Explorarea imaginii de destinații prin trei obie ctive [620886]

Explorarea imaginii de destinații prin trei obie ctive
turistice aflate î n patrimoniul UNESCO

Negoiță Adrian
Preda Cristian
Grupa 369 , seria B, anul III

Introducere
Am decis ca cele trei destinații turistice pe care să le discutăm să fie Statuia Libertății,
Marele Canion, ambele di n SUA și orașul Roma din Italia. Acestea sunt foarte cunoscute în
rândul turiștilor, având un flux mare de vizitatori anual. În Statele Unite ale Americii unul
dintre noi a ajuns cu ajutorul programului ,,Work and Travel ”. Celă lalt a fost ca simplu t urist
ce a plecat cu o imagine în minte, iar pe parcursul că latoriei aceasta s -a modelat mult mai
frum os în mintea sa.
Toate obiectivele pe care le vom prezenta au fost vizit ate de noi, de aceea , inspirați de
faptul că în formarea imaginii de destinație contează impresiile personale, ne-am gândit că cel
mai bine putem descrie din propria experiență. Imaginea fiecărui obiectiv ne-a influențat să
explorăm aceste destinații renumite. Ne-am forma t deja propria imagine de destinație și am
putut povesti din propria experiență nefiind acaparați mediul online. După cum ni s -a
prezentat și la cursuril e și seminariile de la geografia turismului , turistul reprezintă și actorul
dar ș i reg izorul care duce ma i departe ceea ce l -a fascinat și povestește într -o manieră
subiectivă împărtășind din experiențele sale tră ite la momentul respectiv, poate chiar
influențând la râ ndul să u imaginea de destinaț ie a locului repsectiv.
În proi ectul pe care l-am realizat am încercat să arătăm cum am perceput noi aceste
obiective și cum ne -a influențat imaginea de destinație pe care ne -o formasem deja după o
documentare mai amănunțită , dar și cum ne -a schimat vizitarea acestora și cum s -a modificat
imaginea d eja formată după experiențele , sentimentele și trăirile pe care le -am avut fiecare în
atracțiile turistice vizitate. Am încercat să transmitem ceea ce am văzut, dar ș i aflat prin
intermediul acestui studiu a celor trei obiective din patrimoniul UNESCO .

Imaginea de destinație
Imaginea de destinație este un element cheie pentru atragerea turiș tilor. Conceptul se
bazează pe percepțiile indivizilor despre destinație, care determină comportamentul lor turistic
și, în consecință, alegerea desti nației lor. (Echtner și Ritchie, 2003)
Sérgio Dominique Ferreira Lopes (2011, pp. 305 -315) afirmă că există trei per spective
teoretice ale imaginii. Prima imagine o reprezintă i maginea ca ficț iune ce corespunde unei
idei creată în mintea consumatorului, care diferă d e imaginea propriu -zisă. Cea de -a doua o
reprezintă i maginea ca pictogramă ca ilustrare iconică a unui obiect sau, mai degraba,
reprezentarea mentală a unei mărci ca pictogramă . Ultima face referire la imaginea ca
atitudine , imaginea bazându -se pe o dimens iune cognitivă (modul în care consumatorii percep
un brand), o dimensiune afectivă (emoțiile generate de brand) și o dimensiune
comportamentală (care influențeză în mare măsură comportamentul de cumpărare ulterior și
este un indicator predictiv important)
Calantone et al. (1989) afirmă că pentru a fi promovată cu succes pe piețele vizate, o
destinație trebuie să fie diferențiată favorabil de concurența sa, sau poziționată pozitiv, în
mintea consumatorilor. O componentă cheie a acestui proces de poziționa re este crearea și
gestionarea unei percepții sau a unei imagini deosebite și atrăgătoare a destinației.
Imaginea de destinație este formată cu ajutorul specialiștilor de marketing și a
turiștilor care vizitează locurile respective realizând fotografii și apoi fiind postate pe rețelele
de socializare. Imaginea de destinație nu este reprezentată doar de o fotografie ci este formată
din mai multe caracteristici pe care vizitatorul le percep e ca fiind într -un anume fel.
În prezent, destinațiile turistice sunt tot mai determinate să -și construiască o identitate
unică și competitivă în mintea consumatorului. Importanța pe care imaginea destinației a
dobândit -o în timp a fost anti cipată în urmă cu mai bine de două decenii de către Morgan și
Pritchard care au afirmat că „bătălia pentru clienți în industria turismului de mâine se va da
nu pentru preț, ci pentru mințile și inimile clienților – în esență, brandul (…) va fi cheia către
succes”. (apud Aureloa Felicia -Stăncioiu et al, 2011 , p. 140 )
Așadar, conlcuzi a în legătură cu i maginea de destinație este că reprezintă o multitudine
de experiențe, se formează cu ajutorul obiectivului p rincipal, natural, antropic sau mixt alături
de serviciile turistice care îl pot alc ătui. Obiectivele alese de noi î n cadrul acest ui proiect ne

