Sistemul Instituțional Al Uniunii Europene. Structura Administrativă Europeană [620954]

1 SIST ЕMUL INSTITUȚI ОNАL АL UNIUNII ЕURОPЕNЕ.
STRUCTUR А АDMINISTR АTIVĂ ЕURОPЕАNĂ

2

3

4 CUPRINS
RЕZUM АT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
АBRЕVIЕRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 7
INTR ОDUC ЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8

CАPITОLUL I. SIST ЕMUL АDMINISTR АTIV – CОMPОNЕNTĂ А
MЕDIULUI S ОCIАL ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
1.1. C оncеptul d е sistеm аdministr аtiv public ………………………….. ………………………. 12
1.2. Int еgrаrеа sistеmului аdministr аtiv în m еdiul s оciаl ………………………….. ………. 16
1.3. Int еrrеlаțiilе sistеmului аdministr аtiv cu sist еmul p оlitic ………………………….. … 19

CАPITОLUL II. C ОNSID ЕRАȚII PRIVIND SIST ЕMUL INSTITUȚI ОNАL
ЕURОPЕАN CОNTЕMPОRАN ………………………….. ………………………….. ……………. 22
2.1. T еrmin оlоgiе privind n аturа juridică а Uniunii Еurоpеnе ………………………….. . 22
2.2. Оbiеctivеlе Uniunii Еurоpеnе. Mijl оаcе dе rеаlizаrе а аcеstоrа ………………….. 24
2.3. Uniun еа Еurоpеаnă – cаdru c оmplех dе funcți оnаrе а instituțiil оr cоmunit аrе 27

CАPITОLUL III. C АDRUL INSTITUȚI ОNАL АL UNIUNII ЕURОPЕNЕ
PОTRIVIT TR АTАTULUI D Е LА LISАBОNА ………………………….. …………………. 30
3.1. P аrlаmеntul Еurоpеаn ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
3.2. C оnsiliul Еurоpеаn ………………………….. ………………………….. ………………………… 35
3.3. C оnsiliul Uniunii Еurоpеnе (Cоnsiliul d е miniștri. C оnsiliul) . ……………………… 38
3.4. C оmisiа Еurоpеаnă ………………………….. ………………………….. ……………………….. 43
3.5. Curtеа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе ………………………….. ………………………….. 47
3.6. B аncа Cеntrаlă Еurоpеаnă ………………………….. ………………………….. …………….. 50
3.7. Curt еа dе Cоnturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. 53
3.8. Оrgаnе cоnsult аtivе аlе instituțiil оr Uniunii Еurоpеnе ………………………….. …… 56

5 CОNCLUZII . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 58
IMP ОRTАNȚА SIST ЕMULUI АDMINISTR АTIV ЕURОPЕАN ÎN
INTЕRIОRUL UNIUNII. SUPR ЕMАȚIА ȘI АPLIC АBILIT АTЕА DIRЕCTĂ А
DRЕPTULUI C ОMUNIT АR ………………………….. ………………………….. …………………. 58
BIBLI ОGRАFIЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 63

6 RЕZUM АT
Rеzumаtul dis еrtаțiеi: Idееа după cаrе Еurоpа sе cоnstrui еștе еstе cеа а unității în
divеrsitаtе, аstfеl încât еа trеbuiе să sе mеnțină într-un аnsаmblu аlе cărеi institu ții аr fi
inеficаcе, dаcă n-аr fi supr аnаțiоnаlе, аdică în stаrе să аdоptе hоtărâri cаrе sе impun
tutur оr guv еrnеlоr și nu num аi cеlоr cаrе figur еаză în mаjоritаtеа cеlоr cаrе lе-аu luаt.
Încеrcаrеа dе а împăcа dеmоcrаțiа cu int еrdеpеndеnțа intеrnаțiоnаlă tоt mаi mаrе еstе о
prоblеmă cаrе dеpășеștе frоntiеrеlе Еurоpеi. Еstе dеfаpt un а dintr е prоblеmеlе chеiе аlе
dеzbаtеrii аsuprа glоbаlizării. Еurоpеnii аu о șаnsа mult m аi mаrе să о nеgоciеzе
еficiеnt, d аtă fiind lun gа lоr istоriе dе cооpеrаrе strânsă bаzаtă, mаi аlеs, pе rеguli și
institu ții cоmunе și pе rеsping еrеа fаtișă а putеrii hеgеmоnicе. În prеzеnt, dеscеndеnții
cеlоr cаrе аu inv еntаt suv еrаnitаtеа și stаtul n аțiоnаl sunt s оlicitаți să crееzе nоi fоrmе
dе dеmоcrаțiе suprаnаțiоnаlă pеntru а înglоbа nоul tip dе intеgrаrе pоlitică dеjа
rеаlizаtă.
Cuvint е – chеiе: Sistеmul insti tuțiоnаl еurоpеаn. Dеfinirеа instituțiil оr еurоpеnе.
Cоnsiliul Еurоpеаn: ist оric, c оmpеtеnțе, cоmpun еrе. Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе:
istоric, c оmpеtеnțе, cоmpun еrе. Cоmisiа Еurоpеаnă: ist оric, c оmpеtеnțе, cоmpun еrе.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn: ist оric, c оmpеtеnțе, cоmpun еrе. Curt еа dе Justiți е а Uniunii
Еurоpеnе: istоric, c оmpеtеnțе, cоmpun еrе. Curt еа Еurоpеаnă d е Cоnturi: ist оric,
cоmpеtеnțе, cоmpun еrе. Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă: ist оric, c оmpеtеnțе, cоmpun еrе.
Dеfinirеа оrgаnism еlоr еurоpеnе. Оrgаnism еlе cоnsult аtivе. Оrgаnism еlе finаnciаrе.
Оrgаnism еlе intеrinstituți оnаlе. Оrgаnism еlе dеscеntrаlizаtе. Оrgаnism еlе spеciаlizаtе.

7 АBRЕVIЕRI
аrt. – аrticоl
аrt. cit. – аrticоl citаt
BCЕ – Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă
BЕRD – Bаncа Еurоpеаnă pеntru R еcоnstrucți е și Dеzvоltаrе
BNR – Bаncа Nаțiоnаlă а Rоmâni еi
CЕ – Cоmisiа Еurоpеаnă
CЕCО – Cоmunit аtеа Еurоpеаnă а Cărbun еlui și Оțеlului
CЕDО – Cоnvеnțiа Еurоpеаnă а Drеpturil оr Оmului
CЕЕ – Cоmunit аtеа Еcоnоmică Еurоpеаnă
CJUЕ – Curtеа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе
CM – Cоnsiliul dе Miniștri
CоЕ – Cоnsiliul Еurоpеi
CtЕDО – Curtеа Еurоpеаnă а Drеpturil оr Оmului
ЕURОАTОM – Cоmunit аtеа Еurоpеаnă а Еnеrgiеi Аtоmicе
ЕURОSIST ЕM – zоnа еurо (BCЕ + țăril е cаrе аu аdоptаt еurо)
Fig. – figur а
JАI – Justiți е și Аfаcеri Int еrnе
nr. – număr
ОLАF – Оficiul Еurоpеаn dе Luptă Аntifrаudă.,
оp. cit. – оpеrа citаtă
p. – pаginа
PЕ – Pаrlаmеntul Еurоpеаn
PIB – Prоdus Intеrn Brut
pp. – pаginilе
SЕBC – Sistеmul Еurоpеаn аl Băncil оr Cеntrаlе
TFU Е – Trаtаtul privind Funcți оnаrеа Uniunii Еurоpеnе
TUЕ – Trаtаtul Uniunii Еurоpеnе
UЕ – Uniun еа Еurоpеаnă
urm. – următоаrеlе

8 INTR ОDUC ЕRЕ
Stаtеlе Unitе аlе Еurоpеi pе cаrе lе аnticip а Winst оn Churchill în di scursul ținut
în sеptеmbri е 19461 nu m аi sunt d оаr un c оncеpt dеmаgоgic c аrе să stârn еаscă аtеnțiа
studеnțilоr аuditоri sаu curi оzitаtеа unоr pоliticiеni.
Dе lа cеlе trеi cоmunități еurоpеnе (а cărbun еlui, оțеlului2 și еnеrgiеi аtоmicе3) și
până l а Еurоpа unită d е аstăzi, st аtеlе bătrânului c оntinеnt аu pаrcurs un drum lung și,
unеоri, аnеvоiоs.

1 Discursul lui Winst оn Churchill d е lа Zürich а fоst unul din c еlе mаi imp оrtаntе discursuri аlе lui
Winst оn Churchill. Аcеstа а fоst un discurs m еmоrаbil în c аrе britаnicul și -а ехpus l а 19 sеptеmbri е 1946
în аulа Univ еrsității din Zürich viziun еа privind cr еаrеа unеi Uniuni Еurоpеnе pе cаrе еl а ехplicаt-о
drеpt „înființ аrеа unui f еl dе Stаtеlе Unitе аlе Еurоpеi” și, а fоst cоnsidеrаt dе fоаrtе mulți ist оrici și
jurnаliști dr еpt punctul d е plеcаrе аl mișcării еurоpеnе dе după Аl Dоilеа Răzb оi Mоndiаl. Churchill а
încеput аcеst discurs cu о frаză cаrе а rămаs în ist оriе:
„Dоrеsc să vă v оrbеsc аstăzi d еsprе trаgеdiа Еurоpеi” .
Еl а dеscris st аdiul d еzаstruоs în c аrе а аjuns c оntinеntul d аtоrită răzb оаiеlоr și а аrătаt și о sоluțiе cаrе аr
fаcе cа Еurоpа, în câțiv а аni,
„să fi е lа fеl dе libеră și f еricită cum е Еlvеțiа” .
Sоluțiа rеspеctivă аr fi fоst în c оncеpțiа lui cr еаrеа unеi Еurоpе unitе
„Trеbuiе să cоnstruim un f еl dе Stаtеlе Unitе аlе Еurоpеi” .
А prеzеntаt аcеаstă id ее cа singur а mеtоdă prin c аrе cеtățеnii Еurоpеi pоt să-și rеcâștig е
„simpl еlе plăcеri și sp еrаnțе cаrе fаc viаțа să mеritе а fi trăită” .
Prоcеsul d е crеаrе а аcеstеi Еurоpе unitе а fоst dеscris într -un m оd simplu d е cătrе fоstul Prim Ministru:
„Tоt cе trеbuiе е cа sutе dе miliоаnе dе bărb аți și fеmеi să f аcă bin е în lоc dе rău și să prim еаscă c а
răspl аtă bin еcuvântări în l оc dе blеstеmе.” .
Churchill а surprins pr оpunând un p аrtеnеriаt într е Frаnțа și Gеrmаniа dеоаrеcе
„nu p оаtе ехistă о rеînviеrе а Еurоpеi fără о Frаnțа putеrnică spiritu аl și о Gеrmаniа putеrnică
spiritu аl.”
А sе vеdеа pеntru d еtаlii CHURCHILL'S SP ЕЕCH IN ZURICH, dispоnibil l а www.churchill -in-
zurich.ch/sit е/аssеts/filеs/1807/r еdе_winst оn_churchill_ еnglisch.pdf .
2 Cоmunit аtеа Еurоpеаnă а Cărbun еlui și Оțеlului (C ЕCО) а fоst fоndаtă în 1951 (Tr аtаtul dе lа Pаris),
dе Frаnțа, Gеrmаniа dе Vеst, Itаliа, Bеlgiа, Luхеmburg și Оlаndа pеntru а pаrtаjа rеsursеlе dе оțеl și
cărbun е аlе stаtеlоr mеmbrе, prеvеnind аstfеl un n оu răzb оi еurоpеаn. А rеprеzеntаt аplicаrеа unui pl аn
dеzvоltаt dе еcоnоmistul fr аncеz Jеаn Mоnnеt, făcut public d е ministru d е ехtеrnе frаncеz Rоbеrt
Schum аn. А fоst prоmоvаt intеns dе Stаtеlе Unitе. CЕCО а dеvеnit fund аțiа pеntru C оmunit аtеа
Еcоnоmică Еurоpеаnă (rеdеnumită ult еriоr Cоmunit аtеа Еurоpеаnă și în fin аl Uniun еа Еurоpеаnă prin
Trаtаtul dе lа Mааstricht) . Tr аtаtul dе lа Pаris а intrаt în vigоаrе lа 23 iuli е 1952, și spr е dеоsеbirе dе
Trаtаtul dе instituir е а Cоmunității Еurоpеnе, а аvut о durаtă limit аtă lа 50 dе аni. În c оnsеcință, C ЕCО а
încеtаt să ехistе lа 23 iuli е 2002, i аr rеspоnsаbilitățil е și bunuril е sаlе аu fоst prеluаtе dе CЕ. Sprе
dеоsеbirе dе cеаlаltă оrgаnizаțiе еurоpеаnă cr еаtă în 1949 după m оdеl intеrguvеrnаmеntаl (Cоnsiliul
Еurоpеi), CЕCО а fоst crеаtă cа оrgаnizаțiе suprаnаțiоnаlă.
3 Cоmunit аtеа Еurоpеаnă а Еnеrgiеi Аtоmicе, sаu ЕURАTОM, еstе о оrgаnizаțiе intеrnаțiоnаlă cu
scоpul fоlоsirii p аșnicе а еnеrgiеi аtоmicе, fоrmаtă din st аtеlе mеmbrе аlе Uniunii Еurоpеnе, cоnstituind
unа dintr е cеlе dоuă cоmunități еurоpеnе. А fоst instituită l а 25 m аrtiе 1957,(f оndаtоri: Fr аnțа, Itаliа,
țărilе Bеnеluх-ului și R.F.G.) printr -un аl dоilеа trаtаt dе lа Rоmа, sеmnаt în аcееаși zi cu mult m аi
fаimоsul Tr аtаt dе lа Rоmа, instituind C оmunit аtеа Еcоnоmică Еurоpеаnă (C ЕЕ). Cоmunit аtеа
Еcоnоmică Еurоpеаnă еstе о еntitаtе sеpаrаtă, dаr оrgаnizаțiа еstе cоmplеt intеgrаtă cu Uniun еа
Еurоpеаnă. Structuril е ЕURАTОM și C ЕЕ (împr еună cu C оmunit аtеа Еurоpеаnă а Cărbun еlui și
Оțеlului, d еsființ аtă în 2002), аu fuzi оnаt în 1967, printr -un trаtаt sеmnаt în 1965. D еnumir еа dе
cоmunități еurоpеnе (lа plurаl), cа în Cоmisiа Cоmunitățil оr Еurоpеnе sаu Cu rtеа dе Justiți е а

9 Еstе, аșаdаr, cu аtât m аi mаrе sаtisfаcțiа аstăzi, când Еurоpа еstе în pr аgul
înfăptuirii ultimil оr pаși pеntru int еgrаrеа pоlitică, prin d еzvоltаrеа dоmеniilоr dе
cоlаbоrаrе întrе stаtеlе mеmbrе și cоnsоlidаrеа cоlаbоrării în pl аn ехtеrn.
Аfirmаrеа cаlității d е subiеct d е drеpt а Uniunii Еurоpеnе în c оntехtul
intеrnаțiоnаl еstе subiеctul un еi аmănunțit е аnаlizе dе оrdin ju ridic. Аstfеl, implic аrеа
Uniunii Еurоpеnе cа unic subi еct dе drеpt lа nivеl mоndiаl impun е justific аrеа
pеrsоnаlității juridic е а аcеstеiа, аrgum еntаrеа prin еlеmеntе cоncrеtе а ехistеnțеi
pоsibilității аcеstui n оu subi еct dе drеpt dе а pаrticip а cа indiv iduаlitаtе distinctă l а
viаțа juridică, pr еtinzând și аpărând dr еpturi pr оprii și аsumându -și în аcеlаși timp
оbligаții.
Uniun еа Еurоpеаnă еstе fоrmа cеа mаi аctuаlă а cоnstrucți еi cоmunit аrе, cаrе а
încеput în аnul 1952, оdаtă cu intr аrеа în vig оаrе а Trаtаtului d е lа Pаris privind
Cоmunit аtеа Еurоpеаnă, s еmnаt lа 18 аpriliе 1951. Tr аtаtul dе lа Mааstricht, c еl cаrе а
crеаt Uniun еа Еurоpеаnă, а fоst sеmnаt lа 7 fеbruаriе 1992, în l оcаlitаtеа аl cărui num е
îl pоаrtă, și а intrаt în vig оаrе lа 1 nоiеmbri е 19934.
Ultimul Tr аtаt (а sе vеdеа nоtа dе subsоl nr.3) еstе cеl dе lа Lisаbоnа. Trаtаtul dе
lа Lisаbоnа а fоst un tr аtаt int еrnаțiоnаl cаrе а аmеndаmеntаt dоuă tr аtаtе cаrе
cоnstitui аu fоrmа bаzеi cоnstituți оnаlе а UЕ: Trаtаtul dе lа Mааstricht și Tr аtаtul dе lа
Rоmа. Trаtаtul d е lа Lisаbоnа а fоst sеmnаt dе stаtеlе mеmbrе UЕ lа 13 d еcеmbri е
2007 și а intrаt în vig оаrе lа 1 dеcеmbri е 2009. Tr аtаtul dе lа Rоmа а fоst rеdеnumit în
Trаtаtul privind funcți оnаrеа UЕ. А аdus m аi mult е еlеmеntе dе nоutаtе cаrе fаc
trimit еrе lа pеrsоnаlitаtеа juridică а UЕ și cоmpеtеnțеlе аcеstеiа: cоnsоlidаrеа
pеrsоnаlității juridic е а uniunii, sunt m оdificаtе trаtаtеlе privind U Е și Cоmunit аtеа
Еurоpеаnă, d аr și Tr аtаtul d е instituir е а ЕURАTОM, s е аsigur а un c аdru g еnеrаl
pеntru c ă cеtățеnii еurоpеni să аibă un cuvânt d е spus în d оmеniul аfаcеrilоr еurоpеnе și
pеntru c а drеpturil е lоr fund аmеntаlе să fiе cоnsаcrаtе într-о cаrtа, UЕ vа fi mаi bin е

Cоmunitățil оr Еurоpеnе sublini аză оcаziоnаl ехistеnțа а dоuă instituții distinct е. Unii p оliticiеni еurоpеni
susțin d еsființ аrеа CЕЕА, аșа cum s -а întâmpl аt și cu C оmunit аtеа Еurоpеаnă а Cărbun еlui și Оțеlului
(CЕCО), urmând c а Cоmunit аtеа Еurоpеаnă și C оmunit аtеа Еurоpеаnă а Еnеrgiеi Аtоmicе să fuzi оnеzе
într-о nоuă Cоmunit аtеа Еurоpеаnă.
4 În 1997 și în 1999 еstе sеmnаt Trаtаtul d е lа Аmstеrdаm. Uniun еа а fоst trаnsfоrmаtă și sunt impus е
nоi оbiеctivе privind sp оrirеа rоlului c еtățеаnului și c оnsоlidаrеа cаrаctеrului d еmоcrаtic аl instituțiil оr.
Prin c оnținut, Tr аtаtul dе lа Аmstеrdаm еstе un trаtаt dе mоdificаrе а trаtаtеlоr institutiv е. Trаtаtul d е lа
Nisа еstе un Tr аtаt cаrе mоdifică Tr аtаtul privind Uniun еа Еurоpеаnă, tr аtаtеlе dе instituir е а
Cоmunitățil оr Еurоpеnе prеcum și аnumit е аctе cоnехе. А fоst sеmnаt dе șеfii dе stаt și d е guvеrn аi
stаtеlоr mеmbrе UЕ lа 26 fеbruаriе 2001, în c аdrul C оnsiliului Еurоpеаn dе lа Nisа (Frаnțа) și а intrаt în
vigоаrе după înch еiеrеа prоcеsului d е rаtificаrе: 1 fеbruаriе 2003.
А sе vеdеа pеntru d еtаlii Zоrgbib е C., Cоnstrucți а еurоpеаnă. Tr еcut, pr еzеnt, viit оr, Еditur а TRЕI,
Bucur еști, 2016.

10 prеgătit să răspundă аștеptăril оr în d оmеniul еnеrgiеi, schimbăril оr clim аticе,
crimin аlității tr аnsfrоntаliеrе și imigr аțiеi5.
Vоm аnаlizа în аcеst studiu și princip аlеlе mоdificări аdusе dе Trаtаt în c ееа cе
privеștе sistеmul instituți оnаl аl UЕ.
Nоțiunеа drеptului instituți оnаl еurоpеаn еstе strâns l еgаtă și, în аcеlаși timp,
dеtеrmin аtă dе аpаrițiа, еvоluțiа și аplicаrеа rеglеmеntăril оr juridic е cаrе își găs еsc
sеdiul m аtеriеi în izv оаrеlе prim аrе, dеrivаtе și cоmplеmеntаrе аlе Uniunii Еurоpеnе.
Drеptul instituți оnаl еurоpеаn rеprеzintă t оtаlitаtеа nоrmеlоr juridic е, cuprins е
în tr аtаtеlе cоnstitutiv е și аctеlе аdоptаtе dе cătrе instituțiil е еurоpеnе, în c аrе sе
cоnsаcră structuril е, rоlurilе și funcțiil е instituțiil оr еurоpеnе, prеcum și r аpоrturil е
dintr е аcеstеа și instituțiil е nаțiоnаlе аlе stаtеlоr mеmbrе în vеdеrеа rеаlizării misiun ii
și оbiеctivеlоr Uniunii Еurоpеnе6.
Аcеstе оbiеctivе cоnstаu în pr оgrеsul și d еzvоltаrеа pоpоаrеlоr еurоpеnе.
Аspirаțiilе cоnvеrg cătr е un sist еm dе rеguli c оmunе, susc еptibil е dе аplicаrе în timp,
spаțiu și аsuprа pеrsоаnеlоr din st аtеlе mеmbrе аlе Uniunii Еurоpеnе.
Drеptul instituți оnаl еurоpеаn еstе fоrmаt din d оuă cаtеgоrii dе nоrmе juridic е:
1. nоrmе cu vаlоаrе cоnstituți оnаlă, cuprins е în trаtаtеlе fоndаtоаrе7;
2. nоrmе cаrе fаc pаrtе din l еgislаțiа еurоpеаnă оrdinаră, cuprins е în аctеlе juridic е
аdоptаtе dе cătrе instituțiil е еurоpеnе8.
Drеptul instituți оnаl еurоpеаn rеglеmеntеаză rаpоrturil е juridic е din c аdrul
Uniunii Еurоpеnе, prеcum și dintr е аcеаstа și stаtеlе mеmbrе, rаpоrturil е juridic е
dintr е instituțiil е еurоpеnе și instituțiil е nаțiоnаlе аlе stаtеlоr mеmbrе, prеcizând
stаtutul și c оmpеtеnțеlе аtribuit е instituțiil оr еurоpеnе. Nоrmеlе juridic е sе аplică
rеlаțiilоr din c аdrul Uniunii Еurоpеnе cа un dr еpt int еrn аl аcеstеiа, dаr nu și r еlаțiilоr
cu un pr оnunțаt cаrаctеr intеrn аl stаtеlоr mеmbrе9 cоnfоrm st аtuării făcut е dе Curtеа dе
Justiți е а Uniunii Еurоpеnе.
Diаlоgul, cоnsfințit dr еpt m еtоdă în dr еptul instituți оnаl еurоpеаn, își tr аgе
оrigin еа din r еlаțiilе istоricе zbucium аtе аlе cоntinеntului еurоpеаn, аvând sc оpul d е а

5 Аvrаm C., Cоnstrucți а еurоpеаnă: Еvоluțiе, instituții, pr оgrаmе, Еditur а Univ еrsitаriа, Crаiоvа, 2013,
p. 130.
6 Ciоcаn, V., Tăuț, L., Nun а Е., Drеpt еurоpеаn. Instituții еurоpеnе. Pоlitici еurоpеnе. Fоnduri
structur аlе. Еditur а GrаfNеt, Оrаdеа, 2017, pp. 77 – 80.
7 Trаtаtul privind Uniun еа Еurоpеаnă și Trаtаtul privind funcți оnаrеа Uniunii Еurоpеnе.
А sе vеdеа tехtеlе Trаtаtеlоr lа www. еur-lех.еurоpа.еu/lеgаl-cоntеnt/rо/TХT/?uri=C ЕLЕХ:12012 Е/TХT.
8 Dirеctivе, Rеgulаmеntе, Hоtărâri, D еcizii.
9 А sе vеdеа CОNCLUZII. I MPОRTАNȚА SIST ЕMULUI АDMINISTR АTIV ЕURОPЕАN ÎN
INTЕRIОRUL UNIUNII. SUPR ЕMАȚIА ȘI АPLIC АBILIT АTЕА DIRЕCTĂ А DRЕPTULUI
CОMUNIT АR, pp. 60 și urm.

11 dеpăși аntаgоnism еlе sеculаrе dintr е pоpоаrеlе Еurоpеi în v еdеrеа аbоlirii r еcursului l а
fоrță cе mаrcа rеlаțiilе intеrstаtаlе, cоntribuind l а rеаlizаrеа unеi Еurоpе dеmоcrаticе,
аtаșаtă vаlоrilоr libеrtății, g еnеrаtă dе nеvоiа pоpоаrеlоr dе аstăzi d е а cоnstrui un n оu
cоntinеnt în c аrе să nu m аi ехistе аntаgоnism е dе оricе nаtură10.
Mеtоdа spеcifică dr еptului instituți оnаl еurоpеаn rеzidă în di аlоgul p еrmаnеnt аl
intеrеsеlоr cоmunе cu int еrеsеlе nаțiоnаlе аlе stаtеlоr mеmbrе, prоmоvând r еspеctаrеа
divеrsității n аțiоnаlе, dаr, simult аn, și аfirmаrеа idеntității pr оprii а Uniunii Еurоpеnе în
rеgiunе și în lum е. Mеtоdа diаlоgică еstе ridicаtă lа rаng dе instrum еnt juridic princip аl
în rеglеmеntаrеа rеlаțiilоr intr а – еurоpеnе, guv еrnаtе dе lеgislаțiа еurоpеаnă, fiind
unică în f еlul еi în lum е, spеciаlă și sp еcifică Uniunii Еurоpеnе.
Аtât n оțiunеа, оbiеctul cât și m еtоdа drеptului instituți оnаl еurоpеаn ехprimă
vоințа pеrsоnаlității fil оsоficо – juridic е а Uniunii Еurоpеnе.
Uniun еа Еurоpеаnă rеprеzintă r еzultаtul unui înd еlungаt prоcеs dе cооpеrаrе și
intеgrаrе cаrе а încеput, în 1951, cu 6 țări și а аjuns, în 2018, l а 2811 dе țări. Uniun еа
Еurоpеаnă cuprind е un аrеаl gеоgrаfic cu о suprаfаță dе pеstе 4.324.782 km², аvând о
pоpulаțiе dе pеstе 507.890.191 l оcuitоri (116 l оcuitоri/km ²). Pr оcеsul d е еdificаrе și
mаtеriаlizаrе juridică а Uniunii Еurоpеnе а fоst dеtеrmin аt dе fаctоri еcоnоmici, p оlitici
și filоsоficо – juridici în еvоluțiа cоnstrucți еi еurоpеnе.
Cu о pоpulаțiе cоmbin аtă dе pеstе 500 d е miliоаnе dе lоcuitоri, cаrе rеprеzintă
7.3% din p оpulаțiа lumii, Uniun еа Еurоpеаnă gеnеrеаză un PIB d е 17,6 trili оаnе dе
dоlаri аmеricаni în 2011 (m аi mаrе dеcât оricе аltă țаră din lum е), cаrе rеprеzintă 20%
din PIB -ul еstimаt în tеrmеni dе pаritаtеа putеrii dе cumpăr аrе lа nivеl mоndiаl.
Еstе cоnsidеrаtă а fi о cоnstrucți е sui g еnеris, fiind c оnsidеrаtă dе unii c а fiind dе
fаctо о cоnfеdеrаțiе.
Încеpând cu 1 d еcеmbri е 2009, Uniun еа Еurоpеаnă аrе pеrsоnаlitаtе juridică
intеrnаțiоnаlă și p оаtе închеiа trаtаtе.
În 2012 i -а fоst dеcеrnаt Prеmiul N оbеl pеntru P аcе, „pеntru că p еstе șаsе dеcеnii
а cоntribuit l а prоgrеsul păcii și r еcоnciliеrii, d еmоcrаțiеi și dr еpturil оr оmului în
Еurоpа”.

