Asociația Română a [620879]

Asociația Română a
Băncilor
Impactul economic șisocial al sistemului
bancar în România

Privire de ansamblu asupra sistemului bancar din România
Impactul economic și social al sistemului bancar în Român ia
ConcluziiCuprins
1

Privire de
ansamblu
asupra
sistemului
bancar din
România
2

România este unul din cele 5 state membre UE ale căror sisteme financiare
nu au necesitat intervenții gu vernamentale în perioada 2007 -2016
3
0 0 0 0 0 0 0 1 3 3 3 3 10 12 23 23 31 32 42104177 201 222326411474AT EL ES NL IE UK1.328
DE1.979
HU CY LV LUIT SI FR DK PT SKØ 193
LT SE BG BE RO PL MT EE FI CZ HRMedie UEDatorii cumulate ale guvernului asociate intervențiilor de sprijinire a instituțiilor financiare (mld. EUR, 2007 -2016)
Sustenabilitatea sistemului bancar în România
Alături de Estonia, Malta, Polonia și Slovacia, România face parte din grupul celor 5 țări din Uniunea Europeană
care nu au necesitat intervenție guvernamentală în cadrul sistemului financiar, în perioada 2007 -2016
Sursă: Eurostat , BNR, Analiză PwCConform Eurostat , în
Cehia (2013 -2015) și
Finlanda (2008) s -au
înregistrat doar datorii
contingente

În ultimii 5 ani, valoarea activelor nete bancare a înregistrat o ușoară
creștere, în timp ce sistemul bancar a înregistrat profit în 3 din cei 5 ani
analizați
4
37 3640 40 40-1%
364.143
2013362.259
2012365.618
2016393.648
2015377.187
2014+1%+4% +4%
Active nete bilanțiere (mil. RON) Număr bănci (#)Evoluția sistemului bancar (active nete și număr bănci)
Evoluția sistemului bancar în România
•Înultimii 5ani, valoarea activelor nete bancare aînregistrat oușoară creștere, întimp cenumărul băncilor a
rămas relativ constant .Ultimii doi ani aufost marcați defuziuni șiachiziții, dar șideieșirea unor
bănci depepiața din România .În2016 ,numărul băncilor aajuns la37.
•Înceea ceprivește profitabilitatea sistemului bancar românesc, s-aînregistrat profit în3din cei5ani
analizați, cuoprofitabilitate cumulată de2.185 mil.RON
Sursă: BNR, INSSE, Analiză PwC
4920144.259
2015 20164.878
-4.700
2013 2012-2.300Profitabilitatea sistemului bancar (mil. RON )

Există o corelație directă puternică între nivelul creditelor de consum noi
și evoluția cheltuielilor de consum și între nivelul creditelor imobiliare noi
și evoluția numărului de locuințe
5
1.388
7.180
20121.441
7.47910.5251.420
201315.5541.500
201417.7861.613
2015+48%
+41%
+4%
2016+14%
Credite noi de consum (mil. RON)Cheltuieli de consum lunare (RON)Evoluția creditelor și a cheltuielilor de consum ale
gospodăriilor
8.761 8.800
20125.9328.841
20136.0558.882
20146.96110.458+9%
+15%+50%
201611.4368.929
+2%
2015
Număr locuințe existente (mii)
Credite noi pentru locuințe (mil. RON)Evoluția creditelor imobiliare acordate gospodăriilor și
a numărului de locuințe existente
Analiză creditare populație
•Corelația între nivelul creditelor noi de consum acordate gospodăriilor și nivelul cheltuielilor lunare de
consum este de 0.91 *, ceea ce relevă faptul că, prin intermediul creditelor băncile stimulează direct nivelul de
consum în economie și implicit creșterea economică
•Similar, corelația între nivelul creditelor imobiliare acordate populației și numărul de locuințe existente este
de 0.94 *, ceea ce indică faptul că prin intermediul creditelor imobiliare populația stimulează direct creșterea
numărului de locuințeCorelație
0.91Corelație
0.94
Sursă: BNR, INSSE, Analiză PwCNotă: Nivelul de corelație apropiat de 1 indică o corelație directă foarte puternică, ceea ce indică că cele două variabile depind una de cealaltă și evoluează în aceeași direcție

Există o legătură între evoluția stocului creditelor și evoluția rentabilității
activelor –Agricultură (1/4)
6
+6%
2016 201513.12512.517
201410.751
201210.439
201311.708
2012 2013 2014 2015 2016
4%69% 68%
5%2%65% 66% 67%
3%4%Rentabilitatea activelor
Gradul de îndatorare
Analiză creditare la nivel de sector economic –Agricultură
•Pe parcursul celor 5 ani analizați peste 65% din activele societăților nefinanciare care operează în cadrul
sectorului agricol au fost finanțate din alte surse decât cele proprii.
•De asemenea se observă o legătură directă între evoluția pozitivă a stocului creditelor acordate în sectorul
agricol și evoluția pozitivă a rentabilității activelorEvoluția stocului creditelor acordate societăților nefinanciare din sectorul
agricol (2012 -2016, mil. RON)
Evoluția rentabilității activelor și a gradului de îndatorare a sectorului agricol
(2012 -2016, %)
Sursă: BNR, EMIS, Analiză PwC

