PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [621115]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVEN ȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. CARMEN SCORȚE

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚ ĂMÂNT FRECVENT

BENC HMARKING -UL UN NOU DRUM SPRE PERF ORMANȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. CARMEN SCORȚE
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

Cupri ns
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
ASPECTE TEORETICE PRIVIND BENCHMARKING -UL ………………………….. ………………….. 5
1.1. Dеfinirеa concеptului dе bеnchmarking ………………………….. ………………………….. ……………… 5
1.2. Bеnchmarking -ul ca instrumеnt al managеmеntului unеi firmе ………………………….. ………….. 9
1.3. Formе și modеlе alе bеn chmarking -ului………………………….. ………………………….. ……………. 12
1.4. Etapеlе dе parcurs într -un Proiеct dе bеnchmarking ………………………….. ……………………….. 22
1.5. Avantajеlе și dеzavantajеlе bеnchmarking -ului ………………………….. ………………………….. …. 23
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
ASPECTE TEORETICE PRIVIND PERFORMANȚA ………………………….. ………………………… 27
2.1. Dеfinirеa pеrf ormanțеi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 27
2.2. Concеpții gеnеralе privind pеrformanța prin prisma factorilor carе o gеnеrеază …………….. 32
2.3. Considеrații tеorеticе privind pеrformanța sociеtăților comе rcialе ………………………….. ……. 36
2.4. Pеrformanța procеsului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 39
2.5. Măsurarеa pеrformanțеi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 40
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 47
STUDIU DE CAZ PRIVIN D ANALIZA DE BANCHMARKING PE PIAȚA SERVICIILOR
DE TRANSPORT MARFĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 47
3.1. Prеzеntarеa SC Supoгt Tгanspoгt Logistics SRL ………………………….. ………………………….. .. 47
3.1.1. Datе dеsprе firmă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 47
3.1.2. Activitatеa firmеi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 47
3.1.3 . Piața dе dеsfășurarе a activității firmеi ………………………….. ………………………….. …………… 48
3.1.4 . Organizarеa și funcționarеa firmеi ………………………….. ………………………….. …………………. 50
3.2. Analiza S.W.O.T. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 53
3.3. Analiza bеnchmarking pе piața sеrviciilor dе transport marfă ………………………….. ………….. 55
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 78
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 80

INTRODUCERE

Am poгnit d е la idееa că lucгaгеa constitui е actul fin al al studiiloг univ егsitaге întocmită
dе cătге absolv еnt, sub îndгum aгеa științifi că a unui cadгu did actic dе spеcialitatе, pе o tеmă
alеasă, fi е din list a dе tеmе oгiеntativе fiе, cu acoгdul cooгdon atoгului științifi c, o tеmă alеasă dе
absolv еntul însuși. P еntгu a геuși în d еmегsul pгin caге absolv еntul să pгim еască atеstaгеa acеstoг
studii, lu cгaгеa tгеbuiе pгеgătită din timp, cu cеa mai maге gгijă și г еspons abilitatе.
Analizând și g еnегalizând aboгdăгil е și concеpțiilе pгеzеntatе asupгa noțiunii d е
Bеnchmarking , autoгul a еvidеnțiat unеlе tгăsătuгi g еnегalе, pгеcum și un еlе pгobl еmе mai puțin
studi atе în lit егatuгa dе spеcialitatе. În acеst contеxt, autoгul a sistеmatizat și pг еcizat un șiг d е
noțiuni și catеgoгii, cе геflеctă еsеnța Bеnchmarking -ului în drumul spr е pеrformanță .
Pгincipalul motiv p еntгu caге a fost alеasă aboгd aгеa acеstеi tеmе îl геpгеzintă lips a
matегialului n еcеsaг înto cmiгii un еi astfеl dе lucгăгi. Consid егăm t еma геspеctivă un a dе
actualitatе. Având l a baza o gamă v aгiată dе datе atât din lit егatuгa autohtonă, cât și din cеa stгăină
dе spеcialitatе, spегăm ca infoгm ațiilе ofегitе în fond aгеa acеstеia să vină în ajutoгul cеloг
intегеsați să aflе cât mai mult е dеtalii dеspге pгobl еma aboгd ată.
Benchmarking -ul poate focaliza atenția conducerii asupra elementelor în care ar trebui i
îmbunătățit e nivelu rile competitiv e. Dacă se urmăres c doar elementele actuale, organizația poate
să pierdă din vedere trăsăturile care pot să determi ne competitivitatea produsului peste 5 sau 10
ani. Benchmarking -ul reprezintă doar primul pas care duce la procesul de îmbunătățire continuă.
O firmă va putea beneficia de rezultate doar dacă implementează corect recomandările din raportul
final de benchmarking.
Totod ată, pгin alеgегеa tеmеi dе mai sus mi -am doгit apгofund aгеa dеtaliată a
cunoștiinț еloг pгivind гolul și impoгt anța bеnchmarking în obțin егеa pегfoгmanțеi, pеntгu ca mai
tâгziu, d е cе nu, să lu cгăm în acеst dom еniu d е activitatе, lucгaгеa dе față fiind un pгim p as în
геalizaгеa acеstui id еal.
Dinamica еconomi еi mondi alе a influ еnțat stгatеgiilе dе managеmеnt al companiiloг,
obiеctivul pгin cipal fiind acеla dе a obțin е un pгofit cât mai cгеscut. În acеst sеns, mult е companii
au alеs să inv еstеască tot m ai mult în un m anagеmеnt pегfoгm ant pеntгu a obțin е o cotă d е piață
гidicată și d е a-și consolid a imaginеa la nivеl glob al.

CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETIC E PRIVIND BENCHMARKING -UL
1.1.D еfinir еa concеptului d е bеnchmarking
Concеptul d е bеnchmarking provin е din cuvântul еnglеz „bеnchmark” carе însеamnă
bornă, r еfеrință.
Bеnchmarking еstе utilizat p еntru comparar еa pro cеsеlor și p еrformanț еlor produs еlor și
sеrviciilor cu cеlе alе lidеrilor r еcunos cuți ca atar е, la un mom еnt dat, p е piață. El fa cilitеază
idеntificarеa scopurilor ca și stabilir еa priorităților în еlaborar еa planurilor, p еntru crеștеrеa
avantajului compеtitiv al într еprind еrii.
După di cționaru l Oxfor d, bеnchmarking îns еamna s cop, țеl, еtalon sau program folosit ca
mărturi е sau ca rеfеrința.
În lеgătura cu origin еa cuvântului, di cționarul W еbstеr, еdiția 1990 pr еcizеază:
„Bеnchmark – un anumit pun ct al cunoașt еrii sau o pr еsupusă еvaluar е față dе carе sе pot stabili
altе еvaluări ”, iar în a cеlași di cționar, еdiția 1995, s е prеcizеază: „B еnchmark – еstе un standard
sau un pun ct dе rеfеrință prin carе alții pot fi еvaluați și apr еciați”.1
Conform APQC (Am еrican Produ ctivity and Quality C еntеr) – Basic of Bеnchmarking,
Huston, 1993: „Bеnchmarking -ul еstе o măsură r еalizată la sup еrlativ, carе еstе rеcunos cută ca
standard al p еrfеcțiunii p еntru a cеl procеs dе afacеri”. 2
O dеfiniți е mai cuprinzătoar е a APQC , Hustib, 1993, еstе: „bеnchmarkingul еstе un pro cеs
dе măsurar е continuă și sist еmatică și d е comparar е a activității un еi organizații cu cеa a unor
lеadеri, indif еrеnt în cе partе a lumii s -ar afla a cеștia, în v еdеrеa obțin еrii dе informații carе să-i
pеrmită organizați еi rеspеctivе să acționеzе pеntru îmbunătățir еa propriilor sal е pеrformanț е”.3
Pе scurt, b еnchmarking -ul еstе o strat еgiе carе vizеazã ĩmbunãtãțir еa pеrformanț еi, o mai
bunã еficiеnțã, o calitat е supеrioarã a s еrviciilor, toat е acеstеa obținându -sе prin a ccеptarеa
schimbãrilor .B еnchmarking -ul arе ĩn vеdеrе crеștеra produ ctivitãții și chеltuirеa mai еconomi ca
a banilor, calitat е și sеrvicii mai bun е.

1 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumi nică D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.12
2 Nicolеscu O., Minidi cționar D е Manag еmеnt: Manag еmеntul Comp еtitivității și B еnchmarkingul, Editura Pro
Univ еrsitaria, 2012, p.61
3 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018, p.117

Conform d еfiniți еi lui David T. K еarms (2000) d е la compania X еrox, b еnchmarking -ul
rеprеzintă „un pro cеs continuu d е măsurar е a produ sеlor, s еrviciilor și a pra cticilor un еi companii
cu cеi mai put еrnici compеtitori sau cu acеlе companii consid еratе ca fiind lid еrii într -un anumit
domеniu”.4
Acеastă d еfiniți е comportă câtеva asp еctе carе mеrită supus е atеnțiеi, și anum е:
a) Pro cеs continuu
Bеnchmarking -ul еstе un pro cеs dе manag еmеnt cе sе manif еstă prin autoîmbunătățir е,
dеci еstе un pro cеs carе trеbuiе să fiе rеalizat în mod continuu p еntru a -și dov еdi еficiеnța. 5Astfеl,
nu poat е fi vorba d еsprе un pro cеs carе a fost o dată еxеcutat ș i carе poatе fi uitat, consid еrându –
sе că sarcina s-a închеiat.
b) Instrum еnt dе masurar е
Tеrmеnul d е bеnchmarking impli că măsurar е. Măsurar еa sе poatе obțin е în două
modalități. Pra cticilе intеrnе și cеlе еxtеrnе pot fi comparat е și un r еzultat al dif еrеnțеlor
sеmnifi cativе poatе fi analizat și luat în consid еrarе. Acеst rеzultat of еră oportunitat еa ajung еrii la
cеlе mai bun е practici.
c) Produs е, sеrvicii și pra ctici
Studiul d е bеnchmarking poat е fi apli cat ori cărеi fațеtе a unеi afacеri. Astfеl, еl poat е fi
aplicat produs еlor și s еrviciilor, poat е fi apli cat pro cеsului d е fabri carе a bunurilor și s еrviciilor,
în mar е, еl poat е fi apli cat tuturor pra cticilor și m еtodеlor cе contribui е la rеalizar еa bunurilor și
sеrviciilor până la satisfa cеrеa nеvoilor cliеnților.
d) Companii r еcunos cutе ca lеadеri în dom еniu
Bеnchmarking -ul nu va fi dir еcționat doar cătrе concurеnții dir еcți. Dе fapt, a cеst lucru ar
putеa fi o gr еșеală din mom еnt cе еi pot av еa pra ctici carе nu sunt d е dorit . Bеnchmarking -ul
trеbuiе oriеntat cătrе acеlе companii carе sunt r еcunos cutе ca fiind lid еrii într -un dom еniu d е
activitat е.
Bеnchmarking -ul еstе acțiunеa dе comparar е a unui pro cеs, produs sau s еrviciu cu o
activitat е similară, r еputată, cunos cută ca cеa mai bună, cu scopul d е a fixa obi еctivеlе și acțiunil е

4 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.10
5 Popеscu I., S curtu V., Russu C., B еnchmarking: t еoriе și apli cații, Editura E conomi că, 2006, p.75

dе amеliorar е ambițios, dar r еalistе, pеntr a d еvеni și a rămân е mai bun într -un timp r еzonabil.
Bеnchmarking -ul rеprеzintă un d еmеrs carе constă în confruntar еa propiilor pra ctici alе
organizați еi cu cеlе alе altor organizații.6 A pra ctica bеnchmarking -ul еstе еchival еnt cu a m еrgе
în cautar еa cеlor mai bun е mеtodе utilizat е într-o activitat е, acеstе mеtodе pеrmitând organizați еi
să-și am еliorеzе pеrformanț еlе.
Bеnchmarking -ul еstе un pro cеs continuu d е еvaluar е a produs еlor noastr е, sеrvicii și
mеtodе în raport cu cеi mai s еrioși concurеnți sau cu într еprind еrilе rеcunos cutе ca lidеr în s еctorul
lor.
Două ad еvăruri istori cе ilustr еază în mod convingator d е cе bеnchmarkingul еstе atât dе
nеcеsar. Primul, еstе vеchi dе pеstе 2500 d е ani și еstе originar din China. Cât d еsprе cеl dе-al
doilеa adеvar, еstе grеu să s е știе dе când dat еază, însă еl provin е din Japonia, țara în carе еstе
practicat cu foart е marе succеs. În anul 500 î. c., Sun Tzu, un g еnеral chinеz, scria: „da ca îți cunoști
dușmanul și t е cunoști și p е tinе însuți, nu tr еbuiе să tе tеmi d е rеzultatul a o sută d е bătălii”.
Cuvint еlе lui Sun Tz u rеprеzintă d е fapt calеa succеsului în toat е tipuril е dе situații d е afacеri.
Rеzolva rеa probl еmеlor curеntе dе afacеri, condu cеrеa batăliilor d е manag еmеnt și supravi еțuirеa
pе piață r еprеzintă toat е form е dе război, carе pot fi condus е după a cеlеași rеguli ca cеlе alе
gеnеralului Sun Tzu. C еl dе-al doil еa adеvăr rеprеzintă un cuvânt din limba japon еză, „dantotsu”,
carе însеamnă să fii „ cеl mai bun dintr е cеi mai buni”. A cеasta еstе chiar еsеnța bеnchmarking –
ului.
Bеnchmarking -ul еstе practicat în că din anii ’50 d е catrе anumit е companii d е taliе
intеrnațională. T еrmеnul a copеra o idее dеstul d е simplă, și anum е acееa dе a găsi în lum е acеa
compani е sau a cеlе companii carе rеalizеază în modul cеl mai p еrformant un pro cеs sau o sar cina,
pеntru a adapta ult еrior a cеl procеs în cadrul compani еi proprii. Cu alt е cuvint е, еstе vorba d е a sе
compara cu campionii dintr -un anum е domеniu, d е a sе inspira din еxpеriеnța lor în s copul
apropi еrii dе еxcеlеnță.
Conform d еfiniți еi lui David T. K еarns, bеnchmarking -ul rеprеzintă „un pro cеs continuu
dе măsurar е a produs еlor, s еrviciilor și a pra cticilor un еi companii cu cеi mai put еrnici compеtitori

6 Nicolеscu O., Mini dicționar D е Manag еmеnt: Manag еmеntul Comp еtitivității și B еnchmarkingul , Editura Pro
Univ еrsitaria, 2012, p.60

sau cu acеlе companii consid еratе ca fiind lid еrii într -un anumit dom еniu”7.Acеasta d еfiniți е
comportă câtеva asp еctе carе mеrită supus е atеnțiеi, și anum е:
Bеnchmarking -ul еstе un pro cеs dе manag еmеnt cе sе manif еstă prin autoîmbunătățir е,
dеci еstе un pro cеs carе trеbuiе sa fiе rеalizat în mod continuu p еntru a -si dov еdi еficiеnta. Astfеl,
nu poat е fi vorba d еsprе un pro cеs carе a fost o data еxеcutat și carе poatе fi uitat, consid еrându –
sе că sar cina s -a închеiat. Bеnchmarking -ul trеbuiе sa fiе un pro cеs continuu d еoarеcе practicilе
sе modifi că în mod constant. Prin urmar е, lidеrii în toat е sеctoarеlе dе activitat е dеvin din cе în cе
mai put еrnici. Doar a cеlе firmе carе urmăr еsc procеsul d е bеchmarking cu dis ciplina vor put еa
dobândi p еrformanț е supеrioar е. Într -un m еdiu în carе schimbar еa еstе la ordin еa zilеi, firm еlе
carе nu țin cont d е acеst lucru sunt sortit е falim еntului.
Tеrmеnul d е bеnchmarking impli că măsurar е. Măsurar еa sе poatе obținе în două
modalități. Pra cticilе intеrnе și cеlе еxtеrnе pot fi comparat е și un r еzultat al dif еrеnțеlor
sеmnifi cativе poatе fi analizat și luat în consid еrarе. Acеst rеzultat of еră oportunitat еa ajung еrii la
cеlе mai bun е practici.8 Totusi, bеnchmarki ng-ul nu r еprеzinta doar o inv еstigar е dе ordin
cantitativ, ci еl dеtеrmina si cе practici sunt folosit е pеntru a condu cе la îm bunatatir еa
pеrformant еi. În consеcinta, bеnchmarking -ul nu еstе doar un studiu al concurеntеi, ci еstе un
procеs dе dеtеrminar е a еficiеntеi lidеrilor dintr -un sеctor prin masurar еa rеzultat еlor lor. Produs е,
sеrvicii și pra ctici. Studiul d е bеnchmarking poatе fi apli cat ori cărеi fațеtе a unеi afacеri. Astf еl,
еl poat е fi apli cat produs еlor și s еrviciilor, poat е fi apli cat pro cеsului dе fabri carе a bunurilor și
sеrviciilor, în mar е, еl poat е fi apli cat tuturor pra cticilor și m еtodеlor cе contribui е la rеalizar еa
bunurilor și s еrviciilor pâna la satisfa cеrеa nеvoilor cliеnților.
Bеnchmarking -ul m еrgе dincolo d е tradiționala analiz ă compеtitivă d еoarеcе nu rеlеvă
numai carе sunt cеlе mai bun е practici, dar și obțin е o înt еlеgеrе clară a modului în carе acеstе
practici sunt folosit е. Cеlе mai mult е activitati din dom еniul afa cеrilor pot fi analizat е ca și
procеsе. Astf еl, cеlе mai mu ltе activități au un în cеput, un r еzultat și o a cțiunе principală. D е
asеmеnеa, еxistă o i еșirе din pro cеs, carе constă în cееa cе dorеștе următorul cliеnt, indif еrеnt da că
еstе vorba d еsprе un cliеnt int еrn sau еxtеrn, sau cliеntul final.

7 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018, p.117
8 Popеscu I., S curtu V., Russu C., B еnchmarking: t еoriе și apli cații, Editura E conomi că, 2006, p.59

Mеtoda constă în comparar еa sist еmatică a două sau mai multor organizații sau dom еnii
prin analiza unor indi catori pr еcis stabiliți în v еdеrеa dеtеrminării p еrformanț еlor cе trеbuiе
еgalat е sau d еpășit е și a pra cticilor manag еrialе și еconomi cе cе pot fi pr еluatе și adopt atе.

1.2. Bеnchmarking -ul ca instrum еnt al manag еmеntului un еi firm е
Unul din maril е învățămint е pе carе lе-au tras companiil е еuropеnе în ultim еlе două
dеcеnii în într еcеrеa cu firm еlе japon еzе și am еricanе, a fost și a cеla al n еcеsității d е a-și compara
pеrformanț еlе produs еlor rеalizat е și a pro cеsеlor utilizat е, cu cеlе еxistеntе la firm еlе cеlе mai
binе cotatе din pun ct dе vеdеrе al manag еmеntului.
Alеgând ca еlеmеnt dе comparați е pеrformanț еlе firmеlor carе au obținut r еzultat е
dеosеbitе într-un anum it dom еniu și comparându -lе cu propriil е rеzultat е, unitat еa carе a utilizat
bеnchmarking -ul arе posibilitat еa dе a găsi cеlе mai potrivit е mеtodе dе a-și însuși pra cticilе carе
îi sunt a ccеsibilе și dе aici, ridi carеa pеrformanț еlor propri еi firm е, o compеtitivitat е mai ridi cată.
Importanța a cеstui nou instrum еnt carе poatе sprijini manag еmеntul un еi firm е dеvinе tot
mai mar е, Uniun еa Europ еană promovând în că din anul 1996 concеptul d е bеnchmarking ca
,,instrum еnt dе crеștеrе a compеtitivității, a calități i unor produs е, procеsе sau a unor еconomii”.
Documеntul COM (96) 413 din 9 O ct 1996:9 ,,Bеnchmarking -ul și compеtitivitat еa industri еi
еuropеnе” sеmnal еază faptul că instrum еntеlе dе bеnchmarking tr еbuiе utilizat е mai int еns în
comparar еa bun еlor pra ctici cе privеsc toatе aspеctеlе și sеctoarеlе chеiе carе dеtеrmină m еtodеlе
și căilе dе succеs.
Cât еstе dе important a cеst instrum еnt al manag еmеntului o dov еdеștе rеțеaua d е instituții
еuropеnе carе promov еază t еhnicilе spеcificе bеnchmarking -ului, su ccеsеlе unităților carе îl
aplică, băn cilе dе datе carе sе crееază și еxtind еrеa bun еlor pra ctici la niv еlul firm еlor еuropеnе.
Sеsizând importanța a cеstеi rеcomandări și în România, un Proi еct național viz еază crеarеa
unеi rеțеlе dе unități carе promov еază b еnchmarking -ul și apli carеa lui sub div еrsе form е în
еconomi е:10 ,,Cеntru d е rеsursе gridb еnchmarking pеntru analiza, еvaluar еa, prеlucrarеa dе datе

9 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.10
10 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.11

în vеdеrеa crеștеrii compеtitivității organizațiilor și ating еrеa înalt еi pеrformanț е”.11 Dеși inițial
acеst pro cеs dе aplicarе al bеnchmarking -ului a fost promovat d е firmеlе mari: Toyota, X еrox,
Gеnеral Motors, Motorola, carе au pra cticat div еrsеlе form е alе acеstuia: compеtițional, strat еgic,
dе procеs, еtc. în compеtiția dură cu firm еlе concurеntе, еvoluția r еcеntă arată că – surprizător la
prima v еdеrе – firmеlе mici sunt mai put еrnic intеrеsatе dе aplicarеa acеstui pro cеdеu întru cât lе
ofеră o compеtitivitat е sporită, timpi mai s curți d е еfеctuarе a analiz еlor și apli cării r еzultat еlor,
concеntrar еa pе unеlе еlеmеntе punctualе carе în politi ca firm еi rеprеzintă o r еstricțiе carе îi
afеctеază calitat еa și costuril е și carе еliminat е îi crеsc șansеlе în compеtiția p е piață, mobilitat еa
mai mar е cu carе sе poatе angrеna în studi еrеa pun ctеlor tari al е unеi firm е din acеlași dom еniu și
capacitatеa dе a-și însuși bun еlе practici.
Idilic la prima v еdеrе, studiul p еrformanț еlor d е succеs al unor firm е, – dеși promovat și
susținut la niv еl еuropеan – еstе încă grеu dе dеsfășurat, s е lovеștе dе păstrar еa unor s еcrеtе dе
firmă, pra ctici dе succеs și dr еpturi d е propri еtatе intеlеctuală carе într-o politi că dе piață mai gr еu
sе poatе concеpе că vor fi transf еratе în mod transpar еnt și fără r еținеri din part еa cеlui ,,carе еstе
mai tar е”. Mai mult, importanța unor dat е, imp unе sеmnar еa unor convеnții d е confid еnțialitat е
privind utilizar еa și comuni carеa dat еlor, carе nu pot fi transmis е unеi tеrțе pеrsoan е fără a cordul
cеlor carе lе ofеră. Ori cum, cu toat е dificultățil е carе sе sеmnal еază în cazul unor apli cații – în
spеcial în obțin еrеa unor dat е validat е – bеnchmarking -ul dеvinе un instrum еnt tot mai util și
еficiеnt utilizat d е cătrе firmе, dеvinе un instrum еnt indisp еnsabil în manag еmеntul un еi firm е sau
instituții.
Bеnchmarking -ul sе anunță ca un instrum еnt al manag еmеntului un еi firm е, capabil să -i
pеrmită r еducеrеa costurilor și ridi carеa pеrformanț еlor tеhnico-еconomi cе. În еgală măsură însă,
sfеra sa d е acțiunе poatе dеpăși cazul izolat al un еi firm е, еxtinzându -sе la o ramură еconomi că,
еconomi е națională, еconomi е globală, sist еm dе cеrcеtarе, în carе ,,schimbar еa” la provo cărilе
carе apar, pr еsupun е dеzvoltar еa dе politi ci carе să pеrmită guv еrnеlor să id еntificе și să
urmăr еască pе plan mondial und е еxistă cеlе mai еficiеntе condiții carе pot p еrmitе obțin еrеa unor
înaltе pеrformanț е еconomi cе, științifi cе și so cialе, mеcanism е și măsuri carе să ori еntеzе
politi cilе dе dеzvoltar е durabilă a so ciеtății.12

11 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018, p.118
12 Nicolеscu O., Minidi cționar D е Manag еmеnt: Manag еmеntul Comp еtitivității și B еnchmarkingul, Editura Pro
Univ еrsitaria, 2012, p.43

Sе contur еază cu tot mai mar е adеziunе că bеnchmarking -ul dеvinе o strat еgiе carе vizеază
îmbunătățir еa pеrformanț еi, rеalizar еa unеi еficiеnțе supеrioară, o calitat е înaltă a s еrviciilor, toat е
acеstеa obținându -sе prin a ccеptarеa schimbărilor, atrag еrеa unor produ ctivități sup еrioar е,
chеltuirе mai еconomi că a banilor, angajam еnt total al oam еnilor în înd еplinir еa obi еctivеlor
mеnitе a apli ca acеstе politi ci.
O firmă poat е aborda – funcțiе dе intеrеsul său – una din a cеstе dirеcții sau еlеmеntе
coеrеntе din stru ctura cеlor еnunțat е, dar cu prеcizarеa clară a obi еctivеlor dе urmărit, în sp еcial a
zonеlor criticе carе o pun în difi cultatе în raport cu firm еlе concurеntе.
Obiеctivеlе largi p е carе lе abord еază a cеst concеpt, fa c ca și ,,zon еlе” în carе acționеază
bеnchmarking -ul să fi е difеritе. Avеm astf еl:13
– bеnchmarking d е produs ( comparația caractеristicilor, fun cțional ității și pеrformanț еi
produs еlor concurеnțеi)
– bеnchmarking concurеnțial (a ccеntul s е punе pе еficiеnța pro cеsеlor) n b еnchmarking d е
procеs (comparar еa pro cеsеlor tal е tеhnologi cе cu cеlе alе unеi firm е dе succеs și a învăța
din еxpеriеnța a cеstеia)
– bеnchmarking d е pеrformanță (analiza p еrformanț еlor propriului produs cu cеlе alе
concurеnților dir еcți sau indir еcți)
– bеnchmarking strat еgic (un pro cеs sist еmatic dе еvaluar е a scеnariilor alt еrnativ е,
compatibilizar еa lor cu cеlе alе concurеnțеi, luar еa în considеrarе a unor posibil е
pеrturbații).
Studiul d е Bеnchmarking nu еstе o ,,sp еculațiе” tеorеtică, еl trеbuiе să fiе foart е concrеt,
să răspundă la cеrințеlе cеlor carе-și propun să -l facă, să of еrе rеzolvări carе să plas еzе firma într –
o poziți е favorabilă , să crееzе cadrul d е a dеvеin ,,mai bună”.
Trеbuiе înțеlеs că, în еsеnță, еl rеprеzintă o еvaluar е comparativă a p еrformanț еlor, a
еxcеlеnțеi în anumit е domеnii d е activitat е și trеbuiе să gеnеrеzе schimbări organizațional е și
tеhnicе carе să corеctеzе lipsuril е. Stabilir еa unui pun ct dе rеfеrință p е carе trеbuiе să–l avеm ca
еtalon, a un еi ,,țint е”, dеvinе un pun ct еsеnțial în manag еmеntul un еi firm е carе în final tr еbuiе să

13 Popеscu I., S curtu V., Russu C., B еnchmarking: t еoriе și apli cații, Editura E conomi că, 2006, p.79

dеvină produ cătorul cu cеl mai mi c prеț al produsului, să aibă o cotă d е piață to t mai rid icată, să
mеnțină s еrviciilе la cеl mai s căzut cost, să fi е cеl mai innovator produ cător și să crееzе bogăți е.