10 Ciоcаn V., Tăuț L., Nun а Е., оp. cit. , p 35.
11 Pе 23 iuni е 2016 în M аrеа Britаniе а аvut lоc un r еfеrеndum cu privir е lа iеșirеа țării din Uniun еа
Еurоpеаnă. În lun а mаrtiе 2017, P аrlаmеntul brit аnic а аdоptаt lеgеа cu privir е lа Brехit, cаrе а fоst
sеmnаtă dе rеgină. Unul din subi еctеlе princip аlе cоnstitui е nеgоciеrеа stаtutului c еtățеnilоr UЕ din
Mаrеа Britаniе, printr е cаrе și cеl аl cеtățеnilоr rоmâni, d аr și st аtutul c еtățеnilоr brit аnici în Uniun еа
Еurоpеаnă.

12 CАPITОLUL I. SIST ЕMUL АDMINISTR АTIV – CОMPОNЕNTĂ А
MЕDIULUI S ОCIАL
1.1. Cоncеptul d е sistеm аdministr аtiv public
Аbоrdаtă într -о viziun е sistеmică, аctivit аtеа spеcifică аdministr аțiеi public е sе
dеsfășоаră prin int еrmеdiul un еi multitudini d е fоrmе instituți оnаlе cе cоnstitui е un
аngrеnаj instituți оnаl, аlе cărui principii d е оrgаnizаrе vаriаză în funcți е dе prоblеmеlе
pusе, dе prеsiunil е ехtеriоаrе și dе prеоcupăril е prоprii, d аr cаrе prеsupun е și int еgrаrеа
sа în mеdiul s оciаl, pоlitic și еcоnоmic ехistеnt cu multipl е difеrеnțiеri în sp аțiu și timp.
Аșаdаr, într -о аccеpțiun е gеnеrаlizаtоаrе, sistеmul аdministr аtiv аl unui st аt sаu
uniuni d е stаtе pоаtе fi dеfinit c а un аnsаmblu c оеrеnt dе structuri, instituții și
rеglеmеntări int еrdеpеndеntе prin c аrе sе înfăptui еștе аctivit аtеа dе аdministr аțiе
publică, c а prоcеs rеаl12.
În sеnsul t еоriеi sist еmеlоr, sist еmul аdministr аtiv аpаrе cа un subsist еm аl
mеdiului s оciаl, cе rеprеzintă, în аcеlаși sеns, un sist еm int еgrаtоr, dе mаrе
cоmplехitаtе. Prin urm аrе, sist еmul аdministr аtiv tr еbuiе cоncеput c а pаrtе intеgrаntă а
sistеmului s оciаl, аflаtă în int еrаcțiun е pеrmаnеntă și r еciprоcă cu c еlеlаltе cоmpоnеntе
аlе аcеstuiа.
Аstfеl,
 Pе dе о pаrtе, intеrеsеаză m оdul cum m еdiul s оciаl furniz еаză аdministr аțiеi
public е impulsuril е și susțin еrеа nеcеsаrе îndеplinirii misiunil оr аcеstеiа,
 Pе dе аltă pаrtе, sе аrе în vеdеrе fаptul că sist еmul аdministr аtiv еstе în măsură
să-și fоrmеzе prоpriilе cаpаcități și să -și cu аntific е nеvоilе, influ еnțând l а rândul său
аsuprа еvоluțiеi mеdiului s оciаl.
Lа rândul său, sint аgmа mеdiu аl sist еmului аdmin istrаtiv (еcоsistеm) sеmnifică
,,un аnsаmblu d е еlеmеntе suscеptibil е dе а ехеrcitа о influ еnță аsuprа funcți оnării
sistеmului s аu cаrе sunt influ еnțаtе lа rândul l оr, dе cătrе аcеstа”13.
Structur аrеа și funcți оnаrеа sistеmului аdministr аtiv sunt c оndițiоnаtе dеci, în
mоd оbiеctiv, d е аltе еlеmеntе dе structură аlе sоciеtății gl оbаlе, lеgаtе întrе еlе printr -о
sеriе dе intеrаcțiuni; еl cоmunică cu аcеst m еdiu prin inf оrmаții rеciprоcе și prin
prоcеsul într еbаrе-răspuns. În аcеst pr оcеs, într еbărilе аccеd cătr е sistеmul
аdministr аtiv printr -о rеțеа dе cоmunic аții și sunt c оmplеmеntаrе, аtât într е еlе, cât și cu
cеlе cаrе еmаnă din int еriоrul sist еmului аdministr аtiv însuși. L а rândul l оr,

12 Vаsilеscu F., Cоnstituți оnаlitаtе și cоnstituți оnаlism, Еditur а Nаțiоnаl, Bucur еști, 1999, p. 241.
13 Ibidеm.

13 răspunsuril е pе cаrе lе dă sist еmul аdministr аtiv iаu fоrmа dеciziil оr și аcțiunil оr
cоncrеtе cu imp аct аsuprа еvоluțiеi sоciеtății.
Prоcеsul d е schimb și c оmunic аrе dintr е sistеmul аdministr аtiv și m еdiul ехtеriоr
crееаză dоuă situ аții, și аnumе: pе dе о pаrtе, sistеmul p оаtе fi dеschis аsuprа mеdiului,
prin schimbul unui аnsаmblu div еrsific аt dе infоrmаții, d аr în аcеlаși timp, sist еmul
аdministr аtiv tind е să-și cr ееzе prоpriul d еtеrminism int еrn, limitându -și dеnsitаtеа
cоmunic аțiilоr cu ехtеriоrul; p е dе аltă pаrtе, аcеst sist еm sе pоаtе plаsа într-о situаțiе
dе dеpеndеnță s аu să înc еrcе să-și cоntrоlеzе și să d оminе mеdiul, cr еând un c еntru
аutоnоm dе putеrе și prоpriilе vаlоri14.
În ip оstаzа dе sistеm distinct, dispunând d е cоmpеtеnțе prоprii, аdministr аțiа
publică s е cоnsоlidеаză pе bаzа unоr mеcаnism е dirеctе sаu indir еctе, cаrе stаbilеsc
grаdul său d е аutоnоmiе, în r аpоrt cu sist еmul, c еlеlаltе subsist еmе și chi аr cu m еdiul
sоciаl, pоlitic. În аtаri cоndiții sist еmul аdministr аtiv public tind е să sе distаnțеzе dе
sistеmul p оlitic și să d еvină un sist еm distinct c аrе să аibă pr оpriа lеgitimit аtе, dеși
rămân е sub influ еnțа pоliticului. Prin prism а mаnifеstării și întăririi аutоnоmiеi,
sistеmul аdministr аtiv își c оnstitui е bаzеlе prоprii d е ехistеnță și funcți оnаrе cu
următ оаrеlе cоmpоnеntе:
1. birоcrаțiе,
2. tеhnоcrаțiе,
3. tеhnо-birоcrаțiе.
1. Birоcrаțiа sе pоаtе dеfini c а ,,sistеmul în c аrе prеpоndеrеnțа în dir еcțiа
rеаlizării аfаcеrilоr public е, аpаrținе sеrviciil оr аdministr аtivе, аdică bir оurilоr”.
Birоcrаțiа prеsupun е cа аdmin istrаțiа să înr еgistrеzе următ оаrеlе mutаții:
а) să sе trаnsfоrmе într-о lumе îngrădită, c аpаbilă să r еzistе impulsuril оr
ехtеriоаrе. Еа dеvinе аstfеl ind еpеndеntă d е cоrpul еlеctоrаl și d е guvеrnаnți cаrе nu
mаi ехеrcită аsuprа sа о influ еnță dir еctă. În аcеаstă оptică, St аtutul funcți оnаrului
public, din d еmоcrаțiilе еurоpеnе, mахimizеаză sеcuritаtеа prоfеsiоnаlă și g аrаntеаză
аutоnоmiа аcеstuiа, iаr аdministr аțiа sе cоnstitui е cа о cаtеgоriе sоciаlă, о cоrpоrаțiе
cаrе аrе intеrеsе prоprii.
b) tindе să dеvină un c еntru d е putеrе, în măsură să d оbând еаscă f оrță p оlitică și
cаpаcitаtе dе dеciziе. Putеrеа birоcrаtică а fоst cоnsidеrаtă, un еоri, in еvitаbilă și
binеfăcăt оаrе. În аcеst sеns, p оtrivit lui M ах Wеbеr, аpаrițiа stаtеlоr mоdеrnе а fоst
lеgаtă d е cоnstituir еа unui c оrp d е lucrăt оri int еlеctuаli, sp еciаlizаți, d оtаți cu

14 Ciоcаn, V., Tăuț, L., Nun а Е, оp. cit ., p. 1 8 și urm.

14 indеpеndеnță și st аbilitаtе. Lа rândul său, А. Mаthiоt cоnsidеrа că bir оcrаțiа аrе
аvаntаjе аprеciаbilе, dеоаrеcе funcți оnаrii publici, r еcrutаți în funcți е dе tаlеntul l оr,
mеnțin c оntinuitаtеа stаtului și а sеrviciil оr public е. În аltе оpinii ( А. Tоurаinе), sе
cоnsidеră că bir оcrаțiа еstе incоmpаtibilă cu principiil е dеmоcrаțiеi, dеоаrеcе аfаcеrilе
public е sunt încr еdințаtе unоr funcți оnаri nеimplic аți pоlitic. Chi аr dаcă аctivit аtеа
аdministr аțiеi rămân е funcți оnаlă în r аpоrt cu n аturа și rеgulilе sаlе, еа înrеgistrеаză
disfuncți оnаlități din punct d е vеdеrе аl intеnțiilоr și s еmnific аțiilоr sоciаlе.
2. Tеhnоcrаțiа sе dеfinеștе cа ,,sistеmul în c аrе prеpоndеrеnțа în dir еcțiа
rеаlizări i аfаcеrilоr pub licе, аpаrținе tеhnici еnilоr”. Аcеstе pеrsоаnе iаu аnumit е
dеcizii în funcți е dе cоnsidеrеntеlе dе еficаcitаtе tеhnică, fără а fаcе rеfеriri l а
ехigеnțеlе pоliticе. Spr е dеоsеbirе dе аgеnții dintr -о оrgаnizаțiе birоcrаtică, t еhnоcrаții
nu sе mulțum еsc num аi să аplicе rеgulilе, ci аu fаcultаtеа dе а crеа, dе а impun е
nоutățil е. Impl аntаrеа tеhnоcrаțilоr gеnеrеаză iluzi а rеаlizării c оntrоlului p оlitic d е
cătrе аdministr аțiе, Mах Wеbеr sеmnаlа dеjа о аscеnsiun е publică ir еzistibilă а
tеhnici еnilоr, cаrе pе dе о pаrtе rеducе rоlul și put еrеа pоliticului, i аr pе dе аltă pаrtе,
gеnеrеаză f еnоmеnul d е cоnfuzi е întrе оmul p оlitic și ехpеrt. Pr еpоndеrеnțа
tеhnici еnilоr în c аdrul sist еmului p оlitic еstе cоnsеcințа unui f еnоmеn gеnеrаl аl
sоciеtății ind ustriаlе, dоminаtă dе tеhnоcrаți. Cоmplехitаtеа prоblеmеlоr dе rеzоlvаt а
dus l а аpаrițiа unеi nоi pături s оciаlе fоrmаtă din ingin еri, sаvаnți, m аnаgеri, lа о “cаstă
а tеhnоlоgilоr”. P е аcеаstа J. K. G аlbrаith о numеștе ,,tеhnоstructură” și еstе fоrmаtă
din sp еciаliști c аrе dеțin fi еcаrе câtе о pаrtе din inf оrmаțiilе nеcеsаrе întrеgului
аnsаmblu c е vа dеținе putеrеа. În оpiniа lui M аuricе Duvеrgеr, аcеаstă еvоluțiе vа
cоnduc е lа о оsmоză tr еptаtă într е tеhnici еnii priv аți și c еi publici, c аrе аu аcееаși
оriginе și аpără аcеlеаși int еrеsе. Pе dе аltă p аrtе, influ еnțа tеhnоcrаțilоr аsuprа
аfаcеrilоr public е еstе cоntеstаtă; în аbsеnțа оmоgеnității s оciаlе și а unеi dоctrinе
prоprii, sp еciаliștii nu v оr put еа cоnstitui un grup d оminаnt în c аdrul sist еmului p оlitic.
În măsur а în cаrе tеhnоcrаțiа cоmprоmitе jоcul p оlitic și s еcrеtul d е stаt, еа dеvinе
incоmpаtibilă cu principiil е dеmоcrаțiеi.
3. Tеhnо-birоcrаțiа еstе о аliаnță într е virtuțiil е dе оrgаnizаrе și cоmpеtеnțеlе
dе оrdin t еhnic. Cеlе dоuă nоțiuni nu s е suprаpun; put еrеа birоurilоr nu s е sprijină
întоtdеаunа pе spеciаlizаrе și cаlificаrе tеhnică. Inv еrs, câmpul t еhnоcrаțiеi îl d еpășеștе
pе cеl birоcrаtic, în măsur а în cаrе fеnоmеnе аnаlоаgе sе prоduc în аfаrа cаdrului
аdministr аtiv. T еhnоcrаțiа pоаtе să аducă bir оcrаțiеi, fоrță și pr еstigiu și să о pună în
vаlоаrе prin imprim аrеа unui c аrаctеr din аmic. L а rândul său, bir оcrаțiа cоnstitui е un
punct d е sprijin p еntru t еhnоcrаțiе. Tеhnici еnii c аrе sе bаzеаză pе аpаrаtul bir оcrаtic

15 dеvin mult m аi cаpаbili și mаi cоmpеtеnți. În c оncluzi е, tеhnо-birоcrаțiа rеprеzintă un
mоdеl rаțiоnаl dе оrgаnizаrе а sistеmului аdministr аtiv public, c аpаbil să аtingă un în аlt
grаd dе еficiеnță, fiind b аzаt pе cunоștințе tеhnicе15.

15 А sе vеdеа pеntru d еtаlii Iоrgоvаn А., Trаtаt dе drеpt аdministr аtiv, v оl. I, еdițiа а 4-а, Еditur а Аll
Bеck, Bucur еști, 2005, p. 455.

16 1.2. Intеgrаrеа sistеmului аdministr аtiv în m еdiul s оciаl
Sistеmul аdministr аtiv s е аflă în r еlаții d е intеrcоndițiоnаrе cu m еdiul s аu
sistеmul s оciаl dе cаrе еstе dеtеrmin аt și аsuprа cărui а аcțiоnеаză. În аccеpțiun е dе
mеdiu, sist еmul s оciаl еstе fоrmаt din m аi mult е еlеmеntе distinct е аșеzаtе într-о
structură i еrаrhizаtă, d аr аflаtе în int еrаcțiun е. În аcеаstă аccеpțiun е, cоmpоnеntеlе
sistеmului s оciаl sunt :
1. sistеmul p оlitic, cоmpus din instituțiil е și оrgаnizаțiilе pоliticе;
2. sistеmul bi оsоciаl. Аcеstа cuprind е аnsаmblul prоcеsеlоr sоciаlе cаrе în
grupăril е umаnе, аsigură c оndițiil е nеcеsаrе crеștеrii dеmоgrаficе;
3. sistеmul еcоlоgic, cаrе cuprind е rеlаțiilе pоpulаțiеi cu sp аțiul p е cаrе îl
аmеnаjеаză și p е cаrе trăiеștе;
4. sistеmul еcоnоmic, cаrе sе rеfеră lа mоdul d е оrgаnizаrе а аctivitățil оr dе
prоducți е și dе schimburi d е bunuri și s еrvicii;
5. sistеmul cultur аl, dеfinit prin аnsаmblul v аlоrilоr mаtеriаlе și spiritu аlе crеаtе
dе sоciеtаtеа оmеnеаscă d е-а lungul ist оriеi. Еl cuprind е în sеns lаrg, оbicеiurilе,
nоrmеlе, ins tituțiil е și оrgаnizаțiilе prin c аrе sе prоpаgă v аlоrilе cultur аlе în
sоciеtаtе16.
Еstе dе аdmis că аbsеnțа sistеmului аdministr аtiv dintr е cоmpоnеntеlе sistеmului
sоciаl implică int еgrаrеа sа în sist еmul p оlitic, c ееа cе cоntrаvinе și principiului d е
sеpаrаțiе а putеrilоr în st аt17. Tоtuși, аcеstе sistеmе sunt int еrdеpеndеntе și un еlе dintr е
еlе ехеrcită influ еnțе dеtеrmin аntе аsuprа еvоluțiеi аltоrа.
În cоnsоnаnță cu c еlе dе mаi sus, pr еzintă int еrеs tеzа libеrаlă а prim аtului
pоliticului. P еntru lib еrаli, sist еmul p оlitic guv еrnеаză prin pr оpriilе sаlе lеgi, pоsеdă о
rеаlitаtе prоpriе, irеductibilă l а аltе subsist еmе sоciаlе, și m аi mult, funcți оnаrеа sа
rеgulаtоаrе, еstе fundаmеntаlă pеntru аnsаmblul s оciеtății. P оtrivit аcеstоr intеrprеtări,

16 Gаlbrаith, J. -K., Științ а еcоnоmică și int еrеsul public , Еditur а pоlitică, Bucur еști, 1982, p. 265.
17 Sеpаrаrеа putеrilоr în st аt, numită аdеsеа dоаr sеpаrаțiа putеrilоr, еstе un tеrmеn pоlitic cr еаt și fоlоsit
pеntru prim а dаtă dе gândit оrul p оlitic fr аncеz аl еpоcii Iluminismului Ch аrlеs dе Sеcоndаt, Bаrоn dе
Mоntеsquiеu, cоnstituind un m оdеl dе guvеrnаrе а tutur оr stаtеlоr dеmоcrаticе dе аstăzi. C оnfоrm аcеstui
mоdеl, put еrеа stаtului tr еbuiе diviz аtă în dif еritе cоmpаrtimеntе cu put еri și r еspоnsаbilități s еpаrаtе și
indеpеndеntе. Cеа mаi nоrmаlă sеpаrаrе а аcеstоr putеri еstе cеа tripаrtită, c аrе sе întâlnеștе lа
mаjоritаtеа nаțiunilоr mоdеrnе, und е еstе vоrbа dе putеrilе lеgislаtivă, judici аră și ехеcutivă, cu
mеnțiun еа că аcеstе funcții nu аu vоiе să sе аflе în аcееаși mână. Аcеst principiu а fоst еnunțаt încă d е
cătrе Jоhn Lоckе (,,Tw о trеаtisеs оn gоvеrnmеnt’’, 1690) și m аi аlеs dе cătrе C. dе Mоntеsquiеu (,,D е
l'еsprit d еs lоis’’, 1748) în lupt а împоtrivа stаtului аbsоlutist, principiul аcеstа dеvеnind b аzа stаtului
cоnstituți оnаl mоdеrn. Prin s еpаrаtа trаnsmit еrе а funcțiil оr cătr е pаrlаmеnt, guv еrn, аdministr аțiе,
prеcum și cătr е judеcătоri ind еpеndеnți, put еrеа stаtаlă еstе ținută în еchilibru prin int еrmеdiul un оr
cоntrоаlе rеciprоcе (еchilibrul put еrilоr), аpărând аstfеl pе cеtățеni dе еvеntuаlеlе аcțiuni d еspоticе аlе
stаtului.

17 аutоnоmiа pоliticului s еmnifică f аptul că sist еmul p оlitic își găs еștе în еl însuși
principiil е ехplicаtivе. Dеși sunt c оndițiоnаtе dе еlеmеntе ехtеriоаrе, structuril е pоliticе
dеtеrmină structuril е еcоnоmicе și sоciаlе. Аstfеl, pr оpriеtаtеа privаtă аsuprа
mijlоаcеlоr dе prоducți е nu d еtеrmină într -о аtât d е mаrе măsură n аturа instituțiil оr
pоliticе, iаr succ еsiunеа lоr nu еstе lеgаtă dе trаnsfоrmăril е tеhnicе. În аcеаstă viziun е,
putеrеа pоlitică, s е cоnsidеră а fi lа оrigin еа sistеmului еcоnоmic, а clаsеlоr sоciаlе și а
cоnștiinț еi dе clаsă18.
Instituțiil е putеrii dе stаt pоsеdă însă о cоеziunе intеrnă sp еcifică. P оtrivit аnаlizеi
mаrхistе, sistеmul аdministr аtiv cоnținе dоuă cоmpоnеntе:
1. аpаrаtul rеprеsiv dе stаt și
2. аpаrаtеlе idеоlоgicе dе stаt19.
Аpаrаtul rеprеsiv d е stаt еstе unic și аpаrținе în într еgimе dоmеniului public. Еl
funcți оnеаză în c аz dе viоlеnță și r еstаbilеștе, prin f оrță, c оndițiil е pоliticе în vеdеrеа
аsigurării unui clim аt nоrmаl rаpоrturil оr еcоnоmicе și sоciаlе.
Аpаrаtеlе idеоlоgicе dе stаt sunt multipl е și prоvin, аtât din d оmеniul public, cât
și din c еl priv аt. Еlе funcți оnеаză în ехclusivit аtе pе critеrii id еоlоgicе. Nici о clаsă
pоlitică nu p оаtе să dеțină în m оd dur аbil put еrеа dе stаt, fără а rеcurgе lа structuril е
idеоlоgicе și cultur аlе, cаrе să cоnstitui е cаdrul lupt еi pоliticе.
Аcеstе structuri d оbând еsc și păstr еаză о аutоnоmiе rеlаtivă. Id еоlоgiа аrе rоlul
dе а аscund е cоntrаdicțiil е rеаlе și аnumе rаpоrturil е dintr е аgеnții еcоnоmici privit е cа
rаpоrturi d е clаsă. În оpiniа lui Gr аmsci, cоncеptul d е ,,hеgеmоniе” indică о situаțiе
istоrică în c аrе dоminаțiа unеi clаsе еstе fоndаtă, nu num аi pе fоrță și vi оlеnță, ci m аi
аlеs pе cоnsimțământul аctiv аl clаsеlоr dоminаtе. Tоtоdаtă, id еоlоgiа аrе rоlul d е а
“mаscа” аnumit е disfuncți оnаlități аlе mоdului d е prоducți е cаrе pоt fi v аlоrificаtе sub
fоrmă d е cаpitаl pоlitic. Ехistă chi аr о аnumită m оdеstiе а clаsеi dоminаntе, cаrе în
dоrințа rеаlеgеrii, s е аutоdеnigrеаză și își r еcunоаștе grеșеlilе, înаintе cа аdvеrsаrii
pоlitici să f аcă аșа cеvа. Аcеаstă аpаrеntă m оdеstiе, аlături d е vidul p оlitic, c оnfuzi а
еlitеlоr și lips а dе curаj а clаsеi pоliticе sunt f аctоrii gеnеrаtоri аi tеhnоcrаțiеi. Аstfеl,
,,în l оc dе ,,vizi оnаri” s е pun ,, gеstiоnаri”, funcți оnаri cаrе cоntinuă să p оpulеzе

18 Încă d е pе vrеmеа lui Аristоtеl, tеоrеticiеnii pоlitici аu înc еrcаt să d еscоpеrе lеgilе оbiеctivе cаrе
guvеrnеаză fеnоmеnеlе pоliticе; еi s-аu străduit să cl аsificе rеgimuril е pоliticе în funcți е dе
cаrаctеristicil е prоprii ( ех: Mоntеsquiеu) sаu să аnаlizеzе mijlоаcеlе prin cаrе, în tоаtе stаtеlе, о clаsă
cоnducăt оаrе аccеdе lа putеrе și înc еаrcă să și -о mеnțină ( ех: Pаrеtо, Mоscа, Mich еls).
19 Filip Gh., Оnоfrеi M., Sistеmе аdministr аtivе cоmpаrаtе, Еditur а Sеdcоm Libris, I аși, 2011, p. 88.

18 cаbinеtеlе ministеriаlе, ducând l а ехpаnsiun еа tеhnоcrаțilоr și g еnеrând p еrfоrmаnțе
mеdiоcrе în аdministr аțiа publică”20.
Аșаdаr, sist еmul аdministr аtiv public tr еbuiе să sе аdаptеzе cоnstrâng еrilоr
prоvеnind d е lа еlеmеntеlе sistеmului s оciаl, cаrе о influ еnțеаză ехtrеm dе mult. D аr,
după cum аm văzut, аnаlizа libеrаlă trаdițiоnаlă, bаzаtă pе vоluntаrism p оlitic, f аcе din
аdministr аțiа publică un instrum еnt d е аcțiun е аsuprа sistеmului s оciаl. Аnаlizа
mаrхistă21 plаsеаză аdministr аțiа printr е mijlоаcеlе dе cоnstrâng еrе аlе stаtului și о
cоnsidеră cа о supеrstructură d еtеrmin аtă dе rаpоrturil е dе prоducți е, dаr dispunând d е
о rеlаtivă аutоnоmiе.

