Personaje îndrăgite [620744]

1
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI
DIDACTIC

Lucrare metodico -științifică pentru obținerea
gradului didctic I în învățământ

Modalități de organizare și integrare curricular ă
în ativitățile de educare a limbajului la preșcolari

Coordonator științific:
Lector universitar doctor Elena Seghedin

Educatoare :
Chiriă ( Tataru ) I. Teodora,
Școala Gimnazială Urecheni, loc Urecheni, jud. Neamț

Iași, 201 9

2

Cuprins
Argument
Capitolul I: Aspecte actuale ale curriculum ului pentru educaț ia copiilor de la 3 la 6/7 ani
I.1. Conceptul de educație timpurie
I.1.1. Educația timpurie în România – principii și valori
I.2. Specificul dezvoltării copilului preșcolar
I.3. Curriculum preșcolar. Aspecte descriptive și structurale ale curriculumului
I.3.1. Conceptul de curriculum și evoluția sa
I.3.2. Structura curriculumului pre școlar actual
Capitolul II: Aspecte psihopedagogice ale educă rii limbajului în învățământul preșcolar
II.1. Rolul și funcțiile limbajului în dezvoltarea preșcolarilor
II.2. Educarea limbajului în documentele curricular e
II.2.1 . Finalitățile/scopurile specifice perioadei preșcolare pentru activitățile de educare a
limbajului
II.2.2. Activitățile de educare a limbajului realizate la preșcolari
II.3. Aspecte metodice privind formele de realizare a activităților de educare a limbajului la
preșcolari
II.3.1. Învățarea prin joc și metodele sale
II.3.2. Alte forme de realizare a activităților de educare a limbajului
II.4. Metode interactive de grup – strategii didactice utilizate cu succes în
predarea -învățarea -evaluarea activități lor de educare a limbajului
II.5. Metoda proiectelor, strategie modernă a procesului de învățare la preșcolari
II.6. Activitățile integrate – valențe forma tive ale acestora la preșcolari
Capitolul III: Aspecte aplicative ale integrării curriculare în activitățile de educare a
limbajului la preșcolari
III.1. Proiectarea integrată – modalități de realizare în activitățile de educare a limbajului prin
exemple concrete
III.2. Proiectele tematice – instrument e de activizare a preșcolarilor în activităților de educare a
limbajului
Capitolul IV: Concluziile lucrării
Bibliografie
Anexe

3
Argument

,,Perioada copilăriei este , fără îndoială, cea mai bogată. Ea ar trebui să fie utilizată de către
educație în orice mod posibil și imaginabil. Irosirea acestei perioade din viață nu poate fi
niciodată compensată. În loc să ignorăm anii timpurii este de datoria noastră să -i cultivăm cu
maximă responsabilitate.” (Carrel / M.Montessori,2006, p.10)

Vărsta preșcolară ereprezintă perioa da în care au loc schimbări semnificative în dezvoltarea
psihică a copilului.
Pentru a putea răs punde exigen țelor copilului preșcolar de astăzi, p rograma activi tăților
instructiv educative în grădinița de copii se arată în continuare preocupată de îmbunătățirea
calității educției la vârstele timpurii .
Noul curriculum pentru învățământul preșcolar promovează implicarea activă a preșcolarilor
în activitățile desfășurate în grădiniță și pregătirea acestora pen tru o viață socială bazată pe
cooperare, comunicare, acțiune.
Una dintre recomandările noii educații este aceea de a or ganiza conținuturile învățării î ntr-o
manieră integrată. Abordarea tradițională monodisciplinară este însoțită acum de o proiectare,
organizare și desfășurare interdisciplinară, pluridisciplinară, intradisci plinară, transdisciplinară a
cnținuturilor.
Proiectarea conținuturilor în manieră integrată potențează îndemnul educării preșcolarilor
într-un spirit activ, cooperant și creat iv. Prin activitățile desfășurate într -o manieră integrată
educatoarea oferă șansa preșcolarilor de a se manifesta liber și creativ prin crearea unui mediu
stimulativ și diversificat pentru dezvoltarea personalității lor. Corelarea cunoștințelor specifice
unor categorii de activități diferite contribuie la dezvoltarea flexibilității gândirii, la dezvoltarea
capacității copiilor de a aplica cunoștințele în practică.
Un rol important în dezvoltarea personalității umane îl are comunicarea. Comunicarea
înseamnă limbaj. Limbajul are nuanțele sale. Specialiștii spun că, prin limbaj, se citește educația
fiecăruia dintre noi. Nuanțele limbajului se deprind de mic copil. Cu cât îl învățăm pe copil mai
bine un limbaj pur, normal , civilizat, cu atât acesta se va concretiza într -un comportament bine
educat.

4
Limbajul este cel care ajută la evaluarea majorității activităților care se desfășoară la nivel
preșcolar.
De aceea un loc important în integrare a copilului, în viața socială și pregătirea acestuia pentru
școală , mai întâi -obiectivul fundamen tal al învățământului preșcolar, dar și pregătirea acestuia
pentru viață, îl ocupă educarea limbajului .
Datorită importanței și rolului integrator pe care îl dezvoltă limbajul în toate activitățile de
învățare dar și de joc, regăsindu -se pe toată durata programului de lucru cu preșcolarii, am decis
să aleg ca temă pentru lucrarea metodico -științifică de gradul I ,, Modalități de organizare și
integrare curriculară în activitățile de educare a limbajului la preșcolari”.
Lucrarea își propune să identifice strategii, metode, mijloace moderne de realizare a
activităților de educarea limbajului într -o ma nieră integrată, care să stimuleze interesul
preșcolarilor, să descopere noi metode de implicare activă și cu plăcere.

5
Capitolul I
Aspecte actuale ale curriculumului pentru educația copiilor de la 3 la 6/7 ani

I.1. Conceptul de educație timpurie
Educația timpurie se constituie într -o abordare pedagogică ce cuprinde intervalul de la naștere
la 6/7 ani, perioadă în care , copiii , au o dezvoltare rapidă , în care au loc transformări pro funde și
achiziții fundamentale.
Copilăria timpurie este cea mai importantă perioadă din viața copilului, deoarece, acum au loc
momente cruciale care marchează succesul de mai târziu al copilului, intervenția adultului în
această perioadă fiind una fundamentală.
Învățarea este o nevoie umană, o nevoie pe care o avem cu toții. Sistemul de învățământ,
îndeosebi , cel asigurat copiilor de la vârstele timpurii, împreună cu adulții din jurul copilului,
inclusiv profesorul, trebuie să susțină această nevoie și să creeze situații care stimulează
curiozitatea, investigația, cunoașterea și plăcerea copiilor și îi sprijină pentru a învăța în mod
creativ. Ocaziile favorabile oferite copilului la momentul potrivit pot trezi în copil plăcerea de a
învăța, dat fiind că , emoțiile pozitive influențează performanța.
Educația timpurie fiind o necesetitate în contextul social actual se realizează atât în mediul
familial cât și în cel instituționalizat, cum sunt: creșele și grădinițele.
Lumea grădiniței, ca și cea a creșei, reprezintă medii complexe și stimulative pentru copilul
mic, î n cadrul cărora copiii cresc, învață și se educă, beneficiind, deopotrivă, de atenție pentru
îngrijire și educație armonioasă, precum și de stimulare socială, emoțională și cognitivă.
Plasate în afara mediului familial, instituțiile de educație timpurie oferă un mediu predictibil
și securizant, echilibru emoțional, ocazii diverse pentru învățare și participare.
Cercetările în domeniul educației timpurii au reliefat legături directe în tre frecventarea creșei
și a grădiniței de către copii și între comportamentele copi ilor deveniți elevi .
Competențele elevilor din ciclurile primar e și gimnazial e își au premisele în educația de
calitate a copiilor mici și foarte mici. La fel cum și copiii care în primii ani din viață suferă de
malnutriție și boli , sau copiii a căror minte nu este stimulată printr -o bună interacțiune cu adulții
și cu mediul în care trăiesc, suferă de pe urma acestor neajunsuri de -a lungul întregii lor vieți , în
compar ație cu alți c opii mai norocoși de vârsta lor. A cești copii se confruntă cu dificultăți de

6
învățare, pot abandona școala prematur, pot deveni analfabeți funcțional și obțin mai greu un loc
de muncă în lumea de azi care se bazează to t mai mult pe înalta teh nologie. De altfel, suferă și
societatea .

I.1.2 Educația timpurie în România -principii și valori
Reforma produsă la nivelul educației timpurii a condus la redefinirea obiectivelor pe care
aceasta le urmărește. Dintre finalitățile educației timpurii , în sistemul românesc de învățământ,
amintim:
1. Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului, în funcție de ritmul
propriu și de trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia;
2. Dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții și cu mediul pentru a
dobândi cunoștințe, deprinderi, atitudini si conduite noi. Încurajarea explorărilor, exercițiilor,
încercărilor si experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare;
3. Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identități, a autonomiei și dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive;
4. Sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini
necesare acestuia la intrarea în școală și pe tot parcursul vieții. (,,Curriculum pentru Învățământul
Preșcolar 3 -6/7 ani ” 2008 )
Practica didactică a cadrelor didactice în perioada copilăriei trebuie să aibă ca obiectiv
principal dezvoltarea deplină a copilului pornind de la unicitatea acestuia : cu cît cuno aștem mai
bine modul în care învață copilul mic, cu atît mai mult îl p utem ajuta să se dezvolte sănătos.

Principiile de bază care trebuie să orienteze deciziile și practicile educaționale adoptate de
cadrul didactic în activitatea zilnică cu copiii și familiile lor sunt:
– Principiul considerării copilului ca un întreg , presupune, în primul rînd, recunoașterea
copilului ca o individualitate, o personalitate în formare, ale cărei arii de manifestare — fizică,
spirituală, emoțională, cognitivă, socială —, se influențează reciproc și se dezvoltă simultan,
fiecare din acestea fiind în egală măsură importantă și trebuind să f acă obiectul educației
timpurii .
Caracterul unic al personalității copilului este dat și de specificul necesităților individuale de
cunoaștere și formare ale copi lului, ce sunt considerate din ce în ce mai des în pedagogia

7
contemporană punctul de sta rt al intervenției educaționale. N ecesitățile copilului preșcolar nu se
rezumă doar la cele de bază, fiziologice sau privind protecția și îngrijirea, ele sunt direct
influențate de nivelul dezvoltării cognitive, dar și de stabilitatea afectiv -emoțională și de
trăsăturile temperamen tale ale copilului, precum: necesități afective (de dragoste, sentimentul
apartenenței și al valorii personale), de cunoaștere, de acțiune și de afir mare a individualității.
-Principiul respectării depline a drepturilor copilulu i.
Educația timpurie implică recunoașterea și asumarea prevederilor unor documente
internaționale:
●Convenția cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990);
●Declarația Conferinței mondiale de la Jomtien, Thailanda (1990) referitoare la
,,Educația pentru toți“;
●Declarația de la Salamanca (1994) cu privire la asigurarea accesului participării și
calității educației pentru toți.
Normele recomandate educației de aceste declarații internaționale care reprezintă o sursă de
definire a drepturilor fundamentale ale copiilor, ce trebuie respectate și pe p arcursul procesului
educațional , sunt:
– asigurarea de șanse egale la educație și de zvoltarea deplină a potențialului individual pentru toți
copiii, indiferent de sex, rasă, religie, limbă, necesități speciale;
-asigurarea asistenței și îngrijirii necondiționate din partea adultului, familiei, comunității,
serviciilor sociale;
-asigurarea respectului față de copil, ceea ce implică și asigurarea dreptului la liberă expresie și
decizie.
Pe parcursul procesului educațional, se propune și o altă perspe ctivă de analiză a acestor
drepturi, aceea a valorilor fundamentale pe care co munitatea educațională le propagă:
-valori cu referire la : autodisciplină, auto control, responsabilitate;
-aspecte ce țin de valorizarea sinelui: cultivarea stimei de sine, a respectului de sine;
-valori ce țin de respectarea egalității șanselor, a demn ității, a sensului v alorii, a dreptății în
educație;
– valori ce țin de relația cu ceilalți: respect, politețe, toleranță, colaborare, încredere, onestitate;
-valori ce țin de abordarea sarcinilor de lucru: perseverența, trăirea satisfacției muncii.

8
-Principiul medierii învățării în cadrul procesului educațional , are în vedere promovarea și
practicarea unei educații centrate pe copil și pe dezvoltarea globală a acestuia, în contextu l
interacțiunii cu mediul natural și social.
-Principiul diferențierii și individualizării
Individualitatea fiecărui copil trebuie recunoscută și, de aceea, fiecare copil trebuie tratat în
acord cu nevoile sale, fiecare copil trebuie să aibă oportunități egale de a se juca, de a învăța și
de a se dezvolta, în funcție de potențialul său.
Diferențierea și individualizarea nu se limitează la subordonarea influențelor educative la
particularitățile individuale sau de grup ale copiilor, ci, dimpotrivă, își propune activarea și
valorificarea la maximum a potențialități lor reale ale copiilor, accelerâ nd astfel dezvoltarea
acestora.
-Principiul învățării bazate pe joc -jocul este activitatea fundamentală a copilului între 1 și 6/7
ani prin care acesta se dezvoltă natural și trebuie să stea la baza conceperii activităților didactice.
-Principiul a bordării integrate a curriculum ului
Abordarea interdisciplinară a conținuturilor este o necesitate dată de nevoia firească a
copilului mic de a explora mediul înconjurător, fizic și social, de a -l cunoaște și a -l stăpîni,
abordarea interdisciplinară nu reprezintă acumularea de cunoștințe pe domenii ale științei, ci,
dimpotrivă, integrarea informațiilor, priceperilor, deprinderilor diverse în jurul unor teme care le –
au stîrnit interesul sau a unor elemente de viață reală .
Abordarea interdisciplinară se referă la studierea integrată a realității și îi permite copilului
explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaștere, subordonate unor aspecte
particulare ale realității înconjurătoare, asigurîndu -i achiziția unor concepte și legități funda –
mentale, a unor proceduri de lucru și instrumente de cunoaștere a realului.
Abordarea interdisciplinară a conținuturilor delimit ează două funcții:
-funcția de organizare a cunoașterii , de integrare a cunoștințelor într -un a nsamblu
informațional, ceea ce asigură o asimilare mai temeinică, datorită conexiunilor logice favorizate
de această abordare;
-funcția formativă , dată de achiziția unor competențe de obținere a cunoștințelor și de utilizare
creatoare a informației, capac ități ce vor fi integrate ulterior într -un stil personal de cunoaștere.
-Principiul diversității contextelor și situațiilor de învățare

9
Trăim într -o lume diversă și de aceea este important ca diversitatea să fie recunoscută,
asumată și apreciată, educ atoarea are obligația de a ofer i în mediul educațional contexte și
situații de învățare cît mai diverse, care să solicite implicarea copilului sub cît mai multe aspecte:
cognitiv, emoțional, social, mo trice. Fiecare moment al zilei reprezintă o oportunita te de
învățare, dar nu în sensul de sarcini didactice formulate de cadru didactic, ci momente de
tranziție, momentele precum dejunul, somnul de după -amiază sau mersul la toaletă.
-Principiul alternării formelor de organizare a activității și a strategiilor de învățare , are ca
reper de bază îndeosebi particularit ățile de vîrstă și individuale dar și de obiectivele și
conținuturile propuse , cu cît con textele de învățare sunt mai diverse (prin sarcini, prin materiale,
prin mediul fizic, prin modalități de inte racțiune etc.), cu atît mai valoroase sunt experiențele de
învățare ale copiilor.
-Principiul parteneriatului cu familia și cu comunitatea
Părinții sunt cei dintâi educatori ai copilului lor pentru că ei îl cunosc cel mai bine încă din
prima zi de via ță.
Grădinița este principalul partener educativ al familiei, familia trebuie considerată un partener
activ, nu doar receptor al informațiilor furnizate de educatoare referitoare la progresele realizate
de copi i, totodată e ste importantă înțelegerea valorii educației în perioadele timpurii și preșcolare
pentru comunitate și participarea comunității la oferirea tuturor șanselor la educație, dezvoltare,
creștere și îngrijire ale fiecărui copil pentru un start bun în viață al aces tuia. Noul Curriculum
pentru învățământul preșcolar pune accent deosebit pe parteneriatele cu părinții și comunitatea,
subliniind implicarea acestora nu doar indirect, pr intr-o participare financiară ( sponzorizări,
donații), ci mai ales direct , prin parti ciparea în luarea deciziilor legate de educația copiilor,
prezența lor la activitățile din sala de grupă și la viața grădiniței cu toate aspectel e ei.
Parteneriatele grădiniță -familie -comunitate, reprezintă o relație de colaborare, de muncă în
echipă , în vederea stabilir ii unei strategii commune de educare a copilului . (,,Educația timpurie și
specificul dezvoltării copilului preșcolar ” – PRET , 2008, pag. 7).

I.2 Specificul dezvoltării copilului preșcolar
Deși cercetările în domeniu spun despre preșcolaritate că reprezintă „vârsta de aur a
copilăriei‖ , vârsta preșcolară (3-6/7 ani) a fost multă vreme considerată o etapă „neimportantă“
din punctul de vedere al achizițiilor psihologice, un interval de timp în care copiii nu fac nimic

10
altceva decât să se joace. De asenmenea, cercetările din ultimele zeci de ani au demonstrat faptul
că, chiar aces t joc are o importanță crucial ă în creșterea și dezvoltarea copilului , jocul copilului
se echivalează cu „munca adultului”. Vârsta preșcolară se caracterizează prin multiple
achiziții în plan intelectual, fizic și comportamental. O dată cu intrarea în grădiniță copilul vine
în contact cu o multitudine de necunoscute, el deschide un cufăr al comorilor, pe care, plin de
curiozitate, îl cercetează și și-l însușește după propriile posibilități, individual și în funcție de
specificul vârstei . Sub îndrumarea atentă a educatoarei, copilul își satisface curiozitatea prin joc,
prin acțiunea directă cu obiectele, își dezvoltă abilitățile cognitive și învață n oi modalități de
interacțiune socială.
Dominantele în procesul de dezvoltare în acest stadiu sunt:
-creșterea deosebită a capacităților senzoriale și motrice;
-sporirea autonomiei în plan practic și formarea a numeroase deprinderi igienice de alimenta re,
de îmbrăcare, de manevrare a obiectelor;
-dezvoltarea proceselor fizice complexe care asigură noi caracteristici comportamentelor:
anticipare, organizare, reglare voluntară;
-mare curiozitate și sete de cunoaștere care stimulează puternic explorarea me diului, jocul și
învățarea;
-constituirea conștiinței morale primare și creșterea capacităților de adaptare la mediul social;
-dezvoltarea bazelor personalității. (Crețu, T, 2005)
Palierele pe care se desfășoară dezvoltarea organismului uman , în perioada preș colarității
sunt:
a). dezvoltarea fizică , este puternic influențată de alimentație și de îngrijirea sănătății. Include :
– modi ficările de lungime și greutate; modificări ale inimii, dar și a altor organe interne (
intensificarea activității ti roidei , scăderea activității timusul ui numit și glanda copilăriei);
-modificări ale scheletului și a musculaturii , cu implicații dire cte asupra abilităților motorii
(osificările cele mai importante se produc la nivelul oaselor lungi ale membrelor, în zona
claviculelor, a toracelui, începe schimbarea dentiției provizorii) ;
-modificări ale structurii și funcției creierului (greutatea general ă a creierului crește până la 1200
grame) generate atât de factorii genetici, cât și de stimularea sau deprivarea senzori ală din
mediul în care crește copilul în primii ani de viață.

11
Jocul reprezintă în continuare o componentă importantă a programului zilnic, devine mai
complex, cu durata mai mare , cu efecte formative puternice. Î n relația cu cei de aceeași vârstă,
prilejuită mai ales de grădiniță, jocul acționează ca un factor de dezvoltare psihică. La 2 ani
copiii se joacă solitar, la 3 –4 ani încep să se joace împreună, să vorbească unul cu altul în timpul
jocului, ceea ce sporește efectul de socializare al jocului.
Modificările menționate au o influență majoră asupra intelectului și asupra personalității ( la
încheierea acestui stadiu copilul este relativ înalt, proporționat, cu tenul roz, privirea vioaie și
inteligentă, exuberanță motrică și deosebită).
b).dezvo ltarea cognitivă , implică modificările care au loc în ceea ce privește percepția,
învățarea, memoria, raționamentul și limbajul.
Percepțiile tactile unifică informația, copilul poate recunoaște un obiect familiar doar dacă îl
pipăie, de exemplu, reușește acum jocul ,,Săculețul fermecat”; percepțiile vizuale integrează
celelalte informații de la alți analizatori, copiii disting mai multe culori, le den umesc foarte
corect, percep corect relațiile spațiale , au structuri perceptive stabilizate pentru figurile
geometrice principale : triunghi, pătrat ,,rotund”; se dezvoltă foarte mult auzul fonematic, apare
observația și se îmbogățesc reprez entările .
Funcționarea cognitivă este în mod obișnuit însoțită de operații meta cognitive.
Particularitățile gândirii preșcolarului:
– intuitivitatea gândirii, adică strânsa ei legâtură cu percepția și conducerea ei către aceasta din
urmă ,, copilul poate gândi ceea ce percepe, dar gândirea lui nu merge mai departe de
reprezentarea elementului perceput” (P. Osterrieth) . Un rol important îl au reprezentările, apare
,,gâdirea imagistică ” (J. Piaget);
-gândirea preșcolarului este preoperatorie pentru că dispune de un fel de ,,acțiuni executate în
gând ” (J. Piaget) , ci nu de veritabile operații . De exemplu, d acă unui copil preșcolar i se dau
două mulțimi cu obiecte diferite și i se cere să realizeze egalitatea dintre obiectele celor două
mulțimi, acesta va recunoaște egalitatea prin relația de corespondență unu la unu . Dacă
educatoarea a răsfirat obiectele unei mulțimi, copilul va spune că acolo se află mai multe
elemente, iar, dacă se apropie elementele va spune că sunt mai puține.
La preșcolari se observă o spectaculoasă dezvoltare a limbajului, unii dintre ei vorbesc corect
fonetic și grammatical și cu o deosebită adaptabilitate în raport cu situațiile de comunicare.

12
Apare „vorbirea cu sine“ -limbajul egocentric (J. Piaget) , care însoțește acțiunile și are rol de
ghidare și monitorizare a acțiunilor.
Crește vocabularul pasiv, l a 3 ani, copilul își însușește, în linii mari, pronunția fonemelor
limbii materne. În privința vocabularului, la 3 ani cuprinde între 800 – 1000 cu vinte, la 4 ani se
dublează (1600 – 2000 de cuvinte), la 5 ani ajunge la 3000 de cuvinte, iar la 6 ani cuprinde peste
3500 de cuvinte.
În grădiniță este antrenat auzul fonematic ce asigură însușirea elementelor grafice necesare
mai târziu la însușirea scrisului la școală.
Limbajul contextual se caracterizează prin: exprimarea în cuvinte a tot ceea ce comunică,
legături logi ce între propoziții și fraze, unitate generală a discurs ului verbal. La această vârstă
copilul poate folosi adecvat și mijloac e nonverbale de comunicare: gesturi, mimică, mișcări,
intonația vocii.
Când se află în dialog cu alții reușește să se adapteze part icularităților interlocutorilor: cu
copiii mai mici vorbește mai rar, iar când vorbește cu cei mai mari, își alege cu gr ijă cuvintele
formulând fraze și propoziții corecte.
Volumul atenției crește ușor, dacă la începutul stadiului se manifestă numai atenția
involuntară pe parcurs apare atenția voluntară, gradul de concentrare devine mai crescut,
stabilitatea ajunge până la 25 minute în grupa mare.
Memoria preșcola rului are unele caracteristici:
-crește volumul memoriei , astfel copilul devine capabil să -și însușească multe date de experiență
personal e și multe cunoștințe;
-memor ia verbală este în progres , copilul memorează cu succes poezii, căntece, povești, legende,
date concrete legate de sine și de familia lui;
-încep să se constituie amintirile , actualizarea se face ca recunoaștere dar din ce în ce mai mult ca
reproducere , preșcolarii pot să povestească logic, să redea succesiunea evenimentelor, să pună în
ordine imaginile care exprimă momente diferite ale unei povestiri, țin minte textual felul în care
se exprimă personajele, le recunosc după felul de exprimare, pot interpr eta roluri;
-apare memoria voluntară , întâi în joc și apoi în activitățile frontale, a cărei pondere crește
progresiv. Jocul, activitatea fundamentală a preșcolarului, crează atmosfera și condițiile în care
se activează capacitatea de fixare, de păstrare , de recunoaștere și reproducere . Fixarea și
păstrarea au un larg suport afectiv. Reproducerea este mult mai dezvoltată, bazată pe amănunte și

13
detalii. Jocul crează necesitatea căutării și utilizării unor procedee de reproducere a încercării
active a preșcol arului de a -și aminti.
Imaginația preșcolarului are un deosebit avânt, se dezvoltă imaginația reproductivă fiind
antrenată în ascultarea poveștilor și legendelor și însușirea unor cunoștințe. Legăturile dintre
gândire și imaginație încă nu sunt bine stabilizate, de aceea imaginația creatoare alunecă spre
fantastic. Imaginația creatoare se manifestă pri n desen, modelaj, construcți i, machete, colaje,
copiii se întrec cu cei de alături .
c). dezvoltarea psihosocială , cuprinde modificările legate de personalitate, emoții și relații ale
individului cu ceilalți.
Între 3 și 6 ani au loc transformări semnificative ale afectivității , se adaptează din ce în ce
mai bine la mediu și poate rămâne ore întregi cu o tonalitate afectivă favorabilă , interrelaționează
mai complex cu ambianța (familia, grădinița, jocul, întâlnirea cu colegii, situațiile de învățare din
grădiniță sunt surse de variate emoții și senti mente).
Începe regl area comportamentelor emoțional -expre sive, nu mai plânge de fiecare dată când se
lovește, refuză gesturile de alint din partea părinților în prezența colegilor, dobândesc anumit e
maturități în trăirea lor: la 3 ani o iubește pe ma ma foarte intens, dar după 5 ani , dragostea lui
pentru mama va fi puternică dar calmă și însoțită de respectarea independenței ei.
Numită de cercetători ,,vârsta de grație motrică “, copilul dispune de energie pe care și -o
manifestă prin fel și fel de mișcări, fără să obosească, manifestând plăcere și mândrie pentru că
reușesc.
În această perioadă se formează deprinderi ce pot fi considerate de bază pentru fiecare plan al
manifestărilor copilului, cum sunt: deprinderile de igienă și confort, de prinderile ce țin de
comportamentul alimentar , de manipularea a numeroase instrumente și obiecte, de modelare, de
construire, de desenare etc.
În jurul vârstei de 4 – 4,5 ani apare voința care va schimba foarte mult viața ps ihică în
ansamblu, voința repr ezentând o latură importantă a pregătirii copilului pentru școală.
Motivația se dezvoltă mult, motivația biologică trece într -un plan secund și se formează și
devin mai active trebuințele sociale și spiritual e.
Se poate spune că interesul pentru joc este la apogeu și se satisface pe deplin în acest stadiu,
dar apare și interesul pentru școală, copiii vor să vadă cum este la școală, lucrează ca elevii și se

14
joacă De-a școala . Deși jocul reprezintă activitatea dominantă începe să se coreleze cu sarcini
instructiv –educative.
Preșcolaritatea este perioada formării inițiale a personalității , a apariției primelor relații și
atitudini care constituie un nivel superior de organ izare a vieții psihice.
O componentă important ă a personalității o reprezintă temperamentul care se manifestă din
primul an de viață , dar cele semnificative și care au caracteristică umană se dezvoltă în perioada
preșcolarității.
Are loc manifestarea inițială a aptitudinilor , precum: desen, muzică, coregrafie, gimnastică,
limbi străine.
Dezvoltarea bazelor caracterului se realizează atât sub inf luiența preponderată a familiei ,,cei
șapte ani de acasă” , cât și a grădiniței.
Se formează respectul față de alții, încrederea de sine, curajul, tenacitatea, perseverența.
Cercetările în domeniu au demonstrat că la formarea anumitor însușiri caracteriale un rol
important îl are familia. Copiii care cresc într -o familie caracterizată prin armonie, dragoste,
respect reciproc, își formează cu ușurință însușiri precum încrederea de sine, inițiativă,
independență, respect față de alții și față de propria persoană . Copiii care provin din familii cu
probleme și nu sunt iubiți ș i acceptați de părinți se vor caracteriza prin pasivitate, lipsă de curaj,
lipsă de independență, dificultate în relaționare cu alte persoane, chiar și cu copiii.
Relațiile pozitive cu prietenii sau tovarășii de joacă constituie o sursă importantă de învățare
socială. Apare identitatea de gen care se exprimă atât în adoptarea unor comportamente specifice
sexului căruia îi aparține, cât și în înțelegerea semnificației faptului de a fi băiat sau fată.
Către 6 ani, începe să se contureze ,,imaginea de sine ” cu următoarele planuri principale:
-eul fizic (însușiri corporale și fiziologice);
-eul spiritual (este îndrăzneț, este isteț);
-eul social (ce loc ocupă printre cei de vârsta lui).
Toate acestea reprezintă aspecte ale pregătirii copilulu i pentru școală dar și pentru stadiile
următoarele pe care le va parcurge în perioada următoare .

