Roluarea Mediului În Munisiriul Râmnisu Ѕărat Şi Metode De Sombatere A Aseѕteia [620823]

2
FASULTAT EA DE GEOGRAFI E
ЅRES IALIZAR EA: ȘTIINȚA M EDIULUI

LUSRARE DE LI SENȚĂ
ROLUAR EA M EDIULUI ÎN MUNI SIRIUL RÂMNI SU
ЅĂRAT ȘI M ETODE DE SOMBAT ERE A ASEЅ TEIA

Soordonator științifis:
Sonf.univ.dr. Mănoiu Valentina -Mariana

Abѕolvent: Codreanu Aura ș-Ionuț

Busurești
2018

3
SUΡRIΝЅ :
1. INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
2. IЅTORISUL SERSETĂRILOR ………………………….. …………………………. 6
3. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII ………………………….. ……. 8
4. RREZENTAREA GENERALĂ A MUNISIRIULUI RÂMNISU
ЅĂRAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
5 RRINSIRALELE ЅURЅE DE ROLUARE ÎN MUNICIPIUL
RÂMNISU ЅĂRAT ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
6. ROLUANȚII EMIȘI DE ЅURЅELE DE ROLUARE DIN RÂMNISU
ЅĂRAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 22
7. EVOLUȚIA SONSENTRAȚIILOR DE ROLUANȚI DIN
MUNICIPIUL RÂMNISU ЅĂRAT ÎN PERIOADA 2014 – 2017 ………… 30
8. METODE DE COMBATERE A POLUĂRII DIN MUNCIPIUL
RÂMNICU SĂRAT ………………………….. ………………………….. ………………….. 35
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 39
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ……………………… 42
LISTA FIGURILOR ȘI A TABELELOR ………………………….. ……………… 45

4
1. INTRODUSERE

Roluarea deteriorează m ediul și ѕănătat ea oamenilor în într eaga lum e, în rofida
îmbunătățiril or ѕemnifi sative din ultim ele desenii. Efestele roluării ѕunt ruternise în două
mari arii. În rrimul rând, l osuitorii zonelor urban e ѕunt vuln erabilizați, sonfruntându -ѕe su
riѕsuri grav e rentru ѕănătat ea lor, determinat e în ѕresial d e roluarea su rartisule în
ѕuѕrenѕie (RM) și sea su ozon (O3), urmată d e dioxidul d e azot (NO2).
În al d oilea rând, esoѕiѕtemele întâm rină d ezvoltări ѕsăzute ale vegetației și
rierderea bi odiverѕității. Efestele roluării au, în ѕubѕidiar, și un im rast esonomis
sonѕiderabil: ѕsurtând vi ețile, sreѕsând soѕturile medisale și redusând rrodustivitat ea forței
de munsă rrin rierderea zilelor lusrătoare.
Rornind d e la rroblema a stuală, ѕtring entă, d e intereѕ global a roluării și a
degradării m ediului, ѕ-au analizat din div erѕe rerѕrestive anumit e aѕreste referitoare la
roluare și la r ăѕfrâng erea efestelor roluării în municipiul Râmnicu Să rat, din județul
Buzău . Firul lu srării urmăr ește efestele roluanțil or maj ori în a er, în a re și ѕoluri, a roi în
organi ѕmul uman.
Obiestivele rrinsirale urmărit e în sadrul lu srării au f oѕt: id entifisarea unor
roluanți maj ori ai m ediului și gă ѕirea ѕoluțiil or de sontrasarare a aseѕtora; inv eѕtigarea
imrastului anumit or roluanți shimisi ѕi fizi si din atm oѕferă, are și ѕoluri a ѕurra ѕănătății
oamenilor ѕi mediului în sonjurăt or.
Prezenta lucrare este structur ată în 8 capitole. Capitolul I reprezintă o scurtă
introducere în tema lucrării.
Capitolul doi prezină pe scurt istoricul cercetări lor pe care le -am întreprins în
studiul nostru referitor la poluarea mediului în Municipiul Râmnicu Sărat și metodele de
comb atere a acesteia.
Capitolul trei al lucrării constituie metodologia elaborării lucrării , în cadrul căreia
am prezentat metodele neces are realizarii prezentei lucrăr i.
Cel de -al patrulea capitol constituie prezentarea generală a Muncipiului Râmnicu
Sărat di n județul Buzău.
Capitolul cinci al lucrării analizează sursele principale de poluare existente pe raza
municipiului Râmnicu Sărat.
În cadrul capitolului șase avem în vedere analiza poluanț ilor emiși de sursele de
poluare din municipiul Râmnicu Sărat.

5
Capi tolul șapte al prezentei lucrări expune evoluția concentrațiilor de poluanți din
Râmnicu Sărat în perioada 2014 – 2017 .
Cel de -al optulea capitol al lucrării are în vedere prezentarea metodelor de
combatere a poluării din Râmnicu Sărat.
Cu sprijinul compet ent din partea doamnei Sonf.univ.dr. Mănoiu Valentina –
Mariana am reușit să finalizez această lucrare și prin această cale vreau să îi aduc sincere
mulțumiri și un deosebit respect.

6
2. IЅTORISUL SERSETĂRILOR

Așa cum am observat pe parcursul cercetărilor întreprinse în vederea redactării
prezentei teze, cercetarea mediului ne oferă șansa de a interpreta și vedea lumea din
perspectivă proprie, pentru că niciun sistem de gândire și niciun adevăr științific nu este
infailibil.
Privind istoricul cer cetărilor orașului Râmnicu Sărat, pot fi amintite două categorii
de lucrări:
– Lucrări generale – Lucrările lui H Grumăzescu „Relieful Regiunii Subca rpatice
dintre Calnau și Susita”, apărut în 1970 la Academia București, și „Subcarpatii
dintre Buzău și Susita”, apărută în 1973, în cad rul editurii Academiei București, în care se
realizează o prezentare a zonei di n punct de vedere geologic și a reliefului existent.
În 1978, în cadrul editurii Didactice si Pedagogice București, apare lucrarea
domnului I. Șandr u „ România Geografie Economică”, în care se fac referiri la orașul
Râmnicu Sărat cu privire la specializarea acestuia în rafinarea uleiurilor minerale.
Funcția industrială a orașului este subliniată în lucrarea lui Ion Popovici și Maria
Mihail – „România Geografie Economică” , apărută în 1980 la București, editura Didactică
și Pedagogică. În cadrul lucrării sunt amintite ramurile industriale dezvoltate în oraș,
industria energetică , industria chimică, metalurgică și a materialelor de constru cții.
Date despre populația orașului sunt prezente și în lucrarea „ România Geografie
Umană” a profesorului universitar V. Cucu, apărută în 1995, în cadrul editurii Glasul
Bucovinei, Iași.
– Lucrări speciale – Octavian Mosescu, publică la Bucur ești prima monografie –
„Monografia Râmnicului Sărat”, apărută în 1931, monografie care se axează mai mult pe
componentele fizico geografice, urmate de elementul uman și economic , având în vedere și
relațiile orașului cu localitățile învecinate. Tot în 193 1, la Râmnicu Sărat apare
„Almanahul Râmnicului” al lui C. A. Tataranu, lucrare ce surprinde pulsul orașului din
acea perioada. O prezentare amănunțită a teritoriului din punct de vedere geologic,
geomorfologic și climatic a fost realizat ă de P. Marosi, în 1963 , în „Piemontul Râmnicu
Sărat”, lucrare apărută la București. În 1971, Grigore Posea publică în cadrul editurii
Academiei București lucrar ea „Județul Buzău”, în care sunt surprinse și orașele
componente și profilul economic al acestora , pe lângă o ca racterizare fizico -geografică a

7
județului Buzău. Date istorice din trecutul orașului Râmnicu Sărat precum și o prezentare a
principalelor obiective culturale, arhitecturale și industriale se realizează în lucrarea „ Pe
cărări Buzoiene” , apărută în 1971 la Buzău , sub îndrumarea profesorilor Ion Nagat și Radu
Calcan. Teritoriul amintit este bine caracterizat din punct de vedere fizico -geografic în
„Geografia Județului Buzău și a împrejurimilor” ce a fost publicată în 1971 la București ,
sub îndrumarea comitetu lui pentru cultură și arte a Județului Buzău. Sub îndrumarea
științifică a profesorului doctor docent Grigore Posea apare în 1973 volumul 2 din
„Geografia Județului Buzău”, în care sunt făcute precizări asupra toponimiei rețelei
hidrografice și principalel or tipuri de agricultur ă între Buzău și Susita. Un bogat material
cartografic este inclus în „Atlasul geografic și istoric al Județului Buzău” sub îndrumarea
uni comitet de redactare format din geografi, geologi și istorici. Atlasul cuprinde o serie de
planuri ale orașului din diferite perioade precum și hărți cu izocrone care prezintă fluxurile
de navetiști în acesta perioda .
În urma acestor studii științifice , se poate spune cu prisosință că orașul Râmnicu
Sărat, că de altfel orice așezare urba nă, reprezintă o „categorie social -geografică care prin
atributele specifice se subscrie pregnanant în peisajul natural însumând atât modificări
survenite în peisajul geografic, cât și o sinteză a situațiilor sociale economice și
demografice dintr -o anumit ă etapă istorică”( V. Cucu 1983).

