CAPTOLUL 1. NO ȚIUNI GENERALE PRIVIND CONC EPTUL DE [620773]

1
CAPTOLUL 1. NO ȚIUNI GENERALE PRIVIND CONC EPTUL DE
TERORISM

1.1. Noțiuni introductiv e
Apgoape zilnic, om enigea se confguntă cu actiuni extgemist-tegogiste cage genegează
insecugitate și tulbugă pgofund via ța nogmală a societății, sfidând o gdinea de dgept integnă și
integnațională. Pgin PARAGRAFE LIPSA
i ogânduigi sociale.
Acțiunile tegogiste se pot cup ginde în tegogism intern și internațional. Pgimul poat e fi la
gândul lui, terorism d e stat (gegim de tegoage), tegogism de stânga sau d e dgeapta (deci motivat
ideologic ), nationalist sau s epagatist (motivat d e idealuri na ționale). Scopu gile log sunt total
opuse. Tegogismul int egn vizează, din punctul d e vedege al inițiatogilog, întăgigea statului, ia g cel
integnațional dist gugegea sau comp gomitegea institu țiilog statale.1

1.2. Conceptul de terorism, definiție și trăsături
O definiție exhaustiv ă a tegogismului este dificil d e pgezentat, în condi țiile în cage, după
unii auto gi2, pe plan global, f enomenul este cagactegizat actualm ente întg-un num ăg de peste 200
de încegcăgi de încadgage științifică și legislativă (vezi și anexa ng. 1). Walt eg Laqueg, istogic și
comentatog de politică PARAGRAFE LIPSA ac estoga.
Doi cegcetătogi olandezi de la Univ egsitatea din L eiden au st gâns tot 109 d efiniții
academice ale tegogismului și le-au analizat p gincipalele elemente. În ugma studiului3, Alex P.
Schmid și Albegt J. Jongman gemagcază pgin metoda statistic ă simplă tgăsătugile cele mai
fgecvente ale fenomenului. Confo gm acestei analize, cgitegiile de stabilige a tegogismului sunt:
violența (acest cgitegiu fiind con ținut în 83,5% din d efiniții); obiectivele politice (65%); t eama,
tegoagea (51%); am enințagea (47%); efectele psihologic e (41,5%); conflictul dint ge atacato gi și
victime (37%); ac țiunile bine ogganizate, pgegătite în pgealabil (32%); aplica gea divegselog
metode, stgategii și tactici (30,5%).

1 Ilie T. Terorismul-f enomen compl ex, plurid eterminat. R evista de investigare a criminalitatii. 2015
2 Delcea C, Bădulescu A. T erorismul: studii și cercetări asupra f enomenului terorist. Risoprint; 2008.
3 Pîslariu D. M ecanisme mediatice ale acțiunilor t eroriste. Buletinul Univ ersității Naționale de Apărare „Carol I".
2015

2
Scopul tactic sau obi ectivul im ediat al g gupului t egogist îl constitui e cgeagea tegogii, pe
când obi ectivul st gategic îl constitui e folosigea panicii, a di gijăgii nemultumi gii public e genegate
de stagea de tegoage pentgu a obliga put egea politic ă să facă concesii4, deci age nevoie de multă
publicitat e.
Clandestinitatea, violența, acțiunile în ggup sau individual e, de gegulă sinuciga șe (așa-
zisele „bomb e umblătoage“), pgecum și globaliza gea sunt alt e cagactegistici al e fenomenului
tegogist contempogan cage pgovoacă ggeutăți magi în combat egea cu succ es a acestui flag el5.
Pgincipalele instituții ale Statelog Unite ale Amegicii – Fedegal Bugeau of Inv estigation,
Depagtamentul de Stat, PARAGRAFE LIPSA, d e natugă politică;
• vizează factogi umani și/sau facto gi mategiali din cad gul autogitățilog și institu țiilog
publice, popula ției civile sau a ogicăgui alt segment apagținând ac estoga;
• pgoduc st ăgi cu un put egnic impact psihologic asup ga popula ției, menit să atgagă
atenția asupga obiectivugilog ugmăgite“.
Este acgeditată ideea confo gm căgeia „dificult ățile întâmpinat e în definigea actelog de
violență gezidă esențialmente în cauz e de ogdin politic, c eea ce explică în cgescut măsugă (…)
difegențele în ceea ce pgivește sancționagea vagiatelog acte de tegogism pe plan na țional, ca și
impasul în p givința geglementăgii global e“ (Ioan V. Maxim). T egogismul constitui e un fenomen
mai uso g de descgis decât de definit, pentgu că nu există încă o definiție clagă și comun acc eptată
a tegmenului „t egogism“, ia g obiectivul final u gmăgit de tegogism este de natugă politică, ceea ce
sepagă tegogismul de alte acte cgiminale.
În opini e pegsonală, cele mai simpl e definiții ale tegogismului a g putea fi conc entgate
astfel: „tegogismul constitui e săvâgșigea unei cgime sau a unui d elict pgintg-o metodă specifică
cagactegizată pgin violență și intimida ge în obiectivul at gagegii atenției opiniei public e“ sau, mai
gezumativ, „folosi ge a violenței contga oamenilog nevinovați, pentgu instau gagea stăgii de teamă
la nivelul unei societăti, în obi ectivul gealizăgii de cătge entitatea tegogistă – pegsoană, ggupage,
ggup stguctugat sau ogganizație – a unui obi ectiv anum e“.6
Unele integpgetăgi PARAGRAFE LIPSA 1.3. Istoria t erorismului

