Licenta Madalina (1) [620757]

1
CAPITOLUL I. EVOLUȚIA CARDURILOR ÎN ROMÂNIA

1.1. ISTORICUL ȘI DEZVOLTAREA CARDURILOR ÎN ROMÂNIA
Cardul este un instrument de plat ă prin intermediul că ruia se poate efectua plata
unui produs s au serviciu, având la bază un si stem relațional organizat pe baze
contractuale între detinător, emitent ș i comerciantul sau prestatorul de servicii.
În amplitudinea funcț iilor sale ca rdul este un instrument de plată fără numerar
prin care dețină torul autor izat poate achita contravaloarea bunu rilor cumpă rate de la
comercianț i, sau benefici a de serviciile prestate de terți care sunt abilitați să -l accepte și
să-l utilizeze. De asemenea, cardul permite obținerea de lichidități de la banca emitentă,
în fapt administratoare a contului cur ent al titularului de card.
Caracteristica primordială a cardului este dată de natura sa tehnologică . Cardul
este un ansamblu de tehnologii privind:
– recep ția, prelucrarea și stocarea informațiilor în condiț ii de oper ativitate ș i rapiditate
maximă
– transmiterea la distanță a informațiilor în condiț ii de operativitate, oportunitate ș i
siguranță, în măsură să permită un transfer de fonduri în mod eficien t;
– reflectarea operativă în situaț ia contului b eneficiarului a tr anferurilor e fectuate, astfel
încât să permită acestuia accesul accelerat la resusele transferate.
Cardul este operațional prin existența unei reț ele specifice cu multiple
ramificaț ii:
– care leagă comunitatea dețină torilor de carduri cu propriile bă nci
– care leagă comunitatea comercianților abilitați să primească fonduri prin intermediul
cardurilor, cu bă ncile lor
– care leagă băncile deținătorilor de carduri cu bă ncile comercianț ilor, beneficiarii d e
plăți prin card cu administratorii r ețelelor cu relații funcț ionale implicite.
Cardul acționează ca un instrument de plată multiplu, cu utilizarea succesivă ș i
permane ntă asigurând înalte facilități utilizatorilor plătitori, precum ș i beneficiarilor
plăților cu care u tilizat orii se află î n raporturi contractuale.
Derularea plăților prin card implică o siguranță sporită pentru toți participanț ii,
dar în speci al pentru beneficiarii de sume. De-a lungul timpului s -au instituit și
promovat funcționalităț ile spe cifice ale cardului care astăzi în metodologie și în
literatura de specialitate se concretiz ează astfel :

2
– funcția de numerar ce se realizează prin utilizarea cardului la automatele de eliberar e a
numerarului (ATM) pentru obț inerea de sume cu scop ul de a f i utilizate î n numerar
– functia de debit prin posibilitatea utiliză rii ca rdului pentru dispunerea de plăți î n
rețeaua Internet.
Introducerea cardurilor de plată la inceputul secolului al XX -lea, de către
Western Union (1914) a reprezentat o nouă descoperire in domeniul formelor de plată.
Cu timpul aceste carduri au sporit loialitatea clientului și au stimulat comportamentul de
cumpărarare repetat. Inițial ele au avut un caracter relativ limitat la p iața locală sau
utilizarea lor î ntr-un lanț de magazine.
Prime le au apă rut cardurile de cre dit, care nu erau nici bancare ș i nici de plastic.
Destinația lor consta în confirmarea credibilității deținătorului în afara bancii. Ele au
apărut în SUA unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos î ncă
la sfârșitul secolului XIX. Deja î n anul 1 914 unele magazine au inceput să elibereze
clienț ilor săi cei mai bogați și permanenți carduri speciale pentru a -i păstra drept clienți.
În anul 1928 compania Farrington Manufacturi ng din Boston a emis primele plăci de
metal pe care se scria în relief adresa și care se eliberau clienților de încredere.
Vânză torul introducea placa într -o mașină specială numită imprinter și informația de pe
placă se imprima pe cec.
Activita tea de acceptare a cardurilor în România s -a derulat încă din anul 1972
fiind gestionat ă de Ofic iul Naț ional de Turism, dar destinat doar pesoanelor fizice
nerezidente.
Anul 1992 reprezintă însă anul adevăratului debut al tranzacțiilor cu card uri .
Inițiativa a aparținut unui grup de cinci bănci comerciale (Banca Comercială Română ,
Banca R omână pentru Dezvoltare, Banca Română de Comer ț Exterior, Banca Agricolă
și Banca Comercială “Ion Ț iriac”) la care s -a adaugat din 1995 o a ș asea (BancPost).
Aceste bă nci au pus bazele programelor de carduri în România, angajâ ndu-se în direcția
acceptă rii la de contare a cardurilor emise de bănci străine ș i ulterior a emiterii de carduri
naționale și internaț ionale . (Funar, 2001)
După acest prim pas a urmat aderarea celor șase bă nci la si steme le mondiale
VISA International și Europay International . În paralel fiecare ban că ș i-a creat
departamentele specializate pentru dezvol tarea serviciilor de decontări prin carduri și
beneficiind de consultanța organismelor internaționale specializate au ela borat strategii
de urmat.

3
Băncile r omânești au pus î n aplicare programe proprii de extindere a
operațiunilor prin carduri, abordând treptat ș i activitatea de emitere a unor carduri
proprii sub egi da organizațiilor internaționale la care aderaseră. Acest lucru le -a dat
posibilitatea să ofere clienț ilor serviciil e perfecț ionate ale si stemelor mondiale de
decontare și să beneficieze ele însele de logistica consacrată a reț elelor respective .
În anul 2002 s -a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a numă rului de carduri
emise pe piața româ nească, băncile emițând circa două milione de carduri față de cât au
fost emise î n întreaga perioadă 1995 -2001. S -a ajuns astfel la 3.3 milioan e de carduri
valide la 30 septembrie 2002 și 3.7 milioane la sfârș itul aceluiași an . Evoluț iile erau
încurajatoa re iar băncile raportau la BNR o infrastructură formată din 2.084 de ATM –
uri și 4.919 POS -uri la sfârșitul anului .
La finele anul ui 2003 în România 5 milioane de persoane deț ineau un card valid.
Cu acea stă cifră România era încă departe de a atinge masa critică necesară apreciată de
specialiș ti la 7 -8 mili oane. Nedezvoltarea cardurilor în România comparativ cu ță rile
dezvoltate era determinată pe de o parte de decalajul de peste patru decenii, iar pe de
altă parte de costul mare al aparaturii î n acest domeniu de activitate . Romania se afla
însă și în urma ță rilor v ecine. Acest decalaj se datora faptului că organizarea activităților
și cadrul legislativ au demarat cu întârziere iar managementul bancar românesc a fost
necorespunzător orientâ ndu-se spre acorda rea creditelor de valoare mare și uitâ nd retail
banking -ul din care fac parte emiterea și circulaț ia cardurilor.
În anul 2004 ROMC ARD – cel mai mare procesator de carduri din România – a
implementat o soluție securizată a tranzacțiilor e -commerce, bazată pe standardul 3D
Secure ( un mec anism flexibil pen tru plata facturilor de utilități ș i a taxelor că tre stat ).
În 2005, Finansbank lansează un card unic în România – CARDFINANS
AVANTAJ – primul card de credit internațional, cu dobândă 0% pentru cumpărături cu
plata în rate, efectuate la magazinele partenere Finansbank din România. Într-un climat
în care piața de carduri din România era în continuă dezvoltare, dar și datorită
volumului mare de cumpărături efectuate în rate, Finansbank a creat CardFinans
AVANTAJ prin intermediul căruia posesorul se p utea bucura de toate avantajele un ui
card de credit internațional emis sub licența MasterCard și care facilita achiziționa rea de
bunuri /servicii dorite în rate cu dobândă 0%, de la toate magazinele partenere
Finansbank.
În 2008 în România erau circa 12.580.600 de carduri valide aflate în circula ție,
potrivit date lor Băncii Naționale din România (BNR).

4
1.2. ETAPE DE DEZVOLTARE A PIEȚEI CARDURILOR DIN ROMÂNIA
În perioada 2000 – 2008, România a î nregistrat cea mai mare creș tere a
portofoliului de carduri din Uniunea Europeană , ma jorarea fiind de peste 13 ori. În
urmatorii trei ani și jumătate, piața s -a corectat ușor și s -a stabilizat sub vârful atins în
2008, portofoliul variind î n jurul a 13 milioane de ca rduri ( figura 1. 1). Stagnarea
reprezintă rezultatul crizei, emitenții fiind preoc upați de creș terea gradu lui de
eficientizare a activității. Astfel, au fost curăț ate portofoliile de cardurile inac tive iar
atragerea de noi clienț i – mai ales pe cardul de credit – a fost mai selectivă,
îngreunată/condiționată și de gradul existent de înd atorare al clienț ilor.
De a semenea, emiterea s -a plafonat și ca urmare a faptului că populația activă
ocupată din mediul urban era deja acoperită încă din 2008. Singu rele niș e posibile din
urban erau studenții ș i pensionarii, ultimii devenind finalmente o țintă pentru tot mai
multe bănci deoarece sunt numeroși, au un venit sigur ș i sunt foarte bu ni platnici. Prin
urmare, potențial consistent de noi clienț i pe termen lung exis ta doar pe mediul rural
însă aici gradul de reprezen tare al sistemului banca r este extrem de modest iar
inițiativele de incluziune financiară sunt inexistente.
Figura 1.1. Evoluția portofoliului de carduri valide

Sursa: Eurostat, BNR
În istoria de peste 20 ani a pie ței cardurilor din România au fost ani când
numă rul produs elor lansate depăș ea 30. Cu 15 noi carduri bancare puse în circulație în
2011 ș i doar unul singur în primele opt luni din 2012, România travers a cea mai sl abă
perioadă din ultima decadă în condițiile în care pe piață continuau să intre noi emitenți. 1.07 2.08 3.5 4.5 4.64 5.79 7.33 9.18 11.71 13.55
12.69 13.35 13.19
0246810121416
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

5
Prin Marfin Bank și Banca Feroviară, numărul total al instituț iilor ca re emit carduri
bancare ajungea la 33. La acestea se adă ugau și patru IFN -uri (BRD Finance, Cetelem,
EFG Euroli ne si TBI C redit).
Piața a fost orientată mai degrabă către lansarea de servicii de plăți fără numerar
adiacente cardurilor, de la direct debit și plăți facturi la ATM până la noi platforme de
tranzacț ionare de tip Internet banking care au la bază utiliz area telefonului mobil.
Noile produse au v enit cu un mare plus tehnologic. Practic, în afara noilor intrați
(Banca Feroviara ș i Marfin Bank), dintre cei 37 de emitenți doar cinci au lansat noi
produse î n 2011: BCR, Română , Citibank, Credit E urope Bank și BRD. Produsele
repreze ntau însă cele mai spec taculoase avansuri tehnologice în materie de carduri
punând foarte mult accent pe inovație ș i mobilitate, multe dintre ele fiind oferite în
premieră pe piața românească .
BCR lansează în acea perioadă Cardul Zâ mbet , primul card internațional de tip
contactless emis sub licența Visa, care avea încorporate atât aplicația de plată cât ș i cea
de tranzit.
BRD a reușit același lucru – să încorporeze ambele aplicații – însă pe cardu ri
contactless emise sub licenta MasterCard. Spre deosebire de BCR, BRD a implementat
cardul contactless pentru plata călătoriilor pe transportul în comun și în afara
Bucureștiului, utilizarea fiind permisă indiferent de banca emitentă la Arad, Brașov,
Constanța, Galați, Sibiu . Produsel e au fost bine primite de piață astfel că până în
decembrie 2011 au fost puse în circulaț ie peste 70.000 de carduri contactless, dintre care
jumă tate numai în Bucurețti î n partene riat cu RATB. Contextul de piață a fost unul
favorabil, cel puțin în Bucureș ti unde RATB a decis eliminarea completă și definitivă a
biletelor de calatorie pe suport hârtie începâ nd cu luna mai 2011 .
Revenind la avansul tehnologic cu care au venit noile produse l ansate în 2011,
Română și Credit Europe Bank au lansat pri mele carduri cu display din România , î n
cazul Credit Europe fiind vorba chiar de o premieră europeană pentru cardurile
MasterCard. Noul produs avea funcțiile unui card de debit dar ș i ale unui dispozitiv
clasic de generare a parolei pentru autentificare î n contul de inte rnet banking. Fiecare
card prezenta un mic ecran ș i unul sau mai multe butoane sensibile la atingere, pe care
utilizatorul le p utea folosi pentru a genera informație (numere ș i/sau text) pe afișaj.
Posesorii puteau genera o parolă doar prin simpla apă sare a unu i buton de pe card.
Parola, afișată o singură dată, era apoi utilizată pentru a adauga un nivel de securitate
suplimentar procedurii de autentificare pentru tranzacț ii online. Posib ilitatea de

6
autentifi care mobilă a cardurilor cu display ofer ea o siguranță și mai mare, î n speci al
pentru posesorii ce realiz au tranzacții și cumpărături online. Într -o primă etapă , cardul
va înlocui tokenul pentru că în ecran va fi afiș at codul d e autentificare pentru
tranzacționarea din aplicaț ia de online banking. Ulterior, în funcție de reacția pieței, în
ecranul cardului se pot afișa și alte informaț ii precum soldul contului ( anunțau cei de la
Credit Europe Bank ) .
Română a extins aria de adresa bilitat e a cardului cu display și că tre persoa nele
juridice, fiind prima bancă din România care a pus în circulație un astfel de produs î n
august 2012.
Dincolo de performanț ele tehnologice superioare ale noilor produse lansate, anul
2011 a mai venit cu o veste bună, fiind primul an de la declanșarea crizei când numărul
cardurilor de la sfârț itul a nului a fost superior celui de î nceput de an . Cu alte cuvinte a
fost stopată scă derea. Cu toate acestea, portofoliu l de carduri valide din circulație la 31
decembrie 2011 era cu aproape 2% sub nivelul înregistrat î n 31 decembrie 2008.
( conform figurii 1. 2).
Figura 1. 2 – Evoluția anuală a porto foliului de carduri din circulaț ie

