REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE SERIE NOUA Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016, p. 194 – 201 [620997]

REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016, p. 194 – 201

A patra revolu ție industrial ă a început. Este preg ătită
România pentru a face fa ță sfidărilor acestei noi
revoluții?
(Industry 4.0 started. Is it ready Romania for the
challenges of this new revolution?)

DOREL BANABIC
Universitatea Tehnic ă din Cluj Napoca, Str. Memorandumului 28, 400014 Cluj Napoca, România

EU elaborated an ambitious program called Industry 4.0, with the aim of initiating a new industrial revolution.
Material processing technologies have evolved in a di sruptive manner during the time. Three major industrial
revolutions can be identified when analyzing this evolution: first revolution – characterized by the extensive use
of water and steam power, second revolution – charac terized by the transition to electric power, and third
revolution – characterized by the massive involvement of computers and data processing in industrial activities.
The Industry 4.0 program marks the beginning of the four th industrial revolution, which will be characterized by
the use of cyber-physical systems in manufacturing. The initiative of starting such a program was taken by the
German Government in 2011 (the so-called Industrie 4.0 project). Since then, several other EU countries have
adopted similar programs: Factory of the Future (Franc e and Italy), Catapult (UK) , etc. According to the
principles of the Industry 4.0 program, industrial produ cts should be able to interact with the manufacturing
equipment (machine-tools, robots, etc.) by transferring in formation related to different processing stages. The
main consequence of this approach will be the develop ment of an intelligent manufacturing environment having
the capability of communicating and making optimal decisio ns in an autonomous manner. In order to achieve
such an ambitious goal, EU will have to spend more t han 1,300 billion EURO in the next 15 years. The major
economic and political challenge consists in allowing all industrial domains to take advantage from the digital
innovation in products, manufacturing processes and business models. The mains advantages and drawbacks
of the Romania in the Industry 4.0 agenda are also presented.

Keywords : Industry 4.0, Cyber-physical systems, Internet of Things, Romanian manufacturing industry

1. Introducere

Industria prelucr ării materialelor joac ă un rol
foarte important în economia țărilor din Uniunea
European ă contribuind cu peste 15% la valoarea
adăugată. Această industrie genereaz ă peste 80% din
inovațiile și 75% din exporturile țărilor europene,
cuprinde peste dou ă milioane de companii și oferă
peste 33 de milioane de locuri de munc ă. Ca urmare,
industria prelucr ării materialelor poate fi considerat ă
motorul economic și social al Europei. În ultima
decadă industria european ă a pierdut 10 % în termeni
de valoare ad ăugată față de țările emergente. Ca
răspuns la aceast ă scădere, Europa a ini țiat un
ambițios program, care reprezint ă o nouă revoluție
industrial ă, denumit ă Industry 4.0. Ini țiativa a fost
introdusă de guvernul german în anul 2011, în cadrul
târgului de la Hanovra, sub denumirea Industrie 4.0
[1]. La scurt timp, aceast ă inițiativă a fost urmat ă de
alte state sub diferite denumiri: Factory of the Future (Franța și Italia), Catapult (UK), «Smart
Manufacturing» în US, respectiv «Made in China -2025» în China sau «Innovation 2025» în Japonia. Termenul a devenit extrem de popular odat ă cu
inițiativa Forumului Economic Mondial de a
organiza o dezbatere pe aceast ă temă în cadrul unei
întâlniri la Davoz, organizat ă în ianuarie 2016. Klaus
Schwab, fondatorul și coordonatorul acestei
organizații, a publicat o carte [2] în care prezint ă pe
larg concluziile acestui forum.
Odată cu lansarea programului Industry 4.0 ne
găsim în perioada de început a celei de-a patra
revoluții industriale. Industry 4.0 este caracterizat ă de
automatizarea, digitizarea și interconectarea tuturor
componentelor din procesele de produc ție. Pentru
atingerea acestui obiectiv foarte ambi țios, Europa și-
a propus s ă investeasc ă în acest domeniu în urm ătorii
15 ani peste 1.300 miliarde de euro. Provocarea politică și economic ă majoră este de a face ca toate
sectoarele industriale s ă profite din plin de inovarea
digitală în produse, procese și modele de afaceri. Este
pregătită România s ă se alinieze țărilor europene care
au demarat, deja, programe na ționale/europene
pentru a r ăspunde acestei provoc ări și a nu rămâne un
outsider în aceast ă competi
ție? Pentru aceasta trebuie
ca una din direc țiile de dezvoltare strategic ă a
României s ă fie orientate pe domeniul Industry 4.0.

