1Tehnici de cercetare în științele [620718]

12/7/2016
1Tehnici de cercetare în științele
pedagogice:
CHESTIONARUL 1
Defini ție:
nChestionarul reprezint ă o tehnic ăsi,
corespunz ător, un instrument de investigare
constând dintr -un ansamblu de întreb ări
scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate
logic si psihologic, care, prin administrarea de
către operatorii de anchet ă sau prin
autoadministrare, determin ă din partea
persoanelor anchetate r ăspunsuri ce
urmeaz ă a fi înregistrate în scris.
CLASIFICAREA CHESTIONARELOR
nS. Chelcea sublinia într -una din lucr ările sale (1998)
necesitatea descrierii și clasific ării riguroase a
instrumentelor de cercetare si propunea o schem ă de
clasificare a chestionarelor în func ție de trei mari
criterii:
qconținutul,
qforma întreb ărilorsi
qmodul de aplicare a chestionarelor .

12/7/2016
2n1. Dup ă primul criteriu de clasificare, anume
conținutul informa țiilor ob ținute, chestionarele se
împart în patru mari categorii :
qchestionarele de date factuale (sau de tip administrativ),
qchestionarele de opinie,
qchestionarele omnibus.
nPrimele dou ă tipuri vizeaz ă natura, calitatea
informa ției, în timp ce ultimul vizeaz ă cantitatea
informa ției, respectiv num ărul de teme abordate.
Chestionarele de date factuale
nChestionarele de date factuale (sau de tip
administrativ) se refer ă la fapte și situa ții
obiective, care pot fi observate uneori direct
si verificate prin alte mijloace sau de c ătre
alte persoane.
nAceste tipuri de chestionare nu sunt în mod
neap ărat complexe din punct de vedere al
modului de concepere, orice formular tip fiind,
în fond, un astfel de chestionar.
Chestionarele de date factuale …
nInforma țiile ob ținute prin întreb ările factuale se refer ă la
anumite elemente și situa ții ce caracterizeaz ă viața celor
ancheta ți sau a unei anumite popula ții, aspecte ale
comportamentelor lor etc.
nÎntreb ări care urm ăresc, de exemplu,
qcâte c ărți a citit timp de un an,
qcare este ultimul film vizionat,
qcare este bugetul de cheltuieli al unei familii pe o
anumit ă lună, sunt întreb ări factuale.
nEle reprezint ă, de fapt, ni ște indicatori, acoper ă o gam ă
extrem de larg ă si se reg ăsesc în majoritatea
chestionarelor.

12/7/2016
3Chestionarele de opinie
nChestionarele de opinie, spre deosebire de cele
anterioare, se refer ă la date care nu pot fi observate
în mod direct.
nEle încearc ă să surprind ă nu numai opiniile
oamenilor, dar și motiva țiile, atitudinile, înclina țiile,
așteptările lor.
nÎntreb ările de opinie vizeaz ă aspecte care țin de
ceea ce cred oamenii, de universul lor interior.
Chestionarele de opinie …
nÎn ceea ce prive ște gradul de concordan ță dintre
răspunsul dat la întrebare și opinia real ă, pot exista
mai multe situa ții și factori care îl influen țează:
qsubiectul exprim ă foarte clar si sincer opinia pe care o are
asupra unei anumite probleme;
qdeși are format ă opinia respectiv ă, subiectul refuz ă să o
dezvăluie din diferite motive: teama ca r ăspunsul s ău să nu
fie considerat gre șit, ridicol sau contrastant fa ță de p ărerea
majorit ății etc.;
qintervievatul nu are format ă încă o opinie asupra problemei
care intereseaz ă anchetatorul, dar din jen ă sau din motive
de prestigiu social nu recunoa ște acest lucru si, ca urmare,
oferă răspunsuri false;
qsubiectul nu are nici o opinie și recunoa ște deschis acest
lucru.
Chestionarele de opinie …
nSitua țiile descrise mai sus pot fi verificate, într -o
oarecare m ăsură, prin proceduri si metode specifice,
cum ar fi introducerea în cadrul chestionarului a
unor întreb ări de control, compararea r ăspunsurilor,
analiza lor etc.
nS. Chelcea (1998, p. 187) este de p ărere c ă nu
trebuie trase concluzii analizând doar r ăspunsurile
oamenilor la o singur ă întrebare, ci „totdeauna
trebuie prev ăzut un sistem de întreb ări care s ă
permit ă stabilirea pozi ției indivizilor fa ță de una sau
alta din problemele puse în discu ție.”