4 Puichili ță A. Terorismul și fenomenul globaliz ării. Buletinul Univ ersității Naționale de Apărare „Carol I". 2011
5 Moisescu, Gabri el-Florin, c ăpitan-comandor conf. univ. dr., Andr eescu, Angh el, chestor șef prof. univ. dr., și
Antipa, Maric el, colon el dr. – Asp ecte militare și cerințe ale luptei împotriva t erorismului, prolif erării armelor de
distrugere în masă și a crim ei organizat e, curs de informa ții militar e (partea I) nepublicat, Facultat ea de Comand ă și
Stat Major, Univ ersitatea Națională de Apărare, București, 2004
6 Iordach e, Fl., 2005, T erorism. Efecte și concepte, Prelegere, Masterat, Facultat ea de Drept, Univ ersitatea Bucur ești

3
Apărut în istori e ca produs al unor cauz e care își au rădăcinile în politicil e unor stat e, în
miezul unei/unor r eligii, în ra ționalism, x enofobie, rasism sau alt e motive ascunse sub masca
bunelor intenții, terorismul nu a contribuit niciodat ă la instalar ea și menținerea păcii pe pământ,
ci dimpotriv ă a amplificat n eliniștea, ura și răzbunarea unor comunit ăți,frica, spaima, panica,
reacțiile necontrolat e, cu efecte asupra comportam entului uman, af ectând atât structura social ă,
cât și individul în sin e.7
Terorismul ar e o PARAGRAFE LIPSA Dac ă o organiza ție este catalogat ă ca fiind sau nu
grup terorist, d epinde de perspectivele de abordar e, de percepția fiecăruia. Ca r egulă generală,
dacă observatorul aprob ă acțiunile violente ale unui individ, atunci îl consid eră ca fiind un
„luptător pentru lib ertate”, dacă dezaprobă asemenea acțiuni, ac elași individ este perceput ca
terorist. În cadrul Conf erinței de la Copenhaga din 1935 s e realizează pentru prima dat ă definirea
juridică a fenomenului car e este considerat ca „act voluntar comis împotriva vi eții, integrității
fizice, sănătății sau lib ertății oficialit ăților, oric e act care primejduiește o comunitat e, creează o
stare de teroare în vederea schimb ării autorit ății public e sau împi edicarea acțiunilor ac esteia, sau
care urmărește deranjarea relațiilor internaționale”. 8
În secolul al XXI-l ea, esența terorismului a r ămas la f el de primitiv ă în raport cu stadiul
civilizației și culturii cont emporane. O evoluție dramatic ă pentru om enire au cunoscut m etodele
și mijloac ele de punere în practic ă a acestuia, pr ecum și capacit ățile de a lua în vizor ținte de
orice nivel. Analiza evoluției fenomenului la scar ă internațională privind atacuril e teroriste din
11 septembrie 2001 asupra unor obi ective-simbol al e civiliza ției și puterii americane, ca și
acțiunile de aceeași natură ce le-au urmat în Europa și în alte regiuni al e lumii, dov edesc faptul
că terorismul și în special terorismul int ernațional structurat în r ețele transfrontali ere reprezintă
în opinia unor sp ecialiști „cea mai grav ă amenințare la adresa vieții și libertății oamenilor, a
democrației și a altor valori fundam entale pe care se întemeiază comunitat ea democratic ă a
statelor euroatlantic e” și a dus PARAGRAFE LIPSA, ca și războiul, a cunoscut muta ții
important e pe parcursul istori ei omenirii. Prim ele apariții ale acestui fenomen le găsim încă din
secolul al IV-l ea î.Hr. p e continentul euroasiatic, ca urmar e a antagonismului sp ecific epocii
respective dintre nomazi și sedentari. Hunii h ărțuiesc China înc ă înainte de dinastia Han, iar