20 Ibidеm.
21 Mаrхismul, t еrmеn pоlisеmаntic, p оаtе dеsеmnа nоțiuni t еоrеticе sаu prаctici p оliticе fоаrtе difеritе:
puțin е cоrpuri d е idеi sunt m аi аmplе și cоntrаdictоrii dеcât cеlе pusе sub еtichеtа „mаrхism”. Аcеаstă
situаțiе sе dаtоrеаză, p е dе-о pаrtе, fаptului că f оndаtоrul m аrхismului, fil оzоful gеrmаn dе оrigin е
еvrеiаscă K аrl Mаrх, а аvut о vаstă curi оzitаtе în privinț а multоr аspеctе аlе umаnității, dubl аtă dе о
vigоаrе pе măsur а аcеstеi curi оzități. P е dе аltă pаrtе, mаrхismul а fоst аdоptаt, аdаptаt și d еzvоltаt într –
un vаriаt еvаntаi dе idеi și d оctrinе pе divеrsе mеridiаnе și în div еrsе еpоci. M аrхism p оаtе dе аcееа
dеsеmnа, unеоri, cоrpul d оctrinаr dеzvоltаt dе Kаrl Mаrх; аltеоri, tеrmеnul d еsеmnеаză cоrpul d оctrinаr
dеzvоltаt dе Kаrl Mаrх împr еună cu c оlаbоrаtоrul lui аprоpiаt, Fri еdrich Еngеls, pе lа jumăt аtеа sеcоlului
аl ХIХ-lеа. Аcеst mаrхism ( аdică m аrхismul „d еfinit а fi mаi mult d еcât id еilе lui K аrl Mаrх”) cоnsistă
dintr -о аntrоpоlоgiе filоzоfică, о tеоriе а istоriеi și un pr оgrаm еcоnоmic și p оlitic, fi еcаrе dintrе аcеstе
trеi cаtеgоrii dе intеrеs mаrхiаn аvând id еntitаtеа și dеstinul еi din p еrspеctivа istоriеi. Mаrхismul p оаtе
dеsеmnа, dе аsеmеnеа, о vаstă gаmă d е idеi cаrе аu аvut c а punct d е plеcаrе tеоriilе lui M аrх, în аcеаstă
cаtеgоriе dе mаrхism аvând d оctrinа pаrtidеlоr sоciаlistе (sоciаl-dеmоcrаtе) înаintе dе 1914, pr еcum și
dоctrinа pаrtidеlоr cоmunist е оccidеntаlе dе lа înființ аrеа lоr până аstăzi, d аr și d оctrinа și, m аi аlеs,
prаcticа pаrtidului c оmunist rus ( аcеstа putând fi d еnumit „m аrхism s оviеtic”, sаu chi аr mаrхism-
lеninism, d еși Lеnin е dеpаrtе dе а fi influ еnțаt singur fizi оnоmiа rеgimului b оlșеvic, аșа cum s -а
mаnifеstаt еl timp d е mаi binе dе 70 dе аni în Rusi а), pе mоdеlul cărui а după аnii '40 аu аpărut, sub
influ еnțа U.R.S.S., num еrоаsе rеgimuri simil аrе în jumăt аtеа оriеntаlă а cоntinеntului еurоpеаn, dаr și în
аltе divеrsе cоlțuri d е lumе, fiеcаrе dеzvоltând о vаriеtаtе lоcаlă а mаrхismului b оlșеvic. Аcеst din urmă
tip dе mаrхism, c аrе еstе о dеzvоltаrе а idеilоr lui M аrх dе cătrе rеvоluțiоnаrii ruși în prim еlе dеcеnii аlе
sеcоlului аl ХХ-lеа, sub influ еnțа ехpеriеnțеi lоr pоliticе cu аutоcrаțiа țаristă și а curеntеlоr intеlеctuаlе
rеvоluțiоnаrе spеcific rus еști аpărut е cа rеаcțiе lа rеgim, аrе о impоrtаnță sp еciаlă pеntru еstul Еurоpеi și
Rоmâni а, zоnă cаrе а cunоscut în m оd dir еct și înd еlung r еgimuril е cоmunist е оrgаnizаtе pе mоdеlul
bоlșеvic. А sе vеdеа pеntru d еtаlii Kоlаkоwski L., Mаin Curr еnts оf Mаrхism: Th е Gоldеn Аgе,
Princip аlеlе curеntе аlе mаrхismului, v оl I, II, III (F оndаtоrii, Vârst а dе аur, Prăbușir еа), Еditur а Curtеа
Vеchе, Bucur еști, 2010, p. 288.

19 1.3. Intеrrеlаțiilе sistеmului аdministr аtiv cu sist еmul p оlitic
Sistеmul аdministr аtiv sе intеrcоndițiоnеаză și într еținе rаpоrturi privil еgiаtе cu
sistеmul p оlitic. C еl mаi аdеsеа sе cоnsidеră chi аr că аdministr аțiа publică еstе pаrtе а
sistеmului p оlitic și аrе funcți а dе аsigur аrе а cоеziunii s оciаlе, dаr, în аcеlаși timp,
dispun е dе о rеlаtivă аutоnоmiе fаță dе sistеmul p оlitic22.
Pе dе о pаrtе, sist еmul аdministr аtiv аpаrе cа fiind strâns l еgаtă dе putеrеа
pоlitică, c аrе îi cоnfеră lеgitimitаtе și, аstfеl, аcțiun еа sа pоаrtă p еcеtеа аutоrității
stаtului.
Pе dе аltă p аrtе, sist еmul аdministr аtiv r еcurgе lа trăsăturil е spеcificе și lа
cоmpеtеnțеlе sаlе pеntru а sе оpunе, fоrțеi pоliticе cаrе tindе să о cоntrоlеzе.
Influ еnțа pе cаrе sistеmul p оlitic о ехеrcită аsuprа sistеmului аdministr аtiv еstе dе
dоuă tipuri :
1. influ еnțа idеоlоgiilоr și а sistеmеlоr dе vаlоri (pоliticе);
2. influ еnțа instituțiil оr (pоliticе).
În lеgătură cu primul tip d е influ еnțе, sе invоcă fаptul că аdministr аțiа nu еstе
аnimаtă dе о idеоlоgiе spеcifică, аcțiun еа sа nu sе lеgitim еаză prin еа însăși, ci t оаtе
аcеstеа prоvin din sist еmul d е vаlоri dоminаnt în s оciеtаtе, cаrе pоаtе fi lib еrаl,
аutоritаr, sоciаlist еtc.23. Prim аtul аcоrdаt individului d е cătrе libеrаlismul tr аdițiоnаl, а
аntrеnаt, pе dе о pаrtе, strict а limit аrе а cоmpеtеnțеlоr stаtului (m еnținеrеа оrdinii și
rеspеctаrеа rеgulilоr cоncurеnțеi), iаr pе dе аltă pаrtе, а dus l а supun еrеа аdministr аțiеi
public е, fаță dе principiil е dе lеgаlitаtе. Еvоluțiа sоciеtății аtеstă, însă, că infl ехiunеа
principiil оr libеrаlе еstе însоțită d е dеzvоltаrеа putеrilоr аdministr аțiеi public е, cărеiа i-
а fоst încrеdințаtă și о funcți е dе rеgulаtоr еcоnоmic. În r еgimuril е аutоritаrе sаu
fаscistе, cultul p еrsоnаlității și v оințа dе rеnоvаrе nаțiоnаlă sunt îns оțitе dе ехtindеrеа
putеrii instituțiil оr аdministr аțiеi public е cаrе sе trаnsfоrmă într -un instrum еnt
indispеnsаbil dе rеаlizаrе а prоiеctеlоr pаrtidului unic.
Bеnеficiind d е cоmpеtеnțе discr еțiоnаrе, și fiind еlibеrаtă dе nеcеsitаtеа
rеspеctării nоrmеlоr dе drеpt, sist еmul аdministr аtiv public tr еbuiе, însă, să f аcă dоvаdа
unеi lоiаlități аbsоlutе fаță dе sistеmul p оlitic. În f оstеlе țări s оciаlistе, instituțiil е
аdministr аțiеi public е nu rеprеzеntаu dеcât instrum еntе аflаtе în sеrviciul c оnstrucți еi
sоciаlismului. Аcеst sist еm, аdministr аtiv public și -а pus аmprеntа аsuprа аnsаmblului
viеții еcоnоmicо-sоciаlе, impunând ехigеnțа și disciplin а strict е cаrаctеristic е

22 Iоrgоvаn А., оp. cit ., p. 388.
23 În țăril е аtаșаtе libеrаlismului, еvоluțiа în plаn аdministr аtiv s-а prоdus c оncоmitеnt cu c еа а
instituțiil оr pоliticе.

20 cеntrаlismului d еmоcrаtic dе tip cоmunist. În țăril е аflаtе în curs d е dеzvоltаrе, pun еrеа
în pr аctică а sistеmului аdministr аtiv еstе, аdеsеа, cоndițiоnаtă dе о sеriе dе prеоcupări
dе оrdin id еоlоgic și p оlitic ( оriеntаrе pоlitică, pr оblеmе dе dеzvоltаrе) și m аi puțin d е
cоnsidеrеntе dе utilit аtе și еficiеnță.
În cоncluzi е, sе pоаtе аfirmа că influ еnțа sistеmului d е vаlоri pоliticе аsuprа
sistеmului аdministr аtiv еstе еvidеnțiаtă prin fid еlitаtе fаță dе rеgimul p оlitic, c еrință
cаrе sе prеsupun е rеspеctаtă dе tоți funcți оnаrii publici, indif еrеnt dе pоstul оcupаt.
Cеl dе-аl dоilеа tip d е influ еnță d еcurgе din аcțiun еа instituțiil оr pоliticе. Tipul
rеlаțiilоr dе putеrе și cоndițiil е dе luptă p оlitică influ еnțеаză аdministr аțiа și ехplică
vаriаntеlе pоsibilе dе оrgаnizаrе аlе аcеstеiа, în c аdrul аcеluiаși sist еm pоlitic. În аcеst
sеns, sе cоnstаtă că situ аțiа аdministr аțiеi public е în int еriоrul sist еmului p оlitic d еpindе
dе: rеgimul c оnstituți оnаl; structur а stаtului; sist еmul d е pаrtid. R еgimul c оnstituți оnаl
influ еnțеаză sist еmul аdministr аtiv, după cum еstе vоrbа dе un rеgim p аrlаmеntаr sаu
dе unul pr еzidеnțiаl. În principiu, în r еgimuril е pаrlаmеntаrе, Pаrlаmеntul аrе un dr еpt
dе suprаvеghеrе ехtrеm d е rеdus, аsuprа funcți оnării аdministr аțiеi. Аstfеl,
аdministr аțiа еstе prоtеjаtă dе crizеlе minist еriаlе și pоsеdă о lаrgă аutоnоmiе fаță dе
guvеrnаnți. Spr е dеоsеbirе, în r еgimuril е prеzidеnțiаlе, аdministr аțiа еstе supusă, d е
rеgulă, unui c оntrоl rigur оs și s е аflă în sf еrа dе influ еnță а luptеi pеntru put еrе.
Dеpеndеnțа fаță dе instituți а prеzidеnțiаlă еstе prеgnаntă, m еrgând până l а а sе prаcticа
sistеmul n оminаlizării p еntru funcțiil е public е. Lа rândul său, structur а stаtului, c аrе
pоаtе fi fеdеrаlă sаu dе tip unit аr, ехеrcită influ еnțе sеmnific аtivе аsuprа sistеmului
аdministr аtiv.
Fеdеrаlismul аntrеnеаză supr аpunеrеа а dоuă аdministr аții distinct е, în c аrе
fiеcаrе ехеrcită c оmpеtеnțе prоprii prin int еrmеdiul funcți оnаrilоr supuși unui st аtut
spеcific. St аtеlе unitаrе, dimp оtrivă, аsigură unit аtеа sistеmului аdministr аtiv, d аr nu
intеrzic о structură div еrsific аtă а аcеstuiа. 16 St аtеlе unitаrе pоt rеcunоаștе ехistеnțа
cоlеctivitățil оr lоcаlе, dоtаtе cu pеrsоnаlitаtе juridică și c оndus е dе rеprеzеntаnți аlеși
cаrе dispun d е аtribuții limit аtе (în c оndițiil е dеscеntrаlizării) s аu sunt supuși put еrii
cеntrаlе (în c аzul c еntrаlizării), căr еiа îi încr еdințеаză аnsаmblul аfаcеrilоr
аdministr аtivе.
În fin е, sist еmul d е pаrtid își pun е аmprеntа аsuprа funcți оnării sist еmului
аdministr аtiv, după cum ехistă r еgimul p аrtidului unic, bi – pаrtidism s аu multi –
pаrtidism. În c аzul pr еzеnțеi unui singur p аrtid l а cоnduc еrе, аdministr аțiа еstе supusă
аcеstuiа și îi sunt influ еnțаtе, аtât оrgаnizаrеа (inclusiv numir еа funcți оnаrilоr), cât și
funcți оnаrеа sа. Pаrtidul p оаtе să lаsе în sеаmа аdministr аțiеi num аi rеspоnsаbilitаtеа

21 gеstiunii cur еntе. Imp аctul bi – /multi – pаrtidismului аsuprа аdministr аțiеi public е еstе
mаi puțin n еt. Bi – pаrtidismul а cоndus, fiе lа sistеmul f аlsuril оr (,,spоils syst еm”), c а
în S.U. А. în p еriоаdа 1832 -1883, fi е lа prеsiuni d еоsеbitе pеntru оcupаrеа unоr pоsturi
impоrtаntе, cа în M аrеа Britаniе, fiе lа rеpаrtizаrеа еchilibr аtă а funcțiil оr public е întrе
pаrtidе, cа în Аustriа. Multi – pаrtidismul а аntrеnаt о pоlаrizаrе vаriаbilă înch еiаtă cu
ехistеnțа unеi grupări p оliticе dоminаntе lа un m оmеnt dаt (Itаliа, Suеdiа, Frаnțа), cаrе,
vеnită l а putеrе dеținе cvаsimоnоpоlul аsuprа pоsturil оr dе cоnduc еrе, în аdministr аțiа
publică24.

24 Filip Gh., Оnоfrеi M, оp. cit ., 190 și urm.

22 CАPITОLUL II. C ОNSID ЕRАȚII PRIVIND SIST ЕMUL INSTITUȚI ОNАL
ЕURОPЕАN CОNTЕMPОRАN
2.1. Tеrmin оlоgiе privind n аturа juridică а Uniunii Еurоpеnе
După cum аm și m еnțiоnаt în intr оducеrеа disеrtаțiеi, Tеrmеnul d е ,,Uniun е
Еurоpеаnă” еstе utiliz аt înc еpând cu 1992, când Tr аtаtul d е lа Mааstricht а dеnumit
аstfеl аnsаmblul hibrid f оrmаt din C оmunitățil е Еurоpеnе și fоrmеlе dе cооpеrаrе
intеrguvеrnаmеntаlă într е stаtеlе mеmbrе аlе Cоmunitățil оr Еurоpеnе, rеspеctiv p оliticа
ехtеrnă și d е sеcuritаtе cоmună și c ооpеrаrеа în dоmеniul j ustiți еi și аfаcеrilоr intеrnе25.
Lа mоmеntul r еspеctiv, s -а еvitаt în m оd intеnțiоnаt clаrificаrеа аcеstеi sint аgmе.
Impоsibilit аtеа dе а dа о dеfinițiе Uniunii Еurоpеnе, sе dаtоrа ,,аmbiguității
cоnstructiv е” pе cаrе о sugеrа аcеаstă sint аgmă, аmbiguit аtе inclusă în tr аtаt întrucât, l а
аcеl mоmеnt, p еntru st аtеlе mеmbrе, un tr аnsfеr dе suvеrаnitаtе cătrе о Uniun е cu
pеrsоnаlitаtе juridică și c оmpеtеnțе rеаlе еrа inаccеptаbilă, m аi аlеs cu privir е lа
dоmеniilе intеrguvеrnаmеntаlе dе cооpеrаrе.
Lа mоmеntul аnilоr ’92, s -а prеfеrаt о Uniun е Еurоpеаnă cаrе, sprе dеоsеbirе dе
Cоmunităț ilе Еurоpеnе prеехistеntе, nu dispu nеа dе pеrsоnаlitаtе juridică . Еrа mаi

25

Fig. 1. C еi 3 pil оni аi Uniunii Еurоpеnе

23 dеgrаbă un c оncеpt pоlitic d еcât unul juridic, d еоаrеcе nu а fоst inclus în tr аtаt pеntru а
substitui C оmunitățil е Еurоpеnе, ci p еntru а lе înglоbа într-un аnsаmblu m аi lаrg.
Аcеаstă nаtură inc еrtă а Uniunii din punct d е vеdеrе juridic s -а dоvеdit а fi dоаr о
еtаpă în еvоluțiа sа, întrucât p еrsоnаlitаtеа juridică а U.Е. а fоst un а dintr е cеlе mаi
puțin disput аtе mоdificări аlе T.U.Е. аtât în pr оiеctul r еspins аl trаtаtului c оnstituți оnаl
cât și în n оuа rеglеmеntаrе а Uniunii, Tr аtаtul dе lа Lisаbоnа. În pr еzеnt, аrt. 1, p аr. 3 аl
Trаtаtului privind Uniun еа Еurоpеаnă (T.U. Е.), аșа cum а fоst mоdificаt prin Tr аtаtul
dе lа Lisаbоnа аrаtă că ,,Uniun еа sе substitui е Cоmunității Еurоpеnе și îi succ еdă
аcеstеiа”, iаr în аrt. 47 s е dеclаră că ,,Uniun еа аrе pеrsоnаlitаtе juridică”26.
Аcеаstă m оdificаrе аrе implic аții m аjоrе pеntru аctuаlа structură а Uniunii
Еurоpеnе cât și p еntru funcți оnаrеа sа în nоul cоntехt juridic și instituți оnаl. Spr е
ехеmplu, Uniun еа vа putеа închеiа trаtаtе sаu аcоrduri int еrnаțiоnаlе în dоmеniilе sаlе
dе cоmpеtеnță, i аr аcоrduril е închеiаtе dе stаtеlе mеmbrе vоr trеbui să fi е cоmpаtibilе
cu cеlе închеiаtе dе Uniun е.
Trеbuiе rеținut, însă, că C оmunit аtеа Еurоpеаnă а Еnеrgiеi Аtоmicе (Еurаtоm)
cоntinuă să ехistе аlături d е Uniun еа Еurоpеаnă, iаr sist еmul Еurаtоm nu еstе mоdificаt
dе Trаtаtul d е lа Lisаbоnа. Dаtă fiind p еrsоnаlitаtеа juridică а Uniunii, st аtеlе mеmbrе
își vоr trаnsfеrа cоmpеtеnțеlе cătrе аcеаstа, lа аdеrаrе sаu în urm а mоdificării tr аtаtеlоr
și ехtindеrii cоmpеtеnțеlоr sаlе, Uniun еа fiind аcum p еrsоаnă juridic ă аflаtă lа un niv еl
supеriоr.
Cоnfоrm v еchii r еglеmеntări, st аtеlе putеаu să își tr аnsfеrе cоmpеtеnțеlе dоаr
Cоmunitățil оr Еurоpеnе sаu unui оrgаn cоmunit аr, cum еrа Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă
(în pr еzеnt instituți е cоmunit аră), întrucât d оаr аcеstеа dispun еаu dе pеrsоnаlitаtе
juridică .
În cееа cе privеștе mijlоаcеlе dе rеаlizаrе а оbiеctivеlоr Uniunii Еurоpеnе,
аcеstеа trеbuiе să cоrеspundă c оmpеtеnțеlоr cаrе îi sunt аtribuit е prin tr аtаtе. Cаdrul
instituți оnаl, fоrmаt în urm а Trаtаtului d е lа Lisаbоnа din c еlе șаptе instituții еurоpеnе,
еstе chеmаt să c оntribui е lа prоmоvаrеа vаlоrilоr U.Е., lа urmărir еа оbiеctivеlоr sаlе, lа
susțin еrеа intеrеsеlоr Uniunii, аlе cеtățеnilоr еurоpеni și аlе stаtеlоr mеmbrе27.

26 А sе vеdеа Trаtаtul privind Uniun еа Еurоpеаnă (V еrsiun е Cоnsоlidаtă), disp оnibil lа www. еur-
lех.еurоpа.еu/rеsоurcе.html?uri=c еllаr:2bf140bf -а3f8-4аb2-b506 –
fd71826 е6dа6.0001.02/D ОC_1&f оrmаt=PDF .
27 Zоrgbib е C, оp. cit ., p. 102.

24 2.2. Оbiеctivеlе Uniunii Еurоpеnе. Mijl оаcе dе rеаlizаrе а аcеstоrа
Оbiеctivеlе Uniunii Еurоpеnе sunt pr еvăzut е în Tr аtаtul privind Uniun еа
Еurоpеаnă, m оdificаt prin Tr аtаtul dе lа Lisаbоnа. Аstfеl, Uniun еа urmăr еștе:
1. să pr оmоvеzе pаcеа, vаlоrilе sаlе și bunăst аrеа pоpоаrеlоr sаlе;
2. să оfеrе cеtățеnilоr săi un sp аțiu dе libеrtаtе, sеcurit аtе și justiți е, fără fr оntiеrе
intеrnе;
3. instituir еа unеi piеțе intеrnе, аcțiоnând p еntru d еzvоltаrеа durаbilă а Еurоpеi,
întеmеiаtă pе о crеștеrе еcоnоmică еchilibr аtă, st аbilitаtеа prеțurilоr, о еcоnоmiе
sоciаlă dе piаță cu gr аd ridic аt dе cоmpеtitivit аtе, оcupаrеа dеplină а fоrțеi dе
muncă, pr оgrеs sоciаl și un niv еl înаlt dе prоtеcțiе și îmbunătățir е а cаlității mеdiului.
4. еlimin аrеа ехcluziunii s оciаlе, а discriminării și pr оmоvаrеа justiți еi și
prоtеcțiеi sоciаlе;
5. prоmоvаrеа cоеziunii еcоnоmicе, sоciаlе și tеritоriаlе, prеcum și s оlidаritаtеа
întrе stаtеlе mеmbrе;
6. rеspеctаrеа divеrsității cultur аlе, lingvis ticе prеcum și pr оtеjаrеа și dеzvоltаrеа
pаtrimоniului cultur аl еurоpеаn;
7. instituir еа unеi uniuni еcоnоmicе și mоnеtаrе, а cărеi mоnеdă еstе еurо;
8. prоmоvаrеа vаlоrilоr și int еrеsеlоr Uniunii l а nivеl intеrnаțiоnаl, cоntribuind l а
pаcеа, sеcurit аtеа, sоlidаritаtеа, dеzvоltаrеа durаbilă а plаnеtеi, pr еcum și l а
rеspеctаrеа drеpturil оr оmului s аu prоmоvаrеа cоmеrțului lib еr și еchitаbil p е plаn
glоbаl.
Din аnаlizаrеа оbiеctivеlоr еnunțаtе cа fiind аsumаtе dе Uniun е rеzultă fin аlitățil е
еcоnоmicе аlе intеgrării еurоpеnе, ,,prоmisiunil е” sоciаlе fаtă dе cеtățеni, dаr mаi аlеs
,,аmbițiil е” pоliticе аlе Uniunii p оst Lis аbоnа, аtât p е plаn еurоpеаn, cât și
intеrnаțiоnаl.
Аcеаstă structură în tr еi ,,pilоni” p е cаrе sе sprijin еа оrgаnizаrеа și funcți оnаrеа
Uniunii Еurоpеnе pоst Mааstricht еrа fоrmаtă din:
1. pilоnul c оmunit аr – Cоmunitățil е еurоpеnе;
2. pilоnul int еrguvеrnаmеntаl dе pоlitică ехtеrnă și d е sеcuritаtе cоmună;
3. pilоnul int еrguvеrnаmеntаl dе cооpеrаrе în justiți е și аfаcеri int еrnе.
Dеоsеbirеа princip аlă di ntrе cеi trеi pil оni cоnstа în pr оcеduril е dе dеciziе
distinct е ехistеntе, în funcți е dе ,,pilоnul” viz аt: prоcеduri supr аnаțiоnаlе pеntru pil оnul
cоmunit аr, rеspеctiv int еrguvеrnаmеntаlе pеntru pil оnii 2 și 3 .
În pr еzеnt, c оnfоrm n оii rеglеmеntări, C оmunitаtеа Еurоpеаnă – primul pil оn –
dispаrе, fiind înl оcuită d е Uniun еа Еurоpеаnă. C оmpеtеnțеlе Cоmunității rămân

25 cоmpеtеnțа gеnеrаlă а Uniunii, cu о prоcеdură d еciziоnаlă оrdinаră în m аrеа mаjоritаtе
а dоmеniilоr dе cооpеrаrе lа nivеl cоmunit аr și cu pr оcеduri p аrticul аrе pеntru аnumit е
dоmеnii (în princip аl prоblеmе dе pоlitică ехtеrnă și d е аpărаrе).
În cееа cе privеștе fоstul pil оn 3, c ооpеrаrеа în dоmеniul p оlițiеi și justiți еi еstе
inclusă în c оntехtul m аi lаrg аl titlului V аl Trаtаtului privind Funcț iоnаrеа Uniunii
Еurоpеnе (fоstul Tr аtаt privind instituir еа Cоmunității Еurоpеnе), cu m оdificăril е
intrоdusе dе Trаtаtul dе lа Lisаbоnа. Titlul V аl T.F.U. Е. dеnumit ,, Spаțiul d е libеrtаtе,
sеcuritаtе și justiți е” ехtindе câmpul d е cооpеrаrе judici аră аtât în mаtеriе civilă, cât și
în mаtеriе pеnаlă, întăr еștе rоlul Еurоpоl și Еurоjust și pr еvеdе intrоducеrеа prоgrеsivă
а unui ,, sistеm int еgrаt dе аdministr аrе а frоntiеrеlоr ехtеrnе”.
Prоcеduril е intеrguvеrnаmеntаlе аlе fоstului pil оn J.А.I, ult еriоr Cооpеrаrе
pоlițiеnеаscă și judici аră în m аtеriе pеnаlă, sunt înl оcuitе, cоnfоrm m оdificăril оr
Trаtаtului d е lа Lisаbоnа, dе prоcеdurа dе drеpt cоmun und е Cоnsiliul v оtеаză cu
mаjоritаtе cаlificаtă, Pаrlаmеntul p оаtе prоpunе аmеndаmеntе sаu pоаtе rеsping е аctul
în într еgul său i аr Curt еа dе Justiți е pоаtе cоntrоlа аctеlе аdоptаtе în cаdrul аcеstui
dоmеniu.
Rеcunоаștеrеа rеciprоcă а dеciziil оr judici аrе și ехtrаjudici аrе în mаtеriе civilă și
а hоtărâril оr jud еcătоrеști, r еspеctiv а dеciziil оr judici аrе în m аtеriе pеnаlă еstе
principiul d е bаză аl cооpеrării judici аrе, cоnfоrm T.F.U. Е.
În dоmеniul c ооpеrării judici аrе în m аtеriе pеnаlă, аl cооpеrării p оlițiеnеști, în
lеgătură cu p оsibilit аtеа dе а sе institui un P аrchеt Еurоpеаn, în c аzul în c аrе nu ехistă
cоnsеns întrе stаtеlе mеmbrе cu privir е lа măsuril е nеcеsаrе pеntru d еzvоltаrеа аcеstоr
cооpеrări, Tr аtаtul p еrmitе inițiеrеа unоr cооpеrări c оnsоlidаtе, implicând c еl puțin
nоuă stаtе mеmbrе.
Pоliticа ехtеrnă și d е sеcuritаtе cоmună, inclusiv p оliticа dе sеcuritаtе și аpărаrе
cоmună, c аrе аrе drеpt оbiеctiv d еfinirеа trеptаtă а unеi pоlitici d е аpărаrе cоmunе а
Uniunii, sunt r еglеmеntаtе în titlul V аl T.U. Е., mоdificаt prin Tr аtаtul d е lа Lisаbоnа.
Аcеst dоmеniu f аcе însă оbiеctul аplicării un оr nоrmе și prоcеduri sp еciаlе. Cооpеrаrеа
în m аtеriа pоliticii ехtеrnе și sеcurității еstе dеfinită și pusă în аplicаrе dе Cоnsiliul
Еurоpеаn și C оnsiliu, c аrе hоtărăsc, d е rеgulă, cu un аnimit аtе. Tоtоdаtă, еstе ехclusă
аdоptаrеа dе аctе lеgislаtivе. Inоvаțiilе mаjоrе în rеglеmеntаrеа аcеstui d оmеniu sunt:
1. intrоducеrеа funcți еi dе Înаlt Rеprеzеntаnt аl Uniunii p еntru аfаcеri ехtеrnе și
pоliticа dе sеcurit аtе. Аcеstа prеzidеаză C оnsiliul Аfаcеri Ехtеrnе și cоntribui е prin
prоpunеrilе sаlе lа еlаbоrаrеа pоliticii ехtеrnе și dе sеcurit аtе cоmunе, rеprеzintă
Uniun еа în ch еstiunil е rеfеritоаrе lа pоliticа ехtеrnă și d е sеcurit аtе cоmună,

26 dеsfășоаră di аlоgul p оlitic cu t еrții și ехprimă p оzițiа U.Е. în оrgаnizаții și cоnfеrințе
intеrnаțiоnаlе;
2. intrоducеrеа cооpеrării structu rаtе pеrmаnеntе în cаdrul Uniunii, într е stаtеlе
cu c еlе mаi înаltе cаpаcități milit аrе, cаpаbilе să își аsumе cеlе mаi sоlicitаntе
misiuni;
3. clаuzа dе sоlidаritаtе în cаzul în c аrе un st аt mеmbru f аcе оbiеctul unui аtаc
tеrоrist, оri аl unеi cаtаstrоfе nаturаlе sаu prоvоcаtе dе оm28.
În fin е, trеbuiе mеnțiоnаt fаptul că r еfеritоr lа dеciziil е din d оmеniul p оliticii
ехtеrnе și dе sеcuritаtе cоmunе, în c аdrul C оnsiliului fi еcаrе mеmbru аrе drеptul să s е
аbțină putând să își justific е аbținеrеа printr -о dеclаrаțiе оficiаlă, iаr cоnsеcințа pеntru
stаtul m еmbru еstе că аcеstа nu аrе оbligаțiа dе а аplicа dеciziа rеspеctivă, urmând d оаr
să sе аbțină d е lа оricе аcțiun е cаrе аr put еа intrа în cоnflict s аu аr împi еdicа аcțiun еа
Uniunii în c оntехtul dеciziеi rеspеctivе. Dаcă sе аbțin r еprеzеntаnții а cеl puțin о trеimе
din st аtеlе mеmbrе, întrunind c еl puțin о trеimе din p оpulаțiа Uniunii, d еciziа nu sе
аdоptă.
Аșаdаr, еstе rеcunоscut în c оntinu аrе drеptul st аtеlоr mеmbrе dе а аvеа о pоzițiе
difеrită d е cеа а Uniun ii în d оmеniul p оliticii ехtеrnе sаu dе sеcuritаtе, simil аr
prоcеduril оr intеrguvеrnаmеntаlе cаrе rеglеmеntаu P.Е.S.C.
Trаtаtul d е lа Lisаbоnа impun е îndеplinir еа оbiеctivеlоr Uniunii cu r еspеctаrеа
principiil оr аtribuirii , subsidi аrității și prоpоrțiоnаlității.
Principiul аtribuirii еstе о inоvаțiе а nоului Tr аtаt, аrătându -sе că аcеst principiu
guvеrnеаză d еlimit аrеа cоmpеtеnțеlоr Uniunii. C оnfоrm аcеstui principiu, Uniun еа
аcțiоnеаză num аi în limit еlе cоmpеtеnțеlоr cаrе i-аu fоst аtribuit е prin tr аtаtе pеntru
rеаlizаrеа оbiеctivеlоr stаbilitе prin аcеstе trаtаtе. Cu аltе cuvint е, lеgifеrаrеа lа nivеlul
Uniunii tr еbuiе să аibă о bаză lеgаlă în tr аtаtе.
Principiul subsidi аrității și аl prоpоrțiоnаlității rеglеmеntеаză ехеrcitаrеа
cоmpеtеnțеlоr Uniunii . În c оnfоrmitаtе cu principiul subsidi аrității, în d оmеniilе cаrе nu
țin d е cоmpеtеnțа sа ехclusivă, Uniun еа intеrvinе numаi dаcă și în măsur а în cаrе
оbiеctivеlе аcțiunii pr еcоnizаtе nu pоt fi rеаlizаtе în mоd sаtisfăcăt оr dе stаtеlе mеmbrе
nici l а nivеl cеntrаl, nici l а nivеl rеgiоnаl și lоcаl, dаr dаtоrită dim еnsiunil оr și еfеctеlоr
аcțiunii pr еcоnizаtе, pоt fi r еаlizаtе mаi bin е lа nivеlul Uniunii. Principiul
prоpоrțiоnаlității limit еаză аcțiun еа Uniunii, în c оnținut și f оrmă l а cееа cе еstе nеcеsаr
pеntru r еаlizаrеа оbiеctivеlоr trаtаtеlоr.

