Agreement for advisory services on assistance [620836]

i

Agreement for advisory services on assistance
to the Romanian Ministry of Regional Development and Tourism

Consolidarea capac ității de planificare spatială,
precondiție pentru dezvoltarea urbană
– Studiu de caz Cluj -Napoca –

20 februarie 2013

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul
Operațional de Asistență Tehnică 2007 -2013

i

Cuprins

Abordare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 1
De ce Cluj -Napoca? ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 2
Cât de bună este planificarea în Cluj -Napoca? ………………………….. ……………………….. 2
Corelarea cu alte planuri și st rategii ………………………….. ………………………….. …….. 2
Planificare națională ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
Planificare regională ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
Planif icare zonală ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
Planificare la nivel județean ………………………….. ………………………….. …………. 7
Planificare periurbană ………………………….. ………………………….. …………………. 8
Coordonare intersectorială ………………………….. ………………………….. …………… 8
Funcționalitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
Orientarea spre viitor a planului ………………………….. ………………………….. ………… 13
Începând cu o analiză de bază ………………………….. ………………………….. …. 13
Cum s -a comportat PUG -ul anterior? ………………………….. …………………….. 13
Viziunea PUG 2010 -2020 ………………………….. ………………………….. ………… 18
Analiza sectorului economic ………………………….. ………………………….. …….. 18
Analiza sectorială de mediu ………………………….. ………………………….. …….. 21
Anal iza sectorului social ………………………….. ………………………….. ………….. 22
Analiza sectorială pe domeniul cultural ………………………….. …………………. 25
Planificarea zonală ………………………….. ………………………….. …………………. 25
Planul de mobilitate ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
Implicarea comunității ………………………….. ………………………….. ……………. 32
Cadrul instituțional ………………………….. ………………………….. …………………. 32
Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
Planificarea la nivel metropolitan ………………………….. ………………………….. ………. 33
Planificarea densității ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
Aplicarea regulamentelor de planificare urbană ………………………….. ………………. 39

ii

Lista de figuri

Figura 1. Rețeaua de autostrăzi propusă î n PNGT ………………………….. ………………………. 3
Figura 2. Plan de mobilitate propus de ADR Nord -Vest ………………………….. ………………. 5
Figura 3. Plan de mobilitate propus în cadrul PUG 2010 -2020 ………………………….. …….. 6
Figura 4. Topografia orașului Cluj ………………………….. ………………………….. ………………. 10
Figura 5. Modelul actual de dezvoltare al Clujului nu este durabil ………………………….. 11
Figure 6. Se speră că reconversia unei părți a zonei industriale va deschide un nou front
de extindere urbană în partea de nord a orașului ………………………….. ……………………. 12
Figura 7 . Intervenții în centrul istoric al Clujului ………………………….. ………………………. 14
Figura 8. PUG 1999 -2009 nu a reușit să îndrume în mod eficient expansiunea urbană în
Cluj ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 15
Figura 9. Noile străzi și rețele de străzi nu au caracter urban ………………………….. …….. 16
Figura 10. Zonele din jurul centrului orașului Cluj care ar putea permite densități mai
ridicate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
Figura 11. Case în mijlocul unor câmpuri „urbane” ………………………….. ………………….. 18
Figura 12. Ariile existente în Cluj -Napoca cu utilizare mixtă ………………………….. ………. 19
Figura 13. Propunerile privind reconversia de -a lungul bulevardelor principale care duc
spre centrul orașului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 20
Figura 14. Unele dintre principalele bulevarde din Cluj nu sunt, cu adevărat, urbane .. 20
Figura 15. Zonele industriale neutilizate sau parțial utilizate sunt propuse pentru
reconversie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 21
Figura 16. Fosta fabrică Tehnofrig și nou reabilitata clădire Dedeman …………………….. 22
Figura 17. Noile construcții cuceresc principala pădure din oraș ………………………….. … 23
Figura 18. P UG a stabilit zonele verzi din Cluj ………………………….. ………………………….. 23
Figura 19. Clădiri de patrimoniu și zone pietonale propuse (galben) și existente
(portocaliu) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
Figura 20. Delimitarea zonelor de extindere viitoară a orașului Cluj ……………………….. 27
Figura 21. Zonarea spațiilor de extindere ………………………….. ………………………….. …… 27
Figura 22. Abordarea etapizată a extinderii urbane ………………………….. ………………….. 29
Figura 23. Congestia pe drumul dintre Cluj și Florești ………………………….. ……………. 30
Figura 24. Rețeaua de drumuri existentă (sus) și cea propusă (jos) la nivelul orașului Cluj 31
Figura 25. Noile cartiere din Florești nu reprezintă exemplul elocven t al urbanizării
adecvate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
Figura 26. În cartiere, unele străzi sunt dimensionate în mod neadecvat ………………… 35
Figura 27. Densități mai ridicate în locurile potrivite; sunt însă și excepții ……………….. 36
Figura 28. O densitate mai ridicată ar aduce beneficii zonei Hașdeu ………………………. 37
Figura 29. Insulele rurale fără valoare istorică ar putea permite o densitate mai ridicată 38
Figura 30. Instantaneu privind reglementările zonale în cartierele planificate la nivel
central ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 39
Figura 31. Prin PUG aferent perioadei 2010 -2020 sunt alocate spații pentru noile
parcări din cartierele planificate la nivel central ………………………….. ………………………. 40

1

Abordare

1. Acest rap ort este parte a unei serii de studii de caz care vin să detalieze unele din
argumentele făcute în raportul principal – Consolidarea capacității de planificare spațială,
precondiție pentru dezvoltare urbană sustenabilă. Acest raport va avea în vedere nivel ul de
municipiu și zonă metropolitană, iar celelalte două rapoarte tratează nivelul județean (Brăila) și
orășenesc.

2. Printre altele, raportul va încerca să ofere: un inventar al instrumentelor și modelelor de
planificare folosite în Cluj -Napoca; o evaluar e generală a sistemului de planuri; o analiză a
competențelor și atribuților diferitelor instituții cu competențe de planificare; și, o identificare a
unor limitări ale arhitecturii de planificare locale.

3. Recomandări specifice vor fi oferite cu privire la : 1) corelarea și armonizarea diferitelor
tipuri de planuri; 2) simplificarea cadrului de planificare la nivel urban; 3) promovarea planificării
integrate în perspectiva perioadei de finanțare UE 2014 -2020.

4. O analiză a sistemului de planificare din Cluj -Napoca va trebui inevitabil să analizeze și
modul în care planurile de amenajare a teritoriului si planurile urbane urmează principiile
generale incluse în Legea Planificării Spațiale 350/2001. În conformitate cu legea 350/2001,
planificarea spatială trebui e să fie :
 Globală – să încerce să coordoneze diferitele politici sectoriale într-un întreg integrat ;
 Funcțională – să ia în considerare cadrul natural și cel construit;
 Prospectivă (o rientată spre viitor ) – să ia în considerare dinamica economică, socială,
culturală și de mediu ;
 Democratică – să asigure angajarea și participarea comunității la procesul decizional .

Mai ales orientarea spre viitor este importantă , deoarece se referă la modul în care planurile
spațiale joacă un rol strategic în dezvoltare – mai exact, reușesc să facă mai multe decât simpla
coordonarea în spațiu a investiților fizice.

5. Legea planificării spațiale prezintă de asemenea o serie de obiective cheie ale
urbanismului, care sunt folosite pentru a determina eficiența planurilor spațiale . Acestea includ :
 îmbunătățirea condițiilor de viață prin eliminarea disfuncționalităților, asigurarea
accesului la infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii;
 crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale
persoanelor cu handicap;
 utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate;
 extinderea controlată a zonelor construite;
 protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural;
 asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile urbane și
rurale;
 protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.

2
De ce Cluj-Napoca?

6. Cu excepția Bucureștiului, Cluj -Napoca s -a dovedit a fi cel mai di namic centru urban din
România – zona din cadrul limitelor administrative ale orașului și cea limitrofă acest eia
înregistrând atât cea mai rapidă creștere a populației, cât și cea mai rapidă expansiune a masei
urbane. Florești, o comună adiacentă orașului Cluj-Napoca, a consemnat adăugarea mai multor
locuințe în 2008 (anul exploziei pieței imobiliare în România) decât în orice altă localitate din țară,
inclusiv București.

7. În consecință, Cluj -Napoca constituie un studiu de caz deosebit de interesant,
preze ntând un conglomerat interesant de provocări cu care se confruntă majoritatea orașelor
mari din România : o reducere a densității în zonele centrale ale orașelor (pe măsură ce masa
urbană depășește, ca ritm de dezvoltare, creșterea demografică) corelată cu o creștere a densității
în zonele periurbane. O mare parte a dezvoltării orașului Cluj -Napoca a avut loc în deceniul din
urmă și s -a produs într -o manieră necontrolată, neplanificată și aleatorie. Deși un plan urbanistic
general (PUG) există încă din 1999, acesta nu a reușit o coordonare eficientă a dezvoltării.

8. Principalul obiectiv al acestei analize va fi de a prezenta modul în care demersurile de
planificare actuale reușesc să abordeze unele dintre disfuncționalitățile din trecut și să constituie
un îndrumar pentru o creștere viitoare sustenabilă și eficientă . Momentul ales pentru analiză este
deosebit de oportun, deoarece PUG -ul pentru perioada 2010 – 2020 se află, în prezent, în faza de
discuții premergătoare aprobării. În consecință, se va utiliza PUG -ul curent pentru a determina
conformitatea cu principiile directoare ale Legii 350, pentru a afla de ce unele principii nu sunt
respectate, precum și pentru a identifica eventualele puncte slabe ale legii.
Cât de bună este planificarea în Cluj-Napoca?
Corelarea cu alte planuri și strategii
9. Conform Legii 350, PUG 2010 – 2020 pentru orașul Cluj -Napoca trebuie corelat și integrat
într-o ierarhie clară de planuri, de la nivel național și până la nivel local.
Planificare națională
10. Documentul cadru este Plan ul de amenajare a teritoriului național (PATN ), care include
următoarele secțiuni cheie: i) rețe le de transport; ii) apă; iii) zone protejate; iv) rețeaua de
localități ; v) zonele de risc natural; vi) zone turistice și vii) dezvoltare rurală. PATN este în curs de
elaborare încă din 2001, iar unele secțiuni sunt revizuite periodic .

