Programuldestudii:ASISTENȚĂMEDICALĂGENERALĂ [621090]

Programuldestudii:ASISTENȚĂMEDICALĂGENERALĂ
LUCRAREDE
LICENȚĂ
AUTOR,
RamonaȘtefanaMANOLIȚĂ
COORDONATOR,
Profesordr.med.LilianaROGOZEA
BRAȘOV,2019

Programuldestudii:ASISTENȚĂMEDICALĂGENRALĂ
GADULDESATISFACȚIEALPERSONALULUIÎNCADRUL
SPITALULUICLINICDEPNEUMOFTIZIOLOGIEBRAȘOV
LUCRAREDELICENȚĂ
Autor:Ramon-ȘtefanaMANOLIȚĂ
Coordonator:Profesordr.med.LilianaROGOZEA
Brașov,2019

Cuprins
I.ParteaGenerală………………………………………………………………………………………………………3
1.Introducere…………………………………………………………………………………………………………..3
2.Stresul………………………………………………………………………………………………………………….4
3.Empatia………………………………………………………………………………………………………………4
4.Sindromuldeburnout…………………………………………………………………………………………….5
II.Parteaspecială……………………………………………………………………………………………………….8
1.Materialșimetodă…………………………………………………………………………………………………8
2.Scopulșiobiectivulstudiului………………………………………………………………………………..12
3.Rezultatea…………………………………………………………………………………………………………..13
4.Discuții………………………………………………………………………………………………………………39
5.Concluzii……………………………………………………………………………………………………………41
Terminologie………………………………………………………………………………………………………….42
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………43

3I.ParteaGenerală
1.Introducere
A.Satisfacțiaestedefinităcaunsentimentdemulțumire,deplăcere.Piramidalui
MaslowexplicăîntermenitehniciceanumeînseamnăsatisfacțiaIerarhianevoilor,dezvoltată
deMaslow,estefolosităpentruademonstramotivațiacomportamentalăindusă
intrinsec.Folosestetermenii“fiziologice”,“siguranță”,“apartenență”,“stimă”și
“autorealizare”pentruademonstraotipologieconformcăreiamotivațiaumanăfuncționează.
Conceptulacestasugereazăcăpentruaparițiamotivațieilaurmătorulnivelpiramidalfiecare
nevoietrebuiesatisfăcută.[1]
NevoilefiziologicesuntconceptulcarestaulabazapirmaideinevoiloraluiMaslow.
ConformteorieiluiMaslow,nevoilefiziologicesuntconsiderateprimatreaptăpentru
motivațiaintrinsecă.Aceastăteorieafirmăcăoamenisuntconstrânșisăîndeplineascăaceste
nevoifiziologiceînaintedeacăutatsatisfacțieintrinsecălaotreaptămaiînalta.[2]
B.SatisfacțialaloculdemuncăSatisfacțialaloculdemuncăsereferălasentimentulde
realizareșidesuccesaflatînlegăturădirectăcueficiențalaloculdemuncășibunăstarea
generalăaangajatului.[4]
HarvardProfessionalgroupdefineștesatisfacțialaloculdemuncăcafiindelementul
cheiecarefacelegăturăîntrerecunoaștere,venit,promovareșirealizareaaltorobiective,care
duclaunsentimentgeneraldeîmplinire.[2,3]
Satisfacțiaprofesionalăînrândulangajațiloresteunfactorfoarteimportantcareinfluențează
productivitateacâtșicalitateamunciiprestateîncadrulorganizației.Acestfenomenareun
impactnudoarasupramotivațieipersonaledarșiasupracarierei,sănătățiiși
colegialității.[5,6]
Angajațiidinsistemulmedicalconstituieungrupapartecareestesupusfrecventlastres
încadrulloculuidemuncă.[7]
Rezultatelemaimultorstudiiaratăcăstresul,oboseală,depresiașisuferințafizică
generalăimpacteazanegativperformanțaîncadrulsistemuluimedical.[8]
Foartemultăliteraturădiscutăideeamotivăriinon-monetareînrândulangajaților.În
cazulsistemuluimedicalunelearticoleanalizeazăimboldurileoptimedatorităcărora
personalulmedicalestemotivatintrinsecsauareînclinațiialtruiste,darmaipuținestudiiau
fostrealizateasupra“efectuluideturmă”.[9-18]

42.Stresul
Datorităfaptuluicăstresulemoționalșifizicexercităunanumitgraddeinfluențăasupra
calitateaîngrijiriloroferitede-alungultimpuluiS-auefectuatmaimultestudiilegatede
stresulînrândulpersonaluluimedical.Majoritateastudiilors-auaxatpeniveluldiferitdestres
înfuncțiedesecție,dars-aconcluzionatcăsecțiainfluențeazădoarsentimentalperonalulnu
șiniveluldestres.Acestestudiisugereazăcă,deșiactulmedicalesteunfactorimportantîn
atitudineapersonaluluișiniveluldestres,variabilelesocialeauocontribuțiemai
subsanțială.[21]
Diferitistimulipotinducestresullaloculdemuncă:
stimuluifizicirezultațiînurmamanipulăriifiziceainstrumentaruluișiamediului.
stimulisociali,provenițidelabolilepacienților,interacțiuneacuaparținătoriiși
interacțiuneacualțicolegi.
stresprovenitdelacecerințeledelaloculdemuncășiînurmăinteracțiuniicu
supervizorii.[19,20]
Adaptarealastresnuesteinfluențatădoardecaracteristicilemediulucicișidecele
personale,câtșiderelațiadintrevariabilelepersonaleșiexperiență.[22]
3.Empatia
TermenuldeempatieafostutilizatpentruprimadatădecătreRobertVischerlasfârșitul
anilor1800iarfilosofiWundtșiLippsl-aufolositpentruadefiniexteriorizarea
sentimentelorumane.
Empatiaesteotrăsăturăimprotanțaînrânduluipersonaluluimedicalșiesteasociatăcu
unnivelcrescutdesatisfacțieșistaredebineînrândulpacienților.[48]
Empatiaînradulclinicienilorimplicăabilitateadeaînțelegenevoilepacienților,
perspectivaacestorașisentimentele.
Empatiaesteotrăsăturăfundamentalășiesențialăîntoateprosfesiiledindomeniul
medical,oferindposibilitateadeaînțelegemaibinepacientul.
Pentrucaempatiasăsedezvoltecorect,personalultrebuiesămențînăundetașament
emoționalcorectfațădepacienți,evitândimplicareemoționalăînviațăpersonalăaacestora.
[50]
Capacitateadeaempatizapoatefiinfluențatădemaimulțifactori:sex,vârstă,loculde
muncă,pregătireaprofesionalășiexperiență.

5Subtraturileemaptieineurobiologiceprezintădiferențeîntresexe,înpreceselecognitive
șiafective,câtșidifierentecalitativeînintegrareainformațieiemotinaleînluare
deciziilor.[48,49]
Nivelulcrescutalmuncii,presiuneaexercitatădeloculdemunaca,competivitateași
creștereacinicismuluiasuprapoceselorafective,suntfactoricarecontribuielascăderea
frecvențeiproceseloremaptice.
Empatiaesteunfactorcriticînoferireaunuisuportemoționalșiauneiîngrijirieficiente,
cutoateaacesteapersoaneleemapticeauosucceptibilitatecrescutăpentrudezvoltarea
tulburărilorbazatepestres,secundarprofesiei,cumarfiiepuizareaemoțională.
Severitateasindromuluideburnoutestelegatăatâtdecreștereacâtșidescăderea
niveluluideemaptielaunindivid.Personalecuunnivelalempatieimaicrescutauo
probabilitamaimaredeadezvoltăsindromuldeburnoutbazatpesindromulde
depersonalizare.Pedealtăparte,personalulmedicalexpusconstantlasituațiistresante
emoțional,dezvoltămecanismedecooperarepentruaseprotejadeoimplicareemoțională
excesivă,ceeaceduce,întimp,lascădereaniveluluideempatie.Astfel,expunereafrecventă
lasituațiisolicitanteemoționalcrescrisculdedezvoltareasindromuluideburnoutșia
stresuluiprofesional.[51]
4.Sindromuldeburnout
Sindromuldeburnoutseconsiderăafiunrăspunslastresulinternlaloculdemuncăși
lacontactulumansuprasolicitant,ceeacepoateducelamodificărideatitudineși
comportamentfațăderestulsemenilor.Sindromuldeburnoutpoatefidefinitmaispecificca
unsindromdeepuizareemoțională,depersonalizareșicuoscăderesemnificativăa
sentimentuluiderealizarepersonală.Epuizareemoționalăaparedatorităsuprasolicitării
emoționaleîncadrulinteracțiunilorsociale.
Depersonalizareasereferălaunrăspunsinsensibilșidurlasituațiiledinjur.Scăderea
realizărilorpersonalesereferăladeclinulrealizărilorșiasentimentuluidecompetență.Toate
acestetreimanifestărialesindromuluideburnoutauînspecialdocumentateînstudiileprivind
sindromuldeburnot[23,24].Majoritateastudiilorsugererazacăaparițiasindromuluide
burnoutesteinfulențatămaimultdefactoriidemediușiparticularitățileloculuidemuncă
decâtdevariabileledemograficesaudepersonalitate.[25,26,27]
Unadincelemaifrecventecaracteristicialeloculuidemuncă,careestecorelatăcu
sindromuldeburnoutesteinteracțiuneacualțiioamenifieeipacienți,cliențisaucolegi.În