Există o legătură între evoluția stocului creditelor și evoluția rentabilității
activelor –Construcții (2/4)
7
-6%
2016 201521.38523.765
201426.205
201226.826
201324.211
2012 2013 2014 2015 2016
4%81% 83%
2%4%77% 78% 78%
3% 3%Rentabilitatea activelor
Gradul de îndatorare
Analiză creditare la nivel de sector economic –Construcții
•Pe parcursul celor 5 ani analizați peste 77% din activele societăților nefinanciare care operează în cadrul
sectorului construcțiilor au fost finanțate din alte surse decât cele proprii.
•De asemenea ,se observă o legătură directă între evoluția negativă a stocului creditelor acordate în sectorul
construcțiilor și evoluția negativă a rentabilității activelorEvoluția stocului creditelor acordate societăților nefinanciare din sectorul
construcțiilor (2012 -2016, mil. RON)
Evoluția rentabilității activelor și a gradului de îndatorare a sectorului
construcțiilor (2012 -2016, %)
Sursă: BNR, EMIS, Analiză PwC

Există o legătură între evoluția stocului creditelor și evoluția rentabilității
activelor –Industrie (3/4)
8
+1%
2016 201554.795 55.409
201450.749
201251.765
201353.454
2012 2013 2014 2015 2016
4%69% 68%
5%2%65% 66% 67%
3%4%Rentabilitatea activelor
Gradul de îndatorare
Analiză creditare la nivel de sector economic -Industrie
•Pe parcursul celor 5 ani analizați peste 65% din activele societăților nefinanciare care operează în cadrul
sectorului industrial au fost finanțate din alte surse decât cele proprii.
•De asemenea se observă o legătură directă între evoluția pozitivă a stocului creditelor acordate în sectorul
industrial și evoluția pozitivă a rentabilității activelorEvoluția stocului creditelor acordate societăților nefinanciare din sectorul
industrial (2012 -2016, mil. RON)
Evoluția rentabilității activelor și a gradului de îndatorare a sectorului industrial
(2012 -2016, %)
Sursă: BNR, EMIS, Analiză PwC

Există o legătură între evoluția stocului creditelor și evoluția rentabilității
activelor –Servicii (4/4)
9
+1%
2016 201579.067 76.434
201474.766
201275.490
201374.808
2012 2013 2014 2015 2016
6%68% 70%
6%5%68% 65% 68%
4%5%Rentabilitatea activelor
Gradul de îndatorare
Analiză creditare la nivel de sector economic -Servicii
•Pe parcursul celor 5 ani analizați peste 65% din activele societăților nefinanciare care operează în cadrul
sectorului servicii au fost finanțate din alte surse decât cele proprii.
•De asemenea se observă o legătură directă între evoluția pozitivă a stocului creditelor acordate în sectorul
serviciilor și evoluția pozitivă a rentabilității activelorEvoluția stocului creditelor acordate societăților nefinanciare din sectorul
serviciilor (2012 -2016, mil. RON)
Evoluția rentabilității activelor și a gradului de îndatorare a sectorului serviciilor
(2012 -2016, %)
Sursă: BNR, EMIS, Analiză PwC

Băncile îndeplinesc și rolul de a atrage depozite si de a proteja astfel
economiile populației și ale companiilor
10
201599.135
2012122.215
2013 201423.080129.724
104.19525.529137.983
106.62939.900
107.981163.462
106.880146.780
201655.481+8%
31.355 +25%
+2%
Depozite overnight Depozite la termenCAGR ‘12-’16 Volumul stocului de depozite ale persoanelor
fizice (2012 -2016*, mil. RON)
201529.561
201261.190
2013 201431.62970.781
33.91636.86480.427
36.39759.004
30.64995.175
32.43091.433
201664.526+12%
44.031Volumul stocului de depozite ale persoanelor
juridice (2012 -2016*, mil. RON)
+20%
+1%CAGR ‘12-’16
Analiză depozite
•Pe lângă activitatea de creditare, băncile au și rolul de a atrage depozite, protejând astfel economiile
populației și ale companiilor
•Creșterea nivelului depozitelor (8% creștere anuală medie pentru depozitele persoanelor fizice și respectiv,
12% creștere anuală medie în cazul depozitelor persoanelor juridice) poate fi explicată și de creșterea gradului
de încredere a populației în capacitatea băncilor de a le proteja economiile
Sursă: BNR, Analiză PwCNotă:Analiza se bazeaz ă pe stocul existent de credite în luna decembrie a anilor 2012 -2016

Impactul
economic și
social al
sistemului
bancar în
România
11Asociația Română a Băncilor

Scopul studiului este de a prezenta impactul economic total pe care
sistemul bancar îl are asupra economiei și asupra comunității din
România
12Sistemul bancar
Impact directFurnizorii
Impact indirect
Impact indus
Consumul derivat din salarii
Abordarea studiului șidefiniții cheie
•Obiectul studiului este de a cuantifica impactul total al sistemului bancar asupra economiei românești, în termeni de:
•Impact direct -rezultat din contribuția băncilor în PIB -ul României
•Impactul indirect -rezultat din faptul că sectorul bancar achiziționează bunuri și servicii de la furnizori din
România (ex. echipamente, servicii de consultanță etc.), acești furnizori achiziționează de la furnizorii lor și așa
mai departe; cifrele de afaceri cresc în mod indirect pentru toțifurnizorii datorită prezenței băncilor în România
•Impactul indus -rezultat din faptul că salariații angajați de către bănci și de către furnizori de -a lungul lanțului
valoric cheltuiesc câștigurile lor în economie și, prin urmare, contribuie la creșterea cifrelor de afaceri pentru
companiile care furnizează bunuri și servicii suplimentare pentru consumul angajaților
•Impactul economic poate fi măsurat prin mai multe variabile, dintre care cele mai semnificative pentru captarea
magnitudinii impactului sunt Produsul Intern Brut (PIB), investițiile, forța de muncă (locuri de muncă ,
salarii plătite ) șitaxele plătite către bugetul de stat. Studiul își propune să privească dincolo de impactul economic
pur, la impactul mai larg pe care băncile îl au asupra societății și comunității localeLanțul de valoare adăugată în industria bancară
Furnizorii
furnizorilor
Impact indirectArii de măsurare
achiziționează
bunuri șiserviciiPIB
Ocuparea forței de
muncă
Taxe
Comunitateachiziționează
bunuri șiservicii