11. PATN -ul este principalul document de planificare spațială la nivel național, și furnizează
îndrumări cheie pentru planurile de nivel inferior . Într -adevăr, PUG -ul 2010 – 2020 pe ntru Cluj –
Napoca include: propuneri de transport care se racordează la sistemul propus de autostrăzi și
drumuri expres din PATN; propuneri pentru extinderea infrastructurii de alimentare cu apă; zonele
protejate desemnate; rețeaua de localități și adapteaz ă reglementările urbane în conformitate cu
potențialul de risc al zonelor.

3

Figura 1. Rețeaua de autostrăzi propusă în PATN

Planificare regională
12. În ceea ce privește planurile de nivel inferior, situația este oarecum diferită . În mod
normal, toate cele 8 regiuni ale țării trebuie să pregătească planuri de amenajare a teritoriului
zonal regional (PATZR). Puține regiuni au făcut însă acest lucru . Întâmplător, regiunea de Nord -Vest
este una dintre puținele regiuni care au elaborat acest plan, precum și prima care a trecut la
conceperea unui plan regional. Planul a fost pregătit în anul 2004 de o echipă de la Universitatea
Babeș -Bolyai. Totuși, deși planul este finalizat, nu există nicio versiune disponibilă pentru public a
acestuia . Ca atare, este dificil de consultat și încă și mai dificil de a prelua concepte din
recomandările pe care le conține. Deoarece regiunile din România nu dețin atribuții pe linie
administrativă, PATZR-urile trebuie pregătite de către MDRAP sau respectivul minister trebuie să
delege altor instituții pregătirea acestor planuri.

13. În afara PATZR-urilor, Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) pregătesc strategiile și
planurile de dezvoltare regională . ADR -urile funcționează ca instituții neguvernamentale de
utilitate publică (în absența unui nivel administrativ formal al regiunilor) pentru a contribui la
gestionarea Programului Operațional Regional (POR). În consecință, strategiile și planurile pe care
le concep sunt, de asemenea, orientate spre atragerea și uti lizarea de fonduri UE pentru investiții Cluj Area

4
în regiune. În multe regiuni, investițiile POR sunt cele care determină cele mai semnificative
schimbări în infrastructură. Totuși, din moment ce ADR -urile sunt lipsite de putere administrativă
formală, planurile pe care le concep acestea nu sunt întotdeauna luate în considerare de
administrațiile județene și locale.

14. Această lipsă de coordonare devine evidentă și în cazul orașului Cluj -Napoca , în urma
comparației dintre Planul de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 și P UG Cluj -Napoca pentru 2010 –
2020 . Astfel, aceste două planuri, concepute, în mai mică sau mai mare măsură, în paralel, propun
soluții ușor diferite pentru transportul la nivel metropolitan. În timp ce PDR preconizează
dezvoltarea unei șosele de centură în jurul orașului Cluj -Napoca, PUG conține o propunere privind
o șosea de centură care să deservească numai partea sudică a orașului, care prezintă valori de
trafic mai ridicate. În partea de nord, PUG propune dezvoltarea unei rețele rutiere mai puternice
de-a lungul liniei de cale ferată. O șosea de centură în partea de nord este considerată ca fiind prea
costisitoare, precum și ca având efecte imediate reduse.

15. Însă, șoseaua de centură din partea de nord este inclusă pe o listă de proiecte
planificate de Co mpania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).
Aceasta este o companie publică, responsabilă cu dezvoltarea de proiecte de infrastructură de
anvergură (de exemplu, autostrăzi și drumuri expres) – drumurile județene afl ându -se sub
jurisdicția consiliilor județene, iar străzile orășenești revenind autorităților locale. În consecință,
finalizarea proiectului de centură la nord de Cluj -Napoca este probabilă, iar PUG Cluj trebuie să ia
în considerare acest proiect (indiferent dacă este considerat sau nu o idee fezabilă în primă
instanță ) și să determine modul de integrare a altor proiecte locale de infrastructură în această
amplă rețea de transport.

16. Un alt domeniu în care există divergențe între planurile ADR și PUG îl reprezintă noile
platforme economice . Planificatorii din cadrul ADR previzionează două zone din afara orașului
(Rădaia și Dealul Lomb) unde fondurile UE urmează a fi utilizate pentru dezvoltarea unor centre de
atragere a afacerilor – un centru pentru arte creative și incu batoare de afaceri. Pe de altă parte,
planificatorii responsabili de elaborarea PUG Cluj consideră vechea platformă industrială ca fiind
zona cheie pentru dezvoltarea de noi activități. În esență, ei consideră că o mare parte din terenul
fostei platforme i ndustriale este fie neutilizat, fie insuficient utilizat și poate fi redezvoltat și readus
în circuitul economic. Redezvoltarea terenurilor industriale abandonate ar permite nu doar o
utilizare mai eficientă a unui teren intravilan valoros, ci și o stimula re a unei zone a orașului relativ
inactivă în prezent. În acest scop, creșterea volumului de activitate în această zonă (situată la nord
de linia de cale ferată a orașului) poate acționa ca un catalizator pentru expansiunea urbană în
partea nordică a orașu lui, care reprezintă zona cu cea mai redusă creștere în ultimii ani.

17. Desigur, există numeroase alte domenii unde Planul de Dezvoltare Regională 2014 –
2020 și PUG 2010 – 2020 sunt în consonanță . De exemplu, aeroportul este privit ca o rețea de
transport m ultimodal, spre care ar putea converge drumurile locale, regionale și naționale, precum
și o conexiune la infrastructura publică locală (autobuzul și, posibil, o prelungire a liniei de metrou
ușor) și o conexiune de cale ferată (care ar permite un acces ma i facil la aeroport pentru
persoanele din zonele înconjurătoare). Totuși, așa cum vom vedea mai târziu, chiar dacă pare să
existe o convergență de vederi în ceea ce privește importanța unui nod de transport intermodal la
aeroport, planificarea nu a benefic iat de o coordonare corespunzătoare, ceea ce a dus la unele
soluții neinspirate.

5
Figur a 2. Plan de mobilitate propus de ADR Nord -Vest

Source: Regional Development Agency North -West

18. De asemenea, trebuie reținut că nu există o ad ministrație formală la nivel regional
(ADR -urile, așa cum am mai arătat, funcționează ca ONG -uri). În consecință, strategiile și planurile
pregătite la nivel regional trebuie implementate de autorități de nivel mai înalt (de ex emplu ,
MDRAP sau CNADNR), de autoritățile de nivel inferior (consiliile județene și cele locale) sau de
Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) (formate din diferite unități administrativ –
teritoriale pentru asumarea de proiecte de importanță zonală sau regională). În consecinț ă, toate
planurile pe care ar urma să le propună ADRNV în zona Cluj -Napoca ar urma să necesite acordul
autorităților locale. Deoarece PUG Cluj este un document care atrage obligații pentru autoritățile
locale din regiune, necesitatea unei mai bune corelări între planurile ADR și PUG vine ca o
consecință logică, după cum la fel de logică este și necesitatea ca PUG să țină cont de realitățile
regionale.

6
Figura 3. Plan de mobilitate propus în cadrul PUG 2010 -2020

Sursa : Planwerk
Planificare zonală
19. Pentru strategii și planuri care nu se concentrează în mod explicit asupra unor zone
administrative bine definite (cum ar fi un județ, municipiu, oraș sau comună), diferite unități
administrativ -teritoriale (UAT) își pot uni forțele și p ot pregăti strategii și planuri cu caracter zonal.
De asemenea, MDRAP poate comanda asemenea studii (ceea ce reprezintă situația cel mai
frecvent întâlnită), pentru zonele și subiectele pe care le consideră ca fiind de importanță
strategică.

20. O asemenea st rategie zonală include și orașul Cluj -Napoca . Strategia de dezvoltare a
bazinului hidrografic Someș (ca parte a dezvoltării bazinului hidrografic Tisa) a fost dezvoltată cu
sprijinul autorităților din România și Ungaria, cu finanțare obținută prin Programu l de Cooperare
Transnațională Sud Estul Europei. Scopul principal al acestei strategii este consolidarea cooperării
transnaționale dintre România și Ungaria, pregăti rea unei analiz e și a unei strategi i zonal e detaliat e
cu privire la managementul riscurilor de poluare industrială și urbană , și identifica rea modalități lor

7
prin care o planificare ecologică solidă poate contribui la generarea unei dezvoltări economice
durabile.

21. Această strategie zonală a fost, de asemenea, concepută în paralel cu elaborarea PU G,
motiv pentru care nu a fost luată în considerare la elaborarea planurilor locale. Existența unui
număr atât de mare de strategii și de planuri care se dezvoltă independent unele față de altele
ridică problema determinării succesiunii și a unei coordonăr i corespunzătoare – o sarcină care pare
aproape irealizabilă. Pentru o coordonare reală a diferitelor planuri și strategii sectoriale, este
necesară o stabilire coerentă a succesiunii lor. Mai concret, dacă un plan/ o strategie de nivel
inferior urmează a f i coordonat/coordonată cu un plan/ o strategie de nivel superior, planul de
nivel superior trebuie să intre primul în vigoare. După cum arată exemplele de mai sus, această
situație este rar întâlnită în România.

22. De asemenea, dacă nu se respectă o ordine corespunzătoare succesiunii coerente a
planurilor, planurile de nivel inferior se confruntă cu riscul de a intra perpetuu în coliziune cu
planuri de nivel superior depășite . Logica este relativ simplă. Un plan de management teritorial
trebuie reînnoit de ob icei la fiecare 10 ani. Experiența curentă arată că dezvoltarea și aprobarea
unui asemenea plan necesită, de regulă, între 2 -3 ani. Astfel, până la momentul finalizării planurilor
naționale, regionale, zonale și județene, este necesar ca un plan urbanistic general să fie deja
trasat, în timp ce noile planuri naționale și regionale să fie deja în curs.
Planificare la nivel județean
23. Toate județele României sunt obligate să traseze planuri de amenajare a teritoriului
județean (PATJ ) și să le actualizeze period ic (cel puțin o dată la 10 ani). În prezent, marea
majoritate a județelor din România dispun de planuri depășite sau nu dispun deloc de planuri de
tip PATJ . Este și cazul județului Cluj.

24. În consecință, PUG Cluj 2010 – 2020 nu se poate coordona corespunzăt or cu planul de
nivel imediat superior . Consiliul Județean Cluj a pregătit o Strategie de Dezvoltare Județeană
pentru 2014 – 2020, dar nu a transformat încă această strategie într -un plan spațial. De asemenea,
strategia de dezvoltare județeană nu a fost co ordonată corespunzător cu strategiile de nivel înalt
(de ex emplu , propunerea privind șoseaua de centură avansată de Compania Națională de
Autostrăzi și Drumuri Naționale din România), ceea ce a dus la o situație nefavorabilă .