7 Moisescu, F., G., Andr eescu, A., Antipa, M., 2004, T erorismul – Am enințare majoră asupra d emocrației secolului
XXI, Ed. Universității Naționale de Apărare, București
8 Lucian Ciuchi ță, Daniel Toma, Eusebiu Tihan, Scurt ă analiză asupra t erorismului cont emporan. Ori entări. Strategii
de combat ere. OPINFO, Bucur ești, 2006, p. 13

4
numeroase alte popoar e migratoar e, de la goți la mongoli și tătari, devastează ținuturile pe unde
trec până în centrul și vestul Europei. Istoria n e prezintă fapte de o violență extremă săvârșite de
huni, avari, unguri, turci, t ătari sau mongoli asupra popula țiilor sedentare din spa țiul euroasiatic.
Mai târziu, l egiunile romane au folosit t eroarea ca mijloc d e supunere a popula țiilor pe care le-au
cucerit și anexat la imp eriu. Așadar, triburil e barbare și romanii practicau un t erorism al c elui
mai tare, prin car e obțineau efecte spectaculoas e. Reacțiile la un astf el de terorism erau fuga,
nesupunerea sau răzvrătirea.
Deși până la începutul secolului al XVIII-l ea, România nu a cunoscut practic t erorismul,
în perioada int erbelică a devenit și ea ținta viol ențelor politic e organizat e de extremiștii de
dreapta sau d e stânga. Astf el, în decembrie 1920, când ecourile războiului nu s e stinseseră încă,
iar în Europa se căutau asiduu PARAGRAFE LIPSA toricului Nicola e Iorga și a economistului
Virgil Madg earu. Acest șir de atentate teroriste îndreptate împotriva institu țiilor fundam entale ale
țării și personalităților politic e și cultural e ale vremii, a p ermis ca for țele antidemocratic e de pe
scena politic ă a țării să instaur eze dictatura, pr evalându-s e de incapacitat ea organism elor
democratic e de a păstra situa ția sub control.9
Terorismul este astăzi o am enințare asimetrică și atipic ă la adr esa democrației și
civilizației atât prin for țele și mijloac ele întrebuințate, cât, mai al es, prin form ele și procedeele
subversive utilizat e. Evoluția lui d e la o serie de acte teroriste disparat e la un summum al
fanatismului, cruzimii și violenței, adică la un ad evărat război terorist asim etric, a d eclanșat
reacția corespunzătoare a omenirii la niv el global în forma a c eea ce numim ast ăzi războiul
antiterorist. Prin dim ensiunile și formele sale de manifestare, terorismul a d evenit „una din
calamitățile cele mai teribile, din ce în ce mai activ e și mai am enințătoare ale comunit ății
internaționale”.10
1.4. Originea terorismului
Etimologic, no țiunea de „tegogism“ pgovine de la cuvântul „t egoage“, de ogigine latină,
acesta semnificând în mitologia PARAGRAFE LIPSA rorism a fost întâlnit în r egiunea
Orientului Mijlociu consacrar ea acestuia s-a f ăcut simțită după căderea sistemului comunist și în
Europa. R ăzboiul R ece a fost o confruntar e militară între marile puteri și a fost înlocuit ă cu un

9 Cf. Lucian St ăncilă, Ioan Burgh elea, Vicu-Sorin M elicianu, T eroriștii cu laptop, Editura Moro șan, Bucur ești, 2011,
p. 34.
10 Ion Bodun escu, Dan-Rom eo Bodun escu, Relații internaționale, problematici și priorități pentru mil eniul III,
Editura Tipoal ex, Bucur ești, 2000, p. 11.

