DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE [621061]

UNIVERSITATEA CRESTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT CLUJ – NAPOCA

Programul de studii DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. Anca Georoceanu

ABSOLVENT: [anonimizat]2019 –

UNIVERSITATEA CRESTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT CLUJ – NAPOCA

Programul de studii DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ
Fiscalizarea monedelor virtuale în România

ÎNDRUMĂTOR Ș TIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. Anca Georoceanu

ABSOLVENT: [anonimizat]2019 –

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE PRIVIND ORIGINALITATEA CONȚINUTULUI LUCRĂRII DE
LICENȚĂ/DISERTAȚIE

Subsemnatul(a) Moloce Cătălin Con stantin domiciliat(ă) în Rădăuți str Mihai Viteazul nr 3 D sc A et – ap
3 jud. Suceava ,născut(ă) la data de 22.03.1995 în localitatea Rădăuți, jud Suceava ,fiul lui Violeta și al lui
Constantin posesor al C.I. seria SV nr.885183 C.N.P [anonimizat] eliber at de SPCLEP
Rădăuți .absolvent: [anonimizat], din c adrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”
București , programul de studii Zi, promoția 2015 -2019, forma de învățământ cu frecvență, declar pe
proprie răspundere, că lucrarea de licență/dise rtație cu titlul : LUCRARE DE LICENȚĂ
Fiscalizarea monedelor virtuale în România elaborată în vederea susținerii publice în sesiunea 2019
este o lucrare originală. De asemenea, declar că nu am plagiat altă lucrare de licență/disertație, tratate,
monografii , lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau posta te pe internet, toate sursele
bibliografice folosite la elaborarea lucrării de licență/disertație fiind menționate în cuprinsul acesteia.

Data, Semnătura,

Cuprins

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 1
Capitolul 1 – FISCALITATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 3
Secțiunea 1.1: Conceptul de fiscalitate în România ………………………….. ………………………….. ………….. 3
Secțiunea 2. Principii de drept fiscal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
2.1 Principiul legalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
2.2 Principiul priorității dre ptului European față de dreptul national ………………………….. ……………. 6
2.3 Principiul egalității în materie fiscal ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
2.4 Principiul securității juridice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
2.5 Principiul neretroactivității legii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
Secțiunea 3. Noțiunea de ”contribuabil” ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
CAPITOLUL 2 – IMPOZITELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
Secțiunea 2.1 . Clasificarea impozitelor ………………………….. ………………………….. …………………………. 11
Secțiunea 2.2. Impunerea veniturilor realizate de către persoanele fizice ………………………….. ……… 13
Secțiunea 2.3. Impunerea veniturilor realizate de către persoanele juridice ………………………….. ….. 16
CAPITOLUL 3. Crypto valută (Crypto monedele/monede virtuale) ………………………….. ……………. 17
Secțiunea 3.1. Conceptul de Crypto valută ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
Secțiunea 3.2. Modul de obținere și folosirea a Crypto valutei ………………………….. …………………….. 21
Secțiunea 3.4: Viitorul monedelor virtuale ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
CAPITOLUL 4. Impozitarea monedelor virtuale în România ………………………….. …………………….. 30

ABREVIERI Și FIGURI

BTC = Bitcoin
BNR= Banca Națională a României

Fig. 3.1 – funcționarea blockchan -ului și tranzacțiile cu bitco in
Fig. 3.2 – locatii unde poti plati cu bitcoin
Fig. 3 .3 – mod de tranzacționare

1
CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

Studiul de caz prezentat în această lucrare de Licență va analiza concepte clasice de fiscalitate și
idei noi ce intră in lumea modern precum monedele virtuale dar va asigura și acoperi integrarea și
înțelegerea Crypto valutei de la începuturi până în zilele noastre.
Deși conceptul de monede virtuale este aproximativ nou la noi în țară, primul articol datat pe
online -ul române sc fiind undeva prin Mai 2017 în care se explică intrarea pe piață a 3 noi bănci ce
deși nu dețineau BITCOIN, erau menite pentru asemenea tranzacții (Capital Financial Services SA,
Vodafone România M -Payments SRL și, de la sfârșitul anului 2016, Orange Mon ey SRL), totodată
în același an 2017, 84 de instituții de monedă electronică au notificat BNR că vor să furnizeze astfel
de servicii în România.
Potrivit BNR, instituția care acreditează și supraveghează aceste instituții, societățile mai sus
mențion ate au dreptul să emită monedă electronică, să realizeze servicii de plată, depunere și
retragere de numerar într -un cont de plăți, precum și toate operațiunile necesare pentru funcționarea
contului de plăți, emiterea instrumentelor de plată, implicit a mo nedei electronice, acceptarea la
plată a acestor instrumente și remiterea de bani .1
Istoria monedelor virtuale ne arată că prima crypto valută s -a numit Bitcoin (BTC).
În 2009, criptarea a fost inventată în timpul unei crize financiare și de ea au bene ficiat numeroase
întreprinderi și start-up-uri, deoarece a condus la o procedură ușoară de extindere pe plan financiar.
Prima moendă după cum am menționat și mai sus a fost bitcoin. Bitcoin -ul a fost inventat ca un
document open source de către un dezvolta tor anonim su b numele de "Satoshi Nakamoto"2.
A fost o călatorie foarte fluctuantă pentru BTC de când a apărut până în zilele noastre. De c ând a
fost inventat pentru prima dată în 2009, a reușit să fascineze întreaga lume , datorită conceptul ui de
minerit ș i de for mare a blocurilor , concepte ce vor fi explicate mai în detaliu pe parcursul lucrării.
Anul 2011 marchează valoarea BTC -ului la un minim . S-a întâmplat din cauza apariției c rypto
valutelor rivale. În 2013, prețurile monedelor au avut tendința să se prăbușească înt r-un ritm foarte
rapid. Toți cei care au investit în acel moment, au suferit pierderi imense. După ce au fost martorii

1 A se vedea – https://bit.ly/2TImsl6 – accesat la data de 10.03.2 019
2 A se vedea – https://bit.ly/2TtMauc – accesat la data de 10.03.2019
Open Source – deschis pentru toată lumea, accesibil

2
unei căderi datorită apariției criminalilor informatici pe domeniul proaspăt al mineritului si crypto
valut ei. Una dintre cele mai mari înșelătorii fiind în 2014 când firma Exchange Bitcoin – Mt. Gox
a ieșit de pe piață , jefuind circa 700.000 de BTC ale oamenilor. Din păcate, nu a fost găsită încă
nicio informație cu privire la cel mai mare furt informatic de l a acea vreme3.

În concluzie, bitcoin a primit atât critici, cât și laude și este o chestiune de impact atât pe
plan extern cât și pe plan intern . Interesul României de a avea o fiscalizare și o statistică clar ă a
acestor noi monede virtuale ce pot înlocui pe viitor For exul este de necesitate și importanță maximă
pentru o bună funcționare a societății și o evoluție prosper ă în cea ce privește dezvoltarea pe plan
financiar a statului .

3 A se vedea – https://bit.ly/2VRhlN8 – accesat la data de 10.03.2019

3
Capitolul 1 – FISCALITATE

Secțiunea 1.1: Conceptul de fiscalita te în România

Fiscalitatea este un instrument eficient în serviciul unei politici care se traduce printr -o
anumită viziune asupra vieții în comun, organizată de către anumite componente ale puterii
specializate în ges tionarea serviciilor publice pentru a căror bună funcționare este necesară
colectarea de o manieră continuă a unor resurse financiare.4
În mod evident, respectivele resurse financiare (fonduri bănești) sunt destinate a acoperi
cheltuielile generale ale societății, aflate necontenit în creșter e.
În literatur a economică, fiscalitatea este definite ca fiind un s istem de constituire a
veniturilor statului prin redistribuirea venitului na țional cu ajutorul impozitelor și taxelor,
reglementate prin norme juridice.5
În doctrina juridică s -a apreciat că acest sistem – numit sistem fis cal – este format din
totalitatea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a celorlalate categorii de venituri publice provenite
de la contribuabili personae fizice și juridice c are – îndeplinindu -și obligațiile fiscal lega l stabilite
– alimentează bugetele publice.
În privința noțiunii de sistem fiscal, s -a arătat că prin aceasta se înțelege în general ansamblul
impozitelor instituite de un anumit stat. Este noțiunea clasică a si stemului fiscal, care în general ia
în calcul doar ansamblul reglementărilor normative (legislația fiscal ă). Mai recent însă, această
noțiune poate dobândi valențe noi, dacă sunt luate în calcul mai multe componente6:

Fiscalitatea – are proveniență romană: cuvăntul fiscus desemna coșul pe care romanii îl foloseau pentru străngerea
banilor; din cuvântul fiscus s-a resprins și încetățenit termenul de fis, cu înțelesul curent de ”ansamblu de orane ale
administrației publice însărcinate cu colectarea impozitelor”. – potrivit Di cționarului explicativ al limbii romăne (p.
382), fiscalitatea este sistemul de percepere a i mpozitelor și taxelor prin fisc, iar fiscul este instituția de stat care
stabilește și încasează contribuțiile către stat și îi urmărește pe cei care nu și -au plăt it aceste contribuții. Apud. Drept
Fiscal – confrom noilor reglementări fiscale 2016 Cosmin F lavius Costaș pag.15
4 A se vedea: J.L. Mathieu, La politique fiscale, Ed. Economica, Paris, 1999, p ag 1; L. Țâtu, C. Serbănescu, D.
Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitatea. De la lege la practică, ed. A 8 -1, Ed. C.H. Beck, București
2014. Apud. Drept Fiscal – confrom noilor reglementări fiscale 2016 Cosmin Flavius Costaș pag.15
5 A se vedea: G. Marin, A. Puiu (coord.), Dicționar de relații economic e internaționale, Ed. Enciclopedică, București,
1993, pag 278 Apud. Drept Fiscal – confrom no ilor reglementări fiscale 2016 Cosmin Flavius Costaș pag 15.
6 A se vedea: P. Beltrame, L. Mehl, operă citată pag. 71 -76 Apud. Drept Fiscal – confrom noilor reglem entări fiscale
2016 Cosmin Flavius Costaș pag. 16

