UNIUNEA EUROPEAN ĂGelu Duminic ă Marian Preda ECA – EDITURA C ĂRȚII DE AGRIBUSINESS BUCUREȘTI, 2003 Gelu Duminic ă Marian Preda ACCESUL ROMlLOR PE… [620891]

ACCESUL ROMILOR PE
PIAȚA MUNCII
PROGRAM FINAN ȚAT DE
UNIUNEA EUROPEAN ĂGelu Duminic ă Marian Preda
ECA – EDITURA C ĂRȚII DE AGRIBUSINESS
BUCUREȘTI, 2003

Gelu Duminic ă Marian Preda

ACCESUL ROMlLOR PE
PIAȚA MUNCII

ECA – EDITURA C ĂRȚII DE AGRIBUSINESS
BUCURE ȘTI, 2003

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

Această publicație a fost finan țată de către Uniunea European ă prin
Programul PHARE RO 0004.02.02, proiect „Facilitarea accesului romilor
pe piața muncii” FISR/167.
Acest proiect a fost implementat de c ătre Agen ția de Dezvoltare Comunitar ă
„Împreun ă”, în parteneriat cu Agen ția Națională pentru Ocuparea For ței de
Muncă.

Publica ție realizat ă cu sprijinul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al
Academiei Române.

Toate drepturile sunt rezervate Agen ției de Dezvoltare Comunitar ă
„Împreun ă”.

Delegația Uniunii Europene nu î și asumă răspunderea pentru toate informa țiile din
această publicație.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

3 C U P R I N S

CUVÂNT ÎNAINTE
Petronel Dobric ă, director CESPE – Academia Român ă

Proiect „Facilitarea accesului romilor pe pia ța muncii” – prezentare
generală

Introducere – Romii din România, situa ție general ă

CAPITOLUL I . – Caracteristici ale for ței de munc ă roma (ocupa ții,
calific ări, meserii, nivel de instruc ție școlară)

CAPITOLUL II . – Prezen ța romilor pe pia ța muncii. Forme ale
excluziunii romilor pe pia ța muncii

CAPITOLUL III . – Politici privind accesul romilor pe pia ța muncii
● Reglement ări naționale/interna ționale (strategii, programe de
finanțare, recomand ări ale UE, CE etc.)
● Analiza politicilor existente pe plan na țional cu privire la accesul
(romilor) pe pia ța muncii. (Legea nr. 76/2002, Legea nr. 416/2001,
HG nr. 430/2001, HG nr. 829/2002, Reglement ări interna ționale)

CAPITOLUL IV . – Practici pozitive

CAPITOLUL V . – Concluzii și recomand ări

BIBLIOGRAFIE

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

4 ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

CUVÂNT ÎNAINTE

Situația romilor din România constituie, f ără îndoială, o problem ă
de mare actualitate. Ea preocup ă deopotriv ă lumea științifică și mediile
politice, române ști și europene.
Îmbunătățirea situa ției romilor nu constituie o simpl ă provocare.
Dată fiind ponderea acestei minorit ăți etnice, problemele sale sunt în
aceeași măsură probleme ale majorit ății.
Nu este deloc surprinz ător că, după 1990, o serie de autori au
abordat cu insisten ță subiecte referitoare la situa ția romilor. Începutul
aparține profesorilor C ătălin și Elena Zamfir (coordonatori), cu o lucrare
premiată în anul 1993 de c ătre Academia Român ă, „Țiganii între ignorare
și îngrijorare”. Dup ă un deceniu se poate constata existen ța unei
bibliografii relativ bogate pe aceast ă temă.
În același timp, problema îmbun ătățirii situa ției romilor a devenit
un punct pe agenda de lucru a oamenilor politici. Actualul program de
guvernare cuprinde un capitol special destinat îmbun ătățirii situa ției
romilor, dezvoltat în Strategia na țională de îmbun ătățire a situa ției
romilor . Facilitarea particip ării active a comunit ăților de romi la via ța
economic ă, socială, cultural ă și politică constituie una dintre priorit ățile
programului de aderare a României la Uniunea European ă.
Prin dimensiunea numeric ă (535.000 de persoane, conform datelor
recensământului din 2002 sau aproximativ 1.500.000 de persoane, conform
estimărilor realizate în cercet ări pe eșantioane reprezentative la nivel

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

5 național), comunitatea roma este, al ături de cea maghiar ă, una dintre cele
mai importante minorit ăți din România.
Desigur c ă într-un stat care func ționează pe principiile democra ției,
numărul membrilor unui grup etnic este lipsit de importan ță dacă ne
raportăm la dreptul de a- și conserva valorile și identitatea. Din acest punct
de vedere, minorit ățile etnice beneficiaz ă de acelea și drepturi și trebuie s ă
își asume acelea și obligații.
În același timp, nu putem ignora faptul c ă dimensiunea numeric ă a
unei minorit ăți etnice condi ționează nu doar mecanismele de conservare a
identității, ci și relațiile cu majoritatea și cu celelalte minorit ăți. Percep ția
socială asupra minorit ăților etnice este construit ă în funcție de maniera în
care membrii unei minorit ăți etnice oarecare particip ă la func ționarea
societății, de tipul de rela ții pe care le între țin cu ceilal ți. Evident c ă în
construirea acestei percep ții intervin frecvent prejudec ăți și stereotipuri.
Rostul analizei științifice este tocmai acela de a defini clar o anumit ă
realitate și de a propune solu ții pentru rezolvarea problemelor identificate.
Este ceea ce realizeaz ă, cu rigurozitate și pertinen ță științifică, autorii
lucrării de față.
Analizele științifice definesc popula ția de romi ca o popula ție cu
risc ridicat de s ărăcie și excluziune social ă. Aceast ă situație este generat ă
de o serie de factori, dintre care lipsa identit ății legale și nivelul sc ăzut de
școlaritate ni se par esen țiali. Lipsa documentelor de identitate are drept
consecin ță imediat ă imposibilitatea exercit ării drepturilor cet ățenești. În
același timp determin ă, alături de al ți factori, imposibilitatea frecvent ării
școlii. Deficitul de educa ție are drept consecin țe imediate blocarea
accesului la calificarea în alte meserii decât cele tradi ționale și o slabă
participare la activit ăți economice legale. În mod firesc, veniturile

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

6 familiilor de romi sunt foarte mici. Adjuvante ale acestor consecin țe sunt
condițiile precare de locuire, accesul sc ăzut la îngrijirea medical ă, nivel
ridicat al mortalit ății etc.
Soluțiile pentru îmbun ătățirea situa ției romilor trebuie gândite în
funcție de aceste probleme esen țiale. Problema s ărăciei a căpătat, în cazul
populației de romi, dimensiuni deosebite, efect al particularit ăților care
caracterizeaz ă această minoritate etnic ă.
Pentru rezolvarea acestei probleme, colaborarea dintre cercetarea
științifică și voința politică este în mod evident necesar ă. În acela și timp,
organiza țiile civice ale romilor trebuie s ă-și asume misiunea de a contribui
la promovarea intereselor minorit ății pe care o reprezint ă.

Focalizat ă pe ideea facilit ării accesului pe pia ța muncii, lucrarea realizat ă
de dr. Marian Preda și Gelu Duminic ă propune tocmai un asemenea
model.

Dr. Petronel Dobric ă

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

7 PROIECT «FACILITAREA ACCESULUI ROMILOR PE PIA ȚA
MUNCII» FISR/167

Finan țator: Uniunea European ă prin fondul «Dezvoltarea Societ ății Civile
– Componenta 4 Roma»
Bugetul proiectului : 46,306 Euro din care 41,306 Euro reprezint ă
contribuția Uniunii Europene.

Scopul proiectului:
Suport pentru integrarea pe pia ța muncii a etnicilor romi, prin abordarea
coerentă a măsurilor prev ăzute în HG nr. 430/2001 – Strategia de
îmbunătățire a situa ției romilor , capitolul Securitate social ă.

Obiective:
1. Inventarierea ac țiunilor/politicilor existente în România, cu privire
la gradul de ocupare a romilor, inclusive pe pia ța competitiv ă, pe o
perioada de 3 luni, care s ă identifice breslele profesionale în care
romii pot fi inclu și, ocupa ți.

2. Dezvoltarea unui plan de ac țiune pentru comunit ățile de romi de
dezvoltare comunitar ă, prin calificarea/atestarea persoanelor apar ținând
etniei roma în meserii care faciliteaz ă accesul pe pia ța muncii pe o
perioad ă de 5 luni.

Obiective specifice:
– Campanie de informare asupra poten țialului comunit ăților de romi de a
aborda pia ța muncii.
– Programe de instruire intensiv ă și eliberare de diplome de calificare
pentru romii cu ocupa ții tradiționale.
– Formare în meserii c ăutate pe pia ța competitiv ă, pentru tinerii romi f ără
ocupație (inclusiv femei).

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

8 3. Elaborarea unui raport de evaluare/recomand ări privind politicile
și programele de facilitare a accesului romilor pe pia ța muncii, pe o
perioad ă de 2 luni .
Realizarea unui studiu privind meseriile, calific ările și nevoile comunit ăților
de romi, cu accent pe ocuparea în munc ă a romilor din 5 comunit ăți țintă
cu șomaj ridicat: Bucure ști (zona Apărătorii Patriei), Cluj (cartier IRIS),
Craiova (cartier Romane ști și Făcăi), Galați (micro 39, micro 40), Ia și
(cartier Bularca), pentru a fundamenta obiectivele 1 și 2.

Grupul țintă :
– 250 tineri șomeri/persoane în c ăutarea unui loc de munc ă și femei, din 5
localități din România (Bucure ști, Cluj, Craiova, Gala ți, Iași.
– Agențiile Județene pentru Ocuparea For ței de Munc ă din 4 jude țe din
România: Cluj, Craiova, Gala ți, Iași și al municipiului Bucure ști.
– 5 organiza ții neguvernamentale, locale, aproximativ 25 persoane.

Activit ățile principale:
1. Campanie de preg ătire și promovare a proiectului;
2. Inventarierea, ac țiunilor/politicilor existente in România, cu privire la
gradul de ocupare a romilor;
3. Dezvoltarea unui plan de ac țiune referitor la calificarea romilor în diverse
meserii;
4. Aplicarea modelelor de ocupare a romilor în proiecte care sa corespunda
calificărilor obținute;
5. Monitorizare și evaluare;
6. Raportare narativ ă și financiar ă;
7. Editare.

METODA DE IMPLEMENTARE:

Etapa 1: Prevede informarea asupra nevoii reale pe care fiecare
comunitate țintă o are în domeniul ocup ării profesionale. În acest sens,
organiza țiile rome partenere au avut o serie de întâlniri cu membrii
comunităților locale pentru a identifica nevoile, dar și pentru a selecta
persoanele care vor fi beneficiarii direc ți ai proiectului.
În același timp, Agen ția „Împreun ă” și partenerii au lucrat la identificarea
și inventarierea politicilor sociale care pot veni în sprijinul m ăsurilor
prevăzute de HG nr. 430/2001, în sensul facilit ării accesului romilor pe
piața muncii.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

9 Activit ăți:
– Elaborarea ghidului de interviu de c ătre un sociolog angrenat în
echipa de implementare.
– Campanie de culegere a datelor privind poten țialul membrilor
comunităților de romi, în domeniul accesului pe pia ța muncii –
baze de date.
– Informare/analiza pie ții muncii pentru identificarea meseriilor
solicitate.
– Selecția beneficiarilor; stabilirea criteriilor.

Etapa 2: În conformitate cu atribu țiile ANOFM și în spiritul m ăsurilor
prevăzute de HG nr. 430/2001 și al acordului de colaborare semnat cu
Agenția Împreun ă, Agențiile Județene de Ocupare Profesional ă din cele
5 localit ăți incluse în proiect au ini țiat cursuri de calificare pentru
persoanele selectate în etapa 1, în meserii care sunt cerute pe pia ța
muncii, la ora la care se va desf ășura cursul. Activitatea s-a desf ășurat
prin intermediul unor formatori profesionali selecta ți în conformitate cu
cerințele Uniunii Europene și în urma unor recomand ări primite din
partea ANOFM.

Activit ăți:
– Încheierea unui protocol de colaborare cu ANOFM;
– Selectarea formatorilor profesionali;
– Înscrierea în cursurile de formare profesional ă;
– Derularea cursurilor de formare profesional ă.

Etapa 3 : Realizarea unui studiu privind meseriile, calific ările și nevoile
privind ocuparea în munc ă a romilor din comunit ățile de romi cu șomaj
ridicat pentru a fundamenta etapele 1 și 2 și pentru a oferi o metod ă de
lucru viabil ă.
Studiul va cuprinde o analiz ă a situației existente în comunit ățile de romi
cu privire la accesul pe pia ța muncii, cu studii de caz pe cele 5 loca ții ale
proiectului de fa ță și va propune, bazându-se pe rezultatele acestui proiect,
o serie de metode și practici în vederea multiplic ării experien ței realizate.

PARTENERII ȘI ROLUL LOR:

În faza de concepere a proiectului, Agen ția de Dezvoltare Comunitar ă
„Împreun ă” a participat la definirea clar ă a elementelor cheie ale
proiectului, analiza situa ției încă din fazele preliminare, comunicarea

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

10 între toate fazele implicate și identificarea modalit ăților de m ăsurare a
succesului proiectului, analiza obiectivelor, identificarea principalelor
elemente ale matricei proiectului, formularea indicatorilor, mijloacelor de
identificare și evaluarea resurselor etc.
În etapa de implementare a proiectului, Agen ția a avut urm ătoarele atribu ții :
– coordonator principal (na țional) al proiectului;
– coordonator al proiectului (local) în Bucure ști;
– evaluator/monitor/facilitator;
– lobby-ist;
– analizeaz ă datele din teren;
– inventariaz ă politicile existente în România (acces pe pia ța muncii);
– împreună cu ANOFM, selecteaz ă meseriile solicitate de pia ța muncii.

ANOFM ( Agenția Națională pentru Ocuparea For ței de Munc ă) are
următoarele atribu ții:
– are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, problemele legate de
ocuparea /formarea/ reconversia profesional ă;
– aprobă studii, prognoze orientative și programe de formare profesional ă;
– monitorizeaz ă integral toate problemele legate de atestarea și
formarea profesional ă.
În cadrul acestui proiect, ANOFM vine în întâmpinarea m ăsurilor prev ăzute
de HG nr. 430/2001 și pune la dispozi ție informa țiile privitoare la accesul
romilor pe pia ța muncii din anii preceden ți, oferă puntea de leg ătură între
echipa proiectului și structurile teritoriale (AJOFM), pune la dispozi ție
sălile pentru cele 5 întâlniri din Cluj, Ia și, Bucure ști, Galați, Craiova și, cel
mai important lucru, calific ă beneficiarii direc ți în meseriile cerute. Pe
lângă acestea, principalul rol pe care ANOFM îl are este la nivelul schimb ărilor
politicilor, fiind singura structur ă care poate propune, sus ține și implementa
măsuri care vin în sprijinul îmbun ătățirii accesului romilor pe pia ța muncii.

ORGANIZA ȚIILE PARTENERE ROME au ca atribu ții:
– coordoneaz ă proiectul pe plan local;
– monitorizeaz ă acțiunile care au loc pe plan local;
– își construiesc echipa de lucru la nivel local;
– contribuie financiar și în natur ă pentru îndeplinirea scopurilor
prevăzute în proiectul de fa ță:
– selecteaz ă beneficiarii;
– oferă persoanele resurs ă la nivel local.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

11 REZULTATE:
Din punct de vedere cantitativ:
– Facilitarea accesului a 220 membri de etnie roma pe pia ța muncii
prin eliberarea unor atestate, prin (re)calific ări în meserii cerute pe
piața muncii.
– Înscrierea în eviden țele ANOFM a 170 de persoane de etnie rom ă
ca persoane în c ăutarea unui loc de munc ă.
– Cooptarea a 45 de persoane de etnie rom ă în programele de
reconversie profesional ă derulate de c ătre ANOFM prin structurile
sale teritoriale din loca țiile cuprinse în proiect, utilizându-se
fondurile de șomaj.
– Preluarea de c ătre ANOFM a unui model de bun ă practică derulat
de către Agen ția „Împreun ă”, privind facilitarea accesului romilor
pe piața muncii, prin organizarea la nivel na țional a “Bursei
locurilor de munc ă pentru persoanele de etnie rom ă”.
– Stimularea cooper ării în plan local a minim 50 de persoane
(reprezentan ții autorit ăților locale – BJR, AJOFM, prim ării – și
reprezentan ții romilor);
– Angajarea unui num ăr de 121 de persoane de etnie rom ă,
beneficiare ale cursurilor de formare din Gala ți, pe perioada
nedeterminat ă (până pe 10.09.2003).
– Dezvoltarea capacit ăților manageriale ale reprezentan ților comunit ăților
roma (organiza țiile partenere), aproximativ 20 de persoane.

Din punct de vedere calitativ:
– Inventarierea politicilor și programelor existente/derulate în sensul
îmbunătățirii accesului romilor pe pia ța muncii.
– Stabilirea/cunoa șterea/analiza factorilor care împiedic ă accesul
romilor pe pia ța muncii.
– Propunerea unui plan de ac țiune/măsuri active în sensul facilit ării
accesului romilor pe pia ța muncii.
– Sensibilizarea ANOFM în problematica ocupării profesionale pentru
etnicii romi.
– Crearea unui parteneriat solid, activ și echitabil între societatea
civilă roma și structurile ANOFM.
– Realizarea proiectului “Centru de Incluziune Profesional ă pentru
Romi”, depus spre finan țare, ca o continuare a proiectului de fa ță.
– Transferarea abilita ților și cunoștințelor privind identificarea
problemelor c ătre factorii interesa ți în rezolvarea acestora (ONG-
uri rome, AJOFM etc.).

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

12 METODOLOGIA CERCET ĂRII:

Obiectivele studiului:
1. Evaluarea gradului de ocupare și a accesului pe pia ța muncii a romilor
din 4 jude țe (Cluj, Craiova, Gala ți și Iași) și din municipiul Bucure ști;
Ipoteze:
1. Nivelul de ocupare a popula ției roma este mai mic decât al popula ției
majoritare în general;
2. Accesul popula ției roma la serviciile de ocupare este dificil atât din
cauze institu ționale cât și din cauza particularit ăților socio-economice
ale grupului etnic (lipsa actelor de identitate, lipsa unor venituri
decente, lipsa locuin ței permanente etc.);
3. Evaluarea nivelului de ocupare și a accesului pe pia ța muncii a romilor
din România.
Metodologie:
Metoda de cercetare : cercetare calitativ ă, ancheta pe baz ă de ghid de interviu.
Populația investigat ă: popula ția de romi din Bucure ști, Cluj, Craiova,
Galați și Iași.
Selecția subiecților: principiul “bulg ărelui de z ăpadă”, pornind de la cazuri
identificate în comunit ățile de romi (semnalate de autorit ăți și/sau de c ătre
vecini, cunoscu ți) și continuând cu cazurile semnalate de ace știa).
Număr de subiec ți: 600 de persoane.
S-a realizat o cartografiere a localit ăților, ținând cont de densitatea popula ției
de romi.
– În colectarea datelor s-a pornit de la persoane de etnie rom ă aflate în
evidențele ANOFM, care au “recomandat” și alte persoane rome aflate
în căutarea unui loc de munc ă.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

13 Instrumentul de cercetare:
Instrumentul de cercetare este Ghidul de interviu , care con ține și
INFORMA ȚII CANTITATIVE. Datele culese fac referire atât la ocuparea
profesional ă a subiectului cât și la alte situa ții/probleme (venit, nivel de
instrucție, dorința de migrare etc. (vezi Anexa Chestionar) .

