ATMOSFERA generalități [621038]

– 1 – UNIVERSITATEA "ȘTEFAN CEL MARE" – SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE – GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

STUDIU GEODEMOGRAFIC AL ORAȘULUI
GALAȚI

Coordonator științ ific,
Lector univ. dr. Maria -Magdalena Lupchian
Candidat: [anonimizat]. Mădălina Racu (căs. Vasile )

– Suceava –
2014

– 2 – CUPRINS

Argument …………………………………………………………………………………………
pag. 4
Introducere ………………………………………………………………………………………
Problematica lucrării ………………………………………………………………………….. pag. 5
Datele utilizate și metodol ogia…………………………………………………………….. pag. 6
Istoricul cercetărilor asupra populației orașului Galați …………………………… pag. 7
Noțiuni generale de demografie …………………………… ……………………………… pag. 9
PARTEA I – PARTEA ȘTIINȚIFICĂ
Capitolul I – Caracteristici fizico -geografice ale orașului Galați și rolul lor
în conturarea profilului demografic al orașulu i……………………………………….
pag. 12
I.1.a Amp lasarea geografic ă si relieful …………………………………………………. pag. 12
I.1.b Geotectonica ……………………………………………………………………………… pag. 16
I.1.c.Cons ecințele caracteristicilor geologice și geomorfologice asupra
așezării omenești ………………………………………………………………………………..
pag. 17
I.1.d. Încadrarea Municipiului Galați în teritoriul Județului Galați …………… pag. 18
I.2. Condiții climatice ………………………………………………………………………… pag. 19
I.3. Re țeaua hidrografic ă…………………………………………………………………….. pag. 25
I.3.a. Apele curgătoare ……………………………………………………………………….. pag. 25
I.3.b. Lacuril e……………………………………………………………………………………. pag. 27
I.3.c. Apele subt erane …………………………………………………………………………. pag. 27
I.4. Vegetația, fauna si solurile ……………………………………………………………. pag. 29
I.5. Rezervații naturale …………… ………………………………………………………….. pag. 31
Capitolul II – Rolul factorilor istorici, politici și economici în conturarea
profilului demografic al orașului Galați …………………………………………………
II.1. Formarea și dezvoltarea târgului, Secolele al XVI -lea și al XVI -lea…..
II.2. Galațiul în secolul al XVII -lea și începutul secolului al XVIII -lea……..
II.3. Galațiul în timpul regimului fanariot (1711 – 1821) …………………………
II.4.Galațiul în vremea domniilor lui Ioan Sandu Sturdza și Mihail Sturdza
1822 – 1849 ……………………………………………………………………………………….
II.5. Gala țiul în perioada de pregătire și definitivare a unirii (1849 – 1861).
II.6. Galațiul între anii 1862 – 1878 ………………………………………………………
II.7. Orașul până după al doilea război mondial ……………………………………..
II.8. Orașul după 1950 ……………………………… …………………………………………
II.9. Orașul la revoluția din 1989 ………………………………………………………….
II.10. Orașul după 1990 ………………………………………………………………………..
pag. 34
pag. 34
pag. 35
pag. 36

pag. 36
pag. 37
pag. 37
pag. 39
pag. 42
pag. 42
pag. 43
Capitolul III – Analiza demografic ă a popula ției municipiului Galați ……… pag. 46
III.1. Evoluția numerică a populației ………………………. …………………………… pag. 46
III.2. Mișcarea naturală a populației …………………………………………………….. pag. 53
III.3. Mobilitatea teritorială a populației ……………………………………………….. pag. 62
III.4. Repartiția populației …………………………………………………………………… pag. 68
III.5. Structura populației ……………………………………………………………………. pag. 70
III.6. Diferen țieri teritoriale intraurbane ……………………………………………….. pag. 91

– 3 –

PARTEA a II -a – PARTEA METODIC Ă
Capitolul I – I.1. Predarea și învățarea geografiei în învățământul
Preuniversitar ………………………………. …………………………………………………….
pag.112
I.2. Metode și strategii didactice de învățare …………………………………………..
I.2.a. Definirea metodelor didactice …………………………………………… …………
I.2.b. Funcțiile pedagogice ale metodelor didactice …………………………………
I.2.c. Clasificarea metodelor de învățare ………………………………………………..
I.2.d. Metode și procedee didactice utilizate în preda rea – învățarea
geografiei ………………………………………………………………………………………….. pag.114
pag.114
pag.115
pag.115

pag.117
Capitolul II – Proiectarea didactic ă……………………………………….. …………… pag.129
II.1. Planificarea anual ă………………………………………………………………………. pag.129
II.2. Planificarea pe unit ăți de învățare………………………………………………….. pag.129
II.3. Proiectarea lec ției………………………………………………………………………… pag.130
II.4. Proiecte de programă școlară – Curriculum la decizia școlii …………….. pag.140
Capitolul III – Experimentul ………………… ……………………………………………. pag.143
III.1. Testul inițial și rezultatele acestuia ………………………………………………. pag.143
III.1.1. Testul ini țial……………………………………………………. ……………………… pag.143
III.1.2 . Prelucrarea statistic ă a datelor testului ini țial………………………………. pag.144
III.2. Testul progresiv și rezultatele acestuia ………………………………………….. pag.149
III.2.1 . Testul progresiv ………………………………………………………………………. pag.149
III.2.2. Prelucrarea statistic ă a datelor testului progresiv …………………………. pag.150
III.3. Testul final și rezultatele acestuia ………………………………………………… pag.155
III.3.1. Testul final ……………………………………………………………………………… pag.155
III.3.2. Prelucrarea statistic ă a datelor testului final ………….. ……………………. pag.156
III.4. Concluzii ………………………………………………………………………………….. pag.160
Bibliografie ……………………………………………………………………………. ………… pag.161
Anexe ………………………………………………………………………………………………. pag.163

– 4 –
ARGUMENT

Am ales că tem ă „Studiul geodemografic al orașului Galați”, pentru a aduce
informații actuale și detalii despre această așezare urbană și despre dinamică populației
acestui spațiu geografic. Locuind în orașul Galați îmi este mai ușor să obțin informațiile
necesare prin studiul de teren.
Elemente importante ale spațiului geografic urban arată modul cum acestea s -au
adaptat mediul natural, în vederea satisfacerii nevoilor populației influențate de factorii
sociali, economici și istorici.
Înscriindu -se dire cției de cercetare complexă a unei unități administrativ -teritoriale
din țară noastră, lucrarea propune să realizeze un studiu al populației orașului, că rezultat
al adaptării la mediul natural, studiu legat în mare măsură, de exodul populației către zon a
Galațiului că urmare a co nstruirii coloșilor industriali : combinatul siderurgic și șantierul
naval.
Populația reprezintă un organism cara cterizat de o dinamică continuă/crescătoare
sau descrescătoare pe care încerc să o surprind prin intermediul lucrări i abordate. Ce
aduce nou această lucrare? Date noi pe care le voi relucra și interpreta pentru a identifica
noile tendințe și caracteristici ale populației/creștere/exod spre rural sau spre străinătate,
identificarea cauzelor determinante în special din punct de vedere economic.
Obiectivele principale ale lucrării constau în aplicabilitatea informațiilor
geografice al spațiului geografic studiat, obordarea aspectelor teoretice ale utilizării
metodelor și strategiilor didactice în predarea geografiei, lă rgirea gamei de cunoaștere și
utilizare a strategiilor de achiziționare a competențelor și interpretarea cât mai obiectivă a
rezultatelor la care s -a ajuns prin aplicarea la clasa a metodelor moderne de predare –
învățare.

– 5 –

INTRODUCERE

Problem atica lucrării

Populația sub variatele ei aspecte a constituit obiect de studiu încă din cele mai
vechi timpuri. Am putea spune chiar că primele sale descrieri aparțin geografiei și făceau
referire în primul rând la modul de viață al oamenilor. Mai mult chiar „ toată geografia ar
fi inutilă dacă ea nu ar pleca de la problemele puse de prezența omului și nu ar ajunge la
o imagine completă și dinamică a raporturilor de toate categoriile dintre populație și
mediul în care aceasta este chemată să trăiască ” (Constantin Vert – Geografia popula ției).
Interesul major acordat cercetării populației umane, este evidențiat de numărarea
acesteia, începând din antichitate și până în prezent.
Analiza populației se realizează cu ajutorul caracteristicilor acesteia:
sexul, vârsta, etnia, religia, educația, ocupația, domiciliul. Alte aspecte abordate sunt starea
de sănătate, distribuția geografică, condițiile de locuit, nivelul veniturilo r, consumul de
alimente, presiunea asupra teritoriului, efectele econom ice ale modificării populației.
Studiul populației oferă informații importante pentru managementul economiei,
educației și sănătății, pentru construcția de locuințe și pentru protecția mediului.
Politicile populației trebuie să aibă în vedere faptul că orice modificare a tendințelor
demografice afectează obiectivele economice și sociale.
Problematica stabilirii unor limite exacte în domeniul strict al studiului populației
provine din n umeroasele aspecte pe care le poate exprimă termenul de populație. Opțiunile
cele mai frecvente converg spre ideea existenței a patru compartimente distincte în studiul
geodemografic al populației :
– distribuția spațială a populației ;
– dinamica populați ei (evoluția numerică și dinamica naturală) ;
– structurile demografice, socio -culturale și socio -economice ;
– mobilitatea populației .
Datorită extinderii excesive a domeniului de studiu a geografiei , studiul geografic
al populației poate lua diverse căi .
Geografia nu este singura disciplină științifică interesată de problematica
populațiilor umane. Există discipline, precum demografia, care par mai îndreptățite să o

– 6 – studieze. Demografia are însă un net caracter interdisciplinar, suprapunându -se parțial, în
diverse proporții, cu alte discipline soci o-umane : demografia statis tică, subordonată
statisticii ; demografia socială, subordonată sociologiei ; demografia istoric ă, subordonată
istoriei ; demografia politică, subordonată politologi ei; demografia economi că, subordonată
economie i; geodemografia sau geografia populației, ramură a geografiei umane,
preocupată de analiza distribuției componentelor demografice, dinamice sau structurale, în
spațiul geografic, văzut ca suport al acestora.
Astfel definită, geogr afia populației apare înscrisă într -un domeniu interdisciplinar
distinct, de care nu poate face abstracție. Frecvența utilizării termenilor demogeografie sau
geodemografie, substituiți geografiei populației sugerează conștientizarea acestui context
interdi sciplinar. Interesată de distribuția populațiilor umane și de modul în care structurile
acestora se diferențiază în spațiu, încercând să le explice, geografia populației are astfel un
loc bine precizat, deosebindu -se prin modul de abordare distinct de al c elorlalte discipline
amintite care pun accent fie pe variațiile statistice fie pe interacțiunile cu sferele vieții
social -economic e sau politice. De alfel încă Lucien Febvre (1938) observa că "geografia
pleacă de la sol și nu de la societate, deosebindu -se astfel de științele sociale ". Geograful
posedă avantajul unei viziuni ample asupra spațiului terestru, asupra logicii ordonării
componentelor fizice ale geosistemului, suportul populațiilor umane care poate indica
sensul sau cauzele evoluției multor proce se și fenomene geodemografice. Fără a exagera,
unii autori atribuie geografiei populației rolul esențial în analiza geografică datorită dublei
perspe ctive pe care aceasta o propune: studiul colectivităților umane, cu toate
particularitățile acestora și stu diul raporturilor dintre acestea umane și mediu.

Datele utilizate ș i metodologia

Sursele utilizate în vederea obținerii unor informații geodemografice pertinente se
bazează pe informațiile dobândite în urmă recensămintelor populației, statisticilor din
evidență curentă a populației, pentru datele referitoare la numărul și structura demografică
a populației; din înregistrările din evidență stării civile unde se pot găsi buletine statistice
demografice completate de oficiile de stare civilă cu date referi toare la nașteri, decese,
căsătorii și divorțuri și judecătorii municipale și orășenești pentru divorțuri. Sursele
administrative pot fi considerate informațiile din baza de date a Ministerului Afa cerilor
Interne privind evidența persoanelor, pentru migraț ia internă și internațională, determinată
de schimbarea domiciliului. Se reproșează adesea celor care studiază populația că recurg

– 7 – exclusiv la izvoarele devenite clasice, menționate anterior. Pentru anumite scopuri pot fi
utilizate și alte surse : registrel e de populație ale poliției, fișele de personal ale unităților
economice, listele electorale, cărțile imobiliare, evidențele școlare, registrele parohiale etc.
Toate au dezavantajul colectării la o scară ori prea grosieră ori detaliată, în plus fiind
rareo ri spațializate, reducându -le astfel interesul.
Deseori, în ultimele decenii, sunt utilizate anchetele efectuate asupra unor
eșantioane reprezentative, similare celor frecvent utilizate în sociologie. Acestea pot însoți
recensămintele și au devenit o prac tică relativ curentă a institutelor naționale de statistică
din țările dezvoltate. Rostul lor este acela de a surprinde o cât mai mare varietate de
informații, foarte recente și utile pentru planificarea economico -socială pe termen scurt.
Este o practică des folosită în multe state vest -europene.
Absența unor informații obligă cel mai adesea cercetătorul la efectuarea propriilor
anchete, pe suprafețe restrînse de cele mai multe ori . Tehnicile avansate privilegiază
prezentarea statisticilor sub forma fișie relor informatizate, care nu diferă de cele
tradiționale (tabele, matrici) dar au avantajul posibilității de multiplicare rapidă.

Istoricul cercetărilor as upra populației orașului Galați

Problemele privitoare la populație au atras interesul oamenilor d e știință din cele
mai vechi timpuri. Trebuie subliniate în acest sens lucrările învățaților antici și în special
Geografia lui Strabon, considerată ca una din cele mai valoroase contribuții antice la
prezentarea unor elemente de geografia populației.
Ca urmare a cercetărilor întreprinse e reieșit că, până la această dată, nu s -a realizat
nici un studiu care să trateze exclusiv demografia orașului Galați. Cărțile studiate au
caracter de ansamblu, cele mai numeroase analizând populația la nivelul întregii ț ări, ori la
nivelul provinciilor istorice, regiunilor administrative sau județelor. Studiile regionale fac
referire la Galați ca județ : "Cartea județului Covurlui ", Moise N. Pacu apărută la București
în 1891 și împărțită în trei capitole1. Câțiva ani mai t ârziu, respectiv în 1927, Gheorghe N.

1 Partea a doua, numită „Galații” este partea cea mai voluminoasă a lucrării și se ocupă numai de orașul
Galați. Se regăsesc aici date despre topografia orașului (străzi și vaduri, piețe și maidanuri, grădini publice și
private). Sunt descrise apoi, pe rând, pop ulația cu structura etnică și socială și îndeletnicirile ei, cultele –
Episcopia Dunărei de Jos, parohiile, bisericile și cimitirele. După cum singur a descris -o, Moise N. Pacu
spunea: ”lucrarea de față este un complex sistematizat de note geografice, istor ice și mai ales statistice”.

– 8 – Munteanu -Bârlad, completa informațiile cu privire la orașul Galați, în lucrarea „ Galații ”,
apărută la Editura autorului. Materialele prezentate sunt structurate pe același principiu ca
și la Moise N. Pacu, respectiv: s ituația geografică, populația, cultele, învățământul,
economia, igiena și consulatele străine care activau aici. Lucrarea este completată și cu un
plan amănunțit al municipiului Galați întocmit în 1926 după ultimele date of iciale. Alte
publicații au fost : "Județul Galați pe scară timpului ", redactori coordonatori: Ion Brezeanu ,
N.G. Munteanu, Galați, 1972, "Galați. Monografie "-coordonator Ion Brezeanu, Editura
Sport Turism, București, 1980.
Dintre lucrările fizico -geografice putem mențio na "Câmpia Română " scrisă de
George Vîlsan în 1915, unde găsim studii geomorfologice, hidrologice, climatice și
biopedogeografice. Alte informații geomorfologice de sinteză despre Câmpia Română,
respectiv Câmpia Covurluiului, pe a cărei terasă inferioară este așezat parțial o rașul Galați,
se găsesc în "Câmpia Română " scrisă de Petre Coteț în 1976, " Relieful României " autor
Grigore Posea în 1974, în " Geografia fizică a României "-volumul I din 2005, a utor Mihai
Ielenicz și Ileana Pă tru.
Permanent a locuire a regiunii aflată la c onfluența Siretului și Prutului cu Dunărea
este verificată prin lucrările unor istorici precum " Contribuții la istoria modernă a
Galaților ", Nicolae Iorga, București, 1932, " Dezvoltarea orașului Galați în perio ada 1859 –
1878 ", Em. Mihaly, Sara Mihaly, în " Studii și articole de istorie ", IX, 1967, D. C. Giuresc u
și Constantin C. Giurescu -"Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi "
(1975), M. Brudiu -"Descoperiri Arheologice în județul Galați " și Al. Th. Obreja –
"Târgurile din Moldova în veacul a l XIX -lea" (1936 ). O lucrare istorică importantă, din
care se pot obține informații prețioase cu privire la evolu ția populației orașului, este
"Istoria orașului Galați de la origini până în 1918 ", scrisă de Paul Păltă nea în 1994. Dintre
studiile de geograf ie umană, majoritatea au analizat întregul spațiu geografic românesc, dar
fac referire tangențial și la spațiul vizat în această lucrare. Se pot menționa " Geografi a
Populației " (2006 ) autor Ionel Muntele, " Geografia umană a Românie i: Populație, așezări,
economie "(2012) autor Nicolae Ili nca.
Aceste lucrări și studii sunt completate de publicațiile Direcției Județene a
Arhivelor Naționale Galați și Institutului Național de Statistică ce vizează populația
regiunii studiate la recensămintele din 1941, 1956 , 1966, 1977, 1992, 2002 și 2011 .

– 9 –

Noțiuni generale de demografie

În studiul populației se operează deseori termenii următori :
 Populația reprezintă tota litatea locuitorilor Terrei, a unui continent, a unei regiuni, a
unei țări, sau a unui oraș etc. Po pulația reprezintă o colectivitate complexă, redată sub
formă de efective, stări sau stocuri de locuitori care poate fi abordată latitudinal sau
longitudinal.
 Demografia este știința care se ocupă cu studiul statisticilor problemelor referitoare
la numărul de locuitori, structura populației, mișcarea naturală a populației, evoluția și
prognoza ei. După părerea unor geografi, " demografia descrie și analizează populația și
fenomenele demografice la nivelul unui teritoriu sau al unei provincii istorice, pe baz a
datelor of erite de statisticile curente (anuale ), de recensămintele populației și de anchetele
demografice ." (Nicolae Ilinca -Geografie uman ă; Populația și așezăril e).
În concluzie statistica oferă baza de date iar geografia populației prelucrează
infor mațiile pentru a desluși mecanismul, descoperă cauzele și legitățile de evoluție ale
unei comunități umane în general sau doar a unui singur fenomen demografic. Putem
concluziona din definițiile celor două discipline că punctele lor de vedere asupra popul ației
sunt foarte apr opiate încât s -ar putea confunda uneori. Nimic mai fals deoarece viziuni le
asupra populației diferă: "demografia consideră populația un sistem demografic iar
geografia un sistem social. În primul caz studiul se reduce la variabilele d emografice; în
al doilea caz problema este aceea a variabilelor demosociale rezultate din intersectarea
sistemului demografic cu cel soci al"(Constantin Vert -Geografia populaț iei).
Condiția obligatorie pentru realizarea unei lucrări de geografia populației este în
strânsă legătură cu informația demografică. Nici un studiu geografic al populației nu poate
face abstracție de bazele solide ale analizei demografice.
 Dimanica popula ției studiază variația în timp a efectivel or, fără să excludă
raporturile spația le. Populația este un sistem deschis, dinamica sa reducându -se la ecuația
cunoscută drept bilanțul general : BG=BN+BM, în care BN este bilanțul natural, rezultat
din raportul între intrări (nașteri) și ieșiri (decese) iar BM este bilanțul migratoriu, rezul tat
din raportul între emigra ție și imigrație.

– 10 –  Bilanțul natural este determinat de două componente esențiale în creșterea
populației, natalitatea și mortalitatea, care în funcție de nivelul lor pot asigura un excedent
(spor) natural sau un deficit natural. Natalitatea este elementul activ în acest bilanț iar
mortalitatea cel pasiv. Ambele se supun unor legi biologice comune cu ale tuturor
viețuitoarelor, specia umană distingându -se prin posibilitatea unui control care le poate
modifica nivelul.
 Natalitatea se exprimă prin numărul de născuți vii ( Nv), raportat la mia de locuitori
(Pt*1000 ) și este mai ușor controlabilă, fie de către familie, în funcție de dorința acesteia de
planificare a dimensiunii proprii, fie de către stat, prin măsuri restrictive sau sti mulatorii :
N=Nv/Pt*1000 .
 Mortalitatea se calculează prin raportarea numărului de decese într -o perioadă dată
(un an de regulă), la populația totală. Se poate numi mortalitate brută și se exprimă astfel :
Mb=D/Pt*1000. Factorii care influențează mortalitat ea sunt nivelul de trai, material și
cultural, eficiența activității sanitare și starea de sănătate a populației, morbiditatea,
generată de factorii de risc, care reduc durata de viață. Unele evenimente negative, precum
conflictele armate, calamitățile nat urale contrinuie la c reșterea mortalității generale.
 Un indicator important pentru calitatea vieții este astfel mortalitatea infantilă ,
obținut prin raportarea deceselor copiilor sub un an la numărul de născuți vii . Se consideră
că mortalitatea infantilă e ste un indice al civilizației unei populații, al condițiilor social –
economice .
 Raportul dintre numărul locuitorilor și suprafața teritoriului reprezintă densitatea
generală a populației , indicator utilizat de multă vreme în geografie :
SPtd , în care d
este densitatea, Pt este populația totală și S este suprafața teritoriului de referință .
Densitatea urbană (brută sau netă) reprezintă raportul dintre numărul de locuitori și
suprafață construită sau totală a unui oraș .
 Mobilitatea teritorială a populației vizează ansamblul deplasărilor populației în spațiu, cu
și fără schimbarea domiciliului stabil, cât și modificarea unor caracteristici sociale, profesionale,
demografice. Mobilitatea este o trăsătură definitorie a pop ulației umane fiind unul din factorii
responsabili de formarea ekumenei. Mobilitatea a contribuit și la formarea raselor, prin adaptarea
unor grupuri umane la noi condiții de mediu .
 Migrația este considerată acea formă de mobilitate care modifică distrib uția
spațială a unui teritoriu dat într -o manieră durabilă. Migrația reprezintă expansiunea dintr -o
arie de origine și retracțiunea oamenilor într -un anumit spațiu, prin deplasare și schimbarea

– 11 – locului de rezidență, deci plecarea sau sosirea individuală sa u a unui grup de persoane, fie
zilnic, fie sezonier, fie definitiv. Localitățile de origine desemnează emigraț iile ( E ) iar
localitățile de primire vizează imigrațiile ( I ). Migrația netă este bal anța numă rului
persoanelor emigrate si imigrate, sub formu la ΔM = I – E.
 Evenimentul demografic reprezintă unitatea statistică simplă, cazul individual a
cărui producere modifică componența populației din punctul de vedere al efectivului și
(sau) al structurii acesteia. Astfel, nașterea, decesul, căsătoria sau d ivorțul ca și schimbarea
domiciliului stabil a unei persoane sunt evenimente demografice. Unele evenimente
demografice sunt în același timp evenimente biologice (nașterile, decesele), în timp ce
altele (căsătoriile, divorțurile, schimbarea domiciliului sta bil) sunt evenimente sociale.
Informațiile statistice cu privire la evenimentele demografice, se obțin din actele de stare
civilă sau alte sisteme de evidență, obținute pe baza observării curente.
 Fenomenul demografic definește masa evenimentelor demografi ce de același fel,
înregistrate într -o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor
demografice înregistrate fenomenele demografice poartă denumiri specifice, cum sunt:
natalitatea (efectivul născuților -vii), mortalitatea (totalitatea deces elor), nupțialitatea
(totalitatea căsătoriilor), divorțialitatea (numărul divorțurilor), migrația (efectivul unei
populații care și -a schimbat domiciliul) etc. Fenomenele demografice au caracter de masă,
sunt guvernate de legități statistice, iar prin cara cterul „aleator” sunt supuse teoriei
probabilităților.
 Procesul demografic definește modificarea (variația) în timp și spațiu a
fenomenelor demografice din punct de vedere calitativ sub influența unui ansamblu de
factori. "Procesele demografice determină î n mod continuu modificarea stării populației
sub aspectul efectivului, distribuției și structurii acesteia. Pe de altă parte, așa cum s -a
precizat anterior, populația se află într -o strânsă legătură cu alte sisteme, constituind
obiect al politicii de dezvo ltare social -economică. Statul poate influența evoluția
populației prin intermediul măsurilor de politică demografică " (Constantin Vert –
Geografia populaț iei).

– 12 –

PARTEA I – PARTEA ȘTIINȚIFICĂ
Capitolul I

Descrierea zonei de studiu: Caracteristici f izico-geografice ale orașului
Galați și rolul lor în conturarea profilului demografic al ora șului

I. 1.a. Amplasarea geografică și relieful
Județul Galați este situat în partea est -centrală a României, între 45°27' și 46°10'
latitudine nordică și 27°20' și 28°02' longitudine estică, la confluența fluviului Dunărea cu
două mari cursuri de apă respectiv Siretul și Prutul. Teritoriul județului este limitat la nord
de județul Vaslui, la vest de județul Vrancea, la sud de județul Brăila, iar la est de fronti era
cu Republica Moldova.

Fig. nr. I. 1 – Harta jude țelor României
Sursa : http://stiri.tvr.ro/istoria -regionalizarii -in-romania -de-la-organizarea -teritoriala -din-1968 -la-
proiectul -din-2013_27373.html

Relieful jude țului este format în cea mai mare parte dintr -o câmpie joasă ce urcă
ușor către nord, făcând trecerea către platoul și colinele Moldovei, altitudinile variind de la
5 – 10 m în sud (Valea Dunării și Valea Siretului) la 3 10 m în nord. " Aici se întâlnesc două
mari unități de relief, Câmpia Română și Podișul Moldovei, care corespund zonei de
întrepătrunderi a marginilor provinciilor fizico -geografice est -europeană, sud -europeană
și parțial central -europeană. Fenomenul între pătrunderii se reflectă în structura geologică
a reliefului, în condițiile climatice, în învelișul vegetal și de soluri. Această unitate
Județul
GALAȚI

– 13 – teritorială, formată în cuaternar, prezintă un relief tabular, cu o fragmentare mai
accentu ată în nord și mai slabă în sud, unde altitudinea absolută este de 5m.
Fragmentarea medie în nord este de 2,07 km/km², iar în sud este de 0,75 km/km². Distanța
medie între văi este de 1,216 km în nord și 2,050 km în sud" (Brezeanu, I. 1972 ).
Cele cinci subunități de relief care se di sting sunt: Podișul Covurluiului, C âmpia
Tecuciului, C âmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior și Lunca Prutului.
Suprafața județului este de 446.632 ha. (4.466,3 km2) reprezentâ nd 1,9 % din
suprafața țării, cu o populație de 536,612 locuitori1, densit ate medie a popula ției de 120
locuitori/km2. Organizarea administrativă include patru localități urbane, municipiile Galați
și Tecuci, orașele Tg. Bujor și Berești și 60 de comune cuprizând 180 de sate.
Municipiul Galați este cel mai mare oraș port al Du nării maritime și se află situat la
circa 80 km depărtare de Marea Neagră, la aproximativ 250 km de București și de orașele
Iași, Ploiești și Constanța.
Orașul reședință de județ este situat la limita de su d – est a teritoriului României , pe
malul stâng al Dunării, în apropierea punctului unde cursul fluviului își schimbă brusc
traseul de pe direcție sud – nord, pe direcție vest – est, fiind bordat de ape de suprafață și
anume: la nord – est și la est – de râul Prut și Lacul Brateș; la sud – de fluviul Du nărea; la
sud – vest de râul Siret. Câmpia Covurluiului, pe a cărui terasă inferioară este așezat parțial
orașul Galați, reprezintă un pinten interfluvial cu poduri largi, care la bază este o câmpie
fluvio -lacustra levantină și vilanfranchiana și apoi plei stocen -medie, acoperită cu o
cuvertură loessoidă destul de groasă. Câmpia Covurluiului este alcătuită dintr -o serie de
terase lacustre și fluviatile constituite din argile, nisipuri și pietrișuri cuaternare acoperite
de o groasă manta de luturi loessoide, tot cuaternare. Grosimea depozitelor loessoide2
variază între 20 -45m. Sub straturile cuaternare ale Câmpiei Covurluiului se găsesc
depozite terțiare groase de cateva sute de metri, formate pe fundamentul hercinic
dobrogean, constituit din roci dure.
Nucle ul cristalin nord -dobrogean a coborât, pe paralela orașului Galați, la adâncimi
cuprinse între 300 -7.000 de metri. În partea de vest a orașului fundamentul cristalin este la
o adâncime mult mai mare. Forajele făcute nu au atins catenele cristaline nord -dobrogene3.

1 Conform recensământului din anul 2011.
2 V. Sficlea, Monografia geografică a orașului Galați, Iași, 1948, manuscris, p. 18. I. Atanasiu apreciază
grosimea straturilor de loess la 40m . D.I. Oancea indică 37 m altitudine în z ona Grădinii Publice, 26 m la
Biserica Catolică, 20 m la hotelul “Dunărea”. În partea de vest a terasei 40 -42 m și 30 m înspre Dunăre
(Gruparea urban ă Galați -Brăila, București, 1973, p. 33 ).
3 V. Ianovici, D. Giușcă, Date noi asupra fundamentului cristali n al podișului moldovenesc al Dobrogei, în
Studii și Cercetări de geologie, VI, 1961, p.154.

– 14 – Municipiul Galați , aflat la 45°27' latitudine nordică și 28°02' longitudine estică
ocupă o suprafaț ă de 24.363,37ha (243,6 km²). Cel mai apropiat oraș este Brăila , la doar 15
kilometri spre sud. Galațiul se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale României:
Muntenia , Moldova și Dobrogea . Orașul și portul se desfășoară ca un vast amfiteatru cu
diferențe de nivel de la 3 până la 55 de metri.
Orașul se întinde pe trei terase: partea de vale a orașului, pe terasa cu altitudin e
între 3 –7m, nucleul orașului medieval, actualmente centrul orașului pe o terasă cu o
altitudine între 20 –25 m, iar orașul modern pe o alta, cu altitudini care depășesc 40 m.
Partea din vale a orașului1 are drept suport depuneri aluvionare cuaternare superioare și
actuale. Forajele făcute în zona bazinelor, între Dunăre și Brateș, au dovedit prezența unor
depozi te alternative de nisip și argilă cu grosimea de 7 -8 m2. Partea din vale a orașului, o
zonă inundabilă, cuprindea părți din lunca Dunării și a Prutului. Altitudinea3 este destul de
redusă, variază între 4,50 -7 m. În partea de vest, intravilanul municipiul ui Galați include
arealul pe care se dezvoltă Combinatul Siderurgic SC ArcelorMittal Galați SA, reprezentat
de dealurile Smârdanului. Relieful municipiului Galați este reprezentat de luncă și câmpie
colinară cu altitudinea maximă de 94 m.

Fig. nr. I. 2 – Harta unităților de relief din județul Galați
Sursa: Raport de mediu PUG Galați (2013)

1 Partea cea mai veche a orașului nu este “ valea ” așa cum crede Moise N. Pacu ( Cartea Județului Covurlui,
București, 1891, p. 94 ). Extinderea orașului în aceast ă zonă se produce în secolul al XVII -lea.
2 G. Murgoci, Studii de geografie fizică în Dobroge a de nord, p. 182. În alte zone, în incinta fabricii “ Prutul ”
straturile cuaternare sunt la o adâncime de 80 m.
3 V. Sficlea, Monografia geografică a orașului Ga lați, p. 11.

– 15 – Teritoriul administrativ al municipiului cuprinde următoarele unități de relief:
a) terasa medie a Siretului – care ocupă partea nord – vestică a municipiului, incluzâ nd și
dealurile Smârdanului, prezintă o suprafață relativ plană cu altitudini sub 67m, coboară în
taluz spre Dunăre și este în pantă spre lacul Brateș, balta Cătușa și spre terasa joasă;
b) terasa joasă a Siretului – ocupă zona centrală a municipiului Gala ți, are o suprafață
relativ plană, coboară în taluz și este și în pantă spre Dunăre și lacul Brateș și prezintă cote
de nivel cuprinse între 20 și 30m;
c) panta de racord – care face legătura dintre cele două terase menționate anterior, prezintă
o diferenț ă de cote de nivel de cca. 20m, între +30,0 și +50,0m;
Terasele Siretului și zona pantei de racord dintre acestea sunt consti tuite în suprafață pe
cca. 30 -70m din depozite cuaternare de natură eoliană (loessuri și pământuri cu structură
loessoidă), care se sprijin ă în adâncime pe depozite aluvionare prăfoase argiloase și
nisipoase. Existența zonelor taluzate înspre Dunăre și lacul Brateș și a pantelor în general,
a favorizat prin scurgerea apelor pe suprafețele acestora producerea de fenomene de
eroziune re prezentate de râpe, ogașe, viroage, canioane miniaturale, iar spre marginile
terasei se formează microreliefuri – crovuri și se manifestă procese pseuodocarstice
(clastocarstice), sufozionale etc., care în unele zone s -au lărgit și au dat naștere la adevăr ate
văi și anume:
d) valea Țiglinei și valea Abatorului – care își varsă debitele colectate în fluviul Dunărea.
Dintre acestea valea Țiglinei este bine reprezentată, brăzdând împreună cu ramificațiile
sale terasa medie pe o distanță de cca. 1000m;
e) valea Fileștilor și valea Viilor, în prezent parțial colmatate își varsă încă debitele în balta
Cătușa, la gura căreia aluviunile Siretului formează un adevărat baraj care împiedică
scurgerea normală a apelor – fenomen de agradare.
f) Lunca Dunării, interfluviu l Dunăre – Brateș și Lunca Joasă a Prutului Inferior reprezintă
cel mai tânăr relief fluviatil – holocen, fiind constituite prin eroziunea, transportul și
depunerea materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică.
De asemenea r eprezintă și cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, în mare parte
inundabilă, cu pante longitudinale care se reduc foarte mult. Formațiunile care alcătuiesc
terenul până la adâncimi de cca. 30 m sunt argiloase, prăfoase sau nisipoase, neconsolidat e,
în general cu consistență redusă și compresibilitate ridicată. Local, aceste formațiuni sunt
mâlite sau prezintă zone și intercalații de mâl, resturi vegetale, cochilii, precum și lentile de
turbă.

– 16 – În ceea ce privește stratigrafia, forajele structurale executate în zonă și
aflorimentele pun în evidență următoarele:
– vârsta soclului cristalin este precambriană, fiind de natură podolică;
– depozitele cuverturii se consideră a data din jurasicul mediu;
– peste acestea, în foraje, s -a întâlnit jurasicul s uperior – titonic fiind reprezentat prin
depozite în facies lagunar – calcare cu intercalații de anhidrite;
– de la sfârșitul jurasicului până în cretacicul mediu, zona a fost exondată, fiind supusă
eroziunii subaeriene, ceea ce a dus la înlocuirea câmpiei de acumulare jurasică fluvio –
marină, cu una sculpturală;
– a urmat o importantă transgresiune, prin coborârea zonei, astfel încât în neogen (badenian
-sarmațian) s -au acumulat depozite cu grosimi mari – cca. 1.000 m, reprezentate prin
marnoargile cu gipsu ri, marne, gresii și calcare cu Mactra vitaliana;
– în meoțian se extinde faciesul deltaic -fluvio -lacustru;
– pe interfluviile sudice peste meoțian apar depozite nisipoase pliocen mediu;
– pe măsura retragerii spre sud a liniei de țărm, faciesul fluvio -lacustru generat de aportul
sporit al râurilor (care veneau dinspre nord -vest și nord), s -a extins, fiind continuat în
partea superioară de depozite pleistocene (cuaternar);
– Pleistocenul mediu apare în depozite fluvio -lacustre sau chiar marine – argile, arg ile
nisipoase, nisipuri apar la zi în malul Siretului la Barboși, și în cel al Dunării, la Galați;
– pliocenul (ponțian – dacian), apare ca marne argiloase -nisipoase subdepozitele loessoide
ale terasei superioare (câmpul înalt);
– holocenul superior este a lcătuit din depuneri aluvionare, reprezentate prin pietriș uri,
nisipuri, argile nisipoase .
Depozitele loessoide ating grosimi 30 -70m.

I.1.b. Geotectonica
Municipiul Galați este situat înspre extremitatea nordică a Promontoriului
Dobrogean, (unitate cons olidată de vorland), pe teritoriul format prin afundarea marginilor
de sud ale Platformei Moldovenești respectiv ale Platformei Scitice și a celei de nord a
Orogenului nord – dobrogean. " Acesta este delimitat de faliile:
– Trotușului spre nord și care are un traseu cu orientare vest – nord -vest – est – sud-est
(Adjud -Ghidigeni – Oancea);
– falia Peceneaga – Camena spre vest;
– falia Sf. Gheorghe – Galați la est.

– 17 – Mișcările tectonice afectează și în prezent teritoriul administrativ al municipiului, acesta
fiind afectat de mișcări pozitive cu intensitate mică de cca. 2 – 0mm/an "1.

I.1.c. Consecințele caracteristicilor geologice și geomorfologice asupra așezării
omenești
– Seismicitate
Teritoriul administrativ al municipiului Galați este afectat de mișcările seismice
precum cutremurele moldavice, ale căror focare sunt tributare zonei Vrancea, cu
hipocentre la adâncimi de cca. 60km ș i cu o periodicitate de cca. 30 -35ani. Municipiul
Galați este situat pe o linie de sensibilitate seismică, Tulucești -Focșani, făr ă a se înregistra,
în general, cutremure strict locale. Au existat, totuși, două cazuri, cutremurele din 15
noiembrie 1901 și 13 martie 1908, ca re au avut epicentrul la Galați2.
Propagarea și intensitatea mișcărilor seismice includ teritoriul administrat iv al
municipiului în zona de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a accelerației
orizontale a terenului ag = 0,24g (accelerația terenului pentru proiectare), determinată
pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) corespunzător stării l imită ultime.
– Inundabilitate
În anii cu precipitații abundente zona de la piciorul taluzului teraselor Siretului
(medie și joasă) dinspre Dunăre (dintre trecere bac și Elice) și de asemenea toată valea
orașului – zona Bădălan, se inundă. Deși s -a const ruit anterior un dig, acesta nu poate
împiedica pătrunderea apei prin capilaritate spre suprafața terenului și de asemenea nu
poate stopa drumul invers al apelor Dunării prin canalizări, blocând astfel drumul firesc al
evacuării apelor. Anul 2010 a fost un an cu precipitații excepționale, ceea ce a determinat
inundații care au făcut obligatorie înălțarea digului existent până deasupra cotei maxime a
apelor Dunării ± 6,50m.
– Instabilitate
Formațiunile care alcătuiesc partea superioară a formelor de relief din apropierea
cursurilor de apă mai importante sunt alcătuite din depozite constituite din prafuri
loessoide și loessuri, care se sprijină pe o succesiune de argile prăfoase care constituie
depozite mai vechi de origine eluvială, deluvială și aluvială. Î n multe cazuri, în bază și

1 Informații preluate din Raportul de mediu PUG Galați, întocmit în mai 2013 de Agenția pentru Protecția
Mediului, la cererea Primăriei Municipiului Galați
2 Ion Atanasiu, Cutremurele de pământ din România, 1941, p. 65. Pentru alte cutremur e, din perioa da 1893 –
1914, p. 66.

– 18 – anume în zona de separație dintre loess și argilă apar lentile nisipoase în care sunt prezente
și izvoare de apă freatică.

I.1.d. Încadrarea Municipiului Galați în teritoriul Județului Galați

Municipiul Galați se întinde în e st până la râul Prut, care reprezintă granița cu R.
Moldova, în sud -est este limitat de Dunăre, spre județul Tulcea, în sud râul Siret îl separă
UAT1 Vădeni din județul Tulcea. Spre vest se învecinează cu UAT Șendreni, UAT
Smârdan, UAT Vânători și UAT Tulu cești din județul Galați, iar la nord se întinde până la
UAT Tulucești din județul Galați.
Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Național, Municipiul Galați este o localitate urbană de rangul I, conform
Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea IV – Rețeaua de localități.
Municipiul Gala ți este situat în partea de sud -est a județului Galați, fiind amplasat
înspre gurile de vărsare ale râurilor Siret și Prut în fluviul Dunărea.
Intravilanul exist ent al municipiului cuprinde o suprafață de 5.856,43 ha, față de o
suprafață intravilan a UAT de 5290,78 ha, iar suprafața teritoriului administrativ este de
24.363,37 ha, aceasta incluzând și Lacul Brateș. Suprafața teritoriului administrativ a
rămas nesc himbată față de PUG 1 anterior.
Orașul Galați este municipiu resedință de județ, principalul centru economic,
politico -administrativ și cultural la nivel județean. Importanța și rolul municipiului
depășește nivelul județean, el fiind considerat în ierarhi a funcțională în cadrul rețelei de
localități din România oraș de rangul I. Încadrarea municipiului Galați în rețeaua de
localități ca municipiu de rang I a avut drept criterii faptul că are un număr mai mare de
200.000 de locuitori, accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații
paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene), o bază economică de înalt nivel
tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, socialculturale și de natură
informatică), universități, institute de învățământ superior diversificate și o viață culturală
bogată. În cadrul Regiunii S -E, municipiului Galați este al II -lea ca număr de locuitori
după municipiul Constanța.

1 PUG = Plan Urbanistic General

– 19 – Galațiul este totodată și cel mai mare oraș al județului Galați , județ situat în
apropiere de intersecția celor două frontiere ale României cu R. Moldova și cu Ucraina -.
Conform ultimului recensământ din 2011, populația orașului era de 249.432 locuitori, prin
aceasta fiind al 6 -lea oraș din țară. Este unul dintre cele mai mari centre economice din
România, respectiv Moldova. Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că
este plasat pe Dunăre , cea mai importantă arteră comercial -fluvi ală europeană, Canalul
Dunăre –Main –Rin.
Viața economică s -a dezvolta t în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul
Combinatului Siderurgic și a Portului Mineralier.
De asemenea, municipiul Galați poate să constituie zonă metropolitană împreună
cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată între care s -au dezvoltat relații de
cooperare.
Orașele Galați și Brăila sunt singurele de rang I din România, care nu sunt
racordate la coridorul paneuropean IV ce traversează România E -V. Realizarea podului
rutier peste Dunăre în zonă, ar putea crea o legătură dire ctă a nord -estului țării cu sud -estul,
spre Constanța, (poarta maritimă a țării), trecând prin Tulcea ( intrarea în Delta Dunării)
(drumul E87). În iulie 2014, ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al
Republicii Moldova a discutat cu Depa rtamentul pentru Proiecte de Infrastructură al
Guvernului României, reabil itarea Podului Galați -Giurgiule ști de peste Prut și construcția
în perspectivă a unui nou pod la Giurgiule ști1. În prezent, acest pod face racordarea
coridorului Paneuropean IX cu Uc raina, la standardele de trafic actuale.
Gruparea urbană Galați -Brăila, definită ca „sistem urban” și apartenența la
Coridorul Fluvial European Rhin -Main -Dunăre, ar putea constitui premisele formării unei
aglomerații urbane bipolare, un motor la nivel reg ional, caracterizat nu atât prin
omogenitate, cât prin complementaritate (asigurând coerența teritoriului) și prin
competitivitate (respectând propria dezvoltare a orașelor și politica de imagine a acestora).

I. 2. Condiții climatice

Clima este influen țată de așezarea geografică a teritoriului, de relief și de circulația
generală a atmosferei, incluzându -se în provincia climatică continentală, ținutul climei de
câmpie, subținutul climei de lunci și bălți. Pe teritoriul municipiului se constată un climat

1 http://www.noi.md/md/news_id/43877#close

– 20 – temperat -continental, caracterizat vara prin predominarea timpului senin, uscat și călduros,
că rezultat al continentalizarii maselor de aer, sub influența valorilor mari ale bilanțului
radiativ și caloric. Deseori verile sunt secetoase iar iernile aspre, cu viscole frecvente.
Teritoriul se află sub influența maselor de aer continental -estice și mai puțin sudice, lipsind
aproape în totalitate influența aerului vestic, care este barat de lanțul munților Carpați.
Direcția dominantă a vântului este N -NV, nebu lozitatea fiind accentuată.
Factorii climatogeni în spațiul dat sunt : radiația solară, influența centrilor barici,
suprafață subiacentă și structura funcțională a orașului însuși, care dă seama de toate
diferențierile microclimatice. " Albedoul urban est e mai ridicat decât cel natural, însă el
prezintă o varietate extremă, funcție de gradul de înclinare a suprafețelor (străzi în pante
diferite, pereții și acoperișurile clădirilor), de coloritul dat de natura terenului (perimetre
verzi, suprafețe decoperta te), de materialele de construcție. Trebuie ținut cont că "relieful"
extrem de neomogen datorat multitudinii de clădiri, divers orientate, cu înălțimi diferite,
creează o suprafață de evaporare mult mai mare, ceea ce înseamnă că schimbul de
căldură și umez eală este mult mai intens în interiorul perimetrului urban. Aceasta face ca
înflorirea arborilor să se producă cu 2 -4 zile mai devreme în oraș decât în afara lui, dar și
îngălbenirea frunzelor toamna este mai grăbită "1. Fiind mai cald, aerul de deasupra
orașului este mai puțin dens, iar aerul mai rece înconjurător îl va înlocui. " Așa ia naștere
"vântul câmpului" sau briza urbană, mișcare orientată către centrul orașului. La aceasta
se adaugă alte două tipuri de brize, briza de terase și briza fluvială, cu u n rol benefic în
primenirea atmosferei urbane" .2. Deosebiri se observă și în cazul precipitațiilor. Ploile
sunt mai intense deasupra orașului în timpul verii. Violente precipitații cad peste sectoarele
industriale și în cele în care se înregistrează circul ație feroviară și auto intensă, datorită
turbulenței verticale a aerului. Însă prima ninsoare cade mai întâi în afara orașului, de cele
mai multe ori pe fâșia de terasă din jurul Brateșului sau în lunca Siretului.

