Specializarea: Management Financiar și Bancar [620843]

1
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Management Financiar și Bancar

Planificarea fluxurilor financiare ale
întreprinderii

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Bărbuță -Mișu Nicoleta
Masterand: [anonimizat]
2017

2

CUPRINS:
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
CAPITOLUL 1. FLUXURILE FINANCIARE ALE FIRMEI ………………………….. …………. 6
1.1.Sistemul financiar al întreprinderii ………………………….. ………………………….. ……………… 6
1.1.1. Resursele și relațiile financiare ale întreprinderii ………………………….. …………………… 7
1.2. Tablourile fluxurilor financiare ale firmei ………………………….. ………………………….. …. 13
1.2.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. …………….. 13
1.2.2. Tabloul plurianual al fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………. 14
1.2.3. Tabloul explicativ al variației trezoreriei ………………………….. ………………………….. … 15
1.3. Planul financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
1.3.1. Previziunea contului de profit și pierdere ………………………….. ………………………….. .. 18
1.3.2. Previziunea fluxurilor de numerar ………………………….. ………………………….. …………. 18
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SECTORULUI HOTELIER ȘI A FIRMELOR ……… 20
2.1. Evoluția sectorului hotelier în România în ultimile decenii ………………………….. ……… 21
2.2. Evoluția investițiilor din sectorul hotelier ………………………….. ………………………….. …. 21
2.3. Scurtă descriere a firmei analizate ………………………….. ………………………….. ……………. 23
2.3.1. Scurt istoric și obiect de activitate ………………………….. ………………………….. …………. 24
2.3.2. Conducerea societății, structura organizatorică ………………………….. ……………………. 26
2.3.3. Furnizorii și concurenții firmei ………………………….. ………………………….. ……………… 27
2.4. Scurtă analiză a performanței financiare a firmelor ………………………….. ………………… 28
CAPITOLUL 3. PLANIFICAREA FLUXURILOR FINANCIARE PENTRU HOTEL
BLUEL NEPTUN ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 36
3.1. Analiza bonității financiare a firmei Hotel Plaza Craiova ………………………….. ……….. 36
3.2. Prezentarea propunerii de investiție ………………………….. ………………………….. …………. 39
3.3. Previziunea veniturilor și cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ……… 43
3.3.1. Previziunea Contului de profit și pierdere aferent investiț iei ………………………….. …. 43
Tabelul 3.9 Contul de rezultate – lei- ………………………….. ………………………….. ……………… 48
3.3.2. Previziunea Contului de profit și pierdere al firmelor ………………………….. …………… 43
3.4. Previziunea fluxului de numerar ………………………….. ………………………….. ……………… 51
3.4.1. Previziunea fluxului de numerar generat de invest iție ………………………….. ………….. 51
3.4.2. Previziunea fluxului de numerar al firmelor ………………………….. ………………………… 51
CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. . 57
ANE XE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 63
BIBLIOGRAFI E ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 61

3
Introducere

Importanța temei de cercetare rezultă din însăși definiția finanțelor întreprinderii.
Finanțele întreprinderii reprezintă veriga de bază a întregului sistem financiar și de credit.
Majoritatea fondurilor bănești ce se formează la diferite n ivele ale sistemului financiar și
de credit și își au sursa din veniturile create în întreprinderea privată dar și publică.
Finanțele își au originea în relațiile pe care întreprinderea le are cu toți agenții economici,
financiari, cu statul și alte organi sme financiare.
Întreprinderea este o combinație de factori materiali și umani care evoluează într -un
mediu complex care interacționează și este determinat de universul economic, financiar,
social, statal.
Ea intră în diverse relații cu alți agenți economici pe piețele de desfacere,
aprovizionare. Cantitatea de mărfuri sau servicii oferite și prețurile lor se negocieză
înfluențând astfel echilibrul financiar al întreprinderii, întreprinderea adaptându -se
permanent legilor economice ale aconomiei de p iață. Universul financiar apare în același
timp cu universul economic al economiei de piață prin care se schimbă active financiare,
monedă, cu alți agenți economici.
Principalele tipuri de agenți economici sunt:
 furnizorii de materii prime și servicii prezenți pe piață,
 clienții de produse și servicii prezenți pe piața de desfacere,
 managerii, -salariații,
 acționarii, asociații și intermediarii financiari.
Întreprinderea are raporturi cu diferite organisme de stat ce se concretizează în
impozite și taxe iar totalitatea raporturilor generate de formarea, repartizarea și utilizarea
fondurilor necesare realizării variatelor activități economice, culturale, sociale constituie
esența finanțelor întreprinderii.
Finanțele întreprinderii reprezintă aceea ramură a stiinței care analizează
mecanismele și metodele de procurare, gestionare și utilizare a resurselor financiare.
Tipurile de fonduri bănești care se constituie la nivelul întreprinderii sunt: -fondul
pentru investiții pentru procurarea de active corporale și necorporale; -fondul de rulment; –
fondul de rezervă; fondul de cercetare științifică și dezvoltare; fondul pentru acțiuni
sociale; fondul pentru recalificare; fondul pentru participarea salariaților la profit.
Principalele metode de formare a acestor fon duri sunt: autofinanțarea, aportul
asociaților, creditarea de către bănci și finanțarea bugetară.

4
Perfecționarea finanțelor întreprinderii se realizează prin instituirea: perfecționarea
unor pârghii financiare în vederea stimulării unor procese economice ș i sociale din diferite
ramuri economice, îmbunătățirea unor mecanisme de formare, gestionare a capitalurilor
proprii și împrumutate, a metodelor de previziune, prognoză financiară.
Finanțele întreprinderii îndeplinesc funcția de control și funcția de repar tiție.
1. FUNCȚIA DE REPARTIȚIE = corelarea capitalurilor inițiale din diferite surse
criteriul și destinația acestora + utilizarea și constituirea lor + modificarea proporțiilor
fondurilor prin reținerea de resurse financiare rezultate din capacitatea de autofinanțare și
atragerea de noi surse externe
2. FUNCȚIA DE CONTROL = latura constatativă + latura constructivă
Controlul prin intermediul finanțelor întreprinderii presupune1 un cadru organizat și
măsuri în vederea prevenirii abaterilor de la disciplina financiară pentru creșterea eficienței
și rentabilității, apărarea integrității și utilizarea rațională a capitalurilor întreprinderii,
respectarea legislației economico financiare, fiscale, a regulilor protecției financiare și
fiscale; ea are o largă sfe ră de acțiune, cuprinde toate laturile și fazele económico –
financiare ale circuitului economic al întreprinderii, controlul trebuie să asigure totodată
încasarea la timp a tuturor drepturilor bănești ale întreprinderii și achitarea obligațiilor
financiar e față de stat, finanțarea oportună și rațională a elementelor, identificarea și
mobilizarea tuturor rezervelor interne, asigurarea echilibrului financiar, creșterea
veniturilor și a eficienței economice. El se execută cu ajutorul diferitelor pârghii
econo mico financiare cum ar fi prețurile, costurile, profitul, impozitul și taxele, creditele
bancare. De asemenea controlul poate fi exercitat preventiv, concomitent și postum -post
operativ iar funcția de control a finanțelor întreprinderii se execută prin anu mite organisme
care diferă de la o întreprindere la alta în funcție de forma de proprietate.
Poate fi un control financiar propriu executat de catre contabilul șef, un control
intern executat de către comisiile de cenzori care urmăresc respectarea regulilo r financiare,
contabile și fiscale, utilizarea eficientă a capitalurilor, a fondurilor bănești ale
întreprinderii, urmărirea și asigurarea eficienței în fundamentarea programului de
producție, investițiilor și finanțării, prevenirea, descoperirea și recupe rarea pagubelor cu
tragerea la răspundere a celor vinovați de încălcarea normelor de disciplină economico
financiară.

1 Mitea N, Contabilitate Financiară, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2008; pag. 25

5
Activitatea întreprinderilor este analizată și din afară de către unele organisme
specializate cum ar fi băncile care în drumul lor de acordare de credite analizează
întreprinderea sub aspectul, solvabilității, lichidității, rentabilității.
Se urmărește respectarea regimului documentelor, a instrumentelor de plată,
volumul creditelor solicitate, destinația lor, garanția și rambursarea lor la termen cu plata
totodată a dobânzilor aferente. Dar activitatea întreprinderilor este controlată și de către
organi sme locale, centrale ca Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Conturi. Această
lucrare studiează fluxurile financiare de la nivelul întreprinderii și este structurată astfel:
Capitolul 1. Fluxurile financiare ale firmei descrie: sistemul financiar al
întreprinderii, resursele și relațiile financiare ale întreprinderii, fluxurile firmei, fluxurile de
trezorerie ale întreprinderii, tablourile fluxurilor financiare ale firmei, tabloul fluxurilor de
trezorerie, tabloul plurianual al fluxurilor de trezorerie, tabloul explicativ al variației
trezoreriei, planul financiar, previziunea contului de profit și pierdere, previziunea
fluxurilor de numerar.
Capitolul 2. Prezentarea sectorului hotelier și a firmelor cu: evoluția sectorului
hotelier în România în perioad a 2012 -2016, evoluția investițiilor din sectorul hotelier,
scurtă descriere a firmelor din sector analizate, scurt istoric și obiect de activitate,
conducerea societății și structura acționariatului, furnizorii și concurenții firmei, scurtă
analiză a perfo rmanței financiare a firmelor.
Capitolul 3. Planificarea fluxurilor financiare prezintă: analiza politicii de investiții
a firmelor, prezentarea propunerii de investiție, previziunea veniturilor și cheltuielilor,
previziunea contului de profit și pierdere aferent investiției, previziunea contului de profit
și pierdere al firmelor, previziunea fluxului de numerar, previziunea fluxului de numerar
generat de investiție, și previziunea fluxului de numerar al firmelor.
În ultimul capitol Capitolul 4.Concluzii și propuneri, sunt prezentate principalele
concluzii desprinse din studiul analizat și propunerile de îmbunătățire a fluxurilor
financiare.

6

CAPITOLUL 1. FLUXURILE FINANCIARE ALE FIRMEI

Situația fluxurilor de numerar își are sorgintea în S.U.A – Statele Unite ale
Americii -unde contabilitatea este orientată pentru informarea continuă a investitorilor. În
Europa -situația fluxurilor de numerar se bazează pe decizia Comitetului pentru Standar de
de Contabilitate Financiară – Financial Accouting Standards Board – FASB – denumită
,,Situația standardelor de contabilitate financiară nr. 9.” Aceasta oferă informații relevante
privind intrările și ieșirile de numerar ale unei întreprinderi, companii, în cadrul unei
perioade de timp. Fluxurile de trezorerie trebuie să fie repartizate între operațiile de
exploatare de investiții și de finanțare, fluxurile în monedă străină, trebuie să fie convertite
la cursul de schimb în vigoare la data fluxurilor. Est e reglemetată și de IAS 7 și de OMFP
1802/2014.
1.1.Sistemul financiar al întreprinderii

Înființarea unei întreprinderi, indiferent de mărimea, tipul de proprietate și formă de
organizare, este legată de determinarea resurselor necesare lansării afacerii și de
constituirea capitalului acesteia, reprezintă un sistem de organizare, planificare, control,
evaluare a resurselor, relațiilor financiare 2ce se stabilește încă de la înfințarea
întreprinderii.
Mecanismele financiare ale întreprinderii sunt pârghii, instrumente și proceduri de
formare, corectare și gestionare a capitalurilor sale, sunt diversificate și sunt reprezentate
prin mecanismul amortizării activelor, mecanismul echilibrării capitalului, mecanismul de
desfacere a fluxurilor financiare, mecanis mul formării și utilizării surplusului de monetar.
Cantitățile de bunuri sau monedă transferate într -un anumit timp între întreprinderi, agenți
economici se numește flux. ” În general se consideră flux orice mișcare generată de o
operațiune ce are impacta supra trezoreriei: o vânzare, o cumpărare, o plată de salarii, o
rambursare de datorie constituie un flux ce afectează datoria întreprinderii,,.3

2 Mitea N., Contabilitate Financiară, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2008, pag 24.
3 Petrescu S, Analiză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 185 .

7
Acestea pot fi fluxuri reale sau fizice de bunuri și servicii sau fluxuri financiare de
monedă sau alte încasări sau plăți cu instrumente bancare, cecuri, bilete la ordin, cambii,
iar cantitatea de bunuri sau monedă existente în firmă la un moment dat se numește stoc.
Mecanismele financiare care reprezintă relațiile dintre fluxuri și stocuri pot fi de
contra partidă și apar în cadrul achiziționării bunurilor cu plata în numerar, sau finanțări
decalate atunci când activul financiar se materializează într -o creanță la furnizor, în cazul
creditelor de exemplu, fluxurile multiple, fluxurile financiare autonome atu nci când se
produce transfer de monedă de la o persoană fizică sau juridică la alta.
Fluxurile financiare dau naștere la activități financiare, creanțe și datorii, sunt
multiple și autonome.4 Într-o întreprindere apar cicluri financiare principale ca:
 ciclul de investiții, prin amortizare, se crează un capital de producție, materializarea
investiției se face prin transformarea monedei în active fizice;
 ciclul de exploatare, prin achiziționarea de bunuri și servicii, capitalul îmbracă
forme diverse circu lând și transformându -se în mod continu iar fluxurile reale le
corespund fluxuri financiare, creanțe, datorii;
 ciclul operațiunilor financiare privește operațiunile și procedurile de acordare sau
luare de împrumuturi precum și achizițiile de titluri de par ticipare.
1.1.1. Resursele și relațiile financiare ale întreprinderii

Înființarea întreprinderilor presupune și determinarea resurselor necesare lansării
afacerii, constituirea capitalului acesteia, acestea indiferent de mărimea sa, tipul de
proprietate ș i forma de organizare.
Are nevoie de următoarele:
Resurse materiale:5
Clădiri, terenuri, mijloace fixe, materii prime
Servicii de la terți:
Energie, apă, canalizare, telecomunicații,
Resurse financiare:
Banii fondatorilor, din derularea afacerii, de la bănci,
Resurse umane:
Personal angajat, colaboratori,

4 Adoichiței M., Finanțele întreprinderii , Editura Sylvi, București, 2000, pag. 22.
5 Mitea N., Contabilitate Financiară, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2008, pag 28.

8
Alte resurse:
Informații din mediul extern și intern al organizației economice

Chiar de la înființare organizația economică, întreprinderea stabilește relații
economice și comerciale cu diferite persoane juridice, fizice cu cei prezenți pe piața
serviciilor și bunurilor materiale. Aceștia sunt reprezentați de furnizori, clienți, sala riați,
manageri, acționari și asociați. Aceste relații de tip comercial presupune dezvoltarea
fluxurilor de bunuri materiale și nemateriale, a fluxurilor financiare care au rolul de a
stinge angajamentele generate de către fluxurile materiale.
Relațiile fi nanciare6 sunt relații bănești de repartiție și alocare a resurselor conform
priorităților și obiectivelor planificate, prevederilor contractuale și care se pot raporta la
oportunitățile și restricțiile mediului financiar în care întreprinderea își desfășo ară
activitatea. Activitatea financiară eficientă influențează rezultatele economico financiare
ale întreprinderii și relațiile organizației economice respective cu statul și organismele
publice, băncile, partenerii de afaceri, organele fiscale, proprietar ii și angajații ei. Relațiile
întreprinderii se realizează în baza unui contract, iar raporturile cu statul numai în temeiul
legislației în vigoare.
Relațiile de schimb implică transferuri de bunuri materiale și/sau servicii contra
mijloacelor bănești care se efectuează între agenții economici pe bază de monedă în cadrul
unor relații financiare externe.
Mediul financiar se definește ca totalitatea relațiilor financiare ale întreprinderii,
care apar în momentul utilizării și câștigării banilor, precum și toa te formele pe care banii
le pot lua în procesul circulației lor.
Fenomenul financiar al întreprinderii se naște din relațiile pe care le are cu piața
factorilor de producție, piața consumatorilor, piața capitalurilor și cu statul ca autoritate
publică. Ace st fenomen este urmărit de fiecare întreprindere pentru derularea activității
sale în condiții de rentabilitate maximă.
1.1.2. Fluxurile firmei

Cantitatea de bunuri și mijloace bănești care se transferă într -o anumită perioadă de
timp se numește flux care poate fi de intrare sau de ieșire iar între aceste două categorii
există o stare de echilibru de care depinde capacitatea de plată a întreprinderii.