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

14 INTRODUCERE

Romii din România – situa ție general ă

Populația de romi din România este un subiect ajuns “la mod ă”
abia dup ă 1989. Num ărul cetățenilor români de etnie rom ă este, îns ă,
datorită recensămintelor, studiilor serioase sau estim ărilor de tot felul,
unul care variaz ă uneori și de 6 ori între limitele extreme.
Recensământul din ianuarie 1992 înregistra 409.723 de cet ățeni
români care s-au autoidentificat ca fiind romi/ țigani; organiza țiile de romi
au vehiculat estim ări ale etniei de 2.500.000 și chiar 3.000.000 de
persoane, dar nici una din aceste cifre nu a fost justificat ă printr-o
metodologie de calcul serioas ă, ci au fost estim ări subiective ale unor
lideri preluate în diverse publica ții.
În 1992, prin coroborarea mai multor metode, a fost realizat ă o
cercetare asupra condi țiilor social-economice de via ță ale popula ției de
romi iar dimensiunile acesteia au fost estimate la aproximativ 1 milion de
persoane (E. Zamfir, C. Zamfir, coord., 1993, pp.59-64).
Cercetarea realizat ă de Institutul de Cercetare a Calit ății Vieții, în
1988, estimeaz ă numărul romilor din România la 1.515.000, adic ă 6,9%
din totalul popula ției. Aceasta ar însemna c ă, dacă s-ar declara to ți ca
aparținând etniei, romii ar fi pu țin mai numero și decât maghiarii declara ți
la ultimul recens ământ în România. Totu și, la recens ământul din 2002,
numărul romilor declara ți a fost doar de 535.000, mai mul ți decât în 1992
dar mult mai pu țini decât în realitate sau de cât se declar ă în sondajele de
opinie serioase. Consider ăm drept acceptabil ă cifra de 1,5 milioane de

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

15 romi, atât cât au rezultat în ultima dintre cercet ările realizate pe e șantion
reprezentativ la nivel na țional.
* Romii: o popula ție cu risc ridicat de s ărăcie și excluziune social ă.
Este specific popula ției de romi faptul c ă sărăcia, care ia adesea
forme severe și extinse, este dublat ă de situa ții accentuate de
marginalizare și excluziune social ă. O parte important ă a popula ției de
romi este prins ă în capcana unui deficit de resurse/bunuri personale și
familiale: lipsa sever ă de venituri, condi ții de locuire adesea mizere, lipsa
de educa ție, de calificare, angajare predominant ă în activit ăți economice
din zona gri/subteran ă, lipsa actelor de identitate. Datorit ă acestei pozi ții
marginale accentuat ă de percep ția public ă a unei rate aparent mai ridicate
de criminalitate, romii sunt frecvent obiectul sanc țiunilor sociale și, nu de
puține ori, al diferitelor forme de discriminare. La acestea se adaug ă o
imagine public ă cel mai adesea negativ ă.
Specificul excluziunii sociale la popula ția de romi const ă în special
în existen ța unor surse de excluziune care la restul popula ției nu exist ă sau
sunt întâlnite extrem de rar, precum lipsa unei identit ăți legale sau situa ție
locativă ilegală.

Iată câteva caracteristici generale ale popula ției de romi din România :
• Lipsa identit ății legale, cu efectul excluderii de la orice drepturi
cetățenești, afecteaz ă un num ăr important de romi (aproximativ 57 de mii
de romi nu au nici un act de identitate, ei reprezentând 3,1% din totalul
populației de romi. Dintre cei aproximativ 475.000 de copiii romi de 0-13
ani, 4,8%, deci 22.800, nu au nici un act de identitate.) Aceștia sunt
excluși complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de
cetățean: asisten ță socială, asigurări sociale, drept de participare politic ă,

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

16 angajare într-un loc de munc ă legal. Datele sugereaz ă că populația tânără
de romi este afectat ă semnificativ mai mult decât popula ția adultă și
vârstnică de lipsa de identitate legal ă.
• Deficitul sever de educa ție, manifestat la nivel func țional prin
gradul ridicat de analfabetism, pare a fi fost de asemenea foarte grav.
(Doar 20% dintre copiii de romi de vârst ă corespunz ătoare sunt înscri și
la grădiniță. Situația frecvent ării ciclurilor de înv ățământ superioare este
și mai grav ă: dacă un sfert dintre romi nu au f ăcut nici o clas ă și aproape
jumătate dintre ei au f ăcut maxim 4 clase, doar 5% au terminat liceul și
doar 0,2% au f ăcut o facultate). Semnificativ este c ă generațiile care erau
la vârsta școlară, în perioada 1950-1970, prezint ă un nivel mai ridicat de
școlaritate decât genera ția de vârst ă școlară din perioada 1980-2000
(ICCV, 1998). Costul particip ării școlare este, pentru o larg ă parte a
populației de romi, excesiv de mare în raport cu șansele reale de a finaliza,
chiar la nivel primar, studiile și de a ob ține, prin aceasta, acces pe pia ța
muncii. Unele date sugereaz ă că în cadrul popula ției de romi, datorit ă unor
modele tradi ționale care sus țin căsătoria la o vârst ă foarte mic ă, există o
presiune a comunit ății, exercitat ă în special asupra fetelor, pentru a
abandona școala înainte de finalizarea ciclului școlar obligatoriu.
• Există o lipsă acută de calificare profesional ă în meserii moderne,
care asigur ă accesul pe pia ța legală a muncii. Meseriile tradi ționale ale
romilor sunt din ce în ce mai pu țin solicitate în economia modern ă,
segmentul popula ției adulte cu calificare este redus. Marea majoritate a
romilor nu are nici o calificare, fapt care îi marginalizeaz ă pe piața muncii.
Tânăra genera ție, datorit ă efectelor negative ale ultimelor decenii, prezint ă
un deficit și mai mare de calificare comparativ cu genera ția
adultă/vârstnic ă.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

17 • Participarea romilor în activit ățile economice legale este limitat ă.
Un segment sc ăzut al popula ției de romi este încadrat în forme legale de
activități economice, substan țial mai redus decât al genera ției adulte din
perioada 1950-1970. Sunt multe persoane care nu au avut deloc experien ța
unei activit ăți economice recunoscute legal, sau au avut o istorie de
participare pe pia ța muncii limitat ă, întrerupt ă de lungi perioade de șomaj.
Activitățile informale produc ătoare de resurse, caracteristice pentru o mare
parte a popula ției de romi sunt indirect surse ale s ărăciei și excluziunii
sociale: ele produc mai degrab ă o supravie țuire precar ă.
• Mulți romi nu au venituri permanente sau au venituri permanente
foarte mici. Frecven ța mare a veniturilor nepermanente este o
particularitate a situa ției romilor: 53,4% dintre gospod ării au declarat
venituri nepermanente în bugetul lor din ultima lun ă, în 1998. Mai mult,
între 1992 și 1998 veniturile permanente au înregistrat o tendin ță de
scădere a contribu ției lor la bugetul gospod ăriilor, ceea ce echivaleaz ă cu
creșterea instabilit ății veniturilor romilor (Studiul ICCV, 1998).
• În mod special, este dramatic ă situația popula ției de romi din mediul
rural. Datorit ă unor rațiuni istorice, cuplate cu ignorarea complet ă a
problemei dup ă 1989, o mare parte din popula ția de romi din mediul rural
nu deține pământ (sursa de supravie țuire a multor locuitori de la sate);
multe familii nu de țin nici proprietatea asupra unor terenuri pentru
locuință.
• Un procent semnificativ (23,2 %) dintre femeile rome între 15 și
44 de ani invoc ă necunoa șterea metodelor contraceptive. “Lipsa banilor ”
ca motiv pentru neutilizarea contracep ției este îns ă mult mai frecvent ă:
15,8 % fa ță de 0,5 % (în e șantionul na țional, în acest procent intr ă, pe
lângă dificultățile legate de costul contraceptivelor, și cele determinate de

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

18 disponibilitatea sc ăzută a acestora în comer ț, precum și de accesibilitatea
redusă a serviciilor de planificare familial ă) (ICCV, 1998).
• Numărul de copii n ăscuți de-a lungul vie ții de către femeile rome
este în sc ădere. Pentru popula ția feminin ă roma de vârst ă fertilă (15-44
ani), num ărul mediu de copii n ăscuți de-a lungul vie ții, înregistrat la
recensământul din 1992, a fost de 2,35 copii la o femeie. În ancheta din
1998, pentru acela și grup de vârst ă, se înregistreaz ă un num ăr mediu de
1,93 copii/femeie n ăscuți de-a lungul vie ții (respectiv 2,08 copii/femeie,
dacă luăm în considerare numai femeile din gospod ăriile în care
responden ții s-au autoidentificat ca fiind romi)1.
• Accesul la îngrijirea medical ă a scăzut dramatic odat ă cu
introducerea sistemului de asigur ări sociale. Cre șterea costurilor colaterale
ale îngrijirii medicale, îndeosebi a costului medicamentelor, a limitat și
mai mult accesul la serviciile medicale. În mod special, accesul la
serviciile legate de asigurarea s ănătății reproducerii are consecin țe grave.
Accesul limitat la mijloacele moderne de planificare familial ă are un dublu
efect negativ. Pe de o parte, inciden ța nașterilor nedorite este foarte mare
la popula ția de romi, fapt care duce la o rat ă ridicată a fertilit ății nedorite,
sursă a adâncirii s ărăciei. Pe de alt ă parte, inciden ța recurgerii la avorturi,
inclusiv la avorturi empirice, este de asemenea ridicat ă. Lipsa de
supraveghere medical ă, lipsa de informare și de experien ță conduc la o
mortalitate matern ă și una infantil ă în mod special ridicate în rândul
romilor.
• Situația locuirii pentru un segment important al popula ției de romi
este foarte grav ă: condițiile de locuit sunt foarte proaste, destul de frecvent

1 Ionica Berevoiescu, în C. Zamfir, M. Preda, coordonatori, Romii în România , Editura
Expert, Bucure ști, 2002.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

19 locuințele sunt improvizate și/ sau ilegale, unora le lipse ște complet
locuința personal ă, vagabondând sau locuind cu chirie. Doar 61% dintre
romi locuiesc în locuin țe pe care le au în proprietate legal ă. 16,5% dintre
romi locuiesc «cu chirie» fapt care, în România, în prezent, constituie în
general un dezavantaj (datorit ă prețului chiriei și a lipsei de siguran ță
privind p ăstrarea contractului pe termen mediu și lung). O situa ție și mai
gravă o întâlnim la cei 21% dintre romi care locuiesc într-o cas ă pentru
care nu au acte de proprietate, cas ă construit ă sau (în cazuri mai rare)
ocupată ilegal (studiul ICCV, 1998).

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

20
CAPITOLUL I.

Caracteristici ale for ței de munc ă roma
(ocupa ții, calific ări, meserii, nivel de instruc ție școlară)

Opiniile asupra cauzelor care au determinat situa ția socio-economic ă
precară existent ă în comunit ățile de romi difer ă uneori; unii speciali ști, în
special cei angrena ți în mișcarea de emancipare a romilor2 consider ă
excluziunea romilor/discrimarea ca fiind un factor cauzal a situa ției existente,
alții3 pun realitatea existent ă și pe seama (auto)marginaliz ării și a sistemului
social.
În anii tranzi ției prejudec ățile popula ției majoritare fa ță de romi au fost
numeroase dar ele sunt diminuate pe zi ce trece. Legat de prezen ța romilor
pe piața muncii, de și unii înc ă aprobă sau aplic ă un tratament diferen țiat
față de ace știa (în special cei cu un nivel sc ăzut de instruire și cei
vârstnici), se poate aprecia c ă în societatea româneasc ă crește toleran ța
etnică și scade discriminarea în ceea ce prive ște popula ția de romi4. Cu
toate acestea, este de domeniul eviden ței faptul c ă, la fel ca pentru
cetățenii săraci de alte etnii, lipsa de acces a romilor pe pia ța muncii este
principala cauza a st ării sociale a etniei. Pentru a argumenta aceast ă idee,
ne vom ajuta de datele pe care diferite studii le pun în eviden ță.

2 N. Gheorghe, V. Burtea
3 C. Zamfir, M. Preda
4 C. Zamfir, M. Preda, coordonatori, Romii în România , Editura Expert, Bucure ști, 2002.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

21 Calific ările/ meseriile romilor
Dintre cei 409.723 romi recenza ți în 1992, marea majoritate nu are
nici o calificare (aprox. 79,4%), mai mult de jum ătate nu are un loc de
muncă (aprox. 45,2%)5. Persoanele calificate în profesii tradi ționale
reprezint ă aprox. 3,9%, persoanele calificate în profesii moderne
reprezint ă 16,1%, num ărul romilor salaria ți, îl reprezint ă aprox. 22,1%,
patroni 0,8%, afacerile pe cont propriu 16,9%.
În ultimii ani, au fost realizate mai multe studii despre problematica
complex ă a romilor, îns ă cele mai multe idei proliferate de c ătre autori
converg spre ideea c ă sărăcia existen ța în comunit ățile de romi deriv ă, în
principal, din slaba participare economic ă a acestora.
În lucrarea „Romii pe pia ța muncii”6, în urma unei analize
amănunțite asupra factorilor care au influen țat caracteristicile romilor de
pe piața muncii, autorii consider ă că meseriile moderne ale romilor au
fost dobândite prin sistemul formal de înv ățământ și instruire sau la locul
de munc ă. Faptul c ă meseriile moderne (construc ții – zidar, zugrav, ferar-
betonist, l ăcătuș mecanic, mecanic auto, sudor, șofer, croitor etc.) sunt mai
frecvente în mediul urban decât în cel rural se explic ă prin adaptarea
populației roma la specificul economic al acestuia și prin faptul c ă este
puțin mai educat ă, prin parcurgerea mai multor trepte în sistemul formal
de învățământ.
Meseriile tradi ționale sunt acele îndeletniciri pe care romii le-au
avut de-a lungul timpului, fiindu-le specifice. În cele mai multe cazuri,
meseriile sunt strâns legate de neamurile de romi din care fac parte cei

5 Indicatori privind comunit ățile de romi din România , publica ție realizat ă în cadrul
programului PHARE RO 9803.01, de c ătre ICCV, Bucure ști, Editura Expert 2002.
6 Autori Sorin Cace, Ana Maria Preoteasa, document în lucru.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

22 care le practic ă. Caracteristica lor principal ă este aceea c ă nu implic ă un
cadru formal de preg ătire, ci se transmite din genera ție în genera ție.
Ponderea cea mai mare în cadrul acestor meserii o au l ăutarii, căldărarii,
ferarii, c ărămidarii și spoitorii. Meseriile tradi ționale apar cu prec ădere în
rural. Romii din rural care practic ă meserii tradi ționale sunt ceaunari,
muzican ți și rudari, iar cei din urban sunt spoitori, argintari și lăutari. Alte
două meserii sunt prezente atât în rural, cât și în urban: c ărămidăritul și
lăutăria.
Agricultorii reprezint ă acele persoane care lucreaz ă pământul.
Trebuie avut în vedere faptul c ă practicarea acestei meserii și ocupația în
sine nu presupune o calificare prealabil ă sistematic ă. Totuși, doar o mic ă
parte dintre romi au p ământ propriu și de aceea ei nu sunt agricultori în
sensul comun al cuvântului, pu țini având experien ța integral ă a lucrării
pământului. Ei sunt mai degrab ă muncitori agricoli, participând la
executarea anumitor activit ăți care presupun un volum mare de munc ă.
Curios, îns ă, este faptul c ă noua legisla ție a muncii prevede calificarea
personalului angrenat în activit ăți agricole.
Zilierii sunt întâlni ți în agricultur ă și în construc ții.
Conform datelor ICCV, 34 % dintre romi nu au nici o calificare,
(14%) sunt agricultori și 5% sunt zilieri. Calific ările moderne se întâlnesc
doar în 37% din cazuri iar cele tradi ționale la 10 % dintre romi. De și între
mediile de reziden ță nu sunt diferen țe majore în privin ța nivelului de
calificare a romilor, situa ția pe sexe este sensibil diferen țiată: bărbații romi
sunt califica ți într-o propor ție mai mare decât femeile, ponderea femeilor
fără meserie (37%) fiind semnificativ mai mare decât a b ărbaților (15%).
Atitudinea fa ță de educa ția formal ă, o anumit ă izolare a unor
comunități de romi și gradul mai redus de acceptare a valorilor moderne în

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

23 astfel de comunit ăți tradiționale au determinat o atitudine de respingere a
multor meserii moderne chiar și în rândul genera țiilor tinere de romi. De și
meseriile tradi ționale sunt mai pu țin prezente la genera țiile tinere decât la
cele adulte, ele continu ă să fie suprareprezentate la tinerii romi comparativ
cu restul de tineri (situa ția fiind caracteristic ă mai ales la cei care locuiesc
în comunit ăți compacte de romi). Evident, acest fapt este datorat în bun ă
măsură atitudinii fa ță de educa ția formal ă.

Școala -primul pas spre includerea sau excluderea de pe pia ța muncii.
În anul 1998, aproximativ o treime din popula ția de romi era
reprezentat ă de copii (0-14 ani), ponderea vârstnicilor era de aproximativ
5%, iar vârsta medie a populației de romi a fost de aproximativ 24 de ani .
Pe fondul sc ăderii fertilit ății (în ciuda stereotipurilor care prezint ă romii ca
pe o popula ție cu o fertilitate constant ridicat ă), ponderea copiilor în
populația de romi este în sc ădere, chiar dac ă aceasta este ridicat ă, mult
superioar ă ponderii copiilor în popula ția totală a României. Numărul mai
mare de copii la romi face ca resursele medii disponibile pentru a
investi în formarea profesional ă a unui copil s ă fie mult mai mici
decât pentru un copil de alt ă etnie din România . Aceasta f ără să ținem
seama de rata s ărăciei, mult mai mare la romi decât la restul popula ției.
În 1992, C. Zamfir și E. Zamfir constatau c ă doar 51% dintre
copiii romi din țara noastr ă, având vârsta de 10 ani, frecventau regulat
cursurile școlare. Al ți 14% întrerupseser ă școala, 16% o frecventau
”când și când”, iar 19% nici nu se înscriseser ă vreodată la școală.
Situația era alarmant ă, dar s-a considerat c ă introducerea condi ției
de a frecventa școala pentru ob ținerea aloca ției de stat pentru copii o va

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

24 rezolva în mare parte. Dup ă 6 ani, în urma cercet ării din 1998, situa ția
era puțin mai bun ă, așa cum rezult ă și din tabelele urm ătoare.

FRECVENTAREA ȘCOLII DE C ĂTRE COPIII ROMI, ÎN 1998

Situația școlară

% dintre cei de vârst ă școlară, 7-14
ani

Zilnic sau aproape zilnic 63%
rar 4% Este înscris la
școală și o
frecventeaz ă: deloc 2%
69%
A întrerupt în clasa 7%
Nu a fost înscris niciodat ă 16%
Nu au r ăspuns la întrebare 8%
Sursa: C. Zamfir, Preda M., coordonatori, Romii în România, 2002.

FRECVENTAREA ȘCOLII DE C ĂTRE COPIII ROMI CU VÂRSTA DE 10 ANI, ÎN 1998

Situația școlară

% dintre cei de vârst ă școlară, 7-14
ani

Zilnic sau aproape zilnic 70%
rar 5% Este înscris la
școală și o
frecventeaz ă: deloc 4%
79%
A întrerupt în clasa 2%
Nu a fost înscris niciodat ă 14%
Nu au r ăspuns la întrebare 5%
Sursa: C. Zamfir, Preda M., coordonatori, Romii în România, 2002.