A patra revolu ție industrial ă a început. Este preg ătită România pentru a face fa ță sfidărilor acestei noi revolu ții? 195

 
 Pentru o în țelegere mai clar ă a elementelor
revoluționare introduse de Industry 4.0 voi prezenta
pe scurt evolu ția tehnologiilor de la prima revolu ție
industrial ă până în prezent.

2. Evolu ția tehnologiilor de la prima
revoluție industrial ă până în prezent

Tehnologiile de prelucrare a materialelor au
evoluat disruptiv de la apari ția lor pân ă în prezent,
putând fi definite patru mari revolu ții industriale
(denumite în literatur ă Industry 1 pân ă la Industry 4).
Prima revolu ție industrial ă, care a început în ultimele
decade ale secolului al XVIII-lea, este caracterizat ă
de introducerea echipamentelor mecanice de producție acționate de for ța apei sau a aburului. A
doua revolu ție industrial ă a debutat la sfâr șitul
secolului al XIX-lea. Specific acestei revolu ții este
utilizarea ac ționării electrice a echipamentelor de
producție și realizarea unei produc ții de mas ă bazată
pe divizarea muncii. A treia revolu ție industrial ă a
demarat în deceniul 8 al secolului al XX-lea odat ă cu
apariția Controlerelor Programabile Logice (PLC).
Caracteristica de baz ă a acesteia este utilizarea
sistemelor electronice și a tehnologiei informa ției în
automatizarea produc ției. În momentul de fa ță, ne
găsim în perioada de început a celei de-a patra
revoluții industriale (Industry 4.0), caracterizat ă de
utilizarea sistemelor cyber-fizice în procesele de producție. Revolu ția Industry 4.0 prevede c ă
produsul care urmeaz ă să fie fabricat este capabil s ă

interacționeze cu echipamentele de fabrica ție (mașini
și roboți) și să transmit ă acestora cerin țele pentru
următoarea faz ă a procesului de prelucrare, realizându-se, astfel, conec tivitatea între elementele
procesului. Se realizeaz ă, astfel, un sistem inteligent
de produc ție capabil s ă comunice și să ia decizii
optime în mod autonom. O prezentare grafic ă a celor
patru revolu ții industriale este reprezentat ă în Figura
1. (prelucrare dup ă Wahlster [3]).
Un exemplu de evolu ție a automatiz ării
proceselor în domeniul tehnologiilor de deformare plastică este prezentat în Fig. 2 [4,5]. În prima etap ă
a utilizării preselor în produc ția de serie a pieselor
din tablă pentru caroserii de automobile (începutul
secolului al XX-lea) s-au utilizat prese mecanice simple, sistemul de alimentare cu semifabricate fiind manual. Ulterior, începând cu deceniul al cincilea din secolul al XX-lea, s-au utilizat prese electromecanice
(mecatronice) cu sisteme de alimentare sincronizate mecanic, structura lan țului de proces devenind mai
sofisticată. În a doua parte a anilor ’70 din secolul
trecut, comanda și controlul preselor s-au realizat
prin comenzi numerice (PLC). Începând cu anii 2010, în comanda preselor și a sistemelor de
manipulare a semifabricatelor si pieselor finale se folosesc sisteme cyber-fizice (cu senzori integra ți în
construcția matrițelor și a presei și conexiune f ără fir
între postul de lucru și serverul pe care se ruleaz
ă
simularea procesului), ceea ce permite modificarea on-line a parametrilor procesului de deformare în scopul optimiz ării și creșterii robuste ței acestuia.
Structura lan țului de proces devine, astfel, tot mai
complexă, integrând elementele de execu ție (presele,
matrițele), cele de deservire (robo ți, sisteme de
alimentare), senzorii și sistemele digitale de achizi ție,
prelucrare și comandă a întregului sistem.

Fig. 1. Evolu ția tehnologiilor de la prima la a patra revolu ție industrial ă [3].

196 Dorel Banabic

Fig. 2. Evolu ția procesului de automatizare în domeniul tehnologiilor de deformare plastic ă.

