Incluziunea Socială în România. De la concept la implementarea politicilor publice de incluziune a popula ției de romi Conducător ȘTIINȚIFIC: Prof…. [620892]

UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTEN ȚĂ SOCIAL Ă

REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT

Incluziunea Socială în România.
De la concept la implementarea politicilor
publice de incluziune a popula ției de romi

Conducător ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Maria Roth
Doctorand: [anonimizat] 2012

Cuprins
PRELIMINARII  INTRODUCTIVE   6
 
PARTEA I ‐ INCLUZIUNEA  SOCIALĂ A ROMILOR  ÎN ROMÂNIA:  FUNDAMENTE  TEORETICO ‐METODOLOGICE 14
1. SITUAȚIA CONTEMPORAN Ă A ROMILOR  ÎN EUROPA ȘI ÎN ROMANIA  ‐O PREZENTARE  SINTETICĂ  15
Informații demografice  privind romii  în Europa 15
Informații demografice  privind romii  în România 17
Diversitatea  comunităților  de romi  21
Elemente  legislative  relevante  pentru etnia romă 23
Romii și contextul  socia l  24
Contextul  politic al problematicii  romilor  26
2.PERSPECTIVE  CONCEPTUAL  TEORETICE  ÎN ÎNȚELEGEREA  ȘTIINȚIFICĂ A PROBLEMATICII  ROME  27
Pespectiva  patologiei  sociale  27
Perspectiva  dezorganiz ării sociale  30
Perspectiva  comportamentului  deviant  31
Perspectiva  conflictului  de valori ș i interese  33
Perspectiva  reacției societale sau a etichetării 34
CONCLUZII  38
3. INCLUZIUNEA  SOCIALĂ ‐ROMÂNIA  ÎN CONTEXT  EUROPEAN 40
INCLUZIUNEA  SOCIALĂ ÎN ÎNȚELEGEREA  ȘTIINȚIFICĂ ACTUALĂ 40
DOCUMENTE  RELEVANTE  PENTRU PROBLEMATICA INCLUZIUNII  SOCIALE LA NIVELUL  ORGANISMELOR  CENTRALE  ALE UNIUNII EUROPE N42
INCLUZIUNEA  SOCIALĂ ȘI EFORTURILE  ROMÂNIEI DE INTEGRARE ÎN  UNIUNEA EUROPEANĂ 47
4.POLITICILE  PUBLICE DEDICATE  ABORDĂ RII PROBLEMATICII  ROME ‐PERSPECTIVE  TEORETICE  ȘI SITUAȚIE 
FACTUAL Ă 53 
CICLUL POLITICILOR  PUBLICE  53
Ciclul politicilor  publice – scurt  istori c  54
Etapele ciclului de politici publice  56
Stabilirea  agende i  57
Formularea  politicii publice 57
Procesul deciziona l  61
Implementarea   62
Analiza de impact ex‐post 63
REPERE LEGISLATIVE  ȘI STRUCTURI  INSTITUȚIONALE ALE  IMPLEMENTĂRII  DE POLITICI  PUBLICE ÎN  ROMÂNIA  65
Poltitici  publice în România ‐ repere legislative 65
Strategia  65
Planu l  67
Propunerea  de politici publice  68
Structuri instituționale  69
5.ABORDAREA  INCLUZIUNII  SOCIALE ‐ PREOCUP ĂRI ȘI REALIZĂRI ÎN ROMÂNIA  ULTIMULUI  DECENIU  73
CONSTRUC ȚIA INSTITUȚIONALĂ DEDICATĂ INCLUZIUNII SOCIALE  ÎN ROMÂNIA 73
POLEMICI , REZULTATE  ȘI NEÎMPLINIRI ÎN  CONTEXTUL  POLITICILOR  PUBLICE ȘI FUNCȚIONĂRII MECANISMULUI  INCLUZIUNII SOCIALE 76
 
PARTEA A II‐A ‐ ANALIZA STRATEGIEI  NAȚIONALE, A POLITICILOR  SECTORIALE  ȘI APROIECTELOR  DE 
INCLUZIUNE  SOCIALĂ A ROMILOR  78 
6.DESIGNUL  METODOLOGIC Ș I IMPLEMENTAREA  CERCETĂRII APLICATIVE 79
Scopul cercetării aplicate  79
Întrebă rile de cercetare  și obiectivele  specifice 79
Universul  cercetării aplicative   81
Metodele,  instrumentele  și tehnicile utilizate în cercetare 81
7.ANALIZA  PROCESULUI  ȘI REZULTATELOR  OBȚINUTE ÎN URMA IMPLEMENT ĂRII STRATEGIEI  DE ÎMBUNĂTĂ89
Analiza procesului  de construcție a politicilor  publice pentru romi în România (2001‐2011)   89
O meta‐ analiză asupra evaluărilor  Strategiei  Guvernamentale  de Îmbunătățire a Situației Romilor  98
8. PREZENTAREA  PRINCIPALELOR  POLITICI ȘIPROGRAME  SECTORIALE  CU RELEVAN ȚĂ PENTRU  INCLUZIUN E
SOCIALĂ A ROMILOR:  ANALIZA DOCUMENTELOR  103

Educație  104
Ocuparea  forței de muncă 105
Locuire  106
Sănătate  107
Non‐discriminare   108
ALOCAȚ II BUGETARE ȘI  FINANȚAREA PROGRAMELOR   109
INSTITUȚII ȘI STRUCTURI  ORGANIZA ȚIONALE  112
PROGRAME , PROIECTE , ACȚIUNI – EXEMPLE  DE BUNE  PRACTICI 116
9. PERSPECTIVA  EXPERȚILOR DIN INSTITUȚIIREPREZENTATIVE  ÎN PROBLEMATICA  INCLUZIUNII  ROMILOR 126
Discriminarea  romilor  126
Posibile soluții văzute de responden ți  127
Optimism  versus pesimism 128
Diversitatea  romilor  129
Impl icarea romilor  131
10. DATE SOCIALE ALE PROBLEMATICII  ROME ÎN ROMÂNIA  ‐ANALIZĂ CANTITATIV Ă SECUNDARĂ  133
STADIUL COLECTĂRII DE DATE CU PRIVIRE LA POPULA ȚIA ROMĂ 133
ANALIZĂ SECUNDAR Ă CANTITATIV Ă ÎN PROBLEMATICA  ROMĂ. ORGANIZAREA  PREZENT ĂRII DATELOR  COLECTATE  ȘI ANALIZATE   136
Descrierea  cercetărilor  analizate  136
PREZENTAREA REZULTATELOR   138
Educație  138
Sănătate  143
Ocupare și activități tradiționale  145
Locuire  153
Situație economică   158
Discriminare   163
Structura  populației investigate  (analiza eșantioanelor  2007, 2010) 167
CONCLUZII  171
11. STRATEGIE,  POLITICI, PROGRAME,  PROIECTE  –CÂTEVA CONCLUZII  DE ANSAMBLU  ALE ANALIZEI   175
Contextul  genera l  175
Relația între politici, programe  și proiecte  179
Echilibrul între domeniile  tematice  180
”Mainstreaming  versus targeting   181
Finanțare european ă versus finanțare  din alte surse 183
Politici, programe,  proiecte – controvese  privind percepția succesulu i 183
 
PARTEA A III‐A ‐ O PERSPECTIV Ă INTEGRAT Ă ASUPRA STADIULUI ACTUAL AL ELABORĂRII DE POLITICI 
PUBLICE PENTRU  ROMI ȘI A PERSPECTIVEI  PENTRU  PERIOADA  2012‐2020 185 
12. CADRUL DE REGLEMENTARE  EUROPEANĂ  PENTRU  STRATEGIILE  NAȚIONALE DE INTEGRARE  A ROMILO R
PÂNĂ  ÎN 2020 186 
13. EVALUAREA  NOII STRATEGII  A GUVERNULUI  ROMÂNIEI  DE INCLUZIUNE  A CETĂȚENILOR ROMÂNI 
APARȚINÂND MINORIT ĂȚII ROMILOR  PENTRU  PERIOADA  2011‐2020 191 
14. CONCLUZII  SI RECOMANDARI   211
Concluzii sintetice  de ansamblu   211
Recomandă ri de ordin aplicativ  214
BIBLIOGRAFIE   216
ANEXE  222
LISTA TABELELOR  ȘI FIGURILOR ERROR ! BOOKMARK  NOT DEFINED . 223
GRAFICE  224
CHESTIONARELE  UTILIZATE  ÎN ANCHETELE  SOCIOLOGICE  ANALIZATE
LISTA DCUMENTELOR  ANALI ZATE
 
Cuvinte cheie : incluziune  socială, politici publice,  situația romilor, politici publice pentru romi.

Incluziunea  Socială  în România.  De la concept la implementarea  
politicilor  publice de incluziune  a populației de romi 
Rezumatul  lucrării 

Problematica romilor este una intens disputat ă în ultimii 20 de ani atât în România cât și în plan
internațional. Analizele despre strategii, po litici, programe pentru romi nu sunt pu ține, însă pentru cei care
au urmărit literatura de specialitate din domeniu exist ă cu siguran ță nevoia colect ării sistematice a datelor
cu privire la romi și creșterea coeren ței documentelor programatice. Pe de alt ă parte, consistenț a și
durabilitatea redus ă a rezultatelor obț inute în contextul implement ării politicilor, programelor și
proiectelor de incluziune socială a romilor cer o paradigm ă diferită de abordare. În acest spa țiu
problematic se încadreaz ă demersul de cercetare care face obiectul tezei de doctorat.
La zece ani de la adoptarea primului document de politici publice destinat îmbun ătățirii situației
romilor, Guvernul României are din nou pe agenda public ă adoptarea unei strategii destinate situa ției
acestui grup etnic și, din nou, nu din voin ța politică guvernamental ă, ci la solicitarea Uniunii Europene.
Printr-o Comunicare a Comisiei că tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor – „ Un cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor
până în 2020 ”1, Uniunea European ă creează un cadru nou pentru adoptarea unor strategii na ționale de
integrare a romilor.
În cadrul cercet ării mi-am propus:
– să analizez modul în care tema in cluziunii sociale este abordată la nivel european și național,
– în contextul implement ării mecanismului incluziunii sociale în România, s ă pun în lumină
schimbările care se produc în design-ul, implementarea ș i evaluarea politicilor publice în
România,
– să analizez situaț ia popula ției de romi din România pornind de la cele patru teme ale ini țiativei
internaționale Deceniul Incluziunii Romilor – educa ție, muncă, sănătate, locuire,
– să analizez fundamentarea, design-ul, implementarea ș i evaluarea politicilor publice de incluziune
socială a populaț iei de romi în România și
– să propun posibile soluț ii pentru fundamentarea politicilor publice destinate îmbun ătățirii situației
romilor în România.
Abordarea acestei teme a plecat de la complexitatea problematicii integr ării romilor în societate,
într-un context local și internațional nu tocmai favorabil acestora și o abordare a problematicii rome, în
special la nivel guvernamental preponderent din perspectiva s ărăciei. Situa ția comunit ății romilor din
România a preocupat, în ultimii ani, un num ăr mare și divers de actori institu ționali, publici și privați,
fiind constituite structuri de reprezentare a romilor la nivel na țional și internațional. Au fost emise
Directive ale Uniunii Europene, legi ș i decizii guvernamentale care s ă structureze interven țiile destinate
îmbunătățirii situației romilor.

Situația contemporan ă a romilor în Europa și în Romania ­   o prezentare 
sintetică 
Cu un total de aproximativ 22 milioane de locuitori, România este un stat în care un num ăr semnificativ
de naționalități/grupuri etnice coexist ă (Recensământ, 2002)- aproximativ 10% din popula ție – și sunt
recunoscute oficial. Conform recensă mântului din 2002 al popula ției și gospodăriilor, 535.140 cet ățeni se
autoidentific ă aparținând etniei rome, adic ă 2,46% din totalul popula ției (21.680.974 de locuitori). Cu
toate acestea, dezbaterea privind num ărul real al acestei populaț ii continu ă, unii cercet ători (Zamfir,
Preda, 2002, 13-14) sus ținând că aproximativ 4,3% din popula ția țării s-ar auto-identifica drept romi

1 Comunicare a Comisiei c ătre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiun ilor – Un cadru
UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor pân ă în 2020, num ărul 8727/11, din 6 aprile 2011

(962.423), în timp ce pe baza principiului hetero-identific ării un num ăr de 1.515.626 persoane (6,7%) ar fi
de etnie rom ă.
Potrivit recens ământului din anul 2002 jum ătate din popula ția de romi din România este format ă
din tineri – 253.231 de romi (47,4% între 0-19 ani). O treime din popula ția de etnie rom ă este format din
copii (0-14 ani), în timp ce vârsta me die a romilor este de aproximativ dou ăzeci și patru de ani.
Diversitatea comunit ăților de romi este un element important ș i poate prea puț in analizat prin
cercetările sociologice. În timp ce documentele istorice și antropologice au identificat aproximativ 40 de
grupuri de romi, ast ăzi importanț a familiilor tradi ționale/clanurilor este clar diminuat. Cercetă torii au
remarcat dificult ățile în studierea romilor din punctul de vedere al neamurilor2, plecând de la faptul c ă în
prezent neamul tradi țional nu pare s ă mai constituie un fapt foarte viu de con știință pentru o mare parte a
populației de romi (Burtea, 2002, 52). Astfel, cercet ările recente (Burtea, 2002, 71-74) prezint ă 14 grupuri
de familii / clanuri, care sunt reprezentan ți, și ele includ unele sub-grupe: fierari, ciubotari, l ăutari, florari,
geambași, ciurari, argintari, spoitori, cocalari, ursari, c ăldărari, rudari, de m ătase, vătrași. Diversitatea
comunităților de romi este pus ă în discuție de cercet ările sociologice, care au structurat cinci nivele etnice
(Zamfir și Zamfir, 1993, 57):
Tabel nr. 6 . Cinci nivele identitare ale etnicilor romi
A. Romi care au toate caracteristicile tradi ționale ș i care se autoidentific ă în toate circumstan țele
(oficiale, administrative ș i informale)
B. Romi care arat ă toate caracteristicile etnice tradiț ionale și care sunt, de asemenea, identifica ți ca
romi de c ătre ceilalț i care le v ăd stilul de via ță, dar care nu se autoidentific ă în circumstanț e
oficiale-administrative
C. Romi “moderniza ți” care și-au schimbat stilul de via ță în sensul moderniz ării și care nu mai
prezintă indicii vizibile ale modului tradi țional de via ță, care se autoidentific ă ei înș iși ca romi, atâ t
în contexte formale, cât și informale ș i care sunt identifica ți de ceilal ți ca romi în virtutea propriei
identificări (activiștii romi, oameni de cultur ă, oameni de afaceri romi etc.)
D. Romi “moderniza ți” care tind s ă nu se mai autoidentifice ca romi, sau o fac în mod fluctuant și pe
care ceilal ți îi pot sau nu identifica, ca romi
E. “Foști Romi” care s-au integrat în popula ția majoritar ă până la dispari ția trăsăturilor distinctive, c a
au renunțat chiar pentru ei în șiși la autoidentificarea ca romi
Există un singur grup pe care îl putem considera ca tradiț ional, un alt grup mai degrab ă mixt și
trei grupuri non-tradi ționale. Dou ă dintre grupuri, respective A și C (grupul noilor activi ști de etnie rom ă)
se identific ă atât în context formale cât și informale ca romi, iar hetero-identificarea ca rom apare în patru
din cele cinci grupuri. Apare evident faptul c ă romii moderniza ți (D – cei care tind s ă nu se mai identifice
ca romi) și romii integra ți în popula ția majoritar ă (E) nu mai pot fi cu adev ărat considera ți ca membri ai
comunității romilor, problemele specifice comunit ăților de romi nefiindu-le neap ărat familiare.
Considerăm că nevoia de interven ție socială este mai pregnant ă la nivelul grupurilor A ș i B, celelalte
grupuri neconfruntându-se cu o nevoie serioas ă de interven ție.