Sistemul bancar are un impact semnificativ asupra economiei
șia bugetului național
Impact
economicImpact
direct
Impact
indirect
Impact
indusA
B
CTaxe și impozite
Personal implicat în
industriile adiacentePersonal direct implicat•Contribuție directă la venitul de stat, prin taxarea
salariilor, cât și prin impozitarea profitului actorilor
economici implicați în serviciile bancare
•Creșterea nivelului calitativ al forței de muncă
specializate, cât șireducerea nivelului șomajului și
implicit a reducerii necesarului ajutorului de șomajComentarii Impact economic
actualImpactul economic al sistemului bancar în România
•Valoarea adăugată creată în industriile adiacente
determină taxe și impozite suplimentare, ce
determină un impact pozitiv în economia
românească13.481 mil. RON
(1.47% din veniturile
fiscale)
57.887 FTE
Taxe și impozite în
industriile adiacente
31.085 FTE
13Sursă: Analiză și estimări PwC4.906 mil. RON
(0.54% din veniturile
fiscale)
Taxe și impozite generate
de consumul suplimentar
Nevoie de personal
generată de consumul
suplimentar•Personalul angrenat în industriile adiacente ca
urmare a existenței industriei bancare
•Valoarea adăugată creată datorită consumului
derivat din salariile plătite în industria bancară și în
industriile adiacente determină taxe și impozite
suplimentare
•Personalul angrenat în economie ca urmare a
consumului salariilor plătite în industria bancară și
în industriile adiacente2.290 mil. RON
(0.25% din veniturile
fiscale)
20.135 FTEValoare adaugată în PIB•Contribuție directă în PIB , prin valoarea adăugată
brută pe care o generează în economie91.467 mil. RON
(2.67% din PIB)
Valoare adaugată în PIB •Contribuție indirectă în PIB , generată de
achiziționarea de bunuri șiservicii din industriile
conexe29.959 mil. RON
(0.90% din PIB)
Valoare adaugată în PIB•Contribuție indusă generată de cheltuielile
salariaților din bănci șiindustrii conexe20.182 mil. RON
(0.60% din PIB)

Ramura intermedieri financiare (cod Caen 64) a contribuit în mod direct
cu o sumă de 91.467 milioane de RON la PIB -ul cumulat din România, în
perioada 2012 -2016 (2,7%)
14
36.299
Cifra de afaceri
netă cumulată127.766
Valoare adaugată
brută cumulată91.467
Consum intermediar
cumulat
•Cifra deafaceri netă cumulată reprezintă suma veniturilor dindobânzi,
comisioane șiactivități detranzacționare ,pecare companiile din ramura
intermedieri financiare le-aurealizat încursul perioadei 2012 -2016
•Consumul intermediar reprezintă valoarea monetară totală abunurilor
șiserviciilor achiziționate delaterți șiconsumate caintrări înproducție,
inclusiv materii prime, servicii șidiverse alte cheltuieli deexploatare, în
perioada 2012 -2016
•VAB (valoarea adăugată brută) cumulată reprezintă valoarea
monetară aserviciilor de intermedieri financiare minus valoarea
consumului intermediar înperioada 2012 -2016 .Eareprezintă, înesență,
salarii, profit, taxe șiamortizareValoarea adăugată de bănci în economie
•Sistemul bancar contribuie înmod direct la
PIB-ul României prin serviciile de
intermediere (atragerea de depozite și
plasarea de credite) adică prin valoarea
adăugată brută pe care ogenerează în
economie .Din cifra deafaceri netă aramurii
intermedieri financiare băncile contribuie cu
aproximativ 70%
•Prin achiziționarea debunuri șiservicii din
sectoarele conexe, sectorul bancar determină
creșterea cifrei deafaceri înaceste sectoare
și,prin urmare, acontribuției suplimentare
laPIB (efect indirect)
•Dacă băncile ardispărea dineconomie, PIB-
ulRomâniei arsuferi oscădere egală cu
valoarea adăugată brută generată de
sistemul bancar, darșiproducția industriilor
furnizoare aravea desuferit prin dispariția
efectului indirect albăncilor îneconomieStructura serviciilor de intermediere financiară din România (milioane
RON, 2012 -2016)
Sursă : Matricea Intrări –Ieșiri 2012 -2015 INSSE, Analiză PwC% din cifra de afaceri
100% 28% 72%PIB
Notă: Analiza se bazează pe impactul direct și indirect al ramurii economice care aparține codului CAEN 64 –
Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii

Ramura intermedieri financiare (cod Caen 64) a contribuit cu 4,2% la PIB –
ul cumulat al României din perioada 2012 -2016 atunci când se consideră și
efectul indirect asupra economiei
15Impactul intermedierilor financiare asupra PIB -ului
cumulat (milioane RON, 2012 -2016)
Impact
totalImpact
direct141.608
29.959
Impact
indus91.46720.182
Impact
indirect% din total PIB
2,7% 0,9% 0,6% 4,2%Impactul sistemului bancar asupra PIB
•Impactul pozitiv asupra PIB-ului este creat de:
•serviciile bancare (efect direct)
•producția mai mare afurnizorilor băncilor înRomânia
șiafurnizorilor acestora, carezultat alachizițiilor de
bunuri șiservicii efectuate decătre bănci (efectul
indirect)
•consumul suplimentar alangajaților din sistemul
bancar șiangajaților tuturor furnizorilor de-alungul
lanțului devaloare, generat decheltuirea salariilor
primite îneconomie (efectul indus)
•Valoarea brută adăugată deramura intermedieri financiare s-a
ridicat la91.467 milioane deRON înperioada 2012 -2016 (2,7%
dinPIB-ulcumulat 2012 -2016 ).Atunci când efectele indirecte
sunt luate înconsiderare, contribuția este mult mai mare, cuo
valoare adăugată brută de29.959 milioane RON (0,9%din
PIB) generată indirect, înindustriile furnizoare șialte 20.182
milioane deRON (0,6%dinPIB) valoare adăugată generată în
industriile încare angajații ramurii intermedieri financiare și
ceiaiindustriilor furnizoare cheltuiesc salariile încasate
•Pentru fiecare 1euro dinvaloarea adăugată brută generată de
sistemul bancar, alți 0,33euro învaloare adăugată sunt
generați de-alungul lanțului deaprovizionare șialți0,22euro
sunt generați prin cheltuielile angajaților îneconomiePIB
Sursă: Estimări PwC pe baza datelor furnizare de Institutul Național de Statistică –Tabelul intrări -ieșiri România 2012 -2015Notă: Analiza se bazează pe impactul direct și indirect al ramurii economice care aparține codului CAEN 64 –Intermedieri financ iare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii
2015 20166.4133.76430.090
19.913+7%
5.984 6.280
18.4572.9043.512
19.426
15.0915.28718.580
201428.07531.411
23.283
20123.328
5.995
201328.749
6.674
Impact directImpact indus
Impact indirectEvoluția anuală a impactului intermedierilor financiare
asupra PIB (milioane RON, 2012 -2016)
∑141.608
mln. RON

În 2016, ramura intermedieri financiare a generat un impact direct in PIB
de 2,42%, mai mult decât 85% din ramurile de activitate economică
16
Lucrari speciale de constructii
0,99%Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze
Telecomunicatii
1,02%Administratie publica si aparare
Comert cu ridicata
Fabricarea articolelor de imbracaminteActivitati de arhitectura si inginerieConstructii de cladiri
Depozitare si activitati auxiliare pentru transporturiComert cu amanuntul
Activitati ale directiilor(centralelor)
Activitati de jocuri de noroc si pariuri0,86%Transporturi terestre si transporturi prin conducte
Activitati de servicii in tehnologia informatieiTranzactii imobiliare
1,18%1,18%1,22%1,48%1,56%1,66%2,18%2,42%2,43%
0,98%
0,85% Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie0,86%Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor
de asigurari si ale fondurilor de pensii
0,96%Fabricarea autovehiculelor de transport rutierIndustria alimentara
Intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelorInvatamant
Activitati referitoare la sanatatea umana
Fabricarea produselor de cocserie
Fabricarea echipamentelor electrice7,88%
1,01%3,66%
3,60%
3,56%
3,48%
Industria constructiilor metalice si a produselor din metal4,45%
Activitati juridice si de contabilitate3,42% Agricultura, vanatoare si servicii anexe
2,93%
2,58%3,43%
Sursă: INSSE, Analiză PwCContribuția ramurilor economice (2016, valoarea adăugată brută ca % din PIB)
0,72%0,73%0,76%
0,71%
0,71%
0,71%
0,70%
0,70%
0,69%
0,68%
0,59%
0,57%
0,56%
0,53%
0,37%Fabricarea bauturilor
0,37%
0,36%Extractia petrolului brut si a gazelor naturale
0,36%
0,36%Repararea, intretinerea si instalarea
masinilor si echipamentelor
0,34%Industria metalurgica
0,33%Activitati de investigatii si protectie0,38%0,40%0,42%0,45%0,51%
Activitati auxiliare pentru intermedieri financiareTabacirea si finisarea pieilor etc.Cercetare -dezvoltareLucrari de geniu civil
Fabricarea substantelor si a produselor chimiceActivitati de secretariat, servicii suport
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemnHoteluri si alte facilitati de cazare
Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice
Fabricarea de mobila0,71%
Alte activitati de servicii
Publicitate si activitati de studiere a pieteiFabricarea altor produse din minerale nemetaliceFabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a.
Alte activitati profesionale, stiintifice si tehniceFabricarea altor mijloace de transport
Silvicultura si exploatare forestiera
Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilorFabricarea produselor textile
Activitati de servicii informaticeActivitati asociative diverse
Fabricarea calculatoarelor
0,10%
0,10%
0,07%
0,06%Fabricarea hartiei si a produselor din hartie
0,13%Activitati ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor etc.
0,13%Fabricarea produselor farmaceutice
0,13%Activitati spotive, recreative si distractive
0,14%Activitati de posta si de curier
0,14% Alte activitati industriale n.c.a.0,14%Activitati de peisagistica si servicii pentru cladiri
0,15%
Activitati ale agentiilor turistice0,15%
Activitati veterinare0,15%Activitati de asigurari
0,18%
Fabricarea produselor din tutun0,20%
Activitati de asistenta sociala, fara cazare0,22%Tiparire si reproducerea pe suporti
0,23%
Transporturi pe apa0,24%
Activitati de servicii anexe extractiei0,24%Reparatii de calculatoare, de articole personale
0,25%
Pescuitul si acvacultura0,25%
Activitati de productie cinema, video si TV0,25%
Activitati de difuzare si transmitere de programe
0,09%Alte activitati extractive0,27%0,28%
Captarea, tratarea si distributia apei0,29%
0,26%Activitati de editare
Activitati de servicii privind forta de munca
Transporturi aerieneColectarea si epurarea apelor uzateActivitati de creatie si interpretare artistica
Activitati de inchiriere si leasing
Sursă: Estimările PwC în baza datelor de la Institutul Național de Statistică –Tabel intrări -ieșiri România 2015
Notă: Contribuția la PIB este calculată ca fiind Valoarea Adăugată Brută ca % din PIB. PIB -ul este compus din Valoare Adaugată Brută ( Producție totală –Consum Intermediar,
88% din PIB) șiImpozitul Net pe Produs (Taxe –subvenții , 12% din PIB); Datele sunt prezentate în cea mai detaliată formă disponibilă, în genera la nivel de cod NACE (de
exemplu, CAEN 02 pentru Silvicultură), dar șila nivel de grupuri de CAEN (de exemplu, Imobiliare), așadar este posibil ca granularitatea datelor afișate să fie diferită între
industrii