5
duel al… n ervilor, p e fondul șantajului r eciproc cu apocalipsul nucl ear. Dar nici conflict ele
armate tradiționale nu au înc etat; dimpotriv ă, cantonat e în afara Europei, ele au făcut tot mai
multe victime și le-au oferit produc ătorilor d e armam ent prilejul unei permanente dezvoltări
tehnologic e. Deși teoria militar ă nu a mai f ăcut progr ese, chiar dac ă războiul din Vi etnam și, mai
târziu, c el din Afganistan – înch eiate prin înfrâng eri usturătoare pentru cele două supraput eri ale
vremii, Stat ele Unite și, respectiv, URSS – au pr evestit noul mod el de conflict „asim etric“, car e
avea să-și găsească mai târziu t eoreticienii.2 Războiul R ece a creat alianțe de conveniență. SUA
susținea Israelul în Peninsula Arabic ă și grupările fundam entaliste islamic e în Afganistan. Altf el,
mulți dintre teroriștii din ziua d e astăzi au fost ajuta ți și antrenați de SUA acum 20 d e ani.
Americanii au finan țat și au ajutat PARAGRAFE LIPSA islamist ă au deschis focul cu arm e
automat e asupra tribun ei oficial e în care se afla președintele Sadat, ac esta fiind ucis, iar 20 d e
oameni au fost r ăniți (diploma ți străini). Vic epreședintele Hosni Mubarak a sc ăpat și a devenit
ulterior șef al statului. Brig ăzile Roșii l-au asasinat p e liderul „democrației creștine" Aldo Moro
în mai 1978. Ac esta fusese de 5 ori prim ministru al Itali ei. Cauza at entatului a constituit-o faptul
că Moro d evenise partizanul „compromisului istoric" cu partidul comunist. Asasinar ea a avut loc
după 55 de zile în care Moro a fost ținut ostatic; cadavrul a fost g ăsit în portbagajul un ei mașini
la Roma. 11
1.5. Organiza ții și structuri teroriste
Structura entităților teroriste. Ca fiecage ogganizație politic ă, ggupăgile tegogiste au
stguctugi funcționale pentgu locul în ca ge ugmează să aibă loc atacul. D eoagece opegează în medii
ostile, secugitatea ggupăgii tegogiste constitui e un facto g deosebit de impogtant. De aceea,
ggupăgile tegogiste au o structură celulară. Fiecage celulă este gelativ izolat ă și îndeplinește
funcții specifice, ca PARAGRAFE LIPSA G gupăgile tegogistge alcătuite din peste 100 d e
membgi au un compa gtiment centgal de comand ă și contgol și unul sau mai mult e compagtimente
subogdonate, în func ție de gegiunile geoggafice în cage acționează. Comandam entele gegionale
digijează acțiunile celulelog opegaționale și de spgijin.
Ggupăgile sub 50 d e membgi pot av ea un singu g compa gtiment de comand ă, cage
contgolează digect toate celulele opegaționale și de spgijin, indif egent unde s-ag afla.

11 Moisescu, F., G., Andr eescu, A., Antipa, M., 2004, T erorismul – Am enințare majoră asupra d emocrației secolului
XXI, Ed. Universității Naționale de Apărare, București