Perspective  conceptual  teoretice  în înțelegerea ș tiințifică a problematicii  
rome  
Teoriile abordate sunt patologia socială , dezorganizarea socială , comportament deviant, conflictul de
valori/interese și etichetarea pornind de la viziunea propus ă de fiecare dintre ele. Conform analizei
noastre, luate individual, niciuna dintre aceste perspective teoretice nu ne ofer ă un cadru consistent de
înțelegere și de aprofundare a problematicii rome ca problem ă socială. Perspectiva patologic ă ne ajută
destul de pu țin parțial în fundamentarea demersului nostru de cercetare și aceasta în contextul în care
patologia social ă este mult mai pu țin utilizată astăzi în explicarea problematicii sociale compelxe, inclusiv
a unui grup vulnerabil precum cel al romilor. În ultimii ani, pe rspectiva dezorganiz ării sociale î și poate
găsi elemente de utilitate în spa țiul fenomenului migra țional al romilor, mai ales cel interna țional.
Migrația masivă a unor grupuri de popula ție romă în spații de civiliza ție diferite, în spe ță cele occidentale,
a adus cu sine fenomene de acultura ție specifice dezorganiz ării sociale . Trebuie constatat însă că

2 În mod traditional nucleul comunit ății rome îl constituia familia, iar un grup de familii de romi, de obicei înrudite, forma o ceat ă. Ceata,
formată de obicei din 30-40 de familii ce aveau aceeasi ocupa ție și călătoreau împreuna prin țară, reprezint ă forma clasic ă a comunit ății de
romi. O ceat ă facea la randul ei parte dint r-un “neam”, un grup de comunit ăți ce aveau în comun, nu atât leg ături de rudenie sau stramo și
comuni, cât o ocupa ție comună.

rezistența marcată a modului de via ță al romilor fa ță de influen țele de fond ale culturii de adopț ie au
limitat efectele dezorganiz ării sociale în propriile comunit ăți, ducând îns ă, în acela și timp, situa ții
conflictuale cu societ ățile dominante occidentale, pe fondul conflictului de valori și stilului de via ță.
De multe ori, sursa comportamentului considerat deviant al romilor poate fi înț eleasă din
perspectiva unui mod de via ță fundamentat pe resurs ele marginale ale societăț ilor a căror utilizare licit ă
sau ilicită creează premise pentru riscuri în direc ția comportmentelor deviante. În ceea ce priveș te
relevanța perspectivei conflictului de valori și interese în în țelegerea adecvat ă a problematicii romilor,
sunt importante discuț iile despre iner ția modului de via ță tradițional și rezisten ța la adoptarea
comportamentului specific modului de via ță modern. Aceste rezistenț e la schimbare sunt v ăzute ca
obstacole care trebuie luate în considerare în politicile și programele destinate incluziunii sociale a
romilor. Astfel, abordarea problematicii rome este semnificativ ă pentru aplicarea programelor,
conștientizarea problemelor, dezbaterea acestora, ob ținerea consensului și stabilirea de politici, adic ă
pentru concretizarea tuturor acestora în programe de intervenț ie și support și, realizarea reformei în
domeniu. Putem spune c ă această perspectiv ă teoretică fundamenteaz ă abordarea de politici publice în
rezolvarea problemelor sociale.
Reprezent ările despre romi sunt cantonate în sfera negativ ă, se bazeaz ă pe prejudec ăți și
stereotipuri ale alterit ății și genereaz ă atitudini și comportamente de ambele p ărți. Romii par a fi o
realitate familiar ă tuturor, aproape oricine poate emite o opinie, deseori categoric ă și negativă relativ la
aceștia. Perspectiva reac ției societale, a etichet ării, este deosebit de util ă în înțelegerea problematicii
romilor. Etichetarea surv ine în contextul constată rii și trăirii diferen ței în ce prive ște modul de via ță și
comportamentele, ea duce la marginalizare și excludere, respectiv la automarginalizare și autoexcludere,
iar acestea constituie mari obstacole în orice efort în direc ția incluziunii sociale.
Iată deci că fiecare dintre aceste perspectivele teoretice poate avea o anumit ă relevanță, dar
limitată și specifică pentru anumite aspecte ale problematicii romilor. În complementaritatea lor îns ă ele
concură înspre obț ienerea unei în țelegeri și explicații stiințifice nuan țate și comprehensive. În contextul
demonstrat al e șecului politicilor publice destinate comunit ății romilor, al lipsei voin ței politice pentru
rezolvarea problemelor romilor, a incapacit ății societății române ști de a dep ăși faza de tranziț ie la
economia de pia ță și generarea bună stării pentru popula ție, este probabil nevoie de o alt ă paradigm ă de
abordare a problematicii rome. Abordarea pe care ne-o propunem este mai degrab ă una pragmatic ă,
instrumental ă, bazată pe mecanismele de incluziune social ă și cele de politici publice în rezolvarea
problemelor diferitelor grupuri vulnerabile.

Incluziunea  socială ­ România  în context european  
Construirea unei societ ăți inclusive este vital ă pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind
creșterea economică durabilă, ameliorarea calitativ ă și cantitativă a locurilor de munc ă și o mai mare
coeziune social ă. Odată cu procesul de preg ătire a ader ării la Uniunea European ă termenul de incluziune
socială a fost preluat automat în limbajul comun românesc, o form ă fără fond am putea spune, deoarece
chiar Dic ționarul Explicativ la Limbii Române ofer ă o definiție care are destul de pu țin de a face cu
înțelegerea pe care o dau conceptului difer itele documente oficiale. Limba român ă pare să ne ofere o
înțelegere mai bună a conceptului prin utilizarea termenului includere , care este definit ca “ acțiunea de a
include și rezultatul ei; cuprindere, înglobare ”. Pe de alt ă parte, în limbajul comun al structurilor publice
și private active în domeniul social exist ă deja un alt concept, acela al excluderii/excluziunii sociale, care
ne poate ajuta sa definim ș i să înțelegem mai bine incluziunea/includerea social ă.
Așa cum este definit ă în diverse documente ale Uniunii Europene, excluderea social ă este un
proces prin care anumi ți indivizi sunt împin și la marginea societ ății și nu li se permite s ă participe pe
deplin datorit ă sărăciei lor, a lipsei competen țelor de baz ă și a oportunit ăților de înv ățare pe tot
parcursul vie ții, sau ca rezultat al discrimină rii.Aceast ă situație îi îndep ărtează pe indivizii supu și
excluderii de locuri de munc ă, venituri decente, educa ție și oportunităț i de pregătire, precum și de rețeaua
și activitățile sociale și comunitare. Oamenii au acces redus la putere și structuri de decizie și, pe cale de
consecință, se simt lipsi ți de putere ș i incapabili de a prelua controlul asupra deciziilor care le afecteaz ă
viața de zi cu zi. Conceptul de excluziune social ă ne oferă un cadru de înț elegere a inteconexiunilor dintre
circumstan țele complexe de via ță, problemele sociale, categoriz ări sociale.
Excluziunea social ă poate fi prezent ă în viața indivizilor, grupurilor, comunit ăților și a devenit, în
multe state europene, un motor al dezvolt ării de politici publice, de programe de dezvoltare socială sau de

servicii sociale – c ăutând spargerea ciclurilor vicioase ale diverselor dezavantaje sociale prin utilizarea
eficientă și dezvoltarea capitalului social, prin dezvoltarea capacit ății grupurilor sau comunit ăților locale.
Teoriile excluziunii sociale se concentreaz ă pe dificult ățile, barierele care previn îmbună tățirea
circumstan țelor de via ță ale grupurilor dezavantajate, ge nerând o perpetuare a inegalit ăților sociale.
Excluziunea, chiar dac ă se concentreaz ă pe analiza situa ției nivelurilor cele mai de jos ale societ ății, este
un termen bine acceptat în literatura de specialitate, oferind o variant ă lipsită de conota ții peiorative
(Ladanyi și Szelenyi, 2006, 10). Excluziunea social ă este un fenomen multidimensional. Cei exclu și
economic nu au acces la locuri de munc ă, la venituri și resurse materiale necesare pentru func ționarea
normală în cadrul societăț ii. Cei exclu și social, pe de alt ă parte, resimt distan ța socială față de celelalte
grupuri, distan ță ce poate fi m ăsurată prin nivelul segregă rii rezidenț iale, probabilitatea de a apar ține
acelorași rețele sociale, rata de c ăsătorie inter-grupuri sau nivelul de interac țiune în cadrul organiza țiilor
sociale (Ladanyi ș i Szelenyi, 2006, 11).
Excluziunea social ă a populaț iei rome este un fenomen extrem de complex și inegalitățile socio-
economice sunt deseori înso țite, pentru toate grupurile vulnerabile, de prejudec ăți, distanță socială
ridicată, nivel redus al rela țiilor sociale între grupuri și o capacitate de influen ță extrem de sc ăzută.
Trebuie men ționat faptul c ă tema excluziunii depinde de nivelul de dezvoltare al unei societ ăți, de
normele și de valorile existente la un moment dat. O persoan ă care se căsătorește cu o alta de etnie diferit ă
poate fi perceput ă ca fiind progresistă , fără prejudec ăți de o anumit ă societate, dar, în acela și timp, să
genereze, spre exemplu, excluderea din sistemul familiei și comunităț ii a persoanei în cauz ă. Un astfel de
caz poate fi întâlnit chiar în zilele noastre în comunit ățile tradiționale de romi, unde c ăsătoriile în afara
înțelegerilor dintre familii pot genera exclude rea persoanei din comunitate, blocarea oric ărei forme de
comunicare cu aceasta. O persoan ă poate să fie perceput ă ca având statutul de defavorizat ă în mod cu
totul diferit în diferite societ ăți și momente.
Evoluț ia socială nu se produce pentru toate grupurile în acela și timp și astfel vom putea observa
prezența unor norme sociale acc eptate de o parte și respinse de alta, norme le majoritare având totu și
predominan ță. Progresul tehnologic ș i explozia comunica țională aduc noi fa țete ale excluziunii sociale,
grupurile cu access redus la resurse fiind extreme de afectate, handicapul crescând exponen țial față de
grupurile cu nivel ridicat de educaț ie, cu access la resurse etc. – vorbim de a șa numita „diviziune
digitală”.
Conceptul de underclass definit de de cet ători precum Charles Murray este reprezentativ pentru
teoriile individualise și culturale, cu un rol important acordat op țiunilor individuale de autoexcludere și
care poate fi utilizat în cazul unor grupruri etnice precum romii, dar mult mai pu țin altor grupuri
vulnerabile precum, s ă spunem, copii afla ți în situații de risc. Conceptul a evoluat și nu a reu șit totuși să
convingă cercetătorii, sociologii sau politicienii de utilitat ea lui, lucru recunoscut chiar de Murray:
„Nimeni nu mai vorbe ște prea mult de subclas ă, aparent pentru un motiv întemiat .3” Aș a cum afirm ă
Marian Preda, „ chiar dac ă vom accepta faptul c ă oamenii despre care vorbim sunt ‚sub’ restul societ ății,
jos, la baza structurii sociale (în termeni de ve nituri sau comportament), ei nu sunt o ‚clas ă’ (cu
conștiință de clasă, identitate ș .a.m.d.). Dar nici nu suntem siguri c ă ei se află la baza structurii socaile.
Acestea sunt motivele principale pentru a considera c ă acest cuvânt compus … nu este un concept
științific, … de și este atât de frecvent utilizat în limbajul comun occidental ca și în dezbaterile politice și
în unele lucr ări (mai mult sau mai pu țin) științifice” (Preda, 2007, 91)

Politicile  publice dedicate  abordării problematicii  rome ­  perspective  
teoretice ș i situaț ie factuală  
Vom analiza în acest capitol aspectele esenț iale ale elabor ării de politici publice în România, pornind de
la premisele teoretice ale ciclului de politici publice. România a statuat, prin intermediul unor acte
normative recente4 o nouă abordare a reformei sistemul ui de elaborare, coordonare și planificare a
politicilor publice la nivelul administra ției publice centrale, vizând îmbun ătățirea calităț ii actului
guvernamental și a managementului politicilor publice.

3 Vezi http://www.aei.org/papers/so ciety-and-culture/poverty/the-underclass-revisited-paper/
4 Vezi http://www.sgg.ro/index.php?politici_publice_legislatie secțiunea Politic Publice, unde se reg ăsește lista complet ă a actelor normative
aplicabile. Accesat 15.05.2011

Ideea model ării procesului de elaborare a politicilor publice a fost pentru prima data introdus ă de
Harold Lasswell (Fischer, Miller, Sidney, 2007, p.43), în lucrarea “ The Decision Process: Seven
Categories of Functional Analysis ” (1956), un model care definea șapte stadii și care a servit mai apoi la
conturarea, în anii ‘60 și ’70 a literaturii de specialitate, diferite modele fiind dezvolta te. Se poate spune
că astăzi, modelul ciclului de politici publice este deja unul conven țional – stabilirea agendei, formularea
politicii, luarea deciziei, implementarea ș i evaluarea politicii. În esen ță, oricare dintre modelele formulate
de cercetători au la baz ă modelul rezolv ării de probleme, model ra țional de luare a deciziilor. Orice proces
de luare a deciziilor ar treb ui fundamentat pe o analiz ă comprehensiv ă a problemelor și scopurilor, urmată
de colectarea și analiza informa țiilor și de căutarea celei mai bune alternative de atingere a acestor scopuri
(Jann, Wegrich, 2007, p. 44). Se poate observa c ă etapele procesului se desf ășoară în ordine cronologic ă
și că în tot acest proces exist ă intrări – input (Resursele financiare, umane și materiale utilizate în timpul
efectuării unei activit ăți) și ieșiri – output (Produsele, bunuri ș i servicii care rezult ă în urma unei
intervenții; pot include schimb ări (de obicei de natur ă imediată) în urma interven ției, care sunt relevante
pentru îndeplinirea rezultatelor .), acestea din urm ă devenind input pentru viitoarele procese de elaborare
de politici publice (Jann, Wegrich, 2007, p. 44).
Apare astfel modelul de ciclu al politicilor publice, ciclu care se poate perpetua. Jann și Wegrich
(2007, p. 44) consider ă că acest model reprezint ă totuși un model simplist ș i ideal iar în condi țiile lumii
reale, în mod frecvent, politicile publice nu sunt supuse unei analize comprehensive și ajung să sufere
modificări, reformul ări, adaptări, care nu corespund neaparat ciclul ui politicilor publice. Implementarea
politicilor publice poate s ă producă efecte colaterale în alte domenii de politici publice.
Conform documentelor guvernamentale (Bri ggs, Petersone, Smits, 2006, p. 16) române ști,
politicile publice urmeaz ă un ciclu complet, format din patru etape principale: stabilirea agendei,
formularea politicii, procesul decizional ș i implementarea politicii. Mergând la nivel de detaliu, exist ă o
serie de sub-etape care trebuie urmate pentru închid erea întregului cilcu. Astf el, dupa stabilirea agendei,
etapa de formulare a politicii presupune identificar ea problemelor, formularea alternativelor și evaluarea
ex-ante a impactului. Pe baza formul ării politicii, procesul decizional trece de la decizia politica asupra
politicii publice ș i decizia privind asigurarea finan țării acesteia. Etapa de implementare efectiv ă se
finalizeaz ă cu evaluarea ex-post a impactului politicii.
Conform “ Strategiei pentru îmbun ătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a
politicilor publice la nivelul administra ției publice centrale ” (Anexa la HG 870/2006), sunt identificate
trei tipuri de documente de politici publice: (1) Stra tegia; (2) Planul; (3) Propunerea de politici publice.
Strategia (HG 870/2006) este un document de politici publice pe termen mediu și lung care
definește, în principiu, politica Guvernului cu privire la un anumit domeniu de politici publice în care se
impune luarea unor decizii privind o gam ă largă de aspecte . Un document de tip Strategie este necesar
atunci când se formuleaz ă o nouă politică publică sau când se dore ște îmbunătățirea semnificativ ă a
politicilor curente într-un anumit domeniu. Strategiile abordeaz ă, în general, un domeniu sectorial clar
delimitat, și este nevoie de corelarea acestora cu cadrele na ționale și, într-un mod specific și sistematic,
ar trebui s ă demonstreze cum se realizeaz ă scopurile și obiectivele na ționale prin identificarea
intervențiilor sectoriale (Grimwood, Sics, Tulea, 2009).
Planul este un document care opera ționalizeaz ă procesul de implementare a politicilor publice și
poate fi întocmit dup ă adoptarea unei strategii sau propuneri de politici publice. În func ție de perioadele
avute în vedere, se poate vorbi de planuri pe termen scurt – specifice, mediu sau lung – mai generale.
Propunerea de politici publice este documentul prin punerea c ăruia în aplicare se dore ște rezolvarea
unor probleme de politici publice specific. Pentru c ă vorbim de probleme de politici publice, vor putea
exista multiple modalit ăți de rezolvare aacestora, modalit ăți generate de factori varia ți, de la cei
economici, legali, de resurse, religio și, de mediu și nu în ultimul rând politici, ideologici. Fiind un
document de complexitate ridicat ă, propunerea de politici publice are implica ții juridice semnificative,
putând necesita adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte normative.
Abordarea  incluziunii  sociale ­ preocup ări ș i realizări în România  ultimului  
deceniu 
Schimbările rapide din societate ne îndep ărtează de sistemul de produc ție clasic ș i ne introduce într-o
lume în care riscul devine o prezen ță permanent ă, generând nevoia unei noi abord ări, în care statul
bună stării ar trebui s ă se concentreze pe promovarea managementului riscului și la transferul