15
I.3 Curriculum preșcolar. Aspecte descriptive și structural e ale curriculumului

I.3.1. Conceptul de curriculum și evoluția sa
Termenul de ,, Currriculum‖ provine din limba latină (singular: curriculum; plural: curricula)
având două sensuri:
-În sens propriu: teren, câmp de curse
-În sens figurat: Curriculum solis -curs al Soarelui ;
Curriculum lunae -curs al Lunii ;
Curriculum vitae – curs al vieții .
Termenul de ,, Currriculum‖ a pătruns în domeniul educațional în sensul său figurat și
desemnează un traseu din viața unei personae (,,curriculum vitae”) , un traseu de învățare bine
definit, marcat de circumstanțe special e. A apărut mai întâi în documentele unor universități
medievale (Leiden, Olanda, 1582; Glasgov, Scoția, 1633), cu înțelesul de ,,curs obligatoriu de
studiu sau de instruire, dintr -o școală sau universitate‖ , de-a lungul timpului, conceptu l de
curriculum s -a lărgit din ce în ce mai mult.
Învățământul românesc operează cu două accepțiuni ale conceptului de Curriculum: în sens
larg: ,,Curriculum -ul este ansamblul experiențelor de învățare prin care trece elevul pe parcursul
traseului său școlar ‖; în sens restrains : ,,Curriculum -ul reprezintă ansamblul documentelor
școlare care reglementează desfășurarea activității școlare: plan de învățământ, program, manual,
ghiduri de aplicare etc. ‖
Noul curriculum pentru învățământul preșcolar are la bază conceptul de educație timpurie și
se încadrează în paradigma pedagogică a curriculumului centrat pe copil, situând în centrul
atenției copilul cu particularitățile sale de vârstă și individuale , reușita activităților bazându -se pe
un scenariu bine întocmit de către educatoare, cu obiective clare, cu repartizarea sarcinilor
zilnice în fiecare sector de activitate și asigurarea unei palete de opțiuni care duc la atingerea
obiectivelor educaționale propuse.
De remarcat, sunt elementele de consecință a noului curriculum:
-extensia , are în vedere implicarea preșcol arilor în trăirea unor experien țe de învățare multiple ,
prin intermediul domeniilor experențiale:
-domeniul limbă și comunicare : se axează pe capacitatea copiilor de exprimare orală, de
înțelegere a comunicării verbale;

16
-domeniul științe : este preocupat de abordarea domeniului matematicii prin intermediul
experiențelor practice, de înțelegere a naturii, modificabilă de ființele umane prin activitățile pe
care acestea le desfășoară;
-domeniul estetic și creativ : acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la
experiențe perceptive, sensibilitatea față de diferite niveluri de manifestare a calității, aprecierea
frumos ului și a adecvării la scop sau utilizare;
-domeniul om și societate : sfera de cuprindere a acestui domeniu este reprezentată de om, modul
său de viață, relațiile cu alți semeni precum și relațiile pe care le dezvoltă cu mediul social;
-domeniul psihomotric : vizează coordonarea mișcărilor corporale, mobilitatea generală și de
rezistență fizică;
-echilibrul: abordarea interdisciplinară a domeniilor experiențiale;
-relevanța: adecvarea și raportarea noului curriculum la nevoile, la interesele copiil or;
-diferențierea: facilitatea dezvoltării și manifestării caracterisicilor individuale ale copiilor
preșcolari;
-progresia și continuitatea: asigurarea trecerii de la un nivel la altul, de la un ciclu de
învățământ la altul. ( ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar, 3 -6/7ani ”, 2008)
În noul curriculum nu se operează cu orar și schemă orară, ci există un program zilnic de
activitate.
Curriculum este considerat astăzi o resursă importantă a inovării, al cărui scop este adaptarea
institu țiilor, programelor și practicilor învățământului la nevoile și la solicitările unei societăți
dinamice.
În literatura de specialitate există o tipologie a curriculumului din două perspective:
1. Din perspectiva cercetării fundamentale:
-Curriculum general are ca obiectiv oferirea unei baze de cunoștințe pentru toți copiii și
cuprinde trunchiul comun de materii, obligatorii pentru toți copiii ;
-Curriculum specializat sau de profil reprezintă seturile de discipline care tind să formeze
cunoștințe și valori specific e, abilități și competențe pe domenii particul are de studiu (tehnic,
artistic, teoretic, sportiv );
-Curriculum subliminal sau ascuns reprezintă totalitatea valorilor și experiențelor de
învățare pe care instituția de învățământ le transmite fără ca acestea să fie prevăzute în programul
educativ . În acest context școala formează o serie de conduite și atitudini precum: a ști să petreci

17
timpul libe r, a te apăra, a te face plăcut, a învăța să ai succes, a -ți afirma opiniile, a alege, a fi
autonom;
-Curriculum informal se referă la oportunitățile și experiențele de învățare oferite de
instituțiile din afara sistemului de învățământ și care transm it valori, formează atitudini și
competențe într -o manieră complementară școlii (familie, mass -media, alte instituții culturale și
religiose, comunitatea locală, organisme non -guvernamentale);
2. Din perspectiva cercetării aplicative :
-Curriculum formal desemnează a nsamblul documentelor școlare de tip reglator, în cadrul
cărora se consemnează datele inițiale privind procesele educative și experiențele de învățare pe
care institu ția de învățământ le oferă copiilor/ elevilor în funcție de etapa de pregătir e;
-Curriculum recomandat se referă la oferta pusă la dispoziție de către experți și specialiști,
din care derivă o serie de valori și cunoștințe ce se propun utilizatorilor;
-Curriculum scris reprezintă acea ipostază a curriculumului explicitat în diferite documente
școlare care reprezintă produsele curriculare, ca expresie a prescriptibilității și programării în
învățare (planuri de învățământ, programe școlare);
-Curriculum exclus reprezintă acele ipostaze ale curriculumului care nu au fost introduse în
materiale de predare din anumite rațiuni;
-Curriculum predat cuprinde totalitatea cunoștințelor, deprinderilor, atitudinilor incluse
efectiv în predare de către toți actorii im plicați în procesul educativ (profesori, elevi);
-Curriculum suport reprezintă toate materialele curriculare adiționale (culegeri, caiete
didactice, ghiduri metodice, mijloace multimedia);
-Curriculum învățat sau realizat desemnează totalitatea achizițiilor active sau interiorizate
de către elevi în procesul de predare învățare. Poate fi evidențiat prin rezultatele evaluării.
-Curriculum testat reprezintă experiența de învățare transpoziționată în teste, probe de
examinare și alte instrument e de apreciere a progresului școlar , etalată prin totalitatea
instrumentelor de evaluare;
-Curriculum local se referă la oferta educațională de care beneficiază doar cursanții dintr -un
anumit spațiu geografic determinat, în care anumite valori sau cunoștințe prezintă un interes
special (cum sunt cele etnografice, de folclor, istorice, geografice, lingvistice);
-Curriculum nucleu este expresia curriculară a trunchiului comun , care cuprinde acel set de
elemente esențiale pentru orientarea învățării la o anumită disciplină. Trunchiul comun

18
corespunde numărului de ore prevăzut pentru fiecare disciplină obligato rie în parte, pe ani de
studiu. Planul cadru cuprinde pentru majoritatea disciplinelor numărul maxim și numărul minim
de ore.
-Curriculum la decizia școlii (CDȘ) cuprinde ansamblul proceselor educative și al
experiențelor de învățare pe care școala le propune în mod direct elevilor săi în cadrul ofertei
curriculare proprii. Prin plaja orară și CDȘ se urmărește: oferirea elevilor posibilitatea de a opta
pentru un anumit domeniu de interes, corelarea resurselor școlii cu cerințele elevilor,
flexibilitate a demersului didactic, mai buna adaptare a acestuia la cerințele sociale, la
posibilitățile diferențiate ale elevilor pe clase, individualizarea școlilor.
-Curriculum nucleu aprofundat urmărește aprofundarea obiectivelor de referință ale
Curriculumu -lui-nucleu prin obiective de referință și unități de c onținut, în număr maxim de ore
prevăzut în plaja orară a unei discipline.
-Curriculum extins urmărește aprofundarea obiectivelor și a conținuturilor din
Curriculumul -nucleu prin obiective de referință și noi unități de conținut în număr maxim de ore
prevăzut în plaja orară a unei discipline. Presupune parcurgerea integrală a programei școlare,
inclusiv a elementelor marcate cu asteris c.
-Curriculum elaborat în școală reprezintă acea formă de CDȘ prin care școala poate
concepe și propune o disciplină nouă, cu programa, obiective și conținuturi noi, diferite de cele
existente în planul cadru și trunchiul comun .

I.3.2. Structura curriculumului pre școlar actual
Curriculum ul preșcolar poate fi analizat și interpretat din trei perspective:
-perspectiva procesuală (Cum funcționează?)
-perspectiva structurală ( Din ce se compune?)
-perspectiva produs elor/documentelor curriculare ( Cum se finalizează? ) (Potolea, P., 2002).
Din perspectivă structural ă, abordarea curriculum ului se realizeză după mai multe modele ,
representative fiind:
– modelul triunghiular: variabilele curriculare definitorii, potrivit acestui model sunt: finalitățile
educaționale, conținuturile instruirii și ti mpul de instruire sau învățare;

19
-modelul pentagonal: variabilele curriculare definitorii, potrivit acestui model, conservă cele trei
varia bile: finalități, conținuturi, ti mpuri de instruire/ învățare, la care se adaugă alte două, strategii
de instruire (predare -învățare)și strategii de evaluare.
Toate cele cinci elemente structurale se află într -o strânsă unitate și interdependență.
Întrucât finalitățile educației în perioada timpurie (de la naștere la 6/7 ani) au în vedere
dezvoltarea globală a copilului, obiectivele cadru și de referință ale prezentului curriculum
sunt formulate pe domenii experiențiale, ținându -se cont de reperele stabi lite de domeniile de
dezvoltare. A stfel, domeniile experiențiale devin instrumente de atingere a acestor obiective și,
în același timp, instrumente de măsură pentru dezvoltarea copilului, în contextul în care ele
indică dep rinderi, capacități, abilități, conținuturi specifice domeniilor de dezvoltare.
Domeniile de dezvoltar e sunt prevăzute în noul curriculum , sunt în număr de cinci și sunt
descrise astfel:
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A S ĂNĂTĂȚII ȘI IGIENEI PERSONALE –cuprinde o gamă
largă de deprinderi și abilități (de la mișcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mișcări
fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea senzorială,
alături de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, practici de
menținere a sănătății și securității personale.
B. DEZVOLTAREA SOCIO -EMOȚIONALĂ –vizează debutul vieții sociale a copilului,
capacitatea lui de a stabili și menține interacțiuni cu adulți i și co pii. Interacțiunile sociale
mediază modul în care copiii se privesc pe ei înșiși și lumea din jur. Dezvoltarea emoțională
vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a -și percepe și exprima emoțiile, de a înțelege și
răspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest
domeniu. În strânsă corelație cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului,
care influențează decisiv procesul de învățare. Cele două subdome nii sunt strâns
interdependente.
C. CAPACI TĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE –se referă la modul în care copilul se implică
într-o activitate de învățare, modul în care abordează sarcinile și contextele de învățare, precum
și la atitudinea sa în interacțiunea cu mediul și persoanele din jur, în afara deprinderilor și
abilităților menționate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE CITIRII ȘI SCRIERII,
vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar și a

20
înțelegerii semnificației), a comunicării (cuprinzând abilități de ascultare, comunicare orală și
scrisă, nonverbală și verbală) și preachizițiile pentru scris -citit și însoțește dezvoltarea în fiecare
dintre celelalte domenii.
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII – a fost definită în termenii
abilității copilului de a înțelege relațiile dintre obiecte, fenomene, evenimente și persoane,
dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablitățile de gîndire logică și rezolvare de
probleme, cunoștințe elementare matematice ale copilului și cele referitoare la lume și mediul
înconjurător. (,,Curriculum pentru educație timpurie -copii de la naștere la 6 ani ”, 2017 )
Activitățile pe domenii exper iențiale pot fi proiectate în manieră integrată s au pe discipline și
se desfășoară cu copiii în cadrul unor pr oiecte planificate sau teme de interes, în funcție de
temele anuale de studiu propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârstă ș i de nevoile
individuale și interesele copi ilor din grupă .
Conținuturile cuprind , teme majore, teme anuale de studiu abordate în cadrul activităților de
învățare din grădiniță. Temele anuale de studiu sunt:
– Cine sunt/suntem? – vizează explorarea convingerilor și valo rilor umane, a corpului uman, a
stării de sănătate proprii, a prietenilor, comunității și culturilor cu care venim în contact, a
drepturilor și responsabilităților noastre, a ceea ce înseamnă să fii om.
– Când/cum și de ce se întâmplă? -vizează explor area lumii fizice și materiale, a universului
apropiat sau îndepărtat, a fenomenelor naturale și a celor produse de om, a anotimpurilor, a
domeniului științei și tehnologiei.
-Cum este/a fost și va fi aici pe pământ? -vizează explorarea sistemului sol ar, a evoluției
vieții pe Pământ, a orientării noastre în spațiu și timp, a istoriei și geografiei din perspectivă
locală ș i globală, a căminelor și a călătoriilor noastre, a descoperirilor etc.
-Cine și cum planifică/organizează o activitate? -vizează explorarea modalităților în care
individul își planifică și își organizează activitățile, precum și a universului produselor muncii;
-Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? -vizează explorarea modului în care ne descoperim
și ne exprimăm ideile, sentimentele, convingerile și valorile, îndeosebi prin limbaj și prin arte;
– Ce și cum vreau să fiu? -vizează explorarea meseriilor, a activităț ii umane în general , în
vederea descoperirii aptitudinilor și abilităților proprii, a propriei valori și a încurajării stimei de
sine.

21
Pornind de la cele șase teme anuale de studiu, se stabilesc proiecte tematice sau teme de
interes c e urmează a se derula cu copiii. Î n funcție de complexitatea temei și interesele copiilor ,
cît și de posibilitățile cadrului didactic de a le aborda , într-un an școlar, se pot derula maximum 7
proiecte tematice, cu o durată de maximum 5 săptămâni pe proiect sau , un număr mai mare de
proiecte de mai mică amploa re, variind între 1 -3 săptămâni. Pot exista și proiecte de o zi și/sau
proiecte transsemestriale. Temele de interes se stabilesc atunci când copiii nu sunt implicați în
nici un proiect tematic.
Structura flexibilă a conținuturilor oferă cadrelor didactice o libertate de decizie aproape
deplină în selectarea lor și o autonomie în privința strategiilor didactice cu ajutorul cărora sunt
oferite conținuturile curriculare.
Literatura de specialitate propune șapte criterii de selecție a conținuturilor educative pentru
copii de vârstă mică:
-este necesar ca alegerea conținuturilor pentru copii de vârstă mică să se realizeze având în
vedere importanța sau relevanța lor pentru orientarea adecvată a copilului în spațiul natural
înconjurător, în mediul soc iouman imediat ;
-în educația copilului mic trebuie să fie vizate conținuturile care descriu modul de viață normal
și dezirabil al oricărei persoane, al copilului, în mod particular din perspectivă familială,
grupală/socială ;
-conținuturile modului de a fi uman integrează cu prioritate valorile morale ; în ansamblul lor,
ele concretiziază respectul față de alții, dar și respectul de sine;
-conținuturile propuse copiilor de vârstă mică integrează constant valorile estetice .
Conținuturile estetice sunt receptate și utilizate în educația copiilor mici din dublă perspectivă: ca
o categorie de mesaje ce contribuie prin specificul lor în mod distinct la dezvoltarea armonioasă
a personalității copilului în primii ani de viață, dar și drept conținuturi -mijloc/instrument de
oferire a tuturor celorlalte conținuturi, ca material ce favorizează practicarea unei pedagogii prin
artă, nu doar în serviciul artei. Interesul copilului de vârstă mică pentru frumos (în variatele sale
ipostaze) permite adulților activarea lui instrumentală pentru modelarea personalității întregi a
copilului din punct de vedere emoțional, volitiv, cognitiv, moral, etc., nu numai în folosul
afirmării esteticului însuși.
-conținuturile propuse copiilor spre asimilare trebuie raportate constant la abordarea ludică .
Jocul trebuie corelat nu numai cu va loarea metodologică pe care o are în educația copiilor de

22
vârstă mică, ci și cu conținuturile formării. A-l învăța pe copil să se joace sau a -i favoriza
configurația capacității ludice constituie o finalitate, dar și un conținut special și prioritar în
educația copilului mic.
-conținuturile pentru preșcolari integrează câteva activități derulate în instituțiile pentru cei
mici și care au o poziție similară aceleia a jocului ; observările, convorbirile, povestirile,
memorizările, reprezintă modalități de intervenție pedagogică, dar operațiile corespunzătoare pe
care le presupun și dorim să fie însușite trebuie desprinse treprat, prin reluări, rafinări, complicări
etc. Observare a se învață observând, convorbirea se asimilează prin
dialog/convorbiri/conversații, jocul se învață jucând etc.
-conținuturile vehiculate în activitățile formative pentru copii de vârstă mică presupun prezența
componentei emoționale; ea trebuie activată o ri de câte ori este posibil. Adultul care modelează
personalitatea copilului mic trebuie să aibă în vedere neîntrerupt potențialul afectiv/emoțional al
copiilor și să -l solicite, să -l rafineze, să -l umanizeze cât mai profund, oferind el însuși
afectivitate , emoție. ( Stan, L., 2014, p.127 -132)
Timpul de instruire sau învățare , o altă component ă a sistemului de învățământ, ,,este o
resursă școlară pedagogică de natură materială ” (Cristea, 1988), activitatea școlară fiind
segmentată în unități de timp : ciclul școlar, anul școlar, semestrul, săptămâna, ziua, o ra.
Valorificarea timpului pedagogic presupune respectarea unor princi pii metodologice
,,aplicabile la nivelul tuturor variabilelor implicate ‖ (Cristea , 1988):
-repartizarea duratei rezervate fiecărei discipline de studii în funcție de obiectivele specifice ;
-divizarea materiei în uni tăți didactice raportabile la unități de timp;
-alternarea activităților școlare care au obiective prioritar intelectuale cu cele c are au obiective
prioritare morale, tehnologice, estetice, fizice sau profesionale;
-alternarea activităților de natură formală cu cele de natură nonformală ;
-definitivarea orarului școlar în funcție de posibilitatea și interesele reale ale preșcolarulu i;
-valorificarea tuturor posibilităților existente la n ivelul organizației școlare sau preșcolare.
(Potolea , D., 2008, p.192 )
Strategiile de insruire reprezintă aspectul dinamic, activ, prin care cadrul didactic dirijează
învățarea, ținând cont de obiectivele vizate, de conținutul abordat, de resursele materiale și
umane implicate și de necesitățile de evaluare a procesului didactic . Din acest punct de vedere

23
metodele, procedeele, mijloacele de învățământ apar ca elemente subsumate ansamblului
reprezentat de strategia didactică.
Stabilind calea generală pe care cadrul didactic dorește să o urmeze în realizarea unei
activități, strategia didactică a pare ca un demers proiectiv ce dă un răspuns complex, corelativ
următoarelor întrebări:
-De ce?/ Pentru ce? -cu ce obiective se pornește și în direcția cărui scop, corelat tipului de
lecție ales ;
-Ce? -conținut urmează a fi abordat, cu ce specific ;
-Cu cine? -particularitățile p reșcolarilor cu care se va lucra ;
-Când? -în ce moment al anului, al semestrului, al săptămânii, al zilei;
-În cât timp? -15/20/30 de minute , timpul necesar desfășurării unei actvități având în vedere
nivelul de vârstă al copilului; două, trei activități sau durata unei zile;
-Cum? -cu ce metode și procedee didactice;
-Cu ce? -mijloace didactice își propune să lucreze.
Reușita tuturor categoriilor de activități ce urmează a se desfășura în grădinița de copii
depinde în m are măsură și de modul în care este organizat și conceput mediul educațional.
Acesta t rebuie să stimuleze copilul, să permită dezvoltarea liberă a copilului, să îl ajute să se
orienteze, să îl invite la actiune , să pună î n evidență dimensiunea interculturală și pe cea a
incluziunii sociale . Pentru desfășurarea jocurilor și activităților didactice alese, care au loc în
grădiniță, educatoarea va acorda o atenție deosebită organizării spațiului în centre ca: Biblioteca,
Arte, Colțul căsuței/ Joc de rol, Știință, Construcții, Nisip și apă, etc., în același timp avându -se
în vedere resursele material e disponibile, spațiul și nivelul de vârstă al copiilor.
Materialele ce se regăsesc zilnic în grădiniță, trebuie selectate astfel încât să corespundă cu
tema zilei, a săptămânii sau chiar a proiectului tematic.
Pentru activitățile desfășurate în afara clasei, cum ar fi: curtea grădiniței, sala de sport, etc . se
acordă o selecție specială privind siguranța copilului.
În aplicarea prezentului curriculum familia joacă un rol important, rolul de partener în
educație. I mplicarea familiei nu se rezumă doar la participarea financiară, ci , și la participarea î n
luarea deciziilor legate de educația copiilor, la prezența lor în sala de grupă în timpul
activităților , participarea efectivă la aceste activități, precum și participarea la toate activitățile și
manifestările organizate, se poate spune, în general, la viața grădiniței.