6acelașitimp,interacțiuneainterpersonalăalăturidecoechipieriareșinumeroaseaspecte
pozitiveșivaloroase,printrecareșisprijinulemoțional.
Contactulcuoamenii,fieelcatalogatînfuncțiedenumăruldepersoanealăturidecare
sestabileștecontactulfieînfuctiedefrecvențalui,afostconsideratprincipalamodalitatede
acuatificasprijinulsocial,înconsecinta,s-apresupus,căacestcontactsocialfrecventeste
pozitiv.Înstudiul“Theimpactofinterpersonalenvironmentonburnoutandorganizational
commitrnent“s-auprezentatatâtaspectelepozitivecâtșicelenegativealeinteracțiuniila
loculdemuncă,atâtîntreangajațicâtșialțicolegicâtșiîntreangajațișisuperiori.
Analizăinteracțiunilorinterpersonalesebazeazăpeprezumțiacăneînțelegerearolurilor
șicontactulcualțiangajațiinvluneteazaincindențasindromuluideburnoutși,înconsecință,
devotamentulfațădeloculdemuncă.Sesugereazăcăointeracțiunepozitivăcusuperiori
poateaducelaude,îndrumareșipromovare,iarointeracțiunepozitivăîntreangajațise
orienteazămaimultspreprietenie,ajutorșicomfort.Interactiunieinterpersonalesuntadeseori
negativedincauzaconflictelorcauzatedindiferintemotive,deexemplupotexista
neînțelegeripeseamamoduluiîncareunlucrutrebuiefăcutsaupotexistamaimultecerințe
șiașteptăricarenupotfiîndeplinite.Locuriledemuncăîncadrulcărorasedezvoltămulte
neînțelegeriîncepriveșterolulfiecăruiangajatsuntdificileșineplăcute,iarînconsecință
necesitămaimultăenergieșiefort.[28,29]
Sepostuleazăcărelaționareacualțiangajațiîncadrulorganizațieicreștepredispozițiala
treiaspectediferiteceduclasindromuldeburnout.Interacțiunilenegative,adicăinteracțiuni
caresuntstresantesauneplăcuteînoricefel,aupotențialuldeacreștestresullaloculde
muncășisuntcorelateînmoddirectecuepuizareaemoționalășiindirectcudepersonalizarea.
Depersonalizareaesteinfluențatănegativdelipsauneiinteracțiuniplăcutealăturide
colegisausuperiori,deoarecelipsaacestuitipdecontactscadecapacitateaangajatuluidea
facefațăepuizăriișistresului.
Conformuneiteoriimaivechi,epuizareaemoțională,fiindunrăspunslastresul
emoționaldincadrulunității,esteprimafazaasindromuluideburnout.Odatăinstalată
epuizareaemoționalăindividulincearacasăiifacăfațădetasandu-sederestulpersoanelor,
dezvoltândastfelunrăspunspsihologic,manifestatprindepersonalizare.Depersonalizarea,
odatăinstalată,produceoscădereasuccesuluiîncadrulmunciișiastimeidesinea
individului.Cualtecuvinte,epuizareaemoționalăvareducerandamnetulprofesionaldacă,ca
șioconsecințăaacesteia,aparedepersonalizarea.Rezultăcă,unnivelcrescutdeepuizare
emoționalășidepersonalizareîmpreunăcuunnivelscăzutdestimădesine,ducîntimpla
scădereadevotamentuluifațădeloculdemuncă.

7Indiviziicareseconfruntăcusindromuldeburnoutprezintăadeseamanifestări
psihosomatice,cumarfiisenzațiadeslăbiciuneșiinsomnia,problemeemoționalede
atitudineșicompartament.Înmodobișnuittrăsăturilepersonalesuntconsideratemaipuțin
relevenatedecâtparticularitățileloculuidemuncă.Unstresorspecificloculuidemuncăpoate
săducăladiferitetipurialesindromuluideburnout,înfuncțiedetrăsăturileindividului.Din
acestearezultăcăuniiindivizisuntmaisucceptibililasindromuldeburnoutdecâtalți.Pentru
aînțelegemaibinedeceuniiidivizisuntmaipresdispuilasindromuldeburnoutdecâtalți,
esteimportantsăseținăcontdetrăsăturiledepersonalitateafiecăruia.[30-44]
A.Variabilasocio-demograficăafostîndelungstudiată,darrezultateleaufost
contradictorii.
Vârsta-unelestudiiauconcluzionatcăincidențasindromuldeburnoutscadeodatăcu
înaintareaînvârstă,altelepreziccăînaintareaînvârstăcreștepredispozițialasindromulde
burnout,iaraltelecăvârstanuareniciolegăturăcusindromuldeburnoutS-aanalizat
legăturadintresexșiincidențasindromuluideburnoutșis-augăsitdiferențespecificeale
sindromuluideburnoutînfuncțiedesex.Aceastăanalizăademonstratcăfemeilesuntmai
predispuselaepuizareemotionala,întimpcebărbațiisuntmaipredispușila
depersonalizare.[36-39]
B.Variabilelepsiholgiceaufoststudiateindeapoareînutlimiianișis-ademonstrat
cătrăsăturidepersonalitatespecificefaciliteazăaparițiasindromuluideburnout,întimpce
alteleprotejeazăîmpotrivaaparițieisindromului.Ceamaifolosităteoriepentruacataloga
trăsăturiledepersonalitateeste“MareleCinci”,caredescrietrăsăturileprincincitermeni
simpli.[40-42]
Neuroticitateaesteestecaracterizatăprintendințadeainterpretanegativevenimentele
dinjurșiprezențaemoțiilornegative.Aceastătrăsăturăpoateducelanivelecrescutede
epuizareemoționalășidedepersonalizare,împreunăcuscădereagraduluideîmplinire
personală.[43]
Agreabilitateesteasocitacuindiviziicaresuntmaicooperativi,flexibilișideîncredere.
Aceștiindivizidezvoltăunmecanismdeadaptareînsituațiistresanteșireușescsăse
concentrezemaibineperezolvareaproblemelor.
Conștiinciozitate-folosireaunormecanismedeadaptaresuntdeasemeneaocaracteristică
aoamenilorresponsabili
Extraversiune-extrovertii,prinnaturalorsuntmaisociabili,entuziasmațișiplinide
încrederedesine,caracteristiciasemănătoareagreabilitati,aușansemaimarisărămână
optimiștiși,prinasociere,suntcapabilisăreevaluazeproblemeîntr-unmodpozitiv.

8Deschidereafațădeexperiențeestetipicăpentrupersoanelecareauotoleranțăcrescută
pentruambiguitățișicaresuntcapabilsăaccepterapidoexperiențănouă.Persoanelecuun
spectrualgândiriimailarg,folosescadeseoriumorulcașimecanismdeadaptareînsituații
stresante
Unelevaraibileocupaționale,cumarfiitipuldetură,saucererileemoționalelegatede
loculdemuncă,suntcorelatecusindromuldeburnout.Stresulemoționalestemaiscăzutîn
rândulpersonaluluicarealucartînacelașilocsaupeacelașitipdesecțietimpdemulțiani.
Pauzelemultpreascurteîntretureledelucrucontribuielaoepuziareemoționalămai
accentuatășimairapidă.Deasemenea,timpulinsuficientpentruîndeplinireasarcinilorși
volumulpreamaredemuncăperpersoană,contribuiesemnificativlaepuizareaemoționalăși
lasindromuldedepresonalizare.[46,47]
Inultimi40deani,studiulsindromuluideburnouts-aorientatspremaimulteaspecte,
inițailobiectivulerasăcuantificeniveluldeburnoutînanumiteprofesiișisăidentificeunele
dinvariabilelecareduclaaparițiasindromului.Înmomentuldefațăexistămaimulte
modalitățideabordateamodeluluideburnout,dar,majoritatestudiilorparafideacordcu
existențafactorilorderiscpersonalișiprofesionaliînaparițiasindromuluideburnout.[45]
StudiulMaslachetal2001considerăcăatmosferadelaloculdemuncăestevariabilăcea
maipregnantăasociatăsindromuluideburnout.Totuși,existăocontroversălegatăde
relevanțavariabilelorsocio-demografice.Studiirecentesublinieazăfaptulcătipulde
personalitatetrebuieluatînconsiderareșiîncorporatînprofilulprofesiilorcucelmaimare
riscîndezvoltareasindromuluideburnout.