Sursa: Banca Naționala a Româ niei

Foarte important este și faptul că reluarea creșterii s -a întâmplat atât în cazul
cardurilor bancare cât și a portofoliilor instituț iilor financiare nebancare. Datele
centra lizate de BNR confirma faptul că, î n 2011, la fieca re 10 carduri bancare s -a emis martie iunie septembrie decembrie
2011 13,584.130 12,886.339 12,604.226 13,348.529
2010 13,297.596 12,842.786 12,602.729 13,069.671
2009 12,871.127 12,739.154 12,963.458 12,904.983
2008 12,305.678 13,340.906 12,792.496 12,767.254 12,305.678 13,340.906 12,792.496 12,767.254 12,871.127 12,739.154 12,963.458 12,904.983 13,297.596 12,842.786 12,602.729 13,069.671 13,584.130 12,886.339 12,604.226 13,348.529
– 10,000.000 20,000.000 30,000.000 40,000.000 50,000.000 60,000.000

7
și un card nebancar. Însă evoluția din prima jumă tate a lui 2012 nu a confirmat această
tendință, piața înregistrând o contracție mai pronunțată î n cazul portofoliilor ins titutiilor
financiare nebancare unde scă derea a fost de 15% – figura 1. 3.
Figura 1.3. Evol uția cardurilor valide în circulație (mil)

Sursa: BNR și bă ncile comerciale

Dintre cele patru IFN-uri active pe piață la momentul respectiv, Euroline nu mai
deținea cel mai mare portofoliu iar tendinț a era de scă dere. Cel mai probabil, scăderea
portofoliilor IFN -urilor a fost dată tocmai d e acest emitent care continua să piardă
clienți deș i cardurile a u fost migrate de pe o platformă de card proprietar la produse
emise sub licența American Express. În acel moment al anunțului migră rii, octo mbrie
2010, portofoliul era de aproximativ 480.000.
După nici doi ani, î n iunie 2012, portofoliul Euroline American Express a scăzut
la sub 200.000. În acel moment lider de piață pe acest segment era Cetelem.
IFN-urilor le este foarte greu să fie atractive întrucât sunt dezavantajate di n start
de nivelul ratei de dobândă perceput clientului care este cu cel puț in 50% peste cel al
majorităț ii cardurilor bancare de credit. Astfel, pentru plăți la comercianți, î n vreme ce
un card ba ncar de credit are un DAE ce pleacă de la 13% pe an, î n cazul unui card de
credit emis de IFN -uri DAE a re un nivel minim de 23% pe an. Aceasta se datorează
faptului că IFN-urile nu dispun de resurse proprii și le împrumută de la bănci cu o
dobândă anuală d e peste 15% pe lei, în vreme ce băncile atrag resurse cu o dobândă
anuală de 5 -6% la depozite pe aceeași valută.
02468101214
dec.2010 dec.2011 dec.20120.48 0.53 0.5 12.12 12.82 12.7 Bănci
IFN-uri

8
În plus, IFN -urile nu au voie să emită carduri de debit. O situație orientativă a
portofoliilor instituț iilor financiare nebanc are este prezentată î n figura 1.4.
Figura 1. 4. Portofoliul instituțiilor financiar nebancare

* cifre orientative – estimă ri NOCASH

Cardurile business & premium
Deși per ansamblu portofoliul de carduri este încă sub cel î nregistrat la finele
anului 2008 au existat pro duse care au ignorat criza creșterea lor continuă fiind chiar
influențată pozitiv de că tre aceasta. Este v orba despre cardurile business ș i cele de pe
segmentul premium care și -au mărit constant ponderea în por tofoliul de carduri
indiferent de mărimea bă ncii. Cele mai spectaculoase creșteri au fost înregistrate de
Unicredit și Banca Româ neasca pe segmentul cardurilor premium (tabel 1.1) și de ING
pe cardurile de business.
Tabel 1.1. Carduri premium – principalii emitenți
Cardurile de tip premium in portofoliile principalilor
emitenti
Iunie 2012 Total carduri Carduri premium
BRD 2.201.360 1,0%
BCR 1.929.184 0,00%
BT 1.800.828 1,03%
RZB 1.827.228 1,87%
CEC 976.841 0,00%
ING 958.839 0,17%
25.0%
57.7% 14.4% 2.9%
Euroline Cetelem BRD Finance TBI Credit

9
Unicredit 453.698 7,26%
Garantibank 240.385 0,91%
Alpha 217.355 0,7%
OTP 207.212 0,43%
Piraeus 145.000 2,75%
Banca Romaneasca 65.938 4%
Total 11.024.000 55.000
Sursa: bă ncile comerciale
În perio ada decembrie 2008 – iunie 2012 bă ncile cu cele mai mari portofolii pe
carduri business au r eușit creșteri spectaculoase, cea mai buna performanță fiind
înregistrată de ING care ș i-a majorat de peste 10 ori portofoliul adresat persoanelor
juridice – figura 1.5.
Figura 1.5. Evoluția portofoliului de carduri buss iness pentru principalii emitenți

Sursa: bă ncile comerc iale; (ING la iunie 2010 – cifră orientativă )

Practic, în piață sunt jumă tate de milion de car duri business ceea ce reprezintă
4% din totalul ca rdurilor bancare valide aflate în ciculație. Principalii șase jucători
dețineau un portofoliu de aproximativ 420.000 de carduri în creș tere cu 87,5% fa ță de
finalul anului 2008 – figura 1.6 .
La jumătatea anului 2012, ceilalți 27 de emitenț i aveau cum ulat un portofoliu ce
se situa î n juru l a 60.000 de carduri business.
dec.2008 dec.2009 iun.2010 dec.2010 iun.2011 dec.2011 iun.2012
BCR 41282 49901 54599 67838 85889 91810 97488
BRD 61853 64109 68471 73758 75640 80267 84276
BT 67661 66441 68449 70795 74914 78857 83394
RZB 44271 45509 46456 46278 48336 50963 56226
Unicredit 14157 19471 28000 37039 36943 40185 51803
ING 4283 22366 27459 31316 36046 41010 45691020000400006000080000100000120000

10
Figura 1.6. Evoluția portofoliului de carduri bussiness pentru principalii emitenți

Sursa: bă ncile comerciale

În ciuda acestor crețteri, piața era încă departe de a fi acoperită pe aceste
segm ente. Potrivit INS, din cei 4,2 milioane de salariaț i, doar 4,5% au un venit lunar
brut de minim 5.000 lei. Aceasta î nseam na aproximativ 190.000 de potențiali clienț i.
Din acest punct de vedere, cardurile premiu m au acoperit numai 30% din piața
potențială .
Pe cardurile de business potențialul de creștere nu mai era atât de mare ca în anii
anteriori . În confo rmitate cu cifrele Oficiului Național al Registrului Comerțului, la 31
decembrie 2011 se înregistra un număr de 951.803 de comercianț i activi, dintre care
298.385 persoane fizice autorizate ș i 653.418 persoane ju ridice. Sunt considerate active
din pu nct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerțului care nu ș i-au
declarat suspendarea activității și nu se afla în niciuna d intre stă rile ce po t duce la
pierderea personalității juridice. Prin urmare, dacă raportăm cardurile business la
numă rul persoanelor juri dice considerate active, rezultă un grad de acoperire de 75%.
Visa deț inea marea majoritate a cardurilor bu siness cu o cota de 85%, ce l puțin
în cazul principalilor șase jucă tori. Ca o particularitate, doar BR D are un portofoliu
echilibrat în vreme ce Raiffeisen ș i ING nu au emis ni ciun card de business sub licență
MasterCard – figura 1.7.

223407 267799 293434 327024 357770 383092 418878
050000100000150000200000250000300000350000400000450000
dec.2008 dec.2009 iun.2010 dec.2010 iun.2011 dec.2011 iun.2012

11
Figura 1.7. Struc tura portofoliilor pe cardurile bussiness (30 iunie 2012)

Sursa: b ăncile comerciale

De altfel, Visa domina întreaga piață de emitere chiar dacă cel mai mare emitent
din piață (BRD) e ra și principalul emitent de carduri MasterCard. Datele băncilor ară tau
că Visa deț inea o cotă de piață de peste 54% în total ul portofoliu lui de carduri bancare
valide în circulaț ie. Sun t încă emitenți care nu au pus în circulaț ie niciun card
MasterCard (precum Piraeus Bank, Banca Italo -Romena sau ProCredit Bank ), însă este
valabilă ș i reciproca (Garantibank nu are în portofoliu decâ t carduri MasterCard).
Între portofoliile celor două scheme de plată pe piața românească exista o
diferență de peste 1 milion de carduri.
Figura 1.8. Structura cardur ilor bancare după licență și în circulație – 30 iunie 2012

Visa – 6,9 mil. Lei / Mastercard – 5.8 mil.lei Visa – 6,9 mil. Lei / Mastercard – 5.8 mil.lei /
American Express – 0.25 mil.lei
0100002000030000400005000060000700008000090000100000
BCR BRD BT RZB Unicredit ING
Visa 80420 43371 80255 56226 49376 45691
MasterCard 17068 40905 3139 0 2427 017068 40905
3139 0 2427 0 80420 43371
80255
56226 49376
45691
54% 46% Structura cardurilor bancare după licență – 30
iunie 2012
Visa
MasterCard2%
52% 46% Structura portofoliului de carduri valide în
circulație (bancare și nebancare) – 30 iunie 2012
American
Express
Visa
MasterCard

12
Cardurile co -branded
Pe acest segment de produse băncile sunt surclasate de către instituț iile
financiare nebancare care au reușit să dezvolte parteneriate cu foarte mulți comercianți.
În fapt, dacă nu ar fi avut programele de e mitere cu o serie de universităț i, cum este
cazul Bă ncii Transilvania (programul Euro<26), sau programul cu Vodafone al
Raiffeisen Bank, băncile nu ar fi reușit să depășească 50.000 de carduri c o-branded.
În afară de mediul universitar, principalele programe b ancare de tip co -branded
vizează :
– comerț ul electronic (BRD cu ePayment, Garanti cu Avon),
– parteneriatele cu linii aeriene (BCR cu WizzAir ș i Unicredit cu Lufthansa),
– comer țul tradiț ional la nivelul hypermar ket-urilor (Unicredit cu Metro ș i Cora),
– un program cu o rețea națională de benzinării (OTP cu MOL) ș i parteneriatele c u
companiile de telefonie mobilă . Pe acest segment cele m ai recente programe sunt Alpha
și Cosmote, la care s -a adă ugat din 2011 ș i cel dintre Citibank ș i Vodafone.

Figura 1.9. Portofoliile de carduri co -branded ale principalilor emitenți

Sursa: bă ncile comerciale

Gradul de concentrare
Deși pe piață erau 33 de emitenți bancari, primii șapte – cu portofolii de peste
500.000 fiecare – dețineau peste 80% din portof oliul de carduri valide aflate în
circulaț ie. În extrema cealaltă avem 11 bănci care împreună aveau 50.000 de carduri –
figura 1.10.
010000200003000040000500006000070000

13
Figura 1.10. Gradul de concentrare al portofoliilor bancare – iunie 2012

Sursa: băncile comerciale
Urmărind evoluția principalilor șapte emitenți, î n perioada decembrie 2010 –
iunie 2012, se con stată o creș tere a portofoliului de la 9.880.000 carduri la 10.267.000,
un plus de 390 .000 de carduri (4%). Peste două treimi din această creștere a fost
influențată de Raiffeisen Bank, în vreme ce BRD, BCR, BT și ING au înregistrat o
scădere a numă rului d e carduri valide în circulaț ie – figura 1.11.
Figura 1.11. Evoluția semestrială a principalilor emitenți

Sursa: bă ncile comerciale

La nivelul produselor, cardurile de cr edit au o pondere de peste 12% î n vreme ce
cardurile de business au urcat la 4% iar cardurile premium sunt î n jur de 0,5% – figura
82.2%
13.6%
2.7% 1.1% 40.0% portofolii foarte mari – peste 500.000
carduri (BRD, BCR, BT, RZB, ING, CEC
Bank, Bancpost)
portofolii mari – 100.000-500.000 carduri
(UniCredit, Credit Europe Bank, Alpha,
Garanti, OTP, Piraeus, RBS)
portofolii medii – 50.000-100.000 carduri
(Carpatica, Citibank, Banca Românească,
Millenium Bank, Volskbank)
portofolii mici – 10.000-50.000 carduri
(NexteBank, Intesa, Procredit, Italo-
Română)
portofolii foarte mici – sub 10.000 carduri
(RIB, Libra, ATE, Emporiki, Leumi, Bank of
Czprus, Marfin Bank, Firenze)
05000001000000150000020000002500000
BRD BCR BT RZB ING CEC UniCredit
dec.2010 2218492 1930012 1804294 1667663 1010475 856153 389817
iun.2011 2223324 2019002 1853974 1753548 991703 904421 418061
dec.2011 2239328 2004727 1905333 1827228 1004199 953701 444082
iun.2012 2201360 1929184 1800828 1946107 958839 976841 453698

14
12. Se obse rvă că, deși s -a înregistrat o ușoară contracție a portofoliilor î n primul
semestru din 2012, ea s -a realizat pe seama cardului de debit, cardurile de credit
înregistrând o creștere de aproape 7% față de decembrie 2010.