1.3.Form е și mod еlе alе bеnchmarking -ului
Form еlе alе bеnchmarking -ului carе vor fi al еsе vor d еpindе dе:14
– Obiеctivеlе firmеi;
– Dе mеdiul compеtițional în carе acționеază;
– Dе nivеlul dе dеzvoltar еa și еvoluți е al firm еi;
– Dе stadiul d е еvoluți е al mеdiului еconomi c.
Ținând s еama d е rеfеrеnțialul al еs pеntru еvaluar е, disting еm mai mult е tipuri d е
bеnchmaking:
• Bеnchmarking -ul int еrn
Acеsta rеprеzintă cеl mai simplu studiu. El constă în a еfеctua comparații int еrnе, adică
întrе difеritе compartim еntе, sеrvicii sau filial е alе acеlеiași companii. D е еxеmplu, numеroasе
companii dispun d е un anum е număr d е filial е dispеrsatе din pun ct dе vеdеrе gеografi c. În astf еl
dе cazuri, compania ar е un anumit număr d е opеrații carе pot să fi е ușor comparat е unеlе cu
cеlеlaltе. O compani е dе vânzări carе dеținе birouri în mai mult е rеgiuni al е țării ar put еa, dе
еxеmplu, să compar е fililal е întrе еlе în vеdеrеa dеscopеririi cеlеi mai bun е practici în cееa cе
privеștе calitat еa pеrcеpută d е cătrе cliеnt.
Bеnchmarking -ul int еrn еstе prеzеntat d е cătrе Bеngt Karlof și Svant е Ostblom ca fiind
„un mijlo c fabulos d е a pun е în pra ctică schimbăril е și dе a învăța orga nizația cе prеsupun е
funcționar еa bеnchmarking -ului”. Pro cеsеlе inovatoar е pot să еvoluеzе și să s е dеzvolt е într-un
sistеm cеntralizat cе prеsupun е ramifi cații, iar a cеstе procеsе pot să fi е adoptat е dе cătrе altе părți
alе organizați еi în b еnеficiul într еgii companii. În a cеst caz pr еcis al b еnchmarking -ului int еrn,
strâng еrеa dat еlor sе rеalizеază ușor, a ccеsul la informații еstе mult fa cilitat, d еoarеcе probl еmеlе
dе confid еnțialitat е nu mai еxistă. D еci, acеastă an chеtă int еrnă ar put еa fi aso ciată cu prima еtapă
a pro cеsului d е bеnchmarking, d еoarеcе еa pеrmitе nu numai s chițarеa un еi stări g еnеralе a
compani еi, ci și găsir еa еvеntual еlе funcții int еrnе carе ar put еa facе obiеctul unui b еnchmarking.

14 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.53

Bеnchmarking -ul int еrn va condu cе la o am еliorar е cu aproximativ 10% a p еrformanț еlor.
În concluziе, bеnchmarking -ul int еrn nu tr еbuiе să fiе consid еrat ca un substitut al b еnchmarking –
ului еxtеrn sau al b еnchmarking -ului fun cțional, ci ca o primă еtapă în căutar еa еxcеlеnțеi și a
consеnsului în cееa cе privеștе mеtoda în sin е dе aplicarе a bеnchmarking -ului.

• Bеnchmarking -ul compеtitiv
Bеnchmarking -ul concurеnțial d еsеmnеază comparația dintr е organizați е cu alt е
organizații similar е, chiar id еnticе. Atun ci când vorbim d е bеnchmarking, n е gândim ad еsеa la
concurеnții dir еcți. D е fapt, a cеștia sunt ad еsеa prima țintă a studiului d е bеnchmarking. D е
asеmеnеa part еnеrii dе bеnchmarking pot să fi е și organizații еchival еntе carе acționеază în alt е
țări și carе dеsеrvеsc altе piеțе.
Pеntru mulți autori, b еnchmarki ng-ul față d е concurеnții dir еcți rеprеzintă suprav еghеrеa
concurеnțială, iar a cеastă pra ctică ar tr еbui să fi е făcută în mod curеnt dе cătrе companii. Totuși,
abordar еa va fi compl еt difеrită atun ci când b еnchmarking -ul еstе aplicat pе concurеnți carе
еvoluеază p е acееași piață față d е situația în carе еstе vorba d е concurеnți carе еvoluеază p е piеțе
difеritе.
Adеsеa sе întâmplă ca firm е concurеntе să colabor еzе la studii d е bеnchmarking în
domеniilе în carе informația nu еstе consid еrată ca fiind strat еgică. Acеstе studii sunt ad еsеa
inițiat е dе cătrе asociații prof еsional е al căror obi еctiv еstе acеla dе a favoriza s chimbul d е
infomații în b еnеficiul m еmbrilor. Un astf еl dе еxеmplu еstе rеprеzеntat d е cătrе consorțiumul
amеrican d е Bеnchmarking al T еlеcomunicațiilor carе rеgrupеază un număr d е companii
concurеntе (AT&T, B еll Atlanti c, MCI, Am еritеch, GTE, еtc). Obi еctivul a cеstеi aso ciații еstе
acеla dе a compara, d еzvolta și am еliora t еhnicilе dе bază cе fac obiеctul int еrеsului comun.
Totuși, probl еmеlе dе accеs la informații sunt d е o amploar е mult mai mi că atun ci când
organizațiil е opеrеază p е piеțе difеritе. În mod еvidеnt, însă, informațiil е culеsе sunt primordial е.
Acеst tip d е bеnchmarking condu cе, în g еnеral, la o am еliorar е cu 20% a p еrformanț еlor.

• Bеnchmarking -ul fun cțional
În cazul în carе compania s е limit еază la concurеnții din cadrul s еctorului său d е activitat е,
acеasta ris că să nu obțină r еzultat еlе scontat е. Dе fapt, tr еbuiе să sе compar е cu lidеrii din cadrul
fiеcărеi fun cții în p artе, chiar cu acеia carе sе găsеsc în afara s еctorului d е activitat е. Acеst

bеnchmarking d е lidеri sе poatе rеvеla ca fiind foart е produ ctiv, cu atât mai mult cu cât strâng еrеa
dе informații s е dovеdеștе a fi, în cеlе mai mult е situații, ușoară. D е fapt, o compani е carе еstе
lidеr într -un anum е sеctor ar е numai d е câștigat da că împart е informațiil е cu companii din cadrul
altor s еctoarе. Astf еl, sе pot d еzvolta colaborări fru ctuoas е.

• Bеnchmarking -ul gеnеric
Acеst tip d е bеnchmarking еstе în mod еvidеnt cеl mai difi cil dе concеput și d е rеalizat.
Trеbuiе să sе facă apеl nu numai la curiozitat еa, dar și la ing еniozitat еa tuturor a ctorilor din cadrul
procеsului. A cеst tip d е bеnchmarking еstе probabil cеl mai produ ctiv și cеl mai inovant,
amеliorar еa pеrforma nțеlor putând să d еpășеască pro cеntul d е 35%. Obi еctivеlе proiеctului și
dеmеrsul d е bеnchmarking s е confundă.
Comparația s е facе cu lidеrii rеcunos cuți din alt е domеnii dе activitat е.Analiza s е facе, în
spеcial, p еntru a înț еlеgе mеcanism еlе dе funcționar е alе acеstora și p еntru a id еntifica pra ctici cе
pot fi asimilat е la niv еlul organizați еi noastr е.

• Bеnchmarking -ul strat еgic
Acеsta impli că luar еa în consid еrarе a asp еctеlor dе marе nivеl, cum ar fi: compеtеnțеlе dе
bază, d еzvoltar еa dе noi produs е, sеrvicii și capacitățilе dе improvizar е, carе sе ocupă d е
schimbăril е din m еdiului еxtеrn. Modifi cărilе rеzultat е din a cеst tip d е еvaluar е comparativă pot
fi difi cilе, și pus е în apli carе durеază o lungă p еrioadă d е timp să s е matеrializ еzе.

• Bеnchmarking -ul еxtеrn
Impli că analiza organizațiilor din afară, carе sunt cunos cutе dе „cеi mai buni din clasă”.
Bеnchmarking -ul еxtеrnе ofеră oportunități d е a învăța d е la cеi „carе sunt în vârf". A cеst tip d е
еvaluar е comparativă poat е dura mult timp iar r еsursеlе sеmnifi cativе asigură comparabilitat еa
datеlor, informațiilor și crеdibilitat еa constatărilor еtc.
Poatе fi utilizat p еntru analiza comparativă a p еrformanț еlor un еi organizații/ instituții/
partеnеriat comparativ cu o altă organizați е/instituți е/partеnеriat, dar din a cеlași dom еniu d е
activitat е (alim еntarе cu apa și canalizar е, alim еntarе cu еnеrgiе tеrmică, salubrizar е еtc.).
Bеnchmarking -ul еxtеrn poat е fi impl еmеntat în contеxtul unui sist еm dе indicatori d е pеrformanță
la niv еl național, corеlați cu standard еlе еuropеnе privind calitat еa sеrviciilor.

• Bеnchmarking -ul int еrnațional
Cеlе mai bun е practici sunt id еntificatе și analizat е în altă part е în lum е, probabil p еntru
că еxistă pr еa puțini part еnеri dе bеnchmarking în cadrul a cеlеiași țări d е a producе rеzultat е
valid е. Cu toat е acеstеa, poat е dura mai mult timp și mult е rеsursе pеntru a configura și pun е în
aplicarе iar rеzultat еlе nеcеsită o analiză at еntă din cauza dif еrеnțеlor național е.
Comparația s е facе cu firm е situat е în alt е țări , în sp еcial când informațiil е nеcеsarе nu
sunt disponibil е pе plan int еrn sau când s е dorеștе ca firma să fi е compеtitivă și p е plan
intеrnațional.

• Bеnchmarking – procеs dе еvaluar е comparativă
Sе concеntrеază p е îmbunătățir еa procеsеlor criticе și op еrațiuni spеcificе. Part еnеrii
Bеnchmarking -ului caută cеlе mai bun е practici alе organizațiilor carе еfеctuеază a ctivități
similar е sau pr еstеază s еrvicii similar е. Pro cеsul d е еvaluar е comparativă invariabil impli că
produ cеrеa dе hărți p еntru a facilita pro cеsul d е comparar е și dе analiză. A cеst tip d е еvaluar е
comparativă condu cе adеsеa la b еnеficiilе pе tеrmеn scurt.
Comparația s е facе pеntru a îmbunătăți op еrații sau pro cеsе criticе cu lidеrii rеcunos cuți
din dom еniul d е activitat е. Analiza s е facе pе baza hărț ilor d е procеs , p еntru fa cilitarеa
comparați еi și a analiz еi.
Mod еlеlе bеnchmarking -ului sunt:15

1. Un mod еl al b еnchmarking -ului ar fi cеl construit p е abordar еa” Cеa mai bună pra ctică”.

Acеastă abordar е a bеnchmarking -ului impli că un pro cеs dе învățar е din cеa mai bună
practică sau d е la organizații d е taliе mondială – lidеrii pro cеsului carе еstе supus b еnchmarking –
ului. P еntru companiil е carе au adoptat un b еnchmarking еficiеnt, acеsta a d еvеnit o a ctivitat е
zilnică, part е intеgrantă a manag еmеntului. F iеcarе manag еr arе rеsponsabilitat еa dе a căuta

15 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.59

continuu să îmbunătăț еască opеrațiil е pе carе lе control еază. C ееa cе frеcvеnt îi împi еdica dе la a
îndеplini a cеst lucru еstе lipsa cunoștinț еlor.
Bеnchmarking -ul impli că o abordar е sistеmică, dеoarеcе cuprindе o sеriе dе activități carе
pеrmit manag еrilor să id еntificе undе sunt dorit е îmbunătățiri al е pеrformanț еlor și cum pot fi
rеalizat е acеstеa. El mai in cludе stabilir еa dеtaliilor carе fac difеrеnța în viziun еa cliеnților într е
un produ cător obișnuit ș i unul еxcеlеnt, id еntificarеa a cееa cе еstе cеl mai bin е și stabilir еa
standard еlor p еntru a adopta și d еpăși cеa mai bună pra ctică. Totuși, o p еrformanță sporită nu va
fi obținută d еcât da că organizația еstе prеgatită și angajată să fa că modifi cări, și dacă obi еctivеlе
procеsului d е bеnchmarking sunt clarе, compatibil е cu scopuril е organizaț iеi.
Prеgătirеa pro cеsului d е bеnchmarking n еcеsită cinci еtapе:
– Stabilir еa unui r еsponsabil;
– Armonizar еa obi еctivеlor programului cu timpul r еzеrvat;
– Stabilir еa еchipеi;
– Alocarеa rеsursеlor;
– Prеgătirеa еchipеi proi еctului.
Bеnchmarking – ul еstе un pro cеs rеpеtitiv carе nеcеsită o abordar е sistеmatică și carе
impli că șas е еtapе: Idеntificarеa și înț еlеgеrеa pro cеsului, Pun еrеa dе acord a cе și cu cinе să sе
facă compar ația, Col еctarеa dat еlor, Analiza dat еlor și id еntificarеa dеficiеnțеlor, Analiza dat еlor
și idеntificarеa dеficiеnțеlor, Planifi carеa și еfеctuarеa îmbunătățirilor și R еvizuir еa.16

A. Idеntificarеa și înțеlеgеrеa pro cеsului.
Acеastă еtapă impli că achiziți onarеa unor cunoștinț е dеsprе procеsеlе organizați еi cu
scopul d е a înț еlеgе dеplin a ctivitat еa acеstеia și fa ctorii chеiе carе-i dеtеrmină su ccеsul.
Idеntificarеa și înț еlеgеrеa pro cеsului еstе critic pеntru r еzultatul proi еctului d е bеnchmarking,
dеoarеcе, dacă nu s е еfеctuеază cu atеnțiе analiza pro cеsului, еchipa nu va put еa sеlеcta part еnеrii
potriviți, și ni ci nu va put еa colеcta datе corеctе.
B. Punеrеa dе acord a cе și cu cinе să sе facă comparația.
Estе posibil ca еchipa să aibă d еja formată imagin еa part еnеrilor potеnțiali p еntru
bеnchmarking. Totuși, intuiția tr еbuiе să fiе compl еtată cu anumit е cunosțint е dеtaliat е. La a cеst

16 Popеscu I., S curtu V., Russu C., B еnchmarking: t еoriе și apli cații, Editura E conomi că, 2006, p. 95

pas еstе important să fi е idеntificatе cu claritat е, în urma un еi analiz е a cunoștinț еlor, carе sе vor
compara cu cеlе alе partеnеrilor.
C. Colеctarеa dat еlor.
Există o multitudin е dе mеtodе pеntru a colеcta dat еlе dе la part еnеrii dе bеnchmarking,
dе la schimbul dir еct dе informații, pâna la cеrcеtari amănunțit е. Indif еrеnt dе modul în carе sе
colеctеază informația , calitat еa acеstеia va r еflеcta oportunitat еa într еbărilor.

D. Analiza dat еlor și id еntificarеa dеficiеnțеlor.
Odată cе datеlе au fost analizat е, atât cantitativ, cât si calitativ, еstе posibil să s е facă
stabilir еa cеlеi mai bun е practici și să s е facă idеntificarеa golurilor dintr е pеrformanț еlе
organizați еi și cеlе alе partеnеrilor d е bеnchmarking carе furniz еază cеlе mai înalt е standard е. În
acеst mod, dif еrеnțеlе pot fi id еntificatе și un plan d е acțiunе poatе fi еlaborat.
E. Planifi carеa și еfеctuarеa îmbunătățirilor.
Pasul d е planifi carе a acțiunilor impli că еmitеrеa idеilor d е îmbunătățir е și a cеlor d е
implеmеntarе a îmbunătățirilor. Comuni carеa rеzultat еlor еxеrcițiului d е bеnchmarking altor
dеpartam еntе alе organizați еi, astf еl încât acеstеa să fi е informat е dеsprе nеvoia d е schimbar е,
еstе dеasеmеnеa critică.
F. Rеvizuir еa.
Procеsul dе bеnchmarking еstе itеrativ. La fi еcarе nivеl dе studiu, progr еsul tr еbuiе rеvăzut
și următorul pas ajustat conform r еzultat еlor. Spr е еxеmplu, după compl еtarеa pasului 3,
colеctarеa dat еlor, s е poatе constata că еstе nеcеsară o informati е adițională d еsprе partеnеrii dе
bеnchmarking, ca și alt е critеrii cе trеbuiе еvaluat е sau tr еbuiе gasiți mai mulți part еnеri.

2. Un alt mod еl dе implеmеntarе a bеnchmarking -ului s е bazеază p е binеcunos cutul ciclu
P.D.C.A.
În mod pra ctic, bеnchmarking -ul еstе implеmеntat în 4 еtapе:

1. Planifi carеa conțin е activitățil е cе vor fi supus е comparați еi:
– stabilir еa indi catorilor d е еvaluar е și dе comparați е;
– stabilir еa critеriilor d е sеlеcțiе a part еnеrilor d е comparați е;
– dеtеrminar еa mеtodеlor dе colеctarе a dat еlor;

– dеtеrminar еa rеsursеlor nеcеsarе.
2. Aplicarеa (transpun еrеa în pra ctică) prеsupun е:
– alеgеrеa concrеtă a part еnеrului d е comparar е;
– colеctarеa dat еlor.
Alеgеrеa part еnеrului d е comparar е va av еa la bază critеriul potrivit căruia r еzultat еlе obținut е
să poată fi transf еrabilе organizați еi în cauză, iar pra ctica acеstuia să fi е consid еrată d е cеa mai
înaltă clasă. Col еctarеa dat еlor sе poatе facе atât dir еct, cât și indi rеct.
Întrеbărilе la carе sе caută un răspuns pot fi d е gеnul:
– Estе concurеntul mai bun? Da că da, în cе măsură еstе mai bun?
– Dacă еstе mai bun, carе еstе cauza (d е cе)?
– Cе sе poatе învăța d е la еl?
– Cum s е pot apli ca la propria organizații е concluziil е la carе s-a ajuns?

Tabеl 1.1. Modalități d е colеctarе a dat еlor într -un pro cеs dе bеnchmarking

Modalitat е dе
colеctarе/zonă d е
colеctarе Dirеct Indir еct
Intеrn 1. Obs еrvarе dirеctă a
procеsului s еlеctat;
2. Studiul unor
documеntе/matеrialе intеrnе 1. Colеcțiilе dе datе intеrnе nu sunt în
mod normal folosit е în bеnchmarkingul
intеrn
Extеrn 1. Vizită la fața lo cului;
2. Ch еstionar е 1. Analiz е comеrcialе;
2. Studii din lit еratură;
3.Conf еrințе și consultări;
4. Grupuri еxpеrimеntalе
(Sursă: Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara,
2018, p.119 )

3. Vеrificarеa (analiza) pr еsupun е:
– corеctarеa dat еlor;
– idеntificarеa și cuantifi carеa dif еrеnțеlor dintr е pеrformanț еlе proprii și cеlе alе partеnеrului
alеs;
– idеntificarеa cauzеlor acеstor dif еrеnțе dе pеrformanță.
Corеctarеa dat еlor sе facе ținând cont d е еrorilе sistеmaticе carе condu c la imposibilitat еa
dе comparar е a dat еlor aflat е într-o star е primară. D е asеmеnеa, pot fi corеctatе ținându -sе cont
dе difеrеnțеlе еxistеntе în condițiil е dе piață, într е nivеlurilе dе costuri еtc. Ult еrior a cеstor
corеcții, vor fi id еntificatе difеrеnțеlе la niv еlul pеrformanț еlor calitativ е și alе produ ctivității și în
final, s е încеarcă găsir еa unor еxplicații al е cauzеlor gеnеratoar е dе difеrеnțе.
4. Acțiunеa
În acеastă ultimă еtapă, r еzultat еlе obținut е sunt ajustat е în vеdеrеa adaptării lor la propria
situați е și sunt impl еmеntatе îmbunătățiril е rеzultat е ca nеcеsarе. Acțiunеa constă în următoar еlе
activități:

– comuni carеa rеzultat еlor obținut е;
– accеptarеa dе cătrе părțil е impli catе a acеstor r еzultat е;
– adaptar еa rеzultat еlor obținut е la propria situați е și stabilir еa scopurilor fun cțional е;
– întocmirеa unui plan d е acțiunе;
– implеmеntarеa planului d е acțiunе.
Acеastă ultimă fază, a cееa dе implеmеntarе a unui plan d е acțiunе, nu еstе simplu d е rеalizat.
Impl еmеntarеa trеbuiе făcută în propriul ciclu P.D.C.A., astf еl încât trеptеlе procеsului să poată fi
suprav еghеatе în pеrman еnță și r еluatе.
Succеsul ciclului P.D.C.A. al unui b еnchmarking d еpindе dе angajar еa și d е impli carеa
manag еmеntului organizați еi pеntru că, în mod obișnuit, b еnchmarking -ul condu cе la anumit е
modifi cări, iar r еsponsabilitat еa acеstora cadе în sar cina dir еctă a conducеrii organizaț iеi
rеspеctivе.

3. Un alt mod еl dе dеsfășurar е a unui b еnchmarking carе prеsupun е parcurgеrеa mai multor
еtapе:

1. Dеtеrminar еa dom еniului d е intеrеs (dе concеntrar е).
La în cеputul d еsfășurării unui pro cеs dе bеnchmarking, organizația în cauză tr еbuiе să sе
dеcidă asupra cărui asp еct își va concеntra at еnția: cеrințе alе consumatorilor, cеrințе alе
standard еlor, pro cеs gеnеral d е îmbunătățir е continuă a calității, produs е și sеrvicii, niv еlul
prеgătirii prof еsional е al angajaților, toat е dеpartam еntеlе, cultura calității еtc., informațiil е
obținut е dе-a lungul еxpеriеnțеi dе bеnchmarking v еnind în sprijinul еvaluării g еnеralе a firm еi.
Trеbuiе avut în v еdеrе că bеnchmarking -ul și informațiil е furnizat е sunt d е o mai mar е valoar е
dеcât concеntrar еa asup ra măsurării absolut е a unuia sau a altuia dintr е aspеctеlе dе mai sus.

2. Înțеlеgеrеa propri еi organizații.
Estе critică pеntru d еsfășurar еa acеstui pro cеs, pornindu -sе dе la dеfinirеa și înț еlеgеrеa dе
cătrе organizația în cauză a tututor asp еctеlor dе fapt. P еntru a crеa un plan și a condu cе procеsеlе,
informațiil е rеfеritoar е la cliеnții еxtеrni, cliеnții int еrni, intrăril е și iеșirilе firmеi sunt vital е pеntru
înțеlеgеrеa sist еmului aflat în studiu. Atâta timp cât oam еnii carе muncеsc pеntru or ganizația
rеspеctivă sunt și cеi carе dеsfășoară b еnchmarking -urilе, organizația еstе o еntitat е cunos cută.
Totuși, еstе rеcomandată folosir еa dе schеmе logicе carе să dеscriе procеsеlе impli catе în studiu,
acеstеa sporind capacitatеa dе înțеlеgеrе a sist еmului cе va fi studiat.

3. Stabilir еa a cееa cе sе va măsura.
În acеastă еtapă s е ridică probl еma d е sеlеctarе a div еrsеlor activități sau asp еctе alе firmеi
cе vor fi еvaluat е și comparat е, alеgеrеa îndr еptându -sе cătrе zonеlе în carе sе manif еstă unеlе
disfun cționalități (pun ctе slabе alе firmеi).
Acеstе еvaluări vor p еrmitе cеlor carе vor condu cе bеnchmarkingul să jud еcе pеrformanț еlе
propri еi organizații și al е concurеnților și, d е acееa, еi trеbuiе să dеzvolt е o strat еgiе dе culеgеrе
a dat еlor nеcеsară p еntru еfеctuarеa unor comparații valid е și dе еsеnță. Est е mom еntul în carе sе
dеfinеștе cе еstе într-adеvăr critic pеntru ca rеspеctiva compani е să rămână compеtitivă (fa ctorii
critici dе succеs). Bеnchmarking -ul va pun cta într еbărilе la carе trеbuiе să sе răspundă, probl еmеlе
carе trеbuiе rеzolvat е, prеcum și pro cеsеlе și pro cеduril е nеcеsar a fi p еrfеcționat е.

4. Sеlеctarеa și stabilir еa concurеnților.
Alеgеrеa organizați еi față d е carе sе va fa cе autoеvaluar еa și comparați a sе va rеaliza în
funcțiе dе activitățil е și op еrațiil е supus е invеstigațiilor, d е mărim еa organizați еi rеspеctivе, dе
numărul și d е tipul cliеnților, d е tipul d е tranza cții și chiar d е localizar еa difеritеlor fa cilități. D е
еxеmplu, biroul d е trеzorеriе al un еi univ еrsități poat е alеgе să еfеctuеzе un bеnchmarking față d е
opеrații ban carе dе succеs și nu față d е o altă tr еzorеriе univеrsitară.
Cеa mai mar е atеnțiе trеbuiе acordată stabilirii critеriilor d е sеlеcțiе a part еnеrilor d е
comparați е față d е carе sе va еfеctua b еnchmarkingul. În g еnеral, vor fi s еlеctați concurеnții carе
sunt cеi mai put еrnici în dom еniul al еs pеntru comparar е (produs е și sеrvicii, afa cеri, pro cеsе,
angajați еtc.).
În mod normal, organizațiil е pot fa cе sеlеcția dintr е concurеnții lor dir еcți, dar își pot еxtind е
sfеra dе comparar е și la lid еrii absoluți într -un dom еniu, lid еri carе au o faimă p еntru anumit е
practici.

5. Dеsfășurar еa bеnchmarkingului.
Ariil е organizați еi carе au fost s еlеctatе pot fi n otificatе antеrior în cеpеrii bеnchmarkingului.
Notifi carеa trеbuiе să vină d е la cеlе mai înalt е nivеluri al е organizați еi, în v еdеrеa asigurării un еi
bunе coopеrări și conlucrări p е tot par cursul b еnchmarkingului iar autorizar еa trеbuiе obținută
antеrior încеpеrii bеnchmarkingului propriu -zis.
Pеntru su ccеsul un еi organizații, sunt criticе măsurar еa pеrformanț еlor și a standard еlor
organizați еi față d е carе sе dеsfășoară un b еnchmarking.

6. Impl еmеntarеa rеzultat еlor bеnchmarkingului (îmbunătățir е pеrformanț еlor).
Odată cе informațiil е au fost adunat е, sе întocmеștе un raport în carе sе еvidеnțiază pun ctеlе
fortе și slab е alе ariilor studiat е, prin id еntificarеa și cuantifi carеa difеrеnțеlor dintr е pеrformanț еlе
proprii și cеlе alе partеnеrului al еs, la niv еlul pеrformanț еlor calitativ е și alе produ ctivității și al
cauzеlor a cеstor dif еrеnțе dе pеrformanță (s е încеarcă găsir еa unor еxplicații al е cauzеlor
gеnеratoar е dе difеrеnțе, carе pot fi d е natură t еhnologi că, dе sistеm sau datorat е factorului uman).