Prin urmare, în 1998, existau înc ă 16% poten țiali analfabe ți printre
copiii romi de vârst ă școlară. Deși în schimbare, este evident c ă atitudinea
multor romi fa ță de educa ție este îns ă în continuare negativ ă. Atunci când
nu este obligatorie, educa ția formal ă este în bun ă parte refuzat ă de ei, chiar
dacă este gratuit ă precum gr ădinița, liceul, școlile voca ționale sau
facultățile de stat. Observa țiile frecvente de genul “nu- ți folosește la
nimic” sau “nici eu n-am mers la școală și m-am descurcat” trebuie

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

25 combătute prin modele de carier ă de succes ale celor care urmeaz ă o
școală, mai ales acum, când programele de m ăsuri afirmative din domeniul
educației furnizeaz ă astfel de exemple pentru tinerii romi.
Totuși, deocamdat ă, doar 20% dintre copii de romi de vârst ă
corespunz ătoare sunt înscri și la grădiniță. Situația frecvent ării ciclurilor de
învățământ superioare este și mai catastrofal ă: dacă un sfert dintre romi
nu au urmat nici o clas ă și aproape jum ătate dintre ei au urmat maximum
4 clase, doar 5% au terminat liceul și doar 0,2% au urmat o facultate.

REZULTATELE CONCRETE ALE ACESTEI ATITUDINI ALE ROMILOR
FAȚĂ DE ȘCOAL Ă

Știu să citeasc ă
% dintre cei de peste 10 ani

Bine 61
Cu dificultate 16
Deloc 23
Sursa: C. Zamfir, Preda M., coordonatori, Romii în România, 2002.

Familiile de romi se formeaz ă de obicei la vârste foarte mici ale partenerilor,
ceea ce constituie o piedic ă în calea frecvent ării școlii și finaliz ării
ciclurilor de educa ție superioare (liceu, facultate etc.) . Nivelul de
pregătire mai redus îi plaseaz ă pe romi, în mod evident, în pozi ții mai
proaste pe pia ța muncii . În acest context, situația femeilor rome este și
mai proast ă decât a b ărbaților: 35% dintre femeile c ăsătorite și-au început
viața în cuplu la mai pu țin de 16 ani și 31% în perioada 17-18 ani. Rezult ă
că două treimi dintre femeile rome se c ăsătoresc legal sau nelegal pân ă la
18 ani, neavând nici o șansă să dobândeasc ă pregătirea necesar ă unei
profesii/slujbe moderne, adic ă liceu sau școala profesional ă.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

26
CAPITOLUL II.

Prezen ța romilor pe pia ța muncii.
Excluziunea social ă a popula ției de romi

Indicatori privind accesul romilor pe pia ța muncii
În ceea ce prive ște accesul romilor pe pia ța muncii, studiul realizat
de Institutul de Cercetare a Calit ății Vieții al Academiei Române pune în
evidență aspecte referitoare la sc ăderea continu ă a nivelului de via ță,
marginalizarea economic ă și socială a romilor:
♦ În 1999, un num ăr de 23,4% dintre persoanele active, romi, erau
salariate. În 1998, num ărul acestora a sc ăzut la 12,9%. A sc ăzut și
numărul patronilor de la 0,8% în 1992, la 0,5% în 1998. Singura
variabilă în creștere este cea a activit ăților pe cont propriu (zilieri) de
la 22,1% în 1992, la 33,6 % în 1998.
♦ Gradul de ocupare a popula ției de romi din România este mult mai mic
decât cel al popula ției la nivel na țional (47% fa ță de 61,7 %). Din totalul
populației ocupate, aproximativ 27,5% sunt salaria ți, procent reprezentat
în propor ție de 65% de c ătre bărbați. Ponderea femeilor casnice este
de peste 4 ori mai mare în rândul popula ției de romi decât în cea la
nivel național și arată slaba participare a femeii pe piața muncii.
♦ Aproximativ 80% din salaria ții necalifica ți au ca nivel de pregătire
maximum 8 clase terminate. Salaria ții califica ți în cea mai mare parte
a lor (57%) au minimum școală profesional ă, iar ceilal ți 43 % au un
nivel de instruire cuprins între 4 și 8 clase;

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

27 ♦ Cei mai mul ți dintre romii din România (71,7%) sunt lucr ători pe cont
propriu (zilieri); Propor ția mare de zilieri în totalul popula ției indic ă
faptul că romii se afl ă într-o situa ție dificilă în ceea ce prive ște ocuparea
și, implicit, procurarea veniturilor necesare asigur ării traiului de zi cu zi.
Forme și surse de excluziune social ă a romilor
Poate cele mai semnificative surse de excluziune social ă pentru
romi sunt cele prezentate în tabelul urm ător.

FACTORI CAUZATORI/PREDISPOZI ȚIONALI AI EXCLUZIUNII
SOCIALE LA ROMI

Factorul
cauzator/predispozi țional

% dintre:

Nu au nici un act de identitate 3,1% din totalul popula ției de romi
Nu au buletin de și au peste 14
ani (și au certificat de na ștere) 5,7% dintre cei de peste 14 ani
Nu au mers la școală deloc 24,4% dintre cei de peste 10 ani
(care nu mai merg deloc la școală)
Nu sunt c ăsătoriți legal 39,4% dintre cei c ăsătoriți
Nu au o
slujbă Nu au lucrat nici
măcar ocazional
în 1997 și 1998 52% dintre cei care au peste 14 ani, nu
mai merg la școală și care au r ăspuns la
întrebare (28% dintre ei nu au dat un
răspuns la întrebare)
Nu au lucrat cu
carte de munc ă în
1997 sau 1998 84% dintre cei care au peste 14 ani, nu
mai merg la școală și care au r ăspuns la
întrebare (28% dintre ei nu au dat un
răspuns la întrebare)
Sursa: C. Zamfir, Preda M., coordonatori, Romii în România, 2002.

Sunt ușor de observat dimensiunile uria șe pe care aceste tipuri
primare, fundamentale de excluziune le au la popula ția de romi. Practic, a
vorbi despre s ărăcie sau nivel de trai la indivizii care nu au situa ția actelor

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

28 rezolvată (nu au certificat de na ștere și/sau buletin de identitate) este
gratuit; ace știa sunt exclu și complet de la toate celelalte drepturi derivate
din statutul de cet ățean: asisten ța social ă, asigurări sociale, drept de
participare politic ă, angajare într-un loc de munc ă legal ocupat.
Totuși, pornind de la teoria privind excluziunea, putem împ ărți tipurile
de excluziune la popula ția de romi pe cele 4 componente ale conceptului:
sistemul democratic și legal, sistemul pie ței muncii, sistemul statutului
bunăstării și sistemul de rela ții interpersonale.
Specificul excluziunii sociale, la popula ția de romi din România, const ă
tocmai în existen ța unor surse de excluziune care, la restul popula ției
României, și cu atât mai mult în str ăinătate, nu exist ă (sau sunt întâlnite
extrem de rar), precum lipsa actelor de identitate care determin ă un lanț de
alte forme de excluziune. Occidentalii numesc absen ța subiec ților de pe
piața muncii “factor cauzator sau predispozi țional” al excluziunii sociale,
pentru c ă el determin ă reacții de excludere în lan ț. La popula ția de romi
din România exist ă nu unul ci mai mul ți factori cauzatori ai excluziunii
sociale. Dac ă analizăm natura lor constat ăm că, exceptând prezen ța pe
piața muncii care poate fi determinat ă de condi țiile din comunitatea local ă
și din țară, factorii cauzatori au o determinare preponderent individual ă și
într-o oarecare m ăsură cultural ă (sau chiar comunitar ă, în sensul
comunității culturale), fiind vorba de autoexcluziune într-o bun ă măsură.
Faptul c ă 3,1% dintre romi nu au nici un act de identitate exclude
aproximativ 47.000 de persoane (din care jum ătate sunt copii) de la toate
drepturile de cet ățeni ai statului român: de la educa ție și servicii sanitare
gratuite, de la aloca ție pentru copii, ajutoare de urgen ță, alte drepturi de
asistență socială și de asigur ări sociale. Ei nu vor putea s ă fie alfabetiza ți,
să lucreze legal sau s ă fie asigura ți; ei nu voteaz ă, nu pot s ă devină

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

29 membri ai unor organiza ții sau să fie aleși în func ții de conducere. Nu vor
putea nici m ăcar să se căsătorească legal sau s ă le facă acte de identitate
viitorilor copii. Desigur, dezinteresul pentru demersuri formale, ignoran ța,
lipsa de educa ție pot fi cauze importante ale acestei situa ții, dar nu trebuie
să ignorăm cauzele de natur ă structural ă, precum dificult ățile legale și
materiale cu care s-ar confrunta persoanele f ără acte dac ă ar dori s ă-și
rezolve aceast ă problem ă.
În succesiunea de forme de excluziune social ă a romilor,
nefrecventarea școlii (niciodat ă) de către aproximativ 24% dintre cei de
peste 10 ani care nu mai merg la școală este, de asemenea, generatoare de
excluziuni în lan ț.
La fel de grav este și faptul c ă 84% dintre romii de peste 14 ani care au
răspuns la întrebare (28% nu au r ăspuns) nu lucrau cu carte de munc ă,
ceea ce înseamn ă nu doar lipsa unor venituri sigure ci, mai grav, lipsa
asigurărilor de șomaj și de pensii pentru marea majoritate a romilor.
Pe lângă factorul principal care este de natur ă structural ă, deși unora
șansele le sunt diminuate de cauze care țin și de deciziile personale, de
autoexcluziune (precum cele anterior amintite: lipsa actelor, nefrecventarea
școlii) nu trebuie neglijat ă aici apartenen ța la anumite comunit ăți locale și
chiar apartenen ța la etnie, care devin cu o bun ă probabilitate surse de
excluziune social ă. Pe fondul lipsei locurilor de munc ă (și a celor cu carte
de munc ă, în mod special) a face parte dintr-o comunitate s ăracă, fără
locuri de munc ă, devine o surs ă suplimentar ă de excluziune social ă,
șansele de a g ăsi o slujb ă diminuându-se considerabil.
Este evident c ă analfabetismul este o surs ă primară de excluziune
extrem de semnificativ ă pentru popula ția de romi din România. Cei 39%

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

30 analfabe ți și semi-analfabe ți au în primul rând șanse minime de participare
pe piața muncii.
Importan ța pe care școala o are pentru copiii de romi este
fundamental ă. Educația este în multe cazuri, singurul mod prin care ei pot
scăpa din cercul vicios al excluziunii sociale: s ărăcie – nefrecventarea
școlii – analfabetism – lipsa unei profesii și a salariului – s ărăcie.
Măsurile cu probabilitate mare de a fi eficiente sunt stimulentele
directe, a șa cum este aloca ția de stat și/sau introducerea unei mese gratuite
în școală (pentru to ți copiii s ăraci, nu numai pentru cei de romi, a șa cum
este prev ăzut și în Strategia Guvernului privind popula ția de romi). Ele ar
putea atrage la școală mulți copii romi.
S-ar putea introduce în zonele cu mul ți romi un an preg ătitor obliga-
toriu pentru copiii care nu cunosc bine limba sau au dificult ăți de adaptare.
Excluși sau auto-exclu și din sistemul pie ței muncii, neacoperi ți de
sistemul de asigur ări sociale, 75 % dintre capii de familii de romi consider ă
că ei și familiile lor ar fi îndrept ățiți /ar trebui s ă primeasc ă ajutor social.

Forme ale excluziunii romilor pe pia ța muncii
În literatura de specialitate occidental ă se fac adesea referiri la
rasă sau etnie ca o caracteristic ă important ă a celor exclu și de pe pia ța
muncii. A șa cum se vorbe ște uneori despre o ”feminizare a s ărăciei”, tot
așa se fac referiri la ”s ărăcia în alb și negru”, argumentându-se c ă negrii,
mexicanii sau asiaticii sunt în mai mari propor ții săraci și șomeri decât
albii în țările occidentale.
Printre al ții, Amin și C. Oppenheim (1992) men ționează următoarele
cauze ale acestei situa ții pentru Marea Britanie:

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

31 a) Șomajul: cet ățenii apar ținând minorit ăților etnice (rasiale)
se confrunt ă în mod repetat cu o ridicat ă rată a șomajului și pe
perioade de timp mai lungi decât albii , chiar și când au un nivel de
calificare mai ridicat. Cum șomajul implic ă automat excluziunea din
sistemul pie ței muncii, este u șor de observat leg ătura cauzal ă dintre ras ă
și excluziune social ă.

b) Politica de imigrare a Marii Britanii a ”dirijat” imigran ții
spre zonele geografice cu slujbe mai prost pl ătite și mai dificile, care
indirect au favorizat o anumit ă deprivare material ă a imigran ților.

c) Sistemul de securitate social ă este exclusivist pentru minorit ățile
rasiale datorit ă părții sale contributorii care exclude proaspe ții imigran ți,
pe cei fără slujbă sau pe cei cu salarii reduse de la beneficii. În plus,
datorită statutului de imigrant, mul ți sunt eticheta ți drept ”s ăraci care nu
merită ajutor” și nu li se asigur ă nici măcar ajutoarele sociale normale
pentru orice cet ățean (Amin și C. Oppenheim, 1992). La toate acestea se
mai adaug ă, consider ăm și diferen țele culturale care, împreun ă cu
factorii economici, conduc adesea la delincven ță și o viață de familie
dezorganizat ă în comunit ățile anumitor minorit ăți etnice.
Deși pot exista diferen țe notabile între situa țiile minorit ăților
etnice din țările occidentale și cea a romilor din România se poate spune
că aspectele semnalate mai sus sunt valabile și în cazul romilor. A șezați
în anumite comunit ăți relativ recent (în anii ’50, ’65 unii chiar mai
târziu), practic de o genera ție sau dou ă, mulți dintre romi sunt în situa ția
imigranților occidentali dac ă ne referim la comunitate. Ei lucreaz ă adesea
ca muncitori necalifica ți, muncitori agricoli, în slujbe prost pl ătite și

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

32 vulnerabile, fiind printre ultimii sosi ți și printre primii concedia ți în cazul
restructur ărilor. Vechimea lor este adesea insuficient ă pentru a beneficia
de asigur ări sociale iar vulnerabilitatea este cu atât mai ridicat ă. Cazul
romilor cet ățeni români este îns ă și mai grav ca dimensiuni ale
proceselor de excluziune.
Toate cele de mai sus pot fi sintetizate într-o explica ție grafic ă a
lanțurilor cauzale (schema pe care o prezent ăm în continuare) care
conduc la excluziunea romilor de pe pia ța muncii și care explic ă o parte
din consecin țele ei și mai ales cercul vicios al excluderii.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

33

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

34 Consecin țele în cifre ale schemei explicative anterioare sunt
prezentate în tabelele urm ătoare. Din tabelul al ăturat se vede, spre
exemplu c ă numai aproximativ un sfert dintre romii ap ți de munc ă și care
au răspuns la întrebare au lucrat cel pu țin 6 luni consecutiv ca salariat.

CUM AU LUCRAT ROMII

Cum au lucrat
după 1990
% dintre cei de peste 14 ani care au
răspuns (26% dintre subiec ții de
peste 14 ani nu au r ăspuns)

Ca salariat (dac ă după 1990 au
lucrat cel pu țin 6 luni consecutiv) 24
Ca zilier 23
Pe cont propriu 7
A lucrat ocazional 11
Nu au lucrat deloc 35
Sursa: C. Zamfir, Preda M., coordonatori, Romii în România, 2002.

Mai aproape de momentul actual, procentajul celor care au lucrat
cu carte de munc ă a scăzut la 16% iar al celor care nu au lucrat deloc, nici
măcar ocazional, a crescut la 52% dintre responden ți. Practic, mai mult de
jumătate dintre romii care sunt ap ți de munc ă trăiesc pe seama celor pu țini
care lucreaz ă, a copiilor care primesc aloca ție și a puținilor pensionari.
Explicabil ă în cazul celor care au lucrat doar cu învoial ă sau au lucrat
ocazional, lipsa oric ărui mod de participare activ ă pe piața muncii pentru
jumătate dintre romii ap ți de munc ă este, consider ăm și o dovad ă de
autoexcluziune, de indiferen ță sau chiar de autoizolare fa ță de piața (gri
sau neagr ă) muncii.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

35 CONDI ȚII

În ce condi ții
au lucrat în 1997
și 1998 % dintre cei de peste 14 ani care au r ăspuns
(28% dintre subiec ții de peste 14 ani
nu au r ăspuns)
Cu carte de munc ă 16
Cu autoriza ție 2
Cu învoial ă 30
Nu au lucrat 52
Sursa: C. Zamfir, Preda M., coordonatori, Romii în România, 2002.

Foarte vulnerabili sunt și cei 30% dintre subiec ți care au lucrat cu
învoială, ei nefiind asigura ți pentru pensie, șomaj, accidente de munc ă.
Desigur sunt înc ă multe alte întreb ări cărora studiile cantitative
efectuate pân ă acum nu le pot r ăspunde pentru c ă răspunsurile nu stau în
statistici:
● Care sunt valorile, particularit ățile membrilor comunit ăților de
romi și care dintre aceste valori împiedic ă accesul lor pe pia ța muncii?
● Care sunt politicile sociale adecvate și mai ales care ar trebui s ă
fie răspunsul sistemului social pentru integrarea romilor pe pia ța muncii?
●
Care sunt bresle profesionale în care romii pot fi
integrați/reintegra ți profesional? Care sunt prevederile legale pentru a
putea califica/recalifica persoanele de etnie rom ă?
● Care sunt m ăsurile pe care statul român trebuie s ă le promoveze
pentru a asigura accesul nediscriminatoriu al cet ățenilor săi pe pia ța
muncii?
La aceste întreb ări noi încerc ăm să furnizăm răspunsuri par țiale,
dar structurile interesate ar trebui s ă răspundă extins în urma unor studii
calitative focalizate pe temele înc ă nelămurite, studii care s ă fie realizate
în cel mai scurt timp.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

36
CAPITOLUL III.

Politici privind accesul romilor pe pia ța muncii

Reglement ări naționale/interna ționale (strategii, programe de
finan țare, recomand ări ale Uniunii Europene, Comunit ății Europene
etc.)
Analiza politicilor existente pe plan na țional cu privire la accesul
romilor pe pia ța muncii (Legea nr. 76/2002, Legea nr. 416/2001,
H.G. nr. 430/2001, HG nr. 829/2002, reglement ări interna ționale).

În anul 2001, ANOFM a sprijinit încadrarea în munc ă a 5188
de romi. Fa ță de num ărul preconizat ini țial s-a realizat o dep ășire cu
1463 de persoane. Cele mai bune rezultate au fost ob ținute prin
serviciul de mediere a persoanelor neocupate conform locurilor
existente astfel fiind încadra ți 4723 de romi. Printre jude țele care au
depășit num ărul programat ini țial se afl ă Hunedoara, Bra șov, Bistri ța
Năsăud, Suceava, Bihor. Jude țele în care au fost încadra ți cei mai mul ți
romi sunt municipiul Bucure ști (743 persoane), Hunedoara (650),
Galați (479), Bihor (385), Mure ș (304) și Maramure ș (260).