8
3. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII

Etapa cercetărilor a fost dedicată colectării, sintetizării, prelucrării și analizei
datelor de arhivă și a datelor statistice, concomitent cu selectarea materialelor bibli ografice
cu privire la tema poluării mediului în general (lucrări științifice publicate, precum tratate,
cursuri universitare, teze de doctorat, atlase, dicționare, enciclopedii, monografii, articole
de specialitate publicate în diferite reviste, articole și/sau hărți publicate pe internet etc.,
acte normative precum legi, decrete, ordononațe guvernamentale, hotărâri de guvern,
ordine etc., Planuri Urbanistice Generale și materiale cartografice ), puse la dispoziție de
instituțiile de specialitate , și în spe cial, cu privire la poluarea mediului în arealul analizat , și
anume M unicipiul Râmnicu Sărat, și a metodelor de combatere a poluării mediului în acest
areal.
Cercetările noastre privitoare la poluarea mediului în municipiul Râmnicu Sărat au
în special la b ază Programele Locale de Acțiune pentru Mediu întreprinse la nivelul
municipiului Râmnicu Sărat și a județului Buzău în perioada 2014 – 2017, care presupun
dezvoltarea unei viziuni comunitare, evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea priorităților,
identi ficarea celor mai adecvate strategii de soluționare a celor mai importante probleme și
realizarea acțiunilor ce constau în reale îmbunătățiri ale situației mediului și a aspectelor de
sănătate publică, și care sunt rezultatul unei inițiative locale a Agenț iei de Protecție a
Mediului Buzău, în colaborare cu Prefectura și Consiliul județean Buzău, și cu Primăria
municipiului Râmnicu Sărat.
În elaborarea lucrării am folosit trei etape principale:
– Prima etapă se referă la colectarea d atelor, lucru pe care l -am realizat prin
datele primite de la Garda de Mediu a Județului Buzău, site -ul ANPM, INS, secția de
statistică a municipiului Râmnicu Sărat.
– A două etapă constă în investigația expediționară – am mers la societăți le
economice de pe fosta platforma industrială a orașului Râmnicu Sărat, la serviciul de
statistică, acordând o atenție deosebită aspectului poluării în aceste societăți. De asemenea,
am mers în zonele de colectare a apelor reziduale și chiar de deversare a acestora în râul
Râmnicu Sărat.
– În etapă a treia am acordat o atenție sporită prelucrării datelor și informațiilor
primite în primele două etape.

9
Obiectivele cercetării constau în: descrierea cadrului natural și analiza stării
mediul ui în municipiul Râmnicu Sărat, evidențierea principalelor surse de poluare a
mediului urban Râmnicu Sărat prin inventarierea unităților industriale din limitele lui,
stabilirea gamei de substanțe poluante și volumul emisiilor în aerul atmosferic,
organiz area stațiilor de colectare a sedimentelor de pulberi în arealul analizat, poluarea
apei din municipiu dar si poluarea solului, dinamica stării sănătății po pulației, elaborarea
măsurilor de combatere a poluării

10
4. RREZENTAREA GENERALĂ A MUNISIRIULUI RÂMNISU
ЅĂRAT

Înainte de a deveni municipiu, Râmnicu Sărat era județ de sine stătător, care se
învecina cu județele Putna, la nord și nord -vest, Buzău, la vest, Brăila, la sud -vest, Tecuci
și Covurlui la nord – vest. Granița cu județul Bu zău era alcătuită de muntele Furu,
supranumit „Vârful la trei Hotare” (Buzău, Putna și Râmnicu Sărat), Culmile Harboca,
Câmpulungeanca, Bisoca și pârâul Recea. De județul Putna era separat prin culmile Onu,
Steicu și râul Milcov, de Tecuci prin râul Siret, iar de Brăila prin râul Buzău.
Județul Râmnicu Sărat a fost în anul 1950 desființat, zona sa sudică, inclusiv
orașul de reședință fiind inclus în județul Buzău. Prin Legea nr. 104/1994, orașul Râmnicu
Sărat era declarat municipiu, și devenea al doilea mun icipiu din județul Buzău, după
reședința de județ, municipiul Buzău.
Munisiriul Râmnisu Ѕărat ѕe află în nordul Munteniei și al județului Buzău, așa
cum se poate ob serva și în cadrul figurii nr. 4 .1, re malul ѕtâng al râului su aselași nume,
fiind ѕituat în tre 45°23' latitudine nordisă și 27°03' longitudine eѕtisă.
Figura nr. 4 .1 Localizarea municipiului Râmnicu Sărat în cadrul județului Buzău

Sursa: prelucrare proprie

11
Râmnicu Sărat are o poziționare geografică foarte bună, reprezentând un punct de
legătură între Moldova și Țara Românească. Municipiul este accesibil cu trenul pe linia
București – Buzău – Bacău – Suceava, aflându -se la o distanță de 162 km de București,
102 km de Ploiești, 247 km de Iași, 141 de km de Bacău și 286 km de Suceava.
Municipiul se află pe drumul european E85 (DN2 București – Buzău – Bacău) la o
distanță de 144 km de București, 32 km de Buzău, 38 km de Focșani și 141 km de Bacău.
Șoѕeaua județeană DJ202 duse din oraș, în aval, de -a lungul râului Râmnisu Ѕărat,
sătre losalitățile învesinate. Rrin munisiriul Râmnisu Ѕărat trese și salea ferată Buzău –
Mărășești, orașul fiind deѕervit de o gară rroiestată de Anghel Ѕaligny.
Munisiriul are o ѕurrafață de 5.286 ha, arroximativ 65% din teren fiind agrisol.
Munisiriul Râmnisu Ѕărat ararține selui de -al treilea mare județ din Regiunea de
Dezvoltare Ѕud -Eѕt a României, fiind unul dintre sele două munisirii ale județului Buzău,
înves inându -ѕe su sinsi somune: la nord – Ѕlobozia Bradului; la eѕt: Râmniselu; la ѕud:
Valea Râmnisului; la veѕt: Torliseni și Rodgoria, astfel cum se observă și în figura nr. 4 .2.
Din runst de vedere adminiѕtrativ, Râmnisu Ѕărat eѕte un munisiriu de mărime me die,
având în ѕresial o funsție induѕtrială și de furnizor de ѕervisii rentru rorulația din zonă
(insluѕiv somunele din rroximitate.)

Figura nr. 4 .2 Harta municipiului Râmnicu Sărat și vecinătățile sale

Sursa:prelucrare proprie

12
4.1. Relieful
Aspectul actual al regiunii în care se află municipiul Râmnicu Sărat este rezultatul
unei îndelungate evoluții aflată în strânsă corelație cu evoluția paleogreografica și
geologică a întregii Câmpii Române și mai ales cu evoluția rețelei hidrografice a ace steia.
Zona studiată se află sub influență marilor unități structurale: Orogenul Nord -Dobrogean,
Carpații Orientali și Platforma Moesica care au implicat o tectonică complicată
În Pleistocenul Superior râurile sau adâncit în amonte și au transpo rtat mari cantități
de materiale pe care le -au depus la poalele Subcarpaților creând și formând în felul acesta
Piemontul Râmnicului. În acest timp râul Râmni cu Sărat a format la ieșirea din zona
subcarpatică și ieșirea cu glacisul o albie majoră destul de largă prezentând în cadrul ei un
mare coeficient de meandrare deoarece mișcare de subsidența în nord -estul Câmpie i
Române prezența o relativă stabilitate.
Relieful pe care este așezat municipiul Râmnicu Sărat este format dintr -o terasă de
doi- trei metri și din suprafață glacisului Râmnicului care are aici o întindere considerabilă
făcând o racordare între Dealurile Subcarpatice și Câmpia Română. În formarea reliefului
întâlnim trei etape morfogenetice:
A. Etap a formării piemontului peri -carpat ic.
B. Etapa formării nivelelor de vale, imediat după depunerea pietrisurilor din
Pleistocenul Inferior, producând într -o prima faza fragmentarea suprafeței inițiale și apoi
detașarea în detrimentul ei a glacisurilor de vale.
C. Etapa formării glacisului piemontan și a suprafețelor de versant.
Teritoriul municipiului Râmnicu Sărat și zona din jur fac parte din punct de vedere
seismic din zona celei mai active regiuni denumită de seismologi „ Regiunea Seismică
Vrancea”. În această zona se întâlne sc plăcile și micropla cile litosferice: Placa Moesica , ce
avansează din sud și pătrunde în Subcarpații Meridionali; Plac a Transilvano -Panonică ce
avansează s pre est; Placa Rusă ce pătrunde sub Placă Marii Negre (Pontica) ce avansează
spre curbură carpațilo r ce creează cutremurele vrancene. Dintre cutremurele mai mari
putem menționa: 11 noiembrie 1940 – 7, 4 pe scara Richter; 4 martie 1977 – 7,2 pe scar a
Richter; 30 -31 august 1986 – 6,8 grade pe scar a Richter; 31 mai 1990 – 5,8 pe scar a
Richter.
În zona ora șului Râmnicu Sărat se află Rama Colinelor Pericarpatice, a cărei linie de
creastă culminează cu Vf. Căpățână, Vf. Baba și Vf. Posada cu înălțimi cuprinse între 300
și 500 de metri. http://dumitracheamalia.blogspot.com/2011/10/orasul -rm-sarat.html

13
Orașul se desfășoară liniar pe o lungime de aproximativ 9 km pe versantul stâng al
râului Râmnic cuprinzând ca formă de relief zona de glacis cât și terasa r âului (partea
vestică a orașului și cartie rul Barasca) și se află la altitudinea de 70 -80 de metri.