permit să discutăm valențele teoretice prin raportarea lor la propr ia experienț ă. În acest sens,
vom argumenta diferențele exist ente între im aginea de destinație percepută prin viziunea lor,
imagine care diferă de ceea ce ne -am fi așteptat, p rin prisma faptului că acestea par mult mai
diferite î n mediul online, dar sunt și îm pachetate și prezentate incât să atragă turiștii, chiar
dacă realitatea este de multe ori alta.

Centrul istoric al Romei
Roma este capitala Italiei situată in regi unea Lazio, pe malul fluviului Tibru, fondat în
753 î. Hr, cu o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori. Între obiectivele marcante
ale orașului , Coloseumul se individualizează în prim plan.

În fig. 1 este im ortalizat interiorul Coloseumului, un obiectiv turistic despr e care s -au
scris atâtea povești. Fig. 2 o reprezintă punctul de acces în Coloseum de unde se poate
observa Forumul Roman și Gradinile Farnesiene. Pentru mine a fost o experiență nu atât de
placută deoarece am r amăs dezamăgit de ce am tră it acolo. Am pl ecat cu o imagine total
diferită văzând filme, poze ș i chiar videoclipuri î n mediul online ce m -au impresionat dar
Fig. 1 Coloseumul
Sursă: arhivă personală

realitatea a fost cu totul alta. Din exterior obiectivul este mult mai impunător ș i are o
arhitectura mai grandioasă .

sursa: arhivă personală

Centrul istoric al Romei a fost inclus în patrimoniul U NESCO în 1980 și a fost extins
în 1990 și cuprinde câteva obiective a ntropice ce au fost introduse pe baza mai multor criterii.
Motivele pentru care a fost introdus centrul isto ric al oraș ului Roma in patrimoniul UNESCO
sunt: o multitudine de obiective cu o valoare artistică incomparab ilă produsă pe parcursul a
aproape trei milenii de istorie precum Coloseu mul, Pantheonul, Piazza Navona.
Realizările Romei antice în domeniile arhitecturii, picturii și sculpturii au servit ca
model universal nu numai în A ntichitate, ci și în perioadele r enasc entiste, baroce și
neoclasice. În această zona se practică t urismul cultural, de recreere, de agrement, de
cumpărături, care aduce venituri substanțiale Italiei.
Pentru a ajunge la Roma se poate alege fie calea aeriană , printr -un zbor direct Otopeni -Roma
in cele două aeroporturi Ciampino și Fiuminciono , fie calea rutieră cu un autocar București
Roma . De la aeroport, pentru a ajunge in centrul istoric al Romei, se poate lua un autobuz
Fig. 2 Punctul de acces în Coloseum

urmat de un tren, ce face legătura între aeroportul Ciampino și Gar a Termini, apoi existâ nd
metrou direct ce lasă lângă C oloseum.
Cea mai buna perioadă a anului î n care se poate vizita Roma o reprezintă luna o ctombrie,
deoarece vremea este încă plăcută , iar flu xul de turiști nu este aș a însemnat . Roma își
păstrează titlul de principală destinație culturală a Italiei, atrăgând 15,2 milioane de turiști și
36,6 milioane de înnoptari în 2018. (Wanted in Rome, 2019)