Legea 76/2002 privind sistemul asigur ărilor de șomaj și
stimularea ocup ării forței de munc ă
Puncte forte :
q În conformitate cu Legea 1/1991 republicat ă în 1994, m ăsurile
active pentru ocuparea for ței de munc ă specifice ANOFM se
adresau doar persoanelor aflate în c ăutarea unui loc de munc ă și
care beneficiau de indemniza ție de șomaj. Legea nr. 76/2002 (care

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

37 abroga Legea nr. 1/1991) l ărgește sfera de ac țiune a acestor
măsuri către întreaga popula ție aflată în căutarea unui loc de
muncă, indiferent dac ă sunt sau nu, în plata indemniza ției de
șomaj, care se afl ă în eviden țele ANOFM, ca și persoana inactiv ă
pe piața muncii.
Puncte slabe :
q Prevederile art. 36 aliniat 4, din normele metodologice de aplicare
ale Legii nr. 76/2002, coroborat cu prevederile OM 237/20 mai
2002 prin care se aprob ă lista cu meseriile și activitățile simple.
În conformitate cu aceste acte normative, pentru orice ocupa ție/
meserie este nevoie ca persoana inactiv ă să beneficieze de un curs de formare
profesional ă, de inițiere sau de calificare, dup ă caz.
Deși o parte din meseriile tradi ționale ale romilor sunt cuprinse în
lista meseriilor simple, acestea nu pot fi profesate în mod legal, pentru c ă
cei care practic ă aceste meserii nu au, în marea majoritate, nivelul de
școlarizare cerut de lege. De exemplu, “confec ționer mături, confec ționer
obiecte artizanale din lemn (meserii tradi ționale ale rudarilor, lingurarilor),
confecționer obiecte casnice și din aluminiu și alte metale (spoitor, c ăldărar)
– nivel minim de școlarizare: 4 clase. Alte meserii “specifice” romilor –
vidanjor, ecariseur, gunoier, hamal, cioban, împletitor nuiele și papură,
potcovar, salubrizor, au acelea și condiții minime de studii.
Există și cazuri în care limita de școlarizare cerut ă de lege este de
minim 7/8 clase . De exemplu, acoperitor – învelitor țiglă, azbociment,
tablă (practicat ă mai ales de c ăldărari și de gabori); confec ționer cuțite,
brice, brățări, andrele, agrafe, inele (argintari); curelar, confec ționer
harnașamente (ursari), modelator ceramic ă (cărămidar) etc ., cu mult
peste ceea ce romii pot «oferi».

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

38 HG nr. 829/2002 – Planul Na țional Anti-S ărăcie și Promovare a Incluziunii
Sociale
Puncte forte :
Capitolul 7 – Ocupare , Obiectivul 3 – Eliminarea de pe pia ța
muncii a tuturor formelor de discriminare, stimularea încadr ării în munc ă
a unor categorii de persoane vulnerabile (inclusiv romi).
Capitolul 14 – Romi – Obiectivul 5 – Stimularea ocup ării populației
de romi în economia formal ă.
Puncte Slabe :
q Măsurile prev ăzute pentru atingerea obiectivelor propuse au un
caracter general. Nu sunt prev ăzute termene, modalit ăți de
implementare, responsabili pentru îndeplinirea m ăsurilor.
q Ca și în HG nr. 430/2002, Guvernul României nu a alocat fonduri
pentru implementarea m ăsurilor prev ăzute în PNAinc.
q Nu există un parteneriat cu organiza țiile romilor.
q În contextul societ ății române ști actuale, f ără un plan concret de
implementare, PNAinc este mai mult o strategie declarativ ă, un
document politic, decât un plan de dezvoltare.

HG nr. 430/2001 – Strategia de Îmbun ătățire a Situa ției Romilor
Strategia reprezint ă o asumare politic ă cu obiective înalt detailate.
Documentul, adoptat de Guvernul României, vizeaz ă 10 mari domenii de
acțiune, pornind de la administra ție public ă, securitate social ă, sănătate,
economie, justi ție și ordine public ă, protecția copilului și mergând pân ă la
educație, cultur ă, comunicare și participare civic ă. Strategia con ține direcții
de acțiune pentru 10 ani și un plan detaliat de m ăsuri pentru 4 ani,

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

39 precum și o structur ă institu țională capabil ă să asigure implementarea
obiectivelor strategiei la nivel central și la nivel local.
Totodată, s-a constituit un grup de monitorizare a implement ării
strategiei, format din reprezentan ți ai guvernului și ai organiza țiilor de
romi, Comitetul Mixt, care a devenit inactiv înc ă din a doua jum ătate a
anului 2002.
În luna septembrie 2002, Raportul Guvernului României privind
stadiul de implementare a HG nr. 430/2001 prezint ă ca îndeplinite
integral un num ăr de 60 m ăsuri din Planul General de M ăsuri, alte 48 de
măsuri fiind îndeplinite par țial și doar 15 m ăsuri fiind neîndeplinite.
Dintr-o simpl ă analiza a acestor date, luând în considerare ceea ce
prezintă acest Raport, am fi tenta ți să afirmăm că Stategia de Îmbun ătățire
a Situației Romilor, care a fost conceput ă pentru o perioad ă de 10 ani, a
fost implementat ă în propor ție de 50% în primii doi ani de la adoptarea sa.
Dacă luăm în considerare efortul financiar preconizat pentru îndepli-
nirea Planului General de M ăsuri (aproximativ 105 milioane Euro) corelat
cu fondurile puse la dispozi ție pentru implementarea efectiv ă (2 milioane
Euro din partea Uniunii Europene și 1,7 milioane Euro din partea Guvernului
României în anul 2003), pe o analiz ă cost-eficien ță, reiese c ă, din punct de
vedere financiar, nu puteau fi îndeplinite decât maxim 3,5% din aceste
măsuri.

Puncte forte :
q Participarea activ ă a societ ății civile roma în elaborarea
strategiei.
q Existența unor măsuri active pentru dezvoltarea socio-economic ă
a romilor, cu termene limit ă și responsabili pentru implementare.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

40 Puncte slabe:
q Termenele propuse au fost cu mult dep ășite.
q Nefuncționarea structurii centrale de coordonare a Strategiei
(Comitetul Mixt de Monitorizare).
q Nesusținerea financiar ă din partea Guvernului a m ăsurilor
prevăzute în HG nr. 430/2001.
q Centrarea fondurilor guvernamentale din 2003 exclusiv c ătre
instituții publice locale.
q În contextul societ ății române ști actuale, HG nr. 430/2001 este
mai mult o declara ție politică decât un plan de dezvoltare.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat
Puncte forte :
• Este o lege care se înscrie în ansamblul reglement ărilor deja
adoptate în domeniul asisten ței sociale, în acord cu legisla țiile
țărilor europene (Fran ța – “venit minim de inser ție”; Anglia –
“venit minim de suport”; Germania – “ajutor social”. Statele
menționate au adoptat un drept similar la un necesar minim de
viață.
• Creează premisele unei mai bune utiliz ări a resurselor financiare
existente, prin asigurarea flexibilit ății în acordarea de sprijin
material potrivit nevoilor reale individuale, care s ă conduc ă la
diminuarea num ărului de persoane care nu au nici un fel de surse
de venit.
• Oferă beneficiarilor posibilitatea de a avea acces la serviciile de
asistență medical ă gratuită.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

41 Puncte slabe:
• Caracterul stigmatizant pe care-l imprim ă legea prin obligativitatea
prestării celor 72 de ore de munc ă în folosul comunit ății contravine
eticii asisten ței sociale, privind respectarea demnit ății persoanei
aflate în dificultate.
• Prin diferen ța mică între cuantumul ajutorului acordat și salariul
minim pe economie (mai ales în cazul familiilor cu 4-5 persoane),
cât și prin măsurile stimulative nesemnificative pentru angajare în
muncă a beneficiarilor, cât și prin nelimitarea în timp a acord ării
venitului minim garantat, legea poate conduce la dependen ță și,
implicit, la o “capcan ă a sărăciei”, ceea ce reprezint ă un paradox,
în condi țiile în care legea î și propune diminuarea num ărului de
persoane din România care tr ăiesc cu un venit sub necesarul
minim.
• Libertatea de alocare, atribuit ă consiliului local, care ofer ă
posibilități de dezavantajare/discriminare.
Politicile sociale destinate ocup ării for ței de munc ă roma au pân ă în
prezent rezultate nesatisf ăcătoare.
Bursa Locurilor de Munc ă pentru Romi (9 mai 2003)
În vederea implement ării prevederilor HG nr. 430/2001 privind
Strategia de Îmbun ătățire a Situa ției Romilor, dar și pentru realizarea
sarcinilor din Planul Na țional de Ocupare a For ței de Munc ă, în care romii
reprezint ă un grup țintă către care se îndreapt ă acțiunile Agen ției
Naționale pentru Ocuparea For ței de Munc ă, în data de 09.05.2003 s-a
organizat, la nivel na țional, Bursa locurilor de munc ă pentru persoanele de
etnie roma.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

42 Decizia de organizare a unei astfel de burse a venit în urma
solicitărilor făcute de reprezentantii romilor în diverse ocazii.
Pentru organizarea în bune condi ții a acestei burse, pe lâng ă
activitățile specifice de contactare a agen ților economici și de promovare
în media, la nivel central s-a constituit un comitet de coordonare care în
luna premerg ătoare bursei a avut întâlniri s ăptămânale pentru evaluarea
acestei ac țiuni.
În comitetul de coordonare a bursei au fost atra și, pe lâng ă
reprezentan ții structurilor guvernamentale direct implicate: Ministerul
Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei/Agen ția Națională pentru
Ocuparea For ței de Munc ă și Ministerul Informa țiilor Publice/Oficiul
Național pentru Romi, și reprezentan ți ai societ ății civile roma,
reprezentan ți ai organiza țiilor neguvernamentale cu implicare în
problematica romilor și reprezentan ți ai Partidei Romilor Social
Democrat ă. Organiza țiile neguvernamentale ale romilor cooptate în
comitetul de coordonare a bursei au fost: Agenția de Dezvoltare
Comunitar ă “Împreun ă”; Romani CRISS; Centrul Romilor pentru Politici
Publice „ Aven Amentza”; Alian ța pentru Unitatea Romilor.
În urma ac țiunilor întreprinse, Bursa locurilor de munc ă pentru
persoanele de etnie roma s-a desf ășurat la nivelul fiec ărui județ, în 67 de
agenții pentru ocuparea for ței de munc ă, județene și locale.
În conformitate cu Raportul Bursei Locurilor de Munc ă pentru
Romi prezentat de c ătre ANOFM, rezultatele ac țiunilor desf ășurate pentru
derularea acestei burse au constat în:
• Contactarea unui num ăr de 3.891 agen ți economici, dintre care 205
angajatori de inser ție, conform Legii nr. 116/2002 și 295 oameni de
afaceri de etnie roma. Dintre ace știa, la burs ă au participat 708 agen ți

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

43 economici, din care 84 angajatori de inser ție și 91 oameni de afacere
de etnie roma.
• Au fost oferite 8.243 de locuri de munc ă pentru persoanele de etnie
roma și 633 locuri de munc ă pentru persoanele supuse riscului de
marginalizare social ă, conform Legii nr. 116/2002.
• La bursă au participat 10.401 persoane de etnie roma și 661 persoane
supuse riscului de marginalizare social ă, dintre care au fost selectate în
vederea încadr ării 4.440 persoane de etnie roma și 349 persoane
supuse riscului de marginalizare social ă. Pe parcursul bursei, în urma
probelor pe care le-au sus ținut, au fost încadrate direct 830 persoane de
etnie roma și 86 de persoane supuse riscului de marginalizare social ă.
• Principalele meserii /ocupa ții în care au fost încadrate persoanele de
etnie rom ă la bursa locurilor de munc ă sunt: salubrizor – 45 locuri de
muncă; șofer – 25 locuri de munc ă; viticultor – 25 locuri de munc ă;
lăcătuș – 24 locuri de munc ă; zidar – 19 locuri de munc ă; mecanic
agricol – 15 locuri de munc ă; au mai fost ocupate și 523 locuri de
muncă de către muncitorii necalifica ți în diferite ramuri de activitate .
Pentru persoanele supuse riscului de marginalizare social ă
principalele meserii/ocupa ții în care acestea au fost încadrate sunt:
viticultor – 18 locuri de munc ă; salubrizor – 9 locuri de munc ă;
vânzător – 4 locuri de munc ă;ospătar – 2 locuri de munc ă; de asemenea
au mai fost încadra ți și 47 de muncitori necalifica ți în diverse ramuri de
activitate .
• Cele mai multe persoane de etnie roma angajate pe parcursul
derulării bursei s-au înregistrat în jude țele: Călărași – 139

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

44 persoane; Bra șov – 93 persoane; Ia și – 69 persoane; Suceava – 47
persoane.
Principalele greut ăți și probleme identificate, de care va trebui s ă se
țină seama în urm ătoarele ac țiuni de acest tip ce se vor organiza, au fost:
§ mentalitatea stereotipal ă a unor angajatori fa ță de angajarea
persoanelor de etnie roma;
§ slaba cunoa ștere în rândul comunit ăților de romi a drepturilor pe
care le au și a metodelor la care pot apela pentru ocuparea unui loc
de munc ă;
§ necorelarea calific ărilor sau neexisten ța acestora, în raport cu
evoluția pieței forței de munc ă;
§ necorelarea ofertei cu particularit ățile grupului țintă;
§ condițiile de angajare impuse de unii angajatori au fost cu mult peste
solicitările legale (de exemplu, în Bucure ști, Arad, Gala ți au fost
cazuri când, pentru salubrizor, a fost solicitat un nivel de școlarizare
de minim 10 clase, limita legal ă fiind de 4 clase).

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

45
CAPITOLUL IV.

Practici pozitive7

S.C. Triticum SRL – Traianu în parteneriat cu Agen ția de dezvoltare
comunitar ă „Împreun ă”
Persoane de contact: Gelu Duminic ă, Dorina Ion
Adresa: Localitatea Traianu, comuna Grivi ța, județul Ialomi ța

Prezentarea cadrului de cooperare
Ideea proiectului s-a n ăscut în urma colabor ării cu constructorul
locuințelor sociale de la Nu șfalău, născut în localitatea Traianu. Începând
cu luna septembrie 1999, data primei vizite în teren, Agen ția “Împreun ă”
în colaborare cu S.C. Triticum au implementat în localitatea Traianu
inițiative în domeniul s ănătății și creării locurilor de munc ă.
Descrierea regiunii și a condi țiilor locale
Traianu este o localitate aflat ă la 100 km de Bucure ști, în partea de
sud-est a României, component ă a comunei Grivi ța. Popula ția localit ății
Traianu este de 3.800 de locuitori, 1.200 de case, dintre care 1.000 de
locuitori sunt de na ționalitate romi vătrași. Căsătoriile mixte sunt frecvente.
În general, condi țiile de locuire în Traianu sunt acceptabile. Pu ține
familii nu au locuin țe bune sau nu au curent electric, poate o explica ție o
constituie chiar faptul c ă aceștia cunosc și meseria tradi țională cărămidăritul.
Principalele probleme ale comunit ății sunt: lipsa locurilor de
muncă, efectele slabe ale aplic ării reformei în domeniul s ănătății în plan
local, nivelul sc ăzut al educa ției copiilor, tinerilor și adulților.

7 Ionescu M., Cace S., Practici pozitive în comunit ățile de romi , Agenția de Dezvoltare
Comunitar ă “Împreun ă”, Bucure ști, 2003, reeditare.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

46 Experien țe reușite în domeniul dezvolt ării comunitare
♦ Organizarea și dotarea unui cabinet medical în incinta școlii din comunitate;
♦ Însămânțarea a 12,5 ha de teren cu ardei „boia”.

Proiectul „Construc ția fabricii de pâine”
Agenția „Împreun ă” a început s ă lucreze la Traianu în luna decembrie
1999, prin organizarea unei mese rotunde în urma c ăreia s-a aplicat proiectul
sanitar. În timpul monitoriz ării proiectului, alte persoane interesate în aplicarea
unui proiect, de regul ă, aducător de venit și creare a locurilor de munc ă,
propuneau noi proiecte, orientate spre pia ța locală, ca o solu ție la lipsa
veniturilor familiei.
Ideea construirii unei fabrici de pâine apar ține unei femei
administrator a firmei S.C. Triticum S.R.L și a apărut când S.C. Triticum
S.R.L. a achizi ționat o cas ă veche c ăreia s-a schimbat destina ția din cas ă
de locuit în brut ărie. Reconstruc ția casei, amenajarea și utilarea spa țiului
cu destina ție brutărie necesitau fonduri suplimentare, solicitate, într-o prim ă
fază, la băncile române ști. Încerc ările administratorului S.C. Triticum S.R.L
de a accesa aceste fonduri destinate încuraj ării întreprinz ătorilor au e șuat.
Obiectivele proiectului
♦ Demararea unei activit ăți generatoare de venituri;
♦ Crearea locurilor de munc ă pentru romii din Traianu;
♦ Creșterea particip ării comunitare.
Grupul țintă
♦ Femeile active, rome din localitatea Traianu;
♦ Autoritățile locale;
♦ Reprezentan ți activi ai comunit ății locale romi și neromi;
Actori implica ți în proiect
♦ Autoritățile locale;
♦ Consiliul local;
♦ Reprezentan ți activi ai comunit ății de romi;
♦ Biroul de expertiz ă tehnică – Traianu;

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

47 ♦ Presa;
♦ S.C. Triticum SRL;
♦ Agenția „Împreun ă”.
Activit ăți în cadrul proiectului
O mare parte a timpului a fost alocat ă demersurilor pentru
obținerea avizelor de func ționare, introducerea curentului electric trifazic,
necesar la montarea ma șinilor de fabrica ție și alegerea ofertei pentru
mașinile de fabrica ție.
În octombrie 1999, la prima discu ție privind ob ținerea sprijinului
financiar din proiectul PDL „Împreun ă”, managerul proiectului a cerut pe
lângă aceste informa ții, un studiu de fezabilitate care a fost întocmit și
prezentat o lun ă mai târziu.
Pe lângă rezultatele prognozate ca bune ale „afacerii”, în planul
studiului de fezabilitate a fost introdus și planul de rambursare, rezultat al
discuțiilor dintre managerul programului și coordonatorul local.
O altă condiție pentru ob ținerea sprijinului financiar l-a constituit
întreținerea cabinetului medical școlar din veniturile ob ținute în urma
aplicării proiectului.
În 5 ianuarie 2000, s-a semnat contractul de finan țare între S.C.
Triticum și Agenția “Împreun ă” în care s-a stipulat girarea împrumutului
cu construc ția, evaluat ă la 200.000.000 lei (aproximativ 23,395 NLG), și
s-a virat prima tran șa de 50.000.000 lei (aproximativ 5,850 NLG) în contul
S.C. Triticum.
Observarea direct ă ca metod ă de monitorizare a însemnat organizarea
altor mese rotunde în plan local, propuneri asupra modului de cooperare
între reprezentan ții autorit ăților locale și reprezentan ți ai comunit ății locale
de romi, cu accent pe includerea femeilor în proiecte de dezvoltare local ă.
Începând cu luna martie 2000, lobby-ul Agen ției “Împreun ă” s-a axat
pe motivarea reprezentan ților autorit ăților locale și ai comunit ății de romi
de a întocmi un plan local de dezvoltare comprehensiv ă, component ă a
”Planului interna țional de dezvoltare a comunit ăților de romi” aplicat în