4.2. Clima și hidrografia municipiului Râmnisu Ѕărat
Rețeaua hidrografic ă din m unicipiul Râmnicu Sărat s -a dez voltat pe cursul râului
Râmnicu Sărat, acesta fiind al doilea ca lungime (123 km) d e pe teritoriul județului Buzău,
principalii săi afluenți fiind Sărățel, Râmnicul, Motnău, Oreavul, Coțatcu și Voetin. Pânza
freatică poate fi regăsită la o adâncime de 6 – 10 m, iar rezervele de apă de adâncime se
găsesc la 25 -30 m . Râul Râmnicu Sărat izvorăște de sub Vf. Furu, vârf care face parte din
grupa Curburii Carpa ților Orientali. Lungimea totală a acestuia până la limita sudică este
de 76 km.
În apropierea municipiul se află trei lacuri: Amara la 25 km , Jirlău la 25 km și Balta
Albă la 21 km. Cel din urmă are apă foarte sărată, cu calități medicale, folosite în
tratamentul afecțiunilor reumato -dermatologice.
Temperatura maximă înregistrată a fost de 39 °C ( în anul 1951), iar minima de
minus 26,5 °C (în anul 1941). Temperatura medie anuală este de 10,5°C, cea mai mare
medie fiind în iulie și anume 22°C, iar cea mai mică medie a temperaturii se înregistrează
în luna ianuarie, această fiind de 3°C. Cantitatea medie anual ă de precipita ții este de 562.4
mm.
Relieful, condițiile climatice, structura geologică și litologia influențează rețeaua
hidrograf ică, atât de suprafață cât și c ea subterană. Drept urmare, izvoarele sunt numeroase
și cu un debit ridicat și constant, de menționat aici fiind izvoare le minerale ce conțin sulf,
precum cele de la Jitia, Vintileasca etc. (Arma ș, I. 2007)

4.3. Solurile
Alături de depozite le de pietrișuri, nisipuri și argile a le arealului analizat, precum și
a unor ape cu nămoluri sapropelice cu valențe terapeutice import ante (Lacul Balta Albă) se
mai adaugă solurile fertile, în special tipul de sol cernoziom, favorabil cultivării de grâne,
floarea – soarelu i, plante tehnice și medicinale. Cea mai mare întindere de terenuri agricole
se află în zona Voietinului, zona în car e pământul este de tipul cernoziom.
Aceste soluri favorizeaz ă stagnarea apelor, îndeosebi prim ăvara, apari ția
crăpăturilor adâ nci de usc ăciune (vara), dezvoltarea unor alunec ări de teren larg v ălurite.

14
Din clasa molisoluri, în zonă mai apar ș i cernoziomul levigat, care ocupă cea mai
mare supr afată in piemontul Râmnicului. Solurile să rate (soloneturi, solonce acuri) sunt
prezente in sudul Câmpiei Râmnicului. In partea de sud a Râmnicului există cernoziomuri
levigate nisipoase. (Armaș , I. 2007)

4.4. Vegetația și fauna
Pe rază teritorială a municipiului și a zonelor din imediată apropiere sunt prezente
câteva sute de specii de arbori, caracteristice în mod deosebit stepei. Cele mai comune
sunt următoarele : salcia alburie ( Salix alba ) și cea purpurie ( Salix purpurea ), plopul
alb ( Populus alba ) și plopul negru ( Populus nigra ), precum și unii arbuști. Din loc în
loc apar tufișuri dese de curpen de pădure ( Clematis vitalba ), hamei ( Humulus lupus) .
Covorul ierbaceu este alcătuit din ciuboțica, luman arica, păpădia, știrul, mohorul,
tufișuri de păducel și de porumbar.
Cele mai întâlnite specii de animale din zona sunt : mistreț ul (sus scrof a atilla
thomas ); căprioară ( Capreolus Capreolus ); vulpea roșie ( Vulpes V ulpes ); veve rița
(Sciurus V ulgaris Fuscoater ); iepurele de câmp ( Sylvilagus floridanus ) iar dintre
păsări am intim : mierla ( Turdus Merula ); ciocănitoarea ( Dendrocopus Syaricus );
cucul ( Cucculus C anorus ); ciocârlia ( Alauda A rvensis ). (Armaș, I. 2007)

4.5. Populația
Populația munic ipiului a evoluat de la circa 1000 locuitori, în anul 1652, la 31.256,
conform recensământului din anul 2011. Raportu l mediu pe sexe în Râmnicu Sărat, este în
favoarea femeilor. În total, la fiecare 100 de femei sunt 92 de bărbați, dominația feminină
în mu nicipiu fiind puternică, chiar dacă numărul de născuți vii și primele vârste ale
populației, potrivit datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică
(www.insee.ro ), arată o majoritate a bărbaților comp arativ cu femeile. Opusul se manifestă
la vârstele înaintate de populație, unde se obse rvă mai multe femei decât bărbați, o
dominație numerică a femeilor fiind înregistrată între vârstele 25 – 49 ani, datorită
emigrării populației masculine din municipiu, fapt evidențiat de rata netă de migrație care a
fost în ultimii 15 ani negativă.
Râmnicu Sărat prezintă o s tructură etnică omogenă, aproap e 95% din locuitorii
fiind nativ români , iar 4,6% sunt rromi, restul de 0,4% din populație fiind constituită din
etnii variate.

15
4.6. Activitatea economică
În cele ce urmează vom prezenta pe scurt activitățile economice princip ale din
municipiul Râmnicu Sărat. ( Figura nr. 4.3 )
Industria reprezintă principala activitate economică a municipiului, având o
pondere de circa 65% la venitul local. Municipiul dispune de o i ndustrie cu ramuri
diversificate. (Ion , N. 2012)
Figura nr. 4 .3 Zonele industriale din municipiul Râmnisu Ѕărat

Sursă: Ion, N.(2012). Monografia orașului Râmnicu Sărat, p21

● Industria constructo are de mașini și prelucrarea metalelor este reprezent ată de două
turnătorii de fontă, o fabrică de garnituri și etanșare, și o fabrică de mecanică fină;
 Industria chimică este reprezentată de o unitate de regenerare a uleiurilor uzate;

16
 Industria materialel or de construcții este în plină expansiune, având ca produse de
bază betoane, bolțari, pavele și alte produse specifice;
 Industria alimentară este foarte diversificată, în dome niile produselor de panificație
și a pâinii, a lactatelor, a produselor și p reparatelor din carne, prelucrar ea fructelor
și legumelor;
 Industria ușoară se axazează pe industria pielăriei și încălțămintei și industria de
textile și confecții, ce are o reprezentare bună în municipiu, prin intermediul a 16
companii de confecții d e îmbrăc ăminte și a unei fabric i de confecții, precum și a
celor două centre de prelucrare a pielii și a încălțămintei;
 Mica industrie acoperă domeniul procesării lemnului și a producției de mobilier.
Comerțul constituie 28% din economia locală, 80% fiind comerț e n deta il, iar 20%
comerț en gross. Din totalul firmelor de comerț , 60% sunt profilate în domeniul alimentar,
iar restul de 30% pe produse industriale. Cu privire la piața de en gross, sunt în prezent
circa 20 de unități de desfacere în municipiul Râmnicu S ărat.
Serviciile reprezintă doar 1% din economia locală. Printre cele mai dezvoltate
servicii locale se evidențiază: serviciile de comunicații, bancare, auto, servicii de
consultanță în agr icultură și IMM, servicii de alimentație publică, de utilități publ ice și de
transport.
În ceea ce privește agricultura, Râmnicu Săra t a fost și rămâne în continuare un
important centru de producere și procesare a legumelor, fructelor, strugurilor și tutunului.
Municipiul are 3226 hectare teren agricol, din care 3094 hect are arabil, 91 hectare pășune
și 41 hectare viță de vie. Din totalul terenului arabil , 1045 hectare aparțin S.C Agricola
Voința S.A, 944 hectare sunt lucrate de arendași din zonă, în timp ce 1005 hectare aparțin
fermierilor individuali.

17
5. RRINSIRA LELE ЅURЅE DE ROLUARE ÎN MUNICIPIUL
RÂMNISU ЅĂRAT

Până nu demult resursele naturale re generabile ale Terrei erau sufi cient e pentru
necesitățile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice și a dezvoltării fără
precedent a tuturor ramurilor de activitate, nec esarul de materie primă și ener gie pentru
producția bunurilor a crescut mult, iar intensa exploatare a resurselor Pământului relevă, tot
mai evident, un dezec hilibru ecologic ( Popa, 2010, p 8 )
Perfecționarea și modernizarea proceselor t ehnologice, utiliz ând cele mai noi
descoperiri științifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu și pe
cele energetice. Drept urmare a industrializării și creșterii producției de bunuri au sporit
mult materialele care afecte ază mediul ambiant ( Popa, 2010, p 8 ). Tot mai des, o parte a
materiilor prime intermediare ori finale, produse deosebit de complexe, se r egăsesc în aer,
apă, și în sol .

5.1. Poluarea aerului
Poluarea atmosf erei este fie consecința unor procese naturale, fie urmare a
activități i umane ( poluarea antropică ) ( Popa, 2010, p 11 ).
Sursele naturale de poluare atmosferică identificate în arealul analizat sunt:
– Solul, din care se elimină particule solide (praf), gaze și vapori de apă;
– Plantele și animalele, care elimină p olen, spori de ciuperci, păr, pene etc.;
– Ozon alcătuit la nivelul stratosferei în reacții fotochimice;
– Cutremurele, generatoare de praf pentru aer ;
Poluarea antropică a aerului constituie o problemă care s -a amplificat la nivelul
municipiului Râmnicu Săra t, în primul rând datorită faptului că nu se localizează doar la
nivelul surselor poluante, iar efectele asupra calității vieții sunt important e și dificil de
cuantificat.
Emisiile sub formă de gaze și particule, datorită impactului asupra atmosferei,
vege tației, sănătății populației și materialelor, sunt cercetate și supravegheate în mod
deosebit de specialiștii din domeniu. Chiar dacă se folosesc doar termenii de gaze și
particule, acestea există de fapt în toate cele trei stări de agregare a le materiei, particulele
fiind prezente și în fază solidă și în fază lichidă. În municipiul R âmnicu Sărat, transportul

18
rutier reprezintă una din cauzele principale de poluare a aerului cu gaze și particule
ultrafine produse de motoarele pe benzină sau motorină ale auto vehiculelor.
Pe raza municipiului Râmnicu Sărat se identifică și emisii de dioxid de su lf, oxizi
de azot și amonia c, care provin în special din industrie (S.C. Rafinăria Venus Oil Reg S.A.,
S.C. Agricover S.A., S.C. Rimnicomb S.A) , prin ardere a combustibililor fosili , de la
spălarea combustibililor solizi, din reacții chimice și din transport.
O altă sursă de poluare în arealul analizat o constituie poluanții organici pers istenți
– POP- care reprezintă „ substanțe chimice foarte stabile, ce se p ot acumula în lanțurile
trofice biologice, cu un grad ridicat de risc asupra sănătății omului și a mediului
înconjurător” (Iojă, Nesșuliu, Brăileѕsu, 2004) . Sursele de emisie ale POP, pe teritoriul
municipiului Râmnicu Sărat sunt clasificate în trei catego rii:
a. Punctiforme – din activități industriale și neindustriale de tip:
– producerea fontei – cu emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH),
hexaclorbenzen, dioxine, în cadrul S.C. Font Com SA Rm. Sărat, S.C.
Tupremo S.A Rm. Sărat, S.C Semar Prod SRL Rm. Sărat;
– incinerarea deșeurilor spitalicești – 3 incineratoare la Spitalul Râmnicu Sărat;
b. De suprafață – din activitățile agricole de tip: arderea miriștilor; aplicarea
produselor fitosanitare.
c. De linie – din transporturi în afara drumurilor publice ( drumuri interioare în fabrici,
agricultură etc.).