9II.Parteaspecială
1.Materialșimetodă
Pentruevaluareasatisfacțieiprofestionales-arealizatunstudiuretrospectivdetip
cohorta,înanul2018,pe110desubiecți,angajațiaiSpitaluluiClinicdePneumoftiziologie
Brașov.
Încadrulstudiuluis-aufolositcriteriideselecție,toțianagajatiifiindinvitațisăparticipe
lacompletareachestionarului.
AnalizastatisticăvafirealizatăcuajutorulprogramuluiSPSS.
Chestionarulutilizatpentruacolectadateleutilizateînaceasălucrareeste:
CHESTIONARDESATISFACȚIEAPERSONALULUI
Anul2019
Stimatădoamnă/domn,
Pentruaîmbunătățicontinuurelațiacupropriiangajațișipentruacunoașteînorice
momentdacăd-voastrăvădesfășurațiactivitateaîncondițiioptime,vărugămsărăspundeți
acestuichestionaralegândvariantacaredescriecelmaibinepărereadvs.
ParticiparealaaceststudiuestevoluntarășirăspunsurileDvs.lachestionarvor
rămâneanonime,astfelîncâtpersoanacarevainterpretarezultatelenuvaaveaaccesla
numeleparticipanților.Dacăațialessărăspundețilaîntrebărileacestuichestionar,vă
mulțumescșivăasigurderespectareaprincipiilorconfidențialitățiișipăstrăriidatelor.
Dupăcompletare,vărugămsăintroducețichestionarulînunadintrecutiile
destinatecolectăriiacestorașiaflateînimediatad-voastrăapropiere.
1.Vărogsăevaluațigraduldumneavoastrădesatisfacțiegeneralălaloculdemuncă
FoartesatisfăcutSatisfăcutMediusatisfăcut
NeutruNesatisfăcutFoartenesatisfăcut
▼ ▼ ▼ ▼
□a □b □c □d
2.Precizațigraduldesatisfacțiepentru:
Criterii Foar
teSa
tisMedi
uNesatisfăcut
(N)Foarte
nesatisfăcut

10Calificative satis
făcu
t
(FS)făc
ut
(S)satisf
ăcut
(MS)/
Neut
ru(FN)
1.Posibilitățileinternede
dezvoltareprofesională
2.Politicadepromovarea
spitalului
3.Relațiașicomunicarea
dvs.cușefuldirectsau
conducereainstituției.
4.Relațiașicomunicarea
conduceriicudvs.
5.Graduldevalorificarea
competențelorșiabilităților
dumneavoastră
6.Receptivitateasuperiorului
șiaconduceriiinstituțieila
inițiativelesauproblemele
dumneavoastră
7.Politicadeperfecționare
continuăaangajaților,
instructajeleefectuate,
cursurileprogramate
8.Graduldeatractivitateal
munciiprestate
9.Asigurarealocului
dumneavoastrădemuncăcu
tehnologieinformatică
10.Asigurarealocului
dumneavoastrădemuncăcu
aparaturămedicalăde

11specialitate
11.Dotareacumaterialeși
echipamentedeprotecție
12.Calitateașicurățenia
echipamentelordeprotecție
13Organizareașidotarea
vestiarelor,grupurilor
sanitare,spațiilordelucru
14.Niveluldeîncredereși
respectîncadrulsecției
15.Evaluațieficiența
comunicăriidintre
dumneavoastrășicolegi.
16.Cumevaluațicalitatea
viețiiprofesionale.
17.Vărogevaluațiarelația
profesionalădintre
dumneavoastrășicolegi.
3.Suntincurajat/ăsăcontribuicusugestiiînvedereaîmbunătățiriimediuluide
lucru
□a)DA □b)NU □c)nuștiu
4.Cunoaștețiriscurileasociatepostuluidumneavoastrădemuncă?
□a)DA □b)NU □c)nuștiu
5.Cunoaștețicaresuntrezultateleașteptateînprivințaactivitățiidumneavoastră?
□a)DA □b)NU □c)nuștiu
6.Considerațicăperformanțadumneavoastrălaloculdemuncăesteapreciată
corect?
□a)DA □b)NU □c)nuștiu
7.Considericărandamentullaloculdemuncăs-arîmbunătățiidacăcondițiilearfi
modificate?
□a)DA □b)NU □c)nuștiu
8.Stresulvăinfluențeazăpozitivrandamentulprofesional?
□a)DA □b)NU □c)nuștiu

129.Laloculdemuncăsuntfactoricareinfluențeazăniveluldestres?
□a)DA □b)NU □c)nuștiu
10.Loculdemuncăvăinfluențeazăviațafamilială?
□a)DA □b)NU □c)nuștiu
11.Sugestii/recomandăriînlegăturăcuîmbunătățireacondițiilordemuncășia
performanțelorprofesionale:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________
12.Sugestii/recomandăriînlegăturăcumotivațiasausatisfacțialaloculdemuncă:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________
13.Bifațicategoriadumneavoastrăprofesională
Medic AsistentmedicalPersonalmedical
auxiliarPersonalTESAAltul……………………….
….
▼ ▼ ▼ ▼
□a □b □c □d
Vamulțumim!

132.Scopulșiobiectivulstudiului
Scopulprincipalesteevalureagraduluigenereldesatisfacțiealpersonalului,încadrul
SpitaluluiClinicdePneumoftiziologieBrașov.
Obiectivelestudiuluisunt:
identificareastresorilorprincipali
analizaniveluluidestres(generalșiînfuncțiedeprofesie)
analizaniveluluidesatisfacție(generalșiînfuncțiedeprofesie)
analizareainteracțiuiisupervizori-angajați.
influențarelațiilorcucolegiiasupraniveluluidestres/satisfacție
influențaloculuidemuncăasupraviețiipersonale(Câțidintreparticipanțiconsiderăcă
loculdemuncăleinfluențeazăviațapersonală,Corelareaîntreafectareaviețiipersonale
șisatisfacțiagenerală.)
identificareaprincipalelorelementecareproducnesatisfacțieînrândulangajaților
3.Rezultatea
3.1Graduldesatisfacțiegeneral.
Nivelulmediudesatisfacțieeste2,4545iardeviațiasandardestede0,809șip=0.000,
ipotezanulăseneagă.Ceamaimicăevaluareafostnotatăcu5(echivalentcugradulde
evaluareFoarteNesatisfăcut)iarceamaimareevaluareafostnotatăcu1(echivaletcu
graduldeevaluareFoarteSatisfăcut):7,27%dintreparticipanțiaunotatsatisfacția
generalălaloculdemuncăcafiindFoarteSatisfăcătoare,51,82%aunotat-ocafiind
Satisfăcătoare,30%auevaluatgraduldesatisfacțieprofesionalăcafiindMediu,10%au
notat-ocafiindNesatisfăcatoareși0,91%auevalualtsatisfacțiageneralălaloculdemuncă
cafiindFoarteNesatisfăcătoare.
Din110departicipanți8suntFoarteSatisfăcuțilaloculdemuncă,57suntSatisfăcuți,33
auunnivelalsatisfacțieineutru,11suntNesatisfăcuți,iarunulsinguresteFoarte
Nesatisfăcut.

14AnalizadescriptivăavariabilelorseregăseștesubdenumireadeFigura1șiFigura2.
Figura1
Figura2
Histogramademonstreazăoabatereușoarădelanormăafrecvenței,.conformcurbeilui
Gauss,cuunintervaldeincrederepentrumediede95%.
AnalizadescriptivăavariabilelorseregăseștesubdenumireadeFigura3.
Figura3

15
Graduldesatisfacțiegeneral
3.2Satisfacțiageneralăînrândulpersonalului
Satisfacțiageneralăsedisperseazăinrândulpersonaluluidupăcumurmează:
Foartesatisfăcut:0,91%PersonalTESA,0,91%Medic,1,82%PersonalAuxiliar,
2,73%AsistentMedical,0,91%alttipdepersonal.
Satisfăcut:1,82%PersonalTESA,7,27%Medic,12,73%PersonalAuxiliar,
27,27%AsistentMedical,2,73%alttipdepersonal.
Mediusatisfăcut:3,64%PersonalTESA,3,64%Medic,5,42%Personal
Auxiliar,17,27%AsistentMedical,0%alttipdepersonal.
Nesatisfăcut:0%PersonalTESA,0%Medic,2.73%PersonalAuxiliar,3.64%
AsistentMedical,3.64%alttipdepersonal.
Foartenesatisfăcut:0%PersonalTESA,0%Medic,0,91%PersonalAuxiliar,0%
AsistentMedical,0%alttipdepersonal.
Dinlotulstudiat,7dintreparticipanțisuntpersonalTESAșiauevaluatsatisfacția
generalădupacumurmează:
1Foartesatisfăcut
2Satisfăcut
4Mediusatisfăcut

1613dintreparticipanțiaucalitateaprofesionalădemedicșiauevaluatsatisfacțiagenerală:
1Foartesatisfăcut
8Satisfăcut
4Mediusatisfăcut
26dintreparticipanțisuntpersonalAuxiliarșiauevaluatsatisfacțiageneralădupăcum
urmează:
2Foartesatisfăcut
14Satisfăcut
6Mediusatisfăcut
3Nesatisfăcut
1Foartenesatisfăcut
56dintreparticipanțiaucalitateaprofesionalădeAsistentMedicalșiauevaluat
satisfacțiagenerală:
3Foartesatisfăcut
30Satisfăcut
19Mediusatisfăcut
4Nesatisfăcut
8dintreparticipanțisuntpersonalauxiliarșiauevaluatsatisfacțiageneralădupăcum
urmează:
1Foartesatisfăcut
3Satisfăcut
4Nesatisfăcut
AnalizadescriptivăavariabilelorseregăseștesubdenumireadeFigura4.
Figura4

17
Satisfacțiadispersatăînrândulpersonalului.
3.3Stresoriilaloculdemuncă
Principalulfactorcareducelaaparițiasindromuluideburnoutestestresul,exercitatde
mediuldelucru.
Încadrulunitățiisepotidentificamaimultesituațiicareprezintăpotențialdeinduce
stres.
Relațiacurestulpersonalului.
Dotărileunitătii.
Înclinațiaprofesională.
Impactulasupraviețiipersonale.
Riscullaloculdemuncă
Dinlotulstudiat81,82%considerăcăloculdemuncăestestresant,14,55%nuil
consinderăstresant,iar3,64%nuauopărereformată.