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

48 România de Spolu International Foundation, în parteneriat cu Agen ția
„Împreun ă”.
În deplasarea din 14 ianuarie 2000, situa ția era urm ătoarea:
♦ Finisajele interioare ale cl ădirii cu destina ție brutărie erau în propor ție
de 90% terminate; 6 persoane, romi din comunitatea local ă erau
angajați cu contract de prest ări servicii;
♦ Există un bun spirit local fa ță de propunerea înfiin țării unei brut ării,
localnicii sper ă în îmbun ătățirea propriului trai, prin îmbun ătățirea
infrastructurii locale;
♦ Brutăria este amplasat ă central, lâng ă școala din localitate și șoseaua
națională, fiind astfel u șor accesibil ă clienților;
♦ Ca plan de viitor, în spa țiul rămas liber din incinta terenului aferent
brutăriei, se inten ționează amenajarea cu scaune și mese pentru
desfacerea produselor de cofet ărie;
♦ Resursele umane, din proiectul brut ărie sunt tinere în c ăutarea unui loc
de munc ă, care compun familii mixte. O singur ă tânără a lucrat în
domeniul patiseriei;
Interesant este faptul c ă instituția care livreaz ă utilajele (cuptoarele
pentru coacerea pâinii) ofer ă pe o perioada de 14 zile, dup ă montarea
utilajelor, expertiz ă și consultan ță nu numai în modul de utilizare a
utilajelor ci și în domeniul fabric ării pâinii, prin resursele umane proprii.
Singura condi ție a institu ției este receptivitatea personalului.
Ion Dorina are în plan angajarea unui maistru patiser, pe lâng ă
celelalte 4 persoane incluse în proiect.
Lucrările de finisaj ale construc ției sunt supervizate de so țul
coordonatoarei Ion Dorina, de profesie constructor.
Poziția soțului (supervizor) fa ță de cea a femeii (coordonator) este
o poziție de stim ă și respect pentru reu șită; Ion Dorina consider ă ca școala
i-a dat acest fler în realizarea unei bune afaceri, în timp ce rezultatul
aplicării proiectului ajut ă la creșterea stimei de sine și stimei fa ță de
comunitatea local ă.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

49 Rezultatele proiectului
♦ La 1 mai 2000 s-a organizat deschiderea oficial ă a brutăriei.
♦ Ulterior, alte 2 centre de vânzare a pâinii din localitate au fost
deschise, urmare a cererilor pe pia ță.
♦ Brutăria produce diverse produse de patiserie.
♦ În interiorul brut ăriei s-a amenajat un magazin mixt, având ca
activitate principal ă vânzarea produselor de panifica ție.
♦ Au fost angajate 6 persoane.
♦ S-au încheiat contracte de livrare a pâinii cu o unitate militar ă din apropiere.
Continuitatea proiectului
Proiectul se autosus ține prin activit ățile aduc ătoare de venit. În
plus, o parte din beneficiile aduse prin acest proiect sunt folosite în
activități cu caracter social, educa țional și sanitar.
Programul de dezvoltare local ă este cuprins în Planul interna țional de
dezvoltare a comunit ăților de romi.
Programe similare
♦ Proiectele Centrului Romilor pentru Interven ție Social ă și Studii –
Romani CRISS derulate cu: Asocia ția Rom – Star Bac ău, Asocia ția
Romii din Colt ău, Asocia ția Înfrățirea Constan ța, Asocia ția Patronilor
– Ploiești, Asocia ția Romilor de pe Valea Cisl ăului, Asocia ția Romilor
din depresiunea Cisl ăului, FRACTB Caracal, Federa ția Etnic ă a
Romilor din România, filiala Sector 2, Bucure ști etc.;
♦ Asociația Than Romano – Sector3, Bucure ști;
♦ Asociația Romii din Brazilia – Nu șfalău;
♦ PNUD în zona Z ăbrăuți, Bucure ști și Negrești – Vaslui.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

50 Alianța pentru Unitatea Romilor, România
Persoană de contact: Vasile Burtea
Adresa: Str. Silvestru 27, Sector 2, Bucure ști
Tel/ Fax: 021/211.42.35
E-mail: vasile@fx.ro

Prezentarea organiza ției

Obiective

♦ Constituirea unor grupuri de intelectuali din rândul romilor care s ă
stabileasc ă și să evidențieze priorit ățile în promovarea social ă și
economic ă a romilor;
♦ Emanciparea socio-profesional ă a romilor;
♦ Afirmarea, p ăstrarea și îmbog ățirea limbii romani prin activit ăți
culturale și artistice;
♦ Îmbunătățirea particip ării școlare.

Alte activit ăți de succes
♦ Participarea la construirea de case pentru romii din localitatea Mihail
Kogălniceanu (jude țul Constan ța);
♦ Program de educa ție la grădinița Cerăt ( județul Dolj);
♦ Acordare de ajutoare materiale (haine și medicamente) în mai multe
comunități locuite de romi.

Proiectul: “Stimularea angaj ării de func ționari romi de c ătre
administra țiile locale și serviciile publice”

Zone de desf ășurare : Județele Ialomi ța, Buzău, Iași, Cluj, Timi ș, Dolj și
București.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

51 Context
Populația de romi se confrunt ă în ultimii ani cu o serie de probleme.
Una dintre acestea este slaba integrare socio-profesional ă. Chiar dac ă
această situație dificil ă apare și la nivelul popula ției majoritare ea este mai
evidență în ceea ce prive ște etnia romilor. În cea mai mare parte,
informațiile despre popula ția de romi sunt fragmentare și incomplete. De
aceea, ele contureaz ă foarte rar aspecte relevante legate de aceast ă etnie.
Ultima lucrare la nivel na țional care a realizat o prezentare sistematic ă
a popula ției de romi a ap ărut în 1993 și furnizeaz ă informa ții despre situa ția
din 1992. Lucrarea " Țiganii între ignorare și îngrijorare" sub coordonarea
Elena Zamfir și Cătălin Zamfir și-a propus nu s ă șocheze ci s ă pună în
evidență situația reală a popula ției de romi. În strâns ă legătură cu proiectul
nostru studiul contureaz ă doua probleme majore ale etniei romilor.
1. Nivel de educa ție foarte sc ăzut (rata analfabetismului este de 44 %
la bărbați și 59% la femei);
2. Acces redus pe pia ța muncii datorit ă:
a. nivelului de educa ție scăzut;
b. stereotipurilor legate de etnia romilor privit ă în globalitatea ei;
c. neîncrederii unora din institu țiile statului și societ ății civile în
capacitatea de a presta corect și competent o func ție public ă de către
un etnic rom;
d. ostilității crescânde din ultima vreme, stimulat ă de campaniile de pres ă
cu privire la infrac ționalitate, prin care se culpabilizeaz ă întreaga etnie;
e. automarginaliz ării și izolării acestei popula ții, ca reac ție de apărare;
f. lipsei de participare la via ța publică a acestei popula ții.
Acestea tind s ă anihileze aproape toate posibilit ățile de integrare
socio-profesional ă a tinerilor romi chiar și cu nivel de preg ătire liceal.
Datorită veniturilor sc ăzute și a lipsei ocupa țiilor, a nivelului
scăzut de educa ție, interac țiunile etniei romilor cu sistemul de protec ție
socială sunt foarte frecvente. De aceea, romii sunt principalii beneficiari ai
serviciilor și prestațiilor de protec ție socială.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

52 De asemenea, cercet ările făcute au ar ătat o izolare accentuat ă a
comunității de romi. Autorit ățile locale și serviciile publice au dificult ăți
crescânde în a- și exercita func țiile în comunit ățile de romi iar, pe de alt ă
parte, lipsa de comunicare este sursa cheie a procesului de izolare.
În acest context, problema de la care porne ște proiectul este aceea
că romii cu diplom ă de bacalaureat au dificult ăți din ce în ce mai mari
privind integrarea socio-profesional ă. Ținând cont și de faptul c ă unele
localități sunt locuite de un num ăr mare de romi, stimularea angaj ării romilor
este o necesitate. Prezen ța acestora printre angaja ții administra țiilor locale
și serviciilor publice ar contribui la cre șterea încrederii în aceste institu ții
și ar duce la o rezolvare eficient ă a problemelor specifice etniei.
Proiectul î și propune ini țierea unor schimb ări institu ționale și are la
bază, totodată, parteneriatul între autorit ățile județene și locale, organiza ții
neguvernamentale și comunit ățile romilor.
Obiective generale
♦ Crearea de pun ți de comunicare și cooperare între institu țiile publice și
comunitatea de romi;
♦ Creșterea gradului de toleran ță și încurajarea diversit ății culturale;
♦ Schimbarea percep ției și a mentalit ății autorit ăților locale și a celor din
serviciile publice în ceea ce prive ște popula ția de romi;
♦ Reducerea neîncrederii și ostilității, combaterea stereotipurilor și
stimularea cooper ării interetnice;
♦ Stimularea angaj ării romilor în administra ția locală și în serviciile
publice ca o parte important ă a soluționării problemelor de integrare
socială.
Obiective specifice
♦ Organizarea unei re țele de informare și pregătire a romilor care s ă
cuprindă 7 județe;
♦ Crearea de competen țe de a lucra în administra ția locală și instituțiile
publice prin cursuri de instruire pentru postul de func ționar public;
♦ Asigurarea stagiului de practic ă în institu țiile de administra ție public ă;

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

53 ♦ Angajarea unui num ăr de cel pu țin 50 romi ca func ționari publici, prin
concurs, în condi țiile legii;
♦ Monitorizarea activit ăților desf ășurate și descoperirea strategiilor
alternative de rezolvare a problemelor;
♦ Identificarea c ăilor pentru extinderea acestor activit ăți în alte jude țe în
care ponderea romilor în totalul popula ției este ridicat ă.
Grup țintă
♦ Tinerii romi absolven ți de liceu, afla ți în căutarea unui loc de munc ă;
♦ Studenții romi afla ți în anii terminali;
♦ Administra țiile locale din cele 6 jude țe și municipiul Bucure ști;
♦ Comunit ățile de romi.
Beneficiari: 146 de tineri romi.
Activit ăți în cadrul proiectului
Etapa I. Crearea grupului de suport și monitorizare
Grupurile respective au fost formate din reprezentan ți ai
autorităților locale și ai serviciilor publice precum și din reprezentan ți ai
comunităților de romi. În acest scop, au fost atrase în proiect persoanele
cheie din administra ția locală și serviciile publice (primar, prefect, secretar,
președintele consiliului jude țean și local, director al direc ției de munc ă).
Pentru asigurarea coeren ței programului și atingerea obiectivelor propuse
grupul de suport și monitorizare a programat ședințe de lucru. Frecven ța
ședințelor s-a stabilit în func ție de etapele specifice din program.
Etapa a II-a. Recrutarea și selec ția candida ților s-a realizat cu ajutorul
structurilor din teritoriu ale Alian ței pentru Unitatea Romilor. Au fost
recrutați absolven ții romi care au cel pu țin 12 clase, folosindu-se mai
multe căi de mediatizare a cursurilor:
♦ mass media la nivel local și național, prin urm ătoarele surse: ziare
locale (1-2 cotidiene în fiecare ora ș), ziare cu distribu ție națională,
televiziuni locale;

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

54 ♦ relații informale la nivelul autorit ăților locale: consilii jude țene,
primării, direc ții de munc ă, inspectorate școlare;
♦ afișaje în locuri publice care prezint ă interes din punct de vedere al
proiectului: direc ții de munc ă, licee și școli profesionale, universit ăți
ș.a.
În urma interviurilor de selec ție au fost ale și 146 de tineri romi pentru
cursurile de func ționari publici.
Etapa a III-a. Programul de preg ătire a candida ților
În urma discu țiilor cu reprezentan ți ai autorit ăților locale a reie șit
următoarea structur ă a cursului:
1. Legisla ția specific ă administra ției locale și a serviciilor publice
precum și structura organiza țională a acestora.
2. Relații interpersonale și elemente de teoria comunic ării și a
comportamentului.
3. Noțiuni de birotic ă, secretariat și administrare în organiza ție.
4. Elemente de dezvoltare comunitar ă.
5. Teoria și practica asisten ței sociale.
Lectorii au fost profesori universitari din cadrul Catedrelor de
Asistență Socială (în orașele în care existau astfel de facult ăți), speciali ști
din cadrul institu țiilor implicate în proiect și cercetători din domeniul
socialului și politicilor publice.
Pregătirea cursan ților s-a bazat pe o component ă aplicativ ă care
viza acomodarea cu metodele de lucru la locurile de munc ă identificate ca
posibile. Cursurile au avut o durat ă de 4 luni, desf ășurându-se zilnic pe
parcursul a 4 ore. Cursurile s-au finalizat printr-un examen de absolvire în
urma căruia s-a înmânat un certificat avizat de Ministerul Muncii și
Protecției Sociale/Ministerul Educa ției Naționale .
Pe durata instruirii, cursan ții au beneficiat de burse lunare și le-au
fost suportate cheltuielile legate de școlarizare (cursuri, rechizite).

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

55 Etapa a IV-a. Angajarea romilor și asistarea lor pe parcursul programului
La finalul cursurilor de instruire și orelor de practic ă, autoritățile
județene și locale vor organiza concursuri publice la care vor participa și
absolven ții cursurilor din programul prezentat.
Au reieșit ca posibile urm ătoarele posturi:
1. Direcția pentru Protec ția Copilului – lucr ător social;
2. Primărie (Serviciul de Asisten ță Socială, Autoritate Tutelar ă –
lucrător social, gardian public);
3. Prefectur ă – inspector de specialitate cu studii superioare;
4. Direcția de Munc ă și Protec ție Social ă – monitor pia ța muncii
(care asigur ă legătura între cererea și oferta de munc ă pentru membrii etniei);
5. Direc ția de Munc ă și Protecție Social ă – reprezentant pentru
distribuția muncilor publice pentru cei care primesc ajutor de șomaj,
alocație de sprijin și ajutor social;
6. Prefectur ă, primărie, direc ția de munc ă și protecție social ă –
consilier legislativ (s ă facă cunoscute legile, s ă ajute la eliberarea
autorizațiilor pentru diferite activit ăți, să sprijine în elaborarea diverselor
cereri provenite din rândurile etniei);
7. Inspectoratul pentru Cultur ă – instructor și inspector cultural
(responsabil cu men ținerea tradi ției etniei);
8. Direc țiile sanitare jude țene, direc ția pentru protec ția copilului,
primărie, prefectur ă, direcția de munc ă și protecție socială – responsabil cu
planificarea familial ă, problematica SIDA și a drogurilor;
9. Centrul de primire minori, inspectoratele jude țene pentru
handicapa ți –
lucrători și asistenți sociali;
10. Consiliul jude țean – inspector de specialitate la Serviciul de
Control Comercial.
Dificult ăți
Contextul nefavorabil la nivel na țional și local face ca șansele de
angajare s ă scadă simțitor datorit ă, în special, proceselor de descentralizare și
restructurare din administra ția public ă.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

56 Rezultate
♦ Pregătirea celor 146 de tineri romi în domeniul administra ției publice
și societății civile;
♦ Angajarea unei p ărți din ace știa;
♦ Conștientizarea reprezentan ților administra ției locale și serviciilor
publice de necesitatea angaj ării unor func ționari romi;
♦ Creșterea încrederii în for țele proprii pentru absolven ții cursurilor;
♦ Crearea unor canale mai eficiente de comunicare între romi și
reprezentan ții administra ției.

Asocia ția Amare Phrala – Fra ții noștri, Cluj Napoca
Persoană de contact: Pavel Doghi
Adresa: Strada Some șului, nr. 18, Cluj
Tel : 0744.251.802
E-mail: amarephrala@cluj.astral.ro

Prezentarea organiza ției
Misiunea organiza ției și istoric
Misiunea este ap ărarea drepturilor tuturor romilor, îmbun ătățirea
relațiilor cu etniile și naționalitățile din România și reprezentarea socio-
culturală a romilor.
A fost înfiin țată în mai 1996 la ini țiativa unor tineri, în marea
majoritate, cu scopul de a consolida o mi șcare civic ă în cadrul
municipiului Cluj-Napoca.
„La vremea respectiv ă, încă, nu exista o organiza ție de sine
stătătoare a romilor care s ă deruleze programe în sfera nonguverna-
mentală. Am fost stimulat în aceast ă privință la niște cursuri de preg ătire
în domeniul medierii conflictelor intercomunitare, organizate de Romani
CRISS, unde, în cadrul sesiunilor, ne-a fost prezentat ă legea înfiin țării
asociațiilor și toate demersurile care trebuie f ăcute pentru a înfiin ța o
organiza ție a romilor la nivel na țional. Am început prin a promova o
acțiune cultural ă, a avut loc un festival concurs instrumental unde au fost

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

57 invitați mai mult persoane din Transilvania. Concursul a fost de succes, a
fost și filmat, noi la fiecare ac țiune cultural ă am filmat, avem casete. S-a
făcut treab ă și cu bani pu țini. A fost prima ac țiune în 1997”. (Dan Doghi)
Obiectivele organiza ției
♦ să apere interesele și drepturile tuturor cet ățenilor romi f ără deosebire
de sex, limb ă sau religie;
♦ să propage deplina egalitate în drepturi și obligații a tuturor romilor;
♦ să promoveze ideile de prietenie și înfrățire a cet ățenilor diferitelor
etnii din România și etnia roma.
Alte proiecte de succes
♦ Cursuri de limba englez ă pentru studen ții romi;
♦ Spectacole culturale pentru copiii romi.

