sunt cuprinse în Codul vamal al
României care reglementează principii le de bază pentru aplicarea reglementărilor vamale.
În țara noastră se practică doar taxe vamale de import care se determină prin aplicarea
cotelor proporționale la valoarea în vamă.

1.2.4 Alte taxe

Taxele reprezintă o altă formă a impozitelor indirecte, fiind datorate in schimbul unor
prestări de servicii pe care le efectuează instituțiile publice, notariale etc. pentru diverse persoane
fizice și juridice. De obicei, nivelul lor este superior costului acestor servicii, diferența fi ind
reprezentată de veritabile elemente de impozit.
După felul și specificul unităților care prestează aceste servicii pe domeni, taxele pot fi:
1. taxe judecătorești care sunt încasate de instanțele jurisdicționale pentru acțiunile și cererile
introduce spre judecare, cererile pentru exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor
judecatorești sau pentru eliberarea de copii de pe actele aflate în dosarele instanțelor;
2. taxe de notariat , care se percep pentru eliberarea, certificarea, legalizarea sau autentificarea
de acte, copii sau traduceri de către notariat;

2 Matei Gh.,Dracea M.,Dracea Raluca, Editura Sitech, Craiova, 2005
3 Talpos I,Finantele Romaniei,vo l.1,Editura Sedona,Timisoara,1997,pag.257

14
3. taxe consulare care sunt aplicate la eliberarea de certificate de origine, acordarea de vize de
către co nsulate;
4. taxe de administrație, care se încasează pentru eliberări de premise, autorizații, legitimații de
către organele administrației de stat.
După obiectul operțtiunii care se efectuează și urmează a fi taxată, taxele pot fi:
1. taxe d e timbru care se percep la efectuarea de către instituțiile publice a unor
operații cum sunt: autentificarea de acte, eliberarea unor documente, legalizări de acte, etc. Taxele
de timbru poartă aceasta denumire pentru că încasarea lor se face prin aplicar ea de timbre fiscale
mobile;
2. taxe de înregistrare, care se percep la vânzări de imobile, constituirea de societăți
și la majorarea capitalului acestora, la fuzionări, dizolvări și partajări de societăți, cedări de fonduri
de comerț, de clientele, etc. Per ceperea lor se face în numerar sau prin virament, ca și în cazul
impozitelor.
Cuantumul taxelor este stabilit în mod diferențiat, în raport de natura și complexitatea
serviciului prestat, de valoarea bunurilor sau drepturilor ce fac obiectul actu lui taxabil etc, fie în
sumă fixă, fie ad -valorem, prin aplicarea unor cote procentuale, proporționale sau progresive asupra
valorii acțiunii sau faptelor supuse taxării, fie sub forma mixtă.
În România, se întâlnesc numeroase taxe de înregistrar e și de timbru, aria lor de
cuprindere cunoscând o extindere pe măsura intensificării circulației averilor și a consolidării pieței
financiare. Deși aria lor de cuprindere e foarte vastă totuși contribuția lor la formarea fondurilor
financiare publice est e destul de redusă..

15
Capitolul 2 . Taxe vamale

2.1 Considerații generale

În condițiile economiei noastre, taxele vamale constituie un mijloc de stimulare a
exporturilor, de lărgire a cooperării economice cu alte stat e. Totodată, prin taxele vamale, se asigură
folosirea avantajelor participării României la diviziunea internațională a muncii, intensificarea,pe
baze reciproc avantajoase a schimburilor economice și tehnico -științifice cu alte țări. Taxele vamale
au un rol activ în asigurarea cu materii prime și alte produse deficitare. Astfel, pentru produsele
exportate nu se datorează taxe vamale, iar sistemul vamal este astfel conceput încât să stimuleze
importurile, cu precădere spre materii prime și materiale necesare economiei naționale.

2.2 Clasificarea taxelor vamale

Taxele vamale se instituie asupra produselor care intră și ies în/din țară sau/și asupra celor
care tranzitează teritorul național. În consecință, pot exista trei categorii de taxe vamale și anume:de
import,de export și de tranzit.
Taxele vamale de import sunt cele mai răspândite și au cel mai ridicat randament fiscal
deoarece, în condițiile relațiilor de complementaritate tot mai accentuate dintre economiile țărilor
lumii și ale con curenței dintre acestea, au sporit considerabil importurile de materii
prime,materiale,produse manufacturate,mărfuri de consum etc.
Taxele vamale de export au o răspândire mai restrânsă,fiind utilizate mai ales de statele
care dețin monopolul nat ural al unor resurse minerale sau materii prime,ori monopolul de fabricație
la unele produse manufacturate.
Taxele vamale de tranzit au o aplicabilitate foarte restrânsă deoarece statele sunt interesate
în a încuraja tranzitul de mărfuri spre a obți ne venituri sub forma taxelor pentru transportul acestor
mărfuri pe căile ferate,rutiere sau pe apă.
În raport cu obiectivul urmărit, ele pot să aibă caracter fiscal sau protectionist.
Taxele vamale cu caracter fiscal pur sunt cele care vizează mărfuri din import care nu sunt
realizate și în țar importatoare, deci nu poate fi vorba de a proteja producția națională.
Cel mai adesea, însă, pe lângă rolul lor financiar, taxele vamale au un important rol
economic (proteționist).
Se observă că tendința, ca în condițiile contemporane, taxele vamale sunt folosite tot mai
mult în scopuri protecționiste și tot mai rar în scopuri fiscale. Se poate vorbi însă frecvent de un
dublu scop, adică și fiscal și protecționist. Politica pr otecționistă se realizează nu numai cu ajutorul
taxelor vamale, adică cu instrumente tarifare, ci și cu instrumente netarifare.
Dupa modulîin care sunt stabilite, taxele vamale pot fi:

16
 taxe vamale specifice, atunci când se stabilesc în sumă fixă p e unitatea de măsură;
 taxe vamale ad -valoerm, atunci când se stabilesc în funcție de valoarea mărfurilor
 importante;
 taxele vamale compuse (mixte), care apar ca o combinație a primelor două.
Taxele vamale practicate de o țară sunt înscrise într -un catalog, denumit tarif vamal, care
cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum și taxele vamale percepute la
fiecare produs sau grupă de produse.
În raport cu nivelul lor,taxele vamale pot fi:
– taxe vamale în condiția cla uzei națiunii celei mai favorizate, care se aplică la importul de
mărfuri, efectuat de o țară membră a Organizației Mondiale a Comerțului, din țările membre
ale aceluiași organism sau din alte țări cu care aceasta are încheiate acorduri bilaterale;
– taxe va male autonome, care au un nivel mai ridicat decât precedentele și se aplică la importul
de mărfuri din țările cu care nu sunt încheiate acorduri bazate pe clauza menționată;
– taxe vamale preferențiale care se aplică în relațiile dintre statele care fac part e din diferite
uniuni vamale sau în relațiile dintre o grupare vamală și anumite țări cu care a încheiat diverse
acorduri.
În afara taxelor vamale obișnuite, pe plan internațional se mai practică și alte tipuri de
taxe, cum sunt:
– taxe de retorsiune, care s unt taxe sancționale aplicate fața de țările care au luat măsuri de
politică comercială unilaterală și neloială;
– taxe compensatorii, instituite ca taxe speciale în scopul neutralizării oricarei subvenții
acordate, direct sau indirect, în țara de origine sa u în țara exportatoare;
– taxe anti -dumping ce sunt percepute suplimentar, peste taxa vamală obișnuită pentru a
contracara politica de dumping prin care unele state încearcă să cucerească noi piețe.
Ținând seama de poziția sa geografică și de inter esul pentru dezvoltarea exportului,România
utilizează numai taxele vamale de import, care sunt stabilite și percepute în conformitate cu Tariful
vamal de import.

2.3. Taxele vamale

2.3.1. Subiecții impuner ii

Subiecții impunerii sunt persoanele juridice în al căror obiect de activitate sunt prevăzute
operațiuni de import și persoane fizice autorizate să efectueze astfel de operațiuni.
Pot deveni subiecții ai impunerii și persoanele fiz ice neautorizate atât în cazul introducerii
unor bunuri în țara noastră,cât și în cazul scoaterii acestora din România,

17
dar numai dacă depășesc o anumită valoare sau plafonul valoric de scutire, în vigoare la data trecerii
frontierei4.
În scopul e vitării unor tratamente diferențiate, Directia Generală a Vămilor a emis o Listă
de valori unice în vamă,care cuprinde circa 2500 de produse și grupe de produse.
Această listă este actualizată periodic,în raport de indicele general al prețurilor și al alto r criterii.

2.3.2. Cota de impunere

Taxele vamale sunt prevăzute în Tariful vamal de import al României5 și sunt exprimate în
procente , diferențiate pe mărfuri sau grupe de mărfuri. Mărfurile sunt grupate pe secțiuni și
capitole, potrivit n omenclatorului Sistemului Armonizat -care se folosește în relațiile reciproce dintre
statele membre ale Acordului General pentru Tarife și Comerț.
Cotele cele mai frecvente sunt cuprinse între 10 -30%. Astfel, spre exemplu: pentru produsele
farmaceutice cota este, în general, între 5 -10%; pentru carne de bovine, porcine, ovine și caprine
proaspătă, refrigerate sau congelată se aplică cota de 20%; pentru peștii vii -25%; pentru
îngrășăminte -10%; pentru produse fotografice și cinematografice 15 -30%; pentru mater iale plastice –
20%;pentru cauciuc și articole de cauciuc 3 -25%; pentru produse din fontă, fier sau otel 10 -15%.
La fiecare mărfă sau grupă de mărfuri, inclusiv la cele enumerate mai sus, în mod
exemplicativ, sunt stabilite excepții, fie ca procent de taxă, fie ca exceptare de la taxare.
Se aplică “taxa vamală în vigoare”,adică taxă vamală care se aplică efectiv în momentul
vămuirii mărfii, din coloana “Taxa vamală” a Tarifului vamal de import al României.

2.3.3 Scutiri

Tariful vama l prevede scutirea de taxe vamale pentru importul anumitor categorii de bunuri
cum sunt : ajutoare și donații cu caracter social, umanitar, cultural, spotriv, didactic primate de
organizații sau asociații nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, minist ere și alte organe ale
administrației publice, sindicate și partide politice, organizații de cult, federații asociații sau cluburi
sportive, instituții de învățământ, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenționarea campaniei
electorale sau a un or activități ce pot constitui amenințări la siguranța natională; bunurile străine
care devin, potrivit legii, proprietatea statului;. mostrele fără valoarea comercială, materiale

4 Legea nr.141/ 1997 privind Codul Vamal al României (art.64),î n M.Of..nr.180 din 1 august 1997.

5 Ordonanț a Guvernului nr.26/1993,î n M.Of. nr.2 13 din 31 august 1993,modificată prin O.G. nr.14/1994,în M.Of. nr.21
din 25 ianuarie 1994.

18
publici tare, de reclamă și documentare și alte bunuri prevăzute în legi sau în hotărâri ale
Guvernului.
Pentru a beneficia de scutire de taxe vamale, bunurile enumerate trebuie să îndeplinească
urmatoarele condiții:
– să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată;
– să nu facă obiectul unor comercializări viitoare;
– să nu fie utilizate pentru prestații către terți, aducătoare de venituri;
– să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidența contabilă proprie.
Bunurile scutite de taxe vamale pot fi utiliz ate numai în scopurile pentru care au fost
importate. În caz de schimbare a destinației, importatorii sunt obligați să îndeplinească formalitățile
legale privind importul mărfurilor și să achite taxele vamale de import. În astfel de situații, valoarea
în vamă se calculează la cursul în vigoare în ziua constatării schimbării destinației bunurilor.
În acest scop, organele de control și ale Gărzii financiare sunt obligate să urmărească
destinația dată acestor bunuri și să sesizeze organele vamale pentru l uarea măsurilor ce decurg din
aplicare legii. Taxele astfel datorate se stabilesc și se urmăresc pe o perioada de 5 ani de la data
intrării bunurilor în țară.
De asemenea, este scutit de taxele vamale importul următoarelor categorii de bunuri:
a. bunuril e de origine română;
b. bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele care nu corespund
calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție;
c. bunurile care se expediază în țară ca urmare a unei expedieri eronate6.
Ca urmare a Acordului European de asociere dintre România și Comunitătile Europene și
statele membre ale acesteia,urmat de alte acorduri și protocoale, taxele vamale de import ale acestor
țări se vor reduce și treptat aboli pentru importurile din România. Ac ordul a intrat în vigoare la data
de 1 februarie 1995.
De asemenea, pe baza Acordului privind aderarea României la Acordul Central Eoropean de
Comerț Liber (C.E.F.T.A.), urmat de alte acorduri și protocoale periodice, unele taxe vamale se vor
reduce, iar altele se vor aboli treptat pentru importuri. Acordul a fost semnat la București la 12
aprilie 1997, cu reprezentanții celor 5 țări membre ale C.E.F.T.A. și a fost ratificat de România prin
Legea nr.90/1997. Acordul Central European de Comerț Liber a fost lansat la 21 decembrie 1992 la
Craiova și a intrat în vigoare între cele cinci țări membre la 1 ianuarie 1993.
Un Acord bilateral de comerț liber a fost încheiat între România și Turcia, semnat la 29
aprilie 1997,care prevede scutiri și reduceri de taxe la unele produse și grupe de produse.

6 Ordonanț a Guvernului nr.26/1993privind tariful vamal de import al Româ niei.

19
2.3.4 Baza impozabilă

Determinarea sumei de plată se face prin aplicarea procentului taxei vamale aspra valorii în
vamă a mărfurilor exprimate în lei. În aces t sens, Tariful vamal prevede ca “Valoare în vamă”
reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute in tariful vamal al
României7.
Valoare în vamă a mărfurilor importate se determină potrivit regulilor prevăzute în Acor dul
privind aplicarea art.VII din Acordul general pentru tarife și comerț.
Metoda de bază în determinarea valorii este metoda “valorii tranzacționale” la care se referă
și Tariful vamal de import al României8. Conform acestei metode,”valoare în vamă a mărfurilor
importate” este valoarea tranzacției, adică “prețul efectiv plătit sau de plătit” pentru mărfuri, când
acestea sunt vândute pentru export cu destinația țării de import, la care se adaugă o serie de
elemente. Prețul efectiv plătit sau de plătit “reprezintă plata totală efectuată de către cumpărător
vânzătorului”sau în beneficiul acestuia “pentru mărfurile importate”.
.Mai exact,”prețul efectiv plătit sau de plătit” conține toate plătile efectuate, ca o condiție a
vânzării mărfurilor importate de către compărător către vânzător sau de către cumpărător către o
terță persoană, pentru a satisface o obligație a vânzătorului.
Potrivit art.8 din Acordul menționat, la prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile
importate se adaugă urmatoar ele elemente:
a) elemente obligatorii, cum sunt:
– comisioane, cu excepția comisionului de cumpărare;
– ambalaje:
– aporturi;
– redevențe;
– produsul oricărei vânzări;
b)elemente opționale, cum sunt:
– cheltuieli de transport pe parcurs extern;
– cheltuieli de m anipulări pe parcurs extern;
– cheltuieli de asigurare pe parcurs extern.
În tariful vamal de import al României se prevede că în țara noastră se include în valoare în
vamă și elemente opționale9.
Transformarea în lei a prețurilor și a cheltuielilor exprimate în valută se face la cursul de
schimb stabilit și comunicat de B.N.R. în fiecare joi. Acest curs se utilizează pe toată.durata

7.Art 8 din Ordonațta Guvernului nr.26/1993,în M.Of. nr.213 din 31 august 1994.
8 Art.8 alin.4 dni Ordonanța Guvernului nr.26/1993.