Figura 1.12. Evoluția și structura portofoliului de carduri bancare – 30 iun 2012

Sursa: bă ncile comerciale

De ase menea, din perspectiva concentrării pe capitală, aici se regăseș te unul d in
cinci carduri valide aflate în circulație. Sunt însă bănci pentru care Bucureștiul deține o
pondere de peste 25% î n total portofoliu. În fine, o ultim ă pondere vize ază gradul de
conversie al cardurilor cu b anda magnetica la EMV. La jumată tea lui 2012, aproape
90% dintre carduri erau deja prevăzute cu cip, procesul fiind ușor mai avansat î n cazul
cardurilor de debit – figura 13.
Figura 1.13. Migrarea EMV a cardurilor bancare de debit și de credit

Sursa: băncile comerciale

Între 2011 și primul semestru al anului 2017 , conform datelor furnizate de BNR,
evoluția înregistrată pe piața cardurilor bancare poate fi concentrată cu ajutorul tabelului
următor :
10.62 11.25 11.13 1.51 1.57 1.61
02468101214
dec.2010 dec.2011 iun.2012Credit
Debit
96% 4%
persoane fizice
persoane
juridice

15
Tabel 1.2. Evoluția principalilor indicatori ai pieței cardurilor – date BNR
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 **
Carduri
(mil) 13,58 12,88 12,60 13,35 13,70 14,15 14,17
Din care
active 81,5% 89,5% 88,9% 80,7% 80,9% 80,1% 75,2%
Nr.tranzac ții
plăți (mil) 75,59 86,29 102,52 130,38 158,08 187,66 162,37
Nr.tranzacții
retrageri
(mil) 205,21 211,35 209,51 218,35 226,96 229,69 174,16
Volum plăți
(mld.RON) 14,35 14,13 16,28 20,43 24,39 27,78 23,04
Volum
retrageri
(mld.RON) 79,92 85,91 88,88 98,18 108,5 116,92 91,62
Rețea ATM 9.246 9.824 10.102 11.006 10.987 10.772 10.905
Rețea POS 90.498 99.065 107.502 124.920 126.255 128.043 132.634
** emise în primele 9 luni
Sursa – www.nocash.info.ro

2014 este primul an c ând numărul tranzacț iilor de retragere va fi comparabil cu
cel al tranzacțiilor comerciale, urmâ nd ca din 2015 să -l depășească net. Conf orm datelor
Visa Europe, benzinăriile se situează pe locul doi, după supermarketuri, în topul
comercianților din România preferați pentru plățile la POS de că tre posesorii de carduri
Visa. Românii achită î n medie cu cardul Visa apr oximativ 165 de lei per tranzacție la
benzinăriile din țară, suma fiind similară cu valoa rea medie a plăț ilor e fectuate cu cardul
la comercianții de pe piața locală .
Aici este de precizat faptul că tranzacțiile efectuate la comercianții din
străină tate contribuie foarte mult la creșterea tranzacțiilor de plăț i.
Cu toat e acestea, sumele tranzacționate pe card î n primele trei trimestre din
2014, se ridică la aproximativ 115 ml d. RON, cu peste 8% mai mult față de aceeași
perioadă din 2013 ș i cu aproape 70% fa ță de primele 9 luni din 2008 – când se rulau pe
card doar 68 mld. RON.
O prima explicație este dată de schimbarea comportamentului î n utilizarea
cardurilor pentru cumpărături, schimbare inflențată vizibil de către piață . Îmbucurător
este că din 2014, se vede o creștere mai su sținută față de cea înregistrată în 2012 ș i
2013. Aici un rol foarte important l -au avut marile lanțuri de magazine,
hipermark eturile, care au implementat plata prin card. Ața se face că sumele pentru
cumpărăturile de zi cu zi sau săptămânale care până mai ieri erau plătite în numerar
acum sunt plă tite cu cardul.

16
1.3. EVOLUȚIA INFRASTRUCTURII DE ACCEPTARE
A CARDURILOR
1.3.1. Evoluția numărului de POS -uri
Operațiunile de plăți la comercianți reprezintă esența cardurilor, înlocuind
numerarul sau cecul cu operațiuni on -line și implică o relație tripartită: comerciant,
beneficiar și bancă. Comercianții au asigurată plata prin confirmarea primită de la
bancă, f ie că este o bancă locală sau din străinătate, iar beneficiarii s -au achitat de
obligația de plată în câteva secunde. Echipamentul de la comerciant este de tip EFTPOS
(Electronic Funds Transfer at Point of Sale) sau uzual POS.
Deschiderea conturilor comercianților acceptanți (persoane juridice).
Comerciantul acceptant este persoana juridică care realizează acte și fapte de comerț și
care acceptă cardul ca mijloc de plată pentru bunurile vândute și serviciile prestate pe
baza unu i contract încheiat anterior cu o bancă acceptanta, de regula banca la care are
contul curent, dar pot fi și situații în care banca acceptantă este o altă bancă. Pentru
operațiunile cu carduri, comercianții trebuie să deschidă conturi de carduri, respectiv
câte un cont pentru fiecare tip de card. În situația efectuării unei tranzacții la un
comerciant dotat cu POS, contravaloarea tranzacției se blochează în contul clientului la
banca emitentă în momentul autorizării, iar debitarea se realizează atunci când banca
emitentă primește de la banca acceptătoare în fișierul de tip incoming mesajul electronic
de debitare. Contul comerciantului la banca acceptantă se creditează în momentul în
care aceasta primește, prin compensare, contravaloarea tranzacției de la ban ca emitentă.
Convenția de acceptare este un contract scris care se încheie de comerciant cu
banca acceptantă și în care se prevăd termenii și condițiile de acceptare (tipurile de
carduri și băncile emitente, limita de autorizare, procedurile de lucru), dr epturile,
obligațiile și răspunderile părților. Banca acceptantă pune la dispoziția comerciantului
echipamentele necesare utilizării cardurilor, inclusiv consultanță de specialitate,
furnizează listele cu cardurile interzise la plată și documentele de deco ntare (chitanțele)
și asigură decontarea la termenele convenite a tranzacțiilor. Banca acceptantă atribuie
un cod comerciantului care conține și codul băncii emitente. Clauza de acceptare este
obligatorie și necondiționată.
Plățile prin carduri sunt, în principiu, ireversibile, adică o plată inițiată de
utilizator și autorizată de emitent devine irevocabilă și nu poate fi contramandată decât
în anumite situații precis determinate. O plată efectuată prin card poate fi stornată de

17
comerciant la solicitarea inițiatorului plății în cazul în care a avut loc o operațiune
eronată. În ce privește decontările, acestea se efectuează pe teritoriul României numai în
moneda națională, indiferent de moneda în care este emis cardul.
Acceptarea. Pe baza convențiilor /contractelor de acceptare a cardurilor
încheiate cu băncile, comercianții efectuează vânzări pe bază de carduri. Acceptarea
este operațiunea prin care comerciantul agreează decontarea prin cardul prezentat de
cumpărător după o verificare atentă a cardului (int egritate fizică, să nu prezinte
ștersături, sau modificări, să aibă elementele de securizare) și a cumpărătorului (un
document de identitate) și dacă sunt suspiciuni se solicită băncii emitente interogarea
titularului de card asupra operațiunii și se aștea ptă mesajul de răspuns. Dacă nu sunt
probleme, comerciantul introduce cardul în mașina de citit carduri (POS), precum și
datele privind suma de plată, iar cumpărătorul introduce codul PIN. POS -ul transmite
centrului de autorizare ROMCARD și băncii acceptan te datele de identificare și cele
privind tranzacția, iar ROMCARD după o anumită verificare (validitatea cardului,
banca acceptantă să nu fie și emitentă etc.) le retransmite sistemului VISA BASE I.
Mesajul de răspuns se transmite pe același circuit la com erciant care este recepționat de
POS. Comerciantul eliberează o chitanța/ factură care se semneaza de cumpărător
(semnătura de pe card se confrunta cu cea de pe chitanță) și se eliberează marfa. Acest
procedeu este folosit pentru tranzacțiile de mică valoa re care nu necesită autorizarea
băncii emitente.
Autorizarea. Autorizarea reprezintă atestarea validității operațiunii între un
posesor autorizat și un comerciant acceptant și se face de centrul de autorizare al băncii
emitente. Autorizarea se dă, în cazu l plăților peste o anumită limită valorică a acestora
(engl. issuer limit ), iar în cazul retragerilor de numerar pentru toate operațiunile
indiferent de valoarea acestora. Comerciantul solicită autorizarea prin ROMCARD( via
banca acceptanta) iar acesta o t ransmite băncii emitente prin sistemul de autorizare
internațional (VISA International -BASE I). Banca emitentă, care primește mesajul prin
intermediul sistemului său informatic (mesaj electronic), verifică în câteva secunde
existența disponibilului în cont și alți parametrii aflați într -o bază de date (engl.
exception file ) care cuprinde numerele cardurilor pierdute/furate, numărul maxim de
tranzacții, suma maximă care poate fi extrasă într -o anumită perioadă etc. Dacă nu sunt
probleme, emitentul transmite în sistem mesajul de autorizare (VISA BASE I) care îl
retransmite ROMCARD și prin acesta comerciantului, via banca acceptanta.
Autorizarea se dă de banca emitentă în 10 -15 secunde printr -un cod care se înscrie de

18
comerciant pe documentele de decontare (chi tanțe). Banca trebuie să asigure non -stop
linii de comunicație directă atât cu comerciantul, cât și cu sistemul mondial de
autorizare pentru a înlesni conectarea clientului său cu banca emitentă. Organizațiile
internaționale în domeniul cardurilor stabiles c periodic pe fiecare țară sau grupe de țări
și pentru fiecare tip de activitate (comercială, service, hotelieră, turism, benzinărie etc.)
limite de autorizare care însă pot fi ajustate de băncile acceptătoare (ex. o banca poate
impune unui comerciant auto rizarea tuturor tranzacțiilor în funcție de unele criterii:
bonitate, natura activității, vad comercial riscant, tipul de card etc.). Practica
internațională cunoaște atât centre de autorizare constituite prin participarea mai multor
bănci, cât și centre o rganizate distinct de o bancă.
Decontarea. La sfârșitul zilei, memoria POS se descarcă în fișierul electronic al
băncii acceptătoare. Urmează procesul de compensare la instituția internațională de
carduri și decontarea finală. Pe baza soldurilor debitoare din compensare, băncile
emitente transmit creditările către băncile acceptătoare iar acestea creditează conturile
comercianților. Cu aceasta se încheie ciclul operațiunilor de plată prin carduri. Durata
decontării unei operațiuni din momentul autorizării până la creditarea contului
comerciantului este, în medie, de 2 zile, dacă comercianții depun zilnic la bancă fișierele
cu tranzacțiile din ziua precedentă1. Fluxul operațiunilor de plată prin carduri se prezintă
în schema de mai jos.
Operațiunile de plată cu carduri se pot efectua în două medii: on-line
(electronic) și off-line (neelectronic sau manual). Mediul electronic este cel mai utilizat
în țările avansate tehnologic. Acesta nu folosește în acceptare și decontare documente
pe sup ort hârtie, cu excepția chitanței care se eliberează clientului, mesajele de transfer
de fonduri fiind electronice. Mediul off -line folosește echipamente mecanice, telefonia
vocală și documente pe suport hârtie.
Mediul off -line prezintă următoarele partic ularități: – comercianții au la
dispoziție imprintere (echipamente mecanice) utilizate pentru preluarea informațiilor în
relief de pe card prin presare mecanică pe chitanțe, celelalte elemente (data tranzacției,
codul băncii) completându -se manual de opera tor;
– autorizarea tranzacției are loc prin telefon, telex sau numai prin verificarea
listei cardurilor pierdute/furate;

1 în practică însă perio ada medie de decontare este de 4 zile.

19
– decontarea se face pe baza chitanțelor tip “imprint” care se depun la banca
acceptătoare, iar aceasta le transmite ROMCARD pentru pr egătirea fișierelor
electronice, după care se restituie băncii acceptătoare; comercianții pot primii fondurile
imediat sau la primirea efectivă a creditării de la banca emitentă. Acest sistem este mai
greoi, perioada de decontare mai lungă, costurile mai r idicate și riscurile mai mari.
Băncile emitente au dreptul de a refuza la plată documentele de decontare, fie
din inițiativa posesorului (a, c), fie din proprie inițiativă (b, d), datorită următoarelor
motive:
a) nevalabilitatea operațiunilor – bunurile sau numerarul care constituie
obiectul operațiunii nu au fost primite de posesorul cardului (ex.
bancomatul nu a eliberat numerarul dar operațiunea s -a înregistrat);
operațiunea de vânzare – cumpărare nu a fost finalizată efectiv iar
chitanța nu a fost anulat ă; comercianții au modificat suma operațiunii
fără acordul posesorului de card;
b) nerespectarea procedurii de autorizare – cardul era înscris pe lista celor
interzise la acceptare; cardul a fost utilizat pentru mai multe operațiuni
de vânzare la aceeași uni tate și în aceeași zi în scopul evitării
autorizării; contravaloarea bunurilor depășește limita de autorizare a
comerciantului;
c) erorilor de completare sau procesare a chitanțelor tip;
d) cărți expirate, contrafăcute, operațiuni frauduloase.
Întrucât, atât în mediul on -line cât și în cel off -line, băncile emitente nu primesc
documentele de decontare (chitanțele) ci numai listele cu tranzacții, refuzurile din
proprie inițiativă se fac la faza de autorizare. În practică, refuzurile se datorează în cea
mai mare parte sesizărilor deținătorilor de carduri. Pentru exercitarea dreptului de refuz,
banca emitentă solicită băncii acceptante restituirea plății, iar aceasta notifică
comerciantului reclamația și recuperează sumele din încasările care urmeaz ă sau după
un interval de timp debitează automat contul clientului, potrivit prevederilor din
convenția de card.