5.2. Poluarea apei
Pentru municipiul Râmnicu Sărat, sursa de apă de suprafață o constituie râul
Râmnicul Sărat, de unde apa este preluată prin intermediul drenurilor sau a prizelor.
Sursele de apă subteran ă pot fi: straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber ori de unică
presiune, straturi de mică adâncime (sub 50 m), staturi de medie adâncime (50 – 100 m),
straturi de mare adâncime (peste 100 m).
Poluarea apei reprezintă alterarea capacită ții fizice, chimice și biologice a apelor
receptoare produse direct sau indirect de către activitate umană care face că aces tea să
devină improprii folosinț elor anteriore. Apele uzate se împart în:
1. Ape uzate menajer – apele uzate din activita tea gospodărească , din locuințe și
unități sociale, poluanții acestor ape sunt constituiți în general din resturile alimentare,
dejecții, săpun, detergenți și microorganisme.

19
2. Ape uzate din zootehnie – crescătorii de animale. Poluanții acesto r ape sunt
constituiți din resturi de nutrețuri, furaje și așternut, dejecții solide și lichide.
3. Ape utilizate industrial – apele din activiatea ramurilor industriale cu tehnologii
de obținere a materiilor prime, intermediare și produse finit e. Apele utilizate industrial sunt
împărțite în 3 grupe:
A. Ape de răcire – principalul agent de poluare este căldură în cazul societăților
ELARS S.A. și FERMIT S.A..
B. Ape de spălare și transport provenite din secțiile de condiționare a materiilo r
prime, poluarea acestor ape se face cu impurităț ile materialelor și substanțelor
parțial dizolvate în acestea.
C. Ape din secția de producție unde au fost utilizate direct în procesul de dizolvare
sau în reacții, aceste ape conți n cantități importan te de substanțe provenite din
materiile prime finite.
Apele uzate mena jer sunt colectate în sistemul de canalizare al localității care este
unitar, el preluând și apele uza te industrial. Cele mai importan te volume de apă uzată
încărcate cu subst anțe minerale, acid azotic, ioni de amoniu, provenind de la ELARS S.A.
și FERMIT S.A., cianurile sunt prezente în apele utilizate provenid de la secția de nichelaj,
cromaj. Acțiunea negati vă a poluării industriale s e face simțită în partea de sud -est a
orașului în partea cartierelor Costieni și Sârbi, u nde S.C VENUS OILREG S.A a devă rsat
gudroane reziduale care au distrus complet vegetația și au poluat bazinul cu a pă, din
apropierea că ii ferate și a societății sus menționate. Dată fiind capacitatea redus ă de
autoepurare a răului Râmnicu Sărat, în aval de oraș a fost construită o stație de epurare
având că scop eliminarea din apele uzate a unor cantități foarte mari de polua nți înainte de
deversarea acestora în râul R âmnic. Protecția și conservarea mediul ui natural necesită un
însemnat efort științific, tehnic, economic, financiar, cultural și o mare unitate de voință și
acțiuni în acest scop din partea tururor membrilor societății .

20
Figura nr. 5.1 Fostul bazinul cu apă, în prezent amestecat cu țiței di n incinta S.C. VENUS
OILREG S.A. .

Sursă: Fotografie proprie realizata in incinta S.C VENUS OILREG S.A.
Principala sursă de poluare a orașului o constitu ie societate a FERMIT S.A care
utilizează ca mate rii prime azbest, cauciuc , răș ine, agenț i de frecare și lubrifianți . Ca
urmare a proceselor rezultă par ticule de: fenol, pulberi de azbe st, pulberi de acid
clorhidric, toluen , plumb, etanol, cloroform, acid sulfuric. Pe baza observațiilor analizate
din 1990 și până acum s -au constatat o serie de simptome a le poluării manifestate asupra
plantaț iilor din incinta sau din vecină tea FERMIT S.A.. A două sursă majoră de poluare a
constituit -o până în 1998 fabrica de țigarete, an în care societate și -a redus activitatea.
Principalii poluanți erau: pul berile minerale sedimentabile, pulberile vegetabile
sedimentabile, oxid ul de carbon, nitrați prin arderea benzinei, oxid ul de sulf, plumbul din
tipografii care nu trebuie s ă depăș easca 0,01 mg/ m3 de aer, clorura de sodiu, însă fabrica
avea poluanți și de altă natură: zgomotul și vibraț iile puternice, resturi menajere, deșeuri
menajere.
Dată fiind capacitatea redusă de autoepurare a răului Râmnicu Sărat, în aval de oraș
a fost construită o stație de epurare având că scop eliminarea din apele uzat e a unor
cantități foarte mari de polua nți înainte de deversarea acestora în râul R âmnic. Protecția și
conservarea mediului natural necesită un însemnat efort științific, tehnic, economic,
financiar, cultural și o mare unitate de voință și acțiuni în acest scop din partea tururor
membrilor societății .

21
5.3. Poluarea solului
În ceea ce privește poluarea solului, p e raza municipiului Râmnicu Sărat am
identificat următoarele presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor:
– Îngrăș ămintele ;
– Scurgerile din bazinele S.C VENUS OILREG S.A. ;
– Dejecțiile umane dar și animale .
Prin corecta aplicare a îngrășămintelor se pot obțin e recolte sporite și se
influențează favorab il proprietățile solului, însă incorecta utilizare a îngrășămintelor
(determinată d e tipul acestora, de doză și modalitatea de aplicare ) are efecte neg ative, atât
asupra producțiilor agricole, cât și în ceea ce privește proprietățile solurilor.
În momentul actual, cel mai mare efect asupra poluării solului din municipiul
Râmnicu Sărat î l au scurgerile de țiței din rezervoarele societății VENUS OILREG S.A..

Figura nr. 5.2 Bazin de depozitare a țițeiului spart, din incinta S.C. VENUS OILREG S.A.

Sursă: Fotografie proprie realizata in incinta S.C VENUS OILREG S.A. .

22
6. ROLUANȚII EMIȘI DE ЅURЅELE DE ROLUARE DIN RÂMNISU
ЅĂRAT

Pentru identificarea poluanți lor emiși de sursele de poluare atmosferică , în
municipiul Râmnicu Sărat s -au realizat următoarele: inventarul surselor de poluare a le
atmosferei, rețeaua de mon itorizare a e misiilor la principali i indicatori de calitate a l
aerului; impunerea automonitorizării emisiilor, la nivelul agenților economici de pe raza
municipiului; calculul emisiilor rezultate prin evaluări întreprinse de -a lungul timpului;
impunerea de măsuri de diminuare a p oluării atmosferice prin diminuarea la sursă ori prin
adoptarea măsurilor de epurare prin instalațiile specifice.
Pe teritoriul municipiului Râmnicu Sărat, se inventariază următoarele emisii de
gaze:
 dioxidul de carbon ;
 oxizii de azot ;
 metanul.
Gazul c arbonic (CO 2) contribuie în mare măsură la degradarea stratului de ozon,
fiind unul din principalele subproduse ale arderii tuturor combustibililor (păcură, cărbune,
gaz natural, lemn, etc.). În cadrul arealului studiat, la creșterea concentrației lui în
atmosferă mai adăugăm și despădurirea , inclusiv incedierea p ădurilor, arderea mirișt ilor,
astfel că putem afirma că poluarea aerului se datorează în proporție de 50% dioxidului de
carbon.
Emisiile de metan intervin în generarea efectului de seră. În cadrul muni cipiului
Râmnicu Sărat acestea provin din: arderea combusti bililor, descompunerea vegetală și
materiale organice în descompunere (produse alimentare în depozitele agenților
economici).
În ceea ce privește protoxi dul de azot (N 2O) din atmosferă acesta provine în cadrul
arealului studiat în proporție foarte mare din arderea combustibililor fosili și din transportul
rutier, însă ș i zonele agricole limitrofe contribuie substanțial la poluarea atmosferică cu
protoxid de azot prin consumul crescut de îngrășă minte cu azot.
Ploile acide reprezintă precipitațiile atmosferice cu pH< 5,6. Acestea sunt provocate
de prezența în atmosferă a oxizilor de sulf și de azot în mare concentrație , proveniți din
arderea combustibililor fosili, industria chimică și metalurgică, ori din procesele de oxi dare

23
a unor materiale biologice care, în contact cu apa de ploaie , produc soluții diluate de acid
sulfuric și azotic. Emisiile de poluanți cu efecte acidificante în anu l 2017 în municipiul
Râmnicu Săr at au înregistrat, potrivit tabelului nr. 6.1, valori sub media Uniunii Europene.
Tabelul nr. 6.1 Valorile emisiilor de poluanți cu efecte acidificante în anul 2017 în municipiul
Râmnicu Sărat
Poluantul Cantitatea
Kg./loc. Media în Uniunea Europeană
în anul 2017
Kg/loc
SO 2 6,16 35
NO 2 5,22 36
HNO 3 3,33 39
Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor disponibile pe http://www.mmediu.ro <accesat
la data de 11 iunie 2018>
Valori le medii an uale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și amoniac pe
puncte de monitorizare prezentate în figura nr. 6.1 nu au înregistrat depășiri ale valorii
limita.
Figura nr. 6. 2
a. Evoluția anuală de SO 2 în cadrul punctelor de monitorizare masurat ă in µg/m3

24

b. Evoluția anuală de NO 2 în cadrul punctelor de monitorizare masurată in µg/m3

c. Evoluția anuală de NH 3 în cadrul punctelor de masurată in µg/m3

Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor disponibile pe http://www.mmediu.ro <accesat
la data de 11 iunie 2018>

Din analiza datelor expuse mai sus putem concluziona că nu au fost semnalat e
depășiri medii zilnice în niciunul din punctele monitorizate.
Emisiile de metale grele ( mercur, c admiu, plu mb ), ale căror valori le regăsim în
tabelul nr. 6.2, sunt cunoscute și sub denumirea de poluanți sistemici, datorită faptului că

25
nu au o funcție biologică, însă după pă trunderea acestora în organism determină leziuni
specifice la nivelul anumitor organe ș i sisteme, chiar și în concentrații foarte mici.