Proiectul: “Noi calific ări pentru tineri romi”
Scop
Ameliorarea efectelor lipsei locurilor de munc ă prin oferirea de noi
posibilități de calificare pentru tinerii romi care nu au locuri de munc ă.
Obiective:
♦ obținerea unei calific ări profesionale în domeniul repara țiilor de
încălțăminte;
♦ dobândirea unui loc de munc ă stabil în societ ățile economice din
domeniu;
♦ inițierea de activit ăți private, ateliere proprii de repara ții.
Grupul țintă
Tinerii romi care au terminat V-X clase, care nu au loc de munc ă și nici
calificare profesional ă, din municipiul Cluj și din localit ățile învecinate.
Beneficiari : 20 de tineri romi .
Activit ăți
♦ Organizare de cursuri intensive de calificare în domeniul repara țiilor
de încălțăminte de c ătre firme cu experien ță în domeniu;

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

58 ♦ Crearea unei baze de date cu societ ățile și cooperativele din domeniu;
♦ Angajarea tinerilor care au absolvit cursul în societ ățile și
cooperativele de profil;
♦ Furnizarea de informa ții necesare ob ținerii autoriza ției de func ționare
în domeniul repara ției de înc ălțăminte pentru cei care doresc acest
lucru.
Proiectul a început prin achizi ționarea echipamentelor necesare.
Tinerii au parcurs fiecare etap ă, calendarul de activit ăți înscris în proiect.
“Sunt chiar talenta ți, pregătirea lor a fost realizat ă de tatăl meu care este
maistru în acest domeniu”(D. D.).
“Urmeaz ă faza final ă, susținerea examenului pentru ob ținerea
diplomelor avizate de minister. Aici am întâmpinat dificult ăți, în
momentul în care noi am realizat protocolul cu Grupul Școlar care
organizeaz ă astfel de cursuri și examineaz ă și acordă diplome avizate de
MEN. Directorul Grupului Școlar era plecat din Bucure ști, dar pe baza
acordului dumnealui, în sensul c ă pregătirea se va face în alt ă parte, fiind
vorba de un curs intensiv de 3 luni și nu de 6 luni cum se face în cadrul
Grupului Școlar, am ini țiat proiectul, am înscris sumele pentru examinare
cum au fost solicitate de director. Din punctul nostru de vedere totul a fost
absolut corect și în timp util, dar pe parcurs s ă observăm că au unele
reticențe în a examina tinerii. Noi am demarat ni ște activit ăți, investi ție de
timp și bani, serioas ă. În momentul acesta au spus c ă au nevoie de un aviz
din partea inspectoratului, pentru c ă pregătirea practic ă s-a realizat în alt ă
parte decât în cadrul Grupului Școlar. Am solicitat Inspectoratului o
audiență și în cadrul ei vom sus ține solicitarea de a ob ține avizul necesar
de recunoa ștere a muncii depuse în vederea sus ținerii examenului final și
obținerii diplomelor. A șteptăm în cursul s ăptămânii viitoare. Dup ă
obținerea avizului Inspectoratului vom trece la examinarea final ă, deja am
făcut ceea ce am men ționat în proiect, identificarea agen ților economici și
cooperativelor care sunt interesate s ă promoveze tineri, avem deja o firm ă
italiană.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

59 Sunt printre ei care au 5 clase dar scriu înc ă greu. Consider ăm că
acești tineri n-ar avea nici o șansă dacă nu ar exista astfel de programe.
Tinerii lucreaz ă bine, au deja micile lor afaceri în cadrul comunit ății,
lumea îi știe că lucrează. În mai multe rânduri ace știa au adus material de
lucru din comunit ăți și ei au lucrat pentru școlile speciale”(D. D.).
În cadrul programului, o component ă principal ă a fost aceea c ă
încălțămintea deteriorat ă, care urmeaz ă să fie reparat ă și pe care tinerii s ă
învețe procesul tehnologic, a fost colectat ă de la azilul de b ătrâni, școala
de surzi și nevăzători.
Parteneri în proiect
SC. Doghi IMPORT- EXPORT SRL;
Grupul Școlar de Arte și Meserii „SPIRU HARET”, Cluj.
Rezultate
♦ Calificarea unui num ăr de 20 de tineri romi, care, datorit ă faptului c ă
nu aveau școlarizarea necesar ă, nu ar fi putut fi inclu și în alte cursuri
de pregătire din sistemul formal.
♦ Descoperirea și fructificarea unor oportunit ăți oferite de pia ța muncii
din localitate.
Continuitatea proiectului
Calificarea ob ținută a permis tinerilor s ă aibă mai multe șanse de
obținere a unor venituri, atât prin angajarea la firmele din domeniu cât și
prin demararea unor afaceri de cizm ărie pe cont propriu.
Proiecte similare
♦ Uniunea General ă a Romilor, Hunedoara;
♦ Alianța pentru Unitatea Romilor, Caransebe ș.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

60 Uniunea General ă a Romilor – Deva
Persoană de contact: Nicolae Bologa
Adresa: Strada Pia ța Unirii, nr. 2, camera 4, Deva
Tel/ Fax: 0254/ 216151, 0254/216088

Prezentarea organiza ției
Uniunea General ă a Romilor din România este o forma țiune
înființată în 1991, descendent ă a Uniunii Democratice a Romilor din
România, forma țiune înfiin țată în urma unor ședințe, conferin țe ce au avut
loc în mai multe localit ăți din țară, în 1990.
Misiunea organiza ției
Respectarea drepturilor minorit ăților, integrarea romilor în
structurile societ ății.
„Uniunea General ă a Romilor a cuprins tot teritoriul țării cu filiale
în mai multe localit ăți, a avut o pondere mare la popula ția de romi, era o
perioadă în care nu ne cuno ștea bine statul român”. (Nicolae Bologa)
Scopul organiza ției este integrarea romilor în structurile societ ății.
Experien țe reușite ale organiza ției
♦ Îndrumarea romilor pentru g ăsirea unui loc de munc ă;
♦ Cursuri de calificare pentru romi în meseriile cerute pe pia ța muncii;
♦ Asistență de specialitate pentru înfiin țarea unei societ ăți comerciale/
familiale;
♦ Asistență în întocmirea dosarelor de șomaj.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

61 Proiectul “Calificarea romilor în meseriile cerute pe pia ță de către
agenții economici”
Finanțator – Funda ția pentru o Societate Deschis ă Cluj.

Proiectul s-a desf ășurat în localit ățile: Petro șani, Hunedoara, Brad
și Călan, cu scopul de a veni în sprijinul tinerilor șomeri, în c ăutare de
lucru, afla ți în eviden țele Oficiilor For țelor de Munc ă și Șomaj.
Proiectul î și justific ă necesitatea prin întâmpinarea cererilor pe pia ța de
muncă și a ofertei locurilor de munc ă vacante, solicitate de c ătre agenții
economici.
De-a lungul a trei ani, 120 de persoane au încheiat precontracte de
muncă la începutul proiectului, urmate de angajarea acestora la sfâr șitul
cursurilor, pe locurile de munc ă vacante sau și-au manifestat dorin ța de a
iniția afaceri pe cont propriu.
Cursurile de calificare s-au desf ășurat cu avizul și colaborarea
Oficiului For țelor de Munc ă și Șomaj – Hunedoara și a Direc ției Generale
de Munc ă și Protecție Social ă.
La terminarea perioadei de calificare cursan ții au sus ținut un
examen, o prob ă practic ă în baza c ăreia au ob ținut calificativul și
certificatul de calificare, eliberat de Direc ția General ă de Munc ă și
Protecție Social ă a județului Hunedoara (Agen ția Județeană de Ocupare și
Formare Profesional ă).
Obiectivelul proiectului : Încadrarea persoanelor defavorizate în munc ă.
Grupul țintă: persoane defavorizate, romi și neromi, afla ți în dificultate;
familii dezavantajate; tineri între 17-25 de ani care au ie șit din casele de
copii;
Beneficiari
Beneficiarii cursurilor au fost persoane defavorizate care proveneau
din familii dezorganizate, tineri între 17-25 de ani da ți în îngrijire la
diferite orfelinate, romi și neromi, califica ți în următoarele meserii:
♦ mecanici auto, 20 de locuri de munc ă asigurate la un SRL local;

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

62 ♦ tinichigiu auto și vopsitor auto, 25 de locuri de munc ă asigurate de un
SRL local;
♦ operator calculator, 3 locuri de munc ă asigurate pe perioada de 3 luni
la 3 SRL-uri locale;
♦ carmangieri, 15 locuri de munc ă asigurate pe o perioad ă de 2 luni la
abatorul unui SRL.
Activit ăți în cadrul proiectului
“Ideea proiectului a ap ărut atunci când am v ăzut că foarte mul ți
romi vin la direc ția de munc ă în căutarea unui loc de munc ă. Directorii nu
puteau s ă le acorde un loc de munc ă pentru c ă nu aveau preg ătire din
meseriile de pe pia ța muncii.
Lucrând ca inspector cu problemele romilor la Direc ția Muncii,
mi-am dat seama c ă îmi este foarte greu s ă-i angajez. Am început s ă fac
investiga ții în fiecare cartier, mai ales unde popula ția de romi era mai
ridicată, întrebându-i cam ce meserii doresc; zidari, dulgheri, tâmplari.
După acest sondaj m-am dus la asocia țiile comerciale care aveau nevoie
de meseriile cerute de romi.
Am făcut un contract de colaborare între organiza ția mea pe de-o
parte și Direcția Muncii cu acordul directorului, iar când am observat c ă
au nevoie de locuri de munc ă atunci am f ăcut și programul în colaborare.
Mi-a fost greu s ă le spun c ă eu am „brune ți”, „mai pigmenta ți”. M-au
întrebat dac ă nu fură și mi-au spus c ă dacă li se va fura ceva s ă plătesc eu.
Mi-am asumat r ăspunderea și am semnat acordul de colaborare. Dup ă
obținerea finan țării, am început derularea proiectului cu staful meu din
conducere, cu vicepre ședintele, cu membrii din conducere mai capabili.
Am mers pe ideea s ă avem profesori romi, pe care i-am g ăsit la Hunedoara.
În timp ce eu recrutam oamenii, mi-am dat seama c ă nu aveam
tineri absolven ți a 10 clase decât 20 de persoane din 30 câ ți ar fi trebuit
să calific (pe durata unui an, n.a.). Am f ăcut un nou referat domnului
director care mi-a spus c ă se va adresa Ministrului Muncii, pentru a cere
o derogare pentru calificarea romilor într-o meserie. Am ob ținut

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

63 derogarea, prin care dac ă cunoștea meseria, îi mai trebuia protec ția
muncii la utilajele moderne.
Proiectul s-a continuat și în 1998. Am g ăsit spațiul și am început
negocierea pentru plat ă, am făcut contract de închiriere, apoi m-am dus la
societățile comerciale s ă facă practica fiecare în meseria lui. Am g ăsit
societăți comerciale care i-au primit în practic ă și azi sunt la locul de
muncă, au familii.”( N. B.)
Actori/parteneri implica ți în proiect
Direcția General ă de Munc ă și Protecție Social ă a județului Hunedoara.
Oficiului For țelor de Munc ă și Șomaj – Hunedoara
Asociația Uniunea Generala a Romilor
Agenți economici din Hunedoara
Rezultatele proiectului
„90 de persoane au ob ținut diplome de la Direc ția Muncii și au fost
angajate cu carte de munc ă.
Aproximativ 30-35 de persoane dintre cei califica ți și-au făcut o
asociație familial ă sau individual ă, alți 20 de zidari au putut prin alte
societăți comerciale s ă plece în Israel. 30 de tâmplari și zidari de la Mintia,
Orăștie și Deva fac garduri pentru o firm ă olandez ă.
Dintre cei 120 de cursan ți, 20 au avut un liceu terminat. Ceilal ți au
fost califica ți în meseriile: asfaltator, zidar, fierar betonist, operator
calculator, tinichigiu industrial, frizer, coafor. Frizeri și coafezele
calificate s-au privatizat, și-au deschis sec ții în cartier, altele s-au angajat
și lucreaz ă în Hunedoara și Călan. Toți asfaltatorii califica ți au făcut
practică și sunt angaja ți în cadrul RAGCL-Petro șani pentru lucr ări în
Valea Jiului.” (N.B.)
Dificult ăți întâmpinate
Ca urmare a nivelului sc ăzut de educa ție a romilor au fost greu de
găsit beneficiarii unui astfel de proiect.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

64 „Pentru preg ătirea proiectului, în recrutarea beneficiarilor mi-am
dat seama c ă nu aveam tineri absolven ți a 10 clase decât 20 de persoane
din 30 câ ți ar fi trebui s ă calific”. (T. B.)
Continuitatea proiectului
Organiza ția caută soluții în fiecare an pentru preg ătirea altor persoane.
Ideal ar fi ca aceste cursuri de calificare/recalificare, s ă fie preluate
de institu țiile statului, de Agen ția Națională de Ocupare și Formare
Profesional ă și agențiile județene ale acesteia.
Programe similare: Amare Phrala – Cluj; Alian ța pentru Unitatea
Romilor – Caransebe ș.

Alianța pentru Unitatea Romilor, Filiala Caransebe ș

Persoană de contact: Cornel St ănescu
Adresa: Strada Simion B ărnuțiu, nr. 43, Caransebe ș
Tel: 0744/ 390727

Prezentarea organiza ției
Motiva ția înfiin țării
Dificultățile apărute în comunit ățile de romi din Caransebe ș au
determinat ini țierea unei organiza ții cu personalitate juridic ă. Acest
demers a fost sprijinit și de prim ăria Caransebe ș.
Înființată în 1998, organiza ția apare ca un r ăspuns la nevoile
membrilor comunit ăților de romi din Caransebe ș.
În fapt, este vorba despre dobândirea personalit ății juridice pentru
o filială a Alian ței pentru Unitatea Romilor înfiin țată la nivel na țional în
1996.
Obiectivele organiza ției
♦ emanciparea social ă și profesional ă a popula ției de romi;
♦ afirmarea, p ăstrarea și îmbog ățirea limbii romani prin activit ăți
culturale și artistice, prin mijloace de comunicare în mas ă, prin
organizare de cursuri, manifest ări;

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

65 ♦ sprijinirea etnicilor romi pentru a beneficia de toate drepturile lor de
cetățeni.
Alte activit ăți de succes
♦ asigurarea asisten ței medicale pentru comunit ățile de romi și
dezvoltarea unei re țele de educa ție sanitar ă;
♦ asigurarea alfabetiz ării membrilor comunit ății și a cunoa șterii
problemelor acestei comunit ăți în cadrul larg al societ ății române ști;
♦ acordare de asisten ță juridică;
♦ sprijin material pentru b ătrâni și persoane cu handicap;
♦ sprijinirea revigor ării unor meserii tradi ționale.
Proiectul: “Ajuta ți-ne să învățăm o meserie”
Scop: Creșterea gradului de preg ătire și integrare a tinerilor romi din
Caransebe ș.
Obiective
Sprijinirea persoanelor prin școlarizare în diferite meserii c ăutate pe pia ța
muncii;
Sprijinirea și integrarea șomerilor într-un loc de munc ă.
Grup țintă
Tineri romi care nu au nici o calificare și doresc s ă se califice în meserii
solicitate pe pia ța muncii din Caransebe ș.
Beneficiari : 30 de tineri romi.
Activit ăți în cadrul proiectului
♦ Semnarea parteneriatului cu Agen ția Județeană de Ocupare și Formare
Profesional ă Caraș Severin, pentru preg ătirea tinerilor în meseriile:
zidar, zugrav și mecanic auto;
♦ Identificarea și selectarea tinerilor;
♦ Calificarea acestora și găsirea unui loc de munc ă sau sprijinirea în
înființarea unei societ ăți de profil.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

66 Rezultate
”- Au fost cam în jur de 30 de persoane cu diplom ă de meseria și: zugravi,
zidari și mecanici auto.
– Și au reușit să se angajeze o parte din ei?
– Parte pe la particular, pe la patron, al ții lucreaz ă particular, al ții vor să-și
facă un atelier privatizat.
– Jumătate, mai mult de jum ătate, restul lucreaz ă pe cont propriu.”( Cornel
Stănescu)
Parteneri
Agenția Județeană de Ocupare și Formare Profesional ă Caraș Severin.
Proiecte similare: Asociația Amare Phrala; Uniunea General ă a Romilor
Hunedoara.

Agenția de Dezvoltare Comunitar ă „Împreun ă”
Persoană de contact: Gelu Duminic ă
Adresa: Mihai Eminescu, nr.160, sector 2
Tel/fax: (021) 210.05.39;
E-mail: impreuna@dnt.ro

Prezentarea organiza ției
Încă de la înfiin țare, Agen ția de Dezvoltare Comunitar ă "Împreun ă"
desfășoară programe de dezvoltare comunitar ă în comunit ățile de romi, cu
implicarea și participarea direct ă a romilor și a autorit ăților locale, pentru
că, după cum sugereaz ă și numele, vrem s ă formăm un parteneriat activ
între comunit ățile de romi–autorit ăți locale și agenție.
Misiunea
Misiunea agen ției este orientat ă în vederea p ăstrării și afirmării
personalit ății romilor, a recunoa șterii lor ca popor și ca minoritate etnic ă și
națională, prin activit ăți de cercetare, documentare și difuzare, elaborare și
implementare a politicilor sociale în folosul romilor.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

67 Obiective
♦ dezvoltarea comunit ăților de romi și a proceselor de dezvoltare a
localităților, în contextul drepturilor civile, sociale, politice și
economice din care fac parte și în contextul unor procese (na ționale și
internaționale) cu care sunt articulate colectivit ățile distincte de romi;
♦ dezvoltarea rela țiilor de cooperare și parteneriat cu asocia ții private,
publice na ționale și interna ționale, specializate în cercetarea și
implementarea programelor sociale pentru romi;
♦ analiza diferitelor tipuri de comunit ăți de romi, a istoriei sociale și a
culturii lor specifice din perspectiva proceselor de schimbare social ă,
în contextul local și național;
♦ elaborarea de sinteze, documente, rapoarte de cercetare pentru asocia ții
și organiza ții naționale, guvernamentale și nonguvernamentale
interesate în cunoa șterea realist ă a situa țiilor specifice, a
colectivit ăților de romi;
♦ participarea la elaborarea, implementarea și evaluarea unor programe
specifice de dezvoltare comunitar ă comprehensiv ă, realizate cu
participarea colectivit ăților de romi din diferite localit ăți din România
și din alte țări;

Inițiative reu șite în dezvoltarea comunitar ă
a localit ăților cu popula ție roma

Introducere
Neîncrederea reciproc ă dintre romi, majoritari și autoritățile locale,
a dus la excluderea și marginalizarea romilor, în ceea ce prive ște educa ția,
sănătatea, locuin țele, locurile de munc ă etc.
În mod similar, se înregistreaz ă o lipsă de comunicare între romi și
autorități locale, persoane și instituții aparținând majorit ății. O consecin ță
a acestor practici este accesul limitat al grupurilor apar ținând comunit ății

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

68 romilor la procesele decizionale și, în multe cazuri, manifest ări cotidiene
constând în m ăsuri, atitudini și idei discriminatorii, câteodat ă severe,
diferite forme de discriminare și violență îndreptate împotriva romilor sau
a comunit ăților lor.
Un num ăr de oficiali și angaja ți ai agen țiilor guvernamentale,
incluzând autorit ățile locale, se mai comport ă, încă, conform vechiului
sistem și adesea nu admit noile idei legate de procesele de dezvoltare a
participării, în timp ce birocra ția împiedic ă implementarea lejer ă a
activităților de dezvoltare comunitar ă. În mod similar, în unele cazuri,
creșterea încrederii în bugetul central limiteaz ă capacitatea autorit ăților
locale de a ob ține resursele necesare pentru activit ățile de dezvoltare local ă.
Conștientizarea poten țialului proceselor de dezvoltare care implic ă
participarea și metodele de dezvoltare a comunit ății ca instrumente pentru
dezvoltarea local ă este esen țială în ghidarea și promovarea proiectelor de
dezvoltare local ă, pregătirea structurilor organiza ționale, care s ă aibă
capacitatea de a satisface acelea și funcții pentru un num ăr crescând de
proiecte de dezvoltare local ă pe viitor.
Experien țele ne arat ă că inițiativele de dezvoltare local ă care vin
din interiorul comunit ății locale ar trebui încurajate sau facilitate prin
intermediul unui sprijin (constând în bani și expertiz ă) exterior, pe durata
perioadei ini țiale de cooperare.
Istoria aplic ării proiectului în localitatea Nu șfalău, jude țul Sălaj.
Proiectul de dezvoltare comunitar ă locală a început în 1996, când
Fundația SPOLU International Olanda a fost invitat ă de Ministerul de
Externe al Olandei s ă realizeze un studiu de fezabilitate în România, cu
scopul de a urm ări dacă abordarea SPOLU din Republica Slovac ă și Cehă
ar putea fi aplicat ă cu rezultate pozitive și în România.
Proiectul a început în toamna anului 1996, cu sus ținere financiar ă
pe o perioad ă de trei ani, în satele Valc ău, Nușfalău și Fildu din jude țul
Sălaj, Nord-Vestul Transilvaniei, prin cooperarea dintre Misiunea în
România a Medicilor f ără Frontiere, Spolu International Olanda și Romani
CRISS.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