25. Una dintre cele mai mari inve stiții derulate de Consiliul Județean Cluj în ultimii ani este
extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Cluj . Aceasta implică extinderea
terminalelor pentru pasageri, realizarea unui terminal pentru mărfuri, dezvoltarea de legături de
transpor t intermodale cu liniile de cale ferată și de transport public existente,și extinderea pistei
(inițial la 2100 metri, iar ulterior la 3500 metri). Pista de 3500 de metri va fi aptă pentru a opera
curse transatlantice și avioane cargo mari și se speră că va reprezenta un stimulent puternic pentru
dezvoltarea economiei naționale.

26. Totuși, așa cum s -a constatat recent, prelungirea pistei la 3500 m determină
intersectarea acesteia cu șoseaua de centură propusă . În consecință, dacă șoseaua de centură
este const ruită conform planurilor, aceasta ar urma să se intersecteze cu porțiune a de semnalizare
a viitoarei piste . Acesta este un exemplu foarte clar și concret de consecințe nefavorabile ale
necoordonării corespunzătoare a planurilor și strategiilor. Modificarea , în prezent, a traseului
șoselei de centură (aeroportul este imposibil de mutat) poate crea costuri suplimentare de circa 10

8
milioane de euro. Această situație ar fi putut fi evitată dacă ar fi existat o comunicare între
autoritățile responsabile încă din fazele timpurii ale proiectelor.
Planificare periurbană
27. Marea majoritate a orașelor din România au cunoscut, în ultimii ani, o dinamică urbană
care a trecut dincolo de limitele administrative ale acestora . Este un fapt cunoscut că orașele nu
se dezvoltă î n izolare. Clujul nu face excepție. De fapt, unele dintre zonele periurbane ale Clujului s –
au numărat printre cele mai dinamice din România. Întrucât multe dintre realitățile din zonele
periurbane le influențează pe cele din zonele centrale ale orașului (ș i invers), este important ca
PUG -urile din orașele centrale să fie coordonate cel puțin cu PUG -urile din localitățile învecinate .

28. PUG Cluj 2010 – 2020 nu este coordonat cu PUG -urile localităților limitrofe , și aceasta
dintr -un motiv foarte simplu: marea m ajoritate a acestor localități fie nu dispun de un PUG, fie
dispun de un PUG depășit. Aceasta înseamnă că PUG Cluj 2010 – 2020 a fost elaborat într -o relativă
izolare, ceea ce nu este deloc o situație de dorit. Trebuie recunoscut faptul că PUG Cluj include
propuneri care depășesc granițele administrative ale orașului (de ex emplu , drumuri suplimentare
pentru eliminarea congestiei generate de navetiștii din zonele periurbane), dar acestea nu au
valoare de normă pentru localitățile limitrofe. Acestea din urmă pot opta pur și simplu să ignore
aceste propuneri și să conceapă proprile planuri .

29. În consecință, este mult mai logic să existe o abordare de planificare integrată pentru
zona funcțională din jurul Clujului . Există numeroase instrumente care pot fi utili zate în acest
scop. Unul dintre acestea, frecvent folosit , constă în dezvoltarea unui plan de amenajare a
teritoriului zonal periurban (PATZP) . Un asemenea plan este, de regulă, coordonat de Consiliul
Județean și își propune să identifice soluții adecvate pentru ceea ce se întâmplă jurul orașelor
centrale, dar care nu poate fi controlat la nivelul acestora.

30. Alte soluții, mai logice, le reprezintă dezvoltarea unor planuri de amenajare a
teritoriului intercomunitar (PATIC) (elaborate de un număr de localităț i în scopul identificării de
soluții comune la problemele comune) sau a unor p lanuri de amenajare teritoriului etropolitan
(PATM) (pregătite de localități sau de administrația comună a unei zone metropolitane bine
definite).

31. În condițiile legislației actu ale din România și a practicii de dezvoltare urbană a
ultimelor două decenii, se poate spune că modalitatea cea mai eficientă de rezolvare a
constrângerilor impuse de actualele limite administrative constă în dezvoltarea de planuri și
strategii intercomun itare . O asemenea abordare ar permite o direcționare mai bună către zonele
urbane funcționale, fără limitarea atribuțiilor administrative ale localităților implicate. Pe de altă
parte, aceste strategii și planuri sunt condiționate de încheierea unor acordur i voluntare între
toate localitățile participante. Acest deziderat este deseori mai greu de atins decât poate părea la
prima vedere, atât din cauza diferențelor de ordin politic (deseori și interpersonal), cât și din cauza
modificării, în timp, a priorităț ilor (de ex emplu , alegerea unui nou primar într -o localitate, cu
priorități diferite față de cele stabilite de administrația anterioară).
Coordonare intersectorială
32. Pentru a fi cu adevărat eficiente, PUG -urile trebuie să se coordoneze cu strategiile,
planu rile și politicile sectoriale . Astfel, se previne intrarea unei strategii spațiale a unei localități în
disonanță cu alte strategii. De exemplu, dacă dezvoltarea economică a unui oraș indică

9
consolidarea sectorului de servicii, PUG -ul nu ar trebu să aborde ze o strategie care își propune să
creeze spații pentru investițiile industriale.

33. În măsura în care este posibil, PUG Cluj 2010 – 2020 a încercat să se coordoneze cu toate
strategiile sectoriale elaborate la nivel local și național . Cel mai notabil este faptul că PUG a
încercat să se inspire din Strategia Locală de Dezvoltare Economică pe 2006 și s -a bazat pe aceasta.
Din păcate, această strategie nu a fost dezvoltată în jurul unor obiective definite cu claritate,
incluzând mai ales o listă lungă de reali zări dorite. Mai mult, o nouă strategie de dezvoltare este în
curs, iar din punct de vedere tehnic PUG trebuie să se inspire din această strategie. Întâmplător,
însă, PUG se află în etapele finale de aprobare, în timp ce strategia de dezvoltare se află doa r în
fază de concept.

34. În mod normal, strategia trebuie finalizată prima, urmată de PUG – strategia stabilește
viziunea pentru oraș, iar PUG conține reprezentarea spațială a viziunii respective. Deși acest lucru
nu s -a întâmplat în cazul Clujului, încă mai este posibilă încorporarea unui număr de practici de
planificare spațială, cu valoare verificată, în strategia de dezvoltare. Calitatea vieții este principalul
obiectiv al strategiei locale de dezvoltare, iar o planificare spațială adecvată constituie una dintre
principalele modalități de a obține o calitate adecvată a vieții. În general, persoanele care doresc să
locuiască în cartiere plăcute, ecologice, prin care te poți plimba, accesibile și estetice , sunt cel mai
adesea avantajate când interesul comuni tății este pus mai presus de cel al individului – respectiv,
când reglementările de planificare spațială indică ce este permis și ce nu este permis într -o
anumită zonă.

35. Un alt plan de importanță locală este Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) 2007 –
2013 pregătit pentru zona metropolitană Cluj (Cluj -Napoca și 16 localități limitrofe), în contextul
Programului Operațional Regional 2007 – 2013. Planul stabilește un număr de investiții strategice
care urmează să fie implementate cu fonduri UE în zona m etropolitană Cluj. Totuși, niciuna dintre
investițiile propuse nu implică modificări spațiale semnificative (de ex emplu , investițiile în rețeaua
de tramvai se referă numai la reabilitarea liniei existente, fără a propune o extindere a acesteia),
deci PIDU nu a generat prea multe modificări ale PUG.

36. Totuși, probabil că PIDU 2014 – 2020 va implica un număr mai mare de investiții în
infrastructură, acestea fiind, în mod ideal, integrate cu o strategie coerentă de dezvoltare
spațială . De asemenea, conform reco mandărilor din documentul -cadru POR 2007 – 2013, la
alcătuirea unui plan de investiții trebuie să se țină cont de planificarea spațială. De exemplu, o
analiză simplă a costului și a randamentului va arăta că o extindere a rețelei de transport public
este m ult mai logică într -o comunitate densă și compactă decât într -o comunitate cu grad mare de
dispersie și având o densitate scăzută. Similar, dezvoltarea de drumuri noi trebuie să susțină
dezvoltarea urbană într -o manieră sustenabilă. În general, este cunosc ut faptul că infrastructura
este unul dintre cele mai eficiente instrumente de planificare spațială.

37. În cele din urmă, autoritățile locale au finalizat Convenția Primarilor – Plan de Acțiuni
privind Energia Durabilă (PAED), care stabilește o serie de măsu ri pentru reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră în următorii ani. Planul urmează să fie aprobat, dar probabil că are un număr
de implicații spațiale.

10
Funcționalitate
38. Legea 350 prevede că planurile de amenajare a teritori ului trebuie să fie funcțion ale,
luând în considerare cadrul natural și cel construit . PUG aferent orașului Cluj se conformează într –
o manieră bună acestei prevederi. În primul rând, se recunoaște faptul că topografia orașului
determină o dezvoltare naturală pe direcție longitudinală , de-a lungul văii râului Someș. Dealurile
din nordul și sudul orașului, precum și unele construcții (de ex emplu , linia de cale ferată și
platforma industrială a orașului) împiedică, într -o oarecare măsură, expansiunea orașului în aceste
direcții.

Figur a 4. Topografia orașului Cluj

39. O hartă recentă a masei urbane, prezentată mai jos, ilustrează bine acest model de
dezvoltare de la est la vest . PUG prevede, în mod justificat, că acest model de dezvoltare nu poate
fi contracarat. N oile proiecte de dezvoltare vor urma întotdeauna punctul de acces cel mai facil, iar
dezvoltarea de -a lungul văii Someșului este logică, deoarece acesta este punctul în care se găsește
infrastructura.

40. PUG precizează, de asemenea, că dezvoltarea pe axa lo ngitudinală nu este durabilă pe
termen lung, creând disfuncționalități spațiale (de ex emplu , creșterea duratei medii de deplasare
până în centrul orașului, utilizarea într -o măsură tot mai mare a autovehiculelor și creșterea
congestiei) care pot sfârși pri n a pune capăt creșterii orașului. Ca atare, PUG își propune să
continue încurajarea expansiunii în partea de sud a zonei urbane (prin extinderea suprafeței
construibile din intravilanul părți i sudice) și a modificat zonificarea din cadrul perimetrului
industrial al orașului în vederea stimulării de noi creșteri în partea nordică (unde s-a construit mai
puțin în ultimii ani).