Tabelul nr. 6.3 Emisii brute de metale grele în municipiul Râmnicu Sărat
An 2015 2016 2017
Valoarea medie anuală mg/mc 1,416 0,679 0,281
Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor disponibile pe http://www.mmediu.ro <accesat
la data de 11 iunie 2018>

Diferențele cantităților de emisii de la un an la altul sunt datorate faptului că
numărul de agenți economici a fost diferit, uni i și-au schimbat domeniul de activitate, au
apărut alte activități și alți agenți economici.
În ceea ce privește calitatea aerului, a fost inventariat ă doar poluarea de impact, nu
și poluarea de fond, deoarece pe teritoriul municipiului Râmnicu Sărat nu există stații
pentru supravegherea poluări i de fond.
Rețeaua de control a poluării de impact în municipiul Râmnicu Sărat, mai precis
punctele de prelevare a probelor, a asigurat monitorizarea permanentă a următoarelor
categorii de poluanți: precipitații atmosferice și pulberi in suspensie.
Distri buția și frecvența precipitațiilor a fost supravegheată prin Stația Meteo
Râmnicu Sărat, media anuală fiind de 417,2 l/mp cu o maximă de 41 l/mp.
Sursele de poluare cu pulberi în suspensie specifice municipiului Râmnicu Sărat
sunt industria, centralele te rmice și transportul rutier. Valoarea medie înregistrată în anul
2017 este de 0,0382 mg/mc.
Tabelul nr. 6.4 Valorile medii lunare (mg/mc) ale pulberilor în suspensie în municipiul Râmnicu
Sărat
Ian feb Mar Apr mai iun Iul aug sept oct Nov dec
pulberi în
suspensie,
conc.
medie
anuală 0.036 0.041 0.035 0.031 0.032 0.03 0.031 0.029 0.033 0.031 0.032 0.032
Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor disponibile pe apmbz.anpm.ro <accesat la data
de 11 iunie 2018>

26
Datele expuse în tabe lul nr. 6.3 și în fi gura nr. 6.2 provin de la un singur echipament
de prelevare existent pe raza județului Buzău și anume sediul APM Buzău.

Figura nr. 6.5 Evoluția fracț iunii PM 10 – concentraț ie medie lunarǎ (mg/mc)

Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor disponibile pe apmbz.anpm.ro <accesat la data
de 11 iunie 2018>
În acest grafic cea mai mare cantitate medie lunară privind evoluția fracțiunii PM10
se află în luna Februarie care este de 0.04 pentru ca în lunile următoare această să scadă
fiind aproape constatanta cea mai mică fiind în luna August care este de 0.029, aceste
schimbări fiind determinate de climă, precipitații și vânt. Aces tea nu depășesc valoarea
limit ă de 40 ug/m3.

Pulberi le sedimentabile sunt par ticule solide cu diametrul de 20 m. Acestea
rezultă în a realul studiat din procese mecanice, construcții de drumuri, pulverizarea solului
de către autovehicule, ori ca urmare a acțiunii de ero ziune a vântului asupra solului, iar
valorile înregistrate în municipiul Râmni cu Sărat în perioada 2015 – 2017 sunt evi dențiate
în cadrul tabelului nr. 6.5 .

27
Tabelul nr. 6.6 Valoriile pulberilor sedimentabile (mg/mc) în municipiul Râmnicu Sărat
Punct de prelevare 2015 2016 2017
ADP RÂMNICU SĂRAT 4.89 2.88 2.53
SC. FERMIT S.A RÂMNICU SĂRAT 3.22 2.67 2.64
STAȚIA EP URARE RÂMNICU
SĂRAT 3.79 2.35 3.14
Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor disponibile pe apmbz.anpm.ro <accesat la data
de 11 iunie 2018>
În graficul de mai sus cea mai mare cantitate de pulberi sedimentabile în 2015 s -a aflat la
ADP Râmnicu Sărat ace sta fiind de 4,89 mg/m3. În celalți doi ani 2016 și 2017 valorile
pulberilor sedimentabile au scăzut la toate cele trei societăți cu excepția în 2017 la Stația
de epurare care a crescut la 3,14.

Poluarea apei
Prelevarea apei pentru municipiul Râmnicu Sărat se realizează din două surse:
– Sursa de suprafață râu Râmnicu Sărat – priza de mal pentru apa industrială;
– Sursa subterană din strat urile acvifere și straturile de mare adâncime.
Resursele de apă pentru municipiul Râmnicu Sărat, urmărite de SGA Vrance a sunt
următoarele:
– Surse de apă de suprafață: la SH Puiești debitul mediu a fost de 900 l/s;
– Surse de apă subterană: în BH al Râmnicu Sărat sunt urmărite două foraje la Cea ușu
și două foraje la Nicolești.
Poluare apei r âului Râmnicului Sărat în i ntravilan cât și în extravilan se realizează
prin următoarele surse de poluare:
– Chimizarea agriculturii – o parte din îngrășăminte, insecticide și pesticide
prin intermediul apei din pricipitaț ii ajun ge în apa râului Râmnicu Sărat ;
– De ase menea un alt poluant îl reprezintă deversarea unor dejecții din
complexele de creștere a le animalelor ( premeditat sau datorită unor erori ) ;
– Industria din municipiul Râmnicu Sărat prin deversare în apele râ ului a
apelor reziduale( FERMIT S.A.; EL ARS S.A. de la secția de galvanizare,
VENUS OILREG S.A. etc) .

28
– Deversare în apele râ ului a apei folosită în gospodăriile populație
(canalizarea).

Poluarea solului
Gruparea terenurilor pe clase de pretabilitate, în municipiul Râmnicu Sărat, s -a
realizat luându -se în considerare natura și intensitatea factorilor limitativi, precum: textura,
panta terenului, eroziunea solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatică,
excesul de umiditate de suprafață, sără turarea, neuniformit atea terenului.
În urma aplicării principiilor și criteriilor de grupare, pe teritoriul municipiului
Râmnicu Sărat și în zonele limitrofe acestuia, au fost identificate șase clase de terenuri,
astfel:
– Clasa I (43% din total terenuri) – terenuri cu pretabil itate bună pentru culturile
agricole, vii, livezi ;
– Clasa II (17%) – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse, pentru
culturile agricole, vii, livezi ;
– Clasa III (10%) – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate, pentru
culturi le agricole, vii, livezi ;
– Clasa IV (9%) – terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru culturile
agricole, vii, livezi ;
– Clasa V (14%) – terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru culturile
agricole, vii, livezi ;
– Clasa VI (7%) – terenuri cu pretabilitate slabă (marginale), cu limitări severe pentru
culturile agricole, vii, livezi.
Pe terenurile agricole , din municipiul Râmnicu Sărat și din zonele limitrofe
acestuia, calitatea solulu i este afectată într -o măsură mai mică sau mai m are datorată
pesticidelor dar și dejecțiilor din fermele de porci, vaci și pu i. Influențele dăunătoare ale
acestora sunt reflectate în deteriorarea trăsăturilor și funcțiilor solurilor, respectiv în
capacitatea biop roductivă a acestora, dar, ceea ce este ș i mai grav, în afectarea calității
produselor agricole și a securității alimentare, cu urmări serioase asupra calității vieții
omului.

29
Alte cauze ale poluării solului sunt rezultate din hidrocarburile infiltrate în sol,
aceste hidrocarburi scurgâ ndu-se din rezer voarele S.C.VENUS OILREG S.A. dar și prin
rezervoarele astupate/îngropate din incinta societății. O altă sursă o reprezintă lucrările de
excavație, reziduri le vegetale, foresti ere și agricole care se descompun încet.
Poluarea solului cu deșeu rile menajere este într -un ritm avansat de creștere,
locuitorii m unicipiului generând cantități î nsemnabile de gunoi.

30
7. EVOLUȚIA SONSENTRAȚIILOR DE ROLUANȚI DIN
MUNICIPIUL RÂMNISU ЅĂRAT ÎN PERIOADA 2014 – 2017

În prezentul capitol vom analiza evoluția concentrațiilor de poluanți din municipiul
Râmnicu Sărat în perioada 2014 – 2017, potrivit datelor statistice oferite de Agenția pentru
Protecția Mediului Buzău (http://apmbz.anpm.ro/ , <ac cesat la 12 iunie 2018>) și ale
Primăriei Municipiulu i Râmnicu Sărat.
Emisiile de metan din municipiul Râmnicu Sărat în perioada 2014 – 2017, analizând
figura nr. 7.2, au înregistrat un trend fluctuant, înregistrând o scădere în anul 2015,
comp arativ cu anul 2014, urmând ca , în anul 2016 să înregistreze un trend ascendent față
de anii precedenți, iar în anul 2017 a înregistrat din nou valori mai scăzute. Acest fapt se
datorează eficientizării aparaturii din cadrul firmelor dar și datorită închid erii unei ferme de
vaci din lipsa fondurilor. Se știe că vacile produc aproape două treimi din to talul gazelor cu
efect de seră .
Figura nr. 7.1 Cantitatea e misii lor brute de CH 4 masurata in tone

Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor furnizate de Age nția pentru Protecția Mediului
Buzău ( http://apmbz.anpm.ro/,<accesat la 12 iunie 2018>)

Potrivit graficul următor (figura nr. 7.3 – Emisii brute de N 2O), evoluția emisiilor
de protoxid de azot din municipiul Râmnic u Sărat din perioada 2014 – 2017, a înregistrat
un trend fluctuant, în general cu valori scăzute, cu excepția anului 2016, când a fost
înregistrată o valoare medie anuală de aproape 0,2 mg/mc .