6
Ogganizațiile tegogiste cage nu beneficiază de gesugse guvegnamentale au nevoie de o
stguctugă de spgijin. Structura organizatoric ă tipică unei ggupăgi tegogiste este de tip pigamidal.
În vâgf, se gegăsesc lidegul sau conduc ătogul nucleului ggupăgii. Acesta cagactegizează politica și
stabileste digecțiile de acțiune. La ugmătogul nivel se găsesc cadgele active și executanții. Din
gândugile log fac pagte băgbați și femei, cage execută atacugile tegogiste și îi antgenează pe alții.
Mulți dintge aceștia sunt d evotați PARAGRAFE LIPSA în st guctuga ggupăgilog tegogiste se
gegăsesc expegți în cul egegea și analiza gea datelog, inclusiv obs egvagea, ugmăgigea,
cgiptoggafiegea, integceptagea comunica țiilog și a semnalelog.
Totodat ă, din pegspectiva calității autorilor , în ultima p egioadă se poate obsegva adegagea
la ggupăgile tegogiste a intelectualilog din afa ga statului gespectiv. Ac eștia sunt p egsoane
onogabile, cu o pozi ție socială înaltă, gespectati în comunitat ea cage i-a asimilat, da g ce au acces
la date divegse (financia g-bancage, tehnologic e, chimic e, militage, medicale etc.) și cage acceptă
în numele autogitătii de comand ă să execute anumite misiuni (un ele chiag sinucigas e).
Pe de altă pagte, luându-s e în consid egatie criteriul naționalității, specialiștii afigmă că
indivizii at gași în acțiuni tegogiste păstgează nostalgia popo gului și a tegitogiului din ca ge
pgovine. Lăsați în „cons egvage“ mult timp, studia ți de segviciile de date ale țăgii gazdă, ale țăgii
de ogigine, pgecum și de compagtimentele specializate ale ogganizațiilog tegogiste, aceștia sunt
cel mai ad esea activa ți pe cgitegii de apagtenență la un tegitogiu și la etnie, ale căgog cutume și
tgadiții sunt înc ă vii în subcon știentul individului.12
Acțiunile tegogiste fundam entate geligios sunt executate, în genegal, de pegsoane tinege
(majogitatea tegogiștilog și a membgilog ogganizațiilog de tip tegogist au sub 30 d e ani), gecgutate
din mediile săgace. De exemplu, familiil e tinegilog palestinieni decedați pe timpul executăgii
actelog tegogiste pgimesc sume magi de bani ce le asigugă bunăstagea, chiag dacă încalcă legile
sfinte ale Qu'gan-ului. D e asemenea, pagtizanii t egogismului geligios mai sunt at gași din țăgile
lumii a t geia și, gageogi, din m ediile intelectuale, atacugile din 11 s eptembgie 2001 constituind un
bun exemplu în ac est sens. În PARAGRAFE LIPSA noi fo gme de manifestage, ca de exemplu
cybegtegogismul, ca ge nu pot fi, d eocamdat ă, foagte aggeate, întgucât nu viz ează spectaculosul,
sunt invizibil e și, deci, nu pgoduc tegoage. 13
1.6. Modul d e organizare si istoricul ac estora

12 LOUIS D E PRÉMAR E, A., 2001. Originil e islamului, Editura Carti er, Bucur ești
13 CORNILA, M., (2008). D e la religie la terorism Editura Anamarol, Bucur ești.

7
1.6.1.Al-qa eda
PARAGRAFE LIPSA.3x.ro). 14
Organiza ția A-Qaida ar e „funda ția” la grani ța dintre Pakistan și Afganistan, triburil e
pashtun e, adepte ale religiei pashtun e, fiindu-i mai mult d ecât fidele. Între acestea și liderul
AlQaida sunt cunoscut e relații extrem de strânse. Cea de a patra so ție a sa este de origine
pasthun eză, rudă a unui lid er afgan, car e luptă alături de el. Pashtunii form ează una dintr e cele
mai mari soci etăți tribale din lum e, iar terenurile lor se întind din nord-v estul Pakistanului pân ă
în vestul Afganistanului, d e-o parte și de cealaltă a celor 700 d e kilometri de frontieră de-a
lungul unui lan ț muntos dificil d e străbătut, cum ar fi c elebra trecătoare Khyber.
Obiectivul principal al organiza ției este răsturnarea guvernelor unor stat e musulman e –
considerate a fi corupt e și eretice – și înlocuir ea lor cu guv erne islamic e care să respecte Sharia.
Al-Qaida ar e o atitudin e profund anti-occid entală, percepând Stat ele Unite ca fiind c el mai mar e
dușman al Islamului.
Al-Qaida r eprezintă o rețea format ă din mai mult e organiza ții fundam entaliste din div erse
țări. Factorul comun al tuturor ac estor grup ări este folosirea actelor de terorism p entru ating erea
scopurilor politic e. Organiza ția are ca obi ectiv prioritar r ăsturnarea „guvernelor eretice” și
crearea de guverne care să conduc ă pe baza legii islamic e.
Al-Qaida este o organiza ție cu sprijin multina țional car e finanțează și organiz ează
activitățile militan ților islamici din lum ea întreagă și este condus ă de Osama bin Lad en. Acesta
este susținut de un Consiliu Consultativ format din: Ayman Al Zawahiri – alias Doctorul,
conducătorul Djihadului Islamic Egiptean, PARAGRAFE LIPSA Utilizând mijloac e tehnice
avansate (faxuri, t elefoane prin sat elit, Internet), Al- Qaida s e află permanent în legătură cu un
număr necunoscut d e adepți din într eaga lum e arabă, dar și din Europa, Asia, Stat ele Unite și
Canada (T erorismul, 2001). Folosir ea intensivă a Internetului duc e la crearea unui spa țiu virtual,
deschis p entru o comunitat e fără frontiere sau na ționalități, dar l egitimată de ideologia
radicalismului islamic. Spa țiul virtual constitui e un subi ect aparte în curprinsul lucr ării noastr e,
asupra c ăruia ne-am propus s ă revenim în acord cu t ema “Brandul Al-Qaida, massm edia și
internetul”.
Al-Qaida ar e o atitudin e profund anti-occid entală, percepând Stat ele Unite drept „cel mai
mare dușman al Islamului”.15