24
Strategiile de evaluare educaționale ,,reprezintă conduita delib erativă responsabilă a
evaluatorului în toate aspectele și pe întreaga întindere a demersului evaluativ , ca și opțiunea
pentru cel mai oportun și mai adecvat tip/ mo d de evaluare pedagogic, în situația instructiv –
educativă dată ‖ (Ungureanu , D.).
Evaluarea se află într -o strânsă interdependență cu celelalte elemente structurale ale
curriculumului: obiective, conținuturi, timp de instruire, strategii de instruire. Activitatea
didactică desfășurată în cadrul procesului de învățământ nu poate fi optimizată decât în măsura în
care se realizează si stematic analiza și evaluarea proceselor și a rezultatelor , cunoașterea
gradului de realizare a obiectivelor.
Tipuri/ forme de evaluare:
-evaluarea inițială se realizează la înce putul unui program de instruire ,,nu are rol de control,
este diagnostic, stimulant și indică planul de urmat în procesul de învățare ‖ (Abernot, Y., 1996);
-evaluarea formativă ,,este acel tip de evaluare care se realizează pe tot parcursul unui demers
pedagogic, este frecventă sub aspect temporal și are ca finalitate remedierea lacunelor sau
erorilor săvârșite de elevi ‖(Bloom), ,,nu -l judecă și nu -l clasează pe elev ‖(G.Meyer), ,,este o
evaluare centrată pe procese, destinată rectificării, reajustării, adaptării acestora; ameliorării și
optimizării, reglării și autoreglării predării și învățării… Acest tip de evaluare devine util atât
pentru elev cât și pentru professor ‖ (I. Cerg hit)
-evaluarea sumativă , intervine la sfârșitul unui ansamblu de sarcini de învățare ce constituie un
tot unitar . În învățământul preșcolar se realizează la sfârșitul pro iectelor tematice, la sfârșitul
semestrului (evaluarea sumativă semestrială), la sfâr șitul anului școlar (evaluare sumativă finală).
Asigurarea reușitei școlare, impune transfo rmarea evaluării într -un proces continuu, integrat
organic în structura proceselor de instruire . Această caracteristică presupune int ervenț ia ei activă
pe tot parcursul desfășurării predării și învățării. ,, Continuitatea este asigurată prin admiterea
evaluării în forme, moduri și în diverse momente bine articulate. Pentru realizarea acestor
deziderate se pun în aplicare diverse strategii ‖. (I. Cerghit )

25
Capitolul II
Aspecte psihopedagogice ale educ ării limbajului în învățământul preșcolar

II.1.Rolul și funcțiile limbajului în dezvoltarea preșcolarilor
Limbajul este definit în mod curent ca fiind un instrument de comunicare interumană, ,,o
unealtă care i -a dat omului posibilitatea să acumuleze și să stocheze cunoștințe și experiențe ușor
transmisibile și utilizabile în relațiile cu semenii săi ‖.(A. Cosmovici )
Limbajul apare sub următoarele forme:
-limbajul nonverbal, se manifestă prin gesturi, arte figurative, mimică;
-limbajul verbal: interior , ned espărțit de gândire și exterior .
Limbajul exterior este oral și scris , este limbajul prin care comunicăm cu semenii noștri.
La rândul său limbajul oral poate fi dialogat sau monologat , limbajul dialogat fiind situativ
(până la vârsta de 6/7 ani) și contextual (evoluat, accesibil între adulți).
În opinia medicului/ psihologul ui francez A. Ombreda ne, limbajul are șase funcții: cgnitivă,
de comunicare, dialectic ă, practică, afectivă, ludică.
Considerat ,, instrument esențial al adaptării sociale ‟‟, limbajul capătă valori deosebite în cazul
copiilor; Jean Piaget particularizează, din această perspectivă, funcțiile limbajului (raportân du-se
inițial la cea esențială -de comunicare a gândurilor), identificându -le pe cele specific limbajului
copiilor, concretizate în două direcții: ,,egocentric ‟‟ și ,,socializa (n)tă ”. (Hobjilă , A., 2008)
Particularități ale limbajului egocentric :
-repetiție (repetiția silabelor sau cuvintelor);
-monolog (copilul vorbește cu sine însuși, ca și cum ar gândi cu voce tare);
-monolog în doi sau colectiv (fiecare copil asociază celuilalt gândirea sau acțiunea sa la un
moment dat, fără grija de a fi auzit și înțeles).
Limbajul socializat este reprezentat prin:
-informație adaptată (copilul comunică, informează, poate influența comportamentul
interlocutorului prin ceea ce transmite);
-critică (implică remarcile copilului asupra celuilalt: as upra comportame ntului, asupra acțiunii
acestuia);
-ordine, rugăminți și ameni nțări (acțiunea unui copil asupra altui copil);

26
-întrebări (la vârsta de 3 ani apar ,, de-ce-urile‖ , fiind foarte frecvente până spre 7 ani . În prima
etapă întrebările vizează numele și locul, iar mai târziu cauza și timpul );
-răspunsuri ( apar doar în urma unor î ntrebări formulate clar, direct, sau a unor ordine Ex: Te rog
frumos, îmi aduci ochelarii? ).
La nivel fonetic/ fonologic : copii i modifică forma cuvintelor, datorită omiterii unor sunete,
grupuri de sunete sau a asocierii anumitor cuvinte; ritmul vorbirii, intonația sunt motivate de
starea de spirit a copilului; pot fi accentuate greșit anumite cuvinte/ structuri .
Din prisma aspectului lexical , copiii trebuie să -și însușească un bogat fond d e cuvinte, cuvinte
care reflect ă aspect e concrete: denumirea obiectelor, însușirile lor, acțiuni.
În ceea ce privește structura gramaticală a vorbirii copiilor preșcolari se constată d ificultăți în
realizarea concordanței timpurilor, în utilizarea formelor de genitiv -dativ ale substantivelor și
substitutelor acestora, sunt actualizate propozițiile și frazele scurte , eliptice.
Astfel, limbajul are nuanțele sale care se deprind de mi c copil. Forma specifică a limbajului în
perioada preșcolară este cea a limbajului oral, prin care se realizează în primul rând comunicarea
și cunoașterea. Specialiștii în domeniu au spus că, prin limbaj, se citește educația fiecăruia dintre
noi.
Capacitatea de a avea limbaj este proprietatea cea mai im portantă a conștiinței u mane , ce
joacă ,,un rol mediator în dezvoltarea și desfășurarea unei game foarte largi de fenomene
psihice , de la cele mai simple (discriminarea, învățarea perceptivă, forma rea imaginilor
perceptive etc.) până la cele mai complexe (memorarea, gândirea cu operațiile sale, rezolvarea de
problem e), relevându -se în general rolul codării verbale în sporirea eficienței proceselor
psihice ‖.(Tarnovschi. A., p. 132)

II.2. Educarea limbajului în documentele curriculare

II.2.1. Finalitățile/scopurile specifice perioadei preșcolare pentru activitățile de educare
a limbajului
Obiectivele cadru ale activităților de educare a limbajului în perioada preșcolară, sunt
,,obiective cu un grad ridicat de generalitate și complexitate ‖(Programe, 1998) , sunt urmărite pe

27
parcursul mai multor ani de studiu și se referă la formarea unor capacități și aptitudini specifice
disciplinei.
Structurate bidimensional, au în veder e:
a) Pentru educ rea comunicării orale :
-dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor
verbale orale;
-educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic
-dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;
b) Pentru educarea comunicării scrise:
-dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de
limbaj scris. (Hobjilă, A., 2008, p.63)
Obiective le de referință specifică rezultatele așteptate ale învățării pentru fiecare an de
studiu și urmăresc progresia în achiziția de competențe și de cunoștințe de la un an de studiu la
altul:
-Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor,cât și
în calitate de auditor;
-Să înțelegă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea;
-Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l -a înțeles:
-Să distingă sunetele ce com pun cuvintele și să le pronunțe corect;
-Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;
-Să recepteze u n text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice ale acestuia;
-Să fie capabil să creeze el însuși (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici
dramatizări, utilizâd intuitiv elemente expresive;
-Să recunoască existența scrisului oriunde îl întâlnește;
-Să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are înțeles (semnificație);
-Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini;
-Să manifeste interes pentru citit;
-Să recunoască cuvinte simple și litere în contexte familiare;
-Să recunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris;

28
-Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date;
-Să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme
geometrice, tipuri de contururi etc.
-Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare
folosirii acestora;
-Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semn ificație;
-Să descopere că scrierea îndeplinește anumite scopuri, cerințe sociale și să se folosească de
această descoperire (ex. Recunoaște și respectă simboluri care avertizează asupra
prezenței/ existenței unui pericol sau care arată direcția, destinația unei clădiri/ unui loc etc.);
-Să înțeleagă semnificația cuvintelor, literelor și cifrelor, învățând să le traseze. (Curriculum ,
2008)
Obiectivel e operaționale, sunt definite într -un mod concret, precis, prin comportamente
observabile și măsurabile ș i sunt asociate fiecărei activitîți desfășurate în etapa preșcolarității.
În prezent sunt recunoscute trei mari domenii de încadrare a obiectivelor operaționale:
-Domeniul cognitiv -obiective cognitive: vizează însușirea de cunoștințe, deprinderi și capacități
intelectuale ( să recunoască , să prezinte , să scrie , să identifice , etc…);
-Domeniul afectiv -obiective afective: se referă la formarea de sentimente , interese, atitudini
(să aprecieze, să respingă, să încurajeze…);
-Domeniul psihomotor – obiective psiho -motorii: vizează comportamentele de ordin fizic ( să-și
centreze privirea , să utilizeze instrumentele de scriere , să adopte o poziție corectă
comportamentală etc.)
Exemplu: ,,obiective educaționale transpuse la nivel concret al actului pedagogic și al
activității de învățare a copiilor”:
Domeniul de activitate: Educarea limbajului
Forma de realizare: Lectura după imagini
Obiectiv fundamental/ Scopul: Reconstituirea, prin povestire, a subiectului/ conținutului unei
povești, cu punctul de plecare într -o imagine pretext.
Obiective operaționale:
A. Cognitive:
-să recunoască titlul poveștii, pornind de la imaginea pretext;
-să prezinte episoadele acțiunii, după imagini;

29
-să folosească anumite cuvinte/ sintagme din textul original;
-să plaseze imaginea pretext în succesiunea logică a celorlalte imagini prezentate;
-să coreleze o sintagmă/propoziție dată cu imaginea corespunzătoare;
B. Motrice:
-să-și centreze privirea pe imaginile prezentate de educatoare;
-să indice prin gesturi anumite acțiuni ale personajelor;
-să folosească în mod corect materialele (planș e, carte cu imagini, jetoane, arătător/indicator
etc.);
C. Afective:
-să aprecieze personajele/ acțiunile pozitive din poveste;
-să respingă personajele/ acțiunile negative din poveste;
-să aprecieze frumusețea/expresivitatea anumitor expresii folosit e. (Hobjilă, A., 2008, p.65)

II.2.2. Activitățile de educare a limbajului realizate la preșcolari
Activitatea didactică în grăd inița de copii se realizează pe nivele de vârstă ( I și II) sub forma
unor activități comune, activități alese, jocuri, activități opționale, activități de dezvoltare
personală .
Activitațile commune reprezintă principala modalitate de realizare a obiectivelor instructiv –
educative prevăzute în programa școlară și pot fi clasificate după u rmătoarele criterii:
-după conținut: activități d e educare a limbajului, activități matematice, activități de cunoaștere
a mediului înconjurător, activități practice și elemente de educație casnică, activități de educație
pentru societate, activități de ed ucație muzicală , activități de educație plastic ă, activități de
educație fizică;
-după forma de realizare : joc didactic, povestire/ repovestire/ povestiri create de copii,
observare, convorbire, memorizare, lectură după imagini , lecturi ale educatoarei, exerciții cu
material individual, jocuri logico – matematice, exerciții psiho -motrice, jocuri de mișcare,
activități de desen/ pictură/modelaj, cu teme propuse de educatoare, activități de cânt și joc cu
cânt;
-după sarcina didactică : activități de predare învățare, activități de consolidare a cunoștințelor
și deprinderilor, activități de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, activități de formare de
priceperi și deprinderi, activități de evaluare, activități combinate/mixte .

30
Noul curriculum pentru educație timpurie a copiilor de 3 -6/7 ani prezintă câteva schimbări la
nivelul învățământului preșcolar, educatoarea are libertatea și, totodată, obligația să găsească
forme organizatorice adecvate pentru realizarea p revederilor programei pentru fiecare disciplină.
Educarea limbajului/ domeniul limbă și comunicare are afectate o activitate la nivel I și
două activități la nivel II, activități prin care se oferă posibilitatea preșcolarilor să -și însușească și
să stăpânească exprimar ea oral ă (se urmărește ca preșcolarii să comunice fluent, clar, cursiv ,
utilizând modalități de exprimare adecvate în diferite situații ) și cea scrisă (se urmărește
însușirea capacității de a recunoaște și de a trasa elemente pregătitoare scrisului).
Limbajul este cel care ajută la îndeplinirea tuturor activităților din grădiniță cât și dezvoltarea
personalității copiilor. Educatoarea are sarcina de a contribui la formarea, exersarea și
dezvoltarea limbajului copiilor preșcolari prin n umeroase exersări, experiențe, prin intermediul
participării acive a copiilor.

II.3. Aspecte metodice privind formele de realizare a activităților de educare a
limbajului

II.3.1. Învățarea prin joc și metodele sale
Jocul reprezintă principala formă de organizare a procesului instructiv educativ ce satisface
preșcolarilor, în cel mai înalt grad, nevoia de activitate a copilului, nevoie generată de trebuințe,
dorințe, tendințe specifice acestui nivel de dezvoltare psihologi că.
Se regăseșre la copiii tuturor popoarelor, din cele mai vechi timpuri.
,,Jocul este singura atmosferă în care ființa sa psihlogică poate să respire și în consecință
poate să acționeze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne între ba de ce este copil, nu
ne putem imagina copilărie fără râsetele și jocurile sale”. ( Ed. Claparede )
În grădiniță , jocul reprezintă activitatea fundamentală, prin care se exteriorizează întreaga
viață psihică a copilului, se exprimă cunoștințele, emo țiile, dorințele, chiar și acelea care nu pot
fi satisfăcute imediat. Jocul este modalitatea prin care copilul caută să cunoască realitatea
înconjurătoare.
În opinia lui Jean Piaget funcțiile jocului sunt:
-funcția de adaptare -relizată printr -o rela ție cu dublu sens între real și eu;

31
-funcția formativă și informativă;
-funcția de descărcare energetică și de rezolvare a conflictelor afective;
-funcția de socializare.
Clasificarea jocurilor a preocupat pe mulți specialiști în domeniul pedagogiei preșcolare, însă,
nici până azi nu s -a ajuns la o clasificare unanim acceptată.
Luând în considerare drept criteriu influența formativă a jocurilor asupra dezvoltării psih ice
a copilului, se pot diferenția :
-jcuri de creație sau jocuri simbolice;
-jocuri de mișcare;
-jocuri didactice.
Jocurile de creație sau simbolice
În această categorie sunt incluse acele jocuri în care copilul alege tema și formulează regulile
jocului. Copilul, folosindu -se de anumite jucării, obiecte sau prin intermediul gesturilor și
cuvintelor, redă un aspect al realității.
În grădiniță jocul de creație/ simbolic se desfășoară sub două forme:
-joc cu rol , în care copiii îndeplin esc anumite roluri sociale reale sau imaginare;
-joc de construcție, în care copiii pot să redea configurația aproximativă a unor obiecte sau pot să
realizeze îmbinări fanteziste.
Jocurile de creație, privite din perspectiva aplicabilității lor practi ce, în etapa preșcolarității,
pot fi:
-jocuri cu subiecte din viața cotidiană: De-a mămicile, De -a familia, De -a școala, D -a
grădinarii, De -a bucătarii, De -a pompierii etc.;
-jocuri cu subiecte din povești și din basme: De-a Albă ca Zăpada, De -a Scufița Ro șie, De -a
Capra cu trei iezi, Dea Cenușăreasa etc.;
-jocuri dramatizări, prin folosirea de figurine a teatrului pentru păpuși, jucării sau alte siluete cu
diverse personaje, mânuite de copii: Ridichea uriașă , Iedul cu trei capre , Greierele și furnica
Carn avalul animalelor etc.;
-jocuri de construcții, în care sunt utilizate o gamă variată de materiale: cuburi, nisip, pietre, bare
din lemn sau metal etc..
Jocurile de consrucții pot fi: jocuri de construcții de așezare pe suprafețe plane, de
suprapune re și îmbinare ( Casa bunicilor , Grădinița , Blocuri , Castelul etc.); jocuri de construcții

32
cu materiale din natură și deșeuri industriale ( Mobilierul păpușii , Covor de toamnă , Orășelul
copiilor , Pădurea în anotimpul toamna etc.); jocuri de construcții cu caracter tehnic ( Avionul,
Trenul, Camionul, Parcul de mașini etc. ); jocuri de construcții în aer liber ( Să facem un castel
din nisip, Tunelul de cale ferată, Oameni de zăpadă etc.).
Indiferent de jocul pe care îl de sfășoară copiii, educatoarea are în vedere, în p ermanență,
siguranța copilului.
Îndrumare a jocurilor de către educatoare
Cînd jocurile de creație, se desfășoară în cadrul grădiniței rolul educatoarei constă în:
-Pregătirea jocului de creație prin asigurarea condițiilor materiale corespunzătoare desfășurării
jocului și prin familiarizarea copiilor cu aspectele realității ce urmează a fi transpuse în joc;
-Alegerea locului desfășurării jocului și a timpului necesar pentru realizarea acestei
activități ;
-Pregătirea copiilor pentru joc ;
-Alegerea temei, alegerea partenerilor de joc , constituirea grupurilor de joc, stabilirea
rolurilor și repartizarea lor, elaborarea sc hemei jocului, selecționarea materialului necesar și
împărțirea lui între copi i, amenajarea spațiului pentru joc .
Jocurile de construcție , frecvent utilizate în grădiniță, prezintă mare atractivitate pentru copii,
ele se desfășoară în jurul unor teme propuse atât de educatoare, cât și alese de către copii.
Materialele po sibil de utilizat sunt: nisipul, materiale mărunte din natură (semințe, scoici,
castane, frunze etc.), forme geometrice din lemn, piese și ustensile metalice, jocuri de construcție
cu materiale plastice. Copiii pot realiza construcții într -un singur plan u tilizând mozaicuri sau
materiale mărunte din natură sau în spațiu prin valorificarea celor trei dimensiuni: lungime,
lățime, înălțime.
Dirijarea acestor jocuri, de către educatoare, constă în:
-Pregătirea jocurilor de construcție prin: procurarea din timp a unei game variate de materiale
de construcție, adecvarea sarcinilor jocului la obiectivele programei școlare;
-Alegerea materialelor de construcție în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale
copiilor;
-Famili arizarea copiilor cu materialele de construcție , cu tehnicile de utilizare a lor și
posibilitățile de combinare a acestora;

33
-Stimularea independenței, inițiativei și a atitudinilor creative a tuturor copiilor din grupă
(precizarea unor tematici ale jocuril or de construcție care să provoace imaginația cpiilor,
formularea cerinței de a găsi noi modalități de reprezentare plastică a aceluiaș obiect, formularea
cerinței de a construi dintr -un număr constant de piese un număr cât mai variat de obiecte).
În jocurile colective educatoarea va urmări, ameliora și destructura acele manifestări care
conduc către formarea unor trăsături negative de caracter cum ar fi: egoismul, invidia,
înfumurarea, complexele de inferioritate, nevoia de a fi mereu tutelat, lipsa d e iniț iativă, de
fantezie, de curaj.
Jocurile de mișcare, ocupă o poziție intermediară între jocurile de creație și cele sportive,
apropiindu -se de cele de creație prin trăirile afective pe care le generează, iar de cele sportive,
prin regulile din ainte fixate, prin formularea de comenzi și prin elementele de competiție pe care
le cuprind. Aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mișcare a copiilor.
Înainte de începerea acivității/jocului se prezintă copiilor regulile jocului, în așa fel încât să
nu-i încătușeze, să -i restrângă prea mult libertatea, să -i ducă la limitarea inițiativei de a se juca,
ci prin reguli se prescrie normele de comportare în joc.
Jocurile de mișcare pot fi:
-jocuri de mișcare cu subiect ( Lupul și oile, Vrăbiile și pisica, Rândunica își caută cuibul etc. );
-jocuri cu text și cânt ( Țăranul e pe câmp, Câte unul pe cărare, Piticii, Gâște vesele etc.);
-jocuri hazlii (Cine l-a chemat pe ursuleț, Găsește și taci etc.);
-jocuri fără subiect, formează dibăcia de a sări, de a arunca, de a se întrece în viteză ( Cine aruncă
mai departe ?).
Îndrumarea jocurilor de mișcare :
-Selecționarea și programarea jocurilor de mișcare . Se ține seama în mod deosebit de
posibilitatea respectării regulilor de igienă, de efectul mișcărilor asupra proceselor fiziologice, de
vârsta copiilor, evitând astfel oboseala și epuizarea fizică, de particularitățile individuale ale
copiilor pen tru stimularea dezvoltării unor trăsături de caracter precum: inițiativa, curajul,
perseverența, spiritul de încurajare, dar, și pentru evitarea / înlăturarea unor trăsături negative,
cum ar fi: timididatea, pasivitatea, impulsivitatea, agresivitatea.
-Explicarea conținutului și a regulilor jocului : prin participarea directă și efectivă a
educatoarei la joc; prin demonstrație și explicație. Pentru copiii mai mari, educatoarea are în
vedere: stimularea interesului pentru joc; urmărirea felului în care sunt r espectate regulile

34
jocului; reglementarea relațiilor sociomorale dintre participanții la joc; participarea tuturor
copiilor la joc.
Atunci când jocurile sunt alese de copii, educatoarea ține cont de următoarele cerințe
metodologice:
-alegerea jocului se pate face direct ( Cine vrea să se joace cu mine?;Ce joc a -ți vrea să jucăm? –
cerință care este formulată de copil, sau în mod indirect, cu ajutorul materialelor pregăttite și
așezate la loc vizibil);
-se va asigura participarea cât mai bună a tuturor c opiilor la joc, se reamintesc rolurile, acțiunile
și regulile jocului;
-educatoarea se integrează, participă alături de copii la desfășurarea jocului;
-jocul inițial se repetă de două – trei ori;
-jocurile pot fi organizate cu întreaga grupă, pe gru puri mic i sau chiar individual.
Jocu l dedactic
,,Termenul ,, didactic ”, asociat celui de joc, accentuează latura instructivă a activității care
devine, în mod necondiționat, parte integrantă a acestuia și se concretizează printr -un anumit
volum de cunoștințe, de acțiuni obiectuale și mintale pe care le solicită. Indiferent de etapa de
vârstă la care este utilizat, jocul didactic favorizează atât aspectul informativ al procesului de
învățământ cât și aspectul formativ al acestuia. ”( Laborator preșcol ar, p.150)
Jocurile didactice pot fi văzute ca o fază intermediară și pregătitoare pentru copil în trecerea
de la jocul liber la învățare. Particularitatea esențială a acestora constă în faptul că ele trebuie să
îmbine armonios elementul instructiv și exercițuil cu elementul distractiv.
Jocurile didactice se deosebesc de celelalte jocuri și forme de organizare a activităților
comune prin următoarele caracteristici:
-Scopul didactic al jocului (reprezintă o finalitate educativă formulată prin rapor tare la
obiectivele specifice);
-Sarcina didactică (se definește sub forma unui obiectiv operațional cuprinzănd un singur aspect
al conținutului și precizând ceea ce trebuie să facă în mod conștient concret copiii în desfășurarea
jocului pentru a realiza s copul propus, exempu: ,, Recunoașterea meseriei care folosește anumite
obiecete ”; cuprinde o problemă care trebuie rezolvată de toți copiii; antrenează întreaga
personalitate a copiilor; valorifică în diferite moduri cunoștințele, priceperile și deprinderil e);

35
-Elementele de joc , sunt mijloacele de realizare a sarcinii didactice (întrecere, recompense,
aplauze);
-Conținutul jocului didactic , reprezintă sfera cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor;
-Regulile jocului didactic , arată cum să se joace, cum să rezolve problema respectivă,
succesiunea acțiunilor în joc, ce este și ce nu este permis în timpul jocului. Exemplu: ,, Copilul
care primește scrisoarea de la poștaș, spune de către cine a fost trimisă, orientându -se după
imaginile persoanei care descrie meseria respectivă sau instrumentele pe cere le folosește.
Grupa de copii mimează o acțiune specifică meseriei și lucrătorului de la care a primit
scrisoarea ”.
-Materialul didactic ;
-Acțiunea de joc , componentă prin care se realizează sarcina de joc (mome nte de așteptare,
surpriză, ghicire, mișcare și întrecere)
Momente ale desfășurării jocului didactic :
-Organizarea sălii de grupă;
-Introducerea în joc;
-Prezentarea materialului;
-Anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia;
-Explicarea și demonstrarea jocului;
-Executarea jocului de probă;
-Executarea jocului de către copii;
-Încheierea jocului.
Jocurile didactice pot fi:
A. După conținutul lor:
-jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător;
-jocuri didactice pentru educarea limbajului;
-jocuri didactice cu conținut matematic;
-jocuri didactice pentru însușirea unor norme de comportament civilizat și a unor norme
de circulație rutieră;
B. După prezența sau absența materialului didactic:
-jocuri orale (fără material didactic);
-Jocuri cu ajutor material: •cu material didactic (jucării, jocuri de masă, cuburi etc);

36
•cu material ajutător ( diferite obiecte și jucării cu rol
auxiliar);
• jocuri de interpretare a unor povești, lecturi, jocuri de
numărat etc., prezentate pe un suport material (imagini,
diafilme, diapozitive).
C. După scopul urmărit se împart în:
-Jocuri senzoriale (pentru dezvoltarea sensibilității tactile și chinestezice; pentru
dezvoltarea sensibilită ții vizuale; pentru dezvoltarea sensibilității auditive; pentru
dezvoltarea sensibilității gustativ olfactive);
-Jocuri intelectuale (de stimulare a comunicării orale; de exersare a pronunției corecte; de
atenție și orientare spațială; de analiză și sinteză mintală; de realizare a comparației
mintale; de realizare a abstractizării și generalizării; de dezvoltare a perspicacității; de
dezvoltare a imaginației; pentru dezvoltarea proceselor de inhibiție voluntară și a
autocontrolului).
Clasificarea jocurilor didactice de educare a limbajului
Luând în considerare drept criteriu de clasificare conținutul jocur ilor didactice, acestea pot fi:
-Jocuri didactice pentru formarea și exersarea pronunției corecte și dezvoltarea auzului
fonematic . Au drept scop pronunția corectă a sunetelor limbii materne, în special a consoanelor.
Pot fi utilizate și sub formă de exercițiu. Exemplu: Focul și vântul – grupa mică. Se urmărește
formarea deprinderii de a pronunța corect, în mod deosebit, consoanele labi o-dentale: f,v,s,j și a
cuvintelor care conțin aceste sunete, precum și formarea deprinderii de a se exprima în propoziții
simple. Pe baza ilustrațiilor, copiii trebuie să recunoască și să descrie acțiunile ilustrate și să
pronunțe onomatopeele corespunzăt oare: Bate vântul -vâjj; educatoarea și copiii rădică mâinile și
le leagănă reproducând și zgomotul acestuia; Focul face fâs -fâs,se mimează acțiunea de
aprindere a focului. La repetarea jocului pot fi introduse și alte fenomene: ploaia: Pic-pic,
tunetul: Bum-bum.
Alte exemple de jocuri utilizate în grădiniță: ,,Ursul și cioara”, ,,Cine l -a strigat pe ursuleț?”,
,,Să vorbim corect”, ,,Cine vorbește?”, ,, Ce se aude?”, etc..
-Jocuri didactice care contribuie la determinarea și la îmbogățirea vocabularului. Aceste
jocuri au drept scop îmbogățirea vocabularului activ și pasiv al copiilor cu substantive care
denumesc obiecte de uz personal, cu adjective, cu adverbe de timp de loc și de mod, cu

37
pronumele personal de politețe, posesiv, demonstrativ, cu verbe. Exemp le: ,,Cu ce mă
îngrijesc? ”, ,,Unde a sosit rândunica?”, ,,Când se întâmplă?”, ,,Ce știi despre?…”, ,,Cine este, ce
este sau cum este?” etc.
Exemplu: -descrierea jocului ,,Ce știi despre?…”
Scopul: denumirea corectă a obiectelor sau ființelor (substantive comune, proprii, simple sau
compuse) alcătuind cu acestea propoziții simple și dezvoltate.
Obiective operaționale:
-să denumească jucăria sau obiectul extras din săculeț;
-să alcătuiască o propoziție simplă cu cuvântu l ce denumește obiectul, respectând acordul;
-să alcătuiască propoziții dezvoltate;
-să valorifice cunoștințele acumulate în situații noi.
Sarcina didactică: Recunoașterea și denumirea obiectelor extra se din săculeț și a celor de pe
imagini, formularea de propoziții simple și dezvoltate .
Regulile jocului: Copiii vor extrage, pe rând, câte o jucărie sau obiect din săculeț și la
întrebarea: ,, Ce știi despre?… ‖, vor răspunde printr -o propoziție simplă, mai întâi, și, apoi,
dezvoltată.
Elemente de joc: mânuirea materialului, acordarea de buline, întrecere, aplauze.
Metode și procedee:explicația, demonstrația, exercițiul, elemente de învățare prin descoperire
și problematizare, surpriza, jocul didactic.
Material didactic: jucă rii și alte obiecte (ursuleț, păpușă, veveriță, rață, creion, pinguin, carte,
elefant, etc.), steguleț, buline roșii, jetoane (reprezentând: căluț de mare, stea de mare, floarea
soarelui, delfin, câine -lup etc., precum și personaje din povești: lup, capră, ied, urs, vulpe etc.).
Varianta I
Se prezintă copiilor sub formă de surpriză , săculețul cu jucării. Se transmite din mână în
mână un steguleț. La semnalul ,, Stop!‖ , copilul care are stegulețul în mână va extrage din săculeț
un obiect și la întrebarea ,,Ce știi despre ?…‖,va denumi obiectul și va alcătui o propoziție
simplă în care va folosi cunoștințele despre acest obiect.
Se vor solicita și alte propoziți i de la ceilalți copii în care vor folosi cuvântul ce denumește
obiectul respectiv. Pentru fiecare răspuns corect se va acorda o bulină. Se vor antrena în
activitate toți copiii și în special cei care prezintă tulburări de vorbire, insistându -se pe corecta rea
acestora, dacă este cazul.