9 Art.8 din Ordonaț a Guvernului nr.26/1993.

20
săptămânii următoare pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate ale căror declarații
vamale se înregist rează în cursul săptămânii respective.

2.3.5 Declarația vamală

Valoarea în vamă se determină și se declară de către importatori,direct sau prin
reprezentanții autorizați ai acestora, care sunt obligati să depună la vamă, împreună cu celelalte
document e necesare vămuirii mărfii, o declarație pentru valoarea în vamă, însoțită de facturi sau alte
documente de plată a mărfii și a cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia.
În declarația vamală trebuie să se înscrie încadrarea tarifară, valoarea în vamă a mărfurilor și
bunurilor, coeficientul tarifar, cuantumul taxelor vamale, precum și felul, numărul și data
instrumentului de plată. Declaratia vamală trebuie să fie însoțită de dovada plății taxelor vamale
datorate.

2.3.6 Controlul vamal

Organele vamale au competența de a verifica încadrarea tarifară ,calculul taxelor vamale
înscrise în declarația vamală și urmăresc încasarea acestora.
Mai mult, organele vamale au dreptul să efectueze verificări și investigații privind aplicarea
Tarifului vamal de import, atât în momentul vămuirii, cât și ulterior, la vamă sau la sediul
importatorilor. Dreptul de verificare ulterioară poate fi exercitat în decursul unei perioade de 5 ani
de la data intrării în țară a mărfurilor sau a bunurilor.
În scopul exercitării dreptului de verificare, importatorii și comisionarii în vamă sunt obligati
să păstreze și să pună la dispoziția organelor vamale toate documentele care se referă la mărfurile
importate.

2.3.7 Plata taxelor vamale

Plata taxelor vamale se face în contul unității care a efectuat vămuirea, prin folosirea
formelor și instrumentelor de decontare care asigură cu anticipație sumele necesare efectuării
plătilor.
Diferențele în minus constatate la verificarea taxelor vamale se plătesc în termen de 7 zile
de la data comunicării,iar diferențele în plus se restituie în acelasi termen sau se compensează cu
taxe ulterioare, la cererea importatorului. Diferențele de taxe se stabilesc în term en de 5 ani de la
data vămuirii.
Neplata la termen a taxelor vamale și a altor drepturi cuvenite bugetului de stat atrage
majorarea sumei de plată pentru fiecare zi de întârziere. Calculul majorărilor de întârziere se face
din ziua imediat următoare ex pirării termenului legal de plată până în ziua plătii taxei
datorate,inclusiv, iar cuantumul acestora se suportă, în toate cazurile, de către importatori.

21

2.3.8 Titlurile executorii

Declarațiile vamale și actele constatatoare ale organe lor vamale privind taxele și drepturile
cuvenite bugetului de stat constituie titluri executorii10.
Băncile au obligația de a pune în aplicare aceste titluri,fără a solicita acceptul plătitorului.

2.3.9 Prescripție

Termenul de prescripție a drept ului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani și curge de
la data acceptării și înregistrării declarației vamale de import.
Termenele prevăzute în Codul vamal al României și în alte reglementări vamale se
calculează potrivit normelor stabilite de Codul de procedură civilă.
În cele ce urmează am sa exemplific noțiunea de prescripție aplicata în cazul taxelo vamale,
și mai precis voi prezenta pe scurt o speță, judecată de către Tribunalul Brașov.
11Prin sentința civilă nr. 72/C/27.09.2005, a Tribun alului Brașov – secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal, s -a constatat prescripția dreptului de a cere plata taxelor vamale în
sumă de 12.263.625 lei datorate de reclamantul C. M. și în consecință s -a admis acțiunea în
contencios adminis trativ formulată de reclamantul C. M., cu domiciliul în Mun. Făgăraș, str.
Câmpului, bl.5, sc. B, ap. 15, jud. Brașov în contradictoriul cu pârâții D.G.F.P. Brașov cu sediul în
Brașov, Bd. M. Kogălniceanu, nr. 7, D.R.V.I. Arad și în consecință a anulat dec izia nr. 206 din
13.08.2003 emisă de pârâta D.G.F.P. Brașov precum și actul constatator nr. 138/15.03.2001 emis de
D.G.V. Arad – B.V. Vârșand.
S-a constatat că urmare prescripției taxelor vamale în sumă de 12.263.625 lei nu mai pot fi
percepute nici dobânz ile și penalitățile în sumă de 38.389.237 lei și respectiv 432.727 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că pârâtele nu au putut face dovada că au
comunicat reclamantului titlul de creanță, de stabilire a obligațiilor bugetar, re spectiv al taxelor
vamale și comisionului vamal în termen de 5 ani de la data înregistrării declarației vamale de import
– 16 aprilie 1998, creanța bugetară fiind prescrisă la data de 15 mai 2003 când reclamantului i s -a
comunicat somația de plată și actul constatator nr. 138/15 martie 2001, conform procesului – verbal
nr. 147/15.05.2003.
Astfel, potrivit art. 187 alin. 1 din Codul vamal termenul de prescripție a dreptului de a cere
plata taxelor vamale este de 5 ani și curge de la data acceptării și înregi strării declarației vamale de
import, declarația fiind înregistrată la B.V.V. în data de 16.04.1998 ( fila 9 dosar nr. 5519/2003 al
Tribunalului Brașov).

10 Art. 158 alin (3) din Legea nr. 141/ 1997 privind Codul Vamal al României,î n M.Of. nr. 180 din 1 august 1997

11 Speță preluata de pe Portal.just.ro consultat în data de 10.01.2017

22
În consecință, instanța a constatat că în cauză a intervenit prescripția dreptului de a cere plata tax elor
vamale în sumă de 12.263.625 lei precum și a dobânzilor și penalităților, accesorii creanței bugetare
principale, pe acest temei fiind admisă acțiunea reclamantului cu consecința anulării actelor
administrativ – fiscale atacate.
Împotriva sentinței pr imei instanțe au declarat recurs pârâtele D.G.F.P. Brașov și D.R.V. Brașov, iar
în dezvoltarea motivelor de recurs s -a arătat că instanța a apreciat greșit că la data de 15.05.2003,
reclamantului i s -a comunicat somația de plată nr. 147/2003 însoțită de ti tlul executoriu AC nr.
138/15.03.2001 și că s -a împlinit termenul de prescripție de 5 ani de la data importului. Actele la
care s -a referit instanța sunt acte de executare silită care au un regim distinct de cel al acțiunii de față
și care se contestă în a lte condiții decât cele privitoare la actul care reprezintă obiectul executării
silite.
Termenul începe să curgă de la data întocmirii actului constatator când s -au stabilit
obligațiile fiscale. Reclamantul contestă actele de executare silită cu motivația că nu a cunoscut
obligațiile fiscale pe care le are, iar contestația a fost depusă tardiv. Față de lipsa înscrisului original
al comunicării actului constatator, instanța constată că în mod greșit a intervenit prescripția, făcând o
confuzie între termenul de prescripție a dreptului de a cere plata taxelor vamale, prevăzut de art. 187
din codul vamal, care este de 5 ani de la data înregistrării declarației vamale de import și termenul
de 5 ani prevăzut de art. 61 din codul vamal cu privire la dreptul de a ce re controlul vamal ulterior.
În speță există numai declarația vamală de tranzit și nu de import pentru că bunul nu a fost vămuit.
Recursurile sunt nefondate.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond, raportat la sentința atacată și la motivele
de recurs invocate de pârâte, s -a constatat că, prima instanță a reținut corect situația de fapt și de
drept dedusă judecății, pronunțând o sentință legală și temeinică.
În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 187 alin. 1 din codul vamal care prevăd că t ermenul de
prescripție a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani și curge de la data acceptării și
înregistrării declarației vamale de import. Declarația vamală a fost înregistrată la data de 16.04.1998,
aceasta fiind o declarație vamală în detaliu, întocmită conform – anexei 4 la Regulamentul de
aplicare a codului vamal al României, Conform art. 42 alin. 2 din Regulament data declarației
vamale în detaliu, acceptată este data înregistrării ei și determină stabilirea și aplicarea regimului
vamal. Ca atare, data înregistrării, 16.04.1998, este și data acceptării declarației vamale, astfel că nu
pot fi reținute susținerile din motivele de recurs referitoare la altă dată de la care ar curge termenul
de prescripție de 5 ani.
De asemenea nu pot fi reținute nici susținerile prin care se arată că în speță ar fi aplicabile
dispozițiile art. 61 din codul vamal, deoarece acestea se referă la controlul vamal ulterior ceea ce nu
este cazul în speță.
Termenul de prescripție de 5 ani curge, așa cum s -a arăt at mai sus, de la data acceptării și
înregistrării declarației vamale de import, iar, în cadrul acestui termen, organul vamal trebuie să
solicite plata taxelor vamale. În speță, pârâtele nu au făcut dovada că au solicitat reclamantului plata
taxelor vamale în termen de 5 ani, ci numai, ulterior, după expirarea acestui termen, respectiv, la

23
data de 15.05.2003, când i s -au comunicat reclamantului somația de plată și actul constatator nr.
138/15.03.2001.
Reclamantul a contestat titlul de creanță atunci când i -a fost comunicat, iar în cadrul procesului s -a
invocat în mod corect excepțiaprescripției termenului de a cere plata taxelor vamale pentru depășirea
termenului de 5 ani de la înregistrarea declarației vamale.
Așa cum corect a reținut prima instanță pârâtel e nu au putut face dovada că au comunicat
reclamantului titlul de creanță de stabilire a obligațiilor bugetare în termen de 5 ani astfel că nu pot
fi reținute susținerile acestora că, contestarea titlului de creanță s -a făcut cu depășirea termenului
prevăz ut de art. 4 din OG 13/2001.
Față de aceste considerente, curtea a respins recursul pârâtelor, nefiind îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă pentru casarea sau modificarea sentinței atacate.

2.3.10 Căi de atac

Codul vamal al Românie instituie un sistem propriu de căi de atac împotriva actelor emise
de autoritatea vamală, în cadrul aplicării reglementărilor vamale,derogatoriu față de sistemul căilor
de atac prevăzute de Legea nr.105/1997 pentru soluționarea o biecțiunilor, contestațiilor și
plângerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor
Ministerului Finanțelor, care se aplică în general în cazul impozitelor, taxelor sau altor venituri
fiscale.
Astfel, Codul vamal al Romaniei prevede trei căi administrative de atac și calea judiciară
de atac,pe care le vom examina în cele ce urmează.
O primă cale de atac administrativă o reprezintă plângerea, adresată autorității vamale care
a emis actul prin care pot fi lezate drepturile și interesele legitime ale persoanelor fizice sau juridice
care efectuează operațiuni supuse vămuirii. Plângerea poate fi formulată de persoanele fizice și
juridice care se consideră lezată, în situația arătată mai sus. Autoritatea vamală, care a emis actul
respectiv,este obligată să analizeze și să comunice petiționarului rezultatul,în termen de 30 de zile de
la data înregistrării plângerii.
Persoanele fizice sau juridice care nu sunt mulțumite de soluționarea plângerii de căt re
autoritatea vamală se pot adresa cu contestații la direcția regională vamală ierarhic superioară, în
termen de 15 zile de la comunicarea soluționării plângerii. La soluționarea contestației, directorul
direcției regionale vamale este obligat a ține seam a de avizul emis de o comisie de specialiști,
formată din:
a) un consilier juridic al direcției vamale din direcția regională vamalî;
b) un specialist în probleme vamale din direcția regională vamală;
c) un specialist în operațiuni de comerț exterior,desemnat de pr eședintele camerei județene de
comerț și industrie.
Decizia este dată în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației.

24
Decizia directorului direcției regionale vamale poate fi contestată la Direcția Generală a
Vămilor, în termen de 15 zile de la comunicare. La soluționarea contestației, directorul general al
Direcției Generale a Vămilor este,de asemenea,obligat a ține seama de avizul emis de o comisie
formată din:
a) un consilier juridic al Direcției Generale a Vămilor;
b) un specialist în probleme vamale din Direcția Generală a Vămilor;
c) un reprezentant al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România.
Decizia este dată în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației.
Decizia directorului gener al al Direcției Generale a Vămilor poate fi atacată la instanța de
contencios administrativ competentă.
Taxele de timbru pentru contestațiile și căile de atac în materie vamală sunt de 1% din
cuantumul taxelor vamale,dar nu mai puțin de o sumă stabil ită.
Sistemul căilor de atac examinat permite un control administrativ -ierarhic prin primele trei
căi de atac, precum și unul judiciar prin ultima cale de atac,respectiv controlul efectuat de un organ
neutru și investit cu numeroase mijloace procedurale pentru a verifica legalitatea și temeinicia
actelor organelor vamale.

Capitolul 3 Regimurile Vamale

3.1 Regimul vamal

Taxele vamale sunt reglementate în conformiate cu Codul vamal. Codul se aplică tuturor
bunurilor introduse sau scoase din ț ară de către persoane fizice sau persoane juridice.
Introducerea sau scoaterea din țară a mărfurilor, a mijloacelor de transport și a oricaror alte
bunuri se poate realiza numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. La trecer ea
frontierei de stat, mărfurilor, mijloacelor de transport și orice alte bunuri sunt supuse vămuirii de
către autoritțtile vamale. În punctele de control pentru trecerea frontierei de stat și pe teritoriul țării
sunt organizate birouri vamale care funcțio nează în conformitate cu legislația în viguare privind
dreptul vamal.
La introducerea sau la scoaterea din țară a mărfurilor prezentate la vamă, autorizarea
vamală stabilește un reg im vamal. Regimul vamal repreyinta de fapt totalitatea norm elor ce se
aplică în cadrul procedurii de vămuire, în funcție de scopul operațiunii comerciale și de destinația
mărfii.
Regimurile vamale sunt :
– definitive
– suspensive

25

3.1.1 Regimurile vamale definitive

În categori a regimurilor vamale definitive se cuprind:
a) importul, care constă în intoducerea mărfurilor în circuitul economic;
b) exportul, care constă în scoaterea mărfurilor din țară;
c) introducerea și scoaterea din țară de bunuri aparținând călătorilor sau altor persoan e
fizice, necomercianți.