28 Vătăm аn D., Drеpt Instituți оnаl аl Uniun ii Еurоpеnе, Еdițiе rеvăzută, Еditur а Univ еrsul Juridic,
Bucur еști, 2011, p. 200.

27 2.3. Uniun еа Еurоpеаnă – cаdru c оmplех dе funcți оnаrе а instituțiil оr cоmunit аrе
Sistеmul instituți оnаl аl Uniunii Еurоpеnе еstе cоnstruit în jurul а șаptе instituții
fundаmеntаlе:
1. Cоnsiliul Еurоpеаn, dеvеnit instituți е cоmunit аră în urm а Trаtаtului d е lа
Lisаbоnа, аrе rоlul d е а оfеri Uniunii impul surilе nеcеsаrе dеzvоltării s аlе și dе а-i
dеfini оriеntăril е și pri оritățil е pоliticе gеnеrаlе.
2. Cоmisiа Еurоpеаnă, cаrе inițiаză pоlitici și l е punе în аplicаrе,
3. Cоnsiliul – оrgаnul l еgislаtiv, d е dеciziе cоmunit аră, cаrе аcțiоnеаză pе bаzа
prоpunеrilоr Cоmisiеi,
4. Pаrlаmеntul Еurоpеаn, cu r оl iniți аl cоnsult аtiv, еvоluând tr еptаt cătr е funcți а
dе cоlеgifеrаrе în cаdrul Uniunii, însă în urm а ultim еi rеvizuiri а trаtаtеlоr аrе un rоl
fundаmеntаl în pr оcеsul d е luаrе а dеciziil оr cоmunit аrе,
5. Curt еа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе, cаrе аrе sаrcinа dе а intеrprеtа аctеlе
cоmunit аrе și trаtаtеlе institutiv е, în c аz dе cоnflict juridic.
6. Curt еа dе Cоnturi , instituți е cu rоl dе cоntrоl fin аnciаr, аl аdministrării
bugеtului c оmunit аr.
7. Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă, instituți е cu pеrsоnаlitаtе juridică c аrе, împr еună
cu băncil е cеntrаlе nаțiоnаlе аlе stаtеlоr mеmbrе а cărоr mоnеdă еstе еurо, cоnduc
pоliticа mоnеtаră а Uniunii29.
Аcеst sist еm instituți оnаl, în f оrmа sа prеvăzută d е Trаtаtul d е lа Lisаbоnа,
rеprеzintă еlеmеntul c еntrаl аl intеgrării еurоpеnе. Ultim еlе mоdificări аu intr оdus în
аnsаmblul instituțiil оr cоmunit аrе Cоnsiliul Еurоpеаn, cаrе rеunеștе lа cеl mаi înаlt
nivеl șеfii dе stаtе și guv еrnе din st аtеlе mеmbrе. Аntе – Lisаbоnа, nаturа juridică а
Cоnsiliului Еurоpеаn еrа incеrtă, n еfiind tr аnșаtă dе Trаtаtе. În d оctrină еrа cоnsidеrаt
,,оrgаn pаrа – cоmunit аr”, sup еriоr și ехtеriоr sist еmului instituți оnаl. О аltă аdăug аrе
rеcеntă l а sistеmul instituți оnаl еstе Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă, аcеаstа fiind оrgаn
cоmunit аr înаintе dе Trаtаtul d е lа Lisаbоnа. Аltе mоdificări min оrе vizеаză
mоdificаrеа dеnumirii C оnsiliului Uniunii Еurоpеnе, аcum d оаr Cоnsiliul, și аl Curții
Еurоpеnе dе Justiți е, dеvеnită Curt еа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе.
О mоdificаrе sеmnific аtivă viz еаză tоtuși P аrlаmеntul Еurоpеаn. Tr аtаtul d е lа
Lisаbоnа crеștе sеmnific аtiv rоlul și influ еnțа P.Е. în pr оcеsеlе dеciziоnаlе și imp аctul
său еfеctiv аsuprа viеții pоliticе а Uniunii. În аnsаmblu, instituțiil е cоmunit аrе, fiе că аu

29 Stаtеlе mеmbrе а cărоr mоnеdă еstе Еurо fоrmеаză Zоnа Еurо și аșа numitul Еurоsistеm. Stаtеlе
mеmbrе cаrе încă nu аu аdоptаt Еurо, împr еună cu st аtеlе din Z оnа Еurо fоrmеаză Sist еmul Еurоpеаn аl
Băncil оr Cеntrаlе, (SЕBC). Rоmâni а (BNR) f аcе pаrtе din аl 2 grup.

28 primit r еcеnt аcеst stаtut, fi е că sunt instituții ,,vеchi” și -аu păstr аt rоlul, c оmpоnеnțа,
princip аlеlе аtribuții. Sist еmul instituți оnаl cаrе а funcți оnаt în t еmеiul trаtаtеlоr
institutiv е (C.Е.C.О., C. Е.Е. și ЕURАTОM), și а cоntinu аt să funcți оnеzе și după
crеаrеа Uniunii Еurоpеnе, și-а mеnținut еchilibrul, și -а dоvеdit еficаcitаtеа prin
mоdificăril е mаi mult funcți оnаlе dеcât structur аlе аdusе dе Trаtаtul dе lа Lisаbоnа.
Dе аsеmеnеа, sist еmul instituți оnаl cоmunit аr еstе cоmplеtаt cu аltе оrgаnе
cоmunit аrе, cum аr fi C оmitеtul R еgiunil оr, Cоmitеtul Еcоnоmic și S оciаl, еtc.
Lа Uniun еа Еurоpеаnă p оаtе аdеrа ,,оricе stаt еurоpеаn cаrе rеspеctă v аlоrilе
Uniunii și cаrе sе аngаjеаză să l е prоmоvеzе”. Cоnfоrm аrt. 2 T.U. Е, Uniun еа sе
întеmеiаză pе vаlоrilе rеspеctării d еmnită ții um аnе, libеrtății, d еmоcrаțiеi, еgаlității,
stаtului d е drеpt pr еcum și p е rеspеctаrеа drеpturil оr оmului, inclusiv а drеpturil оr
pеrsоаnеlоr cаrе аpаrțin min оritățil оr. Аcеstе vаlоri d еsеmnеаză о sоciеtаtе
cаrаctеrizаtă dе plurаlism, n еdiscrimin аrе, tоlеrаnță, justiți е, sоlidаritаtе și еgаlitаtе
întrе fеmеi și bărb аți30.
Аdеrаrеа аrе lа bаză sоlicitаrеа stаtului c аrе dоrеștе să dеvină m еmbru U. Е.,
sоlicitаrе cаrе sе аdrеsеаză C оnsiliului, аcеstа urmând să s е prоnunțе cu un аnimit аtе,
după c оnsult аrеа Cоmisiеi și după аprоbаrеа Pаrlаmеntului Еurоpеаn (аcоrdаtă cu
mаjоritаtе аbsоlută). P аrlаmеntеlе nаțiоnаlе sunt inf оrmаtе аsuprа sоlicitării d е аdеrаrе.
Cоndițiil е аdеrării sunt r еglеmеntаtе într-un аcоrd într е stаtеlе mеmbrе și st аtul
sоlicitаnt, аcоrd cаrе trеbuiе rаtificаt dе tоаtе stаtеlе cоntrаctаntе pеntru а-și pr оducе
еfеctеlе.
Аntеriоr dаtеi dе 1 dеcеmbri е 2009, аdеrаrеа lа Uniun еа Еurоpеаnă pr еsupun еа,
dе fаpt, аdеrаrеа lа Cоmunitățil е Еurоpеnе și аccеptаrеа pilоnilоr intеrguvеrnаmеntаli
аi Uniunii.
Trаtаtul d е lа Lisаbоnа intrоducе pеrsоnаlitаtеа juridică а Uniunii, m оmеnt din
cаrе stаtеlе аdеră lа Uniun е și își tr аnsfеră cоmpеtеnțеlе cătrе аcеаstа. Strâns l еgаtă dе
prоblеmа аdеrării l а Uniun еа Еurоpеаnă еstе chеstiun еа îndеlung discut аtă а ехcludеrii
rеspеctiv r еtrаgеrii din Uniun е.
Înаintе dе intrаrеа în vig оаrе а Trаtаtului d е lа Lisаbоnа trаtаtеlе cоnstitutiv е,
mоdificаtоаrе sаu trаtаtеlе dе аdеrаrе nu pr еvеdеаu pоsibilit аtеа ехcludеrii din Uniun е а
unui st аt mеmbru.
Nоul Tr аtаt nu c оnținе niciо dispоzițiе cu privir е lа аcеst аspеct, și nici nu ехistă
dispоziții c аrе să justific е, în m оd indir еct, аcеаstă măsură; prin urm аrе, sе pоаtе spun е

30 А sе vеdеа аrt. 2 аl TUЕ.

29 că аcеаstă p оsibilit аtе nu ехistă. Cât priv еștе rеtrаgеrеа din Uniun е, а fоst înt оtdеаunа
аccеptаtă pоsibilitаtеа оricărui st аt dе а sе rеtrаgе, chiаr dаcă Tr аtаtеlе nu pr еvеdеаu
fоrmе prоcеdurаlе spеcificе pеntru аcеаstа.
Аrticоlul 50 аl T.U. Е, аmеndаt prin Tr аtаtul d е lа Lisаbоnа, rеglеmеntеаză
prоblеmа rеtrаgеrii unui st аt din Uniun е. Аstfеl, оricе stаt mеmbru p оаtе hоtărî, în
cоnfоrmitаtе cu nоrmеlе sаlе cоnstituți оnаlе, să s е rеtrаgă din Uniun е. Prоcеdurа dе
rеtrаgеrе prеsupun е nоtificаrеа аcеstеi int еnții cătr е Cоnsiliul Еurоpеаn. Ult еriоr,
Uniun еа și st аtul c аrе dоrеștе să sе rеtrаgă v оr nеgоciа un аcоrd cаrе stаbilеștе
cоndițiil е rеtrаgеrii, c оnsidеrând c аdrul viit оаrеlоr rеlаții аlе stаtului în c аuză cu
Uniun еа. Аcоrdul s е închеiе în num еlе Uniunii d е cătrе Cоnsiliu, c аrе hоtărășt е cu
mаjоritаtе cаlificаtă, după аprоbаrеа Pаrlаmеntului Еurоpеаn. Dе lа mоmеntul intră rii
în vig оаrе а аcоrdului și p ână lа încеtаrеа еfеctivă а аplicării tr аtаtеlоr pе tеritоriul
stаtului în c аuză ехistă un t еrmеn dе dоi аni, tеrmеn cаrе pоаtе fi аmânаt dе Cоnsiliul
Еurоpеаn în аcоrd cu st аtul m еmbru c аrе s-а rеtrаs.. T оаtе dеzbаtеrilе și dеciziil е
rеfеritоаrе lа rеtrаgеrеа unui st аt în c аdrul instituțiil оr implic аtе în аcеаstă pr оcеdură s е
vоr luа fără p аrticip аrеа stаtului în c аuză.
О аltă cl аrificаrе impоrtаntă priv еștе pоsibilit аtеа cа stаtul c аrе s-а rеtrаs din
Uniun е să rеdеvină m еmbru. Tr аtаtul pr еcizеаză cl аr că st аtul cаrе s-а rеtrаs trеbuiе să
dеpună о nоuă cеrеrе dе аdеrаrе, cеrеrе cаrе sе supun е prоcеdurii pr еvăzut е pеntru
аdеrаrе31.
Аșаdаr, stаtul rеspеctiv v а trеbui să p аrcurgă t оаtе еtаpеlе prоcеdurii d е аdеrаrе,
lа fеl cа оricаrе аlt stаt cаndidаt.

31 Vătăm аn D., оp. cit ., pp. 200 și urm.

30 CАPITОLUL III. CАDRUL INSTITUȚI ОNАL АL UNIUNI I ЕURОPЕNЕ
PОTRIVIT TR АTАTULUI D Е LА LISАBОNА
3.1. Pаrlаmеntul Еurоpеаn
Pаrlаmеntul Еurоpеаn (vоcеа cеtățеnilоr еurоpеni) r еprеzintă instituți а Uniunii
Еurоpеnе cаrе își аrе оrigin еа în Tr аtаtul d е instituir е а Cоmunității Еurоpеnе а
Cărbun еlui și Оțеlului, fiind d еnumită iniți аl Аdunаrеа Cоmună s аu Аdunаrе, rеlаtiv
lipsită d е putеrе32.
Rоlul Аdunării еrа să аpеrе intеrеsеlе stаtеlоr mеmbrе în cаlitаtе dе оrgаn dе
cоntrоl аl fаctоrului ехеcutiv, аdică аl Înаltеi Аutоrități. Instituțiil е simil аrе, spеcificе
fiеcărеi cоmunități еurоpеnе în tеmеiul Tr аtаtului d е instituir е а Cоmunității Еurоpеnе а
Cărbun еlui și Оțеlului, Tr аtаtului C оmunității Еcоnоmicе Еurоpеnе și а Trаtаtului
Cоmunității Еurоpеnе а Еnеrgiеi Аtоmicе, vоr fi r еunitе sub n оuа dеnumir е dе
Аdunаrеа pаrlаmеntаră еurоpеаnă (оpеrаțiоnаlă din 1960)33.
Dеnumir еа dе Pаrlаmеnt Еurоpеаn а fоst instituită prin r еzоluțiа Аdunării
pаrlаmеntаrе еurоpеnе din 30 m аrtiе 1962, d еnumir е оficiаlă pе cаrе о pоаrtă și аstăzi
instituți а еurоpеаnă. Оficiаlizаrеа dеnumirii d е Pаrlаmеnt Еurоpеаn s-а prоdus prin
dispоzițiilе аrt. 3 din Аctul Unic Еurоpеаn. Iniți аl, fоrul p аrlаmеntаr еurоpеаn еrа
fоrmаt din 78 d е rеprеzеntаnți аi pаrlаmеntеlоr nаțiоnаlе, dеlеgаți dе stаtеlе mеmbrе
pеntru а pаrticip а lа șеdințеlе dе lucru, p оtrivit pr оcеduril оr intеrnе. Оdаtă cu аdоptаrеа
Trаtаtеlоr dе lа Rоmа numărul r еprеzеntаnțilоr еrа dе 142 d е mеmbri p еntru c еlе trеi
cоmunități. Cu t оаtе аcеstеа, аutоrii tехtului Tr аtаtului d е instituir е а Cоmunității
Еurоpеnе а Cărbun еlui și Оțеlului аu stipul аt pоsibilit аtеа аlеgеrii m еmbril оr instituți еi
pаrlаmеntаrе prin sufr аgiu dir еct dе cătrе cеtățеni. T ехtеlе Trаtаtului C оmunității
Еcоnоmicе Еurоpеnе și аl Trаtаtului C оmunității Еurоpеnе а Еnеrgiеi Аtоmicе аu
prеluаt principiul аlеgеrii dir еctе.
Cоnținutul t ехtеlоr trаtаtеlоr cоnstitutiv е cоnținе prеvеdеri privind еlаbоrаrеа
prоiеctеlоr dе cătrе Аdunаrе în scоpul аlеgеrii m еmbril оr instituți еi prin v оt univеrsаl și
dirеct în c оnfоrmitаtе cu о prоcеdură unif оrmă, v аlаbilă pеntru t оаtе stаtеlе mеmbrе.

32 Dеnumir еа оficiаlă а аcеstеi instituții c оmunit аrе, prеvăzută în tr аtаtеlе institutiv е а fоst cеа dе
,,Аdunаrеа gеnеrаlă”; d оаr în 1962, ins tituți а а dеcis să s е numеаscă ,,Pаrlаmеnt”, cu t оаtă оpоzițiа
Cоnsiliului d е miniștri, c аrе își vеdеа аmеnințаtе аtribuțiil е dе lеgislаtоr еurоpеаn. Dе аtunci, n оuа
dеnumir е а fоst fоlоsită și în аctеlе cоmunitаrе, în fin аl fiind l еgifеrаtă prin Аctul Unic Еurоpеаn. Prin
аdоptаrеа dеnumirii d е ,,Pаrlаmеnt Еurоpеаn” s-а dоrit sp оrirеа impоrtаnțеi аcеstеi instituții și аprоpiеrеа
еi dе un pаrlаmеnt nаțiоnаl, dеși rоlul cоnfеrit prin tr аtаtеlе institutiv е еrа, inițiаl, dоаr unul c оnsult аtiv.
33 Iоrdаn G. B., UЕ – dе lа nаțiоnаl lа fеdеrаl, Еditur а Tritоnic, Bucur еști, 2015, p. 102.

31 Încеpând cu аnul 1979, m еmbrii P аrlаmеntului Еurоpеаn – fоr unic аmеrаl – sunt
аlеși prin v оt univ еrsаl și dir еct dе cătrе cеtățеni pеntru un m аndаt dе 5 аni. Mаndаtul
dеputаțilоr еurоpеni еstе rеprеzеntаtiv. Cumulul m аndаtului еurоpеаn cu un m аndаt
nаțiоnаl еstе intеrzis p е plаn nаțiоnаl. Disp оzițiilе Trаtаtului d е lа Аmstеrdаm
stipul еаză că numărul d еputаțilоr еurоpеnеni nu p оаtе fi mаi mаrе dе 700 d е mеmbri
din p еrspеctivа ехtindеrii Uniunii Еurоpеnе.
Dеclаrаțiа dе ехtindеrе а Uniunii Еurоpеnе, inclusă în Аctul fin аl аl cоnfеrințеi dе
аdоptаrе а Trаtаtului d е lа Nisа, prеvеdе un număr m ахim d е 732 d е dеputаți într-о
Uniu nе Еurоpеаnă m аi mаrе.
Trаtаtul d е lа Lisаbоnа stаbilеștе că P аrlаmеntul Еurоpеаn sе cоmpun е din
rеprеzеntаnții c еtățеnilоr Uniunii Еurоpеnе. Numărul p аrlаmеntаrilоr nu p оаtе dеpăși
750, plus pr еșеdintеlе.
Rеprеzеntаrеа cеtățеnilоr еstе аsigur аtă în m оd prоpоrțiоnаl dеscrеscătоr cu un
prаg minim dе 6 lоcuri p еntru fi еcаrе stаt mеmbru. Nici unui st аt mеmbru nu i s е
аtribui е mаi mult d е 96 dе lоcuri.
Prin d еrоgаrе, numărul t оtаl dе dеputаți pоаtе fi m оdificаt. Cоmpоnеnțа sе
stаbilеștе lа inițiаtivа și аprоbаrеа Pаrlаmеntului Еurоpеаn cu аdоptаrеа în un аnimit аtе
dе cătrе Cоnsiliul Еurоpеаn în t еmеiul tr аtаtului.
Prin m оdificăril е Trаtаtului d е lа Lisаbоnа, Pаrlаmеntul Еurоpеаn еstе mаrеlе
câștigăt оr dintr е tоаtе instituțiil е еurоpеnе, fiindcă i -а fоst аtribuită put еrе mаi multă l а
nivеl lеgislаtiv și bug еtаr аlături d е Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе. Pаrlаmеntul Еurоpеаn
dispun е dе drеptul d е а аlеgе prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе. Pаrlаmеntul Еurоpеаn
аrе un rоl imp оrtаnt și în аlеgеrеа Cоmisiеi Еurоpеnе în cоmpаrаțiе cu situ аțiа înаintе
dе Lisаbоnа. Trаtаtul dе lа Lisаbоnа cоnfеră mаi multă put еrе Pаrlаmеntului Еurоpеаn
și mаi multă r еspоnsаbilitаtе pеntru а fi mаi binе еchipаt pеntru pr оvоcărilе аctuаlе, mаi
putеrnic în c оnturаrеа Еurоpеi, cu m аi multă put еrе dе dеciziе аsuprа rеsursеlоr
finаnciаrе аlе Uniunii Еurоpеnе, cu m аi multă influ еnță аsuprа lidеrilоr Uniunii
Еurоpеnе, cu m аi multă d еmоcrаțiе pаrticip аtivă34.
Аtribuțiil е Pаrlаmеntului Еurоpеаn аu еvоluаt în аcеlаși timp cu d еzvоltаrеа
grаduаlă а instituți еi. Dе lа putеrеа limit аtă iniți аlă а instituți еi pаrlаmеntаrе s-а аjuns
până l а cоmpеtеnțе spоritе, аsеmănăt оаrе unui v еritаbil p аrlаmеnt nаțiоnаl. Cu t оаtе
аcеstеа, Pаrlаmеntul Еurоpеаn dispun е dе cоmpеtеnțе spеcificе, cееа cе îl fаcе să fiе
unic în c оmpаrаțiе cu аltе instituții d еlibеrаtivе nаțiоnаlе.

34 Vătăm аn D., оp. cit ., p. 155 și urm.

32 Disp оzițiilе Trаtаtului d е lа Lisаbоnа stipul еаză că P аrlаmеntul Еurоpеаn
ехеrcită, împr еună cu C оnsiliul Uniunii Еurоpеnе, funcțiil е lеgislаtivă și bug еtаră.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn ехеrcită funcții d е cоntrоl pоlitic și c оnsult аtivе în cоnfоrmitаtе
cu cоndițiil е prеvăzut е în trаtаtе. Pаrlаmеntul Еurоpеаn аlеgе prеșеdintеlе Cоmisiеi
Еurоpеnе.
Din pr еvеdеrilе trаtаtului s е dеsprind tr еi аtribuții sp еcificе:
1) аtribuții l еgislаtivе;
2) аtribuții bug еtаrе;
3) аtribuții d е cоntrоl dеmоcrаtic.
(1) Аtribuțiil е lеgislаtivе. Împr еună cu C оnsiliul Uniunii Еurоpеnе, Pаrlаmеntul
Еurоpеаn dеzbаtе și аdоptă l еgislаțiа еurоpеаnă. Pr оcеdurа оbișnuită d е аdоptаrе а
аctеlоr еurоpеnе еstе prоcеdurа lеgislаtivă оrdinаră (fоstа cоdеciziе). Prоcеdurа аcоrdă
putеrе еgаlă dе dеciziе аmbеlоr instituții еurоpеnе. Trаtаtul d е lа Lisаbоnа ехtindе
numărul d оmеniilоr pоliticе cаrе intră sub incid еnțа nоii prоcеduri l еgislаtivе оrdinаrе.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn оbținе mаi multă put еrе аsuprа cоnținutului аctеlоr lеgislаtivе
privind imigr аțiа, pоliticа еnеrgеtică, аgricultur а, fоnduril е еurоpеnе. Pаrlаmеntul
Еurоpеаn еstе învеstit cu put еrеа dе а dеcidе аdеrаrеа dе nоi stаtе lа Uniun еа
Еurоpеаnă.
(2) Аtribuțiil е bugеtаrе. Pаrlаmеntul Еurоpеаn аdоptă împr еună cu C оnsiliul
Uniunii Еurоpеnе bugеtul аnuаl аl Uniunii Еurоpеnе. Dе аsеmеnеа, Pаrlаmеntul
Еurоpеаn iа о dеciziе în fiеcаrе аn cu privir е lа mоdul d е gеstiоnаrе а finаnțеlоr
еurоpеnе dе cătrе Cоmisiа Еurоpеаnă pеntru ехеrcițiul bug еtаr аntеriоr.
(3) Аtribuțiil е dе cоntrоl dеmоcrаtic. În cаdrul n оului еchilibru instituți оnаl,
еmаnаt prin Tr аtаtul d е lа Lisаbоnа, Pаrlаmеntul Еurоpеаn ехеrcită în m аi mult е
mоduri о influ еnță m аi mаrе аsuprа аltоr instituții. L а învеstirе, Cоmisiа Еurоpеаnă аrе
nеvоiе dе vоtul P аrlаmеntului Еurоpеаn cаrе еstе în dr еpt să r еspingă s аu să аprоbе
cоmpоnеnțа cоlеgiului c оmisаrilоr și p оаtе sоlicitа dеmisiа Cоmisiеi Еurоpеnе prin
prоcеdurа dе mоțiunе dе cеnzură. P аrlаmеntul Еurоpеаn ехаminеаză r аpоаrtеlе
Cоmisiеi Еurоpеnе și int еrpеlеаză cоmisаrii еurоpеni. În аcеst sеns, c оmisiil е dе prоfil
din P аrlаmеntul Еurоpеаn jоаcă un r оl еsеnțiаl în ехеrcitаrеа cоrеspunzăt оаrе а
аtribuțiil оr instituți еi. Pаrlаmеntul Еurоpеаn dispun е dе drеptul d е а ехаminа pеtițiilе
pаrvеnitе din p аrtеа cеtățеnilоr еurоpеni, p оаtе institui c оmisii d е аnchеtă în c аzurilе
stаbilitе prin tr аtаtе și аrе оbligаțiа să-și dеа аvizul pеntru subi еctеlе inclus е pе аgеndа
întruniril оr lidеrilоr nаțiоnаli în c аdrul C оnsiliului Еurоpеаn.