69 O fundație caritabil ă olandez ă, Biroul pentru Europa Central ă și de
Est, a donat 300.000 de guldeni pentru trei ani, în medie câte 10.000 de
guldeni pentru ini țiativele anuale din fiecare sat.
După terminarea misiunii MSF în România în 1997 și a colabor ării
cu Romani CRISS în 1999, proiectul a fost continuat de Agen ția de
dezvoltare “Împreun ă”- România și Spolu International – Olanda.
Coordonatorii proiectului: Mariea Ionescu și Jef Helmer.
Descrierea localit ății și a oamenilor din Nu șfalău
Localitatea Nu șfalău este situat ă la 110 km de ora șul Cluj și
numără circa 510 români, 3.300 de unguri și 426 de romi.
Comunitatea romilor din Nu șfalău este situat ă la grani ța satului,
concentrat ă în trei comunit ăți: cartierul Brazilia, cu cel mai mare num ăr de
romi, aproximativ 325, cartierul Baco ș, cu un num ăr de 66 de romi și
cartierul g ării, cu un num ăr de aproximativ 26 de romi.
Istoria local ă a cartierului Brazilia vorbe ște despre baronul maghiar
Bamfi, împropriet ărit pentru merite deosebite de c ătre regimul austro-
ungar, cu terenurile pe care se afl ă în prezent localitatea Nu șfalău.
Cartierul Brazilia din localitatea Nu șfalău, în timpul regimului austro-
ungar, a fost o colonie în care au fost “izola ți” bolnavii de cium ă. Încetul
cu încetul, romii c ărămidari “angaja ți” de baronul Bamfi s-au a șezat în
acest cartier, care, ulterior, a fost donat de c ătre baron romilor în șiși.
Religia romilor din acest cartier este baptist ă, creștin ortodox ă și
protestant ă. Comunitatea este coordonat ă de un “buliba ș” (lider tradi țional
recunoscut de romi) Victor Kallai.
Limbile vorbite de romii din cartierul Brazilia sunt în principal
maghiara și romani. De și exprimarea în limba român ă este defectuoas ă,
copiii romilor nu sunt agrea ți în școlile primare cu predare în limba
maghiar ă, de aceea lipsa socializ ării în gr ădinițe și a anului preg ătitor în
vederea accesului în primul an de școală creeaz ă mari dificult ăți copiilor.
În general, frecven ța școlară a copiilor este bun ă, motivat ă de
alocația acordat ă de stat (aproximativ 3$/lun ă), condiționată de frecven ța

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

70 școlară. O mică parte a copiilor nu frecventeaz ă regulat cursurile școlare,
determina ți de părinți prin lipsa resurselor financiare minimale, a hranei și
a îmbrăcămintei adecvate, lipsa perspectivei de realizare prin școală.
Marea majoritate a romilor din cartier lucreaz ă sezonier la ceilal ți
membri majoritari ai comunit ății locale (maghiari) și aduc câ știguri
insuficiente pentru familiile cu mul ți copii, de altfel principala
caracteristic ă a romilor din cartierul Brazilia.
Numărul mare al familiilor concentrate în cartierul Brazilia în case
formate în majoritatea cazurilor dintr-o singur ă cameră pentru circa 3
generații, a dus la supraaglomerarea cartierului și evident la dorin ța de
extindere a membrilor comunit ății.
Legea Fondului Funciar nu s-a aplicat nici în cazul romilor din
Nușfalău, iar ajutorul social nu se acord ă pe motiv c ă bugetul local nu are
fonduri, sau/ și că romii nu contribuie la formarea acestuia.
Lipsa locurilor de munc ă și a unui venit regulat, a educa ției și a
asistenței sanitare, dublat ă de rezultatele alegerilor locale, au accentuat
lipsurile membrilor comunit ății, au creat nemul țumiri și tensiuni atât din
partea romilor cât și din partea autorit ăților locale.
Exemple : Lipsa lemnelor pentru înc ălzit, pe care romii le procur ă
ilicit și pentru care primesc amenzi consistente, unele dintre ele
transformându-se pe pedepse penale. Adunarea legumelor ramase în câmp
după ce proprietarii au strâns recoltele a dus la pedepsirea a 7 femei,
mame a câte 4 copii minori, chiar dac ă au avut acordul proprietarului.
Metodologia proiectului
Identificarea problemelor/metoda de lucru
În aprilie 1996, ini țiatorul proiectului, dl Jef Helmer a efectuat o
vizită prospectiv ă în România, în 5 comunit ăți locale, asistate de
aproximativ 5 ani de Misiunea în România a Medicines sans Frontieres
(MSF), care î și termina misiunea în România. În acest mod, SPOLU a
putut continua munca celor de la MSF, împreun ă cu Romani CRISS,

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

71 organiza ție națională a romilor, cu sediul în Bucure ști, care a devenit
partener al SPOLU, în coordonarea proiectelor.
La o a doua vizit ă, în noiembrie 1996 , s-a organizat în plan local
un training de dou ă zile, coordonat de un trainer olandez, expert în
dezvoltare comunitar ă, la care au participat 9 reprezentan ți ai comunit ății
de romi și reprezentan ți ai autorit ăților locale.
În prima zi, reprezentan ții comunit ății și-au identificat propriile
problemele ale comunit ății și și-au ierarhizat ini țiativele. A fost întocmit
un buget estimativ al ini țiativelor, s-au împ ărțit sarcinile și
responsabilit ățile, s-au fixat termenele de execu ție și s-a organizat „grupul
de inițiativă” local. Rezultatul final al celor 2 zile de training l-a constituit
semnarea unui protocol de colaborare între „grupul de ini țiativă”, autorit ățile
locale și asociațiile partenere Spolu și Romani CRISS
, cu scopul sprijinirii
inițiativelor locale și al implement ării lor.
Inițiativele propuse de „grupul de ini țiativă” vizau:
♦ lucrări de infrastructur ă, prelungirea re țelei electrice în cartierul
Brazilia, racordarea la re țea și introducerea curentului electric în case,
amenajarea drumului de acces în cartier;
♦ crearea locurilor de munc ă pentru romi și introducerea meseriilor
vocaționale pentru femei;
♦ sport și cultură pentru membrii comunit ății (înfiin țarea unei echipe de
fotbal și achiziționarea de instrumente muzicale).
Sarcini și responsabilit ăți:
Pentru lucr ările de infrastructur ă comunitar ă, în protocolul de
colaborare semnat la sfâr șitul celor 2 zile de training, Victor Kallai din
partea “grupului de ini țiativă” și primarul comunei au preluat sarcina
contactării organelor de specialitate pentru investiga țiile privind proiectul
și costurile lucr ării. Contribu ția romilor ca metoda de lucru a fost fixat ă
până la ½ din pre țul total al lucr ării și de asemenea de participare la
muncile necalificate din proiect.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

72 În ianuarie 1997, 7 familii au încheiat contracte cu RENEL Zal ău
pentru introducerea curentului electric și racordarea la re țea, condi ție
pentru începerea lucr ărilor.
În martie 1997, lucr ările au fost terminate.
Costurile totale ale proiectului: 1,264 USD alocate de finan țatori, 500 USD
contribuția comunit ății de romi, 1,227 USD contribu ția primăriei locale.
Modul în care s-a desf ășurat acest prim proiect în care romii au
jucat un rol activ și participativ, negociindu- și interesele cu autorit ățile
locale și instituții specializate a creat baza încrederii reciproce între romi,
autorități locale și finanțatori, necesar ă în programele de dezvoltare
comunitar ă locală. A schimbat imaginea romilor fa ță de autorit ățile locale,
până atunci insensibile și necooperante, dar și a autorit ăților față de romii
“care nu vor s ă munceasc ă”, “nu sunt organiza ți”.
În luna aprilie 1997, 2 reprezentan ți ai comunit ății din Brazilia –
Nușfalău au fost inclu și în programele de formare a liderilor romi desf ășurate
de asocia ția Romani CRISS, responsabil ă în protocolul încheiat la
Nușfalău cu instruirea și acordarea de consultan ță în proiectul local. La
sfârșitul cursurilor de formare, Victor Kallai și Lăcătuș Sandor au
conceput și prezentat un proiect de creare a locurilor de munc ă pentru
romi – punct de lucru c ărămidărie. În paralel, grupul de ini țiativă local a
început preg ătirile de înfiin țare a unei asocia ții neguvernamentale, în care
au fost inclu și și alți 12 membri, printre ei aflându-se consilierul pe
problemele minorit ăților și drepturile omului din cadrul Consiliului local –
Bubela Gheorghe, și soția acestuia, instructor la c ăminul pentru persoane
cu deficien țe mintale din localitate – Bubela Etelka.
În mai 1997, a fost implementat ă o a doua ini țiativă – aducătoare
de venituri și crearea locurilor de munc ă – cărămidărie.
Pentru începerea proiectului, s-a organizat în plan local o nou ă
reuniune al c ărui scop a fost atragerea partenerilor în proiect, împ ărțirea
responsabilit ăților și a contribu țiilor, stipulate într-un act adi țional la
protocolul încheiat la începutul proiectului. Prim ăria local ă a oferit o

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

73 suprafață de teren pe care 9 familii, aproximativ 20 de persoane, s-au organizat
și au realizat c ărămidăria, cu un sprijin financiar extern de 1,493 USD.
Victor Kallai – pre ședintele asocia ției locale și Lacătuș Sandor, au
fost responsabili pentru organizarea șantierului, construc ția cuptoarelor de
ars cărămida, arderea c ărămizii și vinderea ei. Sprijinul extern (1,493 USD) a
fost utilizat pentru confec ționarea uneltelor și sculelor necesare în proiect,
a lemnului pentru confec ționarea meselor, achizi ționarea c ărbunelui și o
mică “diurnă” până la începerea vânz ării primelor c ărămizi.
Rezultatele aplic ării proiectului
La sfârșitul celor 4 luni de lucru, cu beneficiile încasate prin
vinderea c ărămizii, alte 6 familii și-au introdus curentul electric în case
fără sprijin din exterior, s-a construit o cas ă unei femei v ăduve cu mul ți
copii și s-au cump ărat rechizite și îmbrăcăminte pentru copii școlari.
Posibilitatea împuternicirii romilor în discutarea problemelor cu
care se confruntau s-a materializat prin invitarea în calitate de delegat
sătesc a lui Victor Kallai în cadrul ședințelor consiliului local.
Conform Legii Administra ției Publice Locale, delegatul s ătesc
poate să participe la ședințele consiliului local, f ără drept de vot, îns ă, i se
oferă posibilitatea de exprimare a diverselor probleme ale comunit ății pe
care o reprezint ă, particip ă la procesele decizionale, introduse în agenda
discuțiilor de consilierul local responsabil pentru minorit ăți.
În anul 1998, odat ă cu înfiin țarea asocia ției Romii din Brazilia
Nușfalău, o mare parte din managementul organiza țional al proiectelor
locale asigurat de coordonatorul Romani CRISS, a fost transferat Consiliului
de Administra ție, iar accentul coordonatorilor de proiect Mariea Ionescu și
Jef Helmer, s-a concentrat pe sfaturi în g ăsirea resurselor financiare locale,
consultan ță și sprijin în preg ătirea propunerilor de finan țare către donatori,
capabile s ă asigure continuitatea proiectelor.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

74 Un rol principal în organizarea, coordonarea și implementarea
proiectelor “Clubului de femei” l-a avut Bubela Etelka, reprezentant ă a
minorității maghiare, care a pus la dispozi ția femeilor rome membre în
club, diverse materiale, utilizarea telefonului, și a autoturismului
proprietate personal ă, a amenajat o camer ă cu destina ție pentru sediul
asociației romii din Brazilia –
Nușfalău.
În aceast ă atmosfer ă locală, au fost organizate și alte activit ăți în
parteneriat cu biserica baptist ă, biserica reformat ă și cultul penticostal,
primăria local ă, dispensarul local, farmacia, Asocia ția Romii din Brazilia
Nușfalău și Agenția de dezvoltare comunitar ă „Împreun ă”, calificate de
„gurile rele” ca reforma în domeniul cer șitului:
♦ organizarea serb ării pomului de iarn ă în comunitatea din Brazilia –
Nușfalău;
♦ înființarea „Clubului femeilor” în cadrul c ăruia femeile desf ășoară
cursuri de croitorie, alfabetizare, preg ătire a mânc ărurilor și dulciurilor
pentru familiile lor cu diverse ocazii;
♦ ajutor sanitar de urgen ță în combaterea hepatitei de tip B;
♦ sprijin financiar și logistic oferit femeilor condamnate abuziv pentru
adunarea legumelor r ămase în câmp dup ă ce proprietarii au strâns
recoltele.

Includerea în Consiliul de Administra ție a celor 2 reprezentan ți a contribuit
la schimbarea percep ției majoritarilor maghiari fa ță de minoritatea roma.
Lobby-ul în plan local, pe de o parte în consiliul local, pe de alt ă parte
printre familiile majoritare a celor 2 pentru g ăsirea solu țiilor și resurselor
locale a determinat un alt gen de toleran ță și comportament fa ță de a
comunitatea roma. De exemplu, pentru perioada de iarn ă, când romii nu au
resurse financiare pentru traiul minimal, majoritarii le acord ă produse
alimentare în schimbul muncii sezoniere din prim ăvară.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

75 Desigur, acest troc local este interpretabil; îns ă între cer șetorie
și/sau furt pentru supravie țuirea familiei, prestarea unei munci este
acceptabil ă.
De asemenea, faptul c ă primăria local ă, în calitate de verig ă a
Guvernului României, în deplin ă cunoștință de cauz ă, nu aloca ajutorul
social romilor și nici nu a înfiin țat cantinele sociale, m ăcar pe timpul
iernii, pentru persoanele care nu au un mod de a- și câștiga existen ța, inclusiv
pentru romi, denot ă lipsa de preocupare, a voin ței politice și a interesului
pentru cet ățenii săi, încurajând actele și faptele ilicite, oprobiul public.

Implementarea noilor ini țiative locale, în anul 1998
Dacă până în 1997, migra ția intern ă în căutarea unui loc de munc ă
era frecvent ă, rezultatele primului an de lucru în activit ățile aducătoare de
venit și creare a locurilor de munc ă au încurajat și motivat membrii
comunității de romi în reluarea proiectului c ărămidărie și în exploatarea
resurselor locale. Motiva ți, pe de o parte, de proasta experien ță cu
angajatorii care refuzau la terminarea sezonului s ă plătească muncitorii
romi – c ărămidari –, motivând lipsa pie ței de desfacere a c ărămizilor, pe
de altă parte pentru c ă puteau s ă rămână să lucreze în plan local, al ături de
familii, pentru anul 1999, 25 de familii și-au exprimat interesul de a lucra
în punctul de lucru –c ărămidărie.
S-au reluat discu țiile în plan local pentru alocarea de c ătre primăria
locală a unei buc ăți de teren și stipularea inten țiilor printr-un nou acord de
parteneriat, îns ă fără succes. Primarul comunei, Balazs Zoltan, a fost
nemulțumit de refuzul asocia ției romilor de a-i oferi gratuit 10.000 de
cărămizi. Lipsa cooper ării din partea prim ăriei locale, însemna pierderea
obiectivului proiectului și implicit a resurselor umane, preg ătite pentru o
nouă migrație în căutarea unui loc de munc ă.
Soluția propus ă de președintele asocia ției romilor pentru rezolvarea
problemei a fost achizi ționarea a 2,5 ha de teren, o posibilitate pentru
împropriet ărirea asocia ției și implicit a membrilor asocia ți. Consilierul

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

76 local a g ăsit două familii de maghiari care anual l ăsau pământul nelucrat,
dată fiind lipsa de posibilit ăți financiare pentru cultivarea, între ținerea și
recoltarea produselor. So ția acestuia și Victor Kallai au întocmit actele de
trecere în proprietatea asocia ției locale a terenului. Costurile de achizi ție a
terenului au fostsuportate de finan țatori, aproximativ 900 USD.
Începerea punctului de lucru cu 25 de familii, aproximativ 95 de
persoane, a constituit un adev ărat curaj, atât din partea coordonatorilor
locali ai proiectului cât și din partea coordonatorilor Mariea Ionescu și Jef
Helmer.
Organizarea în punctul de lucru s-a f ăcut pe echipe, coordonate de
un șef de echip ă, responsabil în fa ța Consiliului de Administra ție al
asociației, în cadrul ședințelor săptămânale. Fiecare echip ă și-a parcelat
terenul și l-a amenajat pentru desf ășurarea proiectului. S-au achizi ționat
scule și unelte pentru noii veni ți în echip ă și s-au construit ad ăposturi
improvizate în incinta punctului de lucru. S-a achizi ționat lemn și s-au
construit mesele pentru preg ătirea lutului, s-au s ăpat fântâni pentru
asigurarea cu ap ă. Contribu ția în munc ă a celor 27 de familii în
organizarea proiectului a fost estimat ă la aproximativ 2,143 USD.
Responsabilit ățile pentru introducerea în cuptor a c ărămizilor,
construc ția cuptoarelor pentru arderea acestora, livrarea cantitativ ă și
calitativă a cărămizilor, ca și asigurarea climatului propice desf ășurării
activităților au fost preluate de 3 membri ai Consiliului de Administra ție:
Victor Kallai, L ăcătuș Sandor și Boldijar Gheorghe.
Consilierul Pubela Gheorghe și coordonatoarea “Clubului femeilor”
Pubela Etelka, împreun ă cu Victor Kallai au preluat responsabilitatea
găsirii poten țialilor cump ărători, încheierea contractelor de vânzare și
gestionarea corect ă a resurselor financiare, în limita capitolelor decise într-
o reuniune ulterioar ă cu membrii asocia ției.
Romani CRISS a întocmit contractele de rambursare a unei
jumătăți din împrumutul acordat pentru desf ășurarea proiectului, a
monitorizat și evaluat proiectul.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

77 Rezultatele proiectului
La sfârșitul proiectului, în luna septembrie 1998, au fost confec ționate
250.000 de c ărămizi arse și alte 100.000 nearse. O parte dintre beneficiarii
proiectului au lucrat o cantitate de c ărămidă în plus fa ță de cerin țele
proiectului, pe care au vândut-o cu acordul Consiliului de Administra ție
sau și-au renovat casele. O parte din c ărămidă a fost vândut ă, iar profitul a
fost depus în contul asocia ției. 10.000 de buc ăți au fost donate de c ătre
asociația locală sinistra ților dintr-o localitate învecinat ă, unde prim ăria
locala inten ționa refacerea caselor deteriorate. Cantitatea nevândut ă s-a
acoperit cu folie și s-a sigilat, s-a angajat un paznic.
Contribu ția în cărămidă a asocia ției romilor din Brazilia la fondul
pentru sinistra ți, a provocat înc ă o dată autoritățile locale și popula ția
majoritar ă. La aceast ă nouă imagine au contribuit și femeile, care, cu
ajutorul a 4 ma șini de cusut second hand trimise de bisericile olandeze
prin Biserica Reformata Nu șfalău, au prelungit cursurile de formare
profesional ă.
De asemenea, organizarea activit ăților gospod ărești de genul “cum
să pregătești o prăjitură”, au făcut ca inclusiv femeile majoritare maghiare,
să ceară sfaturi de la femeile rome în preg ătirea acesteia. Chiar dac ă
proiectul pare banal, acesta a contribuit la l ărgirea sferei de dialog și
participare, la schimbarea mentalit ăților și întărirea stimei de sine. Un alt
rezultat îl constituie chiar schimbarea atitudinii b ărbaților față de femei în
cadrul familiei și, nu în ultimul rând, bucuria principalilor beneficiari –
copiii – de a schimba ritualul s ărăcăcios de s ărbători.
Spre sfâr șitul anului 1998, Romani CRISS a organizat o serie de
activități destinate comunic ării rezultatelor din proiectele locale cu accent
pe proiectele aduc ătoare de venit. În cadrul acestei reuniuni s-a discutat

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

78 destinația cărămizilor depozitate. Solu ția consilierului local a fost cedarea
unei jum ătăți dintr-un grajd pentru cre șterea animalelor pentru
contravaloarea c ărămizilor depozitate. Pre ședintele asocia ției Victor Kallai
a propus începerea unui program de construc ție a locuin țelor sociale în
comunitatea din Brazilia Nu șfalău. Aceast ă idee a fost discutat ă în timpul
reuniunii din octombrie și decembrie 1998 de la Bucure ști, care s-a axat în
principal pe criteriile de selec ție clare a beneficiarilor locuin țelor sociale.

