Biotehnologii de tratare a [620794]

Biotehnologii de tratare a
apei si biofiltre
Deuteronomul 23
• 12. Sa ai un loc afar Ćdin tabar Ć, üi acolo sĆieüi afarĆ.
• 13. Între uneltele tale s Ćai o lopata, cu care s Ćsapi üi sĆ-Ħi
acoperi murd Ćriile ieüite din tine, când vei ie üi afarĆ.
• 4500 ien-500 e,n
• Aglomerari urbane (20000 loc/km2)
•Tratare reziduuri
• îngropare
• aruncarea in sistem de drenaj/canalizare• facilitati publice: toalete pl Ćtite, oliĦe de noapteScurtĆ istorie a trat Ćrii apelor
reziduale

Lothal India 4500 î.e.n.-toatete în fiecare cas Ć
CivilizaĦia minoic Ć Creta 1700 î.e.n. palatul din Knossos
(lângĆ Heraklion)

Toalete publice romane
Sistem stradal de drenaj
Cloaca Maxima (600 îen) a fost
initial un canal deschisMulte civiliza Ħii vechi aveau
sisteme de drenaj al c Ćror
principal scop era evacuarea
apei de ploaie de pe straziRoma: sistem de drenaj cu
conducte de suprafa ĦĆ
construit din piatra ௅Cloaca
Maxima construita intre
800-735 ien

Iesirea din Cloaca maxima (marele canal) pe râul Tibru
În fiecare an, Tibrul se rev Ćrsa üi dupĆ retragerea apelor, în
zonele inundate se înmul ĦeauĦânĦarii vectori ai malariei;
sistemul de drenaj limita epidemiile de malarie
Metodele uzuale de indepartare a dejectiilor in locuintele
din vechea Roma

Dejecti Effusive Act ( 500 îen )
O persoan Ć trebuie s Ć fi amendat Ć èi
sĆ plĆteascĆ daune p Ćrìii vĆtĆmate
pentru aruncarea sau turnarea de
dejecĦii pe fereastr Ć dacĆ loveüte pe
cineva
Legea era valabil Ć doar în timpul
zilei
Evul mediu 500 e.n.-1500 e.n
•d u pĆcĆderea imperiului roman societatea urban ĆÆsocietate
ruralĆ
• densitatea popula Ħiei scade
• se revine la metodele tradi Ħinale (în afara casei, üanĦuri
deschise, oale de camer Ćࡳla toate nivelele societ ĆĦii
1500-1850
•m o d i f i c Ćri minore în Europa
•a c e l e a üi practici sunt exportate în America

• Perioada modern Ć a istoriei trat Ćrii apelor reziduale începe în
secolul 19
•d e c l a n üarea epidemiilor de holer Ć üi febrĆ tifoidĆ în oraüe mari
din Europa Central Ć
• înainte de 1860 nimeni nu avea o idee clar Ć asupra cauzei
declanüĆrii epidemiilor
• 1848, medicul John Snow observ Ć o inciden ĦĆ mare a cazurilor
de holerĆ întro zon Ć a Londrei deservit Ć de aceiasi sursa de apa
• lucrĆtorii unei fabrici de bere din apropiere ce foloseau apa
dintr-o fântân Ć proprie sunt imuni
• a concluzionat în mod corect c Ć o substan ìĆ "materia morbus " a fost
excretat Ć de oameni infecta ìi cu holer Ć èi transportat Ć în sistemele de
apĆ potabilĆ, de obicei, fântâni subterane locale.
• concluziile sale au fost respinse de medicii iholera èi "moartea neagr Ć"
sunt cauzate de aer.
• 1854 epidemi de holer Ć din zona Soho din Londra, John Snow a
identificat localizarea sursei de infectie: pomp Ć de apĆ Broad Street
(acum Broadwick Street).
• (cu toate acestea, pompa de ap Ć nu a fost închis Ć pânĆ în 1866)
• John Snow a identificat leg Ćtura dintre infec ìia cu holer Ć èi apa poluat Ć
cu excremente umane, adic Ć a identificat apa poluat Ć vector pentru
holerĆ.