11
Figura 5. Modelul actual de dezvoltare al Clujului nu este durabil

41. Se speră c ă restructurarea vechilor locații industriale nu doar va deschide noi fronturi de
dezvoltare, dar va permite și o utilizare mai eficientă a terenurilor din mediul urban . Reconversia
terenurilor industriale abandonate capătă o popularitate tot mai mare în România, pe măsură ce
se ac umulează experiență privind efectuarea acestei operații în condiții de maximă eficiență.

12
Figure 6. Se speră că reconversia unei părți a zonei industriale va deschide un nou front de
extindere urbană în partea de nord a orașului

Source: Planwerk

13
Orientarea spre viitor a planului
42. Conform prevederilor Legii 350, planurile spațiale trebuie să fie orientate spre viitor,
luând în considerare dinamici economice, de mediu, sociale și culturale . Desigur, această
abordare necesită o c unoaștere adecvată a tendințelor trecute și prezente. Astfel, un plan spațial
trebuie susținut și consolidat prin analize sectoriale. Pentru un PUG, aceasta necesită o analiză
aprofundată a dinamicii locale.

43. PUG Cluj 2010 – 2020 indică o bună cunoaștere a dinamicilor locale cheie , iar echipa care
a pregătit PUG a consultat nu numai strategiile sectoriale și planurile pregătite de autoritățile
publice locale și județene, dar și un număr de studii locale pregătite de mediul academic, ONG -uri
și grupuri ale s ocietății civile.
Începând cu o analiză de bază
44. PUG începe cu o analiză a aspectului orașului la momentul începerii procesului de
analiză, descriind un număr de probleme cheie care trebuie abordate . De exemplu, analiza arată
că zona centrului istoric al o rașului rămâne în mare măsură intactă, cu intervenții reduse cantitativ
și deficitare calitativ. Faptul că intervențiile neautorizate în zonele istorice sunt considerate
infracțiune în temeiul Legii nr. 422 a monumentelor istorice a limitat numărul de inte rvenții în
inima istorică a orașului. Cu toate acestea, unele clădiri au fost demolate și reconstruite – fiind
înlocuite de cele mai multe ori cu construcții cu valoare arhitecturală redusă (consultați imaginile
de mai jos pentru câteva exemple).

45. De aseme nea, PUG indică faptul că porțiuni întinse de teren industrial sunt neutilizate
sau slab utilizate (ca urmare a restructurării economice din perioada de tranziție), în timp ce
cartierele de blocuri comuniste duc lipsă de unele utilități necesare unei comun ități (de ex emplu ,
supermarketuri și locații de cumpărături, baruri, localuri și restaurante, bănci, locuri de parcare).
Mai mult, numeroase soluții de transport planificate înainte de 1989 (de ex emplu , prelungirea
liniei de tramvai) nu au fost implementat e după Revoluție, lăsându -se unele zone neacoperite.

46. Anii de tranziție au adus noi proiecte de dezvoltare, care au evoluat într -o manieră
neplanificată și aleatorie . Deși există linii directoare de planificare urbanistică, acestea au fost
rareori respec tate, prevalând interesele private și speculațiile de pe piața imobiliară. Apariția mall –
urilor la periferia orașului a influențat într -o manieră negativă afacerile din centrul orașului, iar
zona urbană a continuat să se dezvolte cu spatele la râul care i -a dat formă.
Cum s -a comportat PUG -ul anterior?
47. În încercarea de a prevedea modul de dezvoltare viitoare a orașului, PUG 2010 – 2020 ia
în considerare premisele de dezvoltare stabilite în PUG -ul anterior (1999 -2009), pentru a vedea în
ce măsură acestea au fost transpuse în realitate. Nu este o surpriză faptul că PUG 1999 – 2009 a
fost relativ imprecis, ceea ce a scos în evidență dificultatea de a planifica într -un mediu aflat în
schimbare rapidă . Vechiul PUG prevede a o expansiune a sectorului industrial ca re nu a avut loc, a
prognozat o rată de creștere a populației studențești mult mai lentă decât dinamica actuală și nu a
indicat cu precizie evoluția demografică.

14
Figura 7. Intervenții în centrul istoric al Clujului

Sursa : Goog le Maps

48. PUG 1999 – 2009 a dat dovadă de lipsa unei politici clare de urbanizare, sistematizată și
etapizată, a terenurilor introduse în intravilan . În consecință, proiectele noi s -au dezvoltat într -o
manieră necontrolată. Așa cum o arată imaginile de mai jos (iar acestea sunt reprezentative pentru
dezvoltarea Clujului pentru perioada dintre 1990 și 2010), proiectele noi nu au urmat un plan clar
(un plan urbanistic zonal, conform prevederilor Legii 350), ci au respectat forma parcelelor fostelor
terenuri ag ricole deschise pentru dezvoltare. Când au fost asamblate pe suprafețe mari, aceste
modele de dezvoltare au creat disfuncții substanțiale (de ex emplu , accesibilitate deficitară,
asigurare ineficientă a serviciilor publice și o scădere globală a calității v ieții pentru locuitorii din
zonă).

49. În afara disfuncțiilor spațiale evidente, creșterea urbană necontrolată creează, de
asemenea, un număr de externalități negative care afectează siguranța și bunăstarea celor care
locuiesc în zonă . De exemplu, drumurile d e acces spre aceste noi proiecte sunt, deseori, prea mici
pentru a permite accesul mașinilor de intervenție ale pompierilor și ambulanței (a se vedea
imaginile de mai jos). Încercând să -și utilizeze la maximum terenul, deținătorii de proprietăți alocă
un s pațiu mult prea mic pentru uzul public. Într -o situație tipică de „tragedie a bunurilor comune ",
fiecare gospodărie încearcă să -și optimizeze propriul confort în defavoarea siguranței celorlalți. În

15
absența unor norme și reglementări adecvate sau din cauza lipsei aplicării normelor și a
reglementărilor existente, fiecare gospodărie va face alegerea rațională de a -și utiliza la maximum
resursele. Dacă nu o face, o vor face alții.

Figura 8. PUG 1999 -2009 nu a reușit să îndrume în mod eficient expansiunea urbană în Cluj

Sursa : Bing Maps

50. Rezultatele negative ale acestei situații de tragedie a bunurilor comune sunt
binecunoscute . Când pământul este incorect alocat pentru utilizări publice, noile cartiere au
tendința de a împrumuta u n aspect monocromatic (de ex., pur rezidențiale) și de a oferi indicatori
scăzuți ai calității vieții. Drumurile sunt, deseori, neasfaltate și neluminate (deoarece autoritățile
locale nu doresc să investească bani publici pentru dezvoltarea unei proprietăț i private), există o
lipsă de facilități limitrofe cheie (parcuri, zone recreaționale, oportunități pentru cumpărături,
școli, grădinițe etc.) și spațiul nu este organizat într -un mod care să încurajeze interacțiunea umană
(oamenii se baricadează, pur și s implu, în spatele unor garduri înalte). Mai mult, externalitățile
negative ale acestor cartiere neplanificate se propagă mai departe, în zonele centrale ale orașelor.
De exemplu, persoanele care părăsesc aceste zone la volanul unui autoturism aduc cu ele n oroiul și
pământul de pe străzile nepavate și îl dispersează în restul orașului, ceea ce duce la costuri globale
mai mari pentru curățarea străzilor și costuri mai mari pentru întreținerea fațadelor , spălarea
mașinilor etc. (toate acestea pe lângă un aspec t mai murdar al orașului, deoarece praful de pe
străzile neasfaltate se propagă peste tot ).

16
Figur a 9. Noile străzi și rețele de străzi nu au caracter urban

Sursa : Norc.ro

51. Un alt neajuns cheie al PUG 1999 – 2009 constă în lipsa de dinamism a acestuia . Urmând
un model care pare să fie prezent în numeroase orașe post -comuniste, PUG anterior al orașului
Cluj avea un model de zonare care conserva, în mare măsură, utilizările anterioare ale terenului,
fără a introduce un plus de fle xibilitate în modul de conversie a terenului și a clădirilor intravilane
pentru noi utilizări (de ex emplu , reconversia fostelor zone industriale sau favorizarea densităților
mai mari în fostele cartiere rurale).

52. Așa cum se arată în raportul principal („ Consolidarea capacității de planificare spațială,
precondiție pentru dezvoltare urbană ”), orașele comuniste au fost construite după un model de
densitate asimetrică . Dată fiind absența piețelor de teren (care să aloce terenul în funcție de cea
mai bună utili zare), planificatorii centrali au propus proiecte în jurul formei urbane existente. În
consecință, s -au construit zone de înaltă densitate în jurul cartierelor, care fie aveau un caracter
rural, fie reprezentau zone periurbane cu o densitate scăzută. În te rmeni mai simpli, s -a construit
un oraș cu 200.000 de locuitori în jurul unui oraș cu 100.000 de locuitori. Spre lauda lor,
planificatorii centrali nu au distrus cartierele de valoare istorică și culturală, cu anumite excepții,
dar au creat un oraș cu un m odel de densitate departe de parametrii optimi.

17

53. Mulți dintre planificatorii care i -au urmat nu au avut viziunea de a elabora reglementări
de zonare care să permită densități aliniate la prețurile pieței și la cerere . Așa cum se arată în
raportul principal , cea mai mare cerere de spații de locuit și birouri este valabilă pentru zonele din
centrul sau zonele imediat limitrofe centrului orașului. Pe harta de mai jos sunt evidențiate câteva
cartiere de locuit cu densități relativ reduse, situate în jurul centrului istoric al orașului. În măsura
în care aceste zone nu prezintă un potențial istoric sau cultural intrinsec, creșterea densității
merită e valuată.

Figura 10. Zonele din jurul centrului orașului Cluj care ar putea permite densități mai ridicate

Sursa : Google Maps

54. Un alt neajuns major al fostului PUG este discordanța dintre modul de extindere a zonei
constru ibile a orașului și cererea existentă de terenuri noi. Aceasta a dus la apariția de noi unități
locative „în mijlocul câmpului” ( vedeți imaginea de mai jos), fără a avea legătură cu infrastructura
de servicii publice cheie (apă, canalizare, transport publi c). Așa cum se arată în noul PUG, zona
construibilă a unui oraș trebuie extinsă în conformitate cu presiunile de pe piața imobiliară și
trebuie să se asigure exploatarea corespunzătoare a terenurilor intravilane neutilizate sau utilizate
sub potențial.