Sectorul bancar a angajat direct o medie de 57.887 persoane în perioada
2012 -2016 și a contribuit la angajarea altor 51.221 în restul economiei,
generând astfel 109.108 de locuri de muncă în total
17Impactul sectorului bancar în ocuparea forței de muncă,
(numărul mediu de angajați, 2012 -2016)
Impact
total109.108
Impact
indus20.135
Impact
indirect31.085
Impact
direct57.887% din totalul salariaților din România
1,3% 0,7% 0,4% 2,4%
Impactul sistemului bancar în
ocuparea forței de muncă
•Sistemul bancar aavut un număr
mediu de 57.887 de angajați în
perioada 2012 -2016 dar numărul
locurilor de muncă suplimentare
create /menținute este mai mare
datorită efectului multiplicator
asupra restului economiei
•Pentru fiecare persoană angajată de
către sistemul bancar, alte 0,54
persoane sunt angajate înrestul
economiei datorită efectului indirect
șialte 0,35persoane sunt angajate
datorită efectului indusLocuri de muncă
Sursă: Estimări PwC pe baza datelor furnizare de Institutul Național de Statistică –Tabelul intrări -ieșiri România 2012 -2015, BNRNotă: Analiza se bazează pe multiplicatorii calculați pe baza ramurii economice care aparține codului CAEN 64 –Intermedieri fin anciare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii

Numărul angajaților din industria bancară este mai mare decât în 65% din
ramurile de activitate economică
18
5863646974758410013515015115117 419627 9346353365Transporturi terestre si transporturi
prin conducte
Fabricarea de mobila
Tabacirea si finisarea pieilorIndustria constructiilor metalice si a produselor
din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii
Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor
de asigurari si ale fondurilor de pensiiActivitati de servicii in tehnologia informatiei;Agricultura, vanatoare si servicii anexe
Activitati de spectacole, culturale si recreativeActivitati de servicii administrative
si activitati de servicii suport
Hoteluri si restaurante
Fabricarea articolelor de imbracaminteActivitati profesionale, stiintifice si tehniceFabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor si semiremorcilorComert cu ridicata si cu amanuntul;
Repararea autovehiculelor si motocicletelor
Industria alimentaraConstructii
Sanatate si asistenta socialaInvatamant
Administratie publica si aparare;
Asigurari sociale din sistemul public800Industria prelucratoare 1.145Numărul mediu de salariați pe ramură de activitate (2016, mii) Locuri de muncă
Analiza comparativă a numărului mediu de angajați în industria bancară față de alte industrii
•Numărul mediu de angajați din industria bancară reprezintă 1,2% din numărul total de salariați din economie
•De asemenea, industria bancară reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori din economia românească,
având un număr mai mare decât circa 65% din ramurile de activitate din economie
242427293030333537404141434850515254555558Depozitare si activitati auxiliare pentru transporturi
Sector bancar
Activitati de editare
Fabricarea substantelor si a produselor chimiceFabricarea altor produse din minerale nemetalice
Captarea, tratarea si distributia apei
Industria metalurgicaFabricarea calculatoarelor si
a produselor electronice si optice
Tranzactii imobiliareFabricarea altor mijloace de transportActivitati de posta si de curierTelecomunicatii
Silvicultura si exploatare forestiera;
Pescuit si acvaculturaFabricarea produselor textileFabricarea echipamentelor electriceFabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a.
Alte activitati de serviciiProductia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze
apa calda si are conditionat
Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor;
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn si pluta, cu exceptia mobilei;Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice
223448810101112131515151517191922
Fabricarea produselor din tutunTransporturi aeriene
Transporturi pe apaActivitati de servicii anexe extractiei
Fabricarea produselor de cocserie si a produselor
obtinute din prelucrarea titeiuluiFabricarea produselor farmaceuticeActivitati auxiliare intermedierilor financiare,
activitati de asigurare si fonduri de pensii
Colectarea si epurarea apelor uzate
Extractia minereurilor metalifereActivitati de asigurari, reasigurari si
ale fondurilor de pensiiAlte activitati extractiveCercetare -dezvoltare
Tiparire si reproducerea pe suporti a inregistrarilorExtractia petrolului brut si a gazelor naturaleRepararea, intretinerea si instalarea
masinilor si echipamentelor
Extractia carbunelui superior si inferior
Fabricarea hartiei si a produselor din hartieAlte activitati industriale n.c.a.
Activitati de productie cinematografica, video si TVFabricarea bauturilor
Sursă: INSSE, Analiză PwC