6 Mitea N., Contabilitate Financiară, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2008, pag 31.

9
Dezechilibrele dovedesc ineficiența cu care este gestionată întreprinderea, patrimoniul său,
sursele de fi nanțare a acesteia. ”Se apreciează că studiul bilanțului furnizează analizei o
viziune statică a întreprinderii, deoarece variabilele pe care le cuprinde bilanțul sunt redate
sub forma unor stocuri ce caracterizează situația la un moment dat (la început și la sfârțit
de exercițiu),,.7
Fluxurile de finanțare formează următorele elemente:
1. Ciclul de exploatare 8reflectă mijloacele bănești utilizate în activitatea curentă
de exploatare.
2. Ciclul de investiții reflectă operațiile financiare privind vânzarea activelor pe
termen lung, procurarea activelor pe termen lung, acordarea de împrumuturi.
3. Ciclul de finanțare reflectă operațiile financiare privind împrumuturile primite
și rambursarea lor, vânzarea de acțiuni, răscumpărarea lor, distribuirea dividendel or.
Circuitul financiar reprezintă totalitatea operațiilor ce au loc între momentul
transformării monedei în bunuri și/sau servicii pănă în momentul recuperării monedei
alocate.
Funcția financiară vizează activitatea planificării, repartizării, evidenței,
controlului și modului de gestionare a resurselor întreprinderii, deci este o funcție de
analiză și control.9
Situația fluxului de numerar a fost cunoscută ca denumire ca situația provenienței și
a utilizării fondurilor sau situația evoluției stării financiare. Noua formulare a situației
fluxului de numerar indică unde, ce și cum, de ce, cât numerar a fost generat și apoi
cheltuit, modificările de solduri de numerar de la o perioada la alta.
Aceasta situație a fluxurilor de numerar furnizează standard ele și informațiile
referitoare la fluxurile de numerar rezultate din activițăți de exploatare, investiții și
finanțare ale companiei.
Situația fluxurilor de numerar își are sorgintea în S.U.A -Statele Unite ale Americii –
unde contabilitatea este orientată pentru informarea continuă a investitorilor. În EUROPA –
situația fluxurilor de numerar se bazează pe decizia Comitetului pentru Standarde de
Contabilitate Financiară -Financial Accouting Standards Board -FASB -denumită ,,Situația
standardelor de contabilitate financiară nr. 9.” Aceasta oferă informații relevante privind

7 Petrescu S, Anali ză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 184 .
8 Petrescu S, Analiză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 184 .
9 Onofrei M., Finanțele întreprinderii , Editura Economică, București, 2004, pag 44.

10
intrările și ieșirile de numerar ale unei întreprinderi, companii, în cadrul unei perioade de
timp. Fluxurile de trezorerie trebuie să fie repartizate între operațiile de exploatare de
investiți i și de finanțare, fluxurile în monedă străină, trebuie să fie convertite la cursul de
schimb în vigoare la data fluxurilor. Este reglemetată și de IAS 7 și de OMFP 1802/2014.
Introducerea Situației fluxurilor de numerar (trezorerie) ca ocomponentă a situa țiilor
financiare anuale (IAS 7), obligatorie în cazul întreprinderilor mari și opțională în cazul
întreprinderilor mici și mijlocii, permite o analiză dinamică a echilibrului financiar, prin
descrierea operațiunilor care au antrenat transformare a patrimon iului întreprinderii.10
Activități din exploatare11
Intrări de numerar:
 din vânzarea bunurilor și serviciilor;
 din rentabilitatea împrumuturilor, dobânda;
 orice alte venituri considerate venituri din exploatare conform legii
contabilității
Ieșiri de numerar:
 către furnizori pentru stocurile achiziționate;
 către angajați și alți furnizori pentru bunuri și servicii;
 către stat impozite, datorii la bugete;
 dobânzi aferente creditelor;
 orice alte cheltuieli recunoscute de legea contabilității ca activitate de
exploatare.
Activități de investiții12
Intrări de numerar:
 din vânzarea activelor cum ar fi terenuri, mijloace fixe;
 din vânzarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri proprii ale altor
societăți comerciale;
 din vânzarea altor instrumente de creanță ale altor societăți comerciale care
au fost achiziționate de către entitatea economică.
Ieșiri de numerar:

10 OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ partea I -pentru aprobarea reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate e mitent: Ministerul
Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014 .
11 Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate Financiară , Editura Economică vol. 2, București, 2007, pag. 84.
12 Feleagă N.,Feleagă L., Contabilitate Financiară , Editura Economică vol. 2, București, 2007, pag. 83.

11
 plăți din numerar pentru achiziționarea activelor productive, mijloace fixe ,
terenuri;
 plăți pentru achiziționarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri ale
altor companii;
 achitarea împrumuturilor către alte companii.
Activități de finanțare
Intrări de numerar:
 intrări de numerar din vânzarea instrumentelor de capital;
 colectarea veniturilor din emiterea unor instrumente de creanțe, ipoteci,
obligațiuni, alte împrumuturi pe termen scurt.
Ieșiri de numerar:
 plata dividendelor către acționari;
 achiziționarea capitalurilor în circulație;13
 rambursarea datoriilor pe termen lung.
Există două metode de dezvoltare și evidență a fluxurilor de trezorerie:
Metoda directă . Se referă la numerar și la fluxul de numerar din componentele
intrărilor și ieșirilor de numerar din exploatare, în comparație cu ajustarea sau conversia
venitului net prin elemente care nu afectează fondurile companiei. IAS 7 definește fl uxul
de trezorerie astfel, privind numerarul, cuprinde disponibilitățile bănești și depozitele la
vedere.
Conform metodei directe14, fluxurile de numerar din activitatea curentă15 reprezintă
un indicator cheie al generării de numerar pentru alte activități: rambursarea
împrumuturilor, menținerea capacitații de funcționare a întreprinderii, plata dividendelor,
noi investiții fără finanțare extern ă.
Metoda indirectă .16 Această metodă se referă la numerar și la fluxul de numerar din
componentele intrărilor și ieșirilor de numerar din exploatare, prin ajustarea veniturilor și
cheltuielilor care nu au rezultat din tranzacțiile în numerar asupra venitului net al
întreprinderii.

13 Adoichiței, M., Finanțele întreprinderii , Editura Sylvi, București, 2000, pag. 27.
14 Petrescu S, Analiză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 184 .
15 Petrescu S, Analiză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 195 .
16 Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate Financiară , Editura Economică vol. 2, Buurești, 2007, pag. 88.

12
Se bazează deci pe corectarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele
tranzacțiilor care nu se bazează pe monedă adică amânările sau angajamentele de plăți sau
încasări în numerar din exploatare trecută și viitoare, venituri și cheltuieli asociate cu
fluxuri le de numerar din finanțări și investiții.
Scopul fluxurilor de trezorerie îl reprezintă: furnizarea de informații clare17 și
relevante privind intrările și ieșirile de numerar ale unei entități economice, oferind
informații creditorilor, investitorilor, și altor persoane care ar putea folosi sau chiar evalua
capacitatea companiei de a genera fluxuri de numerar pozitive:
 Se urmărește și se poate previziona activitatea întreprinderii, și se determină
datoria față de acționari;
 Servește ca instrument analitic pentru evaluarea intrărilor de numerar și
plăților dar și a situației financiare a investițiilor și a tranzacțiilor sale de finanțare efectuate
în numerar sau virament într -o anumită perioada de timp.
Deci ca și bilanțul care furnizează date pentru fluxur ile de trezorerie18, și acestea
din urmă sunt situații care pot interesa investitorii preocupați de riscul inerent al
tranzacțiilor și rentabilitatea investițiilor lor, creditorii care sunt interesați de rambursarea
împrumuturilor la timp, furnizorii și alț i creditori, asociații, clienții, instituțiile statului,
angajații, publicul. În mod curent acestea sunt întocmite sau nu de orice societate
comercială, interesată de a analiza situația ei economică, și ca instrument previzional iar
societățiile din cadrul marilor contribuabili care depun la Ministerul Finanțelor anual bilanț
au incluse în situațiile lor financiare și situația fluxurilor de trezorerie.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de trezorerie servește la
estimarea necesităților v iitoare de numerar pe baza situației trecute, cunoașterea acestora
fiind utilă atât acționarilor, interesați în existența unui numerar suficient pentru plata
dividendelor, cât și creditorilor, interesați în recuperarea împrumuturilor acordate. În egala
măsură, cunoașterea fluxurilor viitoare de numerar îi interesează pe potențialii investitori,
metoda cash flow -ului actualizat fiind una dintre metodel e de evaluare a întreprinderii.

17 OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ partea I -pentru aprobarea reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul
Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 de cembrie 2014.
18 Petrescu S, Analiză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 184

13

1.2. Tablourile fluxurilor financiare ale firmei

Evoluția teoriei și practicii financiare evidențiează diferite tipuri de tablouri pentru
analiza fluxurilor financiare, au rolul de a explica fluxurile financiare care evidențiează
variația trezoreriei. Fluxurile privind investițiile, operațiile financiare , sau alte elemente
sunt grupate după priorități, reflectă resurse suplimentare sau necesar de trezorerie.
Metodologia elaborării tablourilor este diferită, variația trezoreriei este rezultanta acelorlași
fluxuri.
1.2.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie

Tabloul fluxurilor de trezorerie măsoară din punct de vedere financiar, global
coerența deciziilor strategice luate de întreprindere, raționament logic care conduce la
realizarea demersurilor ce cuprind mai multe niveluri de analiză a fluxurilor.19
Structura tabloului este prezentată în Anexa 1.
Tabloul urmărește evidențierea capacității întreprinderii de a genera trezorerie din
întreaga sa activitate, trebuie apoi să constate în ce măsură întreprinderea are capacitatea de
a conserva parțial sau total trezore ria sa, de mare interes fiind mărimea prelevărilor
obligatorii care afectează această trezorerie ca și partea ce rămâne la dispoziția
managementului întreprinderii, reprezentând fluxul de trezorerie disponibil. Se analizează
modul de utilizare a trezorerie i pentru investiții evidențiindu -se logica deciziilor de
investiții luate de conducerea întreprinderii iar în cazul în care trezoreria disponibilă este
insuficientă pentru acoperirea investițiilor nete se analizează factorii ce duc la aceasta și
metodele d e redresare a trezoreriei.
Acest mod de analiză evidențiează gradul de libertate de care dispune
întreprinderea în gestionarea lichidităților în raport cu potențialitățile sale și ierarhizarea
prelevărilor pe care acesta le suportă20.
Studiul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea flexibilității trezoreriei și
furnizează informații privind vulnerabilitatea întreprinderii. Excedentul de trezorerie21
global este evaluat pornind de la excedentul brut global și de la variația nevoii de fond de

19Epstein J. IFRS -Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare
financiara, Monitorul Oficial R.A., 2007, pag. 18.
20 Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate Financiară , Editura Economică vol. 2, București, 2007, pag. 101.
21 Petrescu S, Analiză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 185

14
rulment. Noțiu nea de excedent brut global se distinge de aceea de capacitate de
autofinanțare pentru că nu ține seama de cheltuielile financiare plătibile și nici de impozitul
pe profit ambele sunt considerate prelevări obligatorii.
Fluxul de trezorerie disponibilă apreciează gradul de stăpânire a fluxurilor de
trezorerie de către conducătorii întreprinderii, precum și de coerența deciziilor financiare.
Soldul rezultă din excedentul de trezorerie global după acoperirea cheltuielilor rezultate
din dobânzi, impozit pe profit, dividende și rambursarea împrumuturilor financiare pe care
intreprinderea nu le poate reporta la timp.
Dacă fluxul de trezorerie disponibilă înregistrează valori negative pe mai mulți ani
viitorul economic al întreprinderii este compromis întreprin derea riscând să frâneze
investițiile intră în imposibilitate de plăți, prelevări obligatorii. Cu cât fluxul este mai mare,
pozitiv, cu atât creșterea este autofinanțată.
Studiul ultimelor două părți ale tabloului, aporturile la resursele stabile și varia ția
trezoreriei reflectă modul în care intreprinderea a acoperit nevoile de finanțare reziduale,
sau a utilizat surplusul degajat la acest nivel.
Aceasta analiză reflectă arbitrajul financiar realizat de întreprindere în funcție de
rentabilitatea globală, de costul resurselor externe, de riscul pe care ea și -l asumă, pentru a
acoperi nevoile reziduale. În urma analizei se poate constata dacă întreprinderea a preferat
să facă apel la asociații săi, a optat la îndatorare sau pentru o finanțare stabilă, sau cr edite
de trezorerie, a acumulat disponibilități sau și -a diminuat îndatorarea.
1.2.2. Tabloul plurianual al fluxurilor de trezorerie

Analiza dinamică a trezoreriei realizată în cadrul tabloului plurianual al fluxurilor
financiare permite aprecierea într -o logică financiară și globală a eficienței și coerenței
decițiilor de gestiune în domeniul investițiilor și finanțării.
”Metoda fluxurilor vizează o analiză financiară mai modernă ăn comparație cu cea
clasică bazată pe bilanțul financiar (lichiditate -exigi bilitate), ea realizându -se prin
mintermediul talourilor plurianuale de fluxuri financiare,, .22
Tabloul plurianual arată că în măsura în care echilibrul nu a fost realizat la nivelul
activității economice, întreprinderea trebuie să ia în calcul elementele f inanciare curente,

22 Petrescu S, Analiză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 186

15
posibilitatea efectuării de noi cheltuieli financiare, dividende, impozit pe profit, să regurgă
chiar în mod excepțional la creșterea capitalului, cesiunea imobilizărilor.
Tabloul plurianual sintetizează23 pe o perioadă suficient de lungă fluxurile
economice și financiare degajate de activitatea întreprinderii.
Tabloul plurianual se structurează, conform Anexei 3, în trei părți distincte:
Prima diviziune regruprează fluxurile economice realizând o paralelă între
rezultatul operațiilor din exploatare și investițiile care vor fi necesare menținerii și/sau
creșterii activității de exploatare a întreprinderii respective, de exemplu investiția în
imobilizări de exploatare și în variația nevoii de fond de rulment pentru exploatare
Partea a doua evidențiează aspectul financiar prin regruparea operațiilor privind
îndatorarea globală generatoare de fluxuri financiare sub forma variației datoriilor
financiare care includ și creditele bancare curente.
Ultima parte a ta bloului regrupează celelate fluxuri financiare neevidețiate încă,
aceste fluxuri având un caracter aleatoriu ca acele venituri din cesiuni de imobilizări sau
venituri financiare sau excepțional adică acele venituri sau pierderi excepționale, creșterea
capitalului propriu.
Informațiile despre fluxurile financiare se culeg din documentele de sinteză cum
este Contul de profit și pierdere pentru operațiile curente și excepționale și din Tabloul de
finanțare care furnizează întrebuințările de durată ale exerciț iului și resursele
corespunzătoare pentru finanțare; sumele indicate corespund fluxurilor de încasări sau plăți
făcând excepție capacitatea de autofinanțare iți indică variația nevoii de fond de rulment și
a trezoreriei nete.
Legătura dintre cele două Con tul de profit și pierdere și Tabloul de finanțare se
realizează prin calculul capacității de autofinanțare.
1.2.3. Tabloul explicativ al variației trezoreriei

Este un instrument eficace în analiza financiară a unei întreprinderi cu rol
primordial în expli carea variației trezoreriei. Trezoreria jucînd un rol important, primordial
în activitatea economică a întreprinderilor, este un indicator cheie care permite aprecierea
solvabilității pe termen scurt și măsoară nevoile de finanțare pe termen lung. Schema
funcțională a acestui tablou de trezorerie evidențiează participarea activă a trei funcții
esențiale ale întreprinderii:

23 Tole, M., Analiza economico -financiară. Metode, tehnici și modele, Editura ProUniversitaria, București,
2012, pag. 101.

16
1. Funcția de exploatare pentru fluxul de trezorerie provenit din operații de
exploatare, relevă performanța întreprinderii la nivelul e xploatării și se concretizează într –
un excedent de lichidități sau invers vulnerabilitatea întreprinderii în absenta lichidităților
necesare funcționării corespunzătoare a întreprinderii.
2. Funcția de investiție care scoate în evidență necesarul de trezorerie născut din
operațiile de investiții prezentă atât pentru creșterea internă prin achiziționarea de
imobilizări corporale și necorporale, cât și pe plan extern prin achiziționarea de imobilizări
financiare. ”Investitiile constituie calea dezvoltarii dinamice a bazei tehnico -materiale a
prestarilor de servicii catre populatie, in special, a turismului in complexitatea lui,,24.
3. Funcția de finanțare detaliează modul în care întreprinderea a utilizat, finanțat
soldul net de trezorerie rezultat din finanțarea investițiilor.
Această ultimă parte evidențiează sursele externe de finanțare la care s -a recurs.
Importanța trezorerie contribuie la echilibrul financiar. ”Echilibrul financiar,
exprimat prin bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii, constituie o premiza a
menținerii capacității de plată. Dar capacitatea de plata poate fi influențată de o serie de
factori cum sunt: regimul prețurilor, i nflația, puterea de cumpărare a monedei naționale,
gradul de acumulare pentru autofinanțare”25.
Echilibrul financiar reprezintă concordanța dintre sursele financiare necesare la
realizarea obiectivelor firmei și posibilitațile de obținere a acestora, fiind principalul
obiectiv al analizei economice și financiare pe bază de bilanț, așa cum rentabilitatea este
obiectivul analizei pe baza contului de profit și pierdere.
Fondul de rulment (FR) reprezintă acea parte a capitalurilor permanente rămase
după finanț area nevoilor permanente. El apare ca o marja de securitate financiară sau de
siguranță privind finanțarea activelor circulante, ca o cotă a autonomiei financiare, care
permite firmei să facă față riscurilor diverse pe termen scurt. Această marjă garanteaz ă
solvabilitatea firmei față de creditorii ei. Se calculează ca diferență între capitalul
permanent și active nete imobilizate:26
FR = Cpm – Ai
FR – fond de rulment,

24 Boruna V., Finantele întreprinderilor din turism și comerț -note de curs -2015, pag. 45, diponibil la
http://documents.tips/documents/finatele -intreprinderilor.html., accesat la data de 8/01/2017 .
25 Boruna V., Finantele întreprinderilor din turism și comerț -note de curs -2015, pag. 48,diponibil la
http://documents.tips/documents/finatele -intreprinderilor.html., accesat la data de 8/01/2017 .
26 Tole, M., Analiza economico -financiară. Metode, tehnici și mod ele, Editura ProUniversitaria, București,
2012, pag. 10.

