Metode tehnici moderne valorificabile în lecțiile de Limba și [620796]

1

Metode/ tehnici moderne valorificabile în lecțiile de Limba și
literatura română/ Comunicare în limba română

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
Grupa 1, Anul III
Responsabili seminar :
CHIUARU Paula
OLENIUC Valentina -Andra
PRISACARU Mădălina -Iulia

2

,,Metodele moderne , determinate de progresele înregistrate în știință și tehnică, unele dintre
acestea de exemplu, se apropie de metodele de cercetare științifică, punându -l pe elev în situația
de a dobândi cunoștințele printr -un efort propriu de investigație experimentală; altele valori fică
tehnica de vârf (calculatorul).
În școala modernă , dimensiunea de bază în funcție de care sunt considerate metodele de
învățământ este caracterul lor activ adică măsura în care sunt capabile să declanșeze angajarea
elevilor în activitate, concretă sau mentală, să le stimuleze motivația, capacitățile cognitive și
creatoare.
Un criteriu de apreciere a eficienței metodelor îl reprezintă valențele formative ale
acestora, impactul lor asupra dezvoltării personalității elevilor. ’’ (Mândru, Borbeli, Filip, 20 10,
p. 24).

•Metoda cubului; •Tehnica 6 – 3 – 5;
•Metoda piramidei; •Schimbă perechea;
•Metoda pălăriilor gânditoare; •Harta conceptuală;
•Cvintetul; •Diagrama cauzelor și a efectului
•Metoda R.A.I; •Brainstormingul;
•Instruirea programată; •Diagrama Venn ;
•Metoda acvariului; •Metoda mozaicului;
•Problematizarea; •Metoda Lotus;
•Algoritmizarea; •Metoda cadranelor;
•Explozia stelară; •Metoda ,,Știu/ vreau să știu/ am învățat” etc.

 Tehnica 6 – 3 – 5
„Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brinstorming -ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de
hărtie care circulă între participanți, și de aceea se mai numește și metoda brainwriting.
Tehnica se numește 6/3/5 pentru că există:
– 6 membri în grupul de lucru, c are notează pe o foaie de hârtie câte
– 3 soluții fiecare, la o problemă dată, timp de
– 5 minute.
Etapele metodei 6/3/5:

3

1. Împărțirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
2. Formularea problemei și explicarea modalității de lucru. Elevii/st udenții primesc fiecare câte
o foaie de hârtie împărțită în trei coloane.
3. Desfășurarea activității în grup. În acestă etapă are loc o îmbinare a activității individuale cu
cea colectivă. Pentru problema dată, fiecare dintre cei 6 participanți, are de n otat pe o foaie, 3
soluții în tabelul cu 3 coloane, într -un timp maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga
spre dreapta până ajung la posesorul inițial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citește
soluțiile deja notate și încearcă să le modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându -le,
îmbunătățindu -le și reconstruindu -le continuu.
4. Analiza soluțiilor și reținerea celor mai bune. Se centralizează datele obținute, se discută și se
apreciază rezultatele. ” (Oprea, 2012, p. 46)
Membrii grupului Ideea nr. 1 Ideea nr. 2 Ideea nr. 3
1.
2.
3.
4.
5.
6.

 Schimbă perechea
„Schimbă perechea (Share -pair circles) este o metodă de lucru pe perechi.
Strategia didactică proiectată determină următoarele etape de derulare:
1. Etapa organizării colectivului în două grupe egale. Fiecare elev ocupă un scaun, fie în
cercul din interior, fie în cercul exterior. Se formează două cercuri concentrice, elevii fiind față în
față pe perechi.
2. Etapa prezentării și expl icării problemei. Cadrul didactic oferă cazurile pentru studiu,
problemele de rezolvat sau situațiile didactice și explică importanța soluționării.
3. Etapa de lucru în perechi. Fiecare pereche discută și apoi comunică ideile. Cercul din
exterior se roteș te în sensul acelor de ceasornic, realizându -se astfel schimbarea partenerilor în
pereche. Se continuă până când se ajunge la partenerii inițiali sau se termină întrebările. Elevii au
posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei. Fiecare se implică în activitate și își aduce
contribuția la rezolvarea sarcinii.
4. Etapa analizei ideilor și a elaborării concluziilor. În acest moment, clasa se regrupează
și se analizează ideile emise. Cadrul didactic realizează împreună cu elevii o schemă a
concluziilor obținute. ” (Massari, 2019, p. 56) .