4
– Componenta normativ ă: sistemul fiscal este un sistem de norme juridice, integrat no rmative
în sistemul juridic national (practice, un subsistem al sistemului juridic national), dar
presupunând în același timp aplicarea unor norme de drept international; cu toate acestea,
sistemul de no rme fiscal nu este autonom, fiind necesar ca dreptul fiscal să se conformeze
principiilor generale ale dreptului și să se armonizeze cu celelalte ramuri ale dreptului;
– Componenta organizațională: sistemul fiscal presupune și un cadru organiza țional de
natură politico -administrativă, care să asigure crearea, modificarea, stabilirea și recuperarea
impozitelor; î n acest context, în cadrul unui subsistem administrativ,se poate vorbi despre
veritab ile servicii fiscal e prestate de administrația cetrală (inclusive prin or ganismele sale
deconcetrare) sau de administr ația locală;
– Componenta economică: sistemul fiscal este un subsistem economic, întrucât precedează
la prelevarea unor sume de bani din patrimonial persoanelor fizice și juridice, în favoarea
bugetului pu blic;
– Componenta psihosocială: sistemul fiscal este i nfluențat în cee a ce privește construcția și
modificările sale de anumiți factori psihosociali, care determină anum ite atitudini sau
comportamente; suntem în prezența unui subsistem socio -economic cu o s tructură complex
ce interacționează cu administrația fiscală.
Fiscalitatea are, de foarte multă vreme, o imagine negativ ă. Aceasta este considerat ă de către
contribuabili drept o formă de constrângere exercitată de statul spoliator care – prin metode special
– scoate din buzunarele cetățenilor anumite sume d e bani castigate cu greu și deci bine meritate de
aceștia7.
Considerăm că ar fi incorrect să privim lucrurile exclusive dintr -o asemenea perspectivă,
întrucât, analizân du-le cu seriozitate și onestitate, dar, în același timp, cu oarecare detașare și
dorinț ă reală de a le înțelege, vom descoperi că realitatea este alta: fiscalitatea reprezintă un
domeniu complex și foarte dens, concret, juridic prin excelență8 și deschis către alte ramuri de drept

7 A se vedea: V. Nouzille, La traque fiscal e, Ed. Albin Michel, Paris, 2000; M.Șt, Minea, C.F. Costaș Fiscalitatea în
Europa la începutul mileniului III, Ed. Rosetti, București, 2006, paginile 18 -23. Apud. Drept Fiscal – confrom noilor
reglementări fiscale 2016 Cosmin Flavius Costaș pag. 16
8 Probl ematica fiscalității se sprijină pe (și este cantonată de) legislația adoptată în domeniul și care constituie
dreptul fiscal (a se vedea M. Șt. Minea, C.F. Costaș, Dreptul finațtelor publice, vol. I – Drept financiar, Ed. Sfera
Juridică, Cluj -Napoca, 2006, pag. 43). Apud. Drept Fiscal – confrom noilor reglementări fiscale 2016 Cosmin Flavius
Costaș pag 17

5
(și nu numai, dacă avem în vedere legăturile sale strânse cu economia și politicul)9, care are un rol
foarte clar în viața oricărei cetățean, anume acela de a asigura colectarea unei părți din produsul
intern brut realizat anual și care – constituindu -se în resurse financiare publice – vor acoperi, într –
o importantă măsură, trebuințele generale și commune ale membrilor societății .
Mai recent, pe măsură ce societatea informațională se dezvoltă, forumul rețelelor de socializare
devine tot mai aglomerat, iar mijloacele de comunicare ale fiscului se extend, o parte din a ceastă
imagine negativ ă pare să se atenueze, De exemplu, într -o Europă măcinată de incertitudini
economice, zbateri politice, șomaj accentuat și lipsp d e perspective pentru tineri, acțiunile fiscului
de a expune și sancționa comportamente fiscal e discutabi le ale contribuabililor (cazul conturilor
secrete din Elveția și Liechtenstein sau mai recentul eveniment jurnalistic Panama Papers)
generează emoții pu ternice, dezbateri vii și un tip de suport popular neașteptat pentru fisc.
Sperând că expunerea ”evazion iștilor” și a ”gulerelor albe ” va avea un efect pozitiv imediat
asupra vieții lor, o bună parte din utilizatorii rețelelor sociale susțin declarative ac țiunile organelor
fiscal, chiar dacă acestea vatămă, uneori iremediabil, drepturile fundamentale ale cel or expuși și
propuși spre investigare10.

Secțiunea 2. Principii de drept fiscal11

2.1 Principiul legalității

Potrivit art. 139 alin. 1 din Constituția României ”impozitele, taxele și orice alte venituri
cuvenite bugetului de stat sau bugetului asigurări lor de stat sau bugetului asigurărilor sociale de
stat se stabilesc numai prin lege. Principiul legalității nu tre buie privit în sens strict. De exemplu,
la nivel local anumite taxe și impozite se pot stabili, în virtutea autonomiei locale, prin hotărâri a le
consiliilor locale cu respectarea prevederilor constituționale. De asemenea, anumite organe ale
administrației fiscal centrale elaborează ș i aprobă, cu respectarea prevederilor consituționale,

9 A se vedea: J.Grosclaude, Ph. Marchessou, Droit fiscal gene ral, ed. A 6 -a, Ed. Dalloz, Paris, 2007, paginile 2 -4 Apud.
Drept Fiscal – confrom noilor reg lementări fiscale 2016 Cosmin Flavius Costaș pag 17.
10 Pentru unele observații, a se vedea C. Păun, Panama Papers – invitație către conformare voluntară cu sprijin
popular, articol publicat pe www.juridice.ro , 11 apri lie 2016. Apud. Drept Fiscal – confrom noilor reglement ări
fiscale 2016 Cosmin Flavius Costaș pag 17.
11 A.M. G ăină, op. Cit. P. 13 Principiile dreptului fiscal – fundament al impunerii fiscale

6
legislația secundară (norme de aplicare, norme metodologice, instrucțiuni, regulamente, procedure,
etc.) în materie fiscală.

2.2 Principiul priorității dreptului European față de dreptul national
Acest principiu este incident în dreptul fiscal national de la momentul aderării României la
Uniunea Europeană. Din p unct de vedere legal, principiul este reglementat în art. 148 alin. 2 din
Constituția României care dispune:”ca urmare a aderări i, prevederile tratatelor constitutive ale
Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu , au prioritate
față de duspozițiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor actului de adunare”. Mai
mult, în a lineatul 4 al art. 148 din Constituție se prevede că garanții respectării și aplicării acestui
principiu sunt instituțiile statu lui.
Originile principiului prevalenței dreptului comuntar se găsesc în jurisprudența europeană.
Printr -o hotărâre din 1964, C urtea Europeană de Justiție a considerat că dreptul comunitar este o
ordine juridică independent care are prioritate în față dre ptului na țional.12
Printr -o alt ă soluție jurisprudențială s -a precizat faptul că dreptul European (tratatele,
regulamentele, directivele ori deciziile) se aplică prioritar chiar și față de Constituția statului
membru13.
O hotărâre recentă a Marii Camere a Curții Europene de Justiție14 a statuat că împotriva
dreptului comunitar nu poate fi invocate principiul autori tății de lucru judecat din sistemele
naționale de drept.

12 A se vedea Hotărârea din 15 iulie 1964, cauza C -6/64 publicat ă în culegerea 1964, p. 1141 apud. A.M. Găină, op.
Cit. P. 15 Apud. https://www.academia.edu/11618502/DREPTUL_FISCAL_CON%C5%A2INUT
13 A se vedea în acest sens Hotărârea Curții E uropene de Justiție , pronunțată în cauza C 11/70, Inte rnationale
Handelsgesellischaft, publicată în culegerea 1970, p. 1125 apud A.M. Găină Apud.
https://www.academia.edu/116185 02/DREPTUL_FISCAL_CON%C5%A2INUT
14 Hotărârea Curții Eur opene de Justiție din 16 Iulie 2007, în cauza C -119/2004, Ministero dell”Industria, del
Commercio et dell”Artigianato c. Lucchini Siderurgica SpA disponibilă la adresa de internet http://eur -lux.europa.eu
apud A.M G ăină, op. Cit., p.15 Apud. https://www.academia.edu/11618502/DREPTUL_FISCAL_CON%C5%A2INUT

7
2.3 Principiul egalității în materie fiscal15
Egalitatea în materie fiscal are în co mponență doua elemente:
a) Egalitatea în fața legii fiscale și
b) Justa așezare a sarcinilor fiscale.
Cardul legal privind egalitatea în fața legii fiscale îl constituie art.16 din Constituția
României care prevede: cetățenii sunt egali în fața legii și a autor ităților publice, fără privilegii
și fără discriminari”.

2.4 Principiul securității juridice16
Potrivit acestui principiu cetățenii trebuie apărați tocmai împotriva pericolului
(insecurității) pe care dreptul îl poate crea sau riscă să îl creeze. În do ctrină17 s-a considerat ca
principiul securității juridice implică patru aspecte:
1.) Retroactivitatea legii ;
2.) Teoria aparenței;
3.) Legalitatea incriminării și a pedepsei;
4.) Obscuritatea textelor legale;
Securitatea juridică nu implică numai neretroactivitatea legii fiscal, ci și unele aspect cu o
sferă de cuprindere mult mai la rgă precum: accesul contribuabulilor la legislația aplicabilă
și previzibilitatea legislației fiscale, obligația organelor fiscal de a -și respecta
angajamentele luate sau dreptul cetățenilor la o interpretare unitară a legislației fiscale.18

2.5 Principiul neretroactivități i legii19
Consacrarea legală a acestui principiu o constituie art. 15 alin. 2 din Constituția României
care dispune că: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale
mai favorabile.”

15 https: //www.academia.edu/11618502/DREPTUL_FISCAL_CON%C5%A2INUT

16 A.M Găină, op. Cit., p. 16 Apud. https://www.academia.edu/11618 502/DREPTUL_FISCAL_CON%C5%A2INUT
17 P. Lambert, Le principe General de la securite juridique et les validations legislatives, în securite juridique of
fiscalite, Editura Bruylant, Bruxelles, 2003, p 5 apud A.M Găină, op. Cit., p. 16 Apud.
https://www.academia.edu/11618502/DREPTUL_FISCAL_CON%C5%A2INUT
18 A se vedea M.Șt. Minea, C.F. Costaș, Dreptul finanțelor publice. Vol. II Dreptul Fiscal, Editura Wolters Kluwer,
București 2008 p .32 și urm. Apud. https://www.academia.edu/11618502/DREPTUL_FISCAL_CON%C5%A2INUT
19

8
În unele state europene (Belgia, Franț a) a fost admisă retroactivitatea legii în anumite
situații strict determinate, astfel:
a) Când exista necesitatea protejării itneresului general;
b) Când contribuabulilor nu li s e poate aplica sancțiuni și nu le pot fi afectate drepturi
recunoscute prin hotărâri cu autoritatea de lucru judecat. 20

2.6 Principiul accesului liber la justiție în domeniul fiscal 21
Reglementarea accesului liber la justiție o consituie art. 21 din Consi tutiția României”,
precum și art. 6 din Convenția Europeană privind Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mai multe rânduri că instituirea unei
taxe timbre într -un cuantum foarte ridica t contravene prevederilor art. 6 din Convenția Europeană.