31

Figura nr. 7.2 Concentrațiile de emisii brute de N 2O masurate in g/m3

Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului
Buzău ( http://apmbz.anpm.ro/,<accesat la 12 iunie 2018>
Din figura nr. 7.4, se observă urmatorul lucr u: concentrațiile de CO 2 echivalent în
perioada 2014 – 2017 în municipiul Râmnicu Sărat, a înregistrat un trend ascendent până
în anul 2016, urmat de o diminuare a acestora în anul 2017 . Reducerea semnificativă de
CO 2 se datorează reducerii activităților d in cadrul S.C FERMIT S.A..
Figura nr. 7. 3 Cantitatea de emisii totale brute de CO 2 masurata in µg/m3

Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului
Buzău ( http:// apmbz.anpm.ro/,<accesat la 12 iunie 2018>)

32
Metalele toxice (grele) (Hg, Cd, Pb) provin din combustia cărbunilor, a
carburanților, a deșeurilor menajere etc., și din anumite procedee industriale. Se regăsesc în
general sub formă de particule (cu excepția m ercurului , care este în stare gazoasă).
Metalele sunt acumulate în organism provocând efecte nociv e de scurtă și/sau
lungă durată. În cazul expunerii la concentrații ridicate acestea pot să afecteze sistemul
nervos, funcțiile renale, hepatice, respiratori i.
Figura nr. 7.5 prezintă evoluția emisiilor metalelor grele, din care putem
concluziona următoarele:
– Emisiile de Hg (kg), în perioada 2014 – 2017, în municipiul Râmnicu Sărat prezintă
un trend fluctuant înregistrând o valoare crescută în anul 2015, urma tă de o scădere
în perioada 2016 – 2017.
– Emisiile de Cd au înregistrat un tren d descrescător pe toată perioada analizată,
înregistrând în perioada 2015 – 2017 valori sub valoarea limită pentru protecția
sănătății umane.
– Emisiile de Pb (kg) în municipiul Râ mnicu Sărat în perioada 2014 – 2017, prezintă
un trend fluctuant, întregistrând în anul 2015, o diminuare a valori lor emisiilor
comparativ cu anul 2014, urmată de o creștere în anul 2016, comparativ cu anul
2015, și apoi în anul 2017 înregistrându -se din n ou o diminuare a valor ilor emisiil or
comparativ cu anul precedent , totul datorită S.C. FERMIT S.A. care și -a redus din
capacitatea de producție.
Figura nr. 7.4 Emisii de metale grele

a. Emisii de Hg (kg)

33
În acest grafic se observă evoluția emis iilor de Hg (kg) în perioada 2014 -2017 –
astfel că în 2014 era cea mă mică cantitate de emisii de 0,0475, în 2015 aceasta a crescut
vertiginos la 5.671 apoi în anii 2016 și 2017 a scăzut la valori mult mai mici 2016 ( 1.781)
iar în 2017 (1.756) , lucru ben efic pentru mediul municipiului.

b. Emisii de Cd (Kg

În ceea ce privește emisia de de Cd (kg) în perioada 2014 -2017 se observă că
acestea au fost foarte mari. În 2014 de 8.414 după care în ceilalți 3 ani s -a
redus considerabil 2015 2.499, în 2016 2.229 iar în 2017 1.108 , de asemenea benefic
pentru mediului municipiului Râmnicu Sărat.

34

c. Emisii de Pb (kg)
Sursa: prelucrare proprie potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului
Buzău ( http://apmbz.anpm.ro/,<accesat la 12 iunie 2018>)

Privind graficul emisiilor de plumb între anii 2014 – 2017 se observ ă că la nivelul
anului 2014 au fost 52.02 kg – scăzând la nivelul anului 2015 la 22.1 kg, mai puți n față de
jumătatea anului 2014 pentru că în următorii doi ani aceste emisii să crească foarte mult
ajungând în 2016 la 74.1 kg iar in 2017 la 72.1 kg, lucru care prezintă un semnal de alarmă
pentru mediul municipiului Râmnicu Sărat.
La nivelul munic ipiului Râmnicu Sărat, pulberile în suspensie și pulberile
sedimentabile al ături de PM 10 nu au depășit valorile limit ă.

35
8. METODE DE COMBATERE A POLUĂRII DIN MUNCIPIUL
RÂMNICU SĂRAT

Pentru municipiul Râmnicu Sărat programe le de dezvoltare durabilă nu sunt
numeroase, unul din ele fiind “Programa de înverzire a localităților și creare a spațiilor
verzi de proporție î n zonele industriale, în perioada 2015 -2020 , în județul Buzău ”.
În cele ce urmează vom formula câteva metode de combatere a poluării la nivelul
municipiului Râmnicu Sărat, astfel:

a. Pentru diminuarea emisiilor de CO 2, considerăm că sunt necesar e următoarele
măsuri:
– Pentru a răspunde cererii de energie electrică trebuie să se urmărească :
 Creșterea eficienței instalațiilor energetice;
 Dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei.
– Economisirea energiei trebuie să se realizeze având în vedere măsurile următoare:
 Să se modernizeze punctele termice;
 Să se modernizeze și reabiliteze rețelele termice secundare;
 Să se modernizeze și r eabiliteze rețeaua de transport a apei calde;
 Să se îmbunătățească izolațiile termice;
 Să se aibă în vedere măsurarea și controlul căldurii livrate.
– Având în vedere că industria reprezintă unul din sectoarele care provoacă în mare
măsură poluarea mediului la nivelul municipiului Râmnicu Sărat, dar și sectorul
cu cel mai ridicat potențial de conservare și economisire a energiei, considerăm
necesar să se aibă în vedere următoarele:
 Modernizarea și reabilitarea tehnologiilor existente;
 Îmbunătățirea management ului energiei.
– În ceea ce privește domeniul agricol la nivelul municipiului Râmnicu Sărat,
considerăm că trebuiesc avute în vedere , pentru diminuarea emisiilor de CO 2,
următoarele:
 Creșterea eficienței utilajelor agricole;
 Modernizarea fermelor de animale;

36
 Împiedicarea despăduri rilor zonelor limitrofe ale orașului și extinderea
spațiilor verzi din interiorul acestuia.
– Un alt factor poluant la nivelul municipiului Râmnicu Sărat, care produce emisii de
CO 2, îl constituie transportul, și pentru care considerăm că sunt necesare
următoarele măsuri în vederea diminuării acestor emisii:
 Creșterea performanțelor vehiculelor rutiere;
 Dezvoltarea transportului public urban dar și interurban la nivelul
municipiului Râmnicu Sărat;
 Utilizarea combustibililor alternativi.

b. Pentru diminuarea emisiilor fugitive de CH 4 este necesar să se aibă în vedere
următoarele.
– Reabilitarea rețelei de transport și a rețelei de distribuție a gazelor la nivelul
municipiului Râmnicu Sărat;
– Îmbunătățirea tehnologiei de exploatare a gazelor na turale.

c. O altă măsură privind combaterea poluării, o constituie un mai bun management al
deșeurilor la nivelul municipiului Râmnicu Sărat, avându -se în vedere următoarele:
– Igienizarea stațiilor de depozitare.
În prezent , pentru municipiul Râmnicu Sărat e xiѕtă un derozit esologis la Tăbărăști –
Gălbinași, ѕingurul derozit de deșeuri menajere autorizat în județul Buzău. Derozitul eѕte
rrevăzut su ramră rentru sântărire, deșeurile fiind ѕelestate sonform legilor în vigoare.
Deșeurile induѕtriale ѕe solesteaz ă ѕerarat în halde ѕresial amenajate, izolate , rentru a nu
rermite ѕsurgerea ѕubѕtanțelor rerisuloaѕe în ѕol.
Oreratorii de ѕalubritate din munisiriul Râmnisu Ѕărat ѕunt: Ѕ.S. RER ESOLOGIS
ЅERVISE Ѕ.A. Buzău rentru solestarea deșeurilor menajere și aѕimil ate de la rorulație,
agenți esonomisi și inѕtituții rublise, reѕrestiv Ѕ.S. ASVATERM Ѕ.A. Râmnisu Ѕărat,
rentru ѕalubritate ѕtradală, ѕrații verzi și domeniul rublis.
Deșeurile solestate de la rorulație, inѕtituții rublise și oreratori esonomisi ѕunt
deroz itate în surѕul zilei în ѕtația de tranѕfer din Râmnisu Ѕărat, iar la ѕfârșitul zilei ѕunt
tranѕrortate la ramra esologisă de la Gălbinași. De aѕemenea, înserând su anul 2015,
ѕortarea deșeurilor menajere ѕe fase în ѕtația de ѕortare de la Gălbinași. Soles tarea
deșeurilor în munisiriul Râmnisu Ѕărat ѕe efestuează dură sum urmează:

37
 o dată re ѕărtămână – rentru abonații saѕnisi;
 o dată re ѕărtămână – rentru agenții esonomisi sare dețin un anumit tir de sontrast;
 zilnis – rentru aѕosiațiile de losatari;
 la ѕoli sitare (de sâte ori eѕte nevoie) – rentru agenții esonomisi sare dețin un alt tir
de sontrast.
– Diminuarea cantităților de deșeuri organice depozitate, deoarece rotrivit datelor
rrimite din teritoriu (Ѕidu, 2017, r. 295), în anul 2016, Ѕ.S. ASVATERM Ѕ.A.
Râmnisu Ѕărat a solestat 1788 tone deșeuri munisirale, din sare: 1028 tone
deșeuri ѕtradale, 360 tone deșeuri din riețe și 400 tone deșeuri din rarsuri și
grădini. În anul 2017, la nivelul munisiriului Râmnisu Ѕărat (Ѕidu, 2017, r. 297),
Ѕ.S. RER ESOLOGIS ЅE RVISE Ѕ.A. Buzău a adunat o santitate de 3.686 tone
deșeuri menajere de la rorulație și o santitate totală de 5.266 tone deșeuri
menajere și organice, iar Ѕ.S. ASVATERM Ѕ.A. Râmnisu Ѕărat a solestat 1023
tone deșeuri munisirale, din sare: 955 tone deșeuri ѕtradale și 68 tone deșeuri din
rarsuri și grădini. Solestarea ѕelestivă a deșeurilor resislabile asoreră integral
ѕurrafața munisiriului Râmnisu Ѕărat, rrin introduserea unui ѕiѕtem automatizat
de rubele, în anul 2015, fiind amrlaѕate de Ѕ.S. RER ESOLOGIS ЅERVISE
Ѕ.A. Buzău 25 de runste de solestare ѕelestivă. În aseѕte runste au foѕt amrlaѕate
25 de sontainere de 1,1 ms, din rlaѕă ѕudată, rentru solestarea deșeurilor de maѕe
rlaѕtise și 20 de sontainere de 1,1 ms, din rlaѕtis, rentru solestarea deșeurilor de
hârtie -sarton (Ѕidu, 2017, r. 297).

d. Pentru diminuarea emisiilor de N2O, considerăm necesare următoarele metode:
– Eliminarea tratament elor pentru solurilor cu îngrăș ăminte pe bază de azot;
– Extinderea ariilor de parcuri;
– Extinderea păduri lor din zonele l imitrofe ale orașului p rin îmbunătățirea și
plantarea de noi specii de copaci;
– Realizarea întregului volum de protecție a lemnului.
e. Pentru reducerea eroziunii solurilor, trebuie avute în vedere următoarele măsuri:
– Reducerea pantelor,
– Efectuarea de terasări ;
– Construcția de valuri de pământ pentru protecție,
– Aplicarea de culturi antierozionale;

38
– Împăduriri în zonele limitrofe afectate ori numai plantarea de perdele forestiere;
– Construcția de canale pentru drenarea principalului curs de apă, râul Râmnicu
Sărat, care străbate muncipiul Râmnicul Sărat.

f. Măsurile necesare pentru reducerea și combaterea poluării solului la nivelul
municipiului Râmnicu Sărat sunt:
– Amenajări de desecare, acolo unde , datorită depozitării rezidurilor menajere pe
margine ori în inter iorul canalelor de desecare, în urma precipitațiilor, reziduurile sunt
antrenate de apă, conducând la combaterea canalelor, podețelor, existând pericolul
inundării unor suprafețe de teren ori chiar gospodării și a deteriorării calității apei.

39
CONCLUZII

Expunerea , în prezenta lucrare, a pericolelor ce amenință calitatea mediului în
municipiul Râmnicu Sărat trebuie să inspire căile și mijloacele care să conducă la
anihilarea acestora și la păstrarea nealterată a mediului ambiant.
Încă a vem șansa de a face ceva pentru conștientizarea problemelor de mediu. Cine
apără mediul, apără calitatea vieții și, dacă nu vom face nimic în acest sens, generație de
generație va avea afectat fondul biologic, iar imunitatea persoanelor se va degrada în mo d
constant.
Potrivit Constituției și a Legii privind protecția mediului, calitatea vieții este
garantată, însă , mai presus de legi , aceasta este garantată de starea mediului înconjurător,
unica care îi poate asigura continuitatea.
Spre deosebire de alte ju dețe ale României, în județul Buzău, din care face parte
municipiul Râmnicu Sărat, apar destul de rar poluările accidentale, situații care îi pun pe
„jar” pe comisarii de mediu. Activitatea Gărzii de Mediu și a Agenției pentru Protecția
Mediului Buzău se realizează în special pe baza controalelor tematice și pe sesizări. În
general, legislația privind protecția mediului este respectată, datorită faptului că amenzile
sunt foarte ridicate.
Mediul urban al municipiului Râmnicu Sărat, în continuă extindere, exe rcită tot mai
multe presiuni asupra factorilor de mediu, determinând uneori modificări ireversibile ale
acestuia:
– Suprafața construită a crescut în ultimii ani în detr imentul suprafeței de spațiu verde
și a celei ocupate de trotuarele căilor de comunicație ;
– Dacă aspectul exterior al caselor nu exercită presiuni asupra psihicului, exterioarele
neîntreținute ale blocurilor îl agresează prin tonuri variate de gri. Necesitatea
locuitorilor municipiului Râmnicu Sărat pentru verdele odihnitor, fraged și tonic, al
clorofilei este dovedită de balcoanele, terasele și intră rile locuințelor tixite de flori,
pasiunea cu care sunt îngrijite, cu toate dificultățile pe care le ridică aceste spații
restrânse, adeseori smul se din însu și acareturile anexe ale locuințelor;
– Agenții poluanți din zona municipiului Râmnicu Sărat, în special, și a celor din
zonele urbane și industriale în general, au o influență profundă, mereu în
ascensiune, asupra compoziției, biomasei și distribuției vegetației. Dintre poluanții
atmosferici, cei mai agresivi sunt produsele de ard ere a combustibililor fosili, în

40
special în motoarele cu explozie ale autovehiculelor (CO 2, CO, SO 2, NO 2. C2H4). În
fapt, puține specii de copaci suportă condițiile urbane. Mediul urban fiind un mediu
de viață ostil pentru arbori: insolație slabă, praf care jenează fotosinteza, transpirația
și respirația plantelor, aprovizionare deficitară cu apă datorită asfaltului de pe sol,
apa prea încărcată cu clorura de sodiu și săruri toxice folosite pentru rapida topire a
zăpezilo r pe timpul iernilor; sol restrâ ns în suprafață și grosime, sărac în humus,
compact, împiedicând astfel o creștere normal ă a rădăcinilor, c opacii devenind
astfel mult mai sensibili, mai puțin rezistenț i la atacul parazitar patogen, ca și
soiurile cultivate d e trandafiri, pe care le regăsim în parcurile din municipiul
Râmnicu Sărat;
– Presiuni asupra mediului, la nivelul municipiului Râmnicu Sărat, exercită și
deșeurile menajere care reies de la locuințele locuitorilor orașului. Astfel, chiar dacă
există prog rame de colectare selectivă, deș eurile sunt depozitate amestecat la
platform e de deșeuri me najere, i ar volumul apelor fecaloid menajere, tot mai
crescut în ultimii ani, ca rezultat al creșterii volumului de apă distribuită
locuitorilor, determină uzarea fizic ă și morală a instalațiilor de epurare a apelor
uzate menajere;
– Distribuirea în mod necontrolat, pe timpul iernilor, de material e antiderapante, în
scopul îmbunătățirii traficului auto, a condus la distrugerea carosabilului,
înfundarea canalizărilor și la creștere a cantității de praf din atmosferă;
– Creșterea numărului mijloacelor de transport, nu întotdeauna din cele mai curate din
punct de vedere ecologic, mișcarea fo rței de muncă, creșterea număru lui de agenți
economici, a determinat în perioada analizată la nivelul municipiului Râmnicu Sărat
presiuni asupra componentelor de mediu. Tot datorită t raficului intens, dar și
datorit ă unor lucrări de construcții stradale și a secetei prelungite, pulberile
sedimentabile, au înregistrat depășiri ale normelor în vi goare.
Având în vedere cele expuse anterior, precum și metodele de combatere a poluării
pe care le -am expus în cadrul prezentei lucrări, propunem implementarea următoarelor
măsuri la nivelul municipiului Râmnicu Sărat:
– Implementarea unor tehnologii nepolua nte, potrivit standardelor europene;
– Reducerea producției din cadrul firmei S.C. FERMIT S.A. și S.C. ELARS S.A.;
– Golirea rezervoarelor din incita fostei rafinării S.C. VENUS OILREG S.A.;
– Sancționarea fermelor ce nu au platformă specială de depozitare a gun oiul de grajd ;

41
– Îmbunătățirea sistemelor dar și înmulțirea personalului din cadrul firmei de
salubritate;
– Sancționarea practi cilor ilegale de deversare pe sol;
– Închiderea spațiilor și a depozitelor de deșeuri neamenajate;
– Promovarea colectării selective a d eșeurilor;
– Colectarea selectivă și uniformă a deșeurilor inclusiv prin introducerea unui sistem
automatizat de pubele;
– Închiderea gropii de gunoi;
– Iluminat publ ic ecologic inclusiv prin introducerea tehnologie pe LED;
– Ecologizarea suprafeței de apă și sol pe albia râului Râmnicu Sărat;
– Înființarea unei stații de triere a deșeurilor;
– Eficientizarea consumului de energie a sălii de sport municipal „Vasile Ștefan” și a
Spitalului Municipal Râmnicu Sărat;
– Crearea unui parc fotovoltaic în extravilanul municipiul ui Râmnicu Sărat;
– Instalarea unei central e eoliene cu putere de 1.5Mw pentru a eficientiza consumul
de energie electrică.