38
Varianta a II-a
Pe o masă, în fața copiilor, se află mai multe jetoane cu fața în jos. Copiii vor întoarce câte un
jeton, vor recunoaște imaginea obiectului sau personajului denumind -o și, apoi, vor alcătui o
propoz iție la îndemnul ,, Ce știi despre ?…‖.
Varianta aIII -a
Educatoarea spune un cuvânt ce denumește lucruri sau ființe din lumea înconjurătoare, iar
copiii vor formula propoziții simple și dezvoltate răspunzând aceleeași întrebări: ,, Ce știi
despre?…‖.
Se vor aprecia răspunsurile corecte prin acordarea de buline. În final, în funcție de numărul
bulinelor acumulate de fiecare copil, se va stabili cine a dat cele mai multe răspunsuri corecte și
vor primi aplauze.
-Jocuri didcatice de exersare a structurilor gramaticale și formare a deprinderilor de
vorbire dialogată și monologată , urmăresc exprimarea copilului în propoziții simple și
dezvoltate, în fraze scurte, la utilizarea corectă a acordului de gen și număr, a substantivului cu
predicatul, utilizarea corectă a genitivului/ a dativului. Exemple: ,,Cu ce ne jucăm?”, ,, Spune
mai departe”, ,, În vizită”, ,,Cuvinte cu mai multe înțelesuri”, ,, Cuvinte cu sens invers”, ,, Jocul
sunetelo r”, ,,Jo cul silabelor”, ,,Al cui glas/ a cui voce este?. ..”, etc.
Exemplu : -descrierea jocului ,,Al cui glas/ a cui voce este ?…‖
Scopul: Dezvoltarea acuității auditive și folosirea corectă a s ubstantivelor în cazul dativ și
genitiv cu ajutorul personajelor din povești;
Obiective operaționale:
-să asculte cu atenție vocea înregistrată la calculator;
-să recunoască personajul dintr -o poveste după replica ascultată;
-să utilizeze corec t substantivele în cazul dativ/ genitiv în formularea răspunsurilor;
Sarcina didactică: Dezvoltarea acuității auditive; verif icarea cunoștințelor legate de
personajele din poveștile sau basmel e audiate anterior; verificarea cunoștințelor privind folosirea
corectă a substantivelor în cazul dativ/ genitiv;
Regulile jocului: Copilul care recunoaște primul persona jul și răspunde folosind corect
substantivul în cazul dativ/ genitive e ste recompensat cu un ecuson ce reprezintă personajul
ghicit.
Elemente de joc: întrecerea, ghicirea, acordarea de ecusoane;

39
Metode și procedee: explicația, demonstrația, exerci țiul oral, exersarea, jocul didactic.
Material didactic: calculator, siluete de personaje, ecusoane;
Varianta I
Educatoar ea cere copiilor să asculte la calculator glasul unui personaj dintr -o poveste
cunoscută, după care va întreba: ,, Al cui glas/ a cui voce este?…‖(Glasul este al cocoșului. Vocea
este a vulpei.)
Opțional, copiii pot fi solicitați să aleagă și să afișeze la panou silueta personajului
recunoscut.
Varianta a II-a
Copiii recunosc personajul înregistrat la calculator și apoi educatoarea le cere să răspundă la
întrbarea: Cui i se adresează? (Cui îi cere cocoșul punguța?, Cui îi spune vulpea de unde să ia
pește? ).
Se vor aprec ia răspunsurile corecte și se vor acorda ecusoane.
-Jocuri didactice care contribuie la dezvoltarea expresivită ții copiilor: ,,Ce ne -a adus Zâna
Toamna/ Iarna/ Primăvara/ Vara? ”, ,,Ghici ce face? ”, ,,Cui îi este adresată scrisoarea? ”, ,,Du -mă
la căsuța mea! ”, ,,Florile își caută albinuț e”, ,,De-a magazinul ”, ,,La cinematograf ”, ,,Recunoaște
semnul! ”etc.
Exemplu: -descrierea jocului ,,Recunoaște semnul!”
Scopul: Consolidarea deprinderii de a alcătui propoziții simple și dezvolta te enunțiative,
interogative și exclamative.
Obiec tive operaționale:
-să alcătuiască propoziții enunțiative, interogative și exclamative;
-să reprezinte grafic propoziția;
-să recunoască semnele de punctuație și rolul lor în propoziție (punctul, semnul întrebării,
semnul exclamării);
-să identifice propoz ițiile exclamative și inter ogative din creațiile literare;
Sarcina didactică: Formularea de propoziții enunțiative, interogative și exclamative și
precizarea semnelor de punctu ație corespunzătoare fiecăruia.
Reguli de joc: La solicitarea educatoarei copiii arată semnul de punctuație potrivit propoziției
formulate; educatoarea va arăta semnul întrebării sau excl amării iar copiii formulează propoziții
corespunzătoare semnului și o reprezintă grafic.

40
Elemen te de joc: Mănuirea materialului, aplauze, aprecieri verbale.
Metode și procedee: expunerea, explicația, demonstrația, exer cițiul, problematizarea, jocul
didactic;
Material didactic: panou, imagini, jetoane cu semene de punctuație, cretă, tablă , fișe de lucru,
creioane, cărți cu povești etc..
Varianta I
Pe un panou sunt expuse 4 -5 imagini reprezentând diferite aspecte.
Copiii formulează cel puțin două propoziții legate de fiecare imagine, indicând și semnul de
punctuație ce se pune la sfârșitul propoziției. Se reprezintă grafic propoziția pe tablă și pe fișe
(Exemplu: Copacii sunt înfloriți. La sfârșitul propoziției se pune punct.).
Educatoarea va arăta copiilor un alt semn de punctuație, iar copiii formulează propoziții
interogative sau exclamative, după caz, vor reprezenta grafic propoziția. (Exemplu: În imagine
este anotimpul primăvara?, Au înflorit ghioceii?, Ce flori frumoase au pomii!, Ce frumos se
joacă copiii!).
Varianta a II -a
Educatoarea citește o replică a unui personaj dintr -o poveste cunoscută și întreabă copiii: ,, Ce
semn se potrivește?‖ .
Copii ridică jetonul care arată semnul corespunzător propoziției (punct, semnul întrebării,
semnul exclamării) .
Se fac aprecieri verbale asupra răspunsurilor date de copii și a modului în care au participat la
activitate.
Valoarea educativă a fiecărei categorie de joc care se desfășoară în grădiniță este de maxim ă
importan ță în dezvoltarea limbajului și, î n general, în dezvoltarea personalității.
,,Jocul îndeplinește pentru toate vârstele funcții psihologice complexe, funcții educative, între
care amintim: asimilarea de conduite, acumularea de experiență și informație, funcții de
dezvoltare fizică prin antrenarea sau menținerea capacităților fizice, funcții sociale în dezvoltarea
relațiilor sociale. ” (U. Șchiopu )
Activitățile și jocurile alese de copii
Activitățile și jocurile alese de copii sunt activități care se desfășoară pe grupuri mici sau
chiar individual, în prima parte a activităților din grădiniță după întâlnirea de dimineață
(aproximativ ora8,30 – 9,00) și în partea a III -a a programului ( după ora 11,00) sub forma

41
activităților de completare sau a programului distractiv. Conceptul de joc liber ales este precizat
în curriculumul actual, în jocul liber copilul decide ce se joacă, cu ce se joacă și cu cine se joacă.
Pentru desfășurarea acestor activități sala de grupă trebuie să fie amenajată corespunzător,
astfel încât, aceasta să ofere terenul unei activități în care jocurile și activitățile alese vor dezvolta
cunoașterea într -un domeniu al vieții sociale. Astfel, având în vedere setul de interese și aspirații
ale copilului, nevoile acestuia, cât și intenția organizării unor activități integrate, sala de grupă
poate fi delimitată în mai multe centre de activitate/ interes, cum ar fi: Biblioteca, Arte, Științe,
Construcții, Joc de rol/ C olțul păpușii, Nisip și apă, Jocuri de masă.
Materialele de care trebuie să dispună aceste centre motivează activitatea și încurajează
achiziționarea de noi cunoștințe, ele trebuie să se găsească la îndemâna copiilor, să fie sortate,
ordonate și etiche tate pentru a se păstra ordinea și a oferi un exemplu de organizare eficientă.
Ele trebuie să fie alese în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului tematic
aflat în derulare.
Mijloacele specifice de realizare sunt: concursuri, jocu ri distractive, plimbări, vizite, diafilme,
casete audio și video, dramatizări, jocuri de calculator, jocuri de mișcare.
Activitățile alese, jocurile și alte activități desfășurate cu copiii pot îndeplini anumite roluri:
-de pregătire al activităților comune ce vor urma (matematică, educarea limbajului, cunoașterea
mediului)
-de fixare, consolidare a cunoștințelor predate ( de exemplu, cu referire la educarea limbajului,
activitatea de la sectorul Joc de rol poate fi folosită pentru a fixa conținutul u nei povești care a
fost prezentată în cadrul activității de educarea limbajului; la sectorul Bibliotecă în ziua
următoare se poate realiza repovestirea de către copii pe baza unui șir de ilustrații sau realizarea
unui pazzel, ce reprezintă reconstituirea u nei scene din poveste . De asemenea, tot la sectorul
Bibliotecă pot fi consolidate elemente ale limbajului scris: Să punem țiglă pe casa purcelușilor !
–bastonașe ).
-de verificare a nivelului cunoștințelor copiilor (exemplu: la sectorul Bibliotecă se realizează un
joc didactic , o fișă individuală de lucru, descrierea unui tablou. Educarea limbajului se poate
realiza și la sectorul Construcții printr -un joc de construcții unde li se cere copiilor să
verbalizeze acțiunea și să întrețină relații de co municare cu partenerii de joc).
Dacă copiii oferă disponibilitate, se poate accepta ca într -o zi , în anumite sectoare, să
activeze mai mulți copii. Dacă sectorul Bibliotecă se repetă mai mult de două ori într -o

42
săptămână, educatoarea va avea grijă să diversifice conținutul și mijloacele de realizare. De
asemenea, se recomandă să se alterneze sectoarele care presupun activități intelectuale cu cele
care presupun activități de joc.
II.3.2. Alte forme de realizare a activităților de educare a limbajului
Povestirea
Utilizată ca mijloc de realizare a unor categorii de activități prin care educatoarea transmite
unele cunoștințe copiilor, se desfășoară sub forma a două mari categorii de activități: povestirile
educatoarei; povestirile copiilor .
Povestirile educatoarei se organizează cu întreaga grupă de copii, au o valoare etică ce
contribuie la formarea conștiinței morale și a trăsăturilor pozitive de caracter.
Activitatea de povestire se desfășoară parcurgând următoarele etape:
1). Moment organizatoric ;
2). Captarea atenției (prezentarea unei poezii, ghicitori, audierea unui fragment muzical, etc.) ;
3). Reactualizarea cunoștințelor anterioare (reamintirea unor personaje, includerea poveștii într –
o serie de povești) ;
4). Anu nțarea scopulu i și a obiectivelor ;
5). Dirijarea învățării (expunerea poveștii sau povestirii de către educatoare) ;
6). Obținerea performanței (repovestirea de către copii cu ajutorul educatoarei a
poveștii/ povestirii conform planului principal de idei redate prin imagini) ;
7). Asigurarea retenției ( se reamintește titlul poveștii/ povestirii și mesajul transmis de ace asta);
8). Evaluarea (se fac aprecieri generale și individuale asupra modului în care s -au implicat copiii
în activitate ).
Povestirile copiilor îmbracă două forme:
1.Repovestirea :
-repovestire pe baza unor tablouri/ ilustrații;
-repovestire pe baza unui plan verbal;
-repovestire pe baza unui text citit;
-repovestirea liberă;
2.Povestirile create de copii :
-povestiri create pe baza unui șir de ilustrații;
-povestiri cu început dat;

43
-povestiri pe baza unui pl an dat;
-povestiri după modelul educatoarei.
Etapele desfășurării unei povestiri create de copii sunt:
1). Moment organizatoric,
2). Captarea atenției;
3). Anunțarea temei și a obiectivelor ;
4). Dirijarea învățării ( Educatoarea oferă copiilor un suport concret: ilustrații; începutul unei
povestiri; un plan dat sau expunerea povestirii model, în funcție de tipul povestirii);
5). Obținerea performanțelor (În această etapă, copiii își pun în evidență bogăția vocabularului,
creativitatea, imaginația, capacitatea de a face conexiuni între cunoștințele asimilate anterior în
realizarea unei povestiri proprii);
6). Asigurarea retenției (se reamintesc ideile principale ale povestirii);
7). Evaluarea activității pe baza unor criterii specifice.
Memorizarea, activitate special organizată în grădinița de copii , formă de organizare
obligatorie care are drept scop însușirea conștientă a poeziilor de către preșcolari.
Memorizarea este un mijloc important de îmbogățire și nuanțare a vocabularului, este centrată
pe dezvoltarea memoriei logico -voluntare a copiilor, iar prin mesajul artistic transmis, copiii se
familiarizează cu figuri de stil accesibile nivelului de vârstă (epitete, comparații, metafore,
hiperbole).
În funcție de sarcina didactică, activitatea de memorizar e se clasifică astfel: activitate de
predare -învățare a unei poezii; activitate de fixare ; activitate de verificare, fiecare tip de
memorizare având momentele sale de desfășurare.
Momentele desfășurării activității de predare a unei poezii :
1). Moment organizatoric;
2). Captarea atenției (în funcție de ingeniozitatea educatoarei) ;
3). Anunțarea teme i și a obiectivelor;
4). Reactualizarea cunoștințelor anterioare ( Se apelează la diferite planșe , machete, surprize
etc);
5). Dirijarea învățării (recitarea model de către educatoare a poeziei și explicarea cuvintelor
necunoscute);
6). Ob ținerea performanței (repetarea poeziei de către copii pe fragmente sau integral)

44
7). Fixarea conoștințelor (recitarea poeziei de către copii);
8). Evaluare (redarea poeziei prin mișcări imitative, onomatopee sau desen).
Momentele desfășurării activității de fixare:
1). Moment organizatoric;
2). Captarea atenției;
3). Anunțarea temei și a obiectivelor ;
4). Reactualizarea cunoștințelor (se va repeta titlul poeziei, apoi se va recita o dată de către
educatoare pentru reamintirea ei);
5). Fixarea și consolidarea cunoștințelor (recitarea poeziei pe roluri, comentarea conținutului
poeziei cu ajutorul copiilor);
6). Concluzii (fixarea titlului și a ideilor principale);
7). Evaluare (aprecieri asupra modului de participare a copiilor la activitate).

Momentele desfășurării activității de verificare:
1). Moment organizatoric;
2). Captarea atenției;
3). Anunțatea temei și a obiectivelor;
4). Reactualizarea cunoștințelor anterioare (se reamintesc titlul de poezii ce urmează a fi repetate
și verificate);
5). Verificarea/ evaluarea cunoștințelor (copiii vor recita poezia sub diferite forme: pe echipe,
individual, pe roluri etc.);
6). Aprecieri (asupra modului de participare a copiilor la activitate, asupra capacității copiilor de
a reține versuri).
Lectura după imagini, formă a activității de educare a limbajului, specifică învățământului
preșcolar, care solicită reprezentările copiilor având drept scop transpunerea experienței de viață
în actul vorbirii. Are două componente i mportante: observarea dirijată și dezvoltarea
capacităților de receptare și exprimare a mesajelor, ce contribuie la dezvoltarea capacității
intelectuale, a proceselor psihice, a deprinderilor de exprimare corectă, a unor trăiri afective.
Pentru desfăș urarea cu succes a activității de lectură după imagini sunt obligatorii următarele
cerințe organizatorice:

45
-materialul intuitiv trebuie să fie bogat în conținut cuprinzând aspecte ale realității
înconjurătoare, să asigure formarea unor reprezentări corecte ;
-imaginile trebuie să fie accesibile copiilor, să aibă bună vizibilitate;
-educatoarea pregătește un plan de întrebări ce dirijează percepția copiilor spre elemente
esențiale și spre detalii semnificative care contribuie la dezvoltarea gândirii;
-întrebă rile trebuie să fie clare, precise, accesibile, să nu sugereze răspunsul sau răspunsuri
monosilabice (,,da” „nu”).
Etapele desfășurării unei ac tivități de lectură după imagini sunt:
1). Moment organizatoric;
2). Captarea atenției;
3). Reactualizarea cunoștințelor anterioare,
4). Prezentarea c onținutului și dirijarea învățării (interpretarea imaginilor, efectuarea unor
sinteze parțiale prin exp unere narativă sau descriptivă);
5). Obținerea performanței (copiii descriu sau expun conținu tul imaginilor, se stabilesc unele
concluzii);
6). Asigurarea retenției (interpretarea unor cântece sau poezii asemănătoare din punct de vedere
al conținutului cu imaginea sau tabloul prezentat);
7). Evaluarea/ Aprecieri.
Convorbirea, contribuie la rezolvarea unor sarcini de bază ale dezvoltării vorbirii: fixarea,
aprofundarea, sistematizarea, verificarea cunoștințelor și vocabularului copiilor care se realizează
după un șir întreg de activități, precum: observare, povestire, joc didact ic, lectură după imagini
sau în contact direct cu obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare. Metoda didactică folosită
este conversația , de cele mai multe ori fără suport intuitiv.
Pentru o bună desfășurare a activității de convorbire, educatoarea are în vedere: proiectarea
activității la timp; selectarea și accesibilitatea temei; accentuarea caracterului formativ,
întocmirea unui plan de întrebări, corespunzător temei propuse.
Activitățile de convorbire se clasifică astfel:
-după scopul didac tic: convorbire pentru fixarea cunoștințelor realizate după anumite
evenimente; convorbire pentru sistematizarea cunoștințelor; convorbire pentru verificarea
cunoștințelor;
-după tematică: convorbiri referitoare la natură; convorbiri referitoare la viața c otidiană;

46
convorbiri referitoare la evenimente sociale; convorbiri cu teme abordate în unele teme literare.
Etapele desfășurării unei activități de convorbire sunt:
1). Moment organizatoric;
2). Captarea atenției;
3). Enunțarea scopului și a obiectivelor;
4). Dirijarea învățării (cu ajutorul planului de întrebări);
5). Obținerea performanței (concluzii parțiale, introducerea unor elemente de joc etc.);
6). Asigurarea retenției (fixarea concluziilor);
7). Evaluare.
Lectura educatoarei este o activitate de expunere orală a unor creații literare (basme,
povestiri, povești), furnizează copiilor cunoștințe privitoare la cele mai variate aspecte de viață și
domenii de activitate și familiarizează copiii cu natura înconjurătoare (lumea animal ă, lumea
vegetală, cea a fenomenelor fizice).
În cadrul acestor activități, copiii audiază conținutul poveștilor prezentate de educatoare sau a
mijloacelor audio – muzicale, iar scopul principal este acela de a -i ajuta pe copii să perceapă
valoarea art istică a textului literar prezentat, precum și valoarea instructiv -educativă a acestuia.
Valențele educative ale ascultării lecturii sunt: copilul urmărește cu atenție cele povestite,
memorează, compară și analizează materialul furnizat, face unele legături de cauzalitate,
stabilește anumite relații între fapte și personje. Astfel, în aceste activități este antrenată întreaga
activitate psihică a copilului, gândirea este viu stimulată și face posi bilă înțelegerea semnificației
faptelor eroilor. Copilul se familiarizează cu structura limbii, cu bogăția formelor sale
gramaticale cu frumusețea și expresivitatea acesteia.
Momentele desfășurării activității de lectura educatoarei sunt :
1). Moment organizatoric;
2). Captarea atenției;
3). Anunțarea temei și a obiectivelor;
4). Dirijarea învățării (educatoarea va expune conținutul povestirii fie prin lectura rea în
întregime a povestirii, fie utilizând fragmente bine selectate din conținutul ei, a pelând la strategii
didactice specifice);

47
5). Obținerea performanței (în funcție de scopul urmărit, copiii vor recunoaște și enumera
personaje, vor preciza momentele importante ale lecturii audiate, vor exprima gânduri,
sentimente, atitudini);
6). Evaluare/aprecieri.

II.4. Metode interactive de grup – strategii didactice utilizate cu succes în predarea –
învățarea -evaluarea activităților de educare a limbajului
Derivat etimologic din cuvântul grecesc methodos (odos= ,,cale, drum” ; metha= spre, către”),
metoda este o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un mod comun de a proceda
ce reunește într -un tot familiar eforturile profesorului și ale elevilor săi. (Pânișoară, I.O ., 2008,
p.254)
,,Metoda de învățământreprezintă calea urmată de profesor în cadrul instituțional preșcolarși
școlar și în sprijinul conținutului unei teme sau discipline de învățământ și care este subordonată
realizării unor finalități formative care îi vizează pe ed ucați. ” (Stan, L.,2014, p144)
Literatura de specialitate oferă o gamă variată de metode didactice, folosite în activitățile cu
preșcolarii, existând mai multe criterii de clasificare.
Doamna profesor L iliana Stan afirmă că: ,,Ordonarea metodelor de învățământ, în funcție de
un ansamblu de criterii, aduce un plus de claritate într -un câmp problematic foarte bogat nelipsit
de controverse. Din multitudinea variantelor de ordonare, considerăm că două structuri aduc
claritatea necesară demersului nost ru; avem în vedere tabloul sintetic realizat de profesorul
ieșean Constantin Cucoș și clasificarea propusă de Ioan Cerghit. ”
Clasificarea metodelor avansată de Constantin Cucoș:
a) Din punct de vedere istoric :
-metode tradiționale, clasice: expunerea, conversația, exercițiul;
-meyode moderne, de dată mai recentă: utilizarea calculatorului, algoritmizarea, problematizarea,
braistormingul, instruirea programată.
b) În funcție de extensiunea sferei de aplicabilitate :
-metode generale (valabile pentru toate di sciplinele de învățământ): expunerea, prelegerea, cursul
magistral etc.;

48
-metode particulare sau speciale (valabile numai pentru unele discipline, trepte ale instrucției și
educației, laturi ale educației sau situații formative specifice): de exemplu, pent ru educația
morală este aplicată metoda exercițiului moral.
c) Pornind de la modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor :
-metode verbale (utilizează cuvântul scris sau rostit),
-metode intuitive (bazate pe contactul concret -senzorial cu realitatea sau substitutele acesteia).
d) După gradul de angajare a elevilor din punctul de vedere al eforturilor de înțelegere,
gândire, memorare :
-metode expozitive sau pasive (centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă);
-metode active (bazate pe activi tatea de explorare personală a realității).
e) După funcția didactică principală :
-metode de predare și comunicare;
-metode de fixare și consolidare;
– metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității.
f) După modul de administrare a experienței ce u rmează a fi însușite :
-metode algoritmice (bazate pe secvențe operaționale stabile, construite dinainte);
-metode euristice (centrate pe descoperire proprie și rezolvare de probleme).
g) După forma de organizare a muncii :
-metode individuale (care mobilizează elevul în mod individual);
-metode de grup (omogen sau eterogen);
-metode frontale (pentru întreaga clasă);
-metode combinate (prin alternări între variantele precedente în cadrul aceleeași lecții ).
h) În funcție de axa de învățare mecanică (prin receptare) –învățare conștientă (prin
descoperire) :
-metode bazate pe învățarea prin receptare (expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv etc.);
-metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate (conversația euristică, observația dirijată,
instruirea programată, studiul de caz etc.);
-metode de descoperire propriu -zisă: observarea independentă, exercițiul euristic, rezolvarea de
probleme etc.
i) După sorgintea schimbării produse la elevi :

49
-metode heterostructurante (schimbarea se produce prin altul): expu nerea, conversația, studiul de
caz, problematizarea etc.;
-metode autostructurante (individul se transformă prin sine): descoperirea, observația, exercițiul
etc.
Din punctul de vedere a lui Ioan Cerghit metodele se grupează în:
1) Metode bazate pe utiliz area cuvântului :
a) atunci când suportul -cuvânt este rostit, se se constituie metodele de comunicare orală;
b) când comunicarea se bazează pe limbajul intern, se instituie reflecția personală;
c) când cuvântul este scris/tipărit, metodele sunt de tip livresc sau metode de comunicare scrisă;
2) Metode bazate pe observarea directă a realității sau substitutelor obiectelor reale ,
respectiv metode intuitive (obiective sau demonsreative );
3) Metode bazate pe acțiune (metode practice, operaționale). (Stan, L., 20 14, pp147 -149)
Procesul dinamic care are loc în societatea actuală, obligă toate categoriile sociale să țină
pasul cu evoluția societății și implicit a educației.
Regândirea educației formale se impune și ne obligă să schimbăm relația cu copiii și între
copii, promovând sprijinul reciproc și dialogul constructiv prin noi strategii de predare -învățare
evaluare.
Utilizarea metodelor interactive de grup , numite metode moderne, active și de cooperare,
acționează asupra modului de gândire și de manifestare a copiilor.
Cadrul necesar învățării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere și respect între
educator și educat. Trebuie acceptată div ersitatea de idei, promovată gândirea și stimulată
implicarea activă a tuturor copiilor. Rolul educatoarei se schimbă, ea formulează probleme,
ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează înpreună cu copiii, corectează greșelile
acestora fără a impune autoritar un punct de vedere. Astfel, educatoarea organizează și conduce
acțiunea, devine consilier dar și coechipier.
Tehnicile predării active și interactive urmăresc:
-să-i angajeze pe copii să -și caute singuri informația de care au nevoie;
-să-i învețe să -și pună probleme, să găsească și singuri soluții de rezolvare a problemelor;
-să le dezvolte disponibilitatea spre dialog;
-să-i conștietizeze de rolul lor activ în orice demers, unde ei pot avea idei, soluții noi;
-să-i determine să se a utoevalueze și să -i evalueze pe colegii lor;

50
-să le stârnească interesul, spiritul de competiție;
-să-i obișnuiască să lucreze prin cooperare.
Clasificarea metodelor interactive de grup:
-Metode de predare – învățare : Predarea învățarea reciprocă, Mozaic, Tehnica Lotus,
Stabilirea succesiunii evenimentelor, Bula dublă, Partenerul de sprijin, Cubul, Puzzele,
Comunicarea rotativă, Schimbă perechea, Locuri celebre, Călătoria misterioaă, Acvariul,
Învățarea în cerc; Mica publicitate, Harta cu figuri, S trategii de lectură a textelor științifice,
Examinarea expunerii.
-Metode de fixare, consolidare și evaluare: Piramida și diamantul, Ghicitorile, Ciorchinele,
Tehnica fotolimbajului, Benzi desenate, Posterul, Trierea aserțiunilor, tehnica blazonului,
Sintetizarea, Diagrama Venn, Metoda piramidei, Examinarea povestirii, Jurnalul grafic, Turul
galeriei, Turnirul întrebărilor, Cvintetul, Analizarea și interpretara imaginilor, categorizarea,
turnirul enunțurilor;
-Metode de creativitate: Brainstormin gul, Tehnica 6/3/5 (Brainwriting), Metoda Philips 6/6,
tehnica viselor;
-Metode de rezolvare de probleme: Metoda – Pălăriuțele gânditoare, Studiu de caz, Pătratele
divizate, Minicazurile, Diagrama cauză efect, Interviul, Explozia stelară, Metoda Frisco , Mai
multe capete la un loc;
-Metode de cercetare în grup: proiectul, Reportajul, Investigația în grup, Experimentul,
Explorarea interdisciplinară, Cercetarea mea, Investigația comună. (Ghid metodic – Metode
interactive de grup, 2002)

Pornind de la ideea că tehnicile predării interactive urmăresc:
-angajarea copiilor în căutarea informației de care au nevoie ;
-să-i învețe să -și pună probleme și să -și găsească singuri soluții de rezolvare a problemelor, am
folosit în activitatea l a grupă mai multe metode precum: Cubul, Predarea -învățarea reciprocă,
puzzele, Călătoria misterioasă, Piramida și diamantul, Ghicitorile, Ciorchinele, Braistormingul,
Metoda Pălăriuțele gânditoare, Studiu de caz, Explozia stelară, Experimentul, Proiectul.
Exemplu practic -descrierea metodei interactive de grup: Predarea -învățarea reciprocă
Definiție : Strategie de învățare prin studiu pe text/imagine sau imagine/text pentru
dezvoltarea comunicării copil -copil și experimentarea rolului educatoarei.