Secțiunea 3. Noțiunea de ”contribuabil ”22

„Conribuabil, ă ( -fr) subst., m. și f. – persoană fizică sau juridică obligată prin lege să
plătească un impozit. Subiect impozabil.” , astfel definește Dic ționarul explicative a l limbii române,
termenul de contribuabil.
Acest substantive derivă din verbul „a contribui”, definit în același DEX astfel: „a -si adduce
contribuția (morală sau materială), a participa la o acțiune comună”.
Din explicația verbului ”a contribui” reiese posibilitatea unei personae de a avea opțiunea
participării la o acțiune și totodată voința acesteia de a -și adduce contribuția; însă în cadrul
explicației termenului de contribuabil, observăm obligativitatea impusă de lege.
Așadar, o pe rsoană fizic ă sau juridică nu poate opta pentru a a vea sau nu calitatea de
contribuabil.
Contrbuabilul, sau cum mai este acesta numit – subiectul impozabil, este o persoană
obligată direct, personal să suporte și să plătească un impozit, taxă sau alt venit public, către bugetul
general consolidate.

20 R. Bufan, Dreptul fiscal al afacerilor, Editura Brumar, Timișoara, 2003, p 35 -36 apud. A.M. Găină op. cit. p. 16
Apud. https://www.academia.edu/11618502/DREPTUL_FISCAL_CON%C5%A2INUT
21 https: //www.academia.edu/11618502/DREPTUL _FISCAL_CON%C5%A2INUT
22 DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II -a, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996,

9
Plătito rul de impozit este persoana obligată să efectueze calcului și plata impozitului, taxei
sau altui venit public. Așadar, de cele mai multe ori plătitorul impozitului se indentifică cu subiectul
impozabil.
Termenul de „contribuabul” este definit în legislați a actuală prin art. 17 al. 2 din Codul de
Procedură Fiscală: „Contribuabulul este orice persoană fizică sau juridică sau orice altă entitate
fără personalitate juridică ce datorează impozite, taxe, contrib uții sau alte sume bugetului general
consolidate, î n condițiile legii.”
Conform acestei definiții, contribuabilul nu este doar acea persoană care suportă plata unui
impozit, taxă sau altă contribuție ci este totodată și persoana obligată la plata acestor v enituri
publice.
În cazul veniturilor publice care prvin din impozite directe, – în general -, plătitorul este cel
care suportă acel venit public, însă în cazul veniturilor publice care provin din impozite indirecte,
se va pune problema stabilirii contribu abulului; și anume contribuabulul va fi consumatoru l final
care achiziționează un bun sau serviciu, sau agentul commercial care prestează serviciu sau
comer cializează bunul?
Ne întrebăm dacă, în cazul impozitelor indirecte, nu ar fi mai correct să consider ăm drept
contribuabul pe cel care suportă impozitul (și nu pe cel care îl calcuează și îl plătește la buget),
întrucât suma de bani care se face venit la buget este plătită (suportată) de către acesta.
Apreciem că, în ințelesul strict al termenului de con tribuabul, în cazul impozitelor indirect
ear treui considerat contribuabil consumatorul final care suportă un impozit asupra propriului
consum. Însă în accepțiunea actuală, într -un sens mai larg, termenul de contribuabil s -a extins
asupra tuturor persoane lor care realizează operațiuni impozabile din punct ul de vedere al
impozitelor indirecte și care au obligația de plată a acestor impozite către bugetul statului.
Această obligație incontestabilă de plată a sumelor de ban ice provine din impozite
indirecte, stabilită în sarcina societaților comerciale care realizează operațiuni impozabile, în raport
cu înțelesul mult mai larg, actualmente extinzându -se și asupra comercianților care – în esență –
nu fac altceva decât să încaseze buget. Într -o situație asemănă toare ne aflăm și în cazul stabilirii
contribuabulu lui obligat la plata unui impozit direct, impozit care urmează să fie plătit la buget prin
metoda reținerii și a vărsării. Și în această situație, parte într -un raport juridic fiscal este o altă
persoană d ecât cea care suportă impozitul; adică obligația de plată revine persoanei care a calculate

10
și reținut – conform legii – impozitul și nu persoanei care este contribuabul în sensul restrâns al
cuvântului.
Contribuabililor le sunt stabilite prin lege oligații fiscal diferite, în raport cu cuantumul
veniturilor reazliate, cu mărimea averii deținute sau în funcție de tipul de activitate desfășurată ori
de categoriile de acte și servicii de care au beneficiat.
Contribuabulii pot fi grupați în două mari categorii, și anume: persoane fizice si persoane
juridice.
Toate persoanele fizice – indifferent dacă au capacitatea de exercițiu sau numai capacitatea
de folosință – rezidente sau nerezidente în România , dobândesc calitatea de contribuabil din
momentul în care real izează venituri, dețin sau tranzacționeaz ă bunuri sau valori impuse pe
teritoriul țării noastre.
Persoanele juridice sunt entitățile colective constituite conform legislației române în
vigoare, care – acționând în nume propriu sau în numele altor persoane – la rândul lor intră în
categoria contri buabililor atunci când realizează venituri, dețin sau dobândesc bunuri,
prestează servicii sau execute lucrări și alte activități din categoria celor impuse .
Contribuabilii persoane juridice pot fi împărțit din pu nct de vedere fiscal în doua
mari categorii:
– Persoane juridice române, care se impart în două subcategorii, și anume persoane juridice
propriu – zise23 cu activitatea economică sau fără scop lucrative și alte entități collective
(unități economice) fără per sonalitatea juridică24 și
– Persoane juridice străine, care desfășoară activități economice pe teritoriul României.

23 Societăți comerciale, regii autonome, organizații cooperatiste, asociații, fundații, etc.
24 Asociații în participațiune, sau alte forme de asocieri care nu dobândesc personalitatea juridică.

11
CAPITOLUL 2 – IMPOZITELE

Secțiunea 2.1. Clasificarea impozitelor

Diversitatea formelor sub care se prezint ă face posibilă și determină chiar gruparea
(clasificarea) impozitelor pe mai multe categorii. Clasificarea – utilă, în principal, datorită faptului
că, de regulă, unor categorii de impozite le corespund și le sunt aplicabile regimuri juridice aparte,
diferite – se face ținându -se se ama de anumite c riterii de departajare. Avându -se în vedere, în
principal, cirteriile promovate de doctrina fiscală franceză25, în literatura noastră de specialitate se
dezvoltă următoarea clasificare26;
a. În funcție de forma în care se percep, impozitele se î mpart în:
– Impozite în natură – cele care se prezentau sub forma prestațiilor sau a dărilor în natură și
care nu se mai practică în epoca modern;
– Impozite în bani (pecuniare), devenite cvasigenerale odată cu stabilirea și extinderea
relațiilor marfă -bani și care repr ezintă în present – poate cu foarte puține excepții – unica
formă sau modalitate de percepere a impozitelor.
b. După modul lor de percepere, distingem două categorii principale de impozit:

25 Clasificarea general (considerate cea mai important) a impozitelor le împarte în directe (care trec direct de
la contribuabil la buget) și indirecte (a celea care – așezându -se asupra prod uselor și serviciilor – se varsă la buget
prin intermedierea comerciantului, dar se suportă efectiv de către persoana care achiziționează pentru sine bunul
sau serviciul impus); sunt utlizate și alte clasificări, unele d intre ele fiind deosebit de utile da torită raționalității cu
care sunt calificate categoriile de venituri bugetare provenind din aceste surse.
Astfel, conform unei clasificări tehnice, există: impozite de repartiție (acelea pentru care puterea publică
determină a priori cuantumul/nivelul și modul de repartizare pe categorii de contribuabuli, în funcție de baza
impozabilă) și impozite de cotitate ( acelea pentru care cuantumul/nivelul sunt fixate dinainte); impozitele specifice
(cele care se stabilesc pe un itate fizică de produs) și impozite ad vvalorem (cele care sunt stabilite prin aplicarea
unei cote procentuale asupra valorii taxabile); impozite reale (cele care vizează bunuri, lucruri concrete, papabile) și
impozite personale (cele care se așează asupra veniturilor obț inute de contribuabilul debitor).
Apelându -se la clasificarea economică, apreciată ca fiind cea mai rațională, impozitele se grupează în:
impozite pe venit ( care se așează asupra venitului în momentul în care acesta este încasat de către debitor),
impozi t pe consum (care se stabilesc asupra părții din venit care se cheltuiește), impozite pe avere (acelea care
vizează venitul economist, deținerea de bunuri mobile și imobile sau transmiterea lor cu titlu oneros ori gratuit).
În conformitate cu clasificarea bugetară, există impozite de stat – acelea care se varsă în bugetul
central/de stat – și impozite locale – cele care se colectează la bugetele locale (a se vedea L. Guyon, D. Marchat,
L”essentiel sur fiscalite. Droit fiscal et fiscalite de l”entreprise, 2 nd edition, Ed. L„Hermes, Lyon, 1995, pp. 16 -18),
Apud. Drept Fiscal – confrom noilor reglementări fiscale 2016 Cosmin Flavius Costaș pag.15
26Drept Fiscal – confrom noilor reglementări fiscale 2016 Cosmin Flavius Costaș pp. 92 -94