1 Cristian Tiberiu Florea – " Clima orasului Galati", pag. 31
2 Idem

– 21 –

Fig. nr. I. 3 – Harta climatică a României
Sursa : http://www.profudegeogra.eu/wp –
includes/imagine_marita.php?locLinkB=http://www.profudegeogra.eu/wp –
content/uploads/20 11/05/Harta -climatica -a-Romaniei1.jpg

Temperatura media plurianuală, calculată pe o perioada de 60 de ani, este la Galaț i
de 10,3° C, cu 22,2°C pentru media lunilor iulie, iar pentru lunile ianuarie o medie de -3°C.
Temperatura medie anuală în intervalul 1896 -1955, a fost de +10,3ș 1. Temperatura minimă
medie lunară variază între -0,2șC și -3șC în lunile decembrie –februarie , iar cea maximă
medie ajunge în luna iulie la 22,2ș C 2. În perioada 1893 -1955, temperatura cea mai scăzută
a fost înregistrată la 10 februarie 192 9, -28,6ș C, iar cea mai ridicată la 8 august 1904,
+39șC 3. În iulie 1988, temperatura maxim ă a fost de 38,6 șC. În februarie 1990 temperatura
minim ă s-a înregistrat în jurul valorii de -28,6șC. În 2 iulie 2003, temperatura maxim ă s-a
situat în jurul valorii de 37,1 șC . În perioada 2005 -2008 , temperatura cea mai ridicată a fost
înregistrată la 21 august 2008 , +34,08șC.
Trecerea de la sezonul cald la cel rece și invers se face brusc. Fazele de ger intens,
provocate de invazia maselor de aer rece din NE, au durata relativ redus ă și nu se produc in
toți anii. In lunile ianuarie, zilele cu temperaturi medii pozitive sunt frecvente. Masele de
aer cald din sud -vest produc dezghe ț general și topirea stratului de zapad ă. Cele mai mari

1 Ibidem, p. 326 ; V. Sficlea, Monografia geografică a orașului Galați, p. 20
2 Monografia geografică, I, p. 326; Enciclopedia geografică a României, București, 1982, p. 455. V. Sficlea
citează minima de -2,4ș în luna februarie și maxima de + 22,6ș în iulie (Monografia geografică a orașului
Galați, p. 21). V ezi D.I. Oancea, op.cit ., p. 40.
3 Monografia geografică, I, p. 334 -335; I. Gugiuman, Contribuții la cunoașterea climei din zona orașelor
Galați și Brăila, în studii și cercetări de geologie, geofizică,geografie, Seria Geografie, 11, 1964, p. 65 ;
Cristian Tiberiu Florian, Clim a orașului Galați, Galați, 2000, p. 152

– 22 – amplitudini lunare absolute se înregistrează în perioadele de trecere de la un anotimp la
altul, îndeosebi dinspre iarnă spr e primăvară și târziu în toamnă : 48,3°C în februarie,
respectiv 43°C în noiembrie. În funcție de anotimpuri, tempera turile medii se prezintă
astfel : iarnă -1,1°C, primăvară 10,4°C, vara 21,5°C și toamna 11,3°C.
Precipitațiile sunt de tip continental și cad în cantități foarte variabile, la intervale
mari și inegale, fiind mai abundente în tim pul verii, în lunile mai -iunie. Datorită
influențelor estice și a circulației maselor de aer dinspre vest și nord -vest, precipitațiile
atmosferice înregistrează cele mai scăzute valo ri din țară. Media precipitațiilor anuale
variază între 420 – 426 mm. În timpul iernii, stratul de zăpadă nu este stabil, număru l
zilelor cu zăpadă fiind de 41, 3 la Galați, at ingând maxime în luna februarie : 7 cm. În
municipiu se constanta un topoclimat d e terase bine însorite și cu o dinamică activă a
atmosferei. Valea orașului, situată între Dunăre, lacul Brateș și valea Prutului, are un
topoclimat de baltă -luncă, caracterizat prin temperaturi ceva mai coborâte, cu mai multă
umezeală și cu dese fenomene de ceață, rouă, brumă.

Fig. nr. I. 4 – Harta repartiției precipitațiilor în România
Sursa: C.N. -I.N.M.H.G.A.

– 23 – Precipitațiile atmosferice cad în cantități variabile și la intervale inegale. Ploi mai
abundente sunt în lunile mai -iunie, 62,1 mm media lu nii iunie. Cantitatea medie maximă
de precipitații a căzut în iunie 1901, 79,5 mm 1. Media anuală este de 448,1 mm 2 .
Conform autorilor lucrării " Clima R.P.R .", analiza precipitaților pe anotimpuri și
luni apare astfel : în ianuarie cad precipitații front ale și unele datorate norilor stratiformi,
fără a se înregistra cantități prea mari; în februarie, precipitațiile sunt slabe ; în aprilie, în
zona Siretului Inferior cad cele mai puține precipitații din țară; în mai începe să se simtă
influența periferiei nordice a dorsalei anticiclonului azoric prin prezența aerului umed,
oceanic; în iunie, crește influența anticiclonului iar precipitațiile devin abundente pe fondul
unei stări de vreme instabilă; în august și în septembrie, presiunea ridicată va determina
timp frumos, lipsit de precipitații în cea mai mare parte a țării; în octombrie, cantitatea de
precipitații scăzută rezultă din activități frontale; în noiembrie -decembrie, activitatea
ciclonică din Marea Mediterană și în plan secund Marea Neagră, se reia datorită căldurii
înmagazinate de bazinele de apă în timpul verii. Pe lângă ploile torențiale aduse de aceste
fronturi, reapariția norilor de radiație determina precipitații slabe.
Apariția secetei la Galați se integrează că fenomen firesc în clima specif ică acestei
regiuni de câmpie extracarpatică, deasupra căreia masele de aer uscat stagnează datorită
frecve nței circulației anticiclonale, favorizând înălțarea nivelului de condensare și
disiparea norilor. Putem adauga și modificările de ordin microregiona l, cum ar fi desecarea
bălților Dunării, responsabile de o înăsprire a condițiilor climatice. În Galați, numărul
perioadelor de secetă este de 7 -8 anual, cu o durata medie de 18 -19 zile .
Poziția orașului Galați în raport cu Carpații, aflat în prelungirea ramurilor lor
principale care se frâng în Curbură, determină prezența vânturilor paralele cu acestea, însă
circulația aerului dinspre apus este aproape complet obturată. " Relieful local nu interpune
obstacole majore în calea acestor orientări generale " (Florea, C.T. , pag. 106 ).
"Valoarea mică a calmului atmosferic, de numai 10 % din totalul anual, este
specifică așezării orașului " la răscruce de vânturi ", cum este caracterizat de climatologi,
pe interfluviul unei câmpii colinare cu deschideri largi pe ap roape întregul cerc al
orizontului" (Idem, p ag. 107 ).

1 Monografia geografică, I, p. 357,365 ; Enciclopedia geogra fică, p. 455.
2 V. Sficlea, Monografia geografică a orașului Galați, p. 25. Ștefan C. Hepites indică pentru perioada 1883 –
1914 media anuală de 450 mm ( Determinări fizice la Galați, 1915, p. 30 ). D. Mititelu și colaboratorii
notează circa 435 mm ( Arbori, arbuști și liane cultivate ca decorative în orașele Galați și Brăila, în
Universitatea Al. I. Cuza, Iași, Institutul Pedagogic.Comunicări prezentate la sesiunea științifică din 13 -15
martie 1965, p. 331 ), iar D.I.Oancea 427,1 mm ( op. Cit., p. 40 ).

– 24 – Vântul are o viteză media multianuală de 4,6 m/s, fiind una din cele mai ridicate
valori la nivelul țării, pentru zona de câmpie și podiș. În orice anotimp, direcțiile din care
vântul bate cu cele mai mari intensități, sunt nord și nord -vest, însă primăvara se alătură și
sud-vestul. Spre sfârșitul iernii, viteza mare a vântului din sectorul nordic, este determinată
de acțiunea anticiclonului siberian, care produce crivățul, bătând dinspre nord – nord-est.
Regimul vânturilor care bat la Galați este determinat de larga deschidere a Câmpiei
Covurluiului către stepa rusească și Dobrogea, Frecvente sunt vânturile dinspre N -N-E, dar
și cele din S -S-E 1.
Pe plan local, " între terasele și luncile joase înconju rătoare se înfiripă o circulație
specifică, de periodicitate diurnă : briza de terase" (Florea, C.T., p ag. 112 ). Acest proces
este amplificat de prezența văii Dunării, a cărei briza fluvială se resimte vara, canalizând
curenții în lungul ei. Se observă un important potențial eolian la nivelul localității Galați
deoarece aceasta este poziționată în zona celor mai mari viteze active ale vântului, astfel
încât viteza vântului poate pune în mișcare agregate eoliene. Morile de vânt au făcut parte
din peisajul lo cal, dovadă toponimia Străzii Morilor.
Fenomele meteorologice deosebite înregistrate în oraș sunt: orajele, îndeosebi în
sezonul cald, grindină din aprilie până în septembrie, vijelia din mai până în octombrie
(vijelie însoțită de trombă, foarte rară în z ona Gala țiului, s -a înregistrat în 1997 ), suhoveiul
și furtunile de praf.
Schimbările climatice afectează și această regiune. Conform datelor publicate de
Hijmans și colab ., 2005 , predicțiile pentru anul 2100 urmează aceeași configurație spațială
ca și cl ima actuală, dar cu valori cuprinse între 13 -14°C. Este importantă, pe baza acestor
date, distribuția spațială a diferențelor dintre temperatura actuală și valorile predicțiilor
climatice pentru anul 2100. Configurația spațială arată o creștere a temperatu rii de la sud –
est către nord -vest, ajungând la medii care depășesc cu 2°C valorile actuale. Este, de
asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o creștere generalizată în
municipiul Galați – altfel spus, predicțiile climatice indică doar creșteri ale temperaturi,
neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situația actuală a
temperaturii. În ceea ce privește precipitațiile, configurația spațială este asemănătoare cu
cea a temperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le corespund valori
ridicate ale precipitațiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale
precipitațiilor. Diferențele indică o scădere a cantității precipitațiilor de la sud -est către

1 V. Sficlea, op. cit., p.22; I. Gugiuman, op. Cit., p. 70 .

– 25 – nord-vest. Aceste date indică o scăde re generalizată în mun icipiul Galați – altfel spus,
predicțiile climatice indică doar scăderi ale precipitațiilor, neexistând regiuni în care să se
preconizeze o creștere comparativ cu situația actuală a precipitațiilor.

I. 3. Re țeaua hidrografic ă

Terit oriul municipiului este străbătut de o bogată rețea hidrografică. Trei dintre cele
mai mari cursuri de apă din țară – Dunărea, Siretul și Prutul – străbat teritoriul Galațiului în
cursul lor inferior, ccea ce face ca ele să aibă un debit mare de apă. În dr eptul Galațiului,
Dunărea (22 km lungime în această zonă ) transportă un debit de apă anual de circa 200
miliarde m³, Siretul transportă circa 7 miliarde m³, iar Prutul circa 2 miliarde m³. Debitul
lor mare și permanent de apă poate asigura necesarul dezvo ltării culturilor irigate din
luncile Siretului și Prutului, precum și consumul de apă de care au nevoie unitățile
industriale.
Rețeaua hidrografică din zona Municipiului Galați este tributară fluviului Dunărea,
afluenților săi de ordinul I – râurile Sire t și Prut – și afluenților de ordine inferioare – văile
Mălina, Cătușa, lacul Brateș etc.
I. 3. a . Apele curgătoare
Dunărea reprezintă unul din cele mai umblate drumuri ale Europei încă din
antichitate. Grecii antici și apoi românii au folosit Dunărea ca mijloc de extindere a
influenței lor economice în sud -estul Europei.
Sursa principală de apǎ de suprafațǎ a municipiului Galați, o constituie fluviul
Dunărea.
Viața comunităților umane a fost influențată în mod direct de către Dunăre, cel de –
al doilea fluviu din Europa că lungime ( 2.850 km ), cu un debit mediu pe acest sector de
6.199 m³/s, după ce primește în amonte apele răului Siret cu un debit mediu de 210 m³/s
(cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc ). Fluviul își continuă drumul spre Mare a
Neagră după ce primește, în avalul porturilor din Galați, apele răului Prut, cu un debit
mediu de 86 m³/s. Debitele Dunării au o variație importantă, în funcție de anotimp și an, cu
valori maximale în luna mai (18.000 – 19.000 m³/s) și minimale în cursul verii (2.000 –
2.450 m³/s). Datorită șenalului adânc până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată
maritimă. Dunărea are la Galați, lățimea de 776 m în albia minoră și adâncimea medie de
12 m, permițând circulația vaselor de mare tonaj, până la 30 000 tdw. Aria secțiunii albiei
minore atinge în aceleași puncte valori de depășesc 6500 m², iar viteza medie este de 2

– 26 – m/s. Până în luna iunie nivelul apei crește cu aproximativ 5 m. Se constată mari diferențe
între debitul maxim de 13000 m/s și cel minim de 2130 m/s, ceea ce reprezintă o mare
amenințare pentru zona portuară unde produce dese inundații. Cheiul a fost supraînălțat cu
1,5m pe întreaga lungime, pentru a proteja zona joasă a orașului de viituri și inundații.
Siretul este cel mai mare râu inter ior al țării, cu un debit multianual de 210 m³/s. El
transporta circa 7 miliarde m³ apă anual. Debitele maxime se înregistrează atunci când sunt
viituri de vară din ploi. Acestea depășesc uneori de 3 ori cotele maxime provenite din
topirea zăpezilor. Cursu l Siretului prezintă o luncă largă acoperită cu zăvoaie, formate din
plop, salcie și răchită, în locurile mai joase. În unele locuri albia depășește lățimea de
100m. Aici apar ostroave care dispar la viituri. " În timpul viiturilor, Siretul cară cantități
enorme de aluviuni, formate din nisip și pietriș, pe care le depune în albie și din care
cauză aceasta este în continuă schimbare" (Brezeanu, I., 1972). În aria municipiului Galați,
Siretul primește doi afluenți mai mici, Rusea și Mălina, ultimul vărsându -se în limanul
fluvial Balta Mălina. În cele din urmă se varsă în Dunăre , în apropiere de orașul Galați .
Prutul , celălal t râu de lângă municipiul Galați, are un debit mediu multianual de
93,6 m³/s curgând printre maluri asimetrice. Debitul mediu multianual în cursul inferior,
cel aflat in zona Galațiului, este de 632m³/s. Prutul transportă 2 miliarde m³ apă anual.
Ultima fo rmă de relief strabatută pâna la vărsarea în Dunăre este Câmpia Covurluiului. Se
varsă în Dunăre în aval de Galați , la Giurgiulești. Lunca Prutului Inferior se caracterizează
prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea nordică și 3 -4 m în partea sudică.
Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud.
Transversal, terenul est e înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al
unei depresiuni largi. Valea Prutului Inferior este bine individualizată din punct de vedere
fizico -geografic, fiind alcătuită dintr -o serie de îngustări și lărgiri. Lunca Prutului pre zintă
trei sectoare: grindul longitudinal de mal, lunca joasă – cu numeroase lacuri și albii
părăsite numite prutețe și zona de contact cu versanții. Formează granița României cu
Republica Moldova și parțial cu Ucraina . "În dreptul Galațiului, valea Prutului capătă
extensiune maximă, cu o altitudine absolută de 6 – 8 m; formele de acumulare și de
eroziune îi oferă o notă aparte, prezentând în sens trans versal, trei sectoare distincte :
sectorul grindului longitudinal de mal, sectorul văii joase de depresiune și chiuvete
lacustre, prutețe (vechi albii părăsite), grinduri vechi (mai joase) și, la contactul cu
versanții văii, un al treilea sector mai înalt, creat de conuri de dejecție și depozite
deluviale și coluviale " (Brezeanu, I., 1972 ).

– 27 – Chineja , un pârâu care curge pe un braț părăsit al Prutului, adună apele văilor
Băneasa, Covurlui, Frumușița, Ijdileni, Slivna, etc. Apele Chinejei se varsă în Lacul
Brateș.
I. 3. b . Lacurile
Lacul Cătușa este situat în vestul orașulu i, în valea dintre oraș și Combinatul
Siderurgic. Împreună cu fosta pădure de la marginea Galațiului, care acum a devenit
Cimitirul Sfântul Lazăr, forma Centura Verde a Orașului, care avea rolul de curățire a
aerului. Lacul este folosit pentru deversarea d eșeurilor Combinatului Siderurgic, dar și
pentru antrenamentele kaiaciștilor. În nordul lacului se varsă un mic pârâu. La sud este
mărginit de calea ferată ce duce spre nodul feroviar Barboși.
Lacul Brateș se află în zona de nord -est a municipiului Galați , fiind exploatat
piscicol. Legătura cu râul Prut s -a realizat prin amenajarea văii Ghimia. Lacul Brateș este
rezultatul acumulărilor în zone depresionare ale apelor provenite din precipitații, ape care
nu au legătură cu rețeaua hidrografică. Pâna în 1964 lacul Brateș avea 72 km², dar prin
lucrări suprafața a fost redusă la 24 km². Cuveta lacului este împărțită ȋn două bazine:
Brateșul de Sus și Brateșul de Jos. Amenajarea lacului a început în anul 1948 prin
construirea unui dig principal spre Prut și a unu i dig de centură. Incinta îndiguită a
Brateșului de sus este drenată de un canal cu funcțiune de desecare, orientat pe fosta vale a
pârâului Chineja care deversează apele printr -un stăvilar în luciul de apă existent astăzi.
Canalul principal de desecare ar e o lungime de 30 de km și cuprinde o seamă de afluenți cu
văi regularizate (Stoeneasa, Brănești, Drăculești). În incinta Brateșului de Jos, în afara
luciului de apă amenajat pentru piscicultură se practică agricultura irigată pe cca. 14500 ha,
iar în inci nta Brateșul de Sus pe cca. 7500 ha.
I. 3. c . Apele subterane
"Pe teritoriul municipiului Galați, apele subterane sunt înmagazinate în orizonturi
de roci poroase, în straturi acvifere întinse sau discontinui, în pietrișurile aluvionare ale
Siretului și P rutului, iar interceptarea pânzelor freatice se realizează pe văi, prin puțuri.
Datorită condițiilor climatice și de strat, acestea au în general debite reduse și conținut
ridicat de săruri" 1.
Resursele de apă subterană sunt de calita te, fiind cantonate la cca. 150 -200m
adâncime. În conformitate cu datele oferite de studiile de specialitate, cu cele extrase din
citirile rețelei de puțuri de hidro -observație care există la nivelul municipiului s -au putut

1 http://www.forajeapa.ro/galati -galati/

– 28 – identifica și separa în terasele joasă și medie ale Siretului două pânze de apă subterană
după cum urmează: pânza freatică ce este cantonată în complexul loessoid și pânza
acviferă, cantonată în complexul aluvionar pe care se sprijină depozitul loessoid.
Distribuția pânzelor de apă freatică este în strânsă legătură cu cele două unități de
relief. În Câmpia Covurluiului, pânza de apă se găsește la 35 -50 m adâncime, pe dealul
Țiglinei la 35 -36 de metri, iar în zona Tunelului CFR la 15 -20 m. În valea orașului este
aproape de suprafață1, nedepășind adâncimea de 1,5 m. Pânza de apă subterană își trădează
prezența și prin slabe izvoare care apar la diferite niveluri în taluzurile de la Dunăre și de la
lacul Brateș. Pânza freatică, până în anul 1954 era cantonată la adâncimi de 10 – 20m. Ca
urmare a procesului de u rbanizare s -au înregistrat ridicări ale nivelului hidrostatic al apei
subterane cu o rată de 0,3 – 0,5m/anual, astfel încât a rezultat o creștere totală a nivelului
apei subterane de 5 – 10m. În prezent în unele zone nivelul freatic al apelor subterane se
regăsește la adâncimi mici de cca. 2 – 3m.
Cercetări efectuate de institute de profil (ISPIF, ICH), în zona municipiului Galați
cu începere din 1980 au concluzionat că aceste creșteri spectaculoase ale nivelului apelor
subterane din terasele medie și infe rioară ale Siretului au următoarele cauze:
A. creșterea volumului de apă vehiculată prin rețelele hidroedilitare;
B. dezvoltarea suprafețelor construite;
C. reducerea suprafețelor de scurgere naturală a apelor subterane prin obturarea totală, sau
parțială a emisarilor naturali – exemplu valea Țiglinei, valea Abatorului etc.
Concomitent cu ridicarea nivelului apelor subterane, în depozitele loessoide sensibile la
umezire au loc tasări importante cu efecte negative asupra comportării construcțiilor, cu
precăd ere asupra celor din fondul vechi construit.
În zona de luncă s -au separat tot două pânze de apă subterană și anume:
– pânza superficială de infiltrație de până la cca. 4m adâncime cu un debit relativ însemnat
și care are efecte negative la fundarea const rucțiilor în această zonă;
– pânza de apă de adâncime, cantonată la adâncimi mai mari de 13m respectiv la adâncimi
de 30 – 35m în stratul de nisip și pietriș, având un debit bogat și regim ascensional.
Pentru monitorizarea nivelului apei subterane din muni cipiul Galați, în anul 1974 s -a
aprobat executarea a 150 de foraje de hidro observație. În prezent funcționează și sunt
citite de serviciile Primăriei din municipiul Galați 167 de puțuri. Se poate observa creșterea
cu cca. 10 – 15m a nivelului apelor freat ice, în ultimii zeci de ani.

1 În ultimele decenii, nivelul apelor subterane s -a ridicat, din cauza barării căilor de scurgere naturală prin
executarea lucrărilor de construcție.

– 29 – În ultima perioadă, au apărut areale cu un excedent de umiditate, așa numitele
"clopote", în zonele: cartier Micro 17 – zona străzii Frunzei nr. 50, cu o diferență de nivel
cuprins între 1 și 2,5m; cartier Micro 16, cu o difer ență de nivel înregistrat cuprins între
1,63 și 2,51m; Mazepa II, cu o diferență de nivel înregistrat cuprins între 1 și 1,5m; Țiglina
I – unde s -au înregistrat cele mai mari creșteri, cu o diferență de nivel înregistrat cuprins
între 1,3 și 3,6m.
I. 4. Ve getația, fauna si solurile

Vegeta ția reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est -europeană, sudică
și atlantică. Predomină vegetația de pajiști stepice cu graminee și diverse ierburi xerofile, și
vegetatie lemnoasa de silvostepă, determin ate de condițiile de climă precum și de
substratul litologic alcătuit din loess. Predomină grupări de : Poa bulbosa (firuță cu bulbi),
Artemisia austriaca (pelință de stepă), Cynodon dactylon (pir gros), Festuca Vallesiaca
(păiuș), Agropiron cristatum (pir crestat). Se întâlnesc și elemente xerofile specifice
stepelor orientale euro -asiatice precum : Stipa lessingiana (colilia), Centaurea orientalis
(măturică), Adonis wolgensis (ruscuță). Pe nisipurile solificate întâlnim : Salsola ruthenica
(sărăcica) și Cecatoca ipussarenarius (ciulinii).
În vegetația lemnoasă de silvostepă din Câmpia Covurluiului predomină două
specii ca: Quercus pendunculiflora (stejarul brumăriu) și Quercus pubescens (stejarul
pufos), care apar fie ca arborete pure, fie în șleauri ală turi de Quercus cerris (cerul) și
Quercus frainetto (gârnița).
În zona luncilor se găsește o bogată " floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie),
plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi
ciulinul de bal tă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina
fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei,
stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi.
Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc"1. Vegetația luncii Prutului este reprezentată prin
formațiuni vegetale naturale de pajiști și pădure, specifice solurilor aluviale, inundate
periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt alcătuite din specii m ezofile și
mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetația lemnoasă este constituită mai ales din
esențe moi. Vegetația palustră este compusă din Carex riparia , Scirpus sylvaticus , Typha
latifolia , Phragmites communis , Equisetum arvense , Mentha aquatic etc. În ochiuri de apă

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C8%9Bi#Flora

– 30 – se întâlnesc Lemna trisulca , Hydrocharis morsus – ranae , Potamogeton natans . Din
speciile rare fac parte Nymphaea alba , Salvinia natans , Thelypteris palustris , Vallisneria
spiralis , Stratioides aloides , Alisma gramineum , Iris pseuda corus , Sagittaria sagittifolia ,
etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s -au păstrat fragmente de fitocenoze silvice
cu Vitis sylvestris , Fraxinus pallisae , Frangula alnus .
Datorită numeroaselor integrări în agricultură a terenurilor, vegetalele pr imare de
stepă și silvostepă au fost înlocuite cu culturi agricole sau cu o vegetație erbacee
secundară.
Fauna aparține "stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și
biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim m istreți, căprioare, dropii,
popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe,
cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori,
sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații
de animale s -au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de
repopulare. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap,
șalău și mai rar somn. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul,
cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca,
șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre"1.
Din punct de vedere avifaunistic, bazinul hidro grafic al Prutului inferior reprezintă
o zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări
acvatice în timpul migrației, și anume: Ardeola ralloides , Egretta garzetta , Egreta alba ,
Ardea purpurea (ardeide), Ciconia nigra , Ciconia ciconia (ciconiide), Plegadis falcinellus ,
Platalea leucorodia (threskiornithide), Cygnus olor , Anser albifrons , Anser erythropus,
Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca (anatide),
Fulica atra (ralide), Hima ntopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,
Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus (charidriiforme), Larus ridibundus
(laride), Riparia riparia, Hirundo rustica (hirundinide) etc. Speciile de păsări ce aparțin
populațiilor cuibăritoare sunt următoarele : Ayțya nyroca, Falco vespertinus, Falco
vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo athis, Ardeola ralloides, Ciconia
nigra, Dendrocopos syriacus, Egre tta alba, Nycticorax nycticorax, Sternahirundo, Egretta
garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dryocopus martius, Aythya nyroca,
Picus canus . Insectele specifice zonei de câmpie sunt lăcuste, cosași și greieri.

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C8%9Bi#Fauna

– 31 – Solurile au ca rocă parentală, l oessul, puține fiind formate pe argile și pe marne. La
cele mai multe predomină textura nisipoasă și mai puțin cea argiloasă. Ph -ul se încadrează
între 6 -8 slab acid pe nisipuri. Aluviunile din lunci, bogate în mâl fin, au fertilitate bună
pentru cultura p lantelor, fapt datorat condițiilor bune de umiditate, marii valori nutritive a
mâlului fin, cât și coloizilor depuși prin aluvionare și proveniți în mare parte din materialul
fin de sol erodat și transportat de apă. Solurile din șesul jos al Siretului și P rutului ofeara
condiții foarte bune pentru cultura vegetală, putând fi irigate cu ușurință.
În partea de sud a câmpiei Covurluiului se întâlnește cernoziomul carbonatic,
format în partea cea mai uscată a stepei pe pajiști xerofile cu graminee. Acest subti p de
cernoziom mai este cunoscut sub numele de cernoziom castaniu deschis sau cernoziom
ciocolatiu carbonatat. În podișul Covurlui, în câmpia Covurluiului apare pe depozitele
loessoide, cernoziomul levigat.
Factorii naturali limitativi ai calității solulu i sunt: eroziunea, alunecările de teren,
sărăcirea solului, lipsa apei din sol. Eroziunea este un proces continuu de distrugere a
solului, deoarece prin îndepărtarea stratului de suprafață, acesta își pierde fertilitatea.
Eroziunea este cauzată de acțiunea vântului și a ploilor, activitățile umane: lucrări agricole
necorespunzătoare, care distrug textura solului, tratamente cu pesticide și fertilizanți
chimici, ploi acide, defrișări. Alunecările de teren pot fi considerate ca însumarea
proceselor de deplasa re naturală a maselor de teren datorită înmuierii bazei cu apă, puse în
mișcare prin acțiunea gravitației.
Alt factor limitativ este sărăcirea solului în principalele elemente (fertilizările
organice și minerale, atunci când se fac nu au la bază studii ag ropedologice, se fac empiric
și numai pentru culturile de bază) și lipsa apei din sol.

I. 5. Rezervații naturale

Pe teritoriul Municipiului Galați există două rezervații naturale: Ostrovul Prut (62
ha) și locul fosilifer Tighina -Barboși (1 ha).
Ostrov ul Prut
Localizare: "pe fluviul Dunărea, în dreptul gurii de vărsare a Prutului în fluviu, pe raza
administrativă a municipiului Galați. Suprafața (conform Legii nr. 5/2000): 62ha.
Caracter: Forestier/interes național
Motivul constituirii: Habitate de pădu re naturală de zonă umedă predeltaică din Lunca
Dunării, cu zăvoaie naturale de plop indigen ( Populus alba ) și salcie ( Salix alba ); floră de

– 32 – pădure aluvială cu Rubus sp., Polygonum sp., Mentha sp., Lycopus sp., Iris sp. Se dezvoltă
în mod spontan gramineel e și vegetație caracteristică zonelor umede: stuf ( Phragmites
communis ), papură ( Thypha latifolia), pipirig ( Scirpus sylvaticus ), coada calului
(Equisetum arvense ), izma broaștei ( Mentha aquatica ), nufărul ( Nymphaea alba )" 1.

Foto nr. I.5 – Rezervația O strovul Prut
Sursa: Arhiv ӑ personal ӑ

În prezent aria natural ӑ protejat ӑ Ostrovul Prutului este inclus ӑ ȋn Parcul Natural
Lunca Joas ӑ a Prutului Inferior și este administrat ӑ de AJPS Galați.
Locul fosilifer Tirigina Barboși

Localizare: pe teritoriul mun icipiului Galați, în partea de sud -vest.
Caracter: Paleontologic/Interes național
Motivul constituirii: zăcăminte fosilifere din ere geologice îndepărtate. În această
formațiune de origine marină se află cochilii de moluște (melci și scoici) cuaternare.
Primele cercetări asupra acestui sit paleontologic fosilifer au fost făcute de geologul român
Grigore Cobălcescu.
Protecția bogatului capital natural al municipiului Galați se realizează prin
includerea elementelor importante în arii naturale protejate apar ținând diverselor categorii
stabilite prin legislația națională și europeană. În pofida desemnării acestor arii naturale
protejate, exploatarea irațională a resurselor naturale poate constitui o amenințare.
Apariția și dezvoltarea municipiului s -a realiza t, de -a lungul vremii, în strânsă
legătură, chiar dependent de cadrul natural (relief, resurse de apă, terenuri agricole, resurse

1 Informații preluate din Raportul de mediu PUG Galați, întocm it în mai 2013 de Agenția pentru Protecția
Mediului, la cererea Primăriei Municipiului Galați

– 33 – de sol și subsol) și condițiile social -economice. Relieful de câmpie, respectiv luncă,
analizat prin condițiile naturale propi ce și prin potențialul său ridicat de comunicație a
condiționat de -a lungul vremii o intensă dezvoltare socio -economică și o intensă locuire.
Astfel, la recensământul din anul 1992, municipiul Galați era un oraș tânăr din punct de
vedere demografic, cu o p opulație tânără, în principal datorită unei natalități ridicate, pe
fondul ponderii reduse a populației vârstnice, pentru că în anii 2002 și 2011, numărul
populației tinere să scadă, pe fondul scăderii numărului de nașteri și a procesului de
îmbătrânire a populației. Repartiția geografică a populației este determinată în principal de
variația temporală și spațială a fecundității, mortalității și migrațiile internaționale.
Analiza claselor de restrictivitate morfometrică în cadrul intravilanului scoate în
evidență faptul că, în ansamblu, suprafețele cu restrictivitate redusă sunt foarte puține.
Conform datelor rezultă așadar existența unor condiții cu favorabilitate ridicată pentru
dezvoltarea structurilor habita ționale.
Un rol important în definirea influe nțelor factorilor an tropici asupra repartiției plan –
spațiale a orașului, l -a avut poziționarea geografică a acestui municipiu, înspre gurile de
vărsare ale râurilor Siret și Prut în fluviul Dunărea. Necesitatea schimburilor economice s -a
concretizat sub fo rmă unui alt element cu influență hotărât oare asupra distribuției plan –
spațiale a așezărilor și anume rețeaua căilor de comunicație, de o deosebită importantă
locală, națională, dar și internațională.
Valorile mari ale densității populației municipiului, se explică prin gradul redus de
fragmentare a reliefului Câmpiei Covurluiului, pretabilitatea bună a solurilor și existența
unor trei mari surse de apă (Dunăre, Siret și Prut) în jurul municipiului. Atracția exercitată
de văile marilor râuri este o constan tă a evoluției sistemului de populare în perioada
contemporană, grație accesibilității ridicate care canalizează în lungul lor marile axe de
comunicație. Se produce astfel o tendință de concentrare axială a populației.
Perspectivele de dezvoltare a munici piului presupun o cunoaștere și o analiză atentă
a întregului potențial de care acestea dispun. Oportunitățile de dezvoltare sunt legate tot de
poziția geografică favorabilă și de valorificarea potențialului uman și turistic al zonei.
Având în vedere ampla sarea localității, activitățile economice prezente și viitoare, precum
și faptul că aplicarea măsurilor din PUG au un impact pozitiv asupra aspectelor de mediu și
a stării de sănătate a populației, se poate aprecia că nu vor există schimbări majore în
dinamica populației municipiului.

– 34 – Capitolul II

Rolul factorilor istorici, politici și economici în conturarea profilului
demografic al orașului Galați

Economia orașului este influențată de caracteristicile cadrului natural, în mod
special de prezența D unării, a Siretului și a reliefului conex . Lunca Siretului este mai
îngustă în apropierea Galaților, în schimb apele Prutului se uneau în 1830 cu cele ale
Brateșului, formând “ balta Brateșului ”, care se întindea până la Măstăcani. "Dunărea, după
ce trece d e pintenul Pricopanului, se revarsă înaintea Galaților acoperind toată lunca
malului drept. Bogăția de pește a acestor lunci, transformate în bălți fără de capăt, a creat
faima dintotdeauna a Galaților"(Ujvari, I. -Geografia apelor României , București, 1972 ,
pag. 70 ).
Hotărâtoare în dezvoltarea orașului a fost și funcția de port. Condițiile naturale ale
portului, mal concav cu adâncime de 17 -20 m , înlesneau operațiile de acostare a vaselor
direct la chei. Majoritatea călătorilor străini care au trecut prin G alați de -a lungul
veacurilor, au fost impresionați de marile posibilități de extindere a activității portuare.
Datorită portului, accesibil unui mare număr de vase, comerțul a constituit
dominanta economică a orașului Galați până către sfârșitul secolului al XIX -lea, când,
datorită dezvoltării industriei gălățene, se produc unele modificări în structura economică a
pieței interne.
II.1. Formarea și dezvoltarea târgului,
Secolele al XVI -lea și al XVI -lea
Așezarea de la Galați făcea parte din acele rare agl omerări urbane apărute în jurul
unui “emporium ” deschis, pe direcția marelui drum internațional Nord -Sud.
Așadar, locul pe care s -a întemeiat târgul a fost malul Dunării, în jurul vadului pe
unde se trecea în Dobrogea1, la fel ca în cazul multor alte oraș e ale Moldovei, apărute la
întretăierea drumurilor cu vadurile apelor.
Singularul Galat a devenit la plural , Galați. Nicolae Iorga admite un strămoș și
întemeietor “ de neam și sat ”, Galaț. În concluzie, numele orașului Galați derivă de la un
vechi nume de persoană. În documentele interne și cronici orașul este numit Gălați sau
Gălat și Galați. În mărturiile externe întâlnim pe Galaz, Gallaz, Galacz, Galatz, Galazzo.

1 Ipoteza este susținută de Const. C. Giurescu -Târguri sau ora șe și cetati m oldovene din secolul al X -lea
până la mijlocul secolului al XVI -lea, 1997 , p. 73

– 35 – Secolele al XV -lea și al XVI -lea reprezintă o perioadă de afirmare a comerțului
gălățean pe plan intern și extern, cu toate că atacurile turcilor și tătarilor, mai frecvente
în a doua jumătate a secolului al XVI -lea, creau stări de nesiguranță și multe pagube.
Târgul începe să se extindă, ieșind din “gura” vadului, unde se formase. Poziția sa în cadrul
spațiului românesc este periferică, dar prin funcția economică, o dominantă a existenței
sale, avea, de pe atunci, un rol important în păstrarea unității culturale și economice a
neamului românesc.

II.2. Galațiul în secolul al XVII -lea și începutul secolului al XVIII -lea
În această perioadă, o bună parte din comerțul gălățean era în mâinile armenilor,
constituiți într -o puternică colonie în jurul bisericii, existentă în 1669. Abundența de
alimente și tot felul de produse făcea ca negustoria să fie l a îndemâna oricărui locuitor al
târgului.
Știrile despre populația târgului sunt întrucâtva relative și uneori contradictorii.
După Bandini erau 15.000 de locuitori și 5.000 de case, cifre de -a dreptul exagerate . Mai
aproape de realitate ni se par cifrele lui Baksic : mai mult de 2600 de suflete. Un alt
misionar catolic, Bartholommeo Bassetti apreciază în 1643, populația la 1.300 de locuitori
și 3.000 de case. De aceea, credem că la mijlocul secolului al XVII -lea, Galații aveau
aproximativ 3.000 de locuitori și 300 de case.
Bântuit de distrugerile și devastările armatelor turcești și tătărăști, târgul nu s -a
extins prea mult în a doua jumătate a secolului, populația crescând cu un procentaj destul
de scăzut.
Majoritatea populației târgului o formau românii, bine înstăriți și foarte bogați în
bani, datorită negoțului. Pe lângă moldoveni mai erau evrei, armeni, unguri, turci, greci,
sârbi, bulgari, etc., majoritatea negustori. Știri avem despre catolicii unguri și italieni. În
1630 erau 16 case de catolici, la sfârșitul anului următor erau însă 20. În 1643 erau 63 de
suflete, 40 de familii în 1650, 30 în 1654. Prin 1661 erau 126 de suflete, iar în 1663, după o
relație a lui Vito Piluzio, erau 20 de familii. În 1682 rămăseseră num ai trei case de catolici ,
iar în 1688 erau 30 de suflete.
În timpul războiului polono -turc din anii 1686 -1688, Galații au avut mult de suferit.
Mare parte din populație a fugit pentru a scăpa de devastările turcilor.
În istoria Galaților, veacul al XVII -lea are o semnificație deosebită. Aceasta este
perioada în care târgul se dezvoltă, devenind un important centru economic. Valoarea

– 36 – pieței externe gălățene crește în mod simțitor, căci aproape tot comerțul din zona Dunării
de Jos se face numai prin Galați.

II.3. Galațiul în timpul regim ului fanariot (1711 – 1821)
Galații, trecuți în condica domniei lui Constantin Mavrocordat printre “ târgurile ”
domnești, se extind destul de mult în epoca domniilor fanariote.
Informațiile despre populația orașului sunt destul de puține. După datele cata grafiei
din 1774 trăiau în Galați 648 de familii, la care se mai pot adăuga și cele 14 din Vadul
Ungurului, în total 662 de familii, deci o populație aproximativă de 3.000 de suflete. După
informațiile unui călător care vizitează Moldova în anii 1814 -1815, Galații, “un oraș
comercial destul de mare ”, aveau 5.000 de locuitori. Rapoartele anului 1819 indică pentru
întreg ținutul Covurlui 6.218 familii. Se presupune că jumătate din acest număr constituia
populația Galaților, care la această dată putea să fie a proximativ egală cu cea a Iașilor,
3.411 familii.
Alături de populația rom ânească, întâlnim mulți greci și evrei amestecați, care
aveau o mahala1, armeni, turci, unguri și italieni.

II.4. Galațiul în vremea domniilor lui Ioan Sandu Sturdza
și Mihail Stur dza 1822 – 1849
Până la aplicarea regimului de porto -franco , orașul nu se mai extinde prea mult,
după distrugerile suferite în 1821, mai ales că între timp intervine și Războiul ruso -turc din
1828 -1829.
Mai populate erau cartierele din jurul pieței “târgului nou” și valea orașului, aceasta
din urmă, destul de des distrusă de inundațiile Dunării și ale Brateșului. Amintim inundația
din 1829, când, după relatările unui raport a ustriac din 3 aprilie, Dunărea crescuse foarte
mult. În primăvara anului 1837, t oată valea orașului a fost inundată. Pentru a preveni alte
inundații, în 1841, s -a înălțat o “ezătură ”, pentru prevenirea revărsărilor Dunării și ale
Brateșului .
Populația orașului este în continuă creștere. După informațiile lui A.C. Gaspari, în
1819, ora șul avea 5.000 de locuitori, iar în preajma Războiului ruso-turc din 1828 -1829
exista o populație de 7.000 locuitori. Catagrafia din 1831 indică o populație de 8.606 de

1 E. Negruți, Factorul demografic urban și dezvoltarea social -economică a Moldovei în prima jumătate a
secolului al XIX -lea, în Revista de istorie, 28, 1975, 8, p. 1190.

– 37 – locuitori. Dintre locuitorii permanen ți “clasele mai de jos ” formau masa mare a populaț iei,
7.535 de locuitori .
Creșterea populației se face, în acest timp, într -un ritm destul de rapid. În răstimp
de numai 13 ani numărul familiilor se dublează, datorită sporului natural, dar și imigrării
interne și externe. Tendința strămutării țăranilor birnici spre Galați ia proporții serioase în
perioada regulamentară cu toate măsurile restrictive prevăzute de Regulament. Între anii
1838 – 1845 au venit din sate 72 de familii de negustori din țară, 87 de meșteșugari și 261
de birnici din sate , 57 din a lte târguri și 29 de peste graniță. Poate tot în acest timp începe
să se formeze și cartierul Lozoveni prin strămutarea țăranilor din satul Lozova, implicați
într-un conflict cu arendașul moșiei, comisul Mihalache Străjescu1 .

II.5. Gala țiul în perioada de pregătire și definitivare a unirii (1849 – 1861 )
Datele despre populația orașului, notate de diferiți călători străini, sunt foarte
variate și contradictorii. Paul Kornbach indică 9.000 de locuitori pentru anul 1850. În anul
Unirii orașul avea, după date oficiale, 26.050 de suflete. Se poate admite că la sfârșitul
anului 1861, Galațiul avea o populație de 30.000 de locuitori .
Chiar dacă după datele furnizate de recensământul din 1859 numărul populației
orașului nu a crescut prea mult față de anul 18 48, suprafața lui cunoaște o extindere
apreciabilă : 1.000 de ha în 1861.
În 1854 populația s -a aflat sub teroarea armatelor otomane, care au obligat
autoritățile să aresteze pe unii cetățeni, sub pretextul că aceștia ar fi făcut spionaj în
favoarea rușilo r.
Orașul Galați a fost tulburat, în primăvara anului 1859, de “violențele ” comise, mai
ales de marinarii greci, împotriva populației evreiești.
Acțiunile politice și diplomatice desfășurate la Galați, alăturate prestigiului
economic de care se bucura or așul, au constituit, poate, pentru domnitorul Cuza îndemnul
de a face o “capitală nouă între Brăila și Galați la gura Siretului, de amândouă părțile ”2.

II.6. Gala țiul între anii 1862 – 1878
Desăvârșirea Unirii, prin p roclamația din 11/23 decembrie 1861, când domnitorul
Cuza declara : “Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată ” și
prorogarea celor două Adunări Legislative , au importante repercusiuni asupra evoluției

1 E. Negruți, Noi contribuții la cunoașterea situației demografice a orașelor din Moldova în prima jumătate a
secolului al XIX – lea, în Revista de istorie, 1977 .
2 P. Păltănea -Istoria orașului Galați de la origini până în 1918 , vol. I, 1995

– 38 – economice a orașului și portului Galați. În condițiile unei administra ții unice de stat,
condusă de un singur guvern, Galațiul aveau să beneficieze tot mai mult de crearea și
dezvoltarea unor instituții specifice societății burgheze, care, prin activitatea lor, au dat un
impuls mai mare industriei și comerțului.
De remarca t este faptul că în perioada ce precede obținerea independenței
României se pun bazele unei industrii gălățene, care se va dezvolta considerabil în
deceniile următoare. Funcția economică a orașului se dezvoltă apreciabil prin
industrializare, care va atrag e o importantă forță de muncă.
Lucrările edilitare de mari proporții care se execută la Galați până în anii
Războiului de Independență au influențat sporirea numărului de meseriași constructori și a
branșelor înrudite. În mai 1870, 68 de dulgheri și zidar i solicitau, printr -o cerere, aprobarea
alegerii starostelui1. Majo ritatea meseriașilor și a muncitorilor lucrau în ateliere,
manufacturi și la munca sezonieră a portului, în fabrici fiind puțini muncitori. De aceea nu
se poate susține ideea că până la Răz boiul pentru Independență, muncitorii gălățeni erau
puțini numeroși , Galațiul fiind unul din principalele centre urbane ale țării cu un procent
apreciabil de muncitori. Privită în ansamblu, industria orașului Galați din perioada 1862 –
1878 capătă o valoar e economică tot mai mare, situând orașul printre principalele centre
industriale din țară. Aplicarea tarifului vamal din 1874 produce la Galați îngrijorări,
vorbindu -se și de emigrarea în masă a “orașului întreg” amenințat să rămână fără locuitori .
Un memo riu gălățean analizând situa ția orașului, după desființarea privilegiului de porto –
franco, red ă o imagine asemănătoare: ”Comerțul mare dispăru din orașul Galați rămânând
în loc de un oraș care era plin viață, o comună mai mult pustie ”.
Unii contemporani noteaz ă că teritoriul orașului, care se întindea în fiecare an, avea
o circumferință de 17 km, iar alții laudă aspectul “mai plăcut al orașului de pe deal, spre
deosebire de cartierele din vale, neîngrijite și cu străzi întortocheate ”2.
Devastată an de an de inundațiile Dunării și ale Brateșului (în 1860 și în 1871),
valea orașului și mai ales Bădălanul nu s -au bucurat de atenția municipalității. Populația
este în creștere, vechiul teritoriu al orașului, înconjurat de șanțul porto –francului, devenind
neîncăpător, o parte din locuitori arată într -o cerere din 27 martie 1864, că orașul “este
situat pe o mică bucățică de loc”, și de aceea propun cumpărarea moșiei Țiglina. După
recensământul făcut înainte de 27 iulie 1866, orașul avea cinci “cvartaluri” cu 5. 811 case și
7.173 de familii cu un total de 48.799 de locuitori.

1 P. Păltănea – Istoria orașului Galați de la origini până în 1918 , vol. I, 1995
2 Idem

– 39 – Populația orașului este afectată, în această perioadă, de o epidemie de holeră și de
amenințarea foametei din anii 1866 – 1867.