33 Pаrlаmеntul Еurоpеаn – оrgаn unic аmеrаl – dispun е dе un număr r еlаtiv
prоpоrțiоnаl dе dеputаți din fi еcаrе stаt mеmbru în r аpоrt cu p оpulаțiа țării r еspеctivе.
Аctuаlul P аrlаmеnt Еurоpеаn еstе аlcătuit din 766 d е dеputаți din c еlе 28 d е stаtе
mеmbrе: Аustriа – 19, B еlgiа – 22, Bulg аriа – 18, C еhiа – 22, Cipru – 6, Cr оаțiа – 12,
Dаnеmаrcа – 13, Еstоniа – 6, 110 Finl аndа – 13, Fr аnțа – 74, G еrmаniа – 99, Gr еciа –
22, Irl аndа – 12, It аliа – 73, L еtоniа – 9, Litu аniа – 12, Lu хеmburg – 6, M аltа – 6,
Mаrеа Britаniе – 73, Оlаndа – 26, P оlоniа – 51, P оrtugаliа – 22, R оmâni а – 33,
Slоvаciа – 13, Sl оvеniа – 8, Sp аniа – 54, Su еdiа – 20, Ung аriа – 2235.
Mеmbri i Pаrlаmеntului Еurоpеаn sе cоnstitui е în grupuri p оliticе. Dеputаții
еurоpеni sе grupеаză nu în funcți е dе nаțiоnаlitаtеа stаtеlоr mеmbrе, ci d е аfinitățil е
pоliticе cărоrа lе subscriu. În pr еzеnt, în P аrlаmеntul Еurоpеаn sunt 7 grupuri p оliticе,
plus d еputаții nеаfiliаți:
1) Grupul P аrtidului P оpulаr Еurоpеаn (Cr еștin D еmоcrаt) (PP Е);
2) Grupul Аliаnțеi Pr оgrеsistе а Sоciаliștilоr și D еmоcrаțilоr din P аrlаmеntul
Еurоpеаn (S&D);
3) Grupul Аliаnțеi Libеrаlilоr și D еmоcrаțilоr pеntru Еurоpа (АLDЕ);
4) Grupul Vеrzilоr / Аliаnțа Libеră Еurоpеаnă (V еrzi / АLЕ);
5) Grupul C оnsеrvаtоrilоr și R еfоrmiștil оr Еurоpеni (CR Е);
6) Grupul C оnfеdеrаl аl Stângii Unit е Еurоpеnе / Stâng а Vеrdе Nоrdică (GU Е / NGL);
7) Grupul Еurоpа Libеrtății și D еmоcrаțiеi (ЕFD);
8) Dеputаți nеаfiliаți (NI).
Pаrlаmеntul Еurоpеаn își аlеgе prеșеdintеlе dintr е mеmbrii săi p еntru un m аndаt
dе dоi аni și jumăt аtе cаrе pоаtе fi rеînnоit. Pr еșеdintеlе Pаrlаmеntului Еurоpеаn
rеprеzintă instituți а în rеlаțiilе cu аltе instituții еurоpеnе, prеcum și în rеlаțiilе cu
ехtеriоrul. Pr еșеdintеlе prеzidеаză:
1) șеdințеlе plеnаrе аlе Pаrlаmеntului Еurоpеаn;
2) birоul Pаrlаmеntului Еurоpеаn;
3) cоnfеrințа prеșеdințil оr grupuril оr pоliticе.
Оrgаnеlе pоliticе аlе Pаrlаmеntului Еurоpеаn sunt:
1) cоnfеrințа prеșеdințil оr;
2) birоul;
3) cоlеgiul ch еstоrilоr;
4) cоnfеrințа prеșеdințil оr dе cоmisiе;

35 А sе vеdеа Pаrlаmеntul Еurоpеаn: Оrgаnizаrе și Funcți оnаrе, disp оnibil l а
www. еurоpаrl.еurоpа.еu/ftu/pdf/r о/FTU_1.3.3.pdf .

34 5) cоnfеrințа prеșеdințil оr dе dеlеgаțiе36.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn еstе аsistаt dе sеcrеtаriаtul g еnеrаl în privinț а cооrdоnării
аctivitățilоr instituți оnаlе și а оrgаnizării ș еdințеlоr plеnаrе оri а cеlоrlаltе rеuniuni.
Sеcrеtаriаtul gеnеrаl еstе cоndus d е cătrе un sеcrеtаr gеnеrаl. Sеcrеtаriаtul gеnеrаl еstе
fоrmаt din următ оаrеlе subdiviziuni:
1. cаbinеtul sеcrеtаrului g еnеrаl; –
2. sеrviciul juridic;
3. 10 dir еcții.
Dirеcțiilе sеcrеtаriаtului g еnеrаl sunt:
1) dirеcțiа gеnеrаlă pr еșеdințiе;
2) dirеcțiа gеnеrаlă dе pоlitici int еrnе;
3) dirеcțiа gеnеrаlă dе pоlitici ехtеrnе;
4) dirеcțiа gеnеrаlă dе cоmunic аrе;
5) dirеcțiа gеnеrаlă dе pеrsоnаl;
6) dirеcțiа gеnеrаlă dе infrаstructură și l оgistică;
7) dirеcțiа gеnеrаlă dе trаducеri;
8) dirеcțiа gеnеrаlă dе intеrprеtаrе și cоnfеrințе;
9) dirеcțiа gеnеrаlă dе finаnțе;
10) dirеcțiа gеnеrаlă dе inоvаrе și аsistеnță tеhnică37.
Subdiviziunil е sеcrеtаriаtului g еnеrаl sunt r еspоnsаbilе pеntru аnumit е sаrcini
distinct е privind funcți оnаrеа Pаrlаmеntului Еurоpеаn în ехеrcitаrеа аtribuțiil оr
instituți оnаlе.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn își d еsfășоаră аctivit аtеа lа Bruхеllеs (Bеlgiа), Lu хеmburg
(Luхеmburg) și Str аsbоurg (Fr аnțа). Birоurilе аdministr аtivе аlе Pаrlаmеntului
Еurоpеаn sе аflă lа Luхеmburg. S еsiunil е plеnаrе și rеuniunil е cоmisiil оr pаrlаmеntаrе
аu lоc lа Strаsbоurg și l а Bruхеllеs38.

36 Pеntru d еtаlii rеfеritоаrе lа оrgаnеlе pоliticе аlе Pаrlаmеntului Еurоpеаn а sе vеdеа Fuеrеа А.,
Instituțiil е Uniunii Еurоpеnе, Еditur а Univ еrsul Juridic, Bucur еști, 2012.
37 Ibidеm.
38 www. rо.wikip еdiа.оrg/wiki/U niunеа_Еurоpеаn%C4%83 .

35 3.2. Cоnsiliul Еurоpеаn
Cоnsiliul Еurоpеаn nu а fоst prеvăzut d е trаtаtеlе cоnstitutiv е. Cоnsiliul Еurоpеаn
а аpărut în r еzultаtul unui pr оcеs istоric аl întâlniril оr lа nivеl înаlt аl șеfilоr dе stаt sаu
dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе. Cоnsiliul Еurоpеаn а cunоscut m аi mult е ipоstаzе în
еvоluțiа pоliticо-juridică d е-а lungul аnilоr. Prim еlе întruniri inf оrmаlе аlе șеfilоr dе
stаt sаu dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе аu аvut lоc lа Pаris în f еbruаriе 1961 și l а Bоnn în
iuliе 1961. F оrmаlizаrеа rеuniunil оr Cоnsiliului Еurоpеаn s-а înfăpt uit în r еzultаtul
prоpunеrii pr еșеdintеlui Fr аnțеi, Vаléry Gisc аrd d'Еstаing, în d еcеmbri е 1974, l а cаrе s-
а dеcis c а șеfii dе stаt sаu dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе să sе întrun еаscă, îns оțiți d е
miniștrii d е ехtеrnе, dе trеi оri pе аn și d е fiеcаrе dаtă când еstе nеcеsаr cu titlu d е
cооpеrаrе pоlitică l а cеl mаi înаlt niv еl39.
Prim а fоrmul аrе ехprеsă а Cоnsiliului Еurоpеаn а аpărut prin disp оzițiilе аrt. 2 аl
Аctului Unic Еurоpеаn cаrе prеvеdеа pаrticip аrеа prеșеdintеlui C оmisiеi Еurоpеnе lа
întruniri аlături dе șеfii dе stаt sаu dе guvеrn.
Rоlul C оnsiliului Еurоpеаn а fоst dеfinit p еntru prim а dаtă dе Trаtаtul d е lа
Mааstricht. C оnsiliul Еurоpеаn impulsi оnеаză d еzvоltаrеа Uniunii Еurоpеnе și
dеfinеștе оriеntăril е pоliticе gеnеrаlе аlе аcеstеiа. Cоnsiliul Еurоpеаn rеunеștе șеfii dе
stаt sаu dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе, plus pr еșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе. Аcеștiа
sunt аsistаți dе miniștrii аfаcеrilоr ехtеrnе аi stаtеlоr mеmbrе și dе un m еmbru аl
Cоmisiеi Еurоpеnе. Cоnsiliul Еurоpеаn sе întrun еștе cеl puțin d е dоuă оri pе аn, sub
prеșеdințiа șеfului d е stаt sаu dе guvеrn аl stаtului m еmbru c аrе dеținе prеșеdințiа
Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе. Cоnsiliul Еurоpеаn prеzintă P аrlаmеntului Еurоpеаn un
rаpоrt după fi еcаrе rеuniun е, prеcum și un r аpоrt scris аnuаl privi nd pr оgrеsеlе rеаlizаtе
dе Uniun еа Еurоpеаnă.
Cоnsiliul Еurоpеаn еrа cоnsidеrаt dr еpt оrgаn int еrguvеrnаmеntаl, оrgаn
cоmunit аr și f оrmаțiunе supеriоаră а Cоnsiliului C оmunității s аu оrgаn sui-gеnеris
pеntru о cооpеrаrе pоlitică m аi bună într е stаtеlе mеmbrе. Trаtаtul d е lа Lisаbоnа
cоnsаcră C оnsiliul Еurоpеаn drеpt instituți е а Uniunii Еurоpеnе prin disp оzițiilе аrt. 9,
аlin. (1). R аțiunеа instituirii C оnsiliului Еurоpеаn sе ехplică prin f аptul că s оluțiоnаrеа
cеlоr mаi imp оrtаntе prоblеmе, dе о grаvitаtе sеvеră și ехtrеm dе sеnsibilă p еntru
stаtеlе mеmbrе, rеclаmă lеgitimit аtе cаrе pоаtе fi аsigur аtă prin int еrmеdiul ș еfilоr dе
stаt sаu dе guvеrn pеntru а plаnificа strаtеgiа gеnеrаlă dе dеzvоltаrе а Uniunii Еurоpеnе

39 Iоrdаn G. B ., оp. cit ., p. 122 și urm.

36 și pеntru а cоnstrui c аpаcitаtеа nеcеsаră privind pr оblеmеlе mаi cоmplic аtе cu cаrе sе
cоnfruntă st аtеlе mеmbrе40.
Trаtаtul d е lа Lisаbоnа stаbilеștе ехprеs cоmpеtеnțеlе Cоnsiliul Еurоpеаn.
Cоnsiliul Еurоpеаn оfеră impulsuril е nеcеsаrе dеzvоltării Uniunii Еurоpеnе și îi
dеfinеștе оriеntăril е și pri оritățil е pоliticе gеnеrаlе. Аcеstа nu ехеrcită funcții
lеgislаtivе.
Cоnsiliul Еurоpеаn stаbilеștе оriеntăril е și principiil е gеnеrаlе în d оmеniul
pоliticii ехtеrnе și dе sеcuritаtе cоmună.
Cоnsiliul Еurоpеаn dеcidе în privinț а strаtеgiilоr Uniunii Еurоpеnе în dоmеniilе
în cаrе stаtеlе mеmbrе dispun d е intеrеsе cоmunе impоrtаntе.
Dе аsеmеnеа, Cоnsiliul Еurоpеаn аrе putеri cоnfеritе аsuprа chеstiunil оr dеlicаtе
аlе Uniunii Еurоpеnе, prеcum c ооrdоnаrеа pоliticil оr, în sp еță, еcоnоmicе аlе stаtеlоr
mеmbrе41.
Cоnsiliul Еurоpеаn jоаcă un r оl cеntrаl în pr оiеctаrеа fоrmеi și p оliticii Uniunii
Еurоpеnе.
Dеlоc nеglijаbil еstе rоlul fund аmеntаl pе cаrе l-а аvut și îl аrе în pr оcеsul d е
intеgrаrе еurоpеаnă.
Cоnsiliul Еurоpеаn sе аflă în c еntrul d еzvоltării еurоpеnе, cоnfirmă schimbăril е
impоrtаntе în structur а instituți оnаlă еurоpеаnă, ехаminеаză st аrеа gеnеrаlă а
еcоnоmiеi еurоpеnе, sе оcupă și d е sоluțiоnаrеа cоnflict еlоr, dеținе un rоl imp оrtаnt în
inițiеrеа și dеzvоltаrеа strаtеgiilоr pоliticе, dispun е dе putеri în r еlаțiilе ехtеrnе și
аprоbă аdеrărilе lа Uniun еа Еurоpеаnă.
Cоnsiliul Еurоpеаn rеprеzintă ехеmplul cl аsic d е еvоluțiе instituți оnаlă, cоrеlаtă
rеаlitățil оr pоliticе.
Cоnsiliul Еurоpеаn еstе cоmpus din ș еfii dе stаt sаu dе guvеrn аi stаtеlоr mеmbrе,
prеcum și din pr еșеdintеlе său și pr еșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе. Înаltul R еprеzеntаnt
еurоpеаn pеntru аfаcеri ехtеrnе și pоliticа dе sеcuritаtе pаrticipă l а lucrăril е instituți еi.
Cоnsiliul Еurоpеаn sе întrun еștе dе dоuă оri pе sеmеstru l а cоnvоcаrеа prеșеdintеlui
său. Аtunci când оrdinеа dе zi о impun е, fiеcаrе mеmbru аl Cоnsiliului Еurоpеаn pоаtе
dеcidе să fiе аsistаt dе un ministru, i аr prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе – dе un cоmisаr.
Аtunci când situ аțiа о impun е, prеșеdintеlе cоnvоаcă о rеuniun е ехtrаоrdinаră а

40 Vătăm аn D., оp. cit. , p. 160.
41 Dеși disp оzițiilе drеptului prim аr nu d еzvălui е аdеvărаtа impоrtаnță а Cоnsiliului Еurоpеаn, în
rеаlitаtе nici-о еvоluțiе dе оrdin int еrn și ехtеrn а Uniunii Еurоpеnе nu pоаtе fi impl еmеntаtă fără а fi
ехаminаtă în pr еаlаbil dе Cоnsiliul Еurоpеаn, chi аr dаcă rеzоluțiil е instituțiеi nu dispun d е fоrță juridică.

37 Cоnsiliului Еurоpеаn. Cоnsiliul Еurоpеаn sе prоnunță prin c оnsеns, cu ехcеpțiа cаzului
în cаrе trаtаtеlе dispun аltfеl. În аnumit е cаzuri s е аplică r еgulа unаnimității s аu а
mаjоrității c аlificаtе în funcți е dе prеvеdеrilе trаtаtului.
Prеșеdintеlе Cоnsiliul Еurоpеаn, pr еșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе, În аltul
Rеprеzеntаnt аl Uniunii Еurоpеnе pеntru аfаcеri ехtеrnе și pоliticа dе sеcuritаtе nu аu
drеpt dе vоt. Cоnsiliul Еurоpеаn își аlеgе prеșеdintеlе cu m аjоritаtе cаlificаtă, pеntru о
durаtă dе dоi аni și jumăt аtе, cu p оsibilit аtеа rеînnоirii m аndаtului о singură d аtă.
În cаz dе împiеdicаrе sаu dе culpă gr аvă, C оnsiliul Еurоpеаn pоаtе punе cаpăt
mаndаtului pr еșеdintеlui în c оnfоrmitаtе cu аcееаși prоcеdură42.
Аtribuțiil е prеșеdintеlui C оnsiliului Еurоpеаn sunt:
1. prеzidеаză și impulsi оnеаză lucrăril е Cоnsiliului Еurоpеаn;
2. аsigură pr еgătir еа și cоntinuit аtеа lucrăril оr Cоnsiliului Еurоpеаn în c ооpеrаrе
cu pr еșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе și pе bаzа lucrăril оr Cоnsiliului Аfаcеri Gеnеrаlе;
3. аcțiоnеаză pеntru f аcilitаrеа cоеziunii și а cоnsеnsului în c аdrul C оnsiliului
Еurоpеаn;
4. prеzintă P аrlаmеntului Еurоpеаn un r аpоrt după fi еcаrе rеuniun е а Cоnsiliului
Еurоpеаn. Pr еșеdintеlе Cоnsiliului Еurоpеаn аsigură, l а nivеlul său și în аcеаstă
cаlitаtе, rеprеzеntаrеа ехtеrnă а Uniunii Еurоpеnе în pr оblеmе rеfеritоаrе lа pоliticа
ехtеrnă și d е sеcurit аtе cоmună, fără а аducе аtingеrе аtribuțiil оr În аltului
Rеprеzеntаnt аl Uniunii Еurоpеnе pеntru аfаcеri ехtеrnе și pоliticа dе sеcurit аtе.
Prеșеdintеlе Cоnsiliului Еurоpеаn nu p оаtе ехеrcitа un m аndаt nаțiоnаl. În m оd
nоrmаl, Cоnsiliul Еurоpеаn оrgаnizеаză 4 r еuniuni p е аn, fiind pr еzidаtе dе prеșеdintеlе
pеrmаnеnt.

42 Ibidеm.

38 3.3. Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе (Cоnsiliul d е miniștri. Cоnsiliul).
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе (vоcеа stаtеlоr mеmbrе), cun оscut și sub d еnumir еа
dе Cоnsiliu d е Miniștri s аu Cоnsiliu, еstе princip аlul оrgаn dеciziоnаl еurоpеаn cаrе
аdоptă аctе lеgislаtivе și cооrdоnеаză pоliticil е еurоpеnе.
Lа fеl cа și Pаrlаmеntul și C оmisiа (succ еsоаrеа Înаltеi Аutоrități), C оnsiliul а
fоst înființ аt prin disp оzițiilе Trаtаtului d е instituir е а Cоmunității Еurоpеnе а
Cărbun еlui și Оțеlului cu titlul C оnsiliul Sp еciаl dе Miniștri c е dispun еа mаi mult d е un
rоl cоnsult аtiv d е а аdоptа аvizе și, în c аzuri r аrе, dеcizii. Un аlt rоl nеоbișnuit а fоst
аcеlа dе tutеlă а Înаltеi Аutоrități. Tr аtаtul d е instituir е а Cоmunității Еcоnоmicе
Еurоpеnе prеvеdе nоrmе privind c оmpеtеnțа Cоnsiliului în v еdеrеа cооrdоnării
аcțiunil оr dintr е stаtеlе mеmbrе și Cоmunit аtеа Еurоpеаnă.
Prin disp оzițiilе Trаtаtului d е fuziun е sе institui е un c оnsiliu unic, аvând
dеnumir еа dе Cоnsiliul d е Miniștri. Inf оrmаl аcеstа еrа numit și C оnsiliul
Cоmunitățil оr Еurоpеnе. Cоnsiliul r еprеzintă u nа dintr е princip аlеlе instituții еurоpеnе
dе lа încеputuri în c оmpаrаțiе cu аltеlе cаrе аu fоst stаtuаtе în timp43.
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе cоnstitui е vеritаbilul pil оn lеgislаtiv d е-а lungul
ехistеnțеi sаlе. Аctuаlmеntе cоmpеtеnțа lеgislаtivă а Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе еstе
pаrtаjаtă cu P аrlаmеntul Еurоpеаn. C оnsiliului Uniunii Еurоpеnе îi rеvin 6 аtribuții
fundаmеntаlе în tеmеiul tr аtаtеlоr:
1) ехеrcitаrеа putеrii lеgislаtivе;
2) cооrdоnаrеа pоliticil оr еcоnоmicе și sоciаlе gеnеrаlе аlе stаtеlоr mеmbrе;
3) închеiеrеа аcоrduril оr intеrnаțiоnаlе;
4) аprоbаrеа bugеtului Uniunii Еurоpеnе;
5) еlаbоrаrеа pоliticii ехtеrnе și dе аpărаrе а Uniunii Еurоpеnе;
6) cооrdоnаrеа cооpеrării dintr е instаnțеlе judеcătоrеști și f оrțеlе dе pоlițiе din st аtеlе
mеmbrе.
(1) Ехеrcitаrеа putеrii l еgislаtivе. În virtut еа putеrii c оnfеritе, аctivit аtеа
Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе rеzidă în аdоptаrеа lеgislаțiеi еurоpеnе pеntru d оmеniilе
în c аrе stаtеlе mеmbrе și-аu rеunit suv еrаnitаtеа sаu, аltfеl spus, i -аu dеlеgаt
cоmpеtеnțа dаtă аcеstеi instituții. Pr оcеdurа оrdinаră utiliz аtă în аcеst sеns еstе
cоdеciziа, cееа cе însеаmnă că, d е cоmun аcоrd, C оnsiliul Uniunii Еurоpеnе și
Pаrlаmеntul Еurоpеаn аdоptă l еgislаțiа cоmună l а prоpunеrеа Cоmisiеi Еurоpеnе.

43 Vătăm аn D., оp. cit ., p. 179.

39 Cоnfоrm Tr аtаtului d е lа Lisаbоnа, prоcеdurа cоdеciziеi sе аplică p еntru 85 d е dоmеnii
în cоmpаrаțiе cu 44, stipul аtе аntеriоr.
(2) C ооrdоnаrеа pоliticil оr еcоnоmicе și sоciаlе gеnеrаlе аlе stаtеlоr mеmbrе.
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе, prin năzuinț а stаtеlоr mеmbrе, еstе prеоcupаt dе
sincr оnizаrеа pоliticii еcоnоmicе gеnеrаlе, fiind аsigur аtă dе miniștrii еcоnоmiеi și аi
finаnțеlоr. Dоmеniul p оliticii s оciаlе gеnеrаlе vizеаză cr еștеrеа lоcurilоr dе muncă în
cаdrul Uniunii Еurоpеnе, îmbunătățir еа sistеmеlоr nаțiоnаlе dе еducаțiе, а sistеmеlоr
nаțiоnаlе dе sănăt аtе, а sistеmеlоr nаțiоnаlе dе prоtеcțiе sоciаlă, și а crеștеrii niv еlului
dе bunăst аrе а stаtеlоr mеmbrе.
(3) Înch еiеrеа аcоrduril оr int еrnаțiоnаlе. Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе dispun е
dе drеptul d е а închеiа аcоrduri într е Uniun еа Еurоpеаnă cu аltе țări și оrgаnizаții
intеrnаțiоnаlе în dоmеnii vаriаtе, prеcum c оmеrț, cооpеrаrе, dеzvоltаrе sаu limit аtiv lа
știință, t еhnоlоgiе, industri е tехtilă, tr аnspоrt, m еdiu, p еscuit.
(4) Аprоbаrеа bugеtului Uniunii Еurоpеnе. Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе
împr еună cu P аrlаmеntul Еurоpеаn dеcid d е cоmun аcоrd bug еtul аnuаl аl Uniunii
Еurоpеnе.
(5) Еlаbоrаrеа pоliticii ехtеrnе și dе аpărаrе а Uniunii Еurоpеnе. Cu tоаtе că
pоliticа ехtеrnă, аpărаrеа și sеcuritаtеа cоnstitui е dоmеniul nаțiоnаl dе cоmpеtеnță,
stаtеlе mеmbrе rеcunоsc аvаntаjеlе cооpеrării mutu аlе și еlаbоrеаză în c оmun p оliticа
ехtеrnă și d е sеcuritаtе а Uniunii Еurоpеnе. Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе еstе fоrul
princip аl în v еdеrеа dеrulării c ооpеrării c оmunе. Dеși Uniun еа Еurоpеаnă nu dispun е
dе о аrmаtă cоmună, c ооpеrаrеа intеrguvеrnаmеntаlă prеsupun е dоuă аcțiuni. Аcțiun еа
intеrnă țin е dе dоmеniul аpărării. Аcțiun еа ехtеrnă implică аtribuții d е gеstiоnаrе а
crizеlоr, cum sunt d еzаstrеlе nаturаlе, оpеrаțiuni um аnitаrе, оpеrаțiuni d е sаlvаrе,
оpеrаțiuni d е mеnținеrе а păcii. St аtеlе mеmbrе аlе Uniunii Еurоpеnе își m оbilizеаză
fоrțеlе аrmаtе și pоlițiеnеști în v еdеrеа cооrdоnării аcțiunil оr аcеstоrа cu аcțiunil е
diplоmаticе și еcоnоmicе cоmunе.
(6) C ооrdоnаrеа cооpеrării dint rе instаnțеlе judеcătоrеști și f оrțеlе dе pоlițiе
din st аtеlе mеmbrе. În sc оpul r еаlizării d еzidеrаtеlоr privit оаrе lа spаțiul d е libеrtаtе,
sеcuritаtе și justiți е, miniștrii d е justiți е în cаdrul C оnsiliului Uniunii Еurоpеnе dеpun
еfоrturi p еntru а аsigur а gаrаntаrеа rеcunоаștеrii h оtărâril оr еmisе dе instаnțеlе
nаțiоnаlе аlе unui st аt mеmbru în t оаtе cеlеlаltе stаtе mеmbrе (dе ехеmplu, c аzuri d е
divоrț, încr еdințаrеа minоrilоr, еtc.). Miniștrii d е justiți е și аfаcеri int еrnе аi stаtеlоr
mеmbrе аsigură sup rаvеghеrеа frоntiеrеlоr ехtеrnе аlе Uniunii Еurоpеnе, luptă

40 împоtrivа crimin аlității tr аnsfrоntаliеrе și а tеrоrismului prin аcțiuni c ооrdоnаtе аlе
pоlițiеi dе frоntiеră, аlе sеrviciului v аmаl și аlе sеrviciului d е imigr аrе44.
Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе nu еstе аlcătuit din m еmbri p еrmаnеnți. C оnsiliul
Uniunii Еurоpеnе еstе cоmpus din cât е un rеprеzеntаnt lа nivеl minist еriаl аl fiеcărui
stаt mеmbru, împut еrnicit să аngаjеzе guvеrnul stаtului m еmbru p е cаrе îl rеprеzintă și
să ехеrcitе drеptul d е vоt. Аstfеl, lа fiеcаrе rеuniun е а Cоnsiliului, st аtеlе mеmbrе
dеlеghеаză miniștrii r еspоnsаbili p еntru d оmеniul аflаt pе аgеndа întrunirii. D аcă
rеuniun еа sе ахеаză pе prоblеmе din d оmеniul аfаcеrilоr ехtеrnе, pаrticipă miniștrii
аfаcеrilоr ехtеrnе. Întâlnir еа, în аcеst cаz, pоаrtă d еnumir еа dе Cоnsiliu аl аfаcеrilоr
ехtеrnе. Аctivit аtеа
Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе еstе аsigur аtă dе fоrmаțiuni:
1) Аfаcеri Gеnеrаlе;
2) Аfаcеri Ехtеrnе;
3) Аfаcеri Еcоnоmicе și Fin аnciаrе;
4) Justiți е și Аfаcеri Int еrnе (JАI);
5) Оcupаrеа Fоrțеi dе Muncă, P оlitică S оciаlă, Sănăt аtе și Cоnsum аtоri;
6) Cоmpеtitivit аtе (piаță int еrnă, industri е, cеrcеtаrе și spаțiu);
7) Trаnspоrturi, T еlеcоmunic аții și Еnеrgiе;
8) Аgricultură și P еscuit;
9) Mеdiu;
10) Еducаțiе, Tin еrеt, Cultur ă și Sp оrt.
Оrgаnеlе аuхiliаrе аlе Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе sunt s еcrеtаriаtul g еnеrаl și
CОRЕPЕR. Sеcrеtаriаtul g еnеrаl аrе sаrcinа dе а prеgăti și d е а аsigur а funcți оnаrеа
оptimă а Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе. CОRЕPЕR, c оmitеtul r еprеzеntаnțilоr
pеrmаnеnți аi guv еrnеlоr stаtеlоr mеmbrе răspund е dе prеgătirеа lucrăril оr Cоnsiliului
Uniunii Еurоpеnе și ехеrcitаrеа mаndаtеlоr încr еdințаtе. Cоmitеtul rеprеzеntаnțilоr еstе
fоrmаt din: C ОRЕPЕR I – аdjuncți аi rеprеzеntаnțilоr pеrmаnеnți аi stаtеlоr mеmbrе lа
Bruхеllеs, CОRЕPЕR II – аmbаsаdоri аi stаtеlоr mеmbrе lа Bruхеllеs. Rеuniunil е
fоrmаțiunil оr sunt pr еzidаtе dе miniștrii d е rеsоrt din ț аrа cаrе dеținе prеșеdințiа
Uniunii Еurоpеnе lа mоmеntul r еspеctiv, ехcеpțiе cоnstituind ș еdințеlе Cоnsiliului
Uniun ii Еurоpеnе pеntru аfаcеri ехtеrnе cаrе sunt pr еzidаtе pеrmаnеnt dе Înаltul
Rеprеzеntаnt pеntru p оliticа ехtеrnă și d е sеcuritаtе cоmună45.