4

 Harta conceptuală
„Harta conceptuală presupune învățarea noilor informații ce depind de conceptele deja
existente și de relațiile care se stabilesc între acestea. Dintre valențele formative ale acesteia, se
pot enumera: structurarea cunoștințelor copilului, stabilirea de relații î ntre cunoștințele asimilate;
este recunoscută ca o posibilă metodă de evaluare a cunoștințelor copilului, însă poate fi utilizată
cu succes și ca instrument de instruire. ” (Massari, 2019, p. 56)

„Harta conceptuală are anumite caracteristici:
a. conceptel e unei lecții sau teme sunt organizate într -un spațiu determinat, în centrul
căruia sunt așezate cele principale, iar în jurul lor, cele secundare;
b. sunt identificate 10 -15 subteme, concepte secundare, caracteristici;
c. între temele, conceptele princi pale și cele secundare sau între caracteristicile lor sunt
trasate linii de determinare sau relaționare .
Au fost clasificate 4 categorii de hărți:
1. hărți conceptuale sub formă de pânză de păianjen: în mijloc, se află un concept
central, unificator, iar în jurul lui, concepte secundare, legate prin raze de cele
centrale;

5

2. harta conceptuală ierarhică, care prezintă informațiile în ordinea descrescătoare a
importanței, de la general la particular, ca o clasificare a conceptelor;

3. harta conceptuală liniară, care prezintă informațiile liniar;
a…………………b………………….c
4. hărți conceptuale cu intrări și ieșiri .

–––––––

Avantajele metodei se referă la faptul că aceasta are ca rezultat un produs concret, că
oferă posibilitatea de cooperare între profesor -elev, elev -elev, că identifică obstacolele, punctele
tari, resursele personale, valorile și credințele elevilor .” (Tiron, Stanciu, 2019, pp. 118 -120)

 Diagrama cauzelor și a efectului
„Diagrama cauzelor și a efectului (Fishbone) constă într -un un proces creativ ce oferă
posibilitatea generării și organizării cauzelor majore (principale) și minore (secundare) ale unui
efect, ale unei probleme sau ale unui eveniment. ” (Massari, 2019, p. 56)
„Pentru realizarea unei astfel de diagrame, se lucrează în felul următor:
1. se împarte clasa în echipe de lucru;

6

2. se stabilește problema de discutat;
3. are loc dezbaterea în fiecare grup pentru a fi descoperite cauzele care au condus la
efectul discutat; înregistrarea cauzelor se face pe hârtie sau pe tablă;
4. construirea diagramei cauzelor și a efectului: – pe axa principală a diagramei se trece
efectul; – pe ramurile axei principale se trec cauzele majore (principale) ale efectului,
corespunzând celor 6 întrebări: Când, unde, de ce, ce, cum s -a întâmplat?; Cine le -a determinat?;
– cauzele minore (secundare) ce decurg din cele principale se trec pe câte o ramură mai mică,
dedusă din cea a cauzei majore;
5. etapa examinării listei de cauze generate de fiecare grup;
6. stabilirea concluziilor și a importanței cauzelor majore. ” (Tiron, Stanciu, 2019, p. 122)

cauze minore cauze minore cauze minore
CÂND? cauze majore UNDE? cauze majore CINE? cauze majore

EFECTUL

cauze minore cauze minore cauze minore
DE CE? cauze majore CE? cauze majore CUM? cauze majore

 Brainstorming -ul
„Brainstorming -ul este o metodă a discuției în grup (…) cu funcția distinctă de a înlesni
căutarea și găsirea celei mai adecvate soluții a unei probleme de rezolvat, printr -o intensă
mobilizare a ideilor tuturor participanților la discuție. Este un bun exercițiu, în același timp, de
stimulare și cultivare a creativității (ca aptitudine de a elabora idei și soluții).” ( Cerghit, 1976 , p.
102)
„Fazele activității didactice axate pe această strategie:
a. împărțirea clasei în grupuri de elevi (maxim zece);
b. alegerea unui secretar (care va contabiliza ideile în ordinea emiterii lor);