II.7. Orașul până după al doilea război mondial
Până la dezlă nțuirea crizei de la sfârșitul secolului al XIX –lea, Galații sunt
principala piață a Moldovei, aprovizionând cu mărfuri din import și produse industriale nu
numai această provincie, ci și restul spațiului românesc.
În anii Primului Război Mondial, la lipsa de alimente se mai adaugă și specula pe
care o făceau negustorii, populația săracă și micii funcționari procurându -și cu multă
greutate pâinea zilnică. Criza a lovit puternic pe micii comercianți și pe mesteșugari.
Galați se situa printre orașele cu un nu măr mare de meseriași, după București și
Craiova. În 1890 erau 3.295 de meseriași, adică 8,2% din totalul populației. După o
scădere a numărului de lucrători în 1903, se înregistrează o nouă mărire în 1907.
În 1893 s -au stabilit în Galați 1.500 de lucrător i, numărul lor crescând, în anul
următor, la 5.000. După 1879, orașul devine, prin creșterea capitalului industrial, unul din
principalele centre industriale ale țării.

Foto nr. II.1 – Portul Galați la începutul veacului al XIX -lea
Sursa: Albumul lui J akob Alt "Donau Ansichten" -Viena, 1826, din Colec ția Academiei
Române
Exportul de cherestea se face însă în condiții mult mai lesnicioase, plutele venind
pe Siret direct la Galați. Datorită acestui fapt, Galați rămâne, în tot timpul, primul port
român pent ru comerțul cu lemn de construcții, poziție pe care nu o va putea zdruncina nici
chiar dezvoltarea Constanței.
Față de da tele recensământului din 1865 – 48.799 de locuitori – populația Galaților
este în regres în 1881, când se înregistrau 40.022 de locuito ri; recensământul din 1885

– 40 – înregistrează 44,096 de locuitori, ceea ce indică o creștere a numărului de locuitori. La
începutul anului 1895 trăiau în oraș 56,420 de persoane, dar peste doi ani erau 57,459. În
anul de sfârșit al secolului, 1899, populația cr escuse la 59,143 de locuitori. De acum
înainte, procesul de creștere a populației se menține : 63,247 de locuitori în 1902, 65,000 în
1906, 62,216 în 1910, 71,641 la 1 ianuarie 1913. La această dată, Galați este al treilea oraș
al țării, după București și I ași.
În această perioadă, pe fondul atractivității orașului și a unui flux migratoriu
important, se diversifică și structura populației orașului, mai ales din punct de vedere e tnic
și confesional. Comunitatea lipoveană din Galați, formată prin 1855, din 3 6 de credincioși,
și-a construit pe str. Vultur nr. 30, între anii 1861 – 1863, biserica cu hramul Sf. Nicolae.
Comunitatea protestantă există în Galați din anul 1924, prima ei biserică fiind pe str.
Nicolae Bălcescu nr. 116. Biserica comunității calvine de pe str. Eroilor nr. 58, a fost
deschisă la 1 iulie 1868.
Comunitatea evreiască, cea mai numeroasă dintre cele necreștine, 13,037 de
credincioși, și -a construit, în 1852, o sinagogă, pe str. Marcu Aureliu ( în apropierea școlii
generale nr. 26 ), dărâmată c ând au început lucrările de sistematizare în această parte a
orașului.)
Mahomedanii, puțini la număr, în 1885 erau doar 115, au construit, în 1894, o
geamie pe str. Cantemir, dărâmată cu ocazia sistematizării străzii Portului.
La Galați, ca și în alte cent re comerciale ale țării, pe măsură ce se dezvoltă
industria, crește și populația muncitoare, relație amplificată în orașul nostru de intensa
activitate portuară. Astfel, dacă la 1890 sunt înregistrați 7.235 de muncitori, în preajma
izbucnirii Primului Răzb oi Mondial, numărul lor se dublează, ajungând la 14.105. Această
categorie era formată din elemente venite din mediul rural sau cele stabilite în cartiere
mărginașe, păstrându -și interesul pentru practicarea agriculturii, analfabetă în mare parte
(pentru a reduce numărul muncitorilor analfabeti, învățătorii cu convingeri socialiste,
Nicolae Damian și Mihai Pastia, au înființat scoli primare pentru adulți). Condițiile de
muncă și de viață ale muncitorilor gălățeni, după relatările presei, erau deosebit de gr ele.
După izbucnirea Primului Război Mondial, 15/28 iulie 1914, când economia
gălățeană se confruntă cu scăderea comerțului extern în urma blocării strâmtorilor, șomajul
se accentuează și la Galați.
După armistițiul de la Focșani, situația în țară se îngre unează din ce în ce mai mult,
foametea luând proporții îngrijorătoare. Galații erau și ei cuprinși de această situație.

– 41 – Epidemiile de holeră continuă să bântuie și în a doua jumătate a secolului al –XIX–
lea decimând și populația orașului Galați. După epidem ia din vara anului 1848, flagelul
reapare la Galați în toamna anului 1853.
Măsurile preconizate pentru stăvilirea epidemiilor de holeră nu au dat rezultate
satisfăcătoare, boala reapărând în vara anului 1865. De data aceasta, molima era adusă de
la Constan tinopol, de marinarii de pe vaporul francez “Vulcan ” care a debarcat în port fără
a face carantină1. Epidemia a atins punctul culminant al evoluției la 12 iulie 1866, când
sunt înregistrați 62 de bolnavi din care au decedat 30. Epidemia a durat până la 17 august.
Au fost în total 4058 de bolnavi din care au decedat 1.555, deci un procentaj de 38%.
În primăvara anului 1915 sunt depistate și primele cazuri de tifos exantematic.
Deosebit de virulentă a fost epidemia din anii războiului, care a secerat și la Ga lați mii de
vieți omenești.
În evoluția sa, economia municipiului Galați s -a caracterizat printr -o creștere
puternică până în 1929, iar ulterior o restrângere substanțială a activitățil or fabricilor în
1929 -1933 . După un anumit timp, producția industrială s-a revitalizat, punându -se accent
pe dezvoltarea industriei metalurgice, textile și alimen tare. Portul s -a extins prin
construirea Bazinului Nou, simultan cu creșterea numărului de angajați.
Galațiul devine un centru economic și un oraș muncitoresc, dator ită numărului
mare de muncitori din industrie și din port. Ajunsese în acele timpuri, al doilea centru
muncitoresc al țării, după București2.
În 1944 bombardamentele au distru s zeci de clădiri în Galați, centrul orașului
transformându -se în ruine și înreg istrându -se un indice mare al mortalității populației.

Foto nr. II.2 – Strada Domneasc ă din Galați la 1906
Sursa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Galati_Strada_Domneasca.jpg

1 P. Păltănea -Istoria orașului Galați de la origini până în 1918 , 1995
2 I. Brezeanu, Galati -Monografie , 1980

– 42 – II.8. Orașul după 1950
În următoarele trei decenii, Galațiul devine un p uternic centru industrial al țării1,
mărindu -și numărul de locuitori din exodul rural. Unul dintre motoarele principale ale
Galațiului, atât urbanistic cât și demografic, a fost Combinatul Siderurgic Galați. Producția
a început în iulie 1968. Activitatea a crescut într -un ritm constant, în 1972 combinatul
având 40.000 de angajați – peste 50.000 per total, incluzând și unitățile industriale din
vecinătate. Combinatul de la Galaț i era, în 1989, cea mai mare companie din Europa, cu 40
de mii de angajați.
Metalurgia și industria navală reprezintă ramurile de tradiție în economia și în
istoria Galațiului. Cel mai mare combinat din țară și cel mai important complex de porturi
fluviale au făcut ca orașul de pe malul Dunării să fie cunoscut în întreaga lume. În s trânsă
legătură cu ArcelorMittal Galați se află șantierul naval. Toate navele construite aici sunt
făcute din tablă produsă pe platforma siderurgică.
Învățământul superior din Galați începe să își facă simțită prezența prin înființarea
Institutului de Îmb unătățiri Funciare în 1948 și a Institutului Mecano – Naval în 1951. În
1953 are loc comasarea Institutului Mecano – Naval cu Institutul Agronomic cu Institutul
de Pescuit și Piscicultură (transferate din alte centre universitare) și crearea Institutului
Tehnic din Galați. În 1955 are loc comasarea Institutului Tehnic cu Institutul de Industrii
Alimentare din București, pentru că în 1957 să se transforme Institutul Tehnic în Institutul
Politehnic. Anul 1959 aduce înființarea Institutului Pedagogic și mutare a la Iași a
Institutului de Îmbunătățiri Funciare. În 1974 debutează crearea Universității din Galați
prin unirea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic (Decretul Consiliului de Stat din
20 martie 1974).
II.9. Orașul la revoluția din 1989
La Gal ați, revoluția a început pe dată de 22 decembrie 1989, după ora 12h09. În
oraș nu au fost confruntări de stradă între trupele de represiune și demonstranți. Totuși,
Galațiul are un eșalon important de revoluționari. Trebuie precizat că majoritatea
revoluți onarilor gălățeni au primit câte un hectar de teren, numărul celor care au primit
spații comerciale sau locuințe fiind de aproximativ 50 -60. Totuși, fiind vo rba de câte un
hectar, suprafața de 251 de hectare este echivalentul a 2 -3 cartiere ale Galațiului.

1 http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-CSG-Ceausescu-ArcelorMittal-Sidex-inaugurare-istoric-
aniversare_0_596940758. html

– 43 – În perioada revoluției, la Galați, din cauza diversiunilor preconizate sau
improvizate, care au creat o psihoza a terorismului, paroxismul a fost atins pe 23
decembrie, când, după lăsarea serii, a fost lansat zvonul că spre Galați s -ar îndrepta mai
multe elicoptere, teroriștii intenționând să declanșeze un atac asupra orașului. În scurtă
vreme a fost declanșată și lupta cu teroriștii, din mai multe puncte din oraș fiind trase salve
de artilerie. Pe 24 decembrie a existat riscul unei confruntări între mem brii gărzilor
patriotice de la Șantierul Naval și de la Combinatul Siderurgic. În Revoluție au mu rit 17
gălățeni.
II.10. Orașul după 1990
După 1990 se dezvoltă învățământul superior de stat, Universitatea din Galați
devenind Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați prin Hotărârea Guvernului din 4
ianuarie 1991. Se înființează noi facultăți precum : Facultatea de Știință și Ingineria
Alimentelor, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Facultatea de Medicină
și Farmacie, Facultatea de Științe ș i Mediu, Facultatea de Arhitectură Năvală, Facultatea de
Științe Juridice, Sociale și Politice, Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie
Electrică și El ectronică și Facultatea de Arte, pentru atragerea tinerilor din municipiu și din
alte jude țe (migrația populației tinere spre acest municipiu). Centrul de cercetare pentru
pescuit oceanic construit la Galați în 1988, cu o investiție de 10 milioane de lei, avea să
devină al doilea cel mai mare din Europa dacă ar fi fost finalizat. La 25 de ani de la
abandonarea acestuia, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați a realizat un studiu prin
care să -i găsească o destinație : una în care el să devină un bazin exploatat de Facultatea de
Știința și Ingineria Alimentelor și de Facultatea de Arhitectură Naval ă; o a doua variantă,
prin care să devină un bazin pentru kinetoterapie și pentru activitatea a două instituții de
învățământ superior, Facultatea de Medicină și Facultatea de Educație Fizică; cea de -a treia
variantă presupune realizarea unui amfiteatru al u niversității.
Începând cu anii`90 se înregistrează un declin demografic, dator at bilanțului
migratoriu , nesiguranței locului de muncă, legislației privind accesul la avort și
promovarea contracepției moderne. Schimbarea bruscă de orientare după 1989 prin
legalizarea avorturilor, a condus la scăderea natalității și la conștientizarea guvernului că
sunt necesare politici care să reglementeze situația, populația țării fiind îmbătrânită și în
continuă scădere. Anul 1995 vine cu schimbarea practicilor rezidenți ale prin mutarea celor
cu venituri mari în spațiul periurban, reprezentat prin complex rezidențial "Brate ș Lake" ,
cartierul Arcașilor și sat Vânători .

– 44 – Numărul salariaților din industria gălățeană a scăzut considerabil după 1990, când,
după privatizarea un or sectoare industriale, au avut loc restructurări de personal.
Combinatul de la Galaț i era, în 1989, cea mai mare companie din Europa, cu 40 de
mii de angajați. Producția combinatului a crescut din momentul privatizării, de la 3,7
milioane de tone, în 20 01, la aproape cinci milioane d e tone, în anul 2005. În 2009,
ArcelorMittal Galați contribuia cu 3,8% la exporturile României. Privatizarea combinatului
a adus cu sine și scăderea numărului angajaților din combinat, de la 31.000 în 1999, la
27.000 în 2001, 13.650 în 2008 și 7.300 în 2013. Producția a scăzut de la 3,5 milioane tone
oțel în 2011 la 1,7 milioane tone în 2013 . Au fost închise secții, s -au demolat furnale, tot
mai mulți angajați au plecat , totul pe fondul crizei economice. Cum cea mai mare parte din
locuitorii orașului lucrau în domeniul siderurgiei, populatia rămasă fără venituri, se
îndreaptă în perioada următoare, spre mediul rural. Cu toate acestea, platforma siderurgică
de la Galați rămâne principalul pilon economic al orașului, al patrulea exportator al
României și una dintre cele mai mari companii industriale din țară. Practic orașul
supraviețuiește de pe urma acestui combinat.
Populație ocupată în industrii este și cea din sectorul construcțiilor navale. De la
nave maritime de asistență, nave militare și până la nave speciale individualizate,
remorchere și ambarcațiuni se construiesc la ș antierul naval din Gala ți și apoi pleacă pe
apele mărilor și oceanelor din întreaga lume. În 1999, Holland DAMEN SHIPYARDS
Group, a devenit acționar major itar în S.C. Șantierul Naval Galați S.A.

Foto nr. II.3 – Șantierul Naval „Damen”
Sursa: http://adevarul.ro/locale/galat i/inundatiile -dau-batai -cap-celor -Santierul -naval -galati –
1_53873b550d133766a81ca633/index.html

– 45 – În prezent la Damen Galați lucrează aproximativ 5.000 de oameni, însă 2.000 dintre
aceștia sunt angajați ai unor firme subcontractoare. Domeniul construcțiilor navale pare să
fie în afara crizei care afectează alte industrii, pentru că graficul de producție de la
Șantierul Naval „Damen” din Galați este aglomerat, fiind acoperit cu comenzi pentru 2015 .
Un lucru pozitiv pentru locuitorii urbei este faptul că în c ursul anului trecut
șantierul a făcut angajări, această politică de personal fiind continuată și în acest an .
La 25 de ani de la revolu ție, agricultura gălățeană începe să renască. Au fost alocați
bani europeni și odată cu ei, speranța că, peste câțiva an i, agricultură vor face oameni
tineri, pricepuți și dornici să dezgroape din brazdă lor un viitor mai bun.

– 46 – Capitolul III
Analiza populației municipiului Galați

III.1. – Evoluția numerică a populației

Evoluția numerică (dinami ca populației) studiază variația în timp a efectivelor, fără
să excludă raporturile spațiale. Populația este un sistem deschis ( Anexa 1 ), dinamica sa
reducându -se la ecuația cunoscută drept bilanțul general sau total: BG=BN+BM, în care
BN este bilanțul nat ural, rezultat din raportul între intrări (nașteri) și ieșiri (decese) iar BM
este bilanțul migratoriu, rezultat din raportul între emigrație și imigrație. Rolul acestor
patru componente în definirea bilanțului general a variat de -a lungul timpului în func ție de
factorii analizați în capitolul anterior. Modul de manifestare a dinamicii populației în timp
și spațiu este cunoscut drept procesul de populare.
Numărul populației stabile în perioada 2002 -2011 s -a calculat pornind de la datele
Recensământului Pop ulației și al Locuințelor, 18 martie 2002, cu privire la populația cu
domiciliul în România, la care s -a adăugat sporul natural al populației și soldul migrației
internaționale determinat de schimbările de domiciliu, pentru populația la nivel național;
pentru populația la nivel de localitate s -a adăugat soldul migrației interne determinat de
schimbările de domiciliu și numărul persoanelor cu reședința în localitate.
În evoluția numerică a populației municipiului Galați au fost înregistrate
discontinuități provocate de cauze social – economice și politico -administrative.
În a doua jumătate a secolului XVII informa țiile referitoare la populația orașului
Galați sunt relative și contradictorii, dar sunt situate undeva în jurul a 3000 de suflete și
300 de case . Inima orașului era constituită din casele marilor negustori și ale unor meșteri
mai înstări ți și negustori de mâna a doua. Pe lângă moldoveni, popula ția orașului era
compusă din evrei, armeni, unguri, turci, greci, sârbi și bulgari, majoritatea negustori .
După datele catagrafiei din 1744, în Gala ți erau 648 de familii, o popula ției de aproximativ
3000 de suflete. Alături de popula ția românească, trăiau greci și evrei, armeni, turci, unguri
și italieni. Popula ția orașului a crescut în continuare, catagrafi a din 1820 men ționând 5000
de locuitori, iar peste un deceniu orașul atingea 2000 de familii cu 8047 de locuitori
permanen ți și 1200 de „nestatornici”. Orașul capătă statut de porto -franco, iar dezvoltarea
forțelor de producție duce la crearea industriei d e fabrică, dezvoltarea orașului fiind
ilustrată de însăși dinamica aglomerării lui; de la o populație de 7-8000 locuitori în 1829 se

– 47 – ajunge la aproape 26.050 în 1859. Încă din 1845 Galațiul se număra printre primele cinci
orașe ale Moldovei.
Numărul famil iilor se dublează în răstimp de 13 ani datorită bilan țului natural dar și
ca urmare a imigrării interne și externe. Tendin ța strămutării țăranilor birnici spre Gala ți ia
propor ții serioase în perioada regulamentară.
Datele despre popula ția orașului, până la Unirea Principatelor, sunt foarte variate și
contradictorii. În anul Unirii, după date oficiale, popula ția orașului era de 26.050 de
locuitori. În perioada 1859 -1861 creșterea demografică nu a fost una ridicată. După un
recensământ din 1865, orașul ave a 7.173 de familii cu un total de 48.799 de locuitori. Fa ță
de datele recensământului din 1865 –48.799 locuitori, popula ția orașului este în regres în
1881, 40.022 locuitori, dar recensământul din 1885 înregistrează 44.096 locuitori.
Între 1891 și 1900, po pulația municipiului Galați a avut o creștere de 1,2%. Același
ritm de creștere s -a menținut și în perioada 1900 -1912. Gradul de corectitudine a
informațiilor prinvind populația la nivelul localității, respectiv județului, a crescut odată cu
înregistrarea populației la recensământul ce s -a făcut în Moldova în 1912.
Numărul popula ției a crescut ușor, până când, în ianuarie 1913, a atins cifra de
71.641 de locuitori, Gala țiul devenind astfel al treilea oraș al țării după București și Iași.
În perioada ime diat următoare Primului Război Mondial, mai precis în 1920,
populația a înregistrat un ritm de descreștere cu valori de -0,5%. În timpul celui de al
Doilea Război Mondial, numărul populației a înregistrat o scădere din cauza bilanțului
natural scăzut. La s fârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mai exact în 1948, Galațiul
număra 80.411 locuitori. În 1950, pe fondul unor valori crescute ale natalității, bilanțul
natural a crescut la 13,8‰. Procesul demografic s -a desfășurat haotic, fiind un dezechilibru
între evoluția populației și dezvoltarea economică a municipiului.

– 48 –

Foto nr. III.1 – Planul orașului Galați în 1908
Sursa: http://valuriledunarii.blogspot.ro/2010/08/o -harta -veche -orasului -galati.html

Pentru multă vreme a lipsit " corelația între crește rea numărului de locuitori și
domenii ca folosirea forței de muncă, sănătatea, alimentația, asigurarea locuinței și
dezvoltarea urbană" ( Brezeanu, I., 1980) . Cea mai mare parte a populației municipiului
provenea din migrația internă. Astfel structurile ora șului au fost foarte mult solicitate, ceea
ce a dus la apariția unor cartiere insalubre și supraaglomerate. S -a ajuns astfel la apariția
șomajului în rândul populației municipiului.

Tabelul nr. III.1 -Dinamica populației din municipiul Galați (1930 -1979)

Anul
1930
1948
1956
1966
1977
1979
Număr de
locuitori
100.611
80.411
95.646
151.412
239.306
261.141
Ritm de
creștere(%)
_
-1,2
2,2
4,7
4,3
4,4
Sursa: "Galați.Monografie" -coordonator Ion Brezeanu

Ritmul mediu anual de creștere a pop ulației din municipiu a fost negativ ( -1,2%) în
perioada 1930 -1948. Între anii 1957 -1966 a fost de 4,7%, față de 1% cât reprezenta media
pe țară. În 1966, populatia municipiul ui Galați a înregistrat o cre ștere de circa 50%,

– 49 – datorită di namicii industriale pronunțate. Galațiul, centru industrial nou creat prin
deschiderea Combinatului Siderurgic în septembrie 1966, a constituit un mare pol de
atractivitate, populația migrând din Moldova spre municipiul Galați, pentru nevoia de forță
de muncă în noul colos al industriei siderurgice. Forță de muncă necesară a fost de 40.000
de muncitori (întreaga platformă siderurgică, incluzând unită țile industriale conexe,
număra peste 50.000 de angaja ți). "Un studiu sociologic arăta că din cei 300.000 de
locuitori ai orașulu i, 200.000 au sau au avut, într -un fel sau altul, legături cu compania
siderurgică. Ei sau rudele lor de gradul I fie au lucrat acolo, fie încă mai lucrează, fie
muncesc la companii legate ombilical de combinat. Pentru realizarea proiectului
combinatului s iderurgic s -a înfiin țat o firmă specializată – ICMRSG – care în doar șase
luni a angajat peste 12.000 de oameni. Practic, a golit de meseriași satele din sudul
Moldovei și nordul Munteniei"1. Pentru a deservi platforma industrială au fost construite
într-o perioada de aproximativ 30 ani toate cartierele de blocuri ale orașului.
În 1966, după publicarea decretului referitor la interzicerea întreruperilor de
sarcină, s -a constatat un ritm de creștere al populației de circa 4,7%. În anul 1979 populația
munici piului era de 261.141 locuitori. Această creștere s -a datorat puternicului avânt
economic al municipiului în anii construcției socialiste, ea fiind mult superioară nivelului
național. Începând cu anul 1977, ritmul de creștere a populației s -a stabilizat "datorită
evoluției constante a celor două componente a le creșterii populației : bilanț natural și
bilanț migratoriu. Până in 1989, orașul și -a sporit popula ția, în medie, cu 5000 de
locuitori anual, sporul migratoriu depășind în unii ani 30 ‰ . În 1968 sporu l migratoriu
atingea valoarea de 32.8 ‰. Majoritatea muncitorilor provenea din mediul rural, în
special din satele ce formau centura înconjurătoare a Gala țiului. În ceea ce privește
sporul migratoriu, care în perioada anterioară a fost hotărâtor pentru creș terea populației
din municipiu, acesta nu mai înregistrează ritmurile de atunci, deoarece noile obiective ce
se construiesc pe platforma combinatului sunt realizate în cea mai mare parte, cu forța de
muncă existentă pe platformă" (Brezeanu, I., 1980 ).
După 1990, și populația orașului Galați cunoaște aceleași transformări ca populația
României. Pe fondul creșterii migrației externe, s -a înregistrat o scădere a bilanțului natural
al populației municipiului, pentru perioada 1989 -1999.

1 adevarul.ro/locale/galati/cresterea -descresterea -combinatului -siderurgic -galati -s-au-implinit -45-ani-
ceausescu -taiat-panglica -foto-1_50ad7af17c42d5a66395f38c/index.html

– 50 – Intervalul 1990 -2012, s e caracterizează printr -o rată a scăderii populației de
17,92%, datorită scăderii natali tății și creșterii mortalității, dar și ca urmare a migrației
interne și externe.
În concluzie, putem vorbi de spre două perioade distincte : 1930 -1992 când s -au
înregis trat valori pozitive ale dinamicii populației pe fondul unui bilanț natural pozitiv, dar
mai ales a unui bilanț migratoriu consistent, respectiv 1992 -2012 , perioadă definită printr -o
evoluție numerică negativă a populație i.

Tabelul nr. III. 2: Evoluția nu mărului de locuitori al municipiului Galați (1829 -2011)

Anul
1829
1859
1912
1930
1948
1956
Num ăr de
locuitori
8.000
50.000
71.600
100.600
80.400
95.600

Sursa: D.J.S. Galați

Din punct de vedere demografic, orașul Galați a cunoscut o creștere vertiginoasă în
perioada 1950 -1990, populația sa multiplicându -se de 3,4 ori față de anul reper 1956 prin
procesul forțat de industrial izare, respectiv începutul funcționării combinatului siderurgic,
considerat pe atunci cel mai mare din Europa de Est. De asemenea, politicile demorafice
pronataliste au contribuit la creșterea efectivului demografic.

Tabel nr. III. 3 – Rata de creștere a populație pentru diverse perioade

Rata de creștere/
Perioada 40,50%
1912 – 1930 -20.07%
1930 – 1948 18.90%
1948 – 1956
Rata de creștere/
Perioada 58,36%
1956 – 1966 57,39%
1966 – 1977 36,85%
1977 – 1992
Rata de creștere/
Perioada -6,82%
1992 – 2002 -17,81%
2002 – 2011 241,14%/ -23,42%
1956 – 1992/ 1992 – 2011
Anul
1966
1977
1992
2002
2009
2011
Num ăr de
locuitori
151.400
238.300
326.1 35
303.882
290.733
249.4 32

– 51 – "Mutațiile structurale socio -economice au influențat puternic mișcarea naturală a
populației și evoluția numerică a acesteia. Totodată, recesiunea economică declanșată
după anul 1989 și mai ales în ultimii zece ani a condus la deteriorarea serviciilor sociale,
a nivelului de trai și la scăderea natalității și creșterea ratei mortalității, adică menținerea
ratei bilanțului natural la valori negative. Scăderea numărului populației a fost cauzată de
fenomenul migrației, care s -a amplificat după anul 2000 și care a afectat o parte
importantă a populației active, profesional și reproductiv, prin gradul redus de
atractivitate demografică " (Ilinca, N., 2012 ). Populați a Galațiului a scăzut în 10 ani cu
mai bine de 20 %.

Evoluția numerică a populației din municipiul Galați
050000100000150000200000250000300000350000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2011populație
Populația totală

Fig. nr. III. 2 – Evoluția numerică a populației din municipiul Galați

Figura nr. III.2 ilustrează dinamica populației orașu lui Galați între anii 1990 și
2011. Începând cu anul 1992 numărul populației a început să scadă pu țin. Factorul
demografic este în strânsă legătură cu cel al dezvoltării teritoriale, deoarece odată cu o
populație mai numeroasă și cererile în ceea ce privește locurile de muncă și spațiile
construite sunt mai mari.

– 52 – Gala ți în 1910 Gala ți în 1941

Gala ți în 1970 Gala ți în 2010

Fig. nr. III. 3 – Extinder ea suprafe ței locuite a municipiului Galați între 1910 și 2010
Sursa: http://urbanismul.blogspot.ro/2010/05/studi u-privind -dezvoltarea -zonei.html

Analizând comparativ cei patru ani, se observă dezvoltarea orașului. În 1910 este
prezentată o situație inițială a orașului, având un spațiu construit mai mic și foarte puține
căi de comunicație. Astăzi în această zona co nstruită se află partea centrală a orașului sau
centrul istoric. În anul 1940 se observă o densificare a căilor de comunicație, iar în partea
de vest se dezvoltă noi cartiere. În 1970 se observă o dezvoltare a spațiului urban prin noi
căi rutiere și zone c onstruite, acest fapt datorându -se în special dezvoltării industriale după
cel de -al doilea Război Mondial și instaurării regimului comunist. Odată cu această
industrializare s -au construit mai multe cartiere, necesare pentru forță de muncă, mulți
oameni d in spațiul rural mutându -se în oraș. În anul 2010 se conturează aspectul unui oraș
bine dezvoltat și structurat, situație foarte apropiată de cea din prezent.

– 53 –

Fig. nr. III. 4 – Dinamica popula ției
Sursa: Geografia populației -teorie si metodologie – Cons tantin Vert

III.2. – Mișcarea naturală a populației

O grupare umană se caracterizează "din punct de vedere cantitativ și structural prin
existența a două trăsături ce o definesc și anume efectivul și generațiile ce o alcătuiesc.
Aceste două trăsături s e află într -un proces continuu de transformare atât efectivul cât mai
ales generațiile; în fiecare clipă se produce o modificare, fiecare an înregistrează noi
generații, în timp ce cele existente se reduc ca urmare a mortalității. Procesul acesta

– 54 – permanent de regenerare poartă denumirea de mișcare naturală, fenomen care poate fi
studiat din cele mai diferite puncte de vedere "1.
Mișcarea naturală a populației reprezintă modificările survenite în numărul și
structura populației ca urmare a nașterilor, decese lor. Această componentă a mișcării
populației se reflectă atât în structura pe vârste și pe sexe a populației, cât și asupra
distribuției în teritoriu, având o influență directă asupra caracteristicilor dimensionale ale
localităților.
Un indicator al mișc ării naturale este sporul (bilanțul) natural al populației, care
reprezintă diferența dintre rata natalității și rata mortalității și indică creșterea sau scăderea
numărului de locuitori. Conform cursului de geografia populatiei al lui Ionel Muntele,
"bilanțul natural este determinat de două componente esențiale în creșterea populației,
natalitatea și mortalitatea, care în funcție de nivelul lor pot asigura un excedent (spor)
natural sau un deficit natural. Natalitatea este elementul activ în acest bilanț i ar
mortalitatea cel pasiv. Ambele se supun unor legi biologice comune cu ale tuturor
viețuitoarelor, specia umană distingându -se prin posibilitatea unui control care le poate
modifica nivelul. Astfel, progresul societății umane a implicat și un progres con tinuu al
controlului acestor două componente vitale, rezultanta fiind tendința de creștere
accelerată a populației Globului" .
Populația umană a fost definită ca un sistem dinamic complex. Intrările în sistem
sunt condiționate în masură hotărâtoare de inte nsitatea cu care se manifestă fenomenul
natalității. Privită prin prisma fertilității conjugale, natalitatea este însă potențial influențată
de intensitatea nupțialitatii și a divorțialității populației.
Natalitatea populației caracterizează masa născuți lor vii în cadrul unei colectivități
umane, delimitată prin caracteristici de timp și spațiu. Intensitatea fenomenului se
stabilește ca mărime relativă de intensitate și indică numărul născuților vii la 1000 de
locuitori:
Ng=N/P x 1000 unde :
Ng-rata g enerală a natalității; N-numărul născutilor vii ; P-efectivul mediu al
populației. ( Anexa 2 )
"Riscul de naștere afectează numai o parte a populației, adică populația feminină
de vârstă fertilă (vârstă de reproducere), alcătuită din 35 de cohorte (generații actuale).
Frecvența nașterilor la vârstă de 15 -49 se numește fertilitate feminină și la 20 -60 de ani se

1 Constantin Vert – "Geografia popula ției : teorie și metodologie" , editura Mairon, Timișoara, 2001

– 55 – numește fertilitate masculină. Fertilitatea este, deci, manifestarea activă a fecundității
(capacitatea fiziologică a femeii/cuplului conjugal de a naș te copii vii )"(Ilinca, N., 20 12).
Rezultă valori mai mici ale fertilității decât cele ale fecundității. Raportul dintre fecunditate
și fertilitate este raportul dintre potențial și efectiv. La nivelul municipiului Galați, cuplul
dovedește un comportament d emografic rațional, intervinand în dimensiunea viitoarei
familii prin planificare familială. Așadar numărul de copii și momentul venirii lor pe lume
este conștient planificat.
Îngrijorările legate de fertilitatea sub nivelul de înlocuire a generațiilor au început
să apară între cele două războaie. Baby -boom -ul de după război, din anii „50 și la începutul
anilor „60, a înlăturat pentru o perioadă tezele alarmiste privind scăderea populației.
Îngrijorarea a revenit însă, și s -a accentuat, din cauza declinulu i natalității înregistrat după
1970.
Studiul fertilității populației feminine pe grupe de vârstă indică faptul că
intensitatea fenomenului variază puternic în funcție de această caracteristică demografică.
Reprezentarea grafică a acestei variații ne permi te încadrarea într -un anumit ”tip de
fertilitate”.
Astfel, dacă punctul maxim se situează în cadrul grupei 20 -24 ani putem vorbi de o
fertilitate ”precoce”. Atunci când punctul de maxim se situează în grupa 25 -29 vom avea o
fertilitate ”tardivă ” sau ”înt ârziată”. În situația în care ratele specifice de fertilitate din cele
două grupe au valori apropiate se poate vorbi despre ”fertilitate întârziată “. "Fertilitatea
foarte întârziată " caracterizează grupele 35 -39 și 40-44 ani.
Analizând informațiile din Anexa 2 , "Populația feminină de 15 ani și peste, pe
grupe de vârstă, și numărul copiilor născuți vii ", privind numărul de nou -născuți vii
raportat la grupele de vârstă ale mamelor, se constată că cel mai mare număr copii născuți
corespund mamelor care, în 2011, aveau între 55 și 59 de ani, adică acele femei care au
intrat în perioda fertilă între 1966 și 1971, ani de manifestare a politicii nataliste în
România.
Natalitatea poate înregistra fluctuații remarcabile, conjuncturale, de aceea în
practica demogr afică sunt utilizați și alți indicatori ai fertilității precum :
– natalitatea standardizată ( Ns), obținută prin raportarea la o populație standard (Ps) și nu
la una reală (o populație cu o structură ideală pe grupe de vârstă) : Ns=Nv/Ps x 1000. Este
puțin folosită neexistând o unanimitate în privința calculului Ps.
– fertilitatea generală a populației , mult mai utilizată, se obține prin raportarea numărului
de născuți vii într -un an la populația feminină de vârstă fertilă, Pf (15 -49 de ani): F=Nv/Pf

– 56 – x 1000 . Evoluția ratei fertilității între anii 2004 și 2011 la nivelul Galațiului, pe grupe de
vârstă este redată în tabelul nr. III.4 :

Tabel nr. III. 4 : Ratele de fertilit ate, pe grupe de vârstă, în intervalul 2004 – 2011

Rata de
fertilitate
pe vârste 15 – 19
Ani 20 – 24
Ani 25 – 29
ani 30 – 34
ani 35 – 39
Ani 40 – 44
Ani 45 – 49
ani Total
(%)
2004 33,1 70,7 76,9 42 16,5 2,4 0,2 36,6
2005 31,9 67,1 78,2 44,9 14,9 2,7 0,3 36,5
2006 34,1 64 73,7 47,7 15,4 3,1 0,3 36,2
2007 33,5 57,9 70,5 51,1 15,9 3,4 0,1 35,5
2008 35,3 61,3 74,5 51,2 17 3 – 36,7
2009 37,7 61,1 74,4 55,1 18,1 3,4 0,2 37,5
2010 35,5 54,7 72,1 50,4 19,2 3,2 0,1 34,9
2011 33,9 46,3 56,3 44,3 18,2 3,1 0,1 29,5

Se constată o reducere a ratei fertilității mai ales în ultimii ani și, de asemenea, se
constată evoluția tot mai clară către modelul fertilității tardive.
Indicele conjunctural (sintetic) al fertilității, ISF, rezultă prin raportarea numărului
de copii născuți de femeile de vârstă fertilă la totalul acestei populații la un moment dat.
Valoarea obținută se exprimă în copii/femeie de vârstă fertilă și reflectă cel mai bine
tendințele de evoluție ale unei populații dar și posibilitățile de regenerare a efec tivelor. În
țară noastră, indicele conjunctural de fertilitate a suferit un declin continuu, de la
5copii/femeie în anii 1906 -1915 la 3,5/femeie în anii 1967 -1969, 1,8copii/femeie în 1990,
1,5copii/femeie în 1992, 1,3copii/femeie din 1995, 1,2copii/femeie în 2001,
1,3copii/femeie în 2009 și 1,2 copii/femeie în 2010. Acest indice național este de valabil și
pentru municipiul Galați. Populația nu se poate caracteriza printr -o reproducere simplă
atunci când indicele conjunctural al fertilității este mai mic d e 2,1 copii/femeie.
Rata de înlocuire (reproducție) a populați ei, rezultă prin raportarea numărului total
de copii de sex feminin care au șansa să ajungă la vârsta reproducerii și care sunt născuți
de către o femeie în decursul vieții sale. Este cel mai i mportant indicator pentru prognoza
natalității, de obicei atunci când valoarea sa este supraunitară, populația are tendințe de
creștere iar dacă este subunitară, exprimă tendințe de scădere.
Reducerea valorilor fertilității a fost precedată și de o reduce re a numărului
căsătoriilor. Tranziția fertilității s -a realizat, în prima fază, prin amânarea căsătoriei și

– 57 – creșterea ponderii celibatului definitiv, iar în cea de -a doua, prin limitarea fertilității
căsătoriilor. Această evoluție a nupțialității este leg ată de condiția femeii, prin prelungirea
perioadei de școlarizare care determină creșterea vârstei la căsătorie, prin creșterea rolului
ei în societate printr -o activitate economică, devenind independentă economic. Are loc o
fază nouă în tranziția fertilit ății caracterizată prin planificarea momentului venirii pe lume
a copilului în funcție de opțiunile părinților.
Nupțialitatea a cunoscut o creștere spectaculoasă imediat după cel de -al doilea
război mondial. Căsătoria, familia și religia au recâștigat înc rederea populației, iar numărul
nașterilor a crescut într -un mod neașteptat. Dar odată cu maturizarea generațiilor născute
după război, începând cu anii 1960, această perioadă istorică de creștere a natalității s -a
închis, instaurându -se noi comportamente demografice atât în plan relațional cât și al
reproducerii. Căsătoria devine din nou mai târzie și mai rară, iar divorțul mult mai
frecvent. Concubinajul, considerat până atunci un fenomen marginal, devine foarte
frecvent, admis de majoritatea populației. Exigențele individuale devin mai importante
decât conveniențele tradiționale și presiunea socială.

Evoluția nupțialității din municipiul Galați
012345678910
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
2012
2013La mia de locuitori
Nupțialitate

Fig. nr. III. 5 – Evoluția nupțialității din municipiul Galați

Comportamentul reproductiv suferă transformări importante, fertilitatea scade în
ritm ac celerat, situându -se sistematic sub nivelul de înlocuire a generațiilor, calendarul
nașterilor suferă o deplasare spre vârstele mature (în jur de 30 ani), în același timp crescând
ponderea copiilor născuți în afara căsătoriei atât de mame aflate în coabita re cât și de către
femei singure.

– 58 – Fertilitatea și stabilitatea familială sunt invers proporționale cu rata de
divorțialitate . Numărul divorțurilor prezintă mari va riații în timp. Pentru anul 2008 , în
municipiul Galați s -au înregistrat aproximativ 840 de d ivorțuri, ceea ce reprezintă o
valoare ridicată a acestui indice. În anul 2010 acest indice a scăzut ușor. Printre cauzele
acestei valori, amintim instabilitatea morală, lipsa asumării atitudinii și constan tei în rela ția
dintre soți, liberalismul civic ext rem, violența fizică din cadrul familiei, violența
emoțională, verbală, psihologică, dependența de alcool și emigrarea în afara granițelor
țării, a unuia dintre soți.

Evoluția divorțialității din municipiul Galați
00.511.522.533.54
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
2012
2013La mia de locuitori
Divorțialitate

Fig. nr. III. 6 – Evoluția divorțialității din municipiul Galați

Între anii 1900 și 1915 natalitatea avea valori de 40‰, în perioadele celor două
războaie mondiale a scăzut la 20,0‰, în 1949 crescuse ușor la 27‰, în 1960 era de 21,6‰
iar în 1966 a scăzut ver tiginos la 14,3‰. Din 1967 natalitatea a crescut la 27,4‰ că urmare
a aplicării De cretului de interzicere a avorturilor. În perioada 1990 -2012 , populația
municipiului Gala ți a înregistrat scăderi al e natalității și creșterea mortalității . După 1993
valorile bilanțului natural au fost doar negative. Scăderea natalității s -a datorat decli nului
economic al municipiului, prin restructurarea celui mai important loc de muncă al
populației municipiului : combinatul siderurgic. S -a ajuns inevitabil la " scăderea indicelui
conjunctural al fertilității sub media minimal optimă " (Ilinca, N.,2012 ) din cauza
deteriorării condițiilor materiale a majorității populației municipiului, creșterii costurilor
educării copiilor și migrației spre exterior a multor tineri. Astfel spus, potențialul
demografic reproductiv a scăzut.

– 59 – Dacă în anul 2000, natalitatea a înregis trat o valoare de 8 ‰ și un bilan ț natural de
1‰, pentru anul 2011 valori le au scăzut și mai mult, ating ându -se o valoare a natalității de
7,5‰ și un deficit natural de -2,3‰ 1.
Chiar dacă România, implicit și orașul Galați se văd amenințate de r educerea
naturală a populației, statul nu duce o politică pronatalistă în prezent pentru a susține o
natalitate ridicată.
Pentru perioada 1990 -2013, indicii demografici se prezintă după cum urmează :
Evoluția bilanțului natural din municipiul Galați
-4-2024681012
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
2012
2013La mia de locuitori
Natalitate Mortalitate Bilanț natural

Fig. nr. III. 7 – Evoluția bilanțului natural din mun icipiul Galați

Copii mai puțini, de preferință unul, și aduși pe lume la o vârstă mai ridicată devine
regula care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu într -o societate ce
adoptă rapid sistemul de valori și atitudini al țărilor dezvolt ate.
În majoritatea orașelor țării, printre ele aflându -se și Galațiul, natalitatea continuă
sistematic tendința de scădere, apropiindu -se de nivelul mortalității care chiar o depășește.
Sporul natural devine nul sau negative, iar efectivul populației răm âne constant sau se
reduce.
Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de mortalitate reprezintă masa
deceselor survenită în cadrul populației într -o anumită perioadă calendaristică (de obicei,
un an calendaristic).Cea mai generală imagine a acestui fen omen este redată cu ajutorul
ratei generale de mortalitate calculată ca o mărime relativă de intensitate pe baza relației:
Mg = [D / P ] x 1000 în care:

1 Seria de date Tempo Online, INSSE

– 60 – Mg = rata generală a mortalității;
D= efe ctivul persoanelor care au decedat
P = efectivul mediu al populației în perioada analizată.
Cea mai mare parte a deceselor este cauzată de starea de sănătate a populației, deci
de frecvența și incidența bolilor și afecțiunilor. Factori precum violența și accidentele pe
fondul consumului de alcool sau al droguril or, omuciderile și otrăvirile au o pondere mai
mică în rândul deceselor. La acestea se adaugă nivelul de trai, structura pe grupe de vârstă,
numărul deceselor fiind proporțional cu indicele de îmbătrânire demografică și structura pe
sexe în sensul că femei le sunt mai rezistente decât bărbații.
Creșterea mortalității este pusă pe seama înrăutățirii condițiilor medical -sanitare,
ceea ce a dus la un bilanț natural negativ la nivelul populației municipiului Galați, ce
ajunge la -2,5‰ în 2013 . Cu toate acestea, Galațiul se încadrează în categoria localităților
cu scădere redusă a numărului de locuitori, comparativ cu restul țării.
Rata mortalit ății pentru anul 2010 în judetul Galați s -a situat la valori de 11,3‰. La
nivelul municipiului, indicele demografic are valoarea de 8,4‰ în 2010 și 9,8‰ în 2011.
Acest indice nu a suferit fluctuații majore, decât în timpul celor două războaie mondiale,
decesele numeroase găsindu -și explicația în acest factor de ordin politic. La nivel urban, o
analiză comparativă se poate face prin interpretarea datelor din fig. nr. III.7. În ultimii 20
de ani s -a produs o creștere a valorilor mortalității la nivelul populației orașului, mai ales
ca urmare a îmbătrânirii populației.
Mortalitatea infantilă este influențată de nivelul de tr ai și gradul de civilizație al
populației.
Evoluția mortalității infantile din municipiul Galați
0246810121416182022242628
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
2012
2013La mia de locuitori
Mortalitate infantilă

Fig. nr. III. 8 – Evoluția mortalității infantile din municipiul Galați

– 61 – Rata mortalității infantile a avut valori mari în perioada dintre cele două războaie
mondi ale. În 1947 pe fondul foametei și secetei , rata mortalității infantile a atins valoarea
de 200‰. Ulterior anului 1947 s -a înregistrat o scădere a ratei mortalității infantile,
ajungându -se la 75‰ în 1960, la 49‰ în 1970, la 27‰ în 1990 și 11‰ în 2008 la nivel
național. Valori foarte apropiate de media națională, au cara cterizat și municipiul Galați.
În anul 2008, Galaț iul s -a numărat printre municipiile cu cele mai mari valori ale
mortalității infantile la nivel național, mai precis 13 ,1‰, cu o diminuare a acestui indice
demografic în 2010 când s -a ajun s la o rată a mortalității in fantile de 6,4 ‰ și 7,4‰ în
2013 . La nivelul municipiului, se constată o reducere continuă a valorilor după 1990, dar
valorile rămân totuși ridicate. Aceste valori sunt corelate cu nivelul de pregătire și
educație a locuitorilor municipiului, cu nive lul de dezvoltare a orașului, " cu structura
populației , cu dotările tehnico -sanitare și cu numărul și calitatea prestației cadrelor
medicale și sanitare "(Ilinca, N., 2012 ).
Mortinatalitatea reprezintă numărul de nou -născuți morți rap ortat la mia de nou –
născuți. Valorile acestui indice sunt în continuă scădere, de la 24,6‰ în 1950 la
aproximativ 4,1‰ în 2008, datorită îmbunătățirii nivelului de asistență medicală și de
educație sanitară.
Bilanțul natural (BN) este diferența între intr ări (nașteri) și ieșiri (decese) . Acest
indice demografic a înregistrat valori ce au variat de la 13,8‰ în 1950, la 4,7‰ în 1990, la
-0,1‰ în 2005, la -2,3‰ în 2011 și -2,5‰ în 2013, datorat scăderii ratei natalității.
Scăderea vitalității populației este direct proporțională cu reducerea natalității și
creșterea mortalității. "Vitalitatea populației este în scădere, având în vedere reducerea
fertilității și natalității, precum și menținerea mortalității la valori ridicate" (Ilinca, N.,
2012 ). Indicele vit alității populației, numit și indicele lui Pearl, în orașul Galați este de
90,1-100%, mai mic decât media națională de 106,26% în anul 2008. În 2010 rata acestui
indice a scăzut la circa 80,1 -90%, foarte apropiată de media pe țară de 81,5%, ceea ce
dovedeș te o tendință scăzută de reproducere. Calculul indicelui de vitalitate al populației
subliniază încă o dată în plus scăderea, în situația actuală, a "intrărilor naturale" în sistemul
populației municipiului.
Tendința de îmbătrânire a populației din munici piu este evidentă și la analiza
mișcării naturale a populației. Astfel, pe fondul scăderii continue a număr ului de copii
născuți vii, bilanțu l natural înregistrează o degra dare rapidă.