Dacă privim istoria tehnologiilor din punctul de
vedere al adapt ării la cerin țele consumatorului, o
putem periodiza în urm ătoarele patru etape (Fig. 3)
[6]. Perioada dinaintea primei revolu ții industriale
(cea a produc ției artizanale) este caracterizat ă prin
aceea ca fiecare produs era proiectat și realizat pentru
un anumit client (înc ălțămintea, hainele, harna șa-
mentele pentru cai etc.). Revolu ția industrial ă din
secolele XVIII si XIX a condus la o cre ștere a
productivit ății și a volumului de produc ție pe
variante de produs, ceea ce a f ăcut ca, la începutul
secolului al XX-lea, s ă se treacă la o altă paradigm ă,
aceea a produc ției de mas ă (introdus ă d e F o r d î n
fabricația modelului de automobil Ford T). În aceast ă
etapă sunt fabricate un num ăr limitat de produse,
acestea fiind realizate într-un num ăr foarte mare (de
masă), presupunându-se c ă vor fi suficien ți cumpă-
rători pentru ele. Anul 1955 se consider ă a fi
caracteristic pentru produc ția de mas ă, fiind anul cu
volumul cel mai mare de produc ție pentru o anumit ă
variantă de produs. Începând cu acest an, de cotitur ă, varietatea produselor cre ște, iar num ărul de produse
pe o variant ă începe s ă scadă. Anul 1980 este anul
trecerii într-o nou ă etapă, aceea a personaliz ării de
masă (mass customization), în care clientul
selectează produsul dorit, dintr-o list ă de opțiuni,
înaintea realiz ării acestuia (exemplu clasic este cel al
alegerii configura ției autoturismului de c ătre client pe
baza unei liste de variante și apoi lansarea acestuia în
producție). Cea de-a patra etap ă tehnologic ă este
aceea a produc ției personalizate care începe în prima
decadă a secolului XXI. În aceast ă perioad ă,
opțiunile produsului sunt alese de c ătre client,
cumpărate de la produc ător și apoi realizate cu
sisteme avansate de prelucrare. Un rol esen țial la
saltul tehnologic în inov ări tehnologice, care au fost
aplicate la scar ă industrial ă: tehnologiile rapid
prototyping, denumite mai nou, tehnologii de tip Additive Manufacturing, cloud manufacturing (termen adoptat prin similitudine cu termenul de
cloud computing), realitatea augmentat ă, simularea
stohastică etc.

A patra revolu ție industrial ă a început. Este preg ătită România pentru a face fa ță sfidărilor acestei noi revolu ții? 197

 
 

Fig. 3. Evoluția ciclică a fabrica ției de la prima la a patra revolu ție industrial ă.