Sectorul bancar a plătit salarii brute de 22.992 milioane RON în perioada
2012 -2016 și generează încă 20.231 milioane RON, atunci când efectul
indirect și cel indus sunt luate în considerare
19Impactul cumulat al sistemului bancar asupra salariilor brute
(milioane RON, 2012 -2016)
Impact
total43.224
Impact
indus7.923
Impact
indirect12.308
Impact
direct22.992% din totalul salariilor plătite în România
3,1% 1,7% 1,1% 5,8%Impactul sistemului bancar asupra salariilor
brute plătite înRomânia
•Sistemul bancar aplătit salarii brute angajaților săiîn
valoare de22.992 milioane RON cumulat înperioada
2012 -2016 (3,1%din totalul salariilor plătite în
România) .
•Datorită efectelor indirecte, oaltă sumă de12.308
milioane RON (1,7%din totalul salariilor plătite în
România), arezultat indirect înindustriile furnizoare
șialte 7.923 milioane RON (1,1%dintotalul salariilor
plătite înRomânia) au fost plătite casalarii în
industriile încare angajații băncilor șicei din
industriile furnizoare cheltuiesc salariile încasate
•Pentru fiecare 1euro din salariul brut plătit de
sistemul bancar, alți 0,54euro sunt generați
de-alungul lanțului deaprovizionare șialți
0,34 euro sunt generați prin cheltuielile
angajaților îneconomie
•Suma totală generată cașisalarii desistemul bancar în
România este de43.224 milioane deRON (~5,8%din
totalul salariilor plătite înRomânia înperioada 2012 –
2016 )Locuri de muncă
Sursă: Estimări PwC pe baza datelor furnizare de Institutul Național de Statistică –Tabelul intrări -ieșiri România 2012 -2015; BNRNotă: Analiza se bazează pe multiplicatorii calculați pe baza ramurii economice care aparține codului CAEN 64 –Intermedieri fin anciare, cu excepția activităților d easigurări și ale fondurilor de pensii

Salariul mediu brut lunar în industria bancară în anul 2016 este de două
ori mai mare decât media națională și la un nivel mai ridicat decât în 90%
din ramurile de activitate din economia națională
20
Activitati de servicii in tehnologia informatiei;8.634
Extractia petrolului brut si a gazelor naturale 8.207Fabricarea produselor de cocserie si a produselor
obtinute din prelucrarea titeiului
7.683
7.116
6.851
6.340
Depozitare si activitati auxiliare pentru transporturi6.136
Telecomunicatii5.976
Activitati de editare 5.503Fabricarea produselor din tutun
5.391Transporturi aeriene
5.334Activitati de asigurari, reasigurari si ale fondurilor de pensii
5.323Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor
de asigurari si ale fondurilor de pensii
5.106Activitati de servicii anexe extractiei
4.872
Fabricarea altor mijloace de transportTransporturi pe apa4.838
Administratie publica si aparare;
Asigurari sociale din sistemul public4.596
Activitati de productie cinematografica, video si TV 4.503Fabricarea produselor farmaceutice
4.486Activitati auxiliare intermedierilor financiare,
activitati de asigurare si fonduri de pensii
4.403Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
4.310Cercetare -dezvoltareProductia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze
apa calda si are conditionatSalariul mediu brut pe ramuri de activitate (decembrie 2016, RON)
Sursă: INSSE, Analiză PwCLocuri de muncă
Analiza comparativă a salariului mediu pe angajat în industria bancară față de alte industrii
•Sectorul bancar oferă un salariu mediu brut semnificativ mai mare decât 90% din ramurile de activitate
economică din România
•De asemenea, salariul mediu înregistrat în industria bancară are o valoare dublă față de media națională a
salariu brut
Captarea, tratarea si distributia apei 3.174Tiparire si reproducerea pe suporti a inregistrarilor 3.182Medie nationala 3.257Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 3.287Colectarea si epurarea apelor uzate 3.320Repararea, intretinerea si instalarea
masinilor si echipamentelor3.384Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. 3.535Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor si semiremorcilor3.547Silvicultura si exploatare forestiera;
Pescuit si acvacultura
2.998Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 3.085Fabricarea echipamentelor electrice
Industria constructiilor metalice si a produselor
din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii3.1063.550Tranzactii imobiliare 3.608Fabricarea substantelor si a produselor chimice 3.621Sanatate si asistenta sociala 3.653Extractia minereurilor metalifere 3.718Fabricarea bauturilor 3.741Extractia carbunelui superior si inferior 3.992Fabricarea calculatoarelor si
a produselor electronice si optice4.020Industria metalurgica 4.029
2.144Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn si pluta, cu exceptia mobilei;2.176Alte activitati industriale n.c.a. 2.427Constructii 2.435Alte activitati extractive 2.840Comert cu ridicata si cu amanuntul;
Repararea autovehiculelor si motocicletelor2.886Fabricarea hartiei si a produselor din hartie 2.980
Activitati de servicii administrative
si activitati de servicii suport2.483Activitati de spectacole, culturale si recreative 2.541Invatamant 2.923Industria prelucratoare 2.956
Hoteluri si restaurante 1.832Fabricarea articolelor de imbracaminte 1.932Transporturi terestre si transporturi
prin conducte2.782Fabricarea produselor textile 2.799
Tabacirea si finisarea pieilor 2.188Alte activitati de servicii 2.208Industria alimentara 2.244Agricultura, vanatoare si servicii anexe 2.273
Fabricarea de mobilaColectarea, tratarea si eliminarea deseurilor; 2.360Activitati de posta si de curier 2.379