12/7/2016
4Chestionarele omnibus
nChestionarele omnibus abordeaz ă mai multe teme
de cercetare si sunt cel mai des întâlnite în
cercet ările sociologice.
nEle ofer ă o mare cantitate de informa ții cu privire la
procesele sociale, mai mult decât atât, ele pot
surprinde chiar interac țiunile și intercondi ționările
dintre acestea.
nChestionarele omnibus sunt specifice pentru
cercet ările fundamentale în sociologie.
n2. Cel de -al doilea criteriu de clasificare al
chestionarelor este forma întreb ărilor, dup ă
care distingem :
qchestionare cu întreb ări închise,
qchestionare cu întreb ări deschise si
qchestionare cu întreb ări mixte
Chestionarele cu întreb ări închise
nChestionarele cu întreb ări închise (sau precodificate)
sunt acele tipuri de chestionare care con țin întreb ări la
care variantele posibile de r ăspuns sunt dinainte fixate,
persoana intervievat ă urmând doar s ă o aleag ă pe cea
care corespunde opiniei sale.
nCel mai simplu sistem de r ăspuns la o întrebare închis ă
este cel dihotomic (cu dou ă variante de r ăspuns), în
termenii DA / NU sau masculin / feminin.
nUneori i se ofer ă subiectului si o a treia variant ă de
răspuns, de exemplu NU STIU / NU R ĂSPUND, caz în
care întreb ările poart ă denumirea de trihotomice .

12/7/2016
5Chestionarele cu întreb ări închise …
nOpiniile si atitudinile sunt, îns ă, elemente extrem de
complexe, motiv pentru care se prefer ă întreb ări cu
un evantai larg de r ăspunsuri.
nCa exemplu, putem oferi urm ătoarea întrebare: „Cu
cine v ă petrece ți, de regul ă, timpul liber ? ”
q1.Cu familia;
q2. Cu colegii;
q3. Cu prietenii;
q4. Singur;
q5. Nu am timp liber;
q6. Nu stiu / Nu r ăspund.
Chestionarele cu întreb ări închise …
nOpiniile oamenilor sunt variabile ca intensitate, ele
pot oscila de la o valoare minim ă la una maxim ă sau
de la una negativ ă la una pozitiv ă.
nIată câteva exemple: „Cât de mul țumit sunte ți de
condi țiile de la locul dv. de munc ă ?
q1. Nemul țumit;
q2. Nici mul țumit, nici nemul țumit;
q3. Mul țumit;
nsau
q1. Foarte pu țin;
q2. Pu țin;
q3. Mult;
q4. Foarte mult ”
Chestionarele cu întreb ări închise …
nÎntreb ările prezentate sunt întreb ări scalate și se
poate observa faptul c ă ele pot avea un element
neutru, o pozi ție de mijloc (primul exemplu), sau
este o scal ă echilibrat ă, cu perechi de r ăspunsuri (al
doilea exemplu).
nCercet ările de teren au demonstrat faptul c ă oamenii
sunt tenta ți să evite r ăspunsurile extreme si s ă se
situeze pe pozi ții neutre atunci când li se ofer ă scale
de acest gen, situa ție care a dus la utilizarea, în
mod special, a celui de -al doilea tip de scal ă, pentru
a „forța” subiec ții să aleag ă o variant ă pozitiv ă sau
una negativ ă.