17
Cpm – capitalul permanent,
Ai – active nete imobilizate.
Nevoia de fond de rulment (NFR) 27reprezintă sumele de bani28 de care trebuie să
dispună un agent economic pentru a -și finanța activele de exploatare, materializate în
stocuri și creanțe. Necesarul de fond de rulment se calculează ca diferență între necesitațile
de finanțare a activelor cir culante de exploatare și datoriile de exploatare:
NFR = ACexp – Dexp = (S + Cr) – Dexp.
NFR – nevoia de fond de rulment,
ACexp – active circulante de exploatare,
Dexp – datorii de exploatare,
S – stocuri,
Cr – creanțe.
Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv, semnifică un surplus al stocurilor și
creanțelor în raport cu datoriile de exploatare.
Trezoreria netă (TN) reprezintă diferența29 dintre fondul de rulment al agentului
economic și necesarul de fond de rulmen t. Analiza acesteia reprezintă analiza echilibrului
financiar pe termen scurt, comparându -se o marime relativ constantă (FR) cu o marime
fluctuantă (NFR). Ea exprimă poziția globală pe care firma o are asupra operațiunilor sale
financiare pe termen scurt.30
TN = FR – NFR.
TN – trezoreria netă,
FR – fondul de rulment,
NFR – nevoia de fond de rulment
Valoarea pozitivă a acestui indicator este expresia sintetică a desfașurării unei
activitați economice eficiente fiind rezultatul întregului echilibru financiar și se
concretizează într -o îmbogățire a trezoreriei firmei. Valoarea negativă înregistrează un
dezechilibru financiar care trebuie să fie acoperit prin credite, generând dependență față de
resursele financiare externe.

27 Petrescu S, Analiză financiară aprofundată concepte – metode – studii de caz studii aprofundate , Tiparul
Iași, 2002 pag 133
28 Dumitrașcu V., Diagnosticul financiar și evaluarea afacerii , Editura Universitară, București, 2013, pag 99.
29 Dumitrașcu V., Diagnosticul financiar și evaluarea afacerii , Editura Universitară, București, 2013, pag
101.
30 Tole, M., Analiza economico -financiară. Metode, tehnici și modele, Editura ProUniversitaria, București,
2012, pag. 101.

18
1.3. Planul financiar

Planul financiar este o parte componentă a planului de afaceri al întreprinderii,
reprezentând cuantificarea financiară a planurilor de marketing și de producție, a planurilor
investiționale prevăzute de întreprindere spre implementare în scopul de a -și re aliza
obiectivele și performanțele trasate pe termen lung și pe termen scurt.
Planul financiar este un instrument care disciplinează afacerea și asigură un
management eficient de diminuare a riscurilor de exploatare, de îndatorare, de
insolvabilitate și a riscului variabilelor de reglare.
1.3.1. Previziunea contului de profit și pierdere

Proiecțiunile contului de profit și pierderi reflectă situația resurselor consumate și a
rezultatelor obținute, sintetizează fluxurile economice, respectiv veniturile și cheltuielile
perioadei previzionate ce vor rezulta din activitatea operațională, inves tițională și
financiară a întreprinderii.
Contul de profit și pierderi măsoară performanțele întreprinderii, făcând o sinteză a
fluxurilor economice – venituri și cheltuieli – ce vor fi generate de activitățile viitoare ale
întreprinderii. Acest raport in clude următoarele categorii: Cheltuielile operaționale includ
cheltuielile generale și administrative, precum și cheltuielile comerciale. Consolidarea
datelor în raportul contului de profit și pierderi ilustrează nivelul previzionat al
profitabilității la diferite etape de exploatare.
1.3.2. Previziunea fluxurilor de numerar

Fluxurile de numerar constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale ciclului
de exploatare a întreprinderii. Fără mijloace bănești întreprinderea nu își poate începe
activitate a.
Previziunea fluxurilor de numerar reprezintă o proiecție a încasărilor și plăților de
mijloace bănești pentru o perioadă de timp viitoare. Situația fluxurilor de numerar
sintetizează toate fluxurile de lichidități ce rezultă în urma operațiilor planifi cate și reflectă
ciclurile financiare ale activității de producție, exploatare, investiții etc.
Obiectivele previziunii fluxurilor de numerar constau în:
 prezentarea soldurilor finale de mijloace bănești ce vor fi reflectate ca sold rămas în
contul banca r al întreprinderii;

19
 prezentarea situației mijloacelor bănești pentru fiecare lună a anului, astfel încât să
poată fi anticipate perioadele cu deficit sau excedent de numerar.
Raportul previzionat al fluxurilor de numerar sintetizează rezultatele monetar e ale
operațiilor planificate din toate componentele bugetului general al activității.
”Previziunea situației financiare a întreprinderii reflectă starea patrimoniului la
sfârșitul perioadei planificate. Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa, prin
tendinta tuturor compartimentelor de a -si supraestima nevoile proprii de finantare.
Principiile de elaborare și funcționare a acestuia: principiul totalității; principiul
suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate; principiul mentinerii solidaritatii;
principiul supleeii principiul cuplarii cu politica de personal. ”31
Bilanțul contabil este definit ca un tablou al situației patrimoniului la o anumită
dată. Situația patrimonială a înt reprinderii reprezintă în unități monetare mărimea valorică
a bunurilor economice în corelație cu sursele de finanțare a acestora, precum și cu
rezultatul obținut. În procesul de previzionare a situației financiare și de întocmire a
bilanțului contabil sun t utilizate toate datele și informația generată de bugetele
operaționale. Situația financiară reprezintă resursele economice (bunurile, mijloacele)
deținute de o întreprindere și drepturile asupra acestora la un moment dat.
”Principalii indicatori care se calculează pe baza bilanțului sunt situația netă (SN),
fondul de rulment (FR), nevoia de fond de rulment (NFR) și trezoreria netă (TN). Acești
indicatori sunt indicatori statici, ei exprimînd o anumită stare a unei întreprinderi la un
anumit moment dat,,.32
„Bugetul de trezorerie reprezinta un grafic unde sunt trecute toate fluxurile
financiare de incasări și plăți. Trezoreria provine din diferenta dintre fluxurile de intrare si
de iesire de moneda, astfel ca soldul trezoreriei depinde de volumul incasaril or si al
platilor. Gestiunea trezoreriei se bazeaza pe previziuni financiare care tin seama de fluxul
incasarilor si platilor intr -o anumita perioada,,33
Indiferent de abordarea și metodele aplicate în proiecțiunile elaborate ale bugetului
general, managerul unei afaceri mici trebuie să monitorizeze permanent mai multe aspecte
de ansamblu privind poziția economico -financiară a întreprinderii, printre care:
lichiditățile; profitabilitatea; performanța operațională; solvabilitatea pe termen lung.

31 Popa L., Finanțele întreprinderii -notițe de curs -2006, pag. 18 , diponibil la
http://documents.tips/documents/finatele -intreprinderilor.html., accesat la data de 8/01/2017 .
32 Negrea E., Tatu L., Brasoveanu I., Finanțe generale și de întreprindere, 2000, disponibil la
www.biblioteca digitală ase.ro, acesat la data 15 noiembrie 2016.
33 Boruna V, Finantele întreprinderilor din turism și comerț -note de curs -2015, pag17 .

20
Concl uzie: Relațiile financiare sunt relații bănești de repartiție și alocare a
resurselor conform priorităților și obiectivelor planificate, prevederilor contractuale și care
se pot raporta la oportunitățile și restricțiile mediului financiar în care întreprin derea își
desfășoară activitatea. Planul financiar este o parte componentă a planului de afaceri al
întreprinderii.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SECTORULUI HOTELIER ȘI A
FIRMELOR

La începutul anilor 1900, până la Marea Recesiune din anii ’30, dezvoltarea
industri ei hoteliere a fost influențată și marc ată de marile hoteluri de lux, respectiv de
renumitul hotel Plaza din New York care este considerat și astăzi un hotel foarte bun în
lume. Caesar Ritz a realizat hotelul Ritz care a devenit ulterior prototipul hotelurilor Ritz
Carltons din Londra și Madrid urmate de cele din New York și Boston. Anul 1931 a
marcat inaugararea hotelului Waldorf Astoria din New York care este unul dintre cele mai
renumite hoteluri din lume și acum. După cel de -al doilea război mond ial Conrad Hilton a
închiriat H. Stevens din Chicago cu o capacitate de 2000 locuri, iar apoi a achiziționat și
alte clădiri pe care le -a transformat în mari hoteluri din New York și din Los Angeles. În
anii ’50 se realizează fuziunea Hilton Statler cu Ser vice, sisteme de rezervări între hoteluri.
Aceste prime lanțuri hoteliere au dominat piața până când s -a deschis Atlanta Hyatt
Regency în 1967.
Anii ’90 sunt recunoscuți în industria hotelieră pentru dezvoltarae hotelurilor
budget. Astfel se instalează fe nomenul globalizării și în domeniul hotelier. Clasificarea
hotelurilor se face în funcție de criterii ca amplasarea, tipul pasagerilor, serviciile oferite,
prețul sau tariful perceput. Clasificarea hotelurilor este mai precisă în Europa față de alte
părți ale lumii, unde funcționează un sistem de apreciere pe stele. O evoluție distinctă în
rândul unităților de alimentație publică au avut -o cafenelele care la început erau localuri de
lux frecventate de lumea boemă scriitori, artiști, per soane distinse și era interzis accesul
femeilor. O cafenea celebră a fost în Paris, Procope construită în 1686 și care există și
astăzi, la Roma cafeneaua Greco celebră datorită prezenței scriitorilor și muzicienilor
precum Ghothe, Stendhal, Baudleire, Berlioz, Lizt, Wagner.

21
2.1. Evoluția sectorului hotelier în România în ultimile decenii

Serviciile de cazare și alimentație publică au un rol distinct, esențial, primordial în
ansmblul turismului din țara noastră fiind prin natura, conținutul lor serviciile de bază de
consum pe ntru turiștii la locul de petrecere al vacanței. Pentru a desemna în mod unitar
aceste categorii de servicii se folosește termenul de ospitalitate. Acest concept al activității
turistice reprezintă un ansamblu de activități comerciale care asigură cazarea și servicii de
alimentație persoanelor aflate în unități de cazare.
România este una dintre cele mai frumoase țări fapt recunoscut de noi ca locuitori
și în calitate de turiști dar mai ales de cei ce ajung aici din afara țării. Mai trebuies realizate
multe investiții pentru turism chiar dacă avem munți frumoși, ieșire la Marea Neagră,
fluviul Dunărea și Delta Dunării, vestigii istorice, și multe alte locuri cu o încărcătură
istorică deosebită. Există totuși multe pensiuni și hoteluri din țara noastră carea au un nume
în țară și peste hotare.
2.2. Evoluția investițiilor din sectorul hotelier

Orașul Craiova este reședință de județ în Dolj, supranumit și capitala Olteniei în
2009 având o populație de 298,928 de locuitori, o populație destul de numeroasă în raport
cu suprafața orașului; municipiul Craiova este situat în sudul țării noastre pe malul stâng al
Jiului, la ieșirea din regiunea deluroasă, la 227 km față de București și la 68 de km față de
Dunăre. Prima atestare documentară în secolul VII -VIII s ub forma latinească Ponsiona –
Pod peste Jiu sau Pelenddava, ultima denumire fiind cea de acum Craiova. Obiective
turistice: Grădina Botanică, Grădina Zoologică, Parcul Nicolae Romanescu, Muzeul de
artă, Casa memorială Elena Farago, Casa Memorială Traian De metrescu, Muzeul de artă ,
Mânăstirea Cosuna, Biserica Madona Dudu ridicată între anii 1750 -1756, Biserica Jitianu,
casa Băniei, Palatul Jean Mihail, Muzeul Olteniei. Hoteluri apreciate de către turiși interni
și externi: Hotel Plaza Craiova, Grim, Dunărea , Helin Aeroport, Andres, La Rocca.
Restaurante cunoscute: Restaurantul Bavaria, Casa blancă, Golden House, Helin Aeroport,
Victoria, Jiul, Hanul Craiovița, Caffe teatro Play, Casa Romănească, Casa Boierească, La
Rocca. Sunt deschise în orașul Craiova 15 p ensiuni, 30 de hoteluri și 35 de restaurante.

22
Conform Inst itutului Național de Statistică, c apacitatea de cazare turistică34 în
funcțiune a structurilor de primire turistică în perioada 1/01 -30/09/2015 a fost mai mare cu
5,0% f ață de perioada1/01 -30/09/2014. În 1/01 -30/09/2015, hotelurile au deținut cea mai
mare pondere de 61,3% din totalul capacității d e cazare turistică în funcțiune 35, fiind
urmate de pensiuni turistice cu 11,0%, pensiuni agroturistice cu 10,4%, apoi vile turi stice,
hosteluri, moteluri, cam pinguri și alte structuri de cazare totalizând 17,3%. În tabelul 2.1
sunt prezentați indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune, pe
tipuri de structuri de primire turistică și zone turistice, în perioada 1/01 -30/09/2015:

Tabelul 2.1 Indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în
funcțiune, pe tipuri de structuri de primire turistică
Din total pe zone turistice -procente –
Tipuri de structu ri
de primire
turistică
Total Stațiuni
balneare Stațiuni din
zona
litorală
exclusiv
orașul
Constanța Stațiuni
din zona
montană Zona Delta
Dunării,
inclusiv
orașul
Tulcea București
și orașele
reședinșă
de judeș
exclusiv
Tulcea Alte
localități și
trasee
turistice
Total 29,7 44,5 39,9 21,0 28,1 31,3 20,0
Hoteluri 37,2 51,8 43,0 32,5 23,6 34,3 27,2
Hosteluri 21,7 29,3 40,8 10,4 0 19,8 19,9
Moteluri 16,8 15,8 20,4 14,5 0 14,2 18,1
Hanuri 15,9 0 0 0 0 24,4 6,2
Vile turistice 23,2 26,0 36,9 15,7 0 23,5 27,6
Cabane turistice 13,9 18,0 0 12,3 93,0 26,1 16,7
Pensiuni
turistice 18,2 19,6 47,4 13,9 14,1 22,1 16,2
Pensiuni
agroturistice 15,9 26,0 50,4 14,6 60,0 19,8 16,0
Campinguri 13,5 14,0 17,9 7,1 0 2,0 6,6
Popasuri
turistice 20,3 21,3 55,3 13,2 5,1 26,9 14,9
Sate de vacanță 15,3 0 0 12,0 0 0 23,5
Bungalouri 16,9 15,2 19,6 13,8 8,2 10,0 15,3
Tabere de elevi
și preșcolari 17,6 16,9 34,4 17,1 82,1 17,7 11,7
Căsuțe turistice 20,6 18,8 24,1 3,1 91,2 16,9 15,9
Spații de cazare
pe nave 19,9 0 0 7,9 0 0 40,6
Sursă: Activitatea de turism in perioada 1.I -30.IX.2015, disponibil la
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Seria%20turism%20tr%20III%
202015.pdf , accesat la data de 28/01/2017

Indici i de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează
prin raportarea numărul ui de înnoptări la capacitatea de cazare turistică în funcțiune. În
perioada 1/01 -30/09/2015 numărul de turiști români cazați ân structurile de primire

34 Activitatea de turism in perioada 1.I -30.IX. 2015, disponibil la
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Seria%20turism%20tr%20III%
202015.pdf , accesat la data de 28/01/2017

23
turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 77,2% din total sosiri. Comparativ cu
perioada 1/01-30/09/2014 numărul sosirilor a crescut cu 17,3% pe total, numărul de sosiri
ale turiștilor români ca și străini înregistrând o creștere cu 17% respectiv cu 18,5%

2.3. Scurtă descriere a firme i analizate

Hotelul Plaza Craiova36 este situat în centrul orașului Craiova în imediata apropiere
de Casa studenților la 400 de metri distanță de Universitate. A fost renovat în 2011 are un
design modern, armonios și oferă clenților săi servicii foarte bune este considerat cel mai
nou hotel de lux din oraș și dispune de 11 camere cu pat matrimonial, 9 camere twin, 1
suite VIP și 1 suite VIP cu jacuzzi.
Eleganța, stilul modern dar totodată și rafinamentul designului interior creează o
atmosferă plăcută iar dotările camerelor privind sistemel e de climatizare, spații sanitare
individuale, cablu tv, linie telefonică internațională, conexiune internet , mini -bar asigură
un confort sporit. Restaurantul hotelului are o capacitate de 350 de locuri și oferă un men iu
cu preparate tradițional e româneșt i și internaționale asupra cărora se regăsește amprenta
maeștrilor bucătari. Varietatea serviciilor oferite de Plaza constau în room -service, servicii
de spălătorie, de curățătorie, bar de zi, terasă de vară, spații de parcare proprii, servicii
închiriere mașini.
Hotel Plaza Craiova afost înregistrat la Registrul comerțului din Craiova cu
numărul J /16/1161/1993, CUI RO 3872624, sub denumirea SC Parc Ștrand Impex SRL și
are sediul pe Strada Arieș numărul 16 -Craiova.
Servicii oferite: recepție 24 de ore din 24; 18 camere elegante și confortabile,
telefon și acces la internet din fiecare cameră, tv color și programe tv prin cablu,
climatizare, minibar, pază și protecție, parcare privată cu supraveghere video, seif în
fiecare cameră, centru de relaxare sauna și dușuri, doctor la cerere, servicii de secretariat și
mesagerie, fax și copiator, spălătorie clasică și chimică, stand de ziare și reviste, masaj,
personal calificat, vorbitor de limbi de circulație internațională, servicii de transfer aeroport
și gară tot al la niște prețuri și tarife accesibile. Hotelul este amplasat în centrul orașului
Craiova și mai dispune și de 3 săli de conferință cu o capacítate de 600 de locuri, 2 săli de
restaurant cu o capacítate de 560 de locuri.