12
– Impozite directe, acele prelevări cu character fiscal care s e stabiles c și se percep în mod
nemijlocit de la contribuabilii care realizează venituri sau dețin bunuri impozabile, fiind
suportate de către aceștia (de exemplu, impozitul pe profit ș.a.);
– Impozite indirecte, cele care se stabilesc asupra vânzării de bun uri, prest ărilor de servicii
sau executărilor de lucrări și care – incluzându -se în preț – sunt datorate și achitate de către
comercianți sau prestatori, dar sunt suportate de consumatorii finali ai bunurilor ori
serviciilor (de pildă: taxa pe valoare adău gată, taxa vamală, acciza etc.).
La rândul lor, atât impozitele directe, cât și cele indirecte pot fi grupate distinct pe
subcategorii, după cum urmează:
Impozitele directe sunt impozite reale sau obiective (cele care, fiind stabilite asupra
unor obiecte m ateriale – trenuri, produse ș.a. -, nu țin seamă de situația personal ă a
contribuabulului), respectiv impozite personale sau subiective (acele a care au primordial în
vedere persoana contribuabilului: de exemplu, impozitul pe salarii).
Impozitele indirecte pot îmbrăc a și ele diferite forme: taxe generale de consumație,
acelea care sunt percepute asupra cvasitotalității produselor și/sau serviciilor, fie prin
cuprinderea, fie prin adăugarea lor în/la prețul de vânzare (de exemplu, taxa pe valoare
adăugată), t axe specia le de consumație, cele care se insitutie numai asupra unor categorii
de bunuri sau servicii, cum sunt: monopoluri fiscal ( acele impozite stabilite discreționar de
către stat asupra produselor realizate în regim de exlclusivitate) accizele (care privesc do ar
anumite categorii de bunuri și/sau servicii, limitative stabilite prin lege), taxe de timbru,
etc.
Împărțirea impozitelor în directe și indirecte este valabilă – în egală măsură – pentru
impozitele centrale27și pentru impozitele locale28.
c. Reveni nd la clas ificarea general a impozitelor și luând drept criteriu obiectul sau
materia impozabilă, impozitele pot fi:
– Impozite pe avere, precum: impozitul pe clădiri, pe terenrui, taxa asupra mijloacelor de
transport etc.;

27 Într-adevăr, impozitele centrale (cele care se vară în bugetul statului) pot fi directe (de exemplu impozitul pe
profit, impozitul pe venit, etc.) sau indirecte (de exemplu, TVA, accize etc.).
28 Impozitele locale (cele care se colectează în bugetele unită ților ad ministrative -teritoriale) pot fi, la rândul lor,
directe( de exemplu, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri etc.) sau indirecte (de exemplu, impozitul pe
spectacole, taxa hotelieră)

13
– Impozite pe venit, ca, de pildă: i mpoziteul pe profit, impozitul pe veniturile persoanelor
fizice etc.;
– Impozite pe cheltuieli sau pe fapte de consum, cum sunt, de exemplu, taxa pe valoare
adăugată, accizele, taxele vamale etc.
d. Ținând seama de scopul urmărit, impozitele se impart în:
– Impoz ite financ iare, cele a căror stabilire vizează exclusive obținerea unor venituri publice;
și
– Impozite de ordine, prin care se urmărește, pe lângă realizarea veniturilor bugetare,
restrângerea sau limitarea unor activități, respectiv stimularea altora, în f uncție de interesele
statului în economie.
e. În sfârșit, în funcție de locul sau nivelul la care se acumulează, pot exista:
– Impozite centrale (federale, ale statelor componente ale federației, în cazul statelor de tip
federal, și, respective, impozitele care – în sta tele de tip unitar – se concetrează la bugetul
central, general al statului), respective
– Impozite locale )cele care se fac venit la bugetele locale)29.
Din punct de vedere juridic, clasificarea cea mai important este cea care grupează
impozitele î n directe și indirecte , întrucât fiecăreia dintre aceste categorii îi este conferit
prin legislația fiscal (și deci îi corespunde) un regim juridic distinct.

Secțiunea 2.2. Impunerea venituril or realizate de către persoanele fizice30

Impozitul pe venitu rile persoanelor fizice
1. Contribuabilii și sfera de cuprindere a impozitului
Au calitatea de contribuabili, potrivit Codului Fiscal și, deci, datorează impozite pe venit:

29 A se vedea, pentru detalii în legătură cu clasificarea imp ozitelor , și: I. Condor, Drept Financiar, Ed. Regia
Autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1994, pp. 158 -161; D. Drosu Șaguna, op. Cit., 1997, vol. II, p. 113 și urm.
Apud. Drept Fiscal – confrom noilor reglementări fiscale 2016 Cosmin Flavius Costaș pag .94

30 A. M. Georoceanu, Drept fiscal român, Edit. Pro Universitaria, București, 2015 ” pp. 42 -45

14
– Persoanele fizice rezidente – care sunt impuse în mod diferențiat: a) persoanele fizice
rezidente române, cu domiciliul în România, pentur veniturile obținute din orice sursă, atât
din România cât și din străinătate; b) celelalte persoane fizice rezidente, pentru veniturile
obținute din România. Impozitarea se face la nivelul ficărei surse de venit.
– Persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independent prin intermediul unui
sediu permanent în România, pentru venitul net atribuabul sediului permanent.
– Persoanele fizice nerezidente care desfășoară acitvități dependente î n Româ nia, pentru
veniturile salariale nete obținute pe seama respectivelor activități dependente.31
– Persoanele fizice nerezidente care obțin alte venituri, determinate pe fiecare sursă, potrivit
regulilor specific ficărei categorii de venit.
Pentru fiecare categ orie de contribuabili în parte, impozitarea este supusă unui regim juridic
distinct, reglementat prin COdul fiscal, diferențiat pe categorii de venit și pe surse de
proveniență.
2. Categoriile de venit impozabil
Categoriile de venituri care se supun imp ozitul ui pe venit sunt grupate astfel:

1. Venituri din activități independente – care cuprind:
Veniturile comericale, veniturile din profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate
intelectuală, realizate în mod individual și/sau într -o formă de asociere , inclusive din activități
adiacente;
2. Venituri din salarii – care include toate veniturile în bani și/sau în natură obținute
de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă sau a unui statut special pre văzut de leg e, indiffere nt de perioada la care se
referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusive
indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă;

31 Veniturile nete realizate de persoanele nerezidente din activități dependente se impozitează ca atare nuai dacă
este îndeplinită cel puțin una dintre următoa rele con diții: a) persoana nerezidentă este prezentă în România cel
puțin o perioadă de timp care – în total – depășește 183 de zile din oricare perioadă de 12 luni consecutive, care se
încheie în anul calendaristic în cauză; b) veniturile salariale sunt p lătite d e către sau în numele unui angajator care
este rezident; c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România (potrivit
dips. Art. 88 din Codul fiscal).

15
3. Venituri din cedarea folosinței unor bunuri – sunt veniturile, în ban i și/sau în natură,
provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și immobile, obținute de către
proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din activități
independente;
4. Venituri din investiții – care reunesc: dividentele; veniturile i mpozabile din
dobânzi; câștigurile din transferal titlurlor de valoare; veniturile din operațiuni de
vânzare -cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum și orice alte
operațiuni similare; veniturile din lichidarea/dizolvarea fără lichidare a unei
persoane juridice32;
5. Venituri din pensii – sunt sumele primate ca pensii de la fondurile înființate din
contribuțiile sociale obligatorii, făcute către un system de asigurări sociale,
inclusive cele din schemele facultative de pensii ocupaționale, și cele finanțate de
la bugetul de stat;
6. Venituri din activități agricole – sunt cele care provin din următoarele activități:
cultivarea și valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor, în sere și solaria
special destinate acestor scopuri și/sau în sis tem irigat;
7. Venituri din premii și din jocuri de noroc – care cuprind veniturile provenind din
concursuri sau din participări la jocuri de noroc, inclusive cele de tip casino și
mașini electronice cu câștiguri (jack -pot);
8. Venituri din transferal proprietăț ilor imobiliare – reprezentate de veniturile realizate
la transferal dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte
juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferent e acestora,
precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții;
9. Venituri din alte surse – în care se include: primele de asigurări suportate de o
persoana fizică independent sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru
o persoană fi zică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de
venituri d in salarii; câștigurile primate de la scoietățile de asigurare, ca urmare a
contractului de asigurare încheiat între părți cu cazia tragerilor de amortizare;

32 Sunt considerate ca reprezentând titluri de valoare o rice val ori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis
de investiții sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, precum și
părțile sociale ( conform disp. Art. 65 din Codul fiscal).

16
veniturile primate de perosanele fizice având calitatea de pensionari (sub forma
diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi), foști salariați,
potrivit clauzelor contracutlui de muncă sau în baza unor legi speciale; veniturile
primate de persoanel e fizice reprezentând onorarii din activ itatea de arbitraj
comercial.
Secțiunea 2.3. Impunerea v enituril or realizate de către persoanele juridice33

1. Impozitul pe profit
Profitul reprezintă o formă de venit obținut din derularea unei activități economice,
ca urmare a investirii unui capital.
Pentru ca venitul realizat să poată fi calificat drept profit acea activiatate economică trebuie
să se desfășoare în scopul obținerii unui beneficiu.
Acest aspect este foarte important, deoarece, în practic ă, există enitități care
desfășoară activități produc ătoare de venituri care nu sunt calificate drept prof it, pentru că
nu există intenția obținerii unui beneficiu, ci doar a susținerii cu aceste venituri a unei alte
activități propria entității respective , cum este cazul persoanelor juridice fără scop lucra tive.
Prin profit34 supus impozitării (profit impozabil) înțelegem acea sumă de bani
calculate ca difenrența între veniturile realizate de un agent economic, din desfășurarea
oricărei activități premise de elge și cheltuielile effectuate pentru realizarea acestor venituri.
Impozitul pe profit este un impozit direct aplicat asu pra beneficiului obținut dintr -o
activitate economică.
Impozitul pe profit are un rol important în cadrul sistemului fiscal, întrucat este o
sursă ceartă de alimentare cu venituri a b ugetului statutului.
Prima reglementare privind impunerea profitului în România a fost Legea nr.
12/1991 privind impozitul pe profit, prin care s -a realizat o simplificare legisl ative, în sensul
că s- instituit un system unic de participare a agenților ec onomici la formarea veniturilor
publice, în raport cu mărimea profitului obți nut, fără diferențieri determinate de forma
proprietății, de forma de organizare a contribuabilului, e tc.

33 A. M. Geo roceanu, Drept fiscal român, Edit. Pro Universitaria, București, 2015 pp. 27 –
34 Noul Cod fiscal – Legea 227/2015 , februarie 2019

17
Aplicarea în timp a dispozițiilor Legii nr. 12/1991 a scos la iveală o s erie de
neajunsuri pe care le prezenta respectivul act normative, cum ar fi imposibilitatea realizării
la buget a veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice.
Pentru as emnea motive, de la 1 ianuarie 1995 în țara noastră a fost pusă în aplicare
o nouă reglementare:
Ordonanța Guvernului României nr. 70/1994 privind impozitul pe profit care
modificată, completată și republicată a fost în vigoare până în anul 2002, când a f ost
înlocuită cu Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, act normativ e care – la rândul
său – a fost abrogate de noul Cod fiscal care reglemeneaz ă în present, între altele,
impozitarea profitului.