18
Indicențastresuluiînrândulangajaților
Participanțiiprezintăurmătoarelecaracteristicisatisfăcătoriicorelatecuniveluldestres
delaloculdemuncă:
articipanțiicareconsiderăcaloculdemuncăleinfluențeaăniveluldestres,prezintă
următoarelecaracteristicidinpunctdevederealsatisfacției:8,89%suntFoarte
Satisfăcuți,44,44%suntSatisfăcuți,33,33%auunnivelmediudesatisfație,12,22%sunt
nesatisfăcuți,1,11%suntfoartenesatisfăcuți.
Participanțiicarenuconsiderăcaloculdemuncăleinfluențeazăniveluldestresprezintă
următoarelecaracteristicidinpunctdevederealsatisfacției:18,75%auunnivelmediual
satisfacției,81,25%suntSatisfăcuți
Participanțiicarenuauopărereformatădespreniveluldestreslaloculdemuncă,
prezintăurmătoarelecaracteristici:100%suntsatisfăcuți.
Dinnumărultotaldeparticipanți,90considerălaloculdemuncăexistăfactoricarele
influențeazăniveluldestres,16nusuntdeacordcuaceastăipotezăiar4nuși-auformato
opinie.
AnalizadescriptivăavariabilelorseregăseștesubdenumireadeFigura4.
Figura5

19Stresulînrândulpersonaluluiaremediade6,2182cuodeviațiestandardde0,49.Se
observăoabatereminimădelacurbaluiGaussmcuunintervaldeincrederepentrumediede
95%.
AnalizadescriptivăavariabilelorseregăseștesubdenumireadeFigura6,Figura7și
Figura8.
Figura6
Figura7
Figura8

20
Satisfacțiageneralărelaționatăcustresul
Amanalizatsatisfacțiafațădeechipamentuldisponibildincardulorganizațieișiamcorelat
rezultatelecuincidențastresuluiînrândulparticipanților.Rezultateleobținutesunt:
8.18%dintreparticipanțisuntfoartesatisfăcuțidarconsiderăcăsuntafectațidestres.
2,73%dintreparticipanțisuntfoartesatisfăcuțidarnuconsiderăcasuntafectațidestres.
0,91%dintreparticipanțisuntfoartesatisfăcuțișinuși-auformatnicioopinieîn
legăturăcustresulalloculdemuncă
30%dintreparticipanțisuntsatisfăcuțișiconsiderăcasuntafectațidestres
4,55%dintreparticipanțisuntsatisfăcuțișinuconsiderăcasuntafectațidestres.
2,73%dintreparticipantisuntsatisfacfuțișinuși-auformatnicioopinieînlegăturăcu
stresulalloculdemuncă.
19,09%dintreparticipanțiauunnivelmediudesatisfacereșiconsiderăcăsuntafectați
destres.
5,45%dintreparticipanțiauunnivelmediudesatisfacereșinuconsiderăcăsuntafectați
destres.

2118,18%dintreparticipanțisuntnesatisfăcuțișiconsiderăcăsuntafectațidestres.
1,82%dintreparticipanțisuntnesatisfăcuțișinuconsiderăcasuntafectațidestres.
6,36%dintreparticipanțisuntfoartenesatisfăcuțișiconsiderăcăsuntafectațidestres.
Seobservăcăpemăsurăceniveluldesatisfacțiefațădeaparaturadespecialitatedisponibilă
scade,prevalențastresuluicrește.
Toțiparticipanțiicaresuntfoartenesatisfăcuțideaparaturadisponibilăconsiderăcăloculde
muncăestestresant.
Stresulșidotărilespitalului1
Amanalizatsatisfacțiapersonaluluiînlegăturăcumaterialeleșiechipamentelede
protecțiedeprotecțieșistresulînrândulpersonalului,iarrezultateleobținutesunt:
10.91%dintreparticipanțisuntsatisfăcuțisiconsiderăcăsuntafectațidestres
3,64%dintreparticipanțisuntfoartesatisfăcuțișiconsiderăcănusuntafectațidestres.
82%dintreparticipanțisuntfoartesatisfăcuțișinusi-auformatoopinieinlegătură
custresullaloculdemuncă.
30%dintreparticipanțisuntsatisfăcutișiconsiderăcăsuntafectațidestres.

227,27%dintreparticipanțisuntsatisfăcuțișiconsiderăcănusuntafectațidestres.
1,82%dintreparticipanțisuntsatisfăcuțișinusi-auformatoopinieînlegăturăcu
stresullaloculdemuncă.
20,91%dintreparticipanțiauunniveldesatisfațiemediușiconsiderăcăsuntafectați
destres.
0,91%dintreparticipanțiauunniveldesatisfațiemediușiconsiderăcănusuntafectați
destres.
9,09%dintreparticipanțisuntnesatisfăcuțișiconsiderăcăsuntafectațidestres.
0,91%dintreparticipanțisuntnesatisfăcuțișiconsiderăcănusuntafectațidestres.
10,91%dintreparticipanțisuntfoartenesatisfăcutișiconsiderăcăsuntafectațidestres.
1,82%dintreparticipantisuntfoartenesatisfăcuțișiconsiderăcănusuntafectațidestres.
(Figura:Stresulșidotărilespitalului2)
Șiînaceastăcorelaresepoateobservaocreștereaniveluluidestres,inversproporționalăcunivelulde
satisfacție.
Cucâtechipamentuldeprotecțieestemaideficitarcuatâtniveluldesatisfacțiescade,iarprevalența
stresuluiîncadrulorganizațieicrește.
Stresulșidotărilespitalului2
Rezultateleobținuteînurmaanalizăriigraduluideatractivitatefațădemuncadepusăși
prevalențastresului,sunt:
13,64%dintreparticipanțisuntfoartesatisfăcuțișiconsiderăcăsuntafectațidestres
9,09%dintreparticipanțsuntfoartesatisfăcuțișiconsiderăcănusuntafectațăde
stres

230,91%dintreparticipanțisuntfoartesatisfăcuțișinuși-auformatoopinieînlegătura
custresullaloculdemuncă
42,73%dintreparticipanțisuntsatisfăcuțișiconsiderăcăsuntafectațidestres.
3,64%dintreparticipanțisuntsatisfăcușișiconsiderăcănusuntafectațidestres.
1,82%dintreparticipanțisuntsatisfăcuțișinuși-auformatoopinieînlegăturacu
stresullaloculdemuncă
17,27%dintreparticipanțiauunniveldesatisfacțiemediușiconsiderăcăsunt
afectațidestres.
1,82%dintreparticipanțiauunniveldesatisfacțiemediușinuconsiderăcăsunt
afectațidestres.
0,91%dintreparticipanțiauunniveldesatisfacțuemediușinuși-auformatoopinie
înlegăturăcustresullaloculdemuncă
6,36%dintreparticipanțisuntnesatisfăcuțișiconsiderăcăsuntafectațidestres
1,82%dintreparticipanțisuntfoartenesatisfăcuțișiconsiderăcăsuntafectațide
stres.
Toțiparticipanțiicaresuntnesatisfăcuțisaufoartenesatisfăcuțicuatractivitatea
munciiprestate,suntafectațidestres.
Lipsadeapartenențăvocaționalăducelaundeclinalsatsifcațieișilacreșterea
sistematizatăaniveluluidestres.
Cucâtatractiviatealoculuidemuncăscade,cuatâtmaimultprevalențastresuluiîn
rândulpersonaluluicrește.(Stresulșiapartenențavocațională)
Înanalizastresuluișiarelațiilorinterpersonaledincadrulunitățiiseobservăacelași
tiparcaîncazuriledemaisus.Nivelulsatisfacțieiscade,nevoiadeapartenențălaungrup
creșteiarincidențastresuluicrește.
Sepoateobservacă,deșistresulesteprezentșilaparticipanțiicareauorelațiebună
curestulpersonalului,înrandulacestoraexistășiparticipanțicarenuprezintă
simptomatologiastresuluisaucarenuauolegăturăformatăcustresullaloculdemuncă.
Pedealtăparte,personalulcareareorelațienesatisfăcătoaresaufoarte
nesatisfăcătoareprezintădoarsimptomatologiastresuluifărăaltevariații.(Stresulși
relațiilecolegiale)

24
Stresulșiapartenențavocațională
Stresulșirelațiilecolegiale
Deasemeneaamanalizatșiimpactulstresuluidelaloculdemuncăasupravieții
personale,iarrezultatelesunt:
47.27%dintreparticipanțiauafirmatcăloculdemuncăleinflunețeazăviața
familialășicăloculdemuncăleinfluențeazăniveluldestres.