Din cele de mai sus rezult ă că tehnologiile de
fabricație au parcurs o dezvoltare ciclic ă, de la
producția artizanal ă personalizat ă (orientat ă pe
individ), la produc ția de mas ă (orientat ă pe produs),
apoi la cea personalizat ă de mas ă (orientat ă pe
grupuri de consumatori) și revenind înapoi la
producția personalizat ă (orientat ă pe consumatorul
individual).
Conceptul Industry 4.0 este inclus în programele
strategice de dezvoltare ale unor țări dezvoltate din
Europa, America și Asia. Spre exemplu, Germania a
inclus în programul s ău de cercetare strategic ă, cu
perspectiv ă anul 2025, domeniul Industrie 4.0.
Acesta reprezint ă unul din cele 10 proiecte de viitor
pentru perioada men ționată. Totodat ă, a creat o
platformă în cadrul Ministerului Federal al Educa ției
și Cercetării. Platforma Industrie 4.0 [7] cuprinde,
deja, peste 250 de participan ți din peste 100 de
organizații (intreprinderi, institute de cercetare și
universități). În cadrul acestei platforme, s-a
constituit un grup de lucru care a elaborat un raport care cuprinde un set de reglement ări privind
implementarea strategiei Industrie 4.0 [8]. Tehnolo-
giile avansate specifice celei de-a patra revolu ții
industriale sunt prezentate în Fig. 4 [9]. Acestea sunt: internetul obiectelor (Internet of Things-IoT), securitatea datelor, prelucrarea datelor și mai nou
manufacturarea pieselor în “cloud”, prelucrarea prin
adăugare de material, realitatea augmentat ă, Big
Data, robo ții autonomi, simularea proceselor,
integrarea sistemelor pe vertical ă si orizontal ă. Informații detaliate despre aceste tehnologii pot fi
găsite în literatura de specialitate specific ă acestora.
Evoluția de la Sistemele Inglobate (Embedded
Systems) la Internetul Obiectelor (Internet of Things) s-a realizat prin intermediul Rete țelor de Sisteme
Inglobate și al Sistemelor Cyber-Fizice, a șa cum se
prezintă în Fig. 5.
Pentru o în țelegere mai u șoară a diferen ței dintre
structurile lan țurilor de proces într-un sistem de
fabricație clasic și unul specific pentru Industry 4.0,
acestea s-au reprezentat sugestiv în Fig. 6 [9]. În
sistemul classic, procesul de produc ție se desf ășoară
într-un flux de fabrica ție bine definit, între celule de
lucru independente, a șa cum se vede în Fig. 6.a. În
noul concept Industry 4.0 exist ă un flux atât al
produselor, cât și al datelor, integrate între ele
(Fig.6.b). Câteva caracteristici specifice noului
concept de fabrica ție sunt: o comunicare integrat ă
de-a lungul întregului ciclu de lucru (1); un mare grad de automatizare, ceea ce va duce la înlocuirea operatorilor care efectueaz ă munci cu grad sc ăzut de
calificare cu robo ți (2); cre șterea num ărului de
persoane cu calificare înalt ă pentru monitorizarea și
managementul fluxului de fabrica ție (2); un grad
ridicat de comunicare între ma
șini (Machine to
Machine-M2M) respectiv între ma șină și om
(Machine to Human-M2H) (3); optimizarea întregului lan ț de proces prin utilizarea unor
programe de inteligen ță artificială în fiecare structur ă
a lanțului tehnologic.

198 Dorel Banabic

Fig. 4. Tehnologiile specifice celei de-a patra revolu ții industriale, Industry 4.0 [9].

Mai multe informa ții despre utilizarea Sistemelor
Cyber-Fizice și a Internetului Obiectelor în sistemele
de fabrica ție pot fi g ăsite în lucrările [10-12].

 
 
Fig. 5. Evolu ția de-a lungul ultimelor decenii de la
Sistemele Inglobate (Embedded Systems) la
Internetul Obiectelor (Internet of Things).

3. Concluzii

Principalele a șteptări ale industriei, ca urmare a
trecerii ei în faza a patra a dezvolt ării (Industry 4.0)
sunt:
– mai mult ă flexibilitate și adaptabilitate ;
– transformarea structurilor rigide în structuri
de tip rețea ;
– integrarea pe vertical ă a sistemelor de
producție flexibile și reconfigurabile ;
– modularizarea și autonomia sistemelor de
producție ;
– utilizarea unor sisteme de produc ție cu
structură fractală;
– optimizarea resurselor prin conectarea
echipamentelor în re țea;
– utilizarea inteligen ței artificiale în comanda
sistemelor de produc ție, în scopul lu ării unor decizii
rapide și optime ;
– dezvoltarea și utilizarea unor noi modele de
afaceri ;
– utilizarea aplica țiilor “app-store” și “cloud”
ca noi concepte în managementul cuno ștințelor etc.
Toate acestea vor conduce la o cre ștere a
eficienței fabrica ției prin reducerea duratei procesului
tehnologic, reducerea rebuturilor în lan țul de proces,
o mai mare adaptabilitate la necesit ățile clienților,
creșterea calit ății produselor și, în final, la reducerea
costurilor produselor fabricate și a timpilor de

A patra revolu ție industrial ă a început. Este preg ătită România pentru a face fa ță sfidărilor acestei noi revolu ții? 199

 
 așteptare pentru consumatorul final. Acest impact
uriaș preconizat prin trecerea în noua etap ă a
industriei prin digitizarea întregului lan ț de proces,
pentru fabricarea unui produs, justific ă efortul bugetar al Europei pentru implentarea agendei
Industry 4.0. România trebuie sa fie parte activ ă la
acest salt calitativ al industriei europene.