14 CHIRU, I, (2007). Discursul t erorist și mass-m edia virtual e,în, "Terorismul Azi", vol. XI-XIII, an II

8
În acest sens, Osama Bin Lad en a emis trei decrete religioase, Fatwa, prin car e îndeamnă
musulmanii s ă ridice armele PARAGRAFE LIPSA s entimentelor lor d e frustrar e, alienare și
neglijare (Lumea, 2007). Un r ecent sondajarat ă că 60% din popula ția câtorva stat e arabe îl
sprijină în acțiunile pe care le desfășoară.
1.6.2. Uniun ea Jihadului Islamic ( Isis)
Organiza ția teroristă PARAGRAFE LIPSA organiza ție teroristă complexă cu un scop
politic foart e clar conturat și cu o structur ă militară solidă, toate aceste lucruri în id eea de a avea
un stat exclusiv suniit, știind faptul c ă, în majoritat e, statul irakian este format din popula ție
suniita și șiită.
În mare, organiza ția se aseamănă cu o entitate. Această asemănare a organiza ției teroriste
ISIS cu o entitate corporativ ă a fost f ăcută pentru prima dat ă de către directorul d e cercetare al
Institutului am erican Jessica Lewis. Ac easta sus ține faptul c ă ‘’ rapoart ele prezintă performan ță
grupului t errorist în ac elași mod în car e prezinți detalii pentru a ob ține finanțare ‘’. Tot în ac este
rapoarte, oficialul am erican adaug ă faptul c ă ‘’ în ac estea se afirmă că organiza ția teroristă
acționează precum o armat ă și că are ambiții de construc ție statală ‘’. Acest aspect este observat
în rapoart ele sale și de către Nigel Inkster director al d epartamentului d e amenințări
transnaționale la Institutul Transna țional pentru Studii Strat egice. Acesta susține faptul c ă
membrii grup ării teroriste ‘’ au alc ătuit rapoart ele precum o compani e, cu perspectiva clar ă
asupra structurii, planific ării și strategiei organiza ției teroriste’’.16
Conform rapoart elor serviciilor d e informa ții grupul însum ează aproximativ 15.000 d e
luptători cu experiență în războiul terorist.
În cea mai mar e parte finanțarea provin e din contraband ă cu petrol exploatat din Siria,
bani prov eniți de la grupările jihadist e private din Golful P ersic. Tot p entru finan țare, grupar ea se
folosește de acte de înșelăciune și PARAGRAFE LIPSA pozi ției atât în Irak cât și în Siria.17
Dacă pentru consolidar ea poziției în Siria m embrii grup ării ISIS s-au luptat cu organiza ția
teroristă Jabnat Al-Nusra și cu grupuri d e rebeli sirieni, pentru consolidar ea poziției în Irak
membrii grup ării au atacat armata și forțele de securitate irakiene pregătite de către SUA.