250,9%dintreparticipanțiauafirmatcăloculdemuncăleinfluențeazăviațapersonală
darnuși-auformatoopinielegatădestresullaloculdemuncă.
31,82%dintreparticipanțiafirmăcăloculdemuncănuleinfluențeazăviața
personalășiloculdemuncăleinfluențeazăniveluldestres.
13,64%dintreparticipanțiafirmăcăloculdemuncănuleinfluențeazăviața
personalășiniciniveluldestres.
2,73%dintreparticipanțiafirmăcăloculdemuncănuleinfluențeazăviațapersonală
șinuși-auformatoopinielegatădestresullaloculdemuncă.
2,73%dintreparticipanținuși-auformatoopinielegatădeimpactulloculuide
muncăasupraviețiipersonaleșisuntafectațidestresuldelaloculdemuncă
0,91%dintreparticipanținuși-auformatoopinielegatădeimpactulloculuide
muncăasupraviețiipersonaleșinusuntafectațidestresuldelaloculdemuncă.
Seobesrvăcăafectareaviețiipersonalesepetrecepreponderentînrândul
participanțilorcaresuntstresatilaloculdemuncă.(Stresulșiviațapersonală)
Amanalizatcorelațiadintrestresulindusdeloculdemuncășirandamentul
profesionalșirezultatelesunt.PearsonCorrelation>0,ceeaceînseamnăcăîntrecele
douăvaribalieexistaocorelațiecrescătoare,pozitivă.p>0.05,ceeaceinseamnăca
ipotezanulănuapututfiidezmnințită,șicorelațianupoatefiiconsideratăvalidă.
Figura9
Analizaintersecțieigraficeacelordouavariabileesteprezentatămaijos:
20,91%considerăcărandamentullorprofesionalesteîmbunătătiînprezențastresului
șiseconfruntăcustresul
0,91%considerăcărandamentullorprofesionalesteîmbunătățitînprezențastresului
șinuseconfruntăcustresul.
2,73%considerăcărandamentullorprofesionalesteîmbunătățitînprezența
stresuluișinuși-auformatoopinieînprivințaniveluluidestres.

2658,18%considerăcărandamentullorprofesionalnuseîmbunătățeșteînprezența
stresuluișiseconfruntăcustresul.
12,73%considerăcărandamentullorprofesionalnuseimbunătățeșteînprezența
stresuluișinuseconfruntăcustresul
2,73%nuștiuimpactulstresuluiaspurarandamentuluilorșiseconfruntăcustresul.
0,91%nustiuimpactulstresuluiasuprarandamentuluilorșinuseconfruntăcu
stresul
0,91%nustiuimpactulstresuluiasuprarandamentuluilorșinuși-auformatoopinie
asuprastresluidelaloculdemuncă.
Dupăcumsepoateobserva,randamentullaloculdemuncănuesteinfluențatpozitiv
decreștereaniveluluidestres.Dincontră,stresulpoatescădearandamentulși,în
consecință,calitateaîngrijiriloroferite.(Stresulșirandamentul.)
Stresulșiviațapersonală
Apreciereacorectăaefortuluidepusareunimpactempoționalputernicșipozitiv,
ducândîntimpdezvoltareprofesionalăarmonioasășilaformareunorconexiuni
semnificativefațădeloculdemuncă.
Din110departicipanți32,73%considerăcămuncadepusăesteapreciatăcorectși
seconfruntăcustresul,30,91%considerăcamuncalornuesteapreciatăcorectșinuse
confruntăcustresul.(Stresulșiaprecierea)

27
Stresulșirandamentul.
Stresulșiaprecierea.
Riscurileasociatemeserieiauimpactasupraniveluluidestres,ducândîntimpla
sindromuldeburnout,dacănuseinstaleazămecanismedecooperarepropiceșieficiente.

28Analziaimpactuluirisculuiprofesionalasupraniveluldestresseregăsestemaijos.
Din110departicipanți79,09%cunoscriscurileprofesionalelacareseexpunșise
confruntăcustresulprofesional.
Înconcluzie,risculprofesionalinfluențeazăsemnificativniveluldestresdinrândul
presonalului.
Stresulșiriscurileasociatemeseriei.
Pebazarăspunsurilorprimite,stresulprofesionalseregăseșteîncelmaimareprocențaj,
de40%,înrândulAsistentelorMedicale.UrmătorulprocentajaparținepersonaluluiAuxiliar,
cu20,91%.Mediciseincadreazăcuunprocentde10,91%,altetipuridepersonalcuun
procentde5,45%iarpeultimulloclaîncadrareaînstresulprofesionalseaflăpersonalul
TESAcu4,55%.
Restulprocentajuluisedistribuieechivalent,înfuncțiederăspunsurileprimite,între
persoanecarenuconsiderăloculdemuncăstresantsaupersoanecarenuși-auformatoopinie
înlegăturacustresulprodusdeloculdemuncă.
Stresulînfuncțiedeprofesie

293.4Randamentulprofesional
Randamentulprofesionalafostanalizatîncorelațiecumarkeristrensanți,maisus.În
aceastăpartevoianalizarandamentulprofesionalînfuncțiedecondițiiledelaloculdemuncă.
Analizasebazeazăperăspunsurileoferitedecătreparticipanțiîncadrulevaluarii
satisfacțieiasupramaterialelorșidotărilor.
Înurmainterpretăriirezultateloramaflaturmătoarele:
7,27%dintreparticipantisuntfoartesatisfăcutidecondițiiledelaloculdemuncăși
considerăcădotariilemaibunearcreșterandamentulprofesional.
2,73%dintreparticipantisuntfoartesatisfăcuțidecondițiiledelaloculdemuncăși
considerăcădotăriilemaibunenuarcreșterandamentulprofesional.
1,82%suntfoartesatisfăcuțideconditiileoferitelaloculdemuncășinuși-auformat
oopinieînlegăturăcuîmbunătășirearandamentului.
24,55%dintreparticipanțisuntsatisfăcuțidecondițiileoferitedeloculdemuncăși
considerăcăîmbunătățireadotăriilorarcreșsterandamentulprofesional.
14,55%dintreparticipanțiauunnivelmediudesatisfacțieîncepriveștecondițiile
oferitelaloculdemuncășisuntdepărerecăîmbunătățireacondițiilorarcrește
randamentulprofesional.
18,18%dintreparticipanțisuntnesatisfăcuțidecondițiileoferitedeloculdemuncă
șisuntdepărerecăîmbunătățireacondițiilorarcreșterandamentulprofesional.
3,64%dintreparticipanțisuntfoartenesatisfăcuțidecondițiileoferitedeloculde
muncășisuntdeparerecăîmbunătățireacondițiilorarcreșterandamentul
profesional.
Indiferentdegraduldesatisfacțiesesugereazăîmbunătățireacondițiilor,procentul
celmaipregnantfiindînrândulparticipanțilorsatisfăcuțicudotărileactuale,darcare
dorescoîmbunătățireacondițiilorșiaactuluimedical.

30
Randamentulprofesionalșicondițiiledemuncă
3.5Relațiacusupervizorii
Valoareamediepentru“Întrebarea_2_3”este1.7727iarpentru“Întrebarea_1”valoarea
medie2.6565.
Câttimpexistădiferențăîntrevalorilemediialevaribilelor,pvatindesprezero,făcând
imposibilădezvoltareauneiipotezenule.
Sigestep-value(p)pentrucorelareadetiptwo-tailed.Pestemetodadeadovediicăipoteza
nuestenulă.Cucâtvaloareluipestemaimică,cuatâtsemnificațiatestuluicrește.
Pearsoncorrelation(r)=0.609>0.Corelațiaseconsiderăsemnificativădacăvaloareeste>0.01,
iarcump=0.001,întregraduldesatisfacțiegeneralșisatisfacțiamanifestatăfatăde
supervizoriexistăocorelatiepozitivășisemnificativă.
AnalizadescriptivăavariabilelorseregăseștesubdenumireadeFigura10șiFigura11.
Supervizoriiauunrolimportantînmenținereaunuimediudelucruplăcutșidelocostil.
Cucâtrelațiapersonaluluicusupervizoriiestemaibună,cuatâtproductivitatetindesă
creascășinivelulgeneralalstresuluisăscadă.
47,27%dintreparticipanțiaunotatcomunicarecusupervizorii,inițiatădecătrepersonal,ca
fiindfoartesatisfăcătoare
30,91%aunotat-ocafiindsatisfăcătoare,20%aunotat-ocafiindmediusatisfăcătoare,0,91%
aunotat-ocafiindNesatisfăcătoareșiFoarteNesatisfăcătoare,
Comunicarecusupervizorii,inițiatădecătresupervizori,prezintăurmătoarele
caracteristicistatistice:

31Valoareamediepentru“Întrebarea_2_4”este2.436iarpentru“Întrebarea_1”valoarea
medie2.6565.
Relațiașicomunicareapersonalului.cușefuldirectsauconducereainstituției.
Comunicarecusupervizorii,inițiatădecătresupervizori,prezintăurmătoarele
caracteristicistatistice:
Valoareamediepentru“Întrebarea_2_4”este2.436iarpentru“Întrebarea_1”valoarea
medie2.6565.
Pearsoncorrelation(r)=0.541>0.Corelațiaseconsiderăsemnificativădacăvaloareeste>0.01,
iarcump=0.000,întregraduldesatisfacțiegeneralșisatisfacțiamanifestatăfatăde
comunicareainițiatădesupervizori,existăocorelatiepozitivășisemnificativă.
30%dinpersonalestefoartesatisfăcutdecomunicareainițiatădecătresupervizori,29,09%
estesatisfăcut,20%prezintăunnivelmediudesatisfacere,9,09%estenesatisfăcutși
11,82%estefoartenesatisfăcut.
AnalizadescriptivăavariabilelorseregăseștesubdenumireadeFigura12șiFigura13.
Figura10
Figura11

32
Figura12
Relațiașicomunicareaconduceriicupersonalul
Figura13

33
Satisfacțiageneralăcorelatăcusatisfacțiafațăderelationareacusupervizori.
Graficuldemaisusoferăurmatoarelerezultate:
5,45%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindfoarte
satisfăcătorșirelațiacusupervizoriifoartesatisfăcătoare.
1,82%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindfoarte
satisfăcătorșirelațiacusupervizoriifoartenesatisfăcătoare.
22,73%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindsatisfăcătorși
relațiacusupervizoriifoartesatisfăcătoare
20%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindsatisfăcătorși
relațiacusupervizoriisatisfăcătoare
5,45%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindsatisfăcătorși
relațiacusupervizoriiauevaluat-ocafiindmedie.
3,64%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindsatisfăcătorși
relațiacusupervizoriifoartenesatisfăcătoare.

341,82%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindmediușirelația
cusupervizoriifoartesatisfăcătoar
8,18%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindmediușirelația
cusupervizoriisatisfăcătoare
14,55%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindmediușirelația
cusupervizoriiafostevaluatăcafiindmedie.
3,64%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindmediușirelația
cusupervizoriinesatisfăcătoare
1,82%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralcafiindmediușirelația
cusupervizoriifoartenesatisfăcătoare.
5,45%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralnesatisfăcătorșirelația
cusupervizoriinesatisfăcătoare.
0,91%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralnesatisfăcătorșirelația
cusupervizoriisatisfăcătoare.
3,64%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralnesatisfăcătorșirelațiacu
supervizoriifoartenesatisfăcătoare.
0,91%dinparticipanțiaunotatniveluldesatisfațiegeneralfoartenesatisfăcătorși
relațiacusupervizoriifoartenesatisfăcătoare.
Seobservăcăodatăcuscădereasatisfacțieifațădesupervizori,satisfacțiageneralăare
tendințadeadescreștedirectproporțional.
Rezultăcăorelațiedefectuasăîntresupervizorisiangajațiafecteazănegativgradulde
satisfacțiegeneral,ceeaceîntimpduceladegradareacalitățiviețiiprofesionale.
3.6Satisfacțiaînurmarelațiilorintercolegiale.
Pentrudesfășurareaeficaceaactuluimedicalșipentruamenținestresul,cauzatdelocul
demuncă,launnivelcâtmaiscăzut,relațiileintercolegialedintrepersonalulmedicaltrebuie
săfiecalitative,bazatepeîncredereșirespect.
Înurmaanalizeigraduluidesatisfacțiefațădeniveluldeîncredereșirespectîncadrul
secției,amobținutumătoarelerezultate:33,64%dinparticipanțisuntfoartesatisfăcuți,
43,64%suntsatisfăcuți,15,45%auunnivelmediualsatisfacției,3,64%suntnesatisfăcuți
iar3,64suntfoartenesatisfăcuți.
Înurmarăspunsurilor,predominantsatisfăcătoare,rezultăcăîncadrulspitaluluirelațiile
intercolegialebazateperesepectsuntapreciateșifrecvente.

35
Satisfacțiafatăderepectulintercolegial.
Comuincareaesteșieaunelementcheieînoferireunuiserviciumedicalcompletșiîn
dezvoltareafuncțiilorcognitive,pentruapermitepersonaluluisaempatizezecorectși
calculat.
Comunicareaeficientăreducesindromuldeepuizareemoțională,oferitposibilitateunei
empatizăricomuneșidiminuareastresuluipsihologicexercitatderiscurileasociatemeseriei.
Următorulgraficurmăreștedispersiasatisfacțieifațădecomunicareintercolegială:
34.55%dinparticipanțisuntfoartesatisfăcuți,47.27%suntsatisfăcuți,13.64%auunnivelde
satisfacțiemedie,3.64%suntnesatisfăcuți,0.91%suntfoartenesatisfăcuți.
Satisfacțiapersonaluluifațădecomunicareainterpersonală

363.7Saisfacțiaprofesionalășivalorificareaopiniilor.
Valorificareaopiniilorșiimplicareapersonaluluiînluareadeciziilor,creștenivelulde
aprecierealacestuia,fiindmaiimplicatșimaidedicatcauzei.
Integrareapersonaluluiînluareaanumitordeciziicreșteniveluldeîncredereșide
siguranță.
Intersecțiadintresatisfacțiageneralășivalorificareaopiniilorsepoateobservape
graficuldemaijos,șiprezintăurmătoarele:
45.45%dinparticipanțiauadmiscăopiniilorlorsuntvalorificateșinivelulde
satisfacțiegeneralăestesatisfăcător.
7,27%dinparticipanțiauadmiscăopiniilorlorsuntvalorificateșinivelulde
satisfacțiegeneralăestefoartesatisfăcător
17,27%dinparticipanțiconsiderăcăopinialorestevalorificatășinivelulde
satisfacțiegeneralăestemediu.
2,73%dinparticipanțiconsiderăcaopinialorestevalorificatășiniveluldesatisfacție
generalăestenesatisfăcător.
2,73%dinparticipanțiconsiderăcăopinialornuesteluatăîncalculșigradulde
satisfacțiegeneralăestesatisfăcător.
8,18%dinparticipanțisuntdepărerecăopinialornuestevalorificatășigradulde
satisfacțiegenerlaăestemediu.
7,27%dinparticipanțiconsiderăcăopinialornuestevalorificatășinivelulde
satisfacțiegeneralăestenesatisfăcător.
0,91%dinparticipanțiaugradulsatisfacțieigeneralefoartenesatisfăcătorși
considerăcăopinialornuesteluatăînconsiderare.
3,64%dinparticipanțiaunivelulsatisfacțieigeneralesatisfăcătorșinuauopinie
formatăînlegăturăcureceptivitateaopinilorpropri.
4,55%dinparticipanțiaunivelulsatisfacțieigeneralemediunuauopinieformatăîn
legăturăcureceptivitateaopinilor.

37
Saisfacțiaprofesionalășivalorificareaopiniilor.
3.8Niveluldestresșisatisfacțiagenerală.
Variabilamedieaîntrebării1este4,4545cudeviațiastandard0.8086iarpentru
întrebarea9este6,2182cudeviațiastandard0.4955.
PearsonCorrelation=-0.181,<0,rezultăcapentruunitatepecare“Întrebarea9”o
coboară,“Întrebarea1”creștecuounitate.Pentrucacorelațiesafievalidășisemnificativă,
p(Sig)<0.05.Încorelareaprezentatămaijos,seobservăcăp=0.58,atunci,cump>0.05,
ipotezanulănusepoatedesminții.
AnalizadescriptivăavariabilelorseregăseștesubdenumireadeFigura14șiFigura15.
Figura14

38
Figura15
3.8Satisfacțiageneralășiviațafamilială
Personalulmedicalareadeseaoriviațafamilialăafectatădeloculdemuncă.Lipsaunui
echilibrubineînrădăcinatîntreviațafamilialășiloculdemuncă,ducefrecventlasindromul
deepuizareempoțională,avansândladepersonalizare,șiînfinallainstalareasindromuluide
burnout.
Următorulgraficurmăreștenivelulsatisfacțieiînraportcuafectareaviețiipersonale.
20%dintreparticipanțiafirmăcaviațalorpersonalăesteafectatădeloculdemuncăși
suntsatisfăcuțideloculdemuncă.
1,82%dintreparticipanțiconsiderăcaviațapersonalăleesteafectatădeloculdemuncă
șisuntfoartesatisfăcuțiculoculdemuncă.
19,09%dintreparticipanțiconsiderăcaviațapersonalăleesteafectatădeloculdemuncă
șiauosatisfacțiemediefațădeloculdemuncă.
6,36%dintreparticipanticonsiderăcăviatapersonalăleesteafetctatedeloculdemuncă
șisuntnesatisfăcuțideloculdemuncă.
0,91%dintreparticipanțiconsideracîviațapersonalăleesteafectatădeloculdemuncăși
suntfoartenesatisfăcuțilaloculdemuncă.
30%dintreparticipanținuconsiderăcămuncaleinfluențeazăviațapersonalășsunt
satisfăcuțiculocullordemuncă.
10.91%dintreparticipanținuconsiderăcamuncaleinflunețeazăviațapersonalășiauun
nivelmediudesatisfacerefațădeloculdemuncă.
3,64%dintreparticipanținuconsiderăcăviațapersonalăleesteinfluențatădeloculde
muncășisuntnesatisfăcuți,alți3,64%sautfoartenesatisfăcuți.