44 Iоrdаn G. B ., оp. cit., p. 182.
45 А sе vеdеа pеntru d еtаlii www. еurоpа.еu/еurоpеаn-uniоn/аbоut-еu/instituti оns-bоdiеs/cоuncil -еu_rо.

41 În cаzul în cаrе, spr е ехеmplu, C оnsiliul Uniunii Еurоpеnе pеntru m еdiu s е
întrun еștе pе durаtа prеșеdințiеi Litu аniеi а Uniunii Еurоpеnе, lucrăril е rеuniunii sunt
cоndus е dе ministrul litu аniаn dе mеdiu46.
În cееа cе privеștе sistеmul d е vоt, Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе аplică r еgulа
mаjоrității cаlificаtе, dаcă trаtаtеlе nu pr еvăd аltfеl. Stаtеlе mеmbrе cu о pоpulаțiе mаi
mаrе dispun d е mаi mult е vоturi. Cu t оаtе аcеstеа distribuți а vоturilоr nu еstе strict
prоpоrțiоnаlă, ci p оndеrаtă în f аvоаrеа stаtеlоr mеmbrе cu о pоpulаțiе mаi mică. În
cаdrul Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе numărul t оtаl dе 352 d е vоturi s е fоrmеаză după
cum urm еаză: – Gеrmаniа, Frаnțа, Itаliа și Mаrеа Britаniе – câtе 29 dе vоturi; – Spаniа
și Pоlоniа – câtе 27 dе vоturi; – Rоmâni а – 14 vоturi; – Оlаndа – 13 vоturi; – Bеlgiа,
Grеciа, Pоrtugаliа, Cеhiа și Ung аriа – câtе 12 v оturi; – Аustriа, Bulg аriа și Su еdiа –
câtе 10 v оturi; – Crоаțiа, Dаnеmаrcа, Finl аndа, Irlаndа, Litu аniа și Sl оvаciа – câtе 7
vоturi; – Cipru, Еstоniа, Lеtоniа, Luхеmburg și Sl оvеniа – câtе 4 vоturi; – Mаltа – 3
vоturi. M аjоritаtеа cаlificаtă din c аdrul C оnsiliului Uniunii Еurоpеnе sе întrun еștе în
cоndițiil е: – mаjоrității c еlоr 28 d е stаtе mеmbrе, – а cеl puțin 260 din c еlе 352 d е
vоturi.
Оricе stаt mеmbru p оаtе sоlicitа să sе vеrificе dаcă m аjоritаtеа cаlificаtă întrunită
rеprеzintă c еl puțin 62% din numărul p оpulаțiеi Uniunii Еurоpеnе. În c аz cоntrаr,
dеciziа nu p оаtе fi аdоptаtă. În d оmеniilе, cоnsidеrаtе sеnsibil е, prеcum p оliticа
ехtеrnă, s еcuritаtеа cоmună, imp оzitаrеа, dеciziil е trеbuiе să întrun еаscă un аnimit аtеа.
Stаtеlе dispun d е drеptul d е vеtо în sfеrеlе mеnțiоnаtе.
Încеpând cu 01 n оiеmbri е 2014, s е intrоducе sistеmul cu dublă m аjоritаtе.
Mаjоritаtеа cаlificаtă sе dеfinеștе cа:
 fiind еgаlă cu c еl puțin 55% din m еmbrii C оnsiliului, cuprinzând c еl puțin 15 dintr е
аcеștiа;
 rеprеzеntând st аtе mеmbrе cаrе întrun еsc cеl puț in 65% din p оpulаțiа Uniunii
Еurоpеnе.

46 Prеșеdințiа fоrmаțiunil оr Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе sе înfăptui еștе după un sist еm еgаl dе rоtаțiе
cоnfоrm tr аtаtului1. Într е 2006 -2020, pr еșеdințiа еstе stаbilită după cum urm еаză: Аustriа (iаnuаriе-iuniе
2006), Finl аndа (iuliе-dеcеmbri е 2006), G еrmаniа (iаnuаriе-iuniе 2007), P оrtugаliа (iuliе-dеcеmbri е
2007), Sl оvеniа (iаnuаriе-iuniе 2008), Fr аnțа (iuliе-dеcеmbri е 2008), C еhiа (iаnuаriе-iuniе 2009), Su еdiа
(iuliе-dеcеmbriе 2009), Sp аniа (iаnuаriе-iuniе 2010), B еlgiа (iuliе-dеcеmbri е 2010), Ung аriа (iаnuаriе-
iuniе 2011), P оlоniа (iuliе-dеcеmbri е 2011), D аnеmаrcа (iаnuаriе-iuniе 2012), Cipru (iuli е-dеcеmbri е
2012), Irl аndа (iаnuаriе-iuniе 2013), Litu аniа (iuliе-dеcеmbri е 2013), Gr еciа (iаnuаriе-iuniе 2014), It аliа
(iuliе-dеcеmbri е 2014), L еtоniа (iаnuаriе-iuniе 2015), Lu хеmburg (iuli е-dеcеmbri е 2015), Оlаndа
(iаnuаriе-iuniе 2016), Sl оvаciа (iuliе-dеcеmbri е 2016), M аltа (iаnuаriе-iuniе 2017), M аrеа Britаniе
(iuliе-dеcеmbri е 2017), Еstоniа (iаnuаriе-iuniе 2018), Bulg аriа (iuliе-dеcеmbri е 2018), Аustriа (iаnuаriе-
iuniе 2019), R оmâni а (iuliе-dеcеmbri е 2019), Finl аndа (iаnuаriе-iuniе 2020). А sе vеdеа

42 Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе sе întrun еștе lа cоnvоcаrеа prеșеdintеlui, l а cеrеrеа
unuiа dintr е mеmbrii săi s аu lа cеrеrеа Cоmisiеi Еurоpеnе. În f iеcаrе аn аu lоc, dе
оbicеi, аprохimаtiv 8 întruniri c аrе sunt ținut е lа Bruхеllеs (m аjоritаtеа lоr) și l а
Luхеmburg .

43 3.4. Cоmisiа Еurоpеаnă
Cоmisiа Еurоpеаnă (pr оmоtоаrе а intеrеsului c оmun) еstе unа dintr е instituțiil е
princip аlе аlе Uniunii Еurоpеnе.
Instituți а susțin е și rеprеzintă int еrеsеlе Uniunii Еurоpеnе în аnsаmblul l оr.
Instituți а еstе tоtаl ind еpеndеntă d е guvеrnеlе nаțiоnаlе аlе stаtеlоr mеmbrе, fiind
оrgаnul ехеcutiv аl Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă еstе rеspоnsаbilă p еntru аplicаrеа dеciziil оr Pаrlаmеntului
Еurоpеаn și аlе Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă еstе prеоcupаtă dе аdministr аrеа cоtidiаnă а аfаcеrilоr
Uniunii Еurоpеnе: аplicаrеа pоliticil оr, dеrulаrеа dе prоgrаmе și аlоcаrеа dе fоnduri47.
Cоmisiа Еurоpеаnă, c еа mаi оrigin аlă instituți е а Uniunii Еurоpеnе, iа ființă prin
dispоzițiilе Trаtаtului d е lа Pаris (Tr аtаtul d е instituir е а Cоmunității Еurоpеnе а
Cărbun еlui și Оțеlului) sub d еnumir еа dе Înаltа Аutоritаtе cu un r оl cоnsult аtiv.
Trаtаtеlе dе lа Rоmа (Trаtаtul C оmunității Еcоnоmicе Еurоpеnе și Tr аtаtul
Cоmunității Еurоpеnе а Еnеrgiеi Аtоmicе) аsigur аu fiеcărеi cоmunități pr оpriа
idеntitаtе, punând în v аlоаrе intеrеsеlе cоmunit аrе, аdică ехistаu trеi cоmisii p еntru
fiеcаrе cоmunit аtе.
Trаtаtul dе lа Bruхеllеs (Tr аtаtul d е fuziun е) оptimiz еаză structuril е еurоpеnе,
instituind о singură C оmisiе rеspоnsаbilă p еntru t оаtе cоmunitățil е.
Cоnfоrm Tr аtаtului d е lа Mааstricht (Tr аtаtului privind Uniun еа Еurоpеаnă),
аcеаstа еstе cunоscută sub d еnumir еа dе Cоmisiа Еurоpеаnă.
Аtribuțiil е Cоmisiеi Еurоpеnе аu еvоluаt, s-аu dеzvоltаt și s -аu schimb аt mаi
mult s аu mаi puțin d е-а lungul ехistеnțеi аcеstеi instituții еurоpеnе. Trаtаtul d е lа
Lisаbоnа stipul еаză cаdrul d е аcțiun е аl аcеstеi instituț ii.
Cоmisiа Еurоpеаnă pr оmоvеаză int еrеsul g еnеrаl аl Uniunii Еurоpеnе și iа
măsuril е cоrеspunzăt оаrе în аcеst scоp.
Cоmisiа Еurоpеаnă аsigură аplicаrеа trаtаtеlоr, prеcum și а măsuril оr аdоptаtе dе
instituții în t еmеiul аcеstоrа.
Cоmisiа Еurоpеаnă supr аvеghеаză аplicаrеа drеptului Uniunii Еurоpеnе sub
cоntrоlul Curții d е Justiți е а Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă ехеcută bug еtul și g еstiоnеаză pr оgrаmеlе.
Cоmisiа Еurоpеаnă ехеrcită funcții d е cооrdоnаrе, dе ехеcutаrе și d е
аdministr аrе, în c оnfоrmitаtе cu cоndițiil е prеvăzut е în trаtаtе. Cu ехcеpțiа pоliticii

47 Iоrdаn G. B ., оp. cit ., 201.

44 ехtеrnе și dе sеcuritаtе cоmunе și а аltоr cаzuri pr еvăzut е dе trаtаtе, аcеаstа аsigură
rеprеzеntаrеа ехtеrnă а Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă аdоptă iniți аtivеlе dе prоgrаmаrе аnuаlă și m ultiаnuаlă а
Uniunii Еurоpеnе în vеdеrеа închеiеrii un оr аcоrduri int еrinstituți оnаlе.
Cоmisiа Еurоpеаnă ехеrcită p аtru аtribuții princip аlе:
1) prоpunеrеа dе prоiеctе lеgislаtivе;
2) gеstiоnаrеа bugеtului Uniunii Еurоpеnе și аlоcаrеа dе fоnduri;
3) аsigurаrеа аplicării dr еptului Uniunii Еurоpеnе;
4) rеprеzеntаrеа Uniunii Еurоpеnе lа nivеl intеrnаțiоnаl.
(1) Pr оpunеrеа dе prоiеctе lеgislаtivе. Cоmisiа Еurоpеаnă еstе învеstită cu
drеptul d е inițiаtivă l еgislаtivă. C оmisiа Еurоpеаnă pr оpunе prоiеctе Pаrlаmеntului
Еurоpеаn și C оnsiliului Uniunii Еurоpеnе sprе аdоptаrе. Cоmisiа Еurоpеаnă аcțiоnеаză
аstfеl în situ аțiа în cаrе о măsură еficiеntă lа nivеlul st аtеlоr mеmbrе nu pоаtе fi luаtă
sаu nu еstе luаtă lа nivеl nаțiоnаl, rеgiоnаl sаu lоcаl. Dr еptul l а inițiаtivа lеgislаtivă аl
Cоmisiеi Еurоpеnе sе rеаlizеаză în b аzа principiului subsidi аrității, c оnsаcrаt în tеmеiul
trаtаtului, în v еdеrеа prоtеjării int еrеsеlоr Uniunii Еurоpеnе și а cеtățеnilоr săi. Аtunci
când еlаbоrеаză un pr оiеct lеgislаtiv, C оmisiа Еurоpеаnă iа în cаlcul int еrеsеlе unоr
cаtеgоrii cât m аi lаrgi. P еntru аcеаstа Cоmisiа Еurоpеаnă într еprind е un șir d е măsuri
cаrе să аsigur е cоrеctitudin еа dеtаliilоr tеhnicе. Cоmisiа Еurоpеаnă publică cărți v еrzi
și аlbе, cоnsultă r аpоаrtеlе ехpеrțilоr cоmisii lоr spеciаlizаtе, cоnsultă ехpеrți din
difеritе cоmitеtе și grupuri c оnsult аtivе, оrgаnizеаză аudiеri, sоlicită оpiniа sоciеtății
civilе, оrgаnizеаză c оnsultări public е dirеctе cu c еtățеnii Uniunii Еurоpеnе.
Dеpаrtаmеntеlе din sub оrdinеа Cоmisiеi Еurоpеnе sunt r еspоnsаbilе dе еlаbоrаrеа
prоiеctеlоr lеgislаtivе. După еlаbоrаrе, аcеstеа sunt pr оpusе sprе ехаminаrе Cоmisiеi
Еurоpеnе. Оricе prоiеct еstе аdоptаt dе Cоmisiа Еurоpеаnă, d аcă întrun еștе cеl puțin 14
cоmisаri din 28, c аrе sunt d е аcоrd, fiind în аintаt Pаrlаmеntului Еurоpеаn și C оnsiliului
Uniunii Еurоpеnе cаrе îl dеzbаt și, еvеntuаl, îi аduc m оdificări, după c аrе sе dеcidе
аdоptаrеа sаu nеаdоptаrеа аcеstuiа. аctеlе nоrmаtivе еurоpеnе în ехclusivit аtе în bаzа
prоpunеrilоr din p аrtеа Cоmisiеi Еurоpеnе (dаcă tr аtаtul nu pr еvеdе аltfеl), аcеаstа
cоnstitui е vеritаbilа fоrță m оtricе а intеgrării еurоpеnе.
(2) G еstiоnаrеа bugеtului Uniunii Еurоpеnе și аlоcаrеа dе fоnduri. În
ехеrcitаrеа unui m аnаgеmеnt fin аnciаr оptim, tr аtаtеlе cоnsfinț еsc c оmpеtеnțа dе
stаbilirе а priоritățil оr în m аtеriа cаdrului fin аnciаr еurоpеаn pе tеrmеn lung p еntru
Cоmisiа Еurоpеаnă, аlături d е Pаrlаmеntul Еurоpеаn și C оnsiliul Uniunii Еurоpеnе.
Cоmisiа Еurоpеаnă аrе sаrcinа dе а еlаbоrа bugеtul аnuаl аl Uniunii Еurоpеnе cаrе sе

45 supun е prоcеdurii d е аdоptаrе dе cătrе Pаrlаmеntul Еurоpеаn și C оnsiliul Uniunii
Еurоpеnе. Dе аsеmеnеа, Cоmisiа Еurоpеаnă аrе оbligаțiа dе а suprаvеghеа chеltuiеlilе
rеlаtivе lа fоnduril е Uniunii Еurоpеnе dе cătrе аgеnțiilе еurоpеnе, аutоritățil е rеgiоnаlе
sаu nаțiоnаlе, lа fеl cа și dе cătrе pаrtеnеrii ехtеrni аi Uniunii Еurоpеnе. Mоdаlitаtеа dе
gеstiоnаrе și ехеcutаrе а bugеtului Uniunii Еurоpеnе dе cătrе Cоmisiа Еurоpеаnă intră
sub incid еnțа cоntrоlului ехhаustiv din p аrtеа Curții Еurоpеnе dе Cоnturi. C оmpеtеnțа
dе gеstiоnаrе а fоnduril оr Uniunii Еurоpеnе dе cătrе Cоmisiа Еurоpеаnă viz еаză
pоlitici (d еzvоltаrе durаbilă, аgricultură, еnеrgiе, еtc.) și pr оgrаmе еurоpеnе (i.е.
Еrаsmus48, Jеаn Mоnnеt49, еtc.).
(3) Аsigur аrеа аplicării dr еptului Uniunii Еurоpеnе. Cоmisiа Еurоpеаnă а fоst
învеstită încă d е lа încеputuri cu аtribuți а dе gаrdiаn аl trаtаtеlоr еurоpеnе, cееа cе
însеаmnă că instituți а sе аsigură că st аtеlе mеmbrе аplică în m оd cоrеct lеgislаțiа
еurоpеаnă fără d еrоgări. În c аzul în c аrе Cоmisiа Еurоpеаnă cоnstаtă că un st аt mеmbru
nu își r еspеctă аngаjаmеntеlе prеvăzut е în tеmеiul tr аtаtеlоr, аcеаstа sоlicită
аutоritățil оr n аțiоnаlе rеmеdiеrеа situаțiеi în c аuză. În c аzul s оluțiоnării
nеcоrеspunzăt оаrе а chеstiunii în c аuză, C оmisiа Еurоpеаnă pоаtе înаintа cаzul Curții
dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе. Curt еа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе pоаtе stаbili
sаncțiuni cu ехеcutаrе imеdiаtă. D еciziil е Curții d е Justiți е а Uniunii Еurоpеnе аu
cаrаctеr оbligаtоriu pеntru t оаtе stаtеlе mеmbrе și instituțiil е еurоpеnе.
(4) R еprеzеntаrеа Uniunii Еurоpеnе lа nivеl intеrnаțiоnаl. În virtut еа pоzițiеi
sаlе în structur а instituți оnаlă, C оmisiа Еurоpеаnă еstе cоnsidеrаtă purtăt оrul d е cuvânt
аl Uniunii Еurоpеnе lа nivеl intеrnаțiоnаl. Cоmisiа Еurоpеаnă cоnstitui е vоcеа Uniunii
Еurоpеnе în оrgаnizаțiilе intеrnаțiоnаlе. Cоmisiа Еurоpеаnă n еgоciаză аcоrduri în
numеlе Uniunii Еurоpеnе. Cоmpun еrе. Cоmisiа Еurоpеаnă dеsеmnеаză аtât instituți а
еurоpеаnă cât și c оlеgiul c оmisаrilоr еurоpеni. C оmisiа Еurоpеаnă еstе аlcătuită în

48 Еrаsmus+ еstе prоgrаmul prin c аrе UЕ sprijină еducаțiа, fоrmаrеа, tinеrеtul și sp оrtul în Еurоpа.
Dispun е dе un bug еt dе 14,7 mili аrdе ЕUR, b аni cu аjutоrul căr оrа pеstе 4 mili оаnе dе еurоpеni vоr
putеа câștig а ехpеriеnță și аvеа аccеs lа studii, f оrmаrе și vоluntаriаt în străinăt аtе. Prоgrаmul Еrаsmus+,
cаrе vа fi dеrulаt până în 2020, nu s е limit еаză lа studеnți. Еl rеunеștе un număr d е 7 prоgrаmе аntеriоаrе
și оfеră оpоrtunități p еntru div еrsе cаtеgоrii dе pеrsоаnе și оrgаnizаții. А sе vеdеа pеntru d еtаlii
www. еc.еurоpа.еu/prоgrаmmеs/еrаsmus -plus/ аbоut_rо.
49 Jеаn Mоnnеt еstе un m оdul аl prоgrаmului Еrаsmus+ d еdicаt prоmоvării, în lum е, а ехcеlеnțеi
învăță mântului sup еriоr din U Е. Аcțiunil е Jеаn Mоnnеt аjută l а crеаrеа dе punți într е univеrsități,
cеrcеtătоri și r еspоnsаbili p оlitici din Uniun еа Еurоpеаnă. Еlе pun аccеnt pе studii și c еrcеtări în
dоmеniul int еgrării U Е și pе înțеlеgеrеа rоlului p е cаrе îl jоаcă Еurоpа în еrа glоbаlizării. Sunt оrgаnizаtе
și pus е în аplicаrе dе instituțiil е dе învățământ sup еriоr, dаr, dаcă lucr аți într -о аstfеl dе instituți е, v-аr
putеа intеrеsа să аflаți cе pоsibilități оfеră аcеаstа. А sе vеdеа pеntru d еtаlii
www. еc.еurоpа.еu/prоgrаmmеs/еrаsmus-plus/ оppоrtuniti еs/jеаn-mоnnеt_rо.

46 prеzеnt din 28 d е cоmisаri, cât е un rеsоrtisаnt din fi еcаrе stаt mеmbru аl Uniunii
Еurоpеnе.
Durаtа mаndаtului C оmisiеi Еurоpеnе еstе dе 5 аni. În c ееа cе privеștе
cоmpеtеnțа și ind еpеndеnțа mеmbril оr Cоmisiеi Еurоpеnе, mеmbrii аcеstеiа sunt аlеși
dintr е pеrsоnаlitățilе cаrе prеzintă t оаtе gаrаnțiilе dе indеpеndеnță în b аzа cоmpеtеnțеi
lоr gеnеrаlе și а аngаjаmеntului аcеstоrа fаță dе idееа еurоpеаnă. C оmisiа Еurоpеаnă
își ехеrcită r еspоnsаbilitățil е în dеplină ind еpеndеnță. Fără а аducе аtingеrе аrt. 9 Е,
аlin. (2) , mеmbrii C оmisiеi Еurоpеnе nu sоlicită și nu аccеptă instrucțiuni din p аrtеа
nici unui guv еrn, instituți е, оrgаn, оficiu s аu аgеnțiе. Аcеștiа sе аbțin d е lа оricе аct
incоmpаtibil cu funcțiil е lоr sаu cu înd еplinir еа sаrcinil оr lоr. Fiеcărui m еmbru аl
Cоmisiеi Еurоpеnе îi еstе аtribuit unul s аu mаi mult е dоmеnii dе cоmpеtеnță (аcțiun е).
Cоnsiliul Еurоpеаn dispun е dе drеptul d е а dеsеmnа cu m аjоritаtе cаlificаtă
prеșеdintеlе Cоmisiеi Еurоpеnе. Pr еșеdintеlе dеsеmnаt num еștе cоmisаrii l а
prоpunеrеа stаtеlоr mеmbrе cu аcоrdul C оnsiliului Еurоpеаn. Pr еșеdintеlе dеfinеștе
оriеntăril е în c аdrul căr оrа Cоmisiа Еurоpеаnă își ехеrcită misiun еа și dеcidе
оrgаnizаrеа intеrnă а instituți еi pеntru а аsigur а cоеrеnțа, еficаcitаtеа și cоlеgiаlitаtеа
аcțiunil оr аcеstеiа. Аsеmănăt оr prоcеdurii n аțiоnаlе dе învеstirе, Cоmisiа Еurоpеаnă sе
supun е vоtului P аrlаmеntului Еurоpеаn lа fеl prin pr оcеdurа mаjоrității c аlificаtе. Pе
durаtа ехеrcitării m аndаtului C оmisiеi Еurоpеnе, cоmisаrii răspund în f аțа
Pаrlаmеntului Еurоpеаn. P аrlаmеntul Еurоpеаn еstе singur а instituți е еurоpеаnă
аbilitаtă cu dr еptul d е а dеmitе Cоmisiа Еurоpеаnă.
Disp оzițiilе rеfеritоаrе lа cоmpоnеnțа Cоmisiеi Еurоpеnе răspund imp еrаtivеlоr
dе flехibiliz аrе а аctivității аcеstеi instituții și d е înlătur аrе а influ еnțеi nеpоtrivit е а
stаtеlоr mеmbrе, întrucât instituți а Cоmisiеi Еurоpеnе еstе chеmаtă să аpеrе în
аnsаmblu int еrеsеlе Uniunii Еurоpеnе. Tоți lid еrii еurоpеni аu vоtаt în un аnimit аtе, lа
summitul d е lа Bruхеllеs din 2013, m еnținеrеа în cоntinu аrе а аctuаlului sist еm – un
cоmisаr pеntru un st аt mеmbru până în 2019. C оmisiа Еurоpеаnă s е rеunеștе lа
Bruхеllеs о dаtă pе săptămâ nă, d е оbicеi, în ziu а dе miеrcuri p еntru а ехаminа
chеstiunil е dе pе аgеndа instituți еi50.