51
Obiective:
-Să înregistreze performanțele individuale prin exersarea capacității de a -și valorifica experiența
de învățare, învățând pe alții;
-Implicarea activ – participativă a copiilor la activități de grup și frontale;
-Dezvoltarea încrederii în posibilitățile lor de relaționare și de asumare a responsabilităților:
Strategii de învățare:
Metoda -învățarea reciprocă beneficiază de patru strategii de învățare și se poate aplica atât în
jocurile libere cât și în activitatea frontală.
Între cele patru strategii există o înlănțuire logică, ele fiind integrate într -o anumită etapă a
unei activități de povestire, lectură după imagini, poezie, descriere.
1. Rzumarea:
Fiecare lider de grup sau copil din grup expune sinteza textului ci tit sau a imaginii
contemplate de grup timp de 5 -7 minute.
2. Punerea de întrebări :
Analizează textul și imaginea în grup apoi fiecare copil formulează o întrebare folosinduse de
paletele de întrebări.
Întrebările vizează aspecte relevante ale problemei puse în text/imagine bazate pe personaje,
timp, acțiune, loc de desfășurare, mod de rezolvare, de acțiune.
3. Clasificarea datelor:
Identifică cuvintele și expresiile literare din text, comportame ntele atitudinile care sunt
neclare pentru ceilalți și găsesc împreună răspunsul corect pentru a clarifica toate noutățile.
4. Precizarea:
Analizează în grup textul/imaginea și prognozează ce se va întâmpla în continuare exprimînd
cele mai neașteptate idei, fapte, luând în considerație logica ideilor anterioare.
Etape:
Varianta I
-Se analizează frontal un text (poveste, poezie) sau se contemplă frontal un tablou (lectură după
imagini);
-Se împarte clasa în patru grupuri a câte 4/5 copii maxim;
-Se distribuie rolurile fiecărui grup ( Grupul 1 =Rezumatorii; Grupul 2 = Întrebătorii; Grupul 3
=Clarificatorii; Grupul 4 =Prezicătorii);

52
-Copii i rezolvă în grup sarcinile de învățare astfel: Rezumatorii -fac rezumatul textului;
Întrebătorii -formulează întrebări; Clarificatorii -clarifică problema; Prezicătorii -fac predicții.
Varianta II
Această variantă poate fi aplicată în cazul poveștilor, basmelor unde textul are o întindere mai
mare.
-textul fragmentelor se împarte pe fragmente literare cu logică între ele.
-copiii se organizează pe 4 grupe a câte 4/5 copii în grup.
-fiecare membru al grupului îndeplinește un rol (R; Î; C; P)
-se distribuie grupurilor imaginile corespunzătoare fiecăru i fragment literar.
-grupurile analizează imaginile având în vedere rolul asumat.
-pe rând grupurile joacă rolurile asumate, încât copiii audiază pe rând sinteza poveștii, răspund la
întrebări, își clarifică noutățile și problemele textului și urmăresc în continuare textul pentru a -l
compara cu predicțiiile colegilor.

Beneficiile metodei:
-Copiii învață să analizeze un text pe baza unei strategii exacte (să asculte activ textul; să asculte
activ ideile principale; să adreseze întrebări; să facă predicții; să explice pentru a clarifica pentru
sine și pentru toți noutățile);
-Copiii învață să coopereze în grup pentru îndeplinirea aceluași rol;
– Responsabilizează implicarea individuală și de grup;
-Învață să cedeze, să argumenteze și să susțină o i dee.
-Fiecare copil, luat separat, obține propriile performanțe care -l va motiva să învețe pentru a putea
învăța pe alții.

Rolul actorilor metodei predarea -învățarea reciprocă:
Rezumatorii : rezumă, sintetizează, elaborează, formulează, prelucrează, descriu, structurează,
analizează, înlătură.
Întrebătorii : formulează, listează, chestionează, analizează răspunsurile.
Clarificatorii : clarifică, explică, găsesc, aleg, selecteză, conving, precizează, dezbat, lămuresc,
sluționează, simulează, dramatizeaz ă, găsesc noi sensuri, solicită sprijin.

53
Prezicătorii : formulează predicții, prognozează, reflectează, analizează, exprimă opinii, prevăd,
anticipează, elaborează, propune, înțeleg, imaginează, prelucrează, integrează, urmăresc.
Grupurile: experimente ază, discută/dezbat, relaționează, com bină, negociază, evoluează,
interpretează, se joacă, rețin, hotărăsc, influențează, responsabilizează.
Educatoarea: îndrumă, demonstrează, stimulează, motivează, diferențiază, direcționează,
monitorizează, atribui e roluri.
Materiale necesare:
-Palete pentru întrebători (CE?, CINE?; CÂND?; CUM?; DE CE?; DIN CE CAUZĂ?)
-Ecusoane pentru cele patru grupuri ( R; Î; C; P)
-Coronițe pentru lideri
Exemplu practic
Poveste – Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă
Etape :
1. Se selectează fragmentul care întrunește cele 4 condiții ale strategiei.
2. Se prezintă conținutul poveștii însoț it de imagini până la fragmentul selectat;
3. Întreaga clasă lecturează fragmentul ce urmează a fi analizat prin metoda de predare –
învățare reciprocă:
,,Ursul , nemaizicând nici o vorbă, aleargă -n fuga mare la băltoaga din marginea pădurei
și-și vâră -n apă toată coada!…
În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheța limba -n gură și chiar cenușa de
sub foc. Îngheață zdravăn și apa din băltoagă, și prinde coada ursului ca într -un clește.
De la o vreme, ursul, nepaiputând de durerea cozei și de frig, smuncește o dată din toată
puterea. Și, s ărmanul urs, în loc să scoată pește, rămâne făr ' de coadă!‖
4. Se formează grupe a cîte patru copii, fiecare copil din grup îndeplinește câte un rol: R, Î,
C, P.
5. Grupurile primesc aceeași imagine ce reflectă conținutul fragmentului lecturat.
6. Fiecare membru di n grup analizează imaginea, din punct de vedere al rolurilor timp de
5-7 minute.
7. Pe rând membrii fiecărui grup joacă rolul primit.
8. Au loc discuții stimulative între aceleși roluri.

54
1.Rzumatorii (povestitorii)
R-grupa1: Ursul bagă coada în baltă și -o mănâncă peștii.
R-grupa 2. Ursul smuncește coada din baltă și rămâne fără coadă.
R-grupa 3. De coada ursului s -a prins mult pește și s -a rupt.
R-grupa 4. Coada ursului a înghețat și s -a rupt.
Cei patru rezumatori au extras ideea din text corect -ursul rămâne fără coadă , dar în mod
diferit.
2. Întrebătorii (curioșii)
Î-grupa1: Cine l -a trimis pe urs la balta din marginea pădurii?
Î-grupa 2: De ce a băgat ursul coada în baltă?
Î-grupa 3: De ce a rămas ursul fără coadă?
Î-grupa 4: Din ce cauză a î nghețat balta?
Întrebătorii de la fiecare grup adresează întrebări colegilor. Autorul întrebărilor așteaptă
răspunsul care poate fi completat sau sugerat de acesta.
3. Clasificatorii (isteții)
C-grupa 1: băltoagă
C-grupa 2: strașnic
C-grupa 3: smuncește
C-grupa 4: sărmanul
Clasificatorii aleg cuvintele necunoscute, se consultă cu educatoarea pentru a le înțelege
sensul, apoi le explică grupului din care fac parte.
4.Prezicătorii (înțelepții)
Fac predicții cu privire la finalul poveștii:
Ce s-a întâmp lat mai departe în poveste?
Ce s-ar fi întîmplat dacă balta nu îngheța?
Ce s-ar fi întâmplat dacă ursul nu asculta de vulpe?
Găsește alt finalal poveștii.
Rolurile se exersează în cadrul fiecărui grup apoi în fața tuturor grupurilor vor interpreta
rolurile pe rând – R, Î, C, P.

55
Prin utilizarea metodei Predarea -învățarea reciprocă, a fost stimulată comunicarea,
activizarea tuturor copiilor, formarea de capacități precum: spiritul critic constructiv,
independență în gândire și acțiune, găsirea un or idei creative și îndrăznețe de rezolvere a
sarcinilor.
Copiii au descoperit o nouă experiență de învățare și au căpătat încredere în capacitățile
proprii și ale grupului.
Metoda s -a dovedit a avea succes atât în activitățile de educare a limba jului în activități de
povestire, memorezare, lectura după imagini, în activități de cunoaștere a mediului, educație
pentru societate, dar și cadrul activităților liber alese la sectoare (Bibliotecă, Științe , Joc de rol ).

II.5. Metoda proiectelor, strategie modernă a procesului de învățare la preșcolari
Metoda proiectelor este o strategie de predare – învățare -evaluare, recent adoptată în
curriculum preșcolar, care are la bază necesitățile, interesele și posibilitățile copiilor.
Metoda proi ectelor a fost inițiată la sfârșitul secolului al XIX -lea ce John Dewy, în concepția
căruia educația înseamnă ,,acea reconstrucție sau reorganizare a experienței care se adaugă la
înțelesul experienței precedente și care mărește capacitatea de a dirija evo luția experienței care
urmează ”. La baza teoriei sale despre educație stau principii precum: ,,să se învețe făcând ” sau
,,școala este însăși viața”.
Metoda proiectelor a fost popularizată și aplicată în școlile americane, mai târziu, de către
W. Kipa trich, scopul fiind de armonizare a școlii cu societatea.
Specialiști ai psihopedagogiei occidentale contemporane, cum sunt S. Chard, L. Katz
dezvoltă, utilizează și regândesc această metodă, în prezent fiind aplicată și în grădinițele din
România.
În cadrul acestei metode activitatea este centrată pe cel care învață, pe copil, acesta devenind
subiect al educației aflat în centru l învățării și îndrumat să descopere singur ceea ce se află în
jurul său.
Prin flexibilitatea sa, programa învățăm ântului preșcolar permite aplicarea meodei proietelor
și orientarea către dezvoltarea competențelor în funcție de particulritățile individuale și de vârstă
ale copiilor. Spre deosebire de învățământul tradițional, când planificarea se face semestrial, în

56
cazul proiectelor planificarea temelor și subtemelor se face conform cerințelor copiilor, pe una
sau mai multe săptămâni.
Derularea unui proiect cuprinde trei faze:
-Faza I -faza preoperatorie și de inițiere;
-Faza aII -a -de documentare și de investigare;
-Faza a III -a –evaluare (cea a sintezei și a concluziilor) .
FazaI -preoperatorie și de inițiere
Constă în alegerea subiectului și în planificarea demersului didactic necesar pentru realizarea
proiectului.
Sunt necesari următorii pași:
-Alegerea temei/ subiectului , este un pas foarte important în organizarea și desfășurarea oricărui
proiect. Copilul este cel care solicită și alege tema, iar educatoarea hotărăște cum se va desfășura
activitatea .
Subiectul/tema trebuie:
– să fie destul de vast, pentru a putea permite o investigație de cel puțin o săptămână;
– să fie legat de experiența de zi cu zi a copilului (cel puțin câțiva copii trebuie să aibă cunoștințe
despre acesta, pentru a putea pune întrebări relevante despre el );
-să permită o abordare integrată;
-să fie potrivit pentru a putea fi investigat în grădiniță .(Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.L., 2009,
p.27)
-Stabilirea direcțiilor de dezvoltare prin: scrisoarea de intenție, discuții cu partenerii, inventar
de probleme, harta proiectului;
-Stabilirea obiectivelor de referință pe care le urmărim pe parcursul proiectului ;
-Conceperea unor scrisori de intenție pentru a expune obiectivele proiectului ;
-Crearea centrului tematic și procurarea materialelor . Se construiește într -un loc bine stabilit
și cunoscut de toți cpiii. Centrul tematic este dotat cu materiale informaționale și de manipulare
care incită curiozitata și interesul și care să trimită ,, mesaje ” cu suport educativ în sprijinul
dezvoltării pr oiectului. Aici copiii pot mânui materialele, se pot juca cu ele și le pot analiza,
astfel interesul pentru temă/subiect rămâne viu.
-planificarea activităților care s evor derula pe parcursul proiectelor, respectându -se planul de
învățământ pentru grupa la care se derulează;

57
-Discuții cu persoanele implicate . Orice proiect are nevoie de resurse materiale dar și de
resurse umane. Prin scrisorile de intenție educatoarea cere sprijinul părinților, ceea ce presupune
provocarea unui parteneriat de decizie și de acțiune cu copiii. Pot fi implicate și alte cadre
didactice, comunitatea loclă, specialiștii unor domenii de activitate (medici, reprezentanți ai
bisericii, ai poliției, ai unor societăți comerciale, etc.)
Avantajul metodei proiectelor este ace la de a putea organiza procesul didactic atât sub formă
de învățare frontală, cât și sub formă de învățare individualizată și pe grupuri mici. Îmbinarea
armonioasă a activităților frontale cu cele individuale și pe grupuri mici oferă posibilitatea unui
învățământ integrat și formativ. Eficiența îmbinării lor depinde atât de gradul de cunoaștere a
copiilor, cât și de creativitatea cadrului didactic.
Pentru a realiza tema proiectului, educatoarea are în vedere nivelul de dezvoltare, de
interesele și dor ințele exprimate în faza alegerii temei/ subiectului. Scopul și obiectivele,
strategiile didactice, stabilirea comportamentelor care vor fi formate precum și planificarea
activităților se stabilesc în funcție de tema aleasă/subiect.
Faza aII -a- de de documentare și investigare
Numită și inima proiectului, în această etapă copiii fac cercetări, desenează în urma
observației directe, construiesc modele, înregistrează date și fapte, explorează, fac predicții,
discută și chiar dramatizează aspecte le gate de noile achiziții.
Un spațiu bine organizat și împărțit pe arii de stimulare oferă condiții de dezvoltare proprii
tuturor copiilor. Jocul – activitatea de bază a copilului, este principala modalitate de învățare
eficientă, de aceea mediul edu cativ trebuie astfel organizat încât să trimită mesaje, să stimuleze
să impresioneze și să condiționeze formarea acestuia.
Adăugarea detaliilor și atribuirea unor funcționalități proiectului sunt necesare pentru a crea
copiilor o motivație mai puternică. Pe lângă interesul pentru joc, copiii manifestă curiozitatea și
pentru ceea ce -i înconjoară (copiii își stabilesc roluri și responsabilități ,, De -a mama ”, ,,La
piață“, ,, De -a mecanicul“etc.).
Faza a III -a –evaluarea (cea a sintezei și a c oncluziilor), include pregătirea și prezentarea
rapoartelor și a rezultatelor.
Toate proiectele tematice trebuie să aibă o finalitate. Evaluarea proiectului are în vedere
împărtășirea noutăților aflate și prezentarea activităților realizate prin: albume de fotografii,

58
dramatizări și serbări, portofoliile copiilor, expoziții cu lucrările copiilor, participarea la diferite
concursuri cu cel e mai reușite lucrări realizate de copii în cadrul proiectelor tematice.
Progresul și achizițiile înregistrate pe parcursul derulării proiectului, trebuie să fie vizibile în
atitudinile, comportamentele, deprinderile pe care copiii le -au dobândit, în cunoștințele nou –
însușite, toate fiind reflectate de portofoliul proiectu lui, ce se întocmește pentru fiecare proiect
realizat și care conține: material e cu conținut informativ în legătură cu tema proiectului, harta
proiectului, cărți, albume, imagini sugestive temei, lucrări realizate cu copiii, material create etc.

Proiectul –metodă de învățare în activitățile de educare a limbajului
Proiectul este o strategie de învățare care implică activ copiii într -o investigație bazată pe
cooperare în scopul exersării capacităților necesare viitorului adult într -o societate democratică.
În grădiniță familiarizarea unui proiect este pregătită și programată de către educatoare.
Educatoarea provoacă clasa la dezbateri tematice bazate pe întrebări adresate copiilor care au
studiat subiectul. În acest context, ea ghidează, monitorizează și evaluează din exterior copilul ,
de aceea este foarte important c ă, copiii trebuie :
-să manifeste interes pentru subiectul respectiv;
-să știe sursele de informare și materialele necesare;
-să dorească să obțină rezultate de care să fie mândri;
-să nu se aleagă subiecte arhicunoscute;
-să aibă părinți înțelegători și preocupați de dezoltarea c opiilor lor.
Etapele elaborării unui proiect sunt:
-alegerea temei
-planificarea activităților prin: stabilirea obiectivelor, formarea grupurilor; selectarea subiectului
de fiecare copil/grup de copii; distribuirea responsabilităților în cadrul grupul ui; identificarea
surselor de informare: cărți, reviste, personae autorizate.
-cercetarea propriu -zisă;
-elaborarea materialelor;
-prezentarea rezultatelor cercetării și/sau a materialelor create;
-evaluarea .
Exemplu practic
Temă de cercetare ,,Furnicile ”

59

Scopul : Manifestarea atitudinii de protecție și admirație față furnici
Stabilirea obiectivelor :
-să dezvolte relații între acțiunile copiilor și consecințele asupra furnicilor ;
-să dobândească o acțiune de protecție asupra a insectelor .
Preșcolarii se împart în două grupe . După recitarea poeziei Gospodina –de O. Cazimir, li se
stârnește curiozitatea copiilor cu privire la modul în care o ființă atât de mică poate să care în
spate o grăunță așa mare .
Cercetarea științ ifică: comportamentul furnicilor în diferite momente ale zilei, mediul de
viață al furnicilor în interiorul familiei acestora și în relațiile cu alte insecte.
Cercetarea propriu -zisă:
Demersul practic
-Observarea comportamentului a două specii de furnici (din grădină și din pădure) –hărnicia –
lenea -foloase -daune;
-Dușmanii furnicilor;
-Studiul Mușuroaielor;
-Studiul elementelor naturale în care trăiesc furnicile (copaci, flori, în pământ).
Analiza cauzală
-Din ce cauză ajung furnicile în cas ă; pe copaci? Se stabilește locul de observare; se analizează
detaliile locului, comportamentelor, relațiilor.
-Prezentarea sintezelor momentelor cheie de către copii educatoarei sau familiei care vor nota
într-o fișă observațiile copiilor.
Analiza sp ațială
-Cum se deplasează furnicile?
-Cât de departe poate să ajungă o furnică?
-Exemplu: Furnicile au ajuns în casă -problemă pentru familie.
Procesul soluționării problemei
-Cum putem interveni fără a afecta specia?
-Copiii culeg informații științifice din cărți, la grădiniță sau în familie.
-Copiii asistă cum părinții deviază drumul furnicilor printr -un labirint de hrană.
Elaborarea materialelor

60
-se fotografiază furnicile cum își construiesc un mușuroi, cum transportă hrana, cum se hrăn esc
-se selecteză imagini din cărți, reviste, materiale PPT;
-se realizează activități de desenare, pictură, modelaj .
Prezentarea rezultatelor cercetării și/sau a materialelor create
Copiii au înțeles problemele cu care se confruntă furnicile și problemele pe care acestea le
pun.
Evaluarea
-Dramatizare: Greierele și furnica ;
-Interpretarea cântecului ,,O furnică ”;
-Expoziție cu lucrările copiilor din timpul proiectului investigat.
Concluzii
În timpul observării mediului natural al furnicilor unii copiii au dovedit repulsie față de
acestea, iar alții admirație.
Copiii manifestă curiozitate și adună informații prin diverse mijloace (internet, cărți, reviste),
devin cooperanți și comunicativi, adresează întrebări la întrebări clarificându -și informația și
descoperind lucruri noi, găsesc soluții în rezolvarea u nor probleme.

II.6. Activitățile integrate – valențe formative ale acestora la preșcolari
Integrarea este un proces complex, care se manifestă în diverse moduri, în multiple ipostaze
ale realității.
Integrarea curriculară presupune ancorarea învățării în contexte reale de viață (probleme
cotidiene, teme de actualitate, preocupări ale preșcolarilor, nevoi cotidiene specifice vârstei) ,
presupune articularea armonioasă a diferitelor aspecte ale cunoașterii și ale acțiunii umane în
jurul unor nuclee integrative de tipul conceptelor și problemelor fundamentale, disciplinare sau
interdisciplinare și al abilităților fundamentale, disciplinare și de transfer.
Datorită structurii flexibile a conținuturilor în documentele curriculare speci fice
învățământului preșcolar, precum și libertatea de decizie a educatoarei privind conținuturile
didactice și maniera de abordare a acestora, abordarea integrată a conținuturilor a devenit o
practică care a fost validată în timp.

61
Principalele tipur i de activități integrate întâlnite în aplicarea noului curriculum, în
grădinițele din România sunt:
A. Activitate didactică de sine stătătoare , având conținuturi integrate, care articulează
armonios conținuturi referitoare la două sau mai multe domenii experiențiale, durata
acesteia fiind stabilită în funcție de vârsta copiilor ;
B. Activitate didactic ă integrată care include mai multe secvențe didactice , situații de
învățare ale căror conținuturi (din două sau mai multe domenii experiențiale sau categorii
de activitate) se articulează în jurul unui nucleu de integrare curriculară. Aceste activități
se desfășoară pe parcursul duratei de timp dedicat activităților comune ;
C. Activități integrate având conținuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare
curr iculară , care cuprinde o parte sau toate activitățile comune ale zilei și o parte sau
toate activitățile alese ;
Prin abordarea activităților în formă integrată, educatoarea organizează, învățarea ca un
regizor, un moderator, ajutându -i pe copii să înțeleagă, să accepte și să -și stimuleze opinii
personale, emoții sentimente, să fie parteneri în învățare prin cooperar e cu ceilalți în elaborarea
de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în argumentare, devenind mai activ i și câștigând mai multă
încredere de sine. Deasemenea, prin aceste activități se pune accent pe dezvoltarea gâ ndirii
critice, pe formarea de competențe pr actice, pe latura calitativă a formării (informații, valori,
sentimente, atitudini, comportamente), pe feedback -ul pozitiv, pe măsurarea și aprecierea
competențelor. Se cultivă independența, deschiderea spre inovație, emoțiile pozitive,
autocontrolul.
Pentru a face posibilă abordarea în manieră integrată, cadrele didactice trebuie să țină cont , în
primul rând de caracteristici le definitorii a unei activități de tip integrat :
-Finalitățile activității integrate sunt selectate din liste de obiective -cadru și de referință ale
domeniilor exper iențiale (fără a fi modificate), iar obiectivele operaționale vor constitui un set
unitar și restrâns de patru – cinci obiective, cu referire d irectă la experiențele de învățare vizate;
-Conținuturile curriculare sunt selectate și abordate în strânsă relație cu nucleul de integrare
curriculară (tema anuală de studiu, tema proiectului, tema săptămânii, tema activității etc.);
-Fiecare di ntre situațiile de învățare proiectate și desfășurate în cadrul activității integrate
contribuie la explicarea, analiz a, rezolvarea temei activității;

62
-Tema activității integrate este una singură. În paranteză vor putea fi trecute mici detalii legate
de domeniile experiențiale sau tipurile de activități de învățare integrate și mijloacele de
realizare/ conținutu l vizat ( spre exemplu: Activitatea integrată ,,În ogradă la bunici DȘ,
Cunoașterea mediului ,,Ce știm despre animalele domestice ”- convorbire și Activitate
matematică ,,Familia animalelor ”-formare de grupe după unul sau mai multe criterii date);
-Activitatea integrată trebuie să vizeze antrenarea de abilități disciplinare și/ sau transferabile,
oferind ocazii de comunicare , cooperare, utili zare a unor surse variate de informații, investigație,
experimentare, identificare de soluții, testare de ipoteze etc.
-Organizarea mediului educațional al grupei și materialele puse la dispoziția copiilor trbuie să
permit ă și să încurajeze lucrul în grupuri mici, dar și activitatea individuală. (Preda, V.,
Didactica, 2013, p.5)

63
Capitolul III
Aspecte aplicative ale integrării curriculare în activitățile de educare a
limbajului la preșcolari

III.1. Pr oiectarea integrată -modalități de realizare în activitățile de educare a
limbajului prin exemple concrete
,,Integrarea conținuturilor disciplinelor de studiu, precum și a ariilor curriculare este
considerată astăzi principala provocare în domeniul proiectării programelor școlare ”. (V.Chiș,
2001)
Predarea în manieră integrată a conținuturilor presupune sintetizarea și organizarea didactică a
informațiilor din domenii diferite ale cunoașterii, în vederea construirii unei viziuni holistice și
integrative asupra lumii reale.
Dată fiind structura flexibilă a conținuturilor în documentele curriculare, ceea ce oferă
educatoarelor o libertate de decizie aproape deplină cu privire la tipurile de conținuturi pe care
urmează să le ofere copiilor și o autonomie sensibil egală în privința metodologiei de transmitere
a acestor conținuturi, grădinița de copii creează cadrul cel mai propice pentru structurarea
integrată a curriculumului, atăt din punct de vedere psihopedagogic cât și social.

1.PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ
INTEGRATĂ
NIVEL: I
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cine și cum planifică/ organizează o activitate
TEMA PROICTULUI TEMATIC: În lumea fascinantă a poveștilor
SUBTEMA: Personaje îndrăgite
TEMA ACTIVITĂȚII: Cei trei purceluși și căsuțele lo r
CATEGORIA DE ACTIVITATE: DLC+DȘ – Educarea limbajului+Activitate matematică
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TIPUL DE ACTIVITATE: activitate integrată de consolidare a cunoștințelor și deprinderilor
SCOPUL: dezvoltarea deprinderilor de exprimare corectă sub aspectul fonetic și gramatical și
verificarea numerației în concentrul 1 -3.