Băncile constituie un mediu de lucru atractiv, iar angajatorii investesc
continuu în formarea profesională a angajaților
21
1015212428323639414447
4747
4849
50515353
535659596363657676B17
B20
B21B19B16
B18B15B14B13B12B9B7
B8B6B4B366B2B1
B10
B11
B29Ø 47B22
B28B27B25B24
B26B23B5Pondere angajați cu experiență peste 7 ani în banca respectivă* ( %,
2016)
16.7306.290
2.196
3.001
10.450
16.539
20167.1667.068
2014892
14.9517.0487
60.159
13.5003.226
9.571+12%
5.6406.3734.6425622975.416
VânzăriDezvoltare personală,
management, eticăCunoașterea legislației privind
protecția consumatorului și creditarea
Caracteristici produse bancareAlteleCaracteristici macroeconomice
și analize sectoriale
Cunoașterea legislației aplicabilă
în domeniul risculuiGestiunea risculuiAnaliză financiarăAntreprenoriatNumăr total de participări la cursuri, pe tipuri de
cursuri (2014 -2016)
Mediul de lucru bancar și instruirea angajaților
•Băncile constituie un mediu de lucru atractiv, prin faptul ca în medie 47% din angajații băncilor au mai mult de 7 ani
experiență în banca respectivă; comparativ, durata medie de angajare la nivel național într -o companie este de
aproximativ 4 ani
•De asemenea, numărul total de participări la cursuri din partea angajaților băncilor a crescut cu 12% în intervalul 2014 -2016,
ceea ce denotă un interes în creștere pentru educație si formare profesională
•În concluzie, rulajul scăzut de personal poate fi explicat prin salarii relativ mari, dar șiprin mediul de lucru bun, cu beneficii și
cursuri
Sursă: Raport asupra stabilității financiare, mai 2017, BNR ; PwC Saratoga 2016 Studiu privind eficiența capitalului uman din România, Analiză PwCNotă: Analiza se bazează pe rezultatele raportate de 29 de bănci care au participat la studiul realizat de BNR Locuri de muncă

Sectorul bancar a generat un total de 20.676 milioane RON la bugetul de
stat în perioada 2012 -2016, atunci când sunt luate în considerare efectele
directe și indirecte asupra economiei
22Impactul sistemului bancar asupra veniturilor fiscale, (2012 –
2016, milioane RON)*
1,47% 0,54% 0,25% 2,26%% din totalul veniturilor fiscale
561962702203
5.1963.0721.2222.290
423
Impact indirect4.906
1.805
3.79413.48120.676
Impact direct1.419
Impact indus1.318
Impact totalImpozit pe venit
(contribuția salariaților)
Contribuții sociale angajatorContribuții sociale angajatImpozit pe profitContribuția sistemului bancar bugetul de
stat
•Sectorul bancar acontribuit direct cu13.481
milioane RON labugetul destat înperioada
2012 -2016 ,iar contribuția altor industrii ca
urmare avânzărilor deproduse șiservicii către
sectorul bancar este estimată la7.195 de
milioane RON .Impactul total ajunge la20.676
milioane RON
•Valoarea contribuțiilor sociale ale băncilor la
bugetul destat seridică la8.990 milioane RON,
demonstrând impactul pecare sectorul bancar
îlare îndomeniul social, deoarece aceste
contribuții sunt folosite încontinuare decătre
stat pentru plata obligaților sociale curente
(pensii, șomaj etc.)
•Laimpactul demai sus seadaugă șiplățile
aferente TVA, încuantum de~4.9mld.RON**
înperioada 2012 -2016 ,având învedere faptul
căaceastă taxă reprezintă uncost pentru bănci,
elenefiind plătitoare deTVATaxe
Sursă: Estimări PwC pe baza datelor furnizare de Institutul Național de Statistică –Tabelul intrări -ieșiri România 2012 -2015; BNRNotă: *Contribuțiile sociale ale angajatorului și angajatului au fost estimate la un procent de 22,6% respectiv 16,5% din val oarea salariului brut. Impozitul pe venit a fost estimat luând în considerare un
procent de 13,36% din salariul brut. Impozitul pe profit plătit a fost preluat din situațiile financiare ale băncilor, el inc luzând doar băncile care au publicat situațiile financiare în perioada 2012 -2016
**Estimare bazată pe volumul cheltuielilor operaționale în perioada 2012 -2016 (mai puțin salariile)

Impactul sistemului bancar se extinde dincolo de aspectul economic,
deoarece băncile demonstrează un grad ridicat de responsabilitate socială
față de comunitate
23
Asociația Română a BăncilorNotă: *Analiza cuprinde băncile care au publicat rapoarte de CSR în ultimii 5 ani.
Sursă: Rapoartele de responsabilitate socială corporativă ale băncilor OTP și Raiffeisen, 2012 -2016, www.csrreport.ro , site -urile băncilor, Analiză PwCAnaliza activități i de responsabilitate socială corporativă a industriei bancare
•Din cele 36 bănci care activează pe piața locală, 13 prezintă pe web site -ul companiei secțiuni
dedicate activităților de responsabilitate socială corporativă. Majoritatea băncilor se axează pe
inițiative care susțin protecția mediului, educația și incluziunea financiară, evenimente sportive și culturale
•Băncile care au publicat regulat rapoarte de responsabilitate socială corporativă în ultimii 5 ani au
înregistrat investiții cumulate în comunitate de aproximativ 42 mil. RON
•Unele bănci investesc în comunitate peste 1 mil. EUR* anual
Exemple de inițiative de responsabilitate socială ale principalelor bănci din România (2012 –
2016)
+10.000 Elevi participanți la programul de educație financiară
+250.000 EUR atrași prin donații individuale și ale băncii
+200.000
+200.000Impact social
EUR atrași prin donații individuale și ale băncii
EUR atrași prin donații individuale și ale băncii