(a) (b)

Fig. 6. Structura lan țurilor de proces într-un sistem de fabrica ție clasic (a) respectiv unul specific pentru Industry
4.0 (b) [9].

Spre deosebire de țările avansate din punct de
vedere tehnologic, în România discu țiile privind
Industry 4.0 au fost abordate cu preponderen ță în
literatura de popularizare ( Știință și Tehnică [13],
Ziarul Finaciar [14], Magazin [15], T&T – Tehnic ă și
Tehnologie [16] etc.) nefiind, înc ă, un domeniu
abordat în revistele sau conferin țele de specialitate,
cu cele câteva excep ții menționate în sec țiunea 3.
Domeniul Industry 4.0 este promovat foarte intens de companiile multina ționale localizate în România
(Siemens [17], Bosch [18], FESTO [19], [20],
Vodafone [21] etc.). Din p ăcate, încă nu se observ ă
un interes al companiilor române ști pentru agenda
Industry 4.0. Referindu-m ă la domeniul academic,
menționez faptul c ă doar Universitatea „Politehnica”
din Bucure ști a introdus o specializare la masterat în
domeniul sistemelor cyber-fizice [22] cu aplica ții în
domeniul sistemelor de fabrica ție. Primele cercet ări
în acest domeniu au fost demarate de Profesorul Ioan Dumitrache [23] care ini țiază în anul 2012 o serie de
workshop-uri în domeniul sistemelor cyber-fizice sub egida Societ ății Române de Automatic ă și
Informatic ă Tehnică (SRAIT) și a Secției de Știința și
Tehnologia Informa ției a Academiei Române [24].
Workshop-urile se organizeaz
ă, anual, fie ca
evenimente independente, fie în cadrul unor conferințe mai ample, ultimul având loc în luna mai
2016 [25]. In continuare, voi prezenta punctele tari și pe
cele slabe ale României în agenda Industry 4.0 a Europei, precum și câteva propuneri pentru
promovarea acestei agende.

Punctele tari:

‐ existența forței de munc ă înalt calificate în
domeniul IT ;
‐ existența unui sector IT foarte performant, cu
competen țe în domeniile esen țiale pentru Industry
4.0 : inteligen ța artificial ă, securitatea datelor, Big
Data, rețele de comunica ții etc.;
‐ existența unor centre performante în câteva
domenii importante pentru Industry 4.0: informatic ă,
calculatoare, robotic ă, automatic ă;
‐ existența unui masterat în sisteme cyber-
fizice în cadrul Universit ății „Politehnica” din
București;
‐ existența unui workshop cu tradi ție în
domeniul Sistemelor Cyber-Fizice organizat anual de
Universitatea „Politehnica” din Bucure ști împreun ă
cu Academia Roman ă;
‐ existența unor nuclee de cercetare în
tehnologii specifice pentru Industry 4.0 (Aditive
Manufacturing) sau în domeniul simul ării avansate a
proceselor de fabrica ție (multiscale modeling,
stochastic modeling) ;

200 Dorel Banabic

‐ implicarea unor colective universitare în
proiecte europene din domeniul Industry 4.0 ;
‐ existența unei diaspore române ști foarte
active în acest domeniu ;
‐ existența unei infrastructuri de internet foarte
performant ă;
‐ existența unei industrii în plin ă dezvoltare,
ceea ce o face atractiv ă pentru atragerea de investi ții
în facilități noi de produc ție;
‐ existența unei industrii de furnizori pentru
industria auto dezvoltat ă și cu o dinamic ă accentuat ă,
acest sector fiind unul din cele mai atractive pentru Industry 4.0 ;
‐ existența unor companii care ofer ă expertiză
în acest domeniu, precum Digital Twin [26], NTT
Data [27], Evosoft [28], Fortech [29] etc.;
‐ existența unei excelente colabor ări cu
industria german ă, promotoarea Industry 4.0.