55. Desigur, vechiul PUG a avut și aspecte pozitive . Acesta a inclus numeroase prevederi care
au răspuns, într -adevăr, la provocările urbane ale perioadei respective. De exemplu, recunoscând
faptul că în vechile cartiere comuniste nu s -a alocat spațiu pentru o m ulțime de utilități necesare
(băcănii, centre comerciale, saloane de coafură, farmacii, bănci, spații de birouri etc.), PUG a
permis reconversia apartamentelor de la primul etaj pentru noi utilizări. Rezultatele nu sunt
întotdeauna dintre cele mai estetice și plăcute ochiului, dar au acoperit o necesitate a
comunităților locale.

18
Figura 11. Case în mijlocul unor câmpuri „urbane”

Viziunea PUG 2010 -2020
56. Viziunea noului PUG se bazează pe viziunea Strategiei de Dezvoltare Locală 2006 și
anticipează Cluj -Napoca drept un „Oraș pentru oameni – durabil, sigur, flexibil, sănătos și plin de
viață”. Noul PUG își propune să furnizeze o abordare contemporană pentru un oraș european de
dimensiuni medii, orientându -se asupra unor aspecte precum dezvoltare compactă , densitate,
înălțimea medie a clădirilor, spații publice de calitate, combinația funcțiilor, dar și accesibilitatea și
posibilitatea de a încuraja mersul pe jos . PUG 2010 -2020 își propune să conserve zestrea naturală
în și împrejurul or așului, precum și să creeze numeroase oportunități de recreere.

57. Câteva principii directoare cheie stau la baza noului PUG . În particular, planul își
propune:
 SĂ REPARE – prin transformarea dezvoltării necontrolate din trecut în avantaje;
 SĂ DEZVOLTE – prin crearea de noi teritorii urbane, abilitarea de noi investiții și crearea de
noi spații publice;
 SĂ PROTEJEZE – prin limitarea utilizării abuzive a spațiilor publice, îmbunătățirea calității
zonelor rezidențiale și protecția drepturilor vecinilor;
 SĂ PER MITĂ – dezvoltarea de locuințe , de comerț și servicii;
 SĂ GHIDEZE – investitorii locali și externi.

58. Printre măsurile vizate, PUG 2010 – 2020 își propune să transforme râul Someș în
coloana vertebrală a orașului , întorcând fața orașului spre această arteră , îmbunătățind străzile și
spațiile de promenadă de -a lungul râului, prin crearea de parcuri publice și de oportunități pentru
recreere și practicarea sporturilor. De asemenea, PUG dorește să îmbunătățească mobilitatea
urbană, atât intern, cât și extern.

59. Pentru a realiza această viziune, PUG stabilește un conglomerat de proceduri, politici
publice, programe și standarde, care intenționează să corecteze greșelile trecutului și să
direcționeze dezvoltarea viitoare într -o manieră sustenabilă . Aceste instrumen te au fost
asamblate după finalizarea unui număr de studii sectoriale de bază, care enumeră dinamicile cheie
de dezvoltare urbană. Aceste dinamici, precum și instrumentele dezvoltate pentru abordarea
acestora, vor fi discutate în detaliu în cele ce urmează .
Analiza sectorului economic
60. Sunt puțini economiști în Rom ânia care pot realiza o analiză economică detaliată a
zonelor urbane. Din păcate, planificarea urbană rămâne la un stadiu latent în cursurile facultăților
de arhitectură, fiind, foarte rar, consid erată o profesie interdisciplinară. Astfel, studiul cadrului

19
economic aflat la baza Planului Urbanistic General al Cluj ului se plasează între anumite limite.
Acesta include o listă privind metodologiile care pot fi folosite pentru a prezenta economia local ă
într-o lumină mai bună (analiza Shift -Share , modele de tip Input -Output , modele gravitaționale
etc.), însă nu implementează respectivele metodologii. De asemenea, unele capitole ale analize i
(ca de exemplu analiza piețelor imobiliare ) au caracter limitat din cauza lipsei datelor sau datorită
analizei restrânse a datelor.

61. Totuși, studiul economic de fundamentare surprinde dinamici importante la nivel local
(tranziția de la producția manufacturieră la sectoarele de servicii, precum și nevoia crescută pent ru
spații comerciale și de birouri ), PUG reușind să creeze o serie de instrumente care să răspundă
acestor dinamici. Cel mai important este faptul că PUG a reușit să faciliteze reconversia spațiilor
din interiorul orașului, astfel încât acestea să poată gă zdui serviciile industriale în plină dezvoltare.

62. În prima etapă, prin PUG s -a realizat harta zonelor cu cea mai mare densitate de funcții
cu utilizare mixtă. După cum se vede în harta de mai jos, aceste zone sunt localizate în interiorul și
în jurul centr ului istoric, și de -a lungul principalelor drumuri de acces către centrul orașului .

Figura 12. Ariile existente în Cluj-Napoca cu utilizare mixtă

Sursa : Planwerk

63. Prin modernizarea vechilor incinte, PUG are ca scop creșterea d ensității funcțiunilor
mixte în jurul construcțiilor cu utilizare mixtă deja existente. Un prim pas a constat în
consolidarea unora dintre principalele drumuri de acces către oraș și facilitarea creării unor
bulevarde urbane. Accentul s -a pus, în mod speci al, pe zona din partea de nord a centrului
orașului. Prin modernizarea Bulevardului Horea care are, deja, o densitate ridicată, PUG propune
reconversia terenului din apropierea bulevardului, în încercarea de a încuraja polarizarea zonei de
nord a orașului și de a genera activități noi – această zonă fiind una dintre cele care nu s -a bucurat
de o dezvoltare vizibilă în ultimii ani.

20
Figura 13. Prop uneri privind reconversia de -a lungul bulevardelor principale care duc spre centrul
orașului

Sursa : Planwerk

Figura 14. Unele dintre principalele bulevarde din Cluj nu sunt, cu adevărat, urbane

Sursa : Norc.ro

64. Consolidarea zonei din nordul centrului orașului se realizează într -un mod deliberat . Prin
interme diul PUG se speră canalizarea activității din zona de nord, propunându -se, în același timp,
reconversia terenului industrial. Zona industrială și linia de cale ferată aflate în imediata apropiere,
în partea de sud, au stat ca o barieră în calea extinderii , făcând ca partea de nord să fie mai puțin
accesibilă și mai puțin atractivă pentru noile construcții. Se speră că prin PUG 2010 -2020 acest
lucru se va schimba, favorizându -se atât reamenajarea terenurilor industriale abandonate din

21
zonă, precum și realiza rea unui echilibru în ceea ce privește configurarea spațială a orașului. Se
speră că procentul mare de spațiu pus la dispoziție pentru reconversie va satisface nevoia actuală
privind cererea de spații de birouri, precum și cererea crescută preconizată a av ea loc odată cu
dezvoltarea sectoarelor de servicii cum sunt serviciile IT, serviciile financiare, contabile sau cele
medicale.

Figura 15. Zonele industriale neutilizate sau parțial utilizate sunt propuse pentru reconversie

Surs a: Planwerk

65. Unele dintre platformele industriale din această zonă au fost deja reamenajate. La
nordul stației de cale ferată a fost construit un magazin Dedeman pe vechea locație a fabricii
Tehnofrig ( a se vedea imaginile de mai jos ). Și alte platforme di n zonă urmează a fi reamenajate, pe
unele dintre acestea activitatea preconizându -se a începe în cel mai scurt timp.
Analiza sectorială de mediu
66. Pentru a realiza auditul biodiversității din regiune și a stabili zonele care trebuie
protejate, echipa PUG -ului a solicitat ajutorul unui grup de specialiști în domeniul mediului din
cadrul Universității Babeș -Bolyai . Studiul de fundamentare a luat în considerare zonele naturale
protejate care au fost deja marcate în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN ). Unele
dintre zonele protejate din PATN au fost extinse în cadrului noului PUG, funcțiile unora dintre
aceste zone fiind reanalizate.

22
Figura 16. Fosta fabrică Tehnofrig și clădirea Dedeman care i -a luat locul

Sursa : Norc .ro și fotografia autorului

67. Este important de menționat faptul că au fost bine definite limitele pădurii protejate
Făget . În trecut, nimeni nu știa cu certitudine unde începe și unde se termină zona protejată, iar
noile construcții intrau și pe teritoriu l pădurii (a se vedea imaginea de mai jos) . În plus, o parte din
pădurea Făget a fost inclusă în teritoriul orașului, cu scopul de a deveni pădure urbană și a fi
folosită pentru recreere de către locuitorii orașului.
Analiza sectorului social
68. Analiza de f undamentare socială și demografică a fost realizată tot de o echipă de la
Universitatea Babeș -Bolyai . Studiul încearcă să ofere o imagine completă a situației demografice
la nivel local și să prezică tendințele viitoare. Studiul are la bază datele recensăm ânturilor d in 1992
și 2002, precum și o serie de date puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică și de
către autoritățile locale .

23
Figura 17. Noile construcții intră pe teritoriul principal ei pădur i din oraș

Sursa : Google Maps

Figura 18. PUG a stabilit zonele verzi din Cluj

Sursa : Planwerk

24
69. Din păcate, studiul nu a beneficiat de datele obținute la ultimul recensământ (finalizat în
2012), astfel încât tendințele viitoare trebuie e stimate ținând cont de vechile date. Printre
problemele cheie identificate se află:

 Declinul populației, care, cel mai probabil, va continua în următorii ani. Analiza efectuată de
echipa Băncii Mondiale prin rapoartele „ Orașe competitive ” (Competitive Cit ies) și „Polii de
creștere ” (Growth Poles ) precizează, totuși, faptul că orașul Cluj-Napoca ar putea înregistra o
tendință de creștere a populației, în ciuda declinului general la nivel național. Această situație
ar urma să confirme Regula Zipf care mențio nează faptul că populația din două orașe din
România ar trebui, în mod normal, să crească până la jumătate din populația municipiului
București.

 Îmbătrânirea generală a populației . Dată fiind îmbătrânirea populației, trebuie reanalizate
serviciile oferite , ca de exemplu transportul public. Analiza nu cuprinde o prezentare a
tendințelor privind tiparele de densitate. Datele din raportul „ Consolidarea capcității de
planificare a spațială ” (Enhanced Spatial Planning ) arată, totuși, faptul că densitatea orașulu i
Cluj-Napoca este în scădere (deși procentul de populație din zona metropolitană continuă să
crească ), declinul densității putând afecta eficiența infrastructurii publice cheie și eficiența
întreprinderilor private (de ex emplu, rețeaua de apă va trebui re dimensionată la scară mai
mică, rețeaua de transport public va deveni mai puțin profitabilă, iar domeniile de afaceri vor
răspunde nevoilor unui număr din ce în ce mai scăzut de oameni ).