•d i s p u t Ć asupra cauzelor epidemiilor între Max von
PETENKOEFFER üi Robert KOCH
•PETENKOEFFER üi ücoala sa
• bacteriile tr Ćiesc în sol
• sursa epidemiilor- contactul cu praful, particulele de sol üi
aerul infectat
– un om respir Ć zilnic aproximativ 9000 L aer üi consum Ć
doar 2-3 L ap Ć
– reziduurile ajung în aerul existent în porii solului de unde
se evapor Ć üi ajung în aerul respirat de oameni
–s o l uĦia: transportul reziduurilor în afara ora üelor
Robert Koch
• bacteriile tr Ćiesc în apele de suprafa ĦĆ
• sursa contamin Ćrii-utilizarea ca ap Ć potabilĆ a apei de suprafa ĦĆ
netratate
•Robert Koch izoleazĆbacteriile patogene ce cauzeaz Ć infecĦiile
cu antrax, tuberculoz Ćüih o l e rĆ–bacteriile sunt sursa bolilor
infecĦioase
•
•Bacillus anthracis (1877),
•Tuberculosis bacillus (1882)
•Vibrio cholerae (1883)

• în 1892, se declan üeazĆ epidemia de holer Ć în Hamburg.
• toate victimele bolii au b Ćut apĆ netratat Ć din Elba
• în închisoarea central Ć din Hamburg üi azilul de nebuni
Attendorfer-ambele folosind ap Ć din surse subterane nu apar
cazuri de holer Ć
•î n o r a üul vecin Altona, num Ćrul îmboln Ćvirilor a fost sensibil
mai mic de üi sursa de ap Ć este tot râul Elba motivul posibil 
folosirea filtrelor de nisip pentru tratarea apei
• numĆrul bolnavilor ajunge la 18000 din care 7600 mor Ħi
•i n iĦial agentul patogen este identificat doar în corpurile üi
excrementele bolnavilor (în probele de ap Ć din Elba nu se
identific Ć agentul patogen)
• peste un an, probele de ap Ć sunt pozitive ń se constat Ć
contaminarea pompelor
•d u pĆ identificarea sursei de contaminare au fost propuse
mai multe solu Ħii:
– filtrarea apei potabile üi descĆrcarea apei reziduale în râu
– utilizarea ca surs Ć de apĆ a apei subterane üi tratarea apei reziduale
prin câmpuri de irigare

• deoarece majoritatea ora üelor mari erau localizate pe malul
râurilor, construc Ħia sistemului de canalizarea era o idee bun Ć
• transportul apelor reziduale în afara ora üelor prin canalizare a
redus focarele de holera si febra tifoida üi în final au putut fi
eliminate
• 1820- construc Ħia unui sistem de canalizare la Londra- pentru
transportul apelor reziduale în Tamisa-în scopul reducerii epidemiilor
•Primul sistem complet de canalizare a fost construit in
Hamburg, începând din 1842 .
Manufacturer and Builder 1889:
“un canal teoretic perfect ar fi unul în care apa de canal ar fi
transportata rapid la ie èirea din afara ora èului, astfel încât s Ć
nu se dea timp pentru descompunere Ħ.
deèi poluarea mediului înconjur ütor în afara ora èului nu este
considerata o problem ü, se pare c ü este trebuie evitata
Ħdescompunerea Ħ în zona ora èului.

• ideea c Ć o sursĆ de apĆ poate primi ape reziduale netratate
deoarece se “ autoepureaz Ć” va dĆinui încĆ 80 de ani
• ** s-a exportat poluarea din a üezĆrile urbane în râuri /lacuri
• doar în 1960 s-a “în Ħeles” cĆ apa rezidual Ć trebuie tratat Ć
înaintea devers Ćrii în apele de suprafa ĦĆ (râuri, lacuri)
faze succesive de percepĦie (de conütientizare) a problemelor
legate de poluarea apelor:
•a n i i '50scĆderea concentra Ħiei oxigenului dizolvat
•a n i i '60+eutrofizarea
•a n i i '70+ poluarea cu metale grele (Hg)
1956: 121 de oameni din jurul Golfului Minamata (Japonia) au fost
otrĆviti dup Ć ce au mâncat pe ète contaminat cu mercur. 46/121
oameni au murit (simptome: lipsa de coordonare, paralizie,
dificult Ćìi la înghi ìire, convulsii èi leziuni ale creierului)
sindromul Minamata
•a n i i '80+acidifierea, poluarea cu nitra Ħi üi cu micropoluan Ħii
organici.
•a n i i '90degradarea apelor subterane .