CAPITOLUL 3. Crypto valută (Crypto monedele /monede virtuale)

Secțiunea 3.1. Conceptul de Crypto valută35

În ultimii ani, noi elemente care dobândesc o mare importanță în economia internațională
au apărut și au crescut rapid: crypto valute , cunoscute și sub numele de valute electronice, val ute
digitale sau monede virtuale. Deși Bitcoin este cea mai cunoscută crypto valută – și ar e, de
asemenea, cea mai mare valoare pe piață – această monedă nu este singura care există, de fapt, în
prezent, există mai mult de 1.400 crypto valute , printre care se remarcă bitcoin, dar cărora le
urmează în importanță altele precum Ethereum, Litecoin s au Ripple.
Crypto valutele se bazează pe o tehnologie numită blockchain . Deși nu este scopul acestei
lucrări de a analiza caracteristicile tehnice ale ac estor crypto valute , este necesar să se facă referire
la unele caracteristici de bază care ne permit să înțelegem cu ce avem de -a face.
În acest sens, Joyanes Aguilar36 subliniază faptul că blockchain "este o tehnologie pentru
transferul de informații, suport pentru monedele digitale, în special bitcoin.
Punctul tehnic de blockchain este o bază de date des centralizată în care sun t tranzacțiile
electronice înregistrate într -un mod sigur și verificat. Lanțul de blocuri (blockchain) formează o

35 cluj tax forum journal nr. 3/2018
36 Research staff. University of León, email: mgonza@unileo n.es . Apud Cluj tax Forum journal 3/2018

18
bază de date gigantică deschisă publicului și prin care informațiile sunt trimise de la un emitent
unui destinatar.
Pe drum, datele acestui schimb sunt verificat e de diferiți ”actori ” independenți conectați la
aceeași rețea, care acordă veridicitate acest ui schimb . Potrivit marilor experți, viitoarea economie
globală se va baza pe tranzacțiile în blockchain și organizați ile terțe nu vor mai fi necesare.
Bloc kchain -ul, asociat cu bitcoin, este public, deși persoanele implicate în baza de date sunt
anonime pentru utilizator. De fapt, istoria termenul ui consideră că această tehnologie de transfer
de informații a fost născut ă pentru a permite apariția bitcoin -ului ".

Acest grafic arată, într -un mod foarte simplu, funcționarea bloc kchan -ului și tranzacțiile cu
bitcoin:
fig. 3.1 – procesul blockchain

19
Relevanța acestor crypto valute în economia mondială se reflectă în int eresul tot mai mare
pe care îl au companiile mari și instituțiile financiare în ele, în unele cazuri, dezvoltarea propriei
crypto valute . Printre alte exemple, este posibil ă citarea următoarelor companii: Amazon, Kodak,
Visa, Microsoft, IBM sau unele dintr e cele mai mari bănci din lume – UBS, BNY Mellon,
Deutsche Bank, Santander, NEX, Barclays, CIBC, Credit Suisse, HSBC, MUFG și State
Street – care sosesc în sectorul criptocurrency, cu un proiect comun de a crea o monedă digitală –
Utility Settlement Coin (USC)37.
Chiar și unele state și bănci centrale studi ază crearea de crypto valute , cum ar fi Rezerva
Federală Americană , Banca Centrală a Canad ei și Banca Centrală a Suediei38 sau Venezuela și
Estonia, care au anunțat deja emiterea de crypto valut e39.
Deși princ ipalul obiectiv al creării acestor crypto valute era funcționarea lor ca plat ă, în
prezent funcția lor cea mai importantă este ca un activ investițional. Asta a cauzat un nivel ridicat
în volatilitate prețului . În ultimii doi ani, valoarea de biți a c rescut de la 316 dolari în ianuarie 1,
2016, până la 13.812 dolari pe 1 ianuarie 2018 – ceea ce reprezintă o creștere de aproape 4.400 de
procente – cu variații de până la 25 la sută într -o zi și până la 50 la sută într -o lună. La 1 ianuarie
2019, valoarea sa scăzuse la 3.880 de dolari.
Această volatilitate este cel mai bine apreciată cu ajutorul unei eșantioane grafice a evoluției
prețului criptogramelor din 2017 până în 2019: Blockchain.info . Din acest motiv, mai mulți experți
financiari avertizează cu p rivire la existența unui posibil "balon" în prețul Bitcoin. Acest lucru este
periculos pentru investitori din cauza caracterului său pur speculativ, așa cum sa arătat recent de
către Banca Centrală Europeană (BCE)40.

37 N. Salobral La banca lanzará afișează criptodivisas para frenar al bitcóin, în Cinco Días, 2 ianuarie 2018,
https: //cincodias.elpais.com/cincodias/2017/12/29/me rcados/1514556561_712815.html. Seis de los
mayores bancos del mundo se unen para crear una moneda digitale con tecnología blockchain, în Expansión,
31 august 31, 2017, http: //www.expansion.com / Agencia / europa_press / 2017/08/31 /
20170831135003.html. a pud Cluj Tax Forum Journal 3/2018
38 Algunos bancos centrales estudian crear criptomonedas, in Expansion, 17 November 2017,
http://www.eleconomista.es/economia/noticias/86132 07/09/17/Algunos -bancos -centrales -estudian –
crear -criptomonedas.html . Apud Cluj tax Forum Journal 3/2018
39 Estados y empresas se lanzan a la carrera por desarrollar criptomonedas, in El Economista, 20 Janu ary
2018, http://www.eleconomista.es/divisas/notici as/8880721/01/18/Estados -y-empresas -se-lanzan -a-la-
carrera -por-desarrollarcriptomonedas.html.
40 El BCE advierte de que el bitcoin "no es una moneda", sino "un instrumento de especulacion", in Expansion,
22 September
2017, http://www.expansion.com/mercados/ divisas/2017/09/22/59c54afcca474191318b4644.html.

20
În plus, relația dintre utilizarea mon edelor virtuale și activitățile de fin anțare a terorismului
și spălarea banilor, a condus mai multe organizații internaționale să emită diferite recomandări
acest ui curent . Pentru a evita această problemă, Parlamentul European și Consiliul au emis, la 3
mai 2016, o propunere pentru o directivă de modificare a Directivei (UE) 2 015/849 a Parlamentului
European și a Consiliului din 20 Mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în
scopul spălării banilor sau al finanț ării terorismului și de mod ificare a Directivei 20 09/101 / CE41
. Această propunere avertizează că "grupurile teroriste sunt astfel capabili să transfere bani în
sistemul financiar al Uniunii sau în rețelele de valută virtuală ascun zând transferuril e sau
beneficiind de un anumit grad de anonimat pe aceste platforme. Prin urmare, este esențială
extinderea domeniului de aplicare al Directivei (UE) 2015/849 astfel încât să se includă și schimbul
valutar virtual pe platforme și furnizori de portofele virtuale .

Autoritățile competente ar trebui să poată monitoriz a utilizarea monede i virtuale ". Pentru
a evita aceste probleme, propun o extindere a listei entităților solicitate prin Directiva 2015/849, să
includă furnizorii care furnizează monedă virtuală principală și profesională , servici i de schimb
valutar pentru ofertantii legali și furnizor ii de servicii de portofele virtuale electronic e care oferă
servicii de păstrare a acreditărilor necesare pentru a accesa monedele virtuale.
În plus, propu n ca Directiva să impun ă statelor membre să se asigure că furniz orii de
servicii de schimb valutar virtual prin ofertantul legal și furnizorii de servicii de portofel electronic
să fie autorizați sau înregistrați. BCE a evaluat acest lucru și, la 12 octombrie 2016, a emis un aviz,
în care a evaluat pozitiv aceste măsuri42 .
Cu toate acestea, BCE nu este de acord cu clasificarea cryptomonedelor efectuate de
Parlament și de Consiliu. Din acest motiv, face considerații importante cu privire la natura juridică
a "bitcoin", care va fi discutat ă în secțiuni le următoare ale acestui studiu. În concluzie, rezultă că
reglementarea acestei piețe creează o situație periculoasă din punct de vedere economic și juridic,
în special datorită creșterii utilizării cripto monedelor r și a crizei economic e pe care o reprezin tă.
Această incertitudine juridică se extinde și la dreptul civil și la dreptul fiscal, deoarece
tranzacțiile efectuate cu monede virtuale arată capacitatea economică și trebuie să plătească

41 https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/en_con_2016_49_draft_law.pdf.
42 https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/en_con_2016_49_f_sign.pdf.

21
impozite, cu toate acestea, lipsa de reglementare și dificultăți le în controlul acestora condu c la
transformarea într -un mecanism de evaziune fiscal43.
Secțiunea 3.2. Modul de obținere și folosirea a Crypto valutei

Bitcoinul este bazat pe tehnologia blockchain care este formată dintr -o rețea de așa -numite
„noduri” de c alcul. Nodul (computer conectat la rețeaua blockchain și care folosește un client de
internet ce rezolvă sarcinile de validare și retransmitere a tranzacțiilor) primește o copie a
blockchainului, care se actualizează în mod automat în momentul în care se f ace logarea la rețea.
Se spune că n odurile minează bitcoin, dar, de fapt, nodurile se întrec în a rezolva probleme
de calcul pentru a câștiga bitcoini. Bitcoinul a fost motivul pentru care a fost inițial creat
blockchainul. Însă, în prezent, este recunoscut doar ca prima din multiplele aplicații pe care le poate
avea această tehnologie. Valoarea unui bitcoin se îndreaptă din nou spre 10.000 de dolari, așad ar
cât costă să minezi după bitcoin și unde se plătește cel mai mult pentru asta. Pe sud coreeni îi costă
26.000 de dolari să mineze bitcoin , în timp ce pe venezueleni doar 530 de dolari.
Datele Elite Fixtures arată că în Coreea de Sud este cel mai costisitor să minezi după
criptomonede, pe când în Venezuela este cel mai ieftin. De aceea, câțiva o parte dintre venezueleni
s-au îndreptat spre minarea după b itcoin pentru a putea supraviețui.
Minatul după monede virtuale consumă foarte multă electricitate deoarece aceștia își
folosesc calculatoarele pentru a rezolva algoritmi care generează mo nedele și pentru a confirma
tranzacțiile care au loc între utilizatori. Potrivit Blockchain .info, venitu rile câștigate de toți minerii
de bitcoin au atins o sumă record în decembrie, anume 53 de milioane de dolari.
Elite Fixtures a analizat prețul energiei electrice din 115 țări și a calculat consumul mediu
de energie electrică necesar pentru minare.
Astfel, cel mai ieftin se minează în Venez uela, apoi în Trinidad and Tobago (1190 de dolari),
Uzbekistan (1788 de dola ri), Ucraina (1852 de dolari), Myanmar (1983 de dolari).
Cel mai scump este să minezi în Coreea de Sud, apoi pe Insula Niue (17566 de dolari), Bahrain
(16773 de dolari). În Europa, cel mai scump este să minezi în Germania, Danemarca sau Belgia
(peste 13 -14.000 de dolari).