 Creșterea numărului de gospodării formate dintr -o singură persoană . Pe de o parte, grupul
care înregistrează cea mai mare creștere este reprezentat de pensionarele care locuiesc
singure; pe de altă parte, crește și numărul tinerilor singuri care locuiesc pe cont propriu.
Ambele g rupuri au anumite nevoi pentru care un plan spațial ar trebui să găsească anumite
soluții (de exemplu, acces mai facil la transportul public, acces la magazinele alimentare, acces
la baruri, puburi și cluburi etc.).

 Capitalul cultural este ridicat . Dat fiind numărul mare de persoane educate la nive lul orașului,
este important să se investească în calitatea vieții, pentru a veni în sprijinul profesioniștilor
din oraș.

 Baza economică variată. Economia este în proces de tranziție spre sectorul terțiar, însă, în
același timp, un procent mare din popula ție încă lucrează în sectorul manufacturier. De aceea
este important să existe un plan urban care să încurajeze zonele pluridimensionate. Tiparul
monofuncțional de dezvoltare (de ex emplu, zonarea care favorizează, în mod predominant,
serviciile ) poate crea dezechilibre și chiar împiedica dezvoltarea economică pe termen mediu
și lung.

 Clădirile de locuințe construite în perioada comunismului nu mai satisfac nevoile și cerințele
oamenilor. Cererea pentru un număr crescut de locuințe este dublată de cererea p entru
diferite tipuri de locuințe (în general apartamente mari și locuințe individuale ). Noul PUG
trebuie să asigure spații cu o zonare adecvată pentru ca aceste cereri să fie satisfăcute într -o
manieră sustenabilă.

 Extinderea urbană necontrolată afectea ză eficiența infrastructurii serviciilor publice. Este bine
cunoscut faptul că serviciile publice pot fi coordonate la costuri reduse pentru comunități cu
densitate ridicată.

 Nevoia realizării proiectelor de regenerare urbană pentru cartierele construite în perioada
comunistă.

25
Analiza sectorială pe domeniul cultural
70. Echipa PUG a purtat discuții cu mai mulți experți din mediul academic și din societatea
civilă modalități prin care planificarea urbană poate veni în sprijinul vieții culturale din oraș.
Acest lucru are o relevanță deosebită dacă se ia în considerare faptul că orașul Cluj-Napoca speră
să devină, în 2021, capitala culturală a Europei .

71. Pentru a menține și a extinde nucleul cultural al orașului , PUG are ca scop protejarea
clădirilor desemnate de Ministerul Culturii ca intrând în patrimoniul interna țional, na țional sau
local . În al doilea rând, pentru a extinde potențialul acestui patrimoniu istoric și cultural, studiile
privind mobilitatea, realizate pentru a veni în sprijinul PUG, fac anumite rec omandări cu privire la
dezvoltarea mai multor zone pietonale în centrul orașului (a se vedea imag inea de mai jos ).

Figura 19. Clădiri de patrimoniu și zone pietonale prop use (galben ) și existente (portocaliu )

Sursa : Planwerk

72. Mai multe grupuri din domeniul cultural au fost angajate pentru a stabili modul în care
dezvoltarea zonelor pietonale poate facilita desfășurarea spectacolelor în aer liber și a
evenimentelor culturale. Mai mult decât atât, s -au purtat discuții cu privire la modul în care zonele
pietonale pot duce la creșterea atractivității clădirilor istorice și culturale prin realizarea de circuite
turistice.
Planificarea zonală
73. În 2012 L egea nr. 3 50 a fost amendată pentru a conferi PUG -ului mai multă putere. În
trecut, p entru a se evita prevederile PUG și pentru a se promova „urbanizarea parcelelor de teren
agricol” erau folosite Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) și Planurile Urbanistice Detaliate (PUD) . În
conformitate cu noile amendamente, PUG poate stabili, în acest m oment, zonele care nu pot fi

26
modificate prin intermediul PUZ -urilor sau a PUD -urilor. Astfel, spațiul urban este oarecum protejat
de acele situații în care interesul privat predomină interesul ui comunitar. Noile amendamente
legislative precizează și faptul că parcelele de teren cu un coeficient de utilizare a terenului (CUT)
de peste 4 pot fi stabilite doar prin intermediul PUG. În conformitate cu PUG Cluj, CUT -ul maxim
permis în oraș este de 2,8.

74. PUG precizează în mod clar zonele unde intervențiile viitoa re se pot realiza cu mare
ușurință. În principiu, în spațiul intravilan există parcele de teren neconstruite și zone unde pot fi
realizate reamenajări, precum și conversia către utilizări mixte și densitate ridicată. În prima hartă
de mai jos se poate obse rva unde se poate extinde orașul. În a doua hartă se observă modalitatea
de extindere – adică modalitățile permise de utilizare a terenurilor în aceste zone. Această
abordare evidențiază în mod clar ce se poate face și unde se poate face ceva – abordare ca re nu
este întotdeauna considerată a fi optimă. Delimitarea unui procent spațial mare ca având caracter
strict rezidențial poate fi oarecum prohibitivă. O abordare mai flexibilă, cum este cea utilizată în
Varșovia (Polonia ), folosește doar trei tipuri de c ategorii de utilizare a terenurilor : construcțiile cu
utilizare mixtă (unde este permisă o varietate de utilizări, inclusiv cea rezidențială ); utilizarea
industrială și alte utilizări inadecvate locuirii ; și zonele protejate (ex. parcurile naturale ).

75. Astfel, în loc să spunem că 58% dintre terenurile virane pe care se poate construi ar
trebui să fie ocupate de unități rezidențiale (o estimare greu de făcut), s -ar dovedi mai eficient să
cuprindem mai multe categorii de utilizare (utilizare mixtă, rezidenția lă, instituțională și de
servicii, spații comune) într -o singură grupare. Astfel, împărțirea teritorială ar putea fi considerată
după cum urmează: 64% utilizare mixtă ; 19% spații verzi ; 17% utilizare industrială și anexă. Această
împărțire i -ar oferi orașu lui o mai mare flexibilitate în ceea ce privește dezvoltarea. Este timpuriu
să stabilim modul cum va evolua, în timp, cererea. Se poate să existe o solicitare mai mare privind
spațiile de birouri comparativ cu numărul de permise existente. De asemenea, cel e mai bune
practici în ceea ce privește dezvoltarea urbană recomandă că trebuie să existe un procent mai mic
de 15% din zonarea spațială a orașului dedicat utilizărilor cu caracter monofuncțional. Cel mai
adesea, spațiile monocromatice devin spații moarte.

76. Zonarea poate fi restabilită prin intermediul regulamentelor urbane pentru fiecare
categorie zonală. PUG Cluj aferent perioadei 2010 -2020 nuan țează, oarecum, principiile zonării.
Astfel, deși un spațiu poate avea ca destinație utilizarea cu caracter rez idențial, regulamentele
zonale permit o spațiere secundară care să faciliteze construirea de școli, grădinițe, magazine
alimentare, spații comerciale, precum și alte utilizări cu caracter nepoluant. Acest lucru poate veni
în sprijinul viitoarelor construcț ii într -o manieră mai flexibilă.

27
Figur a 20. Delimitarea zonelor de extindere viitoară a orașului Cluj

Figura 21. Zonificarea spațiilor de extindere

Sursa : Planwerk

28

77. Caracteristica bună pe care o in troduce PUG Cluj aferent perioadei 2010 -2020 o
reprezintă obligația ca extinderea urbană să se realizeze în conformitate cu un plan urban istic
zonal bine definit. Pentru a se evita unele dintre situațiile menționate mai sus (adică noile
construcții realiza te conform planurilor și structurii fostelor parcele agricole, într -o manieră haotică
și necontrolată ), extinderea urbană trebuie să respecte un plan foarte bine realizat. Planul
urbanistic zonal nu trebuie doar să prevadă în mod clar maniera de împărțire a categoriilor de
utilizare publică (drumuri, spații publice, școli, grădinițe etc.), dar să se asigure și că rețeaua de
drumuri care deservește zona este bine conectată la restul orașului și poate asigura spații pentru
principalii furnizori de servicii (de exemplu, utilaje pentru colectarea deșeurilor , transport public,
mașini de pompieri, ambulanțe etc.).

78. Prin urmare, echipa care a realizat PUG propune o abordare etapizată în ceea ce
privește extinderea urbană (a se vedea imaginea de mai jos, pentru expu nerea grafică a
procesului ):

Prima etapă . Delimit area zonei de urbanizare conform caracteristicilor topografice și cadastrale
(drumuri existente, formațiuni de apă, canale, forme de relief, păduri etc.). Ulterior, toate
parcelele de teren din cadrul acest ei zone de urbanizare vor fi supuse unei reparcel ări. În principiu,
întregul teren este comasat, pentru a se utiliza și împărți în conformitate cu un plan zonal lărgit.
Pentru a se realiza reparcelarea, toți poprietarii de parcele individuale trebuie să în ființeze o
asociație cu caracter temporar. După înființarea asociației proprietarilor, un procent din terenul
comasat (30% în cazul orașului Cluj-Napoca) va fi alocat utilizării publice (accesul către drumuri,
parcuri, spații cu caracter recreațional, școl i, grădinițe etc.) .

A doua etapă . Asociația cu caracter temporar are următoarele atribuții :
– inițiază o unificare virtuală și temporară a parcelelor care formează o anumită zonă;
– îndeplinește sarcinile unui plan parcelar.

A treia etapă . Planul urbanistic zonal se va asigura că :
– organizarea funcțională și spațială a zonei (drumuri, rețele de servicii publice , regulamente de
construcții) este realizată conform PUG ;
– schița parcelelor din zonă este refăcută cu scopul unei dezvoltări mai eficiente, menținându –
se numărul inițial de parcele ;
– sunt bine delimitate zonele care vor avea ca scop utilizarea publică (drumuri , grădinițe , școli,
centre de sănătate ) și spații verzi.

Zona necesară realizării spațiilor de utilizare publică va fi oferită de către proprietari i de teren ca
procent (de ex emplu, 30% în cazul orașului Cluj-Napoca) din terenul pe care îl dețin în zonă. Acest
transfer de proprietate este compensat prin creșterea valorii proprietății, lucru favorizat de
investițiile publice în scopul urbanizării adec vate a zonei (pavarea drumurilor, construirea de școli,
crearea și întreținerea parcurilor etc.).