7

c. comunicarea regulilor de desfășurare a activită ții:
-se interzic aprecierile critice, ironizările, cenzurările, cont razicerile,
obstrucționările;
-se exprimă liber orice idee care -i trece elevului prin minte (pentru a stimula
imaginația);
– se cere producerea unei c antități cât mai mari de idei;
– se încurajează asociațiile originale de idei (pentru a afla răspunsul / soluția);
-fiecare grup va emite câte o idee la o intervenție.
d. alegerea problemei și prezentarea ei de către profesor (pentru a -i mobiliza pe ele vi să –
și spună punctul de vedere, să emită idei);
e. stabilirea, de către profesor, la sfârșitul acțiunii a unui comitet de evaluare, compus
dintr -un lider (președinte) și doi -trei membri. Aceștia vor prelucra ideile, le vor ierarhiza funcție
de valoarea lor, le vor prezenta profesorului, iar la sfârșitul acțiunii vor face cunoscut „top” -ul
rezultatelor, depunând – eventual – o listă a ideilor și la „banca de idei” a clasei .” (Jinga, p. 310)

 Diagrama Venn
„Este o metodă grafică folosită pentru a compara procese, evenimente, noțiuni istorice,
personalități. Diagrama este formată din două cercuri care se suprapun parțial. În zona de
suprapunere se notează asemănările. Elevii pot lucra individual, în perechi sau în e chipă (învață
prin colaborare).” (Tiron, S tanciu, 2019, p. 134)

A B

 Metoda mozaicului
„Metoda mozaic presupune pregătirea unui text adecvat învățării prin cooperare și o
anumită dinamică a grupurilor formate.

8

Această metodă, cu valențe formative, se desfășoară urmând câteva etape de principiu:
1. Clasa se grupează aleator în grupuri de câte 4 -5 elevi (numite grupuri originare/grupuri
"casă"/grupuri inițiale), în funcție de numărul părților în care se împarte c onținutul lecției; fiecare
elev din grup primește un număr de ordine.
2. Se discută pe scurt conținutul de însușit, precizându -se și părțile alcătuitoare,
numerotate și ele cu tot atâtea numere câte au grupurile inițiale.
3. Se distribuie materialul de î nvățat, precizându -se că el trebuie predat de către elevi,
fiecare membru al grupului trebuind să se ocupe de partea de conținut care are același număr de
ordine pe care îl deține el.
4. Se constituie grupurile "expert", alcătuite din elevi care au acelaș i număr (grupul
numerelor 1, grupul numerelor 2 etc.), iar ei își însușesc, prin colaborare, partea care le revine
conform numărului de ordine.
5. Se reconstituie grupurile "casă", fiecare membru predând sistematic partea care i -a
revenit în grupul expert , tot el organizând exersarea de către ceilalți.
6. Educatorul întreprinde evaluarea și face recomandări.
Dintre avantajele acestei metode, se pot enumera: flexibilitatea și lateralitatea gândirii;
stimularea ideilor nonconformiste; întărirea încrederii în forțele proprii etc. ” (Massari, 2019, pp.
55-56)

 Metoda Lotus
„Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind
de la o temă centrală. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se
construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr. Cele 8 idei secundare sunt
trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi ele să devină la rândul lor teme principale, pentru
alte 8 flori de nufăr. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi câte alte noi 8 idei
secundare. Astfel, pornind de la o temă centrală, sunt generate noi teme de studiu pentru care
trebuiesc dezvoltate conexiuni noi și noi concepte.
Etapele tehnicii florii de lotus :
1. Construirea diagramei ;
2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei;
3. Participanții se gândesc la ideile sau aplicațiile legate de tema centrală. Acestea se trec
în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul acelor de
ceasornic ;