3.1.1.1. Importul

Importul , corm legislației în viguare, constă în intrarea în țară a mărfurilor străine și
introducerea acestora în circuitul economic.
La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de vămuire ș i de încasare a
datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicând și măsurilor de politică comercială.
Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului vamal de import al României, care
se aprobă prin lege. Tariful vamal de import al României se elaborează pe baza nomenclaturii
combinate a mărfurilor.
Taxa vamală este exprimată în procente și se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor,
exprimate în lei.
Valoarea în vamă a mărfurilor reprezintă valoarea dată de prețul extern al mărfii. În măsura
în care nu sunt cuprinse în prețul extern, în valoarea în vamă a mărfurilor se cuprind și:
– cheltuielile de transport ale mărfurilor importate până la frontiera română;
– cheltuielile de încărcare -descărcare și de manipulare (conexe transportului) ale mărfur ilor de
import, aferente parcursului extern;
– costul asigurării pe parcursul extern.
Schimbul valuar aplicat de catre persoanele autorizate în cadrul vămii este cursul Bancii
Naționale a Romaniei . Acest curs de schimb se utilizează pe toată durata săptămâni i urmatoare,
pentru declarațiile vamale înregistrate în cursul acelei săptămâni.
Atunci când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectue imediat,
importatorul are dreptul de a ridica mărfurilor din vamă, la cerere, cu condiția să constituie o
garanție bănească sau bancară, acceptată de autoritatea vamală.
În cazul în care, în termen de 30 zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă
documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamal ă procedează la
executarea garanției, operațiunea de vămuire fiind considerată incheiată.
Valoarea în vamă se determină și se declară de către importator, care este obligat să depună
la biroul vamal o declarație pentru valoarea în vamă, însoțit ă de facturi sau de alte documente de

26
plată a mărfii și a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia. Declarația de valoare în vamă
poate fi depusă și prin reprezentat, ân acest caz răspunderea fiind solidară.
Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data înregistrării declarației vamale de
import.
În situația în care, ulterior înregistrării, în timpul efectuării procedurii de vămuire, până la
acordarea liberului de vamă, intervin taxe vamale preferențiale, titularul operațiunii comer ciale sau
reprezentantul acestuia va solicita autoritații vamale aplicarea taxei vamale corespunzatoare
regimului preferențial.
Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, în funcție de felul
mărfurilor sau de destinați a lor specifică, potrivit reglementărilor vamale sau acordurilor și
convențiilor internaționale la care România este parte.
Prin tratament tarifar favorabil se înțelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale,
care poate fi aplicată și în cadrul unui contingent tarifar.
Guvernul, în cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului
Industriei și Comerțului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptări sau reduceri de taxe vamale
pentru unele categorii de ma rfuri.
Exceptarile si reducerile de taxe vamale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de
importatori sau de beneficiari, indicandu -se in mod expres codul tarifar al mărfurilor.
Mărfurile provenite din import care se vând în valută prin magaz inele autorizate, potrivit
legii, să comercializeze mărfuri în regim “duty -free” precum și prin magazinele pentru servirea în
exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora se exceptează de la plata
taxelor vamale.
Sunt except ate de la plata taxelor vamale de import:
a) produsele de pescuit maritime și oceanic și alte produse extrase din marea teritorială a unei
terțe țări de navele înmatriculate în România și care navighează sub pavilion românesc.
b) bunurile obținute din produsela prevăzute mai sus la bordul unei nave -fabrică ce îndeplinește
condițiile de înmatriculare în România și de navigație sub pavilion românesc.

3.1.1.2 Exportul

Regimul de export constă în scoaterea definitivă a mărfur ilor românești de pe teritorul
României.
Sunt admise la export mărfurile produse în țară, precum și celor importate anterior, cu
excepția mărfurilor care sunt supuse unor măsuri de prohibiție sau de restricție în cadrul politicii
comerciale.
Exportatorul de mărfuri scoase definitiv sau temporar din țară este obligat să depună o
declarație vamală de export la biroul vamal în raza căruia se află sediul exportatorului sau la locul

27
unde mărfurile sunt ambulate sau încarcate pentru a fi exportate. În cazuri temeinic justificate,
daclarația vamală poate fi depusă și la un birou vamal de frontieră.
La exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale.
Liberul de vamă la export se acordă cu condiția ca mărfurile în cauză să părăsească
teritoru l României în aceiași stare în care se aflau în momentul înregistrării declarației vamale de
export.
Sunt considerate prohibite toate mărfurile al căror import sau export este, potrivit
reglementărilor legale, interzise cu orice titlu.
Sunt considerate ca restricționate mărfurile al căror import sau export este supus unor
condiții sau îndeplinirii unor formalități speciale.
Atunci când importul sau exportul nu este permis decât cu prezentarea unei autorizații
speciale sau a unei l icențe, mărfurile sunt prohibite, dacă nu sunt însoțite de un astfel de titlu sau
dacă acesta nu este valabil.
Licențele de import sau de export sunt nominale, transmiterea lor cu orice titlu atrăgând
nulitate lor absolută.

3.1.1.3 Regimul vam al aplicabil călătorilor și altor persoane fizice

Călătorii și alte persoane fizice cu domiciliul în țară sau în străinătate pot introduce și
scoate din țară bunurile aflate în bagajele personale sau ale persoanelor care le însoțesc, fără a fi
supuși taxelor vamale, în condițiile și în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceasta
hotărâre va ține seama de acordurile și de convențiile internaționale la care România este parte.
Trebuie subliniat în plus că pentru coletele primite sau tri mise persoanelor fizice se aplică aceleași
prevederi.
Pentru bunurile care nu se încadrează în limitele cantitative și valorice prevăzute în
hotărârea Guvernului se aplică, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxă vamală unică
de 20% la valoarea în vamă.
Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Industriei și Comerțului,
poate aproba reduceri sau exceptări de la taxele vamale prevăzute pentru bunurile introduse în țară
de persoanele fizice.
Sunt scutite de la plata taxelor vamale, conform reglementărilor legale în vigoare,
urmatoarele:
– efectele personale și medicamentele necesare, în mod rațional, pe durata călătoriei sau șederii
în străinătate sau în țară;
– bijuterii de uz personal;aceste b ijuterii sunt considerate metale prețioase cu sau fără pietre
prețioase, astfel: -pentru persoanele de peste 16 ani:o verighetă din aur și una din argint,două
inele, un ceas cu sau fără brățară, două medalioane cu lănțișor, două perechi de cercei, două
brățări, un ac de cravată, două perechi de butoni, o broșă, un colier, o trusă creion -stilou, două
perechi de ochelari;

28
– pentru persoanele de până la 16 ani:un inel, un ceas cu sau fără brățară, un medallion cu
lănțișor, o pereche de cercei, o brățar ă.
– cățtile, publicațiile, înregistrările de orice fel, diapozitivele, altele asemenea, necesare uzului
personal;
– bunurile obținute ca premii sau distincții în cadrul unor manifestări oficiale;
– băuturile alcoolice,țigările,țigaretele, și tutunul, în urmatoa rele cantități: 2 litri de băuturi
alcoolice peste 22 grade, 4 litri de vin, 4 litri de bere, 200 bucăți țigarete, 50 bucăți țigări de
foi, 250 grame tutun;
– alte bunuri de orice fel, care se încadrează în limitele valorice care sunt în vigoare la data
tranzitării frontierei.
Bunurile enumerate mai sus se scutesc de la plata taxelor vamale dacă se înscriu în anumite
limite valorice, limite care se stabilesc pentru bunurile tranzitate de o persoană în interval de o lună,
la o singură trecere a frontiere i. Pentru alte eventuale călătorii în luna respectivă, cuantumul valoric
al bunurilor care sunt scutite de la plata taxelor vamale se diminuează.
Sunt de asemenea, scutite de la plata taxelor vamale la introducerea în țară: -obiectele de
artă, de col ecție și antichitățile;
– protezele, instrumentele, aparatele, cărucioarele și tricicletele cu sau fără motor, inclusiv
piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau invalizilor, cu avizul organelor
sanitare;
– bunurile introduse în țară care se î napoiază ca nefiind admise la destinație;
– bunurile expediate pentru a fi reparate sau înlocuite în termenul de garanție.
Nu sunt supuse taxelor vamale bunurile mobile care formează masa succesorală, dobândite
prin succesiuni deschise în țară sau î n străinătate, dovedite pe baza unor documente oficiale, precum
și monumentele funerare.
Reglementările în vederea scutirii de la plata taxelor vamale există și în cazul persoanelor
fizice care își stabilesc domiciliul în România sau în străinătat e. Astfel, persoanele fizice care își
stabilesc domiciliul în România pot introduce în țară, fără plata taxelor vamale, orice bunuri,
inclusive două mijloace de transport. Pentru ca aceste bunuri să nu fie vămuite trebuie ca persoanele
care le introduce să prezinte o adeverintă de la Ministerul de Interne prin care să se ateste faptul că
ele își stabilesc domiciliul în România.
Aceste scutiri de taxe vamale cu privire la stabilirea domiciliului se aplică o singură dată, în
termen de maxim 9 luni de la data stabilirii domiciliului.
În cazul unor transporturi successive de bunuri sau în cazul în care acestea sosesc în țară
înainte de stabilirea domiciliului, bunurile pot fie liberate titularului în custodie vamală, cu
garantarea dreptului de import.
Prevederile cu privire la introducerea bunurilor în țară fără plata taxelor vamale care sunt în
vigoare pentru persoanele care își stabilesc domiciliul în România se aplică și persoanelor fizice
trimise în misiune permanentă în străinătat e, pe o perioada de cel putin 24 luni, după expirarea
acestei perioade.

29
Persoanele fizice care își stabilesc domiciliul în străinătate pot să scoată din România, fără
plata taxelor vamale, iurmatoarele:
– ca bagaj însoțit:efecte personale și alte o biecte necesare pe durata călătoriei;
– ca bagaj neînsotit, însoțit sau colet poștal, o singură dată, pe baza adeverintei emise de
Ministerul de Interne: orice bunuri prezentate la vămuire, inclusive două mijloace de
transport auto, indiferent de categoria a cestora.
Călătorii cu domiciliul în străinătate, precum și cei cu domiciliul în România pot
introduce temporar, fără plata taxelor vamale, următoarele bunuri:o cameră video și două casete,
două aparate fotografice și 24 casete sau 10 role de fil m pentru fiecare aparat, un binoclu, un
radioreceptor portabil și un televizor portabil, un casetofon portabil, un cărucior de copil, un cort și
alte echipamente de cantonament, precum și articole de sport uzuale, inclusive o ambarcațiune, două
arme de vân ătoare cu câte 100 cartușe de fiecare armă, în condițiile prevăzute de regimul privind
armele de foc și munițiile, o biciclete cu sau fără motor, o mașină de scris portabilă.
În cazul în care există suspiciuni cu privire la faptul că bunurile s e introduce pentru uzul
personal, autoritatea vamală poate să ceară garantarea plătii drepturilor de import și să înmâneze
titularilor declarateii vamale de călători care se înscriu în documentele de călătorie. În cazul în care,
la ieșirea din țară, persoa nele fizice nu mai au asupra lor bunurile specificate în declarațiile vamale
de călători, se va datora o taxă vamală pentru acestea.
Persoanele fizice c are au domiciliul România, trimise în străinătate în interes de serviciu
sau de studii, po t scoate din țară, fără a fi supuse taxelor vamale, urmatoarele:
– efecte personale, precum și materiale de studii și documentare;
– obiecte de folosință îndelungată, respectând condiția ca acestea să fie înscrise într -un formular
de inventar, completat în dub lu exemplar, vizat de autoritatea vamală.
Pe toata durata șederii în străinătate, persoanele respective pot primi de la membrii lor de
familie, colete, obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, lenjerie, necesare pe durata șederii, fără plata
taxelor vamale.
Mijloacele de transport și remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, pot fi introduse
temporar în România, fără plata taxelor vamale, dacă aparțin:
– persoanelor cu domiciliul în străinătate sosite în țară ca turiști sau în grupuri organizate sau
individual;
– specialiștilor, tehnicienilor, studenților străini sau altor persoane cu domiciliul în străinătate
sosite în țară pe bază de acorduri, contracte sau alte înțelegeri cu partea română;
– persoanelor cu domiciliul în Român ia plecate în străinătate în interes de serviciu sau la studii,
reîntoarse pentru efectuare concediului de odihnă sau îndeplinirea unor misiuni temporare în
țară;
– personalul străin al reprezentanțelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor
economice străine care funcționează în România, potrvit normelor legale.
Aceste prevederi se aplică numai pentru un mijloc de transport, cu remorcă sau fără, de
persoană.

30

3.1.2 Regimurile vamale suspensive

Regimurile vama le suspensive sunt operațiuni cu titlu temporar, care au drept efect
suspedarea plăților taxelor vamale.
Regimul vamal suspensiv se solicită în scris de către titularul operațiunii comerciale.
Autoritatea vamală aprobă cererea numai în cazul în c are poate asigura supravegherea și controlul
regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal
suspensiv vor fi suportate de titularul operațiunii. Titularul aprobării este obligat să informeze de
îndată autoritat ea vamală asupra căror modificări care influențează derularea operațiunii sub regimul
vamal aprobat.
Prin aprobarea emisă se fixează termenul pentru încheierea regimului vamal suspensiv.
Prelungirea termenului pentu încheierea regimulu i vamal suspensiv se face la cererea
expresa și justificată a titularului operațiunii, cu aprobarea autoritații vamale.
Autoritatea vamală cere constituirea unei garanții care să asigure încasarea drepturilor de
import ce ar putea fi datorate.
De la relulile preyentate mai sus exista si derogari astfeln după cum urmează:
– pentru mărfurile străine aflate în porturile libere și plasate în regim vamal suspensiv, cât și
pentru operațiunile de transbordare a acestora dintr -un mijloc de transp ort în altul, autoritatea
vamală nu va solicita constituirea de garanții care să asigure încasarea drepurilor de import ce
ar putea fi datorate. Operațiunile de transbordare a mărfurilor dintr -un mijloc de transport în
altul se efectuează, în porturile lib ere, fără prezentarea la autoritatea vamală a permisului de
transbordare;
– pentru mărfurile străine care se scot dintr -un port liber sau se introduc în acesta și sunt
transportate pe teritoriul tării, pe apă sau pe cale ferată, autoritatea vamală acordă reg imul de
tranzit vamal, fără să solicite constituirea garanției care să asigure încasarea drepturilor de
import ce ar putea fi datorate.
Regimul vamal suspensiv aprobat se încheie atunci când mărfurile primesc un alt regim
vamal.
Titular ul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului mărfurilor și
cu acordul autoritătii vamale, drepturile și obligațiile aferente rgimului vamal respectiv.
Mărfurile pot fi plasate în regimuri vamale suspensive indiferent de felul, cantitatea,
originea, proveniența sau destinația acestora.
Nu pot fi plasate în regimuri vamale suspensive acele mărfuri care sunt supuse unor
interdicții sau restricții din motive de ordine ori morală publică, de protecția sănătății și vi eții
persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecție a mediului, de ocrotire a valorilor naționale,
artistice, istorice ori arheologice.
Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamală prin emiterea unei autorizații
prin care se fix ează condițiile de derulare a regimului.