43 E. Salmerón Manzano, Necesaria regulacion legal del Bitcoin en Espana , Revista de Derecho Civil ,
2017, vol. 4, núm. 4, p. 293 -297.

22
La fiecare tranzacție cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei
locuințe obișnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.
În bani, la prețurile locale, cu toate taxele inc luse, acest lucru echivalează cu circa 100 de
lei. În România, pentru a putea începe minarea ai nevoie de un sistem al cărui preț poate varia de
la 5000 de lei (pentru "minerul săr ac") și poate depăși și 60.000 de lei, asta în funcție de câte plăci
video u tilizezi pentru puterea de procesare. Un sistem mai eficient este numit "Butterfly" care este
mai compact decât un sistem clasic cu 5 -8 plăci video și este la fel sau mai eficient decât minarea
cu ajutorul plăcilor video.
”Cei mai mari factori care determ ină profitabilitatea sunt costurile echipamentelor, prețul
plătit la electricitate și valoarea bitcoinilor minați. Eu plătesc 0,1024$ pe kw de electricitate. Pentru
fiecare dolar în bitcoin pe care îl minez, plătesc 0,905$ la costul electricității folosite . Așadar, este
profitabil?” spune Henry Berg, inginer și hobbist bitcoin, potrivit site -ului goanadupabitcoin.ro44.
Este folosit de un număr tot mai mare de afaceri și persoane. Acestea includ afaceri fizice,
cum ar fi restaurante, firme de avocatură, săli de fitness și servicii online populare cum ar fi
Namecheap, WordPress, Reddit și Flattr. În timp ce Bitcoin rămâne un fenomen relati v nou, acesta
crește rapid. În luna Martie 2014, valorarea tuturor bitcoinilor aflați în circulație depășea suma de
8 miliarde de dolari și bitcoini în valorare de milioane de dolari fiind schimbați zilnic .

Fig. 3.2 – locatii unde poti plati cu bitcoin

44 https://www.bus inessmagazin.ro/special/cat -te-costa -sa-minezi -bitcoin -in-romania -topul -tarilor -unde -se-
mineaza -cel-mai-ieftin -dar-si-cel-mai-scump -16999647 ultima citire 09.06.2019

23

Cum achiziționăm bitcoin?

• Ca plată pentru bunuri și servicii.
• Cumpără bitcoini de la un exchange de Bitcoin .
• Schimbă bitcoini cu cineva din apropierea ta .
• Câștigă bitcoini intr -un mod c ompetitiv prin minerit .

În timp ce este posibil să găsești persoane ce doresc să vândă bitcoini plătind prin card de
credit sau PayPal, majoritatea exchange -urilor nu oferă finanțare prin aceste mijloace de pl ată.
Acest lucru se întâmplă din cauza cazurilor în care cineva cumpără bitcoini folosind PayPal,
doar ca mai târziu să -și recupereze jumătatea lor din tr anzacție. Acest procedeu este denumit în
general chargeback.

Cât de dificil este să facem plăți cu B itcoin?

Este mai ușor să fac em tranzacții cu Bitcoin decât să fac em umpărături cu un card de debit
sau de credit, acestea putând fi primite fără un cont de comerciant. Plățile sunt făcute direct dintr –
o aplicație portofel, fie de pe calculato r sau mobil, introducând adresa recipientului, suma, și
apăsarea butonului Trimite .
Pentru a face și mai ușoară introducerea adresei recipientului, multe portofele pot obține
adresa prin scanarea unui cod QR sau alăturarea a două telefoane ce beneficiază de tehnologia
NFC.

24

Fig. 3 .3 – mod de tranzacționare

Care sunt avantajele Bitcoin?

Libertatea plăților – Este posibil să trimiți și să primești orice sumă de bani instant oriunde
în lume la orice oră. Fără zile în care băncile sunt închise. Fără limite impuse. Bitcoin permite
utilizatorilor săi să aibă control deplin asupra banilor lor.
Taxe foarte mici – Plățile Bitcoin sunt în momentul de față procesate fie fără taxe sau cu
taxe extrem de mici. Utilizatorii pot include opțional o taxă pentru a beneficia de pr ioritate în
procesarea tranzacției, ce rezultă într -o confirmare mai rapidă a tranzacțiilor de către rețe a.
Adițional, există procesatori comerciali ce asistă comercianții în procesarea tranzacțiilor,
schimbând bitcoinii în monedă fiat și depozitând zilnic fondurile direct în contul bancar al
comerciantului. Aceste servicii fiind bazate pe Bitcoin, ele pot fi oferite cu taxe mult mai mici decât
PayPal sau rețele de carduri de credit.

25
Mai puține riscuri pentru comercianți – Tranzacțiile Bitcoin sunt sigure, ireversibile și nu
conțin informații personale ale clientului. Acest lucru protejează comercianții de pag ube cauzate
de fraudă sau chargeback -uri fraudulente și nu este necesară conformarea PCI. Comercianții pot să
se extindă cu ușurință către noi piețe un de ori nu sunt disponibile cardurile de credit ori ratele de
fraudă sunt inacceptabil de înalte. Rezultat ele nete sunt taxe mai mici, piețe mai extinse și costuri
administrative mai mici.
Securitate și control – Utilizatorii Bitcoin au un control total asu pra tranzacțiilor; este
imposibil pentru comercianți să forțeze taxe sau plăți nedorite sau ascunse așa c um se poate
întâmpla prin alte metode de plată. Plățile Bitcoin pot fi făcute fără că informații personale să fie
legate de tranzacție. Acest lucru ofe ră protecție crescută împotriva furtului de identitate. Cei ce
folosesc Bitcoin pot de asemenea să -și pro tejeze banii prin backup și criptare.
Transparent și neutru – Toate informațiile despre masa monetară a Bitcoin sunt
disponibile oricând în lanțul de blocuri putând fi verificate de oricine și folosite în t imp real. Nici
un individ sau organizație nu poate controla sau manipula protocolul Bitcoin deoarece este sigur
din punct de vedere criptografic. Asta permite ca Bitcoin să fie complet neutru, transparent și
previzibil.
Care sunt dezavantajele Bitcoin?

Gradul de acceptare – Mulți oameni încă nu au auzit de Bitcoin. În fiecare zi, din ce în ce
mai multe firme acceptă bitcoini pentru că își doresc avantaj ele asociate cu aceasta, dar lista este
încă mică și trebuie să mai crească pentru a beneficia de efectul de rețea .
Volatilitatea – Totalul valor ii bitcoinilor în circulație și numărul de firme ce folosesc
Bitcoin este încă foarte mic față de ce ar putea fi. Așa că, evenimente relativ mici, specule, sau
activitățile anumitor firme pot influența major prețul. În teorie, această volatilitate se va m icșora
pe măsură ce piețele Bitcoin și tehnologia se va matura. Nu a mai existat niciodată o astfel de
monedă, așa că este destul de dificil(și palpitant) să ne imaginăm ce se va întâmpla.
Dezvoltare continuă – Software -ul Bitcoin este încă într -un stadiu beta cu multe opțiuni
încă incomplete aflate în dezvoltare activă. Noi unelte, opțiuni și servicii sunt în curs de dezvoltare
pentru a face Bitcoin mai sigur și mai accesibil pentru mase. Unele dintre ele încă nu sunt gata

26
pentru toată lumea. Majoritatea a facerilor ce au la bază Bitcoin sunt la început și nu oferă încă vreo
asigurare. În genera l, Bitcoin este încă în faza de maturare.45

Secțiunea 3.3: Alternative la Bitcoin (altcoins -monede alternative)46

În timp ce Bitcoin este încă ”rege” în lumea cript omonedelor , există o serie de alte companii
în creștere, pe care investitorii mai mici ar putea să le ia în considerare. Aici sunt doar 5 alternative
la Bitcoin.
Dacă se urmărește doar mass -media, s-ar putea presupune că Bitcoin este singura
cripto monedă pe care merită să o investiți. Nu este.
Există mii de cripto monede care există – și unele pot fi m ult mai sigur e pentru o investiție
decât Bitcoin ( alte alternative , cu siguranță nu).
Să remarcăm totuși în mod clar că cripto monedele sunt extrem de volatile spre deosebire
de celalalte metode de investiție (aur, petrol, gaz) .

Ether
Poate cea de -a doua form ă cea mai cunoscut ă de cripto monedă , Ether are multe propriet tăți
asemănătoare Bitcoin -ului. Cu toate acestea, există unele diferențe semnificative.
În pr imul rând, să aruncăm o privire la câteva lucruri de bază despre Ether.
Etherul sunt monedele virtuale care rulează prin rețeaua Ethereum. Rețeaua funcționează
prin "contracte inteligente" scrise în codul computerului care sunt încărcate în blocul pe care o
exploatează alte cripto monede .
Aceasta este o rețea open -source administrată de utilizatori, la fel ca Bitcoin. Utilizatorii
pot cumpăra și vinde Ether și îl pot folosi la cumpărarea de pe site-uri sau din societățile comerciale
care o acceptă.
Etherul n u se vinde la fel de mare ca Bitcoin, prețul fiind în prezent sub 1.000 de dolari –
dar a ajuns la mii în trecut.

45 https://bitcoin.org/ro/intrebari -frecvente#cum -functioneaza -bitcoin ultima citire 10.06.2019
46 https://www.moneyunder30.com/alternatives -to-bitcoin ultima citire 10.05.2019

27

Ripple XRP
Mulți oameni preferă ideea de cripto monede , dar se tem că banii lor nu sunt sigur i într-o
lume on -line nereglementată. Ripple îș i propune să ofere o parte din această siguranță (deși, recent,
au avut unele probleme grave).
Ripple este de fapt numele companiei care gestionează interacțiunile și plățile valutei XRP.
În loc să folosească un blockchain public ca Ether și Bitcoin, Rippl e "funcționează cu o rețea de
noduri ca re sunt de fapt bănci și instituții financiare participante".
Spre deosebire de majoritatea celorlalte cripto monede , XRP nu trebuie să fie "minat".
XRP a fost inițial emis de fondatorii Ripple. Aceasta este în același timp una dintre cele mai bune
și cele mai grave caracteristici ale lui Ripple. La urma urmei, mulți oameni preferă ideea de
cripto monede deoarece nu implică bănci mari sau investitori.