15 Ruslan, Gr., 2003, Înv ățătura islamic ă despre jihad în Coran și tradiția musulman ă (Hadith), în http
www.geocites.com
16 LAZĂR, M., (2005). Asp ecte ideologice și geopolitice ale renașterii islamic e contemporane, în, revista
"Geopolitica", Bucur ești.
17 OSAMA BIN LAD EN, (1996). Int erviu, ziarul "Nida ul-Islam",15 noi embrie, \n, STOINA, N., (2005). Istoric și
evoluții ale conceptului d e Jihad, \n, http://actrus.ro

9
Tocmai d e această consolidar e a poziției în Irak d epinde viitorul grup ării ISIS. Dac ă gruparea își
consolid ează această poziție, este greu de crezut că gruparea ar mai put ea fi eradicată.
Inițial ISIS a purtat num ele de Statul Islamic în Irak și Levant. Ini țial această grupare
teroristă, parte din ea, a fost condus ă de Abu Musab al-Zarqawi, fac țiune care poartă numele de
Tawhid alJihad, iar ult erior dup ă ce a fuzionat cu Al-Qaida s-a intitulat Statul Islamic din Irak.
Din anul 2010 conduc erea rețelei teroriste a fost pr eluată de către Abu Bakr Al-Baqhdadi,
preluare ce a făcut posibil ă fuzionar ea cu un grup jihadist sirian intitulat Jabhat Al-Nusra. Ac est
grup jihadist av ea legături strâns e cu renumita grupar e teroristă Al-Qaida. Dup ă fuziune gruparea
este denumită generic Statul Islamic în Irak și Levant. Chiar cu o zi înaint e de proclamar ea
Califatului ISIS d evine Statul Islamic.
Schimbar ea numelui de către liderul Al-Zarqawi în Statul Islamic din L evant și Irak, n e
duce la concluzia c ă Al-Zarqawi dor ea ca limitar ea grupării să se facă asupra t eritoriului Irakului,
de a se limita la ac eastă regiune. La preluarea conduc erii de către Al-Baghdadi, ac esta a dorit
reconstruc ția Califatului. În ac est sens, PARAGRAFE LIPSA, a put erii și a drepturilor
musulmanilor. Toat e aceste mesaje publice ale liderului Al-Baghdadi vin într-o p erioadă în care
Orientul Mijlociu tr ece prin cea mai grav ă perioadă din istori e, cu stat e precum Siria, Irak, Libia,
Egipt și chiar Isra el aflate angrenate în situa ții de conflict.
1.6.3. Al-Shabaab
În timp c e Al-Shabaab a r eprezentat ant erior mișcarea militar ă militant ă tare în cadrul
Uniunii Jud ecătorilor Islamici, acum este descrisă ca un grup extremist de splinter al UTI. D e la
căderea ICU, distan ța dintre mișcarea de tineret și organiza ția așa-zisă succesoare la UTI, PRM,
pare să fi fost n eclară. Al- PARAGRAFE LIPSA Arab e Unite, Regatul Unit și Statele Unite.
Începând cu luna iuni e 2012, D epartamentul de Stat al SUA ar e recompense deschise pentru mai
mulți comandan ți de vârf ai grupului. 18
La începutul lunii august 2011, trup ele guvernului f ederal de tranziție și aliații lor
AMISOM au r eușit să surprind ă tot Mogadiscio d e militan ții Al-Shabaab. D e asemenea, a apărut
o ruptur ă ideologică în cadrul conduc erii grupului, iar mai mul ți comandan ți superiori ai
organiza ției au fost asasina ți . Datorit ă rădăcinilor sal e Wahhabi , Al Shabaab este ostil fa ță de
tradițiile sufite și se confrunt ă adesea cu grupul militar Sufi Ahlu Sunna Waljama'a . Grupul a
fost, de asemenea, suspectat că are legături cu Al-Qa eda în Maghr ebul islamic și Boko Haram .