31
Autorizația se acordă persoanelor juridice române care pot asigura derularea operațiunilor
pe baza declarației vamale și a documentelor necesare în vederea identificării măsurilor respective,
cu condiția c a autoritatea vamală să fie în măsură să efectueze supravegherea și controlul regimului
vamal.
Regimul vamal suspensiv de admitere temporară poate fi acordat și persoanelor fizice străine
în cazurile și în condițiile stabilite privind admiterea te mporară.
Odată cu declarația vamală pentru mărfurile supuse unui regim vamal suspensiv, titularul
operațiunii depune la biroul vamal o garanție care să asigure plata taxelor vamale și a altor drepturi
dacă acestea se datorează.
Regimul v amal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim sau, după caz,
produsele compensatoare ori transformate obținute primesc, în mod legal, o altă destinație vamală
sau un alt regim vamal.
Dacă regimul vamal suspensiv nu încetează în a ceste condiții, taxe vamale și alte drepturi de
import datorate se încasează din oficiu de birourile vamale în baza unui act constatator, iar
operațiunea se scoate din evidența biroului vamal. Taxele vamale și alte drepturi de import datorate
se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declarației vamale pentru
acordarea regimului vamal suspensiv.
În cazul modificării scopului avut în vedere la acordarea regimului vamal suspensiv, titularul
acestui regim este oblig at să solicite biroului vamal în evidența căruia se află operațiunea, dacă este
cazul, acordarea unui alt regim vamal sau a unei alte destinații vamale.
Autoritatea vamală și titularii regimurilor vamale suspensive sunt obligați să țină evidența
operațiunilor până la încheierea acestora și să păstreze documentele o perioadă de 5 ani de la data
acordării regimului vamal suspensiv.
Pentru încheierea regimurilor vamale suspensive, titularul este obligat să prezinte la biroul
vamal, direct sau prin reprezentantul sau, declarația vamală pe baza căreia s -a acordat acest regim,
împreună cu documentele necesare în vederea identificarii mărfurilor.
În cazul în care regimul vamal suspensiv se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să
transmită o copie de pe declarația vamală biroului vamal care a acordat acest regim, în termen de 15
zile.
Regimurile vamale suspensive sunt urmatoarele:
a) tranzitul mărfurilor;
b) antrepozitul mărfurilor;
c) perfecțioarea activă a mărfurilor;
d) trans formarea sub control vamal a mărfurilor;
e) admiterea temporară a mărfurilor;
f) perfectionarea pasivă a mărfurilor.

32
Tranzitul vamal constă în transportul mărfurilor străine de la un birou vamal la alt birou vamal,
fără ca acestea să fie supuse dreptu rilor de import sau măsurilor de politică comercială.
Regimul de tranzit vamal se încheie atunci când mărfurile și documentele corespunzătoare sunt
prezentate la biroul vamal de destinație.
Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, i ar în cazul mărfurilor tranzitate
conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat.
Antrepozitul vamal, este locul aprobat de autoritatea vamală, aflat sub controlul acesteia, în
care mărfurile pot fi depozitate. În a probarea dată de autoritatea vamală se stabilește și termenul în
cadrul căruia titularul de antrepozit este obligat să solicite acordarea unui nou regim vamal.
În perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate alte operațiuni decât cele de ambalare, de
marcare sau de testare în vederea pregătirii pentru vânzare, care, în prealabil, au fost aprobate de
autoritatea vamală.
Pentru mărfurile scoase din antrepozitul vamal și vamuite la import, cheltuielile de antrepozitare,
inclusive cele de con servare, nu se adaugă la valoarea în vamă.
Transformarea sub co ntrol vamal. Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea,
pe teritoriul României, fără plata drepurilor de import și fără aplicarea de măsuri de politică
comercială, de mărfuri străine pentru a fi supuse unor operațiuni care le transformă felul sau starea
inițială. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc în circuitul economic, cu plata
drepurilor de import.
Admiterea temporară . Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul
României, cu exonerare totală sau partială de drepuri de import și fără aplicarea măsurilor de
politică comercială, a mărfurilor străine destinate a fi reexportate în aceeași stare, cu excepți a uzurii
lor normale. Regimul de admitere temporară poate fi autorizat atuni când sunt îndeplinite condițiile
pentru identificarea naturii mărfurilor străine.
Perfectionarea pasivă. Regimul de perfecționare pasivă permite exportul temporar de mărf uri
românești în afara teritoriului țării, în vederea supunerii acestora unor operațiuni de transformare sau
de prelucrare și, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totală sau parțială a
drepturilor de import.
Exportu l temporar de mărfuri românești, în vederea perfecționării pasive, este supus acelorași
măsuri de politică comercială care se aplică exportului definitiv de mărfuri.
Nu pot fi plasate sub regim de perfecționare pasivă mărfurile care :
a) prin expor tul lor ar da naștere la rambursări sau restituiri de drepturi de import ;
b) înaintea exportului au fost importate, în exonerare totală de drepturi de import, pentru a fi
utilizate într -un anumit scop.

3.1.3. Zonele libere

În zonele libere , mărfurile străine sunt considerate, din punct de vedere al aplicării drepurilor
de import și al măsurilor de politică comercială la import, mărfuri care nu sunt situate pe teritoriul

33
României atât timp cât nu sunt importate. Acestea nu pot fi plasate sub un alt regim vamal și nici nu
pot fi folosite sau consumate în alte condțtii decât cele prevăzute de reglementările vamale.
Administrația zonelor libere este obligată :
a) să comunice autoritătii vamale mărfurile aflate în zona liberă, care sunt sup use
drepturilor de import sau export ori care fac obiectul unor reglementări privind politica
comercială ;
b) să informeze autoritatea vamală despre activitățile industriale, comerciale și despre orice
altă activitate care se desfasoară în zonele libere, în c ondiții prevăzute de lege.
Pe timpul stationării în zonele libere, mărfurilor străine li se poate acorda unul dintre
următoarele regimuri vamale :
a) importul pentru consum sau utilizare în zona liberă ; în acest caz, cheltuielile de
depozitare și de manipulare efectuate în zona liberă nu se includ în valoarea în vamă ;
b) perfecționare activă ;
c) transformarea sub control vamal ;
d) admiterea temporară.
Mărfurile străine staționate în zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decât în condiții le
legii.
Pentru mărfurile străine care se introduc în porturile libere sau pentru cele aflate în astfel de
porturi și care se scot din țară nu se depun declarații vamale.
Pentru mărfurile străine aflate în porturile libere, care urmează să fie introduse în țară, se
depun declarații vamale, conform reglementărilor în vigoare.
Pentru mărfurile românești care se introduc în porturile libere și sunt destinate exportului,
consumului sau utilizării în astfel de porturi, se întocmesc fo rmalități simplificate de evidență
operativă, stabilite de autoritatea vamală. Aceste mărfuri se pot reintroduce în țară după efectuarea
unor formalități simplificate de evidență operativă similare.
Pentru mărfurile românești aflate în porturile libere și care sunt destinate exportului se depun
la biroul vamal din port declarații vamale de export, după încărcarea acestora pe mijlocul de
transport cu excepția mărfurilor românești vămuite pentru export la un birou vamal de interior..

3.2 Instituții și proceduri vamale

3.2.1 Domeniul de aplicare

Codul vamal se aplică unitar și nediscriminatoriu pe întreg teritorul României. Prevederile
cuprinse în prezentul cod se aplică tuturor bunurilo r introduse sau scoase din țară de către persoanele
fizice sau juridice. Introducerea sau scoaterea din țară a mărfurilor, a mijloacelor de transport și a
oricăror altor bunuri este permisă numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

34
. La trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport și orice alte bunuri sunt
supuse vămuirii de către autoritățile vamale. În punctele de control pentru trecerea frontierei de stat
și pe teritorul țării sunt organizate birouri vamale car e funcționează potrivit legii.

3.2.2 Definiții de bază

În aplicarea prevederilor codului vamal, prin termenii de mai jos se înțeleg:
a. reglementări vamale – dispozițiile cuprinse în prezentul cod, în regulamentul vamal de
aplicare a acestuia, precum și în alte acte normative care cuprind prevederi referitoare la
domeniul vamal;
b. persoană -persoana fizică sau juridică;
c. persoană stabilită în România -o persoană fizică cu domiciliul în România sau o persoană
juridică română;
d. autoritate vamală – autoritatea i nvestită pentru aplicarea reglementărilor vamale;
e. birou vamal și punct vamal – unităti ale autoritătii vamale în care pot fi îndeplinite, în
totalitate sau în parte, formalitățile prevăzute de reglementările vamale;
f. statut vamal -încadrarea unei mărfi ca măr fa românească sau străină;
g. mărfuri românești – mărfurile obținute cu respectarea condițiilor de origine prevăzute în
prezentul cod;
h. mărfuri străine -altele decât cele definite la lit.g);
i. drepturi de import -taxele vamale, taxa pe valoarea adăugată, accizele ș i orice alte sume
care se cuvin statului la importul de mărfuri;
j. drepturi de export – taxele vamale și orice alte sume care se cuvin statului la exportul de
mărfuri;
k. tarif vamal – tabel care cuprinde nomenclatura combinată a mărfurilor, taxelor vamale
exprim ate în procente, precum și cele rezultate din aplicarea măsurilor preferențiale
prevăzute în reglementările legale;
l. datorie vamală -obligația unei persoane de a plăti drepturile de import sau de export;
m. debitor vamal -titularul unei datorii vamale;
n. supravegh ere vamală -orice acțiune a autoritătții vamale pentru asigurarea respectării
reglementărilor vamale în acest domeniu;
o. contol vamal – îndeplinirea de către autoritatea vamală a operațiunilor de verificare a
mărfurilor, a existenței și a autenticității docume ntelor; examinarea evidențelor financiar
contabile și a altor înscrisuri ale titularilor de operațiuni; controlul mijloacelor de
transport; controlul bagajelor și a altor mărfuri transportate sau aflate asupra persoanelor;
efectuarea de anchete administrat ive și alte acțiuni similare, cu scopul de a asigura
respectarea reglementărilor vamale și a altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub
supravaghere vamală;

35
p. elemente de taxare -nivelul cotei procentuale prevăzute în tariful vamal, metode de
determinare a valorii în vamă și regulile de origine aplicabile;
q. destinația vamală a mărfurilor -plasarea mărfurilor sub un regim vamal, introducerea lor
într-o zonă liberă sau antrepozit liber, reexportul acestora în afara teritorului României,
distrugerea sau abandonul statului;
r. declarație vamală – actul unilateral cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în
formele și modalitățile prevăzute în reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile
sub un regim vamal determinat;
s. declarant -persoana care întocmește și depune declarația vamală în nume propriu sau
persoana în numele căreia este întocmită declarația vamală de către mandatar sau
comisionar;
t. liber de vamă – actul prin care autoritatea vamală lasă la dispoziția titularului declarației
vamale mărfurile vămui te, în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost
plasate;
u. vămuire – ansamblul de operațiuni efectuate de autoritatea vamală de la prezentarea
mărfurilor, a mijloacelor de transport și a oricăror alte bunuri până la acordarea liberului
de vam ă;
v. decizie vamală – orice act al autorităților vamale, privind reglementările vamale, adoptat
de acestea, care produce efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane;
w. bunuri – mărfuri, vietăți, orice alte produse, precum și mijloace de transport.
Siste mul instituțional al autorității vamale
Structura organizatorică a autoritătii vamale:
Activitatea autori tătii vamale este exercitată prin organele de stat, cum sunt: Direcția Generală a
Vămilor ;direcțiile regionale vamale; birourile vamale.
În cadr ul birourilor vamale se pot înființa puncte vamale.
Structura Direcției Generale a Vămilor se aproba de către Ministerul Finanțelor,iar cea a
direcțiilor regionale, a birourilor și a punctelor vamale, de către Direcția Generală a Vămilor.
Autoritatea v amală va avea o siglă ale cărei caracteristici se stabilesc de către Direcția
Generală a Vămilor.

3.2.3Atribuțiile autorității vamale

Autoritatea vamală exercită, în cadrul politicii vamale a statului, atribuțiile conferite prin
reglementări vamale, pent ru realizarea vămuirii bunurilor introduse sau scoase din țară.
Operațiunea de vămuire se efectuează la birourile și punctele vamale de către personalul
operativ al autoritătții vamale, sub îndrumarea și controlul direcțiilor regionale vamale și al
Direcți ei Generale a Vămilor.
În cazurile și în condițiile prevăzute de regulamentul vamal, operațiunea de vămuire se poate
efectua și în alte locuri.

36
Autoritatea vamaăa are dreptul să efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport și al
mărfurilor, precum și al bunurilor și valorilor aparținând persoanelor fizice, prezentate la
introducerea sau la scoaterea lor din țară. În cazul în care se refuză prezentarea, autoritatea vamală
are dreptul să efectueze controlul vamal, din proprie inițiativă, fără acordul titularului.
Controlul vamal corporal al persoanelor se poate efectua, în cazuri exceptionale, atunci când
există informații sau prezumții că se încearcă încalcarea reglementărilor vamale. Cazurile,
condițiile se stabilesc prin regulamentul vamal.
Autorit atea vamală are dreptul de a opri mijloacele de transport, folosind semnale formale
specifice. Când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească, pot fi utilizate, pentru
imobilizare și alte modalități prevăzute de lege. Agentul vamal are drept ul ca, în vederea
efectuării controlului vamal ăn conditiile legii, să urce la bordul oricăror nave, inclusiv al celor
militare, aflate în porturile maritime sau fluviale, precum și în rada acestora.
Autoritatea vamală poate controla bunurile supuse vămuir ii, în orice loc s -ar afla pe teritorul
țării. În acest scop, autoritatea vamală poate:
a) verifica, în condițiile prevăzute de lege, clădiri, depozite, terenuri și orice alte
obiective;
b) preleva, în condițiile legii, probe pe care le analizează în laboratoar ele proprii sau
agreate, în vederea identificării și expertizării mărfurilor;
c) efectua investigații, supravegheri și verificări în cazurile în care sunt semnalate situații
de încălcare a reglementărilor vamale;
d) exercita controlul ulterior la sediul agențilo r economici asupra operațiilor de comerț
exterior, în scopul verificării respectării reglementărilor vamale;
e) identifica, pe baza de documente, persoanele care se află în raza de activitate a biroului
vamal.
Organele postale sunt obligate să prezin te pentru vămuire, autorității vamale aflate în incinta
oficiului poștal, coletele și trimiterile poștale internaționale, cu respectarea normelor poștale. În
scopul prevenirii încălcărilor reglementărilor vamale, se instituie o zonă specială de supravegher e
vamală, cuprinsă între limita exterioară a mării teritoriale și frontiera de stat, precum și o fâșie de 20
km în interiorul frontierei de stat. Organele de grăniceri și de poliție sunt obligate să acționeze, la
cererea și sub indicațiile de specialitate ale autoritații vamale, pentru supravegherea efectuată în
zona vamală specială.