Programul de construc ție a locuin țelor sociale 1999
Desprinderea Organiza ției Romani CRISS din parteneriatul cu
Spolu International a determinat un ritm sacadat al dinamicii proiectului,
marcat de o anumit ă nesiguran ță a sfaturilor și consultan ței, de amânare a
deciziilor de continuare a proiectului.
Înființarea Agen ției „Împreun ă” a permis începerea, în iunie 1999,
a proiectului de construc ție de locuin țe sociale, proiect finalizat în
octombrie 1999 prin darea în folosin ță a acestora. Proiectul este considerat
de mass media ca fiind o premier ă națională.
Metodologia proiectului
Metoda folosit ă în program a fost aceea și, de introducere a contribu ției
muncii umane și financiare locale.
Costurile pentru achizi ționarea terenului necesar construc ției de
locuințe sociale au fost suportate de c ătre asocia ția locală Romii din
Brazilia – Nu șfalău prin profitul ob ținut din vânzarea unei p ărți a
cărămizii efectuate în 1998.
Cărămida utilizat ă în construc ția locuin țelor sociale provine din
proiectul c ărămidărie 1998. Contravaloarea acesteia în lei a fost executat ă
(în cărămizi) în 1999 de c ătre fiecare beneficiar al locuin ței sociale,

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

79 aproximativ 15.000 de buc ăți la prețul de 800 lei/bucat ă, incluzând și
cantitatea de c ărămidă pentru construc ția WC-urilor și a gardurilor.
În mai 1999 s-au stabilit criteriile de selec ție a beneficiarilor:
♦ voința de schimbare a atitudinii “cum o vrea Dumnezeu” în implicare
activă;
♦ familii lărgite, cu mul ți copii;
♦ posibilitatea contribu ției prin cantitatea de c ărămidă și muncă voluntar ă;
♦ sprijin pentru alte 2 familii din comunitate care nu pot s ă realizeze nici
cantitatea de c ărămidă necesară construc ției caselor și nici nu pot pl ăti
jumătate din costul total de construc ție prin cantitatea de c ărămida
efectuată și dată în contul asocia ției (o familie de handicapa ți și o
văduvă cu 4 copii).
În iunie 1999, dup ă o lună de negocieri cu membrii comunit ății
asupra primilor beneficiari, s-a semnat contractul de execu ție cu constructorul
a 10 locuin țe sociale în localitatea Nu șfalău, în baza devizului ofert ă,
pentru suma de 70.000 NLG.
În iulie 1999, s-a întocmit documenta ția, s-a alocat un avans de
30% din valoarea total ă a lucrării, aproximativ 20,833 NLG, urmând ca
cea de a doua tran șă să se efectueze la terminarea a 5 case, aproximativ
24,305,5 NLG, iar la terminarea lucr ării restul de 24,305,5 NLG.
Comunitatea de romi din Nu șfalău a selec ționat beneficiarii
programului, pe care constructorul i-a introdus în echipa de constructori
alături de pre ședintele asocia ției Victor Kallai și Lăcătuș Sandor.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

80
1. Contribu ția celor 10 persoane, beneficiare ale locuin țelor sociale

Munca prestat ă
valoare
ROL
valoare
NLG

munca necalificat ă 640.000 88.88
săparea canalelor de scurgere a apei 1.404.000 195
izolarea podurilor cu p ământ amestecat cu ciment 4.252.500 590.62
* cantitatea de c ărămizi: 800 lei/buc. x 6.100
buc./familie = 61.000 buc./total 48.800.000 6,777.77
încărcat, desc ărcat, compactat pietri ș 14.720.000 2,044.44
săpat și construit W.C. 8.280.000 1,150
împrejmuirea locuin țelor cu garduri din sârm ă
ochiuri, executat ă de romii în șiși 31.200.000 4,333.33
Total 10 contribu ție pentru 10 locuin țe sociale 109.296.500 15,180
Total contribu ție /familie 10.929.650 1,518
*Cantitatea de c ărămidă evaluată reprezint ă proprietatea comun ă a Asocia ției Romii din
Brazilia, efectuat ă în 1998, împrumutat ă celor 10 beneficiari ai proiectului din 1999.

2. Contribu ția Consiliului local Nu șfalău
Contribu ția autorit ăților locale valoare
ROL valoare
NLG
180 (m3) pietriș 18.000.000 2,500
transport pietri ș 7.000.000 972.22
5 tone ciment 5.000.000 694.44
Total contribu ție autorit ăți locale 30.000.000 4,166,66
Total contribu ție/familie 3.000.000 416.66

3. Contribu ția Prefecturii S ălaj
Autoriza țiile de construc ție a locuin țelor
sociale 12.000.000 1,666.66
Total contribu ție/familie 1.200.000 166,66

4. Contribu ția finan țatorilor
Spolu International & Agen ția “Împreuna” 500.000.000 69,444.44
Total contribu ție/familie 50.000.000 6,994,44

Rezult ă că pentru o locuin ță social ă costurile sunt:

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

81
Total contribu ție/familie romi 10.929.650 1,518
Total contribu ție/familie autorit ăți locale 3.000.000 416.66
Total contribu ție/familie prefectura 1.200.000 166,66
Total contribu ție/familie finan țatori 50.000.000 6,994,44
Total general pentru o familie 65.129.650 9,095.75
Sursa tabelelor: Agenția de Dezvoltare Comunitar ă „Împreun ă”.

O altă contribu ție a comunit ății este s ăparea unei fântâni pentru
alimentarea cu ap ă potabilă.
În deplasarea din 15 august 1999, beneficiarii celor 10 locuin țe
sociale, membrii Consiliului de Administra ție, constructorul și asociațiile
finanțatoare au discutat posibilitatea ramburs ării de către beneficiari a unei
jumătăți din pre țul total alocat proiectului de c ătre finan țator, adic ă
34,722 NLG. Cum comunitatea de romi din Nu șfalău nu are posibilit ăți
certe de rambursare financiar ă datorită lipsei unui venit cert și permanent,
s-a stabilit înlocuirea pl ăților lunare sub forma chiriilor prin rambursarea
în natură – cărămidă.
Planul de rambursare, în acest caz, cuprinde:
♦ cantitatea de c ărămida (61.000 buc ăți) efectuat ă în anul 1998,
proprietate a asocia ției locale, estimat ă per total în proiect la 15,180
NLG, împ ărțită la 10 familii beneficiare ale locuin țelor sociale =1,518
NLG, echivalentul a 13.662 buc ăți cărămizi/familie, costuri
rambursabile în anul 1999.
♦ cantitatea de c ărămidă care se va efectua în anul 2000, aproximativ
140.703 buc ăți, în valoare total ă de 19,542 NLG, fiec ărei familii
revenindu-i efectuarea a 14.070 buc ăți de cărămidă, în valoare de
1,954 NLG/ familie.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

82 Dreptul de proprietate asupra locuin țelor sociale
Locuințele sociale vor fi date în loca ție de către asocia țiile finan ța-
toare în calitate de locatoare, asocia ției Romii din Brazilia- Nu șfalău în
calitate de locatar ă, ceea ce confer ă o măsura de siguran ță în plus.
Până la rambursarea de c ătre beneficiari a jum ătate din costul de
execuție a caselor, (anul 2000), se amân ă transmiterea dreptului de proprietate
asupra caselor, prin stipularea ferm ă în contractul de loca ție a clauzei de
rezervă.
Prefectura S ălaj a emis avizele de construc ție pentru locuin țele
sociale pentru proprietarul Asocia ția Romilor din Brazilia.
Rezultatele proiectului
♦ îmbunătățirea condi țiilor de locuit a 10 familii, membre ale comunit ății
din Brazilia;
♦ crearea de noi locuri de munc ă, sezoniere pentru 18 tineri;
♦ echipa a fost format ă și din tineri romi apar ținând comunit ății,
calificați în construc ții, coordonarea fiind asigurat ă de un inginer rom
recunoscut pe pia ța muncii prin promptitudine și seriozitate;
♦ după terminarea proiectului, alte 3 case au fost construite din resurse
proprii iar alte 2 au fost amenajate;
♦ metoda de lucru a fost preluat ă și de alți lideri locali, preocupa ți în
găsirea solu țiilor pentru îmbun ătățirea condi țiilor de locuit.
Informațiile despre proiect și metoda de lucru au fost trimise
Guvernului României, Departamentului pentru Protec ția Minorit ăților
Naționale – Oficiului Na țional pentru Romi și prezentate în diferitele
reuniuni organizate la nivel local/regional/na țional.
La deschiderea oficial ă de dare în folosin ță a locuin țelor sociale au
participat și membri ai guvernului român. Ace știa, în diverse ocazii,
amintesc despre proiectul de la Nu șfalău ca despre o ini țiativă reușită, însă
modelul nu a fost preluat/continuat, chiar dac ă în cadrul Ministerului
Lucrărilor Publice și Amenaj ării Teritoriale exist ă un fond de construc ție a
locuințelor sociale.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

83 Capitolul V.

Concluzii și recomand ări

Concluzii
În urma analizelor diverselor date oferite de literatura de specialitate,
putem afirma c ă există multiple cauze ale accesului limitat al romilor pe
piața muncii. Ținând cont de grupul țintă pe care l-am avut în realizarea
acestui studiu, tineri între 16-35 ani, consider ăm că principalele probleme
al acestui segment al popula ției de romi în accesul pe pia ța muncii sunt:
♦ În general, romii reprezint ă o popula ție tânără și puțin calificat ă care
exploateaz ă resurse marginale de ob ținere a veniturilor. Profesiile moderne
sunt rare în rândul oamenilor, chiar și la genera ția tânără.
♦ Lipsa total ă a educa ției (cu cauze multiple) sau ie șirea prea devreme
din sistemul de educa ție face ca romii s ă aibă un acces limitat la slujbe
bine plătite și acest fapt conduce la s ărăcie și la cercul vicios al capcanei
acesteia care se transmite la genera țiile următoare.
♦ Problematica tinerilor și a accesului lor la educa ție și profesii moderne
este cea asupra c ărora programele și proiectele trebuie s ă se focalizeze în
următorii ani. Presiunile pe care ace știa le fac și le vor face pe pia ța
muncii (având în vedere nivelul de educa ție scăzut și ponderea ridicat ă în
totalul popula ției) vor fi din ce în ce mai puternice.
♦ În rândul romilor, femeile au o pozi ționare și mai slab ă pe piața muncii
comparativ cu b ărbații, ceea ce conduce la nevoia unor programe speciale
destinate acestora.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

84 ♦ Parteneriatele locale de tip public-privat-sector neguvernamental pot
contribui în unele zone la o mai bun ă integrare a romilor pe pia ța muncii.
Soluțiile trebuie c ăutate/negociate în fiecare comunitate, deoarece
nu exist ă un model general valabil pentru toat ă popula ția de romi din
România.

Soluții posibile
Dezvoltarea colabor ării dintre structurile administra ției publice și
organizațiile neguvernamentale ale romilor, pe baza încheierii de parteneriat
a condus în multe cazuri la rezultate pozitive.

a. În general, în cazul acestui tip de colaborare :
♦ parteneriatul cu autorit ățile locale în derularea unor proiecte cre ște
șansa reu șitei sau chiar constituie o garan ție a reușitei proiectelor la nivel
comunitar. Astfel, s-ar putea rezolva unele probleme acute și vechi din
comunitățile de romi, cum ar fi: proiecte de infrastructur ă la nivel local
(aprovizionarea cu ap ă, gaz, asigurarea iluminatului, îmbun ătățire a străzilor,
drumurilor etc.); construc ție/reabilitare case.
♦ obținerea actelor de identitate, rezolvarea statutului juridic al locuin țelor,
terenurilor aferente locuin ței, contracte de proprietate, înscrieri în documente
cadastrale și parteneriatele (cu autorit ățile locale), conduc la reducerea
ostilității și neîncrederii reciproce, la o mai bun ă cunoaștere și la creșterea
respectului între parteneri; contribuie la eliminarea stereotipurilor.
♦ prezența romilor în structurile politice și administrative locale
reprezint ă o mai bun ă posibilitate pentru convingerea autorit ății publice de
necesitatea și avantajele aprob ării unor proiecte depuse c ătre finan țatori
sau către consilii locale – buget de stat. Proiectele trebuie prezentate având

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

85 la baza nevoile identificate de c ătre romi și să fie concepute ținând cont de
principiul particip ării active pentru întreaga comunitate, astfel
realizându-se și interesele stringente ale comunit ăților de romi;
♦ se schimb ă poziția rigidă generatoare de marginalizare sau chiar
discriminare a unor autorit ăți dar și a comunit ăților de romi.
b. Crearea de locuri de munc ă pentru romi:
♦ proiectele necesare, de și sunt greu de implementat și finalizat, sunt
cele care promoveaz ă măsuri active, creeaz ă locuri de munc ă. Acest gen
de proiecte este extrem de util, pentru c ă ele poate compensa, într-o
oarecare m ăsură, prevederile discriminatorii sau defavorizante din legea
fondului funciar și cea a protec ției sociale; în plus, ele ofer ă bazele unei
dezvoltări comunitare comprehensive și de durat ă.
♦ necesitatea dep ășirii stereotipului meseriilor tradi ționale ale romilor;
necesitatea calific ării romilor în meserii moderne, solicitate pe pia ța
muncii .
♦ acțiuni și demersuri pentru dep ășirea discrimin ării la angajare;
♦ multiplicarea proiectelor derulate deja în domeniul
form ării profesionale prin ONG-uri de c ătre institu țiile
statului. Transformarea acestor practici pozitive în politici
de stat .

Recomand ări
♦ demararea unor programe na ționale și locale de preg ătire a romilor
pentru a lucra în administra ție și serviciile publice;
♦ angajarea romilor, absolven ți de studii de specialitate,
în institu țiile descentralizate ale ministerelor de resort :
– Direcțiile Jude țene pentru Protec ția Copilului;
– Agențiile Jude țene pentru Ocupare și Formare Profesional ă;
– Direcțiile Jude țene pentru S ănătate Public ă;
– Inspectoratele școlare etc.
♦ reînființarea posturilor de inspectori pentru romi la nivelul Ministerului
Muncii, al structurilor teritoriale ale ministerului și în cadrul Agen ției
Naționale de Formare și Ocupare Profesional ă;

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

86 ♦ încheierea de parteneriate între administra țiile publice și reprezentan ții
comunităților de romi în conceperea și derularea de programe
efective, parteneriat activ ;
♦ includerea romilor în structurile decizionale.
♦ evaluarea nevoilor de pe pia ța muncii, astfel încât s ă fie identificate
domeniile accesibile romilor, ținând cont de preg ătirea lor actual ă;
♦ înființarea Centrelor de Incluziune Profesional ă pentru Romi în
cadrul comunit ăților locale, cu scopul form ării și facilitării angaj ării
romilor pe pia ța muncii;
♦ conceperea și dezvoltarea de m ăsuri afirmative în domeniul preg ătirii
profesionale și ocupării;
♦ programe de construire a încrederii romilor în structurile de asociere la
nivel local și regional;
♦ implicarea mass media în prezentarea unei imagini corecte despre romi;
♦ conceperea și implementarea programelor de dezvoltare local ă/
comunitar ă pe termen scurt, în scopul realiz ării dezvolt ării durabile;
♦ crearea de IMM-uri ale romilor pentru accesarea resurselor financiare
existente pe pia ță;
♦ colaborarea IMM-urilor romilor cu structurile specializate în crearea
locurilor de munc ă;
♦ organizarea și desfășurarea cursurilor de formare continu ă a experților
romi;
♦ asigurarea subven ționării consultan ței în domeniul agriculturii prin
firmele specializate sau firmele de consultan ță individual ă;
♦ împropriet ărirea romilor și stimularea activit ăților agricole pentru
comunitățile de romi;
♦ acordarea facilit ăților fiscale pentru întreprinz ătorii care angajeaz ă
romi, membri ai familiilor cu mul ți copii și lipsiți de mijloace de existen ță;
♦ diseminarea practicilor pozitive , astfel încât s ă poată fi replicate la
scară națională.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

87 Bibliografie
1. Indicatori privind comunit ățile de romi din România , publica ție
realizată în cadrul programului PHARE RO 9803.01, de c ătre ICCV,
București, Editura Expert, 2002.
2. C. Zamfir, M. Preda (coordonatori), Romii din România ,
București, Editura Expert, 2002.
3. Marian Preda, Politica social ă româneasc ă între sărăcie și
globalizare , Bucure ști, Editura Polirom, 2002.
4. Ionescu M, Cace. S, Practici pozitive în comunit ățile de romi ,
București, Agenția de Dezvoltare Comunitara «Împreun ă», reeditare 2002.
5. Cace S, Preoteasa A., Romii pe pia ța muncii , document în lucru.
6. Raportul Guvernului României privind Stadiul de îndeplinire a
HG nr. 430/2001 , septembrie 2001.
7. Raportul ANOFM cu privire la Bursa Locurilor de Munc ă pentru
Romi, 2003.
8. Achim, Viorel, Țiganii în istoria României , Ed. Enciclopedic ă,
București, 1998.
9. Amin, K., Oppenheim, C., Poverty in Black and White: Deprivation
and Ethnic Minorities , Child Poverty Action Group/ Runnymede Trust,
London, 1992.
10. Burtea, Vasile, Marginallizare social ă și cooperare în cazul
populației de romi , Revista de Cercet ări Sociale, nr. 3, 1996.
11. Gheorghe, Nicolae, Jean Pierre Liegeios, Romii – o minoritate a
Europei , Minority Rights Group International, Ed. Multiprint, Oradea, 1996.

ACCESUL ROMILOR PE PIA ȚA MUNCII

88 12. Jonassen, Kjell Reidar, Gypsies in Dolj , Research Report, Red
Barnet, Craiova, 1995.
13. Neculau, A. și Ferreol G., Minoritari, marginali, exclu și, Editura
Polirom, Ia și, 1996.
14. Preda, Marian, Grupuri sociale excluse/ignorate de politicile
sociale în România , în Zamfir, C. (coord.) – Politici Sociale în România
’90-’98, Editura Expert, 1999.
15. Copiii romi din România, Salvați copiii, UNICEF, Bucure ști, 1999.
16. Zamfir, E. și Zamfir C. (coordonatori), Țiganii între ignorare și
îngrijorare , Editura Alternative, Bucure ști, 1993.
17. Îmbunătățirea situa ției romilor – proiecte de succes în
România… și multe înv ățăminte , Editura SPEED Promotion, Bucure ști,
2002, Programul PHARE RO 9803.01.
18. Proiecte pentru romii din România , Centrul de Resurse pentru
Diversitate Etnocultural ă, Cluj-Napoca, 2001, Programul PHARE RO 9803.01.

GELU DUMINIC Ă
MARIAN PREDA

89

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
DUMINIC Ă, GELU
Accesul romilor pe pia ța muncii / Gelu Duminic ă, Marian Preda
– București: Editura ECA, 2003
Bibliogr.
ISBN: 973-86370-2-3
I. Preda, Marian
323.1

ISBN 973-86370-2-3PROGRAM FINAN ȚAT DE
UNIUNEA EUROPEAN Ă