•d e s cĆrcarea efluen Ħilor cu înc ĆrcĆturĆ organicĆ mare
(nutrien Ħi pentru microorganisme) în ap Ć determin Ć
dezvoltarea exploziv Ć a popula Ħiilor microbiene üi excluderea
altor specii
•s cĆderea concentra Ħiei de oxigen devine o problem Ć mare în
special în cazurile în care în ap Ć existĆ o termoclin Ć
• specii de alge ca Enteromorpha üiUlva sp.se hrĆnesc cu
nutrienĦii existen Ħi în apa de canal üi creaza zone moarte
pentru fauna marin Ć.
•Dinoflagelatele üiGonyaulax sp. formeazĆ mareele ro üii ce se
apar în urma eutrofiz Ćrii apei üi pot ucide p ĆsĆrile, peütii üi
oamenii datorit Ć secreĦiei de neurotoxine.
transferul de c ĆldurĆ în lacuri este controlat de
stratificarea termica (modificarea profilului de
temperatura pe adancime in lacuri)
apa calda+ lumina solara+ nutrientii (adusi de la fundul lacului
primavara) = mediu ideal pentru cre èterea algelor în epilimnion
algele au tendin ìa de a da zonei de suprafata o nuan ìĆ verzuietermoclina =zona in care temperatura
apei variaza brusc

ń vântul circul Ć apa de suprafa ìĆ, dar apa cald Ć a
epilimnionului nu poate patrunde in apa rece, dens Ć,a
hipolimnionului i apa este amestecat Ć doar în epilimnion
apa se stratifica in functie de densitate (si temperatura)
• algele moarte coboara la fund si sunt descompuse de
bacteriile anaerobe ŸH2S (gaz)-miros de oua clocite
• viteza de acumulare a algelor moarte>> viteza de
descompunere idepunere de sediment bogat in material
organic
Iarna
• apa se raceste de sus in jos
• daca apa ingheata, vantul nu mai poate
amesteca apa istratificarea de iarna
Toamna
‡diferenta de temperature scade, epilimnionul se
subtiaza; nu se mai pastreaza stratificarea
‡se produce o circulatie verticala (circulatia de toamna)
‡temperatura se egalizeaza
‡vantul poate induce circulatia intregii mase de apa
(oxigenarea zonei de adancime)
Primavara
dupa topirea ghetii, vantul poate induce circulatia
verticala
nnutrienti la suprafata
poxigen in zonele adanci

apa de canal este compus Ć din 99% ap Ć.
componen Ħii ce formeaz Ć faza solid Ć se
aflĆ (aproximativ) în raportul din grafic
Tratare conven ĦionalĆa apei reziduale are
drept scop:‡îndepĆrtarea patogenilor
‡îndepĆrtarea solidelor suspendate
‡scĆderea înc ĆrcĆrii organice
‡reducerea concentra Ħiei de nutrien Ħi
Biomasa
• format Ć din bacterii, virusuri, protozoare, viermi parazi Ħi
• este cuantificat Ć de obicei prin prezen Ħa bacteriei E.coli
• 100 mL of ap Ć de canal con Ħine aproximativ 10 milioane
bacterii E. Coli (coliformi totali )
•Compuüii cu fosfor
• proveni Ħi din fecalele umane üi detergen Ħi
• concentra Ħie tipicĆ10 ௅15 mg/L
•Compuüii cu azot
• prezen Ħi de regul Ć ca ioni amoniu sau uree
• valori tipice pân Ć la55 mg/L .