36 http://www.hotelplaza.ro/

24
2.3.1. Scurt istoric și obiect d e activitate

Obiect ul de activitate pentru Hotel Plaza Craiova, este prestarea serviciilor de
cazare. Deciziile managerilor și a asociatului unic sunt concretizate în trei direcții :
rentabilitatea afacerii, autonomia firmei pe care o conduce și extinderea afacerii prin
reinvestirea profitului, cons trucția de hoteluri în zone turistice ale țării chiar dacă prezintă
caracter sezonier. Deci se preconizează construcția unui hotel pe malul Mării Negre în
România într -o stațiune unde segmentul de pia ță principal este reprezentat de familiști cu
1-3 copii, clienți de vârsta a treia și a doua, în stațiunea Neptun.
Se previzionează o cotă de piață de 65% deoarece concurența nu este foarte mare
pe plan local, nu foarte mulți investitori au fost prezenți aici în ultimii 10 -15 ani, cotă de
piață pe care o va atinge in primi i cinci ani 2017 -2022, și de 37 % la nivelul întregului
litoral românesc , dar ac eastă cotă de piață se va obține în viitorii 10 ani la nivelul întregului
litoral, de la lansarea investiției. Unitățile hoteliere ale investitorilor din acest segment de
cazare, litoralul, au crea t hoteluri luxoase de 4 -5 stele. Acest lucru va trebui să s e
înfăptuiască și prin noua investiție , chiar dacă unele stațiun i au rămas aproape neschimbate
și chiar neglijate unele unități de cazare.
Politica hotelului trebuie adaptată noilor segmente de piață, având în vedere
tendința de îmbătrânire a popul ației și creșterea mediei de viață. Statisticile ne indică faptul
că în anul 2025 trei oameni din zece vor fi de vârsta a treia și vor prefera să facă un turism
intern, ca și cei cu vârste mai mici , dar cu o putere financiară mică , care preferă litoralul
românesc în detr imentrul celui bulgăresc sau al t litoral aflat în afara țări i, sau turismul de
week-end pe litoral. Pentru această categorie de clienți se pregătește o investiție hotelieră,
luxoasă la standarde înalte, cu servicii de înaltă calitate rezultând în vi itor mai multe
investiții pentru a lansa unui lanț hotelier ale aceluiași proprietar. Se va realiza și o
extindere în relațiile cu statul pentru amenajarea plajelor pentru această primă investiție .
Plaja este achiziționată prin licitație publică, iar în c onstruirea digurilor, lucrările de
amenajare a stațiunii, statul reprezentat prin autoritatea locală trebuie să vină cu un real
sprijin financiar, logistic. Analiza swot pentru hote L, se prezintă astfel (Tabelul 2. 2.):

Tabelul 2. 2. Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
 Raport bun calitate -preț;
 Amplasamente bune pentru
conferințe și afaceri, alte evenimente;
 Personal cu o înaltă calificare;  comunicare slabă cu autoritatea
locală privind facilitățile hotelurilor;
 Dependență de agențiile de turism.
 O frecvență turistică mică, lipsa

25
 Furnizori permanenți privind
alimentația publică,
 Clienți fideli;
 Puternice și moderne sisteme
informaționale. unor obiective turistice majore;
Oportunități Pericole
 Cunoașterea concurenței din toate
punctele de vedere, rap ort calitate -preț
strategii de dezvoltare;
 Tendințele pieței;
 Politica promovată de stat;
Atragerea de noi clienți interni și din afara
țării.  Creșterea taxelor și impozitelor;
 Extinderea marilor lanțuri hoteliere,
firmele vechi și cu renume;
 Fluctuația permanentă a veniturilor
populației.
Sursa: Realizat de autor

Obiectivele de dezvoltare ale celor două hoteluri sunt următoarele:
Obiective strategice:
1. Asigurarea dinamicii profitului de cel puțin 20% în fiecare an prin creșterea
cifrei de afaceri cu minim 15% anual, intensificând activitatea de îmbunătățire a serviciilor
de cazare, de vânzare a camerelor, servicii de alimentație publică de calitate îmbinând
tradiționalul cu modernul, dezvoltarea activității de marketing, instruirea continuă și
motivar ea personalului, activități corespunzătoare privind juridicul, contabilitatea,
activitatea economică și financiară.
2. Crearea unui management performant prin modernizarea metodelor de
previziune, organizare managerială, sistem informațional puternic și pe rformant.
Dintre metodele de realizare a obiectivelor putem menționa efectuarea de investiții
noi, construcții pentru cele două hoteluri sau construcția unui nou hotel într -o zonă
turistică;
asimilarea unui nou bun sau serviciu; modernizarea managementului , promovare
serviciilor de cazare prin reclame, reviste, televiziune, adică o intensificare a reclamei,
sporirea motivației personalului angajat prin remunerații mari, fidelizarea lui și evitarea
fluxului de personal salariat.
Dintre modalitățile de realizare a unor servicii înalte calitativ de cazare menționăm:
1. Sănătatea și securitatea clienților și a personalului angajat,
2. Evitarea disconfortului produs de anumite zgomote, o izolare foarte bună față de
zgomotul străzii;
3. Analiza corespunzătoa re a apei;
4. Respectarea politicilor privind deșeurile;

26
5.Alegerea surselor de energie folosite pentru încălzire sau iluminare cu
determinarea consumurilor specifice pentru fiecare cameră;
6. Alegerea corespunzătoare a soluțiilor chimice și a detergențilo r de curățare a
hotelului.
7. Mobilierul ales profesional, odihnitor, de înaltă calitate; culori plăcute în armonie
și design modern .
Cele două hoteluri au fiecare câte 3 nivele, 65 de camere respectiv 35 de camere
hotelul 1 si 30 de camere hotelul 2, biro urile societății, 4 săli de conferință fiecare, câte un
restaurant fieca re, s ăli de fitnes una pe hotel. Fiecare cameră deține mobilierul
corespunzător, un pat sau două paturi de tipul dublu sau single, twin, 2 fotolii, minibar,
măsușă cafea,sunt dotate fi ecare cu baie, televizor, măsuță de tv aer condiționat, sifonier,
telefon. Acestea toate asigură confortul clienților celor două hoteluri. Pachetul de servicii
cuprinde: masaj, sală de fitness, locuri de joacă pentru copii în interior dar și în exteriorul
hotelurilor, piscină acoperită în fiecare hotel, închirieri mașini, parcari proprii, săli pentru
conferițe, organizarea de nunți și botezuri, servicii de secretariat , xerox, fax, internet,
spălătorie. Personalul are un rol important în derularea activităț ii de cazare din cele două
hoteluri, clasificarea celor două unități de cazare este de patru stele.

2.3.2. Conducerea societății, structura organizatorică

Structura organizatorică poate fi definită cau sistem de activități coordonate, ale
unui grup de oameni care cooperează în atingerea unui scop comun. Hotelul este o
organizație pentru că este înfințat pentru a ati nge anumite obiective cum ar fi serviciile de
cazare și alimentație prestate în vederea obținerii profitului maxim. Distingem 2 nivele de
organizare și anume nivelul managementului hotelului și nivelul operațional al hotelului.
Alimentați e publică – oferă clienților săi o diversitate de facilități, dar se
concentrează pe oferta de preparate culinare și băuturi, aici se relizează prin restaur ant și
room -service. Activitatea se desfășoară prin producție în bucătărie și în spațiile de servire.
Vânzări și marketing – acest serviciu este responsabil de generarea de noi afaceri
pentru hotel, care pot consta în noi închirieri de camere și săli de co nferințe, organizarea de
reuniuni, evenimente pe restaurante, publicitate și vânzări.
Contabilitate – acest serviciu este responsabil de monotorizarea tuturor activitățălor
financiare și economice ale hotelului. Include încasările și plățile în numerar, op erațiuni
bancare de încasări și plăți, procesarea statelor de plată, acumularea de date operaționale,

27
pregătirea datelor și a rapoartelor interne pentru management și externe pentru bănci în
vederea finanțării, autofinanțării obținerii de leasinguri, credi te pe termen scurt, mediu și
lung, rapoarte pentru audit și elaborarea balanțelor lunare și a situațiilor financiare
semestiale și anuale. Datorită importanței datelor șă a statisticilor financiare, este necesar
să existe o coordonare strânsă între servici ul financiar contabil și front -office -ul hotelului.
Întreținere – acest serviciu este responsabil cu întreținerea și funcționarea
corespunzătoare a tuturor instalațiilor, aparatelor, mașinilor din hotel.
Securitate – securitatea hotelului este responsabilă pentru si guranța hotelului, a
clienților , vizitatorilor, angajaților hotelului și a bunurilor acestora.
Resurse umane – asigură recrutarea, intervievarea, selecționarea, angajarea,
întocmirea dosarului fiecărui angajat, completarea registrului de salariaț i în Revisal și în
programul informatic, legal și corespunzător, implementarea programelor de training
pentru salariații hotelului.
Cazare . Închirierea camerelor de hotel constituie în general, principala sursă de
venit pentru hotel, se obține și cea mai m are rată aprofitului din această activitate. Serviciul
cazare este compus din: recepție sau front -office și c ameriste sau housekeeping. Punctul
forte este desk -ul recepției care cuprinde următoarele sectoare: casierie , corespondenșă și
informații , și luarea în evidență a clienților hotelului și atribuirea camerelor . Front – desk-
ul poate fi deservit de o echipă întreagă de lucrători pe timpul nopții , dar în acest hotel
activitatea este relativ redusă, se procesează totuși documente și se verifică rezult atele
diferitelor operațiuni efectuate. În figura 2.1. este prezentată organigrama generală a
hotelului :
Figura 2.1. Organigrama hotelurilor

Sursa: Realizata de autor
Dir. general
Dir vânzări
Recepție Cameriste Contabil șef
Contabilitate Întreținere Resurse
Umane Pază și
protecție

28
2.3.3. Furnizorii și concurenții firmei

Furnizorii sunt fideli societă ții comerciale în cauză pentru că își plătesc la timp
datoriile către ei, sunt furnizori de materii prime pentru restaurant, pentru hotel la micul
dejun și furnizorii de materiale de curățenie at ât de necesare hotelurilor și restaurantelor.
Concurenții firmelor sunt celelalte hoteluri din Craiova.

2.4. Scurtă analiză a performanței financiare a firmelor

Performanța financiară a firmei se analizează pe baza contului de profit și pierder e
și pe baza bilanțului . Soldurile intermediare de gestiune pot de a semena reflecta
performanța întreprinderilor. Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul
gestiunii financiare la treapt a respectivă de acumulare. În tabelul 2.3 . sunt prezentate și
calculate Soldurile intermediare de gestiune și rezultatele d e la Hotel Plaza Craiova.

29

Tabelul 2 .3. Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune – lei

Elemente de calcul 2012 2013 2014 2015 2016 2013 –
2012 % 2014 –
2013 % 2015 -2014 % 2016 –
2015 %
Venituri din vânzarea mărfurilor
(ct 707) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli privind mărfurile (ct
607) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Marja comercială (1 -2) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Producția vândută (ct 701 – 706
+708) 2412500 2609600 2391200 2365400 2341300 197100 8 -218400 -8 -25800 -1 -24100 -1
Variația stocurilor (ct 711 +/ -) 176400 340300 341900 407400 356900 163900 93 1600 0 65500 19 -50500 -12
Producția imobilizată (ct 721 +
722) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Producția exercițiului (4 +5+6) 2588900 2650500 2733100 2772800 2698200 61600 2 82600 3 39700 1 -74600 -3
Consumuri intermediare
inclusiv cheltuieli provenite de
la terți(gr.60, exclusiv 607,
gr.61, gr.62, exclusiv 621) 877800 972800 1046900 1127100 996900
95000 11 74100 8 80200 8 -130200 -12
Valoarea adăugată (3+7 -8) 1534700 133700 1344300 2333300 2297900 -1401000 -91 1210600 905 989000 74 -35400 -2
Venituri din subvenții de
exploatare (7411) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli cu impozitele și
taxele (gr.63) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli cu personalul (gr 64
+621) 602300 656100 689500 733200 745200 53800 9 33400 5 43700 6 12000 2
Excedentul (deficitul) brut din
exploatare (9+10 -11-12) 932400 930900 654800 1600100 1552700 -1500 0 -276100 -30 945300 144 -47400 -3
Alte venituri din exploatare și
venituri din provizioane 77700 39600 53400 100300 49200 -38100 -49 13800 35 46900 88 -51100 -51
Alte cheltuieli din exploatare 265500 228200 225600 231700 236200 -37300 -14 -2600 -1 6100 3 4500 2
Cheltuieli cu amortizarea și
provizioanele 245800 146100 165900 150300 186700 -99700 -41 19800 14 -15600 -9 36400 24

30
Rezultatul din exploatare
(13+14 -15-16) 271200 259100 212800 189700 214800 -12100 -4 -46300 -18 -23100 -11 25100 13
Venituri financiare 1000 2000 50 74800 1500 1000 100 -1950 -98 74750 1495
00 -73300 -98
Cheltuieli financiare 42600 30100 29900 40800 10400 -12500 -29 -200 -1 10900 36 -30400 -75
Rezultatul curent (17+18 -19) 229600 231000 183000 149000 110900 1400 1 -48000 -21 -34000 -19 -38100 -26
Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezultatul extraordinar (21 -22) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri totale 2667600 2691700 2796600 2873200 2746400 24100 1 104900 4 76600 3 -126800 -4
Cheltuieli totale 2438000 2460700 2603600 2724200 2635600 22700 1 142900 6 120600 5 -88600 -3
Rezultatul brut al exercițiului
(20+23) 229600 231000 183000 149000 110900 1400 1 -48000 -21 -34000 -19 -38100 -26
Impozitul pe profit 352000 345000 249000 213000 17600 -7000 -2 -96000 -28 -36000 -14 -195400 -92
Rezultatul net al exercițiului
(24-25) 194400 196500 158100 127700 93300 2100 1 -38400 -20 -30400 -19 -34400 -27
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere

31
Din calculele realizate rezultă că cifra de afaceri a avut o evoluție mai bună în anul
2013 când a crescut cu 8% față de anul 201 2 (figura 2.2) , iar în restul perioadei analizate
descrește ca valoare, având ace eași influ ență asupra rezultatului net al exercițiului care crește
cu 1% în 2013 față de 2012 respectiv cu 2100 lei și se diminuează în 2014 cu 38400 lei
(20%); rezultatul net al exercițiului se diminuează și în anul următor 201 4 față de 2013 cu
19% adică cu suma de 30400 lei, iar î n 2016 înregistrează o scădere cu 34400 lei față de anul
2015 (27%).

Figura 2.2. Cifra de afaceri în perioada 2012 -2016

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor di n Contul de profit și pierdere ;

În privința rezultatul ui exercițiului (figura 2.3) , scăderea acestuia în timp este
influențat ă în principal d e creșterea cheltuielilor totale cu 1% în 2013 față de anul anterior, în
2014 cu 6% față de 2013, cu 5% în 2015 față de 2014, iar în 2016 cresc doar cu 3% față de
2015. În perioada analizată cheltuielile cu personalul au crescut mai mult decât alte cheltuieli
din exploatare .