9

4. Folo sirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalt e 8 cadrane. (“flori
de nufăr”);
5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale și consemnarea lor în
diagramă. Se completează în acest mod cât mai mul te cadrane. (“fl ori de nufăr”);
6. Etapa evaluării ideilor. Se analizează diagramele și se apreciază rezultatele din punct
de vedere calitativ și cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicații și teme de
studiu în lecțiile viitoare. ” (Oprea, 2012, pp. 41 -41)

 Metoda cadranelor
„Metoda cadranelor este o metodă de stimulare a creativității elevilor în lucrul pe grupe
asemănătoare brainstormingului:
 se alege tema;
 se împarte tabla în 4 cadrane, fiecare având o sarcină de lucru diferită;
 se anunță printr -o planșă afișată la loc vizibil în sala de clasă regulile de aplicare a
metodei: gândire liberă, originală, cât mai multe idei;
 se împarte clasa în 4 grupe de lucru, iar fiecare grup va primi o foaie/fișă de lucru pe
care desenează propriul cadran completat;

10

 profesorului îi revine rolul să dirijeze completarea fișei comune, să monitorizeze
permanent grupurile de elevi pe care t rebuie să -i încurajeze în sensul participării tuturor la
completarea cadranului;
 la finalul exercițiului, prin contribuția elevilor și a profesorului, se vor completa corect,
pe tablă și pe caiete, cele patru cadrane, care vor sintetiza modul de asimila re a cunoștințelor noi;
 timpul de lucru este între 5 și 25 de minute. ” ((Tiron, Stanciu, 2019, p. 135)

 Metoda ,,Știu/ vreau să știu/ am învățat”
„Prin metoda „Știu / vreau să știu / am învățat” se trece în revistă ceea ce elevii știu deja
despre o anume temă și, apoi, se formulează întrebări la care se așteaptă găsirea răspunsurilor în
lecție.
Etapele metodei:
1) Cereți, la început, cursanților/elevilor să formeze perechi și să facă o listă cu tot ceea ce știu
despre tema abordată.

11

2) În timp ce elevii realizează lista, profesorul construiește pe tablă un tabel cu următoarele
coloane: Știu /Vreau să știu/Am învățat -Ș/V/Î;
3) Cereți perechilor să spună ce au scris și notați în coloana din stânga informațiile cu care clasa
este de acord.
4) Folosind aceeași metodă elevii vor elabora o listă de întrebări;
5) Elevii c itesc textul propus de profesor;
6) Elevii vor face comparație între ceea ce ei cunoșteau deja despre tema abordată, tipul și
conținutul întrebărilor pe care le -au formulat și cee a ce ei au î nvățat prin lecturarea textelor;
7) Informațiile cuprinse în coloana a treia, „Am învățat”, pot fi organizate în diferite moduri (în
unitate logică: cursiv, inteligibil, unitar). ” (Jinga, pp. 324 -325)
Ș- Ceea ce știm/credem că
știm VȘ- Ceea ce vrem să știm Î- Ceea ce am învățat

Concluzie
Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calități și
disponibilități din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic,
mobilizare, dorință de autoperfecționare, gândire reflexivă și modernă, creativitate, inteligența de
a accepta noul și o mare flexibilitate în concepții.

Datorită progresului tehnologic și accesului sporit la cunoaștere și la resurse ne putem
propune și realiza schimbări la care, cu câtva timp în urmă nici nu ne puteam gândi.

Trebuie, deci, să ne modificăm modul în care gândim prezentul și viitorul educației pe
care îl dăm generației următoare având în vedere aceste aspecte. Nu ne mai putem permite o
unitate școlară “muzeu”, orientată spre trecut, care pune accent pe cunoștințe, ci avem nevoie de
o școală ce -i pregătește pe copii pentru viitor, punând accent pe compet ențele sociale și de
comunicare .