Solide suspendate
includ materiale inerte ca nisipul üi solide organice ca resturile de
alimente
valori tipice în apa rezidual Ć urbanĆ 250 mg/L .
Materia organic Ć
müsuratüprin Consumul Biologic de oxigen (BOD sau CBO) sau
Consumul Chimic de oxigen (CCO)
conĆine materii fecale, gr üsimi, uleiuri
valori tipice: în jur de 250 mg/L CBO5
Autoepurarea apei
•capacitate de autoepurare ௅proprietatea factorilor de
mediu apa, aer, sol ce au fost polua Ći, de redobandire
totalü sau par Ćialü a stürii de puritate ini Ćiale, prin
procese fizice, chimice si biologice, f ürü interven Ćia omului.
•autoepurarea apelor ௅totalitatea proceselor naturale
hidrodinamice, chimice, biochimice, ce au loc în apele
naturale poluate care determin üîmbunütüĆirea calit üĆii
apei.

• autoepurarea apei este influen ĦatĆ de:
– natura üi concentra Ħia poluan Ħilor,
– temperatur Ć (influen ĦeazĆ viteza reac Ħiilor chimice üi
biologice),
– radiaĦiile ultraviolete solare (cu efect bactericid üi
bacteriostatic)
– regimul curgerii apei (debit, turbulen ĦĆ, condiĦii de
amestecare a efluentului cu receptorul) etc.
– factori chimici (concentra Ħia oxigenului dizolvat)
– factori biologici (concentra Ħia biomasei bacteriene)
• rezultatul autoepur Ćrii îmbunĆtĆĦirea caracteristicilor
(fizico-chimice üi biologice) ale apelor curg Ćtoare pe
mĆsurĆ ce ne dep ĆrtĆm de sursa de poluare (în aval)
• in absenta oricaror procese consumatoare de oxigen, intre
concentratia oxigenului din aer si cea a oxigenului dizolvat in apa se stabileste un echilibru; concentratia de
echilibru= concentratia de saturatie
• concentratia de echilibru depinde de temperatura si
concentratia substantelor dizolvate in apa
• când o ap Ć poluatĆ este introdus Ć într-un curs de ap Ć,
compuüii organici sunt descompu üi de bacteriile aerobe în
CO2, SO4, NO3

• atât creüterea bacteriilor aerobe cât üi oxidarea compuüilor
organici consum Ć oxigen ńscĆderea concentra Ħiei oxigenului
dizolvat (în absen Ħa oxigenului, organismele superioare mor
üi materia organic Ć intra în putrefac Ħie)
deci exista doua procese contrare :
‡dizolvarea oxigenului din aer ( conc O2Ń)
‡consumul oxigenului datorita oxidarii compusilor
organici si cresterii organismelor aerobe ( conc O2Ņ)
la conc O2<2 mg/L organismele superioare mor
de regula, se impune conc O2> 4 mg/L
Concentratia oxigenului dizolvat in apa depinde de viteza
relativa a celor doua procese:
• viteza de dizolvare este proportionala cu diferenta dintre
concentratia reala si concentratia de saturatie
• viteza de consum este proprtionala cu concentratia
poluantilor biodegradabili
• concentra Ħia oxigenului dizolvat în ap Ć creüte atunci când
viteza de reaerare (dizolvarea oxigenului din aer) dep Ćüeüte
viteza de consum si scade cand viteza de consum este mai
mare decat cea de reaerare

R-receptor; P-poluant
c-concentra Ħia poluantului poate fi exprimat Ć prin CBO,
SST, CCO, COT……
in jurul punctului de injectie a poluantului (confluentei)
delimitam un volum de control (volumul este fix dar suprafata
de control permite intrarea/iesirea apei)

Intrarare Iesire Generare Acumulare
Regim stationar : Acumularea
Nu exista reactie : Generare / Consum

Intrarare Iesire

Rp
R0 p p
R0 p p
RpBilanĠ total BT
FFF
Bilant partial poluant
Fc Fc F c
Fc Fcc
FF
˜˜ ˜
˜˜
Relatia anterioara ne arata influenta
concentratiei poluantului influent si a
dilutiei asupra concentratiei poluantului in
aval (la distanta mica de punctul de deversare)
Relatia anterioara este valabila daca:
• amestecarea este “perfecta”• poluantul nu se transforma (cazul poluantilor conservativi sau
persistenti)
• nu exista alte intrari ( ape de infiltratie de pe terenuri agricole,
apa de ploaie ) sau iesiri ( sedimentare, evaporare )d i n v o l u m u l
de control
• pentru calculele de proiectare valoarea rezultata din calcul se
majoreaza cu 45%