20
Tabel 1.3. Evoluția numărului de POS-uri în intervalul
T1 2008 – T1 2015
Perioada Număr POS -uri
Mar. 2015 137,432
Mar. 2014 127,137
Mar. 2013 124,823
Mar. 2012 122,367
Mar. 2011 115,652
Mar. 2010 99,065
Mar. 2009 94,862
Mar. 2008 80,068

1.3.2. Evoluția numărului de ATM -uri
Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente
electromecanice, echipamente de transmisie (relee) și softuri informatice care asigură
circulația informației -bani și eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice
sunt automatele pro gramabile ATM (Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer)
și automatele de schimb valutar, iar releele sunt echipamente de tip modem.
Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub
formă de bancnote, precum și transferuri de fonduri pentru plăți de servicii, furnizarea
unor informații de cont și consultanță bancară. Din punct de vedere fizic, ATM -ul este
un seif blindat care are în interior un număr de 10 -12 casete cu bancnote, un mecanism
de numărare și altul de preluare a ba ncnotelor și de transport care sunt acționate
electronic, precum și un echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al
utilizatorului. În exterior, ATM -ul dispune de un ecran pentru afișarea instrucțiunilor de
020000400006000080000100000120000140000
mar.2015 mar.2014 mar.2013 mar.2012 mar.2011 mar.2010 mar.2009 mar.2008137432
127137 124823 122367
115652
99065 94862
80068

21
lucru, o fantă pentru introducerea c ărții de plată în vederea transmiterii informațiilor la
centrul informatic al băncii și primirii răspunsului, o tastatura pentru suma de bani
solicitată sau plata serviciilor și o fantă cu un sertar pentru eliberarea numerarului.
Echipamentul de transmisie se află la unitatea bancară care deservește ATM -ul prin care
se transmit și se primesc informațiile la și de la centrul informatic de la centrala băncii
comerciale. La primirea informației privind golirea casetelor, acestea se înlocuiesc de
personalul aut orizat cu casetele cu bancnote iar cele goale se transporta la centrul de
procesare al băncii. Pentru fiecare tip de operațiune (eliberare de numerar, plată pentru
fiecare fel de serviciu sau de informație) se folosesc softuri specifice existente la centru l
informatic care comandă succesiunea operațiunilor. Fluxul operațional pentru eliberarea
numerarului este următorul:
– introducerea cărții de plată în nișă pentru carduri;
– tastarea PIN -ului (se admite numai o singură greșeală de tastare la a doua greșeală
cardul se reține de ATM);
– tastarea sumei dorite care nu trebuie să depășească limita prevăzută în convenție;
– eliberarea numerarului și debitarea contului personal de card;
– eliberarea chitanței;
– restituirea cărții de plată.
În ceea ce privește operațiunile de plată sau informații de cont, acestea se
regăsesc în meniul care se afișeaz ă pe ecran, dintre care cele mai frecvente se referă la:
– plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc .;
– rambursarea ratelor de credite, plat a dobânzilor, comisioanelor etc.;
– obținerea de extrase de cont și alte informații de cont;
– obținerea unor informații financiare de piață (dobânzi la depozite, credite, titluri sau
alte valori mobiliare);
– operațiuni de cash management.
În toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de meniul ales și se
așteptă confirmarea tranzacției. În unele cazuri pot ap ărea mai multe variante și atunci
trebuie să se opteze pentru una dintre ele. În final, aparatul eliberează o chitanță privind
operația e fectuată și returnează cartea de plată.

22
Tabel 1.4. Evoluția numărului de ATM -uri în intervalul
T1 2008 – T1 2015

1.4. Influența pieței cardurilor asupra comerțului electronic
În concepția Organiz ației Economice de Cooperare și Dezvoltare (OECD)
comerțul electronic (E – Commerce), reprezintă desfășurarea unei afaceri prin
interme diul rețelei Internet, vânzarea de bunuri și servicii având loc offline sau online.
O altă definiție în accep țiune " tradițională ", a ceea ce înseamnă comerțul
electronic este cea dată de Robin Mansell: Comerțul electronic înseamnă, utilizarea în
rețele cu valoare adăugată a unor aplicații de tipul transferului elect ronic de
documente, a comunicaților fax, cod urilor de bare, transferului de fișiere și a poștei
electron ice. Extraordinara dezvoltare a interconectivității calculatoarelor î n Internet,
în toate segmentele societății, a condus la o tendință tot mai evidentă a companiilor de
a folosi aceste rețele în aria unui nou tip de comerț, comerțul electronic în Internet,
care să apeleze – pe lângă vechile servicii amintite – și altele noi . (Mansell & When,
1999)
Este vorba, de exemplu, d e posibilitatea de a se efectua cumpărături prin rețea,
consultâ nd ca taloage electronice "on" pe Web sau cataloage "off" pe CD -ROM și
plătind prin intermediul cărților de credit sa u a unor portmonee electronice.
Comerțul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga
lume, sporind numă rul de potențiali clienți în primul rând prin eliminarea barierel or
geografice dintre clienți și comercianți. Acest nou tip de comerț a s timulat însă cererea
pentru noi metode adecvate de plată. În cadru l acestui concept , dezvoltarea unor

23
activități comerciale între partic ipanți situați la mari distanțe geografice unii de alții nu
poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăți.
Plățile electronice, această semnificativă invenție a sfârșitului de secol XX, au
apărut c a una din urmările remarcabile ale dezvoltării tehnologiei informației și a
telecomunicațiilor. Răspândirea calculatoarelor personale, a mijloacelor de
telecomunicații publice, rapide și relativ ieftine, dar și a rețelelor private de mari
dimensiuni, prec um și, în final, a Internetului așa cum îl știm astăzi, au format
infrastructura națională, regională și globală pe care s -au construit sisteme de plăți
electronice, și de transferuri electronice de fonduri, de mici și de mari dimensiuni, și sub
nenumărate forme, o infrastructură care astăzi reprezintă un puternic factor motor al
economiilor dezvoltate, și, mai ales, al economiilor țărilor în curs de dezvoltare. Aceste
sisteme de plăți electronice sunt probabil cea mai dinamică parte a economiei
informatiz ate, digitale, locală, regională și globală. Cele mai importante trei mari
componente ale acestor sisteme sunt sistemele de plăți prin carduri, comerțul electronic,
și transferurile electronice de fonduri interbancare și între companii. Toate acestea
presu pun existența, la scară globală, a unor rețele de telecomunicații vaste, cum ar fi de
pildă Visa și MasterCard, Internetul, sau rețeaua SWIFT.
Plățile electronice sunt un stimulator important al creșterii economice și al
vitalității unei econo mii iar guvernele trebuie să fie interesate în încurajarea dezvoltării
și generalizării sistemelor electronice de plăți și de trasferuri electronice de fonduri. O
economie eficientă depinde în mare măsură de un sistem rapid și eficient de plăți. S -a
arătat , de exemplu, că o creștere a ponderii plăților electronice cu 10% ar putea conduce
la o creștere cu circa 0,5% a cheltuielilor generale ale consumatorilor, cu toate urmările
benefice ale acestei creșteri. În ultimile două decenii creșterea volumului plăți lor
electronice în SUA a condus la o creștere cu circa 6,5 trilioane de dolari a consumului,
ceea ce echivalează cu crearea a circa 1,3 milioane de locuri de muncă.
O largă răspândire a acestui tip de plăți a condus la o creștere semnificati vă a
vânzărilor de bunuri și servicii, a facilitat mult problema accesului la un credit de
consum, și a redus restricțiile impuse comerțului de barierele geografice.
Plățile electronice oferă beneficii evidente – în principal comoditate și viteză –
tuturor părților implicate într -o tranzacție economică – consumatorilor și comercianților,
sistemului bancar, companiilor, administrației centrale și locale. Prin costuri generale de
sistem mai reduse și prin viteză sporită, plățile și transferuri le electronice de fonduri pot
conduce la economii anuale estimate la circa 1% din produsul intern brut, în comparație

24
cu plățile bazate pe formulare de hârtie – se estimează că în SUA această reducere
generală a costurilor plăților se ridică la circa 60 de miliarde de dolari pe an, iar în
Anglia la circa 10 miliarde de dolari pe an (1). Economiile rezultate nu sunt neglijabile,
iar guvernul american – un promotor al domeniului – a demarat încă din 1995 un
program legislativ menit a reduce activitățile bazat e pe hârtie, în cadrul mai general al
unei guvernări electronice care cuprinde și plățile electronice (Paperwork Reduction Act
of 1995, urmat de un Goverment Paperwork Elimination Act of 1998). Unele studii
arată că un sistem de plăți electronice costă în general între o jumătate și o treime din
costul unui sistem echivale nt de plăți bazate pe hârtie .
Plățile electronice micșorează semnificativ gripajul unei economii, reducând
substanțial întârzierile de plată, și diminuând o oarecare lipsă de încredere în sistemul
bancar care poate acționa ca o frână în procesul dezvoltării. Ele au o influență benefică
asupra economiei și prin diminuarea volumului economiei subterane, reintroducând o
mare parte din banii acesteia în circuitele legale ale econom iei și producând o creștere
binev enită a veniturilor bugetare .
Diversele forme de plăți electronice, între care cele mai răspândite sunt plățile
prin carduri, pot acționa și în calitate de „canale” care introduc în sistemul bancar un
important segment al populației „nebancarizate”, fapt a cărui urmare este creșterea
volumului de lichidități din bănci, ceea ce poate constitui un motor al creșterii
economiei, prin scăderea costurilor fondurilor pentru investiții și împrumuturi bancare.
Importanța acestui efect nu trebuie subestimată ținând seama de faptul că circa 70% din
populația lumii nu este bancarizată.
Visa consideră că într -o economie se poate creea un adevărat „cerc virtuos”, în
care plățile electronice și creșterea economică se influențează și se sprijină una pe alta,
iar aceasta contribuie la susținerea dezvoltă rii economice pe termen lung .
Marea majoritate a volumului (număr de tranzacții) plăților electronice se
realizează prin intermediul cardurilor bancare d e plată, cele mai cunoscute și mai
răspândite fiind cardurile marilor sisteme de carduri internaționale Visa și MasterCard
care dețin împreună circa 90% din piața plăților prin carduri și au peste 2,5 miliarde de
carduri emise. Dar marea majoritate a valor ii plăților electronice se realizează prin
transferurile electronice de fonduri derulate prin astfel de sisteme cum ar fi SWIFT,
CHIPS, Fedwire, ACH sau TARGET atingând valori de peste 1000 de trilioane de
dolari anual.

25
Visa a demar at în 2014 un program educațional, „Banii pe Net”, însă eforturile
sunt foarte mari și se văd î n timp. Dincolo de educație, un rol foarte important în
diminuarea metodei de plată ramburs este intr oducerea POS -urilor mobile de către
curieri astfel încâ t „cash by d elivery” să fie treptat înlocuit cu „card at delivery”. Î n luna
octombrie 2014, firmele de cur ierat Urgent Curier și Cargus, împreună cu MasterCard,
au anunțat un proiect pilot de plată cu cardul la livrare. La finalizarea proiectului pilot,
firmele vor echipa to ți curierii cu terminale de plată ultraportabile de tip mobile POS.
2015 a fost o confirmare a fapt ului că plata online a taxelor ș i impozitelor poate
avea o contribuție importantă atât la dezvoltarea comerțului electronic, prin crește rea
volumelor tranzacționate, cât și pentru îmbunătățirea gradului de colectare cu condiția
ca măsurile implementate să fie potrivite. Cel mai bun exemplu este Directia Taxe ș i
Impozite a Sectorului 3, unde volumele prin platforma ghiseul.ro sunt com parabile cu
cele la POS – ambele canale ajungâ nd la o pondere de peste 15% în total încasări. În
general, se pare că româ nul începe să -și formeze deprinderea de a -și plă ti impozitele
folosindu -se de card. La nivelul întregii ță ri, de -a lungul anului trecu t, au fo st efectuate
sute de mii de plăți prin card către administrația publică î n valoare de peste 40 milioane
de euro.