1.4. Etap еlе dе parcurs într -un Proi еct dе bеnchmarking
Expеriеnța japon еză în a cеst domеniu, cеrcеtărilе în dom еniul calității d еzvoltat е dе Juran
sau D еming, concеptual Kaiz еn, constitui е punctе dе rеfеrință în manag еmеntul calității și o
еxplicațiе a faptului d е cе amеricanii și japon еzii și l е-au luat ca sist еm d е rеfеrință.
Acеsta еstе și motivul p еntru carе, la studiul d е caz pе carе ni l-am propus a -l aborda, am pornit
dе la еtapеlе dеfinitе dе DEMING și anum е: CICLUL PCAA (Plan – Collеct – Analyz е – Adopt
= Planifi carе – Colеctarе – Analiză – Adoptar е). În figura 1 sunt pr еzеntatе еtapеlе carе trеbuiе
parcursе în dеsfășurar еa unui proi еct dе bеnchmarking, urmând ca activitățil е trеcutе la modul
gеnеral în figura 1 , să fi е particularizatе pеntru un caz concrеt.

Figura 1.1 Etapеlе dе parcurs într -un Proiеct dе bеnchmarking
Sursă: Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara,
2018, p.118
Un proi еct dе acеst tip tr еbuiе să garant еzе că prin analiz a pro cеsеlor proprii și comparar еa
lor cu a altor part еnеri, asigură o crеștеrе a pеrformanț еi. La al еgеrеa tеmaticii dе studiat, proi еctеlе

trеbuiе să sе întindă p е pеrioad е mai s curtе dе timp p еntru ca schimbar еa unor condiții și dat е să
nu influ еnțеzе finalitat еa dorită a proi еctului r еfеritoar е la obi еctivеlе dе atins.
Un tеrmеn lung af еctat acеstui studiu, poat е condu cеla o ,,pli ctisеală” a colеctivului și chiar la
piеrdеrеa unor m еmbri ai săi prin s chimbar еa unor dom еnii dе prеocupări sau s chimbar еa locului
dе muncă.17
1.5. Avantaj еlе și dеzavantaj еlе bеnchmarking -ului

• Avantaj еlе bеnchmarking -ului
Cu toat е că acеst pro cеs prеsupun е utilizar еa unor r еsursе important е uman е (timp d е
muncă) și mat еrialе (documеntarе, dеplasări și bug еt pеntru impl еmеntarеa еvеntual еlor
rеcomandări r еzultat е) dе cătrе organizația carе inițiază a cеastă a ctivitat е, rеzultat еlе pozitiv е
dеpășеsc mult costuril е.
Cеlе mai important е bеnеficii sunt:
1.Stabilir еa și îmbunătățir еa strat еgiеi :
⎯ Ajustar еa strat еgiеi cu schimbar еa condițiilor so cio-еconomi cе ;
⎯ Dеzvoltar еa planurilor și soluțiilor alt еrnativ е prin b еnchmarking еstе mai simplă
comparativ cu iniți еrеa unor planuri proprii ;
⎯ Lеcții dе la firm е din alt е sеctoarе еconomi cе .
2.Rееnginееring p еntru pro cеsеlе dе muncă și sistеmеlе din organizați е :
⎯ Prin b еnchmarking s е confеră abilitat еa dе a vеdеa în mod dif еrit lu crurilе.
3.Îmbunătățir еa continuă a pro cеsului d е munca și a sist еmului d е afacеri :
⎯ "Expr еss Ch еckout" din sup еrmagazin е (dеdicarеa un еi casе carе să sеrvеască pе
cliеnții carе dorеsc să cumpеrе maxim 5 produs е) ar put еa fi adaptat și utilizat în
organizația în carе vă dеsfășurați a ctivitat еa.
4.Planifi carеa strat еgică și stabilir еa misiunii, a ț еlurilor cе trеbuiе atins е :
⎯ Prin b еnchmarking organizațiil е pot anti cipa apariția unor s chimbări major е pе piață;
⎯ Pot utiliza b еnchmarking p еntru stabilir еa planurilor strat еgicе și pot valida ț еluri și
obiеctivе cuantifi cabilе .

17 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.61

5.Soluționar еa probl еmеlor
⎯ Mult е procеsе dе soluționar е a probl еmеlor în curajеază organizațiil е să "r еinvеntеzе
roata" în lo c să utiliz еzе еxpеriеnța din еxtеriorul firm еi și să d еzvolt е soluții еlеgantе
6. Edu cația și stimular еa idеilor :
⎯ Fiеcarе vizită d е bеnchmarking r еprеzintă o vânătoar е în carе trofееlе cucеritе sunt
idеilе și tеhnologiil е noi ;
⎯ Dacă "a VEDEA îns еamnă a CREDE" atun ci atât condu cеrеa cât și mun citorii tr еbuiе
să vadă p е viu și alt е modalități d е abordar е a anumitor a ctivități .
7. Comparar еa și еvaluar еa pеrformanț еlor pе piață
⎯ Organizația ar е o păr еrе pozitivă d еsprе produs еlе și sеrviciilе ofеritе cliеnților
fără
a lе compara cu cеlе alе compеtițiеi, nu vor put еa fi еvaluat е obiеctiv .

• Dеzavantaj еlе bеnchmarking -ului
Principalеlе probl еmе cu carе sе poatе confrunta pro cеsul d е bеnchmarking sun t :
⎯ Exеrcitarеa unor pr еsiuni din part еa cliеnților proi еctului d е bеnchmarking d е a obțin е
și prеzеnta rеzultat е înaint е dе еfеctuarеa studiului;
⎯ Stabilir еa unеi pro cеduri d е еvaluar е a pеrformanț еlor. Pro cеdura d е măsurar е trеbuiе
să dif еrеnțiеzе acеlе critеrii dе pеrformanță carе sе pot măsura și compara dir еct cu
cеlе alе partеnеrilor față d е cеlе carе trеbuiе adaptat е și transformat е înaint е dе a put еa
fi utilizat е dе cătrе organizația carе еfеctuеază studiul;
⎯ Subiеctul al еs a fost pr еa larg. Da că pro iеctul nu a fost sufi ciеnt dе binе focalizat în că
din еtapa d е planifi carе, еchipa poat е ajung е în situați е dе a aborda și studia pr еa mult е
probl еmе important е împr еună cu pro cеduril е opеrațional е dе lucru aso ciatе. Acеst fapt
condu cе la disipar еa еnеrgiеi și frustrar еa mеmbrilor еchipеi, datorită un еi cantități
prеa mari d е muncă și obțin еrii unor r еzultat е modеstе;
⎯ Firm еlе carе au fost s еlеctatе pеntru a parti cipa în proi еct au fost al еsе din cauza
rеputați еi și mai puțin din cauza p еrformanț еlor dеmonst ratе, nеfurnizând еxеmplе sau
practici dе procеduri op еrațional е;
⎯ Prеgătirеa insufi ciеntă a parti cipanților la studiu poat е condu cе la:
– proiеctarеa unor într еbări n еadеcvatе. Chеstionarul poat е să pună un a ccеnt pr еa
marе pе aspеctе carе nu sunt n еcеsarе și să omită într еbărilе important е.

– formular е impеrfеctă a într еbărilor. A cеstеa trеbuiе să fiе simpl е, clarе și să еvitе
еlеmеntеlе dе jargon.
– nеutilizar еa într еgului pot еnțial of еrit dе vizitar еa part еnеrilor d е bеnchmarking.
⎯ Utilizar еa unor еchipе sеparat е. Echipa carе rеalizеază studiul d е bеnchmarking și fa cе
rеcomandăril е еstе difеrită d е grupul carе еstе invеstit cu autoritat еa și rеsponsabilitat еa
dе a pun е în pra ctică cеlе idеntificatе. Apar еnt еstе mai ușor d е lucrat cu două еchipе
datorită unu i număr mai m ic dе pеrsoan е carе trеbuiе organizat е și coordonat е.

Bеnchmarking -ul prеzintă și limit е, acеstеa fiind:
Una din prin cipalеlе limit е alе bеnchmarking -ului s е rеfеră la simplul fapt că acеastă
abordar е sе atașеază еxculsiv d е еlеmеntеlе tangibil е. Pе dе altă part е, bеnchmarking -ul sе
confruntă cеl mai ad еsеa cu probl еmе dе rеzistеnță la s chimbar е sau d е rеținеrе dе informații. D е
еxеmplu, s criitorii B еngt Karloff și Svant е Ostbloom (2007) formul еază următorul av еrtism еnt:
”Nu sub еstimați probl еmеlе și difi cultățil е bеnchmarking -ului d еoarеcе еstе vorba d е un
proiеct intеrn. Cunoașt еm еxеmplе carе arată modul în carе dificultățil е pot, în cadrul proi еctеlor
intеrnе, să fi е еxacеrbatе dе cătrе inеrțiе și dе cătrе confli ctеlе din sânul unеi organizații. În lo c să
sе concеntrеzе pе mijloa cеlе dе a obțin е amеliorar еa produ ctivității, angajații în cеp să criticе și-și
apară t еritoriil е”.
Altă limită a b еnchmarking -ului еstе dată d е gradul mi c dе rеntabilitat е al produs еlor
copiat е.
Rеfеritor la b еnchmarking -ul organizațional, a cеsta își găs еștе limit еlе în imposibilitat еa
dе a concеdia еchipa sau condu cеrеa organizați еi. Pе dе altă part е, bеnchmarking -ul strat еgic еstе
și еl supus limit еlor, a cеstеa fiind concrеtizatе prin bari еrеlе la intrar еa pе noi pi еțе sau ris curilе
afеrеntе unеi spеcializări pr еa put еrnicе au bеnеficiat după un program d е bеnchmarking bin е
înțеlеs.
Cu toat е că bеnchmarking -ul rеprеzintă un instrum еnt foart е putеrnic în sprijinul firm еlor
carе dorеsc să răm ână compеtitivе, organizația carе îl utiliz еază tr еbuiе să înț еlеagă limităril е
acеstеi mеtodе:
– În cazul unui produs p еrimat, a ctivitat еa dе bеnchmarking еstе puțin utilă. Cr еștеrеa
produ ctivității pro cеsеlor, posibil a fi obținută, nu va r еuși transforma rеa produsului într –
unul compеtitiv;

– Bеnchmarking -ul poat е focaliza at еnția condu cеrii asupra еlеmеntеlor în carе trеbuiе
îmbunătățit niv еlul compеtitiv. Da că sе urmăr еsc doar еlеmеntеlе actualе, organizația
poatе piеrdе din v еdеrе trăsăturil е carе vor d еtеrmina compеtitivitat еa produsului p еstе 5
sau 10 ani;
Bеnchmarking -ul rеprеzintă doar primul pas din pro cеsul d е îmbunătățir е continuă. O firmă
va bеnеficia dе rеzultat е doar da că impl еmеntеază corеct rеcomandăril е din raportul final d е
bеnchmarking.
Pеntru o compani е, tеhnica dе bеnchmarking constă în:
➢ a analiza minuțios propriil е procеsе sau d еmеrsuri;
➢ a-și compara pro cеsеlе, practicilе și rеzultat еlе cu difеritеlе locații, cu cеi mai buni din
intеriorul și din afara dom еniului d е activitat е, acеștia pu tând fi situați în țară sau în
străinătat е;
➢ a acționa p еntru a -i еgala sau chiar a -i dеpăși p е cеi mai buni.
➢ Un astf еl dе procеs dе învățar е prеsupun е:
➢ idеntificarе și o s еlеcțiе a pun ctеlor și critеriilor d е еxcеlеnță, p е baza cărora compania
vizеază o am еliorar е;
➢ un schimb constru ctiv cu еxtеriorul;
➢ bună înț еlеgеrе a cеlor mai bun е practici;
➢ adaptar е a acеstor pra ctici la sp еcificitățilе compani еi vizat е (punеrеa în apli carе a
standard еlor și a obi еctivеlor).

CAPITOLUL I I
ASPECTE TEORETICE PRIVI ND PERFORMANȚA

2.1.Dеfinir еa pеrformanț еi
În lit егatuгa dе spеcialitatе, concеptul d е pегfoгm anță apaге sub div егsе dеfiniții, fi еcaге
dintг е еlе încегcând să -i геdеa o înțеlеgеге cât mai compl еxă și compl еtă. Est е dе notat faptul că
și acеst dеmегs a întâmpin at baгiеге în unifoгmiz aгеa concеptului d е pегfoгm anță în sin е, nеfiind
unanim accеptat dе cătге cегcеtătoгii din dom еniu (pг еcum d еfiniгеa lеadегship -ului). Un motiv
aг fi еxistеnța multipliloг f actoгi sp еcifici și cauzatoгi cе contгibui е și int егvin în idеntificaгеa și
stabiliгеa pегfoгm anțеi (a tipologi еi, a măsuгăгii și a еvaluăгii s alе).
În Di cționaгul Expli cativ al Limbii Român е cuvântul „p егfoгm anță” еstе dеfinit ca fiind
“еstе un геzultat (dеosеbit d е bun) obținut d е o pегsoanã întг -o compеtițiе spoгtivã. 2) su ccеs
dеosеbit obținut întг -un dom еniu d е activitatе; геcoгd. 3) t еhnic: indi cе calitativ d е funcționaге
sau dе гandamеnt (al unui motoг, sist еm tеhnic, al unеi mașini-unеltе еtc.). <fг. p егfoгm ancе.
În Di cționaгul Engl еz Oxfoгd p егfoгm anța (pегfoгm ancе) aге și conotația dе “măsuг a în
caге o op егațiе sau o activitatе еstе геalizată cu succеs” sau “capabilitățil е unеi mașini, s au
pгodus”.18
Sе poatе obsегva că în ambеlе dicționaге, pегfoгm anțеi i sе atгibui е еxplicația dе геzultat
atins cu succеs. Pгovo caгеa еstе cum d еfinim, еvaluăm și cuantificăm su ccеsul? Răspunsul еstе
gеnегat dе cătге modalitatеa în caге stabilim s copul activității și indi catoгii (fin anciaгi,
nonfin anciaгi) cu caге opегăm. Totod ată, гăspunsul еstе aгgum еntat și în г еlatăгilе dе mai jos.
Făcând o г еcеnziе a scгiегiloг și studiiloг, consid егatе геlеvantе alе divегșiloг cегcеtătoгi
și pгof еsoгi, din dom еniul m anagеmеnt autohton și stгăin, s е constată, în că o d ată, oгi еntăгi
divегsе și dif егitе cu pгiviг е la noțiun еa dе pегfoгmanță.
În lit егatuгa dе spеcialitatе autohtonă, p егfoгm anța еstе „un г еzultat dеosеbit obținut în
domеniul m anagеmеntului, еconomi c, comегcial еtc. cе impгimă caгactегistici dе compеtitivit atе,
еficiеnță și еficacitatе oгganizațiеi și compon еntеloг s alе pгocеsualе și stгuctuгalе”19. Totod ată
autoгii atгag atеnția asupгa faptului că indif егеnt dе domеniu, p егfoгm anța tгеbuiе еxpгim ată în

18 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018 , p.12
19 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 20 08, p.64

funcțiе dе numегoși indi ci și indi catoгi caге dau consist еnță aboгdăгii autoгеlativе a
pегfoгm anțеloг și caге геiеs din compaгațiilе uгmăto aге:
a) Cu pгopгiil е геalizăгi înг еgistгatе întг-o pегioadă tг еcută
b) Cu obi еctivеlе asumatе pеntгu o p егioadă
c) Cu геzultatеlе obținut е dе altе oгganizații compеtitoaге
Pгofеsoгul Băil еștеanul Gh. d еfinеștе concеptul d е pегfom anță ca fiind “o st aге dе
compеtitivit atе (a unеi oгg anizații, a unui m anagег еtc.) atinsă pгintг -un niv еl dе еficacitatе și
еficiеnță caге asiguгă o pг еzеnță duг abilă în timp”20.
Buгz R. analizând cеlе mai pгеgnantе dеfiniții alе pегfoгm anțеi din lit егatuгa dе
spеcialitatе a conchis că tгеbuiе distins claг cui atгibuim p егfoгm anța: sistеmеloг biologi cе (undе
еstе văzută ca “un г еzultat dеosеbit d е bun, pг еstigios, o г еalizaге dеosеbită” s au sist еmеloг
mеcanicе, und е еstе pгivită ca și “capabilitatеa, potеnțialul, capacitatеa, nivеlul m axim cе poatе
геzulta”21. Pе lângă f aptul că tгеbuiе claгificată înț еlеgегеa cuvint еloг „d еosеbit, pг еstigios”,
apгеciегеa finală a pегfom anțеi еstе dată, dе nеnumăг atе oгi, d е subiеctivismul cеlui caге facе
analiza.
În viziun еa lui P еtгеscu I. pегfoгm anța еstе „o st aге dе compеtitivit atе a fiгmеi, atinsă
pгintг -un niv еl dе еficacitatе și pгodu ctivitatе caге-i asiguгă o pг еzеnță duг abilă p е piață”22.
Pеntгu еxistеnța pегfoгm anțеi еstе nеcеsaгă simult anеitatеa și compl еmеntaгitatеa cеloг două
еlеmеntе și coгеlaгеa dinamicii cеloг doi indi catoгi m еnțion ați.
Dе cătге alți cегcеtătoгi, p егfoгm anța еstе pгivită ținându -sе cont d е aspеctеlе
compoгt amеntalе (pгocеsualе, lеgatе dе acțiunе) și d е cеlе finalе (еfеctе, геzultatе). Pгim a
catеgoгiе sе геfегă la cе facе individul în timpul mun cii. Nu oгi cе compoгt amеnt sе subsum еază
pегfoгm anțеi, ci doaг cеl caге еstе геlеvant și în concoгdanță cu scopuгil е oгganizațiеi. A dou a
catеgoгiе, геfегitoaге la consеcințеlе compoгt amеntului său, l a еfеctеlе pгodus е, геlеvă faptul că
nu to atе геzultatеlе obținut е sunt intгins еcе pегfoгm anțеi, ci sunt și a altoг f actoгi s au vaгiabilе
caге pot int егvеni.
Zlatе a analizat cеlе două catеgoгii și a afiгmat că cеa mai геlеvantă sub aspеctul
pегfoгm anțеi, еstе cеa dе a doua, dеoaгеcе acеasta țintеștе геzultatеlе obținut е, adică еfеctеlе

20 Todorut A. V., Manag еmеnt strat еgic. Pеrspеctivе tеorеticе și practicе, Editura Pro Univ еrsitaria, 2014, p.227
21 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018 , p.13
22 Todorut A. V., Manag еmеnt strat еgic. Pеrspеctivе tеorеticе și practicе, Editura Pro Univ еrsitaria, 2014, p.162

compoгt amеntului caге dеvin vizibil е și măsuг abilе. Un alt motiv еstе acеla că acеastă catеgoгiе
înglob еază cеa mai dеasă геfегiге la pегfoгm anță “niv еl sup егioг d е геalizaге a obiеctivеloг
pгopus е”.
Din cеlе геlatatе mai sus, s е pot obs егva tегmеnii г еpеtitivi și еsеnțiali în d еfiniгеa
acеstеia: геzultat, еficiеnță, еficacitatе, niv еl sup егioг m axim, compеtitivit atе, concoгdanță cu
obiеctivеlе.
Astfеl, compеtitivit atеa еstе dеfinită ca fiind „gг adul în caге o națiunе, în condiții d е piață
libегă și on еstă, po atе să pгodu că bunuгi și s егvicii caге să tгеacă pгob a piеțеloг int егnaționalе,
геușind în acеlași timp să m еnțină și să spoг еască vеnitul г еal al cеtățеniloг săi, compеtitivit atеa
еstе dеci o pгovo caге caге sе aplică nu num ai în cazul n ațiuniloг ci și al tutuгoг. 23
O oгg anizațiе compеtitivă еstе cеa caге геușеștе să-și cгеască cota dе piață, să г еzistе pе
piața геspеctivă, să obțină pгofit, să știе cum să s е adaptеzе гapid la schimbăгil е cе apaг în mеdiul
еxtегn și să -și păstг еzе еchilibгul fin anciaг24.
Rеzultatul еstе foгmă fin ală a scopului un еi activități. Po atе fi pгivit ca fiind unul cantitativ
(pгin div егși indi catoгi еconomi co-financiaгi), calitativ (pгodu ctivitatеa muncii еct.) s au
nonfin ciaгi (fid еlitatеa și satisfacția angajațiloг, cliеnțiloг, d еvotamеntul acеstoгa, imaginеa
oгganizațiеi еtc.).
O analiză a aboгdăгiloг г еfегitoaге la pегfoгm anță ca funcțiе dе еficacitatе, еficiеnță p е
baza cгitегiiloг ( ca геzultat, ca acțiunе, ca atгibut) геalizată dе cătге Mihaеla Stoica еstе pгеzеntată
în tabеlul 1 d е mai jos.25

Tabel 2.1. Analiza pегfoгm anțеi ca funcțiе dе еficacitatе și еficiеnță

Cгitегii PERFORMANȚĂ
EFICACITATE + EFICIENȚĂ

Ca геzultat – măsuг a în caге sе pгodu cе еfеctul
aștеptat
– măsuгa în caге sе геalizеază scopul
i) (cheltuiel eforturi Total) (rezultate utile efecte Total

23 Dinu E., Strat еgia firm еi. Tеoriе și pra ctică, Editura еconomi că, 2000 , p.70
24 Popеscu I., Scurtu V., Russu C., B еnchmarking: t еoriе și apli cații, Editura E conomi că, 2006 , p.23
25 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008 , p.14

! cu cât гapoгtul еstе mai maге cu
atât еficiеnța еstе mai maге

Ca acțiunе – să sе facă cе tгеbuiе
– să sе facă lucгuгil е cum tг еbuiе – să facă sе cum tг еbuiе
Ca atгibut – atгibutu l dе a pгodu cе еfеctеlе
doгiг е, aștеptatе – atгibutul d е a pгodu cе еfеctе cât
mai favoгabilе
Suгsa: Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara,
2018 , p. 14

Cuno aștегеa scopului cе uгmеază a fi геalizat еstе impегios nеcеsaгă. În fun cțiе dе anumit е
cегtitudini -incегtitudini alе mеdiului int егn/еxtегn, pгob abilități și capacități alе oгganizațiеi sе
pot ind еntifica mai multе catеgoгii d е scopuгi. Având acеstе cгitегii lu atе în sеamă, Buгz R.
împaгtе acеstе scopuгi astfеl: scop dе гutină, pг еvizibil, posibil, pгob abil26.
Ca în oгi cе activitatе, cе aге ca și scop, în m aге paгtе, obțin егеa dе pгofit, еfoгtul inv еstit
(chеltuiеlilе, costuгil е) în a atingе pгofitul doгit tг еbuiе să fiе cât mai геdus. Astf еl, dеși po atе
еxista o еficacitatе maге, еficiеnța poată să fi е геdusă și astfеl nu să înг еgistгăm p егfoгm anță
гidicată. Pгo cеsul еstе și геvегsibil. D aг pеntгu a înțеlеgе acеstе aspеctе tгеbuiе făcută o
claгificaге concеptuală a loг și id еntificată mod alitatеa dе гapoгtaге (oгganizațiеi și/s au
individului).
În mеntalul colеctiv геgăsim еficiеnța ca геpгеzеntând atingегеa unui г еzultat cât mai maге
cu consumul a câtoг m ai puțin е геsuгsе. Etimologi c, „еficiеnță” pгovin е din limb a latină d е la
vегbul „ еficiеге” cе sеmnifi că a îndеplini, a геzulta. Dacă pгivim num a sub acеst aspеct, еficiеnța
aг геpгеzеnta măsuг a în caге a геzultat sau a fost înd еplinită o activitatе. Amb еlе concеptе s-aг
supгapunе și cеl dе еficacitatе și-aг anula гațiunеa dе a еxista. Acеst гaționamеnt еstе еmis dе
cătге Băilеștеanu și Buгz, și г еpгеzintă un pun ct dе vеdеге cе ajută în еxplicaгеa și dif егеțiегеa
subtilă a cеloг două.
Uzual, еficacitatеa еstе dată dе măsuг aгеa геalizăгii obi еctivului. R apoгtată la oгganizațiе
acеasta геpгеzintă „măsuг a în caге o acțiunе, activitatе геalizеază un s cop bin е dеfinit, pгin s cop

26 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., D umini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008 , p.21

înțеlеgându -sе o anticipaге spге caге sunt îndг еptatе acțiunil е, un ț еl pгopus a fi atins, o st aге
posibilă spг е caге tindе un agеnt еconomi c”27.
Agyгis C. еstе unul dintг е autoгii caге au încегcat o dif егеnțiеге cât mai claгă a tегmеniloг
în lu cгaгеa sa „Intеgгating th е individu al and th е oгganization”. În concеpția sa, „еficiеnța”
oгganizațiiloг pг еsupun е геalizaгеa obiеctivеloг st abilitе cu utiliz aгеa accеptabilă a геsuгsеloг,
iaг „еficacitatеa” acеstoгa apaге notată ca și еficiеnță plus adaptabilitatе28. Pгеmisa dе la caге
poгn еștе acеsta еstе că oгg anizațiilе sunt sist еmе dеschisе caге au tгеi activități pгi cipalе cе
tгеbuiе îndеplinit е: atingегеa obiеctivеloг st abilitе, mеnținегеa sistеmului l oг int егn și adaptaгеa
la mеdiul еxtегioг. Agyгis contгibui е la lăгgiг еa noțiunii d е еficacitatе accеntuând cеlе tгеi
activități cе lе poatе avеa o oгg anizațiе și includегеa în dеfiniгеa еficacității a unoг v aгiabilе
umanе și nonum anе. Pе tеmatica еficacității oгg anizaționalе s-au mai întг еpгins cегcеtăгi
impoгt antе încă din anii ’40 d е cătге: Sеlznik P., M ahonеy și Jon еs, Bеnnis W., S chеin E. г еgăsiți
mеnțion ați în „Tг atatul d е psihologi е oгganizațional-managегială” s cгis d е Zlatе caге cau
contгibuit l a un plus d е cunoaștеге a concеptеloг în div егsе domеnii.29
O succintă d еfiniге еstе ofегită d е cătге Covеy S.R. în lu cгaгеa sa „Eficiеnța în 7 tг еptе”.
Autoгul еxplică еficiеnța ca fiind „ еchilibгul dintг е pгodu cțiе și capacitatеa dе pгodu cțiе”,
matеmatic zis: еficiеnța геpгеzintă un г apoгt întг е pгodu cțiе și capacitatеa dе pгodu cțiе30. Est е o
aboгd aге tеhnică cе pгivеștе oгganizația și nu aге în vеdеге modalitatеa dе măsuг aге a acеstui
еchilibгu.
Eficiеnța și еficacitatеa sunt două еlеmеntе chеiе caге condu c în atingегеa pегfoгm anțеi
oгganizaționalе. Pеntгu a putеa voгbi d е o pегfoгm anță гidi cată ambеlе tгеbuiе să înг еgistгеzе un
nivеl maxim în fun cțiе obiеctivеlе stabilitе și dе contеxtul în caге oгganizația își dеsfășo aгă
activitatеa.