responsabilit ății de la statul bun ăstării la nivel individual. Astfel, este nevoie de cre șterea capacităț ii
individului de a supravie țui în economie, cu efecte care înc ă trebuie evaluate ș i abordate, în special pentru
grupurile considerate vulnerabile.
La nivel conceptual teoretic, preocup ări relativ consistente despre incluziune social ă pot fi
identificate chiar ș i în spațiul românesc, înc ă de la începuturile anilor ’90 ai secolului trecut. Transpunerea
în practica de legiferare și politici publice a acestor preocup ări este însă de dată semnificativ mai recent ă.
Decisiv a fost anul 2003, când la solicitarea Uniunii Europene, România a început elaborarea și a adoptat
în anul 2005 un prim document care focaliza pe problematica incluziunii – Memorandumul Comun
privind Incluziunea (JIM), document strategic și de referin ță, care identific ă problemele și provocările
cheie cu care se confruntă România în privin ța grupurilor vulnerabile și trasează direcțiile de ac țiune în
acest domeniu. Pentru asigurarea coeren ței tuturor initiative legate de te ma incluziunii sociale, a fost
aprobată Hotă rârea de Guvern nr. 1217/2006 privind crearea mecanismului na țional pentru promovarea
incluziunii sociale în România ș i care prevede mai multe nivele de responsabilitate – central, jude țean.
Consituirea mecanismului incluziunii sociale în România a avut o construc ție lentă, de aproape un
deceniu (1995 – Comisia Na țională pentru Combaterea S ărăciei) și până în anii 2005-2006, când
demersurile de preg ătire a României pentru integrare european ă au cerut constituirea unui mecanism
complex privind incluziunea social ă. Mecanismul Incluziunii Sociale în România apare ca o structur ă
complexă de interrela ții pe verticală și orizontal ă, dar, din pă cate, eficacitatea și eficiența unei astfel de
structuri r ămâne a fi dovedit ă dincolo de cele câteva rapoarte na ționale strategice prinvind incluziunea5,
rapoarte care nu abund ă de date specifice privind incluziunea diferitelor grupuri vulnerabile. Se poate
observa faptul c ă există structuri instituț ionale suficient de puternice pentru a pune în mi șcare mecanismul
de incluziune social ă dar, în contextul actual în care se dore ște restrângerea cheltuielilor sociale din
produsul intern brut, limitarea serviciilor scociale ș i medicale, introducerea unor asigur ări suplimentare
pentru anumite servicii considerate neesen țiale etc, resursele care vor putea fi alocate pentru programe de
incluziune socială vor fi tot mai restrânse. O scurt ă analiză a raportului „ Setul de indicatori de incluziune
socială din anul 2010 ” al Ministerului Muncii, Solidarit ății Sociale ș i Familiei ne arată că datele colectate
sunt de ordin generic, pentru popula ția totală și referințele specific sunt f ăcute la nivelul diferitelor
regiuni, urban-rural, femei-b ărbați și altele, nereg ăsind date și indicatori specifici pentru popula ția de
etnie rom ă.

Demersul  de cercetare   
Demersul de cercetare propus aici combină analiza conceptual ă teoretică, cu cea empiric ă exploratorie,
calitativă , cu analiza de documente, cu analiza de date cantitative , și cu cea de analiz ă critică de politici
publice. Lucrarea combin ă câteva teme importante – incluziunea social ă, politicile publice, programe și
proiecte destinate romilor, situa ția romilor și de aceea am preferat ca în locul unui set de ipoteze de lucru
să utilizez o serie de întreb ări cheie al c ăror ră spuns să contribuie la fundamentarea unor concluzii și
recomand ări pentru demersurile de politici publice destinate romilor:
– Care este percep ția actorilor relevanț i privind implementarea de politici, programe și
proiecte cu privire la problematica romilor?
– Cum apreciază actorii relevan ți eficiența, eficacitatea, impactul și sustenabilitatea politicilor,
programelor și proiectelor destinate romilor?
– Care este nivelul de implicare al structurilor de reprezentare a ro milor în design-ul,
implementarea ș i politicilor, programelor și proiectelor destinate romilor?
– Care sunt cele mai importante politici, programe și proiecte destinate îmbun ătățirii situației
romilor din ultimii 10 ani?
– Care sunt actorii publici și privați implica ți în finanț area și implementarea politicilor,
programelor și proiectelor destinate îmbun ătățirii situației romilor?
– În ce mă sură documentele considerate politici publi ce sau documente programatice pentru
îmbună tățirea situa ției romilor sunt elaborate conform standardelor de politici publice
stabilite de al Guvernului României?
– Care sunt principalii indi catori care descriu situa ția actual ă a populaț iei de romi din
România?

5 Vezi http://www.mmuncii.ro/ro/634-view.html pentru diverse rapoarte și statistici

– Se poate realiza un profil al problemelor popula ției de romi din România, ca suport pentru
evaluarea ex-ante necesar ă în elaborarea politicilor publice?
În abordările pe care le-am ales pentru elaborarea lucr ării de doctorat am ținut seama de
complexitatea și diversitatea comunit ăților de romi ș i am încercat combinarea metodelor de cercetare
cantitative cu cele calitative, respectiv:
1. Abordare  calitativă prin interviuri  semi­structurate.  
Ghidul de interviu pe care l-am construit s-a centrat pe o experien ță comună a celor intervieva ți,
în cazul nostru problematica incluziunii sociale a romilor, a politicilor publice, programelor ș i proiectelor
destinate acestora. Am optat pentru interviuri cu 12 persoane (în peri oada mai-iulie 2009), dup ă cum
urmează:
– 3 activiști de etnie rom ă, conducatori de organiza ții neguvernamentale active în
implementarea de programe destinate inclusiunii romilor;
– 2 activiști romi, foș ti conducători ai Agen ției Naționale pentru Romi;
– 7 funcționari publici sau demnitari (2 dintre ace știa de etnie rom ă), reprezentan ți ai unor
structuri ale administra ției publice de la nivel central.
Astfel am putut eviden ția elementele semnificative și structura problematicii studiate, corelarea
anumitor elemente, modelele de ac țiune, perspectivele de abordare, intenț iile de viitor etc. Analiza
interviurilor realizate s-a realizat prin analiza de nara țiuni.Temele de interes major pentru cercetare au
fost creionate din start prin ghidul de interviu și au facilitat colectarea opiniilor intervieva ților pe aceste
teme. Ulterior, aceste teme majore se vor transforma în nara țiuni în care experien ța comun ă a
intervieva ților și direcțiile de aprofundare ale cercet ătorului vor deveni relevante pentru în țelegerea
stadiului actual al implement ării politicilor publice pentru romi. Interviurile cu personalit ăți publice, cu
specialiș ti, cu practicieni ai domeniului ne deschid posibilitatea de a în țelege aspectele subiective care țin
de politicieni, lideri politici sau func ționari din administra ția publică și care pot favoriza sau îngreuna
elaborarea unor politici publice relevante pentru romi. Trebuie men ționate câteva limitele ale acestei
metode:
– cei intervievaț i se desprind cu greu de propriul rol institu țional care le poate impune anumite
constrângeri de limbaj și vor evita s ă ofere anumite detalii, s ă facă interpretări, predicții, evaluă ri;
– în mod special intervieva ții cu statut de func ționarii publici vor utiliza un limbaj politic corect și
chiar vor da r ăspunsuri cu grad mare de dezirabilitate;
– referințele cele mai frecvente sunt cele din domeniul de activitate al persoa nei intervievate, de
aceea este nevoie de o constant ă revenire a intervievatorului la anumite teme.
Am reuș it depășirea limitelor men ționate prin asigurarea unui climat de confiden țialitate, cu un
bun nivel de încredere reciproc ă, obținând ceea ce consider a fi p ăreri oneste ale celor intervieva ți și
informații direcționate către aprofundarea unor teme.

2. Metoda analizei documentelor  sociale
Mi-am fixat ca obiectiv s ă consult toate documentele semnificat ive privind politicile publice destinate
romilor din România în perioada 2000-2011, o list ă a acestora reg ăsindu-se in anexele lucr ării. Este vorba
de documente de dimensiuni și complexitate diferit ă, elaborate de diferite structuri institu ționale publice
și private. Referiri la aceste documente sunt f ăcute nu numai în sec țiunea dedicat ă politicilor, programelor
și proiectelor, ci și pe tot parcursul lucr ării, acolo unde acestea sunt direct legate de tema abordat ă. Am
încercat s ă păstrez un echilibru în ceea ce prive ște sursele guvernamentale (hot ărâri de guvern, ordine
ministeriale, norme, legi, di rective europene, comunică ri ale Comisiei Europene) și neguvernamentale
(rapoarte de implementare a unor programe și proiecte, rapoarte de cercetare a unor aspecte problematice
relevante, documente de pozi ție).Au fost consultate urmatoarele tipuri documente cu relevan ță pentru
incluziunea romilor:
• Documentele de anvergur ă națională elaborate de Guvernele Româ niei în perioada 2000 – 2011:
strategii, hot ărâri guvernamentale, ordine ministeriale;
• Diferite rapoarte de progres, documente programatice, proiecte în derulare finan țate prin fonduri
structurale ale Agen ției Naționale pentru romi;
• Documentele programatice și rapoartele Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale;
• Documentele Autorităț ii de Management pentru Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013;

• Documentele existente pe pagina web a Secret ariatului General al Guvernului unde se reg ăsesc
rapoartele schemelor de granturi Phare 2000, 2002, 2004, 2006 destinate îmbun ătățirii situației
romilor;
• Documentele programului Acces la educa ție pentru grupuri dezavantajate cu focalizare pe romi al
Ministerului Educa ției;
• Documentele de anvergur ă european ă elaborate de Parlamentul Europei si CE în perioada – directive,
comunicări;
• Documentele programatice, rapoarte, cercet ări privind implementarea unor proiecte, publica țiile
organizațiilor de romi din România;
• Documentele ale principalilor finan țatori publici și privați din domeniul rom, al ții decît Guvernul
României și Comisia European ă – Funda ția Soros, Roma Education Fund, Funda țiile Olandeze,
Permanentă a Băncii Mondiale în România, PNUD, UNICEF, UNHCR, Charles Stewart Mott
Foundation, Organizaț ia Interna țională pentru Migra ție, AIDROM; Alte documente, rapoarte ale
organizaț iilor interna ționale.
Studiul acestor documente s-a concretizat într-o analiz ă a principalelor etape ale procesului de adoptare a
Strategiei (din anul 2001 și modificarea din anul 2006), o analiz ă critică a politicilor sectoriale, a
programelor și proiectelor destinate îmbun ătățirii situației romilor precum ș i o evaluare a noii Strategii
elaborate și adoptate de Guvernul României în decembrie 2011.

3. Abordare  cantitativ ă prin  analiză  secundar ă din două anchete sociologice:  
Pentru analize cantitative referitoare la situa ția romilor am recurs la analiza secundar ă a următoarelor baze
de date ale unor cercet ări cu caracter public, fiind realizate în cadrul unor programe cu finan țare
europeană:
• “Incluziunea și excluziunea romilor în societatea româneasc ă d e a z i ” ( date colectate în anul
2007). Cercetarea a fost realizată în cadrul programului Phare 2004 “Consolidarea Capacit ății
Instituționale și Dezvoltarea de Parteneriate pentru Îmbun ătățirea Percep ției și Condițiilor
Romilor”, beneficiarul fiind Agenț ia Națională pentru Romi. Programul s-a derulat în perioada
2006- 2008 printr-un consor țiu coordonat de Human Dynamics Austria.
• „L@EGAL 2 – investi ție european ă pentru viitorul romilor din România” (date colectate în anul
2010). Cercetarea a fost realizat ă în cadrul unui proiect cofinan țat din Fondul Social European –
prin Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Proiectul s-a
derulat în perioada septembrie 2009-august 2011 și este realizat la ini țiativa Centrului de Resurse
pentru Comunit ățile de Romi, în parteneriat cu Funda ția Soros România și Asociația Centrul de
Resurse și Formare în Profesiuni Sociale „ProVoca ție”.
Convingerea pe care o am este c ă aceste baze de date con țin o largă varietate de indicatori care vor
permite creionarea profilului problemelor cu care se confrunt ă populația de romi din România, ca baz ă
pentru elaborarea politicilor publice destinate acestora. Trebuie men ționat că am recurs la metoda analizei
secundare a datelor deoarece nu am dispus de resurse umane și financiare pentru a realiza o anchet ă
sociologic ă proprie și, pe de alt ă parte, am putut beneficia de toate avantajele metodei.
În demersul realizat, nu am urm ărit subiecte diferite de cele enun țate în analizele publicate, ci am
exploatat în mod diferit datele existente pe aceea și problematic ă, încercând s ă le pun în valoare pentru
utilizarea lor în fundamentarea și elaborarea de politici publice coerente destinate romilor din România în
condițiile în care nivelul de utilizare a informa țiilor de c ătre structurile guvernamentale pentru acest
domeniu este sc ăzut. Dat fiind c ă cele două cercetări au fost realizate la interval de trei ani, 2007 și 2010,
am putut s ă examină m evoluția în timp a fenomenelor, chiar dac ă au existat anumite limite date de modul
de construc ție a cercet ărilor, eșantionare, chestionar etc.