Litecoin
Litecoin este adesea gândit ca un apropiat frate al lui Bitcoin. Bitcoin și Litecoin
funcțio nează în același mod, dar există câteva caracteristici cheie care le fac diferite:
• Charlie Lee – fondatorul Litecoin este bine cunoscut, spre deosebire de creatorul
anonim al lui Bitcoin.
• Viteza tranzacțiilor – Lee, u n inginer, a proiectat sistemul Litecoi n să funcționeze
de aproximativ patru ori mai rapid decât Bitcoin. Aceasta înseamnă că Litecoin
poate confirma legitimitatea tranzacțiilor mult mai rapid.
• Numărul de monede – Bitcoin are o limită de 21 de milioane de monede, odată ce
toate sunt găsite, dar Litecoin va avea 84 de milioane.

28
Cardano
Cardano este cripto moneda care "se dezvoltă dintr -o filosofie științifică și este singura care
urmează să fie proiectată și construită de o echipă globală de academici eni și ingineri de
conducere ".
Deci, ce înseamnă asta?
În esență, ceea ce creatorii Cardano par să facă este să combine cele mai bune aspecte ale
tuturor criptomonedelor . Ei au o echipă de oameni de știință și academicieni care lucrează la acest
proces.
Creatorul Cardano , Charles Hoskinson, spune că "este o platformă tehnologică care va fi
capabilă să ruleze aplicații financiare utilizate în prezent în fiecare zi de către indivizi, organizații
și guverne din întreaga lume".
Deci, Cardano este destinat să fi e o criptare ma i durabilă pe care oricine o poate folosi.

Monero
Monero este, se presupune, una dintre singurele cripto moned e care este cu adevărat
inaccesibilă. Funcționează mult ca Bitcoin – prin blockchain . Dar, spre deosebire de Bitcoin, care
nu este în întregime anonim, Monero nu împărtășește adresa dvs. online cu registrul public .
Acest lucru face aproape în întregime o monedă de piață neagră. În prezent, acesta este
evaluat la 318,77 USD.
Monero poate fi o cripto monedă interesantă, dar este departe de a fi una stabilă. Recent,
cercetatorii chinezi au descoperit c ă hackerii folosesc dispozitive conectate la internet ca unelte
pentru mineritul Monero.

Există o mulțime de cripto monede pe piață în afară de Bitcoin. În timp ce B itcoin este încă
rege, exi stă o serie de alternative în creștere care ar putea provoca în cele din urmă ”regale”
cripto mondelor .

29

Secțiunea 3.4: Viitorul monedelor virtuale

În următorii 5 -10 ani pot vedea criptomonedele fiind o parte a vieții obișnuite, la fel ca și
tehnologi ile actuale cum ar fi internetul și comunicațiile mobile.
Iată cum văd eu criptomonedele în viitor:
Totul va fi rapid. Vrei să trimiți bani acasă la bunica ta care locuiește în cealaltă parte a
lumii? Nici o problemă, tocma i i-ai trimis 5 000 de lei și au durat doar 4 secunde și a costat mai
puțin de un leu pentru a face asta.
Deoarece banii nu sunt singurii care pot fi trimiși cu ajutorul blockchain -ului, ne putem
aștepta ca timpul de descărcare sau transferul de fișiere să fie redus la doar câteva minute sau
secunde. Ansambluri de jocuri, muzică, videoclipuri sau cărți bazate pe blockchain vor fi trimise
în "portofel" cu viteze care ar face ca serviciile de transfer de fișiere actuale să pară primitive.
Putem descărca deja fișiere de 1 GB în mai puțin de 1 0 minute folosind servicii cum ar fi
Mega, acum imaginați -vă o rețea de blockchain care permit aproape transferuri instantanee de date.
Oamenii vor plăti pentru jocuri și se vor juca în doar câteva minute.
Toată lumea va folosi criptomonedele, indiferent d acă este sau nu conștientă de aceastea.
Băncile vor accepta în cele din urmă criptomonedele și chiar vor crea pachete întregi în
jurul lor.
• Oamenii vor deschide conturi cripto -bancare.
• Veți putea cumpăra Bitcoin și alte c riptomonede din bancomatele standar d.
• Crypto cardul de debit va deveni un lucru normal
• Creditele prin credite de criptare și chiar cardurile de credit criptate vor fi emise
candidaților potriviți.
Nici măcar nu am putut face un rezumat să pot exemplifica c apabilitatea criptomonedelor,
toate lucrurile menționate mai sus reprezintă o fracțiune din lucrurile pe care le vom putea face prin
criptare/criptomonede.

30
CAPITOLUL 4. Impozitarea monedelor virtuale în România

Inexistența unui sistem juridic specific pentru monedele virtuale a provoc at instanțele și
statul , având în vedere legislația actuală, să determin e impozitarea criptomonedelor . Pentru a cest
motiv, instanțele au făcut diferite considerații privind calificarea cripto monedelor în dreptul civil ,
deoarece acest lucru este esențial pe ntru a determina impozitarea acestora.
Acesta este cazul Hotărârii Curții Europene (Camera a cincea) din 22 octombrie 2015,
Skatteverket împotriva lui David Hedqvist (Cauza C -264/14)47 .Este important să rețineți că aceasta
este singura judecată a Curții Europen e până în prezent cu privire la impozitarea Bitcoin. Acest
caz provine din hotărârile preliminare depuse de Curtea Supremă a Contenciosului -Administrativ
din Suedia, prin rezoluția din 27 mai 2014.
Cererea a fost formulată în cadrul unei proceduri î ntre Skatteverket (autoritatea fiscală
suedeză) și domnul Hedqvist privind o decizie preliminară pronunțată de Comisia de drept suedez
(Skatterättsnämnden) în cazul schimb ului unei moned e tradițional e pentru moneda virtuală Bitcoin
sau vici e versa, pe care domnul Hedqvist dorea să o îndeplinească printr -o societate, erau supuse
TVA -ului.
Instanța afirmă că tranzacțiile avute în vedere de domnul Hedqvist vor fi efectuate pe cale
electronică prin site -ul companiei. Această companie ar achiziționa direct unit ăți ale monedei
virtuale "bitcoin" persoane fizice și societăți, sau de la un site de schimb internațional. Compania
ar vrea să revândă unitățile pe un astfel de site de schimb sau să le stocheze.
Com pania d -lui Hedqvist va vinde asemenea unități către pe rsoane fizice sau către companii
care efectuează o comandă pe site -ul său. Într -o situație în care clientul a acceptat prețul în coroana
suedeză oferită de compania lui Hedqvist și plata a fost primită , unitățile vândute ale monedei
virtuale "bitcoin" ar f i trimise automat la "bitcoin" adresa indicat ă (adresa portofelului virtual) .
Unitățile de monedă virtuală "bitcoin" vândute de companie ar fi fie cele care au fost
achiziționa te direct pe site -ul de schimb după ce clientul și -a plasat comanda, sau cele p e care le -a
făcut Compania , le aveau deja în stoc. Prețul propus de companie pentru clienți se va baza pe prețul
curent pe un anumit site de schimb, la care se va adăuga un anumit procent. Diferența între prețul
de cumpărare și prețul de vânzare ar constit ui câștigul companiei domnului Hedqvist.

47 ECLI:EU:C: 2015:718.

31
Compania nu ar percepe alte taxe. Prin urmare, activitatea companiei își are originea în
diferi te tranzacții din care își obțin profitul prin impunerea unei taxe48.
Având îndoieli cu privire la impozitarea TVA, Curt ea Administrativă Supremă a decis să
suspende procedura și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
– Articolul 2 alineatul (1) din Directiva TVA trebuie interpretat în sensul că operaț iunile
sub formă de TVA ceea ce a fost descris ca schimb d e monedă virtuală pentru moneda tradițională
și invers, care se efectuează cu titlu oneros de către furnizor atunci când se determină cursul de
schimb, constituie prestarea unui serviciu efectuat cu titlu oneros?
– În caz afirmativ, articolul 135 alineatul (1) din Directiva TVA trebuie interpretat în sensul
că articolul menționat anterior , tranzacțiile de schimb sunt scutite de impozit?
În ceea ce privește prima întrebare, Curtea a stabilit supunerea tranzacțiilor de schimb de
cripto monede la TVA, deoarece aceste schimburi reprezintă o prestare de servicii, în sensul
Articolul 24 din Directiva TVA49.
În plus, Curtea consideră că operațiunile precum cele în litigiu în acțiunea principală,
constituie prestarea de servicii cu titlu oneros cu o legătură direct ă cu serviciul furnizat, și anume
furnizarea de servicii cu titlu oneros în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva
TVA50.
Din aceste motive, Curtea stabil ește "că articolul 2 alineatul (1) litera (c) din TVA trebuie
interpretat în sensul că o operațiune precum cea în cauză în acțiunea principală, care constau în
schimbul de monedă tradițională pentru unități ale monedei virtuale "bitcoin" și vic e versa, în
schimbul unei sume egale cu diferența dintre, pe de o parte, prețul plătit de opera torul de a cumpăra
moneda și, pe de altă parte, prețul la care vinde această monedă pentru clienții săi, constituie
prestarea de servicii cu titlu oneros în sensul acestui a rticol".

48 J.A. Barciela Perez, “Bitcoin” e IVA. El asunto Hedqvist , Quincena fiscal , num. 14, 201 6, p. 143 -164; S.
Moreno Gonzalez, Tributacion indirecta del dinero virtual , Revista de fiscalidad internacional y negocios
transnacionales , núm. 2, 2016, p. 199-202; E. de Miguel Canuto, Servicios de intercambio de divisas
virtuales ante el IVA , La Ley Un ion Europea ,
núm. 34, 2016.
49 This provision provides: “Supply of services’ shall mean any transaction which does not constitute a supply
of goods”.
50 This p rovision provides: “1. The following transactions shall be subject to VAT: (…) (c) the supply of
services for consideration within the territory of a Member State by a taxable person acting as such”.