Figura 2.3. Rezultatul net al exercițiului

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere ;

220000023000002400000250000026000002700000
CA
2012 2013 1014 2015 2016
050000100000150000200000250000
R net
2012 2013 1014 2015 2016

32
Excedentul brut din exploare (figura 2.4) care reprezintă valoarea adăgată de capitalul
economic are o valoare foarte bună în anii 2015, cu 144% mai mare decât anul anterior, dar
în 2016, deși are o valoare mare, a scăzut cu 3% față de anul anterior 2015.

Figura 2.4. Excedentul (deficitul) brut din exploatare 2012 -2016

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere ;

În tabelul 2.3. este prezentat calculul capacității de autofinanțare prin metoda
deductivă :
Tabelul 2. 4. Capacitatea de autofinanțare – metoda deductivă
Elemente de calcul 2012 2013 2014 2015 2016
= Excedentul (deficitul) brut din
exploatare 932400 930900 654800 1600100 1552700
+ Alte venituri din exploatare și venituri
din provizioane 77700 39600 53400 100300 49200
– Alte cheltuieli din exploatare 265500 228200 225600 231700 236200
+ Venituri financiare 1000 200 50 74800 1500
– Cheltuieli financiare 42600 30100 29900 40800 104000
+ Venituri extraordinare 0 0 0 0 0
– Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0
– Impozitul pe profit 35200 34500 24900 21300 17600
= CAF 667800 748700 428700 1481400 1245600
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere Hotel Plaza Craiova

Figura 2.5. Capacitatea de autofinanțare

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere Hotel 1 0500000100000015000002000000
EBE
2012 2013 1014 2015 2016
050000010000001500000
2012 2013 2014 2015 2016

33

Capacitatea de autofinanțare a avut o evoluție bună pe toată perioada analizată, chiar
dacă a a vut și valori descrescătoare : a crescut cu 11,96% în anul 2013 față de 2012 , a scăzut
în 2014 față de 2013 cu un procent de 42,74%, a crescut semnificativ în 2015 față de 2014 cu
un procent de 245,55%, iar în 2016 față de 2015 a înregistrat o descreștere de 15,91%.
Surplusul financiar degajat în cursul exercițiului de ansamblul operațiilor de gestiune37
(CAF) nu va avea decâ t un caracter potențial dacă nu este susținut de mijloace financiare
efective, acest aspect fiind confirmat sau infirmat de variația trezoreriei nete. Întreprinderile
cu o bună capacit ate de autofinanțare își micșorează riscul financiar, fiind în masură să
surmonteze greutațile în p erioadele de criza economică, câ nd accesul la credite este dificil din
cauza dobânzilor înalte. Totodată, capacitatea de autofinan țare este un indicator de l ichiditate
financiar ă38 și de solvabilitate, care indică gradul de bonitate al firmei, m ărește încrederea
partenerilor de afaceri, creând condiții mai bune de negociere a contractelor economice.
Putem ad ăuga, de asemenea, c ă o capacitate de autofinanțare bu nă exprimă și o capacitate de
îndatorare bună, respectiv posibilitatea de a garanta mai bine creditele bancare la care face
apel întreprinderea.
Pe baza indicatorilor privind sol durile intermediare de gestiune s -au calculat
următoarele rate (tabelele 2. 5-2.7):
1. Rata marjei brute de exploatare Rmb = ( EBE / CA ) x100
Tabelul 2. 5. Rata marjei brute -lei
Elemente de calcul 2012 2013 2014 2015 2016
EBE 932400 930900 6548 16001 15527
CA 2412500 2309008 23912 23654 23413
Rmb 38,65% 40,30% 27,38% 67,64% 66,31%
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere Hotel 1

Figura 2.6.Rata marjei brute de exploatare

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere Hotel Plaza Craiova,

37 Bran, P. – Finanțele întreprinderilor, Editura Economică, București, 1997; pag. 1 05.
38 Hoanță, N. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura C.H. Beck, București, 2011, pag. 53.
050100
2012 2013 2014 2015 2016

34
Valoarea ridicată a acestei rate, reflectă posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a
echipamentelor întreprinderii. Rata marjei brute de exploatare are o evoluție crescătoare
aproape pe toată perioada ana lizată, mai puțin în anul 2014, în care a scăzut cu 12,92%, față
2013, dar în 2015 a înregistrat cele mai mari valori din toată perioada analizată cresc ând în
2015 față de 2014 cu un procent de 40,26% (Figura 2. 6.), excedentul brut din exploatare fiind
factor determinant în această fluctuație valorică.
2. Rata marjei nete de exploat are Rmne = ( Rez. expl. / CA ) x 100
Tabel 2.6. Rata marjei nete de exploatare – lei –
Elemente de calcul 2012 2013 2014 2015 2016
Rez. expl 271200 259100 212800 189700 214800
CA 2412500 2309800 2391200 2365400 2341300
Rmne 11,24% 11,21% 8,90% 8,01% 9,17%
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere Hotel 1

Figura 2.7. Rata marjei nete de exploatare

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere Hotel 1

Rata marjei nete de exploatare este aproape constantă în anii 2012 cu 2013, 2013 cu
2014 , dar a scăzut în 2014 față ce 2013 cu 2,31%, iar în 2016 a crescut față de 2015 cu 1,16%
(Figura 2. 7.), aceasta din cauza rezultatului din exploatare, cifra de afaceri neinfluențînd prea
mult acest indic ator, având a evoluție nesemnificativă.
3. Rata marjei brute de autofinanțare Rmba = ( CAF / CA ) x 100
Tabelul 2.7. Rata marjei brute de autofinanțare – lei –
Elemente de calcul 2012 2013 2014 2015 2016
CAF 667800 748700 427800 1481400 1245600
CA 2412500 2309800 2391200 2365400 2341300
Rmba 27,68 32,41 17,89 62,62 53,20
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere Hotel 1

Figura 2. 8. Rata marjei brute de autofinanțare

01020
2012 2013 2014 2015 2016

35

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere Hotel 1

Rata marjei brute de autofinanțare, a avut o evoluție bună pe toată perioada analizată,
crescătoare, mai puțin în 2014 (Figura 2.8 .), aceasta datorită indicatorului CAF, care a fost
studiat anterior această rată având o evolu ție asemănătoare cu CAF.
Concluzii:
Excedentul brut din exploatare poate fi privit ca o sursă potenșială de trezorerie, un
flux de numerar potențial de exploatare.
Excedentul brut din exploare care reprezintă resursa rezultată din exploatre și folosită
pentru menținerea și dezvoltarea potențialului productiv al întreprinderii și remunerarea
capitalurilor utilizate are o valoare bună, profitul net al exercițiului este relevant pe perioada
analizată deci o investiție ar fi oportună.
Capacitatea de autofinantare este un indicator de mare expresivitate economică,
reflectând forța financiară a societății comerciale, garanția securității și independența acesteia.
Acest indicator este foarte bun pe periada analizată pentru societatea comercială din st udiul de
caz.

050100
2012 2013 2014 2015 2016

36
CAPITOLUL 3. PLANIFICAREA FLUXURILOR FINANCIARE
PENTRU HOTEL BLUEL NEPTUN

Din capitolele anterioare am constatat că analiza fluxurilor de trezorerie este utilă
pentru corelarea profitului cu numerarul, separarea activităților care implică numerar de cele
care nu necesită numerar, evaluarea capacității întreprinderii de a -și înde plini obligațiile de
plată , precum și pentru evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitățile viitoare. Astfel
pentru asigurarea performanței întreprinderii și previzionarea activitățiilor viitoare ale acesteia
este esențială analiza fluxurilor de trezo rerie și previziunea bugetului de trezorerie.
3.1. Analiza bonității financiare a firme i Hotel Plaza Craiova

În general, a naliza indicatorilor esențiali ai firmei ne arată oportunitatea unei noi
investiții. Vom analiza ratele esențiale ale firmelor prezentate anterior care se mai numesc și
indicatori de bonitate financiară pentru că toate băncile analizează firmele din acest punct de
vedere înainte de a le acorda credite. Se determină pe baza datelor din bilanțul anual și
raportările semestria le și s unt reprezențați prin : lichiditatea globală , solvabilitatea
patrimonială, rata profitului brut și rata datoriilor.
1. Lichiditatea globală (Lg) se mai numește și "Lichiditatea generală" sau
"Lichiditatea curentă", sau "Indicatorul capitalului circulant". Se referă la proprietatea
elementelor patrimoniale de a se transforma în bani și, practic reprezintă garanția acoperii
datoriilor curente din ac tivele circulante. Rata lichidității stabilește cât din valoarea activului
se află sub formă lichidă în conturile de disponibilități bănești și cât poate să devină lichidă
imediat exemplu: creanțele, stocurile de produse finite.
Lg = (Active circulante/Dat orii pe termen scurt)x100[%]39
Valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 100%, iar valoarea recomandată
ca acceptabilă în jurul valorii de 200%.
2.Solvabilitatea patrimonială (Sp) se mai numește și "Rata autonomiei financiare"
(Raf) și reprezint ă capacitatea întreprinderii de a face față prin activele sale de care dispune,
obligațiilor sale bănești, respectiv de a -și onora plățile la termenele scadente.
Sp=Raf'(Capital propriu/Capital permanent)x[100%],40

39 Mihăilescu N.Răducan M. -Analiza activității Economico Financiare -Editura Victor 2008 pag 234
40 Mihăilescu N.Răducan M. -Analiza activității Economico Financiare -Editura Victor 2008 pag 234

37
unde Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung.
Solvabilitatea face referire la disponibilitățile de numerar pe o perioadă mai lungă de
timp în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente. Se apreciază că
valoarea minimă să fie 30%, iar peste 50% situația poate f i considerată normală.
3.Rata profitului brut (Rpb), denumită și Marja brută din vânzări, măsoară capacitatea
agentului economic de a obține profit din activitatea proprie.
Rpb= (Profit brut/Cifra de afaceri)x100[%],41
Se consideră că întreprinderea are o activitate foarte bună dacă valoarea in dicatorului
este mai mare de 30 %. O scădere a ratei scoate în evidență faptul că societatea nu este
capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim. Pentru
a fi edificator, aces t indicator trebuie calculat pe parcursul mai multor ani.
4.Rata rentabilități financiare (Rrf), reflectă eficiența utilizării capitalului investit de
către acționari.
Rpn= (Profit net/Capitaluri proprii)x100[%],42
5.Rata datoriilor (Rd) este un indicator c are măsoară nivelul obligațiilor totale din total
activ și exprimă echilibrul financiar al întreprinderii. Rata datoriilor indică dacă agentul
economic dispune de suficiente active pentru acoperirea datoriilor sale.
Rd=(Datorii totale/Active totale)x100[% ],43
Dacă valoarea indicatorului Rd este mai mare de 100%, atunci se înregistrează un
deficit de capital de lucru. O valoare prea mică poate indica faptul că întreprinderea dispune
de active imobilizate cu valoare mare și că nu au investit excesul de numera r. Uzual, valoarea
acestui indicator trebuie să fie mai mică de 50%.
Pentru Hotel Plaza Craiova, indicatorii analizați se prezintă în Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Solvabilitatea și lichiditatea firmei Hotel 1
Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Lichiditatea globală 199 212 201 168 196
Valoare optima
Foarte bună în jur de 200% >100 >100 >100 >100 >100
Solvabilitatea patrimoniala 0 10 9 2 4
Valorea minima
>50% activitate normală 30 30 30 30 30
Rata profitului brut 10 10 8 6 5
Rata rentabilității financiare 9 8 7 6 4
Valoare optima >30 >30 >30 >30 >30
Rata datoriilor 26 27 30 45 35
Valoarea optimă <50 <50 <50 <50 <50
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț Hotel Plaza Craiova,

41 Mihăilescu N.Răducan M. -Analiza activității Economico Financiare -Editura Victor 2008 pag 219
42 Mihăilescu N.Răducan M. -Analiza activității Economico Financiare -Editura Victor 2008 pag 219
43 Mihăilescu N.Răducan M. -Analiza activității Economico Financiare -Editura Victor 2008 pag 235

38
1. Lichiditatea globală (Lg). În perioada analizată 2012 -2016 această rată are valori
foarte bune aproape de 200% și chiar de 212 în 2013 ceea ce înseamnă ca întreprinderea a
avut posibilitatea acoperiri datoriilor curente din activele circulante (figura 3.1) .
Figura 3.1 Lichiditatea globală

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț Hotel Plaza Craiova,
2. Solvabilitatea patrimonială (Sp). Se consideră ca întreprinderea are o activitate
foarte bună dacă valoarea in dicatorului este mai mare de 30 %. O scădere a ratei scoate în
evidenț ă faptul că societatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să
obțină prețul de vânzare optim. După cum se observă pe toată perioada analizată 2012 -2016,
această rată are valori nesatisfăcătoare (figura 3.2) .
Figura 3.2 Solvabilita tea patrimonială

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț Hotel Plaza Craiova,
3. Rata profitului brut ( Rpb). Se consideră ca întreprinderea are o activitate bună în
anii 2012, 2013, 2014, valoarea indicatorului este mai mare de 30 % în 2015 și 2016 deci a
avut o activitate economică foarte bună (figura 3.3) .
4. Rata rentabilității financiare (Rrf). Se consideră c a întreprinderea are o activitate
bună în anii 2012, 2013, 2014, valoarea indicatorului este mai mare, de respectiv 9%, 8%,
7%, iar în 2015 și 2016 a ajuns la 6%, respectiv 4% (figura 3.4) .
050100150200250
Lg2012 2013 2014 2015 2016
024681012
Sp
2012 2013 2014 2015 2016

39
Figura 3.3. Rata profitului brut

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț Hotel Plaza Craiova,

Figura 3.4 Rata rentabilității financiare(Rrf)

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț Hotel 1
5. Rata datoriilor (Rd). Valoarea indicatorului Rd este mai mică de 100%, deci nu se
înregistrează un deficit de capital de lucru sau de numerar (figura 3.5) .
Figura 3.5 .Rata datoriilor

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț Hotel 1
Valoarea acestui indicator este mai mică de 50%, valoare normală, dar pe toată
perioada analizată după cum se observă are o valoare mică, ceea ce indica faptul că
întreprinderea dispune de active imobilizate cu valoare mare și nu au investit excesul de
numerar (figura 3.6) .

3.2. Prezen tarea propunerii de investiție

Hotelul ce face obiectul investiței va avea sediul pe litoralul românesc în stațiunea
Neptun, pe malul Mării Negre dispunând de plajă proprie, privată, parcare proprie. Stațiune 051015
Rpb2012 2013 2014 2015 2016
0510
Rrf 2012 2013 2014 2015 2016
050
Rd
2010 2011 2012 2013 2014

40
era foarte populară înainte de 1990 dar investițiile au fost neglijate în următorii ani în această
stațiune ca și în celelalte învecinate, concurența de piață fiind slab reprezentată. Pro pietarul va
deschide acest hotel destinat în totalitate turismului sezonier propunându -si un număr mic de
camere dar cu o clasificare de 4 -5 stele, prețuri și servicii foarte bune. Motivul acestui proiect
este reinvestirea profitului obținut din activitate a hotelieră desfășurată până în prezent .
Societatea își va desfășura activitatea de prestări servicii în domeniul turistic privind unitățile
de cazare. Obiectiv prioritar este construcția clădirii care se aa face în decursul unui an
calendaristic și va înc epe în luna ianuarie a anului următor.
Valoarea investiției va fi de 400.000 lei acoperită din profitul anilor anteriori (ANEXA
6 Cont de profit și pierdere Hotel Plaza Craiova SRL)
2012 – 194.400 lei
2013 – 196.500 lei
2014 – 158.100 lei
2015 – 127.700 le i
2016 – 93.156 lei
Total profit = 769.856 lei
Etape succesive de relizare:
1. Realizarea proiectului pentru construcție;
2.Obținerea de avize și autorizații pentru construcție;
3.Obținerea Certificatului de Urbanism ;
4.Obținerea de avize și încheierea de contracte cu furnizorii de utilități :gaze, energie
electrică, apă, telefon și internet etc;
5.Execuția clădirii .
Clădirea va avea 30 de camere repartizate pe 3 etaje iar execuția ei se va face din
materiale din țară, de bună calitate fără finisaje scum pe, de lux. Va mai ține un demisol parțial
redus cu depozite, pivniță, centrala termică, parter cu living și bucătărie, sala restaurantului,
hol, 5 camere suplimentare pentru cei ce administrează hotelul, pentru tot personalul care este
angajat în timpul v erii și care necesită cazare permanentă și 2 camere pentru birouri. La
mansardă seva află o sală de fitness și o terasă.
Planul de afaceri urmărește realizarea unei evaluări obiective a șanselor de reușită a
noii afaceri iar elaborarea lui se bazează pe ideea că este o afacere realizabilă, viabilă,
afacerea nu este de o avengură prea mare.
Obiectul de activitate va fi turismul sezonier pe malul Mării Negre în stațiunea
Neptun, prestarea de servicii turistice privind cazarea. În perioada actuală industria hotelieră,