Concluzii
24Asociația Română a Băncilor

Concluzii (1)
•Băncile auunrolimportant îneconomie asigurând intermedierea financiară, prin atragerea de
depozite șiplasarea decredite .Prin intermediul creditelor, băncile ajută lafinanțarea nevoilor
persoanelor fizice șialecompaniilor care pot întoarce acești bani îneconomie prin consum și
investiții, întimp ceprin atragerea dedepozite băncile protejează economiile populației șiale
companiilor ;
•România este unul din cele 5state membre UE alecăror sisteme financiare nuaunecesitat
intervenții guvernamentale înperioada 2007 –2016 ;
•Înultimii 5ani, valoarea activelor nete bancare aînregistrat oușoară creștere, întimp ce
profitabilitatea cumulată asistemului bancar afost 2.185 mil.RON, înregistrându -seprofit în3
dincei5anianalizați ;
•Creșterea valorii adăugate brute lanivel desector economic este direct corelată cuevoluția
creditelor noiîneconomie ;
•Sistemul bancar acontribuit cu4,2%laPIB-ulcumulat alRomâniei din perioada 2012 -2016
atunci când seiauînconsiderare șiefectele indirecte siinduse asupra economiei ;
•Sectorul bancar aangajat direct omedie de57.887 persoane înperioada 2012 -2016 șiacontribuit
laangajarea altor 51.221 înrestul economiei, generând astfel 109.108 delocuri demuncă întotal ;
25Asociația Română a Băncilor

Concluzii (2)
•Numărul angajaților dinindustria bancară în2016 reprezintă aproximativ 1,2%dintotalul de4,8
milioane salariați din economie, fiind mai mare decât în65%din ramurile deactivitate
economică ;
•Sectorul bancar aplătit salarii brute de22.992 milioane RON înperioada 2012 -2016 șigenerează
încă 20.231milioane RON, atunci când efectul indirect șicelindus sunt luate înconsiderare ;
•Salariul mediu brut lunar înindustria bancară înanul 2016 este dedouă orimai mare decât
media națională șilaunnivel mai ridicat decât în90%din ramurile deactivitate din economia
națională .Deasemenea, băncile constituie unmediu delucru atractiv șiprin faptul caînmedie
47%dinangajații băncilor aumai mult de7aniexperiență înbanca respectivă ;
•Sectorul bancar agenerat untotal de20.676 milioane RON labugetul destat înperioada 2012 –
2016 ,atunci când sunt luate înconsiderare efectele directe șiindirecte asupra economiei ;
•Impactul sistemului bancar seextinde dincolo de aspectul economic, deoarece băncile
demonstrează ungrad ridicat deresponsabilitate socială față decomunitate .
26Asociația Română a Băncilor

VĂMUL ȚUMIM!
27

Metodologie
28Asociația Română a Băncilor

Metodologia utilizată pentru estimarea impactului sistemului bancar în
România este bazată pe modelul Leontief , folosit pentru a studia
interacțiunea dintre sectoarele economiei
29Asociația Română a BăncilorMetodologia de calcul
•Studiul măsoară impactul direct, indirect și indus al prezenței băncilor pe piața din România. Impactul economic poate fi măs urat folosind
un număr de variabile
•Studiul cuantifică impactul folosind cele mai relevante variabile: PIB, locuri de muncă (locuri de muncă create, salarii plăt ite) și taxe
•Calcularea impactului economic a fost efectuat folosind un model dezvoltat de Wassily Leontief , laureat al premiului Nobel în 1973 pentru
munca sa în domeniul tabelelor de intrare -ieșire
•Modelul Leontief este bazat pe tabele simetrice de intrare -ieșire care arată interacțiunile dintre sectoarele economiei. Folosind tabelele de
intrare -ieșire , se poate estima impactul pe care o schimbare în cererea finală pentru o industrie o are asupra întregului sistem
•Folosind tabelul de intrare -ieșire furnizat de Institutul Național de Statistică șimetodologia dezvoltată de Wassily Leontief , pot fi
determinați coeficienții de multiplicare ai industriei. Coeficienții de multiplicare arată impactul schimbărilor în cererea finală dintr -o
industrie în ansamblul economiei, pe trei dimensiuni:
•Direct : dacă cererea finală crește pentru un anume produs sau serviciu, va crește șivolumul de producție a produsului respectiv
•Indirect : Dacă volumul de producție alunui anumit produs crește (datorită impactului direct), va crește producția șila nivelul
furnizorilor, de -a lungul lanțului de aprovizionare
•Indus : Dacă volumul de producție crește de-a lungul lanțului de aprovizionare, se vor angaja mai mulți salariați , care la rândul lor
îșivor cheltui salariul în economie șivor afecta pozitiv cererea finală de produse în ansamblul economiei
•Pentru a estima impactul băncilor în economie, s -a folosit multiplul industriei cod CAEN 64 Intermedieri financiare, cu excepția
activităților de asigurări si ale fondurilor de pensii
•Elementele principale ale calculului de impact sunt reprezentate de cei doi coeficienți de multiplicare a producției pentru
calcularea impactului indirect și, respectiv, indus , care arată multiplicarea producției altor industrii din România ca rezultat al
prezenței băncilor în economie
•Efectul de multiplicare asupra PIB -ului , locurilor de muncă create șitaxelor plătite a fost estimat folosind relațiile dintre aceste
variabile șinivelul producției /cifrei de afaceri (de exemplu, VAB/cifra de afaceri pentru impactul indirect)