26
CAPIT OLUL 2 . TENDINȚE ȘI MUTAȚII MANIFESTATE ÎN
CADRUL PIEȚEI CARDURILOR DE CREDIT
2.1. TENDINȚE PE PIAȚA CARDURILOR DE CREDIT
Cardul s -a dezvoltat rapid și continuă să se dezvolte în ritmuri înalte ocupâ nd un
loc m ai mare în ceea ce privește ponderea numărului de plăți (tranzacții). În op oziție,
valoarea plăților desfăș urate cu aj utorul cardului rămâne infimă datorită faptului că
valoarea medie a pl ăților efectuate prin carduri rămâ ne relativ mică, cardul reprezentâ nd
instrumentul de bază în efectuarea micilor tranzacții de că tre persoanele fizice.
O modalitate rapidă de a împrumuta echivalentul a trei sau mai multe salarii
cumulate este oferită de cardurile de credit. Acestea sunt avantajoase mai ales pentru
clienții care vor să le folosească pentru a face cumpărături la comercianți, mai puțin
pentru retrageri de numer ar.
Cardul de credit reprezintă un instrument prin care plățile se fac dintr -un credit
acordat de bancă emitentă sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare
se stabilește la emiterea cardului în funcție de solvabilitatea clien tului și de istoricul pe
care acesta îl are în relațiile cu banca, pe baza unei fișe scoring. La persoanele fizice,
limita de creditare este de 2 -3 venituri nete lunare sau mai mult în cazul unor persoane
cu venituri mai mari. Creditele se garantează cu ve niturile nete a 1 -2 giranți sau cu un
depozit bancar colateral. Rambursarea se face lunar, în proporție de cca. 20% din
creditul existent în sold la finele lunii, astfel că pentru creditele primite și rambursate în
cursul lunii nu se percepe dobândă. Dobân da este cea practicată la creditele pe termen
scurt iar comisioanele sunt cele standard ale băncii (taxa emitere card, taxa anuala de
utilizare, comisioane pentru operațiuni de plăți interbancare și eliberări de numerar, taxa
eliberare extras cont la cerer e etc.).
Dobânzile împrumuturilor pe card variază într -o plajă largă, de la mai puțin de
15%, până la 28% pe an. Băncile încurajează folosirea lor în special pentru plăți la
comercianți, motiv pentru care cele mai multe practică un nivel mai r edus de dobânda
pentru sumele cheltuite la POS, decât pentru retragerile de numerar. Există însă și
instituții la care dobânzile sunt identice pentru ambele destinații. În plus, la două bănci –
Română și Veneto – perioada de grație, în care clientul nu plătește dobândă, se aplică
atât pentru sumele cheltuite la comercianți, cât și pentru numerarul retras la ATM.
Lucru important, deoarece produsul poate funcționa ca un credit de nevoi personale cu

27
dobân dă zero pe perioada de grație, motiv pentru care am acordat un bonus de două
puncte la acest criteriu de analiză a cardurilor de credit.
Valabilitatea liniei de credit este de 1 -4 ani. Operațiunile se evidențiază într -un
cont de card de credite . Acesta poate fi conexat cu contul pentru cardul de debit, banca
preluând automat fondurile pentru rambursarea ratelor scadente la credit și plata taxelor
și comisioanelor. Rambursarea în totalitate a creditului la termenul stabilit se folosește
în cazul cardului de călătorie și divertisment , iar rambursarea parțiala, în cazul liniei de
credit, partea rămasă considerându -se o extensie a creditului anterior . Cardul de credit
este destinat cu prioritate pentru plata mărfurilor și serviciilor.
În prezent, cea mai mare perioadă de grație disponibilă este de 61 de zile.
Pentru familia analizată, cu venituri de 4.800 de lei , cel mai mare credit care poate fi
obținut cu cardul este de 40.000 de lei, dar majoritatea băncilor limitează suma la 9.000
de lei, neluând în calcul decât veniturile soțului, pe numele căruia este emis cardul, și
neaprobând un împrumut mai mare de trei salarii. Cea mai redusă dobândă practicată în
piață este de 13,5%. Există și bănci – ING Bank, spre exemplu – care percep dobâ ndă
zero în primul an pentru sumele cheltuite la comercianți. Alte oferte speciale
îmbunătățesc condițiile din primul an după activarea cardului și pentru comisioanele
practicate, cele de administrare fiind zero pe această perioadă limitată.
Cardul de credit este un instrument financiar car e poate duce la ruina financiară
a consumatorului dacă acesta nu știe să îl folosească . Dar comportamentul utilizatorului
de card d e credit s -a modificat mult după criza financiară , iar cultura clientului vi zavi de
acest produs este mai ridicată acum.
În urmă cu cinci ani, cultura vizavi de cardul de credit nu era extrem de ridicată .
Chiar și acum piața românească, spre deosebire de alte pieț e din regiune, are un apetit
mai scă zut pentru acest produs . Putem observa acest lucru și din evoluția pieț ei:
cardurile de debit a u crescut mult mai puternic față de cele de credit. Pentru mult timp,
înțelegerea cardului de credit s -a limitat la „niște bani în plus” sau „ un plastic cu o
sumă de bani” , el nefiind perceput pentru utilitatea lui și nici nu s -a înțeles că nu
reprezintă un credit de nevoi personale. Această interpretare a cardului de credit a
persistat multă vreme , probabil și din cauza bă ncilor care nu au știut să îi confere acea
utilita te de c are are nevoie clientul și să înțeleagă beneficiile cardului de credit. Dar sunt
două părți î n această ecuație: consumatorul care trebuie să fie dornic să înțeleagă și
banca care trebuie să explice î ntr-un mod sanatos.

28
În ultimii cinci ani s-au schimbat și reglementă rile bancare, iar acest lucru a
făcut curățenie în piață și a condus la o utilizare mai sănătoasă a produsului. Astfel
dobâ nzile mari pe cardu rile de credit sunt comunicate î ntr-un mod mai transparent
clienț ilor, înaintea semnă rii contractului. Dobâ nda mai mare la cardul d e credit față de
cea la un credit de consum este normală , fiind tot un credit n egarantat, cu utilizare mai
mică . Aceasta devine un pericol pentru client în momentul î n care cardul este folosit
necorespunză tor.
Oamenii își deschid un card de credit nu în mod natural, ci ca o nevoie primară,
restul venind la bancă în urma publicității făcute. Acest lucru nu este valabil doar pentru
cardul de credit, este valabil pentru orice produs bancar. În ultimii ani foarte multe bănci
și-au consolidat expunerile pe cardurile de credit astfel încât o parte din creș terea de
anul trecut a fost de pe urma clienților care au refinanț at în rate fără dobândă cardurile
de credit de la alte bă nci.

2.2. FUNCȚIILE SPECIFICE ÎNDEPLINITE DE CARDURI
Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație
standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să folosească
disponibilitățile bănești proprii dintr -un cont deschis pe numele său la emitentul
cardului și/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil,
deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau
mai multora dintre următoarele o perațiuni:
a) retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele de
numerar și/sau ATM, de la ghișeele emitentului/instituției acceptante sau de la sediul
unei instituții, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică,
respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul monedei electronice;
b) plata bunurilor achiziționate și/sau serviciilor prestate de comercianții acceptanți
și/sau emitenți (de exemplu, plata serviciilor prestate de compani i în domeniul telefoniei
mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune și internet sau de către alți
furnizori de utilități), precum și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice,
reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalităț i etc., prin intermediul imprinterelor,
terminalelor POS, ATM sau prin alte medii electronice;
c) transferurile de fonduri.

29
În raport de funcțiile pe care le -au îndeplin it în timp , se pot identifica cel puțin
următoarele tipuri de carduri:
 cardul de debit este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune doar de
disponibilitățile bănești proprii existente într -un cont deschis la emitent pentru
efectuarea diverse tranzacții ;
 cardul de debit cu facilitate de descoperit de cont este cardul prin intermediul căruia
utilizatorul poate dispune pe lângă disponibilitățile bănești proprii existente într -un
cont deschis la emitent, și de o anumită sumă, respectiv o facilitate de descoperit de
cont, în limita unui plafon predeterminat, a cordată, de regulă, în situația în care
drepturile bănești ale deținătorului sunt virate regulat în contul de card;
 cardul de credit este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de
disponibilitățile bănești ale emitentului, oferite sub forma un ei linii de credit, care îi
permit utilizatorului efectuarea operațiunilor , în limita unui plafon stabilit în
prealabil;
 cardul de numerar este cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare de
numerar pentru retragere de numerar.
 cardul de garantare a cecurilor este un instrument care garantează că o sumă de
plată înscrisă pe cec are acoperire în contul personal al deținătorului. El poate
funcționa atât ca o carte de credit sau de debit, cât și ca o carte pentru retrageri de
numerar.
 cardul multifuncț ional sau derivat . Acest tip de card are funcții mixte și facilități
sporite și derivă din celelalte tipuri de carduri menționate. Exemplu sunt cardurile de
călătorie sau de agrement (care îndeplinesc funcțiile unei cărți de credit al cărui
plafon nu poate fi depășit) și cărți private, emise de comercianți pentru a fi folosite
în propriile lor magazine.
În dorința de a câștiga cât mai mulți clienți, băncile s -au adaptat și promovează
acum carduri de tip cashback destinate special cumpărăturilor care răsplătesc
consumatorii cu puncte bonus sau direct în bani, în mod automat, atunci când sunt
folosite la comercianți.
De regulă, bă ncile acordă puncte bonus care pot fi utilizate doar în magazine
partener e, iar în alte situații se oferă bani înapoi pe card la final de lună sau/ori reduceri
pe loc la cumpărături. Însă, dacă se retrage numerar de la bancomate cu cardul de credit
consumatorii beneficia ză de acest bonus și nici de perioada de graț ie.

30
Printre primele produse de acest tip apărute în piața bancară locală este cardul de
credit Card Avantaj , de la Credit Europe Bank . Pentru fiecare tip de tranzacț ie efectuată
(tranzactii la comercianț i sau retrageri de numerar de la ATM – o excepție î n piață), se
primește un bonus de 0,3% din valoa rea acesteia. Bonusul se va regă si pe card în contul
de bonu s, separat de limita de credit și va putea fi utilizat î n orice magazin partener.
Între timp, opțiunea de puncte bonus sau returnarea unui procent din valoarea
cumpără turilor (cashba ck) au devenit o facilitate obișnuită î n oferta de carduri de credit
ale bă ncilor. De exemplu, cardul de credit Bun de Plata Standard de la BCR răsplătește
clienții bă ncii cu 2% bani î napoi lunar, pentru to ate sumele utilizate la: benzinării,
magazine de îmbracaminte și încălțăminte, restaurante, divertisment și timp liber,
călătorii, utilități și cu 1% bani înapoi anual pentru toate celelalte cumpărături efectuate
prin cardul de credit.
Și BRD la cardul CumVreiTu , la fiecare plată cu cardul, se acordă puncte de
fidelitate care pot fi folosi te pentru plata altor produse sa u servicii. Lunar se
rambursează echivalentul a 2%, în funcție de linia de credit utilizată .
Similar la c ardurile de credit Bancpost, cu programul de loialitate Puncte
Oriunde , consumatorul prime ște până la 2% bani î napoi din tot ce ea ce a cumpă rat
indiferent unde folose ște cardul, pentru cumpără turile din mal l, vacanta, supermarket,
benzină rie sau chiar online. De asemenea, cu cardul de credit Star Forte de la Banca
Transilvania, de fiecare dat ă când se merge la shopping, plata cu cardul aduce puncte
Star, care se transformă în bani, sumă care poate varia între 0,3 și până la 15% din
valoare a cumpără turilor.
Reducerile la anumite magazine prin puncte bonus sau returnarea pe cardul de
credit a unui procent din valoarea cumpărăturilor, aș a cum am arătat mai sus, sunt de
cele mai multe ori, doar un i ntrument de marketing pe care bănc ile îl foloses c pentru
atragerea de clienti.

2.3. OBSTACOLE ȘI MUTAȚII PE PIAȚA DE EMITERE A CARDURILOR
Cardul b ancar a avut în România o evoluț ie similară cu tot ce s -a întâ mplat din
punct de vedere economic și anume: creștere fulminantă în care a parcurs toate etapele
de dezvoltare dezvoltându -se mult mai repede decât se aș teptau mulți jucători din
domeniu, apoi scădere o dată cu criza economică și apoi stagnare urmată din nou de o
creștere impresionantă.

31
Motivele creșterii cardul ui bancar ca instrument de plată sunt legate în principal
de două mari capitole: pe de -o parte, România a avut o evoluție economică
spectaculoasă, alimentată de investiții străine din ce în ce mai mari, de banii trimiți în
țară de cei aproa pe două milioane de români ce lucrează în străină tate, de aderare a la
Uniunea Europeană și de o politică macroeconomică relativ stabilă. Toți acești factori
au dus la creșterea standardului de viață în general și la dezvoltarea unei pă turi sociale
de mijloc, carac terizată prin disponibilități financiare în crețtere cu un apetit de consum
tot mai mare.
Sistemul bancar a fost primul care a sesizat opor tunitatea, fapt ce a dus la
creșterea explozivă a numărului de bănci prezente în Româ nia, la interesul a cordat în
marile privatiză ri bancare, la expanisunea rapidă a rețelelor lor de sucursale și la
diversificarea exponențială a serviciilor adresate populației. Pe de altă parte, ca rdul
bancar a suferit o profundă mutaț ie la nivel perceptual. Prin anii 90, ca rdul bancar era
un simbol al statutului socia l, oferta fiind extrem de redusă , iar criteriile de eligibilitate
foarte restrictive. Lucrurile au început să se schimbe pe la începutul anilor 2000, când
au început să ia avânt rețelele de bancomate și să se di versifice oferta de carduri. Cardul
bancar era privit cu interes de tineri, cu scepticism de marea masă, î n general fiind
considerat util, dar nu necesar. Simultan, au apărut și primele iniț iative serioase de
loializare, bazate pe card, venind din partea c ompaniilor non -bancare, primul fiind
programul Connex Land, abandonat ulterior din cauza cos turilor mari ș i reti cenței
comercianț ilor parteneri.
Din toate cele precizate anterior, rezultă că p rincipalele obstacole pentru
dezvoltarea sectorului cardurilor sunt :
 nivelul scăzut al veniturilor majorității populației,
 perpetuarea mentalității cu privire la folosirea banilor cash și
 gradul scăzut de acceptare de către comercianți a acestui instrument de plată.
Totodat ă, din punct de ve dere al tranzacțiilor electronice și cu cardul, România
este de zece până la optsprezece ori sub media UE. În ritmul actual de crețtere, ar mai
avea nevoie de încă douăzeci de ani pentru a ajunge la media UE privind numărul de
tranzacț ii per capita l. Aceas tă reticență a românilor în a plă ti cu ca rdul, dar mai ales
incapacitatea guvernului de a gândi măsuri menite să încurajeze folosirea lor atât în
mediul privat cât și de stat, are o corelație directă î n economia care ar trebui să platească
TVA la stat dar nu o face. Se impune adoptarea următoarelor măsuri prin care se poate
realiza o creștere semnificativă a veniturilor din tranzacțiile cu cardul:

32
1. Reducerea plafonului de casă pentru operațiunile de î ncasări de numerar, atât la
persoanele juridice cât ș i pentru persoane fizice la un nivel sub 20% din venitul
mediu per capita l și care a dus î n multe state la diminuarea evaziunii fiscale.
2. Organizarea de loterii fiscal e – implică organizarea de extrageri cu premii
pentru consumatorii finali, condiț ia de parti cipare fiind transmiterea unui numă r
minim de bonuri fiscale sau de bonuri fiscale și dovada plăț ii.
3. Întărirea d isciplinei fiscale, comunicare și educaț ie. Comun icarea și educarea
populației în legatură cu plățile electronice pe de o parte și impunerea de
sancț iuni pentru acei contribuabili care nu respectă preved erile legale de
stimulare a plăților electronice, pe de altă parte.
4. Facilitatea încasă rilor bugetare . Menționarea modalităților de plată electronice
acceptate pe actele admi nistrative de impunere s au sancț ionare.
5. Stimularea dezvoltă rii infrastructurii . Impunerea obligației pentru toți
comercianții de a accepta plăți cu cardul pentru achiziții ce depăț esc o valoare
minimă , mul t sub nivelul plafonului de casă .
6. Încurajarea plăț ilor electronice prin fac ilități fiscal e – acodarea de facil ități
fiscale pentru toți comercianții care acceptă plata cu cardul, indiferent de tipul de
card bancar.
7. Raportarea tranzacț iilor încasate cu cardul către autoritățile fiscale de către
societățile care gestionează sisteme de carduri.
8. Case de marcat on -line cu POS integrat – impunerea obligativității pentru toți
comercianț ii de a utiliza case de marcat conectate on -line la sistemul informatic
al autorităților fiscale și a deține POS. Opțional comercianții pot deț ine case de
marcat conectate online cu POS integrat.
9. Limitarea plății î n numerar a drepturilor salariale – obligativitatea companiilor
de a plă ti drepturi le salariale ale tuturor angajaților direct într -un cont bancar și
nu în numerar.