Autoepurarea este influentata de dilutie, dispersie,
sedimentare
dispersia
• existen Ħa curenĦilor de dispersie determin Ć împrĆütierea rapid Ć
a poluantului (nu avem concentra Ħii mari de poluant într-o
anumitĆ zonĆ)
• creüte suprafa Ħa zonei afectate de poluant (dar conc. este
redusĆ)
•s e mĆreüte viteza de reaerare a apei (scade timpul necesar
autoepur Ćrii)
sedimentarea
• dacĆ viteza de curgere a râului este mai mic Ć decât viteza de
antrenare a particulelor, particulele solide vor sedimenta
– sedimentarea are 2 efecte:
‡scade înc Ćrcarea cursului de ap Ć cu poluan Ħi
‡particulele sedimentate se descompun anaerob

•1.zona de degradare
• începe imediat dup Ć deversarea apei poluate
• apa este mai închis Ć la culoare, tulbure, cu depozit (mic) de
nĆmol la fund
• viteza de consum a oxigenului >>viteza de reaerare ń
concentra Ħia oxigenului dizolvat scade la aprox. 40% din
valoarea de satura Ħie; concentra Ħia de CO2creüte
• materia solid ĆdepusĆse descompune anaerob (azotul
organic se transforma in NH3)
•c o n d iĦii nefavorabile vie Ħii acvatice (viermi mici)Etapele (zonele) procesului de autoepurare
1.zona de degradare2.zona de descompunere activ Ć
3.zona de revenire
4 zona de apa “curat Ć”
2. zona de descompunere activ Ć
•z o nĆ de poluare intens Ć (apa este mai închis Ć la culoare üi
mai tulbure decât în zona precedent Ć)
•l a s u p r a f a ĦĆse observ Ćmaterial organic; la fund stratul de
nĆmol devine semnificativ
• concentra Ħia oxig. dizolvat scade pân Ć la 0 dup Ć care începe
sĆ creascĆ pânĆ la aprox 40% din valoarea de satura Ħie;
degradarea poluan Ħilor se produce în condi Ħii anaerobe =>
CH4, H2S, CO2, (se observ Ć spumĆ închisĆ la culoare üi bule
la suprafa Ħa apei)
•n u e x i s t Ćpeüti; biomasa bacterian Ć se dezvolt Ć intens (în
amonte bacterii anaerobe, în aval bacterii aerobe)protozoarele üi fungii dispar în amonte üi apar în aval;
algele sunt absente

3. zona de revenire
• materia organic Ć se stabilizeaz Ć; ca rezultat, cea mai
mare parte a materiei organice stabilizate se depune
ca nĆmol (apa este tulbure); CBO scade üi conc oxig.
dizolvat cre üte peste 40%
• datorit Ć mineraliz Ćrii se formeaz Ć carbona Ħi, azotaĦi,
sulfaĦi,
• datorit Ć creüterii concentra Ħiei de oxigen, în aval
reapar formele microscopice de viat Ć; biomasa fungic Ć
scade
•4. zona de apa “curat Ć“
• concentratia de oxigen dizolvat se apropie de valoarea
de satura Ħie, CBO scade semnificativ
• apa este limpede, “curat Ć“ (pot exista microorganisme
patogene!)
Curba deficitului de oxigen
•deficitul de oxigen –diferen Ħa dintre concentra Ħia oxigenului
la satura Ħie üi concentra Ħia curent Ć
• concentra Ħia oxigenului la satura Ħie scade cu cre üterea
temperaturii între 0oC (14,64 mg/L ) üi 30oC (7,63 mg/L )
Concentra Ħia O2dizolvat la satura Ħie, (760 mm Hg) în func Ħie
de temperatur Ć