– 62 – III.3. – Mobilitatea teritorială a populației

Cea mai complexă mob ilitate, și care "influențează în același timp și celelalte tipuri
de mobilități este mobilitatea spațială, teritorială sau geografică a populației. Este un
proces care cuprinde suma deplasărilor populației în spațiu, determinate de cauze variate,
pe dista nțe mai mari sau mai mici, însoțite sau nu de schimbarea definitivă (permanentă) a
domiciliului"1.
Mobilitatea teritorială a populației se definește prin efectul relațiilor de
complexitate și interdependență între populație și economie, în situația depl asărilor
populației dintr -o zon ă de origine și retracțiunea acesteia în altă zonă. Filiera migratorie are
două zone : zona de plecare caracterizată prin repulsivitate și zona de sosire caracterizată
prin atractivitate.
"Echilibrul natural dintre populație ș i resurse se modifică în mod esențial fie prin
apariția unui surplus de populație, constituindu -se astfel o zonă de emigrație , fie prin
apariția unui surplus de resurse, constituindu -se în acest caz o zonă de imigrație . Atunci
când presiunea demografică as upra resurselor naturale și sociale atinge o anumită limită,
emigrația apare ca o necesitate. Migrația permite o restabilire a echilibrului atât în zona
de plecare cât și în zona de sosire, îndeplinind astfel o funcție obiectivă"2. Migrația
reprezintă deci o schimbare de domiciliu și o schimbare de mediu social, cultural,
economic și afectiv.
Mobilitatea spațială a populației s -a amplificat după 1930 prin mișcarea în orizontul
local. În perioada 1945 -1989, migrațiile dominante au fost dinspre rural spre ur ban.
Migrațiile definitive au luat amploare după încheierea colectivizării agriculturii și
debutul intensificării industriei. Spre municipiul Galați, ca nou centru industrial, s -a
desfășurat o migrație a populației pe relația rural -urban, populație ce a p ărăsit ariile mai
puțin dezvoltate și mai puțin atractive din Moldova. Grupele de vârstă cu cele mai mari
ponderi, ce au făcut obiectul migrației interne în perioada 2003 -2008, au fost 20 -24 ani,
25-29 ani și 30 -34 ani, consecință a discontinuităților din economie. După 1989 și la
nivelul municipiului Galați, s -a ajuns inevitabil la o creștere a numărului de șomeri din
cauza declinului economic și social. La sfârșitul anului 2010 în municipiu erau aproximativ
23.000 șomeri, ceea ce reprezenta o valoarea spo rită a șomajului, peste 10%, comparativ

1 Constantin Vert – "Geografia popul ației : teorie și metodologie", pag. 76
2 Constantin Vert – "Geografia popula ției : teorie și metodologie", pag. 76

– 63 – cu celelalte orașe ale țării. În ceea ce privește rata șomajului, Galațiul era întrecut doar de
Cluj-Napoca și Craiova.
Migrația internă reprezintă schimbările de domiciliu și stabilirile temporare de
reședință în a ltă localitate decât cea de domiciliu, în interiorul granițelor țării.
Migrația internă a crescut considerabil în urmă mișcărilor politice și sociale din
1989. După 1992, urmare a fenomenului migrației de reîntoarcere, s -a mărit fluxul
migrației interne din urban spre rural. Dacă în 2003 fluxul migratoriu era de 9,8‰, în 2008
ajunsese la 12,9‰. Fenomenul migrației de reîntoarcere s -a manifestat începând cu anii
1990, respectiv 1991. " Până în anul 1997 municipiul a continuat să primească populație,
dar înt r-un ritm mai redus ca înainte de 1990. Începând din 1998, populația orasului
scade prin ratele negative ale sporului migrator (mai multe plecări decât stabiliri) și
creste în ritm foarte redus prin sporul natural pozitiv (mai mulți născuți vii decât deces e,
mai ales în ultima parte a intervalului). Se poate remarca faptul că sporul natural s -a
menținut la valori pozitive în comparație cu cel migrator, constant negativ din 1998.
Începând din 1998, orasul Galați a pierdut din populația sa prin migrație inter nă sau
externă" 1.
Bilanțul migratoriu negativ a caracterizat municipiul Galați începând cu 1998, din
cauza gradului scăzut de atractivitate a orașului. De exemplu, în anul 2008, numărul
emigranților municipiului a fost de circa 222 de persoane, iar număr ul imigranților de
aproximativ 155. Dintre aceștia, ponderea cea mai mare au avut -o grupa de vârstă de 26 -40
de ani și persoanele de sex masculin. Calculat ca diferență între numărul de stabiliri d e
domiciliu și de plecări, bilan țul migrației relevă creșt erea sau diminuarea populației
datorată fluxului urban -rural, numit și de întoarcere , sau rural -urban. Migrația rural -urban
și-a încetinit ritmul datorită proceselor de restructurare declanșate după 1990. Migrația este
un fenomen demografic sensibil la evo luțiile din domeniul economic, fiind un barometru al
oportunităților sau lipsei acestora de pe piață muncii. Astfel, în intervalul 1990 -2008,
numărul stabilirilor s -a menținut însă ridicat în municipiul Galați, media fiind de 2812/an.
Situația comparativă a plecărilor și stabilirilor arată că orașul Galați a fost un centru
economic atractiv până în 1989 dar și după acest an. Începând cu anul 1998 bilan țul
migrator devine negativ, iar după anul 2004 numărul plecărilor este în medie de 2 ori mai
mare decât nu mărul stabilirilor.

1 Date din Raportul de mediu Actualizare PUG, Municipiul Galați conform Anexa 2 din HG nr. 1076/2004

– 64 –
Evoluția bilanțului migratoriu din municipiul Galați
-50000500010000150002000025000300003500040000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012număr de locuitori
Sosiți Plecați Bilanț migratoriu
Fig. nr. III. 9 – Evoluția bilanțului migratoriu din municipiul Galați

În Galați, navetismul (mișcări pendulatorii) dinspre rural spre urban, se desfășoară
zilnic, cu o frecvență mai redusă, către zona industrială a orașului reprez entată în mod
special prin platforma siderurgică și șantierul naval Damen. În plină perioadă de progres
industrial, 1970 -1989, pe platforma siderurgică ajungeau zilnic navetiști din așezările
rurale apropiate mai mult sau mai puțin de municipiu, de exemplu din satele Tudor
Vladimirescu, Piscu, Vameș, Independența, Pechea, Șendreni, Tulucești, etc. Anterior
anului 1990, deci anterior începutului declinului industrial al orașului, navetismul se
realiza cu frecvențe mari. Azi amploarea navetismului s -a redus c onsiderabil, iar
aprecierile nu se pot baza pe date certe, întrucât astfel de deplasări nu sunt înregistrate
statistic. Există însă, în continuare și chiar de mai mare amploare decât înainte de 1990,
navetism rural – urban școlar, dirijat mai ales spre lic eele și instituțiile de învățământ
superior din oraș.
Migrația internațională reprezintă schimbarea domiciliului în altă țară și respectiv,
din altă țară în România. Datele cu privire la emigranți se referă la cetățenii români care și –
au stabilit domicili ul în străinătate. Aceste date au provenit exclusiv din surse
administrative. Fenomenul de emigrare temporară este subevaluat, din cauza inexistenței
unei surse de date care să ofere informații despre totalitatea persoanelor care părăsesc
România, respecti v municipiul Galați, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, cu sau fără
schimbarea domiciliului. Datele cu privire la imigranți se referă la cetățenii din altă țară
care și -au stabilit domiciliul în România.
Migrația internațională a debutat în 1950 prin emigrație, mobilul principal fiind solicitarea
azilului politic ori repatrierea, fenomen specific acelor timpuri. Migrația externă a atins cele mai

– 65 – mari valori în 1990, ca urmare a modificărilor sistemului legislativ european și național care
permite circ ulația liberă a persoanelor și mai puțin ca urmare a aderării României la Uniunea
Europeană în ianuarie 2007. După 1990 mobilul principal al emigranților din Galați, l -a constituit
căutarea unui loc de muncă bine plătit și un standard de viață mai bun în ț ările cu un nivel de trai
mai ridicat. Cea mai mare pondere a emigranților au avut -o grupele de vârstă 18 -25 (13%) și 26 -40
(50%) , în majoritate femei.

Evoluția emigranților și imigranților din municipiul Galați
050100150200250300350400450
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012număr de persoane
Emigranți Imigranți

Fig. nr. III. 10 – Evoluția emigranților și imigranților din municipiul Galați

Declinul economic din țară, respectiv din orașul Galați, a lăsat fără ocupație un
număr mare de persoane de sex feminin iar peste granițele țării se oferă locuri de muncă în
agricultură și servicii casnice îndeosebi pentru populația feminină. Emigrarea populației
tinere de sex feminin micșorează rată șomajului pentru moment, dar efectul pe timp
îndelungat este negativ deoarece odată cu plecarea acestei populații este afectată rată
fertilității iar " efectele negative asupra echilibrului pieței muncii pentru sectoarele
secunda r și terțiar sunt evidente " (Ilinca, N., 2012 ). Se ajunge astfel la pierderi potențiale
de capital uman, deoarece imigranții găsesc, de cele mai multe ori, posturi cu calificare
inferioară nivelului lor de pregătire.
Conform studiului "Fundației pentru o societate deschisă", pentru perioada 1990 –
2006, peste 1/3 din numărul gospodăriilor din România aveau cel puțin un membru al
familiei care migrase pentru muncă în afară. Migrația antrenează modificarea în mod
pozitiv a atitudinii față de muncă, a mentalit ăților legate de muncă, pentru marea majoritate
a românilor plecați la muncă în străinătate. Munca în străinătate constituie un element

– 66 – civilizator, majoritatea românilor migranți fiind mai civilizați; ei pot deveni odată cu
întoarcerea în țară un factor d e sporire a gradului de civilizație materială și spirituală.
Tendința de a emigra pentru muncă se află în corelație pozitivă semnificativă cu
variabilele: existența unor rude/prieteni plecați la muncă în străinătate, exemplele de
reușită socio -economică a le acestora, posibilitatea obținerii unui sprijin în vederea plecării
de la rudele care lucrează deja la locurile de destinație, nivelul câștigurilor din România.
Motivația migrației este dată de un amestec relativ uniform de motive de tip push și cele de
tip pull.
Atât în migrația externă, cât și în migrația internă, fenomenul modificării
domiciliului a afectat regiunea Galațiului. La nivel național, Galațiul s -a încadrat în
regiunile cu migrație moderată.
În contextul crizei economice se constată o scăd ere a numărului celor care nu
intenționează să se mai întoarcă, de la cca. 13% la cca. 9%, însă pe fondul unei creșteri
semnificative a numărului celor nehotărâți. Pentru un anumit procent dintre cei plecați la
muncă în străinătate există riscul unei conti nue balansări între cele două țări, țara de
destinație devenind și ea un gen special de "acasă"; aceștia devenind „fără de țară” sau
având două țări, natală și de adopție. Procentul celor care își reneagă țara natală este foarte
scăzut.
Pentru proximativ 30% dintre locuitorii municipiului, unul dintre membrii familiei
este plecat în străinătate, iar 59% dintre locuitorii municipiului au o rudă plecată.
Domeniile în care lucrează cei mai mulți locuitori din regiunea Galați în străinătate
îl reprezintă cons trucțiile, cu un procent de peste 27%, urmat de menajul casnic, cu peste
18%, serviciile (10%), agricultura (9%), industria (8%), afacerile proprii în diferite
domenii (6%) și sănătatea (6%).
Pentru 45% dintre locuitorii municipiului dorința unor câștigur i mai mari constituie
motivul principal pentru care ar pleca în străinătate; iar dacă îi adăugăm și pe cei care
invocă nemulțumirea față de situația materială actuală ajungem la aproape 70%
nemulțumiți de condițiile existente în țară, și pentru care aceast ă nemulțumire ar putea
funcționa ca motiv de plecare. Câștigurile cele mai mari se întâlnesc în cazul celor care au
propria afacere și la cei care lucrează în sănătate, în cazul lor întâlnindu -se și cele mai
puține câștiguri mici; câștiguri mari pot fi înt âlnite de asemenea în construcți i și industrie.
Cele mai multe câștiguri mici se întâlnesc în agricultură și în menajul casnic.

– 67 – Tabel nr. III. 5 : Persoane temporar absente, plecate în străinătate, după motivul absenței, pe sexe
(2011)

Persoane
tempo rar
absente,
plecate în
străinătate

TOTAL Motivul absenței
LOC./
SEXUL

La lucru
În căutarea
unui loc de
muncă

La studii

În interes de
afaceri

Motive
familiale

Vizită /
Turism

Alte
motive
1 2 3 4 5 6 7 8
Galati
Total 2389 1330 342 76 13 306 180 142
masculin 1265 821 214 24 6 81 52 67
Feminin 1124 509 128 52 7 225 128 75

Sursa: D.J.S. Galați

Tabel nr. III. 6 : Persoane temporar absente, plecate în străinătate, pe sexe, grupe de vârstă (2011)

Loc
/
Sex Persoane
temporar
absente,
plecate
în
străinătate

Grupa de vârstă

sub 15

Ani
15-
19ani
20-
24ani
25-
29ani
30-
34ani
35-
39ani
40-
44ani
45-49
ani
50-54
ani
55-
59ani

60-
64ani
65 ani
și peste

TOTAL
Galati
Total 2389 46 72 407 380 291 287 346 153 162 115 67 63
Masculin 1265 23 26 204 213 189 189 210 74 66 31 20 20
Feminin 1124 23 46 203 167 102 98 136 79 96 84 47 43

Sursa: D.J.S. Galați

Domeniile care sunt cele mai afectate de emigr ări sunt în special industria,
come rțul și servicii le publice, urmate de șomeri și studenți .
După țara de destinație, cei mai mulți emigranți din Gala ți în perioada 1975 -2000,
s-au stabilit în Germania, Italia, Austria și S.U.A. Pentru perioada 2003 -2008, cei mai
mulți emigranți s -au îndreptat spre Germa nia, Italia, S.U.A., Canada, Spania și Grecia.
Imigrația , altă componentă a mobilității spațiale a populației, reprezintă persoanele
sosite din afară țării și care s -au stabilit în România. După țările de repatriere, cei mai mulți
imigranți în municipiu l Galați provin din Republica Moldova, aproximativ 78% din totalul
imigranților.
Așadar e migranții reprezintă o populație tânără și adultă , ceea ce înseamnă o
reducere considerabilă a populației active economic.

– 68 – Mobilitatea teritorială a populației este un fenomen ce a caracterizat societatea încă
din antichitate și până astăzi. Așadar ea are un profund caracter istoric manifestându -se în
mod diferențiat în spațiu și timp în funcție de factorii și condițiile, diferite de la o etapă la
alta și dintr -un loc în altul.

III.4. – Repartiția populației

"Studi ul repartiției populației este inseparabil de analiza nivelului de trai ".
Corelația între productivitatea, complexitatea și eficiența activităților umane, pe de o parte
și, concentrarea populației, pe de a ltă parte, a fost de multă vreme observată. Schimbările
formelor de producție și forțelor productive produc modificări în repartiția cantitativă și
calitativă a populației, prin aglomerarea populației sau prin generararea unor ample
deplasări .
Repartiția populației prezintă contraste, cauzate de condițiile de mediu, social –
economice și istorice.
Repart iția actuală a populației este rezultatul interacțiunii unor factori a căror
influență d irectă sau indirectă poate avea caracter de favorabilitate sau restr ictivitate.
Acești factori pot fi grupați în următoarele categorii (Anexa 3 ):
 Factorii fizico -geografici, care, prin potențialul lor economic și de habitat, asigură
permanentizarea sau atracția temporară a populației într -un anumit teritoriu. Din această
categorie fac parte: condițiile geologice; relieful ; condițiile climatice; potențialul și
caracterul rețelei hidrografice; fertilitatea naturală a solului. În repartiția populației
municipiului nu s -a ținut cont de acești factori deoarece aceștia nu au fos t prea restrictivi.
 Factorii social -istorici s -au manifestat în mod diferențiat în spațiu și timp, având
caracter conjunctural în funcție de condițiile sociale sau istorice care apar la un moment dat
și într -un anumi t loc ( epidemii ca ciuma, holera care au bântuit în secolele trecute și care
au decimat populația).
La aceasta se pot adăuga migrațiile determinate de condițiile economice precare.
Condițiile istorice mai îndepărtate sau mai apropiate vremurilor noastre (obținerea
independenței, războaiele mond iale), au influențat, de asemenea, răspândirea populației.
Politica din perioada comunistă privind construirea cartierelor de locuințe colective a
generat densități mai mari de populație în cartiere precum Micro 18, Micro 19, Micro 20 și
Micro 21, spre deo sebire de cartierele de case, precum zona portului, cartier Micro 13B,

– 69 – zona bariera Traian, strada Basar abiei, bulevardul George Coșbuc, cu densități mici ale
populației.
 Factorii economici prin tipul de economie, dotarea tehnică, dezvoltarea industriei,
gradul de urbanizare și transporturi, au jucat și joacă rolul esențial în repartiția teritorială a
populației. Dezvoltarea industriei municipiului Galați, ca factor esențial de asigurare a
prosperității unei națiuni, a constituit în același timp și un puter nic factor de atracție și
concentrare demografică. Prin construirea combinatului siderurgic, s -au ridicat cartiere noi
de blocuri P+10 nivele, cu locuințe necesare populației rurale venite în căutarea unui loc de
muncă în industrie. Este cazul cartierelor Micro 19, 20, 21, I.C.Frimu și cartierul Aurel
Vlaicu.
Transporturile reprezintă un alt domeniu economic cu implicații profunde, care
exercită un rol însemnat în mobilitatea și distribuția spațială a populației. Dezvoltarea și
intensificarea transporturil or navale inter și intracontinentale din portul Galați a dus la
transformări radicale în peisajul Galațiului în ultimul secol.
 Factorii demografici se referă la manifestarea indicatorilor de bază ai dinamicii
populației, funcție de nivelul de dezvoltare so cial- economică și culturală a localității.
În municipiu trăiesc 249.4 32 persoane, reprezentând 46,52 % din totalul populației
stabile. Față de situația de la penultimul recensământ, ponderea populației stabile din
mediul urban a scăzut cu 2 ,1% în detrime ntul mediului rural.
Densitatea medie a populației reprezintă numărul de locuitori care revin (în medie)
pe o unitate de suprafață a unui anumit teritoriu1, calculându -se după formula :
SPtd
, în care
d – densitatea
Pt – populați a totală
S – suprafața teritoriului de referință

Valoarea densității populației județului pentru anul 2011 de 120,1 loc./ km2, este
superioară valorii densității regiunii de dezvoltare Sud -Muntenia (în care județul se
încadrează) de 87,03 loc./ km2, ca de altfel și valorii densității generale a Rom âniei, de
79,88 loc./ km2 .

1 http://dexonline.ro/definitie/densita te

– 70 – Tabel nr. III. 7 : D ensitatea populației la recensăminte , pe municipiu

Sursa: D.J.S. Galați

În perioada 1930 -2002, dinamica densității generale a populației municipiului
reflectă o creștere constantă a acestui indicator de presiune demografică, atingând 1324
loc/km² în anul 1992. Densitatea populației este condiționată de mărimea numerică a
populației. Diminuarea efectivu lui populației are ca efect și scăderea dens ității generale,
ajungandu -se astfel ca in 2011, densitatea medie a municipiului sa fie de 1025 loc/km² .

III.5 – Structura populației

1. Structura etnic ă
Această st ructură este reprezentată prin obiceiuri, credințe, tradiții culturale, limba,
interese, aspirații și norme de viață comune. Astfel, fiecare comunitate umană își are
spațiul etnic propriu.
În municipiul Galați, populația de etnie română este majoritară , înregistrându -se
90% români din anii 2002 și până în 2012. Românii formează ansamblul extrem -oriental al
ramurii romanice, distingându -se prin etnogeneza specifică și apartenența culturală
dominantă, la creștinismul de rit bizantin.

Tabel nr. III. 8 : Str uctura etnică a populației (2011)

LOC. Populația
Stabilă

TOTAL ETNIA

Români
Ma-
ghiari
Rromi
Ger-
mani
Ucra –
ineni
Turci
Evrei Lipo –
veni
Greci
Armeni
Italieni Altă
etnie Informație
Nedis –
ponibilă SEXUL
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Galati
Total 2494 32 226477 114 1603 52 40 70 50 175 152 29 49 418 20203
Masculin 120738 109631 53 829 29 16 55 26 67 69 11 32 201 9719
Feminin 128694 116846 61 774 23 24 15 24 108 83 18 17 217 10484
Sursa: D.J.S. Galați

Localitatea
Densitatea
(loc./ km2)
1992 2002 2011

Mun. Gala ți
1324
1213
1025

– 71 – Minoritatea a rmeană
Primii armeni s -au așezat în portul Galați prin veacul al V -lea creștin. În timp,
numărul lor a crescut, fiind cunoscuți drept buni comercianți și renumiți artizani în
prelucratul bijuteriilor. Diferențele dintre ortodoxia românească și cea armeană nu sunt
mari ș i ele țin de hristologie. Voievodul Alexandru cel Bun aduce în țară, prin anul 1418,
primele familii de armeni, pe care le stabilește în șapte orașe din Mo ldova, printre care și
Galațiul, pe atunci, comunitatea armeană fiind foarte numeroasă. Primele mențiuni despre
o biserică armenească în oraș vin din veacul al XVII -lea, de la misionarul catolic Maria
Luigi Bidu (1669), care menționa între altele că o bise rică armeană din Galați era păstorită
de Episcopul armean Sahag. În 1821, se știe că revoluționarii greci (în vremea Eteriei) au
găsit adăpost în acest sfânt locaș, dar fiind incendiat de turci, se înțelege că și biserica a ars.
A fost ridicată alta cu hra mul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la
1858, a fost ridicată actuala biserică, resfințită de Înalt Prea Sfințitul Mardichian în 2008.
Strada pe care s -a așezat biserica cu un veac și jumătate în urmă are un nume sugestiv:
"Armenească" . Astăzi, la G alați, mai trăiesc aproximativ 3 0 de familii armenești care
conviețuiesc în bună înțelegere cu gălățenii. Adeseori, doar numele îi diferențiază de etnicii
români.
Minoritatea indiană
Din anul 2002, de când Combinatul Siderurgic Galați a fo st vândut patronului
Lakshmi Mittal , în centrul orașului Galați și -a făcut apariția comunitatea indiană. Toți cei
aproximativ 400 de membrii sunt bogați și locuiesc în blocuri rezidențiale lângă Școala
Generală 28. Sunt ultradotate, păzite 24 de ore, 7 zile pe săptămână iar copii lor învață la
Școala 28. Nu s -au organizat în asociații dar au la nivel de școală câteva manifestări
culturale.
Minoritatea turcă
În Galați au mai ră mas câțiva urmași ai turcilor ce erau așezați prin zonele Dunării,
dar majoritatea care alcătuiește astăzi comunitatea turcă din Galați sunt veniți după
revoluție, mulți dintre ei fiind afaceriști, căsătoriți cu românce și care sprijină proiecte
culturale și tradiții turcești. De curând s -a făcut un documentar despre Mărturiile
civilizației turce la Galați. Există planuri pentru ridicarea unei moschei în Galați și pentru
deschiderea unui cimitir musulman.

– 72 –

Foto nr. III. 2 – Poarta otomană
Sursa: http://ob iective -turistice.romania -tourist.info/poarta -hanului -otoman –detalii

Minoritatea elenă
Comunitatea elenă se numără printre cele mai vechi și mai reprezentative din țară,
număra în perioada interbelică peste 10.000 de membri. Dupa ce în anii 1947 -1948
organizația grecilor și -a întrerupt activitatea pentru o lungă perioadă de timp, în urma
schimbării din decembrie 1989, în luna aprilie 1990 Comunitatea elenă din Galati (C.E.Gl.)
a fost reînființată, ea fiind continuatoare a vechii comunități grecești și, prin urmare,
moștenitoarea de drept a bunurilor pe care le -a deținut aceasta. Plecările masive ale
grecilor din perioada anilor 1948 -1950 și repatrierea din anii 1975 -1980 a partizanilor au
făcut ca organizația grecilor din Galați, care este afiliată la U niunea elenă din București, să
numere în prezent doar aproximativ 1000 de membri, dintre care 78 sunt simpatizanți.

Foto nr. III. 3 – Biserica Metamorphosis din Galați (actuala Biserică Greacă)
Sursa: http://minoritati -galati.blogspot.ro/2012/12/grecii .html

– 73 – Comunitatea grecilor revendică Biserica Metamorphosis din Galați (actuala
Biserică Greacă), precum și toate imobilele comunității din jurul acesteia; practic, pe lângă
biserică, grecii din Galați mai dețineau actualul restaurant Olimpic, cinematogra ful
Central, clădirea Stării Civile, o școală, demolată în primăvara anului 1989, pe locul căreia
s-a construit sediul Băncii Transilvania, o Cantină a Săracilor, de asemenea demolată,
situată între Banca Transilvania și Starea Civilă, plus câteva imobile situate pe străzile
Portului, Sfântul Nicolae și Basarabiei.

Foto nr. III. 4 – Fosta clădire a Stării Civile, actualmente sediul Comunității elene
Sursa: http://adevarul.ro/locale/galati/divort -primarie -casa-casatoriilor –
1_50ad6af57c42d5a66394c 499/index.html

Restaurantul Olimpic și Cinematograful Central au fost retrocedate către
Comunitate în anul 2000, iar Oficiul Stării Civile în toamna anului 2009.
Minoritatea evreiască
Istoricul I.B. Brociner, președinte al Comunității evreilor din Gal ați între 1875 –
1898, considera că israeliții au venit la malurile Dunării încă de pe vremea hazarilor , popor
de origine turcă trecut la iudaism în secolul 8 după Hristos. Evreii erau principal ii
comercianți în singurul port al Moldovei din timpul lui Alexandru cel Bun și al lui Ștefan
cel Mare , ei întreținând intense legături comerciale cu coreligionarii din Bizanț și lumea
musulmană. Domnitorul Ștefan Tomșa (1611 -1623), printr -o proclamație , i-a invitat pe
negustorii evrei din Liov să practice nestingherit comerțul în Moldova. A șezați în valea
orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a străzii Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzi le
învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi, Ceres, Griviței) până în cartierul Bădălan.
Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în 1590, iar un altul în 1629. Începând cu

– 74 – 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se muta pe deal. C onstrucțiile
sinagogale au început târziu în Galați, abia în 1730 fiind atestată o casă de rugăciuni a
evreilor și doar peste 50 de ani se menționează în documente Sinagoga Mare de pe strada
Podul de Piatră. S -au mai construit, între 1800 și 1848 două sina gogi, apoi alte 14 în a doua
jumătate a secolului al XIX -lea.
Evreii din Galați înființau în 1859 prima școală primară, apoi înca una, iar în 1877
a fost constituit primul comitet școlar al comunității, anii următori înregistrând deschiderea
altor școli Școala de fete "Silvya Schmierer", Școala populară de menaj "Lumina", o școală
comercială pentru fete evreice, o grădiniță de copii, o școală profesională etc.). În 1919 ia
ființă Liceul Comunității Evreilor (în prezent Colegiul Teoretic "Alexandru Ioan Cu za"), în
clădirea acestuia aflându -se și sediul comunității.

Foto nr. III. 5 – Colegiul Teoretic "Alexandru Ioan Cuza" -Galați
Sursa: http://cuza.licee.edu.ro/

În vara anului 1941, școlile evreiești au fost transformate, până în luna noiembrie a
acelu iași an, în lagăre de internare pentru evrei, liceul continuând să funcționeze într -un
imobil pus la dispoziție de o familie din comunitate. Evreii s -au asociat în funcție de
profesiile diverse pe care le practicau în Galați (Breasla croitorilor, Societate a meseriașilor
israeliți, Societatea magazionerilor – Bender, Societatea funcționarilor din port – Junimea,
Asociația zugravilor și vopsitorilor evrei etc.).
Au înființat societăți de binefacere, culturale, sportive (tatăl celebrului pianist
londonez Radu Lupu , Mauriciu Lupu, a fost un profesor de gimnastică foarte apreciat al
sportivilor evrei), au scos diverse ziare și publicații specifice (" L'Echo Danubien" ,
"Prietenii Sionului ", "Pământeanul", "Akavat Zion", "Vocea Galațiului" s.a.).

– 75 –

Foto nr. III. 6 – Vechea Sinagogă din Galați
Sursa: https://sites.google.com/site/cegalati/

Nerecunoscuți ca cetățeni legitimi ai țării în care trăiau, deși participaseră cu
entuziasm și la Revoluția din 1848 și la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în
Principatele Unite Române, evreii din Galați au suportat adesea excese antisemite,
devastări de sinagogi și magazine, bătăi și chiar omoruri. Abia în 1919 au obținut, prin
Decretul -Lege 9464, dreptul de cetățenie pentru toți cei născuți în România și care au
satisfăcu t legea recrutării. Acte de violență antisemită s -au mai înregistrat în 1932, cu
prilejul Congresului Ligii Apărării Naționale Creștine a lui Cuza, în vara anului 1940, după
ocuparea Basarabiei de către U.R.S.S., în timpul prigoanei legionare, dar și după
reprimarea rebeliunii legionare, în anii regimului mareșalului Antonescu .

Foto nr. III. 7 – Reinaugurarea templului meseriașilor din Galați
Sursa: http://www.romania -actualitat i.ro/reinaugurarea_templului_meseriasilor_din_galati -61049
În secolul trecut, evreii din Galați reprezentau o cincime dintr -o populație de peste
100.000 de locuitori. Marea majoritate a evreilor din Galați a emigrat în cursul anilor de
dupa război în statul Israel .

– 76 – Astăzi lo cuiesc în Galați aproximativ 50 evrei, majoritatea vârstnici. Cimitirul
evreiesc se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 34, aici găsindu -se morminte evreiești din
anii 159 0-1595. Sediul comunității evreiești din Galați se află pe str ada Dornei nr. 7-9, în
apropierea Templului Meseriașilor. Templul evreiesc, construit în 1875 de către meseriașii
evrei, a rămas singura sinagogă care a rezistat în Galați până în zilele noastre.

Foto nr. III. 8 – Templului Meseriașilor evrei din Galați
Sursa: http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte -locale/a -fost-reinaugurat –
%E2%80%9Etemplul -meseriasilor%E2%80%9C -din-galati -335730

Minoritatea rromă
Populația de etnie rromă este preze ntă și în municipiul Galați, dar cu o pondere
scăzută, circa 0,64% în cadrul populației orașului.
2. Structura lingvistică
Din punct de vedere lingvistic se remarcă o structură omogenă, limba română fiind
net dominantă. Această structură este conformă cu structura etnică.
Tabel nr. III. 9 : Populația după limba maternă (2011)

LOC.
SEXUL Populația
Stabilă

TOTAL LIMBA MATERNĂ

Română
Maghiară
Romani
Germană
Ucrai –
neană
Turcă
Idiș
Rusă
Greacă
Armeană
Italiană Altă
limbă
Matern
ă Informație
ne-
disponibil
ă
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Galati
Total 249432 228183 91 434 28 30 59 * 95 64 17 36 220 20173
Masculin 120738 110500 39 219 16 9 47 * 35 26 6 27 109 9703
Feminin 128694 117683 52 215 12 21 12 – 60 38 11 9 111 10470
Notă: * – Informație nedisponibilă pentru valori mai mici de trei. Sursa: D.J.S. Galați
3. Structura confesională
Din punct de vedere religios, putem vorbi de diversitate, distribuție spațială inegală
și variații în evoluția ponderii adepților. La nivelul țării sunt 18 culte acceptate oficial,
datorită diversității etnice. Religia ortodoxă reprezenta în 1960 o pondere de aproximativ

– 77 – 70% din totalul populației , crescând la 86,8% în anul 2002. Această creștere este pusă pe
seama unității de neam și limbă și pe seam a unității confesionale a poporului român.

Foto nr. III. 9 – Catedrala Ortodoxă din Galați
Sursa: http://undemergem.ro/atractii/catedrala -episcopala -ortodoxa/

La nivelul municipiului Galați, domină religia creștin -ortodoxă, cu 89,83% pondere
în totalul locuitorilor.
Tabel nr. III. 10 : Populația după religie (prima parte) (2011)

LOC.
SEXUL
Populația
Stabilă

TOTAL RELIGIA

Ortodoxă
(inclusiv
ortodoxă
sârbă)
Romano –
catolică
Greco –
catolică

Refor –
mată
Evanghelică
de
confesiune
augustană Evang helic
ă
lutherană
sinodo –
presbiterian
ă

Unita –
riană

Armeană
Crestină
de
rit vechi

Baptistă
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Galati
Total 249432 224068 1298 129 62 * * – 19 356 287
masculin 120738 108408 616 66 28 * – – 6 161 122
feminin 128694 115660 682 63 34 – * – 13 195 165
Notă:
* – Informație nedisponibilă pentru valori mai mici de trei
Sursa: D.J.S. Galați

Tabel nr. III. 10 : Populația după religie (ultima parte) (2011)

RELIGIA
Populația
Stabilă

TOTAL

LOC.
SEX UL

Penti –
costală Adventista
de
ziua a
șaptea Crestină
după
Evanghelie

Evan –
ghelică

Musul –
mană

Mozaică
Martorii
lui
Iehova

Alte
religii

Fără
religie

Atei

Nede –
clarată
12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 A
Galati
982 452 251 34 170 58 173 111 138 398 20443 249432 Total
448 202 119 17 119 31 74 67 80 315 9858 120738 masculin
534 250 132 17 51 27 99 44 58 83 10585 128694 Feminin
Sursa: D.J.S. Galați

– 78 –
Cultul mozaic, cu o pondere foarte mică, corespunde populației evreiești, însă
numărul aderenților acestui cult a scăzut considerabil ca urmare a emigrării masive a
evreilor în alte țări.
Existența unei biserici catolice la Galați constituie o "mărturie a unei lungi perioade
de misionariat franciscan, fapt confirmat de prima atestare oficială a prezenței acestui ordin
catolic pe teritoriul țării Moldovei și la Galați, prin documentul pontifical „Cum hora
undecima” din 11 iunie 1239, prin prezența preoților franciscani care, în perioada dintre
anii 1239 și 1623, și -au exercitat apostola tul neîntrerupt în acest teritoriu"1.

Foto nr. III. 10 – Biserica Catolică din Galați
Sursa: http://gallery.dexter.linux360.ro/v/trips/missionin -galati/galati_biserica_catolica.jpeg.html

Adeptii religiei catolice din Galați au trecut prin multe perio ade de regres, după
cum erau vicisitudinile timpului (războaie și tiranie internă), cu consecințe nefericite pentru
populație. Populația creștină de rit latin își duce existența de aproape cinci secole în rândul
populației autohtone așezată la malurile Dun ării de Jos.
4. Structura pe grupe de vârstă
Unul din cei mai importanți parametri ai unei populații este și modul în care aceasta
este structurată în profil cronologic. Raportul între grupele de vârstă determină ponderea
populației în vârstă de muncă, active sau efectiv ocupate deci resursele de forță de muncă
ale unui stat, regiuni sau localități. Același raport influențează capacitatea de reproducere a
unei anumite populații. Un rol esențial în acest sens îl are ponderea populației feminine în
vârstă de 15 -49 ani, cu un rol determinant în dinamica naturală.

1 http://catolicagalati.ro/

– 79 – Informațiile referitoare la structura pe grupe de vârstă sunt indispensabile oricărei
planificări economice a teritoriului, în funcție de acest aspect fiind necesare anumite dotări
sociale sau pro ducția unor mărfuri și servicii specifice anumitor categorii de vârstă.
Structura pe grupe de vârstă influențează în mod direct și morbiditatea unei populații, în
funcție de dominanța unor categorii, instituțiile de ocrotire a sănătății și de asistență soc ială
trebuind să fie corelate în așa fel încât să corespundă necesităților. Modul de structurare a
populației unei unități date depinde de particularitățile evoluției indicatorilor demografici
principali, din combinarea cărora rezultă ponderi specifice fie cărei grupe de vârstă.
Structura populației pe grupe de vârstă prezintă mari variații spațiale și temporale.
Pragurile de 15 și 65 de ani sunt folosite pentru a se stabili vârsta recrutării forței de
muncă, vârsta pensionarii și durata medie de viață. Mă rimea ponderii grupelor de vârstă
poate arăta întinerirea, maturizarea și îmbătrânirea populației. Schimbări majore s -au
evidențiat în perioada 1948 -2008 în ponderea grupei de vârstă de sub 15 ani, de la 25 -30%
între anii 1948 -1951, la 26% în 1966, 25,4% î n 1977, 22,7% în 1992, 19,2% în 19 98,
18,5% în 2000 și 15% în 20011 . Se remarcă o continuă tendință de scădere a acestei grupe
de vârstă, consecință a scăderii pronunțate a fertilității populației feminine și o creștere mai
lentă a populației grupei adulte și mai mult a grupei de vârstă de 65 de ani și peste. Rezultă
o piramidă cu tendința de îngustare la bază, specifică statelor dezvoltate – de forma unui
clopot sau a unui balon. Aceste forme sunt determinate de reducerea puternică a natalității,
începută în țară, încă din sec. al XIX -lea, paralel cu reducerea mortalității și creșterea
speranței de viață la naștere.
Prezența unei populații tinere și adulte puțin mai numeroase în municipiul Galați,
comparativ cu alte orașe ale țării, este explicată prin sta bilitatea populației angajate în
activitățile industriale, ceea ce reprezintă o resursă pentru asigurarea forței de muncă în
perioada următoare. Scăderea mortalității și creșterea duratei medii de viață duc la
creșterea ponderii grupei de vârstă de peste 6 5 de ani. Procesul de îmbătrânire demografică
s-a manifestat încă din 1966.
Procesul de îmbătrânire a structurilor demografice a generat un interes deosebit.
Noțiunea de îmbătrânire demografică are un dublu sens : primul se referă la situațiile în
care se observă o pondere ridicată a persoanelor în vârstă; al doilea se referă la procesul în
cursul căruia această proporție este în creștere1. Acest proces nu este continuu ci prezintă

1 Cf. R.Paillat, " Le vieillissemment de la population : défi et contradiction" , Espace/Population/ Soci été nr. 3/1993, pp. 314 –
322.

– 80 – discontinuități (creșteri bruște sau plafonări) datorate influenței unor mo dificări endogene
(căderi sau relansări ale natalității ori ale mortalității) sau exogene (m igrații, conflicte).

Tabel nr. III. 11 : Populația pe sexe și grupe de vârstă (prima parte) (2011)

LOC.
SEXUL Populația
Stabilă GRUPA de VÂRSTĂ
0-4ani 5-9ani 10-14ani 15-19ani 20-24ani 25-29ani 30-34ani 35-39ani
TOTAL
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Galati
Total 249432 11068 10894 11010 12058 16766 16223 20086 20227
masculin 120738 5639 5666 5550 6129 8734 8448 9984 9757
feminin 128694 5429 5228 5460 5929 8032 7775 10102 10470

Tabel nr. III. 11 : Populația pe sexe și grupe de vârstă (prima parte) (2011)

LOC.
SEXUL Populația
Stabilă GRUPA de VÂRSTĂ
40-
44ani 45-
49ani 50-
54ani 55-
59ani 60-
64ani 65-
69ani 70-
74ani 75 ani
și
peste TOTAL
A 1 10 11 12 13 14 15 16 17
Galati
Total 249432 25072 14895 19770 22191 16554 10560 9587 12471
masculin 120738 12252 7123 9501 10651 7753 4842 4125 4584
feminin 128694 12820 7772 10269 11540 8801 5718 5462 7887
Sursa: D.J.S. Galați

Dacă, nivelul fecundității este mai mar e sau mai mic decât cel necesar înlocuirii
generațiilor, structura pe vârste devine mai tânără sau mai îmbătrânită decât cea ideală. Un
surplus de populație tânără are ca efect imediat scăderea mortalității la fel cum un deficit
implică o creștere a aceste ia.

– 81 –

Fig. nr. III. 11 – Piramida vârstelor –Galați (2011)

Unii specialiști susțin că fenomenul îmbătrânirii poate fi diminuat doar prin
creșterea natalității, imigrația fiind un factor suplimentar de creștere a ponderii populației
vârstnice pe termen m ediu. Municipiul Galați, respectiv România, nu se încadrează în acest
model al populației staționare datorită incidenței celorlalți factori (mobilitatea, modificarea
comportamentului demografic, etc).
5. Structura pe sexe
După această structură, o grupa re umană se împarte în două subpopulații,
masculină și feminină, ale căror proprietăți sunt complementare : pm + pf = 1. Cele două
subpopulații se diferențiază între ele din punct de vedere biologic, al constituției corporale,
al rolului lor în reproducere , al participării la activitatea socială etc.
Informațiile asupra acestei structurii sunt necesare pentru caracterizarea
dimorfismului sexual, a echilibrului dintre sexe, pentru fundamentarea unor măsuri de
politică demografică bazate pe respectarea drept urilor persoanelor și colectivităților. Este
necesar ca structura populației după sexe să fie combinată cu structura după vârstă,
deoarece o serie de aspecte importante apar numai cu această ocazie. De pildă, așa numita
„feminizare” a unei populații specif ice – a populației active dintr -o ramură industrială – are
particularități semnificative în funcție de vârstă.

– 82 – Pentru a analiza structura populației pe sexe se folosește metoda proporției
populației masculine, respectiv feminine, în cadrul populației tota le :
p m = (M/P ) × 100 pf = (F /P ) × 100
unde pm, pf – proporția populației masculine, respectiv feminine în populația totală;
M, F – populația masculină, respectiv feminină; P – populația totală.
La naștere numărul nou -născuților de sex masculin e ste mai mare față de cel
feminin : se nasc aproximativ 105 – 106 băieți la 100 de fete, deci, față de total născuți vii,
ponderea sexului masculin fiind de 51%, comparativ cu 49% pentru sexul feminin.
Proporțiile pe sexe ale populației sunt determinate de supranatalitatea și supramortalitatea
masculină de -a lungul întregii vieți, de riscurile diferite de mortalitate pe sexe în cazul unor
evenimente sociale diferite : războaie, migrație, intensitatea fenomenului de industrializare.
Analiza corelată a struct urii populației pe sexe și vârste evidențiază faptul că
ponderea mai mare a populației de sex feminin nu este specifică tuturor grupelor de vârstă.
Pe perioada întregii vieți se înregistrează supramortalitate a populației masculine.
În municipiul Galați, ponderea populației masculine a variat de la 50,21% în anul
1992 (când populația masculină a înregistrat valori puțin mai mari comparativ cu populația
feminină), la 48,84% în 2002 și la 48,60% anul 2011. Pentru anii 2002 și 2011 se remarcă
o pondere a pop ulației masculine mai mică decât ponderea populației feminine (51,15% în
2002 și 51,40% în 2011), după cum reiese din interpretarea datelor din tabelul numărul 28.

Tabel nr. III. 12 : Populația stabilă la recensămintele din anii 1992, 2002 și 2011, pe sex e

LOC. 07 ianuarie 1992 18 martie 2002 20 octombrie 2011
Ambele
sexe
Masculin

Feminin Ambele
sexe
Masculin

Feminin Ambele
sexe
Masculin

Feminin
1 2 3 4 5 6 7 8 9
MUN.
GALAȚI
326141
163760
162381
298861
145968
152893
249432
120738
128694

50,21%
49,79%

48,84%
51,15%
48,60%
51,40%
Sursa: D.J.S. Galați

Pe grupe de vârstă, conform informaț iilor din tabelul nr. III.11 , structura pe sexe
evoluează sub această formă: până în jurul vârstei de 20 ani structura pe sexe este
favorabilă populației de sex masculin, pentru ca la vârste mijlocii (20 – 40 ani) ponderea
celor două sexe să se egalizeze, după care devine preponderentă populația de sex feminin.
După vârsta de 70 de ani raportul devine de 2/1 între efectivul populației fe minine și cel al

– 83 – populației masculine. Se remarcă faptul că o asemenea evoluție a structurii pe sexe, de -a
lungul vieții, este favorabilă procesului de reproducere a populației.
Diferențele pe grupe de vârstă se explică prin condițiile social -economice și nivelul
de viață și de ocupare a populației în activități diferite în ceea ce privește gradul de
solicitare.
Tabel nr. III. 13 : Populația stabilă pe sexe si stare civilă(2011)

LOC./
SEXE POPULA –
TIA
STABILA

TOTAL S T A R E A C I V I L A L E G A L A STAREA
CIVILA
DE FAPT
Persoane care
traiesc in uniune
consensuala
Necasatorit(a)
Casatorit(a)
Vaduv(a)
Divortat(a)
Informatie
nedisponibila
A 1 2 3 4 5 6 7

GALATI
Ambele
Sexe

249432

85642

130766

18946

14038

40

7030
Masculin 120738 47257 64994 3256 5202 29 3515
Feminin 128694 38385 65772 15690 8836 11 3515
Procentaj 34.33% 52,42% 7,59% 5,62% 0,01% 2,81%
Sursa: D.J.S. Galați

Pe perioada întregii vieți se înregistrează supramortalitate a populației masculine,
fapt dovedit și de ponderea mare a populației feminine văduve, conform tabelului de mai
sus.
6. Structura socio -economică
De modul în care o popul ație dată este structurată social și economic depind multe
dintre procesele dinamice sau structurale de ansambl u ale acesteia. Structura social –
economică a populației a fost dintotdeauna foarte complexă, corespunzător diviziunii
sociale a muncii și raportu rilor de putere.
Între structura socială și cea economică există multe întrepătrunderi dar nu există o
suprapunere completă. Ordinea socială este de multe ori stabilită prin tradiție (scrisă ori
perpetuată prin cutume) fiind ceva mai rigidă, pe când cea economică este mai mobilă. Pe
parcursul unei vieți individul poate să -și schimbe mult mai lesne poziția economică decât
pe cea socială.
Structura socială are un interes geografic deosebit în măsura în care conduce la
apariția unor clivaje sau diferențieri spațiale. Societatea cunoaște în ansamblu două forme
de structuri sociale: egalitare și inegalitare. În cazul orașului Galați, se evidențiază clar o
structura socială inegalitară. Societățile inegalitare sunt caracteristice comunităților
evoluate, cu o ec onomie complexă și cu o diviziune internă derivată din combinația

– 84 – aptitudinilor și performanțelor individuale sau de grup. În general se admite că diferențele
sociale sunt un rezultat al inegalității șanselor și că eliminarea acestora este posibilă doar
progresiv, mai întâi prin egalitatea juridică, apoi prin egalitatea politică și în cele din urmă
prin asigurarea unei egalități sociale, mai greu de definit și de obținut. Majoritatea
societăților moderne sunt profund inegalitare, cu toate progresele înregis trate de societatea
de consum de tip occidental.
În Galați, polarizarea societății este încă foarte puternică, dualismul rezultat în
absența dialogului dintre majoritatea constrânsă să accepte normele unei minorități de
factură oligarhică în cele mai multe cazuri, de obicei prin p ârghia corupției, fiind unul din
factorii care frânează progresul social. În urma trecerii la economia de piață, majoritatea
fondului locativ a trecut în proprietatea locatarilor (a devenit proprietate personală), iar
prin aceast a cererea, oferta, respectiv prețul locuințelor se reglează conform regulilor
pieței. S-au conturat astfel , cartiere locuite numai de populație cu venituri reduse precum
Micro 19 și Micro 40, în opoziție cu c artierele elitiste Mazepa I și I I, Brateș Lake,
Arcașilor, locuite exclusiv de populație cu venituri mari.
Structura economică a unei populații pleacă de la una din car acteristicile umane
esențiale –natura muncii prestate, necesitatea practicării unei activități conforme cu
aspirațiile personale, cu cre ativitatea de care dispune fiecare dar și în funcție de nevoile
sociale. Capacitatea de muncă a individului este strâns legată de structura pe grupe de
vârstă, în funcție de aceasta populația putând fi divizată în trei mari categorii :
– populația aflată înainte de vârsta de muncă : copiii și o parte dintre adolescenți;
– populația în vârstă de muncă, între 15 -65 de ani, ce constituie elementul activ al
societății, antrenat în activități productive sau de servicii;
– populația aflată dincolo de vârsta a ctivă, legiferată de la caz la caz între 57 și 65
de ani, diferențiat pe sexe, cuprinzând populația care a depășit vârsta legală de muncă.
Totuși nu toată populația capabilă de muncă este antrenată efectiv în activitate,
datorită condițiilor social -econom ice concrete, nivelului redus de pregătire, ci numai
populația activă . Restul formează populația întreținută sau inactivă.
Noțiunea de populație activă definește o categorie imprecis determinată, întrucât
poate cuprinde și șomerii și membrii familiei car e asigură un ajutor temporar în procesul
muncii. Fapt pentru care se folosește și noțiunea de populație ocupată , care cuprinde numai
acele persoane care lucrează efectiv și stabil.
Diferența dintre populația activă și cea capabilă de muncă este dată de f emeile
casnice, studenții, tinerii care efectuează serviciul militar etc.