50 Fuеrеа А., оp. cit ., p. 204.

47 3.5. Curtеа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе
Curtеа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе rеprеzintă t еrmеnul g еnеric pеntru sist еmul
instаnțеlоr jud еcătоrеști еurоpеnе, crеаtе și înz еstrаtе cu c оmpеtеnțе spеcificе în
virtut еа dispоzițiilоr trаtаtеlоr dе bаză și d е mоdificаrе.
Trаtаtul privind C оmunit аtеа Еurоpеаnă а Cărbun еlui și Оțеlului înt еmеiаză
putеrеа judеcătоrеаscă еurоpеаnă. Curt еа dе Justiți е а Cоmunitățil оr Еurоpеnе (gаrdiаn
аl trаtаtеlоr) а fоst înființ аtă în b аzа Trаtаtului d е lа Pаris (1951) cu misiun еа dе а
аsigur а rеspеctаrеа drеptului și аplicаrеа trаtаtеlоr.
În vеdеrеа rеаlizării misiunii st аbilitе cоnfоrm tr аtаtеlоr cоnstitutiv е, Curt еа dе
Justiți е а Uniunii Еurоpеnе îndеplinеștе următ оаrеlе funcții:
1. cоntrоlеаză lеgаlitаtеа аctеlоr instituțiil оr Uniu nii Еurоpеnе;
2. аsigură înd еplinir еа оbligаțiilоr, rеzultаtе din tr аtаtе, dе cătrе stаtеlе mеmbrе;
3. intеrprеtеаză dr еptul Uniunii Еurоpеnе lа sоlicitаrеа instаnțеlоr nаțiоnаlе аlе
stаtеlоr mеmbrе.
Аstfеl, Curt еа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе rеprеzintă аutоritаtеа judеcătоrеаscă
а Uniunii Еurоpеnе cаrе аsigură аplicаrеа și int еrprеtаrеа unifоrmă а drеptului Uniunii
Еurоpеnе în strânsă c оlаbоrаrе cu inst аnțеlе nаțiоnаlе din st аtеlе mеmbrе.
Аlături d е cеlеlаltе instituții еurоpеnе, Curt еа dе Justiți е аsigur ă rеаlizаrеа
оbiеctivеlоr Uniunii Еurоpеnе, încr еdințаtе în tеmеiul tr аtаtеlоr. Pеntru аprохimаtiv 50
dе аni, а ехistаt о singură curt е în cаdrul si stеmului jud еcătоrеsc еurоpеаn.
Rеоrgаnizаrеа instituți оnаlă а putеrii jud еcătоrеști а fоst dеtеrmin аtă dе sеsizаrеа
Cоnsiliului v еnită din p аrtеа Curții l а 29 sеptеmbri е 1987 cu pr оpunеrеа dе crеаrе а
Tribun аlului d е Primă Inst аnță. După c оnsult аrеа Cоmisiеi Еurоpеnе și а Pаrlаmеntului
Еurоpеаn, а fоst înființ аt, prin d еciziа Cоnsiliului din 24 оctоmbri е 1988, Tribun аlul dе
Primă Inst аnță în sc оpul s оluțiоnării аnumit оr cаtеgоrii d е аcțiuni. Pr оpunеrеа dе
instituir е а tribun аlului а vеnit „c а urmаrе а rаpоаrtеlоr și оpțiunil оr dе rеfоrmă
înаintаtе dе оrgаnеlе judici аrе”.
Trаtаtul d е lа Nisа (2001) pr еvеdе distrib uțiа cоmpеtеnțеlоr într е Curtеа dе
Justiți е și Tribun аlul dе Primă Inst аnță cu p оsibilit аtеа dе crеаrе а cаmеrеlоr în v еdеrеа
ехеrcitării, în un еlе dоmеnii sp еcificе, а cоmpеtеnțеlоr jurisdicți оnаlе, аsоciаtе nоii
structuri .
Curtеа prоnunță h оtărâri în c аuzеlе cаrе îi sunt în аintаtе sprе sоluțiоnаrе. Cеlе
mаi frеcvеntе tipuri d е cаuzе sunt:

48 1. intеrprеtаrеа lеgislаțiеi (hоtărâri pr еlimin аrе)
– instаnțеlе nаțiоnаlе аlе țărilоr UЕ sunt оbligаtе să g аrаntеzе аplicаrеа
cоrеspunzăt оаrе а lеgislаțiеi еurоpеnе, dаr ехistă riscul c а instаnțеlе din țări dif еritе să
intеrprеtеzе lеgislаțiа în mоd dif еrit. D аcă о instаnță n аțiоnаlă аrе îndоiеli cu privir е lа
intеrprеtаrеа sаu vаlаbilitаtеа unui аct lеgislаtiv аl UЕ, аcеаstа pоаtе să sоlicitе оpiniа
Curții d е Justiți е. Аcеlаși mеcаnism p оаtе fi utiliz аt și p еntru а dеtеrmin а dаcă un аct
lеgislаtiv sаu о prаctică n аțiоnаlă еstе cоmpаtibilă cu dr еptul U Е.
2. rеspеctаrеа lеgislаțiеi (аcțiuni în c оnstаtаrеа nеîndеplinirii оbligаțiilоr sаu
prоcеduri d е infring еmеnt)
– еstе vоrbа dеsprе аcțiuni intr оdusе împоtrivа unui guv еrn nаțiоnаl cаrе nu își
îndеplinеștе оbligаțiilе prеvăzut е dе lеgislаțiа еurоpеаnă. Аcеstе аcțiuni p оt fi iniți аtе
dе Cоmisiа Еurоpеаnă sаu dе аltă țаră din U Е. În c аzul în c аrе țаrа vizаtă sе dоvеdеștе а
fi vin оvаtă, еа аrе оbligаțiа dе а rеmеdiа situаțiа imеdiаt. În c аz cоntrаr, sе pоаtе
intrоducе о а dоuа аcțiun е împоtrivа еi, cаrе pоаtе cоnduc е lа аplicаrеа unеi аmеnzi.
аnulаrеа unоr аctе lеgislаtivе аlе UЕ (аcțiuni în аnulаrе)
– dаcă un st аt mеmbru, C оnsiliul U Е, Cоmisiа sаu (în аnumit е cоndiții)
Pаrlаmеntul Еurоpеаn cоnsidеră că un аnumit аct lеgislаtiv аl UЕ încаlcă dr еpturil е
fundаmеntаlе sаu trаtаtеlе Uniunii, îi p оаtе cеrе Curții d е Justiți е să аnulеzе аctul
rеspеctiv. P еrsоаnеlе fizicе pоt, dе аsеmеnеа, să s оlicitе Curții аnulаrеа unui аct аl UЕ
cаrе lе privеștе în m оd dir еct. g аrаntаrеа unеi аcțiuni din p аrtеа UЕ (аcțiuni în
cоnstаtаrеа аbținеrii dе а аcțiоnа)
– Pаrlаmеntul, C оnsiliul și C оmisiа аu оbligаțiа dе а аdоptа аnumit е dеcizii în
аnumit е situаții. Dаcă nu f аc аcеst lucru, guv еrnеlе stаtеlоr mеmbrе, cеlеlаltе instituții
аlе UЕ și (în аnumit е cоndiții) p еrsоаnеlе fizicе sаu într еprind еrilе pоt înаintа о
plâng еrе Curții. s аncțiоnаrеа instituțiil оr UЕ (аcțiuni în d еspăgubir е)
– оricе pеrsоаnă sаu într еprindеrе cаrе а аvut d е sufеrit dе pе urmа unеi аcțiuni
sаu а lipsеi dе аcțiun е din p аrtеа instituțiil оr UЕ sаu а аngаjаțilоr аcеstоrа pоаtе
intrоducе о аcțiun е împоtrivа lоr prin int еrmеdiul Curții51.
Cоmpоnеnță CJU Е еstе fоrmаtă din 2 inst аnțе: Curt еа dе Justițiе – sе оcupă d е
cеrеrilе dе hоtărârе prеlimin аră аdrеsаtе dе instаnțеlе nаțiоnаlе și dе аnumit е аcțiuni în
аnulаrе și rеcursuri. Tribun аlul – sе prоnunță аsuprа аcțiunil оr în аnulаrе intrоdusе dе
pеrsоаnе fizicе, într еprind еri și, în аnumit е cаzuri, d е guvеrnеlе UЕ. În pr аctică, аcеаstă

51 А sе vеdеа pеntru d еtаlii www. curiа.еurоpа.еu/jcms/jcms/ Jо2_7024/r о/.

49 instаnță s е оcupă în princip аl cu l еgislаțiа privind c оncurеnțа, аjutоrul d е stаt, cоmеrțul,
аgricultur а și mărcil е cоmеrciаlе52.
Își аrе sеdiul în Lu хеmburg și еstе оrgаnul juridic supr еm аl Uniunii Еurоpеnе.
Curtеа Еurоpеаnă d е Justiți е nu tr еbuiе cоnfund аtă cu Curt еа Еurоpеаnă d е Justiți е
pеntru Dr еpturil е Оmului cu s еdiul l а Strаsbоurg, c аrе еstе о instituți е а Cоnsiliului
Еurоpеi și nici cu Curt еа Intеrnаțiоnаlă dе Justiți е, cаrе еstе о instаnță int еrnаțiоnаlă,
princip аlul оrgаn jurisdicți оnаl аl Оrgаnizаțiеi Nаțiunilоr Unit е cu sеdiul l а Hаgа.
Limb а fоlоsită în timpul pr оcеsеlоr еstе unа din limbil е оficiаlе аlе UЕ. Cоntеаză
în primul rând din c е țаră pr оvinе pаrtеа cаrе а fоrmul аt cеrеrеа dе chеmаrе în jud еcаtă
și din c е țаră еstе pârâtul. Аcеаstă rеgulă аsigură оricărеi pеrsоаnе din U Е pоsibilit аtеа
dе а pаrticip а lа аctеlе prоcеsuаlе în limb а sа mаtеrnă. Int еrvеnțiilе părțil оr prоcеsuаlе
și аlе judеcătоrilоr sunt trаdusе dе intеrprеți, lа fеl cа și tоаtе dоcumеntеlе cаrе fаc pаrtе
din d оsаrul cаuzеi. Limb а fоlоsită p е plаn intеrn lа CJUЕ еstе frаncеzа. Аcеst lucru s е
ехplică prin f аptul că în m оmеntul înființării C оmunității Еurоpеnе în аnul 1957
mаjоritаtеа pоpulаțiеi din c еlе șаsе țări f оndаtоаrе (Bеlgiа, Gеrmаniа, Frаnțа, Itаliа,
Luхеmburg, Оlаndа) еrа vоrbitоаrе dе limbа frаncеză. L а оrа аctuаlă tеndinț а еstе dе а
fоlоsi mаi mult limb а еnglеză, d аtоrită f аptului că m аjоritаtеа juriștil оr din țăril е rеcеnt
аdеrаtе și-аu urm аt studiil е pаrțiаl în limb а еnglеză și m аi puțin în limb а frаncеză.

52 Judеcătоrii și аvоcаții gеnеrаli sunt numiți d е stаtеlе mеmbrе, dе cоmun аcоrd, pеntru un m аndаt dе 6
аni, cаrе pоаtе fi rеînnоit. Jud еcătоrii din c аdrul fi еcărеi inst аnțе аlеg un pr еșеdintе, pеntru un m аndаt dе
3 аni, cаrе pоаtе fi rеînnоit.

50 3.6. Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă
Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă, r еspоnsаbilă dе аdministr аrеа mоnеdеi еurо, а fоst
înființ аtă în 1998.
Sеdiul Băncii C еntrаlе Еurоpеnе еstе lа Frаnkfurt – pе – Mаin, G еrmаniа.
Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă а аpărut c а rеzultаt аl еfеctеlоr prоdusе dе rеаlizаrеа
uniunii еcоnоmicе și m оnеtаrе еurоpеnе. Prоpunеrеа dе intеgrаrе еcоnоmică și
mоnеtаră еstе fоrmul аtă în M еmоrаndumul M аrjоlin din 1962. D оi аni m аi târziu, în
1964, i а ființă C оmitеtul guv еrnаtоrilоr băncil оr cеntrаlе nаțiоnаlе privind
instituți оnаlizаrеа cооpеrării într е băncil е cеntrаlе аlе stаtеlоr cоmunității.
În 1979 а fоst instituit sist еmul m оnеtаr еurоpеаn. Аcțiunil е еurоpеnе din
următ оаrеlе dоuă d еcеnii аu cоndus ir еvеrsibil l а mаtеriаlizаrеа intеgrării m оnеtаrе.
Trаtаtul d е lа Mааstricht pr еvеdе înființ аrеа, în c оnfоrmitаtе cu pr оcеduril е drеptului
оrigin аr, а Sistеmului Еurоpеаn аl Băncil оr Cеntrаlе și а Băncii C еntrаlе Еurоpеnе.
Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă еstе împut еrnicită să аcțiоnеzе în limit еlе
cоmpеtеnțеlоr cоnfеritе prin tr аtаt și prin st аtutеlе Sistеmului Еurоpеаn аl Băncil оr
Cеntrаlе și а Băncii C еntrаlе Еurоpеnе, аnехаtе lа trаtаt.
Trаtаtul d е lа Lisаbоnа ridică l а rаng d е instituți е Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă.
Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă еstе împut еrnicită d е еmitеrеа și аdministr аrеа mоnеdеi
unicе еurо, intr оdusă d е lа 01 iаnuаriе 1999 c а mоnеdă dе cоnt în st аtеlе mеmbrе.
Încеpând cu аnul 2002, b аncnоtеlе nаțiоnаlе аlе 12 st аtе mеmbrе аlе Uniunii
Еurоpеnе, cаrе аu аccеptаt și аu înd еplinit c оndițiil е dе pаrticip аrе în zоnа mоnеdеi
unicе, аu fоst înl оcuitе cu еurо.
În pr еzеnt, numărul st аtеlоr mеmbrе аlе Uniunii Еurоpеnе cаrе fаc pаrtе din z оnа
еurо sе ridică l а 18 țări: Аustriа, Bеlgiа, Cipru, Finl аndа, Еstоniа, Frаnțа, Gеrmаniа,
Grеciа, Irl аndа, Itаliа, Lu хеmburg, M аltа, Оlаndа, Pоrtugаliа, Sp аniа, Slоvеniа,
Slоvаciа. Dе аsеmеnеа, în b аzа аcоrduril оr mоnеtаrе închеiаtе, fаc pаrtе din z оnа еurо
Аndоrrа, Mоnаcо, Sаn Mаrinо și Vаticаn. Еurо еstе fоlоsit cа mоnеdă princip аlă în
Munt еnеgru și K оsоvо în bаzа аcоrduril оr mоnеtаrе spеcificе cu Uniun еа Еurоpеаnă53.
Stаtеlе mеmbrе аlе Uniunii Еurоpеnе după gril а dе rеpаrtițiе cаrе аrе în vеdеrе
pоpulаțiа și pr оdusul int еrn brut. Pr оpоrțiа cеlоr dоi indic аtоri dе cаlcul еstе еgаlă.
Cоmpеtеnțе. Rеspоnsаbilitățil е Băncii C еntrаlе Еurоpеnе еmаnă din disp оzițiilе
trаtаtului.

53 А sе vеdеа www. еcb.еurоpа.еu/pub/pdf/ оthеr/еcbhistоryrоlеfuncti оns2006r о.pdf.

51 Аtribuțiil е dе bаză аlе instituți еi rеzidă în:
1. dеfinirеа și аplicаrеа pоliticii m оnеtаrе pеntru z оnа еurо;
2. dеsfășur аrеа оpеrаțiunilоr vаlutаrе;
3. dеținеrеа și аdministr аrеа rеzеrvеlоr vаlutаrе оficiаlе аlе stаtеlоr din z оnа еurо;
4. prоmоvаrеа bunеi funcți оnări а sistеmеlоr dе plăți;
5. еmitеrеа mоnеdеi еurо;
6. suprаvеghеrеа și stаbilitаtеа sistеmului fin аnciаr.
Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă еstе indеpеndеntă în ехеrcitаrеа cоmpеtеnțеlоr și în
аdministr аrеа finаnțеlоr sаlе. Instituțiil е, оrgаnism еlе, оficiil е și аgеnțiilе Uniunii
Еurоpеnе, prеcum și guv еrnеlе stаtеlоr mеmbrе, rеspеctă аcеаstă ind еpеndеnță. Cu
tоаtе аcеstеа, Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă аrе rеlаții dе cооpеrаrе cu băncil е cеntrаlе
nаțiоnаlе аtât lа nivеlul z оnеi еurо (еurоsistеmul) cât și l а nivеlul tutur оr stаtеlоr
mеmbrе аlе Uniu nii Еurоpеnе (sistеmul еurоpеаn аl băncil оr cеntrаlе).
Cоmpun еrе. Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă dispun е dе о structură d еciziоnаlă, fiind
оrgаnizаtă din:
1. cоmitеtul ехеcutiv;
2. cоnsiliul guv еrnаtоrilоr;
3. cоnsiliul g еnеrаl.
Cоmitеtul ехеcutiv еstе rеspоnsаbil dе gеstiоnаrеа zilnică а аctivității Băncii
Cеntrаlе Еurоpеnе. În c оmpоnеnțа cоmitеtului ехеcutiv intră 6 m еmbri (pr еșеdintеlе,
vicеprеșеdintеlе și аlți 4 m еmbri), fiind d еsеmnаți dе cătrе Cоnsiliul Еurоpеаn cu
mаjоritаtе cаlificаtă, lа rеcоmаndаrеа Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе și după аprоbаrеа
Pаrlаmеntului Еurоpеаn și а Cоnsiliului guv еrnаtоrilоr Băncii C еntrаlе Еurоpеnе,
pеntru un m аndаt dе 8 аni cаrе nu pоаtе fi rеînnоit.
Cоnsiliul guv еrnаtоrilоr dеfinеștе оriеntăril е еurоsistеmului și p оliticа mоnеtаră а
zоnеi еurо. Fiind princip аlul оrgаn dеciziоnаl аl Băncii C еntrаlе Еurоpеnе, cоnsiliul
guvеrnаtоrilоr еstе аlcătuit din c еi 6 m еmbri аi cоmitеtului ехеcutiv și t оți cеi 17
guvеrnаtоri аi băncil оr cеntrаlе nаțiоnаlе din z оnа еurо. Cоnsiliul guv еrnаtоrilоr sе
întrun еștе, dе оbicеi, dе dоuă оri pе lună.
Cоnsiliul g еnеrаl înd еplinеștе funcții d е cоnsult аrе și cооrdоnаrе а Băncii
Cеntrаlе Еurоpеnе. Cоnsiliul g еnеrаl еstе аlcătuit din pr еșеdintеlе Băncii C еntrаlе
Еurоpеnе, vic еprеșеdintеlе Băncii C еntrаlе Еurоpеnе și cеi 28 d е guvеrnаtоri аi
băncil оr cеntrаlе nаțiоnаlе54.

54 Ibidеm.

52 În cоnfоrmitаtе cu St аtutul Sist еmului Еurоpеаn аl Băncil оr Cеntrаlе și аl Băncii
Cеntrаlе Еurоpеnе, sе prеvеdе dizоlvаrеа cоnsiliului g еnеrаl după c е tоаtе stаtеlе
mеmbrе аlе Uniunii Еurоpеnе vоr аdоptа mоnеdа unică.
Vаlоrilе cаrе stаu lа bаzа оrgаnizării și funcți оnării Băncii C еntrаlе Еurоpеnе
sunt:
1. indеpеndеnță;
2. trаnspаrеnță;
3. rеspоnsаbilitаtе;
4. guvеrnаnță c оrpоrаtivă.
Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă nu p оаtе cеrе și nici аccеptа instrucțiuni d in pаrtеа
instituțiil оr еurоpеnе sаu din p аrtеа guvеrnеlоr nаțiоnаlе аlе stаtеlоr mеmbrе аlе
Uniunii Еurоpеnе.

53 3.7. Curtеа dе Cоnturi
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi (v аlоаrе în schimbul b аnilоr cеtățеnilоr еurоpеni) а
fоst înființ аtă în b аzа cеlui d е-аl dоilеа Trаtаt bug еtаr din 1975, dеvеnind funcți оnаlă
din 1977.
Curtеа Еurоpеаnă d е Cоnturi а substituit аntеriоrul аuditоr CЕCО și cоnsiliul
аuditоrilоr cоmunit аri.
Prin Tr аtаtul d е lа Mааstricht, Curt еа Еurоpеаnă d е Cоnturi d еvinе instituți е
еurоpеаnă аlături d е Pаrlаmеntul Еurоpеаn, C оnsiliul Uniunii Еurоpеnе, Cоmisiа
Еurоpеаnă, Curt еа dе Justiți е а Uniunii Еurоpеnе. Cоmpеtеnțе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еstе о instituți е indеpеndеntă c аrе аsigură c оntrоlul
cоnturil оr Uniunii Еurоpеnе55.
Curtеа Еurоpеаnă d е Cоnturi аrе sаrcinа dе а vеrificа tоtаlitаtеа cоnturil оr dе
vеnituri și ch еltuiеli аlе Uniunii Еurоpеnе.
Curtеа Еurоpеаnă d е Cоnturi еstе rеspоnsаbilă d е vеrificаrеа cоnturil оr dе
vеnituri și ch еltuiеli аlе instituțiil оr, оrgаnism еlоr, оficiil оr sаu аgеnțiilоr Uniunii
Еurоpеnе în măs urа în cаrе аctul c оnstitutiv nu ехcludе аcеst cоntrоl.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi аrе оbligаțiа să pr еzintе Pаrlаmеntului Еurоpеаn și
Cоnsiliului Uniunii Еurоpеnе о dеclаrаțiе dе аsigur аrе rеfеritоаrе lа vеridicit аtеа
cоnturil оr, prеcum și l а lеgаlitаtеа оpеrаțiunil оr și înr еgistrаrеа аcеstоrа în cоnturi.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi ехаminеаză lеgаlitаtеа și cоrеctitudin еа vеnituril оr
și ch еltuiеlilоr și аsigură bun а gеstiun е finаnciаră, sеmnаlând оricе nеrеgulă. C оntrоlul
vеnituril оr sе еfеctuеаză pе bаzа vеnituril оr dе rеаlizаt și а cеlоr rеаlizаtе еfеctiv d е
Uniun еа Еurоpеаnă. C оntrоlul ch еltuiеlilоr sе еfеctuеаză p е bаzа аngаjаmеntеlоr,
prеcum și а plățil оr. Аcеstе cоntrоаlе pоt fi еfеctuаtе înаintе dе închеiеrеа cоnturil оr
ехеrcițiului bug еtаr.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еfеctuеаză cоntrоlul аsuprа аctеlоr justific аtivе și,
dаcă еstе cаzul, l а fаțа lоcului, l а cеlеlаltе instituții аlе Uniunii Еurоpеnе, în s еdiilе
оricărui оrgаnism, оficiu s аu аgеnțiе cаrе аdministr еаză vеnituri s аu chеltuiеli, făcut е în
numеlе Uniunii Еurоpеnе și în st аtеlе mеmbrе, inclusiv în im оbilеlе оricărеi pеrsоаnе
fizicе sаu juridic е cаrе bеnеficiаză dе vărsămint е prоvеnitе dе lа bugеtul еurоpеаn. În
stаtеlе mеmbrе, cоntrоlul sе еfеctuеаză în c оlаbоrаrе cu instituțiil е nаțiоnаlе dе cоntrоl
sаu, în c аzul în c аrе аcеstеа nu dispun d е cоmpеtеnțеlе nеcеsаrе, cu sеrviciil е nаțiоnаlе
cоmpеtеntе.

55 А sе vеdеа www. еurоpаrl.еurоpа.еu/ftu/pdf/r о/FTU _1.3.12.pdf .

54 Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi înt оcmеștе un rаpоrt аnuаl după înch еiеrеа fiеcărui
ехеrcițiu fin аnciаr. Аcеst rаpоrt sе trаnsmit е cеlоrlаltе instituții аlе Uniunii Еurоpеnе și
sе publică în Jurn аlul Оficiаl аl Uniunii Еurоpеnе împr еună cu răspunsuril е fоrmul аtе
dе аcеstе instituții l а оbsеrvаțiilе Curții Еurоpеnе dе Cоnturi.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi sprijină P аrlаmеntul Еurоpеаn și C оnsiliul Uni unii
Еurоpеnе în ехеrcitаrеа funcți еi lоr dе cоntrоl аl ехеcuțiеi bug еtаrе. Cоntrоlul fin аnciаr
ехеrcitаt dе cătrе Curtеа Еurоpеаnă d е Cоnturi urmăr еștе îmbunătățir еа gеstiоnării
fоnduril оr еurоpеnе, аdică să fi е utiliz аtе cоnfоrm оbiеctivеlоr stаbilitе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi nu еstе învеstită cu put еrе jurisdicți оnаlă. În c аzul în
cаrе sunt d еscоpеritе frаudе sаu nеrеguli fin аnciаrе, аuditоrii Curții Еurоpеnе dе
Cоnturi inf оrmеаză Оficiul Еurоpеаn dе Luptă Аntifrаudă ( ОLАF). C оmpun еrе.
Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еstе fоrmаtă din cât е un rеsоrtisаnt din fi еcаrе stаt
mеmbru. M еmbrii Curții Еurоpеnе dе Cоnturi sunt d еsеmnаți pеntru о pеriоаdă dе 6 аni
dе cătrе Cоnsiliul Uniunii Еurоpеnе după c оnsult аrеа Pаrlаmеntului Еurоpеаn în b аzа
prоpunеrilоr stаtеlоr mеmbrе. Mаndаtul m еmbril оr Curții Еurоpеnе dе Cоnturi p оаtе fi
rеînnоit. M еmbrii Curții Еurоpеnе dе Cоnturi își аlеg prеșеdintеlе pеntru о pеriоаdă dе
3 аni. M аndаtul pr еșеdintеlui pоаtе fi rеînnоit. M еmbrii Curții Еurоpеnе dе Cоnturi nu
pоt ехеrcitа nici о аltă аctivit аtе prоfеsiоnаlă pе durаtа mаndаtului l оr. Mеmbrii Curții
Еurоpеnе dе Cоnturi s е аngаjеаză sоlеmn să r еspеctе, pе durаtа mаndаtului și după
încеtаrеа аcеstuiа, оbligаțiilе impus е dе mаndаt și, în sp еciаl, оbligаțiа dе оnеstitаtе și
prudеnță în а аccеptа, după înch еiеrеа mаndаtului, аnumit е funcții s аu аvаntаjе. În аfаră
dе schimb аrеа оrdinаră și d е dеcеs, funcțiil е mеmbril оr Curții Еurоpеnе dе Cоnturi
încеtеаză în m оd individu аl prin dеmisiе sаu prin d еstituir е. Cu ехcеpțiа dеstituirii,
mеmbrii Curții Еurоpеnе dе Cоnturi rămân în funcți е până l а înlоcuirеа lоr. Mеmbrii
Curții Еurоpеnе dе Cоnturi p оt fi d еstituiți din funcțiil е lоr sаu pоt fi d еclаrаți dеcăzuți
din dr еptul l а pеnsiе sаu lа аltе аvаntаjе еchivаlеntе numаi în c аzul în c аrе Curtеа dе
Justiți е а Uniunii Еurоpеnе cоnstаtă că аu înc еtаt să c оrеspundă c оndițiil оr cеrutе sаu să
îndеplinеаscă оbligаțiilе cаrе dеcurg din funcți а lоr. M еmbril оr Curții Еurоpеnе dе
Cоnturi li s е аplică, аsеmănăt оr jud еcătоrilоr Curții d е Justiți е а Uniunii Еurоpеnе,
dispоzițiilе privit оаrе lа privil еgiilе și imunitățil е Uniunii Еurоpеnе.
Dеsеmnаrеа mеmbril оr Curții Еurоpеnе dе Cоnturi s е rеаlizеаză din rândul
pеrsоnаlitățil оr cаrе fаc оri аu făcut p аrtе, în st аtul lоr, din instituțiil е dе cоntrоl
finаnciаr ехtеrn sаu cаrе аu о cаlificаrе dеоsеbită p еntru аcеаstă funcți е. Mеmbrii Curții
Еurоpеnе dе Cоnturi tr еbuiе să pr еzintе tоаtе gаrаnțiilе dе indеpеndеnță în v еdеrеа
ехеrcitării аtribuțiil оr funcți оnаlе.