Curba deficitului de oxigen üi dinamicii înc ĆrcĆrii organice exprimate
prin CBO
I-încĆrcarea organic Ć exprimat Ć prin CBO, (mg/L)
D-deficitul de oxigen (fa ĦĆde valoarea de satura Ħie), (mg/L)
Cox*-concentra Ħia de satura Ħie a oxigenului, (mg/L)
Cox-concentra Ħia oxigenului la distan Ħa xde punctul de deversare, (mg/L)
• în punctul de desc Ćrcare a efluentului deficitul de oxigen (ini Ħial)
va fi D0(poate fi=0 sau >0)
• curba deficitului de oxigen ( oxygen sag curve )are un punct de
extrem (concentra Ħia oxigenului este minim Ć)- punct critic
• curba înc ĆrcĆturii organice totale scade continuu
• curba deficitului de oxigen este rezultatul a dou Ć procese
–consumul oxigenului determinat de activitatea bacteriilor
aerobe
–reaerarea (transferul oxigenului din aer în ap Ć)

Curba consumului de oxigen, curba de reaerare üi
curba deficitului de oxigen
• Viteza de consum a oxigenului depinde de:
– cantitatea de material organic existent (exprimat ca CBO)– temperatur Ć (viteza reac Ħiilor chimice üi biochimice cre üte cu
creüterea temperaturii)
Obs: se admite c Ć efluentul nu con Ħine substan Ħe toxice
inhibitoare
Viteza de reaerare depinde de:
-adâncimea apei (mai mare pentru adâncimi mici)-viteza de curgere (cre üte cu cre üterea vitezei)
-deficitul de oxigen (cre üte cu cre üterea deficitului de oxigen)
-temperatur Ć

•l a o a n u m i t Ć temperatur Ć viteza de consum a oxigenului
este direct propor ĦionalĆ cu concentra Ħia de material organic
existent
unde:
It-concentra Ħia materiei organice (înc ĆrcĆtura
organicĆ) existent Ć la momentul t, (mg/L)
I0֙cantitatea de material organic existent Ć
iniĦial (t=0)
kviteza de consum a oxigenului (timp-1; zile-1);
t-timpul (zile)t
tdIkIdt  ˜
Variatia concentratiei materialului
organic in timp datorita
autoepurarii
•d a cĆ notĆm cu ytcantitatea de material organic ce a fost
consumat pana la momentul t:
 


 to t
o
tt o
o
ttyII
dar I CBO yC B OII
y CBO CBO y CBO I I
Iy C B O I tC B O
yC B O''
ff f
ff f  ½
°  ­°°°   Ÿ  ¾®
°° Ÿ o ¯°
° ¿
consumul (biochimic) de oxigen dup Ć 5 zile CBO5va fi:

valoarea CBO5depinde de:
• valoarea K (natura substan Ħelor organice ce trebuie degradate )
• temperatur Ć
•v a l o a r e a CBOffnu depinde de valoarea K(deci nu depinde de
temperatur Ć), ci doar de înc Ćrcarea ini ĦialĆa apei

• valorile K20(constanta de vitez Ć în baza 10, la temperatura de
20oC) variaz Ć între 0,05 üi 0,3 zile-1
•i n f l u e n Ħa temperaturii asupra constantei de vitez Ć poate fi
aproximat Ć prin rela Ħia


  
      T
T
o
ovan t Hoff Arrhenius
KK
TC
T C 
˜ T
 T
 T Valori tipice K
¾apĆ rezidual Ć municipal Ć K=0,1௅0,15
zile-1
¾efluent tratat K=0,05 ௅0,10 zile-1
valoarea tipic ĆK=0,1 zile-1
(k=0,23 zile-1)



 
 