Statuia Libertății -din New York, – SUA

Statuia Libertății a fost introdusă în patrimoniul UNESCO în 1984 și este situată în
portul orașului New York pe mica insulă Liberty Island, la sud -est de Manhattan, la gura de
vărsare a fluviului Hudson în oceanul Atlantic. În interioriul acesteia se află un muzeu. Zeița
ține în mâna stângă o tăbliță cu inscripția cu cifre romane a datei de 4 iulie 1776, data când a
fost ratificată Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii.
Situată la intra rea în portul din New York, simbolizează libertatea care luminează toată
lumea; a devenit rapid emblema Statelor Unite și unul dintre simbolurile cele mai cunoscute
ale libertății și democrației. Pe capul zeiței, coroana este împodobită cu șapte fascicole de
lumină simbolizând cele șapte mări și continente, și are 25 de ferestre care simbolizea ză cele
25 de nestemate ale lumii.
Statuia Libertății este un simbol al libertății în general și este simbolul preferat al
luptătorilor pentru libertate. Aceasta alături de Insula Libertății sunt deschise publicului
pentru vizitarea obiectivelor turistice, statuia fiind una dintre cele mai vizitate atracții turistice
din New York, atrăgând aproximativ 4 m ilioane de oameni (The Tower Info, 2018) în fiecare
an ceea ce a mărit considerabil veniturile New York -ului deoarece și transportul pentru
aceasta este ma i frecvent. Vizitatorii se pot plimba pe Insula Libertății pentru a obține vederi
apropiate ale Statuii Libertății din perspective diferite și este gratuit dacă turistul nu alege să
viziteze muzeul statuii. Singurul cost este reprezentat de serviciul de fe ribot, care este singura
modalitate de a ajunge pe insulă. Sistemul de feribot este operat de Statue Cruises, feriboturile
pleacă din două locații, care sunt Battery Park în Manhattanul de Jos și Parcul de Stat Liberty
din Jersey City.

Din România se poate ajuge la Statuia Libertății doar cu avionul, un zbor cu o escală
în Europa (Amsterdam, Istan bul, Londra) , iar apoi până în New York. Accesul de la aeroport
până la punctul de plecarea al feribotului se face cu metroul newyorkez sau cu taxiurile.

sursa: arhivă personală

Imaginea reprezinta importalizarea statuii libertatii de pe feribotul ce se deplaseaza periodic
intre Battery Park, ce se afla in sud-est ul Manhattan -ului și insula libertatii ce se afla in regia statului
New Jersey. Ajuns pe insula, imaginea de destinatie pe care mi -am format -o înainte era cu totul
diferita fata de realitate. Din filme, seriale, poze editate sau realizate din unghi uri potrivite, statuia
parea un colos, o constructie imensa ce vegheaza asupra metropolei New York. În realitate, este mult
mai mica, de o culoare verde mucegai cu detaliile pierdute in coroziunea timpului.

Fig. 3, 4 Statuia Libertăți

Marele Canion din Arizona, S.U.A.

Marele Canion este recunoscut într -adevăr ca fiind unul dintre cele mai grandioase
obiective existente și care deține specii de floră și faună diverse. Este unul dintre spectacolele
geologice datorită formării sale deosebite: s -a format prin deplasarea plăcilor t ectonice .
Sculptat de râul Colorado, Marele Canion este situat în statul Arizona. Acest parc național
american a fost înființat în 1919 și este în prezent guvernat de Serviciul Parcului Național al
S.U.A. A fost adăugat pe lista UNESCO în 1979 pentru unici tatea, măreția, modul său de
formare și biodiversitatea pe care acesta o deține. (Everytime Everywhere, 2019)
În ultimii ani, turiștii au arătat un interes tot mai ridicat pentru Marele Canion, fluxul
de vizitatori ajungând în 2018 la 6,380,495, comparativ cu 2008 când numărul acesta a fost de
doar 4,425,314 (National Park Service, 2019). Aceștia au fost curioși să vadă una dintre cele
mai unice formațiuni geologice și peisaje din lume. Cele mai prielnice perioade de vizitare a
parcului sunt în sezonul de p rimăvară și în cel de toamnă când temperatui le sunt moderate.
Formele de turism practicate în această zonă sunt: turismul de aventură, relaxare și de
agrement.
Se poate ajunge din România la Marele Canion cu avionul până în SUA. Va exista o
escală în Eu ropa, iar apoi un zbor direct către Las Vegas. De aici se va lua un autocar până la
Marele Canion .

Sursă: Statistica.com

Conform Statistica (2019) numărul de vizitator i din Parcul Național al Marelui Canion
a ajuns în anul 2018 la 6,38 milioane. Infrastructura din parc și din orașele din jurul acestuia a
evoluat pentru o creștere mai mare a turismului, autoritățile având în vedere planrui de acțiune
privind conservarea și schimbările climatice.

Numărul de vizitatori al Marelui Canion în perioada 2008 -2018 (milioane)

În figura 5 și 6 se regăsesc pozele din arhiva personală surprinse în excursia vestică
prin Statele Unite. Prima reprezintă o imagine î n ansablu a canionului, iar a doua am
imortali zat-o într-o tre cătoare numită ,,Antelopecanyon ” ce avea două zone, atâ t superioară
cât și inferioară . Am fost total surprins de ceea ce îmi imaginam având î n vede re că aveam
impresia că nu este atât de grandios însă am avu t nevoie de mai multe zile ca să stră bat la pas
o parte a parcului. De la răsărit până lăsarea î ntune ricului imaginile pe care le poț i avea sunt
absolut incredibile și îți taie respirț ia.