Analiza  procesului  și rezultatelor  obținute  în urma implementării  Strategiei  
de îmbunătățire a situației romilor ­ 2001­2010 
În cadrul demersului de cercetare calitativ ă, respectiv studiul documentelor sociale, am recurs la analiza
procesului de construc ție a politicilor publice pentru romi în Ro mânia în perioada 2000-2011. În anul

1998 Comisia European ă acorda României finan țare pentru un program Phare prin care se dorea
elaborarea unei a șa numite cărți albe care să creioneze o viitoare strategie guvernamental ă de
îmbunătățire a situaț iei romilor. La acel moment Grupul de Lucru al Asocia țiilor Romilor (GLAR) ,
constituit în 1999 și rămas activ pân ă în anul 2000, format din cele mai importante și active organiza ții
neguvernamentale ale romilor, s-a reunit cu regularitate și a participat activ la procesul de negociere cu
reprezentan ții guvernului de la acel moment, ca reprezentant al vocii comunit ăților de romi. Unul dintre
rezultatele activit ății GLAR, poate cel mai important, a fost Recomandarea de Politic ă Generală (2000)
pentru viitoarea implementare a programului guvernamental de îmbun ătățire a situaț iei romilor, document
care a pus în lumin ă o problem ă cheie pentru mi șcarea romilor ș i anume combaterea discrimin ării. Textul
recomand ării menționează: “În elaborarea strategiei na ționale pe termen mediu s ă se ț ină cont de
priorităț ile exprimate de asocia țiile romilor, privind axarea strategiei pe eliminarea tuturor formelor de
discriminare rasial ă". Aceasta este probabil prima ș i cea mai clar ă referință a mișcării rome fa ță de tema
antidiscrimin ării, temă care va r ămâne o constant ă a abordării ulterioare a reprezentan ților comunităț ilor
de romi.
În anul 2001 noul guvern, în consultare cu unii reprezentanț i ai organiza țiilor romilor, adopt ă
Strategia Guvernului României privind Îmbun ătățirea Situa ției Romilor (HG nr. 430/2001). Strategia
Guvernului României pentru Îmbun ătățirea Situa ției Romilor adoptat ă în aprilie 2001 este primul
document guvernamental ă care abordeaz ă problemele cu care se confrunt ă populația romă din România.
Din cele șapte principii enun țate de strategie doar unul – 6. Principiul diferen țierii identitare , face referire
la problema antidiscrimină rii, celelalte abordând te me generale. Putem menț iona faptul c ă primul dintre
principii – 1. Principiul consensualit ății, apreciaz ă că strategia este rezultatul unui efort comun al
Guvernului și al romilor și că implementarea ar trebui s ă se realizeze în consu ltare cu reprezentan ții
organizațiilor de romi.
Planul General de M ăsuri al strategiei conț ine un num ăr de 124 m ăsuri, dar la o analiz ă atentă se
poate observa c ă tema antidiscrimin ării apare doar la nivelul a șapte măsuri, de aici și concluzia c ă
strategia adoptat ă în anul 2001 nu r ăspunde solicit ării principale a mi șcării rome, aceea de a promova
antidiscriminarea ca principal principiual politicilor destinate romilor. Dimpotriv ă, putem spune c ă
majoritatea principiilor, obiectivele și acțiunile propuse au de-a face cu tema combaterii s ărăciei,
reflectată dealtfel în cele zece domenii de interven ție. Guvernul a decis în anul 2006 modificarea ș i
completarea Strategiei ini țiale din 2001, precum și realizarea unui nou Plan de Ac țiune pentru perioada
2006-2008 (HG 522/2006, Strategia Guvernului României pentru îmbun ătățirea situa ției romilor).
522/2006, Strategia Guvernului României pentru îmbună tățirea situației romilor). Consideră m relevant a
menționa faptul c ă noua Strategie adoptat ă în aprilie 2006 precede unele noi direc ții de dezvoltare în
elaborarea și implementarea politicilor publice în România (HG nr. 870/2006), noul act normativ fiind
adoptat mai târziu în anul 2006. Din acest punct de vedere, atât Strategia ini țială din anul 2001, cât și
Strategia din anul 2006 nu pot respecta principiile elabor ării politicii publice (Mois ă, 2008, 248).
În anul 2011, o ini țiativă important ă a Uniunii Europene a dus la dezvoltarea Strategiilor pentru
persoanele de etnie rom ă din diferitele țări europene, Comisia European ă elaborând o Comunicare că tre
Parlamentul European, C onsiliu, Comitetul Economic și Social European ș i Comitetul Regiunilor – Un
cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor pân ă în 2020. Tabelul de mai jos prezint ă
domeniile Strategiei, asa cum au fost ele definite în documentele programatice elaborate anii 2001, 2006
și 2011:

Tabel nr.18. Domeniile Strategiei 2001/2006/2011
Strategia Guvernului
2001
(HG 430/2001) Strategia Guvernului
2006
(HG 522/2006) Cadrul UE pentru
Strategia din 2011 Strategia Guvernului
2011
(HG 1.221/2011)

1 Dezvoltare Comunitară
și Administra ție Publică Dezvoltare
Comunitar ă și
Administra ție Publică
Comunicare și
participare civic ăAcces la educa ție
Educație
2 Locuințe Locuințe Locuințe Locuire și mică

infrastructur ă
3 Securitate social ă
4 Asistență medicală Asistență medicală Sănătate Sănătate
5 Economie Economie, Securitate
socială Ocupare Ocupare
6 Justiție și Ordine
Publică Justiție și Ordine
Publică Infrastructur ă socială
(protecția copilului,
justiție și ordine public ă,
administra ție și
dezvoltare comunitar ă)
7 Protecția copilului
Protecția copilului,
Educație, Cultur ă și
Culte
8 Educație
9 Cultură și culte Cultură
10 Comunicare și
participare civic ă
De la adoptarea Strategiei în 2001, toate eforturile f ăcute de reprezentan ții romilor pentru
promovarea principiului anti-discrimin ării au primit mai degrab ă un răspuns negativ din partea
structurilor guvernamentale. Cu toate acestea, romii au continuat promovarea anti-discrimin ării, cel mai
recent document (8 aprilie 2008, Ziua Interna țională a Romilor) fiind Memorandumul "Imperativul
Moderniz ării" adresat instituț iilor statului și asociațiilor rome cu prilejul "Zilei interna ționale a
Romilor"6, document care a fost larg distribuit structurilor guvernamentale, pre ședinție, parlament etc.
Este important s ă observăm o schimbare în abordarea mi șcării rome din România, o schimbare de discurs
care pledeaz ă pentru modernizarea comunit ăților de romi, în care se vorbe ște de excluderea social ă a
romilor și destul de puț in de antidiscriminare. Memorandumul propune o viziune în care ar trebui s ă
existe un proces accelerat de includere a ghetto-urilor de romi în comunit ățile locale, de promovare a
comunicării culturale cu celelalte grupuri dar și de prezervare a identit ății culturale a romilor.
Instituționalizarea etno-culturală și dezvoltarea unei cetăț enii active și democratice pentru romi nu a atras
prea mult aten ția sistemului de putere din România, tema r ămânând deocamdat ă lipsită de importan ță
politică.
În anul 2010, un alt document programatic, de aceast ă dată sub umbrela Sub-Comisiei
Parlamentare pentru Romi structură consultativ ă creată la ințiativa deputatului rom Nicolae P ăun aduce o
nouă direcție de abordare a mi șcării rome, care a sim țit impactul sc ăzut al demersurilor f ăcute către
puterea executiv ă și a incercat orientarea c ătre puterea legislativ ă. Documentul, intitulat Recomandă ri
pentru un Plan de Ac țiune7, se refer ă de aceast ă dată la migra ția interna țională a romilor, integrarea
acestora în comunit ățile locale și la asumarea responsabilit ății de către societatea civil ă romă din România
ca reacție la criza ghetto-urilor de romi din România ș i celelate țări europene. Un Plan Na țional pentru
Romi este propus, oarecum ca un nou Deceniu al Incluziunii Romilor (2009-2019) în care romii s ă preia
inițiativa, articulând o perspectiv ă auto-referen țială, în spatele c ăreia se afl ă credință că modelul etno-
cultural și etno-politic adoptat în anii 90, influen țat de factorii interni și externi, nu a reu șit dezvoltarea
unei culturi organiza ționale a romilor capabil ă să răspundă profundelor schimb ări sociale, conducând la
un blocaj în tranzi ție și tradiție. Documentul promoveaz ă ideea că romii în șiși doresc schimbarea, c ă
doresc adaptarea la noile standarde societale și că romii sunt capabili s ă depășească situația de criz ă fără
implicarea consistent ă a societăț ii.
Concluzionând, constat ăm că la zece ani de la adoptarea primului document de politici publice
destinat romilor, abordarea guvernamental ă față de problematica romă nu s-a schimbat – cantonat ă fiind
în reducerea s ărăciei și a problemelor sociale ale romilor. Chiar și după 2005, odat ă cu adoptarea temei
incluziunii sociale, documentele guvernamentale continu ă să vorbeasc ă de combaterea excluderii sociale,
ceea ce înseamn ă, din nou, în mare parte, combaterea s ărăciei. Abordarea miș cării romilor, în schimb, a
suferit ajust ări semnificative: dac ă în anii 90 ș i imediat dupa anul 2000 perspectiva antidiscriminare a
primat, e șecul politicilor publice a mutat aten ția către alte concepte, cum este incluziunea social ă,

6 Disponibil al: http://www.romanothan.ro/comunicate/Memorandumul-Imperativul -Modernizarii-adresat-institutiilor-statului-si-asociatiilor-
rome-cu-prilejul-Zilei-inte rnationale-a-Romilor.html , accesat 18 ianuarie 2011.
7 Disponibil la: http://www.cdep.ro/co/docs/F1768764652/Plan%20migratia%20int ernationala%20a%20romilor.pdf , accesat 15 ianuarie
2011.

imperativul moderniz ării și asuparea responsabilităț ii pentru propria soart ă – acestea sunt noile abord ări
ale romilor, care vor avea nevoie sa fie puse în practic ă.

Perspectiva  experț ilor din instituții reprezentative  în problematica  incluziunii 
romilor  
Așa cum am men ționat mai sus, au fost realizate 12 interviuri cu persoane implicate direct în designul și
implementarea de politici, programe și proiecte destinate îmbun ătățirii situației romilor. Capitolul pune în
lumină percepția acestora cu privire problemele romilor cu o perspectivă dinamică, evolutiv ă. Interviurile
au confirmat faptul c ă cele mai frecvente și presante probleme cu care se confrunt ă romii din România
sunt: nivel educa țional mai sc ăzut decât media, discriminare/prejudec ăți/stereotipuri, marginalizare și
auto-marginalizarea, s ărăcie, condi ții precare de via ță și de sănătate, șomajul pe termen lung, accesul
dificil la serviciile sociale, devalorizarea meseriilor tradi ționale, rata a criminalit ății mai ridicat ă decât
media, coeziunii comunitar ă insuficient ă și lipsa unei conduceri politice puternice. Am constatat c ă există
o similitudine în percep ția specialiș tilor de etnie rom ă și a celor ne-romi în privin ța problemelor cu care se
confruntă romii și vom pune în lumină câteva dintre acestea, dintr-o perspectiv ă a posibilei schimb ări a
vieții comunit ăților de romi.

Politici,  programe,  proiecte  – câteva  concluzii   
Contextul general
Se poate vorbi de existen ța unor progrese în ceea ce priveș te dezvoltarea cadrului institu țional și cel de
politici publice care vizeaz ă populația romă în ultimii zece ani. Mecanisme sp ecifice au fost create pentru
punerea în aplicare a unor astfel de m ăsuri care vizeaz ă populația romă, în mod special în domeniile
educației si sănătății, dar măsurile nu au fost totu și duse pân ă la capăt, existând dificult ăți financiare și
instituționale care afecteaz ă, spre exemplu, angajarea mediatorilor școlari ș i sanitari.
Obiectivele iniț iale stabilite prin Strategia de îmbun ătățire a situaț iei romilor au fost confirmate în
cadrul Planului Na țional de Dezvoltare 2007-2013 sau a Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane. Cu toate acestea, mecanismul de punere în aplicare a m ăsurilor la nivel central,
județean și local, pare a fi inert și constituie una dintre principalele provoc ări, ală turi de modul de alocare
a resurselor – umane și financiare, precum și a responsabilit ăților specifice – de obicei vagi și fără a atrage
penalități.
Pe de altă parte „ … avem ni ște documente minunate, dar când vorbim de implementare, consta ți
ca aproape toate lucrurile se fac în m ăsura în care po ți să o faci fă ră bani suplimentari, iar bani aloca ți
specific pentru implementarea m ăsurilor din Strategie aproape că nu există . … Este nevoie de voință
politică și de resurse pentru a sus ține aceast ă strategie … e nevoie și de o privire de perspectiv ă și trebuie
pregătite comunit ățile pentru continuarea activit ățolor, inclusiv pentru acces area de fonduri europene.”
(reprezentant, Ministerul Educa ției)
În ceea ce prive ște relevan ța documentelor de politicilor publice pentru problemele cu care se
confruntă comunitățile de romi, acestea sunt într-o anumit ă măsură corespunz ătoare nevoilor percepute de
populația romă. Problema apare, atunci când acestea nu tind s ă aibă o abordare integratoare, când nu
reușesc să abordeze problemele complexe pe care popula ția romă le are și atunci când punerea lor în
aplicare este gre șită.
O discuție despre eficien ța punerii în aplicare a diferitelor politici, programe, proiecte este destul
de dificilă, rapoartele de monitorizare sau de evaluare existente insistând mai pu țin pe utilizarea eficient ă
a resurselor, decât pe mai degrab ă faptul c ă acestea au fost limitate. Tendin ța de descentralizare a
administra ției publice din România, în contextul mai clar al ader ării la UE ș i mai restrâns în contextul
actualei crize economice a dus la consecin țe negative pentru m ăsurile în domeniul politicilor pentru romi.
Așa cum confirm ă unul dintre cei intervieva ți, „… în lipsa unor indicatori de monitorizare este greu sa
avem o evalaure a eficientei politicilor, programelor și proiectelor. În cadrul unui program de asisten ță
tehnică pentru Guvern a fost realizat un sistem comprehensive de indicato ri care sa fie utiliza ți la
monitorizarea implement ării strategieim dar acesta nu a fost pus în practic ă.” (activist rom, director
ONG)