 
Kt
t CBO CBO
CBO CBO
CBO CBO˜
f
˜
f

f
f ˜ 
˜ 

#u

CBO
\jivWS]_jiv
DtGHILFLWXOGHR[LJHQODPRPHQWXO t
DtGHILFLWXOLQLWLDOGHR[LJHQODPRPHQWXO t=0
dDt/dtYLWH]DGHFUHúWHUHDGHILFLWXOXLGHR[LJHQPJ/Â]L
ItYDORDUHD&%2UHPDQHQWODPRPHQWXO tPJ/
I0YDORDUHD&%2UHPDQHQWODPRPHQWXO t=0PJ/
k-FRQVWDQWDGHYLWH]ăSHQWUXFRQVXPXOR[LJHQXOXL (în baza e) ]LOH
K-FRQVWDQWDGHYLWH]ăSHQWUXFRQVXPXOR[LJHQXOXL (în baza 10) ]LOH
rFRQVWDQWDGHYLWH]ăSHQWUXUHDHUDUH (în baza e) ]LOH
RFRQVWDQWDGHYLWH]ăSHQWUXUHDHUDUH (în baza 10) ]LOH
tWLPS]LOHt
ttDeficit Consum Reaerare
viteza de cre útere a viteza de consum vite za de
deficitului de oxigen a oxigenului reaerare
dDkI rDdt 
§· § · § ·  ¨¸ ¨ ¸ ¨ ¸©¹ © ¹ © ¹
˜˜

EcuaĦia Streeter-PhelpsH[S
H[S
H[S
  
t0
t
0t
t
t0
rt kt rt 0
t0
Rt Kt Rt 0
t0II k t
dDkI kt rDdt
dDrD kI ktdt
kIDD e e erk
sau
KIDDRK
Kk˜ ˜ ˜
˜ ˜ ˜  ˜
˜ ˜˜ Ÿ
˜ ˜ ˜
˜ăș ˜  ˜ ¬¼
˜ăș ˜  ˜ ¬¼
˜o singura sursa de poluare
portiuni fara afluenti
OQ o
infl
okrD ktkr r r I­½ăș˜ °°§· ®¾«»¨¸˜©¹°°¬¼¯¿

Tipul emisarului K (zile-1)
Emisari cu debite si adancimi mari 0,1
Emisari cu debite mari si impurificare
puternica0,15
Emisari cu debite medii 0,2–0 , 2 5
Emisari cu debite mici si viteze mari 0,3–0 , 6Valori constantei vitezei de consum a oxigenului pentru
apele emisarului ( K)
Un curs de apa cu debitul 2,26 m3/s si CBO5= 2 mg/L
primeste un debit de apa uzata de 0,775 m3/s cu CBO5=
30 mg/L.
Sa se calculeze concentratia substantelor organice
exprimata prin CBO5:
• intr-un punct situat imediat in aval de punctul de
descarcare
• la 3 km in aval de punctul de descarcare
• Se cunosc K=0,15 zi-1 (baza 10), viteza de curgere
v=0,20 m/s .

   P V
    PJ /F
c
u ˜
sau
Kt tI
I˜ c ńI0In problema se cere de fapt variatia concentratiei
substantelor organice exprimata prin CBO si nu cat
oxigen a fost consumat pentru oxidare biologica
K (zi-1)ĺt]LOH

  P ]LOHP]L   
     PJ /tLtw
Iu uu
u u
H[StIktI  ˜
•SĆ se determine concentra ìia OD la o distanta de 50 km în aval
de descarcarea unei ape uzate, cunoscând urmatoarele:
Caracteristica Efluent apa
uzatĆEmisar
Debit volumetric, (m3/s) 0,05 0,5
CBO’(mg/L) 50 10
O.D, (mg/L) 16
r, (zi-1)0 , 1 6
k, (zi-1)0 , 1 8
v, (m/s) 0,1
toC (25oC) 25 25
*ODs(25oC)= 8,38
(mg/L)


WLPSXOQHFHVDUSDUFXUJHULLFHORUNP
     ]LOH
&%2 DPHVWHF 
       P J   /
LPHGLDWGXSDDPHVWHFDUH
     P J   /
GHILoLtz iv,
I
,,,,,
OD
,,,,,fu u u
u u 
u u 
   




FLWLQLWLDO
PJ  /oD
,, ,



   
     
    
    
PJ /
PJ  /rt kt rt 0
t0
,
,
,kIDD e e erk
D , exp , ,
,,exp , , exp , ,,,
exp , , ,
exp , , ,
D,
OD , , ,˜ ˜ ˜˜ăș ˜  ˜ ¬¼
u u 
uu uăș¬¼
u
u