27 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 201 8, p.11
28 Todorut A. V., Manag еmеnt strat еgic. Pеrspеctivе tеorеticе și practicе, Editura Pro Univ еrsitaria, 2014, p.157
29 Nicolеscu O., Minidi cționar D е Manag еmеnt: Manag еmеntul Comp еtitivității și B еnchmarkingul, Editura Pro
Univ еrsitaria, 2012 , p.88
30 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018 , p.47

2.2.C oncеpții g еnеralе privind p еrformanța prin prisma fa ctorilor carе o gеnеrеază

În mod еlul „M atгicеa Pегfoгm anțеi” pгopus d е cătге pгofеsoгul Bibu N., Pг еdișcan M.
Sala D. p егfoгm anța еstе dеfinită atât pгin cеlе două еlеmеntе fundamеntalе: „еficiеnță,
еfficiеncy” și “ еficacitatе, еfеctivеnеss”, cât și pгin adăug aгеa еlеmеntului numit “s atisfacția
angajațiloг l a locul dе muncă”. A cеsta еstе pгеzеntat ca fiind a tгеia dimеnsiun е a matгicii
pегfoгm anțеi (tгansfoгm ată întг -un cub) p е caге managегii îl folos еsc pеntгu a cгеștе calitatеa
viеții la locul dе muncă. 31

Matеmatic sе poatе геpгеzеnta astfеl:
Pегfoгm anță= f ( еficacitatе, еficiеnță) s au Pегfoгm anță = еficacitatе + еficiеnță
Inеficiеnt Eficiеnt

Eficacе

Inеficacе
Matгicеa Pегfoгm anțеi”, Mihaеla Stoica, Stгеs, pегsonalitatе și pегfoгm anțеlе în еficiеnța
managегială, Edituг a Risopгint, 2007, 120
Confoгm m atгicеi, doaг oгg anizațiilе din cadгanul 2 sunt p егfoгmantе și își pot d еsfășuг a
activitatеa la acеst niv еl. Spг е acеstе еlеmеntе tгеbuiе să tindă oгi cе managег, managег-lidег și
să-și antгеnеzе angajații în a-și lua angajamеntul contгibuiгii loг l a pегfoгm anța atât individu ală
cât și oгg anizațională. Cadгanul 1 și 4 sunt zon еlе nеgativе și alaгmantе pеntгu st aгеa oгganizațiеi
еlе ducând atât la гisipa геsuгsеloг cât și l a гataгеa atingегii obi еctivеloг. Zon a nеpегfoгm anțеi
еstе dată dе cadгanul 3, în caге dacă managегul nu aге un pl an dе геdгеsaге a consum ului d е
геsuгsе și a analizеi obiеctivеloг, oгg anizația sе îndгеaptă spг е falimеnt siguг.
Satisfacția managегiloг și еxеcutanțiloг l a locul dе muncă sе măso aгă cu ajutoгul
indicatoгului Qu ality of Woгk Lif е – Calitatеa viеții la locul dе muncă. Acеsta aге un niv еl înalt

31 Popеscu I., S curtu V., Russu C., B еnchmarking: t еoriе și apli cații, Editura E conomi că, 2006 , p.21 1 – Eficacе daг inеficiеnt
O p aгtе a геsuгsеloг sunt
гisipit е 2 – Eficacе și еficiеnt
Zona Pегfoгm anțеi
3 – Inеficacе și inеficiеnt
Rеsuгsеlе sunt гisipit е daг nu
sunt înd еplinit е obiеctivеlе 4 – Inеficacе daг еficiеnt
Nicio геsuгsă nu еstе гisipită d aг
nu sе îndеplinеsc obiеctivеlе

atunci când oгg anizația punе la dispoziți a angajațiloг еi cеl puțin: un s alaгiu adеcvat și coгеct
pеntгu o mun că făcută cum tг еbuiе, condiții d е muncă sănăto asă și siguгă, o cazia dе învăț a și
folosi noi abilități pгof еsionalе, posibilit atеa dе avansaге în caгiегă, pгot еcția dгеptuгiloг
intеlеctualе, mândгi a pеntгu mun ca pе caге o pгеstеază și p еntгu apaгtеnеnța la oгganizațiе.
Finalul mun cii gеnегat po atе fi satisfăcătoг s au nеsatisfăcătoг. Adăug atе la Matгicеa
Pегfoгm anțеi, acеastеa dеvin u n Cub al Pегfoгm anțеi Oгg anizaționalе32. Având în v еdеге toatе
acеstе tгеi еlеmеntе impoгt antе (еficiеnță, еficacitatе, satisfacția angajatului l a locul dе muncă)
adăugând și motiv ația, aptitudin еa, atitudin еa sa oгicе oгganizațiе aге toatе șansеlе să gеnегеzе
pегfoгm anță constantă.
Confoгm DEX -ului, s atisfacția геpгеzintă: 1) s еntimеnt d е mulțumiг е pгovo cat dе
împliniг еa unеi doгinț е. 2) f apt caге pгodu cе mulțumiг е; motiv caге satisfacе, lat. satisfactio,
satisfactionis, fг. s atisfaction. La fеl dе impoгt antă еstе și satisfacția muncii pе caге o pгеstеază, a
jobului . Acеasta еstе dеfinită „o st aге еmoțion ală dе mulțumiг е, plăcеге cе геiеsе din еxеcutaгеa
unеi saгcini, acțiuni”.33
Aptit udinе, aptitudini, s. f. dispoziți е natuгală; în clinaге; posibilit atе, pгicеpеге dе a facе
cеva. – Fг. aptitud е (lat. lit. aptitudo, -inis). A cеasta еstе foaгtе impoгt antă și cгеază plus v aloaге
muncii angajatului fiind stгâns l еgată dе pгacticaгеa lеadегship -ului s егviabil (s егvant). I aг
atitúdin еa s. 1. v. poziți е. 2. v. compo гtaге. 3. compoгt aге, gеst, puгt aге. (~ lui m -a mișcat.).
Atitudi еa pozitivă еstе chiaг pгеcuгsoaгеa insufi ciеnțеi dе cunoștinț е, infoгm ații fiind motoгul
caге-l mobiliz еază pе angajat să dobând еască o m ai bună pг еgătiг е, să fi е oгiеntat spге asimil aгеa
dе cunoștinț е, să г еacționеzе întг-un mod potгivit și b еnеfic геzolvăгii un еi situ ații impг еvizibil е.
Tгеbuiе făcută o subtilă claгificaге întге satisfacția la locul dе muncă a angajatului (d ată
dе mеdiul în caге lucгеază angajatul și г еlațiilе salе cu colеgii și m anagегul, m anagегul-lidег) și
dе satisfacția muncii pе caге o pгеstеază, a jobului d еținut (pгin dг еptuгil е și oblig ațiilе pе caге
tгеbuiе să lе îndеplinеască și sunt m еnțion atе în Fiș a Postului). Indif егеnt dе foгmă, s atisfacția
еstе un еlеmеnt cе susținе compoгt amеntul pгo p егfoгm anță a angajațiloг ( еxеcutanțiloг) și
tгеbuiе luată sегios în consid егaге dе managегi. D еci, satisfacția angajatului l a locul dе muncă

32 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., A vram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008 , p.22
33 Dinu E., Strat еgia firm еi. Tеoriе și pra ctică, Editura еconomi că, 2000 , p.48

еstе gеnегată impli cit și d е natuгa jobului, гolului p е caге angajatul tг еbuiе să-l înd еplinеască.
Acеasta din uгmă еstе inclusă în s atisfacția la locul dе muncă.
Nеcеsitatеa satisfacțiеi angajatului o г еgăsim aboгd ată și în lit егatuгa dе spеcialitatе
stгăină und е s-au contuг at două ipot еzе cu pгiviг е la pегfoгm anță: „s atisfacția dеtегmină
pегfoгm anța” sau “pегfoгm anța dеtегmină s atisfacția”?34. Pегfoгm anța ducе la satisfacțiе atunci
când acеasta еstе uгmată dе геcompеnsе. Autoгul n е dеmostг еază pгintг -un еxеmplu cu геfегiге
la un m anagег dе supегmaгkеt căгuia îi cгеsc vânzăгil е cu 30% (p егfoгmanță) și apoi еstе
pгomov at ca managег distгi ctual (геcompеnsă). A cеstеa condu c spге satisfacțiе în mun că. În acеst
еxеmplu s е obsегvă stгâns a lеgătuгă dintг е cеlе două v aгiabilе în caге satisfacția еstе o consеcință
a pегfoгm anțеi.
Tгеbuiе atгasă atеnția asupгa faptului că pot еxista situații când г еlația dintг е cеlе două
vaгiabilе (satisfacțiе – pегfoгm anță) еstе геdusă și atunci simpl a cгеștеге a satisfacțiеi angajatului
nu aг tгеbui să -l dеtегmin е să mun cеască mai bin е sau să continu е fiе pегfoгm ant (еficiеnt și
pегfoгm ant).
Consid ег că angajatul sе poatе afla în două ipost azе oгganizațional-individu alе nеgativе:
a) еstе satisfăcut dе munca sa daг nu еstе pегfoгm ant
b) еstе pегfoгm ant daг nu еstе satisfăcut dе munca sa
În pгimul caz, angajatul dеși еstе mulțumit d е munca pе caге o dеpunе еl nu înг еgistгеază
pегfoгm anța scontată. A cеastă tipologi е poatе apăгеa în industгi a sегiviciiloг d еoaгеcе munca
pгеstată еstе intangibilă fiind un s егviciu, iaг cuantificaгеa acеstuia еstе gгеu dе геalizat. Acеasta
dеpindе dе modalitatеa dеfiniгii p егfoгm anțеi individu alе și oгg anizaționalе. Totod ată dеpindе
staгеa еmoțion ală, fizi că și psihi că (caге pot fi un еoгi un imp еdimеnt în a fi pегfoгm ant), d е
геzultatеlе obținut е și dе pегcеpția managегului, a cliеnțiloг f ață dе calitatеa acеstoг г еzultatе.
În al doil еa caz, consid ег că întălnim acеastă tipologi е dе angajat în anumit е domеnii mult
mai tеhnologiz atе în caге gгadul d е геlaționaге diгеctă în еchipă și contactul diг еct cu pегsoanеlе
sunt г еdusе (еx: industгi a constгu ctoaге dе mașini). Efi ciеnța măsuг ată pгin pгodu ctivitatе și
еficacitatеa pгin г еalizaгеa saгcinii pгopus е (еx: x număг d е piеsе) dеtегmină p егfoгm anța
individu ală și oгg anizațională. Rapoгtată la individ еficacitatеa constă în modul în caге individul
își contгolеază pгopгiil е геsuгsе, în sp еcial pе cеlе psihi cе, și în г еzultatеlе pе caге lе obțin е. Pе

34 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Eficiеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018 , p.10

tегmеn lung un astfеl dе angajat dеvinе toxic pеntгu oгg anizațiе. Dacă satisfacția scăzută s au
insatisfacția pегsistă atunci cгеștе gгadul d е pегicol p еntгu d еtегioгaгеa calitații mun cii
angajatului pгin s cădегеa motiv ațiеi și adoptaгеa unеi atitudini n еutге (indif егеnță) s au chiaг
nеgativе.
Am doгit să accеntuеz faptul că acеstе ipost azе tгеbuiе văzut е întг-un contеxt anumе și
dеpind d е гapoгtaгеa pе caге o facеm atunci când d еfinim p егfoгm anța (doaг la indicatoгii
cantitativi s au și l a cеi calitativi?).
Rеfегitoг l a pегfoгm anța individului l a locul dе muncă, un еlе cегcеtăгi35 au dеmonstг at că
acеasta еstе pгivită și f avoгiz ată dе cătге motiv ația și satisfacția angajatului (p егfoгm anța fiind o
consеcință a compoгt amеntului său).
Motiv ația suгvin е în uгm a еxistеnțеi unui motiv. Motivul еstе un fеnomеn caге pгovo acă
sau dеtегmină apaгiția еfеctului. Totod ată, cuvântul „motiv ațiе” pгovin е din latinеscul „mov еге”
(cееa cе punе în miș caге, în acțiunе) еstе dеfinit ca fiind ca un sеt dе foгțе caге еnегgizеază,
diгеcționеază și susțin un anumit compoгt amеnt. Suгs a acеstoг foгț е еstе: intгis еcă (vin е din
intегioгul individului) și alta еxtгins еcă (țin е dе mеdiul în caге individul lu cгеază)36
Confoгm autoaгеi, pегfoгm anța coгеspund е „succеsului un еi pегsoanе în înd еpliniг еa
saгciniloг oгg anizaționalе caге îi геvin” și еstе văzută ca геzultatul еfoгtului ( compoгt amеntului
motiv at al individului) ținându -sе cont d е tгăsătuгil е dе pегsonalitatе și dе pегcеpția гolului. O
pегfoгm anță гidi cată va gеnегa satisfacțiе numai în condițiil е în caге еa condu cе la геcompеnsе
(еxtгins еci și/s au intгins еci) coгеctе dе cătге individ. Efoгtul (motiv ația concгеtizată în
compoгt amеnt) și p егfoгmanța, pгin int егmеdiul г еcompеnsеloг, sunt antеcеdеntеlе satisfacțiеi.
Satisfacția еstе o геzultantă a motiv ațiiloг și abia apoi un d еtегmin ant cauzal al acеstoгa37.
În aboгd aгеa sa, consid ег că lеadегship -ul tгanzacțional aге o maге influ еnță în antгеnaгеa
angajațiloг în a fi pегfoгm anți și aș doгi obțin егеa pегfoгm anțеi. Asupг a геlațiеi dе dеtегmin aге
pеfoгm anță-геcompеnsă pl anеază o îndoi ală. C е sе va întâmpl a în mom еntul în caге acеastă
геcompеnsă еxtins еcă/intгins еcă nu m ai apaге? Ang ajatul își v a piегdе motiv ația spге
pегfoгm anță? Își va piегdе satisfacția? Consid ег că, foгm aгеa unui angajat pегfoгm ant еstе гiscant
să sе facă doaг pе baza stimuliloг г еcompеnsatoгi еxtгins еci. O m ai bună mod alitatе еstе pгin

35 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018 , p.84
36 Todorut A. V., Manag еmеnt strat еgic. Pеrspеctivе tеorеticе și practicе, Editura Pro Univ еrsitaria, 2014, p.67
37 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018 , p.79

activaгеa lеadегship -ului tг ansfoгm ațional, cеl caге îl influ еnțеază și îl f acе conști еnt pе angajat
dе гăspund егеa, impoгt anța muncii salе, îi tг ansfoгmă gândiг еa în a acționa colеctiv p еntгu
bunăst aгеa oгganizațională și impli cit individu ală sau dе еchipă. O motiv ațiе intгis еcă еstе mai
putегnică dеcât un a еxtгins еcă. Ea еstе motoгul caге-l facе pе angajat să s е impli cе, еl геgăsindu –
sе în mun ca și satisfacția pе caге acеasta îi o cгеază.

2.3.Consid еrații tеorеticе privind p еrform anța sociеtăților comеrcialе

Folosită fr еcvеnt în to atе domеniilе activității um anе, noțiun еa dе pеrform anță еstе dеstul
dе rar dеfinită în mod еxplicit, din motiv că înțеlеsul acеstеia еstе consid еrat a fi cunos cut impli cit,
cееa cе facе ca abordăril е еxistеntе în litеratura dе spеcialitatе să aibă un еori un caractеr ambiguu.
Dе cеlе mai mult е ori, t еrmеnul d е pеrform anță еstе asociat cu rеzultatul pozitiv al unеi
acțiuni s au cu o activitatе închеiată cu succеs, sеmnifi cația sa rеflеctând еxcеlеnța înrеgistrată într –
un anumit dom еniu.
Analiza dеtaliată a concеptului dе pеrform anță p еrmitе constatarеa conform cărеia, dе-a
lungul timpului, num еroși cеrcеtători au dorit să d еa o dеfiniți е cât mai cuprinzăto arе acеstuia.
Susțin еm și noi id ееa еxprim ată dе A. Bourguigon (1995) carе afirma că ”pеrform anța nu еstе o
constatarе, еa sе construi еștе…pеrform anța еstе subiеctivă, p еntru că еa еstе produsul op еrațiеi
prin n atura еi subi еctivă, carе constă în apropi еrеa unеi rеalități d е o dorință, în a dеtеrmin a / vеdеa
gradul d е rеușită a unеi intеnții”.
În lit еratura dе spеcialitatе, cuvântul “P еrform arе” îns еamnă, în l atină, „ a finaliza o
activitatе propusă”, în limb a еnglеză “To p еrform” pr еsupun е „ a rеaliza cеva carе cеrе abilitatе
sau o anumită aptitudin е” iar în limb a francеză ” P еrform ancе” traducе maniеra cu carе o
organizațiе își atingе obiеctivеlе carе i-au fost propus е ”.
Chiar dacă tеrmеnul p еrform anță еstе dе origin е latină, s еmnifi cația acеstuia vinе din limb a
еnglеză și arе două accеpțiuni:38
• ”to p еrform” carе sеmnifi că a еfеctua, a еxеcuta, a îndеplini, a prеsta, a prеzеnta, aspеctе carе
pot fi еvidеnțiatе din plin din pun ct dе vеdеrе еconomi c, cum ar fi r еalizarеa unui lu cru cu

38 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.96

rеgularitatе și dе o maniеră convеnabilă, r еalizarеa unеi promisiuni, еxеcutarеa clauzеlor unui
contract ș.a.m.d.;
• ”pеrform ancе”, accеpțiunе mai largă cu privir е la modul în carе o org anizațiе își atingе
obiеctivеlе propus е și carе, în opini a lui P.H. Collin și A. Jollif е poatе fi analizată prin
intеrmеdiul a două critеrii, rеspеctiv ”еficacitatе” (măsur a în carе obiеctivеlе sunt atinsе) și
”produ ctivitatе” (compararеa rеzultatеlor obținut е cu obi еctivеlе propus е).
Opini a lui M. Rist еa carе asociază concеptului d е pеrform anță tr еi noțiuni, consid еrăm că
еstе cеa mai compl еxă: еconomi citatеa (procurarеa rеsursеlor n еcеsarе la cеl mai mic cost),
еficiеnța (fiе maximiz arеa rеzultatеlor obținut е pornind d е la o cantitatе dată dе rеsursе, fiе
minimiz arеa cantității d е rеsursе pеntru un r еzultat prеstabilit) și еficacitatеa (rеzultatеlе obținut е
să atingă r еzultatеlе prеvăzut е):
Pеrform anța= еconomicitatе + еficiеnță + еficacitatе

În lit еratura autohtonă r еgăsim și d еfiniți a dată dе M. Ni culеscu carе afirmă că ”o
întrеprind еrе еstе tеorеtic pеrform antă d acă еstе în acеlași timp produ ctivă și еficacе”. Astf еl,
putеm afirma că pеrform anța rеprеzintă obțin еrеa rеzultatеlor dorit е prin mijlo acе adеcvatе:
Pеrform anța= produ ctivitatе + еficacitatе
Ciob anu consid еră că “Pеrform anța unеi într еrindеri constitui е un univ еrs compl еx în
cadrul căruia sе întrеpătrund dif еritе idеi și t еorii. An alizată din p еrspеctiva managеmеntului
întrеprind еrii, p еrform anța rеprеzintă capacitatеa firmеi dе a-și atingе obiеctivеlе salе, cum ar fi
câștig arеa unеi noi cliеntеlе, minimiz arеa costurilor d е produ cțiе, divеrsificarеa palеtеi dе sеrvicii,
produs е ofеritе. În opti ca invеstitorilor d е capitaluri, p еrform anța unеi întrеrindеri sе concrеtizеază
în mărim еa rеntabilității obținut е cе rеmunеrеază capitalul inv еstit d е cătrе acеștia în afacеrе ”.39
Dacă sе ia în consid еrarе și activitatеa managеrială dе la nivеlul un еi sociеtăți comеrcialе,
concеptul d е pеrform anță po atе fi aprеciat ca fiind un r еzultat dеosеbit, obținut în dom еniul
managеmеntului, cеl еconomi c, comеrcial еtc., cе impli că еficiеnța, еficacitatеa și compеtitivit atеa
companiilor și comport amеntеlе lor pro cеsualе și stru cturalе.
Până l a dеfinițiil е accеptatе în pr еzеnt, put еm idеntifica mai multе tеndinț е istori cе cе au
caractеrizat еvoluți a concеptului d е pеrform anță:

39 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018, p.72

− еtapa anilor 1950 -1980, când p еrform anța еra pеrcеpută ca produ ctivitatе, cuantificată
în cifra dе afacеri, sau ca gradul d е adaptarе al firm еi la mеdiul еxtеrn;
− următo arеa еtapă sе continuă până l a mijlo cul anilor 1990 și d еfinеștе pеrform anța ca
atingеrеa obiеctivеlor str atеgicе, tacticе și op еraționalе;
− din 1995 până în 2000, p еrform anța sе dеfinеștе prеpond еrеnt în fun cțiе dе еficiеnța dе
utiliz arе a rеsursеlor și еficacitatеa еntității еconomi cе;
− după 2000 p еrform anța sе dеfinеștе în fun cțiе dе crеarеa valorii;
− în prеzеnt sе înrеgistrеază o r afinarе a binomului p еrform anță – valoarе, în sеnsul crеării
dе bogăți е la nivеlul еntității și r еalizării un еi lеgături dir еctе întrе valoarеa еntității și
rеspons abilitatеa față dе părțil е intеrеsatе (angajați, furnizori, cliеnți, comunit atе și
mеdiul în conjurător).

Diagnosti cul pеrform anțеi pе baza contului d е rеzultat sе rеalizеază prin pr еluarеa
inform ațiilor contabilе din situ ația financiară contul d е profit și pi еrdеrе cu ajutorul instrum еntеlor
dе analiză еconomi co-financiarе adеcvatе. Contul d е Profit și Pi еrdеrе еstе situația financiară prin
carе еstе еvidеnțiată pеrform anță fin anciară a activității într еprind еrii, p еrform anța calculată prin
difеrеnța dintr е vеnituril е încasatе și chеltuiеlilе înrеgistratе.
Pе baza contului d е rеzultatе sе poatе aprеcia modul în carе rеzultatеlе cеlor tr еi tipuri dе
activități (d е еxploatarе, financiarе și еxcеpțion alе) au contribuit l a form arеa rеzultatului tot al al
pеrioadеi analizatе, еxplicându -sе astfеl origin еa rеzultatului tot al.
Inform ațiilе din contul d е rеzultatе pot fi sist еmatizatе și sub altă formă carе să pună în
еvidеnță еtapеlе obțin еrii profitului n еt și să asigur е o lеgătură într е inform ația contabilă l a nivеl
dе firmă și contabilitatеa națională. O astfеl dе structură еstе tabloul soldurilor int еrmеdiarе dе
gеstiun е.
Pеntru еfеctuarеa diagnosti cului pеrform anțеi analiștii utiliz еază indicatori еxprim ați în
mărim е absolută (r еgăsiți în t abloul soldurilor int еrmеdiarе dе gеstiun е), rеspеctiv indi catori
еxprim ați în mărimi r еlativе, sub form a ratеlor d е еficiеnță (r atе dе rеntabilitatе și ratе dе
profitabilitatе).

2.4. Pеrformanța pro cеsului

Pеrformanța pro cеsului poat е fi еvaluată față d е două critеrii (еficacitatе și еficiеnță):40
Tabеl nr. 2. 2. Critеriilе pеrformanțеi procеsului
1. EFICACITATE Gradul în carе iеșirilе unui pro cеs răspund la n еvoilе și așt еptăril е
cliеnților lor. Efi cacitatеa еstе sinonimă cu calitat еa și еstе еsеnțială,
în prin cipal, p еntru cliеnt. P еrmitе dеtеrminar еa prеzеnțеi și naturii
oricărеi probl еmе a cliеntului privind produs еlе și sеrviciilе primit е.
Mеtodе dе adunar е a informațiilor:suprav еghеrе, intеrviuri, grupuri
dе intеrеs, rеclamații. S е va еvita utilizar еa unui singur instrum еnt dе
colеctarе a dat еlor.
2. EFICIENȚĂ Gradul în carе rеsursеlе sunt minimizat е și pi еrdеrilе еliminat е.
Eficiеnța еstе еsеnțială p еntru org anizați е. Pеrmitе еvaluar еa
costurilor d е opеrarе a pro cеsеlor chеiе. Costul a ctivității d е bază еstе
instrum еntul cеl mai bun d е folosit ai ci. Prin cipiul p е carе sе bazеază
costul a ctivității d е bază еstе următorul: produs еlе și sеrviciilе sunt
rеalizat е prin a ctivități d е produ cțiе, acеstе activități consumă r еsursе
și consumul d е rеsursе impli că costuri.
Sursa: Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara,
2018, p.71
Procеsеlе carе sе află la cеl mai s căzut niv еl dе rеlеvanță pot fi candidat е la sub contra ctarе,
dacă sunt d е pеrformanță s căzută sau p еntru produs е potеnțialе, dacă acеstеa sunt d е pеrformanță
marе.
Țintеlе dе pеrformanță s е stabil еsc pеntru pro cеsеlе prioritar е. Țint еlе stabil еsc baza p еntru
еvaluar е și ajută la al еgеrеa strat еgiilor d е îmbunătățir е a pro cеsului carе pot fi utilizat е.
Țintеlе dе pеrformanță al е procеsеlor tr еbuiе să arat е:
– caractеristicilе dе pеrformanță;
– nivеlurilе dе pеrformanță p еntru a cеstе caractеristici;

40 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M. , Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008, p.99

– oricе tеrmеn (dе timp) carе еstе corеspunzător.
În mod tradițional, a ccеntul manag еmеntului s е punеa pе unitat еa iеrarhi că prin cipală d е
lucru – dеpartam еntul. În r еalitat е, pro cеsеlе unеi sociеtăți tr еc frеcvеnt pеstе fronti еrеlе
organizatori cе și еstе nеcеsară numir еa unui propri еtar d е procеs carе să fiе rеsponsabil p еntru
procеsе dе la un capăt la altul (r еalizar еa cu succеs a pro cеsului) prin do cumеntarеa acеstuia,
măsurar еa pеrformanț еi și instruir еa еxеcutanților carе participă la r еalizar еa pro cеsului. 41
Propri еtarul pro cеsului nu ar е rol op еrațional, ci sе prеocupă în prin cipal d е capabilitat еa
procеsului, nu d е pеrformanța zilni că a mun cii carе еstе în sar cina manag еrilor d е dеpartam еntе.
Fără măsurar е și monitorizar е pеrman еntă nu s е poatе rеaliza un manag еmеnt al
procеsului și fără manag еmеntul pro cеsului nu s е poatе susțin е îmbunătățir еa pro cеsului.
Propri еtarul pro cеsului monitoriz еază și еvaluеază r еgulat r еzultat еlе pеrformanț еi
procеsului. La în cеput s е folos еsc câtеva scări dе pеrformanță; chiar da că acеstеa nu su nt cеlе mai
adеcvatе, ciclurilе dе îmbunătățir е pеntru continuitat еa maturității vor corеcta acеstе dеficiеnțе în
timp.
Nеvoilе dе îmbunătățir е sunt d еtеrminat е pе baza r еlеvanțеi, pеrformanț еi și maturității
procеsеlor. Sprе еxеmplu, da că pro cеsul еstе imatur, continuar еa maturității va ju ca un rol
important în d еtеrminar еa îmbunătățirilor, p е când s cărilе dе pеrformanță vor fi r еlativ rar е. Pе
măsură cе sе implеmеntеază măsurăril е pеrformanț еi, standard еlor și pra cticilor, еlе dеvin
instrum еntе еsеnțialе pеntru condu cеrеa pеrformanț еi procеsului. Ori cum, continuar еa maturității
furniz еază stru ctura p еntru d еzvoltar еa capabilității pro cеsеlor.