41
turismul în general se află în continuă dezvoltare. Condițiile economiei de piață , nevoia
oamenilo r de a face turism, dezvoltarea întregii infrastructuri din turism reprezintă puncte de
interes pentru dezvoltarea acestei afaceri.
Obiectivele noii societăți comerciale: Misiunea noii investiții materializată sub forma
unui nou hotel o reprezintă promovar ea turismului autohton, sezonier dar nu numai,
cunoașterea ospitalității oamenilor din această zonă a Dobrogei, promovarea frumuseți Mării
Negre, atragerea de turiști din afara țării noastre prin promovarea unui grad ridicat al
serviciilor de cazare, relax area și liniștea din această zonă turistică, petrecerea vacanțelor activ
prin promovarea sporturilor adecvate, dar și petrecerea concediilor și sejurilor în liniște și cu
un grad sporit de cazare, mâncare bună cu un meniu tradițional stropit cu vinurile no astre
tradiționale, dar și adaptat cerințelor internaționale, porții generoase, și mai ales mâncarea să
fie gustoasă și să fie servită la timp și într -un mod decent.
Alt obiectiv este obținerea fidelității clienților prin intermediul calității serviciilor
prestate de cazare și alimențație publică. Acesta se poate realiza și prin alt obiectiv acela de
stabiliza fluctuația de personal, chiar dacă este sezonier personalul salariat să dorească să se
întoarcă anual să lucreze aici, obținănd astfel fidelizarea și loialitatea salariaților.
Privind pe termen lung obiectivul societății comerciale nou constituite vizează să se
dezvolte continuu, să își crească afacerea diversificând continu serviciile oferite, având un
grad ridicat de satisfacere a nevoilor clienților săi, construirea unei adevărate zone de
agrement și oază de liniște pentru turiștii săi și ceilalți prezenți în stațiune.
Piața turistică:
Clienții sunt reprezentați de către turiștii sezonieri prezenți în stațiune din luna mai
până la începutul lunii oct ombrie, motivul pentru care se află în zonă este turismul de
agrement.
Structura clienților:
70 % români;
25% străini cu preponderență germani, austrieci, francezi, italieni, americani, spanioli;
5% alte naționalități; albanezi, bulgari, sârbi, croați, pol onezi
Vârsta în care se încadrează turiștii stațiunii Neptun ar fi:
70% sunt turiști cu vărsta 40 -65 ani dintre care 65% sunt însoțiți de familii cu 1 -3
copii și 5% sunt fără familie.
20% au vârsta cuprinsă între 30 -40 ani dintre care 15% sunt însoțiți de famili 1 -2 copii
iar 5% sunt neînsoțiți de familie;

42
10% au vârste sub 30 de ani , 8% și sunt neânsoțiți de familie de regulă sunt grupuri, și
2% sunt însoțiți de familie 0 -1 copil.
Conform acestei statistici rezultă că stațiunea este solicitată de cei mai maturi cu
familie și copii majoritatea de naționalitate română dar și 30% turiști din afara țării sau/și
cetățeni străini de origine română.
Gradul de ocupare se estimează a fi de la 20% lunile mai, iunie, septembrie la 100% în
iulie, august rezultând o me die de 52%, cu o durată medie a sejurului de 6 -7 zile.
Serviciile de cazare și alimentație publică care vor fi prestate de către hotel în primii 3
ani de funcționare, afacerea fiind în stadiul de debut:
Tabelul 3. 2.Tipuri de camere
Hotel Bluel Neptun
Tip
cameră Nr
Spațiilor Capacitate
Cazare
Single 1pat-1pers. 9 9
Camera twin 2pat-2 pers. 13 26
Camera doublă 1pat-1,2 pers. 2 4
Cameră triplă 3paturi -3 pers. 3 9
Apartament 4 pat -4 pers. 3 12
TOTAL 30 camere 60 locuri
Sursa: autor lucrare
Promovarea serviciilor de cazare se impune, pentru că nu este singurul hotel din
stațiunea Neptun care oferă cazare și mic dejun, deci necesită formarea unei imagini a firmei
conform spațiilor de cazare oferite, o informare corectă și adecvată a potențialilor clienți ai
hotelului, și ca atare se vor edita și distribui materiale promoționale de tipul pliant elor unde se
vor explica detaliat beneficiile serviciului oferit, cărți de vizită cu adresă și căi de acces,
mijloace de transport, numere de telefon / fax ce aparți n locației respective, un tilu al hotelului
de tip slo gan care să stimuleze clientul.
Crearea unui site în mai multe limbi de circulație internațională care să cuprindă toate
informațiile despre hotel, stațiune, activitatea de sport și agrement ce se poate desfășura în
stațiune cu diverse poze și filmulețe video, promovarea spoturilor video pe youtoube și
facebook, promovarea în ziare și reviste, radio sunt alte modalități de promovare . Întocmirea
contractelor cu clienții prin intermediul agențiilor de turism, promovarea serviciilor pentru
grupuri de turiști, oferte promoționale de cazare în funcție de luna calendaristică. Distribuția
serviciilor se va face în funcție de rezervarea locurilor individual sau prin agențiile de turism
cu care hotelul va avea contract con tra unui comision către agenție .
Prețurile, tarifele se vor stabili în funcție de piață în funcție de concurență dar și de
costurile de producție. Concurența este numeroasă în stațiunile de la mare dar afacerea se
bazează pe localizarea respec tivă și anume în Neptun unde investițiile de acest gen este mai

43
mică decăt în Venus, hotelurile din această stațiune sunt foarte vechi și nemodernizate foarte
multe fiind o ruină chiar, Costinești sau chiar Mamaia unde prețurile sunt destul de ridicate.
3.3. Previziunea veniturilor și cheltuielilor

Pe baza costurilor directe și indirecte, a pragului de rentabilitate se dezvoltă
previziunea cheltuielilor, iar pe baza capacității hotelului de cazare se preconizează un grad de
ocupare mare în primii 3 de func ționare. Pe parcursul celor 3 ani veniturile ramân
neschimbate dar se modifică cheltuielile crescând cu 10% în fiecarea an. Pe baza acestora se
previzionează cheltuielile și veniturile noului hotel.
Costurile fixe pot varia de la un sezon la altul în cursu l unei perioade de gestiune,
datorită creșterii prețurilor la materia prime , materiale, utilități, sau creș terea salariilor directe
stabilită prin decizie managerial ă, sau pot descrește de la un an la altul .
Este neces ar să indentificăm costurilor câ t mai exact posibil, este important să
cunoaștem c ât mai exact nivelul cheltuielilor și o eventuală variație cât mai aproape de
realitate , și aceasta în raport cu vânzările hotelului. Pragul de rentabilitate este un punct de
referință pentru planificarea activit ății.
Vom previziona un buget flexibil pentru o anumită cifra de afaceri calculată pe baza
unui posibil grad de ocupare al hotelului, care este constantă pe perioada previzionată, pe 3
ani și vom cosidera costurile mobile crescând cu 10% în fiecare an (Tabelele 3.3 – 3.5).

3.3.1. Previziunea Contului de profit și pierdere aferent investiției

Pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli se previzionează contul de rezultate pe cei
trei ani din viitor (Tabelul 3.6.).
După cum se observă în contul de profit și pierdere previzionat pentru învestiție, se
păstrează proporția din bugetul de venituri și cheltuieli la o cifră de afaceri constantă și
creșterea cheltuielilor în fiecare an cu 10%, respectiv în anul 2019 cresc cu 20% față de anul
2017 se înregistrează o diminuare a rezultatului din exploatare, rezultatului net cu 3% în 2018
față de 2017, și o diminuare cu 3% în 2019 față de 2018, evident diminuarea este de 6% în
2019 față de 2017.

3.3.2. Previziunea Contului de profit și pierdere al firmelor

44
În Tabelul 3.7 este prezentată previziunea Contului de profit și pierdere al firmelor
prin totalizarea veniturilor și cheltuielilor din ultimul an de funcționare al hotelului din
Craiova cu veniturile și cheltuielile celui de al doilea hotel nou cons truit în 2017.

45

Tabelul 3. 3. Bugetul de venituri și cheltuieli previzionat anul 1 de investiție

Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TOTAL
Ven. Din vânz –
cazare+mic dejun
inclus 0 0 0 0 23200 46000 92800 95300 42700 0 0 0 300000
Total ven. 0 0 0 0 23200 46000 92800 95300 42700 0 0 0 300000
Chelt. cu mat 0 0 0 0 1100 2200 4000 4200 1580 0 0 0 13080
Chelt. cu sal.
directe 0 0 0 0 2170 2170 2170 2170 2170 0 0 0 10850
Chelt. cu sal.
indirecte 200 200 200 200 1000 1799 1799 1800 1800 0 0 0 8998
Chelt.cu utilit. 650 550 750 700 1010 1050 2000 2200 1850 320 150 980 12210
Alte chelt. 100 100 100 100 1100 1500 1500 1500 1389 0 0 0 7389
Amortizare 1090 1090 1090 1090 1090 1090 1090 1090 1090 1090 1090 1090 13080
Total 2040 1940 2140 2090 7470 9809 12559 12960 9879 1410 1240 2070 65607
Profit brut/pierdere -2040 -1940 -2140 -2090 15730 36191 80241 82340 32821 -1410 -1240 -2070 234393
Impozit pe profit 0 0 0 0 1203 5790 12839 13174 4496 0 0 0 37503
Profit net/pierdere -2040 -1940 -2140 -2090 14527 30400 67402 69166 28325 -1410 -1240 -2070 196890
Profit
cumulat/pierdere -2040 -3980 -6120 -8210 6317 36717 104119 173285 201610 200200 198960 196890
Sursa: Realizat de autor

46
Tabelul 3. 4. Bugetul de venituri și cheltuieli previzionat anul 2 de investiție

Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TOTAL
Ven. Din vânz –
cazare+mic dejun
inclus 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Total ven. 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Chelt. cu mat 0 0 0 0 1.210 2.420 4.400 4.620 1.738 0 0 0 14.388
Chelt. cu sal. directe 0 0 0 0 2.387 2.387 2.387 2.387 2.387 0 0 0 11.935
Chelt. cu sal. indirecte 220 220 220 220 1.100 1.979 1.979 1.980 1.980 0 0 0 9.898
Chelt.cu utilit. 715 605 825 770 1.111 1.155 2.200 2.420 2.035 352 165 1.078 13.431
Alte chelt. 110 110 110 110 1.210 1.650 1.650 1.650 1.528 0 0 0 8.128
Amortizare 1.199 1.199 1.199 1.199 1.199 1.199 1.199 1.199 1.199 1.199 1.199 1.199 14.388
Total 2.244 2.134 2.354 2.299 8.217 10.790 13.815 14.256 10.867 1.551 1.364 2.277 72.168
Profit brut/pierdere -2.244 -2.134 -2.354 -2.299 14.983 35.210 78.985 81.044 31.833 -1.551 -1.364 -2.277 227.832
Impozit pe profit 0 0 0 0 952 5.634 12.638 12.967 4.263 0 0 0 36.452
Profit net/pierdere -2.244 -2.134 -2.354 -2.299 14.031 29.576 66.347 68.077 27.570 -1.551 -1.364 -2.277 191.380
Profit
cumulat/pierdere -2.244 -4.378 -6.732 -9.031 5.000 34.576 100.923 169.000 196.571 195.020 193.656 191.380 0
Sursa: Realizat de autor

47

Tabelul 3. 5. Bugetul de venituri și cheltuieli previzionat anul 3 de investiție

INDICATORI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TOTAL
Ven. din vânz –
cazare+mic dejun inclus 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
TOTAL VEN. 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Chelt. cu mat 0 0 0 0 1.331 2.662 4.840 5.082 1.912 0 0 0 15.827
Chelt. cu sal. directe 0 0 0 0 2.626 2.626 2.626 2.626 2.626 0 0 0 13.129
Chelt. cu sal. indirecte 242 242 242 242 1.210 2.177 2.177 2.178 2.178 0 0 0 10.888
Chelt.cu utilit. 787 666 908 847 1.222 1.271 2.420 2.662 2.239 387 182 1.186 14.774
Alte chelt. 121 121 121 121 1.331 1.815 1.815 1.815 1.681 0 0 0 8.941
Amortizare 1.319 1.319 1.319 1.319 1.319 1.319 1.319 1.319 1.319 1.319 1.319 1.319 15.827
Total 2.468 2.347 2.589 2.529 9.039 11.869 15.196 15.682 11.954 1.706 1.500 2.505 79.384
Profit brut/pierdere -2.468 -2.347 -2.589 -2.529 14.161 34.131 77.604 79.618 30.746 -1.706 -1.500 -2.505 220.616
Impozit pe profit 0 0 0 0 676 5.461 12.417 12.739 4.006 0 0 0 35.298
Profit net/pierdere -2.468 -2.347 -2.589 -2.529 13.485 28.670 65.187 66.880 26.741 -1.706 -1.500 -2.505 185.318
Profit cumulat/pierdere -2.468 -4.815 -7.404 -9.933 3.552 32.223 97.410 164.289 191.030 189.324 187.823 185.318 0
Sursa: Realizat de autor

48
Tabelul 3. 6. Contul de rezultate previzionat – lei-

Elementul 2017 2018 2019 2018 -2017 % 2019 -2018 % 2019 -2017 %
Venituri din vanzarea produselor,serviciilor 300.000 300.000 300.000 0 0 0 0 0 0
Productia vanduta 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cifra de afaceri 300.000 300.000 300.000 0 0 0 0 0 0
Venituri din productia stocata 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri din productia imobilizata 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Productia exercitiului 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri exploatare 300.000 300.000 300.000 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli cu materii prime 13.080 14.388 15.887 1.308 10 1499 10 2807 21
Cheltuieli cu materiale consumabile 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli cu energia si apa 12.210 13.431 14.774 1.221 10 1343 10 2564 21
Impozite, taxe si varsaminte assimilate 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli cu personalul 19.848 21.833 24.017 1.985 10 2184 10 4169 21
Alte cheltuieli de exploatare 7.389 8.128 8.941 739 10 813 10 1552 21
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 13.080 14.388 15.827 1.308 10 1439 10 2747 21
Total cheltuieli de exploatare 65.607 72.168 79.384 6.561 10 7216 10 13777 21
Rezultatul din exploatare 234.393 227.832 220.616 -6.561 -3 -7216 -3 -13777 -6
Participatii,imobilizari financiare si creante 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri din titluri de plasament 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pierderi din creante legate de participații 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli din titluri de plasament cedate 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli din diferente de curs valutar 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuili privind dobanzile 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuili cu amortizarea si provizioanele 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezultatul financiar ( pierdere ) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri exceptionale 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli exceptionale 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Operatii de gestiune 0 0 0 0 0 0 0 0 0

49
Operatii de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Provizioane 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rezultatul exceptional 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri totale 300.000 300.000 300.000 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli totale 65.607 72.168 79.384 6.561 10 7216 10 13777 21
Rezultatul brut al exercitiului 234.393 227.832 220.616 -6.561 -3 -7216 -3 -13777 -6
Impozit pe profit 37.503 36.452 35.298 -1.051 -3 -1154 -3 -2205 -6
Rezultatul net al exercitiului 196.890 191.380 185.318 -5.510 -3 -6062 -3 -11572 -6

Sursa: Realizat de autor

Tabelul 3.7. Previziunea Contului de profit și pierdere al firmelor lei-

Elementul 2016 2017 2018 2019 Total/2019 2019 -2016 %
Venituri din vanzarea produselor,serviciilor 2.341.300 300.000 300.000 300.000 3.241.300 900.000 38
Productia vanduta 0 0 0 0 0 0 0
Cifra de afaceri 2.341.300 300.000 300.000 300.000 3.241.300 900.000 38
Venituri din productia stocata 0 0 0 0 0 0 0
Venituri din productia imobilizata 0 0 0 0 0 0 0
Productia exercitiului 406.100 0 0 0 406.100 0 0
Total venituri exploatare 2.747.400 300.000 300.000 300.000 3.647.400 900.000 33
Cheltuieli cu materii prime 953.500 13.080 14.388 15.887 996.855 43.355 5
Cheltuieli cu materiale consumabile 43.400 0 0 0 43.400 0 0
Cheltuieli cu energia si apa 366.500 12.210 13.431 14.774 406.915 40.415 11
Impozite, taxe si varsaminte assimilate 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli cu personalul 745.200 19.848 21.833 24.017 810.898 65.698 9
Alte cheltuieli de exploatare 236.200 7.389 8.128 8.941 260.658 24.458 10
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 186.700 13.080 14.388 15.827 229.995 43.295 23
Total cheltuieli de exploatare 2.531.500 65.607 72.168 79.384 2.748.659 217.159 9
Rezultatul din exploatare 215.900 234.393 227.832 220.616 898.741 682.841 316
Participatii,imobilizari financiare si creante 1.500 0 0 0 1.500 0 0
Venituri din titluri de plasament 0 0 0 0 0 0 0