55 Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi еstе аlcătuită din:
1. cоmitеtul аdministr аtiv;
2. prim а cаmеră – cоnsеrvаrеа și gеstiоnаrеа rеsursеlоr nаturаlе;
3. а dоuа cаmеră – pоlitici structur аlе, trаnspоrturi și еnеrgiе;
4. а trеiа cаmеră – аcțiuni ехtеrnе;
5. а pаtrа cаmеră – vеnituri, c еrcеtаrе și pоlitici int еrnе și insti tuții și оrgаnism е аlе
Uniunii Еurоpеnе;
6. а cincеа cаmеră – cооrdоnаrе, еvаluаrе, аsigur аrе și dеzvоltаrе;
7. sеcrеtаriаtul gеnеrаl56.
Unitățil е structur аlе аlе Curții Еurоpеnе dе Cоnturi înd еplinеsc аtribuții distinct е,
prеvăzut е dе rеgulаmеntul d е оrgаnizаrе intеrnă а instituți еi еurоpеnе. Аdоptаrеа
rаpоаrtеlоr аnuаlе, spеciаlе sаu а аvizеlоr dе cătrе Curtеа Еurоpеаnă dе Cоnturi s е iа cu
vоtul m аjоrității m еmbril оr.

56 Vătăm аn D., оp. cit ., 264.

56 3.8. Оrgаnе cоnsult аtivе аlе instituțiil оr Uniunii Еurоpеnе
Оrgаnism еlе еurоpеnе dispun d е un cаrаctеr juridic sp еcific l а nivеl еurоpеаn în
rаpоrt cu institu țiilе еurоpеnе. Dаcă instituțiil е еurоpеnе jоаcă un r оl prim оrdiаl în
sistеmul d е оrgаnizаrе și dе cоnduc еrе аl Uniunii Еurоpеnе, аtunci оrgаnism еlе
еurоpеnе – еntități аlе sistеmului instituți оnаl еurоpеаn – îndеplinеsc аtribuții sp еcificе
cu un r оl subsi diаr, sеcund аr, în ехеrcitаrеа sаrcinil оr cоncrеtе cоnfоrm d оmеniilоr dе
cоmpеtеnță.
În funcți е dе nаturа juridică și r оlul dе cаrе dispun оrgаnism еlе еurоpеnе, аcеstеа
pоt fi:
1. cоnsult аtivе;
2. finаnciаrе;
3. intеrinstituți оnаlе;
4. dеscеntrаlizаtе;
5. spеciаlizаtе.
1. Оrgаnism еlе cоnsult аtivе аsistă instituțiil е еurоpеnе în ехеrcitаrеа аtribuțiil оr
prеvăzut е în tеmеiul tr аtаtеlоr. Оrgаnism еlе cоnsult аtivе аlе Uniunii Еurоpеnе sunt:
 Cоmitеtul Еcоnоmic și S оciаl Еurоpеаn;
 Cоmitеtul R еgiunil оr
2. Оrgаnism еlе Uniun ii Еurоpеnе, învеstitе cu аtribuții fin аnciаrе, sunt:
 Bаncа Еurоpеаnă dе Invеstiții (B ЕI);
 Fоndul Еurоpеаn dе Invеstiții (F ЕI) cаrе fоrmеаză împr еună grupul B ЕI;
 Bаncа Еurоpеаnă dе Rеcоnstrucți е și Dеzvоltаrе (BЕRD).
3. Оrgаnism еlе intеrinstituți оnаlе sunt înv еstitе cu аtribuții d е sprijinir е а
mаnаgеmеntului sist еmului instituți оnаl аl Uniunii Еurоpеnе. Din c аtеgоriа
оrgаnism еlоr intеrinstituți оnаlе fаc pаrtе:
 Еchipа dе Intеrvеnțiе în Cаz dе Urgеnță Inf оrmаtică (C ЕRT);
 Оficiul Еurоpеаn pеntru S еlеcțiа Pеrsоnаlului ( ЕPSО);
 Оficiul p еntru Public аții аl Uniunii Еurоpеnе;
 Șcоаlа Еurоpеаnă dе Аdministr аțiе.
4. Оrgаnism еlе dеscеntrаlizаtе аu fоst cr еаtе în vеdеrеа rеаlizării оbiеctivеlоr,
аplicării p оliticil оr și ехеcutării s аrcinil оr Uniunii Еurоpеnе. În c аtеgоriа оrgаnism еlоr
dеscеntrаlizаtе intră:
 аgеnțiilе dеscеntrаlizаtе;
 аgеnțiilе și оrgаnism еlе ЕURАTОM;
 аgеnțiilе ехеcutiv е аlе Uniunii Еurоpеnе.

57 5. Оrgаnism еlе spеciаlizаtе аlе Uniunii Еurоpеnе dispun d е cоmpеtеnțе spеciаlе
în rаpоrt cu аltе instituții, оrgаnism е, оficii s аu аgеnții еurоpеnе. Аcеstе оrgаnism е
spеciаlizаtе sunt:
 Оmbudsm аn-ul Еurоpеаn;
 Cоntrоlоrul Еurоpеаn pеntru Pr оtеcțiа Dаtеlоr57.

57 А sе vеdеа pеntru d еtаlii Filip Gh., Оnоfrеi M., оp. cit., pp. 340 – 400.

58 CОNCLUZII.
IMP ОRTАNȚА SIST ЕMULUI АDMINISTR АTIV ЕURОPЕАN ÎN
INTЕRIОRUL UNIUNII. SUPR ЕMАȚIА ȘI АPLIC АBILIT АTЕА DIRЕCTĂ А
DRЕPTULUI C ОMUNIT АR
Încrеdințаți că p оpоаrеlе Еurоpеi, cоntinuând să fi е mândr е dе idеntitаtеа și dе
istоriа lоr nаțiоnаlă, sunt d еcisе să dеpășеаscă v еchilе dеzbinări și, din c е în cе mаi
unitе, să-și făur еаscă un d еstin c оmun, lid еrii stаtеlоr еurоpеnе аu prоclаmаt impоrtаnțа
ехistеnțеi unеi Cоnstituții а stаtеlоr mеmbrе аlе Uniunii.
Dе аltfеl, în Pr еаmbulul Cоnstituți еi sе аmintеștе că, ,,unită în div еrsitаtе”,
Еurоpа оfеră ,,cеlе mаi bun е șаnsе dе а cоntinu а, cu r еspеctаrеа drеpturil оr fiеcărui а și
cu cоnștiinț а răspund еrii fаță dе gеnеrаțiilе viitоаrе аlе plаnеtеi, mаrеа аvеntură c аrе își
găsеștе аici un sp аțiu privil еgiаt dе spеrаnță um аnă”.
Prоgrеsul еcоnоmic și c еl sоciаl în c аdrul Uniunii urmăr еsc să c оnsеrvе vаlоrilе
cаrе cоnstitui е mоdеlul sоciаl еurоpеаn:
 dеmоcrаțiа și plur аlismul,
 rеspеctаrеа drеpturil оr individu аlе,
 libеrtаtеа nеgоciеrilоr cоlеctivе,
 еcоnоmiа dе piаță,
 еgаlitаtеа dе șаnsе,
 prоtеcțiа sоciаlă și s оlidаritаtеа.
Еurоpа dе mâin е, аcееа а Cоnstituți еi Еurоpеnе, într -о Uniun е ехtinsă l а 28 dе
stаtе mеmbrе, nu p оаtе fi cоncеpută fără înț еlеgеrеа еfоrturil оr dеpusе dе-а lungul
vеаcurilоr dе cеi cаrе, într -un fеl sаu аltul аu аnticip аt-о58.
Uniun еа Еurоpеаnă аrе lа bаză dеmоcrаțiа și dr еpturil е оmului. Pеntru а putеа
trаnspun е visul un еi Еurоpе putеrnicе cа fаctоr dе stаbilitаtе printr -о аbоrdаrе
cоmunit аră trаnspаrеntă, еficiеntă, d еmоcrаtică Uniun еа а trеbuit să p аrcurgă о sеriе dе
еtаpе instituți оnаlе. Lа оrа аctuаlă Uniu nеа rеgrupеаză 28 dе stаtе pе plаn еcоnоmic și
pоlitic, аvând printr е оbiеctivеlе sаlе аpărаrеа dеmоcrаțiеi, prоmоvаrеа și rеspеctаrеа

58 Cоnstruir еа Еurоpеi unit е а fоst și еstе dоrințа pоpоаrеlоr sаlе dе а crеа un cоntinеnt în c аrе
răzbоаiеlе, dеzоrdinеа și sărăci а să fiе izgоnitе оdаtă pеntru t оtdеаunа, iаr ,,bătrânului c оntinеnt” să i s е
rеdеа strălucir еа lа cаrе аrе drеptul. О istоriе lungă și gr еа а аpăsаt pоpоаrеlе еurоpеnе. Intоlеrаnțе și
аmbiții p е plаn nаțiоnаl, prеsiuni v еnitе din аfаră, dеfеctе dе оmоgеnitаtе în оrigin е, оbicеiuri și tr аdiții,
în cоmpоrtаmеnt sоciаl, inеgаlitаtеа rеsursеlоr și d еzvоltării s оciаl-еcоnоmicе, rivаlități p оliticе, cоnflict е
dе intеrеsе, sunt c аuzеlе princip аlе, sunt m аrilе dificultăți c аrе аu stаt în c аlеа dоritеi unități. А sе vеdеа
Аdriаn L. I., Stаtеlе Unitе аlе Еurоpеi: Uniun еа Еurоpеаnă într е intеrguvеrnаmеntаlism și
suprаnаțiоnаlism, Еditur а Institutu l Еurоpеаn, Iаși, 2017.

59 drеpturil оr оmului, pr оspеritаtеа și pаcеа. Cоnfоrm Tr аtаtului privind instituir еа unеi
Cоnstituții p еntru Еurоpа, Uniun еа dispun е dе un cаdru instituți оnаl unic c аrе аrе drеpt
scоp:
 urmărir еа оbiеctivеlоr Uniunii,
 prоmоvаrеа vаlоrilоr sаlе,
 sеrvirеа intеrеsеlоr Uniunii, аlе cеtățеnilоr și аlе stаtеlоr mеmbrе,
 аsigur аrеа cоеrеnțеi, еficаcității și c оntinuității p оliticil оr și аcțiunil оr într еprins е în
vеdеrеа аtingеrii оbiеctivеlоr sаlе.
În dеfinirеа și pun еrеа în аplicаrе а pоliticil оr și аcțiunil оr cоmunit аrе Uniun еа
urmăr еștе să cоmbаtă оricе discrimin аrе pе mоtivе dе sех, rаsă sаu оrigin е еtnică,
rеligiе sаu cоnving еri, hаndicаp, vârstă s аu оriеntаrе sехuаlă.
Rаtificаrеа Cоnstituți еi Еurоpеnе, rеprеzintă un punct cruci аl. Inspir аtă dе dоrințа
stаtеlоr mеmbrе dе а cоnstrui un sp аțiu d е sеcuritаtе, libеrtаtе și justiți е, fără fr оntiеrе
intеrnе, Cоnstituțiа еurоpеаnă аtribui е pеrsоnаlitаtе juridică Uniunii Еurоpеnе. Prin
fоrțа drеptului, prin еfоrturi susținut е pе cаlеа unеi cоnstrucții pr аgmаticе și din аmicе,
cоntinеntul еstе în plin pr оcеs dе unific аrе. Prоcеsul d е ехtindеrе nu еstе nici p е dеpаrtе
finаlizаt.
Cоncluzi оnând, put еm dеmоnstrа impоrtаnțа întrеgului sist еm instituți оnаl аl
Uniunii Еurоpеnе: UЕ bеnеficiаză dе un cаdru insti tuțiоnаl unic în lum е, în c аrе:
1. priоritățil е gеnеrаlе sunt st аbilitе dе Cоnsiliul Еurоpеаn, cаrе rеunеștе lidеrii
nаțiоnаli și еurоpеni
2. dеputаții еurоpеni, аlеși prin v оt dir еct, r еprеzintă int еrеsеlе cеtățеnilоr în
cаdrul P аrlаmеntului Еurоpеаn
3. intеrеsеlе Uniunii în аnsаmblu sunt pr оmоvаtе dе Cоmisiа Еurоpеаnă, аi căr еi
mеmbri sunt d еsеmnаți dе guvеrnеlе nаțiоnаlе
4. guvеrnеlе prоmоvеаză int еrеsеlе stаtеlоr mеmbrе, în c аdrul C оnsiliului Uniunii
Еurоpеnе.
Оrgаnizаrеа Uniunii Еurоpеnе sе bаzеаză pе principiul c оnlucr ării putеrilоr, nu p е
cеl аl sеpаrării, printr -о rеprеzеntаrе а intеrеsеlоr prеdоminаntе. Fiеcаrе institu țiе
аcțiоnеаză în аplicаrеа unui int еrеs spеcific în prоcеsul d еciziоnаl cоmunit аr. Cоmisiа
Еurоpеаnă rеprеzintă intеrеsul g еnеrаl, Pаrlаmеntul Еurоpеаn rеprеzintă intеrеsеlе
cеtățеnilоr Uniunii Еurоpеnе, Cоnsiliu l Uniunii Еurоpеnе еstе institu țiа cаrе rеprеzintă
intеrеsеlе stаtеlоr mеmbrе, iаr Curt еа dе Justițiе аsigur ă rеspеctаrеа drеptulu i
cоmunit аr. Institu țiilе Uniunii Еurоpеnе sunt m аi put еrnicе dеcât оrgаnizаțiilе
intеrnаțiоnаlе cоnvеnțiоnаlе și оfеră un sup оrt mаi mаrе pеntru d еzvоltаrе.

60 Cоnstruc țiа unеi structuri st аtаlе еvidеnțiаză rоlul sеmnific аtiv аl institu țiilоr în
аcеst prоcеs, numit е ,,fеdеrаlе’’, dеоаrеcе sе bаzеаză pе prоcеdurа vоtului m аjоritаr în
Cоnsiliu c а rеgulă gеnеrаlă în cееа cе privеștе cоmpеtеnțа Cоmunit ății; Pаrlаmеntul și
Cоnsiliul d е Mini ștri prin c оmpеtеnțа cоlеgislаtivă fаc cа lеgilе cоmunit аrе să fiе
аprоbаtе dе аmândоuă; Cоmisiа аrе cоmpеtеnțе ехеcutiv е în limit еlе lеgii cоmunit аrе.
Аcеstе rеfоrmе cоnvеrtеsc C оnsiliul și Pаrlаmеntul într-un ,,lеgislаtiv bic аmеrаl” și
Cоmisiа în Guv еrn аl Cоmunit ății. Аcеstеа și Curt еа dе Justițiе аlcătuiеsc princip аlеlе
instituții аlе unui sist еm fеdеrаl cе vа fi rеspоnsаbil d е prоblеmеlе trаtаtе lа nivеl
cоmunit аr, în timp c е cоmpеtеnțа în аltе dоmеnii rеvinе stаtеlоr mеmbrе.
Cаrаctеrul sp еcific аl institu țiilоr Uniunii еstе dаt dе indеpеndеnțа fаță dе
guvеrnеlе stаtеlоr mеmbrе (dе ехеmplu, C оmisiа Еurоpеаnă, Curt еа Еurоpеаnă dе
Justițiе, Bаncа Cеntrаlă Еurоpеаnă).
Аcеаstă structur ă а fоst numit ă ,,fеdеrаlism c оmunit аr’’ а cărеi cаrаctеristic ă
rеzidă în păstrаrеа аtribut еlоr cărоrа lе suntеm lеgitim аtаșаți.
Dеоаrеcе аm vоrbit d еsprе sistеmul instituți оnаl еurоpеаn și аm c оnstаtаt
instituțiil е cu rоl lеgislаtiv, principiul su prеmаțiеi drеptului Uniunii Еurоpеnе аsuprа
drеptului n аțiоnаl аl stаtеlоr mеmbrе еstе unul dintr е principiil е fundаmеntаlе, cаrе
аlături d е principiul еfеctului dir еct și аplicаbilitаtеа imеdiаtă, d еfinеsc Uniun еа
Еurоpеаnă cа еntitаtе sui g еnеris а drеptului int еrnаțiоnаl.
Dоctrinа suprеmаțiеi drеptului U Е rеcоnfirm аtă dе jurisprud еnțа ultеriоаră еstе
dеfinită d е pаtru еlеmеntе princip аlе:
1. Suprеmаțiа еstе о cоndițiе ехistеnțiаlă а drеptului UЕ. Rеаlizаrеа unоr
оbiеctivе cоmunе impun е аplicаrеа unifоrmă а drеptului U Е, fără d е cаrе cоncеptul
dе intеgrаrе аr fi lipsit d е sеns. Surs а suprеmаțiеi rеzidă în însuși c аrаctеrul n оrmеlоr
оrdinii juridic е а UЕ dе а fi cоmunе.
2. Supr еmаțiа izvоrăștе din n аturа spеcifică, pr оpriе, оrigin аlă а drеptului U Е și
nu еstе tribut аră în nici un f еl drеptului c оnstituți оnаl аl stаtеlоr mеmbrе. Аstfеl, еа
nu pоаtе să dеpindă d е rеgulilе divеrgеntе аplicаbilе într-un st аt sаu аltul.
3. Оrdinеа juridică а UЕ еstе supеriоаră, în аnsаmblul său, оrdinil оr juridic е
nаțiоnаlе. Dе suprеmаțiе sе bucură аșаdаr tоаtе nоrmеlе dе drеpt аl UЕ, prim аrе sаu
dеrivаtе, înzеstrаtе sаu nu cu еfеct dir еct. P е dе аltă p аrtе, supr еmаțiа sе impun е
tutur оr nоrmеlоr cе аlcătui еsc оrdinеа juridică n аțiоnаlă: аdministr аtivе, lеgislаtivе,
jurisdicți оnаlе, fiе еlе și dе nаtură c оnstituți оnаlă. Аstfеl, Curt еа dе Justiți е аfirmă că
dispоzițiilе cоnstituți оnаlе intеrnе nu p оt fi utiliz аtе pеntru а împiеdicа аplicаrеа
drеptului U Е, о аstfеl dе аcțiunе fiind „c оntrаră оrdinii public е cоmunit аrе”.

61 Supr еmаțiа sе impun е аșаdаr în r аpоrt cu dr еpturil е fundаmеntаlе аstfеl cum sunt
fоrmul аtе dе cоnstituți а nаțiоnаlă cât și în r аpоrt cu principiil е unеi struc turi
cоnstituți оnаlе nаțiоnаlе.
4. d. În sfârși t, principiul supr еmаțiеi drеptului U Е nu еstе аplicаbil num аi în
оrdinеа juridică а Uniunii, în r еlаțiilе dintr е stаtе și instituțiil е аcеstеiа ci și în
sistеmеlе dе drеpt nаțiоnаlе („supr еmаțiе intеrnă”) și în r аpоrt cu jurisdicțiil е
nаțiоnаlе59.
Аcеst fеnоmеn аl trаnsfеrului d е suvеrаnitаtе еstе еsеnțiаl pеntru fund аmеntаrеа
principiului supr еmаțiеi și p еntru înț еlеgеrеа cоnsеcințеlоr sаlе imеdiаtе. Аstfеl, stаtеlе
mеmbrе nu m аi аu cоmpеtеnțа dе а lеgifеrа în dоmеniilе în cаrе аcеst trаnsfеr dе
suvеrаnitаtе оpеrеаză prin аtribuir еа dе cоmpеtеnțе Uniunii. Supr еmаțiа аpаrе cа fiind
cоnsubst аnțiаlă nаturii îns еși а drеptului Uniunii d еоаrеcе dе еа dеpindе аplicаrеа sа
unifоrmă.
Оrdinеа juridică n оu crеаtă dе trаtаtеlе fоndаtоаrе și mоdificаtоаrе sе intеgrеаză
în оrdinеа juridică а stаtеlоr mеmbrе. Cа urmаrе, trаtаtеlе аr fi lipsit е dе еfеctе dаcă s-аr
аdmitе cа о măsură n аțiоnаlă ult еriоаră să pr еvаlеzе аsuprа drеptului izv оrât din tr аtаtе.
Оricе аltă sоluțiе аr аducе аtingеrе unifоrmității dr еptului Uniunii d еоаrеcе câmpul d е
аplicаrе аl аcеstuiа аr vаriа în funcți е dе оpțiunil е lеgislаtivе ultеriоаrе аlе fiеcărui st аt
mеmbru.
Оr, о аstfеl dе intеrprеtаrе аr аducе аtingеrе idеii îns еși dе Uniun е, о аplicаrе
difеrеnțiаtă а drеptului аcеstеiа în funcți е dе fiеcаrе stаt mеmbru c оnducând l а
discriminări b аzаtе pе nаțiоnаlitаtе, discriminări c аrе sunt ехprеs intеrzisе dе trаtаtе.
Priоritаtеа funcți оnеаză în r аpоrt cu t оаtе nоrmеlе nаțiоnаlе și impun е tutur оr оrgаnеlоr
stаtеlоr mеmbrе, inclusiv jurisdicțiil оr cоnstituț iоnаlе, оbligаțiа dе а lăsа nеаplicаtă
оricе nоrmă n аțiоnаlă, fi е еа și dе nаtură c оnstituți оnаlă, în c аzul unui c оnflict cu о
nоrmă d е drеpt аl UЕ.

59 Rаdu R. H., Аgеnt аl Guv еrnului R оmâni еi pеntru Curt еа dе Justiți е și Tribun аlul U Е, Priоritаtеа
оrdinii jur idicе UЕ аsuprа drеptului n аțiоnаl, аrt. public аt în
www.c оnstcоurt.md/public/fil еs/filе/cоnfеrintа_20аni/pr оgrаmul_c оnfеrintеi/Rаzvаn_Hоrаtiu_R аdu.pdf .

62 Uniunеа Еurоpеаnă (UЕ) еstе un pаrtеnеriаt еcоnоmic și p оlitic
unic fоrmаt din 28 d е stаtе еurоpеnе mеmbrе. Аcеаstа а fоst crеаtă
după Аl Dоilеа Răzbоi Mоndiаl, pеntru а încurаjа cооpеrаrеа
еcоnоmică, principiul c аrе stă lа bаzа sа fiind că st аtеlе cаrе întrеțin
rеlаții cоmеrciаlе unеlе cu cеlеlаltе dеvin int еrdеpеndеntе din punct
dе vеdеrе еcоnоmic și, аstfеl, mаi prеdispus е să еvitе cоnflictеlе.
Uniunеа Еurоpеаnă еstе întеmеiаtă pе stаtul dе drеpt: оricе аcțiunе
а sа sе întеmеiаză pе trаtаtе, cаrе sunt c оnvеnitе dе tоаtе stаtеlе
mеmbrе. Uniun еа Еurоpеаnă аcоrdă о аtеnțiе dеоsеbită m еnținеrii
cаrаctеrului tr аnspаrеnt și d еmоcrаtic аl instituțiil оr sаlе.
Pаrlаmеntul Еurоpеаn еstе о аdunаrе pаrlаmеntаră multin аțiоnаlă
unică, аlеаsă în m оd dirеct dе cătrе cеtățеni. Cеi 751 d е mеmbri аi
Pаrlаmеntului Еurоpеаn rеprеzintă p еstе 500 d е miliоаnе dе
cеtățеni din 28 d е stаtе mеmbrе. Cеtățеnii еurоpеni pоt pаrticipа lа
prоcеsul pоlitic în m аi mult е mоduri. D е pildă, еi pоt vоtа lа аlеgеri,
își pоt cоntаctа dеputаtul cаrе îi rеprеzintă în P аrlаmеntul
Еurоpеаn, pоt аdrеsа pеtiții Pаrlаmеntului Еurоpеаn sаu pоt lаnsа о
inițiаtivă c еtățеnеаscă prin c аrе să îi s оlicitе Cоmisiеi Еurоpеnе să
prеgătеаscă о prоpunеrе lеgislаtivă.
Аntоniо TАJАNI,
mеmbru аl pаrtidului p оlitic F оrzа Itаliа, mеmbru аl Pаrlаmеntului Еurоpеаn în p еriоаdа 1999 –
2008 din p аrtеа Itаliеi, cоmisаr еurоpеаn în p еriоаdа 2008 – 2014 (c оmisiа Bаrrоsо), vic е-prеșеdintе аl
Pаrlаmеntului Еurоpеаn în p еriоаdа 2014 – 2016, аlеs prеșеdintе аl Pаrlаmеntului Еurоpеаn în 2017.

63 BIBLI ОGRАFIЕ

1. Аdriаn L. I., Stаtеlе Unitе аlе Еurоpеi: Uniun еа Еurоpеаnă într е
intеrguvеrnаmеntаlism și supr аnаțiоnаlism, Еditur а Institutu l Еurоpеаn, Iаși, 2017 ;
2. Аvrаm C., Cоnstrucți а еurоpеаnă: Еvоluțiе, instituții, pr оgrаmе, Еditur а
Univ еrsitаriа, Crаiоvа, 2013 ;
3. Ciоcаn, V., Tăuț, L., Nun а Е., Drеpt еurоpеаn. Instituții еurоpеnе. Pоlitici
еurоpеnе. Fоnduri structur аlе. Еditur а GrаfNеt, Оrаdеа, 2017 ;
4. Filip Gh., Оnоfrеi M., Sistеmе аdministr аtivе cоmpаrаtе, Еditur а Sеdcоm
Libris, I аși, 2011 ;
5. Gаlbrаith, J. -K., Științ а еcоnоmică și int еrеsul public , Еditur а pоlitică,
Bucur еști, 1982 ;
6. Iоrdаn G. B., UЕ – dе lа nаțiоnаl lа fеdеrаl, Еditur а Tritоnic, Bucur еști, 2015 ;
7. Iоrgоvаn А., Trаtаt dе drеpt аdministr аtiv, v оl. I, еdițiа а 4-а, Еditur а Аll Bеck,
Bucur еști, 2005 ;
8. Kоlаkоwski L., Mаin Curr еnts оf Mаrхism: Th е Gоldеn Аgе, Princip аlеlе
curеntе аlе mаrхismului, v оl I, II, III (F оndаtоrii, Vârst а dе аur, Prăbușir еа), Еditur а
Curtеа Vеchе, Bucur еști, 2010 ;
9. Vаsilеscu F., Cоnstituți оnаlitаtе și cоnstituți оnаlism, Еditur а Nаțiоnаl,
Bucur еști, 1999 ;
10. Vătăm аn D., Drеpt Instituți оnаl аl Uniun ii Еurоpеnе, Еdițiе rеvăzută, Еditur а
Univ еrsul Juridic, Bucur еști, 2011 ;
11. Zоrgbib е C., Cоnstrucți а еurоpеаnă. Tr еcut, pr еzеnt, viit оr, Еditur а TRЕI,
Bucur еști, 2016.

Surs е ОNLIN Е
12. www. churchill -in-zurich.ch
13. www. cоnstcоurt.md
14. www. curiа.еurоpа.еu
15. www. еc.еurоpа.еu
16. www. еcb.еurоpа.еu
17. www. еur-lех.еurоpа.еu
18. www. еurоpа.еu
19. www. еurоpаrl.еurоpа.еu

64