12/7/2016
6Chestionarele cu întreb ări închise …
nAvantajele întreb ărilor închise sunt numeroase,
printre care si:
qușurința consemn ării răspunsurilor;
qrapiditatea și ușurința prelucr ării (statistice) a
rezultatelor;
qușurința în alegerea r ăspunsului potrivit din partea
subiec ților (deoarece se știe că oamenilor le este mai
ușor să recunoasc ă, decât s ă-și aminteasc ă ceva);
qdiminuarea, chiar evitarea erorilor care ar putea fi
generate de opera țiile de postcodificare.
Chestionarele cu întreb ări închise …
nDeși avantajele acestor tipuri de întreb ări nu sunt
deloc neglijabile, totu și, exist ă și dezavantaje în
utilizarea lor:
qgradul de libertate al subiectului în redarea r ăspunsului
este redus (el trebuind s ă se încadreze doar în variantele
propuse de cercet ător);
qsărăcia informa țiilor care se ob țin prin utilizarea unor astfel
de întreb ări;
qîntreb ările închise presupun existen ța unor opinii foarte
bine conturate ale subiec ților, o bun ă cunoa ștere a realit ății
socioumane din partea cercet ătorului, lucruri nu
întotdeauna realizabile.
Chestionarele cu întreb ări deschise
nChestionarele cu întreb ări deschise (libere,
postcodificate) cuprind întreb ări la care
răspunsurile nu sunt dinainte stabilite, ci las ă
subiec ților libertatea de exprimare a opiniilor.
nÎntreb ările deschise:
qpermit ob ținerea unor informa ții bogate asupra
temelor abordate de chestionare;
qnu exist ă riscul sugestibilit ății din partea
cercet ătorului, prin oferirea de r ăspunsuri etc.

12/7/2016
7Chestionarele cu întreb ări deschise …
nDezavantajele ale acestui tip de întreb ări constau în:
qdificult ăți de consemnare fidel ă a răspunsurilor;
qdificult ăți de analiz ă si prelucrare a datelor (sunt
necesare opera ții de codificare ulterioara a
răspunsurilor, în vederea unei analize cantitative,
statistice);
qriscul apari ției erorilor datorate, fie operatorilor de
interviu, fie subiec ților ancheta ți (probleme legate de
coeren ța și logica în exprimarea opiniilor, nivelul de
pregătire, memorie etc.) .
Chestionare cu întreb ări mixte
nChestionare cu întreb ări mixte (semi -închise sau
semi-deschise), în care sunt oferite variante de
răspuns, dar nu se epuizeaz ă întreaga gam ă de
posibilit ăți, ci se las ă si libertatea subiectului de a
răspunde la întrebare.
nExemplu: „De ce va teme ți cel mai mult ?
q1. De șomaj;
q2. De sc ăderea nivelului de trai;
q3. De nivelul veniturilor;
q4. De corup ție;
q5. De privatizarea întreprinderilor;
q6. De infla ție;
q7. Alt ă situa ție, și anume … ”.
nCel de -al treilea criteriu de clasificare propus
de S. Chelcea este modul de aplicare al
chestionarelor, dup ă care distingem:
qchestionare autoadministrate
qchestionare administrate prin intermediul
operatorilor de anchet ă.

12/7/2016
8Chestionarele autoadministrate
nChestionarele autoadministrate se particularizeaz ă
prin faptul c ă subiec ții inclu și în e șantionul investigat
înregistreaz ă singuri r ăspunsurile cuprinse în
chestionar, iar dup ă consemnarea lor, chestionarele
trebuie returnate celor care le -au transmis.
nChestionarele autoadministrate pot fi de mai multe
feluri:
qchestionare po ștale,
qchestionare publicate în ziare, reviste, c ărți.
Chestionarele po ștale
nChestionarele po ștale sunt chestionarele expediate prin
poștă și constituie o modalitate rapid ă de ob ținere a unor
informa ții.
nChestionarul po ștal trebuie s ă fie înso țit de o adres ă din
partea institu ției care realizeaz ă cercetarea, în care se
prezint ă scopul investiga ției, importan ța temei studiate,
rugămintea de a r ăspunde sincer și la toate întreb ările,
precum și instruc țiuni despre modul de completare a
chestionarului.
nÎn al doilea rând, în aceast ă notă, subiec ții sunt asigura ți în
privin ța confiden țialității răspunsurilor.
nChestionarele publicate în ziare si reviste sau
ca anex ă la diferite m ărfuri vândute,
reprezint ă o modalitate nu tocmai potrivit ă de
a studia pia ța.