64
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să respecte linia povestirii, urmărind imaginile;
-să realizeze acordul între subiect și predicat;
-să reconoască grupele de 1,2,3 elemente;
-să pună în corespondență cifra cu numărul de obiecte;
-să respecte regulile jocului.
SARCINA DIDACTICĂ: descrierea imaginii folosind propoziții corecte din punct de vedere
gramatical și identific area cifrei corespunzătoare numărului de obiecte.
REGULILE JOCULUI:
Copilul desemnat de educatoare, prin atingerea lui cu o baghetă magică, va lua un jeton de pe
masă, va descrie imaginea și o va așeza în dreptul căsuței unui purceluș.
Un al t copil va lua o cifră corespunzătoare și o va așeza sub imagine.
Jetoanele sunt încadrate într -un chenar de culoare roșie, galbenă, maro ceea ce reprezintă:
culoarea roșie casa de cărămidă, culoarea galbenă casa de paie, iar culoarea maro casa de nu iele.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauze.
METODE ȘI PROCEDEE: explicația, demonstrația, povestirea, conversația, exercițiul, jocul.
MATERIALE: tablori care reprezintă căsuțele celor trei purceluși, jetoane cu imagini, jetoane
cu cifre.
FORMA DE REALIZARE: frontală, individuală, pe grupe.
DURATA ACTIVITĂȚII: 25 minute.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Evenimente
didactice Conținut științific Strategii
didactice Evaluare
1.Captarea
atenției Copiii, așezați în semicerc, descoperă la
centrul tematic elementul surpriză, un purceluș
de pluș, care are o scrisoare de la prietenii lui
,,cei trei purceluși ”. Elementul
surpriză
Conversația
2.Prezentarea
obiectivelor pe
înțelesul
copiilor Educatoarea citește scrisoarea copiilor și vor
afla că astăzi îi vor ajuta pe cei trei purceluși
să-și așeze mobila în căsuțe.
Toți copiii vor fi atenți și vor formula Explicația

65
propoziții frumoase (corecte).
3.Reactualizarea
cunoștințelor Pe un pan ou sunt trei tablouri cu căsuțele celor
trei purceluși.
Educatoarea propune copiilor să -și
amintească despre ce este vorba.
Copii redau pe scurt textul poveștii ,,Cei trei
purceluși ”.
Se prezintă materialele folosite în joc:
tablourile cu cele trei c ăsuțe: căsuța de paie a
lui NIF -NIF, căsuța de nuiele a lui NUF -NUF
și căsuța de cărămidă a lui NAF -NAF. Se
insistă pe reamintirea și reținerea numelor
purcelușilor.
Regula jocului: Copilul desemnat de
educatoare, va alege un jeton, îl va analiza și
va for mula propoziții simple despre denumirea
materialelor, utilitatea lor și căsuța
corespunzătoare, în funcție de culoarea de pe
marginea jetonului. Un alt copil va identifica
numărul de obiecte de pe jetonul respectiv și va
așeza la panou sub jetonul respecti v cifra
corespunzătoare.
Răspunsurile corecte vor fi aplaudate de
ceilalți copii și de educatoare. Povestirea
Explicația Orală
Observarea
sistematică
4.Desfășurarea
activității Se execută ,,jocul de probă ”.
Copiii sunt atenționați de educatoare că în
funcție de modul de participare la joc se vor
înfrumuseța căsuțele purcelușilor și prietenul
lor din grădiniță, ,,purcelușul de pluș” va fi
foarte bucuros.
Desf ășurarea propriu zisă a jocului Explicația
Demonstrația
Exercițiul
Jocul Aplauze

66
Jocul se desfășoară până când toți copiii au
avut cel puțin o contribuție completă (se
deplasează, alege jetonul – cu imagine sau cu
cifră, îl descrie, îi așează la locul potrivit.
5.Obținerea
performanțelor Copiii își aleg dintr -un coșuleț câte o căsuță de
culoare roșie, maro sau galbenă. În funcție de
căsuța aleasă se formează trei echipe. Fiecare
echipă își alege un lider care poartă numele
purcelușilor: NAF -NAF, NUF -NUF, și NIF –
NIF.
Cele trei echipe vor analiza căsuța pe care o
reprezintă și pe o fișă de lucru vor consemna
cu buline componența elementelor din căsuță
Copiii vor realiza corespondența dintre cifră și
numărul de obiecte.
Vor fi lăsați să -și spună părerile și să ia decizii
de comun acord (se lucrează în echipă). Lucru pe
echipe
Exercițiul Observarea
sistematică
6.Asigurarea
feedback -lui Se raportează activitatea pe echipe.
Educatoarea urmărește limbajul folosit
(și acordul, și limbajul matematic) Conversația Orală
7.Încheierea
activității Se fac aprecieri verbale cu privire la efortul și
progresul realizat de copii.

67
Fișă de lucru (pe echipe)

☻

3 1 2 1 2 3

2.PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
FRUMUSEȚEA ANOTIMPURILOR
NIVEL: Iși II
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: Bătrânul An și fiicele sale -proiect transsemestrial
SUBTEMA: Vară caldă și fierbinte , fii la noi binevenită !
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE : Frumusețea anotimpurilor
CATEGORIA DE ACTIVITATE: DȘ+DEC
Cunoaștere mediului: Fiica cea mai dragă -convorbire
Educație plastică: Tabloul anotimpurilor – desen
TIPUL DE ACTIVITATE: recapitulare și sistematizare
FORMA DE REALIZARE: în perechi, pe grupe, frontal.

68
SCOPUL: recapitularea cunoștințelor însușite și îmbinarea lor în structuri noi, în vederea
dezvoltării creativității verbale, a exersării găndirii cauzale, divergente, deductive.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
-să descrie anumite schimbări și transformări din mediul înconjurător;
-să formulez e propoziții, corecte din punct de vedere gramatical, despre anotimpuri;
-să realizeze conexiuni între ideile descoperite, pentru a rezolva sarcinile date;
-să analizeze și să sintetizeze informațiile utilizând materialele puse la dispoziție;
-să descrie fiecare grup compozițional ca aspect general și acțiuni efectuate;
-să coopereze cu membrii grupului.
METODE ȘI PROCEDEE: explicația, demonstrația, jurnalul grafic, Turul galeriei,
conversația, problematizarea, jocul, lucrul în grup, deducția, lucrul în perechi.
MATERIAL DIDACTIC: coli mari, culori, carioci, pastă de lipit, imagini specifice celor
patru anotimpuri.
DURATA: 60 minute (câte 30 de minute pentru fiecare categorie de activitate).
SCENARIUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE
Recapi tularea cunoștințelor se va face cu ajutorul metodei interactive de grup schimbă
perechea . Copiii sunt așezați în două cercuri concentrice. Copiii se vor așeza în pereche, pe
scăunele, cel din interior față în față cu cel din exterior. Cei din interior sun t copaci iar, cei din
exterior vor extrage dintr -un bol: frunze îngălbenite, steluțe, flori, cireșe, deci vor extrage
simboluri specifice celor patru anotimpuri.
Se formulează sarcina de lucru: Observați, analizați, descoperiți și spuneți tot ce știț i despre
simbolul ales din bol.
Perechile analizează simbolul ales timp de 3 -5 minute.
La comanda: Schimbă perechea!, copiii din interior schimbă scăunelul cu vecinul în sensul
acelor de ceasornic.
Copiii din exterior fac o sinteză a obser vațiilor anteriare și continuă analiza cu noua pereche
pentru adescoperi noi caracteristici.
Perechile se schimbă până ce fiecare copil a făcut pereche cu toți membrii grupului și până
când s -au epuizat toate ideile copiilor. Se revine la formarea pe rechilor inițiale.
La final copiii formează un singur cerc și fiecare pereche prezintă caracteristicile descoperite.
Se va face o scurtă povestire a fiecărui anotimp intitulată: ,, Fiica cea mai dragă “.

69
Etapa de obținere a performanței are loc în cea de a doua categorie de activitate, DEC –
educație plastică, prin metoda de coperare în grup jurnalul grafic.
Se constituie patru grupe de copii (un grup/ anotimp). Fiecare grup își alege anotimpul
preferat. Li se comunică copiilor sarcina de lucru.
Copiii completează jurnalul grafic, alegând și desenând numai imagini reprezentative
anotimpului pe care l -au ales. Copiii lucrează 10 -15 minute, timp în care comunică între ei,
motivează alegerile făcu te, compară opțiunile proprii cu ale colegilor, caută imagini, desenează,
lipesc.
Evaluarea se realizează cu ajutorul metodei Turul galeriei .
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII INTEGRATE
EVENIMENT
DIDACTIC CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII
DIDACTICE EVALUARE
1.Cap tarea
atenției Audiție -fragment din poezia ,,Balada unui
greier mic ” de G. Topârceanu.
Despre cine se vorbește în poezia audiată?
-Copiii răspund prin deducție: enumeră,
denumesc aspecte ale anotimpului toamna. Deducția
Conversația
Orală prin
analiza
răspunsurilor
2. Anunțarea
temei și a
obiectivelor Copiii sunt anunțați că astăzi vom
recapitula (ne vom aminti tot ce am învățat
despre anotimpuri: care este mai frumos,
care este mai bogat, care ne -a plăcut mai
mult și cum știți să -l reprezentați?
Să folosiți cuvinte frumoase, să vorbiți în
propoziții, să lucrați frumos, să comunicați
și să cooperați unii cu alții. Expunerea
Conversația
3.Reactualizarea
cunoștințelor Ca să ne amintim mai multe despre
anotimpuri vom juca jocul Schimbă
perechea!
Copi ii sunt așezați în două cercuri
concentrice și formrază perechi față în față,
stând pe scăunele. Copiii din interior sunt Explicația
Conversația
Lucrul în
perechi
Jocul Orală

Observarea
sistematică

Prin joc

70
copaci, iar cei din exterior, vor extrage
dintr -un bol frunze colorate, steluțe, flori,
cireșe, simboluri reprezentative fiecărui
anotimp.
Urmează prezentarea aspectelor
caracteristice ale anotimpurilor având în
vedere și următoarele aspecte: copacii,
iarba, fructele, legumele, oamenii și
activitățile lor, apelând la experiența
cognitivă dobândită.
Amintițivă tot ce știți despre anotim pul pe
care îl reprezintă simbolul ales.
La semnalul: Stop, schimbă perechea !,
copiii din interior se mută pe scaunul
vecinului în sensul acelor de ceasornic și
continuă descrierea anotimpului pe care îi
reprezintă simbolul noului partener. Jocul
continuă până când perechile revin la
poziția inițială.
Se formează un singur cerc și se
reacapitulează cunoștințele despre cele
patru anotimpuri, printr -o scurtă povestire
intitulată:
,,Fiica cea mai dragă “.
Tranziție: ,,Bate vântul frunzele”
4.Obținerea
performanței Se constituie patru grupe de copii
(Un grup / anotimp).
Fiecare grup își alege anotimpul preferat.
Se comunică sarcina de lucru: Completați
jurnalul grafic , alegând și desenând
imagini specifice numai anotimpului ales, Problematizarea
Jurnalul grafic
Conversați a Observarea
sistematică

71
pe care îl reprezintă grupa din care faci
parte. Copiii lucrează 10 -15 minute, timp
în care comunică între ei, motivează
alegerile făcute, compară opțiunile proprii
cu ale colegilor, caută imaginile, desenează,
lipesc.
5.Evaluarea
activității Se folosește metoda Turul galeriei . Se
expun pe un panou cele patru tablouri ce
reprezintă cele patru anotimpuri. Fiecare
grup va vizita celelalte lucrări expuse de
celelalte grupuri și completează: criticile,
observațiile, întrebările, acolo unde este
cazul.
După ce se încheie turul galeriei, grupurile
revin la locul inițial, văd, citesc observațiile,
fac analiza lucrărilor. Conversația Turul
galeriei

72
3.ACTIVITATE INTEGRATĂ PE DURATA UNEI ZILE CU DESCRIEREA DETALI ATĂ A
ACTIVITĂȚILOR PE FIECARE CATEGORIE DE ACTIVITATE ÎN PARTE

“ O zi în grădiniță ! “
ACTIVITATE INTEGRAT Ă- ,,PE ARIPI DE PRIMĂVARĂ‖

Inventar de activități

1. A.D.P. – Întâlnirea de dimineață :
,,Micile viet ăți ne î ncântă!”
Salutul ; Prezența; Calendarul naturii : prezentare și completare
Împărtășirea cu ceilalți : „Dac ă-aș fi un fluturaș…‖ –discuții libere
Mesajul zilei : „De vorb ă cu Ri ța-Gărgărița‖; Prezentarea musafirilor
– Ne pregătim pentru activități

2. A.L.A.1 – Centre de interes :
1. Bibliotec ă: „Surprizele Prim ăverii „
2. Construcții : „Palatul Z ânei Prim ăvara „
3. Științ e: „Ajută buburuza să ajungă la flori „ -labirint

3. A.D.E. – „Pe aripi de prim ăvară”
DȘ+DEC
* DȘ-Activitate matematică
„S-o ajutăm pe Ri ța-Gărgărița!”-joc didactic
* DEC -Activitate artistico -plastică
„În poiana Primăverii‖ – pictură

4. A.L.A.2 – Jocuri recreative : „Cântec ,joc și voie bună,
Într-o lume de pitici !”
„Înfloresc grădinile‖ -joc muzical
,,Șase pui și -o biat ă mam ă‖ -montaj literar artistic
„Valsul florilor ”-euritmie

73
PROIECT PENTRU
ACTIVITATEA DE DEZVOLTARE PERSONAL Ă
EDUCATOARE : Tataru Teodora
NIVEL DE V ÂRSTĂ/GRUPA : 5 -6 ani, nivel II – grupa mare ,,Flutura șilor “
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI : “Primavara, anotimpul bucuriei”
SUBTEMA : ―DE PE -O BUNĂ DIMINEA ȚĂ‖ (insecte – evaluare proiect tema tic)
DENUMIREA ACTIVITĂȚII: ,,Că lătorim în lumea insectelor”
CATEGORIA DE ACTIVITATE : ADP -activități de dezvoltare personală
ELEMENTELE ACTIVIT ĂȚII DE DEZVOLTARE PERSONAL Ă: Întâlnirea de diminea ță:
-Salutul, Prezen ța, Calendarul naturii, Mesajul zilei, Noutatea zilei, Întâlnirea de grup
TEMA ACTIVITĂȚII DE DEZVOLTARE PERSONALĂ : ,,Micile vietăți ne încântă !‖
SCOPUL : exprimarea ideilor, sentimentel or și atitudinilor față de micile vietăț i.
OBIECTIVE OPERAȚ OINALE:
-Să exerseze deprinderea de a uti liza formule de salut și de a ră spunde adecvat acestora;
-Să descrie caracteristici ale vremii specifice zilei prin stabilirea corectă a jetoanelor specifice
Calendarului Naturii ;
-Să execute ac țiunile motrice însușite în contexte variate, într -un ritm corespunză tor;
-Să manifeste empatie față de un personaj ima ginar, identificând stă ri afective;
-Să coopereze în cadrul grupului, manifestâ nd prietenie, tole ranță ș i disponibilitate;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și precedee: conversația, explicația, demonstrația, expunerea, exerciț iul, jocul;
Forme de organizare: frontal, individual;
Resur se materiale: elementul surpriză Rița -Gărgărița, panoul pentru prezență , Calendarul
naturii, calculator;
BIBLIOGRAFIE:
-Curriculum pentru învățământul preș colar , MECI, Bucureș ti, 2008;
-Smaranda Maria Cioflica, Nadia Mignea -Guga, Camelia Lazăr, Gabriela Berbeceanu, Elena
Ilie, Cornelia Marta, ,,Ziua bună începe la î ntalni rea de dimineață ‖, Editura Tehno -Art, 2009.

Durata: 25 minute.

74
Scenariul activității
După ce toți copiii au venit la grădiniță ne pregă tim pentru
,,Întâlnirea de dimineață”
Le transmit copiilor un salut însoțit de o apreciere: Bună dimineaț a, fluturași drăgălași! Mă
bucur că suntem ș i azi împreună!” Aceștia vor ră spunde salut ului adresat de educatoare, după
care se vor saluta și ei de la stânga la dreapta (Ex. ,,Bună dimineața, Daria, ce bine arăți”),
fiecare copil îș i va saluta colegul pr onunțându -i numele și o caracteristică, pozitivă, fizică sau
emoțional -afectivă .
Știrea zilei
Deoarece avem o zi deosebită, pentru că nu suntem singuri încurajez copi ii să salutam și
musafirii: ,,Bună dimineața! Bine ați venit la noi în grădiniță ! ”
Exercițiu de înviorare
Cântec de înviorare : ,,Ursule ții s-au trezit ! ”
Prezența
După ce ne -am adunat
Și frumos ne -am salutat
Colegii ne -am întâlnit
Cine oare n -a venit ?
Solicit un copil să meargă la panoul prezenței și să așeze buline s ub pozele copiilor care
lipsesc , apoi numesc un alt copil să numere copi ii prezenț i.
Calendarul Naturii
,,-Ne-am salutat,
Ne-am prezentat,
Cine lipsește am aflat .
Vremea iute s -o aflăm,
Calendarul completăm ! ”
– În ce ce lună și î n ce an suntem?
-Ce am sărbătorit în această lună?( sunt asezate jetoanele c are indică sărbă torile amintite)
– Cum este vremea ? (este așezat jetonul care indică starea vremii din ziua respectivă).
-În ce zi a săptămânii suntem ? (este așezat jetonul corespunzător) .

75
Le cer copiilor să îmi descrie ce sentimente și c e bucurii le provoacă aceste sărbă tori.
Astfel asimilează noi semnificații pentru cunoștințele despre primăvară . În prezentarea ideilor ș i
sentimentelor ei se exprim ă logic, coerent , fluent.
Le propun copiilor să privim la centrul tematic și să spună pe cine au vă zut?
Le prezint mascota zilei ș i mesajul zilei ,,De vorbă cu Rița -Gărgăriț a‖.
Împărtășirea impresiilor
La îndemnul educatoarei copii i vor fi rugați să închidă ochii și să fac ă un exercițiu de
imaginație, să -și închipuie că sunt o insectă , apoi să răspundă la întrebarea :
,,Ce insectă ți -ai dori să fii? De ce? ‖
,,Mi-aș dori să fiu o alb ină. Deoarece albina ne dă miere ” (fiecare copil arg umentează alegerea
facută ).
Fac aprecieri cu privire la modul în care s -a desfăș urat activitatea .
Tranziție
,, Hai copile, hai la joc
Dă mânuț a, stai pe loc
O dată sus, o dată jos,
Ne rotim ș i e frumos!
O dată sus, o dată jos,
Ne rotim ș i e frumos!
Ne-nvârtim, ne ră sucim
Și la centre noi pornim .
Unu- doi, unu – doi
Să nu facem tără boi”
Copiii își aleg centrul de interes la care doresc să se joace și se îndreaptă către acestea.

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC Ă – ALA 1
EDUCATOARE : Tataru Teodora
GRUPA : Mare – ,,Fluturaș ilor “
TEMA ANUA LĂ DE STUDIU : Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI : ,,Primă vara , anotimpul bucuriei”
SUBTEMA : ,,DE PE -O BUNĂDIMINEAȚĂ ‖-insecte (evaluare proiect tematic)

76
DENUMIREA ACTIVITĂȚII: ,,Pe aripi de primăvară ”
CATEGORIA DE ACTIVITATE : Activități liber alese (activități pe centre de interes)
CENTRE DE INTERES / TEMA ACTIVITĂȚII:
1. Bibliotec ă: „ Surpriza Primă verii „
2. Construcții : „ Palatul Zânei Primă vara „
3. Științ e: „Ajută buburuza să ajungă la flori„ -labirint (fișă de lucru)
TIPUL ACTIVITĂȚII : activitate de fixare, consolidare și relaxare;
FORMA DE REALIZARE : activitate individuală și pe grupuri mici;
SCOPUL: Socializarea copiilor prin activități semidirija te care fixează cunoștințe noi și
pregătește activitățile următoare.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE pentru fiecare centru:
Sectorul: Bibliotec ă
TEMA: „ Surpriza Primă verii „
O1– să scitească imagini ce aparțin anotimpului primăvara ;
O2– să realizeze o p iramidă cu imaginile respective;
O3– să colaboreze cu membrii grupului.
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația , demonstrația, jocul , piramida;
Material didactic: plan șă cu o piramidă , imagini sugestive anotimpului primă vara;
Desfășurarea activității: Copiii vor citi imagini ce sugereaz ă anotimpul primăvara și vor
realiza o piramidă ;
Sectorul: Construcții
Tema: „Palatul Zânei Primă vara ―
O1– să asambleze piesele de construit pentru obținerea unui palat ;
O2– să termine lucrul folosindu -se de indicațiile educatoarei ;
O3– să colaboreze cu membrii grupului .
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, instructajul verbal, jocul .
Material didac tic: jocuri de construcție, jucării din plastic (copaci, păsă ri, flori…)

77
Desfășurarea activității: Copiii sortea ză cuburile și le asamblează construind palutul Zânei
Primăvara .
Sectorul: Știiț e:
Tema : „Ajută buburuza să ajungă la cuib „ –labirint (fișă de lucru)
O1– să descopere drumul corect al buburuzei la flori ;
O2– să își dezvolte spiritul de observație ;
O3– să interacționez e cu materialele puse în joc.
STRATEGII DIDACTICE :
Metode și procedee: conversația, explicația, exercitiul.
Material didactic: fișă de lucru, creioane colorate.
Desfășurarea activității: Copiii participă la joc în cal itate de observator și vorbitor , rezolvă
sarcinil e de lucru , respectă indicațiile date de educatoare , folosește instr umentele de lucru
corespunzător .
DURATA: 30 minute
BIBLIOGRAFIE :
-„Revista învățământului preșcolar ”,nr. 1 -2/3-4, MECT, București 2008 ;
-,,Laborator preșcolar ”, Liliana Ezechil, Mihaela Păiși Lăzărescu , Ed. V&Integral ;
-„Didactica activităților instructive -educative pentru învățământul preprimar ” Ed. Didactica
Nova, Craiova -2005;
„Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 – 6 / 7 ani )”, București 2008.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
EVENIMENTUL
DIDACTIC CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC AL
ACTIVITĂȚII STRATE –
GII
DIDAC –
TICE EVALUARE
1. MOMENT
ORGANIZATO RIC Pentru o bună desfășurare a activității se iau
următoare le măsuri:
– aerisirea sălii de grupă
– pregătirea materialelor didactice necesare
– intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă
2. CAPTAREA Introducerea în activitate se va real iza

78
ATENȚIEI (discuții
pregătitoare) printr -o scurtă expunere :
,,Copii i, pentru că voi sunteți foarte isteti, Zâna
Primăvara a trimis la noi pe Rița – Gărgărița, cu
mai multe materiale cu care voi să vă jucați și
să realizați diferite lucrări. Dac ă sunteți atenți,
vă veț i juca și veți lucra cu grijă și co rect o să
fiți răsplătiț i .
Expunerea
3. ANUNȚAREA
TEMEI ȘI A
OBIECTIVELOR Voi anunța jocurile și activitățile ce urmează a
fi desfășurate în fiecare centru de interes,
invitând grupa de copii să le vizitez e și să -și
aleagă tema dorită.
Pentru fiecare centru (sector) voi purta discuții
referitoare la ceea ce vor realiza cu ajutorul
materialelor puse la dispoziție și modul de
utilizare al ustensilelor.
Se reamintește copiilor comportamentul
dezirabil în cazul acestor activități :
– vorbim în șoaptă pentru a nu deranja pe alții;
– să lucrăm frumos și îngrijit;
-să utilizăm cu grijă materialele;
-să apreciem și să protejăm lucrările făcute de
colegi ;
– fiecare joc și lucrare trebuie terminate.

Observația
Conversația
Explicația

4. DESFAȘURA REA
ACTIVITĂȚI LOR
Copiii se organizează la centrul dorit, intuiesc și
se familiarizează cu materialele pregătite .
La secto rul BIBLIOTECĂ, copiii vor citi
imag ini de primăvară și vor realiza o piramidă ;
La sectorul CONSTRUCȚII , copiii vor realiza
din materiale pentru construit Palatul Zânei
Primăvara .
La sectorul Ș TIINȚE vor observa și descoperi Explicația
Exercițiul
Munca
indepen –
dentă
Demonstra –
ția
Jocul Evaluarea
orală a
modului de
exprimare a
nivelului
cunoștințelor
dobândite în
activitățile

79
drumul care duce o buburuză la flor i, vor
desena .
Pe tot parcursul activității se vor asigura
condițiile optime, se va urmări modul de
relaționare, de comunicare între parteneri dar,
și cu materialele puse în joc. Lucru pe
fișă anterioare.
5. ASIGURAREA
FEEDBACK -ULUI Se cere copiilor să facă aprecieri și
autoaprecieri exprimând opinii referitoare la
modul cum s-a lucrat, cum s -a comunicat, cum
au colaborat și la rezultatele pe care le -au
obținut. Conversația
6. ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂȚII Voi face aprecieri stimulative referindu -mă la
fiecare grup în parte și voi nominaliza copii i
care s -au remarcat. Observația Aprecieri
verbale
Tranziție
Iute rândul să -l formăm
Către baie ne îndreptăm
Pe mânuțe ne spălăm!
(Copiii părăsesc sala de clasă și se pregătesc pentru gustare).