12

Bibliografie
1. Cerghit I., Metode de învățământ, Ed. Didactică și peda gogică, București, 1976
2. Hobjilă A., Limbă și comunicare – perspective didactice. Aplicații pentru învățământul
primar , Ed Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2016;
3. Jinga I., Pedagogie, lucrare realizată de un colectiv de cadre didactice din cadrul
Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic al ASE București;
4. Massari, G. , Teoria și metodologia instruirii -Curs ID , Editura Universității „Alexandru
Ioan Cuza”, Iași , 2019;
5. Mândru E., Borbeli L., Filip D., Gall M., Niculae A., Nemțoc M., Todoruț D.,
Topoliceanu F., Strategii didactice interactive , ed. Didactica Publishing House,
București, 2010;
6. Oprea C., Metode interactive de predare, învățare, evaluare , Material elaborat în cadrul
proiectului: POS DRU/87/1.3/S/61602 “Cariera de suces în învățământul preuniversitar
prin implementarea de programe de formare inovative!” , 2012;
7. Tiron E, Stanciu T. – Teoria și metodologia instruirii; Teoria și metodologia evaluării ,
Ed Didactică și Pedagogică, București, 2019.

13

Aplicații:
 Pe baza informațiilor asimilate rezolvă corect rebusul

1. Metod Mozaic presupune pregătirea unui text adecvat prin ……
2. Metoda ………. presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de l a o
temă centrală
3. Această metodă presupune pregătirea unui text adecvat învățării prin cooperare.
4. Sunt determinate de progresele înregistrate în știință și tehnică.
5. Schimbă perechea este o metodă de lucru pe ……
6. Harta ……… presupune învățarea noilor informații ce depind de conceptele deja existente
și de relațiile care se stabilesc între acestea.

4
1 2

5 3
6

14

 Folosind diagrama Venn găsiți trei trăsături specifice metodei 6 -3-5 și trei trasături
specifice brainstorming -ului, iar intersecția celor două cercuri să fie reprezentată de
asemănările dintre cele două metode.

METODA BRAINSTORMING
6-3-5

 Brainstorming pe chat
Folosind tehnica brainstorming -ului și pornind de la Metoda ,,Știu/ vreau să știu/ am
învățat” , scrieți pe chat disciplina și subiectul lecției la care voi ați aplica această metodă.

15

Recenzie
– Metodica predării limbii române în clasele primare –
de Silvia N uță
Cartea Metodica predării limbii române în clasele primare scrisă de autoarea Silvia Nuță
a fost publicată în anul 2000 la Editura Aramis în București. Aceasta este disponibilă în două
volume, primul de 256 pagini, și cel de -al doilea, adăugit și revizuit, de 400 pagini, ambele
publicate în același an.
Autoarea abordează noțiuni ce țin curriculum școlar și s trategii didactice în predarea –
învățarea limbii și literaturii române în ciclul primar . Așadar, se regăsesc informații referitoare la
citirea și comunicarea în ciclul primar, însușirea normelor limbii literar e, formarea deprinderilor
de utilizare corectă a regulilor de ortografie și punctuație, lectura, evaluarea (metode și
instrumente de evaluare, tipologia itemilor) și chiar proiectarea activității didactice la limba
română .
Didactica limbii și literaturii române în clasele primare realizată în concordanță cu
programa pentru metodica predării limbii și literaturii române elaborată de Ministerul Educatiei,
Cercetării și Inovării, se adresează elevilor și studenților din instituțiile care formea ză cadre
didactice pentru învățământul primar (Departamentele de Învățământ Primar și Preșcolar din
Universități); elevilor ai liceelor pedagogice, aflați în fazele de finalizare a studiilor pentru a
putea intra în învățământ; cadrelor didactice – învățăto ri și institutori – aflate în îndeplinirea
rolului profesional de instructor -formator al elevilor din clasele I -IV; cadrelor didactice aflate în
situația de a se pregăti pentru concursurile de titularizare în învățământ, sau pentru a se prezenta
la examenu l de definitivare în învățământ, de obținerea gradului didactic II sau al elaborării
lucrărilor științifico -metodice pentru gradul I în învățământ. De asemenea, se adresează și
cadrelor didactice aflate în sfera activităților didactice care lucrează cu cop iii cu cerințe
educaționale speciale (psihopedagogii din școlile speciale, logopezi), profesorilor de limba și
literatura română preocupați de prevenirea, tratarea și recuperarea tulburărilor limbajului scris –
citit. Nu în ultimă instanță, și părinți lor interesați de activitatea metodică.