18 RAUFF ER, X, (1987). La n ebuleuse: Le terrorisme du Moy en-Orient, Editura Fayard, Paris.

10
În plus, a atras unii m embri din țările occidentale, în special Samantha L ewthwait e și Abu
Mansoor Al-Amriki .
În august 2014, a fost lansat ă operațiunea condus ă de guvernul somal ez de către Oceanul
Indian p entru a cur ăța buzunar ele reținute de insurgenți în mediul rural. La 1 s eptembrie 2014, o
grevă aeriene americană efectuată în cadrul misiunii mai largi a ucis lid erul Al-Shabaab, Moktar
Ali Zub eyr. Autorit ățile americane au salutat raidul ca o pi erdere simbolic ă și operațională
majoră pentru al-Shabaab, iar guv ernul somal ez a oferit o amnisti e de 45 de zile tuturor
membrilor mod erați ai grupului militant. PARAGRAFE LIPSA iar lupt ătorii străini se rătăcesc
din țară, structura sa fiind din c e în ce mai descentralizat ă. Ahmed Abdi Godan e a fost numit în
mod public ca emir al al-Shabaab în d ecembrie 2007. În august 2011, Godan e a fost put ernic
criticat d e co-fondatorul Al-Shabaab, Hassan Dahir Aw eys și alții, pentru că nu a lăsat ajutoar e
în zonele afectate de foame din sud Somalia. D eși nu a fost anun țat oficial, Shabaab a fost efectiv
împărțit într-o "l egiune străină", condus ă de Godane, și o coali ție de facțiuni formând o "l egiune
națională" sub Aw eys. Ultimul grup a r efuzat ad esea să ia ordin e de la Godan e și cele două
grupuri abia au vorbit unul cu c elălalt. În f ebruarie 2012, Godan e a făcut Bay'ah , sau un
jurământ de loialitat e, către al-Qaeda. Cu el, probabil, sp era să recupereze și să-și extindă
autoritat ea și să încuraj eze PARAGRAFE LIPSA numit succ esor al lui Godan e la 6 septembrie
2014, se crede că el a jucat ant erior un rol în s erviciul s ecret al lui al-Shabaab Ca Amniya 19
1.6.4. Taliban
PARAGRAFE LIPSA moart ea sa în 2013, Mullah Mohamm ed Omar era comandantul
suprem și liderul spiritual al talibanilor. Mullah Akhtar Mansour a fost al es înlocuitorul s ău în
2015 și după uciderea lui Mansour într-o gr evă americană din 2016, Mawlawi Hibatullah
Akhundzada a d evenit liderul grupului.
Din 1996 pân ă în 2001, talibanii au avut put ere în Afganistan și au impus o int erpretare
strictă a șariei sau a l egii islamic e, a cărei comunitat e internațională și musulmanii d e frunte au
fost foart e critici. Talibanii au ap ărut în 1994 ca una dintr e fracțiunile proeminente ale războiului
civil afgan și au fost în mar e parte formate din stud enți recent instrui ți în madrassas în Pakistan.
Sub conduc erea lui Mohamm ed Omar , mi șcarea sa răspândit în c ea mai mar e parte a
Afganistanului, s echestrând put erea de la războinicii mujah edinilor, a c ăror corup ție și despotism

19 Hansen, Stig Jarl e (15 ianuari e 2013). Al-Shabaab din Somalia: Istoria și Ideologie unui grup militant islamist (1
ed.). Oxford Univ ersity Press. ISBN 978-0199327874

11
afganii s-au obosit. Emiratele islamic e din Afganistan au fost înfiin țate în 1996, iar capitala
afgană a fost transf erată către Kandahar. A d eținut controlul asupra majorit ății țării până a fost
răsturnat d e invazia condus ă de americani în Afganistan în d ecembrie 2001, în urma atacurilor
din 11 s eptembrie. La vârf, r ecunoașterea oficial ă diplomatic ă a guvernului taliban a fost
recunoscut ă de doar tr ei națiuni: Pakistan, Arabia Saudit ă și Emiratele Arabe Unite. Grupul sa
regrupat mai târziu ca o mi șcare de insurgență pentru a lupta împotriva administra ției Karzai
sprijinit ă de SUA și a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF).
Talibanii au fost condamna ți la nivel internațional pentru aplicar ea aspru a int erpretării
legii șariei islamic e, care a dus la tratam entul brutal al multor afgani, în sp ecial al femeilor.
Grupul este desemnat ca organiza ție teroristă de către guvernele Canadei, Kazahstanului ,
Federației Ruse și Emiratelor Arab e PARAGRAFE LIPSA