– 85 – Populația activă este afectată tot mai mult de grava problemă a șomajului în
întregul municipiu , societatea contemporană nefiind capabilă să creeze un front de lucru
corespunzător p entru a absorbi întreaga populație activă. Mai mult, întreprinzătorii înșiși
sunt interesați în menținerea șomajului pentru a putea exercita presiuni asupra salariaților 1.

Evoluția numerică a salariaților municipiului Galați
020000400006000080000100000120000140000160000180000
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
2012
2013Numar de persoane
Salariați

Fig. nr. III. 12 : Evoluția numerică a salariaților municipiului Galați

Tendi nța din ultimii ani indică o oarecare scădere a numărului șomerilor însă o
mare parte a șomajului este încă mascată sub forma șomajului tehnic sa u a muncii la
negru2.
Explicațiile aduse acestui fenomen sunt diverse. Teoria liberală neoclasică pleacă
de la raportul dintre cerere și ofertă pe piața muncii. Paradigma centrală a acesteia este
echilibrul general dintre piața de consum și piața muncii a căror ajustare poate conduce la
utilizarea cvasicompletă a populației active. În acest cadru nu pot exista dec ât două forme
de șomaj : șomajul voluntar, datorat refuzului de a ocupa un loc de muncă; șomajul
tranzitoriu, corespunzător adaptării la oferta pieței de muncă.
Proporția șomajului este foarte diferențiată dacă ne raportăm la diversele categorii
de popul ație, în funcție de vârstă, sex, rasă, naționalitate, nivel de pregătire profesională
etc. Foarte afectate sunt grupele de vârstă tinere care se inserează mai greu pe o piață a
muncii deja saturată.

1Cele mai multe curente de gândire economică văd în șomaj un fenomen absolut normal, necesar pentru
constituirea unei rezerve de mână de lucru dar se acceptă că depășirea unor limite constituie un semnal al
unei crize social -economice profunde.
2 Se includ aici activitățile clandestine care scapă fiscalității : servicii de vecinătate, activități le disimulate ale
unor artizani, dubla activitate a multor angajați, atelierele clandestine. Nu trebuie confundată cu activitățile
temporare specifice turismului.

– 86 – Tabel nr. III. 14 : Populația ocupată pe sexe, grupe de ocupații și grupe de vârstă

LOCALITATE
POPULA –
ȚIA
STABILĂ
OCUPA –
TĂ

TOTAL
GRUPA DE VARST Ă
SEXE
GRUPE de OCUPAȚII
(Grupe majore de
ocupații)
15-19
Ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
Ani
35-39
ani
40-44
ani
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
Ani
70-74
Ani
75 ani
și peste
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
MUNICIPIUL GALAȚI
AMBELE SEXE 103512 219 5655 10999 15678 16352 20268 11579 12302 7644 1874 446 267 229
Membri ai corpului
legislativ,
ai executi vului,
înalți conducători ai
administrației publice,
conducători și
funcționari
superiori

3471 – 93 317 596 586 727 400 339 274 107 23 8 *
Specialiști în diverse
domenii de activitate 22996 – 720 3081 4320 4077 3972 2018 2131 1954 586 84 32 21
Tehnici eni și alți
specialiști
din domeniul tehnic 12658 24 721 1563 2050 1826 2025 1380 2043 809 190 14 8 5
Funcționari
administrativi 5657 9 392 760 779 816 1277 677 587 321 32 3 3 *
Lucrători în domeniul
serviciilor 21038 87 1632 2383 3379 3633 4183 2162 2239 1164 152 19 3 *
Lucrători calificați în
agricultură,
silvicultură și pescuit

1799 4 24 29 37 51 59 41 129 257 493 279 207 189
Muncitori calificați
și asimilați 18899 20 963 1384 2176 2644 4345 2855 2848 1511 138 9 3 3
Operatori la instalații
și
mașini; asamblori de
mașini
și echipamente 10415 12 501 883 1479 1782 2507 1370 1065 717 94 5 – –
Muncitori necalificați 6579 63 609 599 862 937 1173 676 921 637 82 10 3 7
MASCULIN 56148 146 3342 6020 8326 8371 10516 6172 6891 4470 1325 284 163 122
Membri ai corpului
legislativ,
ai executivului,
înalți conducători ai
administrației publice,
conducători și
funcționari
superiori
1986
–
40
151
335
310
411
225
210
186
95
14
8
*
Specialiști în diverse
domenii de activitate 9265 – 270 1272 1644 1540 1445 827 882 893 406 50 22 14
Tehnicieni și alți
specialiști
din domeniul tehnic 6841 19 348 750 1072 922 922 756 1475 413 148 9 5 *
Funcționari
administrativi 1865 3 125 250 289 278 435 190 164 103 21 3 3 *
Lucrători în
domeniul serviciilor 7077 45 757 1096 1213 1051 1179 562 614 457 88 12 * *

– 87 – Lucrători calificați
în agricultură,
silvicultură și pescuit 1075 4 14 17 20 25 34 21 78 173 290 180 118 101
Muncitori calificați
și asimilați 15726 20 876 1213 1858 2187 3522 2257 2280 1367 136 6 3 *
Opera tori la instalații
și mașini; asamblori
de mașini și
echipamente 9540 11 484 856 1421 1680 2188 1163 955 683 94 5 – –
Muncitori necalificați 2773 44 428 415 474 378 380 171 233 195 47 5 * *

LOCALITATE
POPULA –
ȚIA
STABILĂ
OCUPA –
TĂ

TOTAL
GRUPA de VÂRSTĂ
SEXE
GRUPE de OCUPAȚII
(Grupe majore de
ocupații)
15-19
Ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani
35-39
Ani
40-44
ani
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
Ani
65-
69
ani
70-74
Ani
75 ani
și peste
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1
2 13 14
MUNICIPIUL GALAȚI
FEMININ 47364 73 2313 4979 7352 7981 9752 5407 5411 3174 549 162 104 107
Membri ai corpului
legislativ,
ai executivului,
înalți conducători ai
administrației publice,
conducători și
funcționari
superiori

1485
–
53
166
261
276
316
175
129
88
12
9
–
–
Specialiști în diverse
domenii de activitate 13731 – 450 1809 2676 2537 2527 1191 1249 1061 180 34 10 7
Tehnicieni și alți
specialiști
din domeniul tehnic 5817 5 373 813 978 904 1103 624 568 396 42 5 3 3
Funcționari
administrativi 3792 6 267 510 490 538 842 487 423 218 11 – – –
Lucrători în domeniul
serviciilor 13961 42 875 1287 2166 2582 3004 1600 1625 707 64 7 * *
Lucrători calificați în
agricultură,
silvicultură și pescuit

724 – 10 12 17 26 25 20 51 84 203 99 89 88
Muncitori calificați
și asimilați 3173 – 87 171 318 457 823 598 568 144 * 3 – *
Operatori la instalații
și
mașini; asamblori de
mașini
și echipamente 875 * 17 27 58 102 319 207 110 34 – – – –
Muncitori necalificați 3806 19 181 184 388 559 793 505 688 442 35 5 * 6
Notă:
* – Informație nedisponibilă pentru valori mai mici de trei
Sursa: D.J.S. Galați

Structura profesională a populației active reprezintă unul dintre cei mai importanți
indicatori ai structurii și nivelului de dezvoltare a economiei.

– 88 – În anii 1967 -1970, populația activă de origine rurală din județul Galați a fost masiv
absorbită de industrie, ale cărei ramuri s -au diversificat la maximum, paralel cu difuzia în
spațiu, în noua aglomerație urban -industrială. În anii 1990, pe fondul reducerii necesarului
de forță de muncă, urmare a modernizării procesului de producție, are loc o reconversie a
activităților economice, în favoarea serviciilor (mai ales în cele dinamice precum turismul
și telecomunicațiile). Acest ea cunosc și ele o diversificare extremă, ocupând o pondere tot
mai mare din totalul populației active.
Un alt criteriu socio -economic de clasificare a populației este și cel care derivă din
calitatea resurselor umane, a modului în care este gestionat „ca pitalul uman”. Nivelul de
trai și nivelul de instrucție exprimă sintetic diferențele dintre oameni. Pentru analiza
nivelului de trai cel mai frecvent indicator utilizat este venitul. Pentru evaluarea acestuia
există mai multe variante care raportează la nu mărul de locuitori fie produsul național brut
(PNB), fie produsul intern brut (P.I.B.), exprimate sau nu prin puterea de cumpărare.
Nivelul de instrucție constituie un criteriu care dă măsură calității resurselor umane
viitoare, investițiile în acest domen iu fiind pe termen lung. Pentru evaluarea acestuia se
folosesc indicatori precum : gradul de școlarizare a copiilor între 6 -15 ani, proporția
titularilor de diplome universitare, numărul de studenți, proporția populației care știe să
citească, să scrie și să socotească ( Anexa 4). Rata analfabetismului are o pondere relativ
mică în populația orașului Galați.
Declinul activităților economice în municipiul Galați s -a manifestat începând cu
trimestrul IV al anului 2008 și s -a amplificat pe tot parcursul anului 2009, urmând să se
mențină și să se accentueze în anul 2010. Acest declin s -a manifestat prin închiderea sau
reducerea activității a numeroase firme, în special în domeniul construcțiilor, această
ducând nemijlocit la creșterea numărului de șomeri indemni zați și neindemnizați. Sectorul
naval, lider al dezvoltării economice pînă în anul 2008, reprezentat de numeroase firme ce
au sediul în municipiul Galați (DMT Design Galați, ICEPRONAV Galați, ICEPRONAV
Engineering Galați, Libmar Consulting Galați, P.A. Lib ra Galați, Retec Galați) și -a redus
considerabil activitatea în ultimii ani, generând un număr însemnat de șomeri. Principalele
reduceri de personal începând cu 2001 au avut ca sursă Combinatul Siderurgic – actualul
SC ArcelorMittal Galați SA (cca. 13.000 p ersoane disponibilizate) și în 2009 (2.600 cereri
de disponibilizare). În anul 2012 unitatea a ajuns la cca. 10.000 angajați. O altă unitate
generatoare de persoane disponibilizate este Întreprinderea de Construcții și Reparații
Siderurgice (cca. 5000 pers oane disponibilizate).

– 89 – Pentru perioada 2008 – 2011 la nivelul municipiului Galați s -a înregistrat o dinamică
pozitivă a numărului de salariați în domeniile: industrie, construcții, comerț, financiar și
asigurări, administrație publică, învățământ și sănăta te. La celelalte domenii s -a constatat o
diminuare a numărului de salariați, dar în ansamblu dinamică era pozi tivă (+5,4 %). Față
de anul 2008 , în anul 2011 apar domenii noi de activitate care au atras un număr
semnificativ de salariați. Apariția subdomeni ilor precum distribuție apă, salubritate,
gestiune deșeuri și activități de decontaminare, tranzacții imobiliare, activități profesionale,
științifice și tehnice, activități de spectacole, culturale și recreative au atras un număr
semnificativ de salariați (cca 6477 persoane) .
În orașul Galați, principalele obiective economice care absorb forță de muncă sunt
în continuare întreprinderile situate pe platforma siderurgică Galați și șantierul naval.
Fluxurile de navetiști între municipiu și localitățile limit rofe s -au diminuat considerabil
după 1990 datorită în parte restructurării sectorului industrial care a generat disponibilizări
masive, continuate și după anul 2000, migrației externe care a fost accentuată în această
parte a țării. Una dintre consecințele restructurării industriei a fost migrația inversă, urban –
rural, înregistrată pentru prima dată în România începând cu anul 1997.
Proiectele de relansare economică a zonei Galați -Brăila printre care proiectul
podului peste Dunăre, aeroportul din zona Vă deni și cele două cartiere rezindențiale la
Galați și Brăila vor duce la dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă în
teritoriul adiacent municipiului Galați, dar și în municipiu.
Pentru perioada 2002 -2007 cea mai mare pondere a populației m unicipiului Galați
era ocupată în sectorul terțiar, urmat de industria prelucrătoare și construcții.
Numărul șomerilor în municipiul Galați a avut un trend descrescător în perioada
2005 -2007, situație care s -a modificat dramatic în anul 2009, creștere dat orată conjuncturii
economice defavorabile care a afectat majoritatea zonelor urbane din România. În perioada
2005 – 2009 au fost organizate annual cursuri de formare profesională care au fost
frecventate de un număr important de șomeri. Evoluția numărului de cursanți șomeri la
aceste cursuri arată o creștere a numărului acestora în 2009 față de 2008, proporțional cu
creșterea numărului de șomeri. Se constată o creștere accentuată a șomajului în anul 2009,
iar în 2010, până în prezent, această tendință s -a menținut la 10% , prognozele fiind de
creștere în continuare.

– 90 –

Fig. nr. III. 13 – Evoluția numerică a șomerilor municipiului Galați

Cele mai multe cursuri organizate de către AJOFM în ultimii ani au pregătit
șomerii în următoarele meserii: lucrător în cul tura plantelor, operator introducere, validare
și prelucrare date, bucătar, lucrător în creșterea animalelor, lucrător comercial. În total,
6864 de șomeri au beneficiat de cursuri de reconversie în perioada 2005 -2009. Cererea
pentru aceste cursuri arată in teresul în creștere pentru domeniul informaticii și activități
comerciale.
Programele de reconversie profesională au contribuit la reducerea ratei șomajului în
municipiul Galați. Dacă în 2005, ponderea șomerilor care apelau la cursuri de reconversie
era d e 32%, în anul 2011 ponderea acestora era de aproape 55% din total șomeri
înregistrați.
Tendințele populației municipiului Galați
Populația municipiului Galați va fi afectată în viitor de următoarele fenomene
demografice cu efecte asupra situației econo mico -sociale:
– scăderea lentă a populației, trend care se menține la nivel național.
– scăderea ratei natalității.
– dezechilibre demografice pe sexe la populația cu vârsta cuprinsă între 25 -49 ani și peste
55 ani (excedent feminin).
– reducerea populație i tinere (0 -14 ani) la aproape jumătate din efectivul înregistrat în
1992, ceea ce pune pe termen lung problema înlocuirii generațiilor și ridică problema
concentrării resurselor educaționale, restrângerea activității unor școli, grădinițe, reducerea
neces arului de cadre didactice.
– scăderea ponderii populației tinere cu vârsta între 0 -14 ani în totalul populației.
– dublarea numărului populației cu vârsta peste 65 ani și creșterea problemelor sociale și
economice legate de aceasta.

– 91 – – presiune asupra piețe i locale a forței de muncă prin intrarea pe piață a generațiilor născute
înainte de 1990.
– scăderea efectivelor de populație tânără care reprezintă un potențial pentru dezvoltarea
localității va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de muncă.
– probleme sociale legate de asigurarea cu locuințe, crearea de locuri de muncă, școlarizare,
programe educaționale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a căror efectiv are tendința de
creștere, reprezentând o importantă minoritate.
– sporul natur al negativ va afecta înlocuirea simplă a generațiilor.
– creșterea numărului de plecări ale persoanelor cu competențe profesionale, mai ales a
tinerilor, spre orașe mai mari sau în exterior.

III.6 – Diferențieri teritoriale intraurbane

Municipiul Galaț i are o suprafață de 24.363,37ha, din care teritoriul intravilan
existent este de 5.856,43ha și propus 6716,59ha. Se urmărește extinderea intravilanului cu
860,16ha.
Zonarea funcțională
Zone de locuit și funcțiuni complementare
Starea locuințelor este bu nă comparativ cu alte orașe din țară, atât în ceea ce
privește starea locuințelor și echiparea lor, cât și în ceea ce privește indicii de ocupare și
diversitatea formelor de locuire. Ar fi necesară reabilitarea fondului construit în zonele cu
locuințe mici , periferice centrului vechi și în centrul vechi. Un număr însemnat de locuințe
individuale din zone periferice precum cele din Bariera Traian nu sunt racordate la rețelele
edilit are. Anumite blocuri de locuințe precum "G" din Micro 19 sunt de asemenea în stare
nesatisfăcătoare. Un dezavantaj este și apropierea de calea ferată a locuințelor colective în
zona de vest a municipiului. Este imperios necesar oprirea construcției de locuințe în
zonele de risc – cu teren instabil, ca de exemplu blocurile de locuin țe din cartierul Francezi.
Zonele de locuințe colective
Majoritatea locuințelor colective au un regim de înălțime mediu (P+3 -4 niveluri),
iar cele înalte nu depășesc P+11 niveluri. Locuințele colective sunt grupate în cartierele:
Aviației, Vlaicu, Țiglin a1-4, Mazepa, Micro 17, Dunărea, Micro 18 -21. În spațiul dintre
aceste clădiri s -au amenajat garaje, micșorându -se spațiul verde aferent zonei de locuire.
Zonele de locuințe individuale

– 92 – Din analiza bilanțului territorial existent se pot delimita locuințe le individuale de
tip urban. În zona istorică a centrului vechi clădirile se înscriu în tipologia orașului
medieval. Locuințele individuale cu caracter urban sunt grupate în general în Zona
Arcașilor, Tra ian, Traian Nord, Rizer, Bariera Traian.
În zona ce ntrală sunt concentrate funcțiunile de instituții și echipamente. În fiecare
cartier se regăsesc echipamente specifice centrelor de cartier, dar situația unora dintre
acestea este nesatisfăcătoare, fiind insuficient echipate. Zona comercială și cultural –
administrativă individualizată în partea centrală, precum și la periferie. Aceste din urmă
spații constituie implantări recente de comerț cu rază mare de servire.
Zone de activități industriale, de depozitare și agrozootehnice
Cele trei zone industriale de nord, est și vest aflate în interiorul municipiului
cuprind societăți comerciale importante pentru economia locală cu profile economice
variate.
Zona căilor de comunicație și de transport
Zona căilor de comunicație și transport în cadrul intravilanului se întrepătrunde cu
celelalte zone funcționale, fiind de fapt factorul de legatură între ele. Zona căilor de
comunicație la nivelul orașului cuprinde următoarele tipuri: căi rutiere și spații aferente; căi
ferate și spații aferente.
Zona spațiilor verzi, sport, agrement și protecție
În ceea ce privește spațiile verzi și parcuri publice se menționează:
– suprafața intravilanului existent este de 5.856,43ha, din care suprafața totală a spațiilor
verzi din municipiul Galați este de aproximativ 159,38ha, dintr e care următoarele zone
(faleză, parcuri, grădini, zone verzi amenajate aferente funcțiunilor administrative, de
învățământ și sănătate) sunt domeniu public întreținute de Consiliul Local – Serviciul
Ambient Urban.
– suprafața medie totală pentru un locuit or este de aproximativ 6,893m². Valoarea medie
obținută este mică comparativ cu valoarea medie urbană la nivel național (7,5 m²) și mult
sub normă europeană care prevede o suprafață echivalentă de 30 -40 m²/loc., fapt datorat în
special potențialului extrav ilan natural de agrement și turism ridicat al zonei Galați.
– suprafețele cele mai întinse de zonă verde le reprezintă: Grădina Publică – 66.138,0m²;
Parcul Eminescu – 2.800 m²; Parcul Libertății – 8.935 m²; Parcul CFR – 17.000 m²; Parcul
13 Iunie – 3.800m ²; Parcul Cloșca – 16.200 m²; Parcul Turn – 17.215m²; Faleza Dunării
inferioare –75.638 m²; Faleza Dunării superioare – 15.800 m²; Faleza inferioară taluz –
112.140m²; Scuar aferent Casei de Cultură – 3.485 m²; Zona verde aferentă Orășelului

– 93 – Copiilor – 7.100 m²; Zona Rizer – 26.410 m²; Zona Gheorghe Asachi – 1.800 m²; Zona
Spicu – 3.500 m²; Parc Selgros: 45.500m².
– zonele verzi cu suprafețe mai mici sunt situate în scuaruri și piețe.
Dacă se adaugă la suprafața de 159,38m², suprafața de 32,85ha (aferentă
cimitirelor) și 95,68ha (aferentă pădurilor și terenurilor forestiere) din intravilan se obține o
suprafață de 287,91ha. Raportȃnd această suprafață la numărul de locuitori, rezultă
12,45m² spațiu verde/locuitor. Conform datelor furnizate de Primărie, spați ul verde este de
14,28 m²/locuitor.
– zona de păduri . Teritoriul Municipiului Galați este ocupat ȋn proportie de 3,53% cu
păduri. Din totalul suprafetei administrative, pădurile ocupă ȋn intravilan o suprafață de
95,68ha (1,63% din suprafața municipiului).
În prezent, conform Planului Integrat de Dezvoltare, Galațiul este împărțit în circa
28 de cartiere importante, dintre care Micro 18 (6202,2 locuitori/km²), Micro 38 (4441,8
locuitori/km²), Micro 39C (3958,3 locuitori/km²) și Micro 39A (3633,9 locuitori/ km²)
prezintă cele mai mari densități de populație.
Din punct de vedere al dezvoltării urb ane, datorită situării geografice între Siret,
Prut și Dun ăre, orașul are tendința de extindere a zonelor rezidențiale și comerciale în
zona de nord. E xistă, de asemenea, o oportunit ate de dezvoltare a orașului în zona de
est, prin reconfigurarea traseului șoselei de centură, astfel încât aceasta să ocolească zona
industri ală.
Cartierele din estul și sudul muni cipiului sunt cartiere rezidențiale, cu locuințe
colective înalte (m ai mari de P+3), zona cu densitatea cea mai ridicată fiind în sud-estul
orașului. Partea vestică, zona veche și centrală, sunt areale rezidențiale cu locuințe
individu ale (P-P+2), cu o densitate ridi cată de teatre, muzee, monum ente,
cinematografe, case de cultură, bibliot eci și import ante zone comerciale, în special
Mazepa I și II. Zonele rezidențiale de est și vest ale Galațiului sunt m ărginite de zone cu
activitate industri ală, în partea de est fiind situat Combin atul siderurgic.

– 94 –

Foto nr. II I. 14 – S.C. ArcelorMittal Galați SA (AMG)
Sursa: http://www.ecologic.rec.ro/blog/wp –
content/uploads/2013/11/combinatul_siderurgic_arcelor_mittal_galati_rr.jpg

Siturile de tip brownfield și zonele degradate din zona municipiului Galați sunt
reprezentate de terenuri deteriorate, rezultate în urma închiderii anumitor activități
industriale. Urmează ca S.C. ArcelorMittal Galați SA (AMG) să își înșușească obligațiile
de mediu pentru încetarea activității și ecologizarea amplasamentului din Uzinele
Cocsochimic e (UCC1 și UCC2).

Fig. nr. III. 15 – Schema de reprezentare a declinului zonelor industriale și de restructurare urbană
brownfield
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Brownfield_land

Zonele comerciale sunt amplasate preponderent în Micro 18, 19, 20, 21 , micro 13B,
micro 38, Mazepa I și II, Țiglina I și II, Centru. Între zonele reziden țiale și cele industriale
există perdele de protec ție verde. Zonele industriale aflate în interiorul zonelor reziden țiale
sunt total sau par țial dezafectate ( Anexa 7 ). În p artea de nord a orașului se află Cartierul
Traian, cartier de dezvoltare, cu locuin țe individuale și zone comerciale.

– 95 – Pentru a fi evidențiate unele diferențiere intraurbane, a fost aplicat un chestionar la
nivelul unui eșantion din populația municipiului Galați. Eșantionul a fost constituit din 805
persoane, cu caracteristici diferite de vârstă, sex, structură socio -profesională etc.
Structura respondenților la acest chestionar se prezintă astfel:
– din totalul celo r ce au raspuns la întrebările chestion arului 43% sunt barbați iar 57% sunt
femei.

Fig. nr. III. 16 – Structura pe sexe a eșantionului

– Repartizarea respondenților pe categorii de vârstă arată o preponderență a populației de
vârstă medie, care reprezintă mai mult de jumătate din totalul r espondenților (procente):

Fig. nr. III. 17 – Structura pe v ârste a eșantionului

– Sub aspectul instruirii, structura respondenților este bine reprezentată în sensul că, așa
cum se poate observa și din graficul de mai jos, cele trei categorii de studii l uate în
considerare sunt reprezentate în proporții echilibrate (procente):

– 96 –

Fig. nr. III. 18 – Structura eșantionului în funcție de studii

– Din punct de vedere al statutului ocupațional, cei mai bine reprezentați sunt angajații și
elevii/studenții (procente):

Fig. nr. III. 19 – Structura eșantionului în funcție de ocupa ție

– Sub aspectul zonelor de locuire ale respondenților , cartierele au fost grupate în cinci mari
categorii, cu caracteristici comune ale țesutului urban și pentru care cercetare a oferă un
plus de relevanță. Cele cinci zone au fost alcătuite astfel după inventarierea datelor
referitoare la locuire completate de respondenți (a dresa -strada, cartier) și după consultarea
cu specialiștii din Primăria Galați asupra aspectelor de zonif icare urbană și asupra
elementelor specifice care pot justifica gruparea mai multor cartiere într -o zonă, așa cum a
fost cazul zonelor Mazepa I, Mazepa II, Țiglina I, Țiglina II și Țiglina III, care au fost
grupate într -o singură zonă de referință, numită în studiul nostru MAZEPA și TIGLINA,
tocmai datorită elementelor de locuire comune acestor zone. La fel s -a procedat și în cazul
cartierelor Micro 13, Micro 14, Micro 17, Micro 18, Micro 19, Micro 20, Micro 21, Micro
38, Micro 39 și Micro 40, care au fost grupate într -o singură unitate, generic numită Zona
MICRO. Din punct de vedere al numărului respondenților, aceste zone constituie un

– 97 – argument puternic privind reprezentativitatea cercetării, având în vedere aria de răspândire
în oraș a subiecților chestio nați (procente):

Fig. nr. III. 20 – Structura eșantionului în funcție de zona de locuire

Zonele supuse analizei noastre pot fi comparate între ele după parametrii socio –
demografici ai populației rezidente și după particularitățile de răspuns la întreb ările
chestionarului.

Fig. nr. III. 21 : Împărțirea teritoriului municipiului pe cartiere și zone
Sursa : https://stefanbadita.files.wordpress.com/2013/07/galati -copy.jpg

Deși la prim a vedere eșantionul apare în unele părți dezechilibrat, el s-a consti tuit
aleatoriu și nu s -a intervenit în nici un fel în aleg erea subiecților, aceștia având totală
libertate de decizie privind completarea chestionarului și, mai ales, returnarea acestuia.
Chestionarul a fost structurat pe trei mari categorii de probleme:
I. Aprecierea locuin ței
II. Aprecierea cartierelor
III. Aprecierea orașului în ansamblu

– 98 – Chestionarul distribuit este prezentat în Anexa 5 a lucrării.

Compararea zonelor de locuit după vechimea locuirii și nivel de pregătire a populației
In privința vechimii de locuire, observăm că Zona CENTRALĂ se detașează net de
celelalte zone în sensul că populația din aceasta zonă se caracterizează printr -o mare
stabilitate:
– 36,8% dintre cei chestionați care locuiesc în această zonă au o vechime de locuire
între 10 -20 de ani;
– 14% au o vechime de locuire în zona între 20 -30 de ani;
– 20% au o vechime de locuire în zona de peste 30 de ani.

Fig. nr. III. 22 : Vechimea locuirii în zona centrală

Tot în Zona CENTRALĂ este și cel mai ridicat procent de proaspă t rezidenți (sub 1
an vechime de locuire). În timp ce în Zona CENTRALĂ sunt peste 10% persoane cu o
vechime de locuire de sub 1 an, în celelalte zone, procentajul celor de curând instalați în
zonă este mult mai mic, și anume: 1,4% în Zona MAZEPA -TlGLINA, 6 ,3% în Zona
PORT, 1,6% în Zona AUREL VLAICU și 3% în Zona MICRO.
Sub aspectul vechimii de locuire, atrage atenția Zona AUREL VLAICU cu un
procent de peste 50% de respondenți ce locuiesc în această zonă și au o vechime de locuire
între 10 -20 de ani.
Este interesantă compararea datelor referitoare la studii analizate în corelație cu
repartiția pe cartiere a respondenților. Astfel, Zona CENTRALĂ se detașează net de
celelalte cartiere, cu un procent de 45% de persoane ce locuiesc în această zonă și au stud ii
universitare.

– 99 –

Fig. nr. III. 23 : Nivelul de studii al locuitorilor zonei centrale

Celelalte trei cartiere, care prezintă o ierarhie asemănătoare din punctul de vedere
al studiilor persoanelor ce le locuiesc, sunt cartierele MAZEPA -ȚIGLINA, PORT și
AUREL VLAICU, dar cu procente mai scăzute la categoriile studii liceale, respectiv
universitare.

Fig. nr. III. 24 : Nivelul de studii al locuitorilor cartierelor Mazepa -Țiglina

Fig. nr. III. 25 : Nivelul de studii al locuitorilor cart ierului Aurel Vlaicu

– 100 – Cartierul MICRO se remarcă prin cele mai mari procente ale populației cu studii
medii și liceale, dar cu cele mai scăzute procente de populație cu studii universitare.

Fig. nr. III. 26 : Nivelul de studii al locuitorilor cartierului Micro

În aceasta zonă, se schimbă și profilul ierarhiei populației în funcție de studii, astfel
că, spre deosebire de celelalte zone considerate în cercetare, care prezintă o ierarhie a
populației în funcție de studii pornind de la cel mai scăzut procen t pentru școala generală
până la cel mai crescut procent al celor cu studii universitatre, în Zona MICRO există o
ierarhie modificată, în sensul că cel mai ridicat procent este al celor cu studii liceale (43%),
urmat de cei cu studii gimnaziale (32%), cel mai scăzut procent fiind al celor cu studii
universitare (24,6%).
Aprecierea locuinței, a cartierului, a orașului
Cel mai mult se diferențiază cartierele între ele după felul în care cei chestionați au
răspuns la întrebările referitoare la aprecierea loc uinței, a cartierului și a orașului.
Cartierele CENTRAL, MAZEPA -ȚIGLINA și AUREL VLAICU se disting prin
faptul că nemulțumirea față de calitatea locuinței este mică, dar crește progresiv în legătură
cu cartierul, ajungând să fie mult mai mare în legătură cu orașul. Cel mai mare grad de
nemulțumire se înregistrează din partea rezidenților din Zona CENTRALĂ care, în
proporție de 45%, își declară nemulțumirea față de oraș.

– 101 –

Fig. nr. III. 27 : Aprecierea locuinței, cartierului și orașului

Chiar dacă procentul celor care se declară nemulțumiți față de locuință poate fi
considerat în general mic (între 10 % în zona Aurel Vlaicu și 15% în zona Centrală),
apreciem că în această evaluare (nefiind precizat ce anume ar conferi calitate unei locuințe)
respondenții au considerat confortul apartamentelor luând în considerare elemente
subiective legate de amenajările interioare personale și siguranța vieții de familie. Foarte
important este însă modul în care respondenții apreciază cartierul, această apreci ere
incluzând elemente de conviețuire în comunitate, relaționare cu spațiul urban din jurul
locuinței, dotările adiacente locuirii, etc. Putem, astfel, considera că modul în care este
apreciat cartierul constituie, de fapt, modul în care este apreciată loc uirea urbană, iar în
această privință procentul celor nemulțumiți este mai mare (între 18% în zona Mazepa –
Țiglina și 33% în zona Centrală).
Un comportament aparte îl au cei ce locuiesc in Zona PORT, care par mai degrabă
nemultumiți de cartier (37,9%) și mai puțin nemultumiți de locuință sau de oraș (procent
de nemulțumire 21,9%).

– 102 –

Fig. nr. III. 2 8 : Aprecierea locuinței, cartierului și orașului a locuitorilor din zona Port
Și la nivelul Zonei MICRO avem de -a face cu o situație specială, în sensul c ă
procentul celor nemultumiți de cartier și de oraș este la fel de mare, deci nu apar diferențe
semnificative între felul în care este apreciat cartierul și felul în care este apreciat orașul.

Fig. nr. III. 2 9 : Aprecierea locuinței, cartierului și orașului a locuitorilor din zona Micro

– 103 – Aspecte pozitive și negative în cartiere
Cei chestionați au menționat următoarele aspecte pozitive și negative ale cartierului
în care locuiesc. Acestea sunt prezentate mai jos, de data această pentru fiecare cartier în
parte :

ȚIGLINA I

Aspe cte pozitive Aspecte negative
Mai multă verdeață față de celelalte
cartiere
Facilități
Piața bine aprovizionat ă
Multe parcuri în aprop iere, inclusiv
Grădina botanică
Vad comercial foarte bun
Parcul “Cloșca”
Priveliștea Dunăr ii
Faleza Dunării
Blocuri neracordate la gaze
Lipsă parcări
Mulți câini vagab onzi, umblă în haite, insecuritatea
străzii din cauza lor, mai ales dupa lăsarea
întuner icului
Aglomerație mare de mașini, trafic intens și poluare
fonic ă accentuat ă
Lipsa curățeniei în spațiile publi ce
Tasarea terenu lui
În perioada sărbătoril or de orice fel, trotuarele sunt
invadate de chioșcuri – multă mizerie în jurul lor
Fațade le blocurilor de pe strada Brăilei au fost
mascate de n umeroase baruri și cafenele
Construcțiile noi de pe faleză
Multe găuri /gropi în asfalt
Serv. ECOSAL de proastă calitate
Lipsa constru cțiilor noi
Blocurile din zonă sunt vechi și, din cauza tasării
terenu lui, nu există posibilitatea asigurării în caz
de cutremur
Șantiere neterminate

ȚIGLINA II
Aspe cte pozitive Aspecte negative
Zonă dezvoltată comercial
Acce sibilitate bună, mai ales către
centru
Oameni liniștiți, majorita te pensionari
Blocuri de 4 si 8 etaje
Proximitatea de IPJ Gala ți
Institu ții renumite de inv ățământ :
"Colegiul Costache Negri"
Prezen ța unui supermarket "Penny"
Străzi cu aliniam ente frumoase de
copaci
Lipsă locuri parcare
Trafic intens de mașini – poluare fonic ă de la
mașini
Lipsă locuri de joacă
Amplasare abuzivă a garajelor
Gunoa ie multe între blocuri
Lipsa parcurilor
Insuficiente spații verzi
Fațade urâte ale cl ădirilor
Alei dintre blocuri neasfaltate
Populație imb ătrânită
Tasarea terenu lui "Complex Francezi"

– 104 – ȚIGL INA III
Aspecte pozitive Aspecte negative
Cartier aerisit
Spații verzi între blocu ri
Biserica Sf. Vasile
Facilități
Infracționali tate scăzută
Iluminatul public
Oame ni liniștiți, cu pondere mare a
pensionarilor
Curățenia
Liniștea Trotuare/străzi neasfaltate, desfund ate
Panouri /afișe elector ale
Tran sport în comun insuficient
Prea mulți câini comunitari
Lipsă parcă ri
Insufic iente locuri de joacă
Lipsa patrulelor poliției comun itare seara și
noaptea
Multe garaje construite pe spații verzi
Insufic iente pubele pentru gunoi
Rețele vechi, se sparg mereu străzile și trotuar ele
Garaj ele din spatele blocurilor sunt folosite ca
magazii, ateliere mest eșugărești
Multe tarabe amplasate pe trotuare
Multe spații verzi dintre blocuri ocupate de garaje
și chioșcuri
Cartierul s-a urâțit : în zona Com plexului
“Siretul”, multe chioșcuri hidoase au ocupat
terenur ile și spații le verzi de altădată.
 Poluare de la combinat

AUREL VLAICU
Aspe cte pozitive Aspecte negative
Populatie numeroas ă
Zona verde
Cartier nou, mulți tineri
Iluminatul străzilor
Com plex come rcial
Acce sibilitate la arterele principale
din oraș
Zonă cu mare vad comercial Lipsă locuri joacă
Mulți câini vagab onzi
Trotuare înguste
Calitatea străzilor secundare
Lipsă parcări
Lipsă monumente
Se modernize ază strada Basarabi ei și e multă
mizerie
Lipsa copacilor plantați
Scanda lurile rromi lor, mai ales noapt ea
Găști de cartier foarte active
Lipsa parcurilor de distracții
Lipsa dotărilor sporti ve

– 105 – PORT
Aspe cte pozitive Aspecte negative
Alei cu tei
Zonele verzi
Fântânile arteziene
Iluminatul stradal
Dună rea
Faleza
Clădirea Palatului de Navigație
Parcul de Soft Fațade le urâte ale blocurilor P1-P12
Mulți câini/pisici
Mizer ia dintre blocuri
Lipsa iluminatului public în anum ite zone
În spate le blocurilor R3 și A1 se află o clădire
demolată (fosta tipografie), care de 5 ani este un
morman de moloz și depozit de gunoaie
Se dărâmă clădiri și sunt lăsate așa
Lucrări pe multe străzi, care nu se mai termină –
bălți și noroaie când plouă
Lipsa de implicare a edililor pentru reabilitarea și
modernizar ea zonei
Lipsa unei piețe
Organi zarea de concursuri între motociclete
noaptea

MAZ EPA I
Aspecte pozitive Aspecte negative
Oame nii civilizați din cartier
Acce sibilitate bună
Faleza
Liniștea
Biserica Sf.Spiridon
Iluminatul public
Verdeața
Siguranța Aspectul urât al blocurilor, vopsite în toate culorile
Alei și trotuare degradate
Lipsă locuri de joacă
Mulți oameni fără adăpo st
Mulți câini
Parcări le impr ovizate au ocupat locurile de joacă
și spațiile verzi
Insufic iente pubele pentru materi ale reciclabile

MAZ EPA II
Aspe cte pozitive Aspecte negative
Faleza
Cartier rezidențial cu vile și
mulți copaci
Liniște
Acce sibilitate
Apropierea de Centrul istoric și
Centrul civic
Curățenia străzilor principale Lipsa parcărilor amenajate
Străzi înguste
Multe mașini parcate pe trotu are
Mize ria străzilor secundare
Insuficiente puncte colectare gunoi menajer pe
categorii
Străzi veșnic în reparaț ii
Blocuri vopsite în toate culori le
Spații verzi ocupate de unii cetățeni ce și-au făcut
grădini de zarzavat
Murdăria de la câinii particularilor

– 106 – ZONA CENTRALĂ, ÎN GENERAL
Aspecte pozitive Aspecte negative
Multe locuri agrement
Acce sibilitate
Iluminatul public
Hala modernă de legume -fructe din
Piața centrală
Dotă rile culturale
Arhit ectura vilelor
Parcuri suficiente
Catedrala Lipsă locuri de joacă
Cazinouri și baruri non-stop la parterul
blocurilor
Aglomeraț ia
Lipsa spațiilor verzi, a copacilor
Mulți rromi (zona Poșta Veche)
Mulți câini vagabonzi
Multe clădiri vechi în ruină, nedemolate
Parcul de la Albatros plin de buruien i, plantarea
de arbori
Trafic auto intens
Lipsă parcări, spații verzi ocupate de mași ni

STR. DOMNEASCĂ
Aspecte pozitive Aspecte negative
Grădina publică
Parcul Eminescu
Fântânile arteziene
Teii și castanii Mulți rromi, multe scanda luri
Lipsa parcă rilor
Mulți câini vagabonzi
Iluminatul public nu funcționează mereu
Case vechi de patrimoniu în ruină
Curse mașini și motocic lete noaptea
Club ul Planet – foarte zgomotos, zi și noapte
Hotel ul Galați extins abuziv pe spațiul public și pe
trotuare
Se taie pomii bătrâni și cu probleme dar nu se
Înloc uiesc

STR. TRA IAN
Aspecte pozitive Aspecte negative
Acces la diver se dotări Zgomot, poluare de la blocuri le care se
construiesc dupa ce au fost lăsate mult timp în
paragină
Mulți câini vagabonz i, mulți rromi
Numeroase lucrări pe stradă, care nu se mai
termină
Mulți oameni ai străzii care se adăpostesc în
scările blo curilor
Lipsa spați ilor verzi
Multe gunoaie
Aglomeraț ia

– 107 – Priorități pentru locuitorii cartierelor municipiului
Cei care au răspuns la întrebările chestionarului au fost rugați să numească trei
lucrări prioritare de îmbunătățire a zonei în care locuiesc. Fiecare respondent a făcut trei
alegeri dintr -o lista de 8 variante de răspuns, aceste alegeri fiind însumate p entru fiecare
variantă de răspuns. Astfel s -au obținut scoruri ale p riorităților pentru fiecare zon ă în
parte. Exemplu următor caracterizează Zona Centrală :

Fig. nr. III. 30 – Prioritățile locuitorilor zonei centrale

În primele cinci locuri din ierarhi a priorităților se plasează aceleași variable, cu
mici modificări de poziționare ierarhică de la un cartier la altul. Indiferent de această
poziționare diferită, problemele semnalate de locuitorii tuturor celor cinci zone cuprinse în
cercetare sunt asemăn ătoare și cea mai arzătoare dintre toate pare a fi aceea a spațiilor
verzi , urmată invariabil pe locul 2 sau 3 de cea a parcărilor .

Zona CENTRALĂ Zona MAZEPA -ȚIGLINA Zona PORT
– spații verzi – spații verzi – spații verzi
– spații publice – parcări – spații publice și locuri de joacă
– parcări – spații publice – parcări
– locuri de joacă – locuri de joacă – reabilitare termică
– reabilitare termică – reabilitare termică

Zona AUREL VLAICU Zona MICRO
– spații verzi – spații verzi
– spații publice – spații publice
– parcări – parcări
– locuri de joacă – locuri de joacă
– reabilitare termică – reabilitare termică

– 108 – Concluzii cartiere
Pe baza datelor extrase din chestionar, se conturează o radiografie a fiecărei zone în
parte, obț inându -se următorul tablou:
Zona CENTRALĂ:
– Vechime de locuire mare și foarte mare – 36,8% (10 -20 ani), 13,9% (20 -30ani) și 20%
(peste 30 de ani).
– Predomină populația de vârstă medie – 52,8% populație cu vârsta cuprinsă între 35 -54
de ani.
– O mare pond ere a populației cu studii universitare – 45%.
– În general, populația este nemulțumită de cartier și mai ales de oraș – 33% nemultumiți
de cartier și 45% nemultumiți de oraș.
Zona MAZEPA -ȚIGLINA:
– Vechimea de locuire este mare și foarte mare – 34%(10 -20 ani), 19%(20 -30 ani) și 13%
(peste 30 de ani).
– Predomină cei cu vârsta medie – 58,3% populație cu vârsta între 35 -54 de ani.
– O mare pondere a populației cu studii universitare – 44,5%.
– Nemulțumire relativ mică față de locuință, dar o nemulțumire cres cândă față de cartier și
mai cu seamă față de oraș.
Zona PORT
– Vechime mare de locuire – 31% (10 -20ani), 22% (20 -30ani) și 9% (peste 30 ani).
– Structura echilibrată de vârstă – ponderea populației tinere este de 34,4% față de
ponderea acestei categorii d e vârstă în Zona Centrală (25.7%) și în zona Mazepa -Țiglina
(18,9%).
– Structura mai echilibrată a populației respondente și în funcție de pregătire.
– Este singurul cartier care se remarcă printr -o populație mult mai nemulțumită de cartier,
decât de oraș.
Zona AUREL VLAICU
– Vechime mare de locuire – 50,4% dintre cei ce locuiesc în acest cartier au o vechime
cuprinsă între 20 -30 ani.
– Tinerii sunt mai bine reprezentați (27,9%).
– Ponderea celor cu studii superioare este aproape egală cu cea a celor cu stu dii liceale
(34,9%, respectiv 34%).
– Nemulțumire în creștere față de cartier și față de oraș.