De exemplu, reforma în sistemul de s ănătate a dus începand cu iulie 2009 la transferul de
responsabilitate c ătre autorit ățile locale, inclusiv cea financiar ă, pentru mediatorii sanitari, care, în zonele
rurale în special, adic ă acolo unde func ționează majoritatea mediatorilor, nu dispun de resurse financiare
suficiente pentru totalitatea activit ăților generale, și vor utiliza mediatorii pentru alte activit ăți decât cele
din fișa postului.
La limită, în condi țiile de austeritate bugetar ă și în contextul respingerii sistematice a romilor,
stabilirea priorităț ilor de finan țare ar putea duce la reducerea sau chiar sistarea anumitor m ăsuri destinate
romilor. Poate fi și cazul finanță rii poziț iilor de expert local pe problemele romilor de la nivelul
primăriilor, în contextul de reformare a sistemului public și introducere a a șa-numitelor "standarde de
cost" pentru structurile administra ției publice. „O discuție despre eficacitatea acestor politici și programe
ne conduce la concluzia c ă au existat anumite progrese în anumite domenii, dar și stagnare sau regres în
alele” . (activist rom, fost pre ședinte ANR)
În domeniul educa ției, sistemul de m ăsuri afirmative – locuri speciale în învăță mântul secundar ș i
terțiar – are cu siguran ță are un impact pozitiv în cei peste 10 de ani de la introducerea sa. Prezenț a mai
multor tineri activi ști romi în structurile publice centrale ș i locale, precum și în sectorul ONG este o
dovada a acestui progres. În zona de îngrijire a s ănătății, sistemul de mediere sanitar ă a dus la înscrierea
unui num ăr semnificativ de romi pe listele medicilor de familie, precum și rate mai ridicate de vaccinare
copilului . (activist rom, director ONG)
În ceea ce priveș te rezultatele reale ale programelor specifice de angajare pentru romi, acestea au
fost destul de limitate iar programele nu au dus la includerea pe pia ța muncii a unei mase critice de romi.
Raportul de cercetare Incluziune 2007 (Fleck, Rughinis, 2008, 125) indic ă 22,1% din romi ca având un
loc de munc ă stabil și 17,5% având locuri de munc ă ocazionale.
Măsurile întreprinse de autorit ățile române în domeniul construc ției de locuin țe sociale au fost
destul de modeste. Rezultate recente de cercetare sus țin că, în cazul ne-romilor care locuiesc în acelea și
zone / localit ăți cu romii exist ă o densitate de 0.8 persoane pe camer ă, în timp ce în cazul romilor,
densitatea este de 1,98 de persoane pe camer ă (Fleck, Rughinis, 2008, 125).
Un program PHARE care vizeaz ă rezolvarea problemelor de acte de identitate și proprietate
pentru romi, a fost implementat în anul 20088. De asemenea, Ministerul Dezvolt ării Regionale și
Locuinței a inițiat un program pilot pentru reabilitarea unor clă diri pentru a fi utilizate ca locuin țe sociale
pentru familiile de romi. Eficacitatea unor astfel de programe este înc ă dificil de analizat, rapoarte privind
punerea în aplicare efectiv ă nefiind disponibile. În acest timp, evacu ările forțate ale familiilor de romi,
legale sau ilegale, au continuat.
„Unele programe puse în aplicare în comunit ățile de romi sau în beneficiul populaț iei rome au
avut un anumit impact asupra vie ții oamenilor – poate c ă programul cu cel mai mare impact asupra
întregii comunit ăți a fost programul de mediere sanitar ă.” (activist rom, director ONG) În schimb,
„inițiativele specifice legate de locuire sau programele de ocupare a for ței de munc ă puse în aplicare
prin programul multianual PHARE 2004-2006 schemele de granturi, au avut un impact limitat asupra
comunităților de romi ”. (activist rom, fost pre ședinte ANR)
În ceea ce prive ște impactul politicii de m ăsuri afirmative din ultimii 17 ani, acestea " au
contribuit la o cre ștere semnificativ ă a numărului de elevi romi care au absolvit înv ățământul secundar și
superior. Totu și, această contribuț ie este greu de cuantificat ș i, prin urmare, este greu de estimat, de
asemenea, contribu ția la reducerea deca lajului dintre romi și ne-romi pentru aceste cicluri de
învățământ " (Surdu, Szira, 2009, 132). De îndat ă ce Ministerul Educa ției va pune la dispozi ția publicului
datele colectate prin intermediul Bazei Na ționale de Date în Educa ție9 impactul m ăsurilor luate poate fi
analizat în mod sistematic și poate constitui baza de fundamentare a altori elemente de politici publice.

Relația între politici, programe ș i proiecte
Politicile publice pentru romii din România sufer ă de un anumit nivel de generalitate, neluând în
considerare marea diversitate a comunit ăților de romi, care necesit ă o abordare specific ă, adaptare, au fost
de acord cei mai mul ți dintre reprezentan ții romilor pe care i-am intervievat.

8PHARE 2005 "Accelerarea implement ării Strategiei na ționale de îmbun ătățire a situa ției romilor". Informa ții suplimentare la:
http://www.sgg.ro/index. php?id=34,98,0,0,1,0
9Baza de date disponibil ă limitat, doar pentru administratori și operatori de la nive lul sistemului de înv ățământ, a se vedea la
http://ha.bdne.edu.ro/bdne-client/

În procesul de incluziune socială a romilor, abordarea de tip politici publice – conform ciclului de
politici publice, are o șansă mai bună de a aduce schimb ări pozitive în via ța comunit ăților de romi din
România și participarea romilor ca partener al Guvernului în proiectarea politicilor ar trebui s ă fie un
standard. În acest moment documentele programatice pentru romi – Strategia na țională de îmbun ătățire a
situației romilor, Deceniul de Incluziune a Romilor ș i planurile de ac țiune asociate, nu sunt structurate ș i
nu sunt compatibile cu ceea ce Guvernul român define ște ca politici publice. Această abordare a ar ătat că
agenda public ă a guvernelor anterioare ș i actuale a atins problemele romilor la un nivel marginal și nu
putem vorbi despre rezultate puternice și durabile. În opinia mea, confirmat ă de cei intevieva ți și care au
participat direct la elaborarea documentelor, „ problemele au fost identificate doar la nivel general, au fost
negociate superficial între guvern și reprezentan ții romilor în scopul de a r ăspunde atât accentului de
antidiscriminare susț inute de mi șcarea romilor, cât ș i abordării guvernamentale asupra reducerii
sărăciei” (activist rom, director ONG).
Din punct de vedere tehnic10, o compara ție a Strategiei cu ciclul de politici publice utilizat de
către Guvern, ne conduce la concluzia, din nou, c ă ceea ce majoritatea nume ște politici publice pentru
romi nu pot fi etichetate în acest fel deoarece:
– Vorbim despre lipsa unei evaluă ri ex-ante de impact a situa ției;
– Un proces decizional presat de procesul de aderare la UE – criteriile politice de la Copenhaga
uregentând adoptarea Strategiei în 2001;
– Descrierea la nivel general a m ăsurilor care trebuie luate de Guvern;
– Alocarea insuficient ă de fonduri guvernamentale pentru pu nerea în aplicare a Strategiei;
– Lipsa unei repartiz ări clare a responsabilit ăților pentru punerea în aplicare a planului general
de măsuri;
– Inexistența unei monitoriz ări reale și a mecanismelor de evaluare;
– Lipsa de sanc țiuni pentru cei care nu îndeplinesc obiectivele stabilite.
Prin urmare, consideră m că relația dintre politici, programe și proiecte este una lipsit ă de coereță și
consistență, generând rezultate pu țin măsurabile ș i nesustenabile.
Echilibrul între domeniile tematice
Putem constata existenț a unui dezechilibru clar între dom eniile tematice principale. „ Nivelul de implicare
a diverselor structuri publice în politicile, programele ș i proiectele destinate romilor este dependent, din
păcate, de prezen ța unor persoane caracterizate de angajament personal în problematica romilor … din
păcate un num ăr redus, a șa cum a fost cazul în domeniile educa ție sau sănătate”. (activist rom, director
ONG)
Educația pare a fi domeniul cel mai dezvoltate din punct de vedere al politicilor publice,
programele și proiectele de acces la educa ție pentru grupuri dezavantaja te beneficiind de o finan țare
europeană de aproximativ 30 milioane de euro. Alte activit ăți educaționale, cum ar fi locurile speciale
pentru romi la nivel secundar ș i terțiar, funcționarea unor inspectori școalri pentru educa ția romilor, sau
programul de a doua șansă, au fost finanț ate din bugetul de stat.
În domeniul ocup ării forței de munc ă, inițiativele au fost mult mai pu țin diverse și ANOFM nu a
demonstrat aceea și capacitate de a de rula programe pe scar ă largă ca Ministerul Educatiei. Aș a cum am
menționat înainte, la rezultatele reale ale programelor specifice ocup ării forței de munc ă pentru romi au
fost destul de limitate și nu au dus la includerea pe pia ța muncii a unei mase critice de romi. Domeniul
sănătății a fost reprezentat prea mult de programul de s ănătate de mediere, care a avut un impact
semnificativ asupra accesului romilor la serviciile de s ănătate. Alte domenii de interven ție nu au fost
reprezentate sau documentate suficient, chiar dac ă romii ar putea fi subiect e ale diferitelor programe
naționale de s ănătate.
Măsurile pentru domeniul locuire au fo st destul de modeste, iar autorit ățile nu au prezentat interes
suficient și nu au alocat resurse suficiente, cu excep ția schemelor de granturi PHARE pentru documentele
de identitate și de proprietate. Este relevant faptul c ă în cadrul schemei de granturi PHARE 2006, doar
jumătate din bugetul disponibil (18 de milioane de euro) a fost contractat, dovedind, în opinia noastr ă,
unele constrângeri anterioare ale autorit ăților publice – lipsa capacit ății de scriere de proiecte, lipsa de co-
finanțare, lipsa de resurse umane pentru a implementa proiectele, având dificult ăți în locuin țele romilor pe

10Vezi: Manual de metode folosite pentru planificarea politicilor publice și de măsurare a impactului, pagina 18, disponibil la
http://www.sgg.ro/index.php?politici_publice_documente

ordinea de zi locale în contextul de o reprezentare politic ă scăzut de romi etc. În acela și timp, evacuarea
familiilor de romi continuă .
Zona anti-discriminare este reprezentat ă de funcționarea Consiliului Naț ional pentru Combaterea
Discrimin ării, structura responsabil ă pentru prevenirea ș i sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Campaniile de con știentizare implementate în ultimii ani au avut nu au avut ca principal paromotor
Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimină rii, ci doar ca patener11.

”Mainstreaming versus targeting”
Termenele de mainstreaming și targeting au fost intens dezb ătute în mi șcarea romilor din România. Cele
două concepte sunt discutate într-un mod antagonic, și opinia mea este c ă acest lucru nu aduce nici un
beneficiu pentru subiect. Cei mai mul ți dintre activi ști romi intervieva ți sunt de acord c ă o abordare
echilibrat ă este cea mai potrivită pentru popula ția de etnie rom ă.
„Există domenii în care a fost nevoie de o demonstra ție a unui anumit model de interven ție care
ulterior s ă poată fi adoptat și transformat în politic ă publică de către organismul guvernamental
responsabil. Acesta este exemplul de mediatorului sanitar, a mediatorului școlar, sau a expertului local
pe problemele romilor, toate cele trei ocupa ții sunt acum parte din codul ocupa ților române ști.” (activist
rom, director ONG)
În timpul pre ședinției române ști a Deceniului de Incluziune a Romilor, „viziunea Guvernului
român, exprimată de președintele Agen ției Naționale pentru Romi a fost c ă integrarea romilor înseamn ă
că orice politic ă de incluziune social ă trebuie să ia în considerare dimensiunea rom ă” (activist rom, fost
presedinte ANR).
În esență opțiunea între mainstreaming sau targeting nu este unic ă, fiind nevoie mai întâi de
pilotarea unor m ăsuri focalizate pentru popula ția romă și ulterior de preluarea rezultatelor acestora de
către structurile ministeriale responsabile. Astfel, rolul de promovare a incluziunii sociale r ămâne la
nivelul autorit ăților guvernamentale și, prin urmare, Agen ția Națională pentru Romi nu ar trebui s ă fie
făcută responsabilă pentru toate realiz ările și eșecurile privind m ăsurile de romi, iar ministerele și
agențiile ar trebui s ă își asume responsabilitatea pentru zona lor de responsabilitate și să includă romii în
acțiunile lor.
Din acest punct de vedere, rolul ANR ar trebui s ă fie restructurat, a șa cum este acesta prezentat de
asistența tehnică a programului Phare 200412:
• De a oferi un serviciu proactiv pentru ministere și alte structuri;
• De a monitoriza ș i evalua progresele strategiei;
• De a primi planurile anuale de lucru de la ministere, inclusiv detalii de priorit ăți, obiective
măsurabile ș i obiective, alocarea de resurse;
• De a acț iona ca secretariat al Grupului de Lucru pentru Politicile Publice pentru Romi și de a
furniza informa ții care s ă îi permit ă să efectueze verific ări periodice ale progresul
implement ării Strategiei;
• De a oferi feedback c ătre ministere;
• De a identifica bunele practici ș i lecțiile învățate în urma interven țiilor la nivel local și
diseminarea lor pe scară largă;
• De a construi un scop comun și o rețea de sprijin între cei implica ți în punerea în aplicare a
Strategiei.

Finanț are european ă versus finan țare din alte surse
Așa cum am men ționat mai înainte, România a beneficiat de prezen ța unui num ăr mare și divers de
finanțatori, publici și privați, care si-au asumat un rol în promovarea de îmbun ătățirii situației romilor.
Este evident c ă echilibrul între finan țare UE ș i non-UE este în favoarea celui dintâi, cu aproximativ 52 de
milioane de euro fonduri de pre-aderare alocate între 1998 și 2006. Guvernul român este de asemenea
unul dintre factorii care a contribuit financiar, cu aproximativ 15 milioane de euro, cea mai mare parte ca
și contribu țiile la programele finan țate de UE.
Totuși, este dificil de spus dac ă diferiț i finanțatori au avut mai mult succes decât al ții. În timp ce
finanțarea UE ș i ce a guvernului s-a concentrat asupra domeniilor din Strategia na țională de îmbun ătățire

11 Vezi www.sper.org.ro
12Phare RO 2004/016-772.01.01.01, Raport privind revizuirea me canismului de implementare a Strategiei pentru îmbun ătățirea situa ției
romilor, document nepublicat

a situației romilor, alte surse de finan țare au contribuit la consolidarea capacităț ii ONG-urilor romilor
pentru a deveni s ă fie parteneri activi și puternici în procesul de preg ătire a strategiei (de exemplu,
Fundația Soros România, sau în domeniul educa ției UNICEF România).
Trebuie să luăm în considerare, pe de alt ă parte, constrângerile birocratice ale diferi ților actori.
Uniunea European ă a abordat finan țarea programelor pentru romi în tr-un mod sistematic, promovând
parteneriatul cu Guvernul român, utilizând procedurile standard care implic ă o abordare bazat ă pe
competiție.
Procesul de accesare a unei finan țări de tip Phare dureaz ă, de regul ă, 3-4 ani, timp în care pot
apărea modific ări semnificative ș i percepția participan ților este aceea a unui proces birocratic inutil ș i și
consumator de timp. Finanț atorii priva ți, pe de altă parte, îș i pot permite o modalitate de finanț are a
programelor și proiectelor într-un mod mult mai flexibil, f ără o mulțime de etape birocratice și într-un
timp mai scurt.
În ceea ce priveș te durabilitatea, au existat m ăsuri de politic ă și programe durabile pe baz ă
multianual ă. Primul program cu rezultate evaluate sistematic a fost programul de mediere sanitar ă. Ca un
proiect ini țial pilotat de o organiza ție, Romani CRISS, în 5 comunit ăți din România, acesta a fost preluat
și multiplicat de c ătre Ministerul S ănătății la nivel na țional iar finan țarea a fost asigurat ă de la bugetul de
stat centralizat. Începând cu luna iulie 2009, pozi țiile de mediator sanitar au fost mutate de la nivelul
autorităților județene de sănătate public ă sau al spitalelor de la nivelul prim ăriei și au fost efectuate și
transferurile financiare c ătre acestea. Nu este clar deocamdat ă cum vor fnc ționa aceste aloc ări bugetare în
viitor.
În educație, locurile speciale elevii romi în licee și universit ăți au fost finan țate și continuă să fie
finanțate din bugetul centralizat al Ministerului Educa ției. Exper ții locali pentru romi au fost angaja ți într-
un număr important de localit ăți cu popula ție semnificativă de romi din întreaga țară. Aceste pozi ții sunt
plătite din bugetul de stat și, în ciuda anumitor limit ări în ceea ce priveș te mandatul lor, includerea lor pe
organigrama administra ției publice locale a fost una dintre cele mai durabile ini țiative și a avut un impact
asupra proceselor de dezvoltare în comunit ățile țintă. În anul 2008, în cadrul unui proiect implementat de
Centrul de Resurse pentru Comunit ățile de Romi, standardul ocupa țional pentru poziț ia de expert local pe
problemele romilor a fost elaborat și aprobat. Aceasta înseamn ă oportunit ăți pentru exper ții locali romi de
a avea acces la preg ătire profesional ă specifică precum și o poziție mai stabil ă în cadrul prim ăriilor.
„Tîrgurile de locuri de munc ă pentru romi” precum ș i „caravanele ocupă rii forței de munc ă pentru
romi”, cu toate c ă au continuat s ă fie organizate, nu au fost înso țite de măsuri de sprijin pentru atragerea
unor companii și nici de m ăsuri de conș tientizare și de pregătire a romilor afla ți în căutare a unor locuri de
muncă. Proiectele finanț ate din fonduri structurale, inclusiv cele de tip centre de incluziune profesional ă,
au încă un bun poten țial pentru calificarea profesională a romilor și sprijinirea acestora pentru ob ținerea
unui loc de munc ă.
În lipsa unui program coerent la nivel na țional privind locuin țele sociale, a accesului la
infrastructur ă, situația locuirii în comunit ățile de romi nu poate fi diferit ă de a altor comunit ăți
dezavantajate, de aceea nu putem vorbi de durabilitate acolo unde ini țiativele au fost puntuale, prin
granturile oferite prin programele de tip Phare. Accesul la infrastructur ă este, pân ă la urmă, parte a
responsabilit ății statului român de oferire a unui standard de viață decent pentru to ți cetăț enii, inclusiv a
populației rome.