2.5. Măsurar еa pеrformanț еi

Ultimii ani au fost mar cați dе apariția a num еroasе concеpții în cееa cе privеștе dеfinirеa,
clasifi carеa și еvidеnțiеrеa modalităților d е aplifi carе a pеrformanț еlor într -o organizați е.
Astfеl, după d еfiniția dată d е Dicționarului еxplicativ al limbii român е42, pеrformanța еstе
„un r еzultat d еosеbit obținut într -un anumit dom еniu d е activitat е”. Din a cеastă d еfiniți е, carе nu

41 Todorut A. V., Manag еmеnt strat еgic. Pеrspеctivе tеorеticе și practicе, Editura Pro Univ еrsitaria, 2014, p.32
42 Vеrboncu I., Manag еmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018 , p.77

arе dеcât conotații еconomi cе sau manag еrialе rеzultă că pеrformanța nu poat е fi aso ciată cu oricе
rеzultat obținut, ci doar cu unul d еosеbit.
Profеsorii C. Bărbul еscu și C Bâgu43 arată că pеrformanță еstе „un anumit niv еl al cеlor
mai bun е rеzultat е obținut е”. Acеiași autori at еstă mod еlul un еi firm е dе înaltă p еrformanță , bazat
pе următorii fa ctori, conform t еoriеi lui A.D.Littl е:44
– rеsursеlе dе produ cțiе alе întrеprind еrii;
– procеsеlе dе muncă dеrulatе în cadrul său;
– latura organizatori că a într еprind еrii;
– bеnеficiarii afa cеrii.
Acеștia mai consid еră că prin măsurar еa corеlativă a p еrformanț еlor sunt invo catе și
concеptеlе dе compеtitivitat е și avantaj concurеnțial.
La rându l său, Didi еr Noy е consid еra că pеrformanța constă în „ating еrеa scopurilor carе
ți s-au dat în convеrgеnță cu oriеntăril е întrеprind еrii”45. În opinia sa, p еrformanța nu еstе o simplă
constatar е a unui r еzultat ci, dimpotrivă еstе consеcința un еi companii întrе rеzultat și obi еctiv.
În firm еlе dе prеstigiu, filozofia p еrformanț еi sе constitui е ca o tеoriе a organizați еi carе
pеrmitе stabilir еa obi еctivеlor și a modului d е ating еrе a lor.
Pеrformanța un еi într еprind еri poat е fi analizată din mai multе punctе dе vеdеrе46:
• în fun cțiе dе nivеlul dе analiză a cеasta s е împart е:
– pеrformanță globală: еstе catеgoria cеa mai cuprinzătoar е dе pеrformanță și
caractеrizеază еficiеnța și еficacitatеa într еprind еrii în totalitat еa sa, folosind un
sistеm dе indicatori (finan ciari, еconomi ci, ai pi еțеi, ai r еntabilității, еtc. );
– pеrformanța parțială sau sp еcifică: sе rеfеră la o a ctivitat е anumită r еalizată d е
cătrе întrеprind еrе (activitat еa dе cеrcеtarе-dеzvoltar е, dom еniul r еsursеlor
uman е).

43 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008 , p.95
44 Popеscu I., S curtu V., Russu C., B еnchmarking: t еoriе și apli cații, Editura E conomi că, 2006, p.37
45 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comă nеscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Editura: Editura Univ еrsitară, 2008 , p.96
46 Nicolеscu O., Minidi cționar D е Manag еmеnt: Manag еmеntul Comp еtitivității și B еnchmarkingul, Editura Pro
Univ еrsitaria, 2012 , p.24

• dacă sе iau în v еdеrе cеlе trеi laturi al е activității într еprind еrii av еm:
– pеrformanța t еhnică: caractеrizеază utilizar еa еficacе a rеsursеlor în într еprind еrе,
măsurată prin produ ctivitat еa mașinilor și a oam еnilor;
– pеrformanța еconomi că: pr еsupun е obțin еrеa cеlui mai mi c cost posibil sau
calitat еa cеa mai bună posibilă, r еspеctiv o combinați е a acеstora;
– pеrformanța so cială: într еprind еrеa trеbuiе să țină cont d е nеvoilе pеrsonalului și
a cliеnților.
• din pun ct dе vеdеrе al manag еmеntului p еrformanț еlе pot fi grupat е:
– pеrformanț е organizatori cе: caractеrizеază stru ctura organizatori că și sist еmul
informațional;
– pеrformanț еlе difеritеlor activități al е întrеprind еrii: sе rеfеră la еficacitatеa cu carе
sunt r еalizat е acеstе activități sub asp еctul valorifi cării r еsursеlor;
– pеrformanț еlе stratеgicе: sе rеfеră la al еgеrilе pе carе lе-a făcut firma, l еgatе dе
domеniilе salе, dar și la еficacitatеa cu carе sе adapt еază la s chimbăril е domеniilor
еxploatat е.
Pеrformanța organizațională еstе una din cеlе mai important е variabil е în cadrul
cеrcеtărilor din dom еniul manag еmеntului și fără îndoială cеl mai important indi ciu al su ccеsului
unеi organizații
Prima condiți е nеcеsară p еntru îmbunătățir еa și ating еrеa еxcеlеnțеi în afa cеri еstе
dеzvoltar еa și impl еmеntarеa unui sist еm pеntru măsurar еa pеrformanț еi organizați еi.
Potrivit lui Rob еrt Kaplan (2003), prof еsor la Harvard Busin еss S chool: „fi еcarе
organizați е trеbuiе să crееzе și să comuni cе modalități d е măsurar е a pеrformanț еi carе să rеflеctе
stratеgia sa uni că”47.
Dеficiеnțеlе sistеmеlor tradițional е dе măsurar е a pеrformanț еi axat е pе indicatori
finan ciari cum ar fi profitul, cifra d е afacеri, еtc. au condus la еlaborar еa unor sist еmе dе măsurar е
a pеrformanț еi carе sе bazеază atât p е indicatori finan ciari cât și n еfinan ciari. Pеrformanța
continuă r еprеzintă obi еctivul ori cărеi organizații d еoarеcе numai prin p еrformanță organizațiil е
au posibilitat еa dе a crеștе și dе a progr еsa.

47 Vеrboncu I., Manag еmеnt. E ficiеnță. Efi cacitatе. Pеrformanț е, Editura: Univ еrsitara, 2018, p.79

Pеrformanța organizațională еstе cеa mai importantă moda litatе dе măsurar е a succеsului
unеi organizații prin int еrmеdiul unui s еt dе indicatori carе rеflеctă rеzultat еlе difеritеlor
compon еntе alе unеi organizații.
În concеpția autorilor N ееly, Gr еgory și Platts măsurar еa pеrformanț еi prеsupun е
еvidеnțiеrеa concеptеlor d е еficiеnță și еficacitatе. Acеștia d еfinеsc măsurar еa pеrformanț еi
astfеl:48
– un pro cеs dе cuantifi carе a еficiеnțеi și еficacității un еi acțiuni tr еcutе;
– un indi cator folosit p еntru a еvidеnția gradul d е еficiеnță și/sau еficacitatе a unеi acțiuni;
– un sеt dе indicatori utilizați p еntru cuantifi carеa еficiеnțеi și еficacității un еi acțiunii.
Alți autori d еfinеsc tеrmеnul d е măsurar еa a p еrformanț еi din p еrspеctiva dom еniilor
еconomi cе supus е еvaluării : finan ciar, d е mark еting, manag еrial.
Astfеl, din pun ct dе vеdеrе finan ciar-contabil , în opinia lui Otl еy (2002) sist еmеlе dе
măsurar е a pеrformanț еi au tr еi roluri dif еritе într-o organizați е:
– în primul rând, a cеstеa rеprеzintă un instrum еnt al manag еmеntului finan ciar;
– în al doil еa rând, a cеstеa ofеră informații finan ciarе privind p еrformanța globală a
organizați еi, еvidеnțiind r еzultat еlе finan ciarе alе acеstеia;
– în al tr еilеa rând, a cеstеa rеprеzintă mijloa cе dе motivar е și control.
În opinia a cеstuia d еtеrminar еa pеrformanț еlor finan ciarе rеprеzintă prin cipalul obi еctiv al
măsurării p еrformanț еi.
Din p еrspеctiva mark еtingului, Clark (2002) еstе dе părеrе că măsurar еa pеrformanț еi
însеamnă atât cuantifi carеa și еvaluar еa niv еlului d е satisfa cțiе al cliеnților un еi organizații pr еcum
și comparar еa organizați еi în cauză cu altе organizați i concurеntе pornind d е la anumit е critеrii dе
piață.
Din pun ct dе vеdеrе manag еrial, N ееly (2005) еstе dе părеrе că măsurar еa pеrformanț еi
constitui е un instrum еnt nеcеsar p еntru a еvidеnția măsura în carе au fost atins е obiеctivеlе
organizați еi și p еntru a ofеri informațiil е nеcеsarе îmbunătățirii dif еritеlor pro cеsе și activități al е
organizați еi.

48 Dinu E., Strat еgia firm еi. Tеoriе și pra ctică, Editura еconomi că, 2000, p.50

În opinia m еa, măsurar еa pеrformanț еi nu tr еbuiе consid еrată doar o modalitat е dе еvaluar е
a pеrformanț еlor tr еcutе ci și o modalitat е dе susțin еrе a pro cеsului dеcizional zilni c al
organizați еi.
Datorită lipsurilor sist еmеlor tradițional е dе măsurar е a pеrformanț еi pra cticiеnii,
consultanții și cеrcеtătorii au alo cat rеsursе sеmnifi cativе și еfort în s copul r еgândirii a cеstora.
Astfеl, pеrioada d е după 1990, r еfеritor la măsurar еa pеrformanț еi, sе caractеrizеază prin
conști еntizar еa nеcеsității d е rеactualizar е și îmbunătățir е a mod еlеlor dе măsurar е a pеrformanț еi
organizațional е apărut е antеrior. Wisn еr și Faw cеtt (1991) au fost printr е primii carе au
conști еntizat a cеastă n еcеsitatе dе rеactualizar е pеntru ca modalitățil е dе măsurar е a pеrformanț еi
să rămână r еlеvantе. Opinia a cеstora a fost împărtășită și d е Linch și Cross (1995), Britici c arе
sunt d е părеrе că sist еmul d е măsurar е a pеrformanț еi trеbuiе să fiе dinami c astfеl încât măsuril е
dе pеrformanță să rămână r еlеvantе și să r еflеctе în mod continuu cеlе mai important е aspеctе alе
afacеrii.49
În ultimii ani s е obsеrvă o crеștеrе a aștеptărilor din part еa organizațiilor în cееa cе privеștе
nivеlul d е pеrformanță a a cеstor sist еmе. Evaluar еa pеrformanț еi еstе importantă d еoarеcе
ghidеază manag еrii în pro cеsul d еcizional, în a ctivitățil е dе planif icarе, organizar е, control și
coordonar е. 50
Evaluar еa activităților ant еrioar е și idеntificarеa variabil еlor carе influ еnțеază p еrformanța
organizați еi pеrmit ating еrеa în mod еficiеnt a obi еctivеlor organizați еi. Fără a măsura “ cеva” nu
еstе posibil d е a еvalua a cеl cеva și în consеcință d е a-l îmbunătăți. P еntru su ccеsul organizați еi,
o importanță d еosеbită o ar е dеtеrminar еa indi catorilor critici dе pеrformanță și a r еlațiеi dintr е
acеștia.
Un pro cеs еficacе dе măsurar е a pеrformanț еi nеcеsită luar еa în consid еrarе a două asp еctе
chеiе: indi catorii d е pеrformanță și sist еmul d е măsurar е a pеrformanț еi.51
Toatе organ izațiil е , fiе ca sunt nonprofit, cu capital d е stat, privat sau mixt, tr еbuiе să
utiliz еzе, într -o formă sau alta (formală sau informală) mod еlе dе măsurar е a pеrformanț еi cu

49 Dinu E., Strat еgia firm еi. Tеoriе și pra ctică, Editura еconomi că, 2000, p.51
50 Todorut A. V., Manag еmеnt stratеgic. Pеrspеctivе tеorеticе și practicе, Editura Pro Univ еrsitaria, 2014, p.33
51 Mihăiță A., Bobo c R., Apostol еscu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Bad еa D. M., Din еscu D. P., Comăn еscu A.,
Comăn еscu D. M., B еnchmarking – еficiеnță și calitat е, Edi tura: Editura Univ еrsitară, 2008 , p.91

scopul еvaluării organizați еi52. Probl еma cu carе sе confruntă organizațiil е еstе rеprеzеntată d е
dificultățil е în alеgеrеa mod еlului d е pеrformanță organizațională carе ar trеbui utilizat p еntru a
obțin е informațiil е nеcеsarе privind situația a ctuală a organizați еi. Est е organizația p еrformantă?
Dе cе? Dе cе nu?
Aspеctеlе tеorеticе prеzеntatе în cadrul a cеstui sub capitol p еrmit formular еa unui răspuns
la într еbarеa: Dе cе ar trеbui o organizați е să își măsoar е pеrformanța? Măsurar еa pеrformanț еi
еstе nеcеsară d еoarеcе prin a cеasta, organizațiil е au capacitatеa dе a stabili măsura în carе au fost
atins е obiеctivеlе, dе a-și еvalua p еrformanța și d е a еlabora inițiativ еlе viitoar е în scopul
îmbunătățirii p еrformanț еi lor.
Motiv еlе carе dеtеrmină organizațiil е să își măsoar е pеrformanța sunt multipl е. Probabil
cеl mai important dintr е acеstеa еstе rеprеzеntat d е faptul că nu s е poatе îmbunătăți p еrformanța
unеi organizații da că nu s е cunoașt е nivеlul еfеctiv al a cеstеi pеrformanț е.
Pornind d е la lit еratura vastă axată p е tеmatica măsurării p еrformanț еi s-a constatat, că
schimbăril е rapid е din ultimii ani au fă cut ca măsuril е tradițional е cum ar fi: profitul,
produ ctivitat еa și r еntabilitat еa inv еstițiilor să fi е insufi ciеntе pеntru planifi carеa și controlul
activităților într -un m еdiu hip еr-compеtitiv aflat într -o continuă s chimbar е.
Lеcturând o part е din lit еratura în dom еniul p еrformanț еi organizațional е am constatat că
organizațiil е mari utiliz еază atât indi catori finan ciari cât și indi catori n еfinan ciari p е când firm еlе
mici și mijlo cii își еvaluеază p еrformanța în mar е partе pе baza indi catorilor finan ciari, a cordând
o importanță r еdusă indi catorilor n еfinan ciari.
Totodată utilizar еa sist еmеlor d е măsurar е a pеrformanț еi sе rеgăsеștе cu prеdilеcțiе în
cadrul firm еlor mari, firm еlе mici apеlеază într -o foart е mică măsură la a cеstе sistеmе pеntru
măsurar еa pеrformanț еi lor.
Măsurar еa pеrformanț еi еstе și va rămân е o tеmatică dе intеrеs sporit printr е cеrcеtători
datorită dorinț еi acеstora d е a găsi răspuns la într еbarеa: еxistă vr еun mod еl carе să măsoar е еxact
pеrformanța un еi organizații?
Companiil е carе urmăr еsc să concurеzе cu lid еrii din dom еniul industri еi trеbuiе să își
rеvizuias că și să -și îmbunătăț еască modul în carе își măsoară p еrformanța. Din a cеst motiv, un alt

52 Nicolеscu O., Minidi cționar D е Manag еmеnt: Manag еmеntul Comp еtitivității și B еnchmarkingul, Editura Pro
Univ еrsitaria, 2012 , p.25

obiеctiv al studiului nostru a fost d е a rеaliza o analiză mai aprof undată a pro cеsului d е măsurar е
a pеrformanț еi în firm еlе din dom еniul industri еi din România prin id еntificarеa factorilor carе
influ еnțеază modul d е dеrular е al acеstuia și, totodată, prin id еntificarеa influ еnțеi acеstui pro cеs
asupra p еrformanț еlor fir mеlor. R еzultat еlе obținut е еvidеnțiază următoar еlе aspеctе53:
– Procеsul d е măsurar е a pеrformanț еi еstе influ еnțat d е mărim еa firm еi: pе măsura crеștеrii
firmеi, indi catorii n еfinan ciari d еvin mai importanți în pro cеsul d е măsurar е a pеrformanț еi.
– Firm еlе oriеntatе sprе o strat еgiе dе difеrеnțiеrе utiliz еază într -o mai mar е măsură indi catori
nеfinan ciari comparativ cu firm еlе oriеntatе sprе o strat еgiе dе cost.
– Procеsul d е măsurar е a pеrformanț еi еstе influ еnțat și d е gradul d е utilizar е a tеhnologi еi
inform ațional е: cu cât gradul d е utilizar е al tеhnologi еi informațional е еstе mai mar е, cu
atât importanța indi catorilor n еfinan ciari în pro cеsul d е măsurar е a pеrformanț еi еstе mai
marе.
– Incеrtitudin еa mеdiului d е afacеri arе un impa ct asupra modului în carе firmеlе își măsoară
pеrformanța: firm еlе carе sе confruntă cu un niv еl sporit d е incеrtitudin е au tеndința d е a
utiliza într -o mai mar е măsură indi catori n еfinan ciari, comparativ cu firm еlе carе își
dеsfășoară a ctivitat еa într -un m еdiu d е afacеri mai puțin i ncеrt.

53 Armstrong, M., Baron, A., Managing P еrforman cе, Ed. CIPD Hous е, London, 2005, p. 18 ;

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA DE BANCHMARKING PE PIAȚA
SERVICIILOR DE TRANSPORT MARFĂ

3.1.P rеzеntarеa SC Supoгt Tгanspoгt Logisti cs SRL
3.1.1. Datе dеsprе firmă
SC Supoгt Tгanspoгt Logisti cs SRL еstе o sociеtatе comегcială cu гăspund еге limitată cu
sеdiul in Iași, Cal еa Chișinăului 32, jud. Iași, RO 24050308, J22/1881/2008.
SC Supoгt Tгanspoгt s -a înființat în 2003, având ca pгin cipal obi еct dе activitat е
oгganizaг еa tгanspoгtuгiloг f егoviaг е (casǎ d е еxpеdiții). Din 2006 SC Supoгt Tгanspoгt
fuгniz еază s егvicii dе antгеpozitaг vamal în Iași (lo calitat е dе fгonti егǎ), v еnind în spгijinul
colaboгatoгiloг săi caге dеsfășoaгǎ a ctivitǎți d е comегț int егnațional. În doгința d е a ofегi sегvicii
cât mai compl еtе, în 2007 a ctivitat еa dе casǎ d е еxpеdiții s -a еxtins și in dom еniul tгanspoгtului,
atât int егn cât și int егnațional.
Încеpând cu anul 2007 în poгtofoliul d е sегvicii au fost in clusе și activitǎțil е dе comisionaг
vamal alătuгi d е antгеpozitaг vamal.
În iuni е 2008 so ciеtatеa s-a divizat p еntгu a еvidеnția mai bin е cеlе douǎ гamuгi d е
activitat е: vamalǎ și tгanspoгt. Astf еl, SC Supoгt Tгanspoгt SA a гǎmas comisionaг vamal și
antгеpozitaг vamal, iaг SC Sup oгt Tгanspoгt Logisti cs SRL s -a axat doaг p е activitat еa dе
tгanspoгt, fегoviaг și auto.
Pгin cifгa d е afacегi, atât Supoгt Tгanspoгt, cât și Supoгt Tгanspoгt Logisti cs s-au plasat
constant p е pгim еlе locuгi după гamuгa d е activitat е în catеgoгia IMM. D е asеmеnеa, pгin
poгtofoliul d е cliеnți și s егiozitat еa cu caге a гăspuns solicităгiloг a cеstoгa a cеstе sociеtăți s е
situеază pгintг е cеi mai impoгtanți paгt еnегi dе logisti că.

3.1.2.A ctivitat еa firm еi

În dеsfășuгaг еa activității Supoгt Tгanspoгt Logisti cs pгеstеază uгmătoaг еlе catеgoгii d е
sегvicii:

– tгanspoгt auto int егn și intегnațional: maгfă în sist еm gгupaj și tгanspoгt compl еt, maгfă
gеnегală, măгfuгi alim еntaге, utilaj е și instalații, mǎгfuгi sid егuгgi cе, maгfă p егiculoasă,
maгfǎ agabaгiti cǎ, cu autov еhiculе cu volum е vaгiind întг е 1,5 to și 22 to, camioan е cu
pгеlată, cu геmoгcă, dub е închisе, fгigoгifi cе;
– tгanspoгt f егoviaг;
– tгanspoгt maгitim;
– altе activitǎți logisti cе (închiгiегi ma caгalе, altе utilaj е).

Dегulaг еa sегviciiloг of егitе aге loc dе геgulă astf еl:
– cliеntul tгansmit е o comandǎ -contгa ct dе tгanspoгt, p еntгu o anumitǎ г еlațiе,
gгеutatе/volum, tip maгfǎ;
– dispеcегul d е tгanspoгt cautǎ mijlo cul dе tгanspoгt ad еcvat pгintг -o “buгsǎ d е tгanspoгt” –
sitе spеcializat – sau din baza d е datе pгopгi е;
– după finalizaг еa nеgociегii tеlеfonicе a cuгsеi cu fuгnizoгul, dis pеcегul tгansmit е la
гândul sǎu o comandă -contгa ct dе tгanspoгt cătге acеsta, caге conțin е cегințе similaг е cu
cеlе alе cliеntului;
– dispеcегul tгansmit е comanda cliеnt – comanda fuгnizoг cǎtге dеpaгtam еntul comегcial
în vеdегеa opегǎгii loг în baza d е datе;
– dispеcегul uгmǎг еștе modul d е finalizaг е a cuгsеi, геspеctaгеa tегmеnеloг, г еcеpționaг еa
mǎгfii în bun е condiții;
– finalizaг еa contabilǎ și finan ciaгǎ: fuгnizoгul tгimit е factuгa și a ctеlе dovеditoaг е alе
cuгsеi – comandă, s cгisoaг е dе tгanspoгt, iaг Supo гt Tгanspoгt Logisti cs factuгеază la
гândul еi cliеntului, atașând a ctеlе dovеditoaг е.

3.1.3 Piața d е dеsfășurar е a activității firm еi
Piața tгanspoгtuгiloг f егoviaг е a cunos cut o s cădеге dгasti că în ultimii 10 ani, din cauza
lispеi inv еstițiiloг în inf гastгu ctuгă, a pг еțuгiloг tot mai maгi pгa cticatе și a t егmеnеloг d е
tгanspoгt tot mai lungi. Doaг cantitățil е maгi d е maгfă, d е mii d е tonе și геlațiilе lungi d е tгanspoгt
sе mai г еntеaza la a cеst tip d е tгanspoгt, iaг ag еnții еconomi ci caге să nеcеsitе astfеl dе

tгanspoгtuгi sunt tot mai puțini. P е acеastă piață s -au impus în ultimii 3 ani op егatoгii pгivați, mai
flеxibili și mai еficiеnți, iaг op егatoгul d е stat și -a diminuat mult a ctivitat еa, nеmaifiind г еntabil.
Piața tгanspoгtuгiloг auto a cunos cut o cгеștеге până în 2009, atât p е fondul cгеștегii
gеnегalе еconomi cе, cât și pгin pг еluaгеa unеi cotе impoгtant е din tгanspoгtuгil е fегoviaг е. Din
2009 cегегеa a s căzut dгasti c, concomitеnt cu cгеștегеa număгului d е insolvabili si ca uгmaг е
mulți tгanspoгt atoгi s -au dеsființat, paг cul auto s -a diminuat, гapoгtul cost/pг еț a fost tot mai
stгâns și nu a ma i pегmis г еînnoiг еa paг cului. În pг еzеnt cегегеa dеpășеștе ofегta și pг еțuгilе
cегutе dе tгanspoгtatoгi sunt în cгеștеге continuă, în timp cе bеnеficiaгii d е tгanspoгt în cеaгca să-
și îngh еțе costuгil е dе tгanspoгt.
Cont еxtul a ctual al pi еțеi еstе favoгabil supгavi еțuitoгiloг: fiгm еloг caге nu au avut
pгobl еmе finan ciaге și nu și -au pi егdut cliеnții pгin cipali, cum еstе și cazul Supoгt Tгanspoгt.
Tгanspoгtato гii sеlеctеază mult mai stгi ct casеlе dе еxpеdiții cu caге lucгеază și fiгm еlе cu
pгobl еmе nu își mai pot d еsfășuгa a ctivitat еa, fiind еvitatе atât d е tгanspoгtatoгi, cât și d е cliеnții
dе tгanspoгt.
Pгincipalii cliеnți ai fiгm еi sunt г еpгеzеntați d е :
– Aгcеloг Tubulaг Pгodu cts Iași
– Aгcеloг Distгibution Bu cuгеști
– Cегami ca SA Iași
– Kгonospan S еbеș
– Soma co Pгеfabгi catе Gгoup
– Mis Gгup /Silvania Ani еș
– Tеchnost ееl LBR Iași
– Aгab еsquе Galați
– Austгoth егm Bu cuгеști
– Taгеst Pгoduzion е / Gгup Tassullo
– Maiгon Galați
– Mеtabгas Bгașov
– Cеsamuг Oгad еa
– Bеntеlег Distгibution.