A patra etapă . Extinderea orașului se va face în mod etapizat. Caracterul viabil al fostei zone
reprezintă o precondiție pentru dezvoltarea noii zone. Aceast ă abordare etapizată trebuie să
faciliteze o gestionare mai eficientă și mai sustenabilă a terenului disponibil, un proces eficient
privind investițiile publice în infrastructura serviciilor publice (de exemplu, evitarea branșării la
rețeaua de apă curentă a locuințelor aflate în mijlocul unui câmp deschis ), prote jarea peisajului
urban și extinderea urbană compactă.

29

Figura 22. Abordarea etapizată a extinderii urbane

Sursa : Planwerk

79. Deși această propunere poate reprezenta fundame ntul unei extinderi urbane mai
sustenabile, ea nu este lipsit ă de critici. În special proprietarii de terenuri se plâng de faptul că un
procent prea mare din terenurile lor este alocat utilizării publice și nu este foarte clar dacă
autoritățile locale au r esursele necesare pentru a construi, menține și întreține utilitățile publice în
zonă (de pildă, dacă vor avea fonduri să creeze și să întrețină un parc, în contextul în care, în
prezent, multe dintre parcurile existente nu sunt întreținute ).

30
Planul de mob ilitate
80. PUG -ul Cluj aferent perioadei 2010 -2020 propune, pe lângă un cadru clar privind
extinderea urbană, o regândire a rețelei de transport din oraș. Pe de o parte, este bine cunoscut
faptul că extinderea zonei (în special a comunităților periurbane) a generat creșterea congestiei la
nivelul orașului (a se vedea, spre exemplificare, imaginea de mai jos ). Pe de altă parte, extinderea
neplanificată a orașului a dus la crearea de străzi care nu au legătură unele cu altele și nu sunt
integrate într -un tot un itar. Astfel, PUG are ca scop crearea unui mediu la nivelul orașului care să
permită o mai bună circulație a persoanelor și o organizare mai sustenabilă a rețelei de străzi.

Figura 23. Congesti a pe drumul dintre Cluj și Florești

Sursa : http://www.facebook.com/ILoveCluj

81. Prima hartă de mai jos oferă un indiciu cu privire la modul în care rețeaua de drumuri
arată în acest moment. A doua hartă evidențiază modalitatea prin care PUG speră să soluționeze
problemele privind mobilitatea în oraș – închiderea nodurilor rutiere, conectarea marilor artere,
îmbunătățirea accesibiliății către/d inspre anumite zone și devierea traficului greu către marginea
orașului.

31
Figura 24. Rețeaua de drumuri e xistent ă (sus) și cea propusă (jos) la nivelul orașului Cluj

Sursa : Planwerk

32
Implicarea comunității
82. Legea nr. 350 care face referire la comunitate precizează faptul că aceasta trebuie să fie
implicată în proces și consultată pe parcursul desfășurării acestuia, pentru a se asigura de
îndeplinirea adecvată a nevoilor comunitare . Procesul de elaborare a PUG aferent perioadei 2010 –
2020 a fost unul foarte deschis, documentul fiind publicat pe pagina de internet a Primăriei, fiind
organizate și o serie de întâlniri pentru a beneficia de reacții din partea comunității. Mai mult decât
atât, Cluj-Napoca este unul dintre puținele or așe din România unde toate discuțiile care au loc în
cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism sunt deschise publicului și presei. Astfel, toate discuțiile care
au avut ca subiect PUG -ul au fost deschise intervențiilor celor interesați , ceea ce a conferit
proces ului un grad ridicat de transparență, corectitudine și deschidere.
Cadrul instituțional
83. Pentru a se putea realiza îndatoririle privind planificarea spațială, în cadrul fiecărei
localități trebuie să existe un aparat instituțional adecvat. De obicei, în o rașele mari există
instituția Arhitectului Șef (care este subordonată direct primarului ), echipa fiind responsabilă cu
soluționarea problemelor legate de urbanism.

84. În Cluj -Napoca, instituția Arhitectului Șef are în subordine trei departamente și 28
angaj ați. În cadrul structurii există Compartimentul Strategii Urbane, cu un personal format din
patru arhitecți, care are ca responsabilitate elaborarea planului urbanistic zonal și a planului
urbanistic detaliat. Serviciul Urbanism are în componență un șef de departament și 12 funcționari
publici. Al treilea departament este Serviciul Autorizări Construcții, în cadrul căruia regăsim un șef
de departament și 10 funcționari publici.

85. Per ansamblu, în cadrul autorităților locale din Cluj-Napoca lucrează un numă r redus de
persoane și aceștia nu beneficiază de pregătirea necesară pentru a face față cerințelor privind
planificarea spațială. Deși orașul Cluj-Napoca deține a doua mare aglomerare de arhitecți din țară
(pe locul doi după municipiul București), autorită țile locale au întâmpinat dificultăți în a găsi
personal care să aibă abilitățile și experiența necesare postului. Poziția de Arhitect Șef a fost
vacantă timp de doi ani de zile.

86. În general, arhitecții nu manifestă interes în aplicarea pentru posturi în cadrul serviciilor
publice din două motive importante: funcționarii publici cîștigă foarte puțin comparativ cu salariile
care se primesc în sectorul privat; și, ca funcționari publici, sunt, adesea, obligați să deruleze
activități pur birocratic e, autorizâ nd construcțiile în loc să petreacă timpul proiectând sau realizând
strategiile și viziunea de dezvoltare spațială ale orașului .

87. Autoritățile locale întâmpină dificultăți nu doar în atragerea arhitecților, ci și a unor
profesioniști din alte domenii. De exemplu, în administrația locală nu sunt specialiști GIS1 și, astfel,
nu există nici o bază de date GIS pentru stocarea informațiilor cu caracter spațial. Pentru un oraș
de dimensiunea și importanța Clujului, acest lucru reprezintă un neajuns foarte mar e. Nu sunt
economiști urbani, nu sunt geografi, nu sunt sociologi și așa mai departe. În principiu, mare parte
din gândirea strategică este realizată prin intermediul serviciilor externalizate, fiind puțini cei care
pot interpreta și valida/corecta în mod adecvat strategiile expuse de alții.

1 Sistemul Informatic Geografic

33
88. Una dintre pozițiile de bază pentru care e nevoie de experți buni o reprezintă consilierul
juridic pe probleme de dezvoltare urbană. În absența normelor și regulamentelor urbane bine
elaborate și aplicate în mod core ct, autoritățile locale sunt, adesea, chemate în instanță. De cele
mai multe ori, oamenii dau în judecată autoritățile locale pentru dreptul de a construi pe terenurile
proprietate personală în maniera în care vor ei să o facă – situație care nu ar apărea dacă ar exista
un PUG bine pus la punct. Din cauză că autoritățile locale nu pot angaja consilieri juridici capabili
(în sectorul public, salariile sunt cu un ordin de mărime mai mici decât salariile din sectorul privat ),
deciziile judecătorești sunt date în procent covârșitor în favoarea intereselor private.

Recomandări

89. Noul PUG Cluj a parcurs un drum lung în încercarea de soluționare a unora dintre
provocările din domeniul dezvoltării spațiale cu care s -a confruntat orașul în ultimii ani. Există
totuși , încă, anumite limite și neajunsuri. Pe de o parte, PUG reușește să soluționeze multe dintre
provocările privind dezvoltarea spațială apărute în cadrul orașului Cluj-Napoca, însă nu reușește să
soluționeze multe dintre problemele apărute în afara granițel or orașului. De asemenea , unele
restricții cu privire la densitate care nu permit dezvoltarea orașului într -o manieră sustenabilă. În
cele din urmă, în ciuda faptului că normele și regulamentele de aplicare sunt corecte, este
important să se stabilească me canismele adecvate de aplicare a acestora. În cele ce urmează,
aceste probleme vor fi discutate în detaliu.
Plani ficarea la nivel metropolitan
90. După cum subliniază orice manual privind planificarea, dezvoltarea urbană nu se
produce în interiorul unor gran ițe perfect delimitate – este un proces complex, adesea
impredictibil și chiar dificil. Aceasta înseamnă nu numai faptul că planificarea trebuie să fie
realizată la un nivel superior celui al orașului, ci și existența unui mecanism adecvat care să îi
permi tă adaptarea rapidă la schimbările bruște (de ex emplu, investițiile importante pot înclina
dinamica spațială într -o direcție diferită de cea prezentată în PUG ).

91. Faptul că orașul Cluj-Napoca are un PUG bun nu este suficient pentru soluționarea
problemelor la nivel metropolitan. De fapt, existența unui PUG bun în Cluj poate intensifica
efectul extern negativ asupra localităților adiacente. De exemplu, dezvoltatorii privați se pot
eschiva de la respectarea condițiilor restrictive privind construcțiile în oraș ul Cluj -Napoca și pot
decid e să construiască în afara acestuia – într-una dintre localitățile adiacente, unde regulamentele
urbane pot fi mult mai permisive . În plus, creșterea necontrolată a localităților periurbane poate
crea probleme la nivelul centrulu i orașului (congesti e etc. ), probleme pe care doar PUG -ul aferent
orașului central nu le poate soluționa.

92. Prin urmare, este obligatoriu să existe soluții privind planificarea spațială pentru o zonă
funcțională mai mare. Aceste soluții sunt necesare în caz ul orașului Cluj-Napoca, unde se
regăsește cea mai dinamică piață imobiliară după municipiul București. După cum s -a precizat în
cadrul raportului „ Consolidarea capacității de planificare spațială ”, periferia Clujului s -a extins cu
rapiditate, acest lucru nerealizându -se într -o manieră susținută și controlată.

93. După cum evidențiază imaginea de mai jos, s -au construit clădiri pe fostele terenuri
agricole care s -au dovedit a fi ieftine și disponibilile fără prea mare efort, dar nu s -a acordat atenție
modului în care aceste construcții noi se raportează la ceea ce există în jurul lor.

34

Figura 25. Noile cartiere din Florești nu reprezintă un exemplu bun al urbanizării

Sursa : Google Maps

94. În marea lor majoritate, noile construcții sunt clădiri rezidențiale ridicate, în primul
rând, cu un scop pur speculativ. Populația localității Florești a crescut brusc de la aproximativ
4.000 de locuitori la circa 24.000 în decurs de doar doi ani. Cel mai mare procent din această
populație locuieș te în structuri rezidențiale de tipul comunităților de dormitor, unde lipsesc școlile
și grădinițele, precum și alte facilități (bănci, saloane de înfrumusețare, centre de sănătate etc.).
Rețelele de drumuri sunt dimensionate în mod defectuos (în încercare a de a utiliza la maximum
terenul construit), aici neavând acces mașinile de pompieri și mijloacele de transport public, cel
mai adesea neavând niciun fel de legătură externă și reprezentând, în mare parte, drumuri

35
desfundate. Cele mai multe persoane care locuiesc în aceste comunități lucrează în Cluj-Napoca și
nu beneficiază de alt drum de acces către oraș cu excepția fostului drum care deservea localitatea
Florești atunci când aceasta avea o populație de 4.000 de locuitori. Această situație generează
cong estia drumului la orele de vârf, iar un traseu care în mod normal se parcurge în 15 minute
poate dura acum până la o oră.