– 109 – Zona MICRO
– Vechime de locuire mare și foarte mare – 36,8% (10 -20ani), 18% (20 -30ani) și 9% (peste
30ani).
– Populația tânără bine reprezentată (28%).
– Ponder ea celor cu studii liceale (43%) și gimnaziale (32%) este mai mare decât a celor cu
studii universitare (24%).
– Nemulțumirea față de cartier și față de oraș este în proporții egale.
Respondenții la chestionar au fost rugați să nominalizeze trei repere ca re, în opinia
lor, sunt definitorii pentru munici piul Galați. Dintre tineri i care au răspuns la chestionar,
doar 7,6% nu au specificat nici un reper care ar putea fi definitoriu în opinia lor pentru
oraș. Reperele propuse de tineri drept definitorii pentru oraș s -au ierarhizat astfel:
1. Faleza Dunării
2. Parcuri/grădini
3. Teatre
4. Păpădie, Turn TV
5. Catedrala, biserici
6. Universitatea, biblioteca "V.A.Urechia "
7. Combinatul
8. Centrul istoric

Fig. nr. III. 31 – Reperele tinerilor municipiului Galați

– 110 – Din persoanele de vârsta medie, 9,3% nu pot desemna niciun reper definitoriu
pentru oraș. Ierarhia alegerilor făcute de către această catego rie de vârstă se prezintă astfel:
1. Faleza Dunării
2. Parcuri/grădini
3. Combinatul
4. Păpădie, Turn TV
5. Teatre
6. Centrul isto ric
7. Universitatea, biblioteca "V.A.Urechia"
8. Catedrala, biserici

Fig. nr. III. 32 – Reperele persoanelor de vârstă medie din municipiul Galați

Vârstnicii se particularizează printr -un procent mai mare al celor care nu au putut
indica un reper definitoriu pentru oraș (13,9%). Alegerile lor s -au ierarhizat astfel:
1. Faleza Dunării
2. Parcuri/grădini
3. Teatre și Universitatea, biblioteca "V. A.Urechia" (scoruri egale)
4. Catedrala, biserici
5. Primărie/Prefectură/Tribunal
6. Centrul istoric
7. Combinatul

– 111 –

Fig. nr. III. 33 – Reperele vârstnicilor din municipiul Gal ați

Imposibilitatea de indicare a unui reper urbanistic care să poată fi considerat
definitoriu pentru oraș se pare că este în strânsă legătură cu nivelul de pregătire dar și cu
vârsta. Am putut astfel observa că procentul celor care nu pot desemna reper e definitorii
pentru oraș crește proporțional cu vârsta și invers proporțional cu studiile. Această
observație poate conduce la concluzia că, o dată cu înaintarea în vârstă, dar și atunci când
ne aflam în fața unui nivel de pregătire mai scăzut, oamenii a u tendința de a se relaționa cu
spațiul urban într -o măsură mai mică. Această diferență de percepție în funcție de vârstă și
studii este reflectarea principiului speranței: tinerii și cei cu studii superioare proiectează în
alegerea reperelor și speranța p entru o schimbare în bine. Aceste schimbări se vor reflecta
în mod direct asupra structurii populației orașului Galați.

– 112 – PARTEA a II -a – PARTEA METODIC Ă
Capitolul I

I.1. Predarea și învățarea geografiei în învățământul preuniversitar

Profe sorii de geografie din România pot constata că între forma actuală a Legii
Educației Naționale (LEN) și aspirațiile legitime minimale ale acestora referitor la propria
disciplină școlară, formulate în mod individual sau sub formă asociativă (propuneri tipă rite
în două reviste și postate pe site -ul Societății de Geografie și al Asociației Geografilor, sau
transmise MECTS și Parlamentului, cu diferite ocazii) există diferențe foarte mari. Acestea
pot fi rezumate prin ideea că geografia are o poziție marginală și aproape nenominalizată în
cuprinsul LEN, ceea ce poate induce semne de îngrijorare justificate referitoare la
disciplina noastră școlară.
În privința organizării procesului educațional, pentru diferite discipline și domenii
de studii, există o parte o bligatorie (75% din resursele de timp) și o parte la dispoziția
profesorului (25%), pentru a realiza activități complementare (de excelență, pentru cei cu
performanțe înalte). Acest lucru, în esență favorabil elevilor, aduce în prim plan o cerință
îndelung reiterată în cazul geografiei, referitoare la reducerea supraîncărcării
informaționale exagerate din anumite manuale și din procesul de învățământ.
Evocarea domeniilor de competențe – cheie găsește geografia într -o poziție
favorabilă, ca rezultat al acți unilor care au avut loc sau sunt în desfășurare privind
formarea continuă a profesorilor în acest domeniu.
Instruirea centrată pe competențe, domeniu central al inovării procesului
educațional, ca rezultat al introducerii acestor finalități din anul 2009 și pentru
învățământul gimnazial, reprezintă o șansă de renovare fundamentală a geografiei școlare
și de reorganizare substanțială a modului în care trebuie să fie practicată geografia pe
parcursul școlar al elevilor.
Sistemul de testare continuă, în mome ntele prevăzute de Lege și prin noile mijloace
sugerate (portofolii, teste transdisciplinare), reprezintă o posibilitate reală de scoatere a
evaluării tradiționale, predominant axată pe conținuturi, spre forme ameliorate, presupuse
de noul context. Totuși testele „de tip PISA sau TIMSS”, evocate ca reper, au în
componența lor și elemente de geografie, în structuri interdisciplinare și transdisciplinare,
conform scopului acestor testări.

– 113 – Poziția geografiei este foarte ingrată, deoarece prin apartenența ei a ctuală la aria
curriculară „Om și societate”, exclude inserția sa posibilă într -o formă mai amplă în
formarea specifică altor arii curriculare. Din acest punct de vedere, este de discutat, din
nou, poziția reală a geografiei ca știință a relației dintre om și mediu și ca disciplină școlară
situată între științele naturii și ale societății. Orice asociere a geografiei cu altă disciplină
va presupune și riscuri corespunzătoare.
Introducerea programelor centrate pe competențe în gimnaziu (septembrie 2009) a
dus la existența unui sistem de competențe pentru clasele V –XII ca referențial al
finalităților instruirii. Acesta este compus din trei fragmente (ciclul liceal inferior, ciclul
liceal superior și gimnaziu), cu o corelație destul de aproximativă între ele. C ompetențele
devin însă referențialul de finalități al Curriculumului Național.
Taxonomia actuală cuprinde mai multe niveluri de abordare, astfel:
– domeniile de competențe – cheie (ca referențial maximal);
– competențele generale (pentru mai mulți ani de stud iu);
– competențele specifice (pentru fiecare clasă);
– activități (situații) de învățare care duc la formarea competențelor specifice;
– sistemul de atitudini și valori;
– conținuturile ofertabile formării competențelor specifice.
Introducerea competențelor în pr ocesul de instruire se poate realiza prin cele două
instrumente de bază cunoscute (planificarea anuală și proiectarea unităților de învățare). În
proiectarea unor unități elementare (de tip „lecții”), finalitățile acestora sunt sugerate de
formularea activ ităților de învățare (și nu de obiective sau alte accepțiuni). Formularea
acestor activități de învățare este însă o problemă mai complexă, care va trebui să fie
rezolvată prin instrumente metodologice ulterioare. În afară de aceste posibilități „clasice”,
în cazul competențelor generale trebuie să observăm că există o componentă nouă mult
mai vizibilă: posibilitatea formării lor în timp.
Îndeosebi, profesorii de geografie ar trebui să abordeze geografia localităților,
pentru eventualele monografii sau luc rări referitoare la unitățile administrative mai mari, ca
exemplu, monografii ale comunelor. Este realizată monografia comunelor județului Brăila
(Steluța Dan). Există monografii toponimice (județul Arad, Octavian Mândruț, Aurel
Ardelean; județul Mehedinți , coord. Stroe Oancea Răzvan), lucrări monografice istorico –
geografice ale localităților (județul Botoșani, Mihai Poclid) etc.
În domeniul cercetării procesului de instruire, ar putea fi abordate domenii precum:
evaluarea progresului școlar, descriptori d e performanță, strategia instruirii și a evaluării,

– 114 – învățarea diferențiată, structuri interdisciplinare, metodologii transdisciplinare, aplicarea
competențelor – cheie, dimensiunea culturală etc. Pentru aceasta ar trebui însă să existe un
ghid minimal de c ercetare a procesului educațional, din perspectiva geografiei.

I.2. Metode și strategii didactice
I.2.a. Definirea metodelor didactice
Reforma în învățământ se referă la toate aspectele sale, de la conținuturile
programelor și manualelor până la formel e de organizare și desfășurare a activității de
predare – învățare – evaluare, metodele și mijloacele folosite, știut fiind că școala activă și
eficientă are la bază anumite trebuințe : a face, a ști ceea ce faci și cum faci precum și a
face și a simți cee a ce faci.
Reușita în atingerea scopurilor vizate de activitatea de instrucție și educație este
dependentă direct sau indirect, dar în mod hotărâtor, de abilitatea profesorului pentru ce are
de făcut.
În procesul de învățământ, profesorul acționează prin i ntermediul unor metode de
predare -învățare. S -a constatat că exersarea funcțiilor intelectuale este condiționată nu
numai de conținuturile date, ci și de forma în care acestea sunt aduse la cunoștința elevilor,
adică de metodele utilizate. Acestea constitu ie o sursă importantă de creștere a eficienței și
eficacității învățământului. Metodele de învățământ sunt o componentă importantă a
strategiilor didactice, reprezentând sistemul de căi, modalități, procedee, tehnici și mijloace
adecvate de instruire, care asigură eficiența procesului de predare -învățare.
Metoda este calea urmată pentru atingerea unui scop, pentru obținerea unui
rezultat, un mod sistematic de lucru și gândire. Cuvântul metodă provine din grecescul
methodos (odos=cale, drum; metha=spre, căt re).
Prin metodă de învățământ se înțelege un anumit mod de organizare sau
raționalizare a unei acțiuni determinate de predare și învățare. Metoda de învățământ
precizează „în ce fel”, „cum”, anume trebuie să acționeze profesorul împreună cu elevii săi
pentru a realiza obiectivele propuse la un nivel de performanță cât mai înalt.
Datorită complexității situațiilor de predare -învățare, metodele de învățământ nu se
pot folosi în mod izolat, ci ele se structurează în complexe de metode, mijloace și tehnici în
raport de situația pe care o servesc.
Această combinare între metode, mijloace și tehnici adecvate situațiilor de predare –
învățare este cunoscută sub numele de strategie didactică .

– 115 – I.2.b. Funcțiile pedagogice ale metodelor didactice
Vizează interdepen dența celor trei acțiuni care asigură unitatea informativ –
formativă, a activității de instruire. Ele reflectă, în același timp, corespondentele
curriculare necesare și perfectibile permanent între obiectivele pedagogice -conținuturile
instruirii și metodolo gia activității de predare – învățare – evaluare.
Funcțiile metodelor didactice evidențiază valoarea acestora de „modele
pedagogice”, situate la diferite „poluri” de referință:
 Funcția normativă a metodelor didactice corespunde „polului axiologic” al
activ ității de predare – învățare – evaluare. Această funcție evidențiază resursele generale
ale metodelor didactice, interne și externe care asigură premisa optimizării permanente a
activității didactice.
 Funcția cognitivă a metodelor didactice corespunde „pol ului științific al activității
de predare – învățare – evaluare”. Această funcție evidențiază rolul specific al metodelor
didactice angajate în activitatea de predare – învățare – evaluare.
 Funcția formativă a metodelor didactice, corespunde „polului psiho logic” al
activității de predare – învățare – evaluare. Această funcție evidențiază contribuția
metodelor didactice la dezvoltarea capacităților de învățare ale elevului.
 Funcția operațională a metodelor didactice corespunde „polului praxiologic” al
activi tății de predare – învățare – evaluare. Această funcție evidențiază valoarea
instrumentală a metodelor didactice care sunt proiectate ca intermediar între subiectul și
obiectul procesului de învățământ, între obiectivele inițiale și rezultatele finale.
Între metodele de învățare a geografiei există o strânsă legătură, acestea alcătuind,
de fapt, un sistem.
I.2.c. Clasificarea metodelor de învățare
Taxonomia și tipologia metodelor constituie o problemă controversată. Criteriile de
clasificare și încadrare a unei metode într -o anumită clasă sunt relative, în situații reale
caracteristicile unei metode se schimbă.
METODE DE PREDARE -INVĂȚARE
Metode de comunicare orală :
 expozitive: Expunerea, Povestirea, Descrierea, Explicația.
 conversative: Conver sația, Dezbaterea, Problematizare.
Metode axate pe dialog :
 Conversația;

– 116 –  Problematizarea;
 Brainstorming -ul;
 Dezbaterea;
Metode de explorare a realității și a substitutelor acesteia :
 Observarea ;
 Experimentul;
 Învățarea prin descoperire;
 Studiu de caz ;
 Modelarea;
Metode bazate pe ac țiune :
 Algoritmizarea;
 Exercițiul;
 Jocul didactic;
 Jocul de roluri;
 Instruirea cu ajutorul calculatorului;
 Învățarea prin cooperare;
 Lecturarea.
Metode pentru dezvoltatea gândirii critice :
 Prelegerea inte nsificată;
 SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a
Gândirii);
 Jurnalul dublu;
 Știu/Vreau să știu/Am învățat;
 Organizatorul grafic;
 Cubul;
 Cvintetul.
Metode de învățare prin cooperare :
 Gândiți/Lucrați în perechi/Comunicați ;
 Predarea reciprocă;
 Mozaicul;
 Rețeaua de discuții;
 Linia valorilor;

– 117 –  Turul galeriei;
 Unul stă, trei circulă.

I.2.d. Metode și procedee didactice utilizate în predarea – învățarea geografiei
– Experimentul
Metodica geografiei, încadrează experimentul în categoria strategiilor de învățare
bazate pe mijloace intuitive, având drept scop confirmarea sau infirmarea unor ipoteze, pe
care elevii le emit, cunoscând sau nu cauzele care duc la producerea fenomenelor și
proceselor geografice. Este o metodă de explo rare directă a realității, cu ajutorul căreia
elevul, prin efort propriu, concepe și realizează operații mentale, observă, măsoară,
prelucrează și interpretează rezultatele obținute prin (re)producerea procesului sau
fenomenului natural.
În lecțiile de g eografie, experimentul este utilizat mai rar, deoarece fenomenele și
procesele geografice ocupă spații mari, au cauze multiple și diverse, neputând fi reduse
toate elementele la scară; unele se pot organiza în sala de clasă, în cabinetul de geografie,
iar altele nu se pot organiza decât în mediul înconjurător.
Totuși, sunt procese și fenomene geografice care pot fi demonstrate prin
experiment : producerea valurilor, mișcarea de rotație a Terrei, producerea ploii, poluarea
aerului, formarea curenților ocean ici, formarea dunelor de nisip, producerea eclipselor,
evaporarea apei, infiltrarea și filtrarea apei, etc.
Pentru o bună aplicare a metodei și obținerea rezultatelor dorite, profesorul trebuie
să pregătească foarte bine experimentul.
Pregătirea experim entului cuprinde : stabilirea obiectivelor operaționale,
documentarea, proiectarea experimentului, a legerea aparatelor și instrumen telor necesare,
efectuarea experiment ului pentru asigurarea reușitei, e laborarea fișelor de activitate
experim entală pentru f iecare elev/grup și stabilirea probelor de evaluare prin care
verificăm dacă obiectivele au fost atinse.
În timpul lecție i elevii experimentează la momentul oportun, sub îndrumare a și
supravegherea profesorului, fără să cunoască rezultatul, dar pornind de la un fapt generic,
care poate fi o descriere, o schiță, un exemplu sau chiar o întrebare.
Experimentele pot fi demonstrative (este efectuat de profesor sau de un singur elev,
ceilalți elevi fiind spectatori), frontale (toți elevii, individual sau în grup, efectuează același
experiment sub îndrumarea profesorului) și pe grupe (fiecare grup face alt experiment, la
finalul experimentului comparându -se rezultatele obținute).

– 118 – În continuare, voi prezenta etapele realizării experimentului „Infiltrarea și
permeab ilitatea”, desfășurat cu elevii clasei a V -a, în cadrul Unității de învățare
"Hidrosfera", lecția : "Apele continentale".
Infiltrarea și permeabilitatea – experiment frontal
Obiective operaționale – Elevii vor fi capabili să:
1. Definească infiltrarea;
2. Dem onstreze permeabilitatea și impermeabilitatea rocilor;
Resurse utilizate :
1) materiale : nisip uscat, argilă uscată, apă, pâlnie transparentă, vas de sticlă, tifon;
2) procedurale : observarea , experimentul, conversația, fișa de evaluare;
Tipul activității :
1) frontal – enunțarea faptului generic și a ipotezei;
2) pe grupe – clasa este împărțită în grupe omogene, care desfășoară același
experiment urmărind și răspunzând la întrebările din fișa experimentală.
Faptul generic: Din ce cauză apa din precipitații intră în scoarța terestră?
Ipoteză: „Apa din precipitații pătrunde în crăpăturile din scoarța terestră; apa din
precipitații pătrunde în rocile din care este alcătuită scoarța terestră”.
Experimentul: Pe vasele de sticlă elevii așează pâlniile transparente în c are există nisip și
argilă uscate, situate deasupra unei bucăți mici de vată sau tifon, care împiedică nisipul,
respectiv argila să cadă în vas. Se toarnă aceeași cantitate de apă încet, în cele două pâlnii.
Elevii sunt dirijați să observe ce se întâmplă cu nisipul și argila la contactul cu apa
și să identifice care rocă permite apei să treacă în vas (roca permeabilă) și să definească
permeabilitatea și infiltrarea (după definire elevii notează pe caiete definiția permeabilității
și exemple de roci permeabi le și definiția infiltrării) .
Pentru mai multă siguranță, chiar dacă elevilor le sunt transmise sarcinile înainte de
începerea experimentului și au drept ajutor fișa experimentală, este indicat ca profesorul să
adreseze frontal întrebările din fișă, răspun sul acestora fiind notat de elevi pe caiete.
Fișa experimentală :
Pe măsură ce desfășurați experimentul răspundeți la următoarele întrebări :
1) Ce se întâmplă cu nisipul? Dar cu argila?
2) Din ce cauză apa a traversat nisipul?
3) Cum se numesc rocile care permi t trecerea apei?
4) Dar cele care împiedică sau îngreunează trecerea apei?
Fișa de evaluare :

– 119 – Completați spațiile libere din textul de mai jos cu informația corectă :
Sub acțiunea gravitației apa din precipitații se infiltrează în ……….terestră, mai ales acolo
unde predomină rocile…………., cum este nisipul. Apa traversează greu argila, deoarece
este o rocă ………….. Procesul de trecere a apei prin roci permeabile se numește
…………..
Experimentul poate fi mai complex, dacă urmăriți și demonstrarea filtrării apei. Se
folosește in acest caz apă murdară, observându -se concomitent cu infiltrarea și reținerea
particulelor de murdărie de către particulele fine de nisip.

– Mozaicul
Tehnica mozaicului are ca scop învățarea prin cooperare într -un grup mic a unui
conținut mai d ificil.
Mozaicul este o metodă de învățare prin colaborare care are un caracter informativ.
Acesta dezvoltă abilitățile de comunicare argumentativă și de relaționare, gândirea logică,
critică, independentă, răspunderea individuală și de grup. Are la bază împărțirea clasei în
grupuri de câte 4 elevi. Este bine ca membrii grupului să fie tot timpul alții. Fiecare elev
din grupul respectiv va avea câte un număr de la 1 la 4.
Li se va da elevilor un articol referitor la cauzele scăderii numărului de locuitori ai
urbei, pe care trebuie să -l înțeleagă la sfârșitul orei. Acest articol, insă, va fi predat de
colegii de grup, pe fragmente. Articolul este împărțit în 4 părți. Toți elevii cu numărul 1
din grupe diferite vor primi prima parte. Numărul 2 va primi a doua parte și așa mai
departe. Când acest lucru s -a înțeles, toți cei cu numărul 1 se vor aduna într -un grup, toți
cei cu numărul 2 în alt grup și tot așa.
Grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3, 4 se vor numi grupuri de experți.
Sarcina lor este să în vețe bine materialul prezentat în secțiunea din articolul care le revine
lor. Ei trebuie s -o citească și s -o discute între ei pentru a o înțelege bine. Apoi trebuie să se
hotărască modul în care o pot preda, pentru că urmează să se întoarcă la grupul lor original
pentru a preda această parte celorlalți. Este important ca fiecare membru al grupului de
experți să înțeleagă că el este responsabil de predarea acelei porțiuni a textului celorlalți
membri ai grupului inițial. Strategiile de predare și materiale le folosite rămân la latitudinea
grupului de experți. Se cere apoi elevilor să se adune în grupurile de experți și să înceapă
lucrul. Vor avea nevoie de destul timp pentru a parcurge fragmentul lor din articol, pentru
a discuta și elabora strategii de pred are.

– 120 – După ce grupurile de experți și -au încheiat lucrul, fiecare individ se întoarce la
grupul său inițial și predă celorlalți conținutul pregătit. Este important ca fiecare elev din
grup să stăpânească conținutul tuturor secțiunilor articolului. Este foa rte important ca
profesorul să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informația se transmite corect și
că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări. Dacă grupurile se împotmolesc,
profesorul poate să le ajute pentru a se asigura că ac estea înțeleg corect și se pot transmite
mai departe informațiile.
Am folosit acest procedeu în predarea lecției "Dinamica populației", la clasa a V -a,
adaptând însă metoda la specificul clasei (numărul elevilor din clasă mi -a permis
împărțirea în patru grupe a câte cinci membri).
Pe etape, se poate sintetiza astfel :
1) Constituirea grupurilor: se lucrează în patru grupuri cu câte patru elevi. După
constituirea grupurilor, în fiecare grup se numără de la 1 la 4 și se constituie grupurile de
experți. Fiec are grup primește o fișă de documentare, după cum urmează: numărul 1:
Natalitatea – caractere generale; numărul 2: Mortalitatea; numărul 3: Migrațiile; numărul
4: Agenții economici și locurile de muncă.
2) Activitatea în grupurile de experți: Elevii cu ace lași număr studiază fișele de
documentare, extrag ideile principale, cooperează intre ei, încercând să găsească cel mai
bun mijloc de utilizare a informației pentru ulterioara predare în grupurile casă. Se
comunică timpul pentru activitate, profesorul urmă rind îndeaproape realizarea sarcinii.
3) Activitatea în grupurile „casă”: fiecare elev expert revine în grupul inițial și
prezintă conținutul studiat.
4) Elaborarea materialelor de prezentare : fiecare grup casă realizează un poster de
prezentare în care surprind informațiile primite de la fiecare expert. La final fiecare grup
expune posterul și se prezintă, la alegere unul. Profesorul intervine acolo unde elevii au
greșit sau au omis informații importante. Ceilalți elevi completează și corectează pe
măsur a intervenției profesorului sau a altor elevi.
5) Evaluarea elevilor : se poate face prin întrebări frontale, prin teste, fișe de
evaluare sau chiar prin posterul de prezentare al fiecărei grupe (dacă se realizează o
evaluare de grup).
În cadrul lecției am propus ca modalitate de evaluar e completarea următorului
tabel :

– 121 – Dinamica
popu lației Cauze Urmări Măsuri de protecție

Așa cum am notat și la început, metoda inițială a fost adaptată la realitatea din
clasă, fapt ce a generat mici inconveniențe cum ar fi zgomotul, timpul limitat, nu toți elevii
au înțeles sarcinile de lucru, dar în final e levii s -au declarat mulțumiți c ă au putut sa fie
„profesorii” colegilor, colegi care la un moment dat le -au fost „elevi”.
Din păcate, deși am observat că elevilor le-a plăcut să lucreze după astfel de reguli
și chiar au învățat mai bine lecția, metoda nu poate fi aplicată foarte des, datorită
numărului redus de o re pe care îl deține disciplina geografie .

– Știu/Vreau s ă știu/Am Înv ățat
Cu grupuri mici sau cu între aga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii știu deja
despre o anumită temă și apoi se formulează întrebări la care se așteaptă găsirea
răspunsului în lecție.
Pentru a folosi această metodă, la început elevii vor forma perechi și vor face o listă
cu tot ce știu despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp, se construiește pe tablă
un tabel cu următoarele coloane: știu / vreau să știu / am învățat, ca cel de mai jos:
Știu
Ce credem că știm? Vreau să știu
Ce vrem să știm? Am învățat
Ce am învățat?

Ulterior, câteva perechi vor spune celorlalți ce au scris pe liste și notează lucrurile
cu care toată lumea este de acord în coloana din stânga. Poate fi util ca informațiile să fie
grupate pe categorii.
În continuare elevii sunt ajutați să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu
sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi
produse de curiozitatea elevului. Se notează aceste întrebări în coloana di n mijloc. Apoi li
se cere elevilor să citească textul (sau li se poate preda).
După lectura textului, se revine asupra întrebărilor pe care le -au formulat înainte de
a citi textul și pe care le -au trecut în coloana „Vreau să știu”. Se urmărește la care înt rebări
s-au găsit răspunsuri în text și se trec aceste răspunsuri în coloana „Am învățat”.

– 122 – În continuare, elevii sunt întrebați ce alte informații au găsit în text, în legătură cu
care nu au pus întrebări la început și se trec și acestea în ultima coloan ă.
Ne întoarcem apoi la întrebările care au rămas fără răspuns și se discută cu elevii
unde ar putea căuta ei aceste informații.
În încheierea lecției, elevii revin la schema S/V/Î și decid ce au învățat din lecție.
Unele dintre întrebările lor s -ar putea să rămână fără răspuns și s -ar putea să apară
întrebări noi. În acest caz, întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigațiile
ulterioare.
Am folosit această metodă la clasa a V -a, la lecția "Atmosfera – aspecte generale",
considerând că elevii au primit deja informațiile despre atmosferă în clasele anterioare.
Prima etapă : timp de cinci minute elevii își notează în caiete, conform tabelului
realizat pe tablă, ce știu despre structura și compoziția atmosferei.
După terminarea sarcinii de lucru, se notează pe tablă ce și -au notat elevii pe caiete.
Pentru a economisi timp e bine ca profesorul să noteze pe tablă. De asemenea se notează
pe tablă toate ideile elevilor, chiar și cele greșite, pentru a putea corecta.
În a doua etapă , elevii su nt rugați să realizeze o listă de întrebări cu ce ar dori să
știe despre atmosferă (activitate în grupe de câte 4 elevi – pentru a reduce numărul
întrebărilor elevii sunt rugați să lucreze pe grupe și să elaboreze câte trei întrebări). Înainte
să fie scris e pe tablă, întrebările sunt citite, iar dacă ele nu acoperă informațiile ce urmează
să fie învățate, profesorul intervine, „motivând” că și el ar dori să știe (am constatat că
elevii sunt foarte receptivi dacă și profesorul „execută” sarcina de lucru); în cazul de față
întrebarea profesorului a fost : care este structura verticală și orizontală a atmosferei?
Etapa a treia , cuprinde confruntarea elevilor cu noile cunoștințe, prin utilizarea
manualului sau a altor mijloace (texte, fotografii, fișe de docume ntare, reviste, film
didactic, etc). În acest caz am utilizat manualul ( Cheval D., Furtună C -tin, Geografie
Generală -Ed. Teora, 1998, pag 64 -66)
Etapa a patra – presupune completarea tabelului cu informațiile pe care elevii
constată că le -au învățat, ținâ ndu-se cont de răspunsurile corecte, incomplete sau greșite
din prima coloană.
Această etapă este cea mai dificilă, deoarece, este posibil ca elevii să adreseze
întrebări ale căror răspunsuri să nu se găsească în textul dat spre studiere, sau chiar
întreb ări la care profesorul nu are răspuns.
Metoda este valoroasă pentru că leagă ceea ce știu elevii, de ceea ce trebuie să
învețe, prin implicarea lor directă. De asemenea se pot corecta eventualele greșeli.

– 123 – La final tab elul a arătat c ă în Fig.nr.I. 1, cu men țiunea că întrebările din rubrica
Vreau să știu? au fost aranjate în ordinea transmiterii cunoștințelor.

Știu
Ce credem că știm? Vreau să știu
Ce vrem să știm? Am învățat
Ce am învățat?
– în limba greacă
atmos =aer
– înveliș de aer al
Pământului;
– oxigen care înconjoară
planeta;
– tot ce ne înconjoară;
– este alcătuită din hidrogen
și oxigen;
– este formată din nori;
– nu putem trăi fără
atmosferă;
– are un strat de ozon care
protejează planeta;
– are în compoziție dioxid
decarbon,care ajută plantele
să se hrănească;
– este alcătuită din oxigen,
care ne ajută să respirăm;
– Ce formă are atmosfera?
– Ce gaze alcătuiesc
atmosfera?
– Care este structura
verticală a atmosferei?
– Care este structura
orizontală a atmosferei?
– De ce se subțiază stratul
de ozon?
– De ce este cerul albastru?
– Ce sunt norii?
– Pământul este singura
planetă care are atmosferă? Atmosfera = înveliș de aer al
Pământului;
Are forma Pământului;
Azot= 78%,Oxigen – 21%,
alte gaze – 1%
Pe verticală se deosebesc 5
straturi:troposfera, stratosfera,
mezosfera,ionosfera,exosfera;
Pe orizontală atmosfera este
împărțită în mase de aer;
Culoarea atmosferei este dată
de lumina solară, care este
formată din radiații vizibile,
colorate într -o gamă de la
violet la roșu. Praful și
vaporii de apă d in aer, lasă să
pătrundă doar razele albastre
și violete, reținându -le pe
cele roșii și galbene. Din
această cauză atmosfera ne
pare albastră.
Prin condensare vaporii de
apă se transformă în nori.
Și alte planete au atmosferă
doar că are altă compoziție.

Fig. nr. I. 1 – Știu / Vreau să știu / Am învățat

– 124 – – Utilizarea prezent ărilor Power -Point
Prezentările Power -Point sunt utilizate din ce în ce mai mult în predare, nu doar la
disciplina geografie. Utili zarea lor ușurează transmiterea cunoștințelor, mai ales prin faptul
că elevii sunt familiarizați cu calculatorul și cu imaginile „vii” și nu doar descrise. Pot fi
incluse în orice tip de lecție. Anexez o astfel de prezentare utilizată la clasa a V -a –
Mișc ările Pământului ( Anexa 6).

– Inteligențele multiple în ora de geografie
Teoria inteligențelor multiple, enunțată în cartea Frames of Mind: The Theory of
Multiple Intelligences (1993), de psihologul Howard Gardner , susține că inteligența nu
trebuie conc epută ca un construct unidimensional, ci ca o serie de șapte inteligențe
independente. Această perspectivă permite individului să „manifeste transformările și
modificările percepțiilor individuale” și să „recreeze aspecte ale propriilor experiențe”1.
Cele șapte tipuri de inteligență originale sunt:
Inteligența verbală/lingvistică – aceasta reprezintă capacitatea de a folosi eficient
cuvintele, fie în registrul oral (ca moderator TV, orator, politician, povestitor), fie în
registrul scris (ca jurnalist, dra maturg, poet, editor). Un elev cu tipul acesta de inteligență
va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte.
Elevii care posedă acest tip de inteligență au abilitatea de a opera cu: structurile și
regulile de st ructurare a limbajului (de ex. punctuația cu valoare stilistică), nivelul fonetic
al limbajului, nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi
limbajul în scop persuasiv (funcția retorică), în scopul de a explica ceva (fun cția
peripatetică), în scopul de a furniza informații despre limbajul însuși (funcția
metalingvistică).
Inteligența logică/matematică – aceasta include capacitatea de a utiliza
raționamente inductive și deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a înț elege relațiile
complexe dintre concepte, idei și lucruri. Deprinderea de a emite raționamente are
aplicabilitate în multe arii ale cunoașterii și include, de asemenea, capacitatea de utiliza
gândirea logică în știință, studii sociale, literatură etc..
Acest tip de inteligență cuprinde și capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili
priorități, a formula ipoteze științifice și a înțelege relațiile de cauzalitate. Școlarul mic își

1 Gardner, 1993, p.173, preluat din TIC la limba franceza – curs on -line, Modulul 6
http://catalinanicolin.tripod.com/id26.html

– 125 – dezvoltă aceste capacități prin activități concrete, prin înțelegerea r elației de corespondență
biunivocă, prin operațiunea de numărare. Aceste deprinderi ale gândirii critice sunt
prezente în programele majorității școlilor, însă trebuie fixate prin activități
corespunzătoare.
Inteligența vizuală/spațială – această intelige nță a „imaginilor și tablourilor”
cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum și
capacitatea de a recrea propriile experiențe vizuale. Pictorul, sculptorul, arhitectul,
grădinarul, cartograful, proiectantul, grafic ianul, cu toții transferă imagini mentale asupra
unui obiect pe care îl crează ori îl îmbunătățesc. Percepția vizuală se combină cu un set de
cunoștințe prealabile, cu experiența, cu reacțiile emoționale, cu imagini preexistente pentru
a crea o nouă viziun e oferită celorlalți ca experiență.
Elevii cu inteligență spațială au capacitatea de a percepe cu deosebită acuitate
culorile, liniile, formele, spațiul, pot percepe relațiile dintre aceste elemente. De asemenea,
ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic i magini în spațiu, pot să -și înțeleagă propria poziție
într-un spațiu matriceal.
Inteligența corporală/kinestezică – inteligența la nivelul corpului și al mâinilor ne
permite să controlăm și să interpretăm mișcările corpului, să manevrăm obiecte, să
realiz ăm coordonarea (armonia) dintre trup și spirit. Acest tip de inteligență nu se regăsește
numai la atleți, ci poate fi întâlnit în mișcările de finețe ale chirurgului care realizează o
operație pe cord sau la un pilot care își reglează cu finețe aparatura d e bord. „Acest tip de
inteligență include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea,
forța, flexibilitatea, viteza, precum și deprinderi la nivel tactil și cutanat”(Armstrong,
2000)1.
Inteligența muzicală/ritmică – acest ti p se conturează prin gradul de sensibilitate
pe care individul îl are la sunet și prin capacitatea de a răspunde emoțional la acest tip de
stimuli. Pe măsură ce elevii își dezvoltă conștiința muzicală, își dezvoltă și fundamentele
acestui tip de inteligenț ă. Pe măsură ce elevii sunt capabili să creeze variațiuni pornind de
la un inventar limitat de sunete, să cânte la un instrument, să compună. Ea se dezvoltă și pe
măsură ce elevii dobândesc, în urma audițiilor, un gust rafinat. Acest tip de inteligență
reprezintă „capacitatea de a percepe (în calitate de meloman), de a transforma (în calitate

1 Armstrong,2000, preluat din TIC la limba franceza – curs on -line, Modulul 6
http://catalinanicol in.tripod.com/id26.html

– 126 – de compozitor), și de a exprima (în calitate de interpret) formele muzicale”(Armstrong,
2000)1.
Inteligența interpersonală – reprezintă abilitatea de a sesiza și de a evalua cu
rapiditate stările, intențiile, motivațiile și sentimentele celorlalți. Aceasta include sesizarea
expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor; include și capacitatea de a distinge între
diferite tipuri de relații interpersonale și cap acitatea de a reacționa eficient la situațiile
respective.
Acest tip de inteligență implică deprinderi de comunicare verbală și nonverbală,
deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în
grup, capacitatea de a av ea încredere, de a respecta, de a fi lider. La nivel complex, se
traduce prin capacitatea adultului de a „citi” și interpreta intențiile ascunse ale celorlalți.
Inteligența intrapersonală – Aceasta presupune capacitatea de a avea o
reprezentare de sine co rectă (de a cunoaște calitățile și punctele slabe), de a avea conștiința
stărilor interioare, a propriilor intenții, motivații, de a -ți cunoaște temperamentul și
dorințele; de asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînțelegere și autoevaluare. O
perso ană cu asemenea tip de inteligență își petrece timpul reflectând, gândind,
autoevaluându -se. Nevoia de introspecție transformă inteligența în ceva extrem de intim.
În 1991, Gardner a adăugat sistemului său un alt tip de inteligență.
Inteligența naturalis tă – Aceasta este sesizabilă la copiii care învață cel mai bine
prin contactul direct cu natura. Pentru aceștia, cele mai potrivite lecții sunt cele din aer
liber. Acestor elevi le place să alcătuiască proiecte la științe naturale, cum ar fi observarea
păsărilor, alcătuirea insectarelor, îngrijirea copacilor sau a animalelor.
În ora de geografie se poate aplica teoria inteligențelor multiple, chiar dacă necesită
timp și o lungă perioadă de pregătire (pentru stabilirea tipurilor de inteligență diferențiate
ale elevilor potrivit acestei teorii). Se pot elabora sarcini de învățare diferențiate pentru
fiecare grup de elevi sau chiar fiecare elev.
Exemplific prin stabilirea sarcinilor de învățare la lecția : „Populația și așezările
umane ale Europei”, clasa a VI-a.
Inteligența verbal – lingvistică
Sarcini de lucru:

1 Armstrong,2000, preluat din TIC la limba franceza – curs on -line, Modulul 6
http://catalinanicolin.tripod.com/id26.html

– 127 – 1. Încercați să caracterizați geografic orașul Paris (după modelul de la pagina 38, din
manualul de clasa a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică, ediția 1999) în limba
franceză.
2. Dacă ar fi o țară în c are să vă petreceți tot restul vieții, pe care ați alege -o?
Argumentați detaliat răspunsul.
Inteligența logico – matematică
Sarcini de lucru:
1. Calculați densitatea medie a populației Olandei (15 milioane de locuitori, 41.000
km2).
2. Aflați distanța reală (în km) dintre București și Praga, cu ajutorul unei hărți având
scară de proporție numerică 1 : 4 000 000.
Inteligența spațial – vizuală
Sarcini de lucru:
1. Analizați repartiția geografică a populației în Europa și precizați cauzele pentru
care aceasta nu este uniformă.
2. Precizați principale orașe incluse pe traseul București – Madrid, folosindu -vă de
harta căilor de comunicație rutiere ale Europei.
Inteligența muzical – ritmică
Sarcini de lucru:
1. După audierea melodiei ,,Singing in the rain” (Gene Kelly) încerc ați sa o redați în
limba romană și localizați pe hartă patru țări europene unde se înregistrează
cantități mari de precipitații.
2. După audierea unei melodii grecești, găsiți deosebiri și asemănări cu alte melodii
tradiționale ale popoarelor Europei.
Inteli gența corporal – kinestezică
Sarcini de lucru:
1. Sunteți într -o excursie în Germania, v -ați rătăcit și vreți să ajungeți la un restaurant
pentru a servi masa; încercați prin mimica fetei și alte gesturi, să -i spuneți unui
cetățean german cine sunteți și ce d oriți, pentru ca acesta să vă îndrume unde aveți
nevoie.
2. Din poziția în care sunteți în banca clasei voastre (folosindu -vă de planul
Municipiului Galați, harta României, harta Europei), încercați să indicați cu brațul
drept, cam în ce direcție se află oraș ul Roma, apoi Varșovia, apoi Moscova.

– 128 – Inteligența naturalistă
Sarcini de lucru:
1. Pentru reducerea mortalității în România(care este mai mare decât natalitatea),
enumerați produsele alimentare care vă asigură sănătatea și implicit speranța de
viață mai m are.
2. Precizați influența climei reci din nordul Europei, asupra densității populației si a
activităților umane.
Inteligența interpersonală
Sarcini de lucru:
1. Joc de rol: 4 elevi, 2 elevi reprezentând populația urbană și ceilalți 2 populația
rurală, într -un dialog civilizat, trebuie să pledați pentru avantajele vieții în oraș,
respectiv la sat, combătând tabăra adversă.
2. In calitate de cetățean european, vă imaginați că aveți ca partener de dialog pe șeful
unui trib de pigmei din Africa; ce întrebări i -ați ad resa și ce aspecte i -ați relata din
țara noastră?
Inteligența intrapersonală
Sarcini de lucru:
1. Găsiți criterii pentru "Locul meu de viață ideal" și localizați -l pe harta Europei sau
a lumii.
2. Gândiți -vă că ați vrea sa deveniți un cartograf renumit. Cum cre deți că vă puteți
împlini visul ?

– 129 – Capitolul II
II. Proiectarea didactică

Proiectarea activității instructiv – educative reprezintă ansamblul de procese și
operații deliberate de anticipare a acesteia, de fixare mentală a pașilor ce vor fi parcurși
pentru realizarea obiectivelor/competențelor, propuse la nivel macro (planificările anuale și
semestriale) și micro (unități de învățare, proiecte de lecție).

II.1. Planificarea anuală

Planificarea anuală este un document administrativ elaborat de profesor în care se
asociază obiectivele de referință și conținuturile din programa școlară cu resursele de timp
alocate din cele disponibile pe parcursul anului școlar. Pentru realizarea unei planificări
anuale se parcurg următoarele etape :
 Se împart elementele de conținut în mai multe unități de învățare astfel încât
să fie incluse în planificare toate elementele de conținut specificate în
programa școlară;
 Se stabilește succesiunea parcurgerii unităților de învățare;
 Se alocă numărul de ore considera t necesar pentru parcurgerea fiecărei
unități de învățare;
 Pentru fiecare unitate de învățare se aleg din programa școlară
obiectivele/competențele de referință adecvate, astfel încât toate obiectivele
să fie realizate pe parcursul anului școlar.
Pentru e xemplificare prezint o planificare pentru clasa a VIII -a cu două
ore/săptămână din trunchi comun ( Anexa 8).

II.2. Planificarea pe unități de învățare

Realizarea planificării pe unități de învățare presupune parcurgerea următoarelor
etape:
 Identificarea obiectivelor/competențelor de referință – În ce scop voi face?
 Selectarea conținuturilor – Ce voi face?
 Analiza resurselor – Cu ce voi face?

– 130 –  Alegerea situațiilor de învățare – Cum voi face?
 Stabilirea instrumentelor de evaluare – Cât s -a realizat?
Pentru exemplificare în capitolul Anexe (Anexa 9), prezint planificarea unor unități
de învățare la clasa a VIII -a, pentru două ore/săptămână.

II.3. Proiectarea lecției

Proiectul de lecție este un instrument de lucru prin care profesorul poate realiza o
activi tate didactică de bună calitate.
În proiectarea lecției se urmăresc următoarele etape :
 Încadrarea activității didactice în planul tematic sau în sistemul de lecții;
 Stabilirea obiectivelor/competențelor și a elementelor determinate de
acestea;
 Stabilire a demersului didactic pentru realizarea obiectivelor/competențelor
propuse;
 Evaluarea rezultatelor elevilor (feed -back -ul).

Proiec t didactic nr. 1 – Atmosfera – generalități

Unitatea de învățăm ânt : Școala Gimn. Nr. 2 "Constantin Ghe. Marinescu" -Galați
Data : 25 noiembrie 2013
Clasa : a -V-a
Obiectul : Geografie Generală
Tipul lecției : dobândire de cunoștințe utilizând soft -ul AeL
Tema : ATMOSFERA – generalități
Durata : 50 minute
Competențe specifice :
1.1. Utilizarea terminologiei științifice și disciplina re specifice (concepte, noțiuni) pentru
prezentarea unei informații pertinente
1.2. Argumentarea unui demers explicativ
3.2. Sesizarea unor succesiuni de procese naturale
4.1. Citirea și interpretarea informației cartografice și grafice
4.2. Operarea cu simbolu ri, semne, convenții
4.3. Utilizarea convențiilor în citirea și interpretarea suportului cartografic
4.6. Descrierea și explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe modele.

– 131 –
Obiective operaționale – la sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să :
O1 – definească atmosfera;
O2 – enumere gazele care alcătuiesc atmosfera, precizând
importanța acestora;
O3 – enumere straturile atmosferei, utilizând desenul schematic;
O4 – caracterizeze straturile atmosferei;
O5 – deducă import anța atmosferei pentru mediul terestru.
Strategia didactică: expunere, conversație, problematizare, explicație.
Materiale didactice: manualul, soft -ul AeL.
Organizarea: frontal în laboratorul de informatică.
Materialul bibliografic:
1. Dulamă E. – Strategii D idactice, Ed Clusium, 2001
2. Ilinca N. – Didactica Geografiei, Ed Corint, 2002
3. Cheval D. și Furtună C -tin – Geografie, manual pentru clasa a V -a, Ed. Teora, 1998 .
DESFĂȘURAREA SCHEMATICĂ A ACTIVITĂȚII

Obiective
operatio –
nale Momentele
lecției/Dozare Activit atea de predare -învățare Strategia didactică Evaluarea
Activitatea profesorului Activitatea elevului
Organizarea
clasei/2` Consemnează absenții,
anunță momentele
lecției, obiectivele
acesteia Prezintă absenții
Se pregătesc pentru
efectuarea sarcin ii de
lucru Observarea Apreciere
Captarea
atenției /2` Stimularea atenției prin
situație – problemă Elevii „efectuează”
sarcina de lucru Explicații Aprobarea/
dezaprobarea
comportamen
tului elevilor
Pregătirea
aperceptivă 1` Cere elevilor să noteze
pe caiete Notează în caiete Expunere
O1,
O2
O3
O4
O5 Dirijarea
învățării /40` Cere elevilor să rezolve
sarcina de lucru și
răspunde eventualelor
întrebări pe care le pot
adresa aceștia Dirijați de profesor
elevii rezolva
sarcinile de lucru
urmărind Utilizarea soft -ului
Ael
Conversația
Expunerea
Comparația
Problematizarea Verificarea
sistematică a
notițelor pe
care elevii și
le notează din
prezentarea
informatizată
Fixarea
cunoștințelor/4
`
Transmite testul Rezolvă testul Utilizarea
calcula torului
Aprecierea
răspunsurilor
și evaluarea
finală
Tema pentru
acasă /1` Răspundeți la
întrebarea 1 din
manual, pagina 66. Notează tema.

– 132 – Proiect didactic nr. 2 – Căile de comunicație și transporturile din Rom ânia

Unitatea de învățăm ânt : Școal a Gimn. Nr. 2 "Constantin Ghe. Marinescu" -Galați
Data : 12 mai 2014
Clasa : a VIII -a
Obiectul : Geografie Generală
Tipul lecției : consolidare de cunoștințe
Tema : CĂILE DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORTURILE
Durata : 50 minute
Competențe specifice :
1.Utiliza rea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru
prezentarea unei informații pertinente;
2.Sesizarea unor legături observabile între elementele naturale și sociale;
3.Citirea și interpretarea informației cartografice și gr afice.