Politici, programe, proiecte – cerin țe privind calitatea
Așteptările actorilor implica ți în problematica rom ă pentru ceea ce putem numi ca
proiecte/programe/politici de bun ă calitate sunt extrem de diferite, la diferite niveluri. Ceea ce este v ăzut
ca un proiect de succes pentru o autoritate public ă, poate fi v ăzut ca un e șec pentru activi știi romi. Este,
de exemplu, cazul proiectului pe scar ă largă în domeniul educa ției, accesul la educa ție pentru grupuri
dezavantajate, caz în care există nemulțumiri puternice ale ONG-uri rome pentru progresul lent și
eșecurile repetate în domeniul desegreg ării școlare ș i accesul la educa ție de calitate pentru copiii romi.
Este important s ă se utilizeze o abordare participativ ă în proiectarea, implementarea și evaluarea
oricărei politici, program, proiect pentru îmbun ătățirea situa ției romilor, pentru a avea o în țelegere
comună a părților interesate în ceea ce prive ște rezultatele care trebuie atinse. Cu alte cuvinte, orice
politică, program sau proiect ar trebui s ă beneficieze de participarea tuturor p ărților interesate, inclusiv a

romilor, în identificarea problemei, documentare, stabilirea obiectivelor, implementarea, monitorizarea și
evaluarea și asigurarea durabilităț ii rezultatelor ob ținute.
Dealtfel, calitatea unui proiect, program sau politic ă publică se construie ște încă din fazele ini țiale,
prin analiza și definirea corect ă a problemei de rezolvat, prin alegerea unei variante de abordare care s ă
respecte criterii clare de performan ță, prin alocarea de resurse corespunz ătoare, prin implemetnarea
acțiunilor, monitorizarea ș i evaluarea finală a rezultatelor, a indicatorilor stabili ți. Vorbim în fapt de
cantitatea și de calitatea schimbă rii produse prin implementare.

Profilul problemelor  romilor – reflectare  în politici  publice 
Ne-am propus în demersul de cercetare s ă contribuim la procesul de elaborare și implementare de politici
publice de incluziune social ă a romilor. Plecând de la datele colectate din analiza secundar ă cantitativă ,
consider c ă se poate realiza un profil al problemelor celor mai presante cu care se confrună populația de
romi din România. Coroborând datele contitative cu datele de cercetare calitativ ă, repectiv interviurile
semi-structurate și studiul documentelor, putem identifica o serie de domenii prioritare și de probleme
care pot fi abordate prin politicile publice.
Așa cum am ar ătat anterior, analiza de impact ex-ante este o etap ă extrem de important ă a
procesului de elaborare a politicilor pub lice, în special în ceea ce prive ște luarea deciziilor asupra
direcțiilor de ac țiune, a estim ării avantajelor și dezavantajelor acestora, a consecin țelor generate în mediul
social, economic. Revenind, pe baza datelor colectate din analiza secundar ă cantitativă și datele calitative
vom creiona, în cele ce urmeaz ă, un set de elemente problematice ale situa ției romilor din România.
Aceste probleme se pot constitui în elemente directoare pentru realizarea unei analize de impact ex-ante ș i
luarea deciziilor corecte asupra domeniilor, priorit ăților, obiectivelor, acț iunilor viitoare, ținând cont de
disponibilit ățile de resurse financiare, umane, administra tive, politice pentru implementarea viitoarelor
politici publice pentru romi.
De aceea, identificarea de priorit ăți de acțiune trebuie continuat ă și dusă până la capăt, repectiv
realizarea de evalu ări ex-ante a impactului a șteptat și fundamentarea deciziilor de politici publice –
demers pe care din p ăcate nu mi l-am putut propune în aceast ă lucrare și care va trebui realizat de
structurile guvernamentale responsabile. Trebuie sa men ționez că aceste situa ții de fapt și posibilele
direcții de acțiune sunt exemplific ări, putându-se merge mult mai în profunzime, aceasta în m ăsura în care
există și resurse, disponibilitate, voin ță politică autentică pentru schimbare consistent ă în viata popula ției
rome.
Educație
Tabel nr. 13. Educa ție – probleme, situa ție, direcții
Problema identificat ă Situa ția de fapt Direcția de acțiune
Persisten ța analfabetismului func țional
la nivelul romilor 26% dintre romii peste 6 ani sufe ă de
analfabetism functional Cursuri suplimentare pentru adul ți
Continuare program A doua Șansă
Participare pre școloară redusă 89% dintre copiii romi nu frecventeaz ă
creșa sau grădinița Asigurare acces la înv ățământ preș colar
Nivel redus de finalizare a studilor
gimnaziale 49% dintre romi nu au absolvit opt clase Programe de suport tip Școală dup ă Școa l
Nivel redus de finalizare a studiilor
liceale 85,5% nu au absolvit liceul Continuarea m ăsurilor afirmative în licee
Suport pentru elevii romi din medii defavorizate, rural
Nivel redus de participare la studii
superioare 1% dintre responden ți au studii universit a
și postuniversitare Continuarea m ăsurilor afirmative în
universități

Necesitatea dep ășirii barierei lingvistic e
pentru asigurarea șanselor egale la
educație copiilor romi 45% dintre subiec ți declară limba matern ă
romani Continuarea preg ătirii de profesori de li m
romani. Acces la manuale în limba romani.

Sănătate
Tabel nr. 14.Să nătate – probleme, situa ție, direcții
Problema identificat ă Situa ția de fapt Direcția de acțiune

Înregistrarea la medicul de familie 91% dintre romi sunt înregistra ți la medi c
de familie Asigurarea accesului ls medicul de famili
prin informare, mediere sanitar ă.
Asigurarea accesului la servicii medica l55% dintre romi au beneficiat de
consultaț ie medical ă la medicul de famili e
sau la un medic specia list sau de analize
medicale în cadrul programelor na ționale
doar 79% dintre cei care știu că suferă de
boală gravă declară că au consultat medi c
pentru solicitarea unui tratament medicalEvaluarea anual ă a stării de sănătate a
membrilor comunit ățlor de romi.

Asigurarea accesului la medicul de famil i
în localitatea de domiciliu.
Accesul la serviciile de mediere sanitar ăjumătate dintre romi nu au acces sau nu a u
auyit de serviciile de mediere sanitar ă Continuarea preg ătirii și angajării de
mediatori sanitari în comunit ățile de rom i

Ocupare și activităț i tradiționale, Situa ție economic ă
Tabel nr. 15. Ocupare, activit ăți tradiț ionale, situație economic ă – probleme, situa ție, direcții
Problema identificat ă Situa ție de fapt Direcție de acțiune
Ponderea popula ției active neocupat ă ș
a populației inactive 77% neocupare în munc ă Măsuri active de ocupare.
Ocupare în pozi ții slab calificate sau f ăr
calificare muncitori necalifica ți 27%
muncitori califica ți 20%
muncitori agricoli 17% Continuare program A doua șansă în
educație
Acces la cursuri de calificare ș i mediere a
muncii
Discriminare de gen semnificativ ă în
accesul pe pia ța forței de munc ă 51% dintre femei sunt casnice Programe, campanii de informare prinvin
discriminarea.
Educație tip A doua șansă în educa ție
pentrufemei
Cursuri de calificare pentru femei și sprij i
pentru ob ținerea uui loc de munc ă.
Munca fără contract de munc ă, zilieri 36% ar accepta un loc de munca la negru ,
22% o munc ă sub-calificat ă, 18% prost
plătită Măsuri general de control a angaj ării forțe
de muncă.
Reglementarea muncii pentru zilieri.
Activitățile tradiționale devalorizate,
diminuarea cerin țelor 32% dintre comunit ăți se regăsesc activit ă
tradiț ionale Programe de modernizare a meseriilor
tradiționale, artizanat.
Neintegraea romilor în mediul de afac e
din România 96% dintre romi nu sunt asocia ți și nici n u
dețin nici o afacere sau întreprindere
particular ă Dezvoltarea de programe de antreprenori a
si sprijinire demarare de afaceri individu a
familiale, comunitare
Locuire
Tabel nr. 16. Locuire – probleme, situa ție, direcții
Problema identificat ă Situa ția de fapt Direcția de acțiune
Situație ambigu ă a actelor de propriet a67% deț in un act de proprietate pe imobil
57% afirm ă că dețin un act de proprietate
pe terenul unde este construit imobilul Programe de rezolvare a situa ției
proprietăților.
Accesul dificil la utilit ăți 81% își încălzesc locuin țele în sistem
tradiț ional folosind sobe cu lemne
88% acces la electricitate, 10% re țele de
gaze, 17% re țea publică de apa Dezvoltarea de pr ograme de construc ție d
locuinte cu acces la utilit ăți
Asigurarea nesegreg ării romilor în getto-
uri.
Discriminare
Tabel nr. 17. Discriminare – probleme, situa ție, direcții
Problema identificat ă Situa ția de fapt Direcția de acțiune
Persisten ța fenomenului discrimin ării
directe ș i indirecte a romilor 30% dintre romi afirm ă că au fost trata ți
mai rău pe considerentul c ă aparțin etniei
rome
57% la școală , 59% la medic/spital, 44%
angajare, etc. Dezvoltarea de programe de informare și
conștientizare, precum a fenomenului
discrimin ării.
Aplicarea m ăsurilor legale în situa ții de
discriminare.

Cadrul de reglementare  european ă pentru strategiile  naționale de integrare  a 
romilor până în 2020 
La nivel european au fost promovate și adoptate o serie de documente programatice, printre care
„Strategia UE Europa 2020” strategie care urm ărește o creștere inteligent ă, durabilă și favorabil ă
incluziunii sociale, reducerea marginaliz ării economice și sociale a minorit ății romilor, probabil cea mai
numeroas ă minoritate non-statal ă la nivel european. Pentru Uniunea European ă, situația minorit ățăii rome
este o provocare important ă, atât în ceea ce prive ște perspectiva majorităț ii, dar ș i ca minorităț ii rome.
Cadrul UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor pân ă în 2020 este un document tip
comunicare a Comisiei Europene că tre Parlamentul European, Consiliul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor13 și care încurajeaz ă statele membre să adopte sau s ă dezvolte în continuare strategii
naționale de integrare a romilor.
Sunt solicitate politici clare și specifice care s ă răspundă nevoilor romilor prin m ăsuri explicite care
să prevină și să compenseze dezavantajele cu care ace știa se confrunt ă. Aceste politici adoptate sub forma
unor strategii na ționale de integrare a romilor ar trebui să corespundă obiectivelor UE de integrare a
romilor și vor trebui sus ținute din fonduri na ționale și ale Uniunii Europene preum și din alte surse,
urmând a fi identificte soluț ii pentru utilizarea mai eficient ă a fondurilor structurale și de coeziue ale UE.
Se are în vedere ș i realizare unor mecanisme de monitorizare a progreselor în atingerea rezultatelor
integrării romilor. Similar Deceniului Incluzi unii Romilor, cadrul propus de UE vizeaz ă patru mari
domenii de integrare, respectiv accesul la educa ție, ocuparea unui loc de munc ă, servicii medicale și
locuințe. Comunicarea solicita statelor membre ca pân ă la sfârșitul lunii decembrie 2011 s ă își revizuiasc ă
strategiile na ționale de integrare a romilor și să le prezinte Comisiei Europe ne, urmând ca aceste strategii
naționale să fie evaluate și va fi trimis un raport c ătre Parlamentul European și către Consiliul European
în primăvara anului 2012.

Evaluarea  Strategiei  Guvernului  României  de Incluziune  a Cetățenilor  Români 
Aparținând Minorității Romilor  pentru perioada  2011­2020 
Strategia Guvernului României de Incluziune a Cet ățenilor Români Apar ținând Minorit ății Romilor
pentru perioada 2011-2020 a fost adoptat ă (document publicat în Partea I a Monitorului Oficial nr. 6 din
4 ianuarie 2012, HG 1.221/2011), oarecum în grab ă și fără a tine cont de observa țiile primate din partea
societății civile. Documentul elaborat de structurile guvernamentale es te o continuare a Strategiei
Guvernului României de îmbun ătățire a situa ției romilor , adoptat ă prin Hot ărârea Guvernului nr.
430/2001 și ulterior modificată prin Hot ărârea Guvernului nr. 522/2006, privind aprobarea Strategiei
Guvernului României de îmbun ătățire a situa ției romilor, cu modific ările și complet ările ulterioare.
Documentul recunoa ște nevoia unei noi viziuni referitoare la minoritatea romilor din România atât la
nivelul politicilor publice, cât și în ceea ce prive ște cadrul institu țional de implementare a acestora, iar
această viziune ar trebui sa se bazeze pe o asumare politic ă autentică, constant ă și care să țină cont de
provocările determinate de noul context al României, intrarea în Uniunea European ă.
Strategia în forma adoptat ă și prezentată Comisiei Europene nu se ridic ă la standardele privind
documentele de politici publice de tip strategie a șa cum am ar ătat pe parcursul lucră rii. Dupa zece ani de
adoptarea primei strategii destinate îmbun ătățirii situației romilor, progresele sunt înc ă lipsite de
consistență iar adoptarea unor documente programatice care repet ă slăbiciunile documentelor de politici
publice anterioare nu este o abordare în spiritual și litera documentelor interne și internationale la care
România s-a raliat prin procesul de aderare la Uniunea European ă. Dealtfel, nerealizarea unei evalu ări a
Strategiei ini țiale este în m ăsură sa adauge sl ăbiciuni în plus noului document, care nu beneficiaz ă de o
evaluare ex-post a impactului ac țiunilor și implicit o baz ă de pornire insuficient fundamentat ă. Există, la
acest moment toate elementele necesare pentru realizarea unei analize serioase a situa ției romilor și
fundamentarea Strategiei pe date consistente.
În procesul de consultare, guvernul nu a dovedi t pro-activitate, generând un document care pune
serioase semne de întrebare în ceea ce prive ște voința politică autentică pentru realizarea unei schimb ări

13 Comunicare nr. 8727/6 aprilie 2011 a Comisiei c ătre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor – Un cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor pân ă în 2020

fundamental pozitive a situaț iei romilor. În procesul de elaborare a Strategiei, o bun ă participare a
societății civile rome cu expertiz ă ar fi putut însemna un plus de relevan ță al direcțiilor prioritare, a
obiectivelor și acțiunilor. Mai ales în contextual economic intern și internațional, ameninț at de
incapacitate de plat ă a țărilor, criz ă economic ă, șomaj, neluarea în considerare a poten țialului de cre ștere
și de contribu ție economic ă a comunit ăților de romi este evident ă.
Din acest punct de vedere, solu ția corectă ar fi fost reluarea textului adoptat al Strategiei și
utilizarea expertizei din interiorul structurilor guv ernamentale, în special a Departamentului Politici
Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului pentru elaborarea corespunz ătoare a Strategiei.
Evaluarea a șteptată în luna aprilie 2012 din partea Comisiei Europene ar putea s ă contribuie la
îmbunătățirea documentului și, așa cum doar presiunea din partea Comisiei Europene pentru adoptarea
Strategiei a mobilizat resursele guvernamentale, aceea și presiune va putea aduce ajust ările necesare.
Dată fiind incoeren ța documentului de Strategie, planurile de ac țiune elaborate odat ă cu propunerea
de Strategie sunt, în acest moment, neavenite, ele putând fi luate în discu ție doar după elaborarea corect ă
a acesteia și validarea de c ătre Comisia European ă.
Evaluarea Strategiilor na ționale de c ătre exper ți ai Comisiei Europene va constitui, probabil,
elementul de presiune care va duce la îmbun ătățirea textului și asta în condi țiile în care vor exista
demersuri ale societ ății civile a romilor și a altor factori interesa ți pentru acest domeniu.