Sursă: arhivă personală Fig. 5, 6 Marele Canion

Concluzii
Ceea ce am dorit să evidențiem prin realizarea acestui proiect este faptul c ă ne-am
dorit să ne putem expune ideile în legătură cu ceea ce știam deja despre obiectivele turistice
alese, dar și ceea ce am aflat pe parcursul realizării acestuia că utând date și informații
interesante. Am observat faptul că de multe ori realitatea este diferită de ceea ce ni se expune
în mass -media și că ne putem lăsa păcăliți de ceea ce vedem sau ceea ce ni se spune despre
ceva anume.
În primul rând, am încrercat să cu legem foarte multe informații cu privire la ceea ce
aveam nevoie de pe site -urile de specializare și am încercat să aflăm de ce aceste obiective se
află în patrimoniul UNESCO și ce impact a avut acest lucru asupra țărilor r espective, cum a
influențat flux ul de turiști și cum au crescut veniturile țării din care fac parte.
În cel de -al doilea rând, am dorit ca prin imaginea de destinație să demonstrăm
turistului că nu întotdeauna ceea ce vede este și adevărat. În momentul în care am decis să
plecăm în explor area an umitor zone turistice, am făcut -o din considerente de popularitate și
pentru faptul că am urmărit diverse videouri sau am văzut imagini care ne -au tăiat respirația la
momentul respectiv.
Așadar , ceea ce am vrut să evidențiem este ideea că imaginea pe care alții și -au
format -o noi am luat -o ca atare și am dorit să explorăm acele zone, pe care, după aceea le -am
perceput și noi diferit față de ceea ce știam inițial, unele dintre ele ne -au făcut să ne dorim să
nu ne mai întoarcem acasă, iar altele nu au fost atât de interesante pe cât auzisem în mass –
media sau pe rețelele de socializare.

Bibliografie

Charlotte M. Echtner și J.R. Brent Ritchie, 2003. The Meaning and Measurament of
Destination Image . The Journal of Tourism Studies, 14(01) Disponibil la:
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.89.3276&rep=rep1&type=pdf
Acesat la 3 noiembrie 2019
Sérgio Dominique Ferreira Lopes, 2011. Destination Image: Origins, Development and
Implic ations . Pasos Revista de Turismo y Patrimonio Cultural, 9(2), pp. 305 -315
Calantone et al., 1989. Multiple Multinational Tourism Positioning Using Correspondance
Analysis . Journal of Travel Research , 28(2), pp. 25 -32
A.F. Stăncioiu et al., 2011 . Imaginea destinației turistice – element de susținere în construcția
brandului turistic regional. Studiu de caz Muntenia. Economie teoretică ș i aplicativă , 18(2),
p. 141 , Disponibil la: http://store.ectap.ro/articole/563_ro.pdf, Accesat la 3 noiembrie 2019
Wanted in Rome, 2019. Rome in top spot as Italy’s art city tourism booms . Disponibil la:
https://www.wantedinrome.com/news/rome -in-top-spot-as-italys -art-city-tourism –
booms.html, Accesat la 13.01.2020
The Tower Info, 2018. Statue of Liberty Infor mation and Facts . Disponibil la :
https://thetowerinfo.com/statue -of-liberty -information -facts/ Accesat la 3 noimebrie 2019
Everytime Everywhere, 2019. Grand Canyon National Park, Arizona . Online disponibil la:
https://everything -everywhere.com/unesco -world -heritage -site-102-grand -canyon -national –
park/ Accesat la 10 noiembrie 2019
National Park Services, 2019. Grand Canyon Park Statistics . Disponibil la:
https://irma.nps.gov/STATS/SSRSReports/Park%20Specific%20R eports/Annual%20Park%2
0Recreation%20Visitation%20(1904%20 -%20Last%20Calendar%20Year)?Park=GRCA ,
Accesat la 13 ianuarie 2020
Statistica, 2019. Number of recreational visitors to the Grand Canyon National Park in the
United States from 2008 to 2018 . Disponibil la:

https://www.statista.com/statistics/253878/number -of-visitors -to-grand -canyon -national –
park/, Accesat la 13 ianuarie 2019