Obiective operaționale – la sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
O1 – clasifice stabilind caracteristicile rețelei de transport specifice țării ;
O2 – stabilească avantajele și dezavantajele tipurilor de transport;
O3 – realizeze harta re țelei de transport în România;
O4 – explice și să găsească soluții la o situație problemă: infrastructura rutieră;
Strategia didactică: conversație, exercițiu, lucru cu manualul.
Materiale didactice: manualul, coli, markere, .
Organizarea: clasa este împăr țită în 4 grupe.
Materialul bibliografic :
1. Dulamă E. – Strategii Didactice, Ed Clusium, 2001
2. Negut S., Apostol G., Ielenicz M., – Geografie, Manual pentru clasa a VIII -a, Ed.
Humanitas, 2003
3. Ilinca N. – Didactica Geografiei, Ed Corint, 2002

DESF ĂȘURAREA SCHEMATICĂ A ACTIVITĂȚII
Obiecti –
ve
operațion
ale Do-
zare Momentele
lecției Activitatea de predare -învățare Strategia
didactică Evaluarea
Activitatea
profesorului Activitatea elevului
2` Organizarea
clasei Consemnează
absenții Prezi ntă absenții
Se pregătesc pentru
lecție; Observarea Apreciere

– 133 – Clasa este împărțită
în 4 grupe
2` Pregătirea
aperceptivă Împarte fisele de
lucru și transmite
sarcina de lucru
fiecărei grupe în
parte
Cere elevilor să
analizeze
materialul și să -și
stabilească ținta
de lucru La nivelul fiecărei
grupe se stabilesc
regulile și se anunță
regulile grupului Conversația Aprobarea/deza
probarea
comportamentu
lui elevilor

O1

O2

O3

O4 40` Dobândirea
noilor
cunoștințe Dirijează
învățarea și
urmărește
realizarea
sarcinilor de către
elevii clasei Dirijați de profesor
elevii rezolvă
sarcinile diferențiate
de lucru ale fiecărei
grupe.
Grupa 1 – lucrează
cu manualul; Sarcina
de lucru : Clasificarea
căilor de transport și
caracteristicile rețelei
de transport ;
Grupa 2 – lucrează
cu manualul; Sarcina
de lucru : Avantaje /
dezavantaje ale
tipurilor de transport
Grupa 3 –
completează Harta
României cu rețeaua
de transport
Grupa 4 – Rezolvă
situatia problema
transmisă de profesor Lucrul cu
manualul și
fișele de
lucru
Conversația
Expunerea
Observarea
elevilor în
timpul realizării
sarcinii de
lucru.
Aprobarea/
dezaprobarea
comportamentu
lui elevilor
6` Fixarea
cunoștințelor Adresează
întrebări frontale
clasei Elevii răspund
utilizând informațiile
scrise pe plan șele
prezentate de fiecare
grupă în parte.

Proiect didactic nr. 3 – Populația Europei

Unitatea de învățăm ânt : Școala Gimn. Nr. 2 "Constantin Ghe. Marinescu" -Galați
Data : 5 noiembrie 2013
Clasa : a VI -a
Obiectul : Geografia Europei
Tipul lecției : tr ansmitere de cunoștințe prin realizarea unui suport grafic
Tema : POPULAȚIA; DENSITATEA POPULAȚIEI
Durata : 50 minute
Obiective operaționale – la sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:

– 134 – O1 – definească densitatea medie a populației ;
O2 – calculeze valorile densității medii în Europa, utilizând datele din tabelele de lucru
O3 – reprezinte grafic (diagramă in coloane) valorile densității medii în Europa;
O4 – prezinte colegilor diagramele, urmărind și răspunzând la întrebăril e din fișa de lucru.
Strategia didactică : conversația, explicația.
Materiale didactice : manualul, Harta Fizică a Europei , tabele de calcul a densității
populației, planșe, mark ere.
Forme de organizare : activitate pe grupe și ind ividuală.
DESF ĂȘURAREA SCH EMATICĂ A ACTIVITĂȚII
Obiecti –
ve
Operațio
nale Do-
zare Momentele lecției Activitatea de predare -învățare Strategia
didactică Evaluarea
Activitatea
profesorului Activitatea elevului
5` Organizarea clasei Pregătirea casei;
notarea absenților
Împăr țirea clasei în 5
grupe. Pregătesc manualul
și planșele Observarea Aprecieri

O1

O2

O3 20` Transmiterea și
realizarea sarcinii
de lucru Adresează întrebări
clasei
– Ce este densitatea
populației ?
– Cum se calculează
aceasta?
Expune sarcina de
lucru.
Clasa este împărțită
în 5 grupe, fiecare
dintre acestea
trebuind să calculeze
densitatea populației
în Europa și să
reprezinte grafic
valorile obținute. Ascultă, gândesc,
formulează
răspunsuri,
completează
tabelul densității
medii a populației
si re alizează
diagrama densității
pentru fiecare
regiune a Europei,
având ca suport
fișele de lucru
Stabilesc scara de
reprezentare a
graficului
densității. Conversația
Exercițiul
Realizarea
unei diagrame
în coloane,
utilizând coli
de flip -chart Aprobarea
sau
dezaprobare
a în funcție
de
răspunsurile
elevilor
O4 25` Prezentarea
planșelor Observă lucrările
elevilor și dirijează
prezentarea acestora
Notează elevii. Prezintă lucrările și
localizează pe hartă Expunerea
Indică la hartă .

GRUPA 1
Calculați densitatea medie a populației în Europa Nordică și realizați diagrama acesteia
răspunzând și la următoarele întrebări :
1. Numiți țara cu cea mai mare densitate și valoarea acesteia;
2. Numiți țara cu densitatea cea mai mică și valoarea acesteia;
3. Calculația dens itatea medi e pentru țările Europei Nordice.
Țara Capitala Suprafața
(Km2) Populația
Densitatea
(loc/Km2)
ISLANDA REYKJAVIK 103.000 300.000

– 135 – NORVEGIA OSLO 323.880 4.600.000
SUEDIA STOCKHOLM 449.964 8.900.000
FINLANDA HELSINKI 338.150 5.200.000
ESTONIA TALLINN 45.100 1.400.000
LETONIA RIGA 64.600 2.300.000
LITUANIA VILNIUS 65.200 3.600.000
DANEMARCA COPENHAGA 43.090 5.400.000

GRUPA 2
Calculați densitatea medie a populației în Europa Vestică și realizați diagrama acesteia
răspunzând ș i la următoarele întrebări :
1. Numiți țara cu cea mai mare densitate și valoarea acesteia;
2. Numiți țara cu densitatea cea mai mică și valoarea acesteia;
3. Calculația densitatea medie pentru țările Europei Vestice.
Țara Capitala Suprafața
(Km2) Populația
Densitatea
(loc/Km2)
R.U.M.B.I.N. LONDRA 244.880 60.200.000
IRLANDA DUBLIN 70.283 4.000.000
OLANDA AMSTERDAM 40.840 16.300.000
BELGIA BRUXELES 30.521 10.200.000
LUXEMBURG LUXEMBURG 2.586 500.000
FRANTA PARIS 551.500 60.400.000
ANDORRA ANDORRA LA
VELLA 59 22.035
MONACO MONACO 1,95 31,842

GRUPA 3
Calculați densitatea medie a populației în Europa Centrală și realizați diagrama acesteia
răspunzând și la următoarele întrebări :
1. Numiți țara cu cea mai mare densitate și valoarea acesteia;
2. Numiț i țara cu densitatea cea mai mică și valoarea acesteia;
3. Calculația densitatea medie pentru țările Europei Centrale.
Țara Capitala Suprafața
(Km2) Populația
Densitatea
(loc/Km2)
GERMANIA BERLIN 356.980 82.400.000
ELVETIA BERNA 41.288 7.400.000
LIECHTENSTEIN VADUZ 190 32.528
AUSTRIA VIENA 83.860 8.100.000
POLONIA VARSOVIA 323.250 38.700.000
CEHIA PRAGA 78.860 10.300.000
SLOVACIA BRATISLAVA 49.010 5.400.000
UNGARIA BUDAPESTA 93.030 10.000.000

– 136 – ROMANIA BUCURESTI 238.390 22.300.000
MOLDO VA CHISINAU 33.700 4.400.000

GRUPA 4
Calculați densitatea medie a populației în Europa Estică și realizați diagrama acesteia
răspunzând și la următoarele întrebări :
1. Numiți țara cu cea mai mare densitate și valoarea acesteia;
2. Numiți țara cu densitatea cea mai mică și valoarea acesteia;
3. Calculația densitatea med ie pentru țările Europei Estice.
Țara Capitala Suprafața
(Km2) Populația
Densitatea
(loc/Km2)
Fed. RUSA MOSCOVA 17.075.400 144.000.000
UCRAINA KIEV 603.700 47.700.000
BELARUS MINSK 207.600 10.300.000

GRUPA 5
Calculați densitatea medie a populației în Europa Sudică și realizați diagrama acesteia
răspunzând și la următoarele întrebări :
1. Numiți țara cu cea mai mare densitate și valoarea acesteia;
2. Numiți țara cu densitatea cea mai mică ș i valoarea acesteia;
3. Calculația densitatea med ie pentru țările Europei Sudice.

Țara Capitala Suprafața
(Km2) Populația
Densitatea
(loc/Km2)
Portugalia Madrid 91.980 10.500.000
Spania Lisabona 505.990 40.200.000
Italia Roma 301.270 58.000.000
Slovenia Ljubljana 20.254 2.000.000
Croatia Zagreb 56.540 4.500.000
Bosnia –
Hertegovina Sarajevo 51.130 4.000.000
Serbia Belgrad 88.361 10.147.398
Muntenegru Podgorica 13 812 620.145
Albania Tirana 28.748 3.500.000
Macedonia Scopje 25.719 2.000.000
Grecia Atena 131.960 10.600.000
Malta La Valletta 316 400.000

– 137 – Proiect didactic nr .4 – Europa Nordică – specific geografic

Unitatea de învățăm ânt : Școala Gimn. Nr. 2 "Constantin Ghe. Marinescu" -Galați
Data : 24 martie 2013
Clasa : aVI -a
Obiectul : Geografia Europei
Tipul lecției : mixtă
Tema : EUROPA NORDICĂ – specificul geografic
Durata : 50 minute
Scopul lecției: însușirea principalelor aspecte ce definesc Europa nordică
Competențe specifice :
1.3. Utilizarea term enilor geografici simpli în contexte cunoscute sau în contexte noi ;
3.2. Explicarea fenomenelor și proceselor naturale și umane specifice geografiei Europei
Nordice ;
7.6. Caracterizarea elementelor, fenomenelor și proceselor după un algoritm dat.

Obiec tive operaționale – la sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să :
O1 – localizeze pe harta Europei această regiune și limitele sale;
O2 – precizeze și să indice, pe hartă, țările și capitalele ce aparțin acestei regiuni;
O3 – menționeze principalele as pecte ce definesc cadrul natural al regiunii;
O4 – explice influența cadrului natural asupra celui uman;
O5 – interpreteze și să coreleze elemente și fenomene geografice reprezentate pe hărțile și
imaginile din manual.
Strategia didactică: inductivă, diri jată, cognitivă.
Metode didactice: conversația euristică, explicația, observația, problematizarea, mozaicul,
expunerea, lucrul cu harta și manualul, eseul de cinci minute.
Materiale didactice: Harta fizică a Europei, Atlas geografic, Fișe de lucru.
Materia lul bibliografic:
1. Geografia Europei – manual pentru clasa a VI a; autori: V. Anastasiu, I.Marin, D.
Dumitru; E.D.P.
2. Geografia Europei – manual pentru clasa a VI a; autori: O. Mândruț, S.Neguț, Ed.
Corint.
3. Metodica predării Geografiei la clasele V–VIII; autori: O.Dăneț, M.Enache, E.
Olănescu; E.D.P.

– 138 – DESFĂȘURAREA SCHEMATICĂ A ACTIVITĂȚII
I. Moment organizatoric
Se pregătesc elevii pentru lecție asigurându -se atmosfera propice desfășurării activității
didactice. Timp de 10 minute, elevii sunt eva luați din lecțiile anterioare cu privire la
însușirile geografice ale țărilor Europei Atlantice.

II. Prezentarea noilor cunoștințe și dirijarea învățării
Captarea atenției:
Elevii sunt rugați să își amintească din lecțiile anterioare, cu caracter genera l, de tipul
„Clima Europei” ce regiune a Europei are climă cea mai rece și să argumenteze afirmația.
Anunțarea titlului noii lecții „Europa Nordică – specificul geografic” și a obiectivelor
operaționale. Elevii își notează titlul și ascultă obiectivele op eraționale.
Dirijarea propriu -zisă a învățării:
Constituirea grupurilor „ casă”: Se formează patru grupuri „casă” din câte patru membri.
Activitatea în grupurile „casă”: Subiectul lecției este „ Europa Nordică – specificul
geografic”. Fiecare va trebui să cititi toată lecția, dar veți deveni expert într -una din părțile
ei, pe care o veți preda celorlalți. Citiți integral textul lecției timp de cinci minute. Fiecare
membru al grupurilor primește o altă fișă de expert, conform numărului pe care îl are.
Acest e fișe cuprind întrebări care vă vor ghida în lectura textului. Acordați atenție mai
mare fragmentelor din manual în care se află răspunsurile la întrebările de pe fișa
individuală de viitor expert. Cei care terminați mai repede, scrieți răspunsurile la în trebări.
Activitatea în grupurile de experți: Toți elevii care aveți același număr ocupați loc la
aceeași masă. Aveți la dispoziție zece minute pentru discutarea întrebărilor și pentru a
stabili răspunsurile.
Activitatea în grupurile „casă”: Reveniți în gr upurile „casă”. Fiecare expert va prezenta în
timp de maximum 5 minute ce a învățat în grupul de experți.
Unul din experți va scrie pe foaia albă primită, răspunsurile la fiecare întrebare și o va
prezenta în fața celorlalți .
Organizarea informațiilor: p rofesorul va elabora schema pe tablă cu ajutorul elevilor.

III. Încheierea activității didactice
Elevii vizionează imagini în format power point despre țările specifice Europei Nordice și
sunt rugați să menționeze un element pe care l -au reținut din lecț ie.

– 139 – Profesorul apreciază participarea elevilor la lecție, face observații și recomandări, notează
elevii care s -au remarcat în timpul activității.

FIȘA DE EXPERT NR. 1
Ce mări și oceane mărginesc regiunea?
Care sunt articulațiile țărmului mai importante?
Care sunt țările si capitalele ce aparțin Europei Nordice?

FIȘA DE EXPERT NR. 2
Ce forme de relief are Europa Nordică?
După vârstă, cum este relieful Europei Nordice?
După modul de formare, ce tipuri de munți există?
Ce anume a modelat relieful?
Care su nt factorii ce influențează clima?
Ce tipuri de climate se întâlnesc în această regiune?

FIȘA DE EXPERT NR. 3
Cum sunt râurile?
Cum sunt valorificate aceste râuri?
Ce tipuri de lacuri există?
Ce tipuri de vegetație se întâlnește?
Care sunt animalele spec ifice acestei regiuni?

FIȘA DE EXPERT NR. 4
Cum este numărul și densitatea populației comparativ cu celelalte regiuni geografice ale
Europei?
Ce trăsături de fizionomie are populația ce trăiește în această regiune?
Care este originea majorității populați ei?
Ce anume a favorizat economia?
Care sunt domeniile economice mai dezvoltate?

– 140 – II.4. Proiect de programa școlară – Curriculum la decizia școlii

Curriculum la decizia școlii vizează segmentul opțional al disciplinelor obligatorii,
marcat în programel e școlare cu asterisc sau discipline opționale propriu – zise.
Pentru exemplificare prezint un exemplu de proiect de programă opțională, aprobat
de I.S.J. Galați și desfășurat la clasa a V -a.
PROIECT DE PROGRAMĂ
Disciplina opțională : "Orașele lumii"
Aria curriculară : Om și societate
Tipul : disciplină nouă
Clasa a V -a
Durata : 1 an / 1 oră pe săptămână
Autorul programei : prof. Vasile Mădălina
Abilitare de predare : profesor de geografie
ARGUMENT
Opționalul “Orașele Lumii” propune o tematică foarte a tractivă și de larg interes
pentru elevii ciclului gimnazial.
Activitățile de învățare sunt concepute astfel încât să permită activitatea elevilor,
aceștia având sarcin ile de a localiza, de a identifica, de a prelucra i nformațiile, de a asocia,
de a compa ra, și de a selecta tipuri de așezări umane de pe Glob (așezări urbane).
Activitățile de învățare se vor desfășura în sala de clas ă, în sala bibiliotecii școlii și în sala
de informatică, unde elevii se vor documenta pentru a întocmi referate și proiecte p e teme
date. La sfârșitul cursului, elevii vor elabora un portofoliu ce va conține proiecte, referate,
imagini, ilustrate referitoare la orașele de pe toate continentele.
Pe parcursul desfășurării cursului, se urmărește evoluția tipurilor de așezări umane
din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, clasificarea așezărilor urbane și factorii
care influențează repartiția orașelor pe Glob, etc.
Opționalul “Orașele Lumii” stimulează interes ul pentru geografie, deprinderea de a
utiliza informațiile din sursele mass -media și munca în echip ă.
COMPETENȚE GENERALE
1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor care definesc mediul
geografic;
2. Investigarea și interpretarea unor fenomene și procese specifice geografiei,
percepute direct sau med iat;

– 141 – 3. Explicarea și descrierea unor elemente, procese și fenomene ce formează mediul
geografic, utilizând limbajul specific;
4. Relaționarea fenomenelor din realitate cu reprezentarea lor grafica sau cartografică;
5. Aplicarea în viața cotidiană a cunoștințelor d in domeniul geografiei și integrarea lor
în achiziții din alte domenii.
VALORI ȘI ATITUDINI
Competențele generale și specifice care sunt formate în școală prin procesul
educațional au la bază și promovează următoarele valori și atitudini :
-atitudinea pozi tivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație;
-curiozitatea pentru explorarea mediului geografic;
-respectul pentru diversitatea naturală și umană;
-conservarea și ocrotirea mediului de viață.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎN VĂȚARE

Competențe specifice
Acivităti de învățare
Citirea hărții și utilizarea corectă a semnelor convenționale;
Poziționarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările
cartografice; -exerciții de localizare pe harta murală;
– exerciții de obser vare liberă sau dirijată
pe imagini, hărți, grafice;
Poziționarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările
cartografice;
Prezentarea caracteristicilor geografice ale orașelor pe baza
unor date accesate prin internet;
Prelucrarea informației; com pletarea unui tabel cu date extrase
din alte surse, analiza datelor din tabele, interpretarea unor
diagrame simple ;
Analiza unor elemente din realitatea observată direct sau
indirect. -exerciții de identificare a așezărilor urbane
pe hărți și în sursele d e informare;
-exerciții de ordonare/clasificare a orașelor
după criterii date;
-analiza și interpretarea unor date statistice;
-analiza unor orașe reprezentative pentru
anumite regiuni;
Aplicarea cunoștințelor și deprinderilor învățate prin
elaborarea unu i portofoliu ce conține referate, imagini
referitoare la marile orașe ale lumii ;
Explicarea diversității naturale, umane și culturale a unor
orașe, realizând corelații cu informațiile dobândite din mass –
media și de la alte discipline școlare (ex. : istori e) ;
Prezentarea caracteristicilor unor orașe pe baza unor date
accesate pe internet. -exerciții de realizare a unor colecții de
imagini și texte reprezentând diferite orașe
ale Globului;
– corelarea informației din mass -media cu
învățarea școlară;

-exerc iții de realizare a unor postere
ilustrative.

– 142 – BIBLIOGRAFIE

1. Enciclopedia“ 100 Cele mai fumoase orașe ale Lumii”, Editura All
2. Reviste Terra Magazin
3. Ghiduri turistice
4. Marile orașe ale Europei, Ed itura Fodor`s
5. Manualele alternative pentru clasele a VI -a și a VII -a (pentru suport cartografic)
6. Matei H. și colab. “Enciclopedia Europei”, Editura Meronia, București, 2001

CONȚINUTURI
1. AȘEZĂRILE UMANE – aspecte generale:
 Prezentarea opționalului;
 Aspecte generale;
 Scurt istoric al evoluției și vechimii așezărilor umane;
 Factorii care influențează dezvoltarea așezărilor umane;
 Tipuri de așezări umane ;
2. ORAȘELE :
 Orașele -definiție, rolul lor în cadrul unui teritoriu;
 Clasi ficarea orașelor;
 Funcțiile așezărilor urbane;
 Repartiția orașelor pe Glob;
 Planul orașului ;
3. ORAȘELE LUMII:
 Europa : Londra, București, Monaco, Roma, Amsterdam, Viena, Paris, Veneția
 Asia : Ierusalim,Ankara, New Delhi, Beijing, Tokyo
 America : New York , Los Angeles,Washington, Havana, Buenos Aires
 Africa: Cairo, Rabat, Cape Town
 Australia : Sydney, Canberra .

– 143 – Capitolul III

III. Experimentul didactic

Experimentul didactic reprezintă o parte a cercet ării, ce s -a desfășurat la două clase
paralele, cu același număr de ore (2h/săptămână), în anul școlar 2012 – 2013 , astfel :
– clasa a VIII -a A – clasa martor cu 27 elevi;
– clasa a VIII -a B – clasa experiment cu 29 elevi.
Unitățile de învățare asupra cărora s -a aplicat experimentul sunt “Populația" și
"Așezările umane din România”, ale căror proiectări au fost prezentate în capitolul
anterior.
La cele două clase, s -au aplicat același strategii didactice și aceleași teste, cu
deosebirea că la clasa experiment s -a alocat în plus față de clasa martor, o oră pentru
recapitulare, înaintea testului sumativ, tot aici făcându -se aplicații asupra orizontului local
prin comparații între valorile indicilor demografici la nivelul țării și cele de la nivelul
municipiului Galați. Cu elevii clasei e xperiment m -am deplas at în afara orelor de curs
pentru aplicații în orizontul local. Studiul comparativ s -a desfășurat pe baza informațiilor
oferite de cercetarea mea din partea științifică a lucrării, capitolul III.
Experimentul s -a desfășurat la Școala Gimnaziala nr. 26 -Gala ți, an școlar 2012 –
2013 și a urmărit impactul studiului comparativ și al lecției de recapitulare, asupra
nivelului de pregătire al elevilor, ținând cont de faptul că testele au fost adresate unor elevi
cu capacități intelectuale medii. În vederea atinger ii scopului propus, am elaborat trei teste
de evaluare (inițial, progresiv și final), pe care le -am aplicat la cele două clase și am
interpretat rezultatele obținute. Testele sunt incluse în lucrare la Anexe și sunt însoțite de
baremele de corectare și fiș ele de interpretare.
III.1. Testul inițial și rezultatele acestuia
III.1.1. Testul inițial
Testul inițial vizează diagnosticarea nivelului de pregătire al elevilor la începutul
unui ciclu de învățământ, la începutul anului școlar sau la începutul unui seme stru. Are
valoare predictivă, urmărind depistarea lacunelor și greșelilor și înlăturarea acestora pe
parcursul procesului instructiv educativ. Ajută totodată la stabilirea corectă a strategiilor
didactice.

– 144 – În cazul experimentului desfășurat în anul școlar 2012 -2013, am aplicat un test
inițial la clasa a VIII -a, doar cu informații din unitățile de învățare “Populația" și
"Așezările umane” .
Testul inițial însoțit d e baremul de corectare ( Anexa 10a și 10 b) s-a aplicat pentru a
stabili nivelul de cunoștințe al elevilor și gradul de atingere al obiectivelor, stabilite de
profesor atunci când va întocmi planificarea unității de învățare. În elaborarea testului am
folosit atât itemi obiectivi cât și semiobiectivi, ținând cont, pentru rezolvare, de timpul
acordat r ezolvării și nivelul de pregătire al claselor.
Potrivit fișei de interpretare a testului in ițial, la ambele clase ( Anexa 10c și 10 d) am
extras, interpretat și reprezentat grafic rezultatele obținute.
Rezultatele pe note sunt prezentate în următorul tabel :
CLASA NR.
ELEVI NOTA MEDIA
CLASEI 3 4 5 6 7 8 9 10
VIII A 26 1 5 3 6 5 6 – – 6.03
VIII B 27 – 3 5 3 5 8 3 – 6.70

Rezultatele pe categorii de elevi sunt următoarele :
CLASA NR.
ELEVI CATEGORII DE ELEVI DUPA NOTELE OBȚINUTE
3-5
“Slabi” 6-7
“Mediocri” 8-9
“Buni” 10
“Foarte buni”
VIII A 26 9 35% 11 42% 6 23% – –
VIII B 27 8 29% 8 29% 11 42% – –

Randamentul școlar, rezultat în urma îndeplinirii totale, parțiale sau a neîndeplinirii
obiectivelor propuse, este surprins în următorul tabel :
OBIECTIVUL ELEVI CARE L -AU
REALIZAT TOTAL ELEVI CARE L -AU
REALIZAT PARȚIAL ELEVI CARE NU L -AU
REALIZAT
CLASA CLASA CLASA
VIII A VIII B VIII A VIII B VIII A VIII B
O1 – – 1 4% 17 65% 20 74% 9 35% 6 22%
O2 6 23% 16 60% 14 54% 11 40% 6 23% – –
O3 – – – – 11 42% 18 67% 15 57% 9 33%

III.1.2. Prelucrarea statistică a datelor testului inițial

În paginile următoare, voi prezenta graficele rezultatelor obținute în urma
administrării testului inițial la cele două clase, care au participat la experimentul dida ctic.

– 145 – Rezultatele obținute sunt prezentate pe clase, în prima parte, și în paralel.

Fig. nr. III.1

Fig.nr. III.2

Analizarea graficelor scoate în evidență o repartizare echilibrată pe note,
neexistând un număr mare de elevi care au obținut note mici sau note mari. Procentual
predomină elevii mediocri și slabi, nici un elev nereușind sa se încadreze în categoria
elevilor foarte buni.

Repartizarea notelor testului inițial la clasa martor
a VIII -a A
1 5
3 6
5 6
0 0
0 1 2 3 4 5 6 7
3 4 5 6 7 8 9 10
Nota Numar elevi
elevi
Rezultatul procentual al testului inițial pe categorii
de elevi la clasa martor a VIII -a A
35%
42% 23% 0%
“Slabi”
“Mediocri”
“Buni”
“Foarte buni”

– 146 –

Fig. nr. III.3
Figura nr.III.3 prezintă gradul de îndeplinire al obiectivelor testului inițial,
observându -se că notele obținute au fos t direct influențate de îndeplinirea obiectivelor.
Obiectivul doi – Să aleagă răspunsul corect, utilizând harta, din patru variante de răspuns –
este obiectivul care a fost rezolvat de cea mai mare parte dintre elevi. Definirea termenilor
(Obiectivul 1) și caracterizarea orașului natal (Obiectivul 3) nu au fost îndeplinite de elevi,
un procent mic dintre aceștia, care au și obținut notele peste 7, încercând rezolvarea
subiectelor la care fac referire aceste obiective.
La clasa experiment, a VIII -a B, deși es te o clasă cu un nivel de pregătire mai bun,
testul inițial nu a avut o medie mai bună. Explicația poate fi dată de faptul că elevii sunt
mai atenți și „responsabili”, atunci când nota este trecută în catalog.
Pe note însă se remarcă un număr mai mare al elevilor care au note de 8 și 9 (11
elevi). Nici la această clasă nu s -a obținut nota maximă.
Figurile următoare prezintă situația la clasa experiment.

Fig. III.1 Fig. III.1

Fig. nr. III. 4

Repartizarea procentuală a elevilor în funcție de
îndeplinirea obiectivelor testulu i inițial la clasa
martor a VIII -a A
0 23
0 65
54
43
35
23 57
0 10 20 30 40 50 60 70
O1 O2 O3
Obiectivul % elevi
elevi
Rezolvat total Rezolvat parțial Nerezolvat
Repartizarea notelor testului inițial la clasa
experiment a VIII -a B
0 3 5
3 5 8
3
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 4 5 6 7 8 9 10
Nota Numar elevi
elevi

– 147 –

Fig. nr. III. 5

Fig. nr. III. 6

Rezultatul procentual al testului inițial, pe
categorii de elevi, la clasa experiment a VIII -a B
29%
29% 42% 0%
“Slabi”
“Mediocri”
“Buni”
“Foart e buni”
Repartizarea procentuală a elevilor în funcție de
îndeplinirea obiectivelor testului inițial
la clasa experiment a VIII -a B
4 74
22 60
40
0 0 67
33
0 10 20 30 40 50 60 70 80
O1 O2 O3
Obiectivul % elevi
elevi
Rezolvat total Rezolvat parțial Nerezolvat

– 148 –

Fig. nr. III.7

Fig III. 8

Fig. nr. III. 8

Așa cum se observă din ultimele două grafice, distribuțiile valorilor răspunsurilor în
funcție de note sunt asemănătoare, atât din punct de vedere al formei, cât și al maximelor,
cu o ușoară diferențiere (3 note de peste 9) la clasa e xperiment. Având în vedere și mediile
celor două clase (6.03 la clasa martor și 6.70 la clasa experiment) se poate concluziona că
cele două eșantioane pot fi comparate, utilizarea lor fiind justificată științific.
Rezultatele procentuale ale testului inițial, pe
categorii de elevi
35 42
23
0 29 29 42
0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
“Slabi” “Mediocri” “Buni” “Foarte buni” procente
e
clasa a VIII -a A clasa a VIII -a B
Rezultatele comparative ale testului inițial în
funcție de notele obținute la cele două clase
1 5
3 6
5 6
0 0 0 3 5
3 5 8
3
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 4 5 6 7 8 9 10
Note Numar elevi
elevi
Clasa a VIII -a A Clasa a VIII -a B

– 149 – III.2. Testul progresiv și rezultatele ac estuia

III.2.1. Testul progresiv
Testarea progresivă s -a realizat la cele două clase după parcurgerea unității de
învățare "Populația", asupra căreia am aplicat experimentul, până la "Așezările umane”.
În elaborarea testului am folosit aceeași tipologie a itemilor, (numărul lor diferă
însă) păstrând aceleași obiective.
Rezultatele testului nu au fost notate în catalog, având rolul de a urmări progresul
elevilor, după parcurgerea unei unități de învățare și daca aceștia și -au însușit definiții și
inform ații pe care nu le dețineau sau le uitaseră.
Testul și baremul de corectare, precum și fișele de interpretare sunt incluse în
Anexe ( Anexa 11 ).
Testul progresiv are funcție de constatare a progresului pe parcurs al elevilor și de
sprijinire continuă a ace stora prin corectarea greșelilor și individualizarea activității
educaționale, conform nevoilor și potențialului elevilor, asigurând reglarea și auto -reglarea
procesului de predare -învățare.

Rezultatele pe note sunt prezentate în următorul tabel :
CLASA NR
ELEVI NOTA MEDIA
CLASEI 3 4 5 6 7 8 9 10
VIII A 25 – 2 4 6 6 6 1 – 6.64
VIII B 27 – 2 3 3 8 6 3 2 7.11

Rezultatele pe categorii de elevi sunt următoarele :
CLASA NR.
ELEVI CATEGORII DE ELEVI DUPA NOTELE OBȚINUTE
3-5
“Slabi” 6-7
“Mediocri” 8-9
“Buni” 10
“Foarte buni”
VIII A 25 6 24% 12 48% 7 28% – –
VIII B 27 5 18% 11 42% 9 33% 2 7%

Randamentul școlar, rezultat în urma îndeplinirii totale, parțiale sau a neîndeplinirii
obiectivelor propuse, este surprins în următorul tabel :

– 150 – OBIECTIV UL ELEVI CARE L -AU
REALIZAT TOTAL ELEVI CARE L -AU
REALIZAT PARȚIAL ELEVI CARE NU L -AU
REALIZAT
CLASA CLASA CLASA
VIII A VIII B VIII A VIII B VIII A VIII B
O1 – – 2 7% 10 40% 13 48% 15 60% 12 45%
O2 25 100% 27 100% – – – – – – – –
O3 6 24% 11 41% 17 68% 11 44% 2 8% 5 15%
O4 – – 2 7% 17 68% 18 67% 8 32% 7 26%

III.2.2. Prelucrarea statistică a datelor testului progresiv
Analiza și interpretarea grafică a datelor cuprinse în tabelele a nterioare, sunt
prezentate în graficele următoare. Prezentarea este ca și în cazul testului inițial realizată, în
prima parte pe fiecare clasa și la final în paralel.

Fig. nr. III. 9

Fig. nr. III. 10

Rezultatele testului progresiv pe note la clasa
martor a VIII -a A
0 2 4 6 6 6
1
0
0 1 2 3 4 5 6 7
3 4 5 6 7 8 9 10
note numar elevi
elevi
elevi
Reprezentarea procentuală pe categorii de elevi la
clasa martor a VIII -a A
24%
48% 28% 0%
“Slabi”
“Mediocri”
“Buni”
“Foarte buni”

– 151 –

Fig. nr. III. 11

Graficele de mai sus arată ca și în cazul testului inițial, aproape aceeași repartizare
uniformă a notelor, remarcându -se scăderea numărului elevilor care au obținut note de
patru și mai mici de patru, menținerea numărului de elevi care au obținut note d e șase,
șapte și opt și obținerea unei note de nouă.
Pe categorii de elevi, la clasa martor predomină în continuare elevii mediocri (48%)
dar scade cu 11% (de la 35% la 24%) procentul elevilor slabi. Nici la acest test nu s -a
înregistrat notă maximă.
Pe ob iective, deși s -a fixat un obiectiv în plus față de testul inițial, se observă
aceleași dificultăți în rezolvarea obiectivelor care au ținut de definirea unor noțiuni și de
caracterizare completă a unui mediu geografic. Îmbucurător este faptul că numeroși elevi
au competențe de interpretare, analizare și recunoaștere pe suport cartografic.
La clasa experiment, clasa a VIII -a B rezultatele obținute sunt sensibil mai bune,
media clasei depășind nota șapte, înregistrându -se și două note maxime (una prin rotunj ire)
Explicația, în comparație cu clasa martor, poate fi importanța aplicațiilor asupra orizontului
local prin comparații între valorile populației la nivelul țării și cele de la nivelul
municipiului Galați. La această clasă rezultatele grafice se prezin tă după cum urmează :

Repartizarea procentuală a elevilor în funcție de
îndeplinirea obiectivelor testului de progres la
clasa martor a VIII -a A
0 100
24
0 40
0 68 68 60
0 8 32
0 20 40 60 80 100 120
O1 O2 O3 O4
Obiectivul % Rezolvat total
Rezolvat parțial
Nerezolvat

– 152 –

Fig. nr. III. 12

Fig. nr. III. 13

În ceea ce privește realizarea obiectivelor se observă o repartizare uniformă în
rezolvarea acestora și procentaje apropiate între elevii care au îndeplinit total și parțial Rezultatele testului progresiv pe note la clasa
experiment a VIII -a B
0 2 3 3 8
6
3
2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 4 5 6 7 8 9 10
nota numar elevi
elevi
elevi
Reprezentarea procentuală pe categorii de elevi la
clasa experiment a VIII -a B
18%
42% 33% 7%
“Slabi”
“Mediocri”
“Buni”
“Foarte buni”

– 153 – obiectivele. Acest fapt demonstrează că elevii au încercat rezolvarea tuturor subiectelor,
spre deosebire de clasa martor, unde au existat elevi care nici nu au încercat rezolvarea
subiectului V (analiza hărții).
În figura următoare se poate ob serva procentual îndeplinirea obiectivelor.

Fig. nr. III. 14

Analizate comparativ notele obținute de cele două clase, păstrează același traseu,
deosebirea fiind dată de numărul mai mic al elevilor care au obținut note sub cinci și
creștere a numărului de elevi cu note peste opt la ambele clase. De asemenea la clasa
experimen t s-au obținut două note maxime.

Repartizarea procentuală a elevilor în funcție de
îndeplinirea obiectivelor testului de progres la
clasa exper iment a VIII -a B
7 100
41
7 48
0 44 67
45
0 15 26
0 20 40 60 80 100 120
O1 O2 O3 O4
Obiectivul % Rezolvat tota l
Rezolvat par țial
Nerezolvat

– 154 –

Fig III. 15

Fig. nr. III. 15

Fig. nr. III. 16

Atât din graficul de repartizare al notelor (Fig.III.15) cât și al repartizării
procentuale pe categorii de elevi, se observă o deplasare ușoară a maximelor către valori
mai mari ale notelor și scăderea numărului de elevi cu note slabe. Clasa experiment obține
și în acest caz o medie mai mare, 7,11 în comparație cu 6,64, media clasei martor.

Repartizarea comparativă pe note a rezultatului
testului progresiv
0 2 4 6 6 6
1
0 0 2 3 3 8
6
3
2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 4 5 6 7 8 9 10
nota numar elevi
elevi
Clasa a VIII -a A Clasa a VIII -a B
Rezultatele procentuale ale testului progresiv pe
categorii de elevi
24 48
28
0 18 42
33
7
0 10 20 30 40 50
60
“Slabi”
“Mediocri” “Buni” “Foarte buni” procente
e
Clasa a VIII -a A Clasa a VIII -a B

– 155 – III.3. Testul final și rezultatele acestuia

III.3.1 Testul final
Testarea finală sau evaluarea sumativă s -a aplicat la finalul celor două unități de
învățare și a avut drept scop verificarea cantitativă și calitativă a materiei studiate. În
elaborarea testului am păstrat tipologia itemilor (obiectivi, semiobiectivi și subiectivi) ca și
în cazul celorlalte două teste. Diferența între clasa martor și cea experiment, a fost
realizarea unei ore de recapitulare înainte de test, la clasa experiment. Lecția de
recapitulare a vizat acomodarea elevilor cu structura itemilor și suportul cartografic.
Spre deosebire de rezultatele testului inițial, respectiv cel p rogresiv, rezultatele
testului final, au fost notate în catalog, considerând că această decizie, poate motiva
suplimentar elevii. Rezultatele testului, deși mulțumitoare, nu cred că au fost influențate de
această decizie, analiza finală arătând că notele m ari la testarea finală au fost luate de elevii
din clasa experiment, unde informațiile au fost mai bine fixate prin aplicațiile din orizontul
local. A scăzut semnificativ, numărul elevilor care au obținut note mici, acesta fiind de
altfel adevăratul progre s, înregistrat la ambele clase.
Testul final, baremul de corectare și fișele de interpretare ale acestuia, sunt
adăugate la Anexe ( Anexa 12 ).
Rezultatele pe note sunt prezentate în următorul tabel :
CLASA NR
ELEVI NOTA MEDIA
CLASEI 3 4 5 6 7 8 9 10
VIII A 27 – 1 4 6 6 6 3 1 6,92
VIII B 29 – – 3 3 8 6 5 4 7,65

Rezultatele pe categorii de elevi sunt următoarele :
CLASA NR.
ELEVI CATEGORII DE ELEVI DUPA NOTELE OBȚINUTE
3-5
“Slabi” 6-7
“Mediocri” 8-9
“Buni” 10
“Foarte buni”
VIII A 27 5 19% 12 44% 9 33% 1 4%
VIII B 29 3 10% 11 38% 11 38% 4 14%

Randamentul școlar, rezultat în urma îndeplinirii totale, parțiale sau a neîndeplinirii
obiectivelor propuse, este surprins în următorul tabel :

– 156 – OBIECTIVUL ELEVI CARE L -AU
REALIZAT TOTAL ELEVI CARE L -AU
REALIZAT PARȚIAL ELEVI CARE NU L -AU
REALIZAT
CLASA CLASA CLASA
VIII A VIII B VIII A VIII B VIII A VIII B
O1 1 4% 4 14% 25 92% 19 66% 1 4% 6 20%
O2 1 4% 4 14% 22 81% 19 66% 4 5% 6 20%
O3 20 75% 29 100% 7 25% 0 – 0 – 0 –
O4 2 7% 9 31% 20 74% 17 57% 5 19% 3 12%
O5 27 10% 29 100% 0 – 0 – 0 – 0 –

III.3.2. Prelucrarea statistică a datelor testului final
Utilizând datele din tabelele precedente, am realizat statistica pentru testul final. În
prima parte am realizat grafice pentru fiecare clasă în part e, apoi o analiză comparativă, iar
la final o paralelă între procentele medii ale îndeplinirii obiectivelor, la cele două clase.
Și în acest caz, clasa experiment a obținut o medie mai bună (7,65) decât clasa
martor (6,92), demonstrând eficacitatea lecție i de recapitulare și necesitatea unei plaje
orare mai mari pentru disciplina geografie, în condițiile actualei programe școlare.

Fig. nr. III. 17

Fig. nr. III. 18 Rezultatele testului final pe note la clasa martor
a VIII -a A
0 1 4 6 6 6
3
1
0 1 2 3 4 5 6 7
3 4 5 6 7 8 9 10 notă număr elevi
elevi
elevi
Reprezentarea procentuală pe categorii de elevi la
clasa martor a VIII -a A
19%
44% 33% 4%
Slabi
Mediocri
Buni
Foarte buni

– 157 –

Fig III. 19

Fig. nr. III. 19

Analizând reprezentarea de tip radial, respectiv Fig.III.18, comparativ cu
reprezentarea similară, realizată în urma prelucrării rezultatelor testului inițial, se observă o
menținere a procentu lui elevilor mediocrii în jurul valorii de 42 -44%, dar o scădere
notabilă a elevilor slabi, de la 35% la 19% și creșterea procentuală a elevilor buni de la
23% la 33%.
La clasa experiment reprezentările grafice sunt următoarele :

Repartizarea procentuală a îndeplinirii
obiectivelor testului final la clasa martor a VIII -a A
4 4 75
7 100 92
81
25 74
0 1 5 0 19
0
0 20 40 60 80 100 120
O1 O2 O3 O4 O5
Obiectivul %
Rezolvat total Rezolvat par țial Nerezolvat

Rezultatele testului final pe note, la clasa
experiment a VIII -a B
0 0 3 3 8
6
5
4
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 4 5 6 7 8 9 10 note

Fig. nr. III. 20
număr elevi
elevi
elevi

– 158 –

Fig. nr. III. 21

Fig. nr. III. 22

Fig. nr. III. 23
Fig.nr. III.23

Reprezentarea procentuală pe categorii de elevi la

clasa experiment a VIII -a B
10%
38%
38% 14%
Slabi
Mediocri
Buni
Foarte buni
Repartizarea procentuală a îndeplinirii obiectivelor testului final
la clasa experiment a VIII -a B
14 14 100
31 100
66 66
0 57
0 20 20
0 12
0
0 20 40 60 80 100 120
O1 O2 O3 O4 O5
Obiectivul %
Rezolvat total Rezolvat par țial Nerezolvat
t
Reprezentarea grafică a evoluției notelor la cele
trei teste la clasa martor
0 1 2 3 4 5
6 7
3 4 5 6 7 8 9 10 notă
număr elevi
elevi
Testarea ini țială Testarea progresiv ă Testarea final ă

– 159 –

Fig.nr. III. 24

Fig III. 26

III.4. CONCLUZII

Reprezentarea grafică a evoluției notelor la cele
trei teste la clasa experiment
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 4 5 6 7 8 9 10 notă număr elevi
elevi

Test ini țial Test progresiv Test final
Rezultatele procentuale ale testului final pe
categor ii de elevi
19 44

33
4 10
38
38

14

0 10 20 30 40 50
Slabi Mediocri Buni Foarte buni procente
Clasa a VIII -a A

Fig.nr.III.25
Clasa a VIII -a B
Reprezentarea grafică a mediilor celor trei teste
pe clase

7.65

6.92

6.64
6.03
7.11
6.7

3 4 5 6 7 8

Media test ini țial Media test progresiv Media test final
VIII A

Fig.nr.III.26 VIII B

– 160 – III.4. Concluzii

Urmărind rezultatele testelor administrate clasei martor se poate concluziona :
– La clasa experiment s -a obținut la testul final media 7,65(șapte 65%),
înregistrându -se o creștere de 0,95 puncte față de testul iniția l;
– La clasa martor s -a obținut la testul final media 6,92(șase 92%), înregistrându -se o
creștere de 0,89 puncte față de testul inițial.
Se constată că media la clasa experimentală este mai mare decât la clasa martor.
Printre cauze s -au identificat :
– realizarea studiului comparativ între valorile populației la nivelul țării și cele de la
nivelul municipiului Galați, pe baza informațiilor oferite de cercetarea mea din partea
științifică a lucrării, ceea ce a condus la o fixare mai bună a cunoștințelor ;
– deplasările elevilor în afara orelor de curs pentru aplicații în orizontul local;
– introducerea orei de recapitulare înaintea testării finale, care le -a permis elevilor
să se familiarizeze cu unele noțiuni sau suporturi cartografice.
Diferența dintre media notelor la toate cele trei testări dintre cele două clase nu este
totuși foarte mare, observându -se mai degrabă o diferența între numărul elevilor care au
obținut note mai mari de 8.
În aceste condiții pot vorbi de performanță la ambele clase, în cee a ce privește
creșterea numărului notelor mari și reducerea numărului de elevi care au obținu t note mai
mici de 5.
Performanța particulară a clasei experiment privește atât calitatea și nivelul
cunoștințelor elevilor cât și capacitatea de utilizare a acest ora în rezolvarea unor sarcini noi
de lucru.
Chiar și în aceste condiții elevii ambelor clase prezintă unele carențe în
sistematizarea informațiilor acumulate.
În urma realizării acestui experiment, am demonstrat eficacitatea aplicațiilor aupra
orizontului local sau apropiat (lucru necesar pentru pregătirea elevilor participanți la
concursurile școlare de tip olimpiadă -faza județeană unde proba de baraj se face prin
aplicații în orizontul local) și necesitatea unei plaje orare mai mari pentru disciplina
geografie, în condițiile actualei programe școlare.