12/7/2016
9Chestionarele administrate de c ătre
operatorii de anchet ă
nChestionarele administrate de c ătre operatorii
de anchet ă se caracterizeaz ă prin faptul c ă:
qoperatorul ia contact cu fiecare subiect în parte,
qcomunic ă direct cu acesta si consemneaz ă cu
fidelitate r ăspunsurile primite, asigurând, totodat ă,
subiec ții cu privire la confiden țialitatea si anonimatul
răspunsurilor.
nAvantajele chestionarelor administrate prin
intermediul operatorilor de interviu pot fi redate, f ără
a avea preten ția unei prezent ări exhaustive, în
următoarele aspecte:
qobținerea unei rate mari a r ăspunsurilor, ceea ce asigur ă si
reprezentativitatea e șantionului;
qchiar în cazul în care un subiect refuz ă participarea la
interviu, operatorul are posibilitatea, prin respectarea unor
reguli stabilite de c ătre organizatorii anchetei, de a înlocui
acea persoan ă cu o alta, cu caracteristici asem ănătoare
(sex, vârst ă etc.);
qse pot ob ține informa ții suplimentare de c ătre subiec ții
participan ți la interviu, limitând riscul ca întreb ările s ă nu fie
bine în țelese, iar r ăspunsurile s ă fie, astfel, irelevante;
noperatorul de anchet ă poate, pe lâng ă consemnarea
răspunsurilor, s ă observe si diferite reac ții, modul cum
este receptat interviul de c ătre subiec ți, comentarii pe
care intervievatul le face în afara anchetei (toate aceste
elemente vor fi consemnate într -o fisă special ă sau o
rubric ă aparte din chestionar);
nse asigur ă caracterul personal și individual al
răspunsurilor;
nse ob țin răspunsuri spontane, spre deosebire de
chestionarele autoadministrate;
nîn final, prin aceast ă modalitate de aplicare a
chestionarelor se ob ține o palet ă bogat ă de informa ții,
date complete și de mare acurate țe.

12/7/2016
10nChiar dac ă exist ă atât de multe avantaje în utilizarea
acestui tip de chestionar, nu trebuie omis faptul c ă
el prezint ă si numeroase limite , care, în esen ță, sunt
următoarele:
qutilizarea operatorilor spore ște considerabil costul anchetei;
qexistă riscul apari ției erorilor și distorsion ării răspunsurilor,
datorit ă trăsăturilor de personalitate ale operatorilor de
anchet ă, comportamentului acestora sau modului în care
realizeaz ă interviul;
qapar dificult ăți în formarea unor re țele de operatori de
interviu care s ă răspund ă anumitor cerin țe absolut
necesare: o bun ă preg ătire profesional ă, seriozitate,
capacitate de adaptare la diferite situa ții întâlnite în teren,
abilitate si flexibilitate în abordarea oamenilor etc.
Tipuri de întreb ări
nCriterii:
qconținutul întreb ării,
qforma întreb ării
qpoziția acesteia în cadrul chestionarului
nDupă primul criteriu de clasificare, conținutul
întreb ăriisau natura informa ției solicitat ă
prin întrebarea respectiv ă întâlnim:
qîntreb ări factuale,
qîntreb ări de opinie,
qîntreb ări de cuno ștințe
qîntreb ări de motiva ție.