Punctele slabe:
‐ lipsa unui program coerent al guvernelor
României în domeniul Industry 4.0;
‐ lipsa unei reprezent ări eficiente și
competente în foruri interna ționale, unde se discut ă
agenda Industry 4.0;
‐ lipsa particip ării (cu câteva excep ții) a
cercetă
torilor români la conferin țe internaționale în
care se dezbat problemele Industry 4.0;
‐ lipsa vizibilit ății cercetătorilor români din
domeniul tehnologiilor de prelucrare (cu câteva
excepții) în literatura de specialitate relevant ă pentru
comunitatea științifică internațională;
‐ lipsa unei culturi organiza ționale în industria
prelucrărilor mecanice din România;
‐ lipsa resurselor financiare ale intreprinderilor
românești din domeniul prelucr ărilor mecanice;
‐ lipsa interesului b ăncilor române ști în
finanțarea activit ăților specifice acestui domeniu;
‐ lipsa speciali știlor în organizarea produc ției;
‐ lipsa calific ării forței de munc ă în domenii
interdisciplinare;
‐ lipsa unor specializ ări interdisciplinare
(calculatoare-senzoric ă-tehnologii mecanice-materiale-
organizarea produc ției), cu excep ția specializ ării de
sisteme cyber-fizice men ționată în secțiunea anterioar ă;
‐ calitatea slab ă a studenților în unele domenii
esențiale pentru Industry 4.0 : construc ții de mașini,
mecanică, știința materialelor, organizarea produc ției
etc.
Dacă analizăm atât punctele tari, cât și pe cele
slabe prezentate succint mai sus, putem r ăspunde la
întrebarea din titlul articolului: România nu este
pregatită încă pentru a face fa ță sfidărilor celei de-a
patra revolu ții industriale, care a început deja de cinci ani și care nu se reflect ă încă în realitățile țării
noastre.

Ce este de f ăcut ?

1. Inființarea unui Think-Thank în domeniul
Industry 4.0, care s ă cuprind ă speciali ști din
universități, institute ale Academiei Române,
Academia de Stiin țe Tehnice din România, industrie,
firme de IT;
2. Definirea unei agende Industry 4.0 a
României;
3. Introducerea în Strategia de Dezvoltare a
României a unei agende Industry 4.0;
4. Introducerea în Programul Na țional de
Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2015-2020, PNIII,
spre exemplu în Programul 2, Cre șterea
Competitivit ății Economiei Române ști prin
Cercetare, Dezvoltare și Inovare a domeniului
Industry 4.0 ca domeniu prioritar;
5. O promovare mai accentuat ă a conceptului
Industry 4.0 în mediul academic, de cercetare și
industrial din România;
6. Introducerea în programele de înv ățământ a
unor cursuri interdisciplinare care s ă abordeze
problematica Industry 4.0 la specializ ări precum :
Tehnologia construc țiilor de ma șini, Mașini-unelte și
sisteme de produc ție, Inginerie industrial ă,
Mecatronic ă, Robotic ă, Instrumenta ție și achiziții de
date, Re țele și software de telecomunica ții,
Calculatoare, Tehnologia informa ției etc.;
7. Continuarea și dezvoltarea ini țiativelor
existente prin dezbateri, mese rotunde, workshop-uri de către Academia Român ă, Academia de Stiin țe
Tehnice din România, Camerele de Comer ț,
asociațiile profesionale (ARIES, AGIR, ACAROM,
Asociația Universitar ă de Ingineria Fabrica ției etc.)
pentru promovarea conceptului Industry 4.0 ;
8. Găsirea unor modalit ăți de motivare de c ătre
Guvernul României de implicare a firmelor
românești în Agenda Industry 4.0;
9. Găsirea unor solu ții de interesare a b ăncilor
românești în finan țarea unor ini țiative ale
intreprinderilor de implicare în programul Industry 4.0;
10. Intensificarea colabor ărilor cu speciali știi
români din diaspora implica ți în programele Industry
4.0;
11. Promovarea unor persoane competente în
platforme și agenții europene care au ca domeniu de
interes Industry 4.0;
12. Eficientizarea comunic ării între reprezen-
tanții României în forurile europene, unde se dezbat
problemele din acest domeniu și cei din organismele
naționale (agen ții de finan țare, universit ăți etc.).