– 161 – IV. BIBLIOGRAFIE

1. Atanasiu, I., (1941) – Cutremurele de pământ din România , Ed.Academiei RPR,
București.
2. Brezeanu, I. , (1980) – Galați. Monografie, Ed. Sport Turism, Galați .
3. Brezeanu, I., Muntea nu, N.G. (1972) – Județul Galați pe scara timpului, Ed. Sport
Turism, Galați .
4. Dulamă, E., Roșcovan, S., (2007) – Didactica Geografiei , Ed. Bons Office, Chișinău.
5. Efros, V., (2002) – Dicționar de geografie economică și umană , Ed. Universității
Suceava , Suceava.
6. Erdeli G., Cucu V., (2006) – România: populație, așezări umane, economie , Ed.
Transversal, București .
7. Florea , C.T., (2000) – Clima orașului Galați. De la înființarea stației meteorologice pînă
în zilele noastre. O sută de ani de observații regulate , Ed.Arionda , București .
8. Giurescu, C -tin C., (1997) – Târguri sau orașe și cetăți moldovene din secolul al X -lea
până la mijlocul secolului al XVI -lea, Ed. Enciclop edica, București.
9. Gugiuman, I., (1964) – Contribuții la cunoașterea climei din zona orașelor Galați și
Brăila, în studii și cercetări de geologie, geofizică, geografie , Seria Geografie , București .
10. Hepites, Șt., (1915) – Determinări fizice la Galați , în Buletinul Societății române de
geografie, XXXVI .
11. Ianovici, V., Giușcă, D., (1961) – Date noi asupra fundamentului cristalin al Podișului
Moldovenesc și Dobrogei , în Studii și Cercetări de geologie, VI , Ed. Academia R.S.R.,
București .
12. Ilinca, N., (2012) – "Geografia umană a României : Populație, așezări, economie , Ed.
CD Press, București.
13. Munteanu -Bârlad, Ghe. N., (1927) – „Galații ”, Ed. autorului: Societate de editură
științifică culturală, Galați.
14. Murgoci, G., (1912) – Studii de geografie fizică în Dobrogea de nord , în „Buletinul
Societății Regale Române de Geografie” .
15. Negruți, E., (1975) – Factorul demografic urban și dezvoltarea social -economică a
Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX -lea, Revista de istorie, nr. 28.
16. Nonj on, A., (1992) – Concepts et mécanismes de la géographie économique
contemporaine , Ed. Ellipses, Paris.
17. Oancea, I., (1973) – Gruparea urbană Galați -Brăila : Studiu de geomorfologie
regională , Editura Academiei Române , București.
18. Paillat, R., (1993) – Le vieillissemment de la population : défi et contradiction ,
Espace/Population/ Société nr. 3.
19. Păltănea, P., (1995) – Istoria orașului Galați d e la origini până în 1918, vol. I, Editura
Porto -Franco, Galați .
20. Posea, Gr.(coord.), (1982) – Enciclopedia geografică a României , Ed. Științifică și
Enciclopedic ă, București.
21. Sficlea , V., (1948) – Monografia orașului Galați , Ed. Sport Turism, Galaț i.
22. Ujvari, I., (1972 ) – Geografia apelor României , Ed. Științifică, București .
23. Ungureanu, Al., Muntele, I. (2006) – Geografia populației , Ed. Sedcom Libris, Ia și.
24. Vert, C -tin., (2001) – Geografia populației -teorie și metodologie , Ed. Mirton,
Timișoara.

– 162 – 25.http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Combinatul_Siderurgic_%22Arcelor_Mittal
%22_Galati.jpg
26. http://stiri.tvr.ro/istoria -regionalizarii -in-romania -de-la-organizarea -teritoriala -din-
1968 -la-proiectul -din-2013_27373.html
27. http://www. noi.md/md/news_id/43877#close
28. http://www.profudegeogra.eu/wp –
includes/imagine_marita.php?locLinkB=http://www.profudegeogra.eu/wp –
content/uploads/2011/05/Harta -climatica -a-Romaniei1.jpg
29. http://www.forajeapa.ro/galati -galati/
30. http://ro.wikipedia. org/wiki/Gala%C8%9Bi#Flora
31. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Galati_Strada_Domneasca.jpg
32. http://adevarul.ro/locale/galati/inundatiile -dau-batai -cap-celor -Santierul -naval -galati –
1_53873b550d133766a81ca633/index.html
33. http://valuriledunarii.b logspot.ro/2010/08/o -harta -veche -orasului -galati.html
34. http://adevarul.ro/locale/galati/cresterea -descresterea -combinatului -siderurgic -galati -s-
au-implinit -45-ani-ceausescu -taiat-panglica -foto-
1_50ad7af17c42d5a66395f38c/index.html
35. http://plusminusga lati.wordpress.com/category/despre -oras-about -the-city/
36. http://minoritati -galati.blogspot.ro/2012/12/grecii.html
37. http://obiective -turistice.romania -tourist.info/poarta -hanului -otoman –detalii
38. http://adevarul.ro/locale/galati/divort -primarie -casa-casatoriilor –
1_50ad6af57c42d5a66394c499/index.html
39. https://sites.google.com/site/cegalati/
40. http://www.romania -actualitati.ro/reinaugurarea_templului_meseriasilor_din_galati –
61049
41. http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte -locale/a -fost-reinaugurat –
%E2%80%9Etemplul -meseriasilor%E2%80%9C -din-galati -335730
42. http://gallery.dexter.linux360.ro/v/trips/missionin –
galati/galati_biserica_catolica.jpeg.html
43. http://catalinanicolin.tr ipod.com/id26.html
44. http://en.wikipedia.org/wiki/Brownfield_land

*** – 1983, Geografia României, vol.I , Geografi a fizică, Ed. Academiei, București.
*** – Raportul de mediu Actualizare PUG, Municipiul Galați conform Anexa 2 din HG nr.
1076/2004.
*** – Raportul de mediu PUG Galați, întocmit în mai 2013 de Agenția pentru Protecția
Mediului, la cererea Primăriei Municipiului Galați.
*** – Recensămintele populației și așezărilor din 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 20-31
octombrie 2011, Institutul Național de Statistică, București
*** – Seria de date Tempo Online, INSSE.

163

Anexa 1 : Popula ția – concept metodologic

Sursa : Vert, C -tin., (2001) – Geografia populației -teorie și metodologie , Ed. Mirton, Timișoara.

– 164 –

Anexa 2: Populația feminină de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă, și numărul copiilor născuți vi i

LOCALITATEA : MUNICIPIUL GALATI, ANUL 2011

Femei
F e m e i c a r e a u n ă s c u t c o p i i v i i
Numărul Copii
născuți vii Femei de

LOCALITATEA
GRUPE de VÂRSTĂ 15 ani și
peste

Total care
nu au
născut
copii vii total
al copiilor
născuți vii la 1000
femei
de 15 ani

Total
2
3
4
5
6
7
8
9
10 copii
și peste 1
copil copii copii copii copii copii copii copii copii
și peste
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
MUNICIPIUL GALAȚI 112577 31744 80833 37463 31154 7261 3213 1118 310 144 68 45 57 144481 1283.4
Grupa de vârstă 15-19 ani 5929 5846 83 74 6 * * – – – – – – 96 16.2
Grupa de vârstă 20-24 ani 8032 6913 1119 857 233 21 7 – – – * – – 1422 177.0
Grupa de vârstă 25-29 ani 7775 4801 2974 2295 608 45 18 3 * 3 – – – 3766 484.4
Grupa de vârstă 30-34 ani 10102 2987 7115 4897 1959 172 46 20 12 5 * – 3 9766 966.7
Grupa de vârstă 35-39 ani 10470 1830 8640 5312 2943 291 60 17 7 5 3 * * 12519 1195.7
Grupa de vârstă 40-44 ani 12820 1701 11119 6416 3996 507 103 48 32 4 7 * 5 16926 1320.3
Grupa de vârstă 45-49 ani 7772 837 6935 2901 3038 678 190 86 21 6 6 3 6 12517 1610.5
Grupa de vârstă 50-54 ani 10269 991 9278 3284 4087 1174 403 232 47 18 12 14 7 18462 1797.8
Grupa de vârstă 55-59 ani 11540 1237 10303 3392 4584 1341 610 277 56 19 7 8 9 21112 1829.5
Grupa de vârstă 60-64 ani 8801 1079 7722 2407 3469 1047 579 146 32 11 14 8 9 16091 1828.3
Grupa de vârstă 65-69 ani 5718 831 4887 1500 2198 662 396 83 26 10 5 * 6 10228 1788.7
Grupa de vârstă 70-74 ani 5462 983 4479 1659 1809 538 354 72 30 11 * 3 * 8980 1644.1
Grupa de vârstă 75 ani și peste 7887 1708 6179 2469 2224 783 446 134 45 52 10 6 10 12596 1597.1
Notă:
* – Informație nedisponibilă pentru valori mai mici de trei;

Sursa: D.J.S. Galați

– 165 – Anexa 3 : Factorii repartiției teritoriale a populației

– 166 –

Anexa 4: Populația de 6 ani și peste, după nivelul instituției de învățământ pe care o urmează, pe sexe

LOCALITATEA : MUNICIPIUL GALATI, A nul 2011

Notă:
* – Infor mație nedisponibilă pentru valori mai mici de trei;

Sursa: D.J.S. Galați

Localitatea/
Sexul

Populație de 6
ani și peste,
care urmează
o instituție de
învățământ Nivelul instituției de învățământ pe care o urmează
Învățământ superior
Învățământ secundar
Secundar superior Secu ndar inferior
Din care, Din care, cu profil :
TOTAL Total De lunga
durata De
scurta
durata Învățământ
Postliceal si
de maistri Total Total Liceal Teoretic Tehnolo
gic Voca țio
nal Profesio
nal si de
ucenici Secundar
inferior
(gimna
zial) Învăță
mânt
primar
Total 39758 10678 10653 25 1284 19148 10722 10511 4495 5104 912 211 8426 8648
Masculin 19931 4879 4865 14 670 9943 5613 5487 2042 2996 449 126 4330 4439
Feminin 19827 5799 5788 11 614 9205 5109 5024 2453 2108 463 85 4096 4209

– 167 –
Anexa 5: Chestionar aplicat popula ției

Date personale:
Vârstă: Sex:
Ocupație: Ultima școală absolvită:
Zona de domiciliu /cartier :
Locuiți la casă sau la bloc:

Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 = foarte nemulțumit și 5 = foarte mulțumit pentru
următoarele:
* NS/NR – Nu știu, Nu răspund
Servicii Nota Nu beneficiez Nu apelez la
acest serviciu NS/NR
Apă potabilă
Canalizare
Iluminat public
Transport publi c
Încălzire centralizată
Salubrizare (deșeuri menajere)

Dintre serviciile menționate mai sus, alegeți unul pe care îl considerați cel mai problematic și
descrieți pe scurt ce anume nu vă convine: ________ _____________________ ________
_____ _____________________________________________ __________ _____________
____________________________________________________________ __________ ___
_______________________________________________________________ __________

În comparație cu alte orașe – reședin țe de județ, care considerați că sunt dezavantajele
municipiului Galați ? Propuneți eventuale soluții pentru eliminarea acestor dezavantaje.
1._________________________________________
2. _________________________________________
3. _______________________ ___________________
4. _________________________________________
5. ___________________________________________

În comparație cu alte orașe – reședințe de județ, care considerați că sunt avantajele
municipiului?
1.________________________________________ _
2. _________________________________________
3. __________________________________________
4. _________________________________________
5. ___________________________________________

Acordați o notă de la 1 la 5 unde 1 = foarte nemulțumit și 5 = foarte mulțumit pentru
următoarele:
* NS/NR – Nu știu, Nu răspund
Nota NS/NR
Curățenia stradală
Aspectul general al orașului
Calitatea drumurilor principale din oraș

– 168 – Calitatea drumurilor secundare
Conexiunea pe cale rutieră cu alte zone ale României
Conexiunea pe cale ferată cu alte zone ale României
Parcări
Accesul la mijloace de transport în comun din zona de domiciliu
Aspectul cartierelor de blocuri (arhitectură urbană)
Aspectul zonelor rezidențiale de case (arhitectură u rbană)
Curățenia cartierului în care locuiți
Existența spațiilor verzi din zona de domiciliu
Oportunitățile de petrecere a timpului liber
Numărul evenimentele culturale și sportive
Calitatea evenimentele culturale și sportive
Locuri de jo acă pentru copii
Terenuri de sport din oraș
Spații verzi din oraș
Numărul de locuri de muncă oferite în municipiu
Tipul/calitatea/genul locurilor de muncă oferite în municipiu
Traficul rutier

Ce zone turistice cunoașteți în orașul dumnea voastră ?
________________________________________________________________________

Ce ați prefera să faceți în timpul liber?
________________________________________________________________________

Care considerați că sunt reperele orașului Galați?
________________________________________________________________________

Ce credeți că va lipsește în Galați ?
________________________________________________________________________

Cu ce asociați imaginea municipiului Galați (La ce va gândiți când spuneț i Galați)?
________________________________________________________________________

Ați auzit/ați participat la următoarele campanii și evenimente organizate în mun. Galați :

Am auzit Am participat
Da Nu Da Nu
Întâlniri cu Primarul (în cartiere)
Dezbateri publice
Campania 2% (orientarea a 2% din impozitul
plătit statului român , către organizații non –
guvernamentale)
Festivalul Zila Marinei -15august
Festivalul Zilele Orașului -Sf. Andrei –
30noiembrie
Revelion
Ziua Națională a României

– 169 –
Anexa 6: Prezentare power -point

MISCARILE PAMANTULUI
Multă vreme s-a crezutcăPământul stă
nemișcatîncentrul Universului șicăSoarele și
planetele se învârtesc înjurulsău. Nunumai oamenii
de rând , cichiar mulțioameni de științăaveau o
asemenea concep ție, numităgeocentrică , întrucât
situaPământul încentru Universului . Înmod evident,
ca șicelelalte planete din Sistemul Solar, Pământul
efectuează o serie de mișcări, dintre care mai
importante sunt :
·mișcarea de rotație;
·mișcarea de revolu ție.

MIȘCAREA DE ROTA ȚIE
Pământul efectuează o mișcare de rotațieînjurul axei sale, de la apus (vest) la răsărit
(est), întimp de aproximativ 24 de ore (23h 56' 4''). Aparent avem impresia cănuplaneta
noastră se deplasează , cialtecorpuri cosmice (Soarele , Luna, stelele ) facacest lucru . De
altfel , multe vreme această a fostchiar o convingere . Mișcarea de rotațiese efectuează în
jurul axei Pământului , adică axaimaginară care intersectează suprafa țăgeoidului înceledouă
puncte diametral opuse numite poligeografici . Unuia dintre ceidoipolii se spune Polul Nord ,
respectiv celui care esteorientat spre Steaua Polară , iarceluilalt , Polul Sud. Valoarea vitezei
de rotațiea Pământului scade de la Ecuator spre poli, întrucât înaceea șidirecțiedescre ște
lungimea paralelelor (a cercurilor polare ). Această viteză exte maximă la Ecuator (465 m/s),
unde cercul paralel are lungimea ceamaimare (40 075km) atinge numai 345 m/sla la
latitudinea de 60 °șiestenulă la poli, unde lungimea cercurilor paralele estezero.

• CONSECIN ȚE
• 1. ALTERNAN ȚA ZILELOR ȘI A NOP ȚILOR
• Datorită formei sferice a Pământului , acesta nupoate filuminat petoată suprafa țăsaînacelași
timp. Încursul mișcării de rotație, Pământul expune , perând, spre Soare câte o parte din suprafa țasa. Pe
partea luminată a Pământului , aflată spre Soare , estezi, iarpeceaopusă , aflată îninteneric , estenoapte .
Durata dintre două intervale estepermanent egală la Ecuator : 12 ore. De la Ecuator spre polimărimea
acestor intervale se modifică . Astfel , întimpul anului , datorită combinării mișcării de rotațiecu ceade
revolu țieșiînclinării axei terestre , intervalul luminos (ziua) vafimaxim la solsti țiulde vară al fiecărei
emisfere șiminim la solsti țiulde iarnă . Dincolo de cercurile polare se succedă o zide șaseluni(ziua
polară ) șio noapte de aceea șidurată (noapte polară ). Această alternan țăintroduce o ritmicitate diurnă în
funcționarea geosistemului . Astfel , întimpul zilei se produce insola ția, creșterea temperaturii suprafe ței
terestre șia aerului , are loc fotosinteza . Înschimb , noaptea temperatura scade , fotosinteza încetează etc.
• 2. MODIFICAREA TEMPERATURII AERULUI
• Datorită mișcării de rotație, temperatura aerului se modifică încele 24 de ore: astfel , în
timpul zilei, suprafa țaPământului se încălze ște, iarîntimpul nopțiise răcește.

– 170 –
Anexa 7 : Harta municipiului Gala ți

– 171 –
Anexa 8: Planificare calendaristică

UNITATEA ȘCOLARĂ : Șc. Gimn . Nr. 2 – Galați Aria curriculară : Om și Societate
PROFESOR : Vasile Mădălina Disc iplina : Geografie
CLASA : a VIII -a A
NR.ORE : 2 h /săptămână

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Unitatea
de
învățare
Competențe
specifice Conținuturi Nr.ore Săptă –
mâna Perioada Obser-
vații
România,
coordonate
europene 1.2; 1.3; 1.4; 3.1;
3.3; 3.7; 4.1; 4.2;
4.4;7.7;  Poziția g eografică a României 1 S1 15-19.09.2014

Evaluare
orală  Alte coordonate
1 S1 15-19.09.2014
Relieful,
caracteristici
generale 1.1; 1.2; 1.3;
3.3; 4.1  Armonia și proporționalitatea reliefului 1 S2 22-26.09.2014
 Formarea și evoluția reliefului 1 S2 22-26.09. 2014
Carpaț ii și
Depresiunea
Colinar ă a
Transilvaniei 1.1; 1.2; 1.3;
3.3; 4.1; 4.2;
4.3; 4.4; 5.1;
5.3; 7.1; 7.2;
7.4; 7.5; 7.6  Carpații Orientali -caractere generale 1 S3 29.09 -3.10.2014

Evaluare
orală

Test
secven țial  Grupa Nor dică a Carpaților Orientali 1 S3 29.09 -3.10.2014
 Grupa Central ă a Carpaților Orientali 1 S4 6-10.10.2014
 Grupa Sudic ă a Carpaților Orientali 1 S4 6-10.10.2014
 Carpații Meridionali -caractere generale 1 S5 13-17.10.2014
 Grupa munților Buce gi și Făgăraș 1 S5 13-17.10.2014
 Grupa munților Parâng și Retezat 1 S6 20-24.10.2014
 Carpații Occidentali -caractere generale 1 S6 20-24.10.2014
 Grupa munților Banat, Poiana Rusc ă 1 S7 27-31.10.2014
 Grupa munților Apuseni 1 S7 27-31.10.2014
 Depresiunea Colinar ă a Transilvaniei 1 S8 3-7.11.2014
 Sintez ă, evaluare 1 S8 3-7.11.2014
Dealurile si 1.1; 1.2; 1.3; 3.3;  Subcarpa ții 2 S9 10-14.11.2014

– 172 – podișurile 4.1; 4.2; 4.3; 4.4;  Dealurile de Vest 1 S10 17-21.11.201 Evaluare
orală
 Podișul Getic; Podi șul Mehedin ți 1 S10 17-21.11.2014
 Podișul Moldovei 1 S11 24-28.11.2014
 Podișul Dobrogei 1 S11 24-28.11.2014
Câmpiile 1.1; 1.2; 1.3; 2.1;
3.3; 4.1; 4.2; 4.3;
4.4; 5.1; 5.3; 7.1;
7.2; 7.4; 7.5;  Câmpiile -caractere generale; C âmpia de Vest 1 S12 2-5.12.2014

Verificare
orală  Câmpia Rom ână 1 S12 2-5.12.2014
 Delta Dun ării; platforma continental ă a Mării Negre 1 S13 8-12.12.2014
 Recapitulare tez ă 1 S13 8-12.12.2014
Sintez ă si
evaluare  Teză 1 S14 15-19.12.2014
Teză  Discutarea tezelor 1 S14 15-19.12.2014
Vacan ța de iarn ă
Clima 1.1; 1.2; 3.1; 3.2;
3.4; 3.5; 3,7; 4.1;
4.2; 7.2; 7.3;7.5;
7.9  Factorii climatici 1 S15 5-9.01.2015

Evaluare
orală  Elementele climatice 1 S15 5-9.01.2015
 Influen țe și etaje de c limă; aplica ții 1 S16 12-16.01.2015
Hidrografia 1.3; 1.4; 1.5; 3.3;
4.1; 4.2; 4.3; 4.4;
7.3; 7.4; 7.6; 7.9;
8.1;  Factorii care influențează rețeaua hidrografică;
Dunărea 1 S16 12-16.01.2015

Evaluare
scrisă  Râurile interioare 2 S17 19-23.01.2015
 Lacurile 1 S18 26-31.01.2015
 Marea Neagr ă 1 S18 26-31.01.2015
 Vacan ță intersemestrial ă 31.01.2014 –
4.01.2015
Vegeta ția,
fauna si
solurile
Romaniei 1.1;1.2; 1.4;
3.1; 3.3; 3.6;
4.2; 4.4; 5.2; 7.2;
7.6; 7.8; 8.1;  Vegeta ția 1 S19 9-13.02.2015

Test
secven țial  Fauna 1 S19 9-13.02.2015
 Solurile; rezerva țiile naturale 1 S20 16-20.02.2015
Popula ția 1.2; 1.4; 1.5;
3.2; 3.4; 3.5; 3.7;
4.5; 4.6; 7.2;
7.3; 7.4; 7.7;  Vechimea și continuitatea popula ției;
 Evolu ția numeric ă, densitatea popula ției 1
1 S20
S21 16-20.02.2015
23-27.02.2015
Verificare
orala  Structura popula ției; rom ânii din afara granitelor țării 1 S21 23-27.02.2015
Așezările
umane 1.1; 1.2; 1.3;1.4;
3.3; 3.6; 4.1;4.2;
4.4; 4.5; 5.1; 7.1;
7.2; 7.3; 7.4; 7.5;
7.6; 8.2;  Vechimea a șezărilor

Test  Așezările rurale și tipologia lor 1 S22 2-6.03.2015
 Așezările urbane și tipologia acestora 1 S22 2-6.03.2015
 Caracterizarea geografic ă a municipiului Bucure ști și
a marilor ora șe 1 S23 9-13.03.2015
 Organizarea administrativ teritorial ă 1 S23 9-13.03.2015
 Sintez ă- popula ție și așezări umane 1+1h test S24 16-20.03.2015

– 173 – Activi tățile
economice

1.2; 1.3; 1.4; 1.5;
3.1; 3.2; 3.6; 4.1;
4.2; 4.4; 5.3;7.4;
7.6; 7.7;

 Premisele dezvoltarii agriculturii 1 S25 23-27.03.201 5

Evaluare
orală  Cultura plantelor și prelucrarea industrial ă 1 S25 23-27.03.2015
 Pomicultura și viticultura 1 S26 30.03. -3.04.2015
 Scoala Altfel S27 6-10.04.2015
 Vacan ță Intrasemestrial ă 11-19.04.2015
 Cresterea animalelor și prelucrarea industrial ă 1 S 26 30.03 -3.04.2015
 Industria extractiv ă 1 S28 20-24.04.2015
 Industria energiei electrice 1 S29 27-30.04.2015
 Industria metalurgic ă 1 S29 27-2014.2015
 Industria constructoare de ma șini 1 S30 4-8.05.2015
 Indus tria chimic ă 1 S30 4-8.05.2015
 Industria materialelor de construc ție; lemnului 1 S31 11-15.05.2015
 Sectorul ter țiar 1 S31 11-15.05.2015
Sintez ă și
evaluare  Recapitulare tez ă 1 S32 18-22.05.2015 Teză
 Teză 1 S32 18-22.05.2015
România în
Europ a, în
lume și
probleme ale
mediului
înconjurător  Locul Rom âniei în economia european ă și mondial ă 1 S33 25-29.05.2015
 Caracteristicile mediului inconjurator 1 S33 25-29.05.2015
 Regiunile geografice ale Rom âniei; analiza unei
regiuni geografice 1 S34 1-5.06.2015
 Elemente ale dezvolt ării durabile 1 S34 1-5.06.2015
Evaluare,
sintez ă 2 S 35 8-12.06.2015
Total ore 68/an

– 174 –
Anexa 9: Proiectarea unităților de învățare

Unitatea școlară: Șc. Gimn. Nr. 2 – Galați Aria curriculară : Om și Societate
Profesor : Vasile Mădălina Disc iplina : Geografie
Nr.ore alocate: 2h
Clasa : a VIII-a

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ROMÂNIA, COORDONATE EUROPENE (2 ore)
Nr.
crt. Conținuturi -detalieri Competen ț
e specifice Activități de învățare Resurse Evaluare
(instrumente) Nr.
ore Săptă
mâna Material
didactic Metode,
procedee

1
 Poziția geografică
 Consecințe social –
economice. Alte
coordonate
1.1, 1.2,
3.1, 3.3
 Exerciții de localizare
 Exerciții de relaționare 2 1
(15.0
9-
19.09
.2014 Atlas,
harta
fizică a
lumii,
Harta
fizică a
Români
ei Explica –
ție,
observare
dirijată Lecție
introduct ivă,
Evaluare
orală

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : RELIEFUL ROMÂNIEI –caracteristici generale ( 2 ore)
Nr.
crt Conținuturi -detalieri Competen
țe
specifice Activități de învățare Resurse Evaluare
(instrument
e) Nr.
ore Săptă
mâna Material
didacti c Metode,
procedee

1
Armonia și
proporționalitatea
reliefului, formarea și
evoluția reliefului 1.1, 1.2,
1.3, 1.4,
2.1, 2.2,
3.1, 3.2,
3.3, 3.4,
3.5, 3.6,  Exerciții de descriere
 Exerciții de comparare 2 2
(22-
26.09
.2014 Harta
fizică a
Români
ei,
imagini,
atlas Explicația,
demon –
strația,
lucru cu
harta,
activitate Observarea
sistematică
a
comportam
entului
elevilor

– 175 – 4.1, 4.2,
4.3, 4.4,
4.5, 4.6,
5.1, 5.2,
6.1 frontală și
individuală

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Carpații și Depresiunea Transilvaniei ( 12 ore)
1 Carpații Orientali –
caractere generale
Grupa Nordică a
Carpaților Orientali
Grupa Central ă a
Carpa ților Orientali
Grupa Sudic ă a
Carpa ților Orientali 1.1, 1.2,
1.3, 1.4,
2.1, 2.2,
3.1, 3.2,
3.3, 3.4,
3.5, 3.6,
4.1, 4.2,
4.3, 4.4,
4.5, 4.6,
5.1, 5.2,
6.1, 6.2,
7.1  Exerciții de localizare
 Descrierea caracteristicilor
reliefului după imagini
 Identificarea elementelor
specifice de relief
 Transferul informației după
suport cartografic în text
 Utilizarea dicționarului
pentru definirea termenilor
noi
 Exerciți i comparative
 Completare text lacunar
 Identificări pe harta mută 4 3-4
(29.0
9-
10.10
.2014 Harta
fizică a
Români
ei,
imagini,
atlas Demon –
strația ,
lucru cu
harta,
activitate
frontală și
individua
-lă Exerciții de
localizare si
descriere ,
aplica ții,
evaluare
orală
2 Carpații Meridionali –
caractere generale
Grupa munților Bucegi
și Făgăraș
Grupa munților Parâng
și Retezat 1.1, 1.2,
1.3, 1.4,
2.1, 2.2,
3.1, 3.2,
3.3, 3.4,
3.5, 3.6,
4.1, 4.2,
4.3, 4.4,
4.5, 4.6,
5.1, 5.2,  Exerciții de localizare
 Desc rierea caracteristicilor
reliefului după imagini
 Identificarea elementelor
specifice de relief
 Transferul informației după
suport cartografic în text
 Utilizarea dicționarului
pentru definirea termenilor
noi 3 5-6
(13-
24.10
.2014 Harta
fizică a
Români
ei,
imagini,
atlas Explicația
demon
strația,
lucru cu
harta ,
descriere,
problema
-tizare,
activitate
frontală și Exerciții de
localizare si
descriere ,
aplica ții,
evaluare
orală

– 176 – 6.1, 6.2,
7.1  Exerciții comparative
 Completare text lacunar
 Identificări pe harta mută individua
-lă
3 Carpații Occidentali –
caractere generale
Grupa munților Banat,
Grupa Poiana Ruscă
Grupa munților Apuseni 1.1, 1.2,
1.3, 1.4,
2.1, 2.2,
3.1, 3.2,
3.3, 3.4,
3.5, 3.6,
4.1, 4.2,
4.3, 4.4,
4.5, 4.6,
5.1, 5.2,
6.1, 6.2,
7.1.  Exerciții de localizare
 Descrierea caracteristicilor
reliefului după imagini
 Identificarea elementelor
specifice de relief
 Transferul informației după
suport cartografic în text
 Utilizarea dicționarului
pentru definirea termenilor
noi
 Exerciții comparative
 Completare text lacunar 3 6-7
(20-
31.10
.2014 Harta
fizică a
Români
ei,
imagini,
atlas Explicația
demon –
strația,
lucru cu
harta ,
descriere,
problema
-tizare,
activitate
frontală și
individua
-lă Exerciții de
localizare si
descriere ,
aplica ții,
evaluare
orală
4 Depresiunea Colinară a
Transilv aniei 1.1, 1.2,
1.3, 1.4,
2.1, 2.2,
3.1, 3.2,
3.3, 3.4,
3.5, 3.6,
4.1, 4.2 ,
4.3, 4.4,
4.5,5.1,5
.26.16.2,
7.1  Exerciții de localizare
 Descrierea caracteristicilor
reliefului după imagini
 Identificarea elementelor
reliefului de relief
 Transferul informației d upă
suport cartografic în text
 Utilizarea dicționarului
pentru definirea termenilor
noi
 Exerciții comparative 1 8
(3-
7.11.
2014 Harta
fizică a
Români
ei,
imagini,
atlas Explicația
demon –
strația,
lucru cu
harta ,
descriere,
problema
-tizare,
activitate
fronta lă și
individua
-lă Exerciții de
localizare si
descriere ,
aplica ții.

1h-Test

– 177 – Anexa 10a ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE
PROFESOR: VASILE M ĂDĂLINA
NUMELE ȘI PRENUMELE ELEVULUI :
CLASA :

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

I. Definiți noțiunile de : mortalitate, spor natural, municipiu, densitatea populației .
(20puncte =5puncte x 4 )

II. Folosind harta de mai sus, scrieți pe foaia de test, litera corespunzătoare răspunsului
corect : (30 puncte =10puncte x 3 )
1) Un tip de sat, du pă modul de distribuire a gospodăriilor, din unitatea notată cu G :
a) adunat b) compact c) liniar d) risipit
2) Orașul notat pe hartă cu numărul 12 , este :
a) Arad b) Bucure ști c) Const anța d) Suceava
3) Județul cu densitate redusă a populației, din unitatea notată cu C este :
a) Boto șani b) Giurgiu c) Harghita d) Mure ș

III. Caracterizați orașul Galați, precizând următoarele informaț ii :
(40 puncte =10puncte x 4 )
1) Numărul c u care este notat pe harta de mai sus.
2) Categoria de orașe din care face parte, după numărul de locuitori.
3) Două pop ulații minoritare din oraș.
4) Două ramuri industriale din oraș , în care este concentrată cea mai mare parte a populației
active.
NOTĂ
 timp de lucru:20 minute
 din oficiu:10 puncte
 nota finală se obține împărțind punctajul obținut la 10
 toate subiectele s unt obligatorii

– 178 – Anexa 10b ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

I. Se aco rdă 5 puncte pentru fiecare definiție corectă. 4x5p=20 puncte.
Pentru definiții incomplete se acordă punctaj intermediar.
Total = 20 puncte

II. Se acordă 10 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel :

1 – d = 10p
2 – c = 10p
3 – c = 10p
Total = 30 puncte

III. Se acordă 10 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel :

1. Num ărul 11.
2. Categoria orașe lor mari.
3. Se acceptă ca răspuns corect, oricare din următoarele variante de r ăspuns:
minoritate armeană, minoritate indiană, minoritate turcă, minoritate elenă,
minoritate evreiască.
4. Se acceptă ca răspuns corect, oricare din următoarele variante de r ăspuns :
industr ia construcțiilor navale, industria morăritului și panificației, industria
siderurgică, industria uleiului vegetal, industria mobilei.
Total = 40 puncte

SI+SII+SIII= 90 puncte
Oficiu =10 puncte

TOTAL = 100 puncte

Nota finală se obține prin împărțirea punctajului obținut la 10.

– 179 – Anexa 10c ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

FIȘA DE INTERPRETARE A REZULTATELOR
TESTULUI INIȚIAL

Profesor: VASILE M ĂDĂLINA
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VIII -a A – clasa martor
Număr de elevi: total 27, prezenți 26, absenți 1.
OBIECTIVE URMARI TE:
1. Să definească noțiunile de : mortalitate, spor natural, municipiu, densitatea populației .
2. Să enumere populațiile minoritare din România .
3. Să interpreteze un suport cartografic, alegând răspunsul corect din patru variante de
răspuns.
4. Să caracterizeze o rasul Galați, precizând anumite caracteristici.

REZULTATELE:
1. Repartizarea rezultatelor în funcție de îndeplinirea obiectivelor :

REZOLVAREA OBIECTIVULUI : 1 2 3 Procent
mediu
Nr. de elevi care l -au realizat 100%
0 6 0 8%
Nr. elevi care l -au realiza t parțial (50%) 17 14 11 54%
Nr. de elevi care nu l -au realizat
9 6 15 38%

2. Repartizarea rezultatelor pe note (prin rotunjire) :

NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
NUMĂR ELEVI – – 1 5 3 6 5 6 – –
MEDIA CLASEI 6,03

GREȘELI FRECVENTE :

– elevii nu reuș esc să definească corect și complet noțiunile solicitate;
– elevii nu reușesc să menționeze corect minoritățile și ramurile industriale din orașul
natal.

– 180 – Anexa 10d ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

FIȘA DE INTERPRETARE A REZULTATELOR
TESTULUI INIȚIAL

Profesor: VASILE M ĂDĂLINA
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VIII -a B – clasa experiment
Număr de elevi: total 29, prezenți 27, absenți 2.
OBIECTIVE URMARITE:
1. Să definească noțiunile de : mortalitate, spor natural, municipiu, densitatea populației ;
2. Să interpreteze un suport cartografic, alegând răspunsul corect din patru varia nte de
răspuns;
3. Să caracterizeze ora șul Galați, precizând anumite caracteristici.

REZULTATELE:
1. Repartizarea rezultatelor în funcție de îndeplinirea obiectivelor :

REZOLVAREA OBIECTIVULUI : 1 2 3 Procent
mediu
Nr. de elevi care l -au realizat 100%
1 16 0 21%
Nr. elevi care l -au realizat parțial (50%) 20 11 18 61%
Nr. de elevi care nu l -au realizat
6 0 9 18%

2. Repartizarea rezultatelor pe note (prin rotunjire) :

NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
NUMĂR ELEVI – – – 3 5 3 5 8 3 –
MEDIA CLASEI 6,70

GRE ȘELI FRECVENTE :

– elevii nu reușesc să definească corect și complet noțiunile solicitate;
– elevii nu reușesc să menționeze corect minoritățile și ramurile industriale din oraș ul
natal.

– 181 – Anexa 11a ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

PROFESOR: VASILE M ĂDĂLINA
NUMELE ȘI PRENUMELE ELEVULUI :
CLASA :

TES T DE EVALUARE PROGRESIVĂ

I. Definiți noțiunile de : populație activă, confesional, dinamica populației și natalitate.
(20 puncte)

II. Menționa ți cinci populații minoritare din România. (10 puncte)

III. Pe baza informațiilor din tabelul de mai jos, se cer :

1. Calculați densitatea populației pentru orașele trecute în tabel;
2. Precizați două cauze care să explice diferențele dintre populația celor două orașe.

Orașul Numărul de locuitori Suprafața în kmp Rezultat
Galati 249.432 243
Cluj Napoca 324.576 179
(20 puncte)

IV. Se dau următoarele afirmații. Precizați dacă informația este adevărată, încercuind
litera A, sau falsă, încercuind litera F.

1. Densitatea medie a populației țării noastre este de 94 loc/kmp. A F
2. Populația de etnie maghiară, are o pondere în cadrul țării noastre de 7,1%. A F
3. Numărul populației României este de 21,7mil locuitori. A F
4. Populația adultă are cea mai mare pondere în totalul populației . A F
5. Cea mai mare parte a populației României locuiește la sate . A F
(20 puncte)

– 182 –

V. Analizând harta de mai sus, precizați:
1. Două județe cu populație majoritar maghiară.
2. Un județ cu populație de etnie ucraineană.
3. Un județ cu populație de etnie t urcă.
4. Un județ cu populații de etnie sârbă și croată. (20 puncte)

NOTĂ
 timp de lucru: 30 minute
 din oficiu: 10 puncte
 nota finală se obține împărțind punctajul obținut la 10
 toate subiectele sunt obligatori i.

– 183 – Anexa 11b ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

I. Se acordă 5 puncte pentru fiecare definiție corectă. 4x5p=20 puncte.
Pentru definiții incomplete se acordă punctaj intermediar.
Total = 20 puncte

II. Se acordă 2 puncte pentru fiecare populație minoritară menționată corect.
5x2p=10puncte

III. Se acordă 20 puncte astfel :
1. Densitatea medie a populației orașului Galați este de 1026 loc/kmp. 5puncte
Densitatea me die a populației orașului Cluj Napoca este de 1813 loc/kmp. 5puncte
2. Se acordă 5 puncte pentru fiecare cauză menționat ă corect. 2x5p=10puncte

IV. Se acordă câte 4 puncte pentru fiec are răspuns corect:
1. Adev ărat
2. Adev ărat
3. Adev ărat
4. Adev ărat
5. Fals Total =20 puncte

V. Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:
1. Județele Harghita și Covasna.
2. Județul Maramureș. Se acceptă și Suceava.
3. Județul Cons tanța.
4. Județul Caraș -Severin . Total= 20 puncte

SI+SII+SIII +SIV+SV = 90 puncte
Oficiu = 10 puncte

TOTAL = 100 puncte

Nota finală se obține prin împărțirea punctajului obținut la 10.

– 184 –
Anexa 11c ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

FIȘA DE INTERPRETARE A REZULTATE LOR
TESTULUI PROGRESIV

Profesor: VASILE M ĂDĂLINA
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VIII -a A – clasa martor
Număr de elevi: total 27, prezenți 25, absenți 2.
OBIECTIVE URMARITE:
1. Să definească noțiunile de: populație activă, confesional, dinamica populației și
natalitate .
2. Să enumere populațiile minoritare din România .
3. Să analizeze un tabel și să calculeze densitățile populației .
4. Să analizeze harta și să localizeze corect etniile pe suport cartografic.

REZULTATELE:
1. Repartizarea rezulta telor în funcție de îndeplinirea obiectivelor :

REZOLVAREA OBIECTIVULUI : 1 2 3 4 Procent
mediu
Nr. de elevi care l -au realizat 100%
0 25 6 0 31%
Nr. elevi care l -au realizat parțial (50%) 10 0 17 17 44%
Nr. de elevi care nu l -au realizat
15 0 2 8 25%

2. Repartizarea rezultatelor pe note (prin rotunjire) :

NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
NUMĂR ELEVI – – – 2 4 6 6 6 1 –
MEDIA CLASEI 6,64

GREȘELI FRECVENTE :

– elevii nu reușesc să definească corect și complet noțiunile solicitate;
– nu reușesc sa identifice corect repartizarea etniilor pe județe .

– 185 –
Anexa 11d ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

FIȘA DE INTERP RETARE A REZULTATELOR
TESTULUI PROGRESIV

Profesor: VASILE M ĂDĂLINA
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VIII -a B – clasa experiment
Număr de elevi: total 29, prezenți 27, absenți 2.
OBIECTIVE URMARITE:
1. Să definească noțiunile de: populație activă, confesional, dinamica populației și
natalitate .
2. Să enumere populațiile minoritare din România .
3. Să analizeze un tabel și să calculeze densitățile populației .
4. Să analizeze harta și să localizeze corect etniile pe suport cartografic.

REZULTATELE :
1. Repartizarea rezultatelor în funcție de îndeplinirea obiectivelor :

REZOLVAREA OBIECTIVULUI : 1 2 3 4 Procent
mediu
Nr. de elevi care l -au realizat 100%
2 27 11 2 39%
Nr. elevi care l -au realizat parțial (50%) 13 0 11 18 39%
Nr. de elevi care nu l-au realizat
12 0 5 7 22%

2. Repartizarea rezultatelor pe note (prin rotunjire) :

NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
NUMĂR ELEVI – – – 2 3 3 8 6 3 2
MEDIA CLASEI 7,11

GREȘELI FRECVENTE :

– elevii nu reușesc să definească corect și complet noțiunile sol icitate;
– nu reușesc sa identifice corect repartizarea etniilor pe județe .

– 186 – Anexa 12a ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE
PROFESOR: VASILE M ĂDĂLINA
NUMELE ȘI PRENUMELE ELEVULUI :
CLASA :

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

I. Folosind harta de mai jos, scrieți pe foaia de test dacă afirmațiile de mai jos sunt
adevărate (A) sau false (F) : (15puncte)

1. În unitatea de relief notată cu F, principala minoritate este cea maghiară.
2. Un cult (excepție creștinism) din unitatea de relief marcată cu H, este cultul islamic.
3. Satul de ti p risipit este specific unității de relief marcate pe hartă cu litera H.
4. Orașul marcat pe hartă cu numărul 5 datează din antichitate.
5. Orașul Timișoara este marcat pe hartă cu numărul 1.

II. Analizați întrebările de mai jos și identificați răspunsul corect, notând pe foaia de
test, litera corespunzătoare acestuia: (10puncte)

1. Cele mai mici densități ale populației se întâlnesc în:
a. Del ta Dunării; c. Câmpia Moldovei;
b. Câmpia Română; d. Podișul Dobrogei.
2. Natalitatea României este de:
a. 8,9 la mie; c. 11,9 la mie;
b. 10,5 la mie; d. 12 la mie.
3. Constanța datează din perioada:
a. Modernă c. După anul 2000.
b. Antică d. Medievală

– 187 – 4. Orașul Iași este după numărul locuitorilor:
a. Foarte mic c. Mare
b. Mic d. Mijlociu
5. Orașul București are o populație de:
a. 188.3 00 loc. c. 1.883.000 loc
b. 18.830 loc. d. 18.83 0.000 loc

III. Corelați reședințele din prima coloană cu unitățile de relief din care fac parte:
1. Gala ți a. Câmpia de Vest
2. Constanța b. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
3. Oradea c. Câmpia Rom ână
4. Suceava d. Litoralul Mării Negre
5. Târgu Mure ș e. Podișul Suceve i
f. Podi șul Meh edinți
(15 puncte)

IV. Clasificați așezările urbane după numărul locuitorilor, precizând câte un exemplu
pentru fiecare tip de oraș. (20 puncte)

V. Caracterizați orașul Galați, precizând perioada în care a apărut, categoria orașelor
din care face parte după mărime ( număr de locuitori) și funcția economică pe care o
are. (15 puncte)

VI. Analizați cu atenție, imaginile de mai jos și menționați sub fiecare imagine, tipul de
sat reprezentat . ( 15 puncte )

a) ………………………. b)……………………….. c)…………………………

NOTĂ
 timp de lucru: 40 minute
 din oficiu: 10 puncte
 nota finală se obține împărțin d punctajul obținut la 10
 toate subiectele sunt obligatorii .

– 188 – Anexa 12b ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

BAREM DE CORECTARE ȘI NOT ARE

Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

I. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect:
1. Adev ărat
2. Adev ărat
3. Fals
4. Adev ărat
5. Fals. Total=15 puncte

II. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect:
1.-a
2.-b
3.-b
4.-c
5.-c. Total =10 puncte

III. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect :
1. c.
2. d.
3. a.
4. e.
5. b. Total=15 puncte

IV. Se acordă câte 2,5 puncte pentru cla sificarea corectă și 2,5 puncte pentru fiecare
exemplu corect. Total=20 puncte

V. Se acordă câte 5 pu ncte pentru menționarea perioadei de apariție, 5 puncte pentru
precizarea mărimii orașului și 5 puncte pentru precizarea funcției orașului.
Total=15 puncte
VI. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect :
a) sat risipit
b) sat răsfirat
c) sat ad unat sau aglomerat Total=15 puncte
SI+SII+SIII +SIV+SV+SVI = 90 puncte
Oficiu = 10 puncte
TOTAL = 100 puncte

Nota finală se obține prin împărțirea punctajului obț inut la 10.

– 189 –
Anexa 12c ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

FIȘA DE INTERPRETARE A REZULTATELOR
TESTULUI SUMATIV

Profesor: VASILE M ĂDĂLINA
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VIII -a A – clasa martor
Număr de elevi: total 27, prezenți 27.
OBIECTIVE URM ĂRITE:
5. Să utilizeze suportul cartografic dat și să stabilească valoarea de adevăr a noțiunilor .
6. Să clasifice așezările după număr de locuitori .
7. Să aleagă răspunsul c orect, din patru variate de răspuns.
8. Să caracterizeze un ora ș, dup ă un plan dat.
9. Să realizeze conexiuni între diferite aspecte geografice .

REZULTATELE:
1. Repartizarea rezultatelor în funcție de îndeplinirea obiectivelor :

REZOLVAREA OBIECTIVULUI : 1 2 3 4 5 Procent
mediu
Nr. de elevi care l -au realizat 100%
1 1 20 2 27 38%
Nr. elevi care l -au realizat parțial (50%) 25 22 7 20 0 55%
Nr. de elevi care nu l -au realizat
1 4 0 5 0 7%

2. Repartizarea rezultatelor pe note (prin rotunjire) :

NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
NUMĂR ELEVI – – – 1 4 6 6 6 3 1
MEDIA CLASEI 6,92

GREȘELI FRECVENTE :

– elevii nu reușesc să dea exemple corecte de orașe în funcție de mărimea lor;
– elevii nu reușesc să caracte rizeze un oraș după un plan dat.

– 190 –
Anexa 12d ȘCOALA GIMN. NR. 26 – GALAȚI
COMISIA METODICĂ OM ȘI SOCIETATE
CATEDRA DE GEOGRAFIE

FIȘA DE INTERPRETARE A REZULTATELOR
TESTULUI SUMATIV

Profesor: VASILE M ĂDĂLINA
Disciplina: GEOGRAFIE
Clasa: a VIII -a B – clasa experiment
Număr de elevi: total 29, prezenți 29.
OBIECTIVE URM ĂRITE:
1. Să utilizeze suportul cartografic dat și să stabilească valoarea de adevăr a noțiunilor .
2. Să clasifice așezările după număr de locuitori .
3. Să aleagă răspunsul corec t, din patru variate de răspuns.
4. Să caracterizeze un ora ș, dup ă un plan dat.
5. Să realizeze conexiuni între diferite aspecte geografice .

REZULTATELE:
1. Repartizarea rezultatelor în funcție de îndeplinirea obiectivelor :

REZOLVAREA OBIECTIVULUI : 1 2 3 4 5 Procent
mediu
Nr. de elevi care l -au realizat 100%
4 4 29 9 29 52%
Nr. elevi care l -au realizat parțial (50%) 19 19 0 17 0 38%
Nr. de elevi care nu l -au realizat
6 6 0 3 0 10%

2. Repartizarea rezultatelor pe note (prin rot unjire) :

NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
NUMĂR ELEVI – – – – 3 3 8 6 5 4
MEDIA CLASEI 7,65

GREȘELI FRECVENTE :

– elevii nu reușesc să dea exemple corecte de or așe în funcție de mărimea lor.