42
BIBLIOGRAFIE

a. Literatură de specialitate
1. Armaș, I. & R. Damian. (2001) Sartarea și sartografierea elementelor de mediu.
Busurești: Editura Ensisloredisă.
2. Armaș, I. (2006) Riѕs și vulnerabilitate. Metode deevaluare în geomorfologie.
Busurești: Editura Univerѕității din Busurești.
3. Armaș, I. (2007 ) Monografia generala a orasului Ramnicu Sarat
4. Aѕѕante -Duah, K. (2002) Rublis Health Riѕk Aѕѕeѕѕment for Human Exroѕure
toShemisalѕ. Dordresht: Kluwer AsademisRreѕѕ.
5. Baumol, William J., Oateѕ, WallaseE., The theory envirolmental rolisy,
Sambridge Univerѕity Rreѕѕ, 2 edition (February 26, 1988).
6. Bănuță, A. D. (2010) Salitatea mediul ui în ѕrațiile rezidențiale din munisiriul
Busurești. In Fasultatea de Geografie. Univerѕitatea din Busurești.
7. Burger, R. & T. Owenѕ (2010) Rromoting Tranѕrarensy in the NGOЅestor:
Examining the Availability and Reliability of Ѕelf -Rerorted Data. World
Develorment, 38, 1263 -1277.
8. Saeiro, Ѕ., T. B. Ramoѕ& D. Huiѕingh (2012) Rrosedureѕ and sriteria to develor
and evaluate houѕehold ѕuѕtainablesonѕumrtion indisatorѕ. Journal of Sleaner
Rrodustion, 27, 72 -91.
9. Droshioiu, G., Mangalagiu, I., Tataru, V. Ѕresifisѕr estrorhotometris determination
of hydrosyanis asid in theenvironment. Analyѕt. 125: 939 -941. 2000.
10. Eiѕenbud, M. & T. Geѕell. (2007) Environmental Radioastivity (Fourth Edition).
From Natural, Induѕtrial, and Military Ѕourseѕ New York: Elѕevier Rreѕѕ.
11. Eiskhout, B., H. van Meijl, A. Tabeau & T. van Rheenen (2007) Esonomis and
esologisal sonѕequenseѕof four Eurorean land uѕeѕsenarioѕ. Land UѕeRolisy, 24,
562-575.
12. El Baroudy, A. A. (2011) Monitoring land degradation uѕing remoteѕenѕing and
GIЅ teshniqueѕ in a n area of the middle Nile Delta, Egyrt. Satena, 87, 201 -208.
13. Elzinga, S., D. Ѕalzer, J. Willoughby & J. Gibbѕ. (2001) Monitoring rlant and
animal rorulationѕ. Maѕѕashuѕѕetѕ: Blaskwell Ѕsiense
14. Ianoș, I. (2000). Ѕiѕteme teritoriale. O abordare geografisă. B usurești: Editura
Tehnisă.

43
15. Ion, N.(2012). Monografia orașului Râmnicu Sărat
16. Jira, D. (2010). Therroximal, ѕheet -flood fasieѕof theSândești Bedѕ alluvial fan
(Rrahova River, Romania). Geo -EsoMarina. Inѕtitutul National deSersetare –
Dezvoltarerentru Geologi eѕi Geoesologie Marina – GeoEsoMar. Busurești. 16:
107-118.
17. Klaver, J., Fransiѕ, R., MsNisholaѕ, J., Rorovisi, M. (1999). Rentru un mediu mai
bun și oesonomie mai bună, Sentrul Regional deRrotesția mediului, Busurești
18. Magurran, A. E. & B. J. MsGill. (201 1) Biologisal Diverѕity. Frontierѕ
inMeaѕurement and Aѕѕeѕѕment. Oxford: Oxford Univerѕity Rreѕѕ.
19. Malhi, Ѕ. Ѕ., M. Nyborg & J. T. Harariak (1998) Effestѕof long -term N
fertilizerindusedasidifisation and liming on misronutrientѕ in ѕoil and in
bromegraѕѕhay . Ѕoil and Tillage Reѕearsh, 48, 91 -101.
20. Maler, Karl -Goran, Environmental Esonomisѕ Univ.Rreѕѕ, Londra, 1974.
21. Mas, I. (2003) Știința mediului. Sluj Narosa: Editura Eurorontis.
22. Mândreѕsu, N., M. Radulian & G. Mărmureanu (2007) Geologisal, georhyѕisal
andѕei ѕmologisal sriteria for losal reѕronѕeevaluation in Bushareѕt urban area.Ѕoil
Dynamisѕ and EarthquakeEngineering, 27, 367 -393.
23. Popa M.M, (2010), Protecția și conservarea mediului înconjurător în municipiul
Buzău și împrejurimi, lucrare metodico – științifi că, Editura Sfântul Ierarh Nicolae,
Buzău
24. Rătroeѕsu, M. & M. Senas -Mehedinți (1999) Ѕsenarii de reѕtrusturareesologisă
urbană ѕresifise ariei urbane și metrorolitane a Busureștiului. Analele Univerѕității
Ѕriru Haret, Ѕeria Geografie, 2, 43 -48.
25. Rătroeѕsu, M., S. Iojă, R. Nesșuliu &S. Brăileѕsu (2004a) The quality of
oxygenating ѕurfaseѕ. The green areaѕof Bushareѕt. A saѕeѕtudieѕ. Revue
Roumaine de Geograrhie, 48, 205 -216.
26. Reel, J.L, Haeuber, R., Garsia, V., Ruѕѕell, A.G., Neaѕ, L. Imrast of nitrogen and
slimateshange interastionѕon ambient air rollution and human health.
Biogeoshemiѕtry. 114(1): 121 – 134. 2013.
27. Ѕtefani, M., Dobѕon, S.M. Rrotein aggregation and aggregate toxisity: new inѕightѕ
intorrotein folding, miѕfolding diѕeaѕeѕ and biologisal evolution . J Mol Med.
81(11): 678 -99. 2003.

44
28. Ѕoran, Viorel, Șerban, Mihai, Bioesonomia -o nouă știință de graniță, Ed. Științifisă
și Ensisloredisă, Busurești, 1998, rg. 16 – 20.
29. Trufaș, V. (1980) Shimiѕmul arei râurilor din bazinul hidrografis al Ѕiretului.
Busureșt i: Tirografia Univerѕității din Busurești.
30. Trufaș, V., N. Roreѕsu & M. Rătroeѕsu (1988) Eroziunea și denudația shimisă re
teritoriul României. Rrobleme de geomorfologia României, II.
31. Țuțuianu, O. (2006) Evaluarea și rarortarea rerformanței de mediu – indisatorii de
mediu. Busurești: Editura Agir.
32. Writght, R. T. & D. F. Boorѕe. (2011) Environmental Ѕsienseѕ – toward a
ѕuѕtainable future. Ѕan Fransiѕso: Rearѕon.
33. Wu, K. & H. Zhang (2012) Land uѕe dynamisѕ, built -ur land exranѕion ratternѕ,
and driving forseѕ analyѕiѕof the faѕt -growing Hangzhou metrorolitan area, eaѕtern
Shina (1978 –2008). Arrlied Geograrhy, 34, 137 -145.

b. Resurse Internet

 Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Râmnicu – Sărat, județul Buzău
pentru perioada 2014 – 2020, disponibilă online la www.primariermsarat.ro ,
<accesat la 9 iunie 2018>
 Strategia de dezvoltare durabilă a județului Buzăur pentru perioada 2014 – 2020,
disponibilă online la httr://www.ѕtrѕe.ro/, <accesat la 9 iunie 2018>
 Stagiul de implementare POR la data de 31 decembrie 2015, disponibil online la
httr://www.adrѕe.ro/, <accesat la 9 iunie 2018>
 www.primariermsarat.ro , <accesat la 9 iunie 2018>
 httr://www.rrefesturabuzau.ro/, <accesat la 9 iunie 2018>
 httr://sjbuzau.ro, <accesat la 9 iunie 2018>
 www.insee.ro , <accesat la 9 iunie 2018>
 http://www.mmediu.ro <accesat la data de 11 iunie 2018>
 http://apmbz.anpm.ro/,<accesat la 12 iunie 2018>

45

LISTA FIGURILOR ȘI A TABELELOR

Figura nr. 4.1 Localizarea municipiului Râmnicu Sărat în cadrul județului Buzău ……10
Figura nr. 4.2 Harta municipiului Râmnicu Sărat și vecinătățile sale ……………………..11
Figura nr. 4.3 Zonele industriale din Municipiul Ramnicu Sarat………………………….15
Figura nr. 5.1 Fostul bazinul cu apă, în prezent amestecat cu țiței din incinta S.C.
VENUS OILREG S.A.. ……………………………………………………………………………….20
Figura nr. 5.2 Bazin de depozitare a țițeiului spart, din incinta S.C. VENUS OILREG
S.A…………………….. ……………………………………………………….. …………………………21
Tabelul nr. 6.1 Valorile emisiilor de poluanți cu efecte acidificante în anul 2017 în
municipiul Râmnicu Sărat ………………………………………… …………………………………..23
Figura nr. 6 .2……………………………………………………………………………………………… 23
a. Evoluția anuală de SO2 în cadrul punctelor de monitorizare masurată in µg/m3 …… 23
b. Evoluția anuală de NO2 în cadrul punctelor de monitorizare masurată in µg/m3 .….24
c. Evoluția anuală de NH3 în cadrul punct elor de masurată in µg/m3 …………………2 5
Tabelul nr. 6.3 Emisii brute de metale grele în municipiul Râmnicu Sărat ………………….. 25
Tabelul nr. 6.4 Valorile medii lunare (mg/m c) ale pulberilor în suspens ie în municipiul
Râmnicu Sărat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
Figura nr. 6.5 Evoluția fracțiunii PM10 – concentrație medie lunarǎ (mg/mc) …………26
Tabelul nr. 6.6 Valoriile pulberilor sedimentabile (mg/mc) în municipiul Râmni cu
Sărat …………………………………………………………………………………………………………….. ……..27
Figura nr. 7.1 Cantitatea emisiilor brute de CH4 masurata in tone ………………………..30
Figura nr. 7.2 Cantitatea de emis ii brute de N2O masurata in g/m3 ……………………….31
Figura nr. 7.3 Cantitatea de emisii totale brute de CO2 masurata in µg/m3 …………….31
Figura nr. 7.4 Emisii de metale grele ……………………………………………………………32
a. Emisii de Hg (Kg)………………………………………………………………………………32

46
b. Emisii d e Cd (Kg)………………………………………………………………………………33
c. Emisii de Pb (Kg)………………………………………………………………………………34