33
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CARDURILE DE
CREDIT ALE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNĂ

3.1. PREZENTAREA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE (BCR)

Banca Comercială Română își înscrie numele pe lista băncilor comerciale nou
create și reorganizate după 1989.
Tabel 3.1. Date generale despre societate
Denumire: BCR S.A.
Adresa: B-dul REGINA ELISABETA 5,
București , sect 3
Județul: MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Număr de înmatriculare la Registrul
Comerțului: J40 /90 /1991
CUI: 404416
Telefon: 0213100245
Stare societate: înregistrat din data 23 Ianuarie 1991

Obiectul de activitate
Principala activitate a b ăncii este „ Alte activități de intermediere financiară” –
CAEN 649 și domeniul principal este „ Intermediere financiară ”.
Statul juridic și structura acționariatului
S.C. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A . este constituită sub forma
juridică de societate pe acțiuni.
Societatea pe acțiuni este societatea constituită prin asocierea mai multor
persoane, care co ntribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare
reprezentate prin titluri numite acțiuni, pentru desfășurarea unei activități comerciale, în
scopul împărțirii beneficiilor, și care răspund pentru obligațiile sociale numai în limita
aporturilor lor. Caracteristici:
societatea se constituie dintr -un număr minim de asociați, denumiți acționari;
capitalul social este divizat în acțiuni, care sunt negociabile și transmisibile;
răspunderea asociaților pentru obligațiile sociale este limitată;
asociații răspund numai până la concurența capitalului social subscris;
capitalul social minim este echivalentul a 25000 euro.
Societatea pe acțiuni se constituie prin contract de societate și statut.

34
Conform documentelor interne ale societății analizate, la data de 31.12.2016,
structura acționariatului a fost următoarea:
Tabel 3.2. Structură acționariat BCR
ACȚIONAR PONDERE
DEȚINUTĂ
EGB Ceps Holding GmbH (societate detinuta 100% de Erste Group
Bank AG prin EGB Ceps Beteiligungen GmbH) 93,5708 %
SIF Oltenia 6,2973%
Actionari persoane juridice romane (inclusiv SIF Muntenia si SIF Banat –
Crisana care mai detin cate o actiune fiecare) 0,0015%
Alti actionari (persoane fizice) 0,1304%
Sursa: www.bcr.ro
BCR are ca obiect principal de activitate atragerea și formarea de depozite
bănești, în lei și valută, de la persoane fizice si juridice, din țară și străinatate, acordarea
de credite pe termen scurt, mediu si lung, efectuarea de servicii bancare, operațiuni
pentru activități de comerț exterior și alte operațiuni bancare, potrivit legii.
Misiunea băncii – să devină principalul actor în realizarea procesului de
susținere a economiei reale, prin furnizarea de produse și servicii bancare competitive.
Viziune – consolidarea poz iției de lider ocupată în sistemul bancar intern, prin
implementarea unei culturi a Excelenței.
Direcțiile strategice ale BCR în ceea ce privește implicarea în comunitate sunt
următoarele:
Educație (cu două subcomponente: educație financiară și accesul la educație al
copiilor proveniți din familii dezavantajate);
Antreprenoriat (cu două subcomponente: educație antreprenorială și încurajarea
inițiativelor antreprenoriale ale ONG -urilor – sprijinirea ONG -urilor să dezvolte
afaceri care să le permită să devină independente și să -și realizeze misiunea);
Solidaritate socială (în cadrul unor campanii de matching, angajații BCR
donează sume de bani pentru o cauză, iar BCR dublează sau completeză suma
donată de angajați).
Scurt istoric
1990 – se constituie Banca Comercială Română prin preluarea activităților
comerciale ale Băncii Naționale a României
1998 – BCR deschide o filială la Chișinău, în Republica Moldova
1999 – BCR fuzionează prin absorbție cu Bancorex
2001 – BCR Leasing se lansează pe piața românească

35

2003 – Privatizarea BCR, prin vânzarea pachetulu i de acțiuni către BERD și IFC
2005 – Se înființează BCR Asigurări de viață
2006 – Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale
Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825%* din acțiunile BCR de la Guvernul
Român, BERD și IFC în ur ma achitării a 3,75 miliarde Euro.
2007 – BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească
2008 – Banca Comercială Română vinde operațiunile de asigurări către Vienna
Insurance Group
2008 – BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească
2009 – BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu –
Medium Term Notes (MTN) – in valoare totala de 3 miliarde EUR
În momentul de față Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group ,
este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de banc ă
universală (retail, corporate& investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum
și societățile de profil de pe piața leasingului, managementului activelor, pensiilor
private, a băncilor de locuințe și a s erviciilor bancare prin telefonul mobil.
BCR este banca nr.1 în România după valoarea activelor (peste 17 mld EUR),
după numărul de clienți și pe segmentele de economisire și creditare.

3.2. CĂRȚI DE PLATĂ BCR
BCR deține în prezent poziția de lider pe piața bancară, fiind principalul furnizor
de servicii, atât după numărul de clienți cât și după valoarea activelor și a segmentelor
de economisire și creditare. Alături de BCR Banca pentru locuințe, BCR Pensii,
Societatea de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR
Chișinău, formează Grupul BCR.
BCR pune la dispoziția clienților săi o ofertă largă de carduri, cu diferite
destinații, pentru care clienții pot opta în funcție de nevoile și necesitățile lor .
BCR oferă cardul VISA în 3 variante :
a) B.C.R. VISA CLASIC
Cardul de debit, embosat, emis î n lei pentru persoane fizice, ce poate fi uti lizat
oriunde pe teritoriul României. Cardul este destinat :
– pentru plăți de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri,
magazine, benzinării ) ;

36
– pentru obț inerea de nu merar de la automatele bancare și de la ghișeele bă ncii.
b) BCR VISA BUSINESS
Cardul de debit, embosat, emis în valută (euro) destinat firmelor ai căror angajați
călătoresc în străinătate, în interes de afaceri . Cardul este destinat pentru :
– plăți de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri,
magazin e, benzinării ) ;
– obținerea de numerar de la automatele și ghișeele bancare .
c) BCR VISA INTERNATIONAL
Card de debit, embosat, emis î n valu tă (euro ) pentru persoane fizice , ce poate fi
utilizat oriunde în țară și în lume. Cardul este destinat pe ntru :
– plăți de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri,
magazine, benzinării) ;
– obținerea de numerar de la automatele bancare .
Alte carduri puse la dispoziția clienților săi de către BCR :
CARDUL BCR MAESTRO
Banca ne pune la dispoziție un instrument de plată modern, sigur, rapid , comod
și flexibil. Cardul este emis sub mărcile ec/Cirrus și edc/Maestro , car e aparțin
organizaț iei Europay International – una dintre cele mai mari organizații internaționale
pe pia ța cardurilor. BCR Maestro este un card de debit, electronic, emis î n lei pentru
persoane fizice . Este utilizat pentru plata salariilor angajaț ilor societăților comerciale .
Este destinat obț inerii de cash de la ATM -urile sau g hișeele banc are sau pentru p lata
bunurilor și serviciilor la comercianții acceptatori de carduri, care dețin POS -uri, pe
teritoriul Româ niei .
CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS
Este card de debit, embosat, emis în lei , sub sigla Euroca rd/Mastercard , destinat
angajaților societăților comerciale care efectuează deplasări î n interes de se rviciu pe
teritoriul României. Cardul este destinat pentru :
– plăți de bunuri ș i servici i oriunde este afișată sigla Euro card/Mastercard (hotel,
magazin, benzinării , etc.) ;
– obținerea de numerar de la automatele și ghiș eele bancare .
Exemplu de calcul:
La un împrumut de 10.000 RON pe 12 luni, la o dobândă variabilă calculată
ROBOR la 6 luni + 15% (19,84%) cu D.A.E = 22,59%, valoarea total ă plătibilă este de

37
12.048,5 6 RON. Comisioane : emitere card = 30 RON administrare anuală = 40
RON.Calculele sunt valabile pentru ROBOR 6M din data de 28.04.2016
CARDUL DE CREDIT VISA SMART:
Moneda : RON
Valoare maxim ă: 10.000 EUR, echivalent RON
Perioada de gra ție: 55 zile
Valabilitate: maxim 2 ani
Avantaje :
– Comision 0 la plata produselor și serviciilor la comercianții din țară și străinătate
– Comision 0 la plata facturilor de telefonie și utilități
– Ai perioadă de grație atât la comercianți cât și la retragerea de numera r de la
ATM
– În fiecare lună, trebuie să rambursezi doar un nivel minim de 5 % din suma
utilizată
– În România, cardul poate fi utilizat în peste 100.000 de locații comerciale și în
peste 10.000 de ATM -uri.

3.3. INDICATORI SPECIFICI ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ
În activitatea lor, băncile lucrează și operează după anumiți indicatori cum ar fi :
indicatori ai riscului bancar , indicatori ai costurilor bancare , indicatori ai perfomanțelor
bancare indicatori ai riscului de rată a dobânzii, indicatorii lichidității generale ,
indicatori credite /depozite , indicatori de profitabilitate indicatori de lichiditate ,
indicatori ai venitului operațional
Indicatorii costurilor bancare se impart în:
A. Indicatori ai cheltuielilor principale :
=
* 100
Acest indicator este de obicer subunitar, semnific ând proporția cheltuielilor
principale în cadrul cheltuielilor funcționale.
=
* 100
Este un indicator subunitar cu proprietatea c ă < și semnifică ponderea C
principale în total cheltuieli.

38
B. Indicatori ai cheltuielilor cu dobânzile :
=
* 100
Este un indicator ce poate avea și valori subunitare, comparând valoarea
cheltuielilor cu dobânda față de cheltuielile funcționale.
=
* 100
Acest indicator semnific ă ponderea cheltuielilor cu dobânda în cadrul
cheltuielilor totale.Este un indicator subunitar.
Indicatorii perfomanțelor bancare se împart în :
1. Rata renta bilității economice – este un indicator complex care prezintă
rezultatele nete ale activității în funcție de activul economic folosit. Exprimă
de fapt rezultatul net pe unitate de activ investit. Este un indicator de tipul
effect/efort.
=

Este recomandat ca a ori cărei societăți economice, inclusiv a celei bancare,
să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piață, lucru care ar permite posibilitatea
folosirii surselor împrumutate la dezvoltarea activității economice.
2. Rata rentabilității financiare este un indicator care prezintă rentabilitatea
utlizării capitalului propriu.
=

Unde:
Capital propriu = capital social + fonduri de rezerv ă
Rentabilitatea financiară trebuiee să fie mai mare decât rentabilitatea economică,
lucru ce ar semnifica existența unor surse folosite pentru creșterea valorii
profitului.
Relația este :
> >
Lucru care re zultă și din prezentarea relației de pârghie financiară :

= [ + ( – ) *
] * ( 1 –T)
Unde: T – cota de impozit pe profit

39

3. Efectul de p ârghie este un indicator ce prezintă modalitatea în care folosirea
unor resu rse suplimentare servește la creșterea rentabilității capitalului
investit :
=

Între cei trei indicatori prezentați până acum trebuie să existe următoarea relație
de control :

= *
4. Rata profitului este un indicator ce pre zintă unitatea de profit net realizat la
un anumit venitt total, este un indicator de tipul efect /efort.
=
* 100
Acest indicator se exprim ă în funcție de situați a economică a țării unde își are
sediul principal societatea bancară.În România un nivel de 30 -50% este considerat bun.
5. Gradul de utilizare a activelor este un indicator care prezintă gradul în care
activele participă la realizarea venitului total.
GUA =
* 100
Este recomandat ca acest indicator să înregistreze valori cât mai mari,
simbolizând astfel un venit total maximal obținut pentru unități de activ învestita.
Acești doi indicatori sunt legați de indicatorul rentabilitate economică prin
următoarea relație de control :
= * GUA
Indicatorii lichidi tății generale
=

Se întâlnește și indicatorul rapid sau testul acid care ne arată situația pe termen
foarte scurt.
=
,

40
În cazul indicatorului credite /depozite se utilizează urmă toarea formulă :
=

Un exemplu :
Valorile agregate ale pozi țiilor de credite și depozite pentru toate băncile
comerciale din România erau următoarele :
Tabelul nr.3.3 . Valori agregate de bănci la credite și depozite
Indicatori Miliarde lei
Plasamente în activ, din care : 102537,6
Active externe 12648,1
-în valute convertibile 12638,8
-în valute neconvertibile 12638,8
Active interne 9,3
-credite neguvernamentale 40260,8
-credite guvernamentale 11667,5
-active interbancare 17258,5
-alte active 20702,7