32
În ceea ce privește a doua întrebare, articolul 135 alineatul (1) litera (e) din Directiva
TVA51 prevede că statele membre trebuie să scutească operațiunile care implică, "moneda [și]
bancnotele și monedele folosite drept mijloc legal de plată".
Curtea declară că "Tranzacțiile care implică valute netradiționale, adică alte valu te decât
cele care constituie un mijloc de plată legal în una sau mai multe țări, în măsura în care aceste
valute au fost acceptate de către părțile la o tranzacție ca o alternativă la mijlocul legal de plată și
nu au alt scop decât să fie mijloacele de pl ată, sunt tranzacții financiare" și, din acest motiv, să
interpreteze această prevedere inclusive numai tranzacțiile care implică valute tradiționale i -ar lipsi
o parte din efectul acesteia.
În consecință, răspunsul instanței la a doua întrebare este că " articolul 135 alineatul (1)
litera (e) din Directiva TVA trebuie interpretat ă în sensul că prestările de servicii precum cele în
cauză în acțiunea princip ală, care constau în schimbul monedelor tradiționale pentru unitățile din
moneda virtuală "bitcoin" și viceversa, efectuate în schimbul unei sume egale cu diferența dintre,
pe de o parte, prețul plătit de operatorul de a cumpăra moneda și, pe de altă parte , prețul la care
vinde acea monedă în contul clienți lor, sunt operațiuni scutite de TVA, în sensul ace stei dispoziții
".
În ceea ce privește, în cele din urmă, Curtea nu consideră relevante scutirile prevăzute la
art. 135 alineatul (1) litera (d)52și (f)53 din Directiva TVA, deoarece:
Moneda virtuală "bitcoin", fiind un mijloc contractual de plată, nu poate fi considerată ca
atare un cont curent sau un cont de depozit, o plată sau un transfer. În plus, spre deosebire de o
datorie, cecuri și alte instrumente negociabile menționate la art. 135 alin. (1) lit. (d) din Directiva
TVA, moneda virtuală reprezintă u n mijloc de plată direct între operatorii care o acceptă .
Moneda virtuală "bitcoin" nu este nici o garanție care conferă un drept de proprietat e.

51 This provision provides: “1. Member States shall exemp t the following transactions: (…) (e) transactions,
including negotiation, concerning currency, ban k notes and coins used as legal tender, with the exception of
collectors' items, that is to say, gold, silver or L 347/28 EN Official Journal of the European Union 11.12.2006
other metal coins or bank notes which are not normally used as legal tender or co ins of numismatic interest”.
52 This provision provides: “1. Member States shall exempt the following transactions: (…) (d) transactions,
including negotiatio n, concerning deposit and current accounts, payments, transfers, debts, cheques and other
negotiable instruments, but excluding debt collection”.
53 This provision provides: “1. Member States shall exempt the following transactions: (…) (f) transactions,
including negotiation but not management or safekeeping, in shares, interests in companies o r associations,
debentures and other securities, but excluding documents establishing title to goods, and the rights or
securities referred to in Article 15(2)”.

33
În plus, Curtea exclude clasificarea acestor valute virtuale ca active corporale, în cadrul înțelesul
art. 14 din Directiva TVA, subliniind ceea ce a arătat avocatul general, punctul 17 din concluziile
sale.
”Singurul scopul de a le deține este de a le refolosi ca mijloc de plata la un moment dat. În
scopul evenimentul ui generator al TVA -ului trebuie, prin urmare, să fie tratat în același mod ca și
mijlocul legal de plată ”.Potrivit aceast ei declarați i, Curtea concluzionează că criptarea nu are alt
scop decât să fie metoda de plată, echivalând u-le cu mijloacele legale de plată.
Din punctul nostru de vedere, echival area acestor valute cu valutele de plată legal e
și excluderea lor din calificarea ca bunuri cu aceste argumente , este greșită , având în vedere
caracterele valutelor virtuale in prezent.
În primul rând, deoarece, deși aceste monede, inițial, aveau ca scop principal să acțion eze
ca o metodă de plată, în prezent funcția principală a acestora este cea a unui activ de investiții.
În plus, cripto monedele nu pot fi clasificate drept metode de plată acceptate în general, cum
ar fi monedele valutare, deoarece pent ru a îndeplini această funcție, monedele virtuale necesită
consimțământul expresă a ambelor părți.
Pe de altă parte, conside răm că această clasificare este greșită pentru că art. 135.1 litera (e)
din Directiva TVA se aplică "monedei, bancnotei și monedele utilizate drept mijloc legal de plată".
Considerăm că această referire la "mijloacele legale de plată" ar trebui interpretat ă ca o referire la
monedele emise pe o piață reglementată și susținute de organizații sau state internaționale.
Curtea interpreteaz ă această dispoziție extensiv și diferențiază monedele "tradiționale" și
"netradiționale".
Directiva TVA nu conține nicio dis poziție care să se refere la această diferențiere –
tradițională și non-tradițional, se referă numai la metoda de plată ca mijlo ace legal e de plată.
În opinia noastră54, afirmația Curții că "interpretează această dispoziție incluzând numai
tranzacțiile care implică monedele tradiționale , l-ar lipsi de o parte a efectului său " credem că este
incorectă , pentru că noi credem că acest lucr u afirm ă că art. 135 alineatul (1) litera (e) din Directiva
TVA, efectele care depășesc acelea care îi cores pund, deoarece presupun că echivalează cu cripto –
lichiditățile, care nu sunt nici măcar calificate din punct de vedere juridic.

54 Cluj Tax Forum Journal 3 -2018 – Taxation of the Bitcoin on the Value Added Tax: Particularly , Judgment of the
European Court in Case C ‑264/14 (22 October 2015) – marta gonzález aparicio[1]

34
În acest sens, aviz ul BCE menționat mai sus, din 12 octombrie 2006, este de asemenea
pronunțat, care prevede că "organismele le gislative ale Uniunii ar trebui, totuși, să aibă grijă să nu
pară să promoveze utilizarea valute i digitale private stabilite, deoarece astfel de mij loace
alternative de plată nu sunt nici stabilite legal ca monedă, nici nu constituie un mijloc de plată emi s
de băncile centrale și de alte autorități publice ".

Concluzii

Bazându -ne pe intensificarea tehnologiei la nivel Mondial, capacitatea noastră de a ne
adapta la schimbări trebuie sa devină din ce în ce mai rapidă.
Criptomonedele sunt un subiect fierbinte în sistemul financiar global. Există o mare
volatilitate a ratelor de schimb ale criptomonedelor. Cu aceasta, există un risc ridicat de
tranzacți onare a acestor valute . Creșterea lor a reușit să atragă atenția multor speculatori. Ele sunt
ușor po rtabile. Dar n umai după ce încrederea în ele va începe să crească , numai atunci vor fi
utilizate la o scară mai largă.
Dacă cripto -investițiile nu reușesc să obțină acea încredere, atunci boom -ul lor ar putea să
scadă. Ele sunt încă în fază incipientă și nu putem fi siguri când vor fi tranzacționate pe piețe la
nivel global – asemănător forexului . Multe monede virtuale au câștigat atenția necesară.
Unele n ațiuni au început să emită monede chiar și naționale (Hofman, 2014). Este foarte
posibi l ca în curând, bitcoin sâ poată avea un mod de a înflori monedele mai mici . În ciuda
defectelor, bitcoin este încă considerate tur -de-forță 55 în moneda digitală.
Fără a se ține seama de biruințele care realizează transformările înalte, se pare că
cripto monedele intră în stadiul financiar și schimbă întotdeauna peisajul financiar global .
Bitcoin poate fi de ajutor pentru o mulțime de oameni. Deoarece acestea sunt o monedă
internațională, le puteți utiliza în orice țară fără a fi nevoie să convertiți între v alute. Blockchain -ul
este într -adevăr sigur și vă permite să vă asigurați că banii vostri se vând / vin de la persoana
potrivită. Persoanele care primesc Bitcoin nu vor trebui să plătească nimic pentru tranzacții, iar
Bitcoin au mult sprijin din partea companiilor mari dar și din partea celor mai mici (ex. De
la bănci până la restaurant si magazine alimentare). Toate acestea vor ajuta cu siguranță Bitcoin să

55 Tur-de-forță – în funcție de bitcoin cresc și celelalte monede pe p iață

35
obțină mai m ulți utilizatori, iar dacă toată lumea folosește Bitcoin ar putea înlocui mone dele
oficiale.
Sigur, are unele dezavantaje, dar unele dintre acestea se datorează faptului că Bitcoin este
un lucru nou, astfel că, pe măsură ce timpul trece, acestea vor fi ma i puțin o problemă.
În concluzie, consider că legislația fiscal trebuie să țin ă pasul cu rapiditatea tehnologică din
nișa criptomonedelor pentru a îmbunătății astfel economia de viitor a țării și nu numai.

36

Bibliografie

I. MONOGRAFI I, TRATATE

1. C.F. Costaș, Drept Fiscal , Edit. Hamangiu , 2016
2. A.M. Găină, Principiile dreptului fiscal – fundament al impunerii fiscale , 2008
3. A.M. Georoceanu, Drept fiscal român , Edit. Pro Universitaria, București, 2015
4. DEX – Dicționarul explicativ al limbii române , ediția a II -a, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996
5. E. S. Manzano, Necesaria regulacion legal del Bitcoin en Espana , Revista de Derecho Civil , 2017

II. ARTICOLE, STUDII

1. https://bit.ly/2TImsl6
2. https://bit.ly/2TtMauc
3. https://bit.ly/2VRhlN8
4. https://www.academia .edu/11618502/DREPTUL_FISCAL_CON%C5 %A2INUT
5. Cluj tax forum journal nr. 3/2018
6. http://www.eleconomista.es/divisas/noticias/8880721/01/18/Estado s-y-empresas -se-lanzan -a-la-carrera –
por-desarrollarcriptomonedas.html
7. http://www.expansion.com/mercados/divisas/2017/09/22/59c54afcca474191318b4644.html .
8. https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/en_con_2016_49_f_sign.pdf .
9. https://www.businessmagazin.ro/special/cat -te-costa -sa-minezi -bitcoin -in-romania -topul -tarilor -unde -se-
mineaza -cel-mai-ieftin -dar-si-cel-mai-scump -16999647
10. https://bitcoin.org/ro/intrebari -frecvente#cum -functioneaza -bitcoin
11. https://www.moneyunder30.com/alternatives -to-bitcoin

III. LEGISLAȚIE

12. Noul Cod fiscal – Legea 227/2015 , februarie 2019
13. European Court in Case C‑264/14 (22 October 2015)