Concluzii  si recomandari  
După zece ani de la adoptarea primelor documente de politici publice specific destinate romilor,
problemele cu care ace știa se confruntă sunt relativ acelea și, sărăcie și sărăcie severă, excludere socială ,
cantonare în zona modului de via ță tradițional în societatea modern ă și globalizatoare, discriminare etc.
Ciclul vicios al s ărăciei continu ă să îi mențină pe romi în excludere social ă, cu consecin țe dintre cele mai
serioase, de la neparticiparea la procesul al egerilor, accesul dificil la servicii de s ănătate și alte servicii
sociale, neangajarea în munc ă în condi ții legale, locuire în condi ții dificile, acces dificil la educa ție de
calitate, sc ăderea solidarit ății comunitare, exacerbarea sentimentelor anti-rome etc.
Ciclurile electorale de dup ă 1989 nu au adus romilor niciodat ă atingerea pragului de 5 la sut ă iar
reprezentarea politic ă a romilor a r ămas nesemnificativ ă, în timp ce societatea civil ă a romilor, de și are un
număr semnificativ de asocia ții și fundații înregistrate legal, continu ă să fie dominat ă de un num ăr
restrâns de organiza ții puternice din punct de vedere pr ofesional dar dependente de finan țare din fonduri
ale Uniunii Europene.
Reprezentă rile despre romi ale popula ției majoritare sunt cantonate în sfera negativ ă, se bazeaz ă
pe prejudec ăți și stereotipuri ale alterit ății și genereaz ă atitudini și comportamente de ambele pă rți. Romii
par a fi o realitate familiar ă tuturor, aproape oricine poate emite o opinie, deseori categoric ă și negativă
relativ la ace știa. Perspectivele clasice teoretice pot avea o anumit ă relevanță, specifică și limitată, pentru
problematica romilor, îns ă în complementaritatea lor aceste perspective concur ă înspre ob ținerea unei
înțelegeri și explicații stiințifice nuan țate și comprehensive.
Definițiile excluziunii sociale se potrivesc perfect situa ției romilor – procesul prin care indivizii
sunt împin și la marginea societ ății și nu li se permite s ă participe pe deplin datorit ă sărăciei lor, a lipsei
competen țelor de baz ă și a oportunit ăților de înv ățare pe tot parcursul vie ții, sau ca rezultat al
discrimin ării. Excluziunea socială prezentă în viața romilor – a indivizilor, a grupurilor, a comunit ăților, ș i
a devenit, în multe state europene, un motor al dezvolt ării de politici publice, de programe de dezvoltare
socială sau de noi servicii sociale – c ăutând spargerea ciclurilor vicioase la care romii sunt expu și. De
aceea, în abordarea problematicii romilor este deci nevoie de o abordare pragmatic ă, intrumental ă, bazată
pe mecanismele incluziunii sociale și cele ale ciclului de politici publice.
Construirea unei societ ăți inclusive este vital ă pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene
privind cre șterea economic ă durabilă, ameliorarea calitativă și cantitativă a locurilor de munc ă și o mai
mare coeziune social ă – elemente intrinseci ale Modelului Social European. Conceptul de incluziune
socială, preluat în limbajul institu țional românesc, nu are înc ă o corectă înțelegere și asumare autentic ă a
conținutului, cu r ădăcini în elementul de solidaritate promova t la nivelul Uniunii Europene. Contextul
economic, social și politic actual va afecta dimensiunea social ă european ă comună și va conduce la o
schimbare a modului de produc ție, va promova ideea unei politici soci ale productive ca o cale de avansare
a modelelor sociale în Europa și care aduce în discu ție idei precum flexicuritate, activare, parteneriat etc.

Schimbările rapide din societate ne îndep ărtează de sistemul de produc ție clasic și ne introduce
într-o lume în care riscul devine o prezen ță permanent ă, generând nevoia unei noi abord ări, în care statul
bună stării ar trebui s ă se concentreze pe promovarea managementului riscului și la transferul
responsabilit ății de la statul bun ăstării la nivel individual. În acest context este nevoie de cre șterea
capacităț ii individului de a supravie țui în economie, cu efecte care înc ă trebuie evaluate și abordate.
Analiza noastr ă arată faptul că pentru cazul romilor, popula ția cu cel mai înalt grad de risc din
rândul grupurilor vulnerabile este nevoie de punerea cu stricte țe în aplicare a sistemului de elaborare,
coordonare și planificare a politicilor pub lice la nivelul administra ției publice centrale, vizând
îmbunătățirea calității actului guvernamental și a managementului politicilor publice. Este nevoie de o
bună colaborare între nivelul politic ș i cel executiv al administra ției publice ș i societatea civilă romă, la
fel cum este nevoie de dezvoltarea cuno ștințelor și aptitudinilor tuturor factorilor cheie angrena ți în
procesul elabor ării și implement ării politicilor publice pentru romi, în vederea rezolv ării problemelor
acestora și adaptarea la realit ățile socio-economice.
Recomandarea Comisiei Preziden țiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice în care se
propunea Guvernului o nou ă abordare strategic ă bazată pe „ o asumare politic ă autentică, constant ă, a
provocărilor politicilor de egalizare a șanselor pentru minoritatea romilor ” este în continuare un
deziderat de atins în condi țiile în care nu există capacitatea politic ă a comunit ății rome de a ac ționa ca un
partener credibil și puternic în rela ție cu structurile publice responsabile.
În acest moment nu putem vorbi de existen ța unei coordonă ri între Mecanismul Incluziunii Sociale
în România și mecanismul de elaborare și implementare a politicilor publice destinate grupurilor
vulnerabile, principalele documente de politic i publice destinate acestora suferind de acelea și probleme de
design, fundamentare, implementare, evaluare.
Conform analizei noastre și a diferitelor rapoarte de progres realizate în ultimii ani, putem vorbi de
un eșec al politicilor publice destinate comunit ății romilor, de lipsa voin ței politice pentru rezolvarea
problemelor romilor, de incapacitatea societ ății române ști de a dep ăși faza de tranzi ție la economia de
piață și generarea bun ăstării pentru popula ție. Nu exist ă, așa cum am ar ătat pe parcursul lucr ării, o
colectare sistematic ă de date cu privire la situa ția socială, economic ă sau educaț ională a romilor.
Programele de combatere a s ărăciei, concretizate de cele mai multe ori în acordarea de ajutoare sociale, de
venit minim garantat și alte forme de sprijin focalizate pe transferuri de la bugetul de stat nu au
demonstrat eficien ță. Un raport al Bancii Mondiale (Banca Mondial ă, 2010)14 arată faptul că în România
costurile economice anuale datorate pierderilor de productivitate aferen te excluziunii romilor ajung la 887
milioane euro, ceea ce înseamn ă o pierdere anual ă din Produsul Intern Brut de 0,63-2,13 la sut ă.
Înc ă o dată, este nevoie de o a bordare pragmatic ă, instrumental ă, bazată pe mecanismele de
incluziune social ă și cele de politici publice în rezolvarea problem elor diferitelor grupuri vulnerabile. Într-
un fel, utilizarea formei – în cazul nostru a mecanismului încluziunii sociale și a procesului de elaborare a
politicilor publice, poate aduce un plus de fundamentare a fondului – respectiv con ținuturi relevante
pentru problematica romilor, participare, mecanisme de finan țare, implementare și evaluare
corespunz ătoare, asumare de responsabilit ăți din partea structurilor publice etc. Aceasta și în contextul
actual în care se dore ște restrângerea cheltuielilor sociale din produsul intern brut, limitarea serviciilor
scociale și medicale, introducerea unor asigur ări suplimentare pentru anumite servicii considerate
neesențiale și altele asmenea lor, resursele care vor putea fi alocate pentru programe de incluziune socială
a romilor vor fi tot mai restrânse. Mecanismul Incluziunii Sociale în România ar putea fi sprijinit foarte bine prin intermediul
Fondurilor Structurale, care sunt destinate reducerii disparit ăților sociale, economice, de infrastructur ă
față de celelalte ță ri membre ale Uniunii Europene. În acest context, în procesul de consultare public ă
pentru elaborarea Planului Na țional de Dezvoltare 2014-2020 ar trebui s ă existe voci puternice și o
implicare solid ă a partenerilor sociali ai guvernului, inclusiv reprezentan ții grupurilor vulnerabile pentru a
putea regăsi, între priorităț ile și viitoarele programe de finanț are, tema incluziunii sociale.
Există un conses cu privire la problemele cu care se confrunt ă romii, chiar dac ă abordările
principale pot fi diferite, respectiv guvernul – orientat c ătre combaterea s ărăciei, iar mi șcarea romilor –
destul de constant pe combaterea, în diferite forme, a discrimin ării. Complexitatea, dimensiunea,

14 Vezi raportul „Banca Mondial ă – Europa și Asia Central ă Costurile economice af erente excluziunii romilor”, disponibil la:
http://siteresources.worldbank.org/EX TROMA/Resources/Economic_Costs_Roma_Exclusion_Note_Final_RO.pdf

gravitatea și intercondi ționalitatea problemelor (vezi ciclul vicios al s ărăciei) solicit ă o abordare
integratoare, care nu este comună abordărilor structurilor guvernamentale române ști.
Conform analizei noastre, Strategia Guvernului României de Incluziune a Cet ățenilor Români
Aparținând Minorit ății Romilor pentru perioada 2011-2020 are multiple probleme de construc ție
neridicându-se la standardele privind documentele de politici publice de tip strategie, descrise în aceast ă
lucrare. Iar la zece ani de la adoptarea primei strategii destinate îmbun ătățirii situației romilor, cu progrese
inconsistente demostrate, adoptarea unui document programatic care repet ă slăbiciunile anterioare nu este
o abordare în spiritul și litera documentelor interne și internaționale la care România s-a raliat.
E nevoie de realism în aborda rea incluziunii sociale a romilor prin politici publice. Un prim pas
necesar este realizarea unei evalu ări comprehensive a rezultatelor Strategiei ini țiale adoptate în 2001 și
ajustate în anul 2006, a șa numita evaluare ex-post a impactului ac țiunilor, care s ă se constituie într-o baz ă
de fundamentare a noii ini țiative de politici publice.
Un altul pas ar fi identificarea celor mai importante priorit ăți de acțiune; așa cum am demonstrat
pe parcursul lucr ării, acestea trebuie dezbr ăcate de cuvinte mari și de elemente de ordin general – care pot
fi abordate prin masuri generale și care doar aduc dificult ăți în implementare, împ ărțire a resurselor deja
limitate, dizolvarea responsabilit ățiolor etc.
Un set de 4-6 direc ții de acțiune, cele stabilite prin cadrul european – educa ție, sănătate, ocupare
și locuire, este suficiet, la fel cum este suficient ă și eficientă concentrarea pe un num ăr restrâns de m ăsuri
specifice care s ă poată fi finanțate, implementate, monitorizate.
Avem convingerea c ă lucrarea de fa ță va putea contruibui la acest demers de îmbun ătățire a
Strategiei ș i de creare a premiselor unei implement ări adecvate a acesteia.
 

Recomandari  privind politicile  guvernamentale  
– Realizarea unei evaluă ri externe a Strategiei de îmbună tățire a situa ției romilor pe perioada
2001 – 2011, ca baz ă pentru fundamentarea viitorelor documente de politici publice.
– În elaborarea de politici publice pentru romi, respectarea celor 10 Principii Comune privind
Incluziunea Romilor respectiv:
1. Politici constructive, pragmatice și nediscriminatorii;
2. Vizarea explicit ă, dar nu exclusivă a romilor;
3. Abordarea intercultural ă;
4. Vizarea abordă rii integratoare;
5. Conștientizarea dimensiunii de gen;
6. Transferul politicilor bazate pe dovezi;
7. Utilizarea instrumentelor Uniunü Europene;
8. Implicarea autorit ăților regionale și locale;
9. Implicarea societăț ii civile;
10. Participarea activ ă a romilor.
– Revenirea asupra Strategiei Guvernului României de Incluziune a Cet ățenilor Români Apar ținând
Minorităț ii Romilor pentru perioada 2011-2020 ș i utilizarea expertizei din interiorul structurilor
guvernamentale, în special a Direc ției Politici Publice din cadrul Secretariatului General al
Guvernului pentru elaborarea Strategiei cu respectarea tuturor cerin țelor cu privire la elaborarea
politicilor publice.
– Conform criteriilor stabilite de CE prin Cadrul UE pentru strategiile naț ionale de integrare a
romilor pân ă în 2020, alocarea de resurse financiare suficiente din cadrul bugetului na țional, care
vor fi putea suplimentate cu fonduri interna ționale si ale UE, în mod special fonduri structurale.
– Redefinirea rolului Agen ției Națioanle pentru Romi în contextual nou creat de Cadrul UE pentru
strategiile na ționale de integrare a romilor pân ă în 2020 și întărirea de rolului monitorizare al
acestei structuri.
– Asigurarea func ționării Observatorului Social, ca structur ă de colectare a datelor relevante pentru
situația grupurilor vulnerabile, cu implica ții directe în fundamentarea politicilor publice pentru
romi. Asigurarea colect ării sistematice a datelor cu privire la situa ția comunităț ilor de romi.
– Întărirea mecanismelor de prevenire a discrimin ării și asigurarea unui tratament egal pentru toț i
cetățenii conform Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Implicarea  Uniunii Europene  ar trebui să se focalizeze  pe: 
– Monitorizarea punerii în aplicare a Cadrului UE pentru strategiile na ționale de integrare a
romilor pân ă în 2020.
– Utilizarea resurselor financiare pentru perioada urm ătoare de programare, 2014-2020, pentru
alocarea consistent ă de fonduri destinate incluziunii soci ale a romilor, în mod special prin
proiecte integrate, care s ă abordeze în manieră comprehensive vulnerabililt ățile acestor
comunități.
– În contextul unei rate reduse de absorb ție de către România a fondurilor structurale pentru
perioada 2007-2013, identificarea unor mecanisme de redirec ționare a fondurilor disponibile
pentru testarea unor programe/proiecte integrate.
– Asigurarea accesului la asisten ță tehnică pentru Guvernul României în domeniul elabor ării de
politici publice destinate comunit ăților de romi.
 