Resurse în pasiv, din care : 102537,6
Pasive externe : 8901,9
-în valute convertibile 8779,4
Pasive interne: 93635,7
-depozite ale clienților 53196,3
-depozite publice 1633,8
-pasive interbancare 9461,5
-fonduri proprii 7641,5
-alte pasive 21702,6

Interpretare:
Raportul credite/depozite este ur mătorul :

= 0,945
Cu c ât valoarea acestui indicator este mai mai mare cu atât banca are lipsă de
lichiditate, ceea ce implică nevoia de fonduri pentru a crește valoarea activului.Ponderea
depozitelor pe termen lung cu dobândă fixă și calitatea creditelor vor influența
adecvarea lichidității.
Banca Comerc ială Română are următoarea situație reflectată de datele sale
financiar contabile :

41
– Plasamente în credite în suma de 100 UM, din care :
 credite garantate 90
 credite negarantate 10
– Total active 425 UM
– Depozite ale clien ților 120 UM
– Depozite estimate de bancă 40 UM
 Valoarea indicatorului credite/depozite
 Indicatorul depozite de baz ă/active totale
 Interpretare rezultate
=
=
= 0,833
Cu cât acest indicator este mai mare, situația băncii este mai instabilă, banc a
având lipsă de lichiditate, ca și în acest caz. Limitele acestui indicator sunt reliefate de
neluarea în calcul a factorului timp în clasificarea creditelor și depozitelor.
=
=
= 0,333
Este un indicator cu caracter probalistic, deoarece valoarea depozitelor de bază
este ceva estimate.Este recomandat ca acest indicator să aibă valori cât mai mari, ceea
ce în cazul băncii noastre, este o situație negativă, ce implică o creștere a depozitelor de
bază stabile.
Tabel 3.4 . Indicato rii costurilor BC R (caracteristici privind structura costurilor )
Nr.
Crt. Articol cheltuială Bănci cu depozite sub
50 mil. Bănci cu depozite între
50-200 mil. Bănci cu depozite peste
200 mil.
Sume
absolute Sume
relative% Sume
absolute Sume
relative% Sume
absolute Sume
relative%
1 Salarii personal
conducere 294319 19,49 839425 19,07 3829966 19,87
2 Salarii funcționari 253231 16,17 823596 18,71 3128418 16,23
3 Câștiguri
suplimentare 132703 8,80 408219 9,27 1846163 9,58
4 Chelt. Instalare
computere 55753 3,69 180793 9,11 1105587 5,74
5 Obiecte de inventar 103972 6,88 290385 6,60 1168151 6,06
6 Cheltuieli cu
papetărie și
imprimante 56695 3,76 118451 2,69 465869 2,42
7 Poștă, călătorie 30903 2,05 91938 2,09 380391 1,97
8 Cheltuieli
publicitare 35465 2,35 106700 2,42 468380 2,43
9 Cheltuieli juridice 31556 2,09 107755 2,45 598598 3,11
10 Chelt. Telefon,
telegraf 16566 1,10 50653 7,15 244689 1,27

42
11 Chelt. chirie 103277 6,84 315239 7,16 1421129 7,37
12 Chelt. Evaluări
interne 21898 1,45 55044 1,25 153745 0,80
13 Chelt. cu
protocolul 28794 1,91 57234 1,30 121355 0,63
14 Chelt. cu
asigurarea
depozitelor 29765 1,97 93933 2,13 381351 1,98
15 Chelt. cu alte
asigurări 23909 1,58 59438 1,35 182974 0,95
16 Chelt. cu
deplasarea 9606 0,64 26363 0,6 104744 0,54
17 Alte contribuții 8656 0,57 20428 0,46 58304 0,30
18 Donații 6313 0,42 21826 0,50 95617 0,50
19 Chelt. cu cărți,
periodice, alte
servicii 5531 0,37 12910 0,29 53997 0,28
20 Pierderi din
împrumuturi 100266 6,64 339991 7,72 1422106 7,38
21 Chelt. cu soft 24645 1,63 21499 0,49 153589 0,80
22 Alte cheltuieli 135921 9,00 360638 8,19 1888768 9,80
23 Total cheltuieli
funcționale 1509744 100% 4402461 100% 19273173 100%
24 Alte chelt. cu
informatica 87496 100% 269335 100% 1392994 100%
25 Chelt. dobânzi la
depozite la vedere 203528 10,2 696243 9,6 234949 7,6
26 Chelt. dobânzi la
depozite la termen 1654991 71,8 5339918 73,7 22347805 72,6
27 Chelt. dobânzi la
non depozite 414578 18 1213075 16,7 6071052 19,8
28 Total chelt. cu
dobânzi 2304856 100% 7249236 100% 30768355 100%
29 Total chelt. 3902096 11921032 51434522

Indicatorii cheltuielilor principale și cheltuielil or cu dobânzi din cadrul băncii.
=
* 100 =
* 100 =62,82%
=
* 100 =
* 100 =24,31%
=
* 100 =
* 100 =152,66%
=
* 100 =
* 100 =59%
=
* 100 =
* 100 =65,48%
=
* 100 =
* 100 =24,18%
=
* 100 =
* 100 =164,66%
=
* 100 =
* 100 =60,81%

43
=
* 100 =
* 100 =66,92%
=
* 100 =
* 100 =25,07%
=
* 100 =
* 100 =159,64%
=
* 100 =
* 100 =59,82%
Interpretarea rezultatelor centralizate obținute:
Tabel 3.5 . Rezultate centralizate
Tip banc ă
rată Bănci cu depozite sub
50 milioane Bănci cu depozite
între 50 si 200 de
milioane Bănci cu depozite
peste 200 milioane
62,82% 65,48% 66,92%
24,31% 24,18% 25,07%
152,66% 164,66% 159,64%
59,07% 60,81% 59,82%

Prin prisma primei rate este avantajat primul grup de bănci și anume băncile cu
depozite sub 50 mil lei, ce semnifică faptul că ponderea cheltuielilor este mai mica.
În raport cu a doua rată este avantajat grupul de bănci cu depozit e între 50 și 200
mil lei, care are o pondere mai mica a cheltuielilor principale în totalul cheltuielilor.
Ratele 3 și 4 sunt favorabile băncilor cu depozite sub 50 mil, simbolizând un cuantum
mai mic al cheltuielilor cu dobânzile. În concluzie, cheltuiel ile principale favorizează
primul grup de bănci, ca și în cazul cheltuielilor cu dobânzile.
Creditele oferite de BCR :
Exemplul : Un client dorește s ă contracteze un împrumut de 10.000 RON pe o
perioadă de un an. În acest scop el se adresează băncii BCR care îi propune următoarea
variantă de credit pentru nevoi personale: rata dobânzii 11% variabilă, comision de
acordare 3%, comision de rambursare anticipată 1%. Rambursarea se face în rate lunare
egale .
a) Care este suma pe care o va primi persoana fizică?
b) Rata lunară pe care trebuie să o plătească clientul Popescu Daniel
c) Graficul de rambursare al împrumutului
d) După trei luni se dorește rambursarea anticipată a creditului. Care este
suma pe care o va plăti băncii?
e) Care este dobânda anuală efectivă percepută de banca Română ?

44
Comisionul de acordare se re ține din valoarea creditului, prin urmare suma
primită va fi : 10.000 – 3% * 10.000 = 9.700 de RON.În calculul anuității va fi luată în
considerare suma împrumutată de 10.000. Rata lunară se calculează potrivit formulei :
Anuitatea =
= 883, 82
Tabel 3.6 . Grafic de rambursare
Luna Valoarea rămasă de
rambursat Dobânda Rata de principal Anuitate
1 10.000,00 91,67 792,15 883,82
2 9.207,85 84,41 799,41 883,82
3 8.408,44 77,08 806,74 883,82
4 7.601,70 69,68 814,13 883,82
5 6.787,57 62,22 821,60 883,82
6 5.965,97 54,69 829,13 883,82
7 5.136,84 47,09 836,73 883,82
8 4.300,11 39,42 844,40 883,82
9 3.455,71 31,68 852,14 883,82
10 2.603,57 23,87 859,95 883,82
11 1.743,62 15,98 867,83 883,82
12 875,79 8,03 875,79 883,82

Suma rămasă de rambursat după 3 luni, așa cum se poate observa și în graficul
de rambursare este de 7.601,70. În condițiile unui comision de rambursare anticipate de
1% suma plătită băncii va fi 7.601,70 + 1% *7.601,70 = 7.677,72
Dobânda anuală efectivă DAE relevă costul annual echivalent asociat
împrumutului și tine seama și de comisioanele incluse în costul creditului.Prin urmare,
valoarea actuală a plăților folosind drept coefficient de actualizare DAE trebuie să fie
egală cu suma încasată .=18,35%
Indicatorii performanțelor bancare în cadrul BCR
Banca Română prezint ă la 31.12.2016 , următorul bilanț :
Activ Pasiv

Disponibil la BC 2 120 000 Capital 4 600 000
Numerar 1 000 000 Depozite ale clienților 6 572 000
Disponibil la alte b ănci 4 000 000 -la vedere 4 200 000
Credite acordate 4 125 900 -la termen mijlociu 2 372 000
Alte active 1 242 100 Alte passive 1 972 000
TOTAL A 12 730 100 TOTAL P 12 730 100

Din contul de profit și pierder i dispunem de următoarele date: v enituri total e
655.000 mii UM, cheltuieli totale 242. 000 mii UM , cota de impozit pe profit 25% .

45
– Se determin ă indicatorii de perfomanță bancară
– Se verifică relațiile dintre aceștia
1. Rata rentabilit ății financiare
=
* 100 = 6,73%
Pr. Brut = – = 655000 – 242100 mii UM = 412900 mii UM
Pr. Net = Pr. Brut( 1 – r) = 412900( 1 – 0,25) = 309675 mii UM
Acest indicator demonstrează gradul de generare a profitului și eficiența operațională
> .
2. Rata rentabilității economice
=
* 100 =
* 100 = 2,433%
> rata dobânzii pe piață
3. Efectul de pârghie
=
=
= 2,767
Este un indicator bun, întrucât prezintă gradul în care utilizarea unor resurse
suplimentare servește la creșterea rentabilității capitalurilor.
4. Rata profitului
=
* 100
=
* 100 = 47,28%
Este un indicator bun, deoarece exprimă situația economică din România unde
nivelul acestuia trebuie să fie între 30 și 50 %.
5. Gradul de utilizare a activelor
GUA =
* 100 =
* 100 = 5,15%
Este un indicator care se recomandă a fi cât mai mare.

46
3.4. CĂRȚILE DE PLATĂ MAESTRO PARTENER și VISA
ELECTRON ale BCR

Tabel cu comisioanele aferente MAESTRO PARTEN ER și VISA ELECTRON
în anul 2016
Nr. Crt. Denumirea serviciului bancar Comision Standard Comision Preferențial
1 Taxă emitere card principal 5 lei 0 lei
2 Taxă emitere card suplimentar 5 lei 5 lei
3 Taxă anuală administrare card 0 lei 0 lei
4 Taxă utilizare terminale ATM/POS
Română pentru numerar :
-ale Română
– ale altor b ănci din România
-ale altor bănci din străinătate

0,2% min. 0,5 lei
0,5% + 2,5 lei
1% + 3 EUR

0%
0,5% + 2,5 lei
1% + 3 EUR
5 Taxă eliberare extras de cont
-Miniextras de cont a ATM ul băncii

1 leu

1 leu
6 Comision achizi ționare bunuri/plată
furnizori
0 lei
0 lei
7 Comision interogare sold la
ATM/POS BCR
1 leu
1 leu
8 Comision interogare sold la ATM –
urile altor bănci
1,8 lei
1,8lei
9 Comision lunar de administrare
overdraft
5 lei
5 lei
10 Schimbare PIN la ATM 5 lei
5 lei
11 Taxă reînnoire card 0 lei 0 lei
12 Comision deblocare card
0 lei

0 lei
13 Taxă înlocuire card
pierdut/furat/deteriorat 10 lei
10 lei
14 Refuz la plat ă nejustificat 10 lei 10 lei
15 Plata facturilor aferente utilităților,
prin intermediul cardului, la ATM

0 lei

0 lei
16 Taxa lunară de administrare cont
current cu card atașat
1,7 lei
1 leu

47
Tabel cu comisioanele aferente MAESTRO PARTENER și VISA ELECTRON
în anii 2015 -2016
Denumire comision /dobândă Nivel comision /dobândă
Maestro Partener Nivel comision /dobândă
Visa Electron
Cu CIP Cu CIP
Taxă emitere card principal 5 lei 5 lei
Taxă emitere card suplimentar (pentru
utilizatori) 5 lei 5 lei
Taxă administrare
card anuală gratuit gratuit
lunară
Taxă utilizare terminale ATM /POS pentru
numerar:
ATM -urile/POS -urile Română

ATM -urile b ăncilor participante la protocol

ATM -urile/POS -urile altor b ănci din România

ATM -urile/POS -urile altor bănci din
străinătate

0,2%, min. 0,5 lei

0,2%, min. 0,5 lei

0,2%, min. 0,5 lei
0,2%, min. 0,5 lei

0,5% + 2,5 lei
0,5% + 2,5 lei

1% + 3 EUR

1% + 3 EUR
Taxă eliberare miniextras redus la ATM
Română 1 leu 1 leu
Comision tranzacții de plată cu cardul la
comercianți gratuit gratuit
Comision interogare sold
La ATM Română
La ATM -urile altor b ănci 1 leu 1 leu
1,8 lei 1,8 lei
Schimbare PIN la ATM Română 10 lei 10 lei