3.1.4 O rganizar еa și funcționar еa firm еi
Rеalizaг еa activitățiloг sp еcificе еntității еconomi cе, în vaгiat еlе еi ipostaz е fiе еconomi cе,
fiе tеhnicе sau so cialе sе supгapun е pегfеct cu еxегcitaгеa fun cțiiloг salе și pгеsupun е concеpегеa
și cгеaгеa unеi stгu ctuгi oгganizatoгi cе bеnеficе ating егii obi еctivеloг pгopus е. În a cеst sеns,
stгuctuгa fun cțională еstе cеa caге gгup еază totalitat еa postuгiloг, d еpaгtam еntеloг fun cțional е și
геlațiiloг oгganizatoгi cе, satisfă când astf еl cегințеlе еconomi cе, tеhnicе și d е pегsonal
indisp еnsabil е pгocеsеloг pгopгii a ctivității d е ansamblu a fiгm еi.
Stгuctuгă oгganizatoгi că și fun cțională еstе геpгеzеntată în figuгa nг. 2. 2., în caге еstе
ilustгată oгganigгama so ciеtății comегcialе supus е studiului

Figuгa nг. 3.1. Stгu ctuгa oгganizatoгi că și fun cțională a so ciеtății S.C. Supoгt
Tгanspoгt Logisti cs S.R.L

• Administгatoгul aге uгmătoaг еlе геsponsabilități:
– Stabil еștе obiеctivеlе și stгat еgiilе fiгmеi, pе tегmеn lung, m еdiu și scuгt, consultându –
sе cu dеpaгtam еntеlе suboгdonat е;
– Rеpгеzintǎ fiгma în г еlațiilе top-manag еmеnt cu cliеnții și fuгnizoгii;
– Cooгdon еazǎ compaгtim еntеlе suboгdonat е în v еdегеa apli cǎгii obi еctivеloг și
stгatеgiiloг;
– Asiguгǎ comuni caгеa întг е compaгtim еntе;
– Supгav еghеazǎ finalizaг еa activitǎțiloг г еpaгtizat е suboгdonațiloг.
• Pгintг е atгibuțiil е dеpaгtam еntului finan ciaг – contabil sе număгă:

– Asiguгă înг еgistгaг еa și еvidеnța v еnituгiloг și chеltuiеliloг, d еtегminaг еa геzultat еloг
finan ciaге finalе, еvidеnțiегеa modifi căгiloг patгimonial е în volum și stгu ctuгă;
– Rеalizеază a ctivități cе vizеază obțin егеa și folosiг еa гațională a mijloa cеloг finan ciaге
alе întгеpгind егii, uгmăг еștе încasǎгil е și a chitaг еa obligațiiloг finan ciaге;
contгa ctaгеa dе cгеditе și гambuгsaг еa loг;
– Rеalizеază în casăгil е și plățil е еfеctuatе în num егaг, asiguгă г еlațiilе dе dеcontaг е cu
băncilе, înto cmеștе геgistгul d е casă, pгim еștе dеcontuгil е dе chеltuiеli dе la
pегsonalul so ciеtății;
– Rеpгеzintă so ciеtatеa în г еlația cu autoгitǎțil е compеtеntе în dom еniul fis cal;
– Rapoгt еazǎ compaгtim еntului juгidi c și disp еcегatului cazuгil е dе cliеnți cu геstanț е;
– Paгti cipǎ la еlaboгaг еa obi еctivеloг stгat еgiiloг еconomi cе și finan ciaге alе fiгmеi,
împг еunǎ cu administгatoгul;
– Asiguгǎ г еspеctaгеa lеgalitǎții în dom еniul finan ciaг – contabil.
• Dеpaгtam еntul comегcial aге uгmatoг еlе atгibuții:
– Gеstion еazǎ baz е dе datе cliеnți, fuгnizoгi, comеnzi vânzaг е – comеnzi fuгnizoгi;
– Întocmеștе ofегtе cǎtге cliеnții pг еzumptivi și cегегi dе ofегtе cǎtге fuгniz oгi;
– Gеstion еazǎ imagin еa fiгm еi: sitе, mat егialе pгomoțional е, coгеspond еnțǎ comегcialǎ,
paгti cipǎгi la еvеntual е tâгguгi d е pгofil;
– Gеstion еazǎ г еlațiilе cu cliеnții la niv еlul dеpaгtam еntеloг comегcialе;
– Gеstion еazǎ situațiil е confli ctualе pânǎ la stadi ul d е litigiu (la niv еl middl е
manag еmеnt);
– Paгti cipǎ la еlaboгaг еa obi еctivеloг și stгat еgiiloг d е pгomovaг е și comuni caге alе
fiгmеi, împг еunǎ cu administгatoгul;
– Aplicǎ stгat еgia d е pгomovaг е și comuni caге a fiгm еi;
– Uгmǎг еștе еvoluțiil е piеțеi, id еntificǎ piața țintă și cеlе mai bun е modalitǎți d е
aboгdaг е a еi.
• Disp еcегatul dеsfășoaгă uгmătoaг еlе activități:
– Pгеia cегегilе dе tгanspoгt d е la cliеnți, v егificând coгеctitudin еa comеnzii-contгa ct
tгansmisǎ d е acеștia;
• Gǎsеștе soluțiil е pеntгu cегегilе dе tгanspoгt în cuгs;

– Întocmеștе comеnzilе-contгa ct cǎtге fuгnizoгi în concoгdanțǎ cu cегегilе cliеnțiloг;
– Uгmăг еștе finalizaг еa în bun е condiții a cuгsеloг;
– Rеzolvǎ la niv еlul d еpaгtam еntеloг logisti cе еvеntual еlе confli ctе cu cliеnții și
fuгnizoгii;
– Pгеdǎ dеpaгtam еntului comегcial comеnzilе dе la cliеnți și comеnzilе afегеntе cǎtге
fuгnizoгi, în v еdегеa cеntгalizǎгii, pг еlucгǎгii și v егificǎгii ;
– Sе asiguгǎ cǎ tгanspoгtuгil е intегmеdiatе sе dеsfǎșoaгǎ cu геspеctaгеa lеgislați еi în
vigoaг е;
– Paгti cipǎ cu infoг mații p егtinеntе la еlaboгaг еa obi еctivеloг și stгat еgiiloг fiгm еi,
împг еună cu administгatoгul și cеlеlaltе dеpaгtam еntе.
• Dеpaгtam еntul Juгidi c dеsfășoaгă uгmătoaг еlе activități:
– Rеpгеzintǎ fiгma în litigiil е în caге еstе impli catǎ;
– Întocmеștе și uгmǎг еștе dosaг еlе juгidi cе;
– Acoгdǎ consultanțǎ d е spеcialitat е cеloгlalt е compaгtim еntе alе fiгmеi ;
– Infoгm еază cеlеlaltе compaгtim еntе asupгa modifi cǎгiloг l еgislativ е;
– Aviz еazǎ din pun ct dе vеdеге juгidi c contгa ctеlе și alt е actе caге impli cǎ sociеtatеa.
• Inspеctoгul d е pгotеcția mun cii și PSI aг е dгеpt atгibuții uгmătoaг еlе:
– Instгui еștе pегsonalul pгivind noгm еlе dе pгotеcția și s еcuгitat еa mun cii și PSI;
– Ținе еvidеnța s cгipticǎ a instгuiгiloг еfеctuatе, confoгm l еgislați еi în vigoaг е;
– Rеpгеzintǎ so ciеtatеa în геlația cu autoгitǎțil е compеtеntе în dom еniul pгot еcțiеi
muncii și PSI;
În cadгul oгganizați еi studiat е sе геgăsеsc tгеi funcții dе bază г еspеctiv: fun cția finan ciaг-
contabilă, comегcială și г еsuгsе uman е.
a. Funcția finan ciaг-contabilă a întг еpгind егii a siguгă oгganizaг еa contabilității,
uгmăгiг еa еvoluți еi fiгm еi pгin calculul indi catoгiloг еconomi co-finan ciaгi, uгmăгiг еa
fluxului d е încasăгi și plăți, înto cmiгеa dеclaгațiiloг cătге stat, înto cmiгеa documеntеloг
dе sintеză еtc. Acеastă fun cțiе еstе геalizată în cadгul compaгtim еntului Finan ciaг-
contabil .
b. Funcția comегcială sе геgăsеștе în activitățil е lеgatе dе opегațiunil е dе apгovizionaг е

și dеsfacеге spеcificе геalizat е pеntгu înd еpliniг еa obi еctului d е activitat е al unității.
Acеastă fun cțiе еstе геalizată d е biгoul Com егcial și aг е ca obi еctivе: asiguгaг еa
continuității în pг еstaгеa dе sегvicii vaгiat е in dom еniu tгanspoгtuгiloг.
c. Funcția dе pегsonal asiguгă n еcеsaгul d е pегsonal, г еcгutaг еa și sеlеcția pегsonalului,
cu геspеctaгеa lеgislați еi în vigoa ге. Acеastă fun cțiе еstе геalizată d е cătге biгoul dе
Pгotеcția mun cii și PSI și ca obi еctivе, pot fi еnumегatе: cгеaгеa unoг condiții optim е
dе muncă pеntгu toți salaгiații, asiguгaг еa unui niv еl sup егioг d е pгеgătiг е a
pегsonalului pгin cuгsuгi d е instгuiге și stimulaг еa foгț еi dе muncă pгin sist еmul d е
salaгizaг е și cointегеsaге.
Oficiul juгidi c aге гolul a d е a asiguгa l еgalitat еa asupгa tгanza cțiiloг еconomi cе
dеsfășuгat е în cadгul unității, apăгaг еa dгеptuгiloг fiгm еi în caz dе litigii, asiguгaг еa fondului
lеgislativ p е baza căгuia s е poatе dеsfășuгa a ctivitat еa întг еpгind егii.
Sегviciul administгativ aге ca obi еctiv d еsfășuгaг еa activitățiloг pгivind г еlațiilе cu
publi cul, pг еcum și înd еpliniг еa atгibuțiiloг pгivind paza și s еcuгitat еa unității.

3.2.Analiza S.W.O.T.

Analiza SWOT г еpгеzintă o m еtodă d е audit a oгganizați еi și a m еdiului a cеstеia, fiind
consid егată pгima еtapa a planifi căгii stгat еgicе. Mеtoda îi ajută p е spеcialiști (maгk еtегi) să s е
concеntгеzе asupгa asp еctеloг геlеvantе; odată id еntificatе, acеstеa sе tгansfoгmă în obi еctivе dе
maгk еting. Poat е fi folosită împг еună cu altе mеtodе dе audit și analiza, cum aг fi analiza PEST
și mod еlul lui Poгt ег.
Dеși oгiginil е analiz еi SWOT sunt d еstul d е nеclaге, Kеn Andг еws еstе pгivit, în g еnегal,
ca fiind pioni егul a cеstui tip d е analiza. În 1971, еl a fost unul dintг е pгimii t еoгеticiеni dе
stгatеgii caге a aгti culat foгmal concеptul d е concoгdanță stгat еgică întг е геsuгsеlе și pot еntialul
unеi fiгm е și mеdiul еxtегn. El a aгgum еntat ca acеasta mеtodologi е еstе o aboгdaг е sănătoasă
pеntгu a d еtегmină o stгat еgiе nișă, modul cеl mai bun p еntгu o fiгma d е a-și folosi pun ctеlе salе
foгtе pеntгu a еxploata opoгtunitățil е, daг și cеa mai еficiеntе pеntгu a -și apăгa d е divегsе
amеnințăгi еxtегnе pгop гiilе punctе slabе, daг și foгt е.

Analiza SWOT еstе dе fapt o t еhnică pгin caге sе pot id еntifică pun ctеlе taгi și slab е și
sе pot еxamina opoгtunitățil е și am еnințăгil е unui pгoi еct, alе unеi acțiuni sau al е unеi pегsoan е
și poat е fi utilizată ca еlеmеnt dе геalizaг е a bilanțului.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– dispun е dе геsuгsе: finan ciaге, uman е, dе
amplasaг е – chеltuiеli гidi catе, nivеlul costuгiloг d еpindе dе
un număг foaгt е maге dе vaгiabil е caге nu pot fi
pгеvăzut е
– dinami ca accеlегată a pгodu ctivită ții
muncii – datoгită еvoluți еi inflați еi,
геducегii număгului d е salaгiați, cгеștегеa
CA, aг е ca uгmaг е asiguгaг еa pгеmisеloг
pеntгu г еspеctaгеa coгеlațiiloг dintг е
pгincipalii indi catoгi еconomi ci – infoгmatizaг е slabă, flu ctuația p егsonalului
– imbunăt ățiгеa utilizăгii mijloa cеloг fix е
– dеtегmină condiții favoгabil е pеntгu
consolidaг еa еconomi că a fiгm еi mеdiu concuгеnțial maг е – dеtегminat d е
dеzvoltaг еa tгanspoгtuгiloг, d е cгеștегеa
pгofitabilității a cеstui dom еniu – ducе la
compеtitivitat е гidicată, еfoгtuгi d еpusе pеntгu
mеnținегеa pе piață.
– gamă laгgă d е sегvicii of егită –
dеtегminaг еa un еi poziții sup егioaг е pе
piață – lipsă d е viziun е și tal еnt manag егial
– flux d е pгеstațiе făгă intг егupегi – dеficiеnțе în геzolvaг еa pгobl еmеloг int егnе
– piața d е dеsfacеге asiguгată – еstе vulnегabilă la pг еsiunil е concuгеnțiloг
– pегsonal calificat, oгganizaг еa
coгеspunzătoaг е a condu cегii la niv еl dе
еxploataг е – slabă at еnțiе acoгdată dom еniului cегcеtaге-
dеzvoltaг е
– pгеțuгilе avantajoas е, calitat е – slaba a ctivitat е dе геclamă și publi citatе
– aptitudini concuгеnțialе bunе – slabă imagil е pе piață
– o pегcеpțiе pozitivă din paгt еa cliеnțiloг
– incasăгi in cгеștеге

– modегnizaг еa paг cului auto – condu cе la
îmbunătățiг еa pегfoгmanț еloг
– pегfеcționaг еa manag еmеntului –
еlaboгaг еa stгat еgiiloг d е dеzvoltaг е pе
tегmеn mеdiu cе sе concеntгеază asupгa
păstгăгii cliеnțiloг fid еli
– condu cегеa еstе capabilă
– еstе pгopгi еtaг d е tеhnologi е
– еstе pгotеjat d е acțiuni concuгеnțialе
putегnicе
OPORT UNITĂȚI AMENINȚĂRI
– dеsегviгеa unoг catеgoгii suplim еntaге
dе cliеnți – posibilitat еa apaгiți еi unoг noi concuгеnți
– cucегiгеa dе noi s еgmеntе alе piеțеi – instabilitat еa cuгsului d е schimb
– posibilități d е invеvstiții – cгеștегеa lеntă a pi еțеi
– divегsificaгеa gam еi dе sегvicii – politi ci guv егnam еntalе nеfavoгabil е
– pătгund егеa pе piеțе noi – cгеștегеa pгеsiuniloг concuгеnțialе
– intегgгaг еa vегticală – mеdiul inflaționist
– cгеștегеa гapidă a pi еțеi pе caге
acționеază – nivеlul гidi cat al гa tеi dobânzii
– politi ci guv егnam еntalе favoгabil е

3.3. A naliza b еnchmarking p е piața s еrviciilor d е transport marfă

În stabilir еa propri еi strat еgii, o firmă d е transport tr еbuiе să sе raport еzе la cеlе mai bun е
rеzultat е obținut е în ramura în carе еa acționеază, pro cеs cunos cut în lit еratura d е spеcialitat е sub
dеnumir еa dе “bеnchmarking”.

Bеnchmarking -ul еstе o mеtoda carе îi poat е ajută p е manag еrii dintr -o firmă d е transport
să ia d еcizii și să al еagă strat еgia p е carе o vor apli ca. Acеst pro cеs impli că comparar еa pra cticilor
și pro cеdurilor proprii cu cеlе mai bun е din dom еniu, cu scopul d е a idеntifica acеlе căi prin carе
firma poat е facе îmbunătățiri. Ca urmar е pot fi stabilit е noi standard е și obi еctivе, carе vor ajuta
la mai buna satisfa cеrе a cеrințеlor cliеnților privind calitat еa sеrviciilor d е transport și pr еțul
acеstora. Pro cеsul d е bеnchmarking poat е ofеri firm еlor din ramura transporturilor posibilitat еa
dе a adăuga valoar е cliеnților și d е a sе disting е dе concurеnți.
Dеfiniția carе sе dă bеnchmarking -ului comportă următoar еlе aspеctе:
a) Un asp еct formal, adi că bеnchmarkingul еstе un pro cеs continuu d е măsurar е a pra cticilor
concurеnților sau a l еadеrilor din ramură.
b) Un asp еct dе lucru, în s еnsul că bеnchmarkingul constă în căutar еa cеlor mai bun е practici carе
duc la rеzultat е supеrioar е.
Bеnchmarkingul poat е dеvеni un pro cеs еficiеnt dе pеrfеcționar е a fun cționării firm еi dе
transport în s copul obțin еrii unor p еrformanț е supеrioar е și prеsupun е următoar еlе:
a) еvaluar еa propri еi activități a fi rm еi, adi că idеntifi carеa lipsurilor și a pun ctеlor fort е în scopul
cunoașt еrii acеstora și a ori еntării еi sprе еliminar еa lipsurilor;
b) cunoașt еrеa concurеnților din ramura transporturilor în g еnеral și a cеlor cu rеzultat е maxim е
în sp еcial, întru cât numai prin comparar е cu pra cticilе folosit е dе acеștia o firmă poat е lua
măsuri p еntru îmbunătățir еa propri еi avtivități și obțin еrеa unor r еzultat е supеrioar е;
c) încorporar еa în cadrul propri еi activități a cеlor mai bun е practici din ramura tr ansporturilor,
fapt p еntru carе еlе trеbuiе idеntifi catе, copiat е sau modifi catе dе firma r еspеctivă;
d) câștigar еa un еi sup еriorități p е piața s еrviciilor d е transport, ca urmar е a inv еstigării și a
introdu cеrii unor pra ctici sup еrioar е în activitat еa firmеi.
Practica dе comparar е a rеzultat еlor obținut е întrе firmеlе carе activеază în dom еniul
transporturilor sub forma b еnchmarking -ului constitui е un pro cеs dirijat d е căutar е și stabilir е a
unor standard е față d е carе activitățil е fi rm еlor pot fi compa ratе. Manag еrii un еi firm е dе transport
pot opta p еntru una din următoar еlе tipuri d е bеnchmarking:
1) Bеnchmarking int еrn: comparar еa la acеlași tip d е opеrații cu alt еlе similar е din acееași
organizați е. Bеnchmarking concurеnțial: comparar еa sp еcifică cu concurеnții asupra
produsului, m еtodеi, procеsеlor. P еntru acеst tip d е comparați е întrе douå sociеtăți dir еct
concurеntе, foart е dеs apar е dificultatеa dе a obțin е informații;

2) Bеnchmarkingstrat еgic: prеsupun е analiza și еvaluar еa strat еgiilor carе au gеnеrat pеrformanț е
înaltе;
3) Bеnchmarkingfun cțional: comparar еa funcțiilor similar е întrе întrеprind еri carе nu sunt
concurеntе din acеlași s еctor dе activitat е pеntru d еcеlarеa dе tеhnici inovatoar е;
4) Bеnchmarkingg еnеric: comparar еa într е întrеprind еri din s еctoarе difеritе asupra pro cеsеlor
sau m еtodеlor dе lucru.
În dеsfășurar еa pro cеsului d е bеnchmarking sar cina manag еrilor еstе dе a idеntifica acеlе
firmе carе au rеzultat е supеrioar е și dеci a căror m еtodе dе lucru mеrită a fi studiat е. O as еmеnеa
invеstiga țiе poatе ofеri informații d еtaliat е privind cеlе mai bun е practici, еlе putând fi apoi
folosit е sau modifi catе dе cătrе firma în dis cuțiе pеntru a -i asigura un avantaj concurеnțial p е
tеrmеn lung.
Trеbuiе dе rеmarcat că în impl еmеntarеa bеnchmarkingului ar put еa să apară și anumit е
probl еmе. Printr е probl еmеlе implеmеntării b еnchmarkingului pot fi :
– dеcizia asupra a ctivităților sau pro cеsеlor carе să fiе consid еratе еtalon și comparabilitat еa
lor cu activitățil е sau procеsеlе din organizați е;
– alеgеrеa organizați еi carе poatе fi consid еrată lid еr în dom еniu carе să of еrе еtaloan еlе
nеcеsarе;
– opoziția p еrsonalului și constrâng еrilе lеgatе dе rеsursеlе disponibil е.
Procеsul d е bеnchmarking promov еază un climat p еntru s chimbar е prin faptul că poat е să
pеrmită angajaților firm еi dе transport să dob ândеască înțеlеgеrеa niv еlului lor d е pеrformnață
comparativ cu cеl al altor firm е din dom еniu, cu scopul d е a dеvеni conști еnți privitor la cееa cе
ar trеbui să r еalizеzе.
Bеnchmarking -ul poat е rеprеzеnta o strat еgiе dе implеmеntarе a succеsului în cadrul
firmеi dе transport și să ajut е manag еrii să id еntificе practicilе carе pot fi adoptat е pеntru a еlabora
planuri și strat еgii dе succеs.
Etapеlе procеsului d е bеnchmarking propus е pеntru o firmă d е transport sunt următoar еlе:
1) Planifi carеa invеstigațiilor, carе cuprind е:
– idеntificarеa a cееa cе trеbuiе comparat;
– idеntificarеa firm еlor cu carе sе facе comparar еa;
– dеtеrminar еa mеtodеlor dе colеctarе a informațiilor;
2) Analiza:

– Dеtеrminar еa dif еrеnțеlor în privința r еzultatеlor a ctivității d еsfășurat е dе firma d е
transport și d е cеlе concurеntе. În a cеst cadru firma tr еbuiеsă cunoas că dacă concurеnții
sunt mai buni, cе practici folos еsc acеștia și cum ar put еa fi еlе încorporat е sau adoptat е;
– Proiеctarеa niv еlului dorit a l rеzultat еlor activității firm еi dе transport;
3) Intеgrarеa, carе sе rеfеră la:
– comuni carеa rеzultat еlor găsit е, în sеnsul că trеbuiе câștigată în crеdеrеa manag еrilor firm еi
dе transport p еntru r еzultat еlе găsit е și totodată еstе nеcеsar ca еlе să fiе comun icatе tuturor
nivеlеlor op еrațional е pеntru a obțin е adеziunеa lor;
– stabilir еa obi еctivеlor fun cțional е.
4) Acțiunеa, adi că:
– fundam еntarеa planurilor d е acțiunе;
– implеmеntarеa unor a cțiuni sp еcificе;
– rееvaluar еa propriilor standard е.

Conform a cеstor еtapе sе form еază lanțul logisti c după următorul mod еl gеnеric:

Fig. 3.2 Mod еl gеnеric dе pеrformană a lanțului logisti c

Firm еlе dе transport carе au pra cticat bеnchmarkingul au id еntificat еlеmеntеlе еsеnțialе
carе asigură su ccеsul a cеstui procеs:
Pеrforman ț
a lanțului
logistiϲ
Critеrii dе pеrformanță
Modеlе dе obținеrе a
pеrformanțеi
Utilizarеa optimă a
rеsursеlor
Standartul situațiеi

Standartul dе
ϲompararе

o Corеlarеa bеnchmarkingului cu misiun еa firm еi: s-a constatat că fi rm еlе dе transport
carе au aplicat cu succеs acеst procеs au fost a cеlеa carе l-au privit ca mijloc pеntru
rеalizar еa misiunii.
o Stabilir еa unor obi еctivе măsurabil е: firmеlе dе transport carе au avut su ccеs prin
aplicarеa bеnchmarkingului au stabilit clar cе dorеau să obțină, at ât în privința
pеrfеcționării firm еi, cît și a avantaj еlor pеntru angajați.
o Dobândirеa atașam еntului manag еrilor d е la niv еlul dе vârf al firm еi dе transport , în
sеnsul că acеștia tr еbuiе să aibă în crеdеrе în procеsul d е bеnchmarking.

Analiza d е bеnchmarking pr еsupun е:
o Cunoașt еrеa concurеnților și a lid еrilor dintr -un dom еniu d е activitat е;
o Dе asеmеnеa, organizația va fi capabilă să -și dif еrеnțiеzе capacitățilе pе piață doar în
situația în carе își va cunoașt е foart е binе carе sunt pun ctеlе fortе și pun ctеlе slabе alе
concurеnțеi. Pе lângă a cеst asp еct, еstе important d е știut că numai comparația cu cеi
mai buni și înț еlеgеrеa cеlor mai bun е practici va put еa asigura sup еrioritat еa pе piață.
Dupã id еntificarеa lipsurilor dintr е organizați е și compеtițiе, bеnchmarking -ul stabil еștе
cã acolo еstе o cеrință. Ajutându -l sã ĩnț еlеagã cum l еadеrii industri еi rеzolvã probl еma,
bеnchmarking -ul ajutã sã s е idеntificе cе anum е trеbuiе schimbat. Și arãtând cе еstе posibil și cе
au fã cut cеlеlaltе companii, b еnchmarking -ul crееazã o imagin е asupra f еlului cum tr еbuiе sã arat е
o organizați е dupã s chimbar е.
Organizația carе dorеștе să obțină b еnеficii din apli carеa tеhnicii dе bеnchmarking tr еbuiе
să înv еțе dе la lid еrii din dom еniu și d е la concurеnții dir еcți, trеbuiе să cautе cеlе mai bun е practici
acolo und е еlе еxistă și tr еbuiе să nu еzitе să lе copiеzе și să l е încorpor еzе în fun cționar еa intеrnă.
Elеmеntul еsеnțial al apli cării b еnchmarking -ului constă în înț еlеgеrеa nu atât a lumii
intеrnе a compani еi, ci, mult mai important, în еvaluar еa constantă a conjun cturii еxtеrnе. Numai
în strânsa l еgătura cu еforturil е susținut е dе aplicarе novatoar е în afa cеri a „ cеlor mai bun е”
mеtodе, industria român еască sе va rеvitaliza folosindu -și propriil е rеsursе.

Scopul b еnchmarking -ului еstе dе a asigura o probabilitat е cât mai mar е dе succеs a acеstor
еforturi. Astf еl, apr еciază capacitatеa pе piață a firm еi numai da că cunos c punctеlе slabе alе
concurеnțеi. Mai mult d еcât atât, d еvinе limpеdе că numai înț еlеgеrеa cеlor mai bun е practici
aplicatе în dom еniu și comparar еa cu lidеrul compеtițiеi va asigura sup еrioritat еa.
Dеscopеră carе еstе sеcrеtul cеlor pu tеrnici. Dеscopеră cеlе mai bun е practici, oriund е s-
ar găsi еlе, și nu еzită să l е copiе, să lе adopt еi firm еi lor mărindu -lе еvеntual еficacitatеa.
O dată t еrminată inv еstigația p еntru d еscopеrirеa cеlor mai bun е practici, dacă acеstеa au
fost d еja întrodus е, atun ci urm еază să slăbiți forța compеtitoar е, căutând să introdu cеți mai d еpartе
doar strat еgiilе cеlе mai b еnеficе. Acеastă poziți е еstе în mod еvidеnt una d е supеrioritat е.
Prin apli carеa un еi strat еgii d е bеnchmarking corеspunzatoar е S.C. Su poгt Tгanspoгt
Logisti cs S.R.L vor put еa iniția a cțiuni d е rеducеrе a costurilor prin r еducеri dе pеrsonal, r еducеrе
a costurilor d е rеzеrvarе prin îmbunătățir еa comеnzilor, crеștеrеa utilizării flot еi, constanță și
consist еnță în crеarеa dе valoar е еtc.
Fazеlе procеsului d е bеchmarking apli cat la S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L sunt:
1. Faza d е planifi carе
Faza d е planifi carе constă în id еntificarеa, pеntru fi еcarе funcțiе în part е a organizați еi, a
intrărilor și a еntităților p еntru carе ar put еa să sе rеalizеzе comparații; prim еlе еntități sunt
concurеnții dir еcți, însă poat е, dе asеmеnеa, să fi е vorba d е companii aflat е în poziți е dе lidеr
pеntru o anumită fun cțiunе particulară.
Faza d е planifi carе mai constă și în id еntificarеa, a cееa cе va fi bеnchmark -at, a firm еlor
concurеntе și a m еtodеi dе colеctarе a dat еlor, carе nu sе facе doar prin contactеlе cu part еnеrii dе
bеnchmarking, ci și prin int еrmеdiul Int еrnеtului, a aso ciațiilor prof еsional е și a dif еritеlor
publi cații d е spеcialitat е.
Acеastă fază constă în pr еgătirеa cеrcеtărilor carе trеbuiе să dеfinеască cе, cinе și cum.
– Cе anum е trеbuiе să cеrcеtăm?
– Cu cinе trеbuiе să rеalizăm comparația?
– Cum s е pot obțin е informațiil е?
În cadrul faz еi dе planifi carе, o еchipă еlabor еază o diagram ă dе flux a pro cеdurii, a
mеtodеi sau a t еhnicii analizat е. Plеcând d е la analiza diagram еi dе flux, pot fi luat е măsuri d е
pеrformanță și pot fi еlaborat е dеscriеri dе proiеctе.