391,82%dintreparticipanținuauanalizatdacăviațalorpersonalăesteinfluențatădelocul
demuncășisuntfoartesatisfăcuți,iaralți1,82%suntsatisfăcuți.
PebazagraficuluiprezentatsepoatespunecăîncadrulSpitaluluiClinicdePneumoftiziologie
Brașov,satisfacțialaloculdemuncănuesteinfluențatăînmodnegativdeviațapersonală.
4.Discuții
Încadrullucrăris-auabordatdiferitevariabile,majoritateacoleratecugradulgeneralde
satisfacțieînrândulpersonalului,pentruaevidențiacâtmaibineinfluențadiferițilorstimuli,
asupragraduluidesatisfacție.
Odatăcumodificareadinaminciiintraspitalicețtișitratareapersonalului,indiferentde
pozițiaocupată,capeopersoanăacăruipunctdevedereestevalid,șiinstalareaunui
sentimentdesiguranță,stresulexercitatasuprapersonaluluisediminueazășinivelul
încrederiiintrecolegicrește.
Obunărelaționareintrecolegi,launnivelpuținmaiînaltdecâtsimplecunoștințe,ajută
dezvoltareacognitivă,încetineșteaparițiasindromuluideburnoutșicreștegradulde
satisfacțielaloculdemuncă.Ungradalstatisfacțieicrescutducelarândulluilacrește
calitățiiîngrijiriloroferite.
Unnivelscăzutalgraduluidesatisfaceregeneralăesteuncumuldemaimulțifactori:
lipsauneicomunicărieficienteșicorecetdinparteaconduceriișiasupravizorilor,lipsaunei

40conexiunicualțimembriaipersonalului,pregătireaprofesionalădeficitară,lipsapersonalului,
lipsaîncrederiiîncompetențelepropriisauacelorlalțicolegi,lipsamaterialelorși
echipamentelornecesare.
Unuldintreceimaiimportanțifactoricareinfluențeazăsatisfacțiaprofesionalăestelipsa
uneidotăricorespunzătoare.Cucătpregătireapersonaluluiestemaiavansatăcuatât
satisfacțiaprofesionalăvascădea,dacădotărileactualenuîntalenscașteptărilepersonalului.
Pentruaoferiiunactmedicaldecalitate,trebuieoferitșiunnecesardecalitate.
Unaltelementimportant,evidențiatșilacapitolulrezultate,esterelaționareadeficitară
întreconducereșipersonal.Oautoritatecarenuinițiazăniciunfeldecontact“amiabil”cu
angajațiisăi,vainsuflanudoaroperpetuăstaredenelinișteșinesiguranțăînrândul
angajațilorcivaexercitașiunstres“patologic”,acompaniatdeneplăcereșilipsadedorință.
Principalacauzăasindromuluideburnoutesteexpunereaocupaționalăfrecventăla
factoristresoriintenși.Dacăpersonalulnuarecalitățileuneiechipeunite,persoanelemai
susceptibiliedinpunctdevedereemotionalîncepsăprezinteprimatrăsăturăasindromului
deburnoutșianume,epuizareaemoțională.
Epuizareaemoționalăducelascădereagraduluidesatisfacțienudoarapersoanei
suferinde,cișiapersonaluluiadiacent.
Randamentulprofesionalestecelmaiafectatînurmascăderiisatisfacțieiprofesionale.
Unangajatnesatisfăcutpaotefiiosursadestrespentrurestulpersonalului,iardupăcumam
demonstratșiîncapitolulrezultate,randamentulprofesinoalesteinversproporționalcu
inensitateastresului.Cucâtseexercitămaimultătensiuneșiosituațiedevinemaistresantă,
cuatâtrandamentulprofesionalv-ascădea.
Randamentulprofesionalscadeșidincauzalipseidematerialenecesarepentruaefectua
unactmedicalcorespunzător.
Încadrulchestionaruluiexistădouaîntrebăricurăspunsurilibere.Participanțiiaufost
invitațisărăspundălaacestedouăîntrebăricucâtevasugestii,învedereaîmbunătățirii
calitățiiprofesionale,înfuncțiedenevoieloractuale.
Celmaifrecventrăspunsafostdotareaunitățiicuechipamentuldeprotecțienecesar
materialedeuzzilnic.Disponibiliateamaterialelornecesarearcreșterandamentulprofesional,
ceeaceducelacreștereasatisfacțieiprofesionalecâtșilacreștereasatisfacțieiînrândul
pacientilor.
Paciențisatisfăcuținureprezintăosursadestres,ceeaceducelascădereastresuluila
loculdemuncă.

41Unlocdemuncămaipuținstresantcreșteșielgradulsesatisfacțieprofesională,șiscade
impactulviețiiprofesionaleasupraviețiipersonale.
Suprapuneareagradelordesatisfacțiedelanivelulmaimultorîntrebări,afost
modalitateaperfectădeademonstracă,satisfacțiageneralănuinfluențeazăcomportamentul
sauraspunsulsurvenitlaalteîntrebări,badincontră,satisfacțiageneralăesteinfluențațăde
totiaceștifactori.
DupăcumsepoateobservașilacapitolulRezultate,încazulcorelăriigraduluide
satisfacțiegeneralăcuafectareaviețiipersonale,majoritatearaspunsuriloraufost
satisfăcătoare,chiardacăviațapersonalăaparticipanțiloraavutdesuferit.
5.Concluzii
SatisfacțiaprofesionalăîncadrulSpitaluluiClinicdePneumoftiziologieBrașovareo
dispersierelativechilibrată,iarmediatindespregraduldesatisfăcut.
Satisfacțiageneralăesteinfluențatădeaspectemultiple,majoritateușordecombătut,înașa
felîncâtniveluldesatisfacțiesăfieîncreștere.
Graduldesatisfacțiegeneralpoatefiireinterpretatșicorelatîndiferitemoduri,dar,pebaza
analizărilorefectuateîncapitolulRezultate,51,82%dinpersonalsatisfăcut,concluziaeste
căsatisfacțiaîncadrulSpitaluluiClinicdePneumoftiziologieBrașovtindespregradulde
satisfăcut,cumicivariațiisprefoartesatisfăcutșicuvariațiimaipronunțatesprenivelul
mediu.

42Terminologie
Covarinace-covarinață-aratădirecțiarelațieiliniareexistenteîntreceledouăvariabile.
PearsonCorrelation-CorelatiaPearson-esteunnumărîntre-1și1careindicăpânăunde
douavariabilesecorelează.
Mean=variabilamedie
Std.Deviation=Deviațiastandard
Sig.(2-tailed)-aceastăvaloarespunedacăîntrevariabileletaleexistaocorelațiestatistică
semnificativă
N=Numărultotaldevariabile
Sumofsquaresandcossproduct=sumaradicalilorsiprodusulcosinusurilor
Meandifference=diferențadintrevaloriilemedii.
95%confidenceintervalofthedifference=intervaldeincrederepentrumediede95%
Df-degreesoffreedom-graddelibertate
T=Estefolositpentruacomparavaloriilemediiagrupuridistincte.

43Bibliografie
1.Maslow,AbrahamH.(1969).Thefartherreachesofhumannature.Journalof
TranspersonalPsychology1:1,pp.1-9
2.Deckers,Lambert(2018).Motivation:Biological,Psychological,andEnvironmental.
RoutledgePress.
3.Bretherton,I.(1992)."TheOriginsofAttachmentTheory:JohnBowlbyandMary
Ainsworth".DevelopmentalPsychology.
4.Iglehart,J.K.(2000).RevisitingtheCanadianHealthCareSystem.NewEnglandJournal
ofMedicine,342,2007–2012