Contribu ția societ ății civile rome ar  trebui concretizat ă în:  
– Participarea consistent ă la procesul de consultare cu autorit ățile publice în elaborarea și
implementarea politicilor publice pentru romi.
– Participarea la dezbaterile publice pe tema rom ă, încurajarea unor reac ții prompte, clare
împotriva manifest ărilor negative ale majorit ății, în contextul de criz ă economic ă, situație care
poate genera exacerbarea unor atitudini și comportamente negative față de minoritatea rom ă.
– Inițierea, în parteneriat cu alte organiza ții și instituții, a unor proiecte integrate pilot care s ă
poată fi multiplicate.
– Cuprinderea, în programele derulate, a unor cercet ări asupra situa ției comunităț ilor rome, ca
suport pentru fundamentarea unor interven ții ulterioare.

Bibliografie

Andrews, C.J. (2007). Rationality in Policy Decision Making, in Handbook of Public Policy Analysis. Theory,
Politics, and Methods, Fischer, F., Miller, G.J., Sidney, M.S. (editors), CRC Press.
Arpinte, D., Baboi, A., Cace, S., Tomescu, S., St ănescu, I. (2008). Politici de incluziune social ă.Revista Calitat e
Vieții, XIX, nr. 3-4, p. 339-364
Băban, A. (2002). Metodologia cercet ării calitative. Cluj Napoca: Presa Universitar ă Clujeană
Badescu, G. (ed.). 2007, Barometrul Incluziunii Romilor, Bucure ști: Funda ția Soros România.
Berghman, J., „Social Exclusion in Europe: Policy Context andAnalytical Framework”, în G. Room (coord.),
Beyond theThreshold: The M easurement and Analysis of Social Excl usion,The Policy Press, Bristol, 1995.
Briggs, S., Petersone, B., Smits, K., Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice și evaluarea
impactului, Bucure ști 2006, pag. 16 (v ezi http://www.sgg.ro /index.php?politici_publice_documente , acces a
15 mai 2011)
Burtea, V. (2002). Rromii în sincronia și diacronia popula țiilor de contact. Bucure ști: Lumina Lex.
Burtea, V. (2002). Rromii în sincronia și diacronia popula țiilor de contact. Bucure ști: Lumina Lex.
Cace, S., Duminica, G., Preda, M. (coordonatori) (2006). Evaluation of Programmes Targeting Roma
Communities in Romania. Bucure ști, UNDP.
Cerkez, M. (coord.) (200 9). Evaluarea programelor și politicilor publice. Teorii, metode și practici. Iași: Poliro m
Chelcea, S., (2001). Tehnic i de cercetare sociologic ă. București: Școala Națională de Studii Politice și
Administrative.
Chelcea, Septimiu. [2001](2007). Me todologia cercet ării sociologice. Metode cantitative și calitative (edi ția a
III‐a). Bucure ști: Editura Economic ă.
DecadeWatch. Activi știi romi evalua progresul Deceniului de Incluziune a Romilor, Deceniul de Incluziune a
Romilor, Budapesta, 2008.
Dunn, W.N. (1981). Public Policy Analysis: An Introduction, Prentice Hall: Englewood Cliffs.
Edgar, B., Meert, H., Doherty, J. (2004). Third Review of Statistics on Homelessness in Europe. Developing a n
Operational Definition of Homelessness, FEANTSA.
EUMAP European Union Monitoring and Advocacy Program, Roma Partic ipation Program, Open Society
Institute, Centrul de Resurse pentru Comunit ățile de Romi (2004). Monitorizarea implement ării la nivel loc a
a Strategiei Guvernamentale pentru Îmbun ătățirea Situa ției Romilor din România. Budapesta: Open Societ y
Institute.
EUMAP European Union Monitoring and Advocacy Program, Roma Partic ipation Program, Open Society
Institute (2007). Acces egal la educa ție de calitate pentru romi în România. Budapesta: Open Society
Institute.
Fleck, G., Rughini ș, C. (2008). Vino mai aproape. Incluziunea și excluziunea romilor în societatea româneasc ă
de azi. Bucure ști: Human Dynamics
Grimwood, M., Sics, U., Tulea, M. ( 2009) Manual de Planificare Strategic ă, București: Secretariatul General a l
Guvernului – Direc ția de Politici Publice. Disponibil la:
http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/manual%20de%20pla nificare%20strategica.pdf accesat la 15 iunie
2011
Horton, B. P., Leslie, R. G., Larson, F. R. and Horton , L. R. (1997). The Sociology of Social Problems. New
Jersey: Prentice Hall.
Horton, B. P., Leslie, R. G., Larson, F. R., Horton L. R. (1997). The Sociology of Social Problems. New Jerse y
Prentice Hall.

Hyman, H. H. (1972). Secondary Analysis of Sample Surveys: Principles, Procedures, and Potentialities. New
York: John Wiley & Sons, Inc.
Iluț, P. (1997). Abordarea calitativ ă a socioumanului. Ia și: Polirom.
Jann, W., Wegrich, K., Theories of the Policy Cycle, in Handbook of Public Policy Analysis. Theory, Politics,
and Methods, Fischer, F., Miller, G.J. , Sidney, M.S. (editors), CRC Press
Jepsen, M., Pascual, A.S. (2005). Th e European Social Model: an exercise în deconstruction. Disponibil la:
http://seeurope-network.org/homepages/seeurope/file_uploads/jep_serr_1003.pdf
Ladanyi, J., Szelenyi, I. (2006). Patterns of Exclusion: Constructing Gypsy Ethnicity and the Making of an
Underclass in Transitional Societies of Europe, East European Monographs, Boulder, New York.
M. Surdu, Szira J.(2009). Analysis of the impact of affirmative action for Roma in high schools, vocational
schools and universities, Working Paper No. 3, Roma Education Fund, The Gallup Organization România,
Budapesta.
Disponibil la: http://www.romaeducationfund. hu//documents/Gallup_Romania_english.pdf
Manual de metode folosite pentru planificarea politicilor publice și de măsurare a impactului, pagina 18,
disponibil la http://www.sgg.ro/index.php?politici_publice_documente
Moisă, F. (2008). Politici publice pentru ro mi, în Politici de integrare a minorit ăților naționale. Aspecte legale ș
instituționale într-o perspectiv ă comparat ă, Salat, L.(editor), Cluj: CRDE
Păuna, C.B., Albu, L.L., Stanciu, M., Vasile, V., Pavelescu F.M., (2006). Modelul Social European – Implica ții
pentru România, Institutul European din România – Studii de strategie și politici, Studiul nr. 4, Bucure ști.
Disponibil la: http://www.ier.ro/documente/SPOS2006_ro/Spos2006_studiu_4_ro.pdf
Pfohl, S. (1994). Images of Deviance and Social Control: a sociological history, 2nd Ed., New York: McGraw-
Hill.
PNUD, (2002). Avoiding the Dee pndency Trap, PNUD: Bratislava
Preda, M. (2007). Politica social ă româneasc ă între să răcie și globalizare. Iași: Polirom.
Preoteasa, A.M., Cace, S., Duminic ă, G. (2010). Strategia Guvernului României de Îmbun ătățirea Situaț iei
Romilor: Vocea comunit ăților. Bucure ști: Editura Expert.
Profiroiu, M.C., Iorga, E., (2009) . Manual de politici publice. Bucure ști: Editura Economic ă.
Progress Report on the Implementation of the Government Strategy for Improving the Condition of the Roma,
2005. Disponibil la: http://www.anr.gov.ro/ docs/rapoarte/Progres s_report_179.pdf
Raportul CNCD 2008, Anexe, p. 72-73, raport disponibil la:
http://www.cncd.org.ro/files/file/Anexe20ra port%%%20de%20activitate20CNCD%202008.pdf
Raportul extins al Comisiei Preziden țiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice. Riscuri și inechități
sociale în România, pag. 212. Vezi http://www.presidency.ro/s tatic/CPARSDR_raport_extins.pdf
Raportul Mediating Roma Health –Policy and Program Opportunities, Open Society Institute, 2005, New Yor k
Disponibil la:
http://www.soros.org/initiatives/health/focus/roma/ar ticles_publications/publications/romanihealth_200512 0
1/roma_health_mediators.pdf
România. Raportul Na țional Strategic privind Protec ția Socială și Incluziunea Social ă (2008 – 2010), Bucure ști,
septembrie 2008.
Disponibil la: http://ec.europa.eu/employment_social/spsi/docs/social_inclusion/2008/nap/romania_ro.pdf)
Roth A. (1999). Na ționalism sau democra ție. Tîrgu Mure ș: Pro Europa.
Rubington, E., Weinberg, M.S. (2002), The Study of Social Problems (fourth edition), New York/Oxford:
Oxford University Press.
Sandu, D. (2005). Comunit ățile de romi din România. O hart ă a sărăciei comunitare prin sondajul PROROMI.
București: Banca Mondial ă.
Smith, K.B., Larimer, C.W. (2009). The Public Policy Th eory Primer. Philadelphia: Westview Press, Perseus
Books Group

Stoian, I., Mark, D., Wamsiedel, M. , DecadeWatch Romania Report. Mid Te rm Evaluation of the Decade of
Roma Inclusion 2010, Bucure ști: Alianța Civică a Romilor, 2010
Wieviorka, M. (1994). Spaț iul rasismului, Bucure ști: Humanitas.
Zamfir, C., Preda, M. (2002). Romii în Romania. Bucure ști: Expert.
Zamfir, C., St ănescu, S. (2007). Encicolpedia Dezvolt ării Sociale. Ia și: Polirom.
Zamfir, C., Zamfir, E. (coord.) (1993). Țiganii între ignorare și îngrijorare. Bucure ști: Alternative.
*** Assessment of the Roma Strategy Implementation Mechanism, Focus Consultancy, contract servicii
RO/PHARE 2003 SSTA 05. Raport disponibil la:
http://www.anr.gov.ro/docs/rapoarte/Focus_Final_Evaluation_Report_181.pdf
*** Anexa la HG nr. 870/2006 (Introducere) privind aprobarea Strategiei pentru îmbun ătățirea sistemului de
elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administra ției publice centrale
*** Comunicare a Comisiei c ătre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor – Un cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilor pân ă în 2020, num ăru
8727/11, din 6 aprile 2011
*** Comunicare nr. 8727/6 aprilie 2011 a Comisiei că tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economi c
și Social European și Comitetul Regiunilor – Un cadru UE pentru strategiile na ționale de integrare a romilo r
până în 2020
*** Concluziile Pre ședenției Consiliului European de la Nisa, d ecembrie 2000, Anexa 1, Agenda Social ă
European ă
*** Constitu ția României. Disponibil ă la: http://www.cons titutia.ro/const.htm
*** Directiva 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalit ății de tratament între
persoane, f ără deosebire de ras ă sau origine etnică , publicată în Jurnalul Oficial al UE 180, din 19/07/2000 p
0022-0026, disponibil la:
Efectele migra ției. Copiii ră mași acasă: riscuri și soluții. Disponibil la:
http://www.soros.ro/ro/publicatii.php?pag=6#
*** Guvernul României, Raport despre Progresul Implement ării Strategiei Guvernamentale pentru Îmbun ătățire
Situației Romilor, aprilie 2003
*** HG nr. 702/2002 privind înfiin țarea Comisiei Anti S ărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale
*** HG nr. 1.623 din 23 decembrie 2003 privind înfiin țarea Consiliului Superior pentru Reforma Administra ție
Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structural ă, publicat în Monitorul Ofical nr. 53/22
ianuarie 2004
*** HG nr. 412/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei,
cu modific ările și complet ările ulterioare
*** HG nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și
evaluare a politicilor publice la nivel central, Art. 4
*** Hotararea Guvernului nr. 484/23.05.2007 privind aprobarea Statutului Agen ției Naționale pentru Egalitate a
de ăanse între Femei și Bă rbați, articolul 1.4.
*** Hotararea Guvernului nr. 484/23.05.2007 privind aprobarea Statutului Agen ției Naționale pentru Egalitate a
de ăanse între Femei și Bă rbați, articolul 1.4.
*** Hotărârea Guvernului nr. 430/2001, Strategia Guvernului pentru Îmbun ătățirea Situa ției Romilor
*** Hotărârea Guvernului nr. 522 din 19 aprilie 2006, pentru modificarea și completarea Hot ărârii Guvernului
nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru Îmbun ătățirea Situa ției Romilor.
Disponibil ă la:
http://www.anr.gov.ro/docs/Politici/0371-28_noua_strategie_522.pdf
*** Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 privind înfiin țarea comisiilor ministeriale permanente, disponibil la:
http://eur-lex.europa.eu/Lex UriServ/LexUriServ.do?uri= CELEX:32000L0043:en:HTML

*** Hotărârea de Guvern nr. 1217/2006 privind crearea mecanismului
național pentru promovarea incluziunii sociale în România
*** Institutul Na țional de Statistic ă (Institutul Na țional de Statistic ă, INS), rezultatele recens ământului din 200 2
al populației și gospod ăriilor, disponibil în limbile engleză și română pe site-ul INS la
http://www.insse.ro/cms/files/ RPL2002INS / vol1/tabele
*** Legea nr. 14/2003 de organizare a partidelor politice, Monitorul Oficial nr. 25/17 ianuarie 2003
*** Legea nr. 272/2004 privind protec ția și promovarea drepturilor copilului
*** Memorandumul Comun în Domeniul Incluziunii Sociale, 2005. Disponil la:
http://www.caspis.ro/downloads/JIM.pdf
*** Ordonanța nr.137/2000 republicat ă, Monitorul Oficial nr. 99/Februarie 8, 2007, disponibil ă în limba roma n
la: http://www.cncd.org.ro/new/f iles/file/ORDONANTA_137.pdf
*** Ordinul Ministrului Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei nr.436/2006 privind mecanismul de
monitorizare a priorit ăților identificate în domeniul incluziunii sociale
*** Ordinul Ministrului Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei nr. 254/2006 privind aprobarea Regulamentul u
de organizare și funcționare a Direc țiilor de muncă , solidaritate sociale și familie teritoriale
*** Planul Na țional Anti-S ărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc)
*** Phare RO 2004/016-772.0 1.01.01, Raport privind re vizuirea mecanismului de implementare a Strategiei
pentru îmbună tățirea situaț iei romilor
*** Setul de indicatori de inlcuziune social ă din anul 2010 al Ministerului Muncii, Solidarit ății Sociale și
Familiei, disponibil la
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file /Domenii/Incluziune%20si%20asistenta%20sociala/ R
aportari%20si%20indicatori/Set%20indicatori%20incluziune%202010.pdf
*** Strategia Guvernului României de Incluziune a Cet ățenilor Români Apar ținând Minorit ății Romilor pentru
perioada 2011-2020, document publicat în Partea I a Monitorului Oficial nr.6 din 4 ianuarie 2012, HG
1.221/2012.
*** Vademecum. Cele 10 principii de baz ă comune privind incluziunea romilor. Disponibil la:
http://ec.europa.eu/justice/fdad/cms/stopdiscrimination/downloads/Vademecum_Roma/FDAD_Roma-
vademecum-RO-100607.pdf