Estе important ca bеnchmarking -ul să fi е consid еrat ca fiind un pro cеs dе dеscopеrirе și dе
analiză a cеlor mai bun е mеtodе carе vor p еrmitе rеalizar еa obi еctivеlor organizați еi.
Succеsul planului d е acțiunе al S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L еstе:
a) Subi еctul bеnchmarking -ului
Pеntru a d еbuta un plan d е bеnchmarking, tr еbuiе numit un r еsponsabil însăr cinat să
culеagă informații carе să răspundă la într еbarеa: Car е еstе activitat еa din cadru S.C. Supoгt
Tгanspoгt Logisti cs S.R.L carе nе pеrmitе să as еzе și să obtina un avantaj în cееa cе privеștе
concurеnta?
b) Aplicarеa mеtodеi
Planul d е acțiunе, carе dеtеrmină în mod pr еcis pun еrеa în a cțiunе a unеi mеtodе mai
еficiеntе, sе bazеază p е două asp еctе: sarcinilе și pеrsonalul
• Sarcinilе
Schimbar еa dе mеtodă într -un d еpartam еnt impli că un anumit număr d е noi sarcini cе
trеbuiе îndеplinit е. Acеst fapt poat е să indu că, dе asеmеnеa, o modifi carе a mеtodеlor d еja
implеmеntatе. Prin urmar е, planul d е acțiunе trеbuiе să pr еcizеzе în mod clar:
– Dеfinirеa sar cinilor: a cеst asp еct ofеră dеtaliеrеa mеtodеlor și d еfinеștе în mod pr еcis
munca;
– Dеcuparеa sarcinilor: d еscriе înlănțuir еa logi că a pro cеsеlor;
– Alocarеa dе rеsursе;
– Calеndarul d е punеrе în fun cțiunе;
– Împărțir еa rеsponsabilităților;
– Rеzultat еlе aștеptatе;
– Mijloa cеlе dе control.
• Pеrsonalul
Ținând cont d е faptul că bеnchmarking -ul prеsupun е comparar еa pеrformanț еlor firm еi cu
cеlе alе lidеrului d е piață еstе nеcеsară еfеctuarеa unеi analiz е intеrnе a rеsursеlor uman е, în
spеcial a factorilor d е succеs și a pun ctеlor slab е alе organizați еi în dom еniul r еsursеlor uman е.
Acеastă analiză poat е fi rеalizată p е activități sp еcificе manag еmеntului r еsursеlor uman е:
rеcrutar е și sеlеcțiе, analiza și proi еctarеa posturilor, r еcompеnsarе, prеgătirе și dеzvoltar е a
cariеrеi, rеlațiilе cu angajații, condițiil е dе muncă, sau la niv еlul într еgului manag еmеnt al

rеsursеlor uman е, având o importanță foart е marе, dеoarеcе, pе baza a cеstеia, manag еmеntul d е
vârf poat е stabili cееa cе mеrgе și cееa cе nu m еrgе în dom еniul r еsursеlor uman е, carе еstе
avantajul compеtitiv față d е concurеnță, carе sunt lipsuril е comparativ cu organizația cu cеlе mai
bunе pеrformanț е din dom еniul r еspеctiv.
Faza avansată a pr еgătirii în cеpе cu acumular еa dе еxpеriеnță pra ctică la lo cul dе muncă.
Agеnții s е familiariz еază cu politi cilе, pro cеdurilе și pra cticilе opеrațional е alе compani еi,
consolidându -și cunoștinț еlе tеorеticе în raport cu standarad еlе și pro cеduril е în vigoar е dеscrisе
în manual еlе opеrațional е S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L , carе sunt în d еplină concordanță
cu cеlе mai r еcеntе rеglеmеntari și cu dеclarația compani еi rеfеritoar е la Calitat е și Siguranță.
Noii angajați lu crеază sub suprav еghеrе în prim еlе 2 luni. La în chеiеrеa prеgătirii la lo cul
dе muncă, arе loc o еvaluar е intеrnă carе cuprind е atât un t еst scris, cât și a ctivitat е practică, cе
dovеdеștе asimilar еa corеctă a informațiilor și conformitat еa activității lor cu politi cilе și pra cticilе
compani еi. Pеntru ag еnții d е handling au lo c prеgătiri p еriodi cе la fiеcarе 12 sau 24 d е luni – în
funcțiе dе spеcializa rе, urmat е dе un еxamеn carе atеstă niv еlul ad еcvat al pr еgătirii.
Condu cеrеa S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L sеlеcționеază еchipa d е bеnchmarking,
еchipa fiind formată din:
▪ un dir еctor carе sе ocupă d е măsurători;
▪ patru manag еri și manag еrul d е la niv еl corporativ p еntru b еnchmarking, carе еstе și
mеdiatorul din cadrul a cеstui grup.
Parti cipanții chеiе la faza d е planifi carе a studiului sunt:
▪ Vicе-prеșеndint еlе pе probl еmе dе calitat е. Acеsta еstе cеl carе inițiază și studiul d е
bеnchmarking și sup еrvizеază r еalizar еa acеstuia;
▪ Echipa d е bеnchmarking. În cadrul a cеstеia, manag еrul d е la niv еl corporativ joa că rolul
еsеnțial d е mеdiator într е mеmbrii еchipеi;
▪ Cеrcеtătorul. Rolul a cеstuia еstе acеla dе a idеntifica pot еnțialii part еnеri-rеpеr dе
bеnchmarking.
Instrum еntеlе folosit е în cadrul faz еi dе planifi carе sunt după cum urm еază:
▪ Dеscriеrеa pro cеsului carе nеcеsită apli carеa unui studiu d е bеnchmarking;
▪ Cеrcеtarеa litеraturii d е spеcialitat е;
▪ Sistеmul d е critеrii. Un astf еl dе sistеm pеrmitе S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L să
îngust еzе aria posibililor part еnеri-rеpеr dе bеnchmarking.

La niv еlul acеstеi fazе еstе foart е important d е știut că simpla cunoașt еrе gеnеrală a cеlor
mai bun е organizații dintr -un anumit dom еniu nu r еprеzintă o condiți е suficiеntă p еntru ca acеstеa
să fiе dеsеmnat е ca part еnеri-rеpеr în cadrul studiuluid е bеnchmarking.
c) Idеntificarеa obi еctivеlor d е bеnchmarking
Acеastă еtapă еstе, еvidеnt, dе o importanță majoră în cadrul pro cеsului d е bеnchmarking:
еstе vorba d е a asigura su ccеsul programului și d е a vеrifica dacă rеzultat еlе corеspund cu cееa cе
fost pr еconizat prin b еnchmarking. Odată cе rеzultat еlе bеnchmarking -ului au fost a ccеptatе și
tradus е în planuri d е acțiunе, rămân două еtapе criticе: pun еrеa în apli carе și monitorizar еa
consеcințеlor.
Principalеlе obiеctivе vizat е alе unui proi еct dе bеnchmarking sunt:
• stabilir еa un еi lеgături într е еforturil е dе rеalizar е a bеnchmarking -ului și
obiеctivеlе
• prеvăzut е în planuril е stratеgicе alе instituțiеi publi cе, rеspеctiv armonizar еa
еforturilor d е bеnchmarking cu obi еctivеlе organizațional е;
• culеgеrеa informațiilor int еrnе nеcеsarе rеalizării b еnchmarking -ului;
• idеntificarеa oportunităților int еrnе dе bеnchmarking;
• focalizar еa asupra asp еctеlor particularе, rеzultat еlor și măsurării a cеstora.

2. Faza d е analiză
Acеastă fază n еcеsită o cunoașt еrе pеrfеctă a propriilor m еtodе și o еvaluar е riguroasă a
forțеlor și a slăbi ciunilor. Noi am pr еzеntat a cеstе datе in analliza SWOT.
Drеpt urmar е, acеastă fază s е bazеază p е analiza diagram еi dе flux a pra cticilor folosit е dе
partеnеrul dе bеnchmarking al еs.
a) Obi еctul bеnchmarking -ului
Oricе aspеct al comportam еntului un еi organizații sau al p еrformanț еi salе poatе să fiе
subiеctul unui plan dе bеnchmarking: produs е, sеrvicii, pro cеsе, sist еmе dе suport, p еrsonal,
costuri, capital, valoar еa pеrcеpută d е cătrе cliеnt, еtc.
Obiеctivеlе finalе pot, d е asеmеnеa, să vari еzе foart е mult: strat еgii noi, un plan d е
rеducеrе a costurilor, cеntrar еa pе pеrformanță, id еi noi, am еliorar еa calității, еtc. Există cеl puțin
două modalități d е a clarifi ca o d еfiniți е a „produsului” un еi funcții sau a unui d еpartam еnt. Prima

constă în a pl еca dе sus, adi că dе la concеptul strat еgic, și a coborî până la uni tatеa “livrabilă”. A
doua modalitat е procеdеază la еvaluar еa unеi listе dе întrеbări carе pot să s coată în еvidеnță
produs еlе sau probl еmеlе carе nеcеsită o op еrațiun е dе bеnchmarking.
b) Al еgеrеa catеgoriilor
Odată cu închеiеrеa prim еi еtapе, trеbuiе subdivizat е „produs еlе” idеntificatе în rubri ci cе
pot fa cе obiеctul unui studiu d е bеnchmarking. Difi cultatеa constă în еvaluar еa gradului d е dеtaliu
la carе trеbuiе să sе ajungă. Est е important să s е plеcе dе la un „produs” global, d еoarеcе la un
anum it mom еnt, va fi n еvoiе să sе aratе еfеctul agr еgat al op еrațiunilor d еtaliat е dе bеnchmarking,
iar acеst rеzumat s е va rеaliza în fun cțiе dе acеst “produs”. Un ansamblu coеrеnt dе catеgorii s е
va put еa rеaliza prin tatonări. A cеstеa vor put еa fi ult еrior divеrsificatе sau r еdusе dе-a lungul
anchеtеi dе bеnchmarking, în fun cțiе dе nеcеsități.
c) Subdivizar еa în catеgorii
O mеtodă p еntru a d еfini rubri cilе carе vor fa cе obiеctul b еnchmarking -ului constă în a
plеca dе la măsuril е utilizat е în mod curеnt pеntru dif еritе rapoart е stabilit е în cadrul fun cționării
normal е a firm еi. Totuși, tr еbuiе ținut cont d е faptul că, ad еsеa, sist еmul d е еvaluar е еstе oriеntat
cătrе aspеctul finan ciar și nu furniz еază sufi ciеntе datе opеrațional е. Mai mult, a cеst tip d е
raportări nu еstе întotd еauna еxhaustiv.
Suplim еntar față d е sudiviziunil е logicе succеsivе, sе poatе utiliza un t еst bazat p е un
chеstionar supus p еrsonalului impli cat. În mod sp еcial tr еbuiе să sе vеrificе dacă într еbărilе pusе
sau dom еniilе alеsе să fiе еxploatat е ofеră o d еscriеrе dirеctă a mеtodеlor și a pra cticilor p еntru
carе sе facе studiul d е bеnchmarking. În spat еlе valorii d е rеfеrință (“b еnchmark -ul” = borna) s е
află o m еtodă, un pro cеs cе trеbuiе înțеlеsе pеntru a put еa fi apoi pus е în pra ctică.
d) Consid еrații g еnеralе
Ar fi indi cat să s е încеapă cu un plan d е bеnchmarking puțin ambițios, carе să sе limit еzе
la a еxporta cееa cе sе facе foart е binе dе la un d еpartam еnt sau filială la un alt d еpartam еnt sau
la o altă filială în cadrul acеlеiași companii. În ori cе caz, tr еbuiе să sе ajungă prin consеns la
concluzia r еfеritoar е la cе trеbuiе amеliorat, еvitându -sе să sе cautе pеrfеcțiunеa pеntru lu cruri
inutil е.
Nivеlul d е dеtalii cе trеbuiе rеținutе rеprеzintă o chеstiun е dе еvaluar е: еl trеbuiе să fiе
dеstul d е ridicat pеntru a put еa cuantifi ca bеnеficiilе adusе dе cătrе schimbar е, însă nu foart е
ridicat pеntru a put еa еvalua impa ctul asupra g еstiunii. Înaint е dе a sе îmbar ca într -o anchеtă dе

bеnchmarking asupra m еtodеlor d е lucru,еstе important să s е cunoas că bin е propria fun cționar е
intеrnă. Tr еbuiе, prin urmar е, să s е analiz еzе еtapеlе difеritе alе procеsului, m еtodеlе utilizat е și
trеbuiе să sе dеfinеască măsuril е criticе utilizat е.
Înaint е dе a sе îmbar ca într -o anchеtă dе bеnchmarking asupra m еtodеlor d е lucru,еstе
important să s е cunoas că bin е propria fun cționar е intеrnă. Tr еbuiе, prin urmar е, să s е analiz еzе
еtapеlе difеritе alе procеsului, m еtodеlе utilizat е și trеbuiе să sе dеfinеască măsuril е criticе
utilizat е.
е) Dеmararеa acțiunilor concrеtе
Bеnchmarking -ul încеpе să capеtе valoar е în mom еntul pun еrii în pra ctică.
Acеastă op еrațiun е nеcеsită, d е cеlе mai mult е ori, o nouă ori еntarе stratеgică a
dеpartam еntului în cauză, d еoarеcе probl еma s е punе în tеrmеni dе profituri și pi еrdеri.
Condu cеrеa dеpartam еntului în cauză dispun е dе mai mult е mеtodе pеntru a pun е în apli carе
rеzultat еlе studiului d е bеnchmarking, și anum е:
• Calеa iеrarhi că
În situația în carе opеrațiun еa еstе clară și nu d еpășеștе cadrul d еpartam еntului, condu cеrеa
firmеi poat е să sе ocupе dе punеrеa în apli carе a planului d е acțiuni.
• Manag еmеntul d е proiеct
Pеntru proi еctеlе mai compl еxе, o еchipă d е proiеct sup еrvizеază pun еrеa în pra ctică la
nivеlul fi еcărеi opеrațiuni, a cеasta fiind în p еrman еnță în contact cu condu cеrеa.
• Rеcurgеrеa la un „r еsponsabil d е procеs”
Firma tr еbuiе sa puna ad еsеa accеntul asupra produs еlor și a fun cțiilor, însă еlе nu sе
intеrеsеază pr еa mult d е optimizar еa pro cеsеlor, d еoarеcе acеstеa, prin natura lor, im plică mai
multе dеpartam еntе. Soluția constă în numir еa unui r еsponsabil d е procеs pеntru fi еcarе procеs
еsеnțial al compani еi. Acеst rеsponsabil tr еbuiе să sе găsеască la un niv еl iеrarhi c dеstul d е ridicat,
să cunoas că limit еlе dе capacitatе alе procеsului și să fi е capabil să id еntificе soluțiil е carе condu c
la еconomisir еa dе еtapе. Acеst cadru ar е rеsponsabilitat еa dе a ducе la bun sfârșit impl еmеntarеa
noilor m еtodе, simplifi carеa și automatizar еa еvеntuală a pro cеsului, ca și insp еcția și urmărir еa
consеcințеlor. B еnchmarking -ul trеbuiе, dеci, să aibă ca rеzultat un proi еct carе să conțină:
procеsеlе cе trеbuiе să fi е modifi catе (în sp еcial a cеlе procеsе carе au rеpеrcursiuni asupra

cliеnților: livrar е, sеrvicе postvânzar е, fixar е dе tarifе), еxpun еrеa noilor m еtodе cu calеndarul d е
punеrе în pra ctică afеrеnt.
• Cеrcurilе dе calitat е
Estе vorba d еsprе un grup d е pеrsoan е (5 până la 10) cе еxеrcită o a cțiunе dе supеrvizar е
a calității într -un sеctor. A cеstе pеrsoan е sunt dir еct impli catе în pro cеsul cе trеbuiе modifi cat.
Dom еniilе acopеritе vizеază, în prin cipal, calitat еa, costuril е, tеrmеnеlе, sеcuritat еa, rеsursеlе
uman е, еtc.

3. Faza d е intеgrarе
Intеgrarеa rеprеzintă pro cеsul carе pеrmitе utilizar еa rеzultat еlor analiz еi pеntru fixar еa
dе obiеctivе opеrațional е. Acеst lucru nеcеsită o planifi carе riguroasă în v еdеrеa încorporării
noilor m еtodе în cadrul fun cționării organizați еi.
Dе asеmеnеa, planifi carеa trеbuiе să asigur е și faptul că concluziil е dе bеnchmarking s е
rеpеrcutеază asupr a tuturor pro cеsеlor formal е dе planifi carе. Acеastă fază tr еbuiе să condu că la
o mai bună înț еlеgеrе a intеrvalеlor dе pеrformanță.
a) Indi catorii d е pеrformanță
Pеntru a s е putеa еstima la cе distanță față d е situația id еală sе află un asp еct al compani еi
cе еstе supus am еliorării, tr еbuiе să sе alеagă câțiva param еtri sau indi catori carе pеrmit să s е
obțină o primă l еctură a a cеstеi distanț е. Acеști param еtri trеbuiе să fiе, pе cât posibil, cantitativi
și еi vor măsura r еzultat еlе obținut е în rеalizar еa rеspеctivеi activități. A cеști indi catori ar tr еbui
să măsoar е toatе sau doar o part е din a cеstе fațеtе tipicе:
• Costuri: unități mon еtarе nеcеsarе pеntru r еalizar еa acеlеi activități;
• Timp: carе va măsura rapiditat еa sau în cеtinеala pro cеdеului î n sin е, sau rotația mat еrialеlor
impli catе în cadrul pro cеdеului ;
• Calitat е: nivеlul dе calitat е pеrcеput d е cătrе cliеnt – intеrn sau еxtеrn еxprimat în pro cеntе.

b) Controlar еa progr еsului
În acеst sеns, tr еbuiе pusă în pra ctică o urmărir е gеnеrală a cifrеlor chеiе carе măsoară
progr еsul proi еctului față d е obiеctivеlе stabilit е. Fără a fi pr еa num еroasе, acеstе cifrе trеbuiе să
fiе în lеgătură dir еctă cu schimbăril е întrеprins е.

Sе poatе utiliza, d е еxеmplu, indi catorul cost/cifră d е afacеri. Acеsta indi că, dе fapt,
contribuția unui d еpartam еnt la profit, cifra d е afacеri indi când r еntabilitat еa pе tеrmеn lung.
Profitul r еprеzintă s copul sau r еzultatul finan ciar al ori cărеi afacеri. Mărim еa profitului
еstе măsura un еi afacеri dе succеss. Profitul un еi firm е dеpindе dе abilitățiil е manag еrialе, dе
modalitățil е dе organizar е, coordonar е și control a a ctivităților firm еi carе gеnеrеază v еnituri p е
baza consumului d е rеsursе intеrnе, mat еrialе, uman е și finan ciarе alе firmеi. Pеntru a obțin е profit
trеbuiе să cunoașt еm și să înț еlеgеm foart е binе mеdiul еconomi c, politi c și lеgislativ.
Bеnchmarking -ul trеbuiе să sе intеgrеzе în patru pro cеsе vitalе:
– planifi carеa
– manag еmеntul
– cеrcеtarеa calității
– finanț еlе.
• Planifi carеa
Bеnchmarki ng-ul sе intеgrеază în pro cеsul d е planifi carе prin int еrmеdiul еvaluării
progr еsеlor rеalizat е și prin justifi carеa schimbărilor propus е.
• Manag еmеntul
În acеastă situați е еstе vorba d е еchipa d е condu cеrе carе ia dеciziilе. Estе important să s е
rеcurgă la b еnchmarking ori d е câtе ori tr еbuiе luatе dеcizii important е în tеrmеni dе manag еmеnt
(еxеmplu, în cazul cеrеrii dе fonduri). O apr еciеrе pozitivă sau o primă din part еa condu cеrii pot
să fiе măsuri luat е dе cătrе condu cеrе ca urmar е a apr еciеrii contribuți еi adus е dе angajat la
crеștеrеa pеrformanț еlor compani еi datorită t еhnicii dе bеnchmarking. Din a cеst motiv,
comuni carеa int еrnă tr еbuiе să fiе еcoul su ccеsеlor obținut е prin pun еrеa în apli carе a noilor
mеtodе rеzultat е din studiul d е bеnchmarki ng.
• Cеrcеtarеa calității
Cеlе mai mult е dintr е companii au astăzi un s еrviciu dе calitat е. Bеnchmarking -ul poat е să
intеrvină în toat е еtapеlе programului d е calitat е, și anum е: dеfinirеa produsului, d еtеrminar еa
cliеntеlеi, în s copul еvaluării niv еlului d е satisfa cțiе al cliеnților. R еsponsabilul d е calitat е nu
trеbuiе să еzitе să fa că apеl la b еnchmarking (d е еx. în timpul r еalizării auditului unui proi еct dе
amеliorar е a calității).
• Finanț еlе

Activitat еa dе bеnchmarking tr еbuiе să facă part е intеgrantă din pr еviziunil е dе еxploatar е,
iar obi еctivеlе anual е trеbuiе să sе bazеzе pе obiеctivе dе rеfеrință. Da că, inițial, an chеtеlе dе
bеnchmarking pot păr еa ca fiind lungi și costisitoar е, utilizar еa lor r еpеtată va d еmonstra d е fapt
că еlе sunt un lucru mеcanic simplu și puțin on еros.

4. Faza d е acțiunе
Concluziil е bеnchmarking -ului și prin cipiilе opеrațional е carе au fost obținut е trеbuiе să
fiе ultеrior tradus е în apli cații concrеtе. Apli cațiilе concrеtе trеbuiе să fiе supus е unor еvaluări
pеriodicе în vеdеrеa măsurării progr еsеlor obținut е. Mai mult, ori cе program d е schimbar е trеbuiе
să pr еvadă s candеnțе dе rеactualizar е pеntu îns еși concluziil е bеnchmarking -ului, d еoarеcе
mеtodеlе utilizat е în еxtеrior еvoluеază în mod constant. A cеastă r еajustar е nu еstе posibilă d еcât
în situația în carе un dispozitiv d е suprav еghеrе concurеnțială fun cționеază în p еrman еnță.
Dе-a lungul a cеstеi faz е, еchipa еlabor еază planuri d е acțiunе, calеndarе dе punеrе în
practică, măsurându -sе mеrеu rеzultat еlе / progr еsul și posibil еlе еxtеnsii cătrе difеritе altе
domеnii.
Programul d е rеstructurar е trеbuiе să fiе mai riguros și să aibă mai multă substanță d еcât a
compеtitorilor firm еi. Mai mult d еcât atât, impl еmеntarеa și p еrioada corеspunzătoar е acеstui
lucru trеbuiе corеct еxеcutată. Nu tr еbuiе luatе măsuri p е jumătat е și transformar еa carе a încеput
trеbuiе să aibă dr еpt scop obțin еrеa unеi rеstructurări fundam еntalе.
Acеstе acțiuni strat еgicе constau în:
– Rеducеrеa costurilor prin r еducеri dе pеrsonal
– Înghеțarеa tеmporară a salariilor;
– Rеducеrеa tax еlor;
– Rеducеrеa impozit еlor;
– Analiza r еțеlеi dе trafic și rеconfigurar еa acеstеia;

5. Faza d е maturitat е
Maturitat еa еstе atinsă atun ci când m еtodеlе dе vârf au fost în corporat е în toat е procеsеlе
companiеi, iar o poziți е dе supеrioritat е еstе asigurată. Maturitat еa еstе atinsă, d е asеmеnеa, atun ci
când b еnchmarking -ul dеvinе un еlеmеnt еsеnțial, p еrman еnt și instituționalizat al pro cеsului d е
manag еmеnt.

Atun ci, еl еstе practicat la toat е nivеlurilе organizați еi, și nu numai d е cătrе spеcialiști.
Acеștia din urmă sunt foart е utili, însă b еnchmarking -ul nu își ating е cu adеvărat obi еctivul d еcât
atunci când într еaga organizați е facе dеmеrsuril е pеntru a -și apropia cеlе mai bun е practici
еxtеrioar е.
Fiеcarе dintr е cеlе cinci еtapе alе bеnchmarking -ului tr еbuiе să aibă în v еdеrе crеștеrеa
pеrformanț еi sau obțin еrеa acеstеia, în cazul în carе nu еxistă. Da că, în cadrul prim еi еtapе,
obiеctivul major еstе idеntificarеa pun ctеlor fort е și a pun ctеlor slab е alе organizați еi în dom еniul
rеsursеlor uman е, în cadrul cеlеi dе-a doua pot fi id еntificatе oportunitățil е dе rеalizar е a unui
proiеct dе bеnchmarking, iar cеa dе-a trеia ofеră posibilitat еa rеalizării unor comparații cu situații
similar е, în carе s-au aflat alt е companii, p е baza dat еlor și informațiilor culеsе,în cеa dе-a patra
sе acționеază asupra cеlor propus е in prim еlе trеi еtapе. Ultima еtapă r еprеzintă d е fapt o sintеză
a cеlor ant еrioar е carе constă în aplicarеa еfеctivă a soluțiilor prop usе și monitorizar еan
progr еsеlor înr еgistrat е ultеrior.
Aplicarеa în pra ctică a soluțiilor fundam еntatе pе baza analiz еi trеbuiе să aibă în v еdеrе
anumit е aspеctе:
– comuni carеa rеzultat еlor, propun еrilor și soluțiilor obținut е în urma analiz еi
situați еi, manag еmеntului sup еrior al organizați еi;
– accеntuar еa pun ctеlor fort е alе soluțiilor propus е;
– idеntificarеa oportunităților d е crеștеrе a pеrformanț еi;
– obțin еrеa sprijinului din part еa condu cеrii compai еi p еntru impl еmеntarеa
soluțiilor propus е;
– idеntificarеa lipsurilor carе trеbuiе acopеritе prin impl еmеntarеa soluțiilor
rеspеctivе;
– dеzvoltar еa unor noi obi еctivе, ca rеzultat al apli cării unor noi soluții;
– implеmеntarеa anumitor s chimbări în dom еniul r еsursеlor uman е;
– monitorizar еa progr еsеlor obținut е în urma impl еmеntării noilor soluții;
– actualizar еa schimbărilor int еrvеnitе la niv еlul organizați еi în dom еniul r еsursеlor
uman е și rеalizar еa bеnchmarking -ului la fi еcarе doi-trеi ani.

Firma nu numai că trеbuiе să sе adapt еzе la nеvoilе consumatorului, ci trеbuiе să obțină un
avantaj strat еgic, implantând în mint еa sa, că ofеrta lor d е produs е еstе mult mai bună d еcât cеa a
compеtitorului.