A patra revolu ție industrial ă a început. Este preg ătită România pentru a face fa ță sfidărilor acestei noi revolu ții? 201

 
 Din cele de mai sus, se poate concluziona c ă, în
acest moment, cu toate ini țiativele insulare
menționate, România nu este înc ă pregătită să se
integreze în agenda Industry 4.0 a Europei. Consider
că întârzierea demar ării rapide de ac țiuni va duce la
scoaterea României de pe harta agendei europene din acest domeniu cu repercursiuni negative pe termen lung pentru companiile române ști. Este necesar ă o
campanie activ ă de con știentizare și sprijinire a
acestora pentru adaptarea lor la tendin țele europene și
mondiale de digitizare a fabrica ției.
Bibliografie
[1] Recommendations for implementing the strategic initiative Industrie 4.0, Final report of the Industrie 4.0 Working Group, ACATECH National Academy of Science and Engineering, Germany, April 2013 [2] K. Schwab, The Fourth Industrial Revolution, World Economic Forum, Geneve, 2016 [3] W. Wahlster, Das Internet der Dinge als Innovationstreiber: Vernetzte Produktions-, Mobilitäts- und Energiesysteme, 6 Innovation – Unternehmergipfel 2012, Hannover, 13. September 2012. [4] D. Banabic, Industry 4.0 in Metal Forming, Int. Conf. on Advanced Manufacturing as the Foundation for a Successful Society, 31st May – 2nd June 2016, Belgrade, Serbia. [5] D. Banabic, Industry 4.0 A patra revolu ție
industrial ă, Simpozioul « Perspective în
Inginerie », Zilele Academice Clujene, Cluj Napoca, 20 Mai, 2016. [6] D. Banabic, Digitizarea fabrica ției: a patra
revolu ție industrial ă, Proc. Conferin ței ASTR,
T ârgu Mureș, 6-7 Oct. 2016
[7] http://www.plattform-i40.de [8] Recommendations for implementing the strategic initiative Industrie 4.0, ACATECH, 2013. [9] M. Ruessmann et al, Industry 4.0: The Future of Productivity and Growth in Manufacturing Industries, The Boston Consulting Group, April 2015. [10] A. Al-Fuqaha et al., Internet of Things: A Survey on Enabling Technologies, Protocols, and Applications, IEEE Communication Surveys & Tutorials, 17 (2015) 2347-2376. [11] O. Vermesan et al., IoT Digital value Chain
Connecting Research, Innovation and Deployment, In: Digitising the Industry (Eds. O Vermesan, P. Friess), River Publishers, 2016 [12] L. Monostori et al., Cyber-physical systems in manufacturing, CIRP Annals-Manufacturing Technology, 65(2), 2016. [13] A. Safta, C. Andone, A patra revolu ție
industrial ă, Stiință și Tehnică, 2016, Martie, 34-
47. [14] D. Luca, România și revoluția industrial ă 4.0,
ZF, 22 Ianuarie 2015 (http://www.zf.ro/ opinii/opinie-dan-luca-romania-si-revolutia- industriala-4-0-13780009) [15] G. Cu șnarencu, Sub ochii no ștri se naște a Patra
Revolu ție Industrial ă
, Magazin, 26 Iulie 2016.
[16] L. Nae, Industry 4.0 în România, Mai 2016 http://www.ttonline.ro/sectiuni/tt-plus/articole/ 13476-industry-40-romania [17] http://www.siemens.com/innovation/en/home/ pictures-of-the-future/industry-and- automation/digtial-factory-trends-industrie-4- 0.html [18] https://www.boschrexroth.com/en/xc/industries/ factory-automation/cutting-machine- tools/index# [19] T. Stamate, Industrie 4.0 – Advanced Production Systems, 20th Int. Conf. on Control Systems and Computer Science, Bucharest, May 27-29, 2015. [20] https://www.festo.com/cms/ro_ro/56644.htm [21] http://www.romaniajournal.ro/vodafone-brings- industry-4-0-in-romania-through-its-supernet- 4g-network/ [22] http://acs.pub.ro/doc/master/ro/courses/CPS- courses-ro.pdf [23] I. Dumitrache, Cyber-Physical Systems (CPS) Factor determinant în economia bazat ă pe
inovare și cunoștințe, Revista Rom ână de
Informatic ă și Automatic ă, 23(2013), 43
[24] http://iwocps.hpc.pub.ro [25] The fifth international workshop on cyber- physical systems-IWoCPS-5, Romanian Academy, Bucharest, May 26, 2016 [26] https://www.digitaltwin.ro [27] http://emea.nttdata.com/ro/home/index.html [28] http://www.evosoft.com/ [29] http://www.fortech.ro/ _____________________
Autor corespondent: banabic@tcm.utcluj.ro