Figura 26. În cartiere, unele străzi sunt dimensionate în mod neadecvat

95. Soluționarea problemelor la nivel metropolitan în Cluj -Napoca se poate realiza printr -o
serie de diverse instrumente disponibile:
1. Consiliul Județean Cluj poate pregăti Plan ul de amenajare a teritoriului zonal periurban
(PATZP) aferent zonei metropolitane a Cluju lui. Acest plan poate fi coordonat atât cu
Planul județean de amenajare a teritoriului, câ t și cu PUG -urile Clujului și ale localităților
din împrejurimi. Consiliul Județean Brăila , de exemplu, a elaborat un astfel de PATZ P
pentru zona de 15 km dintre oraș ul Brăila și orașul Galați .
2. O serie de localități (unități administrativ teritoriale ) pot decide să elaboreze împreună un
Plan de Amenajare a Teritoriului Intercomun itar, care ar aborda problemele de planificare
spațială la scară extinsă.
3. Administrația un ei anumite zone metropolitane poate prelua funcția de planificare
spațială pentru întreaga zonă metropolitană, putând, astfel, elabora, Planul de Amenajare
a Teritoriului Metropolitan .
4. Localit ățile care fac parte din zona urbană funcțională semnează un aco rd voluntar privind
coordonarea elaborării propriului lor PUG.

96. Unele dintre aceste opțiuni au fost deja testate în alte localități din Rom ânia, unele se
bazează pe o bogată experiență la nivel internațional, iar pentru altele este nevoie de soluții
inovat ive și adaptate. Este destul de clar faptul că un singur PUG poate soluționa doar o parte
dintre probleme, dar, în același timp, poate intensifica alte probleme. Din această cauză sunt
necesare soluțiile teritoriale integrate.
Plani ficarea densității
97. Rapo rtul principal („Consolidarea capacității de planificare spațială ”) oferă un punct de
vedere cu privire la importanța densității și a dezvoltării compact e. În cadrul raportului se

36
dezbate și tiparul densității atipice existente în Cluj, precum și faptul că nu este în conformitate cu
actuala cerere de terenuri și spații de închiriat. În principiu, chiriile cele mai mari și prețurile cele
mai ridicate pentru terenuri și proprietăți se înregistrează în centrul și în jurul centrului orașului.
Oamenii apreciază apropierea de activitățile centrale, fiind dispuși să plătească un preț mai mare
pentru acest lucru. Astfel, regulamentele zonale ar trebui să dea un răspuns semnalelor venite din
piață și să încerce să permită densități mai mari în acele zone care nu au c aracter natural, istoric
sau cultural protejat.

98. În mare parte, PUG -ul Cluj aferent perioadei 2010 -2020 permite o densitate mai mare în
centrul și în jurul nucleului central. În plus, se specifică în mod clar dorința de consolidare a părții
de nord a oraș ului. Astfel, se speră reactivarea fostului centru industrial al orașului printr -un nou
val de activități economice. Noul PUG speră ca acolo unde au fost odată fabrici să se ridice noi
spații de birouri.

Figura 27. Densități mai r idicate în locurile potrivite; sunt însă și excepții

Sursa : Planwerk

99. PUG -ul are un caracter moderat în ceea ce privește densitatea permisă, prezentând o
viziune proprie cu privire la densitatea medie pentru un oraș de dimensiuni medii. Se afirmă
dorința de a facilita densități ridicate în jurul arterelor principale, sperându -se că zona industrială
va beneficia de utilizări noi. PUG -ul reușește să realizeze o serie de lucruri în mod corect.

100. Totuși, PUG -ul a aplicat un CUT scăzut (de ex. 0,8 – 0,9) pentr u zonele rezidențiale care
se află foarte aproape de centrul orașului. Acest lucru este dificil de înțeles, dat fiind că în multe
dintre aceste zone nu există clădiri cu valoare istorică și unele reprezintă simple reminiscențe ale
vechilor sate. Este evide nt faptul că densitatea acestor zone nu poate crește peste noapte și este
un lucru bun faptul că se încearcă direcționarea densității către zonele strategice. În același timp,
nu există un motiv de limitare a CUT în zonele unde există cerere cu adevărat. De exemplu, zona

37
Hașdeu din extremitatea de sud -vest a orașului cuprinde predominant locuințe individuale (mai
ales case) și are o caracteristică periurbană . Totuși, zona este înconjurată de universități și de
cămine studențești. În această zonă, densitatea ridicată ar permite construirea mai multor unități
studențești – de ex emplu, campusul universitar Hașdeu s-ar putea extinde.

Figura 28. O densitate mai ridicată ar aduce beneficii zonei Hașdeu

Sursa : Planwerk

101. O vedere aerian ă evidențiază în mod clar caracteristica rurală și neplanificată a zonei,
utilizarea ineficientă a spațiului și potențialul pentru reconversie. De asemenea, o mare parte din
zonă este înconjurată de parcele cu densitate ridicată, lucru care sugerează faptu l că aici ar putea
exista un CUT de peste 0,9. O vedere la nivelul străzii întărește afirmația făcută mai sus. Clădirile
din această zonă sunt mici și nu par a avea valoare istorică. De fapt, regulamentele zonale aferente
acestei suprafețe nu interzic ream enajările.

38
Figura 29. Insulele rurale fără valoare istorică ar putea permite o densitate mai ridicată

Sursa : Bing Maps

102. În oraș există și alte zone asemănătoare celei descrise anterior, unde regulamentele
zonale permiț ând numai densități mai scăzute . Motivația acestei situații constă în încercarea de a
se evita apariția „ blocurilor printre case ”. Într-o anumită măsură, această motivație se dovedește
adecvată. În același timp, trebuie conștientizat faptul că toate zonele urbane au fost supuse unui
proces de transformare, prin modificarea fostelor zone rurale sau periurbane cu de nsitate scăzută,
în zone cu densitate ridicată. Î n Cluj -Napoca, m ulte dintre aceste foste zone rurale sau periurbane
cu densitate scăzută sunt, în acest moment, integrate în structura orașului, dat fiind că proiectanții
din perioada comunistă au construit în jurul lor. În măsura în care acest lucru este posibil,
autoritățile locale ar trebui să ia în considerare modalități de transformare a acestor zone, astfel

39
încât ele să devină cu adevărat urbane și să contribuie la dezvoltarea sustenabilă orașului. De
exemplu, este știut faptul că există un deficit de cămine studențești, astfel că această idee își poate
doved i oportunitatea atât pentru zona Hașde u, cât și pentru alte zone.
Aplicarea regulamentelor de planificare urbană
103. Una dintre marile probleme cu care se confruntă C luj-Napoca, asemeni altor foste orașe
socialiste, o reprezintă cartierele comuniste și modul în care oamenii și-au adaptat spațiul de
locuit în ultimele două decenii. Blocurile de apartamente din aceste cartiere nu intră nicidecum în
categoria operelor de artă. Nici aportul adus de oameni acestor clădiri nu este cu mult mai atractiv.
În lipsa existenței unei legislații adecvate privin d Asociațiile de locatari și ținând cont de faptul că
cel mai adesea regulamentele de planificare urbană lipsesc sau sunt aplicate în mod defectuos, de
multe ori oamenii au modificat exteriorul și interiorul acestor clădiri după cum au considerat că
este c azul.

104. Urmarea acestei situații a fost faptul că majoritatea blocurilor comuniste au un aspect
inestetic . Această situație a evoluat treptat. La început, doar câteva persoane și -au făcut mici
modificări în apartamente, în încercarea de a înfrumuseța și per sonaliza spațiul de locuit. Dat fiind
că aceste modificări nu au fost sancționate de autoritățile locale (în mod normal, pentru orice
schimbare este nevoie de aprobări ), și alte persoane au considerat că pot face la fel. În timp,
aceasta a devenit o normă și astfel, în acest moment, puține blocuri de apartamente din Cluj-
Napoca au un exterior unitar.

105. Regulamentele zonale propuse prin PUG aferent perioadei 2010 -2020 interzic, în mod
clar, astfel de intervenții. Mai mult decât atât, se precizează faptul că i zolarea termică a clădirilor
(aspect care a luat o foarte mare amploare în ultimii ani) trebuie realizată într -un mod unitar (adică
menținând același design pentru întreaga clădire ) și doar dacă, în prealabil, a fost elaborat
proiectul tehnic adecvat. În a celași timp, orice schimbare adusă clădirii existente trebuie să
respecte planul original al clădirii.

Figura 30. Instantaneu privind reglementările zonale în cartierele planificate la nivel central

Sursa : Planwerk

106. Este posib il ca noul PUG să aibă mai multe șanse de reușită decât precendentele PUG –
uri în ceea ce privește aplicarea clară a standardelor privind construcțiile, însă nu se menționează

40
modalitățile de soluționare a modificărilor care s -au realizat în ultimele două d ecenii. Una dintre
soluții pare a fi programul național de izolare termică, însă trebuie analizat modul în care acesta va
fi implementat într -o manieră cât mai eficientă.

107. Pe lângă fenomenul pomului de Crăciun, în cartierele planificate la nivel central din Cluj
se regăsesc, în număr foarte mare, garaje improvizate. În majoritatea timpului, aceste garaje nu
sunt folosite pentru a parca mașina, ci mai degrabă ca spații de depozitare – astfel mașina este
parcată pe strada din apropiere sau pe trotuar. Acest e garaje dăunează atât zonei și sunt
inestetice , iar la un moment dat autoritățile locale vor trebui să ia în considerare luarea unei decizii
tranșante privind demolarea acestor structuri și crearea, în locul lor, a unor spații publice de
importanță mai ma re. Prin noul PUG au fost identificate zonele unde ar putea fi amenajate noile
parcări în cadrul tuturor cartierelor planificate la nivel central.

Figura 31. Prin PUG aferent perioadei 2010 -2020 sunt alocate spații pentru noile pa rcări din
cartierele planificate la nivel central