3.2.4 Personalul vamal

Personalul vamal cuprinde salariații încadrați in sistemul instituțional al autoritații vamale.
Funcțiile specifice ale personalului va mal sunt stabilite prin hotărârea Guvernului.
Condițiile de încadrare, de promovare, de desfacere a contractului individual de muncă,
precum și alte norme specifice în executarea contractului individual se stabilesc în statutul
personalului vamal.

37
Personal ul vamal poartă, în timpul serviciului, uniforma, însemne, ecusoane distincte și, după caz,
echipament de protecție, care se atribuie gratuit. Modelul și durata de întrebuințare a acestora se vor
stabili prin statutul personalului vamal.
Agenții vamali își exercită atribuțiile în cadrul operațiunilor de vămuire și supraveghere
vamală numai pe baza legitimațiilor de serviciu, în care sunt înscrise competențele conferite prin
normele legale.
Organele de poliție sunt obligate să acorde, la cerere, sprijin auto rităților vamale în exercitarea
atribuțiilor care le revin.
Agenții vamali, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, beneficiază de ocrotirea specială
prevăzută de lege pentru ofițerii de poliție.
Legea 12in vigoare, stabilește ” a Autoritatea Nationala a V amilor are obligatia armonizarii
de urgenta a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal, cu
modificarile si completarile ulterioare . luand in considerare faptul ca un nou statut al personalului
vamal se impune de ur genta a fi adoptat, ca urmare a cerintelor Uniunii Europene referitoare la
armonizarea legislatiei romane, inclusiv a necesitatii urgentarii alinierii drepturilor, indatoririlor
specifice si a incompatibilitatilor functionarilor vamali romani cu cele ale f unctionarilor din
administratiile vamale din alte tari .”
Personalul vamal care are dreptul de a purta și de a face uz de armă va fi stabilit de directorul
general al Direcției Generale a Vămilor, cu aprobarea ministrului finanțelor.
Personalul vamal, indif erent de funcția deținută, este obligat să păstreze confidențialitatea datelor și
a operațiilor efectuate.
Relații și informații privind reglementările vamale: persoanele interesate au dreptul să solicite,
în scris, autorității vamale, relații și i nformații privind aplicarea reglementărilor vamale, justificând
interesul obținerii acestora prin precizarea operațiunii de comerț exterior ce urmează a fi realizată.

3.2.5 Principii de bază pentru aplicarea reglementărilor vamale

Bunurile se introduc sau se scot din țara numai prin birourile vamale. Aceste mărfuri sunt
supuse operațiunii de vămuire si ramân sub supraveghere vamală până la acordarea liberului de
vamă.
Bunurile intrate în țară se înscriu , în ordinea sosirii la frontieră, în registrul de evidență, pe baza
documentelor de transport și a celor comerciale.
Mărfurile și bunurile înregistrate, după intrarea în țară, sunt îndrumate astfel:
a) către biroul vamal stabilit de autoritatea vamală sau în alt loc desemnat de aceasta;
b) spre o zona liberă, când mărfurile sunt destinate acesteia.

12 Ordonanța de urgență nr. 10/18 martie 2004 pri vind personalul vamal

38
Prevederile de mai sus nu se aplică bunurilor aparținând persoanelor fizice, precum și mărfurile
aflate la bordul navelor sau aeronavelor care traversează marea teritorială și apele teritoriale sau
spați ul aerian al României, fără a avea ca destinație un port sau un aeroport românesc.

3.2.6 Etape ale operațiunii de vămuire

3.2.6.1 Operațiuni prealabile vămuirii

13 Mărfurile sosite în vama de destinație sau la locul stabili t de autoritatea vamală, se
prezintă autorității vamale de către transportator sau de către titularul operațiunilor comerciale ori de
către reprezentantul acestuia.
Mărfurile prezenate biroului sau punctului vamal se află sub supravegherea vamală până la
stabilirea regimului vamal și intră în depozit necesar cu caracter temporar.
Autoritatea vamală poate cere depozitarului să constituie o garanție care să asigure plata drepturilor
de import.
Mărfurile aflate în depozit necesar cu caracter temporar pot fi m anipulate numai în scopul
conservării lor în stare inițială, fără să se modifice caracteristicile sau aspectele tehnice și
comerciale.
În cazurile în care, conform legii, autoritațile competente hotărăsc distrugerea mărfurilor aflate în
depozit necesar cu caracter temporar, această operațiune se va efectua pe cheltuiala titularului
operațiunii comerciale, sub supravegherea autorității comerciale vamale.
Mărfurile intră în depozitul necesar cu caracter temporar, pe baza unei declarații sumare.
Declarația sum ară se completează de către depozitar pe formulare -tip și se depune la autoritatea
vamală care o înregistrează în registrul de evidență.
Prevederile de mai sus nu se aplica bunurilor aparținând călătorilor, precum și celor expediate prin
colete poștale.
Mărfurile care au făcut obiectul declarației sumare pot fi transferate numai în cazurile și în
locurile stabilite de autoritatea vamală.
În caz fortuit sau de forța majoră, care impune de îndată transferul, în total sau în parte, al mărfii,
operațiunea se po ate face cu înștiințarea ulterioară, în aceeași zi, a autoritații vamale.
Autoritatea vamală poate, oricând și în orice împrejurare, să efectueze controlul mărfurilor
sau al mijloacelor de transport, cerând descărcarea și dezambalarea mărfurilor.
Titularul operațiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat ca, în termen de 30 de zile
de la depunerea declarației sumare, să solicite autoritații vamale plasarea mărfurilor sub un regim
vamal.

13 Ioan Popa – Tranzacții comerciale internaționale

39

3.2.6.2 Stabilirea regimului vamal al mărf urilor

Regimurile vamale sunt definitive sau suspensive.
Regimurile definitive sunt:
a) importul, care constă în introducerea mărfurilor în circuitul economic;
b) exportul, care constă în scoaterea mărfurilor din țară;
c) introducerea și scoaterea din țară de bunu ri aparținând călătorilor sau altor persoane fizice,
necomercianți.
Regimurile vamale suspensive sunt următoarele:
a) tranzitul mărfurilor;
b) antrepozitul mărfurilor;
c) perfecționarea activă a mărfurilor;
d) transformarea sub control vamal a mărfurilor;
e) admiterea te mporară a mărfurilor;
f) perfecționarea pasivă a mărfurilor.

3.2.6.3 Dispoziții comune privind regimurile vamale

Mărfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei declarații vamale
corespunzatoare acelui regim.
Autoritatea vamală poate aproba titularului operațiunii sau reprezentantului acesteia, la cerere, să
efectueze, înainte de depunerea declarației vamale, verificarea felului și a cantitații mărfii și să
preleveze probe, în vederea întocmirii și depunerii corecte a dec larației vamale.
Declarantul are dreptul să rectifice sau să retragă declarația vamală depusă și acceptată de
autoritatea vamală numai până în momentul începerii controlului fizic al mărfurilor.
Transportul mărfurilor la locul controlului fizic și manipula rea acestora sunt efectuate de
declarant pe riscul și pe cheltuiala sa.
Dacă controlul fizic al mărfurilor se execută parțial, rezultatele acestuia pot fi luate în considerare
pentru întreaga partidă de marfa înscrisă în declarația vamală. Declarantul vama l are dreptul să ceară
efectuarea controlului total al mărfurilor, când considera că rezultatul controlului parțial nu este
concludent.
Autoritatea vamală poate lua măsuri de marcare sau de sigilare a mărfurilor, precum și a
compartimentelor din mijloacele de transport în care se află mărfurile.
Autoritatea acordă liberal de vamă după efectuarea vămuirii, dar poate dispune eliberarea
mărfii și după depunerea documentelor de plată.
Autoritatea vamală poate să utilize o procedură simplificată pentru prezentar ea și declararea
mărfurilor, în cazurile și în condițiile stabilite în regulamentul vamal.

40
Autoritatea vamală are dreptul ca, într -o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vamă, să
efectueze controlul vamal ulterior al operațiunilor.

3.2.6.4 Comisionari în vamă14
Conform legislației în viguare, în exercitarea activitații sale, comisionarul în vama are
urmădoarele obligații , și anume :
a) să respecte programul de lucru al biroului vamal pe lângă care funcționează;

b) să prezinte biroului va mal o împuternicire pentru salariații abilitați să exercite activități
legate de îndeplinirea formalităților vamale și să retragă împuternicirea atunci când
persoanele respective nu mai realizează această activitate;

c) să manipuleze, să dezambaleze mărfuril e la cererea autorităților vamale și să le
reambaleze fără să provoace deprecierea lor;

d) să asigure completarea corectă a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica
în vigoare și să efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat;

e) să constituie la biroul vamal o garanție care să acopere cuantumul drepturilor de import
și de export corespunzătoare mărfurilor supuse vămuirii și aflate în depozitele sau în
gestiunea proprie;

f) să asigure depunerea declarației vamale la biroul va mal pe lângă care își desfășoară
activitatea, prin procedee informatice, în structura utilizată de sistemul informatic
integrat al activității vamale;

g) să asigure depozitarea și conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate în vederea
confiscării de către organele de cercetare penală și de către autoritatea vamală;

h) să asigure integritatea mărfurilor depozitate în spații de depozitare proprii;

i) să plătească la birourile vamale cuantumul drepturilor cuvenite bugetului de stat,
prevăzute în normele lega le, în cazul în care această plată nu s -a efectuat direct de către
titularul operațiunii;

j) să comunice imediat Autorității Naționale a Vămilor și biroului vamal pe lângă care
funcționează schimbarea sediului social, a persoanelor care reprezintă persoana j uridică,

14 Art. 578 Regulamentul de aplicare a codului Vamal Românesc.

41
a spațiului de birou, ori a spațiului de depozitare și orice altă modificare în ceea ce
privește activitatea de comisionar în vamă;

k) să organizeze și să țină evidența operațiunilor derulate în mod identic cu evidența
biroului vamal pe lângă care f uncționează; registrele de evidență pe care le utilizează se
certifică de șeful biroului vamal pe lângă care funcționează;

l) să păstreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operațiunile efectuate;
m) să păstreze secretul operațiunilor vamale, comerc iale și financiare și al datelor și
informațiilor obținute, care nu sunt destinate publicității;

n) să informeze conducerea biroului vamal pe lângă care funcționează cu privire la orice
încălcare a reglementărilor vamale de care ia cunoștință;

o) să prezinte a utorității vamale, ori de câte ori aceasta solicită, orice informație privind
operațiunile derulate;

p) să elibereze titularilor operațiunilor o factură în care să apară data și felul prestației,
precum și prețul achitat.

Operațiunile de prezentare a mărfii , depunerea declaraț iei vamale -sumară și în detalui ,
precum și pastrarea și manipularea mărfurilor în depozit pot fi efectuate, cu autorizarea Direcției
Generale a Vămilor, și de persoanele juridice române care au calitatea de comisionar în vamă.

3.2.7 R egimurile vamale definitive

3.2.7.1 Importul și exportul

Importul: constă în intrarea în țară a mărfurilor straine și introducerea acestora în circuitul
economic.
La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de vămuire și încasare a
datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicând și măsurile de politică comercială.
Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului vamal de import al României, care
se aprobă prin lege.
Tariful vamal de import al României se ela borează pe baza nomenclaturii combinate a mărfurilor.
Taxa vamală este exprimată în procente și se aplică la valoarea în vamă a mărfuriolr, exprimate în
lei.
Taxele vamale aplicabile sunt cele prevăzute la data înregistrării declaratiei vamale de
import.

42
Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, în functie de felul mărfii
sau de destinația lor specifică, potrivit reglementărilor vamale sau acordurilor și convențiilor
internaționale la care România este parte.
Prin tratament tarifar favorabil se întelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale,
care poate fi aplicată și în cadrul unui contingent tarifar.
Guvernul, în cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului
Industriei și Comer țului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptări sau reduceri de taxe vamale
pentru unele categorii de mărfuri.
Importatorii sau beneficiarii importului de mărfuri destinate unei anumite utilizări, în cazul în care,
ulterior declarației vamale, schimbă utilizarea mărfii, sunt obligate să înșțiinteze înainte autoritatea
vamală, care va aplica regimul tarifar vamal corespunzător noii utilizări.
În vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamală constată originea mărfurilor
importate, pe ba za urmatoarelor criterii:
– mărfuri produse în întregime într -o țară;
– mărfuri obținute printr -o prelucrare sau transformare substanțială într -o țară.

Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale
prevazute în Tarif ul vamal de import al României.
Procedura de determinare a valorii în vamă este cea prevazută în Acordul privind aplicarea
articolului VII al Acordului general pentru tarife și comerț încheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979,
la care România este parte.
La v aloarea în vamă, în masura în care nu au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preț, se
includ:
– cheltuieli de transport al mărfurilor importate până la frontiera română;
– cheltuieili de încărcare, descărcare și de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor din
import aferente parcursului extern;
– costul asigurării pe parcursul extern.
Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb stabilit și comunicat de
B.N.R.
În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, i mportatorul nu prezintă documentele
concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea
garanției, operațiunea de vămuire fiind considerate încheiată.
Valoare în vamă se determină și se declară de către importator, care este obligat să depună la
biroul vamal o declarație pentru valoarea în vamă, însoțită de facturi sau de alte documente de plată
mărfii și a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
Declarația de valoare în vamă poate fi depusă și prin repr ezentant, în acest caz răspunderea fiind
solidară.
Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:

43
– produsele de pescuit maritime și oceanic și alte produse extrase din marea teritorială a unei
terțe țări de navele înmatriculate în România și care navi ghează sub pavilion român.
– bunurile obținute din produsele de mai sus la bordul unei nave -fabrică ce îndeplinește
condițiile de înmatriculare în România și de navigație sub pavilion român.

Exportul constă în scoaterea definitivă a mărfurilor românești de pe teritorul României.
Sunt admise la export mărfurile produse în țară și cele importate anterior, cu excepția mărfurilor
care sunt supuse unor măsuri de prohibiție sau de restricție în cadrul politicii comerciale.
Regulile de clasificare tarifară prevăzut e la import se aplică și la export.
Exportatorul de mărfuri scoase definitiv sau temporar din țara este obligat să depună o
declarație vamală de export la biroul vamal în raza căruia se află sediul exportatorului sau la locul
unde mărfurile sunt ambalate o ri încarcate pentru a putea fi exportate. În cazuri temeinic justificate,
declarația vamală poate fi depusă și la un birou vamal de frontieră.
La exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale.
Mărfurile românești, precum și cele străine care au fost indi genate pot fi exportate temporar, în
situația în care urmează a fi reintroduse în țară, fără a fi suferit o modificare, cu excepția uzurii lor
normale.