12/7/2016
11nÎntreb ările de cuno ștințeurmăresc m ăsurarea
corect ă a nivelului de cuno ștințe ale oamenilor, în
diferite domenii vizate de cercetare.
nExemplu: „Care sunt atribu țiile dvs. conform fi șei
postului? ”;
nse pot oferi variante de r ăspuns, din care subiec ții
trebuie s ă aleag ă sau se las ă ca întrebare liber ă,
deschis ă.
nAceste întreb ări pun în eviden ță preocup ările
oamenilor pentru anumite domenii, gradul de
cunoa ștere a unor aspecte ale vie ții sociale, permit
evaluarea interesului oamenilor pentru acestea etc.
nO categorie aparte de întreb ări sunt și cele de
motiva ție, care solicit ă explicarea logic ă sau
psihologic ă a răspunsului la o întrebare anterioar ă;
ele p ătrund într -o zon ă a subiectivit ății umane, cea
motiva țional ă, care fundamenteaz ă acțiunile umane,
deciziile, comportamentele etc.
nÎn cadrul chestionarelor aceste întreb ări apar sub
forma :
q„De ce ? ”,
q„Motiva ți răspunsul ”,
qCe v-a determinat s ă …?” etc.
nAl doilea criteriu de clasificare a întreb ărilor,
respectiv forma întreb ării, modul cum
răspunde subiectul la acea întrebare, relev ă
următoarele tipuri :
qîntreb ări închise,
qîntreb ări deschise,
qîntreb ări mixte si
qîntreb ări scalate.

12/7/2016
12nAl treilea criteriu de tipologizare a întreb ărilor
este pozi ția în cadrul chestionarului.
nPornind de la func ția pe care o întrebare o
îndepline ște în structura chestionarului,
distingem mai multe tipuri de întreb ări.
nÎntreb ările introductive –sunt acele întreb ări
care permit acomodarea subiectului cu tema
anchetei si au rolul de a stabili o prim ă
legătură, rela ție, între anchetator si anchetat.
nEle sunt întreb ări simple, de cele mai multe ori
închise (pentru ca subiectul s ă poat ă răspund ă cu
ușurință) și nu se refer ă la date personale.
nExemplu : „În ce situa ție considera ți că se afl ă în
prezent organiza țiaîn care lucra ți ?
q1. Foarte proast ă;
q2. Proast ă;
q3. Acceptabil ă;
q4. Bun ă;
q5. Foarte bun ă.”
nÎntreb ările de con ținut–sunt întreb ările care
constituie substan ța chestionarului, oferind o
bogăție de date și informa ții, necesare atingerii
obiectivelor propuse în cercetare.
nÎntreb ările de trecere –sunt specifice chestionarelor
care abordeaz ă mai multe teme și au drept scop
marcarea acestora, adic ă delimiteaz ă o grup ă de
întreb ări referitoare la o anumit ă problematic ă si
permit trecerea (o trecere fireasc ă, nu brusc ă) la o
grupă de întreb ări, referitoare la o alt ă problem ă.
nÎntreb ările de trecere permit o u șoară relaxare a
subiectului, în vederea concentr ării lui asupra
întreb ărilor ulterioare.

12/7/2016
13nÎntreb ările filtru , spre deosebire de cele anterioare,
au rolul de a opri trecerea unor categorii de subiec ți
la unele întreb ări ulterioare.
nDe exemplu, dac ă la întrebarea: „Ați participat la
ultimele alegeri preziden țiale? ” răspunsul este „Nu” ,
atunci urm ătoarea întrebare : „Cu cine a ți votat ? ” nu
mai are nici un rost pentru subiectul respectiv.
nÎntreb ările bifurcate –sunt (S. Chelcea 1975), foarte
utile atunci când se urm ărește „separarea sensurilor
pro si contra ale r ăspunsurilor subiec ților”.
nDaca ne raport ăm la întreb ările filtru, putem spune
că cele bifurcate nu filtreaz ă subiec ții în vederea
redării răspunsului la o întrebare ulterioar ă.
nPentru a în țelege mai bine, oferim urm ătorul
exemplu: „4. Ați obținut o burs ă de studii în alt ă țară
decât cea de origine?
q1. Da;
q2. Nu.
n(Dac ă răspunsul este „Da”, se trece la întrebarea 5;
dacă răspunsul este „Nu”, se trece la întrebarea 6).
n5. Ați mai aplica pentru ob ținerea altei burse de
studii în alt ă țară decât cea de origine?
q1. Da;
q2. Nu.
n6. Care sunt motivele pentru care nu a ți obținut o
bursă de studii ?….
nÎntreb ările de control , un alt tip de întreb ări
regăsite în structura unui chestionar, sunt
întreb ări care verific ă o opinie exprimat ă de
către un subiect, din punct de vedere al
veridicit ății și consisten ței acesteia.
nExemplu: „Peste 50 de ani, rolul scolii în
formarea oamenilor va fi :
q1. Mult mai mare;
q2. Mai mare;
q3. Ca si ast ăzi;
q4. Mai mic;
q5. Mult mai mic ”.