50
Total venituri financiare 1.500 0 0 0 1.500 0 0
Pierderi din creante legate de participații 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli din titluri de plasament cedate 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli din diferente de curs valutar 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuili privind dobanzile 28.100 0 0 0 28.100 0 0
Alte cheltuieli financiare 75.900 0 0 0 75.900 0 0
Cheltuili cu amortizarea si provizioanele 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli financiare 104.000 0 0 0 104.000 0 0
Rezultatul financiar ( pierdere ) -104.000 0 0 0 -104.000 0 0
Venituri exceptionale 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli exceptionale 0 0 0 0 0 0 0
Operatii de gestiune 0 0 0 0 0 0 0
Operatii de capital 0 0 0 0 0 0 0
Provizioane 0 0 0 0 0 0 0
Rezultatul exceptional 0 0 0 0 0 0 0
Venituri totale 2.746.400 300.000 300.000 300.000 3.646.400 900.000 33
Cheltuieli totale 2.635.500 65.607 72.168 79.384 2.852.659 217.159 8
Rezultatul brut al exercitiului 110.900 234.393 227.832 220.616 793.741 682.841 616
Impozit pe profit 17.744 37.503 36.452 35.298 126.997 109.253 616
rezultatul net al exercitiului 93.156 196.890 191.380 185.318 666.744 573.588 616
Sursa: Realizat de autor

51

3.4. Previziunea fluxului de numerar

În evaluarea acestei afaceri este necesar să realizăm unele previzionări refe ritoare la resursele necesare demarării investiției, afacerii,
sursele și resursele de acoperire a acestor nevoi, previzionarea veniturilor și cheltuielilor, a fluxurilor de numerar a prag ului de rentabilitate etc.
Trebuie realizată estimarea costurilor pentru demararea afacerii în vederea dete rminării profitabilit ății și a rezultatel or afacerii pe primii 3 ani de
funcționare.
3.4.1. Previziunea fluxului de numerar generat de investiție

Pentru realizarea bugetului flexibil, este esențială împărțirea costurilor în cele două categorii majore:
– costuri fixe
– costuri variabile, care se modifică în relație directă cu volumul încasărilor.
Costurile fixe pot varia de la un sezon la altul, în cursul unei perioade date, exemplul cel mai facil fiind cel al salariulu i unei cameriste.
Alte costuri fixe pot fi mai mari sau mai mici, dar ca urmare a deciziei direcțiunii hotelului și nu datorită modificării volumului de activitate.
Folosind previziunile pentru venituri și cheltuieli se întocmesc previziunile pentru fluxurile de numerar necesare funcționă rii noului hotel
construit în 2017 (Tabelul 3.8 -3.10) .
3.4.2. Previziunea fluxului de numerar al firmelor

Pentru previziunea fluxului de numerar al firmelor se totalizează fluxul de numerar al firmei care implementează investiția c u fluxurile de
trezorerie pre vizionate pentru noul hotel care reprezintă investiția. Se observă pe această previziune că firma mamă ar putea avea un sol d
numerar net crescut cu 156% în 2019 față de 2016 când nu exista hotelul nou (Tabelul 3.11) .

52

Concluzii : Crearea unei unități hoteliere este un lucru dificil, dezvoltarea și promovarea serviciilor sale la fel, întrucât necesită bani .
Factorii de succes ai acestei afaceri sunt: calitatea serviciilor, prețurile de vânzare pentru cazare și mic dejun, gradul d e fidelizare a l clienților
intermi și externi , promovarea afacerii hoteliere respective, gradul de fidelizare al salariaților, precum și mărirea portofoliului de clienți interni și
externi.

Te rog să setezi această pagină pe format Portrait. Nu știu ce se tări are documentul, eu am încercat și schimbă setarea de la toate paginile,
nu numai de la aceasta.

53

Tabelul 3. 8. Bugetul fluxului de numerar previzionat pentru anul 1 investiție
Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TOTAL
Încasări din vânzări
luna curentă 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Încasări din vânzări
luna anterioară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte încasări creditari
firmă -asociați 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total încasări 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Plăți ptr materiale
achiziț în luna curentă 0 0 0 0 1.100 2.200 4.000 4.200 1.580 0 0 0 13.080
Plăți ptr materiale
achiziț în luna
anterioară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Plată sal directe 0 0 0 0 2.170 2.170 2.170 2.170 2.170 0 0 0 10.850
Plată salarii indirecte 200 200 200 200 1.000 1.799 1.799 1.800 1.800 0 0 0 8.998
Plata urtilităților 650 550 750 700 1.010 1.050 2.000 2.200 1.850 320 150 980 12.210
Plata altor cheltuieli 100 100 100 100 1.100 1.500 1.500 1.500 1.389 0 0 0 7.389
Impozit pe profit 0 0 0 0 1.203 5.790 12.839 13.174 4.496 0 0 0 37.502
Total plăți 950 850 1.050 1.000 7.583 14.509 24.308 25.044 13.285 320 150 980 90.029
Sold numerar net -950 -850 -1.050 -1.000 15.617 31.491 68.492 70.256 29.415 -320 -150 -980 209.971
Sold numerar cumulat -950 -1.800 -2.850 -3.850 11.767 43.258 111.750 182.006 211.421 211.101 210.951 209.971
Sursa: Realizat de autor

54
Tabelul 3. 9. Bugetul fluxului de numerar previzionat pentru anul 2 investiție
Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Încasări din vânzări luna
curentă 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Încasări din vânzări luna
anterioară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte încasări creditari
firmă -asociați 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total încasări 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Plăți ptr materiale achiziț
în luna curentă 0 0 0 0 1.210 2.420 4.400 4.620 1.738 0 0 0 14.388
Plăți ptr materiale achiziț
în luna anterioară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Plată sal directe 0 0 0 0 2.387 2.387 2.387 2.387 2.387 0 0 0 11.935
Plată salarii indirecte 220 220 220 220 1.100 1.979 1.979 1.980 1.980 0 0 0 9.898
Plata urtilităților 715 605 825 770 1.111 1.155 2.200 2.420 2.035 352 165 1.078 13.431
Plata altor cheltuieli 110 110 110 110 1.210 1.650 1.650 1.650 1.528 0 0 0 8.128
Plată impozit pe profit 0 0 0 0 1.323 6.369 14.123 14.491 4.946 0 0 0 41.252
Total plăți 1.045 935 1.155 1.100 8.341 15.960 26.739 27.548 14.614 352 165 1.078 99.032
Sold numerar net -1.045 -935 -1.155 -1.100 14.859 30.040 66.061 67.752 28.087 -352 -165 -1.078 200.968
Sold numerar cumulat -1.045 -1.980 -3.135 -4.235 10.624 40.664 106.725 174.477 202.563 202.211 202.046 200.968 0
Sursa: Realizat de autor

55
Tabelul 3.1 0. Bugetul fluxului de numerar previzionat pentru anul 3 investiție
Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Încasări din vânzări
luna curentă 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Încasări din vânzări
luna anterioară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte încasări creditari
firmă -asociați 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total încasări 0 0 0 0 23.200 46.000 92.800 95.300 42.700 0 0 0 300.000
Plăți ptr materiale
achiziț în luna curentă 0 0 0 0 1.331 2.662 4.840 5.082 1.912 0 0 0 15.827
Plăți ptr materiale
achiziț în luna
anterioară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Plată sal directe 0 0 0 0 2.626 2.626 2.626 2.626 2.626 0 0 0 13.129
Plată salarii indirecte 242 242 242 242 1.210 2.177 2.177 2.178 2.178 0 0 0 10.888
Plata urtilităților 787 666 908 847 1.222 1.271 2.420 2.662 2.239 387 182 1.186 14.774
Plata altor cheltuieli 121 121 121 121 1.331 1.815 1.815 1.815 1.681 0 0 0 8.941
Plată impozit pe
profit 0 0 0 0 1.456 7.006 15.535 15.941 5.440 0 0 0 45.377
Total plăți 1.150 1.029 1.271 1.210 9.175 17.556 29.413 30.303 16.075 387 182 1.186 108.935
Sold numerar net -1.150 -1.029 -1.271 -1.210 14.025 28.444 63.387 64.997 26.625 -387 -182 -1.186 191.065
Sold numerar
cumulat -1.150 -2.179 -3.449 -4.659 9.366 37.810 101.197 166.194 192.819 192.432 192.250 191.064
Sursa: Realizat de autor

56
Tabelul 3.1 1. Previziunea fluxului de numerar al firmelor
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Total/2019 2019 -2016 %
Încasări din vânzări anul curent 2.747.400 300.000 300.000 300.000 3.647.400 900.000 33
Alte încasări 0 0 0 0 0 0 0
Total încasări 2.747.400 300.000 300.000 300.000 3.647.400 900.000 33
Plăți ptr materiale achiziț în anul curent 953.500 13.080 14.388 15.827 996.795 43.295 5
Plăți ptr materiale achiziț în luna anterioară 43.400 0 0 0 43.400 0 0
Plată sal directe 640.000 10.850 11.935 13.129 675.914 35.914 6
Plată salarii indirecte 105.200 8.998 9.898 10.888 134.984 29.784 28
Plata urtilităților 366.500 12.210 13.431 14.774 406.915 40.415 11
Plata altor cheltuieli 236.200 7.389 8.128 8.941 260.658 24.458 10
Total plăți 2.344.800 52.527 57.780 63.559 2.518.666 173.866 7
Impozit pe profit 17.744 37.502 41.252 45.377 141.875 124.131 700
Total plăți 2.362.544 90.029 99.032 108.935 2.660.540 297.996 13
Sold numerar net 384.856 209.971 200.968 191.065 986.860 602.004 156
Sursa: Realizat de autor

57
CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Operațiile de trezorerie circumscriu fluxurile financiare și monetare derulate pentru
procurarea mijloacelor bănești necesare desfășurării activității, precum și cele pentru
desfășurarea acestora.
Luând în considerare timpul ca factor în realizarea lor, se poate face o clasificare de
fluxuri, o categorie este reprezentată de cele car e generează angajamente pe termen lung, fiind
asimilate operațiilor de capital, cele care generează operații pe termen scurt pentru asigurarea
lichidităților și efectuarea decontărilor, acestea din urmă cuprind încasările și plățile curente
formând trezore ria sau fluxurile de trezorerie. Într -un sens mai restâns trezoreria este
reprezentată de către disponibilitățile bănești la bancă în lei sau valută precum și cele în
numerar, în lei sau valută, iar o altă definiție prezintă trezoreria ca toate mijloacele bănești de
care dispune întreprinderea pentru a face față plăților curente. Ea cuprinde și investițiile
financiare pe termen scurt ca titlurile de plasament, efectele comerciale de primit, creditele
primite pe termen scurt numite și credite de trezorerie. La organizarea contabilității trezoreriei
trebuie să se țină seama strict de evidența și controlul obiectiv asupra operațiilor bănești în
numerar, gestiunea și valorificarea disponibilităților bănești din conturile bancare ale societății
economice și a efe ctelorde primit, efectuarea plăților la termenele scadente, respectarea
legislației financiar bancare și fiscale, valorificarea disponibilităților bănești prin investiții
financiare pe termen scurt.
Această lucrare prezintă noțiuni teoretice despre planifi carea fluxurilor financiare ale
întreprinderii și aplicat ca studiul practic pe un hotel nou con struit de un pro pietar a altor două
hoteluri la care are profit în ultimii 5 ani și a hotărât construirea unui nou hotel ca reinvestire
a profitului obținut.
Planificarea fluxurilor financiare prezintă: analiza politicii de investiții a firmelor,
prezentarea propunerii de investiție, previziunea veniturilor și cheltuielilor, previziunea
contului de profit și pierdere aferent investiției, previziunea contului de profit și pierdere al
firmelor, previziunea fluxului de numerar, previziunea fluxului de numerar generat de
investiție, și previziunea fluxului de numerar al firmelor.
Planul financiar este o parte componentă a planului de afaceri al întreprinderii,
repre zentând cuantificarea financiară a planurilor de marketing și de producție, a planurilor
investiționale prevăzute de întreprindere spre implementare în scopul de a -și realiza
obiectivele și performanțele trasate pe termen lung și pe termen scurt. Planul fi nanciar este un

58
instrument care disciplinează afacerea și asigură un management eficient de diminuare a
riscurilor de exploatare, de îndatorare, de insolvabilitate și a riscului variabilelor de reglare.
Proiecțiile contului de profit și pierderi reflectă s ituația resurselor consumate și a
rezultatelor obținute, sintetizează fluxurile economice, respectiv veniturile și cheltuielile
perioadei previzionate ce vor rezulta din activitatea operațională, investițională și financiară a
întreprinderii. Contul de pro fit și pierderi măsoară performanțele întreprinderii, făcând o
sinteză a fluxurilor economice – venituri și cheltuieli – ce vor fi generate de activitățile
viitoare ale întreprinderii. Acest raport include următoarele categorii: Cheltuielile operaționale
includ cheltuielile generale și administrative, precum și cheltuielile comerciale. Consolidarea
datelor în raportul contului de profit și pierderi ilustrează nivelul previzionat al profitabilității
la diferite etape de exploatare.
Fluxurile de numerar constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale ciclului de
exploatare a întreprinderii. Fără mijloace bănești întreprinderea nu își poate începe activitatea.
Previziunea fluxurilor de numerar reprezintă o proiecție a încasărilo r și plăților de mijloace
bănești pentru o perioadă de timp viitoare. Situația fluxurilor de numerar sintetizează toate
fluxurile de lichidități ce rezultă în urma operațiilor planificate și reflectă ciclurile financiare
ale activității de producție, explo atare, investiții etc. Obiectivele previziunii fluxurilor de
numerar constau în: prezentarea soldurilor finale de mijloace bănești ce vor fi reflectate ca
sold rămas în contul bancar al întreprinderii; prezentarea situației mijloacelor bănești pentru
fieca re lună a anului, astfel încât să poată fi anticipate perioadele cu deficit sau excedent de
numerar. Raportul previzionat al fluxurilor de numerar sintetizează rezultatele monetare ale
operațiilor planificate din toate componentele bugetului general al act ivității.
Previziunea situației financiare a întreprinderii reflectă starea patrimoniului la sfârșitul
perioadei planificate. Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa, prin tendinta
tuturor compartimentelor de a -si supraestima nevoile proprii de finantare. Principiile de
elaborare și funcționare a acestuia: principiul totalității; principiul suprapunerii sistemului
bugetar pe sistemul de autoritate; principiul mentinerii solidaritatii; principiul cuplarii cu
politica de personal.
Bilanț ul contabil este definit ca un tablou al situației patrimoniului la o anumită dată.
Situația patrimonială a întreprinderii reprezintă în unități monetare mărimea valorică a
bunurilor economice în corelație cu sursele de finanțare a acestora, precum și cu r ezultatul
obținut. În procesul de previzionare a situației financiare și de întocmire a bilanțului contabil
sunt utilizate toate datele și informația generată de bugetele operaționale. Situația financiară

59
reprezintă resursele economice (bunurile, mijloacel e) deținute de o întreprindere și drepturile
asupra acestora la un moment dat.
Trezoreria provine din diferen ta dintre fluxurile de intrare și de ieșire de monedă,
astfel soldul trezoreriei depinde de volumul încasărilor și al plaț ilor. Gestiunea trezorer iei se
bazează pe previziuni financiare care țin seama de fluxul încasărilor și plăților într -o anumită
perioadă . Indiferent de abordarea și metodele aplicate în proiecțiunile elaborate ale bugetului
general, managerul unei afaceri mici trebuie să monitori zeze permanent mai multe aspecte de
ansamblu privind poziția economico -financiară a întreprinderii, printre care: lichiditățile;
profitabilitatea; performanța operațională; solvabilitatea pe termen lung.
Noțiunea de investiție definește o categorie financi ară complexă dar și controversată,
ea se poate defini mai simplist ca o modificare și creștere a patrimoniului inițial prin
construcții civile, industriale, achiziția montajul ui, instalarea d e echipamente industriale,
cumpă rarea de mașini și utilaje. Din p unct de vedere financiar investiția reprezintă schimbarea
unei sume de bani certe în speranța obținerii unor venituri viitoare super ioare ca
achiziționarea unei maș ini pentru mărirea productivității muncii, construcția de întreprinderi
industriale pentru c reșterea producției, asimilar ea de brevete pentru fabricarea unor produse
noi, în cazul nostru construcția unui nou hotel într -o zonă turistică cu accente sezoniere. Din
punctul de vedere al politicii generale a întreprinderii putem distinge investiții cu caracter
intern și investiții cu caracter extern.
Fundamentarea alocării eficiente a capitalurilor în proiecte de investiții pornește de la
asumarea unor ipoteze ce privesc mediul cert, o piață financiară eficientă chiar perfectă,
independența deciziei de finanțare, independența deciziei de investiții. Cel mai solid și
eficient criteriu de selecție a proiectelor de investiții este cel al valorii nete, plusul de valoare
pe care proiectele noi de investiții promit că îl aduc la valoarea existentă a întreprind erii.
Selecția celor mai performante proiecte de investiții se face în raport cu maximizarea valorii
actuale nete. Conceptul de investiție este complex și se poate defini din punct de vedere
tehnic, contabil financiar și managerial, ea reprezintă o alocare durabilă de capitaluri de
achiziție de active fizice reale și/ sau financiare care să permită desfășurarea unor activități cu
rentabilitate superioară ratei de rentabilitate medie pentru clas a de risc a respectivei afaceri,
investițiile pot fi tehnice, co merciale, financiare, socio -umane.
Din punct de vedere al analizei financiare se poate clasifica în raport cu riscul implicit
pe care îl presupune o investiție nouă comparativ cu celelalte investiții anterioare ale
întreprinderii, investițiile de înlocuir e a activelor nu aduc riscuri suplimentare cele de
modernizare a întreprinderii au un risc redus, investițiile de dezvoltare, cele strategice,