3.2.7.2 Prohibiții și restricții la import și la export

Sunt considerate prohibite toate mărfurile ale caror import sau export este, potrivit
reglementărilor legale, interzis cu orice titlu.
Sunt considerate ca restricționate mărfurile ale caror import sau export este supus unor condiții sau
îndeplinirii unor formalități speciale.
Licențele de import sau export sunt nominale, transmiterea lor cu orice titlu atrăgând nulitatea lor
absolută.

3.2.7.3 Regimul vamal aplicabil călătorilor și altor persoane fizice

Călătorii și alte persoane fizice cu domiciliul în țară sau în străinata te pot introduce și scoate
din țară bunurile aflate în bagajele personale ori care îi însoțesc, fără a fi supuși taxelor vamale, în
condițiile și în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceasta hotărâre va ține seama de
acordurile și de convenții le internaționale la care România este parte.
Pentru bunurile care nu se încadrează în limitele cantitative și valorice prevăzute în hotărârea
Guvernului se aplică, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxă vamală unică de 20%
aplicată la v aloare în vamă.
Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Industriei și Comerțului, poate
aproba reduceri sau exceptări de la taxele vamale prevăzute mai sus.

44

3.2.8 Regimurile vamale suspensive

3.2.8.1 Dispoziții comune

Regimurile vamale suspensive sunt operațiuni cu titlu temporar, care au drept efect
suspendarea plății taxelor vamale.
Regimul vamal suspensiv se solicită în scris de către titularul operațiunii comerciale.
Autoritatea vamală aprobă cererea numai în cazu l în care poate asigura supravegherea și controlul
regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentere ocazionate de acordarea regimului vamal
suspensiv vor fi suportate de titularul operațiunii.
Autoritatea vamală cere constituirea unei garanții care să asigure încasarea drepturilor de import ce
ar putea fi datorate.
Regimul vamal suspensiv se încheie atunci când mărfurile vamale primesc un alt regim.
Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului mărfurilor și cu
acordul au torității vamale, drepturile și obligațiile aferente regimului vamal respectiv.

3.2.8.2 Tranzitul vamal

Tranzitul vamal: constă în transportul mărfurilor străine de la un birou vamal la altul, fără ca
acestea să fie supuse drepturilor de imp ort sau măsurilor de politică comercială.
Mărfurile vămuite la un birou vamal de interior, în vederea exportului, sunt în tranzit până la biroul
vamal de frontieră.
Regimul de tranzit vamal se încheie atunci când mărfurile și documentele corespunzătoare
sunt prezentate la biroul vamal de destinație.
În cazul în care acesta este un birou vamal de interior, la cererea declarantului vamal, mărfurile
primesc o altă decstinație vamală.
Titularul regimului de tranzit este obligat să prezinte biroului vamal de de stinație mărfurile în stare
intactă, cu măsurile de marcare și sigilare aplicate potrivit legii, în termenul stabilit de autoritatea
vamală.
În cazul în care există documenele întocmite potrivit convențiilor și înțelegerilor
internaționale la care România este parte, autoritatea vamală le acceptă fără să mai emită documente
interne.

3.2.8.3 Antrepozitul vamal

Prin antrepozit vamal se înțelege locul aprobat de autoritatea vamală, aflat sub controlul
acesteia, în care mărfurile pot fi depozitat e. În aprobarea dată de autoritatea vamală se stabilește și

45
termenul în cadrul căreia titularul de antrepozit este obligat să solicite acordarea unui nou regim
vamal.
Antrepozitul vamal poate fi public sau privat.
Antrepozitul public este destinat depozită rii de mărfuri de către orice persoană.
Antrepozitul privat este destinat depozitării mărfurilor de către cel căruia ăi aparține
depozitul.
Deținătorul antrepozitului vamal este administratorul și gestionarul mărfurilor depozitate în acesta și
are, față de autoritatea vamală, urmatoarele obligații:
a) să îndeplinească condițiile de organizare și de funcționare a antrepozitului vamal, stabilite în
aprobare;
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încât să nu fie posibilă sustragerea de sub
controlul vamal;
c) să respecte normele privind conservarea mărfurilor depozitate.
Autoritatea vamală poate cere deținatorului de antrepozit să constituie o garanție care să
asigure plata drepturilor de import pentru mărfurile nevămuite, aflate în antrepozit.
În perioada de a ntrepozit vamal nu pot fi efectuate alte operațiuni decât cele de ambalare, de
marcare sau de testare în vederea pregătirii pentru vânzare, care, în prealabil, au fost aprobate de
autoritatea vamală.
Autoritatea vamală poate permite ca mărfurile aflate înt r-un antrepozit vamal să fie
transferate în alt antrepozit vamal.
Pentru mărfurile scoase din antrepozitul vamal și vămuite la import, cheltuielile de antrepozitare,
inclusive cele de conservare nu se adaugă la valoarea în vamă.

3.2.8.4 Perfecționarea ac tivă

Regimul de perfecționare activă constă în supunerea, pe teritoriul României, la una sau mai
multe operațiuni de transformare sau prelucrare a:
a. mărfurilor străine destinate a fi reexportate în afara teritoriului vamal al României,
sub forma de prod use compensatoare, fără a face obiectul încasării drepturilor de
import sau al măsurilor de politică comercială;
b. mărfurile importate, introduse în circuitul economic, dacă ele sunt exportate în afara
teritoriului României sub forma de produse compensatoare .
In regimul de perfecționare activă se pot face următoarele operațiuni:
a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea și adaptarea lor la alte mărfuri;
b) transformarea mărfurilor;
c) repararea mărfurilor, inclusiv remontarea în forma inițială;

46
d) utilizar ea unor mărfuri, care, deși nu se regăsesc în produsele compensatoare, permit
sau facilitează obținerea acestor produse, chiar dacă ele dispar total sau parțial în
timpul folosiri lor.

3.2.8.5 Transformarea sub control va mal

Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul României, fără
plata drepturilor de import și fără aplicarea de măsuri de politică comercială, de măsuri străine
pentru a fi supuse unor operațiuni care le transformă felul sau starea inițiala. Produsele rezultate,
numite produse transformate, se introduc în circuitul economic, cu plata drepturilor de import.
Aprobarea de transformare sub control vamal se acordă de autoritațile vamale, la cererea persoanei
care efectuează operaț iunea.
Pentru mărfurile netransformate sau aflate într -un stadiu intermediar de transformare, care se
importă, elementele de taxare sunt cele în vigoare în momentul înregistrării declarației vamale.
Lista mărfurilor care pot fi plasate în regim de transfor mare sub control vamal este stabilită prin
hotărârea Guvernului.

3.2.8.6 Admiterea temporară

Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul României, cu exonerare totală
sau parțială de drepturi de import și fără aplicarea mă surilor de politică comercială, a mărfurilor
străine destinate a fi reexportate în aceeași stare, cu excepția uzurii lor normale.
În cazul mărfurilor plasate sub regim de admitere temporară cu exonerare parțială de taxe
vamale, cuantumul taxelor vamale se încasează în proporție de 3% din suma care se datora, dacă
mărfurile ar fi fost importate. Cuantumul se calculează pentru fiecare lună sau fracțiune de lună a
duratei în care mărfurile se afla sub regim de admitere temporară, fără putea depași cuantumul
datorat în cazul în care aceleași mărfuri ar fi fost importate.
În cazul în care mărfurile aflate în regim de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de
import sunt importate, elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării declara ției
vamale de import.

3.2.8.7 Perfecționarea pasivă

Regimul de perfecționare pasivă permite exportul temporar de mărfuri românești în afara
teritoriului țării, în vederea supunerii acestora unor operațiuni de transformare sau de prelucrare și,
ulteri or, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totală sau parțială de drepturi de
import.

47
Nu pot fi plasate sub regim de perfecționare pasivă mărfurile care:
a) prin exportul lor ar da naștere la rambursări sau restituiri de drepturi de import;
b) înaintea exportului, au fost importate, în exonerare totală de drepturi de import pentru a fi
utilizare într -un anumit scop.

3.2.9 Alte destinații vamale

3.2.9.1 Zone libere

În zonele libere, mărfurile străine sunt considerate, din punct de vedere al aplicării
drepturilor de import și al măsurilor de politică comercială la import, ca mărfuri care nu sunt situate
pe teritoriul României atât timp cât nu sunt importate.
Mărfurile românești pot fi introduse în zonele libere, cu respectarea co ndițiilor stabilite pentru
exportul de mărfuri.
Staționarea mărfurilor în zonele libere nu este limitată în timp.
Administrația zonelor libere este obligată:
a) să comunice autorității vamale mărfurile aflate în zona liberă, care sunt supuse drepturilor de
import sau de export ori care fac obiectul unor reglementări privind politica comercială;
b) să informeze autoritatea vamală despre activitățile industriale, comercială și despre orice altă
activitate care se desfășoara în zonele libere, în conditiile prevăzu te de lege.
Pe timpul staționării în zonele libere, mărfurilor străine li se poate acorda unul dintre
următoarele regimuri vamale:
a) importul pentru consum sau utilizare în zona liberă;
b) perfecționarea activă;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere tempora ră.

3.2.9.2 Reexportul mărfurilor de pe teritoriul României

Mărfurile străine aflate pe teritoriul României, care nu au fost vămuite, pot fi reexportate.
Reexpotul constă în scoaterea din țară, prin depunerea declarației vamale de reexport, î n vederea
vămuirii, cu excepția cazului în care măsurile de politică comercială interzic operațiunea. În cazurile
temeinic justificate, mărfurile străine nevămuite pot fi abandonate, cu acordul autorității vamale.
Valoarea mărfurilor abandonate și intrarea lor în circuitul economic se fac potrivit normelor aplicate
mărfurior confiscate, virându -se autorității vamale drepturile de import aferente.

48
3.2.9.3 Mărfurile exportate și returnate în România

Mărfurile românești care, după ce au fost exporta te în afara teritoriului României, sunt
returnate și importate într -un termen de 3 ani la cererea titularului, sunt exceptate de la plata datoriei
vamale, numai dacă la returnare sunt în aceeași stare în care au fost exportate.

3.2.10 Datoria vamală

3.2.10.1 Formarea datoriei vamale

Datoria vamală ia naștere în momentul înregistrării declarației vamale. Debitorul datoriei vamale
este considerat titularul declarației vamale acceptate și înregistrate. Poate fi debitor și persoana care
a introdus în țară marfa. Răspund solidar cu acesta și:
a) persoanele care participă la aceasta, cunoscând sau care trebuiau să cunoască aceste
neregularități;
b) persoanele care dobândesc sau dețin mărfurile în cauză, care cunoșteau sau trebuia să
cunoască aceste neregularități în momentul dobândirii sau deținerii.
Datoria vamală ia naștere, în cazul în care marfa a fost sustrasă de la supravegherea vamală, din
acel moment. Datoria vamală ia naștere și in următoarele cazuri:
a) neexecuta rea unor obligații care rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit temporar necesar,
pentru care se datoreză drepturi de import.
b) neîndeplinirea uneia dintre condițiile stabilte prin regimul vamal sub care au fost plasate;
c) utilizarea mărfurilor în alte sco puri decât cele stabilte pentru a beneficia de scutiri, exceptări
sau scutiri de taxe vamale.
Pentru mărfurile aflate într -o zonă liberă care dispar, se consumă sau sunt utilizate în alte
condiții decât cele prevăzute în reglementările vamale aplicabile în acea zonă, datoria vamală ia
naștere în acel moment.

3.2.10.2 Garantarea datoriei vamale

Garanția poate fi constituită printr -un depozit bănesc sau printr -o scrisoare de garanție
bancară, emisă de o bancă agreată de autoritatea vamală. G aranția vamală se realizează prin
depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare și titluri de valoare,
acceptate de autoritatea vamală.
Cuantumul garanției reprezintă suma exacta a datoriei vamale, în cazul în care aceasta poate f i
determinată în momentul în care este dată garanția. În cazul în care acest cuantum nu poate fi
determinat, se ia în considerare suma cea mai ridicată a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea
de vămuire.

49

3.2.10.3 Evidența și plata dat oriei vamale

Autoritatea vamal evidențiază, în registrele contabile sau în alt suport echivalent, drepturile
de import și de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi și metodologiei în
vigoare. Direcția Generală a Vămilor poate acorda amânări și eșalonări de plată în termenul legal de
prescripție. Pe baza depunerii în avans, de către debitorul vamal, a unui depozit la vedere în contul
autorității vamale, aceasta poate, în limita valorică a acestui depozit, să încaseze datoriile v amale.

3.2.10.4 Stingerea datoriei vamale

Datoria vamală se stinge prin:
1. plata acesteia;
2. renunțarea la încasare, atunci când se constată că este nedatorată;
3. anularea ca o consecință a anulării declarației vamale;
4. împlinirea termenului de prescripție extinctive;
5. insovabilitatea debitorului, constatată pe cale judecătorească;
6. confiscarea definitivă a mărfurilor;
7. distrugerea mărfurilor din dispoziția autorității vamale sau abandonarea acestora în
favoarea statului;
8. distrugerea sau pierderea mărfurilor, datorită forței majore sau cazului fortuit;
9. scăderea cantitativă a mărfurilor, datorită unor factori naturali, pentru partea
corespunzătoare procentului de scădere.
Stingerea datoriei vamale prevăzute mai sus operează numai dacă situațiile s -au produs
înainte de acordarea liberului de vamă.

3.2.11 Plângeri și contestații vamale15

A) Plângeri
În cazul aplicării reglementărilor vamale, atunci când autoritatea vamală emite acte care pot
leza drepturile și interesele legitime ale persoanelor fizice sau j uridice care efectuează operațiuni
supuse vămuirii, acestea se pot adresa cu plângeri împotriva acelui act.
B) Contestații
Persoanele fizice sau juridice care sunt nemulțumite de soluționarea plângerii de către
autoritatea vamală se pot adresa cu contestaț ii la direcția regională vamală ierarhic superioară, în
termen de 15 de la comunicarea soluționării plângerii.

15 LEGE nr.141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României

50
La soluționarea contestației, directorul direcției regionale vamale va ține seama de avizul emis
de o comisie de specialiști, formată din:
a) un co nsilier juridic al directiei regionale vamale;
b) un specialist în probleme vamale din direcția regională vamală;
c) un specialist în operațiuni de comerț exterior, desemnat de președintele camerei județene de
comerț și industrie.
Decizia va fi dată în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației.
La soluționarea contestației, directorul general al Direcției Generale a Vămilor va ține seama de
avizul emis de o comisie formată din:
a) un consilier juridic al Direcției Generale a Vămilor;
b) un specialist î n probleme vamale din Direcția Generală a Vămilor;
c) un reprezentant al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România.