12/7/2016
14nLa aceast ă întrebare s -a descoperit, în etapa de prestare a
instrumentului de lucru, faptul c ă majoritatea oamenilor au
răspuns cu varianta 1 sau 2.
nDin acest motiv s -a introdus urm ătoarea întrebare, de control,
care nu este decât o reformulare a celei anterioare, în vederea
testării fidelit ății răspunsului:
n„Crede ți că peste 50 de ani școala va juca un rol mult mai
însemnat în formarea general ă a oamenilor ?
q1. Da;
q2. Nu;
q3. Nu știu.”
nÎn plus fa ță de acestea, se relev ă faptul ca întreb ările de control
oferă și informa ții cu privire la în țelegerea exact ă de c ătre
subiec ți a sensului întreb ărilor.
nÎn sfâr șit, mai putem întâlni întreb ări de identificare (sau
de clasificare), care servesc la analiza, interpretarea si
corelarea r ăspunsurilor din chestionar.
nExemple de astfel de întreb ări sunt cele privind sexul,
vârsta, preg ătirea școlar ă, mediul de provenien ță etc.
nSe recomand ă ca aceste întreb ări să fie incluse în
chestionar la sfâr șitul acestuia, deoarece ele sunt foarte
puțin atractive și interesante pentru cei intervieva ți, dar
au o mare însemn ătate pentru cercet ători.
FORMULAREA ÎNTREB ĂRILOR
nTehnica chestionarului nu începe cu formularea întreb ărilor.
nTema anchetei (obiectul investiga ției), clar definit ă teoretic,
trebuie mai întâi tradus ă într-o defini ție opera țional ă,
urmând apoi stabilirea setului de indicatori.
nAcești indicatori sunt formula ți ca întreb ări în chestionar.
nFormularea întreb ărilor trebuie s ă fie clar ă, simpl ă, fără
înflorituri stilistice, gramatical corect ă, respectând topica
frazei sau a propozi ției.
nToate acestea conduc la concluzia c ă întreb ările din
chestionar vor fi cât mai scurte posibil.

12/7/2016
15nÎntrebuin țarea nega țiilor în formularea întreb ărilor
îngre unează codificarea r ăspunsurilor.
nDacă cineva r ăspunde „Nu“ la întrebarea „Nu este
adevărat c ă oamenii î și schimb ă părerile o dat ă cu
vârsta? “, acest r ăspuns poate fi interpretat ca
dezacord al subiectului cu enun țul făcut, dar și ca
acord al lui, pentru c ă o dubl ă nega ție dă o
afirma ție.
nSi dublele nega ții ar trebui evitate în formularea
întreb ărilor. „Nu considera ți că nu s -a făcut
suficient ă publicitate pentru înscrierea copiilor la
grădiniță?“
nGradul de abstractizare al întreb ărilor trebuie s ă
corespund ă nivelului de școlarizare a celor cuprin și în
anchet ă.
nCând se încearc ă stabilirea unor compara ții între grupurile
sociale cu niveluri deosebite de instruc ție școlar ă,
chestionarul trebuie s ă fie adecvat popula ției cu cel mai
scăzut nivel de școlarizare.
nÎn formularea întreb ărilor, o aten ție deosebit ă trebuie
acordat ă alegerii cuvintelor.
nSe vor evita neologismele, ca si arhaismele, termenii
tehnici, ca si jargonul.
nSe vor folosi cele mai simple cuvinte, capabile îns ă să
redea în țelesul exact al întreb ării.