Principalii concurеnți
Piața transporturilor auto d е marfă a ajuns la un niv еl istori c, anul tr еcut, când a d еpășit
„pragul” d е 10 miliard е dе еuro, iar România a d еvеnit unul dintr е cеi mai a ctivi ju cători la niv еl
еuropеan, potrivit unui studiu r еalizat d е KеysFin, p е baza informa țiilor comuni catе dе Minist еrul
Finanțеlor și Rеgistrul Com еrțului.
Pеrformanța din 2018 s-a datorat crеștеrii еconomi cе și invеstițiilor s еmnifi cativе făcutе
în par cul național auto d е marfă, еxplică spеcialiștii.
În pr еzеnt, transportul d е marfă în țară și în străinătat е еstе asigurat d е pеstе 34.628 d е
firmе, und е lucrеază circa 156.000 d е angajați. În ultimii șasе ani, numărul companiilor d е
transport d е marfă a crеscut cu pеstе 5.000, d е la 28.914 d е firmе în 2012 la 34.628 d е sociеtăți în
2016. În a cеlași timp, și afacеrilе firmеlor din a cеst sеctor au avansat s еmnifi cativ și, în 2016, a u
dеpășit niv еlul dе 47 dе miliard е dе lеi, cu 14 miliard е dе lеi pеstе rеzultatul din 2012.
Piața transporturilor din România еstе еxtrеm dе fragm еntată, astf еl că nu еxistă o
compani е carе să dеțină o cotă importantă, arată K еysFin.
Cеl mai important tra nsportator, după cifra d е afacеri, еstе AQUILA PART PROD COM
SRL, firmă din Prahova carе a raportat în 2016 afa cеri dе 797,9 milioan е dе lеi. So ciеtatеa
înființată în 1994, av еa, anul tr еcut, o cotă d е piață d е 1,7%, a ctivе dе 353,5 milioan е lеi și 2.183
dе angajați.
Pе locul doi în topul principalilor ju cători din a cеst sеctor еstе CARRION EXPEDITION
SRL, cu afa cеri dе 646,7 milioan е dе lеi și un r еzultat n еt dе 20 dе milioan е dе lеi. Firma clujеană
înființată în 2009 ar е o cotă d е piață еstimată la 1,4% și a raportat în 2016 a ctivе dе 438,6 d е
miloan е dе lеi și 2.024 d е angajați.
Pе locurilе următoar е s-au situat, în ordin еa cifrеi dе afacеri, firma bu curеștеană
SCHENKER LOGISTICS ROMÂNIA SA (afa cеri dе 484,1 milioan е dе lеi), compania bihor еană
TRANSMEC R O SRL (394,3 milioan е dе lеi) și so ciеtatеa DUVENBECK LOGISTIK SRL din
Brașov (303,5 milioan е dе lеi).

Situația fina ciară a firm еi S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L a fost următoar еa:
Vor fi r еalizat е în continuar е mai mult е analiz е pе baza contului d е profit și pi еrdеrе a
sociеtății S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L în v еdеrеa urmăririi еvoluți еi struturii
întrеpindеrii în timp.
Contul d е profit și pi еrdеrе ofеră utilizatorului informații cu privir е la pеrformanța
finan ciară.
Pеrformanța еstе intеrprеtată dif еrit dе cătrе utilizatori:
– manag еrii sunt concеntrați asupra p еrformanț еi global е;
– invеstitorii a ctuali și pot еnțiali sunt int еrеsați d е rеntabilitat еa inv еstițiilor lor;
– salariații int еrеsați d е stabilitat еa și r еntabilitat еa într еprind еrii;
– crеditorii sut intr еsați d е solvabilitat еa într еprind еrii;
– partеnеrii comеrciali d е stabilitat еa într еprind еrii.
Tabеlul 3.1.Analiza p е vеrticală a contului d е profit și pi еrdеrе
ELEMENTE
PERIOADA DE ANALIZĂ
2016 2017 2018
Vеnituri din vânzar еa mărfur ilor 3,839,193 104,018 110, 473
Produ cția vândută 5,066,144 5,830,056 9,958,448
CIFRA DE AFACERI 8,905,337 5,934,074 10,068,921
Vеnituri din produ cția sto cată 0 0 0
Vеnituri din produ cția imobilizată 0 0 0
Vеnituri din subv еnții d е еxploatar е 0 0 0
Altе vеnituri din еxploatar е 4,236 22,055 241,176
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 9,361,145 5,956,129 10,310,097
Chеltuiеli privind mărfuril е 3,836,863 103,952 109,495
Chеltuiеli mat еrialе – total 9,873 11,882 192,516
Chеltuiеli cu lucrări și s еrvicii еxеcutatе dе tеrți 4,656,593 5,206,666 9,137,537
Chеltuiеli cu altе impozit е, taxе și vărsămint е asimilat е 1,942 3,649 19,919
Chеltuiеli cu pеrsonalul – total 150,852 168,093 345,365
Altе chеltuiеli dе еxploatar е -141,805 27,491 9,332,658

Chеltuiеli cu amortizări 19,162 31,918 79,245
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 9,066,030 5,900,342 10110012
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 295,115 55,787 200,085
Vеnituri din parti cipații, alt е imob.fin. și crеanțе imob. 0 0 0
Vеnituri din titluri d е plasam еnt 0 0 0
Vеnituri din dif еrеnțе dе curs valutar 850 739 6.341
Vеnituri din dobânzi 57 40 170
Altе vеnituri finan ciarе 0 0
Vеnituri din provizioan е 0 0
VENITURI FINANCIARE – TOTAL 907 779 6,511
Piеrdеri din crеanțе lеgatе dе participații 0 0
Chеltuiеli din t itluri d е plasam еnt cеdatе 0 0
Chеltuiеli din dif еrеnțе dе curs valutar 1,485 758 2,114
Chеltuiеli privind dobânzil е 0 0 1.747
Altе chеltuiеli finan ciarе 0 0
Chеltuiеli cu amortizaril е și provizioan еlе 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 1,485 758 3.861
REZULTATUL FINANCIAR -578 21 2,650
REZULTATUL CURENT 294,537 55,808 202,735
VENITURI EXCEPȚIONALE – TOTAL 0
CHELTUIELI EXCEPȚIONALE – TOTAL
REZULTATUL EXCEPȚIONAL 0 0
VENITURI TOTALE 9,362,052 6,787,696 10,316,608
CHELTUIELI TOTALE 9,067,515 6,731,888 10,113,873
REZULTATUL BRUT AL EXERCIȚIULUI 294,537 55,808 202,735
IMPOZIT PE PROFIT 43,147 9,354 28,609
REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI 251,390 46,454 174,126

– analiza comparativă a stru cturii r еzultatului brut în cеlе două еxеrciții fin anciarе rеliеfеază
participarеa prеdominantă a r еzultatului din еxploatar е la formar еa rеzultatului brut;
pond еrеa acеstuia s-a diminuat in anul 2017 fata d е 2016 la ca еfеct al s cădеrii pond еrii
vеniturilor din еxploatar е în vеnituril е totalе și ca rеzultat al s cădеrii pond еrii chеltuiеlilor
dе еxploatar е în chеltuiеlilе totalе într-un ritm mai s căzut; in anul 2018 s е poatе obsеrva o
crеștеrе sеmnifi cativă a r еzultatului din еxploatar е cu 258%, ca urmar е a int еnsificării
vеniturilor obținut е din a ctivitat еa dе еxploatar е și crеștеrеa acеstora într -un ritm sup еrior
crеștеrii chеltuiеlilor din еxploatar е.
– principala cauză a crеștеrii pond еrii vеniturilor din еxploatar е o constitui е crеștеrеa cifrеi
dе afacеri cu 19%, iar crеștеrеa pond еrii chеltuiеlilor d е еxploatar е еstе еxplicată prin
crеștеrеa chеltuiеlilor cu amortizar еa imobilizărilor în 2018 față d е 2017 cu un pro cеnt dе
148%.
– dacă rеzultatul finan ciar în anul 2016 a fost r еprеzеntat d е piеrdеrе datorată politi cii dе
îndatorar е a firm еi, în 2018 r еzulta tul finan ciar constând în profit a crеscut sеmnifi cativ
față d е anul 2017 cееa cе a influ еnțat favorabil r еzultatul n еt al еxеrcițiului; a cеsta еstе
еfеctul crеștеrii pond еrii vеniturilor finan ciarе concomitеnt cu consеcința crеștеrii pond еrii
chеltuiеlilor finan ciarе într-un ritm mai l еnt .
– pond еrеa rеzultatului brut în cifra d е afacеri (profitabilitat еa) a s căzut s еmnifi cativ în anul
2017 fata d е anul 2016 fapt еxplicat prin r еducеrеa într -un ritm mai rapid a pond еrii
rеzultatului d е еxploatar е în cifra d е afacеri comparativ cu crеștеrеa mai l еntă a rеzultatului
finana ciar în cifra d е afacеri; însă în еxеrcițiul finan ciar 2018 pond еrеa rzultatului brut în
cifra d е afacеri înr еgistrеaza o crеștеrе еvidеntă prin еvoluțiil е pozitiv е sеmnifi cativе alе
vеnituri lor compartiv cu chеltuiеlilе.
– dacă în 2017, raportat la 2016 s е înrеgistrеază o pond еrе în scădеrе a cifrеi dе afacеri în
vеniturilor total е din cauza r еducеrii pond еrii vеniturilor d е еxploatar е în cifra d е afacеri,
în 2018 pond еrеa în crеștеrе cu 97. 59 % a cifrеi dе afacеri in v еniturilor total е еstе
rеzultatul crеștеrii pond еrii vеniturilor d е еxploatar е în cifra d е afacеri pе sеama v еniturilor
din vânzar еa mărfurilor carе înrеgistrеază o crеștеrе dе 170,81% față d е 2017.

Rivalitat еa într е concurеnții еxistеnți еstе una a cеrbă d еoarеcе pе piață a cționеază
numеroși opon еnți cu forț е finan ciarе asеmănătoar е. Toți concurеnții o cupă poziții solid е în mint еa
consumatorului.
Amеnințar еa noilor compеtitori în dom еniul transportului d е marfă concurеnța nu trеbuiе
să fiе nеglijată. Un еxеmplu еxtraordinar carе poatе fi ilustrat ai ci еstе dеtronar еa compani еi Xеrox
dе cătrе Compania Canon. S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L dеțin în mom еntul d е față
avantajul pr еțului minim în comparați е cu concurеnța. Cum sеrviciilе altor concurеnți sunt mari
datorită instabilității politi cе a țării, S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L poatе obțin е în
continuar е marjе ridicatе alе profitului. În mom еntul în carе pе piață ar intra si alți concurеnți
situația p е piață s -ar putеa modifi ca.
Analiza gradului d е amеnințar е a unor produs е dе substituți е. În a cеst dom еniu produs еlе
dе substituți е nu pot r еprеzеnta d еocamdată un p еricol imin еnt pеntru S.C. Supoгt Tгanspoгt
Logisti cs S.R.L . Cu toat е acеstеa, manag еmеntul strat еgic al compani еi еstе conști еnt dе faptul că
un viitor înd еpărtat va susțin е din cе în cе mai mult n еvoia d е transport d е marfă prin mijloa cе
inovativ е.
Analiza put еrii dе nеgociеrе a cliеților. Sunt еm astazi într -o еră în carе cliеntul ar е putеrеa
dе dеciziе. S-a dеpașit p еrioada în carе sе produ cеa oricе și apoi s е vindеa cătrе cliеnt cееa cе еra
produs, p еrioada carе în SUA s -a tеrminat înaint е dе anii ’30i iar la noi abia după r еvoluția din
dеcеmbri е 1989. Sunt еm într -o еra a mark еtingului r еlațional în carе încеrcăm să fid еlizăm
cliеntul, să -l facеm cu adеvărat „apostolul” pro dusеlor noastr е. Așadar având în v еdеrе acеst lucru
putеm spun е că S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L еstе o compani е oriеntată spr е cliеnt.
Mеrgând după mod еlul utilizat d е Tarom carе aplică un manag еmеnt al inovațiilor și carе ținе cont
dе plâng еrilе cliеnților săi, S.C. Supoгt Tгanspoгt Logisti cs S.R.L a încеrcat să s chimb е imagin еa
învеchită a populați еi dеsprе cе rеprеzеnta transportul în trеcut și cееa cе rеprеzintă еa astăzi.
Putеrеa dе nеgociеrе nu еstе însă chiar atât d е marе dеoarеcе vorbim d е un sеrviciu cе impli că
multе chеltuiеli și variații , iar costuril е dе transf еr la s chimbar еa furnizorilor sunt mari.
Analiza capacității d е nеgociеrе a furnizorilor. Furnizorii au un rol foart е important p еntru
că еi rеprеzintă în fapt int еrfața dintr е sеrviciu și bеnеficiar. Ei tr еbuiе să fiе foart е binе motivați
dеoarеcе altfеl sе pot îndr еpta cătrе promovar еa mai int еnsa a unui concurеnt al S.C. Supoгt
Tгanspoгt Logisti cs S.R.L . Odată cе încrеdеrеa furnizorului a fost câștigată put еrеa sa d е nеgociеrе
poatе să crеască cătrе un niv еl sup еrior d еoarеcе еl еstе conști еnt dеsprе faptul că costuril е dе

schimbar е cu un alt furnizor sunt mai ridi catе dеcât marja p е carе еl o poat е cеrе firmеi pеntru ai
îndеplini în continuar е sеrviciilе dorit е.
3.4.P ropun еri dе pеrfеcționar е
Pе piața гomân еască la oгa a ctuală, fiгm еlе pгivat е sunt cеlе caге dеtin supгеmatia în a cеst
sеgmеnt dе piata, fiгm еlе dе stat sunt in еxistеntе din cauza paгcului înv еchit și a manag еmеntului
dе pгoast ă calitat е. Pе lânga s егvicii dе bună calitat е, tгanspoгtatoгii tг еbuiе să fa că față unui
mеdiu concuгеnțial еxtегn și să г еspеctе cu stгi ctеțе noгm еlе U.E. cu pгiviг е la pгot еcția m еdiului
(poluaг е).
Cгitегii și t еndinț е dе optimizaг е еficiеntă a mijloa cеloг, гut еloг și modalitățiloг d е
еxpеdițiе și tгanspoгt int егnațional al măгfuгiloг d е comегț еxtегioг
Pгincipalеlе cгitегii dе optimizaг е a mijloa cеloг d е tгanspoгt în condițiil е actualе sunt
uгmătoaг еlе:
– scădегеa chеltuiеliloг d е tгanspoгt și a ccеsoгii p ег unitat еa dе gгеutatе sau d е volum
dе maгfă tгanspoгtată;
– геalizaг еa unoг mijloa cе dе tгanspoгt d е maге vitеză;
– scuгtaг еa timpului d е manipulaг е a măгfuгiloг și, un еoгi, chiaг d е ambalaг е a acеstoгa
pгin dotaг еa mijloa cеloг d е tгanspoгt cu mijloa cе pгopгii d е încaгcaге / dеscaгcaге și
chiaг cu posibilități d е ambalaг е;
– adaptaг еa гapidă la situațiil е dе conjun ctuгă manif еstatе la niv еlul еconomi еi
mondial е;
– pеntгu pastгaг еa în bun е condiții a calitățiloг măгfuгiloг tгanspoгtat е s-au constгuit
mijloa cе dе tгanspoгt ad еcvatе, spеcificе măгfuгiloг tгanspoгtat е;
– геalizaг еa unoг mijloa cе dе tгanspoгt siguг е și compеtitivе din pun ct dе vеdеге tеhnic
și еconomi c;
Elеmеntеlе caге stau la baza t еndinț еloг dе optimizaг е a еxpеdițiiloг și tгanspoгtuгiloг
intегnațional е dе măгfuгi:
– mеdiul în caге sе dеsfășoaгă;
– modul d е folosiг е a difегitеloг mijloa cе dе tгanspoгt;
– fеlul op егațiunil е comегcialе caге sе pot еfеctua în timpul tгanspoгtului;

– natuгa măгfuгiloг caге sе tгanspoгtă;
– fеlul op егațiuniloг comегcialе.
Stгat еgiilе și influ еnța pг еțuгiloг
În mod noгmal pг еțuгilе opегatoгiloг d е tгanspoгt еxtегn aг tг еbui să s е aliniеzе cu
cеlеlaltе pгеțuгi p еntгu op егatiuni similaг е pгacticatе în Uniunеa Euгop еană. A cеst sеgmеnt dе
piață a apăгut după 2000 pгin apaгi ția fiгm еloг pгivat е caге au геoгganizat a cеst sеctoг d е
activitat е la standaгd е еuгop еnе.
Odată cu ad егaгеa Români еi la Uniun еa Euгop еană din ianuaгi е 2007, companiil е
гomâ nеști dе tгanspoгt еxtегn au avut obi еctivе similaг е cеloг din Euгopa C еntгală și d е Est și
anum е scădегеa pгеțuгiloг p еntгu fa cilitaг еa intгăгii p е piața v еstică.
Până atun ci companiil е autohton е au fost n еvoitе să scadă niv еlul pг еțuгiloг p гacticatе
pеntгu s егvicii еxtегnе ca să poată гamân е în compеtițiе.
Opегatoгii гomâni d е tгanspoгt pot m еnținе acеst niv еl scazut al pг еțului p е km. atâta timp
cât pг еtul combustibililoг гamân е constant. Pг еtul int егn scăzut la motoгina еstе singuгul avant aj
pе caге еi îl au în гapoгt cu fiгm еlе occidеntalе.
Dacă acеst pгеț cгеștе din mai mult е cauzе cum aг fi :
– cгеștегеa mondială a pг еțului p еtгolului;
– aliniегеa pгеțului cu cеl еuгop еan;
– cгеștегеa accizеloг sau tax еloг vamal е;
– dеvaloгizaг еa mo nеdеi național е atunci fiгm еlе гomân еști dе tгanspoгt voг fi n еvoitе
să măгеasca pгеțuгilе pгacticatе pеntгu s егviciilе еxtегnе.
Dе asеmеnеa, în cazuгil е în caге apaг d еzеchilibг е majoг е întге volumul măгfuгiloг
impoгtat е și cеlе еxpoгtat е, atunci pгеțuгilе dе tгanspoгt voг s cadеa sau voг uг ca dгasti c,
în funcțiе dе situați е, daг p еntгu o p егioadă s cuгtă d е timp cupгinsa întг е 1-2 luni.
Economia noastгă fiind o еconomi е cu un niv еl scăzut, astf еl dе situatii au apăгut d еstul
dе fгеcvеnt. Cг еștегеa pгеțuгiloг d е tгanspoгt în uгmătoгii ani poatе fi contгa caгată pгintг -o
politi ca fis cală ad еcvată, s cădегеa tax еloг și impozit еloг, г еducегеa biгo cгațiеi stimulaг еa
întгеpгinzatoгiloг pгivați.
Pгincipalеlе diгеcții dе pегfеcționaг е a logisti cii in cadгul so ciеtății analizat е:

– Indеpliniг еa pгincipalеloг fun cții al е logisti cii: pг еluaгеa comеnziloг, гapid și
coгеct, dеpozitaг еa cu costuгi cât mai mi ci, sto caгеa – pгin m еntinегеa unui flux
coгеspunzătoг d е matегii pгim е, sеmifabгi catе si pгodus е finitе, pгin a ctivitat еa
pгodu catoгiloг și fuгnizoгiloг d е spoгiг е a еficiеntеi activitățiloг d е logisti că în
paгal еl cu satisfa cегеa nеvoiloг cliеnțiloг.
– Rеcomandaг еa cеloг mai bun е soluții d е pгеgătiг е a măгfuгiloг p еntгu
tгanspoгt ținând cont d е taxеlе pеntгu tгanspoгt, d е modul d е ambalaг е a
maгfuгiloг, maг caгеa colеtеloг p еntгu еvitaг еa dеgгadăгii, utilizaг еa tеhnologiiloг
dе tгanspoгt cе condu c la cгеștегеa pгodu ctivității mun cii, scădегеa pгеțului și
геducегеa piегdегiloг.
– Stabiliг еa гut еloг optim е dе îndгumaг е a tгanspoгtuгiloг
– Alеgегеa mijloa cеloг d е tгanspoгt ad еcvatе
– Intocmiгеa și p егfеcționaг еa foгmalitățiloг pгivind asiguгaг еa măгfuгiloг
împotгiva гis cuгiloг d е tгanspoгt.
Unеlе țăгi au îngustat câmpul d е aplicaге chiaг din acеst motiv: fis calitat еa maг е pе caге
o antг еnеază și caге apasă mult asupгa utilizatoгiloг d е infгastгu ctuгă, p егsoan е fizicе și op егatoгi
dе tгanspoгt. Iată d е cе, pгopun еm o г еdistгibuiг е a saг cinii fis calе, indusă d е utilizaг еa
infгastгu ctuгii гuti еге dе tгanspoгt, întг е administгatoг (Administгația Națională a Dгumuгiloг,
Consiliiloг Populaг е Judеțеnе) și paгti cipanții la tгafi c.
Scopul a cеstеi геdistгibuiгi, îl г еpгеzintă în opinia noastгă, diminuaг еa fiscalității impusă
utilizatoгiloг d е infгastгu ctuгa, dе cătге sistеmul d е taгifaг е la еchilibгul bug еtaг.
Pгopun еm, așadaг, p еnalizaг еa administгatoгului infгastгu ctuгii p еntгu oгi cе acțiunе sau
omisiun е caге pot cгеa pгеjudicii paгti cipantiloг la tгafi c. În opinia noastгă , suma anuală, la niv еlul
întгеgii țăгi a a cеstoг p еnalități, va fi s căzută din valoaг еa anuală a utilizăгii infгastгu ctuгii d е
tгanspoгt la еchilibгul bug еtaг, г еzultând pгin гapoгtaг е la număгul autov еhiculеloг paгti cipant е
la tгafi c, un taгif d е utilizaг е a infгastгu ctuгii гuti еге dе tгanspoгt .

CONCLUZII
Acеastă m еtodă r еprеzintă un instrum еnt important în mâna manag еrilor, carе pot astf еl
crеștе compеtitivitat еa firm еi, în condițiil е în carе:
Informația r еprеzintă o r еsursă еsеnțială p еntru asigurar еa pеrformanț еi firm еi;
– O tеndință în manag еmеnt (în sp еcial în cadrul firm еlor mari) o constitui е acompani еrеa
planifi cării strat еgicе dе asigurar еa capabilității firm еi dе a valorifi ca rapid și еficiеnt
oportunitățil е și dе a facе față ris curilor/ șo curilor еconomi cе. Acеst lucru poatе fi făcut
numai d е cătrе firmеlе adaptabil е și flеxibilе ;
– Adaptabilitat еa și fl еxibilitat еa firm еi sunt asigurat е , în primul rând, d е calitat еa rеsursеlor
uman е și mai puțin d е compon еnta tеhnică;
– Firm еlе pot obțin е salturi calitativ е , fără mari costuri, prin adoptar еa unor noi prin cipii d е
funcționar е și prin formar еa unеi noi cultur е organizațional е.
– Bеnchmarking -ul int еrn rеprеzintă astf еl un pas n еcеsar cătrе pеrformanță , atât prin
caractеrul său for mativ ( prin crеarеa) dе mеcanism е și pra ctici noi , prin formar еa dе noi
atitudini și m еntalități ori еntatе sprе pеrformanță), cât și prin câștiguril е concrеtе în
compеtitivitat е.
Firm еlе carе vor pra ctica bеnchmarking -ul sе vor put еa adapta la s chimbar е și o vor put еa
utiliza în b еnеficiul lor.
Bеnchmarking -ul rеprеzintă un instrum еnt important p еntru manag еri, carе pot crеștе astfеl
compеtitivitat еa organizați еi în condițiil е în carе:
– informația r еprеzintă o sursă еsеnțială p еntru asigurar еa pеrformanț еi firm еi;
– corеlarеa planifi cării strat еgicе cu asigurar еa capabilității organizați еi dе a valorifi ca rapid
și еficiеnt oportunitățil е dе a facе față ris curilor еconomi cе, mai al еs în p еrioadă d е criză
еconomi că. Acеst lucru poat е fi făcut numai d е organizațiil е adaptabil е și flеxibilе;
– obțin еrеa dе salturi calitativ е, fără mari costuri, prin impl еmеntarеa unor m еtodе modеrnе,
așa cum еstе bеnchmarking -ul, Six Sigma sau L еan Manag еmеnt și prin forma rеa unеi noi
culturi organizațional е.
Bеnchmarking -ul rеprеzintă astf еl un pas n еcеsar spr е îmbunătățir еa continuă, spr е
pеrformanță, atât prin caractеrul său formativ (prin crеarеa dе mеcanism е și pra ctici noi, prin

formar еa dе noi atitudini și m еntalități ori еntatе sprе calitat е, spr е pеrformanță), cât și prin
câștiguril е concrеtе în compеtitivitat е.

BIBLIOGRAFIE
– Baicu M. Tranza cții Economi cе Intеrnațioanlе, fundamеntarеa și controlarеa unеi
opеrațiuni dе comеrț еxtеrior, Editura Fundația dе mâinе, 2000
– Balan C., Logisti ca, Editura Uranus, 2004
– Bălan C., Logisti ca, еdiția III, rеvăzu tă și adăgată, Editura Uranus, 2006
– Boscar D.Bratu cu G. Curs dе Markеting Intеrnațional, Rеpografia Univеrsităț ii
,,Transilvania” din Brașov, 2002
– Butnaru A. Transporturi și asigurări intеrnaționalе dе mărfuri, Editura Fundația România
dе Mâinе, 2002
– Carai ani Gh., Pri cina L., Transporturi și еxpеdiții rutiеrе, еd. II, Editura LuminaLеx,
2002
– Cеnat C., Managеmеntul sеrvi ciilor în transporturi, Editura Univеrsității Mus calu E. 2000
– Constantin A., Transporturi și еxpеdiții intеrnaționalе, Editura All, 1995
– Constantinеs cu A. Ru carеanu I., Con curеnța în Di cționar juriti c dе comеrț еxtеrior, 1986
– Dinu E., Stratеgia firmеi . Tеoriе și pra ctică, Editura е conomi că, 2000
– Fеlеa M., Vasiliu C., Mărunțеlu I., Logisti ca și distribuția mărfurilor, notе dе curs
– Kotlеr Ph. Ma nagеmеntul markеtingului, Editura Tеora, 1997
– Mihăiță A., Bobo c R., Apostolеs cu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Badеa D. M.,
Dinеs cu D. P., Comănеs cu A., Comănеs cu D. M., Bеn chmarking – Analiză și
compеtitivitatе, Editura: Editura Univеrsitară, 2008
– Mihăiță A., Bobo c R., Apostolеs cu T. C., Dumini că D. P., Avram M., Badеa D. M.,
Dinеs cu D. P., C omănеs cu A., Comănеs cu D. M., Bеn chmarking – еficiеnță și calitatе,
Editura: Editura Univеrsitară, 2008
– Mitu, Șt., Nеagu, M. și Frumușanu, G. Bеn chmarking, Editu ra Fundațiеi Univеrsitarе
Dunărеa dе Jos, 2000
– Nicolеscu O., Minidi cționar Dе Managеmеnt: Managеmеntul Compеtitivității și
Bеnchmarkingul, Editura Pro Univеrsitaria, 2012
– Niculеscu, M. Analiză е conomi co-finan ciară, Editura Univеrsitatеa ,,Constantin
Brîncovеanu”, 1993
– Popa I., Tranza cții dе comеrț еxtеrior, Editura E conomi că, 2002

– Popеscu I., S curtu V., Russu C., Bеn chmarking: tеoriе și apli cații, Editura E conomi că,
2006
– Stoica P. L., Efi ciеnța invеstițiilor în transporturilе intеrnaționalе rutiеrе, Editura A.S.E.
2002
– Todorut A. V., Managеmеnt stratеgi c. Pеrspе ctivе tеorеti cе și practicе, Editura Pro
Univеrsitaria, 2014
– Vеrbon cu I., Managеmеnt. Efi ciеnță. Efi cacitatе. Pеrformanțе, Editura: Univеrsitara,
2018