3.2.12 Sancțiuni

Legislația vamală cunoaște și un sistem sancționar specific,reglementând infracțiuni și
contravenții vamale.
A) Infracțiuni16
Legea nr.171/1997 privind Codul vamal al României,prevede următoarele infracțiuni vamale17:
a) Trecerea peste frontieră prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal de mărfuri
sau de alte bunuri constituie infr acțiunea de contrabandă și se pedepseste cu închisoare de la 2
la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
b) Trecerea peste frontieră, fără autorizație, a armelor, munițiilor, materialelor explosive sau
radioactive, produselor și substanțelor stupefiante și psih otrope, precursorilor și substantelor
chimice esențiale, produselor și substanțelor toxice constituie infracțiune de contrabandă
calificată și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, dacă
legea penală nu prevede o pedea psă mai mare.
c) Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale, care se
referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă, constituie infractiunea de
folosire de acte nereale și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor
drepturi.
d) Folosirea, la autoritate vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale
falsificate constituie infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare
de la 3 la 10 a ni și interzicerea unor drepturi.
e) Faptele prevăzute la lit.a) -d) săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate sau constituite
în bandă, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

16 Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României,TITLUL X II, Secțiunea a 1 -a
17 M.Of. nr. 180 din 1 august 1997

51
Dacă faptele prevăzute la lit.a) -e) sunt săvârșite de angajați sau reprezentanți ai unor persoane
juridice care au ca obiect de activitate operațiuni de import -export ori în folosul acestor persoane
juridice se poate aplica și interdicția exercitării ocupașiei, potrivit art.64 din Codul penal, republicat.
Tentativa la infracțiunile menționate mai sus se pedepsește.
În cazul în care trecerea peste frontieră a unor anumite mărfuri sau bunuri constituie infracțiuni
cuprinse în alte legi, fapta se pedepsește în condițiile și cu sancț iunile prevăzute în acele legi, dacă
sunt mai aspre.
Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este
obligat la plata echivalentului lor în bani.

B) Contravenții 18

Faptele care constituie con travenții la reglementările vamale, procedura de constatare și de
sancționare a acestora sunt stabilite prin Regulamentul vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.626/1997 .Faptele contravenționale sunt grupate în raport de sancțiunile stabilite ce li s e aplică,
ceea ce facilitează aplicarea reglementării legale respective.

Astfel, constituie contravenții și se sancționează cu amendă următoarele fapte:
a) nedepunerea la autoritatea vamală de frontieră sau de interior, de către transportator ori
reprezentan tul acesteia, a documentelor însoțitoare ale mijloacelor de transport aflate în
trafic internațional și a documentelor privind mărfurile transportate cu acestea;
b) nedepunerea declarației provizorii de bord în termenele legale;
c) neîndeplinirea de către organe le poștale a obligației de a prezenta lista sacilor poștali;
d) neîndeplinirea de către persoanele fizice care intră sau ies din țară a obligației de a prezenta
bunurile pe care le au asupra lor sau în bagaje în vederea vămuirii;
e) nerespectarea de către persoa nele fizice sau juridice a obligației de a face accesibile
controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamală;
f) nedepunerea de către transportator la biroul vamal de plecare a declarației vamale de tranzit
ori neprezentarea de către transportator a e vidențelor și informațiilor cerute de
reglementările vamale privind bunurile aflate în tranzit;
g) neîndeplinirea de către transportatorul sau gestionarul bunurilor nevămuite a obligației de a
asigura integritatea sigiliilor și marcajelor vamale;
h) prezentarea unor documente conținând date nereale prezentate de declaranții vamali.

Contravenț iile vamale săvârșite în încintele vamale și în locuri unde se desfășoară operațiuni
sub supraveghere vamală se constată și se sancționează de către autoritatea vamală.

18 Extras din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României, TITLUL XII, Secțiunea a 2 -a

52
În cazul în care contravențiile vamale sunt constatate de organele de poliție sau de alte organe
cu atribuții de control, în alte locuri decât cele prevăzute în lege, acestea au obligația de a prezenta
de îndată actele constatatoare la autoritatea vamală cea mai apropiată, împreună cu bunurile care fac
obiectul contravenției.
După verificarea încadrării faptei în reglementările vamale, autoritatea vamală aplică, dacă este
cazul, amendă și dispune reținerea bunurilor în vederea confiscării.
Sancțiunea contraven țională a amenzii poate fi aplicată și persoanelor juridice.

3.2.13 Dispoziții finale și tranzitorii

Termenul de prescripție a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani și curge de la
data acceptării și înregistrării declarației vama le de import.
Termenele prevăzute în prezentul cod și în alte reglementări vamale se calculează potrivit normelor
prevăzute în Codul de procedură civilă.
Operațiunile vamale inițiate sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare
intrării în vigo are a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementări.
Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor, va aproba, prin hotărâre, Regulamentul de aplicare
a Codului vamal, care va intra în vigoare la aceeași dată cu prezentul cod.
În termen de 90 de zile de la publicarea prezentului cod în Monitorul Oficial al României,
Guvernul va prezenta Parlamentului, spre adoptare, legea privind statutul personalului vamal.
Prezentul cod intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial al
României.

Capitolul 4. Studiu de caz
privind impactul taxelor vamale asupra bugetului de stat

Prelevările fiscale, ca principale forme de atragere a resurselor financiare la dispoziția
statului, determină ample muta ții la nivelul vieții economico -sociale și se manifestă sub forma
unor efecte micro și macroeconomice. Mai precis, efectele fiscalității relevă „repercusiunile și
modificările pe care introducerea unei noi prelevări fiscale (sau majorarea cotei de impunere la o

53
prelevare obligatorie deja existentă) le cauzează asupra echilibrului economic a unui singur
subiect sau asupra echilibrului economic general”. Efectele fiscalității sunt numeroase și de mare
complexitate, caracteristicile cele mai importante ale ace stora vizând: natura efectelor, întinderea
acțiunii, localizarea și evaluarea amplitudinilor dobândite, precum și folosirea consecințelor în
politicile economico – sociale .
Determinate de constrângerea exercitată de impozitele directe si i ndirecte, efectele
fiscalității nu se manifestă numai în sfera economică, ci și în cea juridică, psihologică, precum și
în aria socio -ecologică , răsfrângându -se în final asupra tuturor contribuabililor persoane fizice și
juridice.
1. Efectele economice se propagă în mod particular , după cum impozitele sunt
directe sau indirecte, asupra tuturor categoriilor de contribuabili și vizează, pe de o parte,
rezultatele financiare și fluxurile de numerar ale agenților economici, iar pe de altă parte, bugetele
de venituri și cheltuieli ale gospodăriilor.
a. Efectele asupra rezultatelor financiare ale agenților economici reprezintă vectorul acțiunii
impozitelor directe și se sprijină pe regimul deducerilor fiscale, dar și pe cel al cotelor de imp unere,
cu impact imediat asupra rezultatelor financiare.
Regimul deducerilor fiscale se referă la diferențele care se creează între rezultatul contabil și
cel fiscal ca urmare a existenței veniturilor neimpozabile (diminuează baza de impozitare) și a
cheltuielilor nedeductibile (majorează baza de impunere). De asemenea, practicarea deducerilor
fiscale în cazul amortismentelor creează premisele unei baze impozabile mai mici și conduce la
nivel macroeconomic la o stimulare a cererii de bunuri investiționale.
b. Efectele asupra fluxurilor financiare ale agenților economici rezidă în impactul pe care
prelevărilor fiscale indirecte le au asupra lichidităților firmei (asupra fluxurilor de trezorerie) și sunt
generate în principal de impozitele generale pe consum . Bunăoară, dacă încasarea facturilor de la
clienți se face după exercitarea dreptului de deducere a prelevării fiscale indirecte, atunci valoarea
acesteia aferentă mărfurilor vândute dar neîncasate influențează negativ trezoreria societății și
invers.
c. Efectele asupra gospodăriilor sunt focalizate asupra bugetelor private de venituri și
cheltuieli, putând fi constatate în strânsă legătura cu manifestarea „dualismului” impozite directe –
impozite indirecte. Fiscalitatea directă conferă o influență putern ică asupra veniturilor disponibile
ale gospodăriilor și stimulează economisirea, pe când impactul impozitelor indirecte este mult mai
ridicat asupra consumului de bunuri și de servicii prin prețuri.

2. Efectele juridice ale fiscalității sunt prepo nderent rezultanta acțiunii prelevărilor
obligatorii directe, punându -și amprenta asupra raportului juridic „contribuabil -stat”, dar și asupra
numărului sau configurației organizaționale a agenților economici, structurii juridice, dispersiei
teritoriale și dimensiunii acestora.

54
a. Efectele asupra raportului juridic fiscal se rezumă la modalitățile concrete prin care se
întrerupe raportul juridic existent între contribuabil și stat cu privire la o prelevare fiscală. Dacă
acesta nu este stins în mod obișnuit (plată, scădere, compensare, anulare, prescripție sau executare
silită), atunci măsurile coercitive ale statului devin foarte aspre, ajungându -se în final la privare de
libertate.
b. Efectele asupra numărului agenților economici și dispersiei teritoriale ale acestora sunt
rezultatul practicării unor exonerări sau scutiri, totale sau parțiale, a profiturilor impozabile, pe
anumite perioade de timp și pentru anumite arii.
c. Efectele asupra structurii juridice a agenților economici ilustrează modul în care potențialii
investitori optează pentru o anumită formă juridică de societate, date fiind regimurile fiscale diferite
de la o formă juridică de societate comercială la alta.
d. Efectele asupra dimensiunii agenților economici rezidă în faptul că „atunci când în
economie există un număr mare de societăți mici, consolidarea poziției și sporirea competitivității pe
piață … necesită creșterea puterii financiare a acestora prin concentrarea activităților”.

3. Efectele psihologice se manifestă prin r eacțiile comportamentale diferite ale
contribuabililor față de constrângerea fiscală, fiind totodată și rezultatul unor factori, precum:
educația, cultura, calitatea informației, pregătirea profesională, starea socială sau cea materială. Ca
urmare, în func ție de modul în care contribuabilul percepere povara fiscală, prelevarea obligatorie va
fi acceptată sau respinsă de la plată, integral sau parțial, principalele efecte psihologice generate
fiind: efectul de „îndepărtare” fiscală, eludarea fiscală, evaziun ea fiscală, translația fiscală,
capitalizarea fiscală și difuziunea fiscală.
a. Efectul de „îndepărtare” fiscală subsumează toate reacțiile unui contribuabil care la
știrea că are de plătit un debit fiscal caută fie să diminueze sarcina fi scală prin restrângerea propriei
activități (efect de „îndepărtare fiscală” negativă), fie să compenseze pierderea de putere de
cumpărare intensificându -și munca (efect de „îndepărtare fiscală” pozitivă).
b. Eludarea fiscală sau evaziun ea fiscală legală reprezintă cazurile în care contribuabilul
caută să evite plata debitului fiscal folosindu -se de normele fiscale interpretabile sau de cele care
prezintă lacune în conținut.
c. Evaziunea fiscală relevă violarea directă și deschisă a legilor fiscale și constă în
acțiunea contribuabililor de ascundere totală sau parțială a materiei impozabile, în scopul reducerii
sau eliminării obligațiilor fiscale ce le revin.
De asemenea, evaziunea fiscală mai poate fi definită ca repre zentând „ascunderea surselor de
impunere față de autoritățile fiscale în vederea reducerii sarcinii fiscale”.
d. Translația fiscală constă în transferul debitului fiscal pe care un subiect
(contribuabilul de jure) îl face prin schimburi le de pe piață, prin intermediul prețurilor bunurilor și
serviciilor, asupra unuia sau mai multor subiecți (contribuabilii de facto ).

55
e. Capitalizarea fiscală reprezintă un caz particular în care cumpărătorul unui bun
patrimonial transfe ră asupra vânzătorului prelevarea fiscală pe care operațiunea o incumbă, prin
diminuarea contractuală a prețului de tranzacție.
f. Difuziunea fiscală presupune ansamblul efectelor de natură economică pe care
fiscalitatea, prin comportamentul persoanelor fizice și juridice, le determină asupra echilibrului
economic general, modificând cererea, oferta și economisirea.

4. Efectele socio -ecologice sunt, în general, rezultatul acțiunii fiscalității indirecte asupra
societății în ansamblu și, în mod special, asupra sănătății populației și mediului înconjurător.
Efectele socio -ecologice ale fiscalității asupra sănătății și mediului țin de utilizarea prelevărilor
obligatorii în scopul înlocuirii costurilor poluării mediului ambiant cu costur i fiscale, prelevările
obligatorii uzitate în acest caz purtând denumirea de taxe ecologice.
Din cele prezentate, considerăm că la nivelul persoanelor juridice , în sens strict economico –
financiar, impactul fiscalității se manifestă, paradoxal, cu efecte po zitive, dar și cu efecte negative,
în ultimul caz atât direct, cât și indirect.
A. Efectele pozitive vizează cazurile în care creșterea de fiscalitate nu afectează sau
afectează nesemnificativ sectorul de activitate al întreprinderii, fiind rezult atul unei modificări la
nivelul structurii fiscale. Pe de altă parte, este posibil să se înregistreze și un „efect forțat de
îndepărtare fiscală pozitivă”, dacă veniturile fiscale astfel mobilizate se vor regăsi în cheltuieli
publice cu caracter investițio nal, sporindu -se astfel cererea reală și astfel oferta.
B. Efectele negative vizează cazurile în care creșterea de fiscalitate afectează puternic
sectorul de activitate al întreprinderii, indiferent dacă majorarea este sau nu rezultatul unei
modif icări a structurii fiscale, efectele fiind nefaste pentru rezultatele financiare și trezoreria firmei.
În cazul acestor efecte fiscale negative, considerăm că pot fi identificate două forme de impact
fiscal:
– impactul fiscal direct , care se referă la sit uațiile în care augmentarea de fiscalitate – pe seama
impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, impozitului pe dividende,
impozitelor pe avere, dar și a T.V.A. – se regăsește în mod nemijlocit în rezultatele financiare ale
agenților economici și în fluxurile financiare ale acestora, însă într -o legătură de sens contrar;
– impactul fiscal indirect, care se pliază cu cazurile în care creșterea de fiscalitate, mai ales pe seama
impozitelor indirecte, determină o reducere a puterii de cumpărare a gospodăriilor și, pe cale de
consecință, a cererii de bunuri și de servicii, cu efect negativ asupra rezultatelor financiare ale
agenților economici și fluxurilor de trezorerie.
Pornind de la elementele teoretice prezentate, pa ragraful de față are menirea de a
cuantifica și de a analiza impactul fiscalității indirecte asupra veniturilor bugetuli de stat.. Există
însă o serie de limitări în demersul nostru științific, determinate în special de incompletitudinea și
carența datelor statistice autohtone oficiale, cu impact negativ asupra rezultatelor și concluziilor
studiului.