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC Ă
ADE – Activitate matematică
EDUCATOARE : Tataru Teodora
GRUPA : Mare –“Fluturaș ilor “
TEMA ANUAL Ă : Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI : “Primă vara, anotimpul bucuriei”
SUBTEMA : ,,DE PE -O BUNĂ DIMINEA ȚĂ”-insecte (evaluare proiect tematic)
TEMA ACTIVITĂȚ II:,, S-o ajutăm pe Rița -Gărgăriț a‖
CATEGORIA DE AC TIVITATE : Activitate matematică
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic

80
SCOPUL: Consolidarea număratului în limitele 1 -8, stabilind locul fiecărui număr în ș irul
numeric și rezolvare de exerciții de adunare și scădere cu o unitate;
SARCINA DIDACTICĂ : Numărare crescător și descrescător în limitele 1 -8; fixarea locului
fiecărui număr în ș irul numerelor naturale; efectuarea de operaț ii de calcul matematic î n limitele
1-8;
REGULI DE JOC:
Pe rând, câte un copil de la fiecare echipă va alege câte un bilet de la Rița -Gărgărița și va
rezolva sarcina dată, pentru a o ajuta pe buburuză. Dacă rezolvă corect va fi aplaudat ș i echipa
lui va primi o floare drept recompensă. Castigă echipa care acumulează cele mai multe flori.
ELEMENTE DE JOC:
Surpriza, aplauzele, mâ nuirea materialului, recompense, î ntrecerea.
OBIECTIVE OPERAȚ IONALE:
O1- Să numere corect în ordine crescătoare și descrescătoare î n limitele 1 -8;
O2- Să stabilească locul fiecărui număr în șirul numeric î n limitele 1 -8;
O3- Să recunoasc ă cifrele asociind corect cu numerele indicate;
O4- Să sesizeze lipsa unui obiect dintr -un șir de obiecte utilizând corect numeralul ordinal l a
cifra corespunzătooare;
O5- Să efectueze corect operaț ii de calcul matematic în limitele 1 -8;
O6- Să folosească corect m aterialele puse la dispoziție participâ nd activ la activitate cu
respectarea regulilor jocului;
STRATEGII DIDACTICE :
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exerciț iul, jocul, problematizarea,
algoritmizarea;
Materiale didcatice : cub, jetoane cu imagini, siluete, cifre1 -8, panou, tablă magnetică,
simboluri matematice ;
Forme de organizare: frontală, pe grupe, individuală ;
FOEME DE EVALUARE: continu ă prin observarea comportamentului copiilor, anal iza
acțiunilor ș i răspunsurilor, stimularea verbală, aplauze, î ntrecerea, recompense.
LOCUL DE DESFĂȘURARE: sala de grupă
DURATA: 35 minute
Bibliografie:

81
-,,Programa activităților instructive -educative în grădinița de copii ”, MEN –Bucure sti, 2008;
-,,Metodica predării activităților cu conținut matematic în grădinița de copii ”, EDP;
-Revista ,,Învățământul preșcolar ” nr. 3 -4/ 2006 .
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Evenimentul
didactic Conținutul științific Strategii
didactice Evaluare
Moment
organizatoric -aerisirea clasei;
-așezarea meselor în careu deschis
-pregătirea și distribuirea materialelor;
-intrarea copiilor în clasă;
– controlul ținutei.
Captarea
atenției
-moment
surpriză -Pe cine a vem musafir astăzi? (Pe Rița –
Gărgărița)
– De ce este venit ă la noi ?(Să o învățăm să
numere)
-Câte pete are pe spate?(8) Conversația Orală
Intuirea
materialelor Astăzi ne vom juca cu Rița Gărgărița, cu cifre,
cu jetoane și cu celelalte materiale pe care le
vedeți. Conversația
Anunțarea
temei și a
obiectivelor. Astăzi vom desfășura jocul ,,S -o ajutăm pe Rița –
Gărgărița !‟‟. La sfârșitul jocului, voi , va trebui
să știți să numărați, să stabiliți locul fiecărui
număr în șirul numeric, să recunoașteți cifrele,
să recunoașteți vecinii numerelor, să utiliz ați
corect numeralul ordinal la cifra
corespunzătoare. Să rezolvați exerciții de
adunare și de scădere cu o unitate, să rezolvați
corect o fișă de lucru . Explicația
Explicarea
acțiunilor și a
regulilor de Fiecare variantă de joc va fi explicată și
demonstrată pe parcursul derulării jocului.
Se va avea în veder e folosirea elementelor de Explicația

82
joc. joc și respectarea regulilor stabilite.
Jocul de probă Pentru fiecare variantă în parte. Demonstrația
Executarea
jocului Varianta nr. 1
1.Așează la tabla magnetică crescă tor cifrele
învățate;
2.Asează la tabla magnetică descrescător cifrele
învăț ate;
3.Numară în ordine crescă toare de la 3;
4.Numară în ordine descrescă toare
de la 6;
5. Eu spun 5, după mine cine vine?
6. Găsește vecinul mai mic a lui 8?
7. Bateți din palme de atâtea ori cât indică cifra.
8. Descoperă cifra care lipsește.
9. Al câtelea fluturaș a zburat ?
10. A câta floare a dispărut ?
VARIANTA NR. 2 -Complicarea jocului
Fiecare grup va primi câte o floare de carton, un
zar și un coș cu fluturaș i.
-Din fiecare grup ă un copil va arunca zarul și un
altul va așeza pe floare tot atâț ia flutur ași câți
indică cifra de pe zar .
Apoi, solicit copiii să fie atenți și să răspundă:
Dacă pe floare mai vine un fluturaș , câți
fluturași vor fi în total ? Scrieți operaț ia
corespunzătoare !
Dacă de pe floare zboară un fluturaș , câți
fluturași rămân în total ? Scrieți operatia
corespunzătoare ! Din fiecare echipă este numit
câte un copil și scrie pe tablă exercițiul de
adunare/ scădere corespunzător calculelor Exercițiul
Problematizarea
Algoritmizarea Întrbări și
răspunsuri.
Exerciții cu
materialele
pregătite.
Aprecieri
verbale.

83
matematice efectuate.
Evaluare Copiii vor trebui să rezolve corect o fișă de
lucru individual. Exercițiul Fișe de lucru
Fixare,
aprecieri – Repetarea titlului jocului
-Acordarea de stimulente.
Copii i vor î ncheia activitatea jucând jocul
muzical: ,,Un fluturaș se legăna ”, pe malodia
cântecului ,,Un elefant”.

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC Ă
ADE -EDUCAȚIE PLASTICĂ
EDUCATOARE : Tataru Teodora
GRUPA: Mare –,,Fluturaș ilor “
TEMA ANUALĂ DE STUDIU : Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTUL UI: ,,Primăvara , anotimpul bucuriei”
SUBTEMA : ,,DE PE -O BUNĂDIMINEAȚĂ ‖-insecte (evaluare proiect tematic )
DENUMIREA ACTIVITĂȚII: ,,Pe aripi de primă vara”
CATEGORIA DE ACTIVITATE : Activitate artistico plastică.
SUBIECT: „In poiana primăverii‖
TEMA PLASTICĂ: culori reci
TIPUL DE ACTIVITATE: formare de priceperi și deprinderi.
FORMĂ DE REALIZARE: individuală, frontală
SCOPUL ACTIVITĂȚII: formarea priceperilor și deprinderilor de a lucra cu ajutorul
culorilor reci (verde, albastru și violet) în scopul realizării
compoziției intitulate „In poiana primăverii”
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1- să identifice culorile reci (specifice primăverii) ;

84
O2- să respecte tema plastică și procesul tehnologic propus, pornind de la modelu l prezentat de
educatoare
O3- să compună în mod original și personal spațiul plastic ;
O4- să analizeze critic și autocritic lurarea proprie și pe cea a colegilor ;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul.
Mijloace didactice: fise de lucru, acuarele, modelul educatoarei, imagini realizate numai cu
culori reci.
Durata: 35minute.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
-Georgeta Toma și colaboratoii, Suport pentru aplica rea noului curriculum pentu învățământul
preșcolar , Delta Cat Educațional, Pitești, 2009;
-Filofteia Grama și colaboratorii, ,,Aplicațiile noului curriculum pentru învățământul preșcolar ;
DESFĂȘURAREA ACTIVITATII
Eveniment
didactic Conținut științific Strategii
didactice Evaluare

1.Moment
organizato ric -aerisirea clasei;
-așezarea meselor în careu deschis;
-pregătirea materialelor ce vor fi folosite
-intrarea copiilor în clasă;
-ocuparea locurilor pe scaune și controlul ținutei. Conversația Fronta lă
2.Captarea
atenției
-moment
surpriză Copii, astăzi Rița-Gărgărița dorește să fie alături de
noi și la activitatea de pictură. Ea și acum este supărată
pentru ca în poiana Primăverii iarba nu a crescut încă,
florile întârzie să înflorească, iar prietenii ei, f luturașii
și albinele stau în căsuțele lor și nu are cu cine să se
joace.
Eu propun ca lucr ările pe care voi le realizați la
activitatea de azi să i le dăruim și s -o înveselim.
Sunteți de acord?
Acum sunteți atenți și să privim câteva flori care
Observația

-conversația

-explicația Orală

85
înfloresc primăvara.
Ce culoa re au ele?(albastre, violet, frunzele verzi)
Cum sunt numite aceste culori? (reci)
-Dați exemple de obiecte din clasă care conțin culori
reci.
3.Anunța rea
temei și a
obiectivelor Astăzi la educație plastică vom realiza o compoziție
intitulată „În poiana Primăverii‖. Dacă veți lucra
folosind numai culorile reci, atunci Rița-Gărgărița vă
va recompensa cu câte o surioară de -a ei. Explicația Fronta lă
4. Prezentarea
și intuirea
planșei model Pentru a vă ușura munca, v -am pregătit și eu o lucrare.
-Ce observați pe panou?
-Care părți ale plantei se văd pictate?
-Cum sunt ele? (În picioare)
-Ce culori sunt folosite pentru a reda florile de
primăvară? (albastru, verde și violet).
-Cum sunt numite aceste culori? (reci) Observația
Conversația Fronta lă
5. Explicarea
și demonstra –
rea tehnicii de
lucru -Luăm cu pensonul apă și culoare verde și trasăm pe
foaia de lucru o linie verticală care reprezintă tulpina.
Pe tulpină, tot cu culoarea verde, pictăm câteva frunze,
apoi cu aceeași culoare, mai multe modele
asemănătoare pe tot spațiul plastic. Spălăm pensula și
o înmuiem în culoare albastră iar la capătul de sus al
tulpinei pictăm petalele în formă de cercuri. Procedăm
apoi în același mod cu culorile vi olet si alb.
-Florile pot avea forme și mărimi diferite. Explicația
Conversația Fronta lă
6. Intuirea
materialelor de
lucru -Ce ați primit pe mese? (fișe de lucru, acuarele,
pensoane, hârtie de încercare, apă, hârtie pentru șters). Observația
Conversația Fronta lă
7. Exerciții de
încălzire a
mușchilor mici Execut împreun ă cu copii câteva exerciții de î ncălzire
a mușchilor mici ai mâinilor :
-Închidem și deschidem pumnii ! Exercițiul Fronta lă

86
ai mâinilor. -Cântăm la pian !
-Se învârtesc moriștile !
-Ne spălăm pe mâini, pe față !
-Batem din palme !
-Scuturăm mânuț ele!
8. Realizarea
lucrării de
către copii Le voi aminti copiilor că vor trebui să picteze doar cu
culori reci, după care care le voi preciza unele
indicații: să picteze numai în spațiul dat, să utilizeze
culori curate, să aibă o ținută corectă, să păstreze
acuratețea lucrării și a locului de muncă, să se ajute
între ei, dacă doresc.
Cei ce vor întâmpina eventuale greutăți în realizarea
temei vor fi ajutați în mod individual. Explicația
Exercițiu l Indivi du
ală

9. Evaluare Organizez o expoziție în sala de grupă, le propun să le
aleagă pe cele mai bine realizate. Conversatia Turul
galeriei
10. Încheiere Fixare: repetarea subiectului și a temei plastice.
Aprecieri individuale sau colective.
Acordarea de buburuze din ciocolată. Conversația Fronta lă

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC Ă – ALA II
EDUCATOARE : Tataru Teodora
GRUPA : Mare –,,Fluturaș ilor “
TEMA ANUALĂ DE STUDIU : Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI : ,,Primă vara , anotimpul bucuriei”
SUBTEMA : ,,DE PE -O BUNĂDIMINEAȚĂ ‖-insecte (evaluare proiect tematic)
DENUMIREA ACTIVITĂȚII: ,,Pe aripi de primăvară ”
CAT EGORIA DE ACTIVITATE: Activităț i distractive
SUBIECTU L ACTIVITĂȚII: ,,În poiana Primă verii”
TIPUL ACTIVITĂȚII: formare de priceperi ș i deprinderi
MIJLOC DE REALIZARE: joc, câ ntec, poezie, dans

87
FORMA DE REALIZARE: frontal ă, individual ă, pe grupuri mici
SCOPUL ACTIVITĂȚ II : Exersarea deprinderilor de exprimare orală corectă , relaxarea ș i
bine dispunerea copiilor prin acțiuni și activităț i specifice;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
O1- să intoneze corect și expresiv câ ntecele;
O2- să danseze pe melodiile interpretate;
O3 -să participe cu interes și plăcere la desfășurarea activităț ii.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE : conversația , exercitiul, jocul, repetitia, expunerea, jocul de rol ,
aprecierea;
MTERIALE DIDACTICE: -costume, elemente de decor, c alculator ;
ELEMENTE DE JOC: mișcarea, aplauzele, versuri, roluri.
BIBLIOGRAFIE:
– ,, Primii artiști „‟-teatru pentru copii
– ,,Programa activităților instructiv -educative în grădiniță ”
EVALUARE: continuă, orală ;
DURATA : 30 min
LOCUL DE DESFASURARE : Sala de grup ă.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
EVENIMENTE
DIDACTICE CONȚINUTUL ȘTIINȚ IFIC STRATEGIILE
DIDACTICE EVALUARE
1.Moment
orzganizatoric

2.Captarea atentiei

3. Anuntarea Se asigură condițiile necesare pentru
buna desfășurare a activităț ii:
-aerisirea sălii de grupă ;
-introducerea copiilor în sala de grupă
în mod disciplinat, organizat;

Captarea atenț iei se va realiza prin
jocul cu text și câ nt:,,Înfloresc
grădinile ‖
Voi anunța copiii că astazi ne vom Conversaț ia
Demonstraț ia
Explicaț ia
Exerciț iul
Jocul muzical

Frontal ă
Apreciere
verbală

88
temei

4. Dirijarea
învăță rii

5.Incheierea
activităț ii juca și relaxa cu Rița -Gărgărița și o
invităm la serbare.

Copiii se pregă tesc pentru prezentarea
scenetei.
Educatoarea explică copiilor modul de
desfășurare și urmărește cu atenț ie
derularea a ctivității. Intervine numai
dacă este cazul (copiii recită versurile
cu glas tare, corect și expresiv
respectând fiecare rolul să u,
comportându -se ca niște adevarați
artiști).

Se fac aprecieri colective și
individuale asupra modului î n care
s-au comport at copiii.

III.2. Proiectele tematice – instrumente de activizare a preșcolarilor în activităților de
educare a limbajului

Cercetarea eficienței metodei proiectelor tematice la preșcolari
Metoda proiectelor tematice, modalitate de învățare și evaluare, se concentrează pe efortul
deliberat de investigare al copiilor, pe depistarea detaliilor și înțelegerea subiectulu i în întraga sa
amploare și constituie garanția activității de învățare, deoarece permite folosirea unei multitudini
de tehnici de structurare a predării și poate fi folosită la toate nivelurile de școlarizare.
Metoda proiectelor oferă copiilor posibi litatea de a cunoaște în profunzime domenii noi, de a
acumula cunoștințe în mod independent și de a se forma, stimulând creativitatea, spiritul de

89
inițiativă, capacitatea de a comunica și a lucra în echipă, indiferent de domeniul de activitate
(limbă și co municare, știință, estetic și creativ, om și societate s au psiho -motric). În centrul
metodei proiectelor se află o temă, prin a cărei abordare vor fi implicate mai multe discipline .
Utilizarea metodei proiectelor în activitățile educaționale din grădiniță este o recomandare
prezentă în documentele curriculare. În acest sens, este recomandabil ca pe parcursul unui an
școlar să se deruleze cel puțin cinci proiecte tematice, într -un semustru cel puțin două , iar într -un
an maxim șapte cu o durată maxi mă de cinci săptămâni pe proiect. Numărul de săptămâni poate
fi între 1 și 5, în funcție de complexitatea tem ei și disponibilitatea copiilor. Pot exist a chiar și
proiecte tematice de o zi, atunci când educatoarea, părinții, copiii vor să puncteze un evenim ent
deosebit (exemplu: 15 Ianuarie, ziua marelui poet național, Mihai Eminescu; 24 Ianuarie –
Unirea cea mică etc.). De asemenea este recomandabil ca activitățile comune să se desfășoare
integrat, respectând numărul și tipul activităților din planul de înv ățământ, iar finalitățile
prevăzute în programă să fie atinse în situații de învățare diverse.

Obiectivele cercetării:
a). Analiza rezultatelor obținute în activitatea didactică utilizând metoda proiectelor și pe
valorificarea abordărilor de tip integrat (implicarea în dialoguri pluridisciplinare și în
comunicare, gradul de activizare, învățarea noilor conținuturi pe metoda proiectelor tematice
respectiv metode obișnuite sau metode interactive, analiza climatului educațional, analiza
satisfacției în activitatea didactică, analiza factorilor care stimulează sau frânează învățarea prin
metodele amintite;
b). Măsurarea gradului de implicare a componenților educaționali, copii și educatoare, în
derularea activității didactice , precum și cel al părinților.

Scopul cercetării : Utilizarea metodei proiectelor tematice și, implicit, valorificarea
abordărilor didactice în manieră integrată, îi vor mobiliza și stimula pe copii să se implice
conștient și activ în rezolvarea sarcinilor primite, le va ameliora atitudunea de relaționare,
comunicare și învățare și le va îmbunătăți performanțele.
Ipoteza cercetării : Metoda proiectelor și activitățile integrate duc la dezvoltarea și educarea
limbajului și prin limbaj la dezvoltarea globală a copiilor.

90
Locul de desfășurare a cercetării: Școala Gimnazială Urecheni, Grădinița cu program
normal –Fundătura, localitatea Ureche ni, județul Neamț
Perioada de cercetare: activitățile organizate conform noului curriculum pe proiecte
tematice s -au desfășurat pe parcursul a doi ani școlari, respectiv 2016 -2017 și 2017 -2018.
Eșantionul de participanți: preșcolarii grădiniței cu program normal, Grădinița Fundătura,
17 copii în anul școlar 2016 -2017 și 14 în anul școlar 2017 -2018.
Metode utilizate
La baza cercetării didactice s -a aflat un sistem metodologic compus din: metoda oservației
sistematice, metoda anchetei (chestionarul ) și metoda analizei produselor activității.
Observația sistematică , metodă de cercetare ce presupune urmărirea intenționată, metodică
și sistematică a faptelor educaționale, așa cum se desfășoară ele în condiții obișnuite. Fiind vorba
de o cercetare constatativă, observația sistematică a fost metoda utilizată în mod preponderent.
Prin valorificarea acestei metode am stabilit următoarele aspecte , ce urmau a fi observate:
-implicarea copiilor în ac tivități ș i rezolvarea s arcinilor;
-comportamentul copiilor în relațiile cu colegii, cu educatoarea, cu părinții sau alte persoane
participante la diverse acțiuni educative;
-relațiile copiilor și ale părinților implicați în cercetare.
Urmărind gradul de eficiență de care se vorbește în literatura de specialitate, prin folosirea
metodei proiectelor, am desfășurat cu preșcolarii, în cei doi ani școlari menționeți (2016 -2017/
2017 -2018), numărul maxim de preiecte tematice (șapte proiecte tematice, cu o întindere de 1 -5
săptămân i) și cel puțin două activități integrate într -o săptămână. Au existat și câteva teme
săptămânale independente/ de interes , teme care au venit în completarea proiectelor tematice ( de
exemplu: Tema anuală de studiu: Cine sunt/ suntem? – Tema săptămânală de interes: Noi
suntem români !).
În urma observațiilor sistematice făcute pe parcursul celor doi ani am constatat: preșcolarii
au participat la activități cu plăcere; s-au implicat activ în dobândirea de cunoștințe, priceperi,
deprinderi, s -au format relații de cooperare constructivă între participanți (copil -copil, copil –
educatoare, copil -părinte, educatoare -părinte).

Metoda anchetei (chestionarul/ testul sociometric)

91
Așa cum reiese din denumire am folosit ca instrument de cercetare chestio narul, realizând un
schimb direct de informații cu colegele educatoare și învățătoare din școală, în cadrul comisiilor
metodice, dar și alte colege educatoare din alte școli, în cadrul consfătuirilor și cercurilor
pedagogice. De asemenea, au fost chestiona ți și părinții copiilor, care în mod direct sau indirect,
au fost parteneri în desfășurarea activităților educaționale și în derularea proiectelor tematice.
Din analiza răspunsurilor oferite de colege , în urma chestionării , am observat că sunt
preocupate de lărgirea sferei preocupărilor profesionale și împreună cu copiii își doresc să
pornească pe un drum nou, al cooperării, ce oferă acțiune, implicare, flexibilitate, accesibilitate,
plăcere, DEMOCRAȚIE. Demonstrază deschide re spre nou, spre modernizare.
Prin chestionarea părinților, am constatat că majoritatea s -au simțit mai aproape de această
unitate de învățămînt – Grădinița și de actul educațional oferit de aceasta, au învățat să se implice,
să comunice, să participe la luarea unor decizii pentru copii i lor în ceea ce privește educația, să
ofere materiale didactice necesare desfășurării activităților în timpul derulării proiectelor
tematice . Am dedus, deasemenea, un grad ridicat de interes în a -și stimula copilul, nu neaparat
prin recompense, ci prin sprijinul acordat în activitatea lui de cunoaștere și de formare. (Anexa1 –
chestionare)
Metoda analizei produselor activității, s-a realizat pe tot parcursul activității educaționale
desfășurate cu preșcolarii .
Analiza portofoliilor elaborate de către copii au avut în vedere cele două dimensiuni
importante ale acestor produse, și anume:
-procesul de căutare, informare, cercetare, colectare;
-produsul final concretizat în: creații artistice și plastice (desen e, picturi, colaje, aplicații
practice), fișe de lucru, machete, fotografii.
Prezentarea detaliată a unui proiect tematic, desfășurat în cadrul cercetării
Proiect tematic
,,Sfintele sărbători de Paște ”
Tema anuală de studiu : ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânală: Paștele, darul speranței, al păcii și al iubirii
Nivel II
Prin pomi e ciripit și cânt,
Văzduhu -i plin de -un roșu soare

92
Și sălciile -n albă floare –
E pace -n cer și pe pământ.
…………………………………….
Și cât e de frumos în sat!
Creștinii vin tăcuți în vale
Și doi de se -ntâlnesc în cale
Își zic: Hristos a înviat!
(George Coșbuc )
Argument
În perioada preșcolară copi lul câștigă îndemânări și capacități, învață să înțeleagă și să
aprecieze conduita celor din jurul său, începe să cunoască, în parte, anumite norme morale și
religioase . Prima întâlnire a copilului cu Dumnezeu este mijlocită de regulă în familie, de către
părinți, o atmosferă și u n climat familial religios își pun amprenta cu desăvârșire asupra
dezvoltării armonioase a personalității copilului preșcolar.
Dezvoltarea proiectului tematic Sfintele sărbători de Paște ține cont de legătura pe care o
are Dumnezeu cu oamenii, cu copi ii, dar și de frumoasa, bogata dar și de valoroasa tradiție
spirituală a poporului român.
Implicarea în acest proiect oferă copiilor ocazia să -și consolideze unele cunoștințe despre
marea sărbătoare a Învierii Domnului, cunoștințe pe care le mai ști u de la părinții și bunicii lor și
să dobândească altele noi.
Acțiunea copiilor de a vopsi ouă la grădiniță, de a merge la biserică, va duce la formarea unei
conștiințe privind datoria omului de a păstra tradițiile și obiceiurile străbune, de a duce m ai
departe valorile pe care alții le -au lăsat nouă.
Cănd copilul este pus în contact cu realitatea experimentează deprinderi și capacități noi și le
consolidează pe cele deja existente, își formează deprinderea de a fi resposabil și util,
resposabili tate care se păstrează pe tot parcursul vieții.
Obiective generale:
– dobândirea de cunoștințe și sentimente capabile să stimuleze viața spirituală;
– formarea unor reprezentări clare despre obiceiurile și tradițiile pascale;
– trezirea și educarea dorinței și a dragostei pentru Divinitate ;
– familiarizarea copiilor cu fenomenul religios -Paștele;

93
– înțelegerea mesajului de sacrificiu și a semnificației Învierii;
– educarea spiritului de a trăi în armonie, pace și dargoste cu ce i din jur.
Durata: o săptămână
Loc de desfășurare: Grădinița, Biserica -formal, nonformal.
Resurse
• Umane
-preșcolarii grupei
-educatoarea grupei
-părinții copiilor
-binicile copiilor
-elevii clasei a II -a
-doamna învățătoare de la clasa a II -a
-preot
• Materiale
-planșe tematice
-cărți, reviste, imagini ppt, soft educațional, pliante
-calculator, imprimantă,aparat fotografiat
-felicitări, icoane, ouă încondeiate și colorate
• Bibliografice
-,, Metoda proiectelor la vârstele timpurii ”, Editura Mirton, 2005
-,, Curriculum pentru învățământul preșcolar ”, Editura DPH, 2008
-,, Activitatea integrată din grădiniță ”, Filofteia Grama și colaboratori, Editura DPH, 2008
Obiective cadru pe domenii experiențiale
• Domeniul limbă și comunicare
-Dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificașii mijlocite de
limbajul scris ;
• Domeniul Științe
-Dezvoltrea capacității de rezolvare de situații problematice, prin achiziția de strategii adecvate ;
-Dezvoltarea capacității de observare și stabilire de relații cauzale, spațiale, temporale;
• Domeniul Om și societate
-Cunoașterea unor elemente de religie care definesc portretul spiritual al poporului român;

94
-Îmbogățirea cunoștințelor despre material e și caracteristicile lor, precum și despre tehnici de
lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
• Domeniul estetic și creativ
-Cunoașterea marilor valori naționale și universale;
-Stimularea expresivității și creativi tății prin desen, pictură, modelaj;
• Domeniul Psihomotric
-Stimularea calităților intelectuale, de voință și afective în vederea aplicării independe nte a
deprinderilor însușite.
Obiective de referință vizate
• Domeniul limbă și comunicare
-să manifeste interes pentru citit;
-să găsească ideea unui text, urmărin d indiciile oferite de imagini;
-să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/ sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limb aj oral corect din punct de vedere gramatical ;
• Domeniul Științe
-să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare precum și interdependența
dintre ele;
-să efectueze operații cu grupe de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date ori găsite
de el însuși: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantității prin
punere în corespondență;
• Domeniul Om și societate
-să cunoască și să respecte normele necesare integrării în viața socială, precum și regili de
securitate personală;
-să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură și din viața cotidiană, valorificând
deprinderile de lucru însuțite;
• Domeniul estetic și creativ
-să asculte și să interpreteze fragmente din creații muzicale corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și preocupărilor acestuia;
-să privească și să recunoască creații artistice corespunzătoare specificului de vărstă preșcolar și
preocupărilor acestuia (jocuri ale copiilor, scene de familie, activităță ale oamenilor)
• Domeniul Psihomotric

95
-să fie apt să utilizeze deprinderile însușite în diferite contexte;
-să se folosească de acțiunile motrice învățate pentru a exprima sentimente și/sau
comportamente, pentru a răspunde la diferiți stimui (diferite situații), la diferite ritmuri.
Inventar de probleme
Ce știu copiii?
• De Paște mergem la biserică.
• De Paște vopsim ouă roșii.
• Iepurașul aduce cadouri.
Ce nu știu copiii și doresc să afle?
• Ce semnifică Învierea ?
• De ce Iisus a fist răstignit (Ce semnifică Răstignit?)?
• Ce semnificație au mielul, crucea și lumina?
• Care sunt obiceiurile și tradițiile de Paște din satul nostru?