60
prezintă un risc mare pentru întreprinderea economică în cauză. În raport cu riscul investițiile
recomandate sunt împrumuturile, autofinanțarea și majorări de capital social. Evaluarea
proiectelor de investiții apelează la conceptul de valoare actuală prezentă a fluxurilor de
numerar viitoare ale investiției decât la conceptul de valoare viitoare.Valoarea prezentă
măsoară fluxurile de trezorerie viitoare , previzionate de noua investiție la puterea de
cumpărare a capitalurilor alocate inițial în această investiție. Pentru aceasta are loc un proces
de actualizare a fluxurilor de trezorerie viitoare în funcție de rata d obânzii a pieței monetare
aleasă ca referință pentru investițiile eficiente. Fundamentarea deciziei de investiții în mediul
cert presupune calcularea elementelor de măsurare a valorii actualizate nete apreciind
cheltuielile de investiții, durata de exploat are, fluxurile de trezorerie disponibile, o valoare
reziduală și o rată de actualizare. Finanțarea din surse proprii presupune a efectua plăți pentru
proiecte de investiții din fondurile proprii disponibile.
Avantajele finanțării proprii ale investiției su nt:
1.Economii cu cheltuieli ale dobânzilor bancare, ele sunt egale cu zero în acest caz de
finanțare proprie;
2. Nu există obligații pe termene lungi și medii , se păstrează flexibilitatea financiară
prin angajarea veniturilor în finanțarea de capital,
3.Obținerea mai ușor de împrumuturi pe viitor pe termen lung și mediu, obținerea de
credite pentru alte investiții, neavând datorii mari acumulate,
Propuneri :
1.Evitarea fondurilor insuficiente pentru necesarul de capital, a se baza pe numerarul
disponibi l poate duce la insu ficiente investiții de capital,
2.Neangrenarea în mai multe proiecte în același timp pentru a evita aceasta adică
insuficiența banilor,
3.Renunțarea la proiectele mari și costisitoare sau proiecte care au costurile mereu în
creștere.
4.Din punct de vedere al costurilor este echitabil ca ele să se extindă pe o perioadă
egală cu beneficiile previzionate, pe același număr de ani.
5. Cheltuielile de capital trebuie repartizate în mod egal, se necesită inițial cheltuieli
mari, adică plata p entru bunurile ce constituie investiția produce o repartizare inegală a
cheltuielilor de capital de la un an la altul, veniturile pot fi constante și mai u șor de estimat.
6. Determinarea costurilor, cheltuielilor aproximativ egale cu veniturile investiției care
vor duce la realizarea unui management, financiar mai ușor.

61

BIBLIOGRAFI E

1. Adoichiței, M. Finanțele întreprinderii, Editura Sylvi, București, 2000,
2. Boruna V,Finantele întreprinderilor din turism și comerț, note de curs, 2015,
3. Brezeanu P, – Diagnostic financiar –, editura. Economică., București, 2003
4. Corduneanu, C., Murgea, A. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Note de curs.2009
5. Ciobănașu Marilena – Situațiile financiare și planificarea financiară pe termen lung –
Studia Universitatis “ Vasile Goldis” Arad Seria Stiințe Economice 2009
6. Diaconu M. – Decizia financiara privind investitiile intreprinderii sub impactul
politicilor bugetare, Editura Lumen, 2008;
7. Dragotă, V., Dragotă, M., Țâțu, L., Ciobanu, A., Obreja, L., Racsc, A. – Abordări
practice în finanțele firmei, Editura IRECSON, București, 2005;
8. Dumitrașcu V., Diagnosticul financiar și evaluarea afacerii, Editura Universitară,
București -2013
9. Dragotă, V. și Colectiv, Management financiar – Analiza financiară și gestiune
financiară oper ațională – vol. 1, Ed. Economică, București, 2003
10. 10.Epstein J Ifrs -Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate
si Raportare financiara, Monitorul Oficial R.A.2007,
11. Feleagă N.,Feleagă L,Contabilitate Financiară,Editura Economic ă vol 2, -2007
12. Gigore M. -Finanțele firmei -Ed Cartea Studențească -2009
13. Mitea N, Contabilitate Financiară, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța,
2008;
14. Mihăilescu N.Răducan M. -Analiza activității Economico Financiare -Editura Victor
2009
15. Onofrei M, Fi nanțele întreprinderii, Editura Economică, București, 2004,
16. Negrea; Tatu; Brasoveanu -Finanțe generale și de întreprindere, 2000 -www.biblioteca
digitală ase.ro
17. Popa L., Finanțele întreprinderii -notițe de curs, 2006
18. Petrescu S, Analiză financiară aprofundat ă concepte – metode – studii de caz studii
aprofundate, Tiparul Iași, 2002
19. Stroe, R. – Gestiunea financiară a întreprinderii. Note de curs și aplicații. Bibl.
Digit. A.S.E.;

62
20. Vasile I. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, București,
2010;
21. Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Did. și Pedag., București,
2010;
22. Tole, M, Analiza economico -financiară. Metode, tehnici și modele, Editura
ProUniversitaria, București, 2012,
23. OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ emitent: Ministerul Finanțelor Publice
publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014
24. http://caam.utm.md/files/docs/ANTREPRENORIAT_c8.pdf – accesat 24.11.2016
25. http://documents.tips/documents/finatele -intreprinderilor.html., accesat la data de
8/01/2017
26. http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Seria%2
0turism%20tr%20III%202015.pdf -accesat 28/01/2017

Te rog să redactezi bibliografia conform metodologiei de licență. Toate sursele pe
care le ai în lucrare la note de subsol trebuie sa le prezinti si la bibliografia finala, cu
toate informatiile.
Anexele trebuie asezate frumos in pagina.

63

ANEXA 1 RELAȚIILE FINANCIARE EXTERNE ȘI RELAȚIILE
FIANCIARE INTERNE

Sursa : http://caam.utm.md/files/docs/ANTREPRENORIAT_c8.pdf – accesat 24.11.2016

64

ANEXA 2. MEDIUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

Sursa : http://caam.utm.md/files/docs/ANTREPRENORIAT_c8.pdf – accesat 24.11.2016

65

ANEXA 3 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

EXPLICAȚII N-
2 N-1 N
Excedent brut global – Variația nevoii de fond de rulment
A = EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL (E.T.G)
– Cheltuieli financiare – Impozit pe profit – Dividende
platite în cursul exercițiului – Rambursări de împrumuturi
financiare
B = FLUX DE TREZORERIE DISPONIBILĂ (FTD)
(după prelevările obligatorii)
Investiții interne și exteme (corporale, necorporale,
financiare) – Subvenții pentru investiții primite + Variația
altor imobilizări în afara exploatării – Cesiunea
imobilizărilor
C = INVESTII NETE
Creșterea sau reducerea capitalului + Împrumuturi
financiare noi
D = APORTURI LA RESURSELE STABILE (aporturi
externe)
E = VARIAȚIA TREZORERIEI : (B + D) – C
= Variația disponibilităților – Variația creditelor bancare
curente

Sursa: http://caam.utm.md/files/docs/ANTREPRENORIAT_c8.pdf – accesat 24.11.2016

66

ANEXA 4 TABLOUL EXPLICATIV AL VARIAȚIEI
TREZORERIEI
Operații Exercițiul
N Exercițiul
N+1
OPERAȚIUNEA DE EXPLOATARE (în sens larg)
Opțiunea 1:
Rezuitatul net
Eliminarea cheltuielilor și veniturilor fără incidente asupra
trezoreriei sau care nu sunt legate de exploatare:
• Amortizări și provizioane
• Variații de stocuri
• Transferuri de cheltuieli în contul de cheltuieli de repartizat
asupra mai multor exerciții
• Plusurile sau minusurile de val. din ces.(Preț de ces. – VCEAC) /
C.A.F
Opțiunea 2:
Excedentul brut de exploatare (nejinand cont de variația
stocurilor)
Alte chelt uieli și venituri legate de exploatare și susceptibile sa
antreneze o variație de trezorerie / C.A.F
Incidenta variației decalajelor de trezorerie asupra operațiilor de
exploatare (ANFR = ANFRE + ANFRAE)
A : FLUX NET DE TREZORERIE DEGAJAT DE
ACT1VITATEA
CURENTĂ
A=1-2
A=1-2
OPERAȚII DE INVESTIȚII
Plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale și necorporale
încasări rezultate din cesiunea imobilizărilor corporale și
necorporale.
B : FLUX NET DE TREZORERIE REZULTAT DIN
ACTIVITATEA
DE INVESTIȚII
OPERAȚII DE FINANȚARE
Plăți pentru dividend, încasari provenind din împrumuturi noi pe
termen lung,
Rambursarea datoriilor financiare, Avansuri primite de la terti
C : FLUX NET DE TREZORERIE REZULTAT DIN
ACTIVITATEA
DE FINANȚARE
VARIAȚIA T REZORERIEI NETE (A + B + C)
D: Trezoreria netă la începutul exercțiului
Trezoreria netă la inchiderea exercitiului (A + B + C + D)

A + B + C

A + B + C
Sursa : http://caam.utm.md/files/docs/ANTREPRENORIAT_c8.pdf – accesat 24.11.2016

67

68

ANEXA 5 BILANȚ HOTEL PLAZA CRAIOVA
Denumirea indicatorului Nr.
rd. Sold la
2012 2013 2014 2015 2016
A B 1 2 3 4 5
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
3 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi si active similare si alte
imobilizări necorporale
3 800 8300 6100 4000
TOTAL (rd. 01 la 05) 6 800 8300 6100 4000
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1 Terenuri si construcții 7 380400 441300 441600 449300 420900
2 Instalații tehnice si mașini 8 1216800 1189500 2091900 1245300 1125200
3 Alte instalații, utilaje si mobilier 9 7700 10100 8000 9000
4 Avansuri si imobilizări corporale in curs de executie 10 10800 4400 100 0
TOTAL (rd. 07 la 10) 11 1597200 1649300 1548000 1702900 155000
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
5. Investiții deținute ca imobilizări 16 8300 8300 8300 8300 8300
6. Alte împrumuturi 17 2000 2000 0 0 0
TOTAL (rd.12 la 17) 18 10300 10300 8300 8300 8300
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.6+11+18) 19 1607400 1659600 1664600 1717300 1567200
B. ACTIVE CIRCULANTE
1.STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile 20 371100 522600 510400 622800 531900
2. Producția in curs de execuție 21 483800 611400 615800 665900 682400
3. Produse finite si mărfuri 22 32900 26100 25500 10400 16200
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 23 4400 0 0 0 0
TOTAL (rd. 20 la 23) 24 892200 1160200 1151900 1299200 1230400
II. CREANTE
1. Creanțe comerciale 25 148100 102400 87100 14200 16500
2. Sume de încasat de la entități afiliate 26

3. Sume de încasat de la entități cu interese de participare
27
4. Alte creanțe 28 83000 59700 69600 9000 93600
5. Capitalul subscris și nevărsat 29

69
TOTAL (rd. 25 la 29) 30 231100 16200 156700 233500 258500
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate 31
2. Alte investiții pe termen scurt 32
TOTAL (rd. 31 + 32) 33
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 34 4800 1900 2500 2200 2000
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.24+30+33+34) 35 1128000 1324000 1311000 1534800 1491000
C. CHELTUIELI IN AVANS (471) 36 40 9700 9900 12200 12400
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR -O PERIOADA DE PÂNĂ
LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 37
2. Sume datorate instituțiilor de credit 38 331300 379700 383500 597900 532700
3. Avansuri încasate in contul comenzilor 39
4. Datorii comerciale – furnizori 40 78500 86200 106600 133400 127300
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurările sociale 44 158300 160000 162800 183600 102000
TOTAL (rd. 37 la 44) 45 568100 626000 652900 915000 762000
ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE (rd. 35+36 -45-62) 46 559900 707900 668000 632100 741300
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 19+46 -61) 47 2167400 2367400 2232600 2349400 2308600
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE
DE 1 AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni 48
2. Sume datorate instituțiilor de credit 49 121500 31500
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurările sociale
55 0 22500 23500 22700 20700
TOTAL (rd. 48 la 55) 56 0 22500 23900 144200 52200
H. PROVIZIOANE
TOTAL (rd. 61+62) 63
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL
1) capital subscris vărsat 64 1508700 1508700 1508700 1508700 1508700
2)capital subscris nevărsat 65
3)patrimoniul regiei 66
TOTAL (rd. 64 la 66) 67 1508700 1508700 1508700 1508700 1508700
II. PRIME DE CAPITAL 68 3813300 3813300
III. REZERVE DIN REEVALUARE 69
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 70 222700 231700 239200 244800
2. Rezerve statutare sau contractuale 71

70
3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 72 4400 91700 119400 119400 119400
4. Alte rezerve 73 211400 358100 409000 236000 314200
TOTAL (rd. 70 la 73) 74 215800 580800 640700 475200 559000
Acțiuni proprii 75 188200
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii
76 25900
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
77 471200
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)
SOLD C 78 183000 229000 53600 56300 5600
SOLD D 79
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR
SOLD C/SOLD D 80 194400 196500 158100 127700 93300
Repartizarea profitului (ct.129) 82 194400 191600 9000 7500 5600
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 67+68+69+74 -75+76 -77+78 -79+80 -81-82) 83 2167400 2345000 2208800 2205200 2256400
CAPITALURI – TOTAL (rd. 83+84) 85 2167400 2345000 2208800 2205200 2256400
Sursa: autor lucrare

71

ANEXA 6 Contul de profit și pierdere HOTEL PLAZA CRAIOVA

Denumirea indicatorilor Nr. Exercițiul financiar
-lei- rd. 2012 2013 2014 2015 2016
A B
Venituri din vânzarea mărfurilor -serviciilor
Red comercile ct 709 01 2412500 2609600 2391200 2365400 2341300
Productia vândută 02
Cifra de afaceri (rd. 01+02) 03 2412500 2609600 2391200 2365400 2341300
Alte venituri din exploatare 09 254100 80100 395300 507700 406100
Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 10
I. VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 03+04 -05+06+08 la 10) 11 2666600 2689700 2786500 2873100
2747400
Cheltuieli privind mărfurile 12
Cheltuieli cu materiile prime și materialele 13 856900 95700 1023200 1095000 953500
Cheltuieli cu alte materiale consumabile 14 20900 15800 23700 32100 43400
Cheltuieli cu energia si apa 15 404000 427200 445800 441100 366500
Cheltuieli cu personalul – total (rd. 20+21) 22 602300 656100 689500 733200 745200
Alte cheltuieli de exploatare 23 265500 228200 225600 231700 236200
Cheltuieli cu amortizările si provizioanele 24 245800 146100 165900 150300 186700
II. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 12+17 la 19+22 la 24) 25 2395400 2430600 2573700 2683400 2531500

A REZULTATUL DIN EXPLOATARE Profit (rd. 11 -25) 26 271200 259100 212800 189700 214800
Pierdere (rd. 25 -11) 27
Alte venituri financiare 32 1000 2000 50 7400 1500
Venituri din provizioane 33
III. VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 28 la 33)
34
1000 2000 50 7400 1500
Cheltuieli privind dobânzile 38 30800 28100
Alte cheltuieli financiare 39 42600 30100 29900 9900 75900
Cheltuieli cu amortizările si provizioanele 40
IV. CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 35 la 40) 41 42600 30100 29900 40800 104000

72
B REZULTATUL FINANCIAR Profit (rd. 34 -41) 42 40700
Pierdere (rd. 41 -34) 43 41600 29100 29900 0 104000
C REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI Profit (rd. 11+34 -25-
41)
44 229600 231000 183000 149000 110900
Pierdere (rd.25+41 -11-34) 45
D REZULTATUL EXCEPTIONAL Profit (rd. 46 -47) 48
Pierdere (rd. 47 -46) 49
VII. VENITURI TOTALE (rd. 11+34+46) 50 2667600 2691700 2796600 2873200 2746400
VIII. CHELTUIELI TOTALE (rd. 25+41+47) 51 24380 00 24607 00 26036 00 27242 00 2635 500
E REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI
Profit (rd. 50 -51) 52 229600 231000 183000 149000 110900
Pierdere (rd. 51 -50) 53
Impozitul pe profit 54 35200 34500 24900 21300 17744
F REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI Profit (rd. 52 -54) 55 194400 196500 158100 127700 93156
Pierdere 56 – –

Sursa: autor lucrare

73