445.VisserMR,SmetsEM,OortFJ,DeHaesHC:Stress,satisfactionandburnoutamong
Dutchmedicalspecialists.CMAJ2003,168(3):271–275
6.BresicJ,KnezevicB,MilosevicM,TomljanovicT,GolubicR,MustajbegovicJ:Stress
andworkabilityinoilindustryworkers.ArhHigRadaToksikol2007,58(4):399–405
7.Grunfeld,E.,Zitzelsberger,L.,Coristine,M.,Whelan,T.J.,Aspelund,F.,&Evans,W.K.
(2005).Jobstressandjobsatisfactionofcancercareworkers.Psychooncology,14,61-69
8.Fahrenkopf,A.M.,Sectish,T.C.,BargerL.K.,Sharek,P.J.,Lewin,D.,Chiang,V.W.,
Edwards,S.,Wiedermann,B.L.,&Landrigan,C.P.(2008).Ratesofmedicationerrors
amongdepressedandburnoutresidents:prospectivecohortstudy.BritishMedicalJournal,
336,488-491.
9..WeinsteinN,RyanR.Whenhelpinghelps:autonomousmotivationforprosocialbehavior
anditsinfluenceonwell-beingforthehelperandrecipient.JPersSocPsychol.
2010;98:222–44
10.GhatakM,MuellerH.Thanksfornothing?Not-for-profitsandmotivatedagents.
JPublicEc.2011;95:94–105
12.FrancoiseP,VlassopoulosM.Pro-socialmotivationandthedeliveryofsocialservices.
CESifoEcStudies.2008;54:22–54.
13.DelfgaauwJ,DurR.Incentivesandworkers’motivationinthepublicsector.EcJournal.
2008;118:171–91.
14.PrendergastC.Themotivationandbiasofbureaucrats.AmEcReview.2007;97:180–96.
15.BesleyT,GhatakM.Competitionandincentiveswithmotivatedagents.AmEcReview.
2005;95:616–36
16..FrancoiseP.Non-for-profitprovisionofpublicservices.EcJournal.2003;113:C53–6
17.FrancoiseP.Publicservicemotivationasanargumentforgovernmentprovision.JPublic
Ec.2000;78:275–99.
18.MakrisM,SicilianiL.Optimalincentiveschemesforaltruisticproviders.JPubEc
Theory.2013;15:675–99
19.KolstadJ.Informationandqualitywhenmotivationisintrinsic:evidencefromsurgeon
reportcards.AmEcReview.2013;103:2875–910
20.SicilianiL.Payingforperformanceandmotivationcrowdingout.EcLetters.
2009;103:68–71
21.MohlPC.DennyNR,MoteTA,ColdwaterC.Hospitalunitstressorsonnurses;primary
taskvssocialfactors.Psychosomatic1982;23(4):336-7
22.KeaneA,DueetteJ,AdlerDC,StressînICUandnon-ICUnurses,NUrsRes1985;
34(4):231-6
23.Jackson,S.E.,Schwab,R.L.andSchuler,R.S.(1986).‘Understandingtheburnout
phenomenon’,JournalofAppliedPsychology,inpress.
24.Maslach,C.andJackson,S.E.(1984a).‘Burnoutinorganizationalsettings’,Applied
SocialPsychologyAnnual,5,133-153.
25.Burke,R.J.,Shearer,J.andDeszca,G.(1984).‘Burnoutamongmenandwomenin
policework:AnexaminationoftheChernissmodel’,JournalofHealthandHumanResources
Administration,7,162-188.
26.Maslach,C.andJackson,S.E.(1984b).‘Patternsofburnoutamonganationalsampleof
publiccontactworkers’,JournalofHealthandHumanResourcesAdministration,7,189-212.
27.Golembiewski,R.T.andScicchitano,M.(1983).‘Testingfordemographiccovariants:
Threesourcesofdatarejectingrobustandregularassociation’,InternationalJournalofPublic
Administration,5,435-447
28.Eisenberg,E.M.,Monge,P.R.andMiller,K.I.(1983).‘Involvementincommunication
networksasapredictoroforganizationalcommitment’,HumanCommunicationResearch,10,
179-201.

4529.Morris,J.H.andSherman,J.D.(1981).‘Generalizabilityofanorganizational
commitmentmodel’,AcademyofManagementJournal,24,512-526.
30.Adriaenssens,J.,DeGucht,V.,Maes,S.,2012.Theimpactoftraumaticeventson
emergencyroomnurses:findingsfromaquestionnairesurvey.Int.J.Nurs.Stud.49(11),
1411–1422.
31.Jansson-Frojmark,M.,Lindblom,K.,2011.Isthereabidirectionallinkbetweeninsomnia
andburnout?AprospectivestudyintheSwedishPrevalenceofburnoutsyndromeinthe
nursingstaffoftwoMexicanhospitals).Rev.SESLAP2(10),23–27.
32.Leape,L.L.,Shore,M.F.,Dienstag,J.L.,Mayer,R.J.,Edgman-Levitan,S.,Meyer,G.S.,et
al.,2012.Perspective:acultureofrespect.Part1:Thenatureandcausesofdisrespectful
behaviorbyphysicians.Acad.Med.87(7),845–852.
33.Shimizutani,M.,Odagiri,Y.,Ohya,Y.,Shimomitsu,T.,Kristensen,T.S.,Maruta,T.,et
al.,2008.Relationshipofnurseburnoutwithpersonalitycharacteristicsandcopingbehaviors.
Ind.Health46,326–335.
34.Aguayo,R.,Vargas,C.,DelaFuente,E.I.,Lozano,L.M.,2011.Ameta-analytic
reliabilitygeneralizationstudyoftheMaslachBurnoutInventory.Int.J.Clin.HealthPsychol.
11(2),343–361.
35.Pick,D.,Leiter,M.P.,1991.Nurses’perceptionsofthenatureandcausesofburnout:a
comparisonofself-reportsandstandardizedmeasures.Can.J.Nurs.Res.23,33–48.
36.Alacacioglu,A.,Yavuzsen,T.,Dirioz,M.,Oztop,I.,Yilmaz,U.,2009.Burnoutinnurses
andphysiciansworkingatanoncologydepart-ment.Psychooncology18(5),543–548.
37.Kanai-Pak,M.,Aiken,L.H.,Sloane,D.M.,Poghosyan,L.,2008.Poorworkenvironments
andnurseinexperienceareassociatedwithburnout,jobdissatisfactionandqualitydeficits
inJapanesehospitals.J.Clin.Nurs.17(24),3324–3329.
38.LosaIglesias,M.E.,BecerrodeBengoaVallejo,R.,SalvadoresFuentes,P.,2010.The
relationshipbetweenexperientialavoidanceandburnoutsyndromeincriticalcarenurses:a
cross-sectionalquestionnairesurvey.Int.J.Nurs.Stud.47(1),30–37.
39.Gosseries,O.,Demertzi,A.,Ledoux,D.,Bruno,M.A.,Vanhaudenhuyse,A.,Thibaut,A.,
etal.,2012.Burnoutinhealthcareworkersmanagingchronicpatientswithdisordersof
consciousness.BrainInj.26(12),1493–1499.
40.Fornes-Vives,J.,Garcı´a-Banda,G.,Frı´as-Navarro,D.,Hermoso-Rodrı´guez,E.,
Santos-Abaunza,P.,2012.StressandneuroticisminSpanishnurs-ingstudents:atwo-wave
longitudinalstudy.Res.Nurs.Health35(6),589–597.
41.Hudek-Knezevic´,J.,Kalebic´Maglica,B.,Krapic´,N.,2011.Personality,
organizationalstress,andattitudestowardworkasprospectivepre-dictorsofprofessional
burnoutinhospitalnurses.Croat.Med.J.52,538–549.
42.Narumoto,J.,Nakamura,K.,Kitabayashi,Y.,Shibata,K.,Nakamae,T.,Fukui,K.,2008.
Relationshipsamongburnout,copingstyleandpersonality:studyofJapaneseprofessional
caregiversforelderly.PsychiatryClin.Neurosci.62(2),174–176.
43.Bakker,A.B.,VanderZee,K.I.,Lewig,K.A.,Dollard,M.F.,2006.Therelationship
betweenthebigfivepersonalityfactorsandburnout:astudyamongvolunteer
counselors.J.Soc.Psychol.146(1),31–50.
44.Maslach,C.,Schaufeli,W.B.,Leiter,M.P.,2001.Jobburnout.Annu.Rev.Psychol.52,
397–422.
45.Aydemir,O.,Icelli,I.,2013.Burnout:riskfactors.In:Ba¨hrer-Kohler,S.(Ed.),
BurnoutforExperts:PreventionintheContextofLivingandWorking.Springer,NewYork,
NY,pp.119–143.
46.DelaFuente,E.I.,Lozano,L.M.,Garcı´a-Cueto,E.,SanLuis,C.,Vargas,C.,Can˜adas,
G.R.,etal.,2013.DevelopmentandvalidationoftheGranadaBurnout
QuestionnaireinSpanishpolice.Int.J.Clin.HealthPsychol.13(3),216–225.

4647.CabreraGutie´rrez,L.S.,Lo´pezRojas,P.,SalinasTovar,S.,OchoaTirado,J.G.,Marı´n
Coton˜ieto,I.A.,HaroGarcı´a,L.,2005.BurnoutsyndromeamongMexicanhospitalnursery
staff.Rev.Me´d.Inst.Mex.SeguroSoc.43(1),11–15.
48.LaMonicaEL,WolfRM,MadeaAR,OberstMT.Empathyandnursingcareoutcomes.
SchInqNursPract1987;1:197-213
49.GleichgerrchtE,DecetyJ.Empathyinclinicalpractice:howindividualdispositions,
gender,andexperiencemoderateempathicconcern,burnout,andemotionaldistressin
physicians.PLoSOne2013;8:e61526.
50.López-PérezB,AmbronaT,GregoryJ,StocksE,OcejaL.Feelingathospitals:
perspective-taking,empathyandpersonaldistressamongprofessionalnursesandnursing
students.NurseEducToday2013;33:334-8
51.CunicoL,SartoriR,MarognolliO,MeneghiniAM.Developingempathyinnursing
students:acohortlongitudinalstudy.JClinNurs2012;21:2016-2