48
Taxă reînnoire card Gratuit gratuit
Comision deblocare card gratuit gratuit
Taxă înlocuire card pierdut /furat 8 lei 8 lei
Taxă înlocuire card deteriorat
5 lei 5 lei
Taxă regenerare cod PIN
3 lei 3 lei
Refuz la plată nejustificat 10 lei 10 lei
Plata facturi utilități la ATM Gratuit Gratuit
Plafon maxim pentru operațiunile de eliberări
de numerar de la ATM Maxim 4000 lei/zi Maxim 4000 lei/zi
Plafon maxim pentru operațiunile de eliberări
de numerar de la POS Nelimitat Nelimitat
Comision administrare overdraft 5 lei 5 lei
Comision unic pentru servicii prestate la
cererea clientului 248 lei ( TVA inclus) 248 lei ( TVA inclus)
Sursă preluată de la BCR

Interpretarea evoluției acestor comisioane :
– Taxa de emitere card principal la comisionul standard în 2014 era 5 lei, iar la
comisionul preferen țial 0 lei.
– În anii 2015 și 2016 fluctuații, taxa de emitere a cardului principal păstrându -și
aceleași comisioane.
– În anul 2014 , la taxa de emitere card suplimentar, comisionul standard era 5 lei, iar
la cel preferențial tot 5 lei.
– În anii 2015 și 2016 la taxa de emitere card s -au păstrat aceleași comisioane.
– În anul 2014 , taxa anuală de administrare card a fost de 0 lei la comisionul standard
de asemenea 0 lei la cel preferențial, aceleași gratuități fi ind valabile și pentru anii
2015, 2016 .
Taxa de utilizare terminale ATM/ POS Română pentru numerar :
– În anul 2014 , această taxă a fost 0,2% min. 0,5 lei la comisionul standard și 0% la
cel preferențial
– Alte bănci din țară au perceput atât la comisionul standard, cât și la cel preferențial
0,5% + 2,5 lei.
– În anii 2015 și 2016 , alte bănci din țară au păstrat aceleași comisioane.
– În anul 2014 , diverse bănci din străinătate, au perceput la taxa de utilizare
ATM /POS un comision standard de 1% + 3 EUR și un comision preferențial identic,
comisioane percepute atât în 2014 cât și 2015.

49

Taxa eliberare extras de cont:
– Miniextrasul de cont la ATM -ul băncii a perceput în anul 2014 , un comision
standard de un leu și cel preferențial tot de un leu, comisio ane ce s -au păstrat atât în
2015 cât și în 2016 .
Serviciul bancar, comision achiziționare/ plată furn izori nu a perceput în anul
2014 comision standard și nici comision preferențial.
Aceeași gratuitate s -a păstrat și în an ii 2015, 2016 .
Comision de interpretare sold la ATM /POS , BCR :
 În anul 2014 , atât comisionul standard, cât și cel preferențial au fost un leu.
 În anii 2015 și 2016 s-a păstrat același comision.
Comisionul de interogare sold la ATM -urile altor b ănci în anul 2014 a fost de
1,8 lei atât la cel standard cât și la cel preferențial, comis ioane ce s -au păstrat și în 2015,
2016 .
Comision lunar de administrare overdraft:
 În anul 2014 , Maestro Card și Visa Electron au perceput un comision de 5 lei,
atât la cel standard cât și la cel preferențial și l-au păstrat și în anii 2015 și 2016 .
Pentru serviciul de sc himbare PIN la ATM, în anul 2014 s-a perceput un
comi sion de 10 lei, iar în anii 2015 și 2015 observăm o scădere, adică s -a perceput un
comision de 3 lei, rezultând un avantaj al clientului.
Taxa reînnoire card:
 La acest serviciu nu s -a perceput comision nici în anul 2014 , nici în următorii
doi ani.
Comision de deblocare card:
 Acest servic iu bancar a fost gratuit în 2014 și s-a menținut și în 2015 și 2016 .
Taxă înlocuire card pierdut/furat/deteriorat :
 În anul 2014 , acest serviciu bancar a perceput un comision standard și cel
preferențial de 8 lei.
 În anii 2015 și 2016 , comisionul s -a mărit , ajungându -se la cifra de 10 lei, atât
pentru comisionul standard cât și pentru cel preferențial.
Se observă că în ultimii doi ani, comisionul pentru taxa de înlocuire a cardului
pierdut, furat sau deteriorat a suferit o creștere de două proce nte.

50
Refuz de plată nejustificat:
 În 2014 , comisionul la acest serviciu era de 10 lei, iar a cesta a rămas valabil și în
2015 și 2016 .
Plata facturilor aferente, prin intermediul cardului la ATM :
 În anii 2014, 2015 și 2016 nu s-a perceput nici un fel de comision pentru acest
serviciu bancar.
Taxa lunară de administrare cont curent cu card atașat:
 În 2014 , pentru acest serviciu de administrare s -a perceput o taxă de 1,7 lei
pentru comisionul standard și de 1 leu pentru cel p referențial, aceste t axe
păstrându -se și în anii 2015 și 2016. .
 În anul 2014 , plafonul pentru operațiunile de eliberări de numerar de la ATM
BCR era de maxim 2000 lei pe zi, atât la cardul Maestro Partener cât și la Visa
Electron, însă începând cu 2015 și continuând cu 2016 , plafonul s -a mărit
ajungându -se la suma maximă de 4000 lei pe zi valabil pentru ambele tipuri de
card.
Plafonul maxim pentru operațiunile de eliberări la POS a fost și este nelimitat
atât în 2014, 2015 și 2016 .
Comisionul de admi nistrare overdraft, în anul 2014 era de 3 lei pentru ambele
tipuri de car d, îar începând din 2015,2016 observăm o creștere de 2 lei, adică 5 lei atât
la comisionul standard cât și la cel preferențial.
Pentru servicii prestate la cererea clientului se percepe un comision unic de 248
lei, TVA inclus, valabil pentru ambele tipuri de card Maestro Partener și Visa Electron.

51
CONCLUZII
În ultima perioadă de timp a avut loc o creștere fără precedent a numărului
utilizatorilor de carduri, ca urmare a punerii în practică a proiectului de ordonanță
privind introducerea sistemelor moderne de plată, care prevede obligativitatea ca toate
instituțiile, regiile autonome, agenții econom ici cu capital parțial sau majoritar de stat
să-și plătească salariații prin carduri. Se poate conchide că factorul instituțional a avut și
va mai avea încă o perioadă de timp, un rol esențial în atragerea și structurarea clienților
din piața cardurilor. E ste firesc acest lucru, deoarece circuitul cărților de plată, buna
desfășurare a acestuia trebuie să preocupe statul român, în principal prin BNR, datorită
faptului că el face parte din sistemul național al instrumentelor și modalităților de plată,
care tr ebuie în mod obligatoriu să se alinieze celui existent în Uniunea Europeană o dată
cu intrarea României în această organizație. Sub aspectul emiterii se poate spune că
piața românească de carduri s -a înscris pe drumul cel bun și că prima fază de dezvoltare
a pieței a fost depășită. S -au creat premisele unui progres și în privința acceptării acestor
instrumente de plată de către comercianți, însă în această privință rămân multe de făcut
în viitor.
Se remarcă o reducere a ritmului de creștere a numărului și v alorii tranzacțiilor
derulate prin cardurile de credit. Explicația rezidă în reducerea utilizării cardurilor de
credit la ATM, ceea ce, alături de creșterea numărului și valorii tranzacțiilor la
comercianți, constituie tendințe pozitive. Cifrele arată că d evine din ce în ce mai clar
pentru mai mulți români că menirea cardurilor este de a facilita cumpărăturile direct în
magazine și nu prin intermediul numerarului retras de la ATM. Mai mult, valoarea
medie pe tranzacție la comerciant continuă să scadă ( aju ngând la 62.2 USD la VISA ,
36.5 USD la Maestro și 46.3 la MasterCard), ceea ce semnifică o creștere a tendinței de
folosire a cardurilor în magazine pentru cheltuieli curente și nu doar pentru achiziție de
bunuri scumpe, de folosință îndelungată.
Cu toate aceste, numărul și valoarea tranzacțiilor la ATM rămân la cote ridicate
(97.4% în 2014 și respectiv 95.4% în 2015) contrar unuia din principalele obiective
avute în vedere la lansarea pe piață a acestui instrument de plată , fiind extrem de cla r că
rămân multe de făcut din partea băncilor pentru a convinge utilizatorii și comercianții să
folosească, respectiv să accepte cardurile ca mijloc de plată.

52
România are potențialul să crească de la 7 000 de puncte de acceptare a
cardurilor la aproximati v 30 000. Este de datoria băncilor de a convinge comercianții și
prestatorii de servicii de beneficiile care le au prin acceptarea cardurilor în activitatea
lor.
Statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al cardurilor este într -o proporție
de pest e 95% numai la ATM -uri pentru eliberarea de numerar. La 31 decembrie 2002
se înregistra în circulație un număr de peste 3,3 milioane de carduri valide cărora le
corespunde o valoare anuala a tranzacțiilor de peste doua miliarde USD. Cum 80% din
carduri su nt de salarii iar in România sunt 4,5 milioane de salariați, se poate spune ca și
în România cardul a devenit un fenomen de masa. Cu toate acestea, la opt ani de la
emiterea primului card, cultura cash -ului este încă foarte înradăcinată la români,
cumpărăt urile prin carduri la comercianți deținând o pondere de maximum 5% din
valoarea tranzacțiilor.
Potențialul pieței românești se apreciază la aproximativ 7 milioane carduri, dar
pentru ca aceasta să -și îndeplinească rolul de instrument de plată, deci să fie utilizate la
achiziționarea de bunuri și servicii, trebuie să crească în mod substanțial infrastructura
folosită în acest circuit de plăți. Sunt de așteptat să se facă eforturi în domeniile :
-Extinderea folosirii ATM pentru plăți către un numă r mai mare de furnizori de servicii
publice, față de ceea ce se practică în prezent ;
-Dezvoltarea rețelei ATM și POS la comercianți guvernul ar trebui să modifice
regulamentul contabil privind amortizarea și dezvoltarea de stimulente fiscale pentru
accept area la plată a cardurilor ;
-Stimularea comercianților să achiziționeze aparate ETF -POS, va determina creșterea
numărului de carduri de credit, fapt influențat de un climat economic stabil și cu o
inflație spre scădere;
– Începerea de emitere de carduri EMV cu cip va duce la creșterea numărului de carduri
de debit și de credit datorită faptului că aceste carduri sunt foarte greu de falsificat, cu
un nivel calitativ mai ridicat și cu o mai mare funcționalitate;
-Studiile efectuate asupra modului în care se dezvoltă piața românească a cardurilor,
arată că problema prioritară în prezent este numărul redus de carduri emise, precum și a
celor de credit și descoperire de cont. Este de datoria băncilor și în interesul lor să
folosească preponderent cardurile de credit și a celor cu descoperire de cont, care le
aduc importante beneficii din dobândă, fiind totodată ușor de gestionat prin natura lor

53
informatică. Persoanele fizice vor fi și ele mulțumite, fiind tentate ulte rior să -și depună
economiile în conturile de card;
-Obligarea comercianților cu o cifră de afaceri peste o anumită limită de a investi în
infrastructură și acceptare la plată prin card, și totodată de acordare de stimulente fiscale
pentru cheltuielile afer ente infrastructurii achiziționate pentru acceptarea cardurilor la
plată să fie deductibile .
Doar atunci când numărul de carduri de debit va fi comparabil cu cel de credit,
iar totalul acestora pe piață se va apropia de cel al populației acti ve se va putea vorbi de
un real câștig pentru toți participanții la acest circuit – bancheri, producători de carduri,
comercianți, prestatori de servicii și utilizatori. Trecerea la plățile prin carduri în
economia românească va asigura un management superi or al resurselor bancare,
îmbunătățirea și chiar însănătoșirea comportamentului bancar de plăți în România.
Dacă se va acționa în continuare pe coordonatele pe care s -a mers în ultimul
timp, se vor înregistra cel târziu la sfârșitul anului viit or un sistem modern, viabil de
instrumente de plată prin carduri, compatibil sistemelor similare existente în statele
Uniunii Europene.

54
BIBLIOGRAFIE

1. Basno Cezar, "Monedă, credit, bănci" , Editura Didactică și Pedagogică,
București,
Dardac Nicolae, 2001
Constatin Floricel
2. Basno Cezar, "Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată" ,
Editura
Dardac Nicolae, Didactică Pedagogica, Bucureș ti, 2001;
Constatin Floricel
3. Basno Cezar "Produse, costuri si performante bancare " ,Editura
Economica,
Dardac Nicolae București, 2000;
4. Cernea, Silviu “ Moneda și teoria monetarǎ ” , Ed. Mitron, Timișoara,
2000 ;
5. Dardac Nicolae, “ Monedă, Credit 1 și 2” , Ed. ASE, 2002 ;
Vâșcu Teodora
6. Dedu Vasile " Piața cardurilor bancare în România" , București, 2002;
Ganea Tudor
7. Dragomir
Georgeta “ Activități manageriale în economia de piață ” , Galați,
Editura
Dragomir Stefan Academică, 2008;
8. Dumitru
Tudorache " Monedă, bănci, credit", Editura Universitara, 2000;
9. Ivan Mihail
Vincențiu ”Operațiunile Instituțiilor de Credit”, Editura Universitară,
București,
Dumitru Tudorache 2008
10.Negruș Mariana Mijloace și modalități de plată internaționale , Ed.
Academiei,București,
1996
11. Pavel V.
Ungurean “BANKING – produse și operațiuni bancare”, Editura Dacia
Cluj – Napoca, 2001;
12. Poanta Dorina "Instrumente de plată fără numerar ", Ed. Cartea
Universitară,
București, 2007;
13. Popescu Radu, "Cardul -instrument modern de plată " ,Editura Tribuna
Economică,
Tudorancea Cristian, București, 1998;
Berbec Florin