Centre de interes deschise și materiale puse la î ndemâna copiilor

BIBLIOTECĂ
-caiete de lucru
-fișe suport
-coli de scris, creioane
-albume, imagini
-cărți, reviste, planșe
-imagin PPT
-tăblițe magnetice, litere ARTĂ
-carioci, acuarele, pensule
-plastilină, planșete
-coli desen
-carton colorat
-foarfece
-hârtie glassată, hârtie
creponată JOC DE ROL
-costume populare
-măscuțe iepurași
-coșulețe
-vopsea de ouă
-jucării, setul Bucătăria
CONSTRUCȚII
-cuburi din lemn și din mase
plastice
-Tangram
-mozaic
-Arco ȘTIINȚĂ
-enciclopedie
-calculator
-tăblițe magnetice, cifre
-atlase, planșe tematice
-semințe JOC DE MASĂ
-puzzle
-jocul umbrelor

,,Ce vor ști cpiii la sfărșitul proiectului? ”
-să înțeleagă semnificația Paștelui ca sărbătoare a creștinilor;
-să denumească tradiții și obiceiuri de Paște specifice zonei locale
-să-și dezvolte atitudini pozitive față de tradițiile creștine și capacitatea de a fi responsabil față de
ele;

96
-să dezvolte virtuți creștine pentru cultivarea c omportamentului moral -civic și religios.
,,În ce condiții vor ști să facă ceea ce au învățat? ”
-confecționarea unor produse care ilustrează tema proiectului (desene, picture, colaje, albume,
portofolii );
-joc de rol;
-rezolvarea unor fișe de lucru;
-vizită la biserică;
,,Cât de bine ?” (,,Performanța ?”-Capacitățile)
-de a aplica cunoștințele dobândite și deprinderile în mod creativ ;
-de a selecta și utiliza alternativele propuse;
-de a se angaja cu responsabilitate în propria formare.
Surse de informare
-cărți cu conținut specific temei
-familie
-jocuri tematice
-prezentări PPT cu imagini
-rezultate obținute în deru larea altor proiecte tematice (de exemplu proiectul t ematic ,,Tradiții și
obiceiuri de iarnă ”)
Metode utilizate
Se bazează pe strategii interactive care implică copiii în activitățile de învățare: predarea
învățare a reciprocă, cubul, bula dublă, investigația în grup, explozia stelară, metoda piramidei,
copiii fiind organizați frontal, în perechi, în grupuri mari și mic i, individual, dar am folosit și
metode tradiționale: observația, convorbirea, jocul de rol, exercițiul, expunerea, problematizarea.
Scrisoare de intenție adresată părinților și preotului
Dragi părinți,
Copiii mi -au povestit cu bucurie că așteaptă s ă vină Iepurașul, cu nerăbdare.
Din discuțiile noastre, am aflat că ei vor să știe mai multe despre sărbătoarea Paștelui.
De aceea, am hotărât ca săptămâna ce urmează să desfășutăm activități în derularea unui
proiect tematic numit ,, Sfintele sărbăto ri de Paște ”.
Vă rugăm să purtați discuții cu copiii dumneavoastră și să ne ajutați cu orice material care
credeți că ne sunt de ajutor.

97
Vă mulțumim!
Educatoarea și copiii grupei

Părinte,
Copiii de l a grădinița Fundătura, localitatea Urecheni , vin la dumneavoastră cu rugămintea
să ne primiți la biserică într -o zi din săptămâna următoare.
Deoarece se apropie marea sărbătoare a Paștelui, vrem să știm: De ce merg oamenii la
biserică; Ce este biserica? Ce minuni a făcut Isus? Cum a pătimit?
Vă mulțumim!
Educatoarea și copiii grupei

HARTA PROIECTULUI TEMATIC

MINUNILE LUI
IISUS

SFINTELE SĂRBĂTORI
DE PAȘTE

DATINI ȘI OBICEIURI

SE
VOPSESC
OUĂ

După ce am stabilit inventarul de probleme și harta proiectului tematic împreună cu copiii, am
afișat harta în sala de grupă, la nivelul copiilor, urmând să o completăm cu imagini PATIMILE LUI
IISUS
SE MERGE
LA
BISERICĂ
SE
PREGĂTEȘTEMASA
DE PAȘTE VINE
IEPURAȘUL

98
reprezentative și eventual noi întrebări. Următorul pas a fost procurarea de informații și material
didactic.
Crearea centrului t hematic
Cu ajutorul copiilor , am creat centru l tematic în sala de grupă, la îndemâna acestora, astfel
încât materialele puse la disp oziție să poată fi mânuite cu uș urință, să le poată privi, să se poată
juca cu ele, să poată adăuga altele noi.

Foto1. Centru thematic amenajat în cadrul proiectului ,, Sfintele sărbători de
Paște”
Planificarea activităților
Ziua/data Activități de învățare
Luni ADP:Întâlnirea de dimineață: ,,Ce sunt icoanele?”, ,, Învăț să cred în Dumnezeu !“
ALA I:Bibliotecă:,, Ce este Paștele?“ -citire imagini
Științe: ,,Plantăm grâu pentru Iepuraș“
ADE: Activitate integrată: ,,Patimile Domnului Iisus Hristos“ – DȘ+DPM
DȘ-Cunoașterea mediului: ,,Iisus și Discipolii săi“ – observare
DPM -Educație fizică: ,,transport de greutăți“, Joc sportive: ,,Ajută -mă la
nevoie“
ALA II : ,,Așteptăm Paștele!“ – activitate gospodărească (Anexe -Foto 2 )
Marți ADP: Întâlnirea de dimineață: ,,Cu sufletul curat“,,, Învăț să cred în Dumnezeu !“
ALA I: Științe: ,,Ce știm despre locașele de cult? “ – convorbire

99
Construcții: ,,Biserica“ – cu material la alegere
ADE :Activitate integrată:,, Ziua Sfântă a Învierii“ –DLC+DEC
DLC -Educarea limbajului ,,În ziua de Paști“ de Elena Farago –memorizare
DEC – Educație muzicală: ,,Hristos a Înviat! “ –predar e cântec ,
Joc musical: ,,Cu sfială -n oci ș -n pași“
ALA II: ,,Mergem la biserică! “ –vizită la biserica -schit din localitatea Urecheni
(Anexe -Foto 3 )
Miercuri ADP: ,,Postul cel mare “, ,,Învăț să cred în Dumnezeu! “
ALA I: Bibliotecă:,, Povestiri religioase despre Paște“ – lectură după imagini
Arte : ,,Biserica mea“ – desen
ADE: Activitate integrată: ,,Ouăle roșii“ –DȘ+DEC
DȘ-Activitate matematică : ,,Coșul cu ouă“ – Exerciții cu material individual
(numerația 1 -8)
DEC : Educație plastic ă: ,,Oul încondeiat“ –pictură
ALA II : ,,Iepurașii și ouăle“ –joc distractiv
Joi ADP: Întâlnirea de dimineață: ,,Ce ne spune Iepurașul? “, ,,Învăț să cred în
Dumnezeu! “
ALA I: Științe: ,,Ajută -l pe iepuraș !“ –joc labirint
Arte: ,,Ouă î ncondeiate “
ADE: Activitate integrată: ,,A venit un Iepuraș! “ DLC+DOS
DLC – Educarea limbajului: ,,Povestea Iepurașului de Paște“ – povestire
DOS – Activitate practică: ,,Coșul cu ouă“ –modelaj
ALA II: ,,Iepurașii veseli“ –joc de mișcare
Vineri ADP: Întâlnirea de dimineață: ,,Tradiții și obiceiuri de Paște“, Învăț să cred în
Dumnezeu! “
ALA I: Joc de rol: ,,De-a gospodinele“ –masa de Paște
Construcții: ,,Grădina iepurașului“ – material la alegere
ADE : DȘ- Activitate matematică : ,,Coșul pentru Paște“ – joc didactic
DOS -Educație pentru societate: ,,În noaptea de Înviere“ – convorbire
ALA II : ,,Căutăm prin iarbă caduri de la I epurași “ (Anexe -Foto 4)
Evaluarea activităților desfășurate din perspectiva elevilor

100
Descriptori de performanță: I=Insuficient ☺; S=Suficien t☺; B=Bine☺;
Fb=Foarete bine☺
I. Evaluare individuală
a) Implicare
I- nu se implică în colectarea informațiilor despre tema dată;
S- se implică puțin în colectarea de informații despre tema dată;
B- se implică în colectarea de informații despre tema dată;
Fb-se implică în colectarea de informaț ii bogate despre tema dat ă ofer ind și materiale.

b) Cooperare
I- nu cooperează cu colegii și nu utilizează resursele prezentate în proiect;
S- cooperează parțial cu membrii grupului și utilizează puțin resursele prezentate la centrul
tematic;
B- cooperează bine în cadrul grupului și utilizează majoritatea resurselor prezentate la centru
tematic;
Fb- cooperează permanent și utilizează eficient toate resursele din proiect împărtășind informații
în cadrul grupului și finalizând sarcinile date.

c) Înțelegerea concept elor
I- nu exprimă cu cuvinte proprii ce înțelege prin tema dată și nu-și dă seama de însemnătatea a
ceea ce studiază;
S- exprimă cu sprijin ce înțelege dar nu stabilește legături între un material prezentat și un altul;
B- exprimă cu cuvinte proprii ceea ce studiază și stabilește legături între un material prezentat și
un altul;
Fb- exersează permanent capacitatea de înțelegere a conceptului și are puncte de vedere în
legătură cu tema dată .

d) Comportamente
I- nu acceptă să stabilească relații de colaborare și nu respectă normele de conduită morală;
S- comunică și colaborează numai cu cei pe care îi preferă;

101
B- comunică cu cei din jur (copii și adulți), stabilește relații de joc și muncă și se integrează în
grupul din care face parte;
Fb- comunică cu cei din jur (copii și adulți), stabilește relații de joc și muncă cu colegii, se
integrează în grupul din care face parte și exercită rolul de lider de grup asigurând succesul
grupului.

e) Atitudini
I- nu ia atitudine față de comportamentele negative întâlnite în cadrul temei, nu manifestă nici
acord, nici dezacord în legătură cu diferitele situații, evenimente și nu are nici o opinie;
S- ia uneori atitudine față de comportamentele negativeîntâlnite în tema dată, nu manifestă nici
acord, nici dezacord și rareori are o opinie;
B- ia de multe ori atitudine față de comportamentele negative întâlnite în cadrul temei, man ifestă
acord și dezacord în le gătură cu diferite situații, evenimente, acțiuni și uneori are opinii;
Fb- ia atitudine față de comportamentele negative întâlnite în cadrul temei, manifestă după caz
acord sau dezacord în legătură cu diferite situați i, evenimente, acțiuni și are op inii pertinente
care în cea mai mare parte sunt acceptate de grup.

f) Valori
I- nu apreciază pe cei buni darnici și iubitori și nici pe colegi
S- apreciază pe cei buni și pe cei din jur numai dacă prezintă pentru el un interes;
B- apreciază pe cei buni, darnici și iubitori, oferă sprijin și ajutor când li se cere;
Fb-apreciază pe toți cei din jurul său, oferă sprijin și ajutor, manifestă comportamente pozitive și
își asumă responsabilități în cadrul grupului.

II. Evalua rea în grup
a) Inițiativă în alegerea strategiei de lucru
I- nu manifestă nici o inițiativă în alegere a strategiei de lucru și așteaptă mereu sprijinul
educatoarei;
S- reacționează parțial la alegerea strategiei de lucru, așteaptă sprijinul educatoarei;
B- prezintă mai multe idei, unele nefiind în concordanță cu strategia de lucru solicitată de temă
și preia din variantele prezentate de educatoare fiind încântat când este încurajat,

102
Fb- prezintă foarte multe idei legate de strategia de lucru a temei, găsește și aduce completări
sau variante de lucru luând în considerare și variantele educatoarei.
b) Angajare în procesul de învățare
I – nu se angajează în procesul de învățare și nu își asumă nici un rol;
S- se angajează în procesul de învățare, pe o durată de timp, dacă acțiunile țin de preferințele
membrilor grupului;
B- se angajează în activități de joc și învățare și participă la propria lor instruire;
Fb- se angajează activ în procesul de învățare, participă la propria instruire și profită de
experiența directă într -un context real.
Concluziile cercetării
Studierea în profunzime a problematicii metodei proiectelor tematice în grădiniță și aplicarea
sistematică a acestei metode la grupa pe care a m condus -o, mi -au permis desprinderea unor
concluzii privind tematica aflată în discuție și stabilirea atât a beneficiilor, cât și a limitelor
aplicării metodei proiectelor la preșcolari.
Avantaje:
– Experiența directă a copilului cu realitatea înconju rătoare face posibilă înțelegerea
informațiilor obținute prin toți analizatorii;
– Capacitatea de a prelucra informații prin joc și activități atractive se dezvoltă într -un mod
unic;
– La această vârstă copiii manifestă o curiozitate naturală față de tot ceea ce îi înconjoară,
învățarea fiind mai ușoară și pentru cadrul didactic;
– Copiii învață să sesizeze aspectele esențiale ale obiectelor, fenomenelor, proceselor din
jurul său, învață să caute într -un mod nou prin cooperare;
– Explorează din proprie inițiativă s au conform unui algoritm stabilit, învață să -și valorifice
rezultatele;
– Găsesc soluții și răspunsuri la probleme;
– Intuiesc modul de finalizare a unei acțiuni;
– Descoperă printr -un mod personal de învățare însușiri, relații, conexiuni noi;
– Relaționează cu co legii pentru realizarea sarcinilor, pentru un scop comun (devin
parteneri în învățare);

103
– Centrul tematic cuprinde materiale care pot fi manipulate cu ușurință, pot fi prelucrate,
combinate, selectate și păstrate, toate acestea ducând la îmbogățirea sferei reprezentărilor
copiilor;
– Copiii sunt foarte încântați că pot să aducă de acasă lucruri și că ne sunt și de folos în
cadrul activităților;
– Proiectele gândite în manieră integrată reactualizează cunoștințele copiilor, structurează
informațiile despe un subi ect, îi ajută pe copii să aibe o viziune de ansamblu asupra
temei;
– Pentru a înțelege esența proiectului tematic parcurs este necesară formarea imaginilor
mintale prin activități interactive și integrate prin joc, ceea ce reprezintă baza înțelegerii
la vârs ta preșcolară;
– Copiii argumentează alegerile și faptele, dau explicații, își valorifică informațiile
anterioare în situații noi de învățare, învață să unifice rezultatele pentru aflarea adevărului
despre o situație
– Interpretează roluri;
– Copiii demonstreaz ă prin implicare și căutare competențe individuale dar, și competențe
de relaționere;
– Prin modul în care copiii se implică, reprezintă modele pentru colegii din
grupă – proiectele valorizează copiii;
– Copiilor li se întipăresc acele informații la care sunt implicați mental, acțional și
motivaținal, informații pe care le stochează și le folosesc pentru noi conexiuni, pentru
asimilarea altora ( Spune -mi și voi uita, arată -mi și poate îmi voi aduce aminte, implică –
mă și voi înțelege – Confucius );
– Fiind pus în faț a unor situații, a unor obiecte, proiectul oferă copiilor posibilități de
exersare a capacității de adresare de întrebări și întrebări la întrebări, îmbogățindu -și atât
vocabularul activ cât și vocabularul pasiv;
– Își exprimă fără reținere ideile, trăirile, emoțiile, sentimentele;
– Părinții devin parteneri în educație dovedind mai multă implicare, comunicare și mai ales
fiind mai aproape de copilul său creându -se o legătură mai strânsă între familie și
grădiniță.

104
Așa cum au demonstrat și specialiștii in domeniu, punând în balanță avantajele și
dezavantajele utilizării metodei proiectelor în învățământul preșcolar, am constatat că beneficiile
sunt numeroase, iar observațiile sistematice asupra rezultatelor și evoluției copiilor și analiza
privind produsele activității acestora îmi piermit să afirm că ipoteza cercetării s -a confirmat .
Modalități de diseminare a rezultatelor
Am valorificat până acum rezulta tele obținute prin folosirea sis tematică a metodei proiectelor
prin prezentări de referate în cadrul comisiei metodice a educatoarei și exemple de bune practici.

105
Capitolul IV
Concluzii le lucrării
Lumea în care trăim este mereu în schimbare și odată cu ea și educația.
Reforma învățământului românesc urmărește schimbarea mentalității și formarea unor dascăli
flexibili care promovează ,,conceptul de dezvoltare globală a copilului ”.
Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării global e a copilului vizează cuprinderea
tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularitățile
sale de vârstă și individuale. Din acest pun ct de vedere, toate activitățile desfășurate în grădiniță
urmăresc dezvoltarea fizică, socio -emoțională, dezvoltare a lmbajului și a capacităților de
învățare ale copilului. Copilul pre școlar se dezvoltă printr -un proces complex de cunoaștere
continuă, care acționează asupra conștiinței acestuia atât prin stimuli concre ți cât și cu ajutorul
limbaju lui.
Toți copiii cresc și se dezvoltă parcurgând aceleași etape, dar fiecare copil are ritmul lui
propriu de dezvoltare, ceea ce , ne obli gă, pe noi cadrele didactice, să tratăm progresele copiilor
în acord cu particularitățile sale de vârstă și individuale.
Realizarea curriculumului centrat pe copil presupune stabilirea unor scopuri pe ntru fiecare
copil, gândirea unor strategii moderne cu selectarea de metode, tehnici și procedee adecvate.
Educația integrată este o modalitate nouă, o s trategie modernă ce abordează metoda în
predarea -învățarea -evaluarea cunoștințelor îmbinând diverse domenii de formare a
competențelor și abilităților copiilor preșcolari.
Învățarea prin cooperare , prin utilizarea metodelor interactive de grup, dezvoltă copiilor
gândirea democratică, copiii devin răbdători și toleranți și totodată devin responsabili în
rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare.
O nouă și m odernă strategie de învățare în învățământul preșcolar este predarea tematică (pe
proiect e tematice, după cum am menționat în prezenta lucrare) cu caracter integrat .
Predarea tematică se concretizează printr -o planificare a activităților pe termen lung sau scurt
care reflectă relațiile dintre tema propusă, domeniile de cunoaștere și centr ele de interes. Această
planificare tematică este flexi bilă, deschisă și permite educatoarei capacitatea de adaptare la
schimbările care pot interveni în funcție de interesele copiilor.
Pe baza constatărilor făcute până acum pot să afirm că, prin strategiile moderne folosite
organiza rea activităților cu preșcolarii în grădiniță copilul devine subiect al învățării și fiecare

106
partene r în educație își are rolul său: educatoarea respectă principiul constructuvismului
(învățare interactivă, învățare p rin descoperire, învățare integrată și interdisciplinară); facilitează
comunicarea (lucru pe grupe, încurajare, flexibilitate); oferă un mediu educațional, fizic și social
confortabil, deschis, îmbogățit, securizant, stimulativ, f lexibil ; copilul se implică în comunicare,
negociere, interacțiune, luare de decizii și a re mai multe roluri: partener, interlocutor, gânditor,
prieten, organizator, ascultător, persoană care rezolvă proble me, evaluator; iar despre famili e
putem spune că îndeplinește rolu ri noi: educator, prieten, partener, mentor, expert, avocat,
asistent.

,,A fi bun este un lucru nobil, a învăța pe alții să fie buni este și mai nobil ”.(Mark Twain)

107
Bibliografie:

1. Anghelache, Valerica, 2011, Pedagogia învățământului primar și preșcolar –suport de
curs-, Universitatea ,,Dunărea de jos ” din Galați;
2. Antonovici, Ștefania; Nicu, Ștefania, 2003, Jocuri Interdisciplinare , Editura Aramis,;
3. Balint , Mihail, 2008, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
preșcolar. Didactica limbii și literaturii române , Syllabus, Cluj -Napoca;
4. Bicajan, E.O., 2014, Aplicații ale metodei proiectelor în învățământul preșcolar ,
Rovimed Publishers, Bacău;
5. BREBEN, Silvia;GONGEA, Elena, RUIU, Georgeta ; FULGA, Mihaela , 2002, Metode
interactive de grup , Ghid metodic, Editura Arves ;
6. Cemortan, Stela, 2015, Dimensiuni psihopedagogice ale socializării copiilor de vârstă
timpurie , Chișinău;
7. Chiriac, Maria, 2011, Integrarea -o nouă abordare a curriculumului preșcolar , Editura
Sfântul Ierarh Nicolae;
8. Chiscop, Aurelian, 2000, Didactica educării limbajului în învășământul preșcolar ,
Ghid metodic, Editura Grigore Tăbăcaru, Bacău;
9. Colceriu, Laura, 2010, Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe ,
Detalierea temelor pentru definitivat;
10. Colceriu, Laura, 2008, Psihopedagogia învățământului preșcolar, Detalierea temelor
pentru definitivat;
11. Dumitrana, Magdalena, 2008, Didactică preșcolară , V&I integral, București;
12. Dumitrana, Magdalena, 1999, Educarea limbajului î n învățământul preșcolar , Editura
compania ;
13. Dumitru, Alexandrina; Dumitru, Viorel -George, 2004, Activități transdisciplinare
pentru grădiniță șă ciclul primar , Editura Paralela 45,;
14. Gama, Filofteia; Daniela, Răileanu, și colaboratori, 2010, Aplicații ale noului
curriculum pentru învășământul preșcolar , DPH;
15. Glava, Adina; Pocol, Maria; Tătaru, Lorica -Lenuța, 2009, Educația timpurie , Ghid
metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Paralele 45;
16. Granaci, Lidia, 2010, Educația prin joc ,Ed. Epigraf, Chișinău;

108
17. Hobjilă, Angelica, 2008, Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului
(etapa preșcolarității ), Institutul European;
18. Mătăsaru, Maria, 2008, Secrete metodice în didactica preșcolară, Bacău;
19. ***MECT, 2008, Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 -6/7 ani );
20. MEN, Curriculum pentru învățământul preșcolar (copii de la naștere la 6 ani) , 2017;
21. Dan Potolea, Marin Manolescu, Teoria și metodologia curriculumului , MEC 2006 –
suport de curs;
22. ***MECT, 2008, Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 -6/7
ani;
23. *** MECTS, 2012, Ghid de bune practici , PRET, București;
24. ***Ministerul Educației și Tineretului al Republicii Moldova, Ghidul cadrelor
didactice pentru educația timpurie și preșcolară , UNICEF;
25. MOLAN, Vasile; BIZDUNĂ, Maria, 2006, Didactica limbii și literaturii române ,
MEC;
26. Montessori, Maria, 1977, Descoperirea copilului , Editura Didactică și Pedagogică
București;
27. Montessori, Maria, 2006, Mintea absorbantă , Editura A.P.A., I. Căpraru, Marcel (trad.;
ed.);
28. Păiși Lăzărescu, Mihaela; Ezechil, Liliana, 2002, Laborator preșcolar , Ghid metodic,
București;
29. Petrescu, Conona, 2010,Educația timpurie o prioritate a învățământului românesc,
ECD, București;
30. Popa, Carmen, 2006, Elemente de pedagogie preșcolară aplicată , Editura Universității
din Oradea;
31. Potolea, Dan; Neacșu, Ioan; Iucu, Romiță; Pânișoară , Ioan-Ovidiu, 2008, Pregătirea
psihopedagogică , Editura Polirom;
32. ***Revista Didactica , ianuarie – februarie, 2013;
33. ***Revista educațională, Orizont Didactic , StudIS, mai 2015;
34. ***Revista Educrates , publicație periodică de pedagogie și metodică, noiembrie 2015;
35. ***Revista Învățământul preșcolar și primar , nr. 3 -4, 2013, Editura ARLEQUIN;

109
36. Rogoz, Nicoleta, 2013, Proiectarea curiculum -ului din perspectiva constructivismului ,
Ed. Universității ,,Alexandru Ioan Cuza ”, Iași;
37. Stan, Liliana, 2014, Pedagogia preșcolarității și școlarității mici , Polirom, Iași;
38. Tarnovschi, A., Racu, J., 2017 Psihologia proceselor cognitiv e, Chișinău,
39. Tătaru, Lolica ; Glava, Adina ; Chiș, Olga , 2014 , PIRAMIDA CUNOAȘTERII , Repere
metodice în aplicarea curriculumului preșcolar , Editura Diamant;
40. Toma , Georgeta , și colaboratori , 2008 , Suport pentru aplicarea noului curriculum
pentru învățământul preșcolar nivel 3 -5 ani/ 5 -7 ani , Editura Delta Cart Educațional;
41. Tomșa, Gheorghe, 2005, Psihopedagogie preșcolară și școlară , București;
42. Vâscu, Teodora ; Pintilie, Elena , 1994 , Jocuri didactice pentru însușirea corectă a
limbii române de către preșcolară , EDP București;

110
ANEXA 1
Chestio nar adresat colegelor educatoare și învățătoare de la clasa pregătitoare

1. În opinia dumneavoastră, ce reprezintă învățarea prin metoda proiectelor?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………….. ………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
2. Care aspecte vi se par mai importante în derularea unui proiect?
………………………………………………………………………………………………………………….. ……………
…………………………………………………………………………………………………….. …………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
3. Din punctul dumneavoastră de vedere, există avantaje în aplicarea acestei m etode de
învățare ? Enumerați și argumentați unele avantaje.
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
………………………………………….. ……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
………….. …………………………………………………………………………………………………………….. …….
……………………………………………………………………………………………………………. ………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………. ………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………. ………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
4. Dar dezavant aje? Care anume?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………….. ………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
5. Dați exemple de proiecte tematice aplicate cu succes la g rupa/ clas a pe care o conduceți.

111
Chestionar evaluativ adresat părinților

1. Sintetizați într -o frază ce înseamnă pentru dumneavoastră ,,părintele partener în
educația copilului ”? Valorificați pentru răspuns importanța dumneavoastră în cadrul
proiectului derulat.
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
…………………………………………………………………………………………………….. ……………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
2. O metodă modernă de învățare la vârsta preșcolară este aceea a proictelor tematice.
Ați observat ceva deosebit la copilul dumneavoastră pe parcursul derulării proiectului
tematic propus ?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
…………….. ……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …….. …….
3. Credeți că proiectul derulat a fost eficient pentru copil? Argumentați răspunsul.
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
……………….. …………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……….. ….
4. Sunteți mulțu mit de realizările copiilor în cadrul proiectelor tematice derulate în
grădiniță?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
5. Exemplificaț i câteva plusuri ale acestei metode utilizate:
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
…………………………………………………………… ……………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………

112
Anexa 2. Imagini din cadrul desfășurării proiectului

Foto 2. Activitate gospodărească

Foto 3. Vizită la biserica -schit din localitatea Urecheni

113

Foto 4. ,, Căutăm prin iarbă cadouri de la Iepurași”

Foto 5. Ouă încondeiate

114

Foto 6. Expoziție, pe holul grădiniței, cu lucrările realizate în timpul proiectului tematic