56
Analizarea impactului taxelor vamale asupra veniturilor bugetului de stat, vizează
intervalul 1997 -2004, urmărindu -se efectele degajate de taxel e vamale, asupra veniturilor bugetului
de stat.
Metoda de analiză utilizată este cea de modelare econometrică, folosindu -se
pachetul .software EViews 5.0. Pentru acesta analiza s -au folosit datele din tabelul 4.1

Tabelul 4.1 ilustrează
Veniturile bugetului de stat și taxele vamale anu ale în România în perioada 1997 -2004, serii lunare

V.B-
1997 T.V-
1997 V.B-
1998 T.V-
1998 V.B-
1999 T.V-
1999 V.B-
2000 T.V-
2000
ian 2128 276.9 5404.6 256 9945 .4 358.7 9411.1 473.7
feb 2096.9 228.5 4224.3 325.5 4707.8 465.8 7210.4 529.7
mar 2244.9 209.4 4261.3 402.1 8480.2 671.1 8094.9 589.8
apr 3492.4 255.1 6016.3 368.5 7837.5 597.5 10156 637.4
mai 3982.6 215 4633.4 396.8 6545.1 614.8 9191.8 723.4
iun 3278 .1 2247 5555.2 360.3 6239.5 683.3 9036.9 750.7
iul 3505.1 280.7 6115 403 8882.3 636.4 10615.9 752.3
aug 3701.5 200.2 4985.2 374.1 8735.7 672.6 10697.2 755
sep 4385.2 316.1 5953.5 490.5 5562.5 728 9849 800.2
oct 4809.5 346 7368.6 685 9932 749.5 13648.2 911.4
noi 4526.7 376.9 5642.8 771.4 8040.4 825.1 12014 840.1
dec 5683.6 423.2 7055.3 907.8 8331.4 843.9 10416.8 938.4

57

Sursa:date prelucrate din Anuarele B.N.R 1997 -2004
În consecință, am construit un model regresiv unifactorial de forma:

Y=+x X t +t formula (4.1)

unde
–
tY reprezintă variabila dependentă;
–
 coeficientul termenului liber;
–  coeficienții variabilei independente;
-Xt variabila independentă;
–
t variabila aleatoare;
– t perioada de timp (intervalul 1997 -2004).
Concret, se va urmări cuantificarea legăturii care există între taxele vamale (considerate
variabile independente) și veniturile bugetului de stat (considerate variabile dependente).
Modelarea impactului taxelor vamale asupra veniturilor bugetului de stat are la bază
un model regresiv unifactorial de forma:

Y=+x X t +t formula (4.2)

unde
tY reprezintă variabila dependentă -VB(venitu rile bugetului de stat),
 coeficientul
termenului liber,  coeficientul variabilei independente, X t variabila independentă – TV(taxele
vamale),anii 1997 -2004. V.B-
2001 T.V-
2001 V.B-
2002 T.V-
2002 V.B-
2003 T.V-
2003 V.B-
2004 T.V-
2004
ian 12070.8 529.1 13002.5 450.9 21214.5 599.9 29264.6 944.9
feb 11063.8 559.8 10390.4 583.7 14552 910.3 18967.7 1151.6
mar 11640.2 741.4 10991.6 552.7 15210.7 1044.5 20510.9 1175.2
apr 15765.6 703.5 15270.9 798.9 23040.9 1084.7 31807.6 1228.2
mai 14157.1 771 14726.1 846.9 20755 10578 22662.9 1343.5
iun 11301.8 716.1 10969.3 803.2 14504.3 1070.5 20329.4 1256.5
iul 4549.8 704.8 18852.9 741.7 30292.2 1160.7 38008 1361.6
aug 12236.4 710.4 16354.8 779 20156.7 1009.1 24872.6 1380.5
sep 11490.2 713.6 15479.4 778.4 23597.6 1434.9 28713.6 1746.7
oct 16772.3 923.2 21828.9 951 30832.2 1234.8 28713.6 1530.1
noi 13588.1 991.4 15327.2 1024.2 21439.1 1165.5 25093.8 1602.2
dec 13567 973.9 16011.5 1059.9 16852.1 1109.6 25936.5 1514.5

58
Modelul va fi:
VB=+xTV( -2)+t formula (4.3)
Rezultatele obținute în urma modelării sunt prezentate in tabelul 4.2:
Tabelul 4.2 ilustrează
Testele statistice aferente modelării impac tului taxelor vamale asupra veniturilor bugetului de stat

Dependent Variable: VB
Method: Least Squares
Date: 06/07/06 Time: 21:46
Sample: 1990: 2003 2004:12
Included observations: 94 after adjusting endpoints
VB=C(1)+C(2)xTV( -2)
AII
Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C(1) 10112.01 1182.723 8.549766 0.0000
C(2) 3.243046 1.325003 2.447576 0.0163
R-squared 0.195210 Mean dependent var 12927.07
Adjusted R -squared 0.186463 S.D. dependent var 7896.772
S.E. of regression 7122.597 Akaike info criterion 20.60098
Sum squared resid 4.67E+09 Schwarz criterion 20.65509
Log likelihood -966.2460 Durbin -Watson stat 0.566644

Analizând datele prezentate în Tabelul nr4.2, se desprind următoarele concluzii:
– valorile erorilor standard a coeficienților funcției de regres ie sunt inferioare, în modul,
valorilor coeficienților, ceea ce întărește veridicitatea estimării acestora, concluzie susținută
și de valorile mici ale probabilității;
– coeficientul de corelație, cu o valoare de 19,5210%, denotă faptul că legătura statistic ă între
variabila dependentă VB si variabila independentă TV este slabă, modificările taxelor
vamale regăsindu -se într -o proporție mică în modificările veniturilor bugetului de stat;
– probabilitatea arată procentul în care coeficienții sunt incorect estimaț i,în cazul nostru fiind
foarte mică rezultă că sunt corect estimați;
– adjusted R -squared ne arată că dacă TV cresc cu o unitate VB cresc cu 18,6463%.
Prin urmare, se poate aprecia că modelul construit poate fi considerat reprezentativ pentru a
descrie, la nivel macroeconomic, legătura dintre taxele vamale și veniturile bugetului de stat.

59

-20000-100000100002000030000
01000020000300004000050000
97 98 99 00 01 02 03 04
Residual Actual Fitted Drept urmare, modelul poate fi scris astfel:

VB=C(1)+C(2)xTV( -2) formula (4.4)
Din model se desprinde faptul că, în cazul României, taxele vamale nu au un impact major
asupra veniturilor bugetului de stat iar efectele încasării acestora asupra veniturilor bugetului de stst
se repercutează la un interval de două luni de la colectare. Mai mult acestea manifestă și un efect de
multiplicare a veniturilor bugetare, în ideea în care o unitate monetară colectată sub forma de taxe
vamale determină o crestere de 3,243046 unități monetare a veniturilor bugetului de stat.
Reprezentar ea grafică a veniturilor bugetului de stat efective și a celor estimate cu modelul de
regresie liniară unifactorial sunt reflectate în graficul 4.1 precum și în graficul 4.2.

Graficul 4.1
Evoluția veniturilor bugetului de stat efectivă și a veniturilor bugetului de stat estimate cu
ajutorul modelului.

60

-100000100002000030000400005000060000
97 98 99 00 01 02 03 04
VBFForecast: VBF
Actual: VB
Forecast sample: 1997:01 2004:12
Adjusted sample: 1997:03 2004:12
Included observations: 94
Root Mean Squared Error 7046.418
Mean Absolute Error 5590.077
Mean Abs. Percent Error 63.69492
Theil Inequality Coefficient 0.247147
Bias Proportion 0.000000
Variance Proportion 0.387130
Covariance Proportion 0.612870Graficul 4.2 -Evoluția veniturilor bugetulu i de stat efectivă și a veniturilor bugetului de stat
estimate cu ajutorul modelului.

61
CONCLUZII

Taxele vamale sunt impozite analitice utilizate de stat pentru impunerea selective a
mărfurilor ce trec granițele vamale ale statului respectiv , cu scopul de a procura venituri fiscale, dar
și de a proteja economia națională de concurență străină.
Subiecții impunerii sunt persoanele juridice în al căror obiect de activitate sunt prevăzute
operațiuni de import și persoane fizice autori zate să efectueze astfel de operațiuni.
Taxele vamale sunt prevăzute în Tariful vamal de import al României și sunt exprimate în
procente , diferențiate pe mărfuri sau grupe de mărfuri.
Cotele cele mai frecvente sunt cuprinse între 10 -30%. Astfel, spre e xemplu: pentru
produsele farmaceutice cota este, în general, între 5 -10%; pentru carne de bovine, porcine, ovine și
caprine proasăta, refrigerate sau congelată se aplică cota de 20%; pentru pestii vii -25%; pentru
îngrășaminte -10%; pentru produse fotografic e și cinematografice 15 -30%; pentru materiale plastice –
20%;pentru cauciuc și articole de cauciuc 3 -25%; pentru produse din fontă,fier sau otel 10 -15%.
Determinarea sumei de plată se face prin aplicarea procentului taxei vamale aspra valorii în
vamă a mărf urilor exprimate în lei. În acest sens,Tariful vamal prevede ca “Valoare în vamă”
reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute în tariful vamal al
României.
Plata taxelor vamale se face în contul unității care a efectu at vămuirea, prin folosirea
formelor și instrumentelor de decontare care asigură cu anticipație sumele necesare efectuării
plăților.
Pentru contribuabil, impozitele, oricare ar fi prelevarea, provoacă diminuarea venitului, cum
s-a putut constata. Acesta nu mai poate să -și procure același volum de utilități ca înainte de
prelevare. De aceea, prima sa reacție este de a afla dacă poate compensa fiscalitatea printr -o sporire
a activității, astfel încât să -și conserve veniturile și nivelul de viață. Uneori, re nunță și continuă să
depună același efort, acceptând amputerea venitului, dar își reconsideră consumul și economiile
încât să cheltuie ca înainte de impozit, alteori își suplimenteaza munca și își compensează pierderea
de venit prelevată. În ambele cazuri, avem de a face cu efectul deflaționist al impozitului ce se
repartizează mai mult sau mai puțin asupra cererii de bunuri după măsura în care economiile
disponibile pot suplini pierderile contribuabilului din fiscalitate. Dar, există și calea sustragerii d e la
plată, eschivând fiscul. Prin urmare, fiscalitatea exercită efecte, atât asupra activității
contribuabilului, cât și asupra folosirii venitului pentru consum și economisire, nu arareori îi
alterează comportamentul financiar reducând asieta impozitului prin evaziune.
Cunoașterea efectelor posibile prezintă însă, mare asemanare, nu doar teoretică, cât mai ales
practică. În raport cu reacțiile previzibile ale contribuabilului se stabiles c măsuri financiare menite,
fie să activeze, fie să frâneze anumite acțiuni sau să modifice structuri în cadrul activităților
existente, după caz, să combată tentația fraudei fiscale.

62
Întreaga politică fiscală de intervenție în viața economică este fundam entată pe cercetarea
efectelor prelevărilor.
În cazul țării noastre, taxele vamale nu au v un impact major asupra veniturilor bugetului de
stat, iar efectele încasării acestora asupra veniturilor bugetului de stat se repercutează la un interval
de două l uni de la colectare. Mai mult acestea manifestă și un efect de multiplicare a venitului
bugetului de stat, în ideea în care o unitate monetară colectată sub formă de taxe vamale determină o
creștere de 3,243046 unități monetare a venitului bugetului de sta t.
În concluzie, taxele vamale sunt taxele cu care ne intalnim de fiecare data când comandam di
tarile ce nu fac parte din Uniunea Europeana, sau atunci cand trimiem colete celor plecati din sfera
Uniunii. Consider ca aceste taxe vamale sunt de fapt un ins trument de politică comecială aparut
odataă cu dezvoltarea rapida a industriei și comerțului internațional. Este o masură de contol al
constrângerii dar în același timp constitue o măsura ce influențează prețurile, indirect.

63
BIBIOGRAFIE

 Caraiani Gh., Diaconu G.Ș., Tehnici vamale de facilitare a comerțului
internațional., Ed. Lumina Lex, București, 2003
 Cătineanu Fl., Șeulean Victoria, Donath Liliana, Finanțele Publice, Editura
Mirton Timișoara, 1997
 Centrul Român de Comerț Exte rior, Implicațiile adoptării de către România, în
perspectiva aderări la UE, a acquis -ului comunitar privind politicile
comerciale multilaterale, interregionale, regionale și bilaterale, 2003.
 Codul civil
 Codul comercial
 Condor I.,Impozite, taxe și contribuții datorate de persoanele juridice, Editura
Tribuna Economică
 Condor I.,Impozite, taxe și contribuții datorate de persoanele juridice, Editura
Tribuna Economică
 Ioana Popa, Tranyacții comerciale internaționale, Editura Economica, 1997 ;
 Legea nr. 133/1994 privind aderarea României la Acordul de la Marrakech
privind constituirea OMC;
 Ordonanța Guvernului nr. 8 din 20 ianuarie 2005, privind stabilirea unor
măsuri de preluare a Gărzii Financiare și a Autorității Naționale a V ămilor
în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, precum și a unor măsuri de
reorganizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
 Legea nr. 141/1997 privind Codul Vamal, publicată în M.Of. nr. 180 din 1
august 1997;

64
 Ordonanța Guvernul ui nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României
publicată în M.Of. nr. 213 din 31 august 1994;
 LEGE nr.141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României;
 Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României TITLUL XII;
 Matei Gh.,Finanțe Publice, Re prografia Universitații din Craiova, 1998;
 Ministerul Economiei și Comerțului, august 2004, “Evoluția comerțului
exterior al României în perioada 2001 -2004, comparativ cu perioada
1997 -2000,
 Ministerul Comerțului Exterior și cooperării Econ omice Internaționale ,
Instistutul de Economie Mondiala, Ghidul lucrătorului de comerț exterior ,
Revista Economica , 1983;
 Noul Cod Vamal al Uniunii Europene – 1 mai 2016;
 Talpoș I.,Finanțele României, Editura Sedona, Timișoara,1997 ;
 Vasile Iancu, Regimul juridic al impozitelor și taxelor, Editura Pro
Universitaria, București, 2008;
 Vasile Iancu , Drept vamal, noe de curs, IFR, Ed. Mustang, București, 2015 ;
 Vasile Iancu, Manuela Luiya Iancu, Drept Vamal , Editura Siech, Craiova,
2014 ;
 Văcărel I. și colabora torii, Finanțe Publice, Editura Didactică si Pedagogică,
București, 2003 ;

65

WEBBLIOGRAFIE

 Www. Anaf.ro ;
 http://programepc.net/taxe -vamale -pentru -colete -externe -ue-china/ ;
 www.legestart.ro ;
 www.monitorulofficial.ro ;
 www.lege5.ro ;
 www.eico.ro ;
 www.